Mediu

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI pentru investitia :

PARC EOLIAN , RACORDARE LA SEN SF. ELENA -comuna
Coronini , judet Caras Severin
Beneficiar :
SC COZMIRCOM BLUE SA Baia Sprie , str. Forestierului nr.213 ,

judet Maramures
Ianuarie 2010
PROPRIETATE INTELECTUALA
Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului
Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului Parc eolian , racord la SEN Sf. Elena , comuna Coronini , judet Caras Severin
_________________________________________________________________________________
PREZENTUL RAPORT DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A FOST REALIZAT
PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE
DE CATRE BENEFICIARI SI MONITORIZAREA
EFECTUATA DE ELABORATORUL LUCRARII SI
COLABORATORI
RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII
DATELOR PUSE LA DISPOZITIA ELABORATORULUI
REVINE BENEFICIARILOR
SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu
_________________________________________________________________________________
CUPRINS
1.
Informatii generale
1.1.Titularii proiectului 5
1.2. Elaborator .........................................................................................................5
1.3.Colaboratori .......................................................................................................5
1.4. Denumire proiect...............................................................................................6
1.5.Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia ......................................6
1.6.Durata etapei de functionare ............................................................................29
1.7. Informatii privind productia si resursele folosite ..............................................29
1.8.Informatii despre materii prime,substante si preparate chimice .......................29
1.9. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul , generate de
activitatile propuse ..................................................................................................29
2.
Procese tehnologice
2.1 Procese tehnologice de productie ....................................................................48
2.2 Activitati de dezafectare.....................................................................................49
3.
Deseuri .................................................................................................50
4.
Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor

mediului si masuri de reducere a acestora
4.1. Apa..51
4.2. Aerul59
4.3. Solul63
4.4 Geologia subsolului ..69
4.5. Biodiversitatea73
4.5.1. Flora78
4.5.1.1.Flora si asociatiile vegetale in cadrul ecosistemelor ecologice
antropizate si seminaturale ..78
4.5.1.2.Caracteristicile tipurilor de habitate .81
4.5.1.3.Impactul prognozat ....84
4.5.1.4.Masuri propuse pentru mentinerea starii de conservare.86
4.5.2.Informatii despre avifauna locala ..................................................................87
4.5.2.1.Impactul prognozat.......................................................................119
4.5.2.2 Masuri de diminuare a impactului ................................................124
4.6. Peisajul.................125
4.7. Mediul social si economic..................126
4.8 Conditii culturale, etnice si patrimoniu cultural.................................................126
5.
Analiza alternativelor .128
6.
Monitorizarea135
3
_________________________________________________________________________________
7.
Situatii de risc .139

7.1. Riscuri naturale :inundatii,alunecari de teren,cutremure....139
7.2. Analiza de risc...............................................................................141
7.3.Masuri de prevenire a accidentelor ...............................................141
8.
Descrierea dificultatilor..141
9.
Rezumat fara caracter tehnic142

9.1. Impactul prognozat asupra mediului .............................................142
9.2. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu.........147
9.2.1.Sol/subsol..........................................................................147
9.2.2.Ape de suprafata si subterane...........................................147
9.2.3. Aer ...................................................................................148
9.2.4. Biodiversitate ...................................................................148
9.2.5.Asezari umane si sanatatea populatiei..............................149
9.2.6. Peisaj si patrimoniu cultural..............................................150
9.2.7. Zgomot si vibratii ..............................................................150
9.3 Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul...........150
9.4. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra
mediului.................................................................................................151
9.5 Prognoza asupra standardului de viata si asupra conditiilor sociale in
comunitatile afectate de impact ............................................................152
10.
Documente anexate
_________________________________________________________________________________
1. INFORMATII GENERALE
1.1.Titularul proiectului :
SC COZMIRCOM BLUE SA Baia Mare , str. Fabricii nr. 6 , judet Maramures
1.2. Elaborator Studiu de evaluare a impactului si a Raportului la Studiul de
evaluare a impactului :
SOPARLA GABRIELA, Tulcea ,str. Luminitei nr. 1B , telefon : 0740-017298 ,
tel/fax : 0340-104.067 , e-mail : gabrielasoparla2006@yahoo.com
Persoana fizica autorizata Atestat EIM 04-53/25.06.2008, BM 04-49/25.06.2008

( domeniile 3,6,11,12 )
1.3. Colaboratori :
CIRNAT MARIAN JAN (ornitolog-membru SOR )- Certificat de Inregistrare in

Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz.89
pentru EA ;
biolog Hoffmann Richard
BADEA GHEORGHE Certificat de Inregistrare in Registrul National al

elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz.35 pentru RM, RIM, BM, RA
SC ECO GREEN CONSULTING SRL Certificat de Inregistrare in Registrul

National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz.34 pentru RM,
RIM,BM,RA,RS,EA
_________________________________________________________________________________
1.4. Denumirea proiectului :

PARC EOLIAN, RACORD LA SEN SF. ELENA - extravilan com. Coronini , jud.
Caras Severin
1.5. Descrierea proiectului si a etapelor acestuia :
Proiectul Parc eolian, racord la SEN Sf. Elena , extravilan com. Coronini , jud.
Caras-Severin are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi un parc eolian
pe un teren in suprafata totala de 60.000 mp , constituit din parcele separate, proprietate
privata si concesiuni , conform actelor de proprietate , pentru care s-a eliberat Certificatul
de urbanism nr. 81/20.03.2008 eliberat de Consiliul Judetean Caras Severin, titular SC
COZMIRCOM BLUE SA, identificat prin Plan de incadrare.
Parcul va include 24 turbine eoliene, amplasate in extravilanul localitatii Sf.
Elena, com. Coronini, jud. Caras Severin Destinatia propusa prin Planul Urbanistic General
pentru terenurile pe care se vor amplasa turbinele eoliene este de teren arabil si pasune
impadurita.
Fiind o zona deluroasa , amplasamentul nu este strabatut de sisteme de
irigatii.
fig . 1. harta judetului Caras Severin
_________________________________________________________________________________
Zona de amplasament se situeaza astfel:

la nord : Corhanu Mare , localitatea Garnic ,la aproximativ 4 km ;
la sud : fluviul Dunarea , la aproximativ 700 - 800 m ;
la est: localitatea Liborajdea , la aproximativ 2,0 km
la vest : localitatea Coronini , la aproximativ 700-750 m .
Coordonatele STEREO 1970 al turbinelor eoliene preconizate a se monta
se regasesc in Tabelul nr. 1
Coordonate Stereo
70
Nr.
WGT
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
Nume
WGT
SF1
SF2
SF3
SF4
SF5
SF6
SF7
SF8
SF9
SF10
SF11
SF12
SF13
SF14
SF15
SF16
SF17
SF18
SF19
SF20
SF21
SF22
SF23
SF24
x
240285
240959
242444
241929
240062
239877
239176
241446
239940
239481
239517
241710
240140
240121
241496
240957
241795
242213
238212
238293
238308
239932
238909
238319
y
359812
359583
359548
359763
361232
360883
361187
359046
360486
360055
357644
358812
360164
356611
358451
358908
358175
357966
358837
359211
359595
357458
361552
358491
Etapele de realizare a unui parc eolian sunt :

I.
-
construire-montaj :
pregatirea amplasamentului si a organizarii de santier : In fig.2 este prezentata
organizarea de santier in care se regaseste :
Assembly area- zona de asamblare
Turning area- zona de ntoarcere
Site roads- drumuri de antier
Access roads drumuri de acces
7
_________________________________________________________________________________
Storage area zona de depozitare

Site boundary perimetrul antierului
Site entrance intrarea pe santier
Public road drum public
Construction area Zona de construcie
Installation area zona de instalare
fig.2 detalii despre organizarea de santier (sursa Siemens Wind Power )
lucrari de excavare si realizare a fundatiei sapaturile se realizeaza cu utilaje

specifice
( excavatoare ), dimensiunea fundatiilor fiind de 16,5 m x 16,5 m =
272,25 mp. Adancimea fundatiei va fi de 2,80 m ( fig.3). La aceasta adancime unde
se gaseste stratul bun de fundare se toarna o sapa de egalizare de 0,15 m , dupa
care se amplaseaza structura de rezistenta ( 1,80 m ).
_________________________________________________________________________________
fig.3
Sectiune fundatie ( sursa SC Blue Line Energy SRL )
In Studiul geotehnic intocmit de SC GEOSOND SRL se mentioneaza ca planul

propus prin PUZ se incadreaza conform NP 074-2007 in categoria geotehnica 1 lucrari
cu risc geotehnic redus .
lucrari de amenajare cai de acces si trasee cabluri electrice : In cazul PUZ-ului
studiat, pe drumurile de acces care vor avea o latime de 5,0 m se va aseza un strat de
piatra de grosime cuprinsa intre 20-40 cm . Traseul de drum a fost astfel ales incat sa nu
fie afectate terenurile private care nu sunt in proprietatea titularului de PUZ .
Cantitatea de piatra necesara reabilitarii drumurilor de exploatare este de :

19546 m x 5 , 0 m x 0,3 m = 29319 mc piatra
Cantitatea de piatra necesara amenajarii drumurilor interne :
936 m x 5,0 m x 0,3 m = 1404 mc piatra
TOTAL cantitate piatra utilizata pentru drumuri 30.723 mc .
In fig .4 s-a prezentat o sectiune de acces drum , dupa reabilitare si/sau

construire. Se poate observa ca pentru amenajarea drumurilor se va folosi piatra ( o
grosime de 30-50 cm ), cu o granulatie cuprinsa intre 20-50 mm, care vor fi compactate.
Daca constructorul va considera necesar se va insera si un material textil .
_________________________________________________________________________________
fig. 4
Sectiune drum de acces dupa reabilitare si/sau construire

( sursa SC Blue Line Energy SRL )
Pentru amenajarea drumurilor se va folosi piatra ( intr-un strat de 40-50 cm ),

cu o granulatie cuprinsa intre 20-50 mm, care va fi compactata. Daca constructorul
va considera necesar se va insera si un material textil .
asamblare turbine si asezarea acestora pe pozitie

Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu,
amplasat in exteriorul centralei. Rolul postului de transformare este de a
transforma energia electrica la tensiunea optima de transport. Dimensiunea
postului de transformare este de 2x3,0= 6 mp.
Cele 24 centrale eoliene vor fi racordate prin cablu subteran la o statie de
conexiuni si in continuare la LEA 110 KV, existenta .
- Conexiunile dintre turbinele eoliene se va realiza cu ajutorul cablurilor
subterane (fig.5), amplasate pe cat posibil de-a lungul drumurilor si a cailor de
comunicatie existente ( De ).
- Traseul drumurilor de exploatare care vor fi reabilitate are o distanta
de 19546 ml. De asemenea se vor amenaja drumuri interne in lungime de 936 ml .
TOTAL drumuri : 20.482 ml .
10
_________________________________________________________________________________
fig.5 Sectiune de drum si pozitionare cabluri electrice

Conexiunile informatice dintre turbinele eoliene se va realiza cu ajutorul

cablurilor subterane( fig.5 ) din fibra optica. Un cablu de medie tensiune este
alcatuit din 12 fibre rasucite cu diametru de 11,7 mm, invelite intr-un material
protector din PVC, amplasate pe cat posibil de-a lungul drumurilor si a cailor de
comunicatie existente ( De ).
Zona de instalare a turbinelor cuprinde mai multe subzone, fiecare cu
cerine diferite i nu este rezervat exclusiv componentelor macaralelor i turbinelor
ci i diferitelor funcii precum zon de lucru cu unelte, zon de platforme i
containere etc.
11
_________________________________________________________________________________
fig.6 zona de instalare a turbinelor (sursa Siemens Wind Power )
legenda :
Part of the road parte din drum
Road requirements cerine privind drumul
In fig.7. se ilustreaza amplasarea Zonei de constructie si a macaralei principale
fata de fundatia turbinei .
fig.7 Zona de contructie-pozitia macara pricipala (sursa Siemens Wind Power )
In fig. 8 si fig. 9 s-au evidentiat doua tipuri de platformele pentru macarele, in

timpul lucrarilor si dupa ridicarea turbinelor eoliene .
12
_________________________________________________________________________________
fig.8 Platforma macara in timpul lucrarilor ( sursa SC Blue Line Energy SRL )
fig.9 platforma macara dupa ridicare turbine eoliana

II.
Exploatare-functionare: in general, pentru intretinerea turbinelor sunt

necesare doua revizii anuale de verificare si intretinere, iar la 2-3 ani, in functie de
locatie si specificatiile producatorului se schimba uleiul si lichidul de racire.
III.
Dezafectare : Durata de viata a unei turbine eoliene este 20-25 ani.

