Curs : Microbiologie generala Licenta 2013

Conceptul modern de microorganism Microorganismele reprezint un grup foarte heterogen de organisme care au n comun cteva particulariti generale definitorii: 1) dimensiuni foarte mici, microscopice, care fac ca aceste organisme s nu poat fi vizibile ca indivizi
izolai dect la microscop, astfel c de obicei sunt studiate ca populaii omogene sau culturi pure; n natur, pot fi observate uneori ca pelicule sau biofilme dezvoltate pe diverse suprafee; dimensiunile sunt apreciate dup sistemul metric actual, n m, iar substructurile n nm sau ; !) organizare celular " teoria celular, emis de #chleiden $i #ch%an n 1&'&, cea mai important generalizare pe care s(a fundamentat biologia modern, postuleaz c toate organismele sunt alctuite din celule; deci microorganismele au o organizare celular, fie de tip procariot, fie de tip eucariot; ') sunt sisteme biologice, deci prezentnd particularitile viului; sistemele biologice cele mai rudimentare sunt bacteriile, care nsumeaz trsturile minime care caracterizeaz viaa, reunind atributele de: organizare, autonomie, invarian; )) raport mare ntre suprafa $i volum, deoarece o celul reprezint chiar un organism; aceast particularitate favorizeaz strategia de supravieuire a microorganismelor n natur, pentru c acest raport influeneaz capacitatea de interaciune cu mediul, respectiv viteza schimburilor de substane dintre organism $i mediu, care st la baza intensitii metabolismului, ca $i a ratei mari de multiplicare*

+ot ce poate fi definit prin aceste patru particulariti este considerat la ora actual microorganism; rezult c aceast noiune este un concept integrator, fr valoare ta,onomic* -rincipalele grupe de microorganisme, avnd ca reper organizarea celular, sunt: PROKAR O!"# $ MO%"RA
./012+.341 " difereniate n dou mari grupe: bacterii 5ram pozitive $i negative 26178012+.341 13291.1 :grupeaza microorganisme cu organizare celulara de tip procariot, anterior incadrate intre bacterii; n prezent sunt ncadrate n ;omeniul 13291.1 organisme care la nivel molecular sunt mai asemanatoare cu eucariotele decat cu bacteriile)*

( "&KAR A
M4238</754: unicelulari ( =evuri :> ;ro?dii) $i filamento$i > Mucegaiuri M42381=5. -38+8@813.

1rchaeele au fost descoperite de Aoese n 1B&C n apa hipersalin a lacurilor din peninsula #inai* 1ceste microorganisme cu organizare celular de tip procariot, sunt considerate ca fiind adevarate fosile vii, reprezentnd formele actuale ale unor organisme care au aprut n condiiile primordiale ale vieii pe pmnt* -e baza unor criterii de biologie molecular :de e,*, prin secvenierea moleculelor de 137r 1D#), n prezent sunt considerate mai asemntoare cu eucariotele, dect cu procariotele, reprezentnd o direcie de evoluie aparte, dintr(un strmo$ comun, ceea ce e,plic rencadrarea lor ta,onomic* Moleculele 137r :1D# pentru domeniile Bacteria si Archaea si 1&# pentru domeniul Eukarya) sunt inalt conservate, fiind considerate adevarate EcronometreF moleculare, astfel ca datele obtinute prin secventierea lor sunt utile pentru stabilirea distantelor filogenetice si respectiv a gradului de inrudire dintre specii*

Microorganismele archaeene prezint o afinitate pentru ni$e ecologice speciale, fiind considerate microorganisme e,tremofile, cu particularitati structurale $i activiti metabolice neobi$nuite; sunt clasificate n trei grupe fiziologice:metanogene, termoacidofile, halofile Po'i(ia microorganismelor )n sistemele de clasi*icare a lumii +ii, #istemul de clasificare propus de AhittaGer :1BDB), acceptat si in prezent, mparte lumea vie n H regnuri:
1) 2) 3) 4) 5) Monera = Bacteria (Prokaryotes) Pro(toc)tista Fungi Plantae Animalia

1cest sistem de clasificare demonstreaz caracterul de grup heterogen al microorganismelor, care se regsesc n primele ' regnuri $i caracterul integrator al noiunii de microorganism* 2el mai nou sistem de clasificare este cel pe domenii, bazat pe date de analiza filogenetica la nivel molecular, date ce au permis stabilirea cadrului conceptual necesar elaborarii sistemului de clasificare filogenetica a lumii +ii in 3 domenii :2arl Aoese, 1BBI): ;omeniul Bacteria ;omeniul Arc aea! ;omeniul "ukarya* 2um microorganismele sunt esentiale pentru pentru derularea multor cicluri biogeochimice si pentru continua functionare a biosferei, acest sistem de clasificare al lui J* Aoese a clarificat aspecte privind evolutia si diversitatea microorganismelor, cu un impact puternic asupra viziunii specialistilor in ecologie generala si microbiana* -entru ta,onomia procariotelor s(au utilizat diferite sisteme si scheme de clasificare* 2u toate acestea, nu e,ista o clasificare a procariotelor unanim acceptata* +otusi in nici un sistem de clasificare nu sunt luate n considerare virusurile, deoarece sunt entiti infecioase, avnd relaii cu lumea vie :pentru toate cele H regnuri e,ist virusuri specifice), dar cu o organizare acelular $i fiind particule complet inerte n mediul e,tern :nu cresc, nu se divid)* =a nivel molecular sunt mai nrudite cu celula(gazd pe care o paraziteaz, dect ntre ele; sunt ata$ate doar convenional microorganismelor, cu care au n comun doar dimensiunile mici $i e,istena unei informaii genetice* 4n lumea medical consider c $i capacitatea de a genera boli specifice, unele destul de asemntoare ca simptomatologie cu cele de etiologie microbian ar fi un caracter de asemnare* -omeniul PROKAR O!"# .acteriile au fost definite de <r* Kacob ca fiind un ,,minimum vital,, sau organismele cele mai simple, dotate cu atributele viului: organizare, autonomie, invarian* 3eprezint o categorie aparte de organisme unicelulare cu o morfologie caracteristic, destul de limitat, dimensiuni mici $i caractere de colorabilitate u$or de stabilit prin observaii microscopice* 8dat cu observarea unor particulariti foarte diferite, a devenit necesar stabilirea unor caractere difereniale, care s permit stabilirea cu certitudine a apartenenei unui microorganism la grupul bacteriilor* #tanier :1BI1) a definit bacteriile sau procariotele prin antitez cu eucariotele, utiliznd caractere discriminatorii, care stabilesc diferene nete ntre celulele procariote $i eucariote; ulterior, J*Aoese a adus completari esentiale :tabel nr*1)*

!abel nr, 1, Conceptul de bacterie/ de*init prin antite'a dintre caracteristicile celulelor procariote si eucariote : adaptat dupa #tanier, 1BI1; Aoese, 1BBI)* LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL

Caracteristica
1, Peretele celular 0P,C,1 2i mar3eri bioc4imici ai acestuia

PK
( prezent n mod constant " mureina(PG) ( DAP
-D-aminoacizi ( acizii teichoici :e,c* 5r* MMcoplasmelor $i 5* Halobacterium); ( la Archaee " pseudomureinaNm*neconventionala

"K
( absent ( la celula animal - prezent: - la cel* vegetal( celuloza - la cel* fungic( chitina

_____________________________________________________________________________________________

!* Membrana plasmatic5

omnipre'ent5 2i structurat5 la *el la toate organismele , potrivit modelului mo#aicului fluid al mem$ranei ( comp*ch*: steroli " abseni ( constant prezeni
:e,c* Mycoplasma)

(f* selectiv: permeabila pt* apa, unii ioni, ac*gra$i $i s* liposolubile, fragm*de 1;7 :molecule cu O P C,&nm) 3, Citoplasma ( stare permanent de gel cureni citoplasmatici " abseni ( citoschelet " absent ( de tip IC# :mol* de 137r 1D# > semantida; struct* inalt conservata) ( absente ( localizate la nivelul membranei plasm*, interconectate structural $i funcional
( marGer: bacterioclorofila

( plasticitate mare la celula animal :capabil de endocitoz), redus la cel*veg $i fungic :cu -*2*) ( tranziie permanent gelQsol R cureni citopl* ( prezent ( de tip &C# ( de tip IC # :n organite) (prezente:mitocondrii,reticul
endopl*, cloroplaste, ap* 5olgi)

6, Ribo'omii 7, Organite membranare 8, #inergonul respirator 2i *otosintetic 9, #ediul 2i organi'area materialului genetic

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL

( n citoplasm : in*, genetic5 esen(ial5 ( nucleoi - *5r5 mb, nuclear5 delimitat de membrana nuclear5 1 molecul de 1;7 d*c*c*c** (cromozomi"numr caract* > 1 cromozom bacterian :nucleosom) fiecarei specii > 1;7 R histone ( in*, genetic5 accesorie ( plasmi e Q molecule de 1;7 d*c*c*c** (la niv* mitocondriilor $i > minicromozomi cloroplastelor( 1;7 d*c*c*c*
:confer avanta?e adaptative)

( autonome, localizate la nivelul organitelor specifice :mitocondrii $i cloroplaste) ( n nucleu distinct :R nucleol)

( colinearitatea genelor ( se succed continuu, fara secv* non(informationale ( grd* de ploidie ( 4aploid :1cromosom) ( *unc(ionarea materialului genetic ( replicarea materialului genetic ( simplu, de tip semiconservativ ( sediul traducerii informaiei genetice: ( n citoplasm " la niv* :riboz* IC# :transcrierea si traducerea ( cuplate) ( prin diviziune direct :binar) :rar prin nmugurire; prin fragmentare $i sporulare ( la bacteriile filamentoase) ( echipartiia materialului genetic: ( asigurat de mezosom

(informatie discontinua:
.,oniR 4ntroni

( celule somatice" diploide ( celule se,uale " 4aploide ( prin mitoz " n nucleu ( de tip semiconservativ n mitocondrii $i cloroplaste ( n citoplasm" la niv riboz*&C# ( n organite la niv* riboz* IC# ( prin mitoz :diviziune indirect) ( n cel*somatice ( prin meioz :reducional) ( n celulele reproductoare ( asigurata de aparatul mitotic

L ;, Multiplicarea

'

2ontinuare

<, Procese de se=ualitate

L

( e,cep*, fenomene de parase,ualitate

> transfer unidirecional, cu formare de merozogoi, parial $i temporar diploizi

( se,ualitate propriu(zis,
datorit fuziunii gameilor :> zigot), prin participarea egal a partenerilor se,ualiLLLL

10, Mecanisme de trans*er de material genetic

( transformare genetica, con?ugare, transducie genetic ( flageli de tip -J :facultativ) ( prin perforarea -*2* $i in?ectarea genomului prin mec*de microsering

11, Mobilitatea :facult*) 12, >n*ectarea cu +irusuri

(fuziune de gamei, urmat de fuziune nuclear, cu posibilitatea de recombinare genetic $i variabilitateLLLL ( cili $i flageli de tip .J
:cu structura !,BR! microtubuli)

( la cel* anim* prin endocitarea virionului

(la cel*veg*, fungi(dup lezarea -*2*

13, #ensibilitatea la antibiotice "=: penicilinele/ ce*alosporinele/ bacitracina (ciclo4e=imidele> subst* inhibitorii subst, in4ibitorii ale cre2terii celulare ( inhib sinteza mureinei din -*2* ale proteosintezei la .J
Antibiotice > subst* cu ac(iune selecti+5 Q inte :structuri celulareN reacii de biosintez);

al bacteriilor n curs de cre$tere; ( intaQ rib*&C#(efect citostatic; ( inactive pe celulele eucariote; folosite n terapia infeciilor bacteriene; (+inblastina/colc4icina " inhib ( streptomicina/ tetraciclinele/ cloram*enicolul asamblarea microtubulilor ( inta Q riboz* IC# ( efect de blocare a $i diviziunea ( efect citostatic; proteosintezei $i implicit a proceselor de cre$tere $i multiplicare; ( antibiotice polienice ( aciune S nu au efect asupra celulelor .J :rib* &C#, antifungic :antimicotice), si nici asupra ribozomilor IC # din organite active asupra sterolilor din :mb* mitoc*( imperm*la aceste antibiotice); plasmalema celulelor fungice*LL

16, Capacitatea de a *orma organisme multicelulare ( la -J " o celul > un organism; ( la .J ( (incapabile de a forma organisme pluricelulare ( capacitatea de a forma organisme multicelulare este ( n habitatele naturale: definitorie, celula fiind
( bacterii solitare :izolate); unitatea de baz a organismului ( agregate coloniale, asociaii de celule multicelular ca ntreg identice sau diferite, fiecare celul pstrndu($i individualitatea; > bio*ilme microbiene : celulele beneficiaz de protecie, de un ,,sistem circulator,, primitiv, de o ,,homeostazie,, primitiv; ( celulele disociate " viabile, capabile de viata independenta si de colonizare de noi spaii;LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL

17, Capacitatea de di*eren(iere celular5 ( la -J ( rudimentar, limitat, reprezentat de:

: endosporul bacterian " form de rezisten

( la .J ( se e,tinde pe o gam
larg, de la forme rudimentare, la celule nalt specializate,

la condiii nefavorabile de mediu, considerat culminnd cu cele strict specializate: n prezent o form primitiv de difereniere, ( neuronul,( prezenta la bact* sporogene; (limfocitul ( (marGer biochimic :endosporN-J) " aci ipicolinic vertebratelor*

( (

4eteroc4istul cianobacteriilor *ilamentoase

" celul difereniat specializata in fi,area 7! atm*;

bio*ilmele bacteriene :,,esuturi,, primitive;

ntre celulele biofilmului se pot stabili relaii sinergice de tip nutriional, cu activiti metabolice mai diverse $i mai eficiente comparativ cu celulele libere sau planctonice* LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL

Anatomie bacterian5 : #tructuri esentiale

Peretele celular, .ste o structura bacterian definitorie, prin compoziie chimic, structura primar, secundar $i teriar $i n general, un marGer biochimic pentru procariote* .ste o structur bine definit, rigid, cu o grosime medie de 1H " 'H nm, care ncon?oar celula bacterian, acoper membrana plasmatic $i poate fi strbtut de flageli, la bacteriile mobile* .videniere " la microscopul optic: ( pe preparate proaspete, datorit refringenei; ( pe frotiuri " colorate cu metode selective pentru perete celular; ( la microscopul electronic cu transmisie :M.+), pe sectiuni ultrafine; ( prin lezarea peretelui prin metode mecanice :agitare), /#, chimice, $oc osmotic, are loc eliminarea coninutului celular $i evidenierea peretelui celular ca un sac golit de coninut* ;esi sistemul actual de clasificare filogenetica a bacteriilor se bazeaza pe criterii oferite de biologia moleculara :Ber!ey"s Manual o# Determinati$e Bacteriolo!y " ultima editie fiind publicata intre !CC1(!C1!), o schema general de clasificare fenotipica a bacteriilor, inca foarte utila din punct de vedere practic, utilizeaz drept criteriu structura peretelui celular; mai e,act, n funcie de prezena, structura, $i gradul de dezvoltare al peretelui celular, bacteriile se mpart n ) diviziuni: 1* ;iviz* %&'M&()*E+ :lat* #irmus > tare, cutes > nveli$) > bacteriile 5ram pozitive; 2ls* 1* %irmibacteria " bacterii cu perete celular gros, rigid, prin coninutul mare n murein 2ls* !* *hallobacteria " bacterii filamentoase > Actinobacteria :den* veche Actinomycetes) !* ;iviz* G'A(&,&()*E+ :lat* !racilis > fragil) > bacteriile 5ram negative; (ls- .- +cotobacteria (!r- scotos/ intuneric)/ bacterii care se pot dezvolta in absenta luminii; (ls- 0- Photobacteria1 2 +ubcls- 34yphotobacteria5 respectiv (yanobacteria6 - +ubcls- Ano4yphotobacteria " bacteriile sulfuroase ro$ii : (hromatiaceae); ( ,, ,, verzi ((hlorobacteriaceae)6 ( ,, nesulfuroase ro$ii ('ho ospirillaceae)'* ;iviz* *E7E'&()*E+ :lat- teneri > moale) > bacteriile fr perete celular > micoplasme 2ls* Mollicutes (lat* molli / moale5 pliabil), genul reprezentativ fiind Mycoplasma* #unt cele mai mici bacterii cunoscute capabile de cre$tere pe medii acelulare; membrana plasmatic a micoplasmelor are un caracter unic printre bacterii, in sensul ca aceasta conine steroli care prote?eaz celula de $ocul osmotic si ii confera un polimorfism accentuat* )* ;iviz* ME7D3+&()*E+ :lat* men osus > fals, gre$it) > care grupeaza in prezent microorganismele incadrate in ;omeniul Archaea5 respectiv microorganisme cu organizare celular de tip procariot, dar care la nivel molecular sunt sunt mai asemanatoare cu eucariotele dect cu procariotele, reprezentnd o directie de evolutie aparte* 1stfel arheele prezinta un perete celular TfalsF, n compoziia cruia intr pseudomureina sau o murein neconvenional :lipsit de acidul 7( acetilmuramic > 71M), lipidele membranare sunt diferite, glicerolul fiind nlocuit cu acidul 7" acetil(talosaminuronic; alte deosebiri: structura particular a moleculelor de 137t, a 137r 1D#, sensibilitatea diferita la antibiotice* 1rheele sunt foarte raspndite in natura, nu doar in medii cu conditii e,treme, ci si in sol, mediul marin si oceanic; au fost identificate si specii comensale, prezente in microbiota intestinala normala a omului si animalelor, participnd la procesul de digestie :specii metanogene); nu au potential patogen* -i*eren(ele cele mai nete sunt )nsa )ntre bacteriile ?ram po'iti+e 2i ?ram negati+e , fiind nu doar de tinctorialitate, ci $i din punct de vedere biochimic, comportamental, antigenic $i de patogenitate* 1ceasta coloratie diferentiala a fost inventata in 1&&) de 9*2h* 5ram, fiind o metoda ce permitea si permite in continuare diferentierea celor doua grupe mari de bacterii pe baza afinitatii lor pentru coloranti; dupa elucidarea structurii peretelui celular bacterian au fost intelese mecanismul acestei coloratii, ca si toate implicatiile privind biologia bacteriilor*

