Sunteți pe pagina 1din 10

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Introducere Regulamentul 1234/2007 Comercializarea produselor agricole in tara noastra Producia de cereale n Romnia Legislatia UE in domeniul pietei cerealelor Regim intern Regim extern

Piata Agricola a cerealelor

1. Introducere
Piaa romneasc a cerealelor cuprinde o gam larg de produse, asemntoare cu cele ntlnite pe piaa mondial a cerealelor, avnd ns anumite particulariti. Printre cele semnificative particulariti ale pieei cerealelor se nscriu urmtoarele: comparativ cu alte subsisteme de marketing, piaa cerealelor se distinge, n primul rnd, prin raportul dinamic dintre cerere i ofert. Piaa cerealelor constituie un mijloc de echilibrare a pieei, deoarece are ca obiect produse care reprezint o sfer economic de larg interes pentru ansamblul populaiei, iar stabilirea unui echilibru ntre cerere i ofert, ct mai apropiat de cel considerat satisfctor, are efecte economice i sociale dintre cele mai importante; piaa cerealelor reprezint un indicator al pulsului pieei, care poate anticipa schimbri i direcii de aciune pentru ntreprinderile din sfera sa de influen, dar i asupra mediului comercial, n general; comportamentul cumprtorului este puin influenat de factori emoionali sau impulsivi, deoarece cumprtorii sunt dispersai, iar consumul este relativ constant, indiferent de mrimea veniturilor sau preurilor, n situaia n care consumul s-a stabilit la nivel raional; filierele de marketing cerealier sunt lungi, intervenind un numr din ce n ce mai mare de intermediari specializai pentru care activitatea promoional are o pondere redus, iar comerul internaional este dominat de mari ntreprinderi comerciale specializate. Comercializarea cerealelor a reprezentat, din cele mai vechi timpuri, o activitate important n Romnia, ele constituind sursa alimentaiei umane i, ntr -o msur nsemnat, a celei animale. n ultimii ani ns, a crescut gradul de prelucrare al cerealelor, consumatorii devenind din ce n ce mai exigeni n legtur cu produsele finale obinute n urma prelucrrii acestora. Un fenomen care a influenat negativ piaa cerealelor, ndeosebi a celor panificabile, a fost (i este nc) reprezentat, n ultimii ani, de creterea stocurilor la productorii agricoli. Acest fenomen este, evident, i o consecin a preurilor practicate pe pia. O alt problem sensibil cu care se confrunt piaa cerealelor n Romnia este aceea a repartizrii teritoriale a culturilor cerealiere. Dispersia ofertei

genereaz probleme de colectare, de transport, distribuie etc., avnd n vedere faptul c cererea este repartizat uniform pe teritoriul ri.

2. Regulamentul 1234/2007
REGULAMENTUL (CE) NR. 1234/2007 AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizri comune a pieelor agricole i privind dispoziii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP ) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, avnd n vedere Tratatul de instituire a Comunitii Europene, n special articolele 36 i 37, avnd n vedere propunerea Comisiei, avnd n vedere avizul Parlamentului European ,ntruct: Funcionarea i dezvoltarea pieei comune a produselor agricole ar trebui nsoite de stabilirea unei politici agricole comune (denumite n continuare PAC) pentru a include, n special, organizarea comun a pieelor agricole (denumit n continuare OCP) care poate adopta diverse forme n funcie de produs, n conformitate cu articolul 34 din tratat. De la introducerea PAC, Consiliul a nfiinat 21 de OCP pentru diferite produse sau grupuri de produse, fiecare fiind reglementat printr-un regulament de baz specific al Consiliului: Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comun a pieei n sectorul cerealelor.

3. Comercializarea produselor agricole in tara noastra


In comparatie cu situatia din aceste tari, problemele reale cu care se confrunta agricultura din Romania de mai multi ani sunt departe de a fi rezolvate. Fiecare guvern a ocolit sistematic aceste probleme si s-a limitat sa acorde o subventie pe hectar (de exemplu doua milioane de lei in ultimii ani) si atat. De aici producatorii agricoli au fost lasati sa se descurce singuri si s-au descurcat. Toti partenerii cu care ei sunt nevoiti sa colaboreze in timpul procesului de productie sau imbogatit iar producatorii sunt saraci. Fara resurse financiare proprii, ei sunt nevoiti sa contracteaze la banci credite cu dobanzi mari si scadenta la termen. Daca aceste credite nu sunt rambursate la timp, dobanzile cresc substantial. Producatorii agricoli din Romania sunt, de asemenea, dependenti de firmele care detin monopolul principalelor materii prime si materiale necesare procesului de productie si pe care le comercializeaza la preturi foarte mari, cu plata la termen. Daca termenul este depasit, preturile pot creste cu pana la 15%. Producatorii mai sunt dependenti si de spatiile pentru depozitarea produselor agricole, unde sunt adesea Inselati la receptionarea, conditionarea si analizele de