Dupa aceasta perioada urmeaza teoretic, etapa de demolare a turbinelor eoliene.
Aceasta etapa presupune dezmembrarea rotorului cu cele trei pale; a nacelei,
cutiei de viteze si sistemului de comanda; a pilonului ( turnului ) si a fundatiei.
Practic, daca investitorul doreste poate sa reamplaseze o alta turbina pe
locatie,acest lucru se poate face daca tipul de turbina ramane acelasi, prin simpla
schimbare a sistemului de prindere. Daca se modifica tipul de turbina se va reface
13
_________________________________________________________________________________
fundatia. La dezafectare se va reface terenul afectat de fundatii si drumuri . Betonul

din fundatii se va concasa si se va refolosi ( la amenajare drumuri sau diverse
lucrari de umplutura), iar cablurile electrice, care au o durata de viata de 40 ani se
inlocuiesc . Cablurile uzate sunt predate unitatilor de profil care le vor valorifica .
Centralele eoliene vor fi amplasate respectind normele de pozitionare
unele fata de altele si a distantelor de protectie fata de elementele construite sau
protejate prin lege, ale zonei; drumuri publice, retele de transport curent electric,
canale si antene de irigatii ( conform prevederilor din Norma Tehnica privind
delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor
energetice, publicate in Monitorul Oficial, partea I, nr. 865/18.12.2007 )- Tabelul nr.
2.
TABEL nr.2 : Distante de siguranta aferente instalatiilor eoliene
Denumirea obiectivului
invecinat centralei eoliene
Drumuri publice de interes

national sau de interes
judetean
Distanta
de
protectie
-m1)
Distanta
de siguranta
-mH2) + 3m3)
De unde se
masoara
distanta
de siguranta
4)
Drumuri
publice
comunale,drumuri
publice
vicinale, drumuri de utilitate
privata
Cai ferate
1)
5) 6)
4)
1)
H2) + 3m7)
4)
LEA
1)
H2) + 3m
4)
Centrale eoliene
1)
9)
4)
1)
1)
H2 + 3m
H10) + 3m
11)
4)
4)
Linii aeriene de Tc
Conducte supraterane
fluide
Inflamabile
de
1)
Locuri si cladiri istorice
Instalatii de extractie petrol si
gaze naturale, de pompare
petrol , statii de reglare ,
masurare
gaze naturale
Poduri
Baraje , diguri
Cladiri locuite
Cladiri
cu
substante
inflamabile , cu pericol de
explozie sau incendiu
Aeroporturi
Instalatii de emisie receptie
Tc
Zone cu flora sau fauna
protejate
Terenuri de sport omologate
Parcaje auto pe platforme in
aer liber
4)
1)
14
3m
4)
1)
H10)
11)
1)
1)
1)
1)
H3) + 3m 12)
H2) + 3m
H13)
H2) + 3m
4)
4)
4)
4)
1)
1)
14)
14)
4)
4)
1)
1)
14)
H2) + 3m
4)
4)
1)
H2) + 3m
4)
_________________________________________________________________________________
Legenda :
Tc telecomunicatii
NOTE :
1)
Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2 m imprejur
2)
Inaltimea pilonului plus lungimea palei
3)
Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50 m
4)
Se masoara de la marginea constructiei supraterane : pentru o amenajare cu
mai multe aggregate ( ferma ) se considera distanta de la agregatul cel mai
apropiat de obiectivul invecinat
5)
Egala cu lungimea de pala , turbina mai putin de 30 m
6)
Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu se
normeaza
7)
Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100 m
8)
Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate ( ferma )
apartinand altui operator economic
9)
Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul cel
mai apropiat apartinand celelilate ferme eoliene va fie egala cu 7 x diametrul
rotorului celui mai mare agregat , atunci cand acestea sunt dispuse pe directia
vantului predominant, turbine 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat , atunci
cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vantului predominant
10)
Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea paletei
11)
daca obiectivul este ingradit , distanta de siguranta se masoara pana la
ingradire
12)
dupa caz , se stabileste distanta H + 3m , daca peste pod trece un drum
national, un drum judetean sau o cale ferata , tinandu-se seama si de notele 3) si
7), turbine o distanta egala cu lungime de o pala , dar nu mai putin de 30 m , daca
peste pod trece un drum communal, un drum vicinal sau un drum de utilitate
publica
13)
inaltimea pilonului x 3 ; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de
locuinte, cu acordul comunitatii locale , pana la o valoare minima egala cu inaltimea
pilonului plus lungimea palei + 3m ; distanta instalatiei eoliene destinata satisfacerii
consumului propriu al unei zone va fi cel putin egala cu inaltimea pilonului plus
lungimea palei + 3m ; distanta instalatiei eoliene proprii a unei locuinte nu se
normeaza
14)
se stabileste cu avizul autoritatii competente , care sunt mentionate in
certificatul de urbanism .
Prin acest proiect se propune construirea unui parc eolian alcatuit din 24
centrale eoliene de tip GAMESA G90 cu o capacitate de 2.0 MW /turbina si turbine
SIEMENS cu o capacitate de 2.3 MW/turbina .
Caracteristicile tehnice ( tabelul 3) ale turbinelor eoliene propuse a se monta
sunt:
Tabelul nr.3
Turbina
nr.
Tip turbina
G90-2 MW
SIEMENS
2,3MW
15
Inaltime
Pilon
(m)
105
Raza
rotor
(m)
45.0
Inaltime
maxima
(m)
150.0
90.0
46,5.0
135.5
_________________________________________________________________________________
fig.10 Plansa model turbine ( sursa SC Blue Line Energy SRL )
Prile principale ale turbinelor eoliene ( fig.10 ) sunt :

rotorul cu cele trei pale ;
nacela cu generatorul, cutia de viteze si sistemul de comanda;
pilonul ( turnul ) cu diametrul la baza de 4,64 m ;
fundatia .
In principiu, cele mai importante pri componente ale turbinelor eoliene
( fig.11 ), sunt:
16
_________________________________________________________________________________
fig. 11.
Partile componente ale turbinei eoliene ( sursa www.windpower.org )
- butucul rotorului;
- paletele cu lungime de 42,5 m ;
- nacela;
- pilonul;
- arborele principal (de turaie redus);
- multiplicatorul de turaie cu roi dinate;
- dispozitivul de frnare;
- arborele de turaie ridicat;
- generatorul electric;
- sistemul de rcire al generatorului electric;
- sistemul de pivotare;
- girueta;
- anemometrul;
- sistemul de control (controller).
17
_________________________________________________________________________________
Butucul rotorului (fig.12) are rolul de a permite montarea paletelor turbinei

i este montat pe arborele principal al turbinei eoliene. n figura 13 este prezentat
montajul paletelor pe butucul rotorului .
Fig. 12 . Butuc de turbin eolian si palete ( sursa SC Blue Line Energy SRL )
Paletele (fig.13 ) reprezint unele dintre cele mai importante componente

ale turbinelor eoliene i mpreun cu butucul alctuiesc rotorul turbinei. Cel mai
adesea, paletele sunt realizate cu aceleai tehnologii utilizate i n industria
aeronautic, din materiale compozite, care s asigure simultan rezisten
mecanic, flexibilitate, elasticitate i greutate redus. Uneori se utilizeaz la
construcia paletelor i materiale metalice sau chiar lemnul. n figura 14 este
prezentata paleta unei turbine eoliene de mari dimensiuni , iar in fig. 15 modul in
care se realizeaza montajul rotorului .
Fig. 13 . Palet de turbin eolian ( sursa SC Blue Line Energy SRL )
18
_________________________________________________________________________________
Fig. 14 . Montaj rotor ( sursa SC Blue Line Energy SRL )
Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se

monteaz n interiorul acesteia i anume: arborele principal, multiplicatorul de
turaie, dispozitivul de frnare, arborele de turaie ridicat, generatorul electric,
sistemul de rcire al generatorului electric i sistemul de pivotare.
n figura 15 este prezentat interiorul unei nacele de dimensiuni mari , iar in
fig.16 modul in care se monteaza nacela.
Fig.15. Interiorul unei nacele ( sursa SC Blue Line Energy SRL )
19
_________________________________________________________________________________
Fig.16 . Montaj nacela ( sursa SC Blue Line Energy SRL )
Fig. 17 Montajul turnului/pilonului unei turbine eoliene de mari dimensiuni

20
_________________________________________________________________________________
Pilonul are rolul de a susine turbina eolian i de a permite accesul n

vederea exlploatrii i executrii operaiilor de ntreinere, respectiv reparaii. n
interiorul pilonilor sunt montate att reeaua de distribuie a energiei electrice
produse de turbina eolian, ct i scrile de acces spre nacel. n figura 18 este
prezentat fundaia unui pilon, iar n figura 19 este prezentat un tronson de pilon
pentru susinerea unei turbine eoliene.
Fig. 18 Armatura fundaiei unui pilon de turbin eolian

Fig.19 . Tronson al unui pilon de turbin eolian

21
_________________________________________________________________________________
Arborele principal al turbinelor eoliene are turaie redus i transmite micarea

de rotaie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaie cu roi dinate. n funcie
de tipul turbinei eoliene, turaia arborelui principal poate s varieze ntre 20400
rot/min. n figura 20 este prezentat un asemenea arbore.
Fig.20 . Arborele principal al unei turbine eoliene

Multiplicatorul de turaie cu roi dinate are rolul de a mri turaia de la

valoarea redus a arborelui principal, la valoarea ridicat de care are nevoie
generatorul de curent electric. n figura 20 , pe arborele principal, este montat i
multiplicatorul de turaie. n figura 21 este prezentat principiul de funcionare al
acestei componente, iar n figura 22 este prezentat un multiplicator de turaie
eolian.
Fig.21. Principiul de funcionare al multiplicatorului de turaie eolian

(sursa www.windpower.org )
22
_________________________________________________________________________________
Fig.22 . Multiplicator de turaie eolian (sursa www.windpower.org )
Dispozitivul de frnare este un dispozitiv de siguran i se monteaz pe

arborele de turaie ridicat, ntre multiplicatorul de turaie i generatorul electric.
Viteza de rotaie a turbinei este meninut constant prin reglarea unghiului de
nclinare a paletelor n funcie de viteza vntului i nu prin frnarea arborelui
secundar al turbinei. Dispozitivul de frnare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori
mecanic) este utilizat numai n cazul n care mecanismul de reglare a unghiului de
nclinare a paletelor nu funcioneaz corect, sau pentru frnarea complet a
turbinei n cazul n care se efectueaz operaii de ntreinere sau reparaii. n figura
23 este prezentat un asemenea mecanism.
Fig.23 Dispozitiv de frnare eolian (sursa www.windpower.org )
Arborele de turaie ridicat denumit i arbore secundar sau cuplaj, are

rolul de a transmite micarea de la multiplicatorul de turaie la generatorul electric.
Turaia acestui arbore, ca i cea a generatorului electric, are valori ntre
12001800 rot/min. n figura 24 este prezentat un arbore de turaie ridicat,
montat pe multiplicatorul de turaie.
23
_________________________________________________________________________________
Fig.24 . Arbore de turaie ridicat (sursa www.windpower.org )
Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanic a arborelui de

turaie ridicat al turbinei eoliene, n energie electric. Spirele rotorului se rotesc n
cmpul magnetic generat de stator i astfel, n spire se induce curent electric.
Exist att generatoare electrice care furnizeaz curent continuu (de regul pentru
aplicaii casnice i turbine de dimensiuni reduse), ct i generatoare electrice cu
curent alternativ ntr-o gam extrem de variat de puteri. n figura 25 este prezentat
generatorul electric al unei turbine eoliene .
Fig.25. Generator electric eolian (sursa www.windpower.org )
Sistemul de rcire al generatorului electric preia excesul de cldur

produs n timpul funcionrii acestuia. Rcirea este asigurat de un ventilator
centrifugal, iar generatoarele de putere mai redus au rcirea asigurat de
ventilatoare axiale. Uneori sistemul de rcire al generatoarelor electrice este
proiectat s funcioneze cu ap de rcire, caz n care exist un circuit suplimentar
pentru rcirea apei.
24
_________________________________________________________________________________
Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea

turbinei dup direcia vntului. Componentele principale ale acestui sistem sunt
motorul de pivotare i elementul de transmisie a micrii. Ambele componente au
prevzute elemente de angrenare cu roi dinate. Acest mecanism este antrenat n
micare cu ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a direciei vntului,
sesizat de giruet. n figura 26 este prezentat motorul sistemului de pivotare, iar n
figura 27 elementul de transmisie.
Fig.26
Fig. 27
motorul sistemului de pivotare (sursa www.windpower.org )
Elementul de transmisie al sistemului de pivotare (sursa www.windpower.org )
Girueta este montat pe nacel i are rolul de a se orienta n permanen

dup direcia vntului. La schimbarea direciei vntului, girueta comand automat
intrarea n funciune a sistemului de pivotare al turbinei. n cazul turbinelor de
dimensiuni reduse, nacela este rotit automat dup direcia vintului cu ajutorul
giruetei, fr a fi necesar prezena unui sistem suplimentar de pivotare. n figura
28 este prezentat o giruet.
25
_________________________________________________________________________________
Fig.28
Girueta (sursa www.windpower.org )
Anemometrul este un dispozitiv pentru msurarea vitezei vntului. Acest

aparat este montat pe nacel i comand pornirea turbinei eoliene cnd viteza
vntului depete 34m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene cnd viteza vntului
depete 25m/s. n figura 29 este prezentat un anemometru cu cupe.
Fig.29 . Anemometru cu cupe (sursa www.windpower.org )
Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puin
n cazul turbinelor de puteri mari, este integrat ntr-o reea de calculatoare, care
controleaz buna funcionare a tuturor componentelor. De regul controler-ul este
amplasat n nacel, iar alte calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor.
n figura 30 este prezentat un controler din componena unei turbine eoliene.
26
_________________________________________________________________________________
Fig.30. Controler ( sursa SC Blue Line Energy SRL )
BILANTUL TERITORIAL
Bilantul teritorial este calculat pentru suprafata rezultata din insumarea parcelelor
proprietate particulara.
Suprafata studiata , in care sunt incluse si parcelele de amplasament este de
13,66 ha cu regim de inaltime maxim 150 m.
Tabelul 4. -Bilantul teritorial
A. BILANT TERITORIAL
POT=0.553%
SUPRAFATA TOTALA
din care:
SUPRAFATA CONSTRUITA
ALEI CAROSABILE
PLATFORME SI ALEI
PIETONALE
TEREN
AGRICOL+NEPRODUCTIV
EXISTENT
HA
%
9.9471
100
-
PROPUS
HA
%
9.9471
100
0.0550
0.553
0.4655
4.680
0.0770
0.774
9.9471
100
9.3496
93.993
POT maxim = 1%
SUPRAFATA CONSTRUITA EOLIENE : 2,32 x 2,32 x 3,14 x 24 = 405,6 mp
27
_________________________________________________________________________________
SUPRAFATA CONSTRUITA TRANSFORMATOARE : 2 x 3 x 24 =144 mp

