D  E  

M    L  E  
O  N    C  
S  T   Ţ   
I   
R  A  E  
T  I   
V   
Ă   

INTRODUCERE
O locuinţă trebuie să fie un spa ţiu cât mai pl ăcut, care s ă r ăspundă atât dorinţelor de
intimitate ale locatarilor săi, cât şi cerinţelor de reprezentare social ă ale acestora.
Ce putem face, prin urmare, pentru a organiza spa ţiul casei astfel încât s ă folosim
la maxiumm poten ţialul acesteia, dar  şi să creăm o atmosfer ă cât mai plăcută şi mai
intimă?
Pentru a r ăspunde acestor cerin ţe, cursul de Design Interior elaborat de EUROCOR a
fost astfel conceput încât s ă vă ofere noţiunile de bază pentru a învăţa să vă amenaja ţi
singuri locuinţa. Subiectele discutate în cadrul cursului nostru vor  fi, în primul rând,
legate de proiectarea casei şi de modul în care se face o schi ţă de amenajare sau de
reamenajare a unei locuin ţe. Apoi se vor discuta propunerile de amenajare, începând
cu instalaţiile electrice şi sanitare şi până la alegerea culorii pere ţilor  şi a stilului
corpurilor de iluminat, luând pe rând fiecare încă pere a casei (vestibul, camera de
zi, sufragerie, dormitor, camera copiilor, baie şi cămar ă).
Cursul, structurat în 16 module (32 de lec ţii), este elaborat la un nivel care s ă
satisfacă atât cerinţele celor care vor s ă-şi amenajeze propria locuin ţă, dar  şi să
ofere cunoştinţele de bază celor care doresc s ă se iniţieze în profesia de decorator de
interioare. Informaţia este prezentat ă pe larg, cu exemple şi, acolo unde este cazul, cu
fotografii, desene şi schiţe relevante; în fiecare lecţie, exerci ţii şi întrebări vă vor 
ajuta să verificaţi în ce măsur ă aţi înţeles materialul prezentat. Fiecare capitol şi fiecare
lecţie se încheie cu rezumate, care cuprind cele mai importante aspecte ce au fost
abordate. De asemenea, la sfâr şitul fiecărui modul vă va fi prezentat un scurt istoric
al arhitecturii şi mobilierului, iar noţiunile noi vor fi sintetizate în două dicţionare,
unul de termeni de specialitate, iar cel ălalt de termeni istorici. Anexele nenumerotate
ce însoţesc modulele v ă vor fi şi ele de un real folos în î n activitatea practic ă.
La sfâr şitul fiecărei lecţii este prevăzută o temă pentru acasă, pe care o ve ţi putea
trimite spre corectare, pe adresa EUROCOR, profesorului dumneavoastr ă personal;
acesta vă va asista pe întreg parcursul cursului, oferindu-v ă sfaturi, sugestii şi, dacă
este necesar, recomand ări pentru a vă îmbogăţi cunoştinţele de specialitate.
2 lecţie demonstrativă curs de design interior 

Pentru a vă facilita studiul, pe marginea textelor lecţiilor veţi întâlni următoarele

simboluri:

Întocmiţi un desen la mâna liber ă, un desen redactat (cu ajutorul instrumentelor) sau un
 proiect!

Coloraţi un desen existent!

 Marcheaz ă informa ţ iile foarte importante.

i  Indică  no ţ iuni, de  fini ţ ii sau ipoteze noi. Acestea sunt scrise cu caractere italice.

e Indică un exerciţiu practic.