#tructura peretelui celular la bacteriile ?ram po'iti+e, 0acteriile incluse in acest grup au un perete celular gros, relativ omogen, din mai multe straturi suprapuse, cu un coninut de: : murein% " in proportie de &C ( BCU din masa uscata, substanta care din punct de vedere chimic este un pepti o!lican, numit $i mucopeptid sau mucocomple,, substanta considerata ca fiind un marGer biochimic pentru procariote; ( poli'a4aride@ : proteine, #pecia tip pentru aceast grup de bacterii este +taphylococcus aureusMureina este un heteropolimer, alcatuit din dou componente, respectiv o parte peptidic $i una glicanic* Partea pepti ic8 este constituit din tetrapeptide si punti interpeptidice; tetrapepti ele au urmatoarea secventa de aminoacizi: &'Ala ' (')lu ' &*3 ' (' Ala! unde natura restului 3' variaza de la o specie la alta, putnd fi un aminoacid neutru( =( alanina sau =( homoserina, un aminoacid dicarbo,ilic " acidul =(glutamic sau un aminoacid diaminat " =(lizina sau un derivat al acesteia, respectiv aci ul iaminopimelic2 DAP , derivat din lizin, cu o grupare 2889 adiional* /nitile tetrapeptidice aparinnd lanurilor glicanice adiacente sunt legate la rndul lor prin puni interpeptidice formate din V H resturi de aminoaczi, astfel nct mureina are n ansamblu o structur tridimensional n reea, n ?urul celulei bacteriene* Partea !licanic8 are structura unor lanuri liniare paralele, alctuite din resturi alternante de 7 " acetil(he,ozamine: 7(acetiul glucozamina ( 715 $i acidul 7(acetil muramic " 71M, legate prin legturi "1()* 5ruprile 2889 ale acidului 71M furnizeaz puncte de legare pentru lanurile interpeptidice, care fac legtura cu gruparea 79 ! a restului =3'* 1ceast structur de baz a peptidoglicanului poate suferi modificri discrete care nu altereaz ns arhitectura general a moleculei :sunt descrise & tipuri de peptidoglican)* =a bacteriile cilindrice moleculele de murein sunt formate din lanuri de glicani a$ezate n spiral fa de a,ul longitudinal al celulei* 1ceast structur este potrivit pentru cre$terea peretelui celular si diviziunea celulelor, procese care se realizeaz printr(o continua remodelare a peretelui celular, respectiv prin sinteza de molecule de murein sub aciunea murein-sintetazei, moleculele nou sintetizate fiind introduse acolo unde acioneaz murein-hi rolazele, desfcnd legaturile* 1ctivitatea acestor enzime este perfect coordonat n timp $i spaiu, cre$terea peretelui celular avnd loc n zona central unde sunt localizate enzimele* -rin mecanisme de aciune asemntoare acestor enzime acioneaz $i lizozimul :muramidaza), o protein enzimatic, prezent n umorile organismului :serul sanguin, secreii), cu rol n aprarea antibacterian nespecific sau a$a(numita rezisten natural a organismului animal $i uman* ;e asemenea, penicilinele sunt antibiotice care au ca int de aciune peretele celular bacterian, inhibnd sinteza peptidoglicanului $i implicit procesele de cre$tere $i diviziune* -enicilina :si alte antibiotice W( lactamice) actioneaza prin inhibarea proteinelor care leaga penicilina :> -0-), proteine care catalizeaza in mod normal formarea legaturilor incrucisate din peretele celular bacterian* 4nelul W(lactam :grupul functional) al penicilinei se leaga de enzima ;;(transpeptidaza care participa la legarea moleculelor noi de peptidoglican in peretele celular in curs de crestere* .nzimele care hidrolizeaza legaturile incrucisate din peptidoglican continua sa functioneze, ceea ce conduce la slabirea peretelui celular, mergnd pna la citoliza sau moartea celulei bacteriene datorita lizei osmotice* 4n plus, formarea de precursori ai peptidoglicanului atrage dupa sine activarea hidrolazelor si autolizinelor din peretele celular, care vor digera mai departe peptidoglicanul e,istent* 1cest dezechilibru intre sinteza si degradarea mureinei este responsabil de actiunea bactericida rapida a acestei clase de antibiotice, chiar in absenta procesului de diviziune celulara* Mai mult, dimensiunea relativ mica a moleculelor de penicilina permite patrunderea lor in profunzimea peretelui celular, afectndu(l in totalitate, spre deosebire de alte clase de antibiotice care inhiba sinteza peretelui celular, cum ar fi glicopeptidele :care includ vancomicina si teicoplanina) ale caror molecule sunt de dimensiuni mai mari* -enicilina prezinta un efect sinergic cu aminoglicozide :streptomicina, gentamicina, Ganamicina, neomicina, spectinomicina, tobramicina), deoarece inhibarea sintezei de peptidoglican permite

aminoglicozidelor sa patrunda prin peretele celular mai usor, permitnd actiunea lor specifica, respectiv inhibarea proteosintezei din celule* 1ceasta actiune conduce la o concentratie minima bactericida :2M0) mai scazuta a acestor antibiotice :asociate cu peniciline) in cazul bacteriilor sensibile* 3igiditatea sacului de murein este determinat de legturile ncruci$ate foarte numeroase, de alternana aminoacizilor de,tro( $i levogiri din tetrapeptide n care legturile sunt mai compacte dect ntre orice tip de monomeri, de legturile W(1,) din lanurile glicanice care fac aceste molecule s fie foarte compacte, asemntoare celor din constituia chitinei* Xn plus, acestor legturi li se adaug $i punile de hidrogen* 3igiditatea sacului de murin este relativ totu$i, astfel c poate suferi fle,iuni, cum ar fi de e,* la spirochete* ;e asemenea, legturile ncruci$ate confera o oarecare fle,ibilitate, ceea ce permite mrirea $i mic$orarea volumui celular n condiiile modificrii presiunii osmotice* 0acteriile patogene au numeroase legturi ncruci$ate $i sunt mai rezistente la aciunea lizozimului* Xn compoziia peretelui celular intr $i poli'a4aride caracteristice pentru procariote, respectiv acizi teichoici :gr* teichos > zid), care se prezint sub forma unor molecule lungi, fle,ibile formate din 1,H" poliribitol(fosfat $i 1,'" poliglicerol(fosfat :legaturi fosfodiesterice) $i diferii substitueni care le imprim specificitate :zaharuri, colin, ;(1la)* 1ceste molecule sunt ancorate cu o e,tremitate de straturile interne de peptidoglican :acizi teichoici de perete " prezeni la anumite specii) sau de membrana plasmatic :acizi lipoteichoici " prezeni la toate bacteriile), cealalt e,tremitate fiind liber, e,pus la e,terior* 1cizii teichoici pot fi $i e,cretai, ca molecule solubile* Acizii teichoici intervin n transportul unor ioni, n procesul de diviziune normal, ca receptori de fagi, iar la bacteriile patogene constituie un factor de virulen, fcnd parte din categoria adezinelor, respectiv a structurilor de suprafa cu rol n aderena bacteriilor la substratul celular sensibil " prima etap a unui proces infecios; au $i un rol antifagocitar, opunndu(se fagocitozei, proces realizat de ctre celulele fagocitare ale gazdei, care fac parte din prima linie de aprare, nespecific a organismului* ;atorit compoziiei lor specifice, permit caracterizarea $i diferenierea bacteriilor 5ram pozitive prin metode imunologice, cu a?utorul unor antiseruri specifice fa de diferite tipuri de acizi teichoici $i prin evidenierea reaciilor 1g(1c* Proteinele se constituie n a$a(numitul strat +, reprezentat de dou straturi proteice paracristaline* 1cest strat face parte dintre cele mai primitive structuri parietale, fiind prezent la toate eubacteriile $i la ma?oritatea archaeelor* +emni#ica9ie biolo!ic8* 2u e,cepia bacteriilor care au dezvoltat strategii pentru a tri n condiii foarte specializate, adesea e,treme, care fac posibil prezena monoculturilor, ma?oritatea lor trebuie s supravieuiasc n comuniti multispecifice $i deci n habitate nalt competitive* #e consider c stratul # are rol de protecie, de sit molecular, de capcan pentru molecule $i ioni* ;e asemenea, se consider c stratul # este implicat n adeziunea celular $i recunoa$tere $i constituie regiunea(cadru care determin $i menine forma celulelor la acele archaee la care stratul # este unicul component al peretelui celular* 0acteriile 5ram pozitive au capacitatea de a sintetiza $i elibera n mediu metabolii, respectiv e=oen'ime $i e=oto=ine :gr* e4o > n afar)* ;eci degradarea nutrienilor are loc sub aciunea e,oenzimelor n mediul e,tracelular, moleculele cu g*m* mai mic fiind apoi preluate n celule* #unt favorizate bacteriile 5ram pozitive din mediile naturale bogate n nutrieni $i cu mare densitate populaional, pentru c moleculele rezultate prin biodegradare sunt folosite de populaia respectiv* +o,inele sunt otrvuri microbiene care afecteaz profund iniierea $i evoluia unei infecii, deoarece o singur to,in poate face ca un microorganism s fie patogen $i foarte virulent* 7u numai bacteriile parazite produc to,ine, ci $i bacteriile saprotrofe :(lostri ium botulinum)* "=oto=inele bacteriene sunt produse n cea mai mare parte de ctre bacteriile patogene 5ram pozitive :de$i $i unele bacterii 5ram negative au aceast capacitate) - #unt to,ine puternice, care odat eliberate n mediu, se dizolv n snge $i circul n organism, a?ungnd la situsul lor de aciune :manifest citoNhistotropism) $i determinnd apariia manifestrilor caracteristice unor boli specifice, cum ar fi: botulismul alimentar, tetanosul, difteria etc* #inteza $i eliberarea din celulele productoare are loc n faza de multiplicare activ a celulelor, iar concentraia lor n mediu este ma,im cnd cre$terea bacterian a atins punctul ma,im*

+o,inele purificate au o to,icitate mult mai mare, comparativ cu cea a filtratelor culturilor bacteriene apartinnd unor specii to,igene* ;eoarece e,oto,inele sunt proteine, moleculele lor sunt sensibile la caldur :termolabile) $i la substane chimice care reacioneaz n mod normal cu proteinele* ;e e,emplu, to,inele supuse aciunii formaldehidei $i pierd to,icitatea, transformndu(se n anato4ine sau to4oizi care $i pstreaz ns capacitatea de a declan$a un rspuns imun dac sunt introduse intr(un organism imunocompetent* .,ploatarea acestor proprieti conduce la obinerea anato,inelor difteric $i tetanic utilizate n imunizarea activ antidifteric $i respectiv antitetanic* <iind de natur proteic, multe e,oto,ine pot fi inactivate sau chiar distruse de enzimele proteolitice intestinale* <ace e,cepie to,ina botulinic, a crei to,icitate se intensific dup o proteoliz limitat, prin e,punerea unor grupri de to,icitate anterior mascate* Multe dintre to,inele bacteriene au utilizari medicale :terapie, imunoprofila,ie), ca si in cercetare*

Peretele celular la bacteriile ?ram negati+e ()racilicutes)

#pecie tip "sc eric ia coli :din %am- Enterobacteriaceae)- -eretele celular al acestor bacterii are o structur specific: conine doar &(1CU murein, lipsesc acizii teichoici; de asemenea, apare o structur suplimentar numit membrana e4tern8, o copie a membranei plasmatice* -eretele celular este alctuit din ! componente ma?ore: ( comple,ul peptidoglican ( lipoprotein :5 > 1,! " H nm); -5(=-; ( membrana e,tern :5 > H ( !C nm); conine: lipide 'HU, proteine 1HU $i =-# HCU; o dublu strat fosfolipidic n care sunt inclavate =-# $i diferite categorii de proteine, dintre care semnificative sunt porinele, organizate sub form de trimeri legai necovalent de -5, n care se continu; ace$ti trimeri formeaz un canal central cu O de 1nm, prin care pot trece molecule mici; au $i rol de receptori de fagi* #paiul dintre cele ! membrane este numit spa9iu periplasmic6 la acest nivel se afl comple,ul -5 ( =-, format din lanuri scurte de -5, de care sunt ata$ate prin poriunea proteic =-, care menin membrana e,tern ata$at de -5* =a nivelul membranei e,terne se afl =-# $i proteine* LP# sau endoto=inele sunt alctuite din lipidul 1 care este to,ic, inserat n membrana e,tern $i lanuri de -# care formeaz a$a(numitul 1ntigen 8, care are variabilitate antigenic :ma,im n cazul genului +almonella)Xn spaiul periplasmic e,ist $i proteine de legare cu rol de transport, molecule de oligozaharide implicate n procesele de osmoreglare :determin presiunea optim, pentru a face fa presiunii interne care mpinge membrana intern spre e,terior) si enzime: 37(aze, ;7(aze, penicilinaz, hidrolaze* <ragilitatea bacteriilor 5ram negative este dat de cantitatea mic de murein, de prezena spaiului periplasmic, ca $i a membranei e,terne* Membrana e,tern este mai puin fluid $i mai puin permeabil la molecule hidrofobe :antibiotice), mai rezistent $i la atacul srurilor biliare, ceea ce e,plic e,istena bacteriilor 5ram negative n numr mare n intestin :att a celor ce fac parte din microbiota intestinal normal, ct $i a unor bacterii alohtone)* #emni*ica(ia biologic5 a peretelui celular " este o structur de rezisten mecanic, ce menine ntreaga structur a celulei, confer form celulei bacteriene, rigiditate, RN( elasticitate* ( asigur protecie fa de $ocul osmotic :se opun presiunii osmotice a mediului intracelular, asigurand integritatea celulelor bacteriene); ( particip la procesele de cre$tere $i de diviziune, mai e,act la formarea septului transversal de diviziune; conine enzime active n procesul de sporogenez :la bacteriile 5ram pozitive sporogene); ( are rol n procesele de schimb ntre celula bacterian $i mediu :transportul nutrientilor, ca si al produsilor de metabolism); ( la nivelul peretelui celular sunt localizai receptori pentru bacteriofagi, ca $i suprafee de recunoa$tere $i legare a altor bacterii, cu rol n formarea cuplurilor de con?ugare; ( anumite componente structurale ale peretelui celular bacterian fac parte din categoria generica a a ezinelor, care mediaza legarea sau a erenta bacteriilor la diverse suprafee, inerte din mediul natural sau celulare, la nivelul unor receptori specifici :de pe suprafata plantelor, ca si de pe tegumente si mucoasele organismelor animale)*

&

La bacteriile ?ram negati+e/ pre'en(a unor structuri suplimentare con*er5 noi *unc(ii peretelui celular; astfel: Mem$rana e+tern% : funcioneaz ca o barier suplimentar de permeabilitate, ca o sit molecular ce opre$te ptrunderea unor molecule ce dep$esc o anumit mas, ( conine proteine de transport: ,orine $i sisteme active de transport, specifice :permeaze); ( are aciune antifagocitar, avnd efect chimiotactic negativ asupra fagocitelor sau opunndu(se contactului cu membrana acestora $i contribuind astfel, indirect, la virulena bacteriilor patogene; ( prezint proteine receptori cu funcii specifice de nglobare a anumitor substane ( vitamina 0 1!, maltoz, maltode,trine, fier :proteine specifice de chelare si transport al fierului in celule, numite generic siderofori); ( prin =-#, mai e,act prin antigenul T8F, bacteriile capt personalitate biochimic $i imunologic, care permite identificarea serogrupurilor bacteriene :de e,*, la +almonella sp, au fost identificate peste DH de serogrupuri); ( =ipidul 1 are aciune to,ic fiind numit si endoto,in, care este termostabil si determin, n cazul eliberrii masive n circulaie n infeciile sistemice sau generalizate asa(numitul $oc endoto,ic caracterizat prin: febr mare, colaps circulator, coagulare intravascular diseminat :2*4*;*), ceea ce determina o conduita terapeutica diferentiata in cazul infectiilor sistemice cu bacterii 5ram negative* =ipidul 1 avnd o structur nalt conservat, aceste fenomene patologice sunt acelea$i indiferent de specia bacterian implicat* #pre deosebire de e,oto,ine, endoto,inele sunt termostabile, proprietate care are implicatii de ordin practic* -,atiul ,eri,lasmic " este considerat un compartiment pericelular adaptativ, in care are loc degradarea enzimatica a nutrientilor cu g*m* mare la molecule mai mici, care aflndu(se in vecinatatea membranei, sunt transportate integral :prin mecanisme de transport pasiv sau activ) si utilizate in celula bacteriana in metabolismul energetic sau de biosinteza al acesteia* -rezenta acestui spatiu confera bacteriilor 5ram negative o e*icienta mai mare a procesului de nutritie , cresterea acestor bacterii fiind favorizata in mediile sarace in nutrienti sau oli!otro#e, cum sunt mediile acvatice, in general* 0acteriile incadrate in 2ls* Mollicutes, cu genul reprezentativ Mycoplasma sunt bacterii lipsite de perete celular :in mod natural)* #unt cele mai mici bacterii cunoscute capabile de cre$tere pe medii acelulare; membrana plasmatic a micoplasmelor are un caracter unic printre bacterii, in sensul ca aceasta conine steroli care prote?eaz celula de $ocul osmotic si ii confera un polimorfism accentuat; datorit dimensiunilor mici $i lipsei peretelui celular celulele traverseaz ma?oritatea filtrelor bacteriologice* .,ista specii de micoplasme saprotrofe, comensale si parazite la om si animale :implicit patogene)( de o maniera unica, respectiv micoplasmele sunt paraziti de suprafata ai celulelor gazdei, fiind tolerate la acest nivel datorita asemanarii structurale a membranelor celulelor animale si micoplasmelor* >ndepartarea peretelui celular bacterian, #(a demonstrat n condiii de laborator c dup ndeprtarea peretelui celular cu a?utorul lizozimului se obin ,roto,la.ti n cazul bacteriilor 5ram pozitive $i s#eropla:ti n cazul bacteriilor 5ram negative, acestea prezentnd inca resturi de perete celular* -rotopla$tii bacterieni sunt sensibili la variaiile presiunii osmotice, pstrnd ns o serie de proprieti ale celulelor bacteriene, cum ar fi: capacitatea de sintez proteic $i a acizilor nucleici $i de reactii ale metabolismului energetic, iar viabilitatea lor se poate menine, fiind posibil chiar procesul de diviziune, iar in anumite condiii poate avea loc procesul de regenerare a peretelui celular $i trecerea la forma vegetativ normal; protoplastii pot realiza chiar replicarea unui bacteriofag daca celula bacterian a fost infectata in prealabil* <orme de protopla$ti e,ist $i n mediul natural, mai ales n organismul animal, dar $i la periferia coloniilor btrne $i n anumite medii acvatice* Aplicatii practice* 4ntre metodele circumscrise tehnologiei 1;7(recombinant este inclusa si te4nica *u'iunii de protoplasti, o tehnica prin care se obtin in $itro celule hibride :bacteriene, ca si celule hibride fungice sau vegetale); protoplasti apartinnd la doua specii diferite sunt e,pusi actiunii unor

substane fuziogene, de tipul -.5 si in prezenta ionilor de 2aRR; in aceste condiii celulele se apropie, stabilesc interaciuni de tipul protein(protein, iar fosfolipidele membranare se asociaz prin fenomenul de coalescen* <uziunea de protoplasti s(a realizat mai ales la bacteriile 5ram pozitive, dar $i la unele bacterii 5ram negative* Au'iunea de protopla2ti este un fenomen de se+ualitate artificial% pentru c are loc cu fuziunea n ntregime a genomurilor bacteriene $i poate avea loc ntre specii foarte ndeprtate ta,onomic, care nu prezint mecanisme de transfer genetic realizate in mod spontan, facnd astfel posibil recombinarea genetic cu dep$irea barierelor de specie $i chiar de gen* Xntre celulele aparinand unor specii nrudite, procentul de recombinani este mare* #copul 2i a+antaBele acestei te4nici sunt: tehnica #uziunii e protopla:ti permite obinerea de celule ce conin tranzitoriu informaia genetic de la doua celule n ntregime, iar n final, prin recombinare genetic se obin celule cu o informaie genetic provenit de la celulele de origine, ntr(o msur mai mic sau mai mare; tehnica se practica cu scopul obinerii bacteriilor cu proprieti super(utile pentru biotehnologii de obinere a unor produ$i de interes sau pentru obinerea unor celule cu caliti ce avanta?eaz anumite procese biotehnologice*

