Sunteți pe pagina 1din 13

Organele de conducere i control ale societatii comerciale 5.1.

Noiuni introductive
Voina societii comerciale se manifest prin organele sale de conducere i control care sunt:
adunarea general a asociailor, administratorii societii, cenzorii.
Adunarea general este organul cel mai important de conducere i este format din totalitatea
asociailor.
Administrarea societii este o form de executare a voinei adunrii generale, prin svrirea de acte
de gestiune, n vederea atingerii obiectului i scopului social. Conducerea problemelor curente este ncredinat
unuia sau mai multor administratori.
Controlul gestiunii administratorilor se realizeaz de ctre asociai, n anumite cazuri, sau de un organ
specializat format din cenzori.
Organele de conducere i control apar mai mult sau mai puin conturate, n funcie de forma juridic a
societii comerciale.
n cazul societii n nume colectiv i al societii n comandit simpl, datorit numrului mic de
asociai, nu exist instituionalizat adunarea general i cenzorii. La aceste forme de societate, adunarea
general se constituie de fapt, nu i de drept.
n ceea ce privete controlul, el se realizeaz de ctre asociai, nu de cenzori.
n cazul societii pe aciuni i al societii n comandit pe aciuni, exist toate cele trei organe de
conducere menionate.
n ceea ce privete societatea cu rspundere limitat organele societii sunt aceleai ca i la
societile pe aciuni, dar cu unele particulariti. De exemplu, cenzorii sunt numii n mod obligatoriu numai la
societatea cu rspundere limitat constituit ntr-un numr mai mare de 15 asociai.

5.2. Adunarea general a asociailor
Rolul adunrii generale
Adunarea asociailor permite elaborarea i exprimarea prin decizii a voinei societii. Adunarea
asociailor este cel mai important organ de conducere din urmtoarele motive: are plenitudinea de competen i
atribuii n toate domeniile activitii societii comerciale; numete sau revoc celelalte organe ale societii;
fixeaz limitele de competen ale organelor numite de ea; exercit controlul asupra activitii acestor organe;
decide modificarea actului constitutiv.
Legea nr. 31/1990 reglementeaz adunarea general ca atare numai n cazul societilor pe aciuni,
comandit pe aciuni i societatea cu rspundere limitat. Totui, i la celelalte forme de societate, deciziile se
iau de ctre totalitatea asociailor, pe baza regulilor care guverneaz adunarea general.
Datorit diversitii problemelor exist diferene considerabile ntre gradul de importan al celor dou
feluri de adunri: ordinar i extraordinar. Criteriul distinctiv ntre cele dou feluri de adunri este obiectul sau
materia supus deliberrii i nu timpul cnd adunarea este convocat.

Adunarea ordinar
Se ntrunete cel puin o dat pe an, la cel mult trei luni de la ncheierea exerciiului bugetar.
Adunarea ordinar discut i decide asupra oricrei probleme ce ine de activitatea curent a
societii comerciale. Potrivit art. 111 din Legea nr. 31/1990 adunarea general este obligat: s voteze bilanul,
inclusiv sub aspectul dividendelor; s aleag i, dac este cazul, s revoce administratorii i cenzorii, precum i
s le dea descrcare de gestiune; s stabileasc remuneraia administratorilor i cenzorilor; s voteze bugetul de
venituri i cheltuieli i programul de activitate etc.
Adunarea extraordinar
Se ntrunete ori de cte ori este necesar pentru a se lua o hotrre n probleme care presupun
modificarea actului constitutiv, i anume: schimbarea formei societii; schimbarea obiectului de activitate;
prelungirea duratei de funcionare a societii; fuziunea cu alte societi sau divizarea ei etc. Condiiile de cvorum
i majoritate sunt mai riguroase.
Convocarea adunrii generale este n sarcina administratorilor dar iniiativa poate aparine i
asociailor, n cazul pasivitii administratorilor.