TOTAL SUPRAFATA CONSTRUITA : 549,6 mp = 0,055 ha
SUPRAFATA DRUM DIN INTERIORUL PARCELEI :1662,0 ml x 5,0 = 8310,0 mp
=0,831 ha
SUPRAFATA PLATFORMA EOLIENE : 32,1(( diferenta dintre suprafata platformei ( 7 x 7
=49 mp )-suprafata construita de 16,9 mp )) x 24 = 770,4 mp= 0,077 ha
SUPRAFATA PLATFORME DE DEPOZITARE ( pe langa turbine) : 1152mp = 0,11 ha
TOTAL PLATFORME : 1922,4 mp
SUPRAFETE OCUPATE DE ALEI CAROSABILE :
Suprafata drumurilor : 1662 ml x 5,0 m = 8310,0 mp = 0,8 ha
SUPRAFATA SCOASA DIN CIRCUITUL AGRICOL :
1320 mp + 8310,0 mp = 9630 mp =0,96 ha
Dupa implementarea proiectului din totalul suprafetelor agricole vor fi

transformate in curti constructii numai terenurile ocupate de fundatii , trotuarele de garda al
inelului bazal, alei de acces, alei carosabile din parcela si platformele de lucru ( 55 mp). In
plus, pentru fiecare turbine eoliana se va crea o alee carosabila de lungime diferita de la
parcela la parcela si o latime de 4 m .
Se vor scoate din circuitul agricol o suprafata de 0,96 ha .
In tabelul 5 este prezentat bilantul teritorial pe categoriile de folosinta :
Tabelul nr.5
B. BILANT TERITORIAL PE CATEGORII DE FOLOSINTA
CATEGORIA
DE
FOLOSINTA
ARIA
CONSTRUI
TA -ha-
ARABIL
0.0275
FANAT
0.0069
PASUNE
IMPADURITA
0.0206
0.0550
0.27
6
0.06
9
0.20
7
0.55
3
ALEE
CAROSABI
LA -ha-
PLATFORME
PERMANENT
E -ha-
0.3105
3.122
0.0385
0.1100
1.106
0.0096
0.0450
0.452
0.0289
0.4655
4.680
0.0770
0.38
7
0.09
7
0.29
0
0.77
4
TOTAL
TEREN
PARCE
LA ha6.0622
3.5249
60.9
4
35.4
4
0.36
3.62
9.9471
100
Platformele pentru organizarea de santier se realizeaza pe ultimul tronson al

drumului de acces ( la capatul acestuia ), de o parte a drumului, cu doua extensii
dreptunghiulare de 2 x 12 = 24 mp. Acestia sunt de fapt suporti metalici pe care vor fi
depozitate cele 3 pale ale centralei eoliene si care vor fi demontati ulterior construirii . In
completarea necesarului de platforme de lucru va fi folosit spatiul ramas liber dintr-o
platforma patrata cu dimensiunile de 7 x 7 = 49 mp, din care se foloseste ca arie construita
16,9 mp, pentru cilindrul bazal al turbinei . Diferenta de la 16 , 9 mp la 49 mp va fi folosita in
28
_________________________________________________________________________________
timpul executiei pentru depozitarea diverselor parti ale utilajelor si dupa executie, pentru
parcare .
Nu se vor depozita tronsoane ale turnului pe amplasament deoarece acestea

se vor deforma.Tronsoanele de turn aduse se vor monta direct din autospecialele de
transport, care sunt prevazute cu suporti specifici pentru nedeformare .
1.6. Durata etapei de functionare

Durata de functionare a unei turbine eoliene este de 20-25 ani ( dupa cartea
tehnica ). Astfel, se poate aprecia ca durata etapei de functionare a parcurilor
eoliene, daca vor fi exploatate corect, va fi de 20-25 ani .
1.7. Informatii privind productia si resursele folosite
Energia eoliana este energia obtinuta din forta vantului ce bate pe suprafata
pamantului. Exploatata, ea poate fi transformata in energie mecanica pentru
pomparea apei, de exemplu, sau macinarea graului, la mori ce functioneaza cu
ajutorul vantului. Prin conectarea unui rotor la un generator electric, turbinele de
vant moderne transforma energia eoliana in energie electrica .
Pentru ca vantul este o sursa de energie curata si interminabila, turbinele
eoliene sunt instalate acolo unde intensitatea vantului permite puterii vantului sa
poata fi exploatata, pentru a suplini sursele traditionale de energie electrica (de ex.
producerea energiei prin arderea combustibililor fosili ) .
Pentru ca viteza vantului variaza in timpul zilei, sezonului sau anilor, energia
generata de vant e o resursa intermitenta. In zonele de pe glob cu actiune
puternica a vantului turbinele functioneaza in jur de 60% din timpul anului . Chiar si
asa vantul poate fi insuficient pentru ca turbinele sa functioneze la capacitate
maxima .
Pentru parcul eolian Sf. Elena se estimeaza o productie de 120.000
MW/an la un numar de 2550 ore de functionare/turbina ( 30 % dintr-un an ) .
La capacitate maxima nu vor functiona niciodata datorita faptului ca resursa
eoliana este necontrolabila, scopul urmarit este ca turbina eoliana sa fie rentabila
din punct de vedere economic, iar acest lucru se realizeaza chiar daca aceasta nu
functioneaza la capacitate maxima.
1.8. Informatii despre materii prime, substantele sau preparatele
chimice
In procesul de producere a energiei electrice din exploatarea potentialului
eolian nu se foloseste decat forta vantului ca materie prima. Astfel, se poate afirma
ca in acest tip de activitate se utilizeaza o materie prima curata, fara a se folosi
substante si preparate chimice .
1.9. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul,
generate de activitatea propusa
Pentru un parc eolian poluarea fizica este determinata de zgomot, radiatii
electromagnetice si flickering ( reflectarea ).
29
_________________________________________________________________________________
Zgomot si vibratii
Zgomotul este provocat de curenii de aer produi la rotirea palelor. Este de
cunoscut faptul c orice main cu pri mobile provoac un anumit nivel de
zgomot i n aceast privin turbinele eoliene nu sunt o excepie. Turbinele de
ultima generatie sunt in general silenioase n funcionare i, n comparaie cu
zgomotul traficului rutier, feroviar, aerian i al celui produs pe antiere pentru a
enumera doar cteva, zgomotul acestor turbine este chiar foarte mic. Soluiile
tehnice anti-zgomot includ modificarea formei elicelor i reducerea vitezei de rotire
a acestora. Turbinele de dimensiuni mari, care sunt de obicei utilizate n cmp
deschis, sunt n general plasate la mai mult de 400 de metri de cea mai apropiat
locuin. La aceast distan zgomotul produs de turbina care genereaz curent
electric este aproximativ acelai cu acela al unui ru aflat la 50-100 m sau a
frunzelor fremttoare n briza plcut. Este similar cu zgomotul dintr-o camer de
zi normal cu un emineu aprins sau ntr-o camer de lectur a unei biblioteci sau
ntr-un birou linitit, dotat cu aer condiionat.
Intr-un studiu efectuat de Asociatia Americana a Energiei Eoliene au fost
ierarhizate nivelurile zgomotelor produse de diferite surse. Astfel, se poate aprecia
ca zgomotul produs de centralele eoliene se situeaza sub zgomotul produs in
interiorul unui autovehicul, intr-o casa sau birou, la distante mai mari de 400 m.
fig. 31- nivel de zgomot (sursa ACNUSA )
30
_________________________________________________________________________________
Influenta caracteristicilor terenurilor asupra zgomotului

Intr-un studiu efectuat de Agentia Franceza pentru securitatea mediului si a
muncii se mentioneaza ca nivelul de zgomot este influentat de distanta la care se
face masuratoarea si caracteristicile terenului pe care se face amplasarea
turbinelor eoliene. Astfel, din figurile alaturate, nr.32 si 33 se poate vedea ca pe un
teren denivelat nivelul de zgomot creste comparativ cu terenurile plate.
fig.32 Propagarea zgomotului pe un teren plat ( sursa :afsset )
Din fig. 32 se poate vedea faptul ca pentru un teren plat , zgomotul produs de o
turbina eoliana este mai putin important, comparativ cu zgomotul produs de traficul
rutier .
fig.33 .Propagarea zgomotului pe un teren denivelat ( sursa :afsset )
In fig. 33 s-a figurat impactul zgomotului produs de o turbina eoliana amplasata pe

un teren denivelat ( pe o panta ascendenta, culme de deal, etc.) .In acest caz, daca
turbina eoliana nu este amplasata la distanta suficient de mare fata de locuinte
( 500 m, conform conform prevederilor din Norma Tehnica privind delimitarea
zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice, publicate
31
_________________________________________________________________________________
in Monitorul Oficial, partea I , nr. 865/18.12.2007 ), impactul produs de zgomot

poate fi deranjant .
Influenta vegetatiei asupra zgomotului
Studii experimentale efectuate in Franta ( Acustica si Tehnici nr.23,24 N.

Barriere, Y. Gabillet ) pentru determinarea influentei vegetatiei asupra zgomotului
au aratat ca sunt trei efecte principale determinate de prezenta vegetatiei :
de atenuare a zgomotului ;
de difuzie ;
de modificare a profilului meteorologic.
Pe un teren plat, efectul produs de zgomotul produs de turbina eoliana fata de
locuinte nu este influentat de existenta /inexistenta vegetatiei , datorita faptului ca
inaltimea unei turbine este mult mai mare decat inaltimea perdelei forestiere
( fig.34).
fig.34- Influenta vegetatiei de pe un teren plat
Cele trei efecte mai sus mentionate ( de atenuare a zgomotului ,de difuzie si
de modificare a profilului meteorologic ) se manifesta atunci cand turbinele se
pozitioneaza pe terenuri denivelate .
fig. 35- Influenta vegetatiei de pe un teren denivelat ( sursa :afsset )
32
_________________________________________________________________________________
Asa cum se poate vedea din fig.35 existenta vegetatiei forestiere amplasate intre
eoliene si receptor pe un teren denivelat , poate avea ca efect diminuarea
zgomotului produs.
Influenta topografiei terenului asupra zgomotului

In functie de inaltimea obstacolului, distantele sursa obstacol si obstacolreceptor, precum si caracteristicile terenului (plat sau denivelat ) se poate observa
o crestere/descrestere a nivelului de zgomot .
Pentru zonele cu relief inalt , casele sunt in general adapostite de vant.
Experienta arata ca nivelul zgomotului rezidual nu variaza cu viteza vantului ( ex. la
6 m/s ) si valorile zgomotului de fond sunt in jur de 25 dB .
fig. 36- harta de zgomot la o viteza de 6 m/s pe un teren denivelat ( sursa :afsset )
Zgomotul produs de fauna

Sunetul produs de fauna salbatica ( cantece de pasari,insecte, broaste etc )
poate deveni important, in functie de momentul din zi in care manifesta si de sezon.
Dimineata, la rasarit de soare, pentru o perioada limitata de timp apar cresteri ale
nivelului de zgomot datorat in special pasarilor. Acest cor este amplificat primavara
si vara . In mod similar , zgomotul produs de broaste creste nivelul de zgomot pe
timp de noapte pentru cateva luni.
Este important de semnalat faptul ca frecventa emisiilor produse de fauna
salbatica poate sa depaseasca 2000 Hz.
33
_________________________________________________________________________________
Nivelul de zgomot si conditiile meteorologice

Conditiile meteorologice au un impact semnificativ asupra nivelurilor de
zgomot, la distanta mare fata de sursa ( mai mare de 100 m ). Dupa cum rezulta
din diagramele urmatoare ( fig.37 ,38 ,39 ), la distante mari influenta conditiilor
meteorologice asupra propagarii sunetului se explica printr-o modificare a
traiectoriilor sonore. Aceste traiectorii se pliaza pe schimbarile in verticala a
profilului de viteza a sunetului .
fig .37 influenta vantului la temperatura constanta ( sursa :afsset )
Aceste profile sunt estimate a respecta profilele verticale de temperatura si

de vant . In cazul in care variatia de profil vertical de viteza sunetului este
zero,traiectoria razelor sunetului este rectilinie ( conditii cunoscute sub numele
omogene .
fig .38 influenta gradientului de temperatura la vant zero ( sursa :afsset )
34
_________________________________________________________________________________
In cazul in care variatia profilului pe verticala a vitezei sunetului este pozitiv

( gradient de temperatura pozitiv ), traiectoria razelor sonore sunt curbe fata de sol
( asa numitele conditii favorabile de raspandire ).
In cazul in care variatia profilului pe verticala a vitezei sunetului este
negativ ( gradient de temperatura negativ ), conditiile sunt impotriva
raspandirii .
fig.39 cazul unei inversiuni de temperature ( sursa :afsset )
Ultimul caz corespunde unei inversiuni de temperatura ( se poate produce

in timpul noptii , cand este mai rece si vantul lipseste ).
Analiza impactului acustic pentru parcul eolian Sf. Elena
In vederea determinarii impactului zgomotului produs de turbinele eoliene ce
vor fi construite in parcul SF. Elena s-a efectuat o modelare numerica a site-ului, in
functie de topografie, vegetatie , numar turbine eoliene .
Pentru a defini nivelurile acustice induse de parcurile eoliene s-a luat in
considerare influenta vantului, absorbtia atmosferica, efectul de sol si efectul de relief.
Modelarea ia in considerare ca vantul sufla din toate directiile .
Modelarea se bazeaz pe nivelul global al sunetelor emise de turbinele
eoliene .Astfel, curbele izofonice la viteze de 4 m/s, 6 m/s, respectiv 10 m/s
demonstreaza ca la distante mai mari de 500 m nivelul zgomotului este sub 40 dB(A).
De asemenea , trebuie mentionat ca din masuratorile efectuate s-a constatat
ca viteza vantului in zona parcului eolian Sf. Elena nu depaseste 6,5 m/s . Din aceasta
cauza se estimeaza ca zgomotul inregistrat nu va depasi 35 dB(A) .
In conformitate cu OM nr. 536/1997, art 17 : Nivelul acustic echivalent
continuu (Leq ), masurat la 3 m de peretele exterior al locuintei la 1,5 m inaltime de sol
NU trebuie sa depaseasca 50 dB(A) si curba de zgomot 45 .
In timpul noptii ( orele 22.00-6.00 ) nivelul acustic echivalent continuu trebuie
sa fie redus cu 10 dB(A) , fata de valorile din timpul zilei ( respectiv 40 dB(A) .
- In STAS 10009-88 Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de
zgomot urban , pct. 2.5 se mentioneaza ca : la limita fatadei valoarea limita a lui
Leq este de 50 dB(A) , fara sa se specifice vreun interval orar. Daca nu se poate
respecta conditia de 50 dB(A) la fatada cladirii , atunci masurile adoptate trebuie sa
35
_________________________________________________________________________________
asigure valoarea admisibila a nivelului de zgomot interior din cladiri ( 35 dB(A)- ziua,
cu ferestrele inchise ).
Avand in vedere cele mentionate mai sus se poate aprecia ca NU VA EXISTA
UN IMPACT produs de zgomotul produs de functionarea parcul eolian Sf. Elena
asupra sanatatii populatiei .
Radiatii
Un cmp electromagnetic (radiaie sau und electromagnetic) este
format dintr-un cmp electric (E) i un cmp magnetic (H), perpendiculare ntre ele
i perpendiculare pe direcia de propagare care oscileaz sinusoidal ntre valorile
pozitive i cele negative cu o frecven f. Distana dintre dou valori maxime
pozitive (sau negative) se numete lungime de und, mrime invers proporional
cu frecvena f. Cmpul poate fi mprit n dou componente principale
componenta reactiv i cea radiativ.
Componenta reactiv se refer la energia nmagazinat n regiunea
din apropierea sursei i este responsabil de efectele asupra omului. Aceast
regiune se gsete n jurul sursei, pn la o distan de aprox. 1/6m~2m i se mai
numete i regiunea cmpului apropiat. Msurtorile n cmp apropiat sunt dificile,
deoarece chiar introducerea sondei pentru msurare poate modifica substanial
cmpul.
Componenta radiativ se gsete la distane mai mari de o lungime
de und,aceast regiune numindu-se i regiunea cmpului ndeprtat, n care unda
electromagnetic poate fi descris ca o und plan, raportul dintre intensitatea
cmpului electric i cea a cmpului magnetic fiind constant. Aceast caracteristic
este important, deoarece face suficient msurarea unei singure componente a
cmpului, cea electric sau cea magnetic. ntre cele dou regiuni mai exist o
zon de tranziie, n care predomin componenta radiativ. Deoarece lungimea de
und este invers proporional cu frecvena, aceste regiuni variaz.
Densitatea de putere (se msoar n watti/ m2) este produsul dintre
intensitatea cmpului electric i a cmpului magnetic (puterea undei) raportat la
suprafaa prin care se propag und. Pentru evaluarea expunerii la frecvene mai
mici de 100 kHz, studiul efectuat de o echipa de cercetatori de la Universitatea din
Essex arat c se recomand utilizarea intensitii cmpului electric din esuturi,
deoarece aceast mrime fizic se coreleaz cu efectele biologice i este la rndul
ei corelat cu densitatea de curent. Pentru frecvene mai mari se utilizeaz rata de
absorbie specific a energiei SAR (Specific Absorbtion Rate) care se coreleaz cu
ptratul intensitii cmpului electric din esut. SAR este rata cu care energia undei
este absorbit ntr-un esut de mas m i se msoar n watti /kg (W/kg). Aceast
mrime fizic variaz punctual n corp, deoarece cmpul electric se modific odat
cu poziia corpului, iar conductivitatea esuturilor este diferit. Pentru evaluarea
expunerii la radiaiile electromagnetice (EMF) neionizante din banda microunde i
radiofrecven, literatura de specialitate recomand, potrivit studiului, dou tipuri de
abordri:
1. msurarea puterii sau a altor caracteristici ale cmpurilor
electromagnetice (intensitatea cmpului electric sau magnetic) n condiii
standardizate de laborator sau n condiii variabile de teren;
2. evaluarea expunerii prin dozimetrie computaional sau prin
pe
fantome,
deoarece
caracteristicile
cmpurilor
dozimetrie
bazat
electromagnetice depind sensibil de prezena omului n aproprierea surselor de
radiaii.
36
_________________________________________________________________________________
Ultimul tip de dozimetrie se bazeaz pe caracteristicile cmpului