#tructura 2i *unc(iile componentelor intraparietale

Membrana plasmatic5, .ste o formaiune structural permanent, care delimiteaz ansamblul constituenilor celulari, cu diametrul de I,H " & nm, alctuit dintr(un dublu strat fosfolipidic :la arhee lipsesc gruparile fosfat), n care sunt inclavate proteine situate pe faa e,tern, intern sau transmembranar* =a unele specii de arhee membrana este unistratificata* ;in, din punct de vedere funcional, membrana plasmatic a bacteriilor prezint o asimetrie, fiind frontiera ntre mediul e,tern $i intern* ;e menionat n ceea ce prive$te compoziia chimic, este faptul c lipsesc sterolii :cu e,ceptia micoplasmelor si a unor specii de arhee hipertermofile care contin molecule sterol( like, cu structura pentaciclica, numite opanoizi)* Membrana plasmatic a bacteriilor prezint toate proprietile plasmalemei celulelor eucariote, ceea ce a determinat adoptarea $i pentru bacterii a modelului ,,mozaicului fluid al membranei,, :#inger Y 7icholson, 1BI!)* ;atorit fluiditii moleculelor dublului strat fosfolipidic, acestea $i schimb permanent poziia, pe acela$i strat cu vitez mare prin mi$cri de difuzie lateral $i de pe un strat pe cellalt, prin mi$cri flip(flop* Func/iile ,roteinelor mem$ranare0 ( proteinele enzimatice particip la biosinteza nveli$urilor celulare, ce asigur cre$terea celulelor, ca $i turno$er(ul componentelor :hidrolaze); ( proteinele de transport " preiau substane nutritive din mediu $i le introduc n celule; ( proteinele ce formeaz sistemele transportoare de electroni, cu rol n respiraia celular :e,*, citocromi); ( 1+-(aza " cu rol n metabolismul energetic* Func/iile mem$ranei ,lasmatice0 ( nveli$ celular; ( barier osmotic, impermeabil pentru unele molecule $i permeabil pentru altele: molecule liposolubile, filiforme, glucoz, ioni; ( sediul sinergonului respirator $i fotosintetic :la nivelul membranei si invaginarilor sale); ( suportul chemota,iei prin prezena chemoreceptorilor ce leag molecule atractante sau repelente, cu rol n semnalizare $i deplasarea orientat a bacteriilor> chemota,ie; ( sediul unor procese metabolice, cum ar fi sinteza e,oenzimelor $i e,oto,inelor, sintetizate de ribosomii legai de faa intern; se consider c procesele de formare a structurii secundare $i teriare a acestor proteine de tip special au loc la nivelul membranei sau pe faa sa e,tern* Citoplasma bacteriilor

1C

2itoplasma celulelor bacteriene este un sistem coloidal comple, cu coninut variabil si compus din proteine :mai ales enzime), glucide, lipide, sruri minerale $i ap :n proporie de IC(&CU), care determina si presiunea osmotica a mediului intern* 2itoplasma se afla ntr(o stare permanent de gel pentru a putea menine materialul nuclear lipsit de membran nuclear ntr(o stare compact si are o structur granular datorit prezenei ribosomilor cu coninut crescut n 137r, ceea ce e,plic bazofilia intens a citoplasmei* 1lte caracteristici ale citoplasmei bacteriilor: este lipsita de cureni intracitoplasmatici :proprietate corelata cu starea permanenta de gel) $i de un citoschelet, desi, mai nou, se consider c $i la bacterii ar fi prezent o form rudimentar de citoschelet, format dintr(o protein contractil similar actinei* 2itoplasma mai poate contine si structuri neesentiale, cum ar fi vacuole si incluziuni :granulatii)* 2nd celulele bacteriene sunt supuse unui stres osmotic sunt afectate reactiile metabolice si implicit procesele de crestere si multiplicare* %&CL"O>-&L 4nformatia genetica a celulelor bacteriene este localizata in nucleoi sau nucleosom : de tip PK/ respectiv *ara membrana nucleara si localizat ntr(o zona a citoplasmei numita nucleoplasm; este o structur esentiala, ce nu poate fi observat prin microscopie optica, prin colorarea cu metode simple sau difereniale, datorit colorrii omogene a celulelor cu colorani bazici, bazofilia intens datorndu(se coninutului bogat in 137 al citoplasmei* =a microscopul optic nucleoidul poate fi evideniat prin digestie enzimatic; de e,*, in celulele bacteriene supuse aciunii 37(azei sau hidrolizei acide, se observ o zon central opac, ce corespunde 1;7(lui nedigerat $i o zon periferic clar* =a microscopul cu contrast de faz, celulele apar cu o zon central mai clar cu filamente subiri, paralele, ondulate, aceasta fiind macromolecula de 1;7* Xn raport cu celula de tip eucariot, celula procariota prezinta un contrast invers, datorit numrului mare de ribosomi $i cantitii mari de 137 din citoplasma* =a microscopul electronic de transmisie :M.+) pe sectiuni ultrafine se evidentiaza o regiune electronotransparenta ce corespunde nucleoidului " fibrile de 1;7 impachetate si o regiune electronodensa ce corespunde citoplasmei, bogata in particule ribosomale si lipsita de organite membranare* 2u a?utorul unor tehnici speciale, din corpusculul central s(a e,tras materialul nuclear $i s(a demonstrat e,istena unui singur cromosom, la celule aflate n stare de repaus* 4n prezent, se cunosc $i e,cepii de la aceast regul, unele specii prezentnd ! cromosomi :de e,*, ag*patogen al holerei ( ;ibrio cholerae :! crs*)5 ca si specia fitopatogena ( A!robacterium tume#aciens :1 crs* circular $i 1 linear)* 2romosomul bacterian este format dintr(o molecul de 1;7 dublu catenara, circulara, covalent inchisa :d*c*c*c**)* 2ircularitatea moleculei este obligatorie, pentru c astfel este prote?at de aciunea endonucleazelor, este reglat procesul de replicare $i se creeaz constrngeri topologice care determin o anumit tensiune n molecula de 1;7, favoriznd aciunea topoizomerazelor ce modific topologia moleculei* Xn ultimul deceniu, au fost evideniai $i cromosomi : Borrelia bur! or#eri $i +treptomyces sp*), ca $i plasmide lineare* 1ceste elemente genetice lineare prezinta secvene repetate invers la capetele lor $i proteine :secvente denumite in$ertroni) la capetele HZ care prote?eaz moleculele de aciunea enzimelor specifice* =a E- coli, molecula de 1;7 are = > 1'DC m, n timp ce lungimea celulei este de ' m* 5enomul ocup un spaiu de 1m', conine apro,* )CCC gene, g*m*> !,H , 1CB;a; diametrul moleculei de 1;7 este de !,H nm* ;atorit constrngerilor topologice, molecula circular sufer procese de pliere, supraspiralizare $i suprapunere, pentru ca n final molecula s fie compact si totusi funcionala* Xn structura fizic a moleculei intervin topoizomerazele $i anume, giraza determin suprarsucirea moleculei, iar alte enzime sunt implicate in derularea moleculei compacte, mai precis a acelor secvene de 1;7 necesare a fi transcrise $i traduse, n funcie de condiiile in care se afla celula la un moment dat* ;in punct de vedere chimic, cromosomul poate fi disociat n urmtoarele componente: 1;7 " DC(&C U; 137 " 137m :in curs de sinteza), 137t; proteine " 137(polimeraza, topoizomeraze, proteine asociate nucleoidului :diferite de histone)* #(a demonstrat c moleculele de 137 $i proteine nu sunt asociate doar funcional cromosomului, ci au rol $i n mpachetarea acestuia* Modelul de mpachetare :#tonington $i -etti?ohn 1BI1) demonstreaz c

11

prin nchiderea moleculei, aceasta $i reduce diametrul la 'HC m, apoi sub aciunea topoizomerazelor molecula sufer o pliere :engl* #ol in!) n V HC domenii sau bucle, diametrul reducndu(se la 'C('H m, prin suprarsucirea :supercoilin!) domeniilor diametrul se reduce la ' m, iar prin suprapunerea acestora la 1 m* #piralizarea moleculei se realizeaza cu a?utorul topoizomerazelor* 2ompactizarea moleculei se face astfel nct asigur totu$i transcrierea genelor vitale* #(a demonstrat c acest corpuscul este o structur dinamic, e,istnd $i poriuni la,e :bucle n citoplasm), care reprezint secvene de 1;7 funcional, gene n curs de transcriere, pentru biosinteza proteinelor* =a bacterii procesele de transcriere $i traducere sunt cuplate, avnd loc n citoplasm* ;in punctul de vedere al gradului de ploidie celula bacterian8 este haploi 8, caracter contestat de unii cercettori care au observat !, ', ) mase nucleare :cromosomi), aparen datorat faptului c cele ! mase nucleare nu sunt independente, ci legate prin puni de 1;7 foarte fine* #tructura genetic a bacteriilor trebuie raportat la condiia normal, fiziologic a celulei bacteriene, care are de regul 1 cromosom $i este haploid* 2ondiia normal este cea n care diviziunea celulei bacteriene este perfect reglat, e,istnd o corelaie perfect ntre ritmul de replicare al cromosomului $i procesul de diviziune celular* Xn condiii speciale :medii bogate n nutrieni) apare un decala? ntre ritmul de replicare al cromosomului $i cel de cre$tere $i diviziune :vitez mare de replicare)* 2elula ncearc s compenseze aceast situaie prin iniierea unor cicluri suplimentare de replicare a 1;7, aprnd mai multe bifurcaii de replicare* Xn celul nu e,ist ! sau ) cromosomi replicai, ci un cromosom cu n furci de replicare, e,presia unui fenomen de amplificare genic pentru determinanii din apropierea originii replicrii* #tructura genetic5 a cromosomului bacterian * ;in punct de vedere molecular, cromosomul bacterian este numit $i !eno#or sau lineom, denumiri care se refer la fenomenul de colinearitate a genelor, informaia genetic fiind continu, astfel c $i biosinteza proteinelor va fi diferit fa de cea din celulele eucariote, datorit faptului c din molecula de 1;7 bacterian lipsesc secvenele non(informaionale sau intronii* #unt consemnate e,cepii $i de la aceast regul :de e,* in ;om* Archaea " genele pentru 137t de la halofile $i hipertermofile, de asemenea unele cianobacterii)* .,ist situsuri de ata$are la membrana plasmatic, regiuni corespunztoare originii replicrii cromosomului $i punctului terminus al replicrii* /nitatea genetic de structur $i funcie este reprezentat de operon- ;e e,*, la E- coli cromosomul este compus din V )CCC de gene, din care BCU sunt gene structurale, care codific structura primar a proteinelor :succesiunea aminoacizilor)* 7u toate aceste gene sunt funcionale n acela$i timp, fiind supuse proceselor de reglare prin inducie $i represie enzimatic* Xn organizarea cromosomului bacterian e,ist regiuni corespunztoare genelor reglatoare, de tipul promotorilor $i operatorilor* ;iferite gene structurale sunt dispuse n ordinea ce corespunde ordinii n care produsele lor intr n aciune ntr(o cale metabolic* =a eucariote, astfel de gene pot fi situate pe cromosomi diferii, fiind coordonat e,primarea lor de secvene genice care alctuiesc un re!lon* 3eglarea sintezei enzimelor la bacterii prin inducie $i represie enzimatic a fost e,plicat pe modelul operon, elaborat de Kacob $i Monod :distin$i cu premiul 7obel pentru Medicin n 1BDH)* Xn general genele structurale care codific enzimele care intervin ntr(o cale metabolic sunt supuse controlului unei regiuni de reglare mpreun cu care alctuiesc un operon: - genele de reglare codific substane de tipul represorilor $i funcionarea lor determin stoparea activitii genelor din regiunea operator a cromosomului; - regiunea operator " funcioneaz ca receptor de semnale, sesiznd prezena n mediu a represorilor $i inductorilor :funcioneaz similar unui comutator tip on<o##); - regiunea promotor " adiacent regiunii operator, corespunde zonei n care are loc iniierea transcrierii informaiei genetice realizat de 137(polimeraza, care se leag de aceast regiune* 3epresia este un mecanism care diminueaz sinteza enzimelor, care se manifest cnd celulele sunt e,puse unui produs final al unei ci metabolice, condiii n care are loc o scdere a ratei de sintez a enzimelor implicate n sinteza unui produs final* ;e e,*, celulele de E- coli cultivate pe un mediu lipsit de aminoacizi, sintetizeaz enzime necesare cilor de sintez a aminoacizilor necesari sintezei proteinelor specifice* 4ntroducerea unui aminoacid n mediu, va scdea sinteza enzimelor necesare producerii

1!

aminoacidului respectiv* .nzimele a cror sintez este redus n prezena produsului final se numesc enzime represibile, iar substana care determin represia este numit corepresor :> produs final)* 4nductia este mecanismul invers prin care se sintetizeaza enzimele necesare metabolizarii unui substrat prezent in mediu* .,emple de mecanisme inductibile: genele pentru sinteza enzimelor necesare pentru metabolizarea lactozei, organizate n operonul ,, lac,,* ;ac bacteriile sunt cultivate pe un mediu cu lactoz, prin inducie vor produce o cantitate mare de (galactozidaz, o enzim inductibil, sintetizat n prezena lactozei, acest substrat nutritiv acionnd ca un inductor al genei structurale* #imilar, se produce sinteza penicilinazei :(lactamaza) la bacteriile rezistente la penicilin* .,ist modaliti de reglare a e,primrii genelor, care regleaz $i metabolismul celulei, prin transcrierea $i traducerea genelor ce codifica enzime metabolice; se realizeaz astfel direcionarea sintezei proteice* -rin mecanisme de control :inducie $i represie) este reglat sinteza $i nu activitatea enzimelor dintr(o cale metabolic* 3epresia prin produs final nu acioneaz asupra unor enzime pree,istente, ci produsul final inhib sinteza de noi molecule de enzime, deci controlul se reali'ea'5 la ni+el genetic , aceasta fiind deosebirea de inhibiia tip #ee -back, cu care se aseamn parial* 4nducia $i represia reprezint mecanisme adaptative, cu rol n supravieuirea celulei care nu consum energie pentru sinteza unor enzime care nu sunt necesare n momentul respectiv, astfel c reglarea e,primrii genelor este esenial pentru economia energetic a celulei, fiind o cale de conservare a energiei* .,ist gene care nu sunt supuse represiei, acestea fiind rspunztoare de sinteza enzimelor necesare indiferent de cantitatea de nutrieni din mediu* 1ceste gene $i enzimele a cror sintez o codific se numesc constituti$e " enzimele respective fiind necesare celulelor n cantiti constante pentru desf$urarea proceselor vitale :de e,*, respiratie celulara)* Aunc(iile materialului nuclear : 1) 2onine informaia genetic esenial e,istenei bacteriilor n mediul natural :pentru arhitectura celulei, metabolism, sinteza enzimelor ce intervin n reaciile de biositez $i n metabolismul energetic); !) 2odific structura mecanismelor de reglare prin structuri operaionale de tip operon; ') 2onine informaia necesar pentru replicare $i ereditate, cu asigurarea potenialului de cre$tere $i diviziune celular; )) 1sigur potenialul de variabilitate $i evoluie prin ci comple,e: capacitatea de mutagenez, de reparare a erorilor, prin mecanisme de transfer de material genetic si de integrare a plasmidelor :prin con?ugare), a genelor fagice :prin transductie), a fragmentelor de 1;7 cromozomal Nplasmidial :transformare) si a elementelor genetice transpozabile :secvente de insertie si transpozoni)* Plasmidele sunt structuri intracitoplasmatice, invizibile la microscopul optic, care pot fi evideniate la M*.*+* 2onin in*orma(ie genetic5 e=tracromosomal5/ accesorie , de confort sau de lu,, imbunatatind conditiile de viata ale bacteriilor si adaptarea la mediu; reprezinta 1(H U din cromosom, fiind numite $i minicromosomi* #unt structuri moleculare fizic independente de cromosom, constituite din molecule de 1;7 d*c*c*c**, cu dimensiuni mai mici, cu e,cepia plasmidelor lineare ale unor specii de actinobacterii* #emni*ica(ia biologic5 general5 a plasmidelor -lasmidele :<, 3, col, de patogenitate si virulenta, metabolice) confer proprieti noi celulelor bacteriene $i posibilitatea adaptrii rapide la mediu* Xn acela$i timp reprezint o surs de variabilitate genetic, cu implicaii n evoluia bacteriilor, deoarece plasmidele integrate n cromosom sunt transmise prin diviziune descendenilor, mpreun cu genele cromosomale* 8 semnificaie deosebit au plasmidele cu caracter de con?ugon, care pot fi transferate interspecific $i intergeneric* ;atorit acestor plasmide con?ugative e,ist un flu, genetic, prin care se pierd $i se c$tig continuu noi proprieti, proces controlat cromosomal $i cu implicaii n variabilitatea genetic $i evoluia bacteriilor* 1daptarea genetic la un mediu variabil poate fi interpretat ca ca o strategie de supravieuire mediat de plasmide* 0acteriile Tmprumut geneF sub presiunea selectiv a mediului* #e poate vorbi deci de o evoluie pe orizontal, responsabil de marea variabilitate genetic $i plasticitate metabolic a bacteriilor*

1'

