Sunteți pe pagina 1din 7

HANU ANCUTEI

rezumat

MIHAI SADOVEANU
Iapa lui Voda este o povestire, avnd nceputul de asm, ntmplarile petrecndu!se " intr!o indepartata vreme, demult ", cnd oamenii au vazut " un alaur ne#ru n nouri " si niste pasari mari care vesteau raz oi si elsu# la vita de vie$ Oamenii din %ara!de!&os au 'acut atta vin ca nu mai aveau unde sa puna mustul si!au pornit sa duca vin spre munte$ (omisul Ionita venise la )an, calare pe un " cal pinteno# de trei picioare ", care era calul din poveste nainte de a mnca tipsia cu *ar$ +ntmplarea paovestita are le#atura cu iapa din care se tra#ea acest cal si care se petrecuse pe vremea lui Mi)ai Voda Sturza si!l are ca prota#onist pe comisul Ionita atunci cnd era tnar si cnd )an#ita era " cealalta Ancuta, mama acesteia "$ Dupa ce se odi)nise la )an, comisul Ionita ureaza sanatate unui oier care tocmai se oprise la )an si care!l ntre a de unde este si ncotro se duce$ Ionita i relateaza ca este razes din Dra#anesti, de ln#a Suceava si avea de #nd sa mear#a la Voda, ca sa!i rezolve un proces pe care!l avea de multi ani cu un " cor mare oieresc ", pentru pamntul mostenit din mosi! stramosi$ (omisul Ionita ducea cu el toate documentele doveditoare, iar daca nici Voda nu!i va 'ace dreptate, "atunci sa po'teasca maria sa sa!i pupe iapa nu departe de coada , "$ A*uns la (urtea Domneasca, Ionita constata ca ca oierul cu care vor ise la )an era nsusi Voda$ Acesta i 'ace dreptate si!l ntra a ce s!ar 'i ntmplat daca nu i!ar 'i rezolvat necazul$ Ionita i raspunse rznd - " Eu vor a nu mi!o iau napoi$Iapa!i peste drum , " De aceea, spune el acum, toti tre uie sa se uite la calul sau cel roi , ca la un lucru rar, pentru ca el se tra#e din Iapa lui Voda$ " HARALAMBIE " este povestita de calu#arul .)erman, care co orse pentru rpima oara de la sc)itul de munte si se ducea la Iasi$/oti se uita cu uimire cum s!a ridicat " parintele .)erman din ar a sa ", ca si cnd pna atuncistatuse ntr!un caier urias, iar ima#inea a 'ost impresionanta prin relie'area e0traordinara de su#estiva a persona*ului$ El se nascuse n satul 1ozieni si nu!si cunoscuse tatal, 'usese crescut doar de mama lui, iar cnd aceasta murise, a 'ost trimis la Manastirea Duraului ca " sa rascumpar pacate trecute "$ .)erman se ducea acum la iserica S'$ Haralam ie din Iasi, ca sa se roa#e pentru iertarea pacatelor parin2 343i56e 67ilor$ Haralam ie 'usese " un arnaut domnesc " care se 'acuse )aiduc si " multi oieri si ne#ustori si norod " avusera de su'erit din cauza cruzimolor lui$ Voda Ipsilant a dat porunca sa 'ie prinsi vra*masii, dar mereu iruia Haralam ie, care se "tra#ea pe poteci si prin munti " numai de el stiute$ Atunci, Domnitorul a luat )otarrea sa!l trimita pe .)eor#)ie leondari, 'ratele )aiducului, care era tu'ecci! asa, " om cinstit si viteaz ", sin#urul care putea sa!l prinda, pentru ca i cunostea o iceiurile si salasurile$ Dupa o )aituire de opt zile, Haralam ie s!a re'u#iat acasa la .)erman, care era copil si!l cunostea, pentru ca venea deseori pe la el si!l mn#ia pe crestet$ A ia acum si da seama copilul ca acesta era tatal lui$ (asa era ncon*urata de oamenii lui Voda, condusi de .)eor#)ie, care, dupa ce si!a somat 'ratele sa se dea prins, " l!a pacalit cu )am#erul si l!a do ort "$ .)eor#)ie s!a n'atisat la Divan si a pus capul 'ratelui sau " pe na'rama rosa, la picioarele lui Voda ", apoi a cerut sa 'ie eli erat din armata domneasca si lasat sa se retra#a pe