laborator ale produselor recoltate. Producatorii mai depind si de societatile de asigurari, care obtin profituri fabuloase, dar, cand este vorba de calamitati, inventeaza tot felul de motive ca sa nu le acorde despagubiri. Atunci cand producatorii trebuie sa-si vanda produsele, apar pe piata tot felul de comercianti, cei mai multi fara identitate, care, actionand in numele unor firme inexistente, necontrolati de nimeni si neingraditi de nici o lege, ofera producatorilor preturi de vanzare mici in comparatie cu pretul de cost pe tona de produs. Din veniturile incasate, cei mai multi dintre producatori nu si-au recuperat nici macar cheltuielile de productie, astfel ca de profit, care este, de altfel, ratiunea oricarei activitati economice, nici nu poate fi vorba. Din aceste cauze agricultura romaneasca nu este un mediu de munca menit a oferi prosperitate si bunastare pentru cei care traiesc si muncesc in mediul rural. Si acestia nu sunt deloc putini: ei reprezinta aproape 45% din populatia acestei tari. Ca urmare, o implicare a guvernului in rezolvarea problemelor complexe cu care se confrunta producatorii agricoli, si care franeaza ritmul de dezvoltare a agriculturii, este de stricta si neaparata actualitate. Cu fermieri saraci, care au la indemana doar cea mai inapoiata tehnica si care sunt lasati pe mana a tot felul de speculanti, nu putem avea o agricultura moderna, cu inalta performanta economica. In ce priveste evolutia preturilor culturilor studiate in aceasta lucrare, deducem din figura 15, ca cel mai ridicat pret l-a avut orezul, urmat de porumb si grau. Rezulta ca pretul este scazut in comparatie cu cheltuielile mari de productie. Organizarea Comun de Pia a culturilor n arabil urmrete:

stabilizarea pieei produselor cerealiere, a produselor oleaginoase, dar i a altor culturi cum ar fi: plantele textile, sfecla de zahr, leguminoasele, plantele medicinale, tutunul etc; asigurarea unui venit echitabil agricultorilor, care se afl n prima verig a filierei agroalimentare, i anume producia; garantarea unor preuri rezonabile consumatorilor interni (dar i a celor de pe piaa european comunitar) la produsele cerealiere, oleaginoase, legumicole, medicinale, etc.

4. Producia de cereale n Romnia


Suprafaa cultivat cu gru i secar n anul 2011 sa diminuat uor fa de anul precedent, ns producia total a crescut cu circa 22% pe fondul creterii considerabile a randamentului la hectar. Producia de porumb a crescut n anul 2011 realiznduse 11,7 milioane de tone, cu circa 28% mai mare dect n anul 2010. La orz si orzoaic sa nregistrat o scdere de 16% a suprafeei cultivate in anul 2011 fa de anul 2010 dar producia total a cunoscut o cretere de 11% ca urmare a majorrii randamentului la hectar. 2007 Suprafata (mii ha) Productie medie (kg/ha) Productie totala (mii tone) Suprafata (mii ha) Productie medie (kg/ha) Productie totala (mii tone)
1.975,0 1.541

2008 Grau
2.110,3 3.403

2009
2.148,8 2.421

2010
2.162,4 2.688

2011
1.977,7 3.637

3044,5

7.181,0

5.202,5

5.811,8

7.192,2

Porumb si sorg
2.525,8 1.526 2.449,5 3.213 2.344,9 3.406 2.108,7 4.297 2.616,1 4.480

3.855,1

7.870,0

7.987,7

9.060,7

11.720,2

Repartizarea pe culturi a suprafeelor de referin i a produciilor Cultura Suprafaa cultivat n 2002 (mii ha) 2310 579 Suprafaa de Randament Producia Pli referin (t/ha) de directe (mii ha) referin (EURO/t) (mii t) 2272,8 569,5 2,65 2,85 6023 1623 63 63

Gru i secar Orz i orzoaic

Porumb Sorg Floarea soarelui Soia Plante textile Alte culturi Total

2895 2,8 906 72 1,5 362 7128,3

2848,1 2,7 891,7 70,7 1,4 355,7 7012,6

3,081 1,5 1,3 1,97 3,5 2,65 -

8689,5 4,0 1159,2 139,2 4,9 941,1 18584

63 63 63 63 63 63 63

Consumul cumulativ mediu anual


Consumul mediu anual Anul Echiv boabe (kg/loc) Echiv faina (kg/loc) 2007 219,7 165,8 2008 221,2 166,9 2009 225 169,8 2010 215 162,2 2011 219,8 166,2

Consumul individual
a. Grau
Destinatie Consum Export UM tone tone 2006 3.602,82 121,8 2007 3.656,04 416,29 2008 3.912,89 280,39 2009 4.105,79 39,2 2010 4.163,26 54,18 2011 4.187,35 288,62

b. Porumb
Destinatie Consum Export UM tone tone 2006 908,66 168,69 2007 866,67 43,88 2008 1.067,81 214,89 2009 1.072,25 117,37 2010 960,69 346,16 2011 993,18 447,56

c. Orez
Destinatie Consum Export UM tone tone 2006 141,72 2,18 2007 139,56 1,05 2008 141,97 0,64 2009 137,71 0,28 2010 146,03 0,26 2011 139,27 0,62

d. Ovaz
Destinatie Consum Export UM tone tone 2006 2007 0,33 1 2008 0,71 0,01 2009 2010 2011 1,52 2,74

e. Secara
Destinatie Consum Export UM tone tone 2006 10,12 1,02 2007 12,56 0,52 2008 12,24 0,26 2009 10,04 0 2010 13,8 0,01 2011 9,58 0,01