Ribo'omii
#unt structuri eseniale, invizibile la microscopul optic, vizibile doar la microscopul electronic cu transmisie :M.+), fiind uniform dispersate n citoplasma care are un aspect granular $i prezentndu(se ca formaiuni sferic(ovalare cu O > !C " !Hnm, aspect care s(a dovedit a nu corespunde formei reale* Ribo'omii bacterieni au constanta de sedimentare 90 #, ;in punct de vedere chimic, ribozomii sunt structuri ribonucleoproteice, alctuite din ! subuniti: subunitatea mic de 'C# $i subunitatea mare de HC#, cea mic avnd forma unui receptor de telefon a$ezat pe subunitatea mare :structura chimic $i morfologia au fost determinate prin tehnici de mare finee " biochimice, imunologice, cristalografie in raze [)* Cele dou5 subunit5(i pot *i asociate, stare n care ribosomii sunt funcionali :n prezena ionilor de Mg !R) sau disociate/ fiind dispersate n citoplasm :la scderea concentraiei de Mg!R)* #ubunitile ribosomale conin: #ubunitatea mic: 1 molecul 137r 1D#S; !1 molecule de proteine #SS :#1(#!1; #, de la engl* +mall > mic)* #ubunitatea mare: ! molecule 137r: !'# $i H#; ') molecule de proteine = :=1(='); =, de la engl* ,ar!e > mare)* S Molecula de 137r 1D#, datorit originii sale vechi $i structurii nalt conservate, este considerat o molecul semantoforetic sau semanti 8 :gr* semantikos > neles, semnificaie), deci purttoare de sensN semnificaie* SS 2ele HH de molecule de proteine au rol structural $i funcional unic; de e,*, #1 ( particip la legarea ribozomilor de molecula de 137m; #D " la legarea 7(f(Met(137t; #!, #', #1) " la legarea aminoacil " 137t* Xn formarea arhitecturii subunitilor, moleculele 137r au rol cheie " rol de matri n primele faze ale asamblrii, de ele ata$ndu(se n poziii fi,e proteinele ribosomale ntre care e,ist interaciuni protein ( protein, astfel nct cele ! subuniti au o conformaie steric bine conturat $i prezint zone complementare care faciliteaz asocierea lor, ca $i situsuri pentru ata$area moleculelor de 137 mesager $i de transport* 1ran?area fi, a moleculelor constitutive, conform unor scheme de la care nu e,ist abateri, e,plic asamblarea rapid a ribozomilor, n funcie de necesitile de moment ale celulei* 1stfel, o celul metabolic activ poate sintetiza pn la HCC de ribosomiNminut, n timp ce numrul total de ribozomi variaz ntre 1H*CCC " 1CC*CCCNcelul* Aunc(ia ribo'omilor: funcia lor esenial este cea de traducere a informaiei genetice transcris n 137m, ribosomii fiind considerai adevrate Efabrici de proteineF$i puncte de ntlnire a diferiilor constitueni implicai n proteosintez* 1mbele procese, transcrierea $i traducerea informaiei genetice, la bacterii au loc n citoplasm $i sunt cuplate :datorit lipsei membranei nucleare)* 0iosinteza proteinelor este un proces comple, n cursul cruia informaia coninut n 1;7, transmis la ribosomi prin intermediul 137m, este tradus ntr(o secven polipeptidic prin asamblarea aminoacizilor ntr(o ordine specific, nscris n mesa?ul genetic :diata,ie celular)* -rocesul de proteosintez decurge cu o mare fidelitate* <iecare ribosom are dou situsuri de legare: situsul 1 : aminoacyl attachement) $i situsul - :pepti il)* Moleculele de 137t aduc aminoacizii a$ezndu(i n poziiile corespunztoare :situsul 1), ntre aminoacizi se formeaz legturile peptidice rezultnd molecule polipeptidice n curs de sintez, translocate la situsul -* Xn ansamblu, ribosomii sunt structuri dinamice ce au rolul de a menine matria de 137m, ct $i aminoacil(137t ntr(o orientare corespunztoare pentru a asigura citirea corect a informaiei genetice :pe baza complementaritii codon( anticodon) $i formarea legturilor peptidice, sub influena enzimei peptidil(transferaza* -rocesul are loc cu consum de energie, rezultat din hidroliza 5+-* 4n celulele cu metabolism intens, care la un moment dat necesit de e,* cantiti mari ale aceleia$i enzime sau alte tipuri de proteine, se formeaz poliribosomi, care sunt asociaii de H " HC ribosomi, la nivelul crora are loc sinteza concomitent a mai multor lanuri polipeptidice* .,ist ribosomi liberi n citoplasm la nivelul crora se sintetizeaz proteine intracelulare, ca $i ribosomi asociai cu faa intern a membranei plasmatice, la nivelul crora se sintetizate proteinele Ede e,portF:de e,*, e,oenzime $i e,oto,ine)* +emni#icatie practica* #ecvenierea $i compararea secvenelor moleculelor de 137r 1D # provenite de la specii bacteriene diferite sunt la ora actual tehnici utilizate n studiile ta,onomie bacterian $i filogenie la nivel molecular*

1)

"ndosporul bacterian,
.ndosporul :> spor de origine endogen) a fost considerat o form tipic $i unic de spor la bacterii* 3eprezint o structur de rezisten $i adaptare a bacteriilor la condiii nefavorabile de mediu, asigurnd astfel supravieuirea speciei si fr rol n multiplicare* Xn prezent, se cunosc $i alte tipuri de spori bacterieni, dar cu particulariti $i funcii diferite de cele ale endosporului :de e,*, la actinobacterii se formeaza spori de propagareNdiseminare, cu rol in multiplicarea bacteriilor)* .ndosporul este considerat o form primitiv de citodifereniere la procarite, o celul difereniat n interiorul unei celule vegetative, o structur cu capaciti speciale de rezisten la factori de mediu nocivi, datorit unor particulariti structurale $i chimice* #porogeneza :capacitatea de a forma endospori) este un proces foarte diferit de ciclul de via vegetativ al celulei bacteriene, controlat genetic, prezent la anumite bacterii 5ram pozitive, deoarece formarea sporului este asociat cu producerea unui nveli$ gros, bogat n murein :peptidoglican)* -rocesul de sporogenez este limitat la o serie de eubacterii numite sporo!ene din grupul bacililor, proces obligatoriu prezent la speciile genului 1lostridium 0bacterii anaerobe1! frecvent la speciile aparinnd genurilor Bacillus 0bacterii aerobe1! +porolactobacillus5 Desul#otomaculum :bacili incurbai, anaerobi, din grupul fiziologic al bacteriilor sulfatreductoare) $i foarte rar ntlnit la coci :e,* +porosarcina)- 0acteriile sporogene sunt prezente mai ales n sol :practic, orice prob de sol conine spori) si sedimentele acvatice* .ndosporul este foarte diferit de celula vegetativ, numita si sporange, n care se formeaz, fiind rezultatul unor modificari structurale, chimice, biochimice $i biologice ce caracterizeaz sporo!eneza sau formarea sporului; celula vegetativ este considerata celula activ metabolic, pe cnd sporul este o form inert, inactiva din punct de vedere metabolic :stare de criptobioza)* .videnierea microscopic a sporului se poate face ocazional pe preparate proaspete datorit refringenei foarte mari, pe frotiuri colorate :prin metoda coloratiei simple sau prin metoda coloratiei diferentiale 5ram) ca zone incolore :nveli$urile sporale fiind impermeabile pentru colorani $i alte substane chimice n condiii obi$nuite) sau pe frotiuri colorate prin metode selective care permit colorarea sporului* #e pot observa $i spori liberi, dup liza resturilor celulelor vegetative* #porii sunt structuri sferic(ovalare, cu dimensiuni cuprinse ntre: C,H " C,B , 1( 1,H\m* ;imensiunile, forma $i poziia sporului sunt caracteristici de specie $i au un rol important in identificare* Xn funcie de diametrul sporului, raportat la diametrul transversal al celulei, sporii pot fi deformani $i nedeformani* Particularit5(ile structurale 2i de compo'i(ie c4imic5 e,plic rezistena lor la temperaturi ridicate, substane chimice, radiaii* -in punct de +edere structural , endosporul conine urmtoarele structuri: 1* protoplastul sporal sau citoplasma sporului, diferentiata in nucleoplasma :zona in care se afla materialul genetic ( 1;7) $i sporoplasma; !* corte4ul sporal " un nveli$ sporal gros, alctuit din peptidoglican modificat n timpul procesului de sporogenez :echivalentul peretelui celular), ce contribuie in mare masura la marea rezisten a sporului; '* =n$eli:uri sporale e4terne :intina $i e4ina) " multistratificate, n funcie de tipul de spor; sunt de natur proteic, cu un coninut bogat n aminoacizi cu sulf ce formeaz puni disulfidice $i o structur keratin-like, foarte rezistent la factorii chimici; )* e4ospor " de natur lipoproteica; prezint filamente suspensoare care ancoreaz miezul sporului de nveli$ul e,tern, provenit din celula vegetativ; H* apen ice sporale ( prezent la unele tipuri de spori, cu rol n diseminarea acestora $i n preluarea nutrienilor n perioada germinrii* -in punct de +edere bioc4imic, sporul se caracterizeaz prin: ( absena unor enzime cu importan fundamental ntr(o celul activ metabolic :enzimele ciclului Jrebs $i lanului transportor de electroni); ( prezenta unui numar redus de enzime ce pot fi :1) sintetizate e no$o :formate n timpul sporularii) sau :!) provenite din celula vegetativ, caz n care deriv prin clivarea partilor laterale, cu pastrarea situsului catalitic; ( continut mare de aminoacizi cu sulf;

1H

( cantitate mare de ioni de 2a!R $i Mg!R; (prezenta acidului dipicolinic, sub forma dipicolinatului de Ca2C/ mar3er bioc4imic pentru PK; ( absena sintezei de macromolecule, inclusiv de 137m :absent sau prezent n cantitate mic); ( starea apei " coninutul n ap este similar cu cel al unei celule vegetative, predominnd insa apa legat de diferite structuri, in timp ce apa liber este prezenta n cantitate mic :'()U); -rin urmare, endosporul este o celula metabolic inactiva si rezistenta la orice factori de stres* #porogeneza este declan$at in principal de absena mutrienilor din mediul de via, deci n condiii de nfometare sau star$atie :2, 7, -)* 2elula vegetativ se transform n sporan!e n care au loc o succesiune de modificri, in I(& etape* <iecare stadiu de formare a sporului este codificat de alte gene :HC " !CC de gene sporogene), iar procesul odat amorsat este ireversibil* =a revenirea condiiilor favorabile de mediu, sporii germineaz* ?erminarea este procesul de reversie a endosporului la starea vegetativ si are loc n ' stadii: - activarea " implic deteriorarea nveli$urilor sporale $i se produce spontan - germinarea propriu(zis " necesit ap $i un agent de germinare :aminoacizi, diferiti ioni) ( nveli$urile sporale se gelific ntr(o anumit regiune sub influena unei enzime sporolitice care determin hidroliza corte,ului, favorizat de un numr mic de legturi ncruci$ate n stratul e,tern de peptidoglican; se pierd ioni de 2a !R $i nceteaz starea de laten $i de rezisten a sporului, celula vegetativ iesind din nveli$urile sporale; - cre$terea " revenirea celulei bacteriene la condiia normal, care ntr(un mediu nutritiv bogat are loc rapid " ncepe sinteza de 137m, proteine, de 1;7 $i celula $i dubleaz volumul iniial; peretele celular se reface pe membrana celulei sporale* #emni*ica(ia biologic5 a endosporului bacterian* #porogeneza reprezint o strategie adaptativ a bacteriilor, pentru a supravieui n condiii nefavorabile de mediu, neavnd rol n multiplicare; endosporul este considerat in prezent o forma primitiva de citodiferentiere la procariote* #tarea de laten metabolica sau criptobioz determin rezistena sporilor la temperaturi de peste 1CC pna la 1&C]2, uscciune :desicatie) $i radiaii /^, la substane antimicrobiene :antiseptice, antibiotice)* ;eci endosporul poate fi considerat o form de conservare a speciei, dovedita de longevitatea mare a acestor structuri; de e,*, n soluri nelucrate, sporii isi mentin viabilitatea timp de zeci $i chiar sute de ani, iar n roci sedimentare chiar mai mult; au rol si n diseminarea bacteriilor n natur, fiind omniprezenti in sol, praf si sedimente acvatice* >mportan(a practic5, ;escoperirea $i descrierea endosporilor au reprezentat momente eseniale in dezvoltarea microbiologiei e,perimentale, ceea ce a permis dezvoltarea unor metode adecvate de sterilizare pentru medii de cultur, alimente, produse farmaceutice $i alte produse perisabile :controlul microbiologic fiind obligatoriu n cazul acestor produse); la stabilirea parametrilor fizici mentionati in protocolul acestor metode s(a tinut cont in primul rnd de particularitatile endosporului bacterian* >mportan(a medical5 este ilustrat de faptul c unele bacterii patogene sunt sporogene, cum ar fi: (lostri ium botulinum5 (- tetani5 (- per#rin!ens, aceste bacterii anaerobe prezentnd un circuit enteroteluric, n sensul c se multiplic n intestin, fiind apoi eliminate si a?ungnd in apele uzate si sol, unde supravieuiesc sub form de spori* 1ceste specii produc to,ine puternice, ce determina boli specifice; astfel: >mportanta industrial5 " mai e,act, pentru in ustria alimentara, deoarece sporii pot fi cauza alterarii alimentelor sterilizate sau pstrate incorect, la care se adaug $i riscul de into,icaii :botulism alimentar) $i +*4*1* :2*perfringens); pentru in ustria #armaceutic8 ( unele proprieti biologice ale bacteriilor sunt asociate cu anumite faze ale sporogenezei, cum ar fi producerea de antibiotice: polimi,ina, bacitracina, gramicidina :Bacillus sp-), ca $i producerea de proteinaze* >n agricultur5 ( bacteriile numite TentomocideF prezint importan prin capacitatea lor de a sinteza cristale parasporale, de natur proteic, cu caliti de preto,in; aceast form inactiv poate fi activat la p9(ul alcalin > 1C din tubul digestiv al insectelor, la care determin fenomenul de paralizie, de unde imposibilitatea hrnirii $i moartea consecutiv* 2ulturi sporulate de B- thurin!iensis sunt folosite pentru combaterea

1D

biologica a insectelor :larve de lepidoptere defoliatoare, nari), cu scopul nlocuirii insecticidelor chimice, cu remanenta mare in organismul animalNuman, dar si in sol, cu efect poluant* #pecia anaeroba sporogena (lostri ium pasteurianum este in acelasi timp si fi,atoare de azot, cu rol important in fertilitatea Nimbogatirea in azot a solurilor profunde sau inundate* 4n afar de bacteriile sporogene " bacterii 5ram pozitive, prezente ca spori mai ales n sol :$i la care s(a demonstrat un circuit enteroteluric), celelalte bacterii/ nesporogene/ beneficiaz $i de alte mecanisme de protec(ie *a(5 de usc5ciune/ radia(ii :capsul $i glicocali,, pigmeni accesorii, plasmide 3 etc*)* Xn general, la schimbarea brusc a condiiilor de mediu numrul bacteriilor se reduce drastic, dar supravieuie$te o parte :n microhabitate, sedimente, biofilme), capabil apoi la revenirea conditiilor favorabile de mediu, s refac populaia* La bacteriile ?ram negati+e ac+atice s(a descris un mecanism de protecie la condiiile de nfometare, reprezentat de o modificare structural $i metabolic " celulele vegetative intr ntr(o stare de starvaie, transformndu(se n celule dormante numite ultramicrobacterii, celule sferice cu diametrul de apro,* C,' \m, care pot supravieui ca celule n suspensie timp de luni $i ani de zile* #tructurile bacteriene Dmicrobiene e=traparietale 0capsula/ glicocali=/ pili/ *imbrii1 intervin in relatiile microorganismelor cu mediul biotic si abiotic, toate fiind incluse in categoria generica a a ezinelor, numite astfel pentru ca mediaza a erenta bacteriilorNmicroorganismelor la diferite suprafete sau substraturi din mediu, vii sau neanimate si dezvoltarea de bio#ilme, comunitati bacterieneN microbiene mono( sau polispecifice, cu o semnificatie deosebita din punct de vedere medical, ecologic si industrial N biotehnologic*

Alagelul bacterian
<lagelii bacterieni sunt organite de locomotie filamentoase :lat* #la!ellum > bici), unice sau multiple, care asigura mobilitatea si chemota,ia procariotelor* #unt echivalentul cililor si flagelilor de tip eucariot, dar, spre deosebire de acestia :care au o structura sintetizata in formula :!,BR! tubuli), flagelii bacterieni sunt tubulari, cu lungime variabila :!C(IC\m) si constituiti dintr(o proteina specifica numita #la!elina* Morfogeneza flagelului este un proces comple,, controlat de gene numeroase :_)C): #la5 #li5 #l!-rezentaNabsenta, numarul si aran?area flagelilor sunt caracteristici de specie, utile ta,onomiei bacteriene; astfel e,ista bacterii neflagelate sau atriche, bacterii flagelate cu flageli polari :unici " mono( si bipolari sau in manunchiuri, respectiv bacterii monotriche, amfitriche, lofotriche) si flageli pericelulari :celule peritriche)* ;atorit diametrului mic :in medie !C nm), la microscopul optic se evidentiaza doar prin tehnici speciale de colorare, bazate pe ngrosarea filamentului flagelar prin depunere de coloranti, dar la M.+ flagelul se evidentiaza ca o structura cu arhitectura comple,a, fiind alcatuit din: #ilament5 c>rli! :i corp bazal* :1) Ailamentul este o structura semirigida helicala si tubulara :O> 'nm)* /nitatea structurala de baza a filamentului este o proteina specifica globulara, respectiv monomerii de flagelina, sintetizati in celula si depusi la e,tremitatea libera a flagelului, dupa o simetrie helicala, prin autoasamblare* :!) Carligul este tubular, curbat, are rol de articulatie fle,ibila universala :denumirea sugereaza ca aceasta structura are echivalent in tehnica)* <le,ibilitatea permite filamentului sa aiba o asezare perpendiculara pe suprafata peretelui celular si rotirea in asociatie a flagelilor multipli* 2rligul face legatura intre filament si corpul bazal al flagelului* Mecanismul articulatiei crlig ( filament permite rotatia cu 'DC C a filamentului, care se mi$c asemenea unei elice, aceasta miscare de tip rotatoriu fiind un caz unic in biologie* :') Corpul ba'al consta dintr(un a, conectat la carlig si o serie de discuri care ancoreaza flagelul de peretele celular si membrana plasmatica; are rol determinant in mobilitatea bacteriilor prin inducerea rotatiei filamentului* 2orpul bazal are o structura diferita la bacteriile 5ram(pozitive :! discuri suprapuse) si 5ram(negative :) discuri suprapuse)* =a bacteriile 5ram(pozitive corpul bazal este constituit dintr(o pereche de discuri M#(2, localizate in membrana plasmatica si respectiv in citoplasma* =a bacteriile 5ram(negative corpul bazal este constituit dintr(o pereche de discuri, respectiv discul M# :localizat in membrana plasmatica) si discul 2 :in citoplasma) si o pereche de discuri localizata in