 În completarea cursului prin coresponden ţă pute ţ i opta

 pentru un scurt program de consulta ţ ii fa ţă în fa ţă ,
la sfâr  şitul căruia ve ţ i ob ţ ine în plus un certi   ficat de absolvire
emis împreună cu Ministerul Muncii  şi Ministerul Educa ţ iei.
curs de design interior  lecţie demonstrativă 3

Programa cursului de DESIGN INTERIOR 

Modulul 1 Cu ce se ocupă decoratorul de interioare? Locuinţa, tipuri de locuinţe, tipuri
de parcelări. Infrastructura, instalaţiile locuinţei (apă, canalizare, gaz, energie
electrică, încălzire). Prevederi legislative în construcţii.
Întocmirea unui plan. Funcţiuni, grupări funcţionale.
– arhitectura antică, cultura obiectului (Egipt, Grecia, Imperiul Roman)
Modulul 2 Locuin ţ a, elementele locuinţ ei, materiale, structur ă , tehnologii de
construcţie.
Cum desenăm? Desenul tehnic de arhitectur ă. Desenul în proiecţie, planul,
secţiunea, vederea, propor ţii. Relevare, redactare, reprezentări arhitecturale,
linii de cotă.
– arhitectura şi mobilierul Evului mediu timpuriu
Modulul 3 Exigenţele locatarului, exigenţe funcţionale, emoţionale, exigenţe generale şi
speciale. Scara umană, antropometrie, ergonomie.
Tipuri de mobilier, categorii de mobilier. Conformarea funcţională a mobilierului,
materiale, structur ă, dimensiuni.
– arhitectura gotică, arta mobilierului; exemple
Modulul 4 Spa ţiile de circulaţie ale locuinţei, locuri de depozitare. Funcţionalitatea
locuinţei, circulaţia în cadrul locuinţei, amplasarea grupărilor de mobilier.
Instalaţiile de încălzire şi electricitate ale locuinţei.
Împăr ţirea spaţiilor interioare pe verticală şi orizontală. Spaţii simple şi compuse,
efecte spaţiale, spaţii închise şi spaţii deschise, posibilităţi de corecţie optică.
– arhitectura Renaşterii, arta mobilierului în Europa
Modulul 5 Camera de zi – spaţiul vieţii de familie. Elemente de delimitare a spaţiului
locuit (pardoseli, tavane, pereţi), modalităţi de realizare, materiale, structur ă,
formă. Plafoane suspendate, pereţi montaţi, separ ări de spaţii.
Tipuri de închidere a golurilor (u şi, ferestre). Tipuri de sc ări interioare,
dimensionare. Mobilier înzidit.
– arhitectura Renaşterii, arta mobilierului; exemple
Modulul 6 Buc ătăria – loc de preparare şi servire a mesei. Reprezentarea spaţiului
interior. Imagini speciale: axonometria, izometria, perspectivele, redactare – 
 propor ţii.
Cum să redactăm (să desenăm cu ajutorul instrumentelor de desen)? Diferite
tehnici de redactare. Reprezentări pentru ofertare.
– arhitectura, mobilierul, concepţia spaţială barocă
Modulul 7 Spaţiu multifuncţional, camera copilului.
Reprezentări colorate.
Lumea culorilor. Scurtă teorie a culorilor, istoric.
Practica folosirii culorilor. Dinamica culorilor, preferinţe pentru culoare.
– mobilierul, concepţia spaţială şi caracteristicile stilului rococo
Modulul 8 Dormitorul, loc de retragere şi de dormit. Folosirea culorilor în amenajarea
interiorului. Desenul tehnic colorat, reprezentarea de ofertare colorată. Materiale
de colorat, tehnici, metode grafice de reprezentare, folosirea mostrelor de
culoare.
Culoare, compoziţie de culori, contraste, echilibru, simetrie, asimetrie, propor ţii,
 propor ţionalitate. Efectul optic al desenului.
– arhitectura, mobilierul şi compoziţia spaţială în clasicism; exemple
4 lecţie demonstrativă curs de design interior 