" pamnturile lui "$ Apoi, " pentru durerea si ispasirea sa si pentru iertarea su'letului cel ratacit ", a construit o iserica n Iasi, cu )ramul S'ntului Haralam ie, la care se ducea calu#arul .)erman sa se nc)ine pentru iertarea pacatelor parintilor sai$ Dupa ce si revine din tul urarea produsa de istorisirea mona)ului, comisul Ionita le spune oaspetilor ca o sa le povesteasca ceva " cu mult mai minunat si mai n'ricosator "$ " BALAURUL " este povestita de mos 8eonte, care vazuse alaurul atunci cnd era 'lacau " trecut de douazeci de ani ", pe cnd nvata de la tatal sau mestesu#ul de " zodier si vraci "$ /raise pe vremuri, n satul /upilati, " un oier mare si 'udul ", pe nume Nastasa 1olomir, care avea " o ar a mare ct o coada de paun "$ El 'usese nsurat prima oara cu 'ata unui oier, care neputnd ndura " mniile si asprimile lui ", s!a ntors pln#nd la parintii sai$ A doua nevasta era vaduva unui #rec, Ne#rupunte, 'emeie 'rumoasa si o#ata, care a murit dupa doi ani, cnd devenise " #al ana si ovilita "$ Desi toate 'emeile 'u#eau de oier, caruia i se dusese vestea ca!i mureau nevestele, Nastasa 1olomir s!a nsurat prin surprinderea tuturor, cu " o copila ca de saptesprezece ani ", care " rdea parca era soarele " si pe care o adusese de la Iasi$ (ucoana Irinuta nu se o'ilea, a, dimpotriva, era m u*orata si vesela, iar oierul era din ce n ce mai posac si!i 'acea toate po'tele$ +ntr!o zi oierul veni la tatal lui mos 8eonte ca sa!i destainuiasca rusinoasa comportare a sotiei sale, care!l nsela cu Ale0andrel Vuza, 'iul vornicului si sa!l roa#e sa!i citeasca n zodii$ /emndu!se pentru ce ar putea pati 'emeia zodierul i spune oierului ca toate cele a'late de el sunt vor e mincinoase, ca Irinuta avea sa se ntoarca la 9oman, asa cum i promisese$ :odierul se duce apoi n #ra a mare la )anul celeilalte Ancute si!i spune ca oierul si anuieste nevasta si ca el se teme pentru ce o sa pateasca Irinuta la ntoarcere$ Hotart sa o astepte la )an pentru a o preveni, tatal lui mos 8eonte opri trasura n care era cucoana Irinuta nsotita de tnarul si 'rumosul Ale0andrel si le spune de prime*die$ /ocmai atunci, ntr!un nor de pul ere, vine ca vntul oierul cu slu*itorii dupa el si porunceste ca zodierul sa 'ie *upuit de piele pentru necredinta, iar Irinuta si Ale0andrel sa 'ie le#ati de rotile carutei si sa 'ie dusi " numa!ntr$o #oana la Iesi, pna!n o#ada la s'nta Mitropolie , "$ (uconita a sarit nsa, " sprintena, su tire si mnioasa ca o vipera " si l!a n'runtat cu ura pe ar atul ei, iar copilului 8eonte i s!a parut ca!i crescuse #)iare la mini si cornite n par$ Dintr!o data cerul s!a miscat rotindu!se, un mu#et n#rozitor a umplut vaile si totsi cei de 'ata au vazut " alaurul venind n vrte* rasucit, cu mare iuteala", lundu!l pe oier si amestecdu!i " ar a cu vrte*ul ", arucndu!l aproape mort ntr!o rpa$ De aici i s!a tras oieruli 1olomir moartea , iar de Irinuta, " dracusorul cel alan ", nu