1I

peretele celular, respectiv discul - :ancorat in stratul de peptidoglican din spatiul periplasmic) si discul =, inserat in stratul de =-# din membrana e,terna* +oate discurile sunt strabatute de piesa centrala cilindrica numit a4, care se continua cu carligul* 4n ?urul discurilor M#(2 se ataseaza lateral molecule de proteine Mot, formnd un manson in ?urul discurilor, care functioneaza genernd cuplul motor pentru rotatia flagelului, pus in miscare de forta proton motrice :rezultata din procese chemo(osmotice)* <lu,ul de 9 R din membrana plasmatica strabate canalul dintre proteinele Mot si discurile bazale si le incarca electrostatic, proteinele Mot avnd rol de stator al motorului rotativ si imprimnd rotatia corpului bazal* -roteinele %li actioneaza ca un comutator al motorului care imprima flagelului fie o miscare de rotatie in sensul acelor de ceasornic, fie invers, ca si oprirea rotatiei flagelului si deplasarii celulei bacteriene* <lu,ul de ioni dintre stator si rotor este de regula un flu, de 9 R, dar poate fi si un flu, de ioni de 7aR la bacteriile care traiesc in medii alcaline* <ilamentul se roteste ca o elice, cu pna la )C*CCC rotatiiNminut, propulsnd celula* ^iteza relativa de deplasare a bacteriilor :raportata la lungimea corpului lor) este foarte mare, fiind de !C(&C \mNsec, de HC ori sau mai mult fata de lungimea corpului, depasind viteza oricarui animal terestru sau acvatic* 4n functie de semnalele receptionate din mediu :substante atractante si repelente) si prelucrate intracelular, este elaborat un raspuns comportamental, discurile M#(2 imprimnd rotatia flagelului intr(un sens sau celalalt* <unctia flagelului este asociata fenomenului de c emota+ie, de deplasare orientata a bacteriilor in functie de gradientul de concentratie al diferitelor substante din mediu 2 7utrientii, 8! :pentru bacteriile aerobe) reprezinta substante atractante, determinnd apropierea bacteriilor, iar substantele potential daunatoare, repelente, determina indepartarea bacteriilor* 2hemota,ia la bacterii asigura raspunsuri comportamentale specifice actionate chimic, al caror suport structural este asigurat de prezenta chemoreceptorilor din membrana plasmatica " proteine senzoriale metil(acceptoare ce actioneaza ca transductori de semnale :proteine transmembranare)* #emnalele a?ung la o proteina trans uctor din membrana plasmatica si apoi la o proteina citoplasmatica re!lator a raspunsului, care influenteaza activitatea flagelului* #(a demonstrat ca flagelul este un organit care percepe contactul cu o suprafaa datorit ncetinirii sau opririi rotaiei sale, mecanismul transmiterii acestui semnal fiind inca necunoscut, dar implicat in semnalizarea intracelulara si reglarea e,primarii genelor* 1sa se e,plica de e,emplu, modificarea e,primarii genelor la celulele aderate la un substrat :celular sau inert)* -entru intelegerea acestui mecanism de semnalizare este eseniala identificarea parametrilor interfeei solid( lichid care s fie suficient de diferii n raport cu mediul lichid, pentru a informa bacteria de contactul cu suprafaa, cum ar fi osmolaritatea mediului sau p9(ul e,tracelular, pentru receptionarea carora se utilizeaz acelea$i ci* Aunctiile *lagelului: ( mobilitatea si chemota,ia sunt supuse reglarii si au valoare adaptativa; flagelul si chemoreceptoriiNsenzorii au capacitatea de a converti stimulii senzoriali in raspunsuri comportamentale; se poate afirma ca, din acest punct de vedere, celulele bacteriene dispun de un sistem rudimentar de prelucrare a informatiei; ( fotota,ia bacteriilor fotosintetizante poate fi considerata ca un precursor al sistemlor vizuale; ( factor de virulenta la bacteriile patogene: ( rol antifagocitar :prin evitarea contactului cu membrana fagocitelor si a inglobarii de catre aceste celule cu rol important in apararea nespecifica a gazdei); ( rol in aderenta la substratul celular sensibil, indirect, prin faptul ca favorizeaza strabaterea stratului de mucus, bacteriile a?ungnd astfel in contact cu celulele epiteliale ale mucoaselor si adernd la receptorii specifici :de e,*, Helicobacter pylori)* ( rol de 1g in identificarea serologica*

Metabolismul microbian
3eprezint totalitatea reaciilor biochimice implicate n activitile biologice ale microorganismelor, prin care acestea preiau din mediu energie $i elemente chimice biogene :ca atare sau sub forma unor

1&

combinaii) $i le utilizeaz n reacii de biosintez, n reacii de biodegradare $i producere de energie, ca $i pentru cre$tere $i alte activiti fiziologice :procese de transport transmembranar, mobilitate, bioluminiscen etc*)* #ubstanele sunt preluate din mediu prin procese de transport pasi$ sau acti$ :cu consum de energie) $i dup natura lor, sunt transformate n constitueni celulari, produ$i de metabolism ce pot fi secretai), energie* 1ceste reacii metabolice se desf$oar la microorganisme n general $i la bacterii n special, cu respectarea unui principiu fundamental n biologie, respectiv principiul economiei $i optimalitii sau al eficienei ma,ime, nsemnnd c reaciile decurg cu consum minim de energie $i utilizarea sa ma,im pentru biosinteze, din care rezult un numr mare de celule n unitatea de timp* Multiplicarea rapid $i consecutiv e,istena n numr foarte mare reprezint condiia fundamental pentru supravieuirea n natur, fiind principalul mecanism de competiie cu alte organisme asociate, ca $i de rezisten fa de condiile nefavorabile de mediu* Metabolismul este un proces ciclic autoreglat, datorit unor reacii chimice speciale : pace maker reactions 2 Jrebs $i Jornberg, 1BHI) de reglare a ritmului de producere a reaciilor diferitelor ci metabolice, cu rol n meninerea stabilitii celulelor* C5ile metabolice #unt secvene de reacii metabolice n mai multe trepte, fiecare treapt fiind catalizat de o enzim specific* 4n cadrul unei ci metabolice, substratul metabolic este transformat n produ$i intermediari $i ace$tia n produs final* 8 cale metabolic individual se poate manifesta n mai multe moduri: linear, ciclic sau ramificat* Metabolismul microbian se realizeaz pe ! ci metabolice principale: reacii de catabolism / bio e!ra are, cu eliberarea de energie > reacii e,ergonice; reacii de anabolism / biosintez8, realizate cu consum de energie > reacii endergonice* ;in punct de vedere funcional, cele ! tipuri de ci metabolice sunt interconectate, deoarece energia $i o parte din produ$ii rezultai din reaciile de catabolism sunt folosii ca energie $i produ$i intermediari n reaciile de anabolism* -rin urmare, cile metabolice centrale care elibereaz energie, pot furniza $i precursori pentru alte ci metabolice, aceste ci fiind numite c8i am#ibolice :au,iliare)* 2ile anaplerotice sunt tot ci au,iliare ce apar atunci cand desf$urarea unei ci metabolice principale este blocat datorit utilizrii produ$ilor intermediari n alte ci metabolice* 2ile anaplerotice au o semnificaie deosebit fiind ci de reaprovizionare cu produ$i intermediari, rezultai dintr(o alte cale, a unei ci metabolice principale, evitnd blocarea acesteia* <uncionarea $i interaciunea celor patru tipuri de ci sunt perfect coordonate n celul, astfel nct aceasta s funcioneze cu randament optim* >, C5ile catabolice $ Catabolismul $ Metabolismul energetic C5ile catabolice $ de de'asimila(ie > catabolismul reprezint o succesiune de reacii biochimice implicate n degradarea nutrienilor $i eliberearea de energie necesar pentru funcionarea celorlalte ci metabolice $i altor activiti fiziologice ale celulei* 2ile catabolice au loc n ' faze succesive :Jornberg, 1BDH): Aa'a 1: macromoleculele sunt descompuse enzimatic n uniti de baz: proteinele Q11, lipidele Q acizi gra$i $i glicerol, glucidele Q monoglucide; ( are loc frecvent la e,teriorul celulei bacteriene, fiind realizat de e,oenzime* ;in aceste reacii se elibereaz V1U din energia total a macromoleculei, inaccesibil celulei, fiind eliberat sub form de cldur* Aa'a 2: moleculele rezultate n faza precedent sunt degradate incomplet, eliberand 1N' din . total, cu producrea, n afar de 28 ! R 9!8, a unui numr mic :1!) de produ$i de importan esenial n metabolism, numii interme iari metabolici ai c8ilor metabolice centrale* 1ce$ti compu$i sunt aceia$i la toate organismele, o dovad a unitii metabolice n lumea vie* ;e e,*, aminoacizii sunt utilizai pe ci diferite $i catabolismul lor conduce la formarea de acetil(2o1 sau intermediari ai ciclului acizilor tricarbo,ilici > ciclul Jrebs* Aa'a 3: se deruleaz diferit, n funcie de tipul respirator al microorganismului

1B

considerat, astfel: ( la microorganismele aerobe, care pot degrada substratul integral pn la 28 ! R 9!8, calea ma?or de desf$urare $i eliberare de energie este ciclul Jrebs, cuplat cu fosforilarea o,idativ $i eliberarea unei mari cantiti de energie, stocata in 1+-* ( microorganismele anaerobe :sau n lipsa relativ a 8 ! molecular), urmeaz calea fermentaiei :alcoolic, lactic, butiric, propionic etc*) ai crei produ$i de degradare servesc ca donori sau acceptori de electroni $i 9R n reacii de o,ido(reducere cuplate, care elibereaz o cantitate mic de energie :` mic)* ;egradarea se face printr(o serie de reacii n care o substan ; cu rol de donor de e (N 9R se o,ideaz $i o alt substan 1 cu rol de acceptor de e (N9R se reduce* -rocesul de degradare a nutrienilor prin reacii de o,idoreducere biologic se nume$te respira9ie celular8* >>, C5ile anabolice $ Anabolismul $ Metabolismul de asimila(ie sau de biosinte'5 2ile anabolice sunt ci a cror evoluie este n direcie invers celor catabolice* 3eprezinta totalitatea reactiilor biochimice prin care microorganismele $i sintetizeaz din molecule simple constituenii celulari proprii* -ot fi utilizai $i intermediari ai cilor metabolice centrale* #e sintetizeaz ! categorii de macromolecule: de rezerv :depozit) alctuite din monomeri de acela$i tip :glicogen, amidon s*a*); macromolecule eseniale pentru sistemele biologice, specifice, codificate genetic :proteine, acizi nucleici)* #inteza macromoleculelor este foarte eficient $i se face sub aciunea informaiei genetice codificat n 1;7* 2elula bacterian sintetizeaz mai nti monomeri :11, baze azotate) pe care i aran?eaz ulterior ntr(o ordine specific, dictat genetic, care determin structura primar a macromoleculelor respective, prin procesul de iata4ie celulara6 procesul este realizat cu mare fidelitate* -eriodic, apar accidente de tipul mutaiilor care pot determina formarea de molecule nefuncionale, dar n momentul diata,iei sunt recunoscute $i se evit legarea lor* #inteza macromoleculelor din molecule mici, asigur o mare eficien a sintezelor* +peci#icitatea biolo!ic8 const n aran?area diferit a unui numr limitat de monomeri :uniti de structur: !C 11, H baze azotate) pentru a forma un numr impresionant de macromolecule biologice cu structuri $i funcii diferite* Particularit5(i speci*ice metabolismului microbian 4nainte se considera, pe baza dimensiunilor mici $i a relativei simpliti structurale, c metabolismul ar fi rudimentar* 2ercetrile moderne de biochimie au demonstrat caracterul asemntor al cailor metabolice centrale la toate formele de via, microorganismele folosind ci metabolice comune* Ma?oritatea cilor metabolice principale au fost descoperite nti la microorganisme $i ulterior au fost e,trapolate la organismele superioare* 2u toate acestea, la bacterii se manifest ci metabolice unice n lumea vie: fi,area biologic a 7! atmosferic, respiraia anerob, sinteza anumitor antibiotice, fotosinteza ano,igenic* ;e$i asemntor cu metabolismul organismelor superioarei, metabolismul bacterian :microbian n general) prezint cteva particulariti generale: o %atura 2i di+ersitatea nutrien(ilor *olosi(i " ceea ce difereniaz microorganismele :M*8*) n general $i bacteriile n special este capacitatea lor de a folosi o gam imens de substane, mergnd de la cele anorganice simple, la substane organice comple,e, inclusiv unele chiar cunoscute ca fiind inhibitorii ale cre$terii* .,*: acizi :formic, o,alic, sulfuric), lignin, chitin, celuloz, antibiotice, fenoli, asfalt, petrol, parafine, materiale plastice* ;eci pot folosi chiar substane de sintez chimic sau a$a(numitele substane ,enobiotice* 1stfel c M*8* sunt considerate or!anismele cele mai tipic omni$ore cunoscute * 1ceast particularitate e,plic faptul c, de$i n natur s(au depus cantiti imense de substan organic moart, produ$i de e,creie, ca $i de$euri ale activitii umane, acestea nu s(au acumulat ci, dup descompunerea lor de ctre M*8*, au fost reintroduse n circuitul elementelor biogene* #(a dovedit c substanele organice greu biodegradabile, pot fi

!C

degradate mai ales de ctre M*8* n asociaii de tipul biofilmelor polispecifice, aderente la suprafee :inclusiv sedimentelor acvatice), a cror activitate metabolic este mai divers $i mai eficient, comparativ cu cea a celulelor planctonice* =a bacterii apar diferene individuale, unele specii bacteriene folosesc foarte muli nutrieni :e,* Pseu omonas #luorescens), iar altele sunt specializate n utilizarea numai unui anumit substrat; e,ist $i grupe fiziologice de bacterii: celulozolitice obligate " degradeaz numai celuloza, fi,atoare de 7! atmosferic, metilotrofe " utilizeaz doar compusi 2 1* o Plasticitatea metabolismului bacterian " se refer la capacitatea bacteriilor de a folosi surse alternative de nutrieni* 0acteriile utilizeaz preferenial anumite surse de carbon, azot, dar n lipsa acestora utilizez substraturi alternative, sinteza enzimelor necesare fiind indus de prezena acestor substraturi* -lasticitatea confer microorganismelor capacitatea de a se adapta la tipul si cantitatea nutrientilor, mergand pe principiul ma,imei economii si avand la baza e,istenta unui echipament en,imatic foarte comple,* .,*: E-coli foloseste preferential 5lu si 11 daca acestia e,ista in mediu* 4n cazul in care in mediu e,ista simultan 11 si 79)R, atunci foloseste 11 ca sursa de 7 si 79 )R ulterior* o -i+ersitatea mecanismelor en'imatice 2i a produ2ilor re'ultati " bacteriile, microorganismele n general, nu au o cale metabolic pentru un produs, ci au ci alternative multiple pentru a se adapta condiiilor de mediu variate; apar $i ci metabolice ocolite sau $unturi, fiecare cale conducnd la producerea altor compu$i* .,*: degradarea glucozei se face pe mai multe ci: .M-, 9M-, .; si <2, n funcie de condiiile de mediu: :a) calea .mbden(MeMerhoff(-arnas :.*M*-*) > ciclul glicolizei; :b) calea he,ozomonofosfailor :9*M*-*); :c) calea .ntner(;oudoroff; :d) calea fosfocetolazei* -rimele dou sunt prezente $i la organismele superioare, iar ultimele ! doar la bacterii* 4n toate aceste ci piruvatul ocup poziia unui intermediar cheie, deoarece este situat la punctele de intersecie a cilor metabolice* a, Calea "MP " calea ma?or de degradare a glucozei la ma?oritatea microorganismelor, ca $i la organismele eucariote vegetale $i animale* .ste o cale anaerob, prezent ns nu doar la bacteriile strict anaerobe, ci $i la organismele aerobe, n lipsa parial a o,igenului molecular :a$a se e,plic utilizarea termenului de glicoliz, n loc de fermentaie)* 2uprinde o secven de 1C reacii enzimatice prin care o molecul de glucoz este degradat la ! molecule de piruvat* #pre deosebire de celulele animale la care glucoza este transformat n acid lactic, la microorganisme acest mod de evoluie este prezent doar la bacteriile lactice homofermentative, n timp ce alte microorganisme folosesc calea pn la piruvat, apoi se formeaza acetaldehida si in final etanol* 1ceast cale nu e,plic modul de sinteza si utilizare a pentozelor ca surs de . R sinteza 17* ;in punct de vedere al randamentului energetic* este calea ma?or de sinteza de 1+-, prezent la microorganisme aerobe si anaerobe crescute pe medii comple,e* b, Calea EMP > suntul he,ozofosfailor sau calea pentozofosfailor, este cale aeroba de degradare a 5lu si o cale metabolica de ocolire a .M-* Mai putin eficienta :se produce a din cantitatea de 1+- rezultat din calea glicolizei), este o cale folosita pentru sinteza precursorilor acizilor nucleici :pentozofosfatii necesari sintezei nucleotidelor) $i pentru obtinerea de 71;-9 ! ca putere reducatoare, folosit in alte cai metabolice* c, Calea "- " este prezent doar la bacteriile strict aerobe ;i la unii viermi paraziti, fiind legat parial de $untul 9M-, dar poate funciona $i independent* 1 fost descris la Pseu omonas sp-- 2ale independenta de .M-, prin care rezulta 1+- R 71;-9!* #e obtin intermediari de degradare ai glucidelor care pot fi utilizati si in calea .M- sau 9M-* <urnizeaza precursori pentru biosinteza 1;7, 137, vitamine, acizi aromatici* 1ceste ' cai pot functiona alternativ sau in combinatii* d, Calea AC " descris la ,euconostoc mesenteroi es :bacterie lactica heterofermentativa)* 3ezulta 11+-, primele ' reactiii sunt comune cu 9M-, fiind o varianta a acestei cai* .nzima implicata > fosfocetolaza, ce scindeaza acetil(fosfatul din compusi 2 H sau 2D *