Modulul 9 Baia – spaţiul igienei corporale; proiectare, funcţii, securitate, dimensionare,

ergonomie. Obiectele de amenajare şi auxiliare din baie. Încălzirea, iluminatul,
 placajele şi stilul băii.
Lumina, lumina naturală şi lumina artificială. Scurtă teorie a luminii.
Iluminarea locuinţei. Surse de lumină, corpuri de iluminat. Moduri de iluminare
a spaţiilor cu diverse funcţiuni (supraveghere computerizată).
 – mobilierul şi arta interioarelor Empire şi Biedermeyer; exemple
Modulul 10 Cunoaşterea materialelor, tehnologii. Materiale de bază folosite în amenajări
interioare, produse semifabricate, produse prefabricate: lemn, metal, sticlă,
 piele, hârtie, textile, piatr ă, silicaţi, materiale plastice, vopsele.
Unde şi de ce folosim aceste materiale? Tehnologia punerii în oper ă, pregătirea
suprafeţelor.
– istoricismul, eclectismul, romantismul, caracteristici stilistice, mobilier,
interioare
Modulul 11 Locuinţa tinerilor căsătoriţi. Cu ce situaţii de amenajare ne putem întâlni?
Eventuale exigenţe de confort.
Procesul proiectării. Practica proiectării: materiale prestabilite, cu scop precis,
în spaţii definite, crearea unui interior funcţional. Schiţa de proiect, proiect de
ofertă, proiect de execuţie.
– influenţa revoluţiei industriale de la sfâr şitul secolului al XIX-lea asupra
obiectelor culturale, începuturile producţiei de serie; istoricul mobilierului
Thonet
Modulul 12 Locuinţa familiei cu copii mici. Cu ce situaţii de amenajare ne putem întâlni?
Posibile exigenţe de confort.
Procesul proiectării. Practica proiectării: materiale prestabilite, cu scop
 precis, în spaţii definite, crearea unui interior funcţional. Cum să întocmim o
antemăsur ătoare?
– Secession, Art nouveau, experimentele începutului de secol XX, arhitectura,
mobilierul şi arta interiorului
Modulul 13 Spaţii cu alte funcţiuni, amenajarea lor, locul de muncă de acasă, locul de
deconectare.
Posibilităţi de umbrire, structuri pentru umbrire. Perdele.
– elemente stilistice art deco, principale exemple de obiecte şi amenajări
interioare
Modulul 14 Stilul interioarelor, caracterul locuinţelor şi spaţiilor, rolul decor ării.
Elemente ce determină caracterul de intimitate – colectivitate, modernitate,
elemente la modă.
– apariţia modernismului, caracteristici stilistice arhitecturale şi de mobilier 
Modulul 15 Biroul cu calculator. Dimensionare, principii de amenajare.
Mobilierul modern pentru birou, confortul ambiental.
– Bauhausul şi înflorirea sa între cele două r ăzboaie mondiale; principiile
artistice ale Bauhausului, cultura obiectelor 
Modulul 16 Tipuri de ţesături pentru locuinţă, covoare, carpete, perdele. Modul de amplasare,
varietate stilistică.
Particularităţile amenajărilor podurilor.
– mobilier contemporan, cultura obiectelor, noţiunea de „design”; stiluri,
tendinţe
curs de design interior  lecţie demonstrativă 5

 Pentru exempli   ficare, vă prezent ăm în continuare câteva secven ţ e

din materialul de curs. Din modulul 1 am selectat câteva fragmente.

Tipuri de locuinţe, tipuri de parcelări

În orice aşezare organizată există legi, regulamente care stabilesc zonele construibile.
Acestea, la rândul lor, se subîmpart în sectoare construibile, în care funcţionează regulamente
de urbanism care stabilesc felul construcţiei, ariile construite, densitatea locuirii, nivelul
de echipare cu utilităţi (apă, canalizare, încălzire, electricitate), suprafaţa spaţiului verde.
Respectarea acestor regulamente intr ă în atribuţiile proiectantului.
Este recomandabil ca şi cel ce se ocupă cu amenajările de interior să cunoască aceste
regulamente, pentru că ele determină tipurile de case. Fiecare tip de bază prezintă avantaje
care trebuie fructificate, precum şi dezavantaje care, prin studiul din cadrul proiectului,
pot fi diminuate sau eliminate.

casa Multora le place să locuiască în spaţii cu

unifamilială multă vegetaţie, dorinţă firească a omului,
independentă combinată, desigur, cu avantajele confortului
urban.
Conform statisticilor, 60% din totalul
locuinţelor sunt case unifamiliale. Acestea
sunt, în general, case compuse dintr-o locuinţă
ce este înconjurată din toate păr ţile de parcela
 proprie şi care poate avea pe toate laturile uşi
şi ferestre.