s!a mai auzit nimic si nimeni n!a mai vazut!o vreodata$ " Fntna dintre plopi " este o idila$ +m lumina " soarelui auriu " care stralucea ntr!o " liniste ca din veacuri ", oaspetii de la )anul Ancutei zaresc pe drum un calaret care, nu peste mult timp, poposi si el la )an$(omisul Ionita l ntmpina cu ucurie, recunoscnd n drumetul sin#uratic pe Neculai Isac, capitan de mazli$ Ancuta o auzise pe mama ei vor ind despre acest capitan, pe care " erau sa!l omoare niste ti#ani ", o " poveste n'ricosata " pe care nu o mai tinea minte$ Ancuta i aduce oaspetelui " un co'aiel plin " si o " ulcica noua ", lautarii venisera mai aproape, " sunnd din strune ", iar comisul Ionita l invita " sa cinstim domnia ta o ulcica de vin nou " si!l roa#a sa le povesteasca " ntmplarea de demult "$ Neculai Isac accepta sa ea vinul, care este un n tovarasie, numai " dra#ostea cere sin#uratate "$

(apitanul Isacsi ncepe povestea petrecuta n tinerete, cu douazeci si cinci de ani nainte, cnd i placea sa cutreiere Moldova, spre disperarea mamei sale, care dadea letur#)ii la iserica pentru ca el sa se linisteasca pe drumuri si sa se nsoare$ +ntr!o toamna, tot pe vremea celeilalte Ancute, pe cn ducea antale cu vinuri la Suceava$ ;oposise la un )an si era " ezmetic si sin#ur ca un cuc " pentru ca l parasise iu ita$ +ntr!o sm ata, " pe la toaca ", Neculai mer#ea n#ndurat pe drumul spre Suceava, cnd pe malul unei #rle vede o " liota de ti#ani ", care, ncercnd sa prinda peste, racneau si topaiau " ca niste diavoli "$ /narul vede " o 'etiscana de optsprezece ani ", cu o 'usta rosie, care l tul ura peste masura, " parca!as 'i n#)itit o autura tare "$ %i#ancusa, Mar#a este certata de un ti#anmai atrn, pentru ca 'ata se uita tinta la oier si nu se cadea o ast'el de o raznicie$ Neculai le arunca 'iecaruia cte un anut de ar#int si o porni spre )an$ A doua zi, Neculai o ntlneste pe Mar#a la " 'ntna dintre plopi ", care!l astepta sa!i multumeasca pentru anutul de ar#int, pa cre!si cumparase niste ciu otele, apoi 'ata " se mistui undeva, pe su zidurile )anului "$ Neculai si!a continuat drumul spre ;ascani, urmat de cinele lui credincios, 8upei, dar #ndurile i erau la 'rumoasa ti#anca, " nu v!as putea spune ce!am #rait cu oamenii pe unde am trecut, nici ce!am vazut 7 caci aveam n minte c)ipuri si vedenii care ma duceau ca!n z or aiurea "$ Dupa ce si!a terminat tre urile, n miez de noapte a pornit " ntr!o ntinsoare, cu suiet de vnt n urec)i " si n #oana calului s!a ndreptat spre )anul Ancutei$ Dar ocoleste )anul si se duse direct " la 'ntna cu patru plopi ", unde o #aseste, asteptndu!l, pe 'rumoasa ti#anca$ Neculai promite 'etei ca i va aduce de la ;ascani " o scurteica de vulpe ", iar ea i spune ca o sa!l astepte cu nera dare " s!am sa mor lna 'ntna daca nu vii , "$ +ntors de la ;ascani, Neculai vind ine antale de vin, cumpara " o lanita cu #asa de postav ros ", cu #ndul la placerea pe care o vedea n oc)ii ti#ancusei si se ntoarce, cu c)imirul plin spre )anul Ancutei, cu intentia de a se opri mai ntai la 'ntna$ Mar#a l asteapta n ntuneric si, cnd el o a*uta sa m race scurteica, 'ata i destainuie ca unc)iul Hasanac)e o pusese sa l atra#a n locul acela pustiu, pentru