Ordinea de zi trebuie s fie explicit. Dac se discut n adunare probleme care nu au fost fixate iniial
pe ordinea de zi, adunarea nu este legal, ntruct asociaii nu au avut timp de reflecie.
Dreptul de vot
La edinele adunrii generale au dreptul s participe toi asociaii. Dreptul de vot este strns legat de
participarea la capitalul social. n societile de capitaluri, orice aciune d drept la un vot (art. 67 alin. l din lege),
astfel c acionarii i vor exercita dreptul de vot proporional cu numrul de aciuni. Prin excepie actele
constitutive pot s limiteze numrul voturilor aparinnd acionarilor care posed mai mult de o aciune.
n cazul societii cu rspundere limitat nu sunt ngduite derogri, fiecare parte social d dreptul la
un vot.
Administratorii nu pot vota, n baza aciunilor pe care le posed, nici personal, nici prin mandatar, la
descrcarea gestiunii lor sau la problemele n care persoana sau funcia lor este n discuie.
Acionarul care, ntr-o anumit operaiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un
interes contrar aceluia al societii, va trebui s se abin de la deliberarea privind acea operaiune. n caz
contrar, el va rspunde fa de societate pentru daunele rezultate n urma votului su, cnd, fr acest vot, nu s-
ar fi obinut majoritatea necesar.
Dreptul de vot nu poate fi ridicat, dar poate fi suspendat ca sanciune a neefecturii vrsmintelor la
scaden.
Reprezentarea asociailor n adunarea general. Legea permite reprezentarea asociailor la adunarea
general prin ali acionari, n baza unei procuri speciale. Administratorii i funcionarii societii nu i pot
reprezenta pe acionari.
Hotrrile adunrii
Hotrrile adunrii generale se iau prin vot deschis. n mod excepional, votul secret este obligatoriu,
pentru alegerea sau revocarea membrilor consiliului de administraie i a cenzorilor sau pentru hotrri
referitoare la rspunderea administratorilor.
n cazul societii cu rspundere limitat, votarea se face i prin coresponden, dac prin statutul
societii s-a prevzut o atare modalitate.
Hotrrile luate de adunarea general, cu respectarea legii i a actului constitutiv sunt obligatorii
pentru toi acionarii, chiar i pentru cei care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
Hotrrile adoptate cu nclcarea legii ori a actului constitutiv pot fi anulate pe cale judectoreasc.
Hotrrile adunrii generale trebuie s fie publicate, n condiiile legii, altfel nu sunt opozabile terilor.

5.3. Administrarea societii
Noiune
Prin administrarea societii comerciale se nelege conducerea i gestiunea societii, potrivit
normelor legale i actului constitutiv, pentru obinerea rezultatelor urmrite.
Administrarea este realizat de un organ distinct de gestiune permanent, compus din administratori.
Ei au rolul s transpun n practic hotrrile adunrii generale.
n raport de forma juridic a societii comerciale i de mrimea ei, pot fi numii unul sau mai muli
administratori, temporari i revocabili.
Condiii pentru dobndirea calitii de administrator
Administratorii sunt desemnai prin contractul de societate, la constituirea societii, sau alei ulterior,
de adunarea general.
Pentru a fi administrator se cer a fi ntrunite anumite condiii:
a) s fie capabil sub aspect juridic;
b) s aib o moralitate netirbit. Astfel, nu poate fi administrator o persoan care a fost condamnat
pentru gestiune frauduloas sau pentru alte infraciuni (la fel ca i n cazul fondatorilor);
c) n orice form de societate comercial administratorul poate fi asociat sau neasociat. n varianta n
care o persoan juridic este numit sau aleas administrator, drepturile i obligaiile prilor se stabilesc printr-
un contract de administrare. n contract se va stipula, printre altele, c persoana juridic este obligat s-i
desemneze un reprezentant permanent, persoan fizic. Acesta este supus acelorai condiii i are aceeai
rspundere civil i penal ca i un administrator persoan fizic care acioneaz n nume propriu. Cnd
persoana juridic i revoc reprezentantul, ea are obligaia s numeasc, n acelai timp, un nlocuitor;
d) dac prin actul constitutiv nu se prevede altfel, la societile pe aciuni sau n comandit pe aciuni
unicul administrator sau preedintele consiliului de administraie i cel puin jumtate din numrul
administratorilor vor fi ceteni romni. Astfel, interesele naionale vor fi mai bine aprate;
e) limitarea cumulului. Legea nr. 31/1990 limiteaz, la societile pe aciuni i comandit pe aciuni,
cumularea la mai multe societi comerciale a calitii de administrator. Acest lucru poate fi extins i la celelalte
tipuri de societi.