!1

La maBoritatea MO e,ist a,b,c,d alternativ, in functie de necesitati* 2aile sunt interconectate si au o serie de enzime, etape sau produsi intermediari comuni* /nele M8, folosesc in mod normal, preferential, anumite cai, in timp ce altele in functie de conditiile de cutlivare folosesc cai alternative de degradare* o >ntensitatea metabolismului bacterian 0microbian )n general1 " este e,cepional de mare, n raport cu cea a activitilor omologe ale organismelor superioare* 1ceast proprietate decurge dintr(o proprietate structural, respectiv din raportul mare dintre suprafa $i volum :#N^_)* #uprafaa mare de contact cu mediul $i de absorbie a nutrienilor determin intensitatea mare a reaciilor metabolice :de biosintez $i de biodegradare) $i implicit viteza mare de multiplicare, aceasta fiind ns$i strategia de supravieuire a M*8* n natur, respectiv e,istena n numr foarte mare, pentru a putea compensa pierderile datorate variaiei factorilor abiotici, ca $i relaiilor antagoniste cu alte specii* 1lte cauze incriminate: a) varietatea mare a reaciilor pe care le por realiza; b) raportul mic dintre cantitatea de materialul geneticNcitoplasm; c) activitatea enzimatic foarte ridicat a unor sisteme enzimatice bacteriene, comparativ cu cele provenite din esuturile vegetale sau animale* >ntensitatea se mani*esta atFt in reactiile de biodegradare a nutrientilor/ cFt si in reactiile de biosinte'a, 2apacitatea enorma de biosinteza, in special de proteine, e,plica si capacitatea mare de cre$tere $i multiplicare a microorganismelor, cu aplicatii practice in biotehnologie: dro?dii si bacterii producatoare de proteine monocelulare :mai corect, produse de organisme unicelulare): #*2*-* :engl* +in!le (ell Proteins) sau #*2*0* :engl* +in!le (ell Biomass)* ;e e,*, randamentul sintezei proteice la diferite organisme, apreciat comparativ :val* arbitrarii): bo+ine $ 1/ soia $ 10/ droBdii $ 107/ bacterii $ 1011, 1ceasta intensitate mare se datoreaza mai multor cauze, intre care si suprafetei mari a celulei bacteriene in raport cu volumul su* 1lte avanta?e: ( valoare nutritiv crescut, proteine cu aminoacizi eseniali; 1) se produc n spaii mici, sinteza este continu n bioreactoare, !) nu blocheaz terenuri agricole, ')folosesc substraturi nutritive ieftine, uneori reziduuri ale diferitelor industrii* %utri(ia microorganismelor Microorganismele au ne+oie pentru cre2tere 2i multiplicare/ ca 2i pentru alte manifestri ale activitii lor biologice, de acelea$i elemente biogene ntlnite n structura oricrui sistem biologic, difereniate n: .ioelemente maBore: C/ O/ E/ %/ #/ P/ K/ Mg/ Ca/ Ae primele D elemente reprezint BHU din greutatea uscat a bacteriilor $i au roluri eseiale, din punct de vedere stuctural $i funcional, celelalte sunt cofactori enzimatici* .,*: # " intr n structura aminoacizilor cu #, a endosporului , a unor coenzime; - " intr n structura nucleotidelor, acizilor nucleici, a fosfolipidelor, a acizilor teichoici .ioelemente minore: Gn/ Mn/ %a/ Cl/ Mo/ #e/ Co/ Cu/ H/ %i ( prezente n cantiti reduse, dar cu roluri foarte importante; e,:: @n $i Mn intr n structura 1;7 $i 137 "polimerazelor, fosfatazei alcaline; ( @n intr n structura #8; la celulele .J R cofactor enzimatic; ( Mo " intr n structura nitrogenezei* -entru anabolism, microorganismele trebuie sa gseasca in mediu nutrieni, respectiv sursa de 2 :energie) si o sursa de 7, elemente eseniale pentru sinteza moleculelor specifice: proteine, acizi nucleici* ;eoarece mediul ncon?urator nu poate furniza ntotdeauna toi compu$ii necesari, microorganismele folosesc o serie de compusi intermediari rezultati din metabolismulu energetic: acid piruvic, acetil(2o1, b( cetoglutarat, gliceraldehid('(-* Microorganismele realizeaz procesul de nutriie prin asimilarea surselor de 2 si 7*

!!

%utri(ia MO dupa natura sursei de C utili'ate >n *unc(ie de acest criteriu/ nutri(ia microorganismelor poate *i: 1) nutritie autotrofa " 28! este utilizat ca unic sau principal surs de 2 celular; !) nutritie heterotrof :organotrof) " substanele organice > surs de 2 $i .* Autotro*ia > n concepia clasic reprezint tipul de metabolism caracteristic organismelor capabile s creasc n absena oricrui compus organic* 2orespunde capacitatii de biosinteza a tuturor metabolitilor eseniali :avnd un echipament enzimatic comple,) pornind de la substane anorganice simple :28 ! " folosit ca unic sau priuncipal surs de 2 celular $i 7 sub form de 79 ', 78'(, 78!(,, 7!,), sruri minerale $i ap* #e difereniaz dup natura sursei de energie utilizate n: ( fotoautotrofe " utilizeaz . luminoas $i o,ideaz compu$i anorgani redu$i ai # $i 9!; ( chimioautotrofe " obin . necesar din o,idarea unor compu$i anorganici redu$i ca: 79 ', 78!(,, compu$i ai sulfului, fierului sau hidrogen* #ub raportul capacitii lor de biosintez, autotrofele sunt cele mai complete, avnd enzime ce asigur producerea constituenilor celulari de la 28 !, pe seama o,idrii unor substraturi anorganice* Microorganismele autotro*e au fost clasificate n: ( autotro*e obligate " care fi,eaz 28! ca principal surs de 2, pe calea ribulozodifosfatului :ciclul 0enson(2alvin), utiliznd o substan anorganic redus ca surs de . dac sunt chemotrofe sau ca donor de e(, dac sunt fototrofe, deci pot fi: ( c4emolitotro*e " obin toat . necesar prin o,idarea unor compu$i anorganici ai #, 79 ', ionilor de 78!(, <e!R sau hidrogenului molecular; ( *otolitotro*e " utilizeaz . luminoas, asociat cu o,idarea compu$ilor redu$i ai # sau 9 !* ( autotro*e *acultati+e " au o adaptabilitate metabolic mai mare, mergnd de la cre$terea autotrof, pn la cea heterotrof* 2onceptul actual de autotrofie :#chlcgel, 1BIH) consider c definitoriu pentru autotrofe este faptul c sunt capabile de a sintetiza substana celular de la 28 ! ca surs principal de 2, putnd utiliza ocazional $i substane organice* ;eci, n prezent, conceptul de autotrofie este mult mai larg, incluznd printre autotrofi att microorganisme care asimileaza 28 ! pe calea ciclului 2alvin, dar si microorganisme care pot asimila compusi cu 1 atom de 2 :29 ),29'(89,29'(79!) > microorganisme metilotrofe, pe care i asimileaza pe calea ciclului ribulozo(monofosfatului si ciclului serinei* 4n realitate, microorganismele sunt facultativ autotrofe, iar heterotrofele, la rndul lor, au capacitatea de a se adapta la utilizarea unor compusi anorganici atunci cnd cei organici lipsesc* Eeterotro*ia " este caracteristic microorganismelor incapabile de a folosi molecule simple $i 2 anorganicpentru sinteza metabolii eseniali, astfel nct este necesar s i obin din mediu* Microorganismele heterotrofe nu se pot dezvolta dect pe medii cu substane organice foloste ca surs de 2 $i 7, fiind numite $i organotrofe* Metabolismul prototro* " un tip de nutriie primordial, cracteristic bacteriilor de tip slbatic, cu capaciti de sintez normale, ce presupun un echipament enzimatic comple, $i un grad mare de independen fa de mediu* 4n laborator se dezvolt pe medii minimale* 0acteriile prototrofe pot suferi mutaii, devenind au=otro*e, respectiv defective pentru o cale metabolic, astfel c nu mai pot sintetiza un anumit compus $i nu mai pot cre$te dect dac acesta este adugat n mediu* #ubstanele care compenseaz incapacitile de sintez ale au,otrofelor sunt numite factori de cre$tere sau vitamine microbiene $i sunt necesare n cantiti mici* ;e e,*, aminoacizi, purine $i pirimidine, grupri prostetice ale unor enzime* -ractica a demonstrat c aceste criterii de clasificare nu epuizeaz marea varietate a modalitilor de nutriie la microorganisme, care nu triesc izolat ci n asociaii* -opulaiile microbiene nu sunt dect foarte iar monospecifice :n condiii de mediu cu variaii e,treme, cum ar fi temperaturi foarte mari, presiuni hidrostatice mari, condiii de p9 e,treme etc*), ci polispecifice, condiii care determin $i asocierea unor procese metabolice* Eeterotro*ia implic5 grade di*erite/ la limita e=trem5 *iind cele care nu mai pot *olosi decFt substan(e organice speci*ice/ pe care le iau din organisme +ii/ pe care le para'itea'5,

!'

Xn toate ecosistemele naturale e,ist fluctuaii ale concentraiei nutrienilor $i energetice, fa de care microorganismele $i moduleaz permanent rata reaciilor productoare de energie :prin regla?ul genetic al sintezei enzimelor implicate " inducieNrepresie) pentru a fi n acord cu reaciile consumatoare de energie $i a asigura supravieuirea celulelor* O=igenul !ipurile de respira(ie celulara la microorganisme 0MO1 Clasi*icarea MO pe ba'a e*ectului direct al O 2 asupra cresterii si metabolismului 8,igenul este un alt constituent universal al celulelor vii, furnizat n primul rnd de nutrieni $i de apa din mediul naturalNde cultur* ;in cauza solubilitii sale reduse, o,igenul molecular aflat n soluie este utilizat repede de bacteriile aerobe, astfel c densitatea atins de o cultur este limitat de rata de difuzie a 8 ! prin interfaa aerNap* -entru necesiti de ordin practic, pe baza efectului pe care 8 ! l e,ercit asupra metabolismului $i cre$terii M8(lor, acestea se difereniaz n ) tipuri: - 1) M8 strict sau obligat aerobe " care au nevoie absolut de 8 ! atmosferic $i sunt incapabile s triasc n anaerobioz* 3espiratia celulara > respiratia aeroba* .,*: Bacillus sp-5 Mycobacterium sp- , Pseu omonas aeru!inosa, mucegaiuri* - !) M8 strict sau obligat anaerobe " care nu se pot dezvolta n prezenta 8 ! $i care pot fi cultivate doar n medii srcite n 8!, deoarece chiar la presiuni ?ase, 8! poate avea efect inhibitor, to,ic* 3espiraia celular > respiraie anaerob* .,*( e=clusi+ bacterii ( (lostri ium ((- botulinum5 ( tetani5 (- per#rin!ens)5 Bi#i obacterium sp-5 Bacteroi es sp*, Peptococcus5 Peptostreptococcus etc* - ') M8 aerobe, facultativ anaerobe " care $i pot orienta metabolismul n funcie de disponibilitatea 8 ! in mediu, spre respiraie sau fermentaie* /nele :bacteriile lactice) desf$oar un metabolism de tip fermentativ chiar n prezenta 8 ! , altele $i orienteaz metabolismul spre respiraie sau fermentaie, n funcie de condiiile de mediu; de e,*, E-coli :ca $i toate speciile incluse n <am* Enterobacteriaceae)5 +taphylcoccus sp-5 +treptococcus sp-5 levurile :+accharomyces sp-5 (an i a sp- etc-)* - )) M8 microaerofile " au nevoie de cantiti e,trem de mici de 8 !* 1cest particularitate reflect prezena unor enzime ce sunt inactivatte n condiii de o,idare puternic $i care pot fi meninute n stare funcional numai la presiuni relative ale 8! reduse :VC,! atm)* 3espiratie aerob, cu tendin spre respiraie anaerobN fermentaie* .,*: +pirochaetales5 *hiobacteriales5 (ampylobacter ?e?uni5 Helicobacter pylori%e+oia de O2 re*lect5 mecanismul molecular prin care microorganismele )2i satis*ac ne+oile energetice/ re*lect5 deci tipul de metabolism energetic, Metabolismul energetic al microorganismelor #istemele biologice sunt dependente de obinerea energiei prin cuplare chimic cu reaciile o,idative* 3eaciile metabolice, ca toate reciile chimice, se mpart n cele ! mari categorii: :1) reacii e,ergonice; :!) reacii endergonice * 3eaciile e,ergonice, productoare de ., sunt reacii potenial spontane $i corespund tranziiei de la o stare mai instabil, cu un coninut mai mare de energie chimic, la o stare mai stabil, cu un coninut de . mai mic* 3eaciile endergonice, consumatoare de ., au loc numai cu un aport de . $i nu sunt spontane; n celule, reaciile endergonice au loc datorit cuplrii lor cu reacii e,ergonice care confer sistemului, n ansamblu, un caracter e,ergonic* Xn unele cazuri aceast cuplare necesit prezena unui purttor intermediar obligatoriu, cum ar fi cazul cuplrii reciilor de dehidrogenare cu cele de hidrogenare* ;e multe ori ns, cuplarea se realizeaz prin sinteza n reaciile e,ergonice a unui compus cu potenial macroergic $i utilizarea sa n cele endergonice* 1cest intermediar, reprezentat de regul de 1+-, poate servi ca transductor de ., practic pentru cele mai multe reacii, endergonice $i e,ergonice* Xn cursul

!)

metabolismului lor, microorganismele realizeaz o serie de transformri de energie, care condiioneaz activitile lor biologice eseniale, ca de e,*: ( conversia . luminoase n . chimic; ( ,, . chimice n . chemoosmotic :a unui gradient de 9 R)> protonmotrice; ( ,, . chimice :1+-) n alte forme de .: caloric, mecanic, electric* !ipurile de metabolism energetic 4mportana general a metabolismului energetic n viaa microorganismelor, a surselor de ., a donorilor de 9 $i e(, a acceptorului final de e(, n procesele productoare de ., a determinat utilizarea acestora drept criterii de clasificare $i nomenclatur a principalelor tipuri de metabolism energetic* 4* Clasi*icarea microorganismelor dupa natura sursei de " *olosite: ( microorganisme fototrofe sau fotosintetizante; ( microorganisme chemotrofe sau chemosintetizante* Aototro*ia : energia folosit n reaciile de biosintez este energia fotonic, datorit capacitii microorganismelor de a o converti n . chimic, sub forma legturilor macroergice din 1+-* C4emotro*ia " energia folosita in biosinteza este cea eliberata din reactii biochimice de o,idoreducere* Microorganismele sunt numite chemosintetizante > chemotrofe* 0acteriile chemotrofe aparin grupului -coto$acteria 0gr* scotos > ntuneric), fiind bacteriile care nu depind de energia luminoas>>, Clasi*icarea microorganismelor )n *unc(ie de natura donorului de e: 2i E C 4n functide donorul de e(N9R microorganismele pot fi: ' litotrofe " donori de e( si 9R sunt substante anorganice simple o,idabile, cum ar fi 9 !, 9!#, ionii feros, nitrit sau 79 ' pe care i o,ideaz la 9!8, #8)!(, <e'R, 78'(, n reacii e,ergonice cuplate cu sintez de 1+-; ( organotrofe " donori de e( si 9R sunt substante organice o,idabile* 4n definirea complet a tipului de metabolism se ine cont $i de sursa de 2* -rin combinarea criteriilor de clasificare :surse de 2, . $i natura donorilor de e( si 9 R ) rezult tipurile de metabolism prezentate n tabelul nr* 1* +abel nr* 1* -rincipalele tipuri de metabolism la microorganisme* !ip de metabolism #ursa de " #ursa de C -onor de e: "=emple energeticDnutri(ie 2iDsau EC <oto(lito(autotrof . luminoas 28! 9!8, 9!#, 2ianobacterii, #C, 9! ano,ifotobacterii: (hromatium (hlorobium <oto(organo( . luminoas #ubstae #ubstane heterotrof organice,rar 28! organice R4odospirillum 2hemo(lito(autotrof 2hemo(organo( heterotrof 8,idarea substanelor anorganice 8,idarea substanelor organice 28! #ubstane organice 79', 78!(, 0acterii nitrificatoare, 9!#, #C, <e, sulfoo,idante, ferobacterii, 9( 9! bacterii #ubstane (ma?oritatea bacteriilor, organice (microfungii :levuri, mucegaiuri), (protozoarel

!H

Clasi*icarea microorganismelor )n *unc(ie de natura acceptorului *inal de e: Xn funcie de natura acceptorului final de e(, microorganismele pot avea ' tipuri de metabolism energetic, respectiv de respiraie celular: 1) 3espiraie aerob ( acceptorul final de e( este 8!; !) 3espiraie anaerob ( acceptorul final de e( (alte substane, cu e,cepia 8 !* ') <ermentaie ( acceptorii finali de e( sunt substanele organice* Respira(ia celular5 -rocesul de degradare a nutrientilor prin reactii redo, > respiratie celulara* 3espiratia celulara se caracterizeaza prin ! mecanisme: a) eliberarea fractionata a . " are loc in mai multe trepte, prin intermediul unor reactii redo, succesive catalizate de enzimele respiratoriii din membrana plasmatic > sistem trans,ortor de e' = catena de res,ira/ie celular%2 1ceaste enzime transport e( si 9R de la substanele ;onor la cele 1cceptor pe calea unui lan de reacii cuplate* b) . eliberat n reacii redo, este nmagazinat ntr(un produs din care, la nevoie, poate fi eliberat* 1cest produs este un compus organic cu -, iar nmagazinarea . se face sub forma unei legturi cu . mare > legatura macroergic; cel mai important stocator de .> 1+- :! legturi asemntoare), dar mai e,ist $i ali compu$i: 1;-, /+-, 5+-, acetilfosfat, acetil 2o1, fosfoenolpiruvat* Reac(iile de o=idoreducere 2i rolul lor )n metabolismul energetic Microorganismele $i procur energia necesar pentru cre$tere $i alte activiti biologice prin reacii de o,idare, care sunt de ' tipuri principale: ( 3eacii de o,idare prin simpl pierdere de e( :de e,*, <e !RQ<e'R R e( R .); ( 3eacii catalizate de dehidrogenaze, care comport n acela$i timp, pierdere de e( $i 9R, ca de e,*, o,idarea alcoolilor la aldehide : 3(29!(89 Q 3(298 R !9R R !e( R. ( 3eacii de o,idare cu c$tig de 8! de ctre substrat, ca de e,*, o,idarea aldehidelor la acizi : 3(298 R 9!8 Q 3(2889 R !9R R !e( R.* 1, Respira(ia aerob5 .ste un tip de respiraie celular n care acceptorul *inal de e: este O2, .ste un proces metabolic e,ergonic, de o,idare complet a substratului cu a?utorul 8!, din care se elibereaz o cantitate mare de energie* #ubstratul donor de e( $i 9R poate fi reprezentat de substane anorganice :n cazul litotrofelor) sau organice :n cazul organotrofelor), acestea din urm fiind o,idate complet la 28 ! R9!8* -rin respiraie se realizeaz degradarea o,idativ a compu$ilor cu un potenial eneergetic ridicat, de e,* glucoza* .lectronii $i 9R rezultai din degradarea substratului sunt transportai la 8 ! prin intermediul unui sistem de enzime localizate la nivelul membranei :la -J) sau mitocondiilor :la .J), cu rol de transportori ce alctuiesc sistemul transportor de e( > catena de respiraie celular :mai multe o,ido(reduceri succesive n urma crora se elibereaz . $i se stocheaz 1+-)* Modul de formare a 1+- prin cuplarea cu reacii redo, > fosforilare o+idati3%* #istemul transportor de e( este alctuit dintr(o serie de enzime: dehidrogenaze, duinone, citocromi; de e,*, dehidrogenazele " coenzimele acestora servesc ca acceptori tranzitorii :temporari) de 9 R $i e(, de la un substrat donor, pe care l o,ideaz, la un alt substrat acceptor, pe care l reduc* 2alea biochimic de degradare n respiraia aerob este ciclul Jrebs > ciclul acizilor tricarbo,ilici, care continu glicoliza sau cile sale alternative $i asigur o,idarea terminal a substraturilor $i degradarea piruvatului la 28! $i 9!8* 5lucidele sunt degradate n prealabil prin ciclul glicolizei Q acid piruvic Q ciclul Jrebs Qcuplarea cu lanul transportor de e( Q 28! R 9!8* .ilan( energetic: PK 3;moli A!P Dmol ?lu degradat5 .J 'D moli 1+- Nmol 5lu degradat