ca el, mpreuna cu cei doi 'rati mai mici, sa!i 'ure calul si anii pe care!i avea asupra lui$ Ea se teme ca va 'i n*un#)iata daca ei si vor da seama ca i!a tradat$ (u #lasul ncarcat de #roaza, Mar#a l indeamna sa 'u#a, dndu$si seama ca ti#anii o auzisera ca!l prevenise$ Neculai se arunca pe cal, cinele se lupta n tu'e cu ceva, dar tnarul o luase la #oana$ +n urma lui , si#anii urlau ca niste " diavoli ne#ri " si, la un moment dat, l a*unsera si aruncara cu pra*ini n el$ /narul cazu de pe cal si, simtind " o lovitura de 'ier ascutit la coada oc)iului drept ", ncepu sa tra#a cu pistolul, nimerindu!l pe un ti#an ntre oc)i, n timp ce 8upei " rupea pe celalalt "$ Oc)iul drept i era plin de sn#e, dar cu oc)iul tea'ar zari lumina )anului si ncepu sa stri#e cu disperare, " cu!n #las sc)im at de tul urare si de durere "$ (ei a'lati n )an ies cu 'aclii si o pornesc cu totii napoi, spre 'ntna unde se ntlnise Neculai cu Mar#a$ ;e colacul 'ntnii, " lucea sn#e proaspat ", semn ca ti#anii omorsera 'ata pentru ca!i tradase si o aruncasera n 'ntna$ Din oc)iul lui Neculai Isac, sn#ele " se prelin#ea prin mustati si!mi intra n #ura$ si parca #ustam din sn#ele mprastiat pe colacul 'ntnii "$ Ascultatorii acestei istorisiri #roaznice ramasesera " tacuti si m)niti ", 'ntna nu mai e0ista, se distrusese " ca toate ale lumii "$ (apitanul Neculai " sta mpovarat n locul lui, neclintit si cu capul plecat ", iar oc)iul " cel viu, mare si ne#uros, privea tinta n *os n nea#ra 'ntna a trecutului "$ A ia pe nserat, cnd s!a aprins din nou 'ocul, capitanul Isac a prins pe Ancuta de mna si a cerut pentru totii oaspetii " vin vec)i n oale noua "$ " Cealalta Ancuta " este persona*ul principal n aceasta povestire de aventuri, petrecuta n "vremea vec)e" si este relatata de Ienac)e coropcarul, un ne#ustor am ulant care si prta

mar'a tocmai n vr'ul muntelui, ca numai oamenii de acolo "n!au vazut nca tr#urile"$ ;e cnd se a'la la tr# la Iasi l ntlneste pe arnautul (ostea (aruntul care ducea le#at un "razas ne un si nemernic pe nume /odirita (atana", care urma sa 'ie nc)is n turnul .oliei asteptnd condamnarea la moarte$ ;lecnd de la Iasi, dupa ce trece de /r#ul <rumos, coropcarul l ntlneste pe /oderita (atana scapat din minile *andarmilor$ 8a )anul Ancutei se or#anizeaza prinderea lui (atana anuindu!se ca aici va veni$ Ienac)e declara ca!l cunoaste pe (atana si ca acesta o apucase cu "mare spaima spre /imisesti"$ Ancuta spune ca omul intentiona sa o rapeasca pe duduca Varvara si este nsotit si a*utat de si de alti rau'acatori ezmetici$ Atunci (ostea planuieste prinderea lui (atana la /imisesti, ln#a podul plutitor spre A#apia$ Acolo mos 1ra "cu plete!n oc)i si surd" le spune ca podul plutitor nu suporta atta #reutate deoarece apele Moldovei se um'lasera peste masura$ 8a su#estia Ancutei, (ostea si Varvara )otarasc sa treca primii rul, ceilalti urmnd sa!l treaca cu urmatorul transport$ A*unsi pe celalalt mal cu podul plutitor, nu se auzea nici un z#omot, nu se simtea nici o miscare$ Nelinistiti oamenii au nceput sa stri#e, "dar nimeni n!a nteles ce!a 'ost si ce s!a ntmplat"$ +n zori #ospodarii din /upilati au #asit pe mosnea# le#at, iat pe (ostea (aruntu "strns cu 'unii pna la sn#e, cu calus de rasina n #ura"$ (nd l!au eli erat, *upnul era tur at de 'urie si "att de prapadit, nct a tre uit sa!l culce oamenii lui n caruta, ca sa!l poata duce napoi la a#ie" Ienac)e anuieste ca Ancuta 'acuse vra*i, deoarece n linistea noptii si la lumina lunii, ea parea ca aude ce se ntmpla pe malul celalalt$ Nimeni n!a putut sa a'le ce 'usese n noaptea aceea, *upnul (ostea n!a povestit nimanui, dar Ancuta reusise sa scape cu duduca Varvara n tara un#ureasca$ "Judet al Sar anilor", o adevarata le#enda, este a sasea povestire din volum$ (onstantin Motoc, un cio an "mata)alos" de prin partile 9araului, se ducea ntr!un sat de pe malul Siretului ca sa vada daca mai traieste sora lui, pe care n!o mai vazuse din tinerete$ ;oposind la )anul Ancutei, el si aminteste de un prieten un, care!i spusese ca, daca a*un#e aici, sa ea n cinstea lui attea oale de vin pna cnd "oi vedea tul ure", ca sa nu poata spune nimanui ntmplarile patite de el n aceste locuri$ ;rietenul "acesta al meu" traia n satul <ier inti, unde stapnea 9aducan ()ioru, un oier o#at, dar "statut si vioi" care atunci cnd avea placere c)ema la el cte o muiere din sat$ A'lnd de la oamenii ca oierul o po'tise pe Ilinca, nevasta lui, si ca acesta se ntorsese acasa cu un "testemel nou, ros ca 'ocul", a simtit "ca!i creste pe spinare par de cine tur at"$ Mnios pe masura, prietenul se repede acasa si ncepe sa o ata pe Ilinca, dar aceasta nea#a cu nversunare ca ar 'i 'ost undeva, nestiind despre ce poate 'i vor a$ Dupa ce pleaca ar atul la tre uri, muierea si pune testemelul rosu , iese prin 'undul #radinii si se duce direct la curtea oiereasca$ 1ar atul se duse si el sa descarce sacii n )am are, apoi venise la curte ca sa 'ie scris n catasti' de catre #ramatic$ Dar n cerdac iese oierul care!l ntrea a ce are cu muierea de o ate si o asupreste si apoi "i!a 'ul#erat cu palma peste #ura"$ 1ar atul o vede pe Ilinca la 'ereastra conacului, dar n clipa aceea oierul l loveste cu )arapnicul peste tot corpul$ (nd scapa de oier, plin de sn#e, ")aidaii curtii" l!au atut cu pumnii, iar omul a " olit trei zile, muscnd scndura laitii" Dupa ce a scapat cu c)iu cu vai din toate acestea, a 'u#it n munti catre 9arau si s!a an#a*at ca slu* a la niste cio ani, pna cnd a prins si el mestesu#ul si "a avut el mioare si er eci"$

+ntr!o seara de primavara, dupa ce a stat la un pa)ar de vin cu vestitul )aiduc Vasile cel Mare, acesta l ncura*eaza pe Motoc sa 'aca dreptate n privinta oierului si a Ilincai$ si ast'el au plecat amndoi la drum pna n satul <ier inti$ A*unsi aici c)iar n ziua +naltarii, tocmai ieseau oamenii din iserica, iar ntre ei era si 9aducan ()ioru$ Dupa un mic scandal din 'ata 1isericii, cio anul "statu iarasi nc)is n m)nire ca mai nainte, 'ara ucurie si 'ara lumina, ca!n ne#urile muntelui"$ "Ne!u"tor Lip"can" este un reporta* si a saptea povestire din volumul "Hanu Ancutei"$ +ntr!o seara, sosesc la )an, cu larma mare, niste oameni m racati n al si carute cu coviltir, din care "un ar at ar os" se ndrepta catre Ancuta cu urari de un #asit$ Han#ita l recunoaste pe ne#ustorul Damian (ristisor$ El venea cu mar'a de la 8ipsca si se ndrepta spre Iasi$ Damian (ristisor ncepe sa povesteasca despre cele vazute de el n calatoriile pe alte melea#uri, pentru ca 'usese la 8iov, iar acum un an plecase la 8ipsca$ Ne#ustorul le povesteste apoi cum arata un tren, cum arata casele nemtilor, portul strainilor si multe altele$ O alta minunatie este ca n toate tr#urile si satele sunt scoli si pro'esori, toata lumea nvata carte, si aieti si 'ete$ Auzind acestea, oaspetii Ancutei nc)ina cu veselie pentru asa "rnduiala", care tre uie neaparat sa ramna numai la dnsii, ucurndu!se ca acest o icei nu venise si pe la ei$ Ne#ustorul le povesteste, apoi, cum un morar s!a *udecat "pentr!un petic de mosioara" cu nsusi mparatul, dar *udecatorul i!a dat dreptate mororului, deoarece acolo stapneste le#ea$ Damian nu a patit nimic ct timp a um lat pe drumurile nemtesti, calatorind apoi cu trenul, pna cnd a a*uns la Suceava, unde a pus mar'a n carute$ Intrnd n %ara Moldovei vamesii l!au ntre at daca nu le!a adus cte!un dar de la "ticalosii aceia de nemti", asa ca ne#ustorul le!a dat cate!un 'ular lun#$ +n lunca Moldovei l!a oprit un calaret cerndu!i anii pe care i are asupra lui, dar pentru ca nu vnduse nca mar'a, i daduse un aider, spre multumirea )otului$ Oprind carele sa poposeasca si sa mannce oamenii si animalele, vine la el suprave#)etorul acelor locuri si!i ceru actele o'iciale care!i permiteau sa 'aca ne#ot cu mar'a care o avea$ Damian avea toate actele necesare, dar ca sa 'ie lasat n pace i!a daruit omului un " aider ros de lna", dar cnd va a*un#e la Iasi, ne#ustorul va tre ui sa mai 'aca o dare catre maica ;arasc)iva si ;arintele Mardare, apoi sa dea ceva nasului sau, dupa care si va putea vedea de drumul sau$ +n veselia #enerala, Ancuta aduce "placinte cu poalele!n ru", iar ne#ustorul i prinde )an#itei "o z#ardarita de mar#ele" si o saruta pe amndoi o ra*ii$ "#r$ Sarac" este o specie aparte, o portretizare prin naratiune$ Dinspre carele ne#ustorului lipscan vin la )an o a a si un mosnea#$ Ea pasea nainte, iar mosnea#ul din urma ei era or , 'emeia tra#ndu!l dupa dnsa$ (omisul Ionita se lauda din nou ca va spune o povestire mai 'rumoasa dect tot ce!au auzit, iar or ul se nvoieste ca va cnta din cimpoi, ca sa mear#a vinul mai ine$ Or ul le cnta din #ura si acompaniindu!se cu cimpoiul, alada Miorita, impresionnd pna la lacrimi ntrea#a adunare din )an$ Atunci atrnul le povesteste de ce a cntat tocmai aceasta alada$ 9amannd

de mic copil 'ara vedere, a plecat din sat si s!a asezat pe ln#a niste cio ani care l!au nvatat acest cntec, punndu!l sa *ure ca nu!l va uita niciodata$ Dupa ce s!a despartit de cio ani, or ul s! a nsotit de Iero'ei, un calic atrn$ Au um lat prin toata lumea si nimeni nu !i!au ntre at nimic$ A*unsi n "tr#ul cel mare al ()iului" cei doi au trait ine, si!au deprins atunci si alte cntece de *ale$ Dupa ce a murit Iero'ei, or ul s!a n)aitat cu altii cu care a stra atut lumea ntrea#a$ Ducndu!se n satul natal, a'la ca nu mai traia nimeni din 'amilia lui$ Atunci el a auzit de )anul Ancutei, unde venise cu multi ani n urma, iar acum e ucuros sa poposeasca din nou aici$ Or ul se ducea si el "la moastele s'intei ;arasc)iva de la /rei! S'etite" pentru ca atunci cnd era copil