Durata funciei de administrator
n societile de persoane i n societile cu rspundere limitat asociaii sunt liberi s stabileasc
durata mandatului administratorilor. n societile de capital administratorul, numit prin contract de societate,
poate ndeplini aceast funcie pe durata stabilit de asociai, fr s depeasc patru ani. n cazul n care prin
contractul de societate nu s-a stabilit perioada mandatului, durata va fi de doi ani.
Publicitatea numirii administratorilor
Legea nr. 26/1990 instituie obligaia publicrii numirii administratorilor. Numele va fi publicat n
Monitorul Oficial, n ncheierea judectorului delegat sau n textul actului constitutiv, dac se public i acest act
(art. 41 din lege). n cererea de nmatriculare a societii comerciale trebuie s se menioneze: administratorii
societii, puterile lor i care din ei au mputernicirea s reprezinte societatea.
Semnturile administratorilor vor fi depuse la registrul comertului, o dat cu prezentarea certificatului
privind depunerea de garanie.
Drepturile administratorilor
Administratorii au drept de informare nelimitat. Ei pot s consulte toate documentele privind
operaiunile comerciale ale societii.
Raportul juridic dintre administrator i societate mbrac forma unui contract de mandat comercial.
Administratorul poate face toate operaiile juridice cerute pentru aducerea la ndeplinire a obiectului
societii.
Administratorul are dreptul s ncheie acte de conservare, administrare i dispoziie pe care le cere
gestiunea societii, n limitele cerute de actele de comer.
Obligaiile administratorilor
Principalele obligaii ale administratorilor sunt: ndeplinirea formalitilor de publicitate necesare
constituirii societii; realizarea vrsmintelor subscrise de asociai; existena real a beneficiilor pentru
acordarea dividendelor; existena registrelor cerute de lege i inerea lor corect; exacta ndeplinire a hotrrilor
adunrilor generale etc. (art. 73 din lege). Administratorii rspund civil i penal.
Funcia de administrator nceteaz prin revocare, renunare, deces sau incapacitate.
Structuri ale organelor de administrare
n societile comerciale n care exist mai muli administratori, acetia se constituie n structuri care
trebuie s asigure administrarea i gestiunea curent. n societile pe aciuni i n societile n comandit pe
aciuni, n mod obligatoriu, va funciona un consiliu de administraie i, facultativ, un comitet de direcie al
acestuia. Executarea operaiunilor curente ale societii poate fi ncredinat unuia sau mai multor directori
executivi.

5.4. Controlul activitii societii. Cenzorii
Rolul cenzorilor
Buna funcionare a unei societi comerciale implic necesitatea asigurrii unui control asupra actelor
i operaiunilor juridice efectuate de administratori.
n societile pe aciuni i societile n comandit pe aciuni, datorit complexitii societii, controlul
gestiunii este ncredinat unor persoane anume, investite cu aceast activitate, denumite cenzori.
Cenzorii sunt investii prin actele constitutive sau de adunarea general. Revocarea lor este atribuit
exclusiv adunrii generale.
La societile cu rspundere limitat numirea cenzorilor este obligatorie numai dac exist mai mult
de 15 asociai. n lipsa cenzorilor, fiecare dintre asociaii care nu are calitatea de administrator, va exercita
dreptul de control pe care asociaii l au n societatea n nume colectiv.