5. Legislatia UE in domeniul pietei cerealelor


Ordonana nr.14/2010 privind msuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate productorilor agricoli, ncepnd cu anul 2010, aprobat prin Legea nr.74/2010; Hotrrea nr.748/2010 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se accorda productorilor agricoli pentru anul 2010 i a sumei totale allocate acestor ajutoare de stat; Hotrrea nr. 408/2010 privind aprobarea acordrii unui ajutor de stat pentru motorina utilizat n agricultur; Ordin nr. 126/2010 pentru aprobarea procedurilor specifice de implementare i

control,precum i formularistica necesar acordrii unui ajutor de stat pentru motorina utilizat n agricultur cu modificrile i completrile ulterioare; ORDIN nr 73 din 10 aprilie 2012 pentru modificarea Procedurilor specifice de implementare i control, precum i a formularisticii necesare privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizata n agricultur , aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 126/2010; Hotrrea nr.756/2010 privind normele metodologice referitoare la modul de acordare a ajutorului de stat n agricultur pentru plata primelor de asigurare; Hotrrea nr.759/2010 privind acordarea de ajutoare specific pentru mbuntirea calitii produselor agricole n sectorul de agricultur ecologic ; Ordonana de urgent nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de pli directe i pli naionale directe complementare, care se acord n agricultur ncepnd cu anul 2007, si pentru modificarea art.2 din Legea nr. 36/1991 privind societile agricole i alte forme de asociere n agricultur, cu modificrile i completrile ulterioare.

6. Regim intern
Preul cerealelor s-a liberalizat, dar rmne sub directa influen a procesatorilor, care sunt mai bine organizai i au interesul ca acest pre s fie n avantajul lor, ca urmare, s fie ct mai redus. Productorii agricoli sunt numeroi i cu o putere economic extrem de sczut, fapt care-i face vulnerabili pe pia. Slaba organizare a productorilor de gru i cereale n plan asociativ i puinele organisme neguvernamentale care-i reprezint determin ca interesele acestora s fie insuficient reprezentate i aprate iar propunerile legislative n interesul acestora s fie foarte rare i inconsistente. Preul cerealelor a crescut n fiecare an, dar de fiecare dat creterea a fost sub rata anual a inflaiei, fapt care a fcut ca puterea economic a productorilor de gru s aib un trend descresctor. Conform celor mai recente date FAOSTAT, n Romnia preurile medii la productor pentru cereal au fost (USD/ton).

Grau Porumb Orz

2009 250,6 316,3 275,2

2010 262,0 385,1 317,6

2011 . 220,4 187,5

Stabilirea preului de vnzare

- la export, preul oferit este fixat de operator, innd cont de calitatea cerealelor - pe Piaa Comun, oferta reinut trebuie s corespund preului constatat, pentru o calitate echivalent i pentru o cantitate reprezentativ pe piaa locului de stocare sau, n lips, pe piaa cea mai apropiat, innd cont de cheltuielile de transport (art. 5 din Regulamentul CE nr. 2131/1993) Oferta nu poate fi n nici un caz inferioar preului de intervenie valabil n prima zi a lunii n care s-a depus oferta. Preul de intervenie sufer majorri lunare n funcie de perioada cnd cerealele ies din stocurile de interventie.

7. Regim extern
n cazul grului (cod SA 1001) , exporturile Romniei au sczut att din punct de vedere al valorii (13,9%) ct i din punct de vedere al cantitii (36,7%). Importurile au nregistrat, la rndul lor cretere ca valoare de 15,7%, dar din punct de vedere cantitativa fost nregistrat o scdere de 22,3%. Pentru porumb (cod SA 1005) exporturile Romniei au nregistrat cretere valoric important (53%) i o majorare din punct de vedere al cantitii (12,5%), n timp ce importurile au fost marcate de cretere ca valoare (33,2%), nsoit , ns , de o scdere din punct de vedere cantitativ ( 13,2%). La orz (cod SA 1003) exporturile rii noastre au marcat o cretere semnificativ ca valoare (68,2%) n timp ce cantitativ a existat o scdere (1,1%). n ce privete importurile acestea au nregistrat creteri mai mult dect importante att ca valoare (153,5%) ct i din punct de vedere al cantitii (105,5%).

n anul 2011, Romnia a exportat gru (cod SA 1001) pe urmtoarele piee principale de desfacere: Spania, Italia, Egipt, Siria i Olanda, cele 5 ri absorbind aproximativ 66% din exporturile romne si la acest produs. Principalii furnizori de gru (cod SA 1001) ai Romniei, la nivelul anului 2011, au Fost Bulgaria, Ungaria, Serbia,Paraguay i Austria, aceste ri acoperind circa 95,5% din cererea de Import a Romniei.

www. regielive.ro http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:2007R1234:20081001:RO:PDF