!D

=a ma?oritatea M8(lor, aerobe n special, metabolismul energetic este un proces catabolic linear, cu eficien termodinamic invariabil $i un c$tig constant de 1+-* C8E12O8 I 8CO2 C 8 E2O C 8;; Kcal, 1cest tip de metabolism este prezent la numeroase grupuri fiziologice de bacterii litotrofe: 1) 0acterii care o,ideaz 9! Q 9!8 " :Pseu omonas sp-5 Alcali!enes sp-); ! ,, nitrificatoare: a) care o,ideaz 79' Q78!( :7itrosomonas sp-5 7itrosocystis sp-); b) ,, ,, 78!( Q78'( :7itrobacter sp-5 7itrococcus sp-); ') 0acterii sulfoo,idante ( o,ideaz # $i derivaii si: 9 !#, #],#!8' Q#8)!( e,*: *hiobacillus sp5 *hiothri4 sp-5 Be!!iatoa sp* etc* )) 0acterii care o,ideaz <e!R Q <e'R e,*: *hiobacillus #erroo4i ans5 Gallionella #erru!inea2ercetri relativ recente au demonstrat c c de$i 8 ! molecular este indispensabil pentru viaa multor organisme, utilizarea lor conduce la apariia unor compu$i foarte to,ici pentru celula vie* ;e asemenea, concentraii de 8! mai mari dect cele din aer, sunt to,ice pentru cele mai multe microorganisme aerobe* 1ceste observaii demonstreaz c de$i respiraia aerob ofer mari avanta?e, este n acela$i timp, foarte prime?dioas* 2ompusul cel mai to,ic este radicalul supero,id, care se formeaz u$or $i are o mare stabilitate* #upero,iddismutazele :#8;) sunt efectori eseniali ai reaciilor biologice de aprare fa de acest efect* #(a demonstrat c reducerea complet a unei molecule de 8 ! la ap, necesit intervenia a ) e( $i c n cursul procesului secvenial univalent care asigur aceast reducere se formeaz obligatoriu mai muli compu$i intermediari: radicalul anionic supero,id :8 !(, 9!8!, radicalul hidro,il :89)(), compu$i care sunt prea reactivi pentru a fi tolerai de sistemele biologice* 9 !8! este descompus de ctre catalaze $i pero,idaze, utiliznd reductori din celul* 4onul supero,id este inactivat de supero,id(dismutaze $i transformat n 9 !8!* Xndeprtarea eficient a primilor doi intermediari ai procesului de reducere a o,igenului, mpiedic formarea celui de(al treilea, care este foarte reactiv $i a crui degradare enzimatic nu este posibil* e( R 9 R e( R 9R : I OE I 9 !8 9!8 #8;(ele sunt prezente la toate organismele aerobe, catalaza fiind un mecanism de protecie suplimentar* #8;(ele difer prin natura metalului din structura lor, astfel : <e#8; " la bacteriile 5ram negative, Mn#8; la bacteriile 5ram pozitive, 2u@n#8; la celulele eucariote* 2,Cre2terea )n absen(a O2 2i respira(ia anaerob5 2apacitatea de a cre$te indefinit n condiii anaerobe este prezent aproape e,clusiv la anumite procariote, la eucariote fiind un proces tranzitoriu, n condiii de activitate intens $i relativ hipo,ie, cu e,cepia protozoarelor ciliate din rumen, a celor lipsite de mitocondrii : Giar ia sp-5 Blastocystis hominis " cre$terea lor fiind inhibat de Metronidazol, un antibiotic specific pentru bacteriile anaerobe) $i a unor specii de mucegaiuri capabile s creasc slab n anaerobioz : %usarium sp-5 Mucor sp-)* .nergia pentru cre$terea anaerob poate fi obinut pe ' ci: a) <otosintez ano,igenic b) 3espiraie anaerob c) <ermentaie Respira(ia anaerob5* 2onversia . n anaerobioz este asemntoare respiraiei aerobe n privina donorilor de electroni :compu$i organici sau anaorganici), deosebirea fundamental fiind natura acceptorilor finali de electroni, diferite substane, cu e,cepia 8 !, dar $i natura produ$ilor finali, care permit clasificarea bacteriilor anaerobe n grupuri fiziologice* e( e( R!9R : O2 I O2 I E2O2

!I

!ransportori de e: : la bacteriile anaerobe e,ist transportori specifici: ferredo,ina " rol de formare a 9!, <e nehemic; rubredo,ina " substituie <d, <e nehemic; flavodo,ina " cofactor enzimatic <MA, rol in fi,area 7! $i eliberera 9!* ?rupe *i'iologice de bacterii anaerobe: 1) bacterii denitri*icatoare " 78'( $iNsau 78!( ca acceptori de e( Q 78 :o,id nitric) Q 7 !8 :o,id nitros) Q 7! eliberat n atmosfer* .,*( bacterii din genurile Acinetobacter5 Aeromonas5 Alcali!enes5 (hromobacterium5 Pseu omonas enitri#icans5 Micrococcus5'hizobium#unt bacterii *acultati+ anaerobe, deoarece pot transfera electroni $i la o,igen, dac este prezent* ;enitrificarea este ultima etap a circuitului azotului n natur :fi,area 7 ! Q amonificare Q nitrificare Q denitrificare), duntor pentru sol, dac este foarte intens, deoarece conduce la o pierdere a compu$ilor azotai, asimilabili de ctre plante $i deci la reducerea fertilitatii solului* !) bacterii #O6:reducatoare " folosesc #8)!( $i #C ca acceptor de e( Q 9!#* :') sunt bacterii obligat anaerobe :nu au caten de respiraie celular); .,*: Desul#o$ibrio sp-5 Desul#uromonas sp-5 (lostri ium sp-6 ( coninut ridicat de citocrom 2' cu rol n reducerea #8 )!( $i ferredo,ina ( rol de transportor de e(* ') bacterii metanogene " folosesc 28' sau 28! ca acceptor final de e( Q 29 )* /n grup mic de bacterii, numite metanogene, folosesc 28 ! ca acceptor final de electroni, reducndu(l la metan, folosind ca donor de electroni hidrogenul* ) 9! R 28! Q 29) R ! 9!8 ( obligat Dstrict anaerobe, nu conin citocromi, dar au coninut ridicat de vitamina 01! $i acid folic cu rol n procesul de reducere :sunt coenzimele unor enzime cu rol de reductaze)* .,*: dom* Archaea" genurile Methanococcus5 Methanobacterium5 Methanospirillum5 Methanosarcina " utilizate in biotehnologii de producere a biogazului* ') Aermenta(ia .ste procesul biologic de o,ido(reducere productoare de . n care ;onorii $i 1cceptorii de e( $i 9R sunt substane organice* 1 fost definit n 1&D1 de ctre -asteur ca ,, via fr aer,,* Microorganimele pot fi aerobe facultativ anaerobe :unele bacterii, levurile: +accharomyces sp-5 (an i a sp- etc*) sau obligat anaerobe :unele bacterii)* 2ompu$ii organici cu funcie de ; $i 1 sunt metabolii derivai dintr(un substrat fermentabil* 2ompu$ii organici sunt o,idai parial $i numai o parte din . este eliberat, restul rmnnd n produsul de fermentaie* 4n cursul fermentaiei substratului se formeaz amestecuri de produ$i finali, din care unii sunt o,idai iar alii sunt redu$i :coninnd $i o parte din .)* .,* fermentaia alcoolic: C8E12O8 2 C2E7:OE C 2 CO2 C " 079 Kcal1, .nergia rezultat n fermentaie nu se pierde n totalitate prin cldur, ci !C('CU din aceasta este stocat n 1+-, care se formeaz prin transferul la 1;- a unei grupri fosfat :-) nalt energetic de la un intermediar fosforilat rezultat din degradarea substratului* Modul de formare a A4P 5n tim,ul fermenta/iei = fosforilare la ni3elul su$stratului2 <ermentaia este modalitatea de procurare de . la bacteriile anaerobe $i la dro?dii, glucidele reprezentnd principalul substrat de fermentaie, glucoza fiind forma sub care glucidele sunt utilizate de ctre microorganisme* <ermentaiile sunt clasificate $i denumite dup natura produsului final ma?or: alcoolic, lactic, butiric, acetic, propionic etc* Multe microorganisme, capabile de respiraie $i fermentaie, EpreferF fermentaia :n prezena unui substrat fermentabil), n ciuda randamentului sczut de producere de 1+- :'D moli 1+-N1 mol he,oz, fata de ! moli 1+-), acest comportament, determinat de o represie a enzimelor respiratorii n prezena zaharurilor, demonstrnd c fermentaia este o cale metabolic principal*

!&

2unoasterea efectului -asteur >,,respiraia inhib fermentaia,, este importanta pentru diferitele biotehnologii microbiene; de e,* in conditii de aerare " au loc procesele de respiraie, de crestere si de multiplicare a celulelor si respectiv a biomasei; in anaerobioza :nu se mai barboteaza cu aer mediul inoculat) ( se produce fermentarea substratului si rezulta produ$i de fermentaie; aceasta tehnologie in trepte, in conditii diferite, asigura cresterea randamentului reactiilor de fermentatie si de obtinere de produsi utili* &mportan9a cunoa:terii particularit89ilor metabolice1 biotehnolo!ica5 me ical85 ecolo!icaCresterea si multiplicarea bacteriilor, 2resterea si multiplicarea reprezinta rezultatul metabolismului microbian* 1ceste procese au o serie de particularitati marcate de intensitatea deosebita si de reglarea perfecta a metabolismului microbian* Cresterea, in sens biologic, este definita ca procesul de marire coordonata a tuturor constituientilor unui organism ca rezultat al producerii sau adaugarii de substanta noua* -ornind de la nutrientii din mediu, cresterea se realizeaza prin sinteza specifica si echilibrata a unor compusi de baza care sunt asamblati ulterior pentru a forma copii fidele ale constituientilor celulari si ulterior noi celule, prin multiplicare* 2resterea nu se realizeaza la infinit deoarece este un proces controlat genetic iar dimensiunile bacteriilor sunt caracteristice in conditii normale* 1tunci cnd este atins un volum critic, cresterea inceteaza si este urmata de i$iziunea celulara* Mecanismul molecular declansator al diviziunii celulare nu este bine cunoscut* 4n mod obisnuit e,ista un raport echilibrat, controlat genetic, intre suprafata si volumul celulei :#N^) astfel ca un rol important il are dezechilibrul #N^ aparut ca rezultat al cresterii, care declanseaza diviziunea, prin care se restabileste raportul echilibrat #N^* Mecanismul de multiplicare cel mai raspandit si caracteristic bacteriilor tipice este di+i'iunea simpla $ binara/ i'omor*a 0mai rar, heteromorfa, cu aparitia de minicelule)* -inamica procesului de multiplicare a bacteriilor, 4n mod obisnuit, cresterea bacteriana se refera nu la dimensiunea unei celule, ci la numarul acestora in populatia bacteriana rezultata, la masa totala :biomasa) care este proportionala cu numarul de celule bacteriene* 0aza cresterii populatiei este di+i'iunea binara* -rin diviziunea unei celule sunt produse doua celule(fiice, iar acestea vor genera ) celule(fiice* 1poi diviziunile devin asincrone* -ornind de la o singura celula se a?unge la un numar de celule ce creste in progresie geometrica* ^iteza de sporire a masei populatiei corespunde vitezei de multiplicare, ce se masoara prin durata sau timpul de generatie 0-?$!?1 care reprezinta perioada de timp necesara pentru ca o celula sa se divida si deci populatia sa se dubleze, sau timpul dintre doua diviziuni succesive* ;urata de generatie variaza considerabil intre bacterii* ;e e,*, ma?oritatea bacteriilor au o ;5 de 1('h, dar e,ista si e,ceptii* 4n conditii favorabile, o celula de E- coli se divide si formeaza ! celule la fiecare !CN!Hmin* -otentialul de multiplicare nu este atins niciodata, nici in $itro, si cu att mai putin in mediul datorita unor factori limitanti, cum ar fi: competitia pentru nutrienti, relatiile interspecifice de tip antagonist, variatiile conditiilor de mediu abiotic :t], p9, pres*osmotica, pres*hidrostatica, umiditate, radiatii)* ;5 este influentata de conditiile de mediu, totusi chiar in prezenta unei concentratii mari de nutrienti nu poate sa scada sub o durata minima, necesara replicarii cromosomului bacterian; diviziunea este declansata de cresterea concentratiei peste o valoare prag a unei proteine initiator a replicarii* 4n conditii aritificale de crestere pe medii de cultura, multiplicarea bacteriilor poate fi studiata pe populatii omogene de bacterii, folosind ! tipuri principale de culturi: 1, culturi discontinue sau asincrone " corespund modalitatii de cultivare in sistem inchis :e,* flacoane sau eprubete) in care cultivarea are loc intr(un volum fi, de mediu nutritiv* 2ultivarea discontinua se caracterizeaza prin particularitati legate de:

!B

volumul fi, de mediu, cu influenta asupra compozitiei chimice a mediului, care se modifica pe parcursul cultivarii sub raportul continutului in nutrienti, valorii p9 si a produsilor de metabolism rezultati :acumularea de cataboliti, dintre care unii to,ici); numarul celulelor viabile este variabil: creste progresiv si ulterior incepe sa scada prin imbatrnire si moarte prin autoliza; ritmul de diviziune inegal: mai mare la inceput cand populatia este tnara si mediul optim, pentru ca apoi sa scada progresiv; varsta diferita a celulelor; numarul de generatii este limitat datoria limitarii procesului de multiplicare de catre anumite conditii de mediu*

2, culturi de tip continuu " obtinute in conditii speciale utilizand sisteme de tip chemostat sau turbi ostat in care mediul de cultura este permanent reinnoit printr(un mecanism dublu: adaugare de mediu proaspat cu acelasi ritm cu care se recolteza si indeparteaza cultura microbiana rezultata* 2ulturile de tip continuu furnizeaza celule cu proprietati uniforme si activitati fiziologice optime, fiind utilizate in procese biotehnologice industriale* Curba de crestere a unei culturi bacteriene discontinue asincrone -entru studiul dinamicii unei populatii bacteriene intr(o cultura discontinua asincrona se analizeaza curba de crestere a bacteriilor > evolutia unei populatii bacteriene care se multiplica prin diviziune simpla in functie de timp* Modalitatea de reprezentare grafica este pe o scala semilogaritmica, de evolutie a numarului de celule bacteriene in timp :fig* 1)*

<ig* 2urba de crestere a unei culturi bacteriene discontinue asincrone 2urba de crestere bacteriana prezinta ) faze esentiale: faza de la!, faza de crestere logaritmica, faza stationara si faza de declin si moarte celulara* Aa'a de lag :de crestere zero; engl* Eto lagZ > a intarzia) " incepe din momentul introducerii inoculului in mediu de cultura* 7umarul celulelor bacteriene ramne neschimbat sau se modifica foarte putin* 4n aceasta faza celulele nu sunt latente ci au un metabolism activ :sinteza de enzime inductibile), celulele pregatindu(se de multiplicare* =a sfarsitul fazei celulele bacteriene cresc in dimensiuni si are loc faza de initiere a cresteriii*

'C

Aa'a de log :de crestere logaritmica) " caracterizata printr(un ritm e,ponential de crestere* =a fiecare diviziune populatia bacteriana se dubleaza* ;5 are durata constanta minima astfel inct reprezentarea grafica este o line dreapta* 2elulele au dimensiuni mari, continut omogen, nu prezinta incluzii, au afinitate mare pentru colorantii bazici :bazofilie intensa) si la sfrsitul acestei perioade si inceputul urmatoarei se diferentiaza optim prin coloratia 5ram* 2elulele au cea mai intensa activitate metabolica si sunt sensibile la conditiile nefavorabile :radiatii, substante antimicrobiene)* 2apacitatea de crestere e,ponentiala dureaza o perioada redusa de timp, datorita factorilor de mediu limitanti* .,emplu de factori limitanti: lipsa nutrientilor, relatii antagoniste etc* Aa'a stationara de crestere :EplatouF) ( perioada de echilibru in care numarul de celule bacteriene ramne constant, astfel ca numarul de celule care mor este compensat de numarul celor ce se divid* 2elulele sunt mature, dimensiuni si morfologie normale :ca in atlasele de bacteriologie), apar primele incluzii si primii spori :la speciile sporogene) si au o activitate metabolica redusa* =a sfarsitul fazei numarul celulelor incepe sa scada progresiv* Aa'a de declin si moarte celulara " are loc o regresie e,ponentiala care continua pna ramne o fractiune mica de celule rezistente sau pna moare toata populatia celulara* ;urata fazei depinde de durata de viata a speciei* 2elulele prezinta alterari morfologice, se coloreaza anormal, au substante de rezerva, devin acidofile* =a speciile sporulate se intalnesc numerosi spori maturi* 2unoasterea evolutiei populatiei microbiene este foarte importanta pentru stabilirea perioadelor optime de recoltare a metabolitilor primari si secundari, in cursul proceselor biotehnologice* Metabolitii primari sunt substante produse de bacterii pe parcusul cailor metabolice ma?ore si care sunt esentiale pentru viata celulei :enzime, 11, acizi organici)* #unt sintetizati in faza de log* Metabolitii secundari sunt substante biochimice neesentiale bacteriilor :vitamine, antibiotice, alcooli) si care sunt sintetizati in faza stationara* J>R&#&R>L": CARAC!"R>#!>C> -"A>%>!OR>> #> CLA#>A>CAR", Conceptul actual de KJ>R&#L ^irusurile sunt entitati infectioase acelulare, nevii* 3eprezinta o categorei de agenti infectiosi de natura nucleoproteica :acizi nucleici si proteine), de dimensiuni mici, submicroscopice, filtrabili :V !C('CC nm)* #unt agenti infectiosi de temut, luand in considerare faptul ca infectiile virale au o incidenta mare in populatie, agentii chemoterapeutici antivirali sunt mai putini si prezinta o specificitate de actiune mai redusa comparativ cu antibioticele utilizate in infectiile microbiene si in plus, unele virusuri au potential cancerigen* ^irusurile sunt paraziti obligat intracelulari la toate tipurile de celule, apartinand tuturor regnurilor* 7atura parazitismului lor este diferita de parazitismul obligat intracelular al grupelor de procariote cu aceasta particularitate :'ickettsiaceae5 (hlamy iaceae5 Bartonellaceae ), aceste bacterii de dimensiuni mici, cu un genom de dimensiuni reduse, avand insa un metabolism propriu :desi simplificat, rudimentar) si fiind capabile de multiplicare autonoma* Para'itismul +irusurilor este absolut/ deoarece, desi prezinta un genom viral ce codifica o informatie genetica, nu contin enzime metabolice si implicit nu au un metabolism propriu, fiind astfel incapabile de crestere si multiplicare autonoma* -rezinta si alte particularitati unice atat din punct de vedere structural si biochimic, cat si sub raportul relatiilor cu sistemele biologice* &nicitatea lor structurala, care se refera in primul rand la organi'area acelulara si la simetria la ni+el molecular, reiese indirect si din faptul ca virusurile nu sunt incluse in nici unul din sistemele de clasificare a lumii vii, fiind doar asociate conventional microorganismelor si domeniului Microbiolo!iei* =a