Fiecare societate pe aciuni trebuie s aib cel puin trei cenzori n funciune i un numr egal de
supleani.
Desemnarea cenzorilor
Durata mandatului cenzorilor este de trei ani, putnd fi realei.
Legea cere ca unul din cenzori s fie contabil autorizat sau expert contabil.
Cenzorii trebuie desemnai din rndul asociailor. Fac excepie: cenzorii contabili, cenzorii externi
independeni, cenzorii recomandai de Ministerul Finanelor Publice, n cazul societilor n care statul deine cel
puin 20% din capitalul social.
Un cenzor extern independent, persoan fizic sau juridic, poate fi numit sau ales n aceast funcie.
Cenzorii externi independeni sunt obligai s se nregistreze la Camera Naional a Valorilor
Imobiliare.
Potrivit legii, nu pot fi cenzori persoanele care nu pot fi administratori, rudele, afinii, soii
administratorilor i persoanele care primesc sub orice form o remuneraie de la societate.
Drepturile cenzorilor
Cenzorii au anumite drepturi, care sunt menite s asigure informarea lor privind activitatea societii,
i anume: s participe la adunrile administratorilor, fr s aib drept de vot; s obin n fiecare lun de la
administratori o situaie despre mersul operaiunilor comerciale etc.
Obligaiile cenzorilor
Obligaiile se refer la supravegherea gestiunii societii n toate aspectele ei: s verifice dac bilanul
i contul de profituri i pierderi este legal ntocmit i n concordan cu registrele; s verifice dac registrele sunt
regulat i corect inute; s verifice dac evaluarea patrimoniului s-a fcut corect etc.
Cenzorii rspund solidar pentru nerespectarea obligaiilor pe care le au (art. 73 din lege).

Organele de conducere si control
Notiuni introductive
Vointa societatii comerciale se manifesta prin organele sale de
conducere si control care sunt: adunarea generala a asociatilor,
administratorii societatii, cenzorii.
Adunarea generala este organul cel mai important de conducere
si este formata din totalitatea asociatilor. 545j98f
Administrarea societatii este o forma de executare a vointei
adunarii generale, prin savarsirea de acte de gestiune, in vederea
atingerii obiectului si scopului social. Conducerea problemelor curente
este incredintata unuia sau mai multor administratori.
Controlul gestiunii administratorilor se realizeaza de catre
asociati, in anumite cazuri, sau de un organ specializat format din
cenzori.
Organele de conducere si control apar mai mult sau mai putin
conturate, in functie de forma juridica a societatii comerciale.
In cazul societatii in nume colectiv si al societatii in comandita
simpla, datorita numarului mic de asociati, nu exista institutionalizata
adunarea generala si cenzorii. La aceste forme de societate, adunarea
generala se constituie de fapt, nu si de drept.
In ceea ce priveste controlul, el se realizeaza de catre asociati,
nu de cenzori.
In cazul societatii pe actiuni si al societatii in comandita pe
actiuni, exista toate cele trei organe de conducere mentionate.
In ceea ce priveste societatea cu raspundere limitata organele
societatii sunt aceleasi ca si la societatile pe actiuni, dar cu unele
particularitati. De exemplu, cenzorii sunt numiti in mod obligatoriu numai
la societatea cu raspundere limitata constituita intr-un numar mai mare
de 15 asociati.
Adunarea generala a asociatilor
Rolul adunarii generale
Adunarea asociatilor permite elaborarea si exprimarea prin decizii
a vointei societatii. Adunarea asociatilor este cel mai important organ de
conducere din urmatoarele motive: are plenitudinea de competenta si
atributii in toate domeniile activitatii societatii comerciale; numeste sau
revoca celelalte organe ale societatii; fixeaza limitele de competenta ale
organelor numite de ea; exercita controlul asupra activitatii acestor
organe; decide modificarea actului constitutiv.