auzise de la un stra unic despre o minune a s'intei$ Era n vremea lui Duca!Voda, care domnea asupra tarii Moldovei, avnd o mare lacomie pentru aur si ar#int si punnd iruri mari asupra moldovenilor$ Slu*itorii domnului um lau calare prin sate si luau ani$ +ntr!o zi nemaiputnd ndura oprimarea niste neca*iti s!au dus la moastele s'intei si l!au prt pe Duca!Voda$ (a urmare, n ziua de =3 octom rie s!a pornit viscol mare si pna a doua zi s!a asternut zapada mare$ Demonul adus de vnt a atut n #eam la curtea domneasca si i!a spus lui Duca! Voda ca venise vremea socotelilor$ Speriat de moarte, Voda a strns ce a putut si a 'u#it dar a 'ost prins de niste lesi care l!au pradat de eni$ (umparnd cu ultimii ani o sanie si o iapa, Voda a*unse la acest )an, dar a 'ost alun#at de acolo si pna la urma Voda si!a #asit s'rsitul n niste locuri pustii$ Ancuta se repede la or , recunoscnd n unc)esul pri ea# pe "unul (onstandin", despre care i povestise mama ei, i saruta mna si i da sa mannce$ "I"tori"irea %a&ariei Fntnarul" nc)eie volumul de povestiri "Hanu Ancutei"$ 8elita Salomia se arata nemultumita de povestirea or ului, considernd ca la )an sunt oameni mult mai vrednici care stiu a istorisi ntmplari mult mai interesante$ Ea spune ca mos :a)aria 'ntnarul, traise n tinerete o ntmplare e0traordinara si ca ar tre ui povestita$ (nd era 'lacau, :a)aria 'usese c)emat la curte de oierul Dimac)i Mrza din ;astraveni, ca sa #aseasca ca sa #aseasca cel mai un loc pentru a sapa o 'ntna$ :a)aria avea si acum la el o cumpana din lemn pe care o mostenise$ (u aceasta cumpana a reusit el #aseasca loc n poiana unde sa 'aca 'ntna$ 8ita Salomia povesteste n continuare, ca la vnatoarea domneasca, :a)aria tre uia sa!l ntmpine pe Voda cu apa rece$ A doua zi :a)aria s!a dus la 'ntna sa!l ntmpine pe Voda si o #aseste acolo pe copila cuconului Dimac)i, care pln#ea$ Ea i destainuie 'ntnarului ca nu poate trai 'ara Ilies Ursac)i si ca se va arunca n 'ntna, iar atunci cnd va veni Voda, :a)aria sa!i spuna ca 'ata oierului s! a aruncat n 'ntna$ <ata trimisese vor a lui Ilies sa vina aici, ca sa petreaca acest ultim ceas$ :a)aria o s'atuieste sa mear#a mpreuna cu iu itul n "coli a de 'runzar", iar apoi sa vina Voda sa!i inecuvnteze$

+ntre timp, Voda a'lase de la un slu*itor de ce pln#ea copila, asa ca dupa ce au pa)arul cu apa, n loc sa intre n coli a, c)ema la el pe oier si!i porunci s!o aduca pe 'iica lui la masa$ (uconul Dimac)i era 'oarte ncurcat, pentru ca a'lase ca 'ata lui 'u#ise din casa parinteasca si avea de #nd sa!si 'aca seama$ Atunci, cura*os, :a)aria scoate cumpana din c)imir, pre'acndu! se ca ea i arata calea de a #asi 'ata, desc)ise usa coli ei si Voda vazu "pe tinerii n#enunc)iati cu capetele plecate$ (u totii s!au mirat de ntelepciunea cumpenei$ ;e urma, Voda si Doamna au cununat pe cei doi tineri si a 'ost o nunta mare cu veselie si s!au mpacat cu totii$ (omisul Ionit de la Dra#anesti apreciaza povestirea lui :a)aria,nsa e convins ca altii stiu istorisiri "si mai 'rumoase si mai inrteresante"$ "Eroii nu povestesc spre a!si usura su'letul, ori spre a reda viata7 ci pentru a se sustra#e vietii si mortii" >Nicolae Manolescu!"Ima#inarul sadovenian"?$