'1

inceput un subdomeniu al microbiologiei, ;irolo!ia este in prezent o stiinta de sine statatoare care studiaza virusurile la nivel structural, biochimic, genetic, ca si relatiile virusurilor cu celulele gazda, infectiile determinate si evolutia acestora* ^irusurile prezinta o structura si un mod propriu de multiplicare, prin disocierea in componente dupa patrundera in celula(gazda, utilizarea echipamentului enzimatic al celulei(gazda pentru sinteza propriilor componente si formarea de noi particule virale prin procesul de autoasamblare* ;atorita utilizarii echipamentului enzimatic si a componentelor structurale :aminoacizi, nucleotide) din celula(gazda parazitata pentru sinteza de noi particule virale, sinteza directionata de genomul viral, nu este recomandata utilizarea termenului de multiplicare, ci cel de replicare a +irusului, de formare de noi replici sau copii ale acestuia* Particularitatile de*initorii ale +irusurilor 2onceptul de virus a fost definit prin comparatie cu celula bacteriana :considerata de <r* Kacob a reprezenta un eminimum vitale sau treapta cea mai rudimentara a viului) si a fost elaborat de catre 1* =%off care a stabilit o serie de caractere discriminatorii ale virusurilor: 1) +ipul de organizare: acelular :nu sunt -J); !) /nitatea de structura si functie este +irionul > particula virala matura, completa din punct de vedere morfologic, cu caracter infectios; ') ^irusurile au 3 stari posibile de e=istenta: - +irion > particula virala matura asa cum este eliberata din celula(gazda; - +irus +egetati+ > genomul viral liber in celula, pregatit pentru initierea procesului de replicare; - pro+irus > genomul viral integrat in genomul celulei(gazda, astfel ca determina infectii latente si pot declansa transformarea maligna a celulelor :e,*: retrovirusurile)* )) Modelul general de structura se refera la virion, constituit din: - componente esentiale: :a) !enom $iral AD7<A'7, care impreuna cu capsida :b) capsi a > invelis proteic; impreuna formeaza nucleo-capsi a; M Ca' unic: numai la +irusuri e=ista in*ormatie genetica inscrisa in: AR% si A-%m,c, - componente accesorii: :a) in$elis $iral / peplos / an$elopa $irala; :b) spicule glicoproteice implantate in anvelopa* ^irusurile constituite doar din nucleocapsida sunt numite $irusuri nu e, iar cele care prezinta si un invelis sau anvelopa sunt denumite $irusuri an$elopate* H* #imetria la ni+el molecular " aceasta particularitate a virusurilor se refera la capsida; la organismele vii simetria este prezenta la nivel macroscopic :simetrie bilaterala, radiara) si nu la nivel molecular cum se intampla la virusuri, aceasta caracteristica fiind un caz unic si o conditie absolut necesara deoarece capsida este alcatuita dintr(un numar fi, de monomeri proteici > capsomere, care se asambleaza automat in functie de tipul de simetrie* .,ista ' tipuri de simetrie la nivel molecular: a1 4elicala " capsomerele sunt dispuse in spirala, sub forma tubulara, in interior e,istand genomul viral* .,*: virusul mozaicului tutunului ( ^M+, virusul gripal " capsida fle,ibila anvelopata etc*; b1 cubica :icosaedrica) " cu forma de poliedru > icosaedru cu !C fete, 'C muchii, 1! vrfuri; e,*: poliovirus, adenovirus, herpesvirus, 94^ etc* c1 binara 0mi=ta) " capul cu simetrie icosaedrica si coada cu simetrie helicala* .,* bacteriofagii :virusurile care paraziteaza bacteriile)* D* Compo'itia c4imica ( virusurile sunt constituite din acizi nucleici si proteine* =a virusurile anvelopate, invelisul viral este de natura fosfolipidica, pentru ca deriva din membrana celulei(gazda din care particulele virale nou formate sunt eliberate prin procesul de inmugurire* #piculele sunt constituite din proteine sau glicoproteine :partea proteica este codificata de genomul viral)*

'!

Lipseste ec4ipamentul en'imatic de biosinte'a si cataboli'are , de aceea virusurile sunt incapabile sa(si sintetizeze constituientii proprii si deci sa creasca si sa se multiplice autonom* 4n structura unor virusuri pot *i pre'ente si en'ime/ dar acestea nu au rol in metabolism ci in in*ectio'itatea +irusurilor sau in propria lor replicare e,*: neuramini aza ( unul din cele ! tipuri de spicule ale virusului gripal, cu actiune degradativa asupra mucoproteinelor din secretia mucoasei respiratorii, care va fi fluidificata favorizand diseminarea virusurilor si adsorbtia lor la nivelul receptorilor de virus de pe celulele sensibile; re$erstranscriptaza ( enzima din structura virusului 94^ :engl* human immuno e##iciency $irus > virusul imunodeficientei umane), enzima ce realizeaza transctrierea inversa a genomului viral de tip 137, la o molecula de 1;7 monocatenara, ce devine apoi dublu catenara si se integreaza in genomul celulei gazda, fiind replicata odata cu acesta* I* Multiplicarea +irusurilor ( formarea de noi particule virale se realizeaza prin procesul de replicare :copierea informatiei genetice), care are loc obligatoriu intr(o celula vie* 2ele ! genomuri, viral si al celulei( gazda, pot coe,ista, independent sau genomul viral poate fi integrat in genomul celulei gazda sub forma de provirus* 4nformatia genetica virala perturba metabolsimul celulei(gazda :diata,ia celulara) indreptandu(l spre sinteza de virus :diata,ia virala)* #e disting doua faze: 1) *a'a de sinte'a a componentelor +irale ( dependenta de celula(gazda; !) *a'a de diata=ie a componentelor +irale pentru constituirea particulelor virale mature, dependenta de informatia genetica virala* ;in aceasta particularitate functionala decurge parazitismul genetic absolut al virusurilor, motiv pentru care se considera ca virusurile nu se multiplica, ci sunt replicate* -etalii structurale : componentele +irale ?enomul +iral : poate fi constituit din 1;7 :1;7(virusuri) sau 137 :137(virusuri), raportul dintre genom si proteinele capsidale fiind in general mic, cu e,ceptia virusurilor de dimensiuni mai mari :-o, virusurile: v* variolei, v* vaccinei, v* varicelei)* 1;7(virusurile pot avea genom constituit dintr(o molecula monocatenara liniara sau circulara, dublu catenara liniara sau circulara, suprahelicla, dublu catenara cu brese monocatenare* 137(virusurile pot avea genom constituit dintr(o molecula monocatenara liniara sau circulara, dublu catenara segmentata* 5enomul segmentat este prezent la virusurile gripale :& segmente), la reovirusuri :1C segmente), la virusul 94^ :! segmente identice de 137 liniar) etc* .,ista probabilitatea ca ! tipuri de virus :de e,* virus gripal uman si aviar sau porcin) sau ! tulpini virale sa infecteze concomitent aceeasi celula, iar segmentele genomice libere, dupa replicare, sa se reasorteze si sa rezulte o noua tulpina virala, diferita din punct de vedere genetic, dar si antigenic* Capsida 0denumire derivata din gr* capsa > cutie); este de natura proteica, unitatile de constructie fiind numite capsomere; acestea pot fi monomere la virusurile cu simetrie helicala si oligomere :pentoni si he,oni) la virusurile cu simetrie icosaedrica* >n+elisul +iral numit si peplos sau an+elopa +irala : componenta accesorie* Jirusurile care au nucleocapsida invelita de peplos sau anvelopa virala sunt denumite $irusuri an$elopate* -rezenta sau absenta anvelopei virale influenteaza rezistenta sau persistenta virusurilor in mediul natural si implicit caile de transmitere a virusurilor la o noua gazda sensibila* 1stfel, virusurile anvelopate, desi prezinta o structura suplimentara, sunt mai fragile; fragilitatea lor deriva din fragilitatea anvelopei virale, provenita din membrana celulei(gazda din care particulele virale nou formate prin procesul de replicare sunt eliberate prin procesul de inmugurire* <iind constituita din fosfolipide, anvelopa va imprima virusurilor anvelopate termolabilitate si sensibilitate la solventi ai lipidelor, ca si la actiunea enzimelor digestive; ori pentru a fi infectioase, virusurile trebuie sa aiba o structura intacta* ;irusurile nu e :lipsite de anvelopa) se pot transmite la distanta, pe cale digestiva sau hidrica, avand o rezistenta mare in mediul e,tern #piculele sunt structuri accesorii, de natura proteica sau glicoproteica, cu rol in prima faza a infectiei virale, respectiv in adsorbtia virusurilor la nivelul receptorilor de virus prezenti pe suprafata celulelor sensibile* ;e e,*, hemaglutininele prezente pe suprafata multor virusuri animale :virusuri gripale, virusul

''

urlian sau al oreionului, virusul rubeolic, virusul ru?eolic etc*) au afinitate si se adsorb la suprafata hematiilor umane sau animale, fiecare virus avand un spectru de gazda specific* 1cesti receptori celulari au alte functii originare, dar agentii infectiosi :virusuri, dar si microorganisme patogene), printr(un proces de emimetism moleculare, au dezvoltat in cursul coevolutiei gazda(parazit structuri de suprafata complementare din punct de vedere stereochimic, mentinandu(se astfel in gazda si totodata in natura* #piculele influenteaza si virulenta virusurilor, unele avand capacitatea de a anihila anumite mecanisme de aparare nespecifice ale gazdei care determina asa(numita rezistenta naturala sau innascuta a organismului, cum ar fi mucusul produs de epiteliul mucoasei respiratorii si flu,ul acestuia, eliminand particulele straine :praf, agenti infectiosi) patrunse odata cu aerul* /n e,emplu in acest sens este neuramini aza ( unul din cele doua tipuri de spicule ale virusului gripal, cu actiune degradativa asupra mucoproteinelor din secretia mucoasei respiratorii, care va fi fluidificata favorizand diseminarea virusurilor si adsorbtia lor la nivelul receptorilor de virus de pe celulele sensibile* =a anumite virusuri, spiculele intervin in virulenta in alt mod: fiind codificate de genomul viral, sunt supuse fenomenului de variatie antigenica :determinata de variabilitatea genetica a unor virusuri, prin mutatii punctiforme sau prin pseudorecombinari ( reasorarea in celula gazda infectata a segmentelor genomice ale virusurilor cu genom multipartit); din aceasta particularitate a unor virusuri rezulta dificultatea de a obtine vaccinuri eficiente :fata de virusul 94^), ca si reinfectarea cu acelasi virus de mai multe ori in cursul vietii :virusurile gripale), aparent datorita unei stari de imunitate de scurta durata :in realitate imunitatea antigripala este de lunga durata, doar ca in fiecare an sunt in circulatie alte tulpini virale)* Aa'ele ciclului de e+olutie la +irusuri 1dsorbtia virionilor la receptorii de virus de pe membrana celulei gazda; -atrunderea in celula(gazda :infectia virala), urmata de decapsidare si disocierea componentelor virale, ce vor fi folosite in metabolismul celulei(gazda; 3eplicarea materialului genetic viral cu sinteza unui numar mare de copii; +ranscrierea informatiei genetice virale in 137m; +raducerea informatiei genetice virale :sinteza de proteine capsidale RN( spicule); ( aceste ultime ! procese sunt sustinute de masinaria de biosinteza a celulei(gazda :este utilizat echipamentul enzimatic, moleculele de 137t, aminoacizi, nucleotide); Asamblarea componentelor 0proteine capsidale si genomul +iral A-%DAR%1 si eliberarea particulelor +irale nou:*ormate $ +irusuri progene :eliberarea prin liza celulei gazda sau prin inmugurire, fara citoliza)* S aceste faze valabile in general la toate virusurile, prezinta si aspecte particulare, in functie de tipul de virus* Clasi*icarea +irusurilor 2lasificarea acestor agenti infectiosi de tip special s(a realizat in functie de mai multe criterii, cum ar fi: 1) dupa spectrul de gazda: ( virusuri care infecteaza bacteriile > bacteriofagi; ( virusuri ff ff fungii > micofagi; ( virusuri ff ff plantele > v* ale plantelor; ( virusuri ff ff animalele > v* ale animalelor; !) dupa tropismul fata de diferite celule gazda si simptomatologie: unele virusuri determina boli generalizate, altele infecteaza organe specifice: virusuri hepatitice, virusuri respiratorii, virusuri enterice, virusuri encefalitice etc* ') criterii stiintifice de clasificare: ( dupa tipul de acid nucleic genomic: virusuri 1;7 si virusuri 137; ( dupa conformatia capsidei; ( dupa prezentaNabsenta invelisului e,tern si comple,itatea acestuia; ( dupa criterii furnizate de biologia moleculara, aplicabile virusurilor animalelor :si uneori la bacteriofagi si virusuri ale plantelor): se porneste de la premisa ca in centrul ciclului de e,istenta al virusurilor se afla etapa

')

de replicare a genomului viral si sinteza moleculelor de 137m* 4n functie de aceste criterii, e,ista D clase de virusuri; primele ! clase ! au genom 1;7 :dublu si respectiv monocatenar), iar celelalte ) clase de virusuri au genom 137 :1 clasa cu genom 137 dublu catenar si ' clase cu genom monocatenar, dar cu polaritate diferita)* /n caracter cu totul deosebit au virusurile din clasa a ^4(a, numite 'etro$irusuri, datorita prezentei in structura virusului a enzimei numita re$erstranscriptaza ( 3+, enzima ce realizeaza transctrierea inversa a genomului viral de tip 137, la o molecula de 1;7 m*c*, ce devine apoi dublu catenara si se integreaza in genomul celulei gazda, fiind replicata odata cu acesta; e,* de retrovirus ( virusul 94^ :engl* human immuno e##iciency $irus > virusul imunodeficientei umane)* 3etrovirusurile au capacitate transformanta* 4dentificarea virusurilor se realizeaza prin metode directe si indirecte* Metodele directe se utilizeaza mai ales in cercetare: microscopie electronica, metode de biologie moleculara, respectiv tehnici de hibridizare, de secventializare a genomului viral; foarte mult utilizate in practica medicala curenta sunt metodele imunologice, foarte sensibile si specifice :de evidentiere si cuantificare fie a virusurilor sau componentelor virale ( serotipizare, fie a anticorpilor specifici antivirali( serodiagnostic); pentru studiul virus (celula gazda este utilizata microscopia optica pentru evidentierea efectului citopatogen pe culturi de celule* >n*ectiile +irale, dupa relatia virusului cu celula gazda si evolutia acesteia, pot fi: productive, persistente, latente, unele avnd efect de transformare maligna* .acterio*agii 0*agii1 se clasi*ica in 2 categorii: ( *agi litici sau +irulenti ' caracteri#ati ,rintr'un ciclu litic ; dupa infectie si replicarea fagilor, acestia determina liza celulei respective; prototip bacteriofagul +), din seria + par, a carei gazda specifica este colibacilul (Escherichia coli)6 ( *agi li'ogeni D temperati ' caracteri#ati ,rintr'un ciclu li#ogen; dupa infectia unei celule permisive, genomul fagic se poate integra in cromozomul bacterian :starea de profag), replicandu(se odata cu acesta si fiind transmis pe verticala; spontan sau indus genomul fagic poate trece din starea integrata in starea de virus vegetativ, liber in citoplasma si capabil sa initieze un ciclu litic; e,cizia profagului poate fi corecta :e,act la situsurile de integrare) sau incorecta, prelund gene cromozomale si lasnd aici gene fagice, proces prin care acesti fagi pot transmite genele cromozomale preluate la alte celule bacteriene pe care le infecteaza; fenomenul este denumit transductie, fagii respectivi sunt transductori si reprezinta o modalitate de variabilitate genetica si evolutie a bacteriilor* -rototip al fagilor temperati este bacteriofagul g, a carei gazda specifica este tot colibacilul (Escherichia coli)0acteriile purtatoare de fagi integrati in cromozom, deci in stare lizogena, pot manifesta proprietati diferite fata de celula normala, fenomen denumit con$ersie #a!ica :de e,* sinteza unor to,ine bacteriene, codificate de informatia virala ( profagi)* Culti+area +irusurilor in laborator 8 caracteristic definitorie a virusurilor este para'itismul intracelular absolut datorat absenei unui metabolism propriu, din care decurge incapacitatea virusurilor de a se multiplica autonom, n afara celulelor vii* 2a urmare a acestui fapt, nici un virus nu a putut fi cultivat pe un substrat artificial, acelular, orict de comple, ar fi fost acesta** Metodele de cultivare trebuie sa furnizeze ca substrat de cultivare celule vii, implicit tehnici de cultivare mai comple,e, care difera in functie de tipul de virusuri: bacteriofagi, virusuri ale plantelor, virusuri ale animalelor* Culti+area bacterio*agilor : bacteriofagii se cultiva in laborator prin inocularea unei culturi bacteriene cu o suspensie de particule virale, care vor determina ca urmare a ciclului litic moartea celulelor bacteriene > liza celulelor bacteriene infectate cu bacteriofagi, care se manifesta prin limpezirea unei culturi pe mediu lichid sau aparitia unor zone clare sau pla?e e liza pe o cultura bacteriana insamantata in panza pe suprafata unui mediu solid* Culti+area +irusurilor animalelor ( cu puine e,cepii :de e,* virusurile hepatitelor 0, 2, ; $i 94^), ma?oritatea virusurilor pot fi obinute n cantiti suficient de mari prin: cultivare in $i$o prin: infectarea e,perimental a unor animale de laborator sensibile; infectarea e,perimental a embrionilor de gin; cultivare in $itro pe diferite tipuri de culturi de celule :9e=a, 9ep(! etc*)*

'H