Legea nr. 31/1990 reglementeaza adunarea generala ca atare
numai in cazul societatilor pe actiuni, comandita pe actiuni si societatea
cu raspundere limitata. Totusi, si la celelalte forme de societate, deciziile
se iau de catre totalitatea asociatilor, pe baza regulilor care guverneaza
adunarea generala.
Datorita diversitatii problemelor exista diferente considerabile
intre gradul de importanta al celor doua feluri de adunari: ordinara si
extraordinara. Criteriul distinctiv intre cele doua feluri de adunari este
obiectul sau materia supusa deliberarii si nu timpul cand adunarea este
convocata.
Adunarea ordinara
Se intruneste cel putin o data pe an, la cel mult trei luni de la
incheierea exercitiului bugetar.
Adunarea ordinara discuta si decide asupra oricarei probleme ce
tine de activitatea curenta a societatii comerciale. Potrivit art. 111 din
Legea nr. 31/1990 adunarea generala este obligata: sa voteze bilantul,
inclusiv sub aspectul dividendelor; sa aleaga si, daca este cazul, sa
revoce administratorii si cenzorii, precum si sa le dea descarcare de
gestiune; sa stabileasca remuneratia administratorilor si cenzorilor; sa
voteze bugetul de venituri si cheltuieli si programul de activitate etc.
Adunarea extraordinara
Se intruneste ori de cate ori este necesar pentru a se lua o
hotarare in probleme care presupun modificarea actului constitutiv, si
anume: schimbarea formei societatii; schimbarea obiectului de
activitate; prelungirea duratei de functionare a societatii; fuziunea cu
alte societati sau divizarea ei etc. Conditiile de cvorum si majoritate sunt
mai riguroase.
Convocarea adunarii generale este in sarcina administratorilor
dar initiativa poate apartine si asociatilor, in cazul pasivitatii
administratorilor.
Ordinea de zi trebuie sa fie explicita. Daca se discuta in adunare
probleme care nu au fost fixate initial pe ordinea de zi, adunarea nu este
legala, intrucat asociatii nu au avut timp de reflectie.
Dreptul de vot
La sedintele adunarii generale au dreptul sa participe toti
asociatii. Dreptul de vot este strans legat de participarea la capitalul
social. In societatile de capitaluri, orice actiune da drept la un vot (art.
67 alin. l din lege), astfel ca actionarii isi vor exercita dreptul de vot
proportional cu numarul de actiuni. Prin exceptie actele constitutive pot
sa limiteze numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai
mult de o actiune.
In cazul societatii cu raspundere limitata nu sunt ingaduite
derogari, fiecare parte sociala da dreptul la un vot.
Administratorii nu pot vota, in baza actiunilor pe care le poseda,
nici personal, nici prin mandatar, la descarcarea gestiunii lor sau la
problemele in care persoana sau functia lor este in discutie.
Actionarul care, intr-o anumita operatiune, are, fie personal, fie
ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al
societatii, va trebui sa se abtina de la deliberarea privind acea
operatiune. In caz contrar, el va raspunde fata de societate pentru
daunele rezultate in urma votului sau, cand, fara acest vot, nu s-ar fi
obtinut majoritatea necesara.
Dreptul de vot nu poate fi ridicat, dar poate fi suspendat ca
sanctiune a neefectuarii varsamintelor la scadenta.
Reprezentarea asociatilor in adunarea generala. Legea permite
reprezentarea asociatilor la adunarea generala prin alti actionari, in baza
unei procuri speciale. Administratorii si functionarii societatii nu ii pot
reprezenta pe actionari.
Hotararile adunarii
Hotararile adunarii generale se iau prin vot deschis. In mod
exceptional, votul secret este obligatoriu, pentru alegerea sau revocarea
membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor sau pentru hotarari
referitoare la raspunderea administratorilor.
