3.Notiune de mi/o.Categoriile taxonomice,tipurile acelulare si celulare.

Deosebirile dintre
mi/o procariote si eucariote.
Mi/o-organisme micoscopice,cu dimensiuni de ordinal m sau nm.Mi/o includ bacteriile si alte tipuri de
organism:alge,ciuperci microscopice(fungi micete),lichene,protzoare,virusuri si agenti subvirali.
CLASIFICAREA SI NOMENCLATURA MICROORGANISMELOR
Lumea microbiana este extreme de diversa, ceea ce determina necesitatea aranjarii lor in grupe comform
asemanarii lor.
Se disting 3 notiuni:
Taxonomie-stiinta despre clasificarea
Clasificare-aranjarea organismnelor in gupe sau taxoni in functie de similitudini sau inrudiri
Nomenclatura-numirea stiintifica a grupelor taxonomice comform unor reguli internationale
Clasificarea fenotica(prima tentative-Carl von Linne in sec. XVII)-reunirea mi/o in baza caracterelor
fenotopice comune( caractere morfologice, de cultura, fiziologice,biochimice,antigenice,etc.)
Clasificarea genotipica
-Gradul de omologie a secventelor nucleotidice ale ADN pinilor studiate. Susele cu gradul de oologie de
cel putin 70% apartin unei specii, de 30%-aceluiasi gen, etc
-Gradul de omologie a secventelor nucleotidice ale ARN ribosomal
-Continutul reletiv de guanine+citozama (GC%) al ADN purificat . La bacterii variaza intre 25 si 75%
Clasificarea filogenetica-determina locul mi/o intr-un arbore filogenetic si se bazeaza pe studiul fosilelor
sau al HLA.
PRINCIPALELE GRUPE TAXONOMICE(TAXONI)
Domeniu
Regn
Tip
Clasa
Ordin
Familie
Gen
Specie(unitate fundamentala)
Varianta(tip)
Specie-o gupare de suse ( tulpine) cu multe caractere comune prin care difera semnificativ de alte tulpini.
In cadrul speciilor pot fi delimitati taxoni infraspecifici (variante/tipuri),e prezinta diferente minore in
activitatea biochimica sau fiziologica ( biovar) , in structura antigenica ( serovar) , in gradul de
patogenitate ( patovar) , in sensibilitatea la bacteriofagi ( lizovar) sau la antibiotice ( antibioticovar).
Conform ultimei clasificri internaionale ale microorganismelor (Bergey's Manual of Systematic
Bacteriology, 2001) se disting:
Forme acelulare (virusuri, viroizi, prioni)
Forme celulare, repartizate n 3 domenii:
1.Bacteria procariote (bacterii adevrate, eubacterii).
a) Bacterii cu perete celular fin, gram-negative;
b)Bacterii cu perete celular gros, gram-pozitive,
c)Bacterii lipsite de perete celular (micoplasme).
2.Archaea procariote, perete celular fr peptidoglican, cu habitat n condiii extremale
3.Eukarya eucariote. Include regnurile Fungi, Animalia (subregnul Protozoa) i Plantae
Celule eucariote
1.Aparatul nuclear-nucleu cu nucleoli,inconjurat de membrane nucleara
2.Cromosomi de structra complexa,histone associate,set diploid
3.Celula se divide prin mitoza sau meioza
4.lipsa peretului celular
Celule procariote
1.Cromosom liber in citoplasma,lipsa mebranei nucleare

2.Structura cromosomica simpla,set haploid

3.Diviziune binara
4.Prezenta peretelui celular ce contine obligator paptidogligan