msurat i pe un model anatomic (fantomele reprezint structuri ale corpului, de
cele mai multe ori configuraii ale capului uman construite din materiale cu
rezisten electric (asemntoare cu cea a esuturilor biologice). Avantajul
principal al acestui tip de dozimetrie l reprezint posibilitatea msurrii puterii
cmpului electric i magnetic din interiorul corpului ntr-o situaie dat, dezavantajul
major fiind reprezentat de dificultile de calculare ale puterii cmpului
electromagnetic n timpul numeroaselor micri ale corpului uman.
Radiaiile electromagnetice sunt, n esena lor, un flux variabil de
linii invizibile de fore de natur electric i magnetic, ce se propag simultan n
spaiu i n timp cu viteza de trei sute mii km/s.
Ca i n cazul radiaiilor electromagnetice, amploarea i persistena
efectelor biologice rezultate din impactul radiaiilor corpusculare cu materia
organic depind de distana de la care se realizeaz iradierea, densitatea radiaiei
i durata iradierii.
Faptul ca implementarea parcului eolian se efectueaza in extravilanul
localitatii Sf. Elena , iar distanta celei mai apropiate turbine este de minim 500 m
( fata de loc. Sf. Elena ),efectul radiatiilor electromagnetice asupra populatiei este
nesemnificativ.
Unde electromagnetice
Undele radio i microundele sunt folosite ntr-o gama variata n scopul
comunicarii. Orice structura mare mobil poate produce interferene
electromagnetice. Turbinele eoliene pot cauza interferenta prin reflectarea
semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel nct receptorii din
apropiere
preiau
att
semnalul
direct
ct
si
cel
reflectat. Interferena se produce deoarece semnalul reflectat este intrziat att
datorita lungimii de unda si frecventelor proprii ale turbinei ct si efectului Doppler
datorat rotirii palelor. Interferena este mai pronunat pentru materiale metalice
(puternic reflectante) i mai slaba pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele
moderne,construite dintr-un longeron metalic de rezistenta, mbracat cu poliester
armat cu fibr de sticla sunt partial transparente la undele electromagnetice.
Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dac lungimea de
unda a emitatorului este de 4 ori mai mare dect naltimea totala a turbinei. Pentru
turbine comerciale uzuale, limita frecventei este de 1,5-2 Hz (150 - 200 m). Teoretic
nu exista o limita superioara.
Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate
prin interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio
siteleviziune, microundele, comunicaia radio celular si variate sisteme de control
ale traficului aerian sau naval.
Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema
ocazionala care se poate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca
de exemplu folosirea mai multor transmitatori i/sau receptori directionati, sau
difuzarii prin retea de cablu (fig.40).
37
_________________________________________________________________________________
fig.40 Interferenta electromagnetica ( sursa www.windpower.org )
intr-un studiu privind caracteristicile electromagnetice ale turbinelor eoliene tip

GAMESA, comandat de titularii proiectului Departamentului Tehnic al producatorului
de centrale eoliene se fac urmatoarele precizari :
- In ultimii ani, energia eoliana si-a facut prezenta peste tot in lume . Acest fapt a
condus la suspiciunea ca turbinele eoliene pot fi o posibila sursa de interferente pentru
radarele si sistemele de pozitionare aeriene .
RCS ( sectiunea transversala a obstacolului =radar cross section )-este un
parametru necesar pentru a estima impactul turbinelor eoliene in radio-comunicarea
existenta intre un emitator tx si un receptor rx . In fig. nr.41 s-a imaginat un obstacol
intre un emitator si un receptor. Transmitatorul emite undele electromagnetice care
ajung la obstacol si-i induc curenti electrici si magnetici superficiali. Obstacolul
disperseaza o parte din semnalul primit de la emitator spre receptor si transmite mai
departe undele electromagnetice spre receptor .
Fig.41 transmiterea undelor electromagnetice intre un emitator si un receptor
38
_________________________________________________________________________________
In acest caz, pentru a determina pozitia geografica a emitatorului ,

receptorului , obstacolului si a calcula unghiul undelor electromagnetice ( unghiul de
incidenta si cel de dispersie ), RCS este definit ca zona echivalenta in care toate
undele electromagnetice primite de obstacol sunt retransmise spre receptor .
RCS nu depinde numai de geometria , dimensiunea si materialul din care este
confectionat obstacolul , ci si de polarizarea campului electric , frecventa sau directia
pe care este amplasat emitatorul ( radarul ).
In cazul turbinelor eoliene sunt trei componente principale care pot avea
influenta asupra RCS :
turnul obstacolul cel mai important, deoarece este fizic mare si este
construit din materiale bune reflectoare radar ;
nacela care practic nu are nici un efect in calcularea RCS total ;
palele turbinei, care au o suprafata mult mai mica fata de celelalte
componente ale turbinei, insa pot genera reflectarea undelor electromagnetice .
Studiul a fost efectuat pe turbine tip Gamesa G90, cu inaltimea turnului de
100 m, pe doua frecvente diferite de emisie ( 2,9 si 5,6 GHz ) si polarizare orizontala
(TE ), respectiv verticala (TM) a undelor electromagnetice. In simulare, transmitatorul
are o pozitie fixa in ceea ce priveste turbinele eoliene ( 200m) fig.42, iar receptorul
se deplaseaza 360 grade, pentru mentinerea distantei de 200m ( fig. 43).
Fig.42- Amplasarea unei turbine eoliene intre un emitator (tx) si un receptor (rx)
39
_________________________________________________________________________________
Fig.43 - deplasarea receptorului in functie de rotirea palelor si mentinerea distantei de 200 m
Pentru a calcula variatia RCS in raport cu timpul, miscarea de rotatie a palelor

turbinelor eoliene este considerata in timp real ( pasul = 0,1 s ).
Fig. 44 - diferite pozitii ale palelor turbinelor eoliene
Simularea variatiei RCS in timp s-a efectuat la o viteza a rotorului de 20

rpm si schema din fig. 45.
40
_________________________________________________________________________________
Fig.45 -Variatia RCS in timp
1.
Simularea emisiilor undelor electromagnetice la o frecventa de 2,9 GHz
In diagramele ce urmeaza valoarea RCS este afisata pentru fiecare pozitie a

receptorului si un unghi de incidenta de 0 rad ( 00 ) . Pozitia palelor pentru aceasta
simulare este prezentata in fig.46 :
Fig.46 pozitia palelor
41
_________________________________________________________________________________
Fig.47
RCS estimat pentru polarizare orizontala
Fig. 48 -RCS estimat pentru polarizare verticala
42
_________________________________________________________________________________
Modificarea RCS in timp este prezentata in diagramele prezentate in fig. 47 si

48.
Fig.49 simulare cu polarizare orizontala ( TE )
Fig.50 simulare cu polarizare verticala ( TM)
43
_________________________________________________________________________________
2. Simularea emisiilor undelor electromagnetice la o frecventa de 5,65 GHz

In acest caz pozitia palelor este identica cu cea prezentata in fig. 46 .
Fig.51 RCS estimat pentru o polarizare verticala
Fig.52 - RCS estimat pentru o polarizare orizontala
44
_________________________________________________________________________________
Modificarea RCS in timp este prezentata in diagramele prezentate in fig. 51 si 52.
Fig. 53 - Simulare pentru o polarizare orizontala ( TE)
Fig.54 simulare pentru o polarizare verticala (TM)
CONCLUZIILE simularii :
- Valorile maxime estimate pentru RCS sunt cuprinse intre 35 si 40 dBms
( pentru Turbinele eoliene tip Gamesa G90 cu inaltimea turnului de 100 m);
- Valorile RCS sunt asemanatoare atat pentru polarizarea verticala, cat si cea
orizontala a undelor electromagnetice;
- Turnul turbinelor eoliene este componenta care contribuie cel mai mult la calculul
RCS;
45
_________________________________________________________________________________
- Valoarea maxima RCS pentru turn corespunde unei incidente perpendiculare a

undei electromagnetice;
- Valoarea RCS depinde de asemenea si de pozitia palelor . Acestea se manifesta
identic la o viteza a rotorului de 20 rpm si o periodicitate de 1,05 s.
- Valoarea RCS depinde de pozitia emitatorului fata de turbinele eoliene.
In scopul validarii rezultatelor prezentate ( calculul RCS ) au fost efectuate
masuratori ale undelor electromagnetice pentru un parc eolian din localitatea
Facinas Puerto din Spania, folosind aceeasi metoda .
Rezultatele masuratorilor au relevat faptul ca valorile obtinute prin estimari
sunt cu 15 25 dB mai mari, fata de valorile efectiv determinate .
Avand in vedere datele prezentate se poate estima ca impactul undelor
electromagnetice pentru parcul eolian Sf. Elena va fi nesemnificativ, avand in vedere
distanta fata de diversi receptori ( cea mai apropiata locuinta se afla la o distanta de
minim 500 m si statia de radio-relee la peste 300 m ).
De asemenea , din observatiile efectuate asupra avifaunei din zona unor
parcuri eoliene puse in functiune nu au fost identificate influente si modificari de
comportament ale speciilor de pasari identificate, impactul undelor
electromagnetice produse prin functionarea turbinelor fiind nesemnificativ .
Reflectarea ( Flickering-ul )
Un efect care poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai multi
localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor cnd sunt
batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai
n zilele senine de la rasaritul soarelui pna la prnz si este perceput numai cnd
vntul bate dinspre directia privitorului, ceea ce nseamna cel mult cteva zeci de
ore pe an, practic n orice configurare a parcului eolian si topografie alocului. Prin
faptul ca palele sunt vopsite n alb fenomenul este mult estompat.
Fenomenul de reflectare nu a fost legiferat in nici o tara membra a Uniunii
Europene , asa cum s-a intamplat cu zgomotul de exemplu. Cu toate acestea, n
Germania, n cazul unui proces juridic ,sentinta pronunata a decis un numar de 30
de ore pe an ca fiind limita suportabil de proiecie a fenomenului de reflectare .
Din punct de vedere tehnic este posibil sa se prevada, in urma unor calcule
laborioase trigonometrice, ora , ziua si durata efectului stroboscopic, in functie de
datele astronomice ( pozitia soarelui , inaltimea acestuia fata de pamant, anotimp ).
Este insa imposibil de prezis viteza si directia vantului pe zile si ore , astfel ca
prognoza sa fie exacta .
Cu toate acestea , pentru parcurile eoliene , ca de altfel ca pentru orice constructii
se poate estima acest fenomen de reflectare ( flickering ).
Pentru parcul eolian in studiu s-a analizat situatiile cele mai nefavorabile si
anume : soarele strlucete tot parcursul anului, toat ziua, de la rasarit pana la
apus, turbinele eoliene funcioneaza tot timpul i rotoarele sunt ntotdeauna
orientate perpendicular pe razele de soare, iar punctele in care s-a calculat
fenomenul sunt direct expuse .
Acest caz este foarte puin probabil s apar deoarece efectele posibile sunt
reduse prin:
- existenta vegetatie din jurul casei,
- faptul c fiecare punct de primire (casa) nu are o fereastr cu care se
confrunt parcului eolian,
46
_________________________________________________________________________________
- probabilitate mic de plasare a palei exact pe linia dintre soare i casa,

- probabilitatea apariiei vntului exact n acest moment,
- expunerea la soare specifica site-ului .
Factori care se iau in considerare pentru site (tabel nr. 6) :
Directia rotorului
Frecventa
de
aparitie
Expunere la soare
Factori de corectie
0.62
0.78
0.51
CONCLUZII:
Impactul flickeringului asupra zonei locuibile este extrem de redus.
Este important de remarcat faptul c valorile din studiu sunt maxime si
au luat in considerare cele mai defavorabile situatii .
47
_________________________________________________________________________________
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de productie

Sistemul eolian are un principiu simplu de functionare( fig.55 ) . Palele sunt
puse in miscare de vant , iar acestea la randul lor activeaza generatorul turbinei.
Pentru a multiplica viteza de actiune asupra axului central , in componenta
sistemului gasim si un multiplicator de viteza .
Fig .55 . Principiul de functionare al turbinei eoliene

(sursa www.windpower.org )
Turbinele eoliene au doua destinatii majore : includerea intr-un parc eolian

sau furnizarea de energie locuintelor izolate . In cazul din urma, turbinele eoliene
sunt folosite impreuna cu panourile solare si baterii pentru a furniza constant
electricitate in zilele innorate , fara vant .
Puterea generata de o turbina eoliana este direct proportionala cu
densitatea vantului,aria acoperita de o miscare completa a palelor rotorului si
patratul vitezei vantului .
48
_________________________________________________________________________________
2.2. Activitati de dezafectare