In cazul societatii cu raspundere limitata, votarea se face si prin
corespondenta, daca prin statutul societatii s-a prevazut o atare
modalitate.
Hotararile luate de adunarea generala, cu respectarea legii si a
actului constitutiv sunt obligatorii pentru toti actionarii, chiar si pentru
cei care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
Hotararile adoptate cu incalcarea legii ori a actului constitutiv pot
fi anulate pe cale judecatoreasca.
Hotararile adunarii generale trebuie sa fie publicate, in conditiile
legii, altfel nu sunt opozabile tertilor.
Administrarea societatii
Notiune
Prin administrarea societatii comerciale se intelege conducerea si
gestiunea societatii, potrivit normelor legale si actului constitutiv, pentru
obtinerea rezultatelor urmarite.
Administrarea este realizata de un organ distinct de gestiune
permanenta, compus din administratori. Ei au rolul sa transpuna in
practica hotararile adunarii generale.
In raport de forma juridica a societatii comerciale si de marimea
ei, pot fi numiti unul sau mai multi administratori, temporari si revocabili.
Conditii pentru dobandirea calitatii de administrator
Administratorii sunt desemnati prin contractul de societate, la
constituirea societatii, sau alesi ulterior, de adunarea generala.
Pentru a fi administrator se cer a fi intrunite anumite conditii:
a) sa fie capabil sub aspect juridic;
b) sa aiba o moralitate nestirbita. Astfel, nu poate fi administrator
o persoana care a fost condamnata pentru gestiune frauduloasa sau
pentru alte infractiuni (la fel ca si in cazul fondatorilor);
c) in orice forma de societate comerciala administratorul poate fi
asociat sau neasociat. In varianta in care o persoana juridica este
numita sau aleasa administrator, drepturile si obligatiile partilor se
stabilesc printr-un contract de administrare. In contract se va stipula,
printre altele, ca persoana juridica este obligata sa-si desemneze un
reprezentant permanent, persoana fizica. Acesta este supus acelorasi
conditii si are aceeasi raspundere civila si penala ca si un administrator
persoana fizica care actioneaza in nume propriu. Cand persoana juridica
isi revoca reprezentantul, ea are obligatia sa numeasca, in acelasi timp,
un inlocuitor;
d) daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel, la societatile
pe actiuni sau in comandita pe actiuni unicul administrator sau
presedintele consiliului de administratie si cel putin jumatate din numarul
administratorilor vor fi cetateni romani. Astfel, interesele nationale vor fi
mai bine aparate;
e) limitarea cumulului. Legea nr. 31/1990 limiteaza, la societatile
pe actiuni si comandita pe actiuni, cumularea la mai multe societati
comerciale a calitatii de administrator. Acest lucru poate fi extins si la
celelalte tipuri de societati.
Durata functiei de administrator
In societatile de persoane si in societatile cu raspundere limitata
asociatii sunt liberi sa stabileasca durata mandatului administratorilor. In
societatile de capital administratorul, numit prin contract de societate,
poate indeplini aceasta functie pe durata stabilita de asociati, fara sa
depaseasca patru ani. In cazul in care prin contractul de societate nu s-a
stabilit perioada mandatului, durata va fi de doi ani.
Publicitatea numirii administratorilor
Legea nr. 26/1990 instituie obligatia publicarii numirii
administratorilor. Numele va fi publicat in Monitorul Oficial, in incheierea
judecatorului delegat sau in textul actului constitutiv, daca se publica si
acest act (art. 41 din lege). In cererea de inmatriculare a societatii
comerciale trebuie sa se mentioneze: administratorii societatii, puterile
lor si care din ei au imputernicirea sa reprezinte societatea.
Semnaturile administratorilor vor fi depuse la registrul
comertului, o data cu prezentarea certificatului privind depunerea de
garantie.
Drepturile administratorilor
Administratorii au drept de informare nelimitat. Ei pot sa consulte
toate documentele privind operatiunile comerciale ale societatii.