1. hol 7. scara pivniţei

2. camera de zi 8. cazan
3. dormitor 9. baie
4. bucătărie 10. grup sanitar 
5. sufragerie 11. vestibul
6. cămar ă 12. terasă

casa pe o latură Acest tip de ocupare a lotului este caracteristic multor sate, dând un
a parcelei caracter specific aliniamentului stradal. Specialiştii denumesc acest
tip de ocupare a lotului „în pieptene”, casele desf ăşurându-se în
adâncime pe lot. Împăr ţirea interioar ă este mai dificilă în comparaţie
cu tipul anterior, datorită faptului că unul dintre pereţi este opac.
Deschiderile sunt numai spre stradă şi curte. În acest fel, se asigur ă
o parte a separ ării de vecini. Este preferabil ca partea dinspre curte a
casei să primească mult soare.
1. pridvor 
2. hol
3. bucătărie cu loc
de luat masa
4. camera din faţă
5. camera de zi
6. baie WC
6 lecţie demonstrativă curs de design interior 

casele familiale Sunt caracteristice fronturilor stradale urbane.

la frontul Casele se unesc la frontul străzii. Prin uşa por ţii
stradal se poate accede în curte.
Poarta se deschide într-o curte intimă. În oraşele
istorice se mai găsesc şi azi asemenea tipuri de
ocupări de parcele.

1. hol 5. sufragerie
2. camera de zi 6. camera de oaspeţi
3. cămar ă 7. WC duş
4. bucătărie 8. terasă

casele cuplate Acest mod de ocupare a terenului este folosit

  pentru a construi două case independente,
în cazul în care lotul este mic. La asemenea
construcţii, casele sunt lipite pe o latur ă,
imaginea fiind cea a unei singure case.
În cazul caselor cuplate , este foarte
importantă orientarea, deoarece, în cazul
unei orientări proaste, unul din proprietari ar 
 putea avea camere cu orientare defavorabilă.
Ideal este ca frontul stradal să fie orientat
spre nord, astfel latura dinspre curte având
orientare spre sud pentru amândouă casele. 1. hol 5. camera de zi
În cazul unei orientări defavorabile, trebuie 2. dormitor 6. baie
foarte bine gândită amplasarea camerelor. 3. camera de oaspeţi 7. WC
4. bucătărie 8. terasă
curs de design interior  lecţie demonstrativă 7

casa cu atrium Un tip foarte vechi de construcţie este casa cu

atrium. Casa cu frontul exterior închis cuprinde
o curte interioar ă intimă. Spaţiile de locuit se
deschid spre această curte. Pentru ca soarele să
 pătrundă bine în camere, curtea trebuie să fie de
cel puţin 6 × 6 m.
Acest model greco-roman de casă familială este
folosit şi în zilele noastre. Dezavantajul este
că, în acest caz, este necesar un lot mai mare.
Avantajul este că, spre deosebire de tipurile
  precedente, la casa cu atrium este posibilă
realizarea celei mai intime legături dintre spaţiul
interior şi cel exterior.
1. vestibul 6. camera de lucru
2. camera de zi 7. baie WC
3. bucătărie, 8. WC
sufragerie
4. dormitor 9. duş WC
5. camera de oaspeţi 10. garaj