Dezafectarea unui parc eolian presupune, cu exceptia turnarii fundatiei,
aceleasi operatiuni ca in faza de constructii-montaj.
Avand in vedere ca durata de exploatare a unei turbine variaza intre 20-25
de ani, dupa parcurgerea acestei perioade, investitorul poate opta pentru inlocuirea
turbinei sau demontarea acesteia .
a) inlocuirea turbinei (cu turbine de acelasi tip daca fundatia nu a fost
afectata de eventuale infiltratii de apa ) presupune urmatoarele operatiuni :
-izolarea turbinei din punct de vedere electric ;
-se va cobora rotorul, nacela,palele cu ajutorul unor macarale de mare tonaj ;
-dezasamblarea turnului metalic ;
-partea de turn montata in fundatie se va sectiona ;
-daca se doreste schimbarea turbinei ( de putere mai mare de cele mai multe ori )
este nevoie sa se refaca fundatia , conform noului proiect ).
b) demontarea turbinei presupune urmatoarele operatiuni :
-suplimentar fata de operatiunile descrise la punctual a) se vor mai desfasura :
- dezafectarea fundatiei, recuperarea fierului beton si concasarea betonului in
vederea refolosirii sale ca material de umplutura pentru drumuri, locuri precizate de
autoritatile locale ;
-Substatiile de transformare se vor dezafecta si se vor transporta la firmele
specializate in reciclarea lor ;
- dezafectarea traseului cablurilor electrice poate ramane la alegerea investitorului ,
avand in vedere ca durata de viata estimata este de 45-50 de ani , sunt pozate la
adancimi care permit desfasurarea lucrarilor agricole si nu creaza dificultati zonei .
49
_________________________________________________________________________________
3. Deseuri
Generarea deseurilor :
Deseuri rezultate in faza de constructie-montaj a parcului eolian
In aceasta faza deseurile preconizate pot fi clasificate :

menajere si/sau asimilabile acestora ;
deseuri din materiale de constructie ( daca se rebuteaza sarje de betoane )
plastic (din ambalaje, cabluri etc.)
metalice ( de la armaturi si utilajele de pe santier ale caror piese se pot
defecta)
anvelope, acumulatori ;
uleiuri uzate, alte produse petroliere ;
hartie,carton ( din activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier .
Deseuri rezultate in faza de exploatare a parcului eolian

In timpul functionarii parcului eolian pot sa apara urmatoarele categorii de deseuri :
uleiul mineral prezent in diferite echipamente ale turbinei ;
deseuri metalice, izolatori ( din inlocuire );
deseuri menajere ( pot apare la interventiile efectuate de specialisti anual) .
Managementul deseurilor
Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate, in conditii de
siguranta, in conformitate cu legislatia in vigoare . Astfel, se va amenaja un spatiu
pentru colectarea selectiva a deseurilor pe timpul organizarii de santier ( PET,
Hartie/carton, menajer, metalice, acumulatori uzati, anvelope uzate ). Evidenta
deseurilor se va intocmi cu respectarea prevederilor HG nr. 856/2002 .
Eliminarea si reciclarea deseurilor
Eliminarea si reciclarea deseurilor reciclabile ( PET , hartie, carton,
metalice)se va face prin contractarea unor firme specializate si autorizate in
desfasurarea unor astfel de activitati .
Eliminarea deseurilor menajere se va face prin contractarea acestui serviciu
cu o firma specializata si autorizata de catre autoritatea de mediu .
50
_________________________________________________________________________________
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera,