Raportul juridic dintre administrator si societate imbraca forma
unui contract de mandat comercial.
Administratorul poate face toate operatiile juridice cerute pentru
aducerea la indeplinire a obiectului societatii.
Administratorul are dreptul sa incheie acte de conservare,
administrare si dispozitie pe care le cere gestiunea societatii, in limitele
cerute de actele de comert.
Obligatiile administratorilor
Principalele obligatii ale administratorilor sunt: indeplinirea
formalitatilor de publicitate necesare constituirii societatii; realizarea
varsamintelor subscrise de asociati; existenta reala a beneficiilor pentru
acordarea dividendelor; existenta registrelor cerute de lege si tinerea lor
corecta; exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale etc. (art. 73
din lege). Administratorii raspund civil si penal.
Functia de administrator inceteaza prin revocare, renuntare,
deces sau incapacitate.
Structuri ale organelor de administrare
In societatile comerciale in care exista mai multi administratori,
acestia se constituie in structuri care trebuie sa asigure administrarea si
gestiunea curenta. In societatile pe actiuni si in societatile in comandita
pe actiuni, in mod obligatoriu, va functiona un consiliu de administratie
si, facultativ, un comitet de directie al acestuia. Executarea operatiunilor
curente ale societatii poate fi incredintata unuia sau mai multor directori
executivi.
Controlul activitatii societatii. Cenzorii
Rolul cenzorilor
Buna functionare a unei societati comerciale implica necesitatea
asigurarii unui control asupra actelor si operatiunilor juridice efectuate
de administratori.
In societatile pe actiuni si societatile in comandita pe actiuni,
datorita complexitatii societatii, controlul gestiunii este incredintat unor
persoane anume, investite cu aceasta activitate, denumite cenzori.
Cenzorii sunt investiti prin actele constitutive sau de adunarea
generala. Revocarea lor este atribuita exclusiv adunarii generale.
La societatile cu raspundere limitata numirea cenzorilor este
obligatorie numai daca exista mai mult de 15 asociati. In lipsa cenzorilor,
fiecare dintre asociatii care nu are calitatea de administrator, va exercita
dreptul de control pe care asociatii il au in societatea in nume colectiv.
Fiecare societate pe actiuni trebuie sa aiba cel putin trei cenzori
in functiune si un numar egal de supleanti.
Desemnarea cenzorilor
Durata mandatului cenzorilor este de trei ani, putand fi realesi.
Legea cere ca unul din cenzori sa fie contabil autorizat sau expert
contabil.
Cenzorii trebuie desemnati din randul asociatilor. Fac exceptie:
cenzorii contabili, cenzorii externi independenti, cenzorii recomandati de
Ministerul Finantelor Publice, in cazul societatilor in care statul detine cel
putin 20% din capitalul social.
Un cenzor extern independent, persoana fizica sau juridica, poate
fi numit sau ales in aceasta functie.
Cenzorii externi independenti sunt obligati sa se inregistreze la
Camera Nationala a Valorilor Imobiliare.
Potrivit legii, nu pot fi cenzori persoanele care nu pot fi
administratori, rudele, afinii, sotii administratorilor si persoanele care
primesc sub orice forma o remuneratie de la societate.
Drepturile cenzorilor
Cenzorii au anumite drepturi, care sunt menite sa asigure
informarea lor privind activitatea societatii, si anume: sa participe la
adunarile administratorilor, fara sa aiba drept de vot; sa obtina in fiecare
luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor
comerciale etc.
Obligatiile cenzorilor
Obligatiile se refera la supravegherea gestiunii societatii in toate
aspectele ei: sa verifice daca bilantul si contul de profituri si pierderi este
legal intocmit si in concordanta cu registrele; sa verifice daca registrele
sunt regulat si corect tinute; sa verifice daca evaluarea patrimoniului s-a
facut corect etc.
Cenzorii raspund solidar pentru nerespectarea obligatiilor pe care
le au (art. 73 din lege).