imobilele cu În oraşele mai mari, la începutul secolului

apartamente al XX-lea s-au construit imobile cu apartamente
de închiriat de închiriat. Sunt construcţii tipic urbane, cu
mai multe apartamente, cu câte 5-6-7 etaje, cu
lift şi chiar cu un culoar exterior, aşa-numita
„cursivă”.
În aripa de la stradă se amplasau apartamentele
mari cu un confort sporit, cu două sau trei camere.
Aripa spre curte cuprindea apartamentele
modeste, numai cu
o camer ă şi bucătărie (f ăr ă confort, cu WC-ul
la capăt de culoar).
1. vestibul 5. bucătărie
2. camera de zi 6. sufragerie
3. dormitor 7. baie
4. camer ă 8. WC
Împ ăr ţirea interioar ă dezavantajoasă a
apartamentelor din imobilele de închiriat
reprezintă o problemă serioasă pentru un
decorator de interioare. Multe apartamente
au holuri f ă r ă geamuri sau camerele
comandate. La apartamentele vechi,
avantajul poate fi înălţ imea camerelor 
(4,5-5 m), care pot fi subîmpă r ţ ite pe
verticală cu supante care măresc suprafaţa
locuibilă.
8 lecţie demonstrativă curs de design interior 

casele Sunt imobile cu mai multe apartamente

colective (3-12 apartamente) şi cu mai multe niveluri.
Apartamentele care au suprafeţe diferite şi
care sunt orientate corect sunt accesibile din
casa scării.
La amplasarea unor astfel de locuin ţ e
colective, trebuie avut în vedere ca toate
apartamentele să aibă cât mai mult soare.

1. apartament
2. apartament
3. apartament

imobilele din La acest tip de locuinţe s-a dezvoltat tipul

elemente cu culoar central neluminat. Apartamentele
prefabricate se deschid către acest culoar întunecos, ca la
hoteluri.
Locuinţele aflate pe centrul imobilului sunt
de regulă mai mici, iar camerele, precum şi
 bucă tăria, sunt amplasate pe partea str ăzii.
Apartamentele de la capetele tronsonului au mai
multe camere şi primesc mai multă lumină.
În ultimii ani, s-au construit multe blocuri din
elemente prefabricate. În zilele noastre nu se
mai fac astfel de imobile, iar locatarii acestora
ar dori să le modernizeze.

1. vestibul 5. camer ă
2. camera de zi 6. baie
3. bucătărie, 7. WC
sufragerie
4. dormitor 8. balcon

Faceţi comparaţii între tipurile de case enumerate până acum. Gândiţi-vă cum
e influenţeaz ă tipologia caselor împăr ţ irea interioar ă, precum şi amplasarea
mobilierului.
curs de design interior  lecţie demonstrativă 9

 Pentru a vedea cum se structureaz ă cuno ştin ţ ele învăţ ate,

vă prezent ăm rezumatul  şi întrebările de veri   ficare ale modulului 1.

Rezumat – casele, tipurile de case

1. Casa unifamilial ă  independent ă: 
 – în general, este o casă  format ă  dintr-o locuin ţă  înconjurat ă  din toate pă r ţ  ile de
 propria parcel ă;  poate avea u şi  şi ferestre pe toate laturile.
2. Casa pe o latur ă  a parcelei:
Se mai nume şte ocupare a terenului „în pieptene”, casele desf ăşurându-se adânc în
interiorul parcelei. Împă r ţ  irea interioar ă este mai di  ficil ă ,  având în vedere că peretele
 spre vecin este „orb”.
3. Casa familial ă  la front stradal:
Casele se unesc la frontul str ă zii,  iar accesul în curte se face prin u şa por  ţ ii. Casa
delimitează  o curte intimă . În ora şele vechi se mai g ă sesc  asemenea case.
4. Casele cuplate:
  La asemenea construc ţ ii, cele două  case sunt lipite printr-un perete comun, iar 
imaginea este cea a unui singur imobil.
5. Casa cu atrium:
 Din exterior fa ţ ada este închisă  , la interior casa cuprinzând o gr ă dină intimă . Spa ţ iile
de locuit se deschid că tre aceast ă  gr ă dină .
6. Imobilul cu apartamente de închiriat:
 Aceasta este o modalitate tipic urban ă  de locuire, cu mai multe apartamente  şi 5-6-7 
etaje, cu lift; cele mai caracteristice sunt cele cu culoar exterior (cursiv ă  ).
7. Casele colective:
Sunt imobile cu 3-12 apartamente  şi 2-3 etaje. Apartamentele care sunt accesibile
 prin intermediul casei scă rii au suprafe ţ e diferite  şi sunt corect orientate.
8. Imobilele din elemente prefabricate:
Sunt structurate pe un culoar central, iar apartamentele sunt accesibile de pe ambele
laturi ale culoarului.