componentelor mediului si masuri de reducere a acestora
asupra
4.1. Apa
Judeul Cara Severin, cu un relief predominant muntos, prezint o reea de ape
curgtoare, ape subterane i lacuri, bine conturat.
Reeaua hidrografic, cuprinznd mare parte din bazinul rurilor Timi, Cara, Nera,
Cerna i ale afluenilor Dunrii n zona defileului are aspect radiar, axndu-i obria n
nordul orohidrografic al Munilor Banatului; excepie fac apele din bazinul Cerna, afluenii de
pe dreapta Timiului, cu izvoarele n munii arcuGodeanu i Poiana Rusc.
Fig. nr. 56 : Harta hidrografica a jud. Caras Severin
Rurile. Principalul colector al apelor din jude, rul Timi, i adun apele de pe o
suprafa de 5.248 kmp, n cadrul creia relieful prezint cele mai variate forme. Lungimea
sa nsumeaz 87 km, debitul mediu multianual ajungnd la 35,96 mc/s la ieirea din judeul
Cara- Severin. Izvoarele sunt n zona platoului Munilor Semenic unde are loc
ngemnarea mai multor praie i ogae, dintre care mai importante sunt Semenicul,
51
_________________________________________________________________________________
Grditea i Brebu. Dup ce scap din nctuarea barajului de la Trei Ape, pe o direcie
NVSE i sap o vale ngust i adnc n isturile cristaline ale Munilor Semenic, cursul
su avnd un pronunat caracter torenial, cu pante de scurgere mari (20 - 25 m/km ). n
dreptul localitii Teregova i schimb direcia de curgere spre nord, tindu-i un sector
scurt de chei pn n amonte de Armeni, unde primete apele bogate ale Hidegului (Rul
Rece) ce-i are izvoarele n arcu - Godeanu.
n aval, albia Timiului ncepe s se lrgeasc traversnd culoarul depresionar al
Caransebeului, unde primete pe dreapta o serie de aflueni care fac s sporeasc
considerabil debitul su; este vorba de Fene i Sebe, ape cu caracter tipic montan ce
dreneaz versanii vestici ai sistemului muntos arcu - Godeanu - Muntele Mic. n aval de
oraul Caransebe, Timiul primete pe cel mai mare afluent al su, rul Bistra. Bistra i
adun apele din zona circurilor glaciare ale Munilor arcu i pn la confluena cu Timiul
curge printr-un culoar tectonic, pe o lungime de 46 km, drennd un bazin de recepie de
908 kmp, alctuit din versanii nordici ai sistemului Godeanu - arcu - Muntele Mic i cei
sudici ai
masivului Poiana Rusc.
Afluenii de pe stnga Timiului ce vin din Munii Semenic i prelungirile acestora
spre nord snt praie scurte i de mic importan .
La nord de localitatea Sacu, Timiul iese din judeul Cara-Severin.
Un alt afluent al Timiului cu obria n judeul Cara-Severin este Pogniul cu care
i unete apele n judeul Timi. Pogniul izvorte din culmile mai joase din nordul
Munilor Semenic, strbtnd de-a lungul celor 65 km dealurile Saco - Zgujeni,
depresiunea Ezeri i cmpia ipotului, unde meandreaz puternic, ieind din jude n aval
de localitatea Verme.
Suprafaa bazinului su este de 696 kmp, altitudinea medie a acestuia fiind de 230
m, iar panta medie bazinal de 90 m/km. Igzul i Tul sunt afluenii si mai nsemnai.
Timiul primete pe ultimul su mare afluent, Brzava, pe teritoriul Iugoslaviei, ru care i
adun apele de pe o suprafa de 971 kmp.
Rul Brzava, cu obria n zona versantului vestic al Semenicului, capteaz n
cursul superior prin canalul Semenic praiele ce dreneaz o suprafa bazinal de 30 kmp
(25 kmp n bazinul de recepie al Timiului superior i 5 kmp n bazinul Nerei), iar prin
canalul Znoaga preia din bazinul Nerei superioare apele de pe o suprafa de recepie de
aproape 13 kmp. Acest surplus de ape a fost necesar pentru acoperirea cerinelor de ap
potabil i industrial ale municipiului Reia, n care scop s-au construit barajele de
acumulare Gozna, Valiug i Secu pe Brzava i Trei Ape pe Timiul superior. Dup ce
traverseaz municipiul Reia, Brzava taie transversal Munii Dognecei, iar de la Boca,
unde nregistreaz un debit mediu multianual de 4,14 mc/s, intr n Cmpia Moraviei,
lrgindu-i tot mai mult albia care prezint un curs meandrat i divagri. n aval de
localitatea odea, Brzava iese de pe teritoriul judeului Cara-Severin.
Caraul i are obria n izbucul Cara, apele acestuia provenind din praiele care
strbat isturile cristaline ale Culmii Certej, Pucau Mare (Munii Aninei) i se pierd apoi n
peticul calcaros de la Crneala, dup ce strbate 76 km pe teritoriul rii noastre, Caraul
vrsndu-i apele n Dunre, pe teritoriul Iugoslaviei. Suprafaa bazinului su de recepie
este de 1.118 kmp, n cadrul creia relieful are altitudini i pante medii cu valori de 10
m/km, respectiv 26m/km. Pe parcursul celor 85 km, aspectul vii se modific n funcie de
tipul de relief strbtut. n cursul superior unde conflueaz cu Comarnicul i Buhuiul, valea
Caraului are aspectul unei vi tipic montane cu sectoare de chei, lrgindu-se treptat n
cursul mijlociu n zona colinar, unde-i dezvolt o albie major cu limi de 1 km pentru ca
n final, la ieirea din cmpia piemontan a Caraului, s se despleteasc n numeroase
brae cu puternice meandre, ntr-o lunc cu limi de pn la 3 km. Debitul su i al
afluenilor de pe stnga este puternic influenat de prezena calcarului din Munii Aninei,
unde i au izvoarele.
52
_________________________________________________________________________________
Dintre afluenii primii de pe stnga, mai importani sunt: Grlite, Jitin, Liava, Ciclova i
Vicinic, iar pe dreapta praiele cu izvoarele n Munii Dognecei i sporesc volumul apelor ce
ajung, la Vrdia, la un debit mediu multianual de 6,35 mc/s. Dintre acestea, mai
nsemnate sunt: Dognecea i Ciornov.
Nera i are izvoarele sub vrful Piatra Goznei din zona golului montan al
Semenicului, unde este cunoscut sub numele de Nergana; de aici i poart apele spre sud,
tindu-i o vale ngust n cristalinul Semenicului, pe o distan de 26 km, n care primete
aportul unor aflueni cu un debit bogat: Nergnia, Coava i Heliag.De la Pta, Nera i
schimb cursul spre sud-vest, pentru a ptrunde n depresiunea Almjului unde i
domolete apele ntr-o albie larg. Aici colecteaz apele celor mai importani aflueni, de pe
dreapta (venind din Munii Aninei): Miniul, Lpunicul, Moceriul i Ducinul - ruri scurte cu
pante mari de scurgere i cu debite bogate, iar de pe stnga (izvornd din Munii Almjului):
Prigorul, Rudria, Bnia i opot. De la opotu Nou i pn la Sasca Montan, pe o
lungime de 22 km Nera traverseaz platourile calcaroase Liciovacea - Crbunari, tindu-i
unele dintre cele mai lungi, mai slbatice i mai frumoase chei din ar, prelungite i pe
afluentul su din acest sector: Beiul. De la ieirea din chei i pn la vrsarea n Dunre,
Nera primete praiele mici din Munii Locvei, lrgindu-i tot mai mult albia.Cursul Nerei are
o lungime de 131 km, o suprafa a bazinului de 1.360 kmp, cu altitudine medie de 550 m i
o pant medie de 30 m/km, n sectorul su inferior nregistrnd (la Sasca) un debit mediu
multianual de 13,2 mc/s.
Cerna i are izvoarele pe versantul sud-estic al Munilor Godeanu i, pe ntregul su
traseu de 84 km, prezint caracteristicile unui ru de munte cu o vale puternic adncit, cu
numeroase sectoare de chei, patul de calcare pe care curge n amonte de Bile Herculane i panta mare de scurgere (30 m/km) influeneaz n mare msur regimul su
hidrologic. Cerna intr n judeul Cara-Severin la punctul de confluen cu prul Craiova,
dup ce a parcurs 24 km pe teritoriul judeului Gorj. Cursul su urmrete fidel traseul unui
sistem longitudinal de falii cu direcia NE-SV, flancat pe stnga de Munii Mehedini (judeul
Mehedini), iar la dreapta de Munii Cernei. Pn la Bile Herculane debiteaz n Cerna i
numeroase izbucuri (rezultate ale vilor oarbe din zona calcaroas) i izvoare
termominerale, debitul ei mediu multianual ajungnd aici la 15,8 mc/s.
n aval de oraul Bile Herculane, Cerna conflueaz cu rul Belareca, schimbndu-i
direcia de curgere spre sud, iar dincolo de Tople intr n judeul Mehedini dup ce a
parcurs 49 km, pe teritoriul judeului nostru vrsndu-se n Dunre, la Orova, n lacul de
acumulare de la Porile de Fier.
Belareca, cel mai important afluent al Cernei, cu o suprafa bazinal de 706 kmp i
o lungime de 35 km, i adun izvoarele de pe versantul sud-vestic al Munilor Cernei,
primind n cursul superior o serie de praie mici: Ranica, Studena, Ciumerna. Abia dup ce
ptrunde n depresiunea Mehadica colecteaz aflueni mai mari: Valea Bolvania (cu
izvoarele n Munii Cernei), Mehadica (cu izvoarele n Munii Semenic, adunnd i apele
praielor: Belentin,Luncavia, Domanea i Globu) i Sverindin (cu izvoare n Munii
Almjului). nainte de confluena cu Cerna, debitul mediu multianual al Belareci este de
6,6 mc/s, iar altitudinea i panta medie a bazinului de recepie este de 400 m/km i
respectiv 18 m/km.
Dunrea mrginete la sud judeul, pe o lungime de 60 km. De la confluena cu rul
Nera i pn n aval de localitatea Cozla, strbate unul dintre cele mai frumoase defilee din
Europa, traseul su prezentnd numeroase sectoare nguste cu limi de 200-300 m, sau
bazinete unde limea albiei atinge deseori 1,5 km, limea maxim de 5 km nregistrnduse n zona ostrovului Moldova Veche.
Prin construirea barajului hidroenergetic de la Porile de Fier i prin ridicarea nivelului
apelor, albia Dunrii i-a modificat configuraia.
Afluenii pe care i primete sunt ruri scurte, cu pante mari de scurgere i debite
relativ bogate, antrennd un volum mare de aluviuni i material dislocat din albie. De pe
53
_________________________________________________________________________________
versanii sudici ai Munilor Almjului, Dunrea colecteaz apele rurilor: Radimna, Boneag
(care traverseaz oraul Moldova Nou), Liborajdea, Sichevia, Orevia, Berzasca i Sirinia.
Caracterul specific al regimului hidrologic al rurilor din judeul Cara-Severin este
determinat de specificul climatic al Banatului sudic, rezultat al suprapunerii maselor de aer
atlantic cu aerul mediteranean i adreatic, ceea ce genereaz caracterul moderat al
temperaturilor, perioadele de nclzire din timpul iernii, nceperea timpurie a primverii,
precum i cantitile medii plurianuale de precipitaii relativ ridicate (800 1.400 mm).
La definirea caracterului regimului hidrologic concur n egal msur i relieful,
ntruct exist un raport strns de interdependen ntre altitudinea, gradul de mpdurire,
panta de scurgere, densitatea reelei, constituia petrografic i valorile scurgerii. Relieful
nalt constituie un baraj n calea maselor de aer umed, pe versantul expus nregistrndu-se
valori maxime ale precipitaiilor medii anuale care, la rndul lor, imprim valori ridicate
scurgerii medii. Fenomenul se poate observa bine pe versantul vestic al Munilor arcu i
Godeanu, unde se nregistreaz cea mai ridicat medie a precipitaiilor, ceea ce
influeneaz valorile ridicate ale scurgerii pentru Cerna, Hideg i Bistra. n sectoarele nalte
montane sunt identificate i valori ridicate ale densitii reelei hidrografice de 0,7 0,9
km/kmp, fa de 0,3 0,5 km/kmp, valori ntlnite n sectoarele joase de cmpie, unde i
pantele de scurgere sunt reduse, n aceste condiii, scurgerea medie multianual
nregistrndu-se n zona nalt Godeanu arcu 40 l/s/kmp, n Semenic 20 l/s/kmp, iar n
zona cmpiei piemontane a Caraului 3 l/s/kmp. Sectoare ale bazinelor Nera, Cerna i
Cara instalate pe calcare sufer puternice modificri ale scurgerilor fie datorit pierderilor
de ap, fie prin aportul apelor provenite pe cale subteran din izbucuri. Pentru reeaua
hidrografic din partea de sud a Banatului este caracteristic scurgerea celui mai mare
volum de ape primvara, n lunile martie mai, iar cea mai redus cantitate este
nregistrat n lunile de toamn, septembrie decembrie.
Datorit succesiunii unor ani ploioi i nclzirilor brute survenite primvara n
Munii Banatului, cantitilor excepionale ale precipitaiilor care se suprapun perioadei
topirii zpezilor (stratul de zpad nregistreaz grosimea medie multianual cea mai mare
din ar n Semenic), sunt generate viituri cu efecte catastrofale pe majoritatea rurilor din
jude. Asemenea viituri s-au observat n anii: 1910 1912, 1938 1939, 1942, 1955, 1966,
1970, 1975, 1978 cnd apele Nerei au atins cota de 616 cm, apropiat de inundaia
istoric din 1910 cnd a fost distrus localitatea opotu Nou de ctre apele Nerei.
n vederea reducerii efectelor distrugtoare ale apelor, s-au executat deja lucrri de
regularizare i ndiguire a albiilor pe rurile Mini, Bistra, Cerna i Brzava, elaborndu-se
un vast program de amenajare complex a rurilor, ce va asigura aprarea tuturor
localitilor i obiectivelor economice amplasate de-a lungul principalelor cursuri de ap din
jude.
Variaia temperaturii apei urmeaz ndeaproape variaia temperaturii aerului i, n
funcie de individualitatea proprie a fiecrui bazin, media anual a temperaturii apei
oscileaz de la un bazin la altul, astfel: 7,6 C pe Timi ; 12,3 C pe Brzava; 9,9 C pe
Cara; 8,8 C pe Nera; 8,7 C pe Cerna.
Fenomenele de iarn pe ruri apar rar, fiind mai evidente pe tronsoanele din treapta
montan.
n chimismul apelor, se constat predominana bicarbonailor cu coninut bogat de
oxigen, cu un pH mediu i slab alcalin (6,8 7,4). Coninutul de oxigen dizolvat variaz n
funcie de relief, meninndu-se n toate rurile din treapta montan la peste 10 mg/l i
scznd la 9,3 mg/l doar n Cara, n zona de cmpie unde pantele mici de scurgere nu
mai permit o bun aerare a apei.
Substanele organice sunt n general de origine alohton, dar n sectoarele inferioare
ale unor ruri din cmpie apar de origine autohton, generate de dezvoltarea zoo- i
fitoplantonului.
Cantitativ, substanele organice oscileaz ntre 5,4 mg/l i 7,7 mg/l.
54
_________________________________________________________________________________
Mineralizarea apei este mic n sectorul montan i submontan, iar n cel de cmpie
este medie, atingnd valori de 176 mg/l n Timiul superior n zona montan i de 381 mg/l
n Caraul inferior n zona de cmpie; mineralizare medie n cursul superior au rurile care
traverseaz zona de calcar: 297 mg/l pe Caraul superior.
Lacurile ocup un loc important n hidrografia judeului, predominnd cele de natur
antropic, efect al dezvoltrii economico-sociale a aezrilor, al necesarului tot mai sporit
de ap potabil i industrial, al adugrii funciei de agrement unora dintre lacuri.Lacurile
naturale ocup suprafee restrnse, cele mai nsemnate i care au stat n atenia
specialitilor fiind lacurile carstice.
Lacul Dracului provine din bararea gurii unei peteri de ctre aluviunile Nerei i prin
prbuirea bolii peterii n zona intrrii. Apa din lac provine din Nera prin intermediul
fisurilor carstice. Suprafaa lacului este de 700 mp, adncimea maxim de 9,3 m, iar
volumul total este de 3.197 mc. La nivelele ridicate, suprafaa lacului se mrete cu
aproximativ 50 mp, iar volumul crete la peste 3.900 mc.
Lacul Ochiul Beiului este instalat ntr-o dolin format deasupra unui izvor
vaucluzian. Morfometric, lacul se prezint cu o suprafa de 284 mp, adncimea maxim de
3,6 m i un volum de 313 mc. Debitul bogat al izvorului submers face ca lacul s trimit un
emisar cu debit de 0,3 mc care, dup confluena cu prul Beunia, poart denumirea de
prul Bei. Apa lacului, avnd n permanen temperatura sczut, dizolv o mare cantitate
de oxigen (peste 10 mg/l), ceea ce favorizeaz abundena pstrvului indigen.
Ambele lacuri constituie puncte de mare atracie turistic ncadrate peisajului mirific
al Rezervaiei Naturale Cheile Nerei - Beunia.
Lacul crio-nival Baia Vulturilor, de mic ntindere, din platoul Semenic i cteva
mici lacuri glaciare completeaz reeaua de lacuri din jude. Acestea din urm i-au
cantonat apele n cldirile glaciare de mici dimensiuni din Munii arcu Godeanu: Iezerul
de sub Baicu, Iezerul arcu, Turile Pietrei etc.
Lacurile antropice (de baraj) au aprut odat cu dezvoltarea industrial a judeului
i,ulterior, pentru producerea energiei electrice, alimentarea cu ap potabil i industrial a
municipiului Reia i a altor centre, folosine piscicole i atenuarea undei de viitur.
La Oravia, intensificarea n trecut a exploatrii minereurilor neferoase i a prelucrrii
lor, consumul tot mai mare de ap a generat apariia celor dou lacuri de pe Valea Oraviei,
lacuri care s-au pstrat pn astzi. Sunt lacuri mici aflate ntr-un avansat stadiu de
colmatare, cu suprafee de 8,8 ha (Lacul Mare) i 2,2 ha (Lacul Mic) i cu volumele de cca.
11.000 mc (Lacul Mare) i 420 mc (Lacul Mic), utilizate astzi n scop piscicol, Lacul Mare
i pentru agrement. Sunt construite baraje i pe Valea Dognecei, tot pentru alimentarea cu
ap a exploatrilor miniere. Lacurile sunt astzi colmatate i prezint suprafee de 5,8 ha
(Lacul Mare) i 3,1 ha (Lacul Mic) i volume de cca. 450.000 mc i respectiv 156.400 mc,
fiind folosite n prezent pentru piscicultur. Lacul Mic, cunoscut i sub numele de Lacul cu
nuferi, constituie un plcut loc de agrement.
Pentru asigurarea debitului de ap necesar industriei din bazinul carbonifer Anina, a
fost amenajat n anul 1884 un mic lac subteran prin bararea cursului prului Buhui, la
ieirea din petera Buhui. Ulterior, n amonte de sectorul subteran al acestui pru, s-a
construit un baraj lung de 60 m care a adunat n spatele lui un volum de ape de 500.000
mc, lacul actual avnd o suprafa de 9,8 ha. Lacul servete i n prezent la alimentarea cu
ap a oraului Anina. Tot pe cursul prului Buhui, a fost amenajat n anul 1940 Lacul
Mrghita, cu un volum de ap de cca. 200.000 mc i o suprafa de aproximativ 4 ha,
iniial fiind utilizat pentru o microcentral. Astzi acesta acumuleaz i funciile de agrement
i alimentare cu ap a complexului turistic de aici.
Cele mai importante lacuri rmn ns cele din cadrul amenajrilor hidrotehnice de
pe cursurile Brzavei i Timiului superior, legate ntre ele prin sistemul de derivaii i
55
_________________________________________________________________________________
canale colectoare ale tuturor apelor din Munii Semenicului. Funciile acestor lacuri sunt
multiple: alimentarea cu ap potabil i industrial a municipiului Reia, producerea de
energie electric (n salba de centrale hidroelectrice: Breazova Crinicel, Grebla),
agrement, piscicultur i atenuarea undelor de viitur.
Pe Brzava se succed, din amonte de localitatea Vliug pn n apropierea Reiei,
lacurile Gozna, Vliug i Secu. Denumirile lacurilor care se succed pe Brzava sunt folosite
n unele lucrri i de ctre localnici ca: Vliug, Breazova, Secu, iar n evidena Cadastrului
Apelor Romne i n hrile topografice 1:50 000, sunt date denumirile de: Gozna, Vliug i
Secu.
Lacul de acumulare Gozna, pus n funciune n anul 1953, are o suprafa de 66,2
ha i un volum de ap de 11.997.000 mc, fiind folosit pentru hidrocentrale Crinicel i
Grebla i ca bazin piscicol n cadrul complexului turistic Crivaia.
Lacul de acumulare Vliug funcioneaz din anul 1909 n scop hidroenergetic i
pentru alimentare cu ap. Are o suprafa de 12,6 ha i un volum de 1.130.000 mc.
Lacul de acumulare Secu construit n anul 1963, cu o suprafa de 105,67 ha i un
volum de 15.132.000 mc, servete la alimentarea cu ap, aprarea municipiului Reia
mpotriva inundaiilor, avnd i rol de agrement n cadrul staiunii turistice Secu.
Pe cursul superior al Timiului s-a construit n anul 1970 lacul de acumulare Trei
Ape, cu o suprafa de 52.612 ha i un volum de 6.340.000 mc. Punerea n valoare a
acumulrii Trei Ape se face prin pomparea apei n derivaia Semenic de unde, prin lanul
de hidrocentrale, ajunge n instalaiile industriale din Reia.
Fig. 57 Trei ape-lac artificial
Lacurile antropice de dimensiuni mici, destinate industriei i cu funcii de agrement,

mai exist n vecintatea oraului Boca: lacurile Hrtoape i Medre. Lacuri de interes
piscicol sunt:pstrvriile de la Poiana Mrului (0,13 ha) pe rul Bistra, de la Semenic (0,65
ha) pe Brzava superioar i cresctoriile de crap de la Greoni (7,3 ha) pe prul Liava i
cea de la Petrilova. Armai fi de amintit acumularea Porilor de Fier care se prelungete i n
judeul Cara-Severin, sau irul de bli din defileul Dunrii care, prin amenajri
corespunztoare de scoatere de sub revrsrile Dunrii la ape mari, ar putea fi
transformate n excelente cresctorii de pete.
Programul naional de amenajare a cursurilor de ap prevede construirea pe
teritoriul judeului Cara-Severin a noi lacuri de acumulare pe rurile : Timi, Bistra
Poiana Mrului,
Brzava, Poneasca, Mini, Cerna i Belareca. Prin acestea se vor asigura valorificarea
potenialului hidroenergetic, necesitile de ap potabil i industrial, se vor reglementa
debitele la ape mari nlturndu-se efectele distructive ale apei la inundaii i se vor pune n
valoare noi zone de agrement n cadrul unora dintre cele mai pitoreti locuri ale Munilor
Banatului.
56
_________________________________________________________________________________
Apele subterane. Modul de manifestare a apelor subterane n judeul Cara-Severin

este o rezultant a condiiilor climatice, morfologice, hidrologice i, n special, a condiiilor
litologice, ceea ce explic dinamica apelor freatice i valorile principalilor parametri
hidrologici mai mare spre rama montan i mai mic spre zonele joase .
Aceasta explic i direcia principal de scurgere a apelor freatice, orientate dinspre
rama montan spre zone joase. n perioadele de alimentare a orizontului acvifer freatic (cu
predilecie primvara), n zonele nalte se acumuleaz un volum mare de ap n subteran,
care se dreneaz repede spre zonele mai joase i spre principalele ruri. n aval viteza
apelor scade datorit permeabilitii reduse a stratelor acvifere , drenajul se face greu, n
anumite condiii apele se ridic i bltesc la suprafaa terenului.
n general, mineralizarea lor crete dinspre rama montan spre zona de cmpie sau
depresionar, dar este puternic influenat i de litologia pe care o strbate.Nivelele
hidrostatice medii se situeaz la adncimi cuprinse ntre 2 - 5 m n zonele joase i peste 5
m n zonele nalte. Amplitudinea de variaie anual a nivelului hidrostatic atinge uneori
valori mari (3 - 4 m), dar n general are valori cuprinse ntre 1 - 3 m. n luncile rurilor,
freaticul este cantonat n aluviuni de diferite granulometrii, fiind alimentat cu ap din
precipitaii i din infiltraiile provenite din ruri, direcia de curgere a apei freatice fiind
suprapus direciei de curgere a rurilor.
Pe terasele rurilor, principala surs de alimentare cu ap a freaticului o constituie
infiltraiile venite de pe versanii munilor, infiltraii rezultate din precipitaii i din apele de
iroire.
n zona de contact a regiunilor joase cu rama montan sau a munilor apar strate
acvifere sub presiune ce debiteaz artezian, puse n eviden prin foraje de alimentare cu
ap n zona Bozovici, Oravia i Zorlenu Mare.
Un regim deosebit au apele subterane cantonate n calcare mezozoice din banda
Reia- Moldova Nou i Munii Cernei. Acestea provin din apa meteoric care circul prin
reeaua fisurocarstic, reaprnd la zi la nivelele inferioare sub form de izbucuri, cu debite
bogate care ridic mult volumul debitelor rurilor ce strbat sectoare de chei: Cara, Nera,
Cerna, Mini, Grlite, Vicinic, Bei.
n zonele de fractur de la contactul dintre formaiunile eruptive i calcar, care
alctuiesc substratul pe care curge Cerna, exist o intens circulaie a apelor subterane
provenite din infiltraii fracturile avnd o extindere foarte mare n profunzime, pn la
aproximativ 1.200 m. De aici, apele infiltrate reapar pe malurile Cernei sub form de izvoare
termo-minerale ascendente de-a lungul faliilor.
Toate izvoarele manifest la suprafa un regim artezian generat de diferena de
nivel dintre punctul de infiltraie a apei i cel de apariie. Aceast diferen de nivel are o
valoare de aproximativ1.200 m, considernd altitudinea afluenilor i izvoarele Cernei la
1.800 m i cea a staiunii la 160 m. Izvoarele din grupa sudic a staiunii au o presiune
artezian ce poate ridica apa pn la 50 m deasupra solului.
Originea apelor termo-minerale de la Bile Herculane a fost stabilit ca fiind n
principal vadoas. Ceea ce este caracteristic izvoarelor termale este constana debitului, cu
excepia izvorului Hercules I, al crui debit sufer variaii sezoniere. Mineralizarea lor este
cuprins ntre 3 6 g substane dizolvate/litru i este caracterizat prin prezena NaCl (1,7 3,5 g/l) i a H2S, hiposulfitului i sulfhidrat de sodiu, care le imprim caracterul srat i
sulfuros. Temperatura izvoarelor principale variaz ntre 40 - 54 C, iar apele la locul numit
apte izvoare calde sunt dintre cele mai radioactive ape din ar.
Prin efectele curative ale apelor sale i prin vechimea exploatrii lor, staiunea
balneoclimateric Bile Herculane este cotat ca una dintre cele mai vechi i renumite
staiuni din Europa. De altfel, n judeul Cara-Severin mai apar izvoare termo-minerale n
zonele de fractur Mehadica Cuptoare i Oravia Ciclova. Cele de la Mehadica sunt
apropiate calitativ de apele de la Bile Herculane, dar nu sunt captate i amenajate. La
57
_________________________________________________________________________________
Ciclava Montan, lng Oravia, apele termale apar n formaiuni pliocene, au temperaturi
de 27 C i sunt exploatate ntr-un trand termal.
fig. 58 : Amplasare parc eolian si distantele fata de localitati si Dunare
58
_________________________________________________________________________________
Impactul prognozat de proiect asupra factorului de mediu APA este

NESEMNIFICATIV .
4.2. Aerul
Clima Este de tip continental-moderat cu influene submediteraneene.
Temperatura medie anual variaz n funcie de altitudine, nregistrndu-se astfel 10-11
grade Celsius n zona deluroas i de cmpie i 4-9 grade Celsius la munte. Precipitaiile
cresc de la 700 mm/mp n zonele joase la 1400 mm/mp n Munii arcu i Godeanu.
Datorit aezrii judeului n partea de SV a rii, nu departe de Marea Adriatic i la
adpostul Munilor Carpai, teritoriul su se integreaz climatului temperat continental
moderat, subtipul bnean, cu nuane submediteraneene.
Subtipul climatic bnean se caracterizeaz prin circulaia maselor de aer atlantic i
prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea ce confer caracter moderat regimului
termic, cu frecvente perioade de nclzire n timpul iernii, cu primveri timpurii i cantiti
medii multianuale de precipitaii relativ ridicate. Predominarea n tot cursul anului, a
adveciei maselor de aer umed din vest i sud vest, precum i activitatea frontal mai
intens dau principala caracteristic climatic a Banatului.
Regimul termic. Urmrind repartizarea valorilor medii ale temperaturilor aerului,
remarcm o variaie apreciabil a acestora n funcie de altitudine. Diferena de temperatur
ntre Lugoj i Caransebe este redus (0,4 C), ca i cea de altitudine (77 m). Fa de
aceasta, n regiunile muntoase diferenele valorilor medii ating 6 C (ntre Caransebe i
Cuntu), respectiv 10 C (ntre Caransebe i arcu). Temperatura medie anual, n
comparaie cu Caransebeul, este de 1,1 C, mai mic la Teregova, cu 3,0 C la Brebu Nou
i cu 6,7 C la Semenic.
Diferena este evident i n ceea ce privete temperaturile medii lunare. Luna
ianuarie are valori ceva mai ridicate la Caransebe (- 0,8 C), Lugoj (- 1,0 C), fa de alte
localiti din Cmpia Romn situate la aceeai altitudine cum ar fi Craiova sau Geti.
Acest fenomen se explic prin invazia destul de frecvent a maselor de aer maritim
subtropical ce se deplaseaz din Bazinul Mediteranean spre est nord est. De menionat
c n spaiul montan temperatura cea mai sczut nu se nregistreaz n prima lun a
anului, ci n februarie, situaie condiionat de intensificarea maselor de aer rece continental
ce vin dinspre nord i nord nord-est.
n lunile de var temperaturile medii sunt n continu cretere, dar mai moderate de
la o lun la alta, comparativ cu lunile de primvar. ncepnd cu luna august pentru
zonele joase i septembrie pentru regiunile montane, valorile ncep s scad progresiv.
Analiznd temperatura medie pe anotimpuri, se constat c iernile sunt relativ aspre n
regiunile muntoase (la Cuntu - 3,4 C, Semenic 4, 8 C, iar pe arcu 8,3 C), n timp ce
la Caransebe (0,4 C) i Oravia (0,8 C) valoarea temperaturii este pozitiv . Cu toate
acestea n zonele piemontane, iernile sunt mai puin aspre, ns tot cu temperaturi
negative, de exemplu la Bozovici valoarea este de 2,8 C.
Faptul se datoreaz aerului rece ce se scurge de pe munii Semenicului i arcului
nspre zonele depresionare, unde se acumuleaz i provoac permanent o scdere a
temperaturii. Pe Semenic, Muntele Mic i arcu, unde nu exist cea, are loc o insolaie
puternic, care determin uneori temperaturi mai ridicate dect n zonele depresionare.
Anotimpul de var este n general moderat, comparativ cu cel de iarn: Cuntu
12,5C,Semenic 12,3 C, arcu 7,8 C n regiunea muntoas , temperatura crescnd treptat
n depresiuni: Oravia (20,1 C), Bozovici (18,8 C), Caransebe (20,1 C). Anotimpul de
primvar se instaleaz brusc n zone joase, pe cnd n regiunea muntoas vine mai lent i
59
_________________________________________________________________________________
cu temperaturi mai sczute (-1,8 C la arcu, 2,4 C la Semenic, 2,9 C la Cuntu). Aceast
diferen ntre cele dou anotimpuri
este mai accentuat pe platforma Semenic i Muntele Mic i mai atenuat n culoarul TimiCerna, Valea Dunrii, depresiunea Almjului. Toamna este mai cald dect primvara cu
aproximativ 1C, n regiunile joase; n cele montan e, diferena se accentueaz cu peste 3C
fa de primvar. n acest anotimp, temperatura nu scade prea mult n raport cu
altitudinea, straturile superioare ale aerului fiind mai calde toamna dect primvara. Curenii
dominani sunt cei descendeni, ceea ce explic temperaturile mai ridicate fa de
primvar care contribuie la topirea imediat a zpezilor timpurii.
Climatul Defileului Dunrii este submediteraneean, caracterizat printr-o temperatur
anual mai ridicat dect n restul rii: 10-11 C, iar la Or ova 11,8 C, cea mai ridicat
valoare din ar.
Deci temperatura medie a lunii ianuarie variaz ntre 0 i 1,0 C, iar cea a lunii iulie
ntre 21 C i 23 C. n cadrul acestui defileu s-au stabilit do u tipuri de topoclimate:
topoclimatul de tip Moldova - Berzasca i topoclimatul de tip Orova - Bile Herculane,
ultimul el nsui factor curativ, complementnd eficacitatea apelor minerale termalizate.
Regimul vnturilor. Frecvena anual a vnturilor pe anumite direcii prezint unele
deosebiri condiionate de caracterul circulaiei generale i de relief. Pe arcu se remarc o
frecven n general mai ridicat, cu predominarea vnturilor din nord, nord-est i sud-est.
Pe Cuntu frecvena este mai redus n comparaie cu arcu i se evideniaz dominarea, n
primul rnd, a vnturilor din sectorul sud-estic i apoi din sud i nord-est. Pe platforma
Semenic n cea mai mare parte a anului domin vnturile din sud, sud-est i nord, nordvest. n culoarul Timiului, vnturile cu cea mai
mare frecven sunt cele din sud-est, datorit orientrii similare a culoarului. Pe pantele
Muntelui Mic i Semenicului, ct i n regiunile depresionare, vara, pe timp frumos, sunt
frecvente brizele de munte sau vale. n zona Defileului Dunrii direcia dominant a
vnturilor este din sectorul vestic i estic remarcndu-se, ca amplitudine, slaba frecven a
vnturilor din sud i nord. Caracteristic este vntul Coava, deosebit de intens n sectorul
vestic al defileului cu direcie sud-est ctre nord-est.
Regimul precipitailor atmosferice. Analiznd cantitile de precipitaii atmosferice,
constatm c ele cresc n raport cu altitudinea. Astfel la Caransebe cantitatea medie
anual este de 737,2 mm, la Bozovici de 666 mm, la Oravia de 806 mm, pe arcu de
1.045 mm, pe Platforma Semenic de 1.126 mm i pe Cuntu de 1.242,5 mm. Versanii
vestici primesc cantiti mai mari de precipitaii dect cei estici. La Vliug, situat pe
versantul vestic al Munilor Semenic, cantitatea medie de precipitaii este de 1.002,1 mm,
pe cnd la Brebu Nou, dei localitatea este situat la numai 11 km distan, se
nregistreaz o cantitate medie anual de 936 mm.
n ceea ce privete repartiia precipitaiilor atmosferice n sezonul cald i n cel rece,
se constat aceeai cretere n raport cu altitudinea i o diferen accentuat ntre
semestrul cald, comparativ cu cel rece (504,3 mm la staiile extreme). Cele mai mari
cantiti de precipitaii din zona montan se nregistreaz n lunile iunie i iulie, iar n zonele
joase n lunile mai i iunie. Pe Muntele Mic i pe platforma Semenic apare un al doilea
maxim de precipitaii, mai ales n lunile noiembrie-decembrie.
Cantitile maxime diurne cad tot n perioada cald a anului, n lunile august i
septembrie, cauzate n primul rnd de procesele locale de natura termic convectiv,
precum i de intensificarea activitii frontului rece. Trebuie remarcat faptul c exist o
deosebire accentuat ntre cantitile de precipiii czute n 24 de ore n regiunea nalt,
muntoas i cele din zonele joase cu 60 - 70,4 mm,mai ridicate la Semenic si arcu.
n afar de averse de ploaie, n zona montan se produc averse i sub form de
zpad, fiind mult mai frecvente dect n zonele joase semnalate, de obicei, n lunile aprilie,
mai i iunie odat cu activitatea fronturilor vestice i nord-vestice.
60
_________________________________________________________________________________
Numrul mediu anual al zilelor cu sol acoperit de zpada crete de asemenea cu

nlimea: n cmpie este de 52 la Caransebe; 53,4 la Oravia; 90,5 la Semenic; 87 la
Cuntu i 103 la arcu cu o frecven maxim n februarie (17).
Numrul mediu anual al zilelor cu sol acoperit de zpada crete de asemenea cu
nlimea: n cmpie este de 52 la Caransebe; 53,4 la Oravia i 32,7 la Bozovici, ajunge la
143 zile la Cuntu, 160,3 zile pe Semenic i 186 zile la arcu. Pe culmile Munilor Tarcu
zpada se depune sporadic chiar i n lunile de var, cu o frecven mic: 1,0 zile n iunie i
1,0 zile n iulie, iar n august s-a semnalat strat de zpada.
Zona in care se va amplasa parcul eolian Sf. Elena are in proportie de 60,94%
incadrarea ca terenuri arabile, fanete 35,44 %, pasune impadurita 3,62 % . La aceasta
data pasunea impadurita a fost distrusa, in zona nu mai exista arbusti si/sau arbori.
Impactul existent se datoreaza activitatilor agricole utilizarea utilajelor agricole,
deoarece pe tot terenul arabil pe care se doreste amplasarea turbinelor eoliene s-au
dezvoltat culturi de-a lungul anilor .
In fazele de constructie-montaj si de dezafectare a parcului eolian datorita
intensificarii traficului din zona studiata prin proiect se va constata o crestere a
poluantilor proveniti din surse mobile . Avand in vedere insa ca aceste lucrari nu se vor
desfasura simultan la toate cele 24 de turbine, se preconizeaza ca nu se vor inregistra
depasiri ale concentratiilor maxim admise pentru poluantii relevanti: PM10,
NO2,SO2,COx.
Conform Metodologiei Corinaire cantitatile de poluanti emisi in atmosfera de la
surse mobile se calculeaza dupa urmatoarea formula :
Q = f x V,
unde:
Q - cantitatea de poluant emis n atmosfer, pe tip de poluant, exprimat n
kilograme;
f - factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant n funcie de tipul de combustibil
i de tipul de surs mobil, exprimat n kg/litru de combustibil;
V - cantitatea de combustibil, exprimat n litri.
Factorii de emisie "f" utilizai pentru calcularea cantitilor de poluani emise n
atmosfer de la sursele mobile sunt urmtorii:
1. pentru surse mobile care utilizeaz motorin:
a) autoturisme, alte autovehicule cu masa total maxim autorizat mai mic sau
egal cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maini autopropulsate pentru lucrri i maini mobile
nerutiere) - (non Euro):
f = 0,0132 kg NOx/litru motorin;
f = 0,0006 kg SO2/litru motorin;
f = 0,0063 kg pulberi/litru motorin;
f = 0,0000028 kg poluani organici persisteni/litru motorin;
f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorin;
b) autoturisme, alte autovehicule cu masa total maxim autorizat mai mic sau
egal cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maini autopropulsate pentru lucrri i maini mobile
nerutiere) - (Euro):
f = 0,0115 kg NOx/litru motorin;
f = 0,0006 kg SO2/litru motorin;
f = 0,0011 kg pulberi/litru motorin;
f = 0,0000028 kg poluani organici persisteni/litru motorin;
f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorin;
61
_________________________________________________________________________________
Consumul mediu de motorina pentru utilajele care vor fi utilizate la constructia