Întrebări de verificare

 Recapitula ţ i cele învăţ ate până  acum, r ă spunzând

  la urm ă toarele întrebă ri:
1. Care sunt caracteristicile casei unifamiliale independente?
2. Cum este casa desf ăşurată pe o latur ă a parcelei?
3. Cum este casa familială la front stradal?
4. Ce caracterizează o casă cuplată?
5. Cum se caracterizează, din punctul de vedere al construcţiei, casa cu atrium?
6. Ce caracterizează casele colective?
7. Cum sunt apartamentele imobilelor de închiriat?
8. Care sunt caracteristicile unei locuinţe într-un imobil din prefabricate?
10 lecţie demonstrativă curs de design interior 

Continuăm cu prezentarea câtorva fragmente din modulul 3, care v ă ofer ă

informa ţ ii despre rolul ergonomiei în proiectarea spa ţ iilor locuin ţ ei.

 Datele oferite de antropometrie sunt folosite de ergonomie.

ergonomia Pentru ca obiectele pe care le folosim în locuinţă sau la serviciu să fie cât mai confortabile,
este necesar ca ele să fie produse potrivit principiilor ergonomiei.

i  Ergonomia este disciplina adapt ă rii muncii la om, având ca obiect ra ţ ionalizarea

efortului la locul de muncă .

În momentul actual, ergonomia este o ştiinţă ale cărei principii sunt din ce în ce mai folosite,
atât pentru ameliorarea condiţiilor şi a ambianţei la locul de muncă, cât şi în proiectarea de
arhitectur ă.
Rezultatele cercetărilor ergonomice sunt folosite în toate ramurile industriale, prin urmare
şi pentru producerea bunurilor de consum.
Orice producător, fie el fabricant de mobilă, de obiecte pentru băi sau bucătării, de corpuri
de iluminat, de jucării pentru copii sau de instrumente de lucru, trebuie să folosească la
 producerea acestor obiecte şi cunoştinţele puse la dispoziţie de ergonomie.
Ce se poate întâmpla dacă la proiectare sunt ignorate principiile ergonomiei?
Oamenii au capacitatea de a se adapta instrumentelor incomode, dar cu preţul oboselii rapide,
iar, ca o consecinţă, durerile de cap, de spate sau de ochi duc la sc ăderea randamentului
muncii.

 Dintre disciplinele care se ocup ă de om, ergonomia folose şte mai ales cuno ştin ţ ele
oferite de  fi ziologie  şi psihologie.

Ergonomia consumului studiază gradul de siguranţă, eficacitate şi confort al produselor 

folosite de publicul larg.
Analizele constată că există foarte multe moduri de a folosi obiectele, diferind după vârsta
sau sexul utilizatorilor. Însă bunurile de consum sunt produse, de obicei, pentru utilizatori
cu un comportament previzibil.
În ultimul timp, însă, producătorii pot satisface cerinţele unor grupuri din ce în ce mai mici
de utilizatori, după cum se poate constata în industria de automobile. Să vedem cum stau
lucrurile în amenajările de interioare.
Cel ce s-a obişnuit cu confortul de la locul de muncă sau din maşină va pretinde ca şi locuinţa
să-i ofere acelaşi confort.
Toate obiectele casnice ar trebui să ofere confort, siguranţă şi eficacitate; printre ele există
un element de mobilier cu care venim foarte des în contact: scaunul. Omul foloseşte scaunul
 pentru odihn ă, dar şi la muncă. De aceea, nu este întâmplător că la confecţionarea unui scaun
trebuie neapărat luate în seamă datele ergonometrice.