parcurilor eoliene Sf. Elena este cuprins intre 6 si 12 l/h/utilaj. Utilizand formula de calcul
mentionata anterior se obtin : 0,0792 0,1584 g NOx/utilaj , 0,00036-0,00072 g
SO2/utilaj, 0,0378-0,0756 g pulberi/utilaj , 0,0000168-0,0000336 g poluanti organici
persistenti/utilaj si 0,000000048-0,000000096 g cadmiu/utilaj .
Conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului din
25/06/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor
de evaluare a dioxidului de sulf, azot monoxidului de carbon, ,pulberilor in suspensie,
plumbului,benzenului si ozonului in aerul inconjurator ) , valorile limita sunt :
- pentru dioxid de sulf :
Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 350 g/m3
- Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 125 g/m3
- Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic si iarna ) : 20
3
g/m
- pentru dioxid de azot si oxizi de azot :
- Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic si iarna ) : 30
g/m3
- pentru pulberi in suspensie PM10:
- pentru monoxid de carbon :
- Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 10 mg/ m3
- pentru benzen :
- Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 5 g/ m3
- pentru plumb :
- Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 0,5 g/ m3
Prin compararea valorilor obtinute cu concentratiile maxim admise se poate
concluziona ca impactul gazelor de ardere de la motoarele utilajelor utilizate la
constructia parcului eolian vor fi nesemnificative . De asemenea , trebuie mentionat ca
acest impact este diminuat de caracteristicile zonei ( topografie, anotimp, vant etc.) ,de
distanta fata de sursa ( la aproximativ 100 m concentratiile de poluanti scad la 10% ) si
de faptul ca utilajele nu functioneaza simultan .
Pentru limitarea emisiilor de pulberi se recomanda ca drumurile sa fie
umectate in perioada secetoasa .
De asemenea se recomanada ca utilajele si mijloacele de transport utilizate
sa fie in stare tehnica buna .
Pe timpul functionarii parcului eolian atmosfera nu va fi afectata de
functionarea turbinelor.
4.3. Solul
62
_________________________________________________________________________________
Condiiile pedogenetice specifice din aceast parte a rii au condus la formarea

unor soluri variate a cror succesiune zonal se suprapune etajrii morfologice. Unele
condiii locale petrografice i de umiditate au determinat apariia solurilor intrazonale.
Grupa cernoziomurilor, reprezentat prin cernoziomuri semicarbonatice, levigate,
srturate, ocup suprafee restrnse n Valea Dunrii. Datorit condiiilor fizico-chimice
bune sunt utilizate pentru cultivarea cerealelor.
Grupa solurilor argiloiluviale brune i argiloiluviale podzolice este ntlnit n
Depresiunea Almj i n zona Dealurilor Vestice. n zonele mai nalte, aceste soluri sunt
continuate de soluri brune: Dealurile Bozoviciului, zona nalt a Depresiunii Almjului,
dealurile Saco Zgujeni, partea nalt a Depresiunii Caraului dinspre M-ii arcu,
Depresiunea Ezeri. Aceste soluri cu nsuiri fizico-chimice moderate i bune necesit
ngrminte pentru creterea gradului de fertilitate.
Pentru combaterea eroziunii au fost luate msuri n ceea ce privete
mbuntirile funciare.
Grupa solurilor brune i brune acide, alturi de cele ale grupei anterioare, ocup
suprafee n zona munceilor Locvei, Aninei, Dognecei i Areniului. Aceste soluri au o
fertilitate sczut, fiind utilizate pentru puni i fnee, pomicultur, iar pe unele suprafee
se cultiv cartofi i porumb.
Grupa solurilor brune podzolice i podzolurilor, rspndite pe trepte de relief mai
nalte, ocup suprafee mai ntinse n M-ii Semenic, Almj i n partea estic a judeului, n
M-ii arcu-Godeanu, Cernei i Poiana Rusc.
Grupa solurilor acide, de pajiti este foarte rspndit n zonele cele mai nalte
ale judeului de peste 1.700 m altitudine, n arealul de pajiti alpine i subalpine ale Munilor
arcu, Godeanu,Cernei i Muntele Mic.
Grupa solurilor litomorfe, reprezentat prin rendzine (negre i brune), s-a format
pe un strat calcaros n condiii de umiditate i datorit prezenei nveliului forestier.
Acestea ocup toat zona calcaroas cuprins ntre Reia i Moldova Nou. Sub form de
petice se ntlnesc rendzine roiibrune i terra rosa n Munii Aninei i Locvei. n
Depresiunea Golf a Oraviei se afl soluri negre i brune, compact argiloase, numite
vertisoluri, n perimetrul ce unete localitile Ticvaniu Mare Iam Berlite Nicolin
Ciuchici Slatina Nera Ilidia Rcdia Broteni Oravia. Prin folosirea
amendamentelor crete fertilitatea vertisolurilor, fiind utilizate n cultura grului, florii
soarelui, trifoiului rou.
Grupa solurilor hidromorfe. Cele mai rspndite sunt solurile pseudogleice
ntlnite pe terasele Timiului ntre Buchin i Sacu, pe terasele Bistrei n aval de Oelu Rou
i n Cmpia Gtaei. n urma lucrrilor de ameliorare prin drenaj, aceste soluri sunt cultivate
cu gru, porumb, floarea soarelui, ovz i orzoaic.
Grupa solurilor slab dezvoltate i de lunc. Regosolurile dezvoltate n fii se afl
pe pantele nclinate din Dealurile Vestice, n dreptul liniei aproximative ce unete localitile
Forotic Doclin, Fize, apoi ntre localitile Ciuchici Ilidia, iar n partea nordic a judeului
n jurul localitii Copcele.
Litosolurile sunt prezente n Lunca Nerei, ntre localitatea Slatina Nera i Naid.
n luncile Timiului, Brzavei i Pogniului s-au dezvoltat soluri aluviale foarte fertile.
Procese geomorfologice actuale si degradarea terenurilor in zona
geografica unde se doreste amplasarea parcului eolian, diversitatea si intensitatea
proceselor actuale este in general redusa , activitatea maxima avand loc in timpul ploilor
torentiale din lunile de vara, deosebit de frecvente pentru judetul Caras Severin. Ca
specifice se remarca eroziunea in suprafata si procesele fluvio-torentiale
63
_________________________________________________________________________________
Implementarea proiectului va determina producerea unor diverse forme de impact

asupra solului . Astfel, se va modifica categoria de folosinta a terenurilor pe care se vor
amplasa turbinele eoliene din agricol, pasune , pasune-impadurita, arabil in teren curticonstructii .
Terenul destinat fundatiilor si traseului de cabluri electrice va fi afectat pe perioada

de functionare a parcului eolian , prin modificarea texturii si a componentei acestuia.
Proiectul prevede reabilitarea terenurilor dupa finalizarea constructiilor si dupa
etapa de desfiintare/demolare .
In urma efectuarii studiului geotehnic , s-a constatat ca ca zona perimetrului de studiu
apartime extremitatii vestice a Zonei de Molasa ( depresiunea Getica ), care se intinde
intre Valea Dambovitei si Dunare . Depresiunea getica ,in timpul miscarilor laramice ( de
ridicare a zonei cristaline din muntii Meridionali ) a preluat rolul de arie de sedimentare ,
evaluand ca atare in Paleogen si Neogen.
In zona arealului prospectat apar formatiuni acoperitoare de deluviu care se
aseaza pe roca de baza, reprezentata de calcare .
Pentru identificarea stratificatiei s-au efectuat :
trei foraje geotehnice ( F1-F3 ) , cu adancimi cuprinse intre 2.3 4,4 m ;
trei penetrari dinamice cu con , una de tip mediu ( PDM1) si doua de tip greu (
PDG2 si PDG3 ).
Forajele geotehnice si rezultatele analizelor de laborator au pus in evidenta
urmatoarea stratificatie a terenului in adancime :
1.forajul F1 a atins adancimea de 2,50 m si a traversat urmatoarele tipuri de pamanturi,

pe intervale de adancime :
64
_________________________________________________________________________________
La data executiei forajului geotehnic apa subterana nu a fost intalnita .
65
_________________________________________________________________________________
1. forajul
..
atins
adancimea
de
4,30

2. forajul F3 - a atins adancimea de 3,60 m si a traversat urmatoarele tipuri de
pamanturi , pe intervale de adancime :
66
_________________________________________________________________________________

Rezultatele obtinute in laborator au indicat ca , din punct de vedere
geotehnic, loessurile sunt reprezentate prin prafuri argiloase (63 probe ), prafuri
nisipoase argiloase ( 17 probe ) si argile prafoase ( 2 probe ), plastic vartoase tari ,
cu plasticitate mijlocie , uscate-umede . Din punct de vedere al granulometriei ,
procentul fractiunilor granulometrice variaza intre limitele : argila = 15 -37 % ,praf =
42- 65 %, nisip = 10 37 %.
Conform STAS 6054/77 : teren de fundare adancimi maxime de inghet
zonarea teritoriului Romaniei in zona cercetata adancimea maxima de inghet
este de 90 cm .
67
_________________________________________________________________________________
Terenul avand destinatia arabil si pasune exista o antropizare a zonei data

de activitatile agricole ( monoculturi ) si pasunat .
In absenta implementarii parcului eolian calitatea solului nu ar avea o
evolutie pozitiva decat daca s-ar practica o agricultura ecologica ( rotirea culturilor,
eliminarea utilizarii pesticidelor si ingrasamintelor chimice ) si s-ar elimina
pasunatul .
Se recomanda ca depozitarea solului excavat sa se realizeze pe orizonturi

pedologice, astfel incat solul fertil sa poata fi reutilizat dupa constructia turbinelor
eoliene, la amenajarea taluzelor .
Sursele de poluare a solului pot apare numai in perioada de constructiemontaj si de dezafectare a parcului eolian, avand in vedere ca vor fi folosite utilaje
la care pot sa apara defectiuni tehnice care sa conduca la pierderi de produse
petroliere pe sol. In aceste situatii se recomanda sa existe cuve cu nisip si/sau
substante absorbante, care sa preia eventualele scurgeri de produse petroliere si in
functie de gravitatea poluarii se vor contacta firme specializate si autorizate in
depoluarea solului, pentru inlaturarea efectelor negative.
De asemenea, pot apare pierderi de materiale ( din excavatii sau beton,
agregate etc.) sau depozitari necontrolate de deseuri menajere .
68
_________________________________________________________________________________
4.4 Geologia subsolului

Geologia Aproape tot teritoriul judeului Cara-Severin aparine ca structur
geologic orogenului Carpailor Meridionali, care este constituit din dou uniti
geotectonice principale: Autohtonul Danubian i Cristalinul Getic care suport cuverturi
sedimentare.
Autohtonul Danubian se ntlnete n partea sudic i sud-estic a judeului,
reprezentnd unul dintre nucleele vechi ale cristalinului carpatic. El suport ctre partea
superioar trei zone principale de sedimentare: zona Drencova, zona Svinecea-Svinia i
zona Presacina.
Cristalinul Getic se ntlnete n zona nordic, central i nord-estic a
judeului, fiind constituit din dou serii cristaline: seria mezocatazonal de Semenic i seria
epizonal de Locva- Poiana Rusc.
Zona Reia-Moldova Nou, orientat NNE-SSV, este constituit n special
din calcare jurasice i cretacic inferior, iar n carbonifer i liasic sunt cantonate importante
zcminte de huil.
Magmatismul laramic, de vrst paleocen, este reprezentat prin banatite
ntlnite la Ocna de Fier, Dognecea, Surduc, Oravia, Ciclova, Ilidia, Sasca Montan i
Moldova Nou.
n ceea ce privete relieful judeului Cara-Severin, acesta se caracterizeaz
printr-o mare diversitate: 65,4% din suprafa o constituie relieful muntos, 16,5% relieful
depresionar, 10,8% dealurile i 7,3% cmpiile.
Munii. Aceast treapt de relief este reprezentat prin Munii Banatului,
partea vestic a Carpailor Meridionali (M. arcu, M. Cernei i M. Mehedini) i prin M.
Poiana Rusc sectorul de sud al acestora ce aparin, de fapt, Munilor Apuseni.
Masivul Poiana Rusc se nal sub forma unui bloc deasupra zonelor
depresionare nvecinate. n teritoriul Cara-Severinului sunt situate doar culmile sud-vestice
ale masivului, n care predomin isturi cristaline, dar se ntlnesc i suprafee ocupate de
calcare i dolomite cristaline sau sedimente cretacice (gresii, marne). n partea central a
masivului se gsesc vrfurile Pade (1.374 m) i Rusca (1.355) din care pornesc radiar,
spre periferie, culmi prelungi i netede.
Munii arcu, situai n partea vestic a Carpailor Meridionali, sunt delimitai
de culoarul Timiului la vest, culoarul Bistrei i depresiunea Haegului la sud, vile Hideg,
Rul es i Rul Mare la sud-est. n aceti muni se pot separa trei subuniti: Masivul
Petreanu-cu nlime maxim n Vf. Pietrii (2.192 m); Masivul arcu-care culmineaz cu Vf.
arcu (2.190 m) i masivul Muntele Mic cu nlimea de 1.802 m n vrful cu acelai nume.
Masivul Petreanu, alctuit din isturi cristaline i granit, prezint dou culmi principale
perpendiculare, culmea orientat SV-NE avnd cele mai mari nlimi n vrfurile Custurii
(2.093 m), Bloju (2.165 m), Pietrii (2.192 m) i Pereanu (1.895 m). Din Vf. Pietrii se
ndreapt spre NV o alt culme principal, cu vrfurile Cununii (2.105 m), Murgani (1.964
m), Sturu (1.823 m) i Znoaga (1.595 m). Masivul arcu alctuit din isturi cristaline,
granie i roci sedimentare prezint mai multe culmi care se desprind din Vf. arcu. Spre
nord-est exist o culme pe care se gsesc vrfurile Cleanu (2.190 m), Mtania (2.160 m)
i Baicu (2.123 m), iar spre nord-vest pornete culmea Jigorei care face legtura cu
Muntele Mic i, printr-o ramificaie, cu culmea Plea (1.413 m). Pe Prul Lung i Hideg sau format depresiunile Poiana Plopului i Poiana Rusci.
Masivul Muntele Mic alctuit din isturi cristaline, strpunse de granite, atinge
nlimea maxim n Vf. Muntele Mic (1.802 m) din care se desprind culmi mpdurite. La
69
_________________________________________________________________________________
confluena Bistrei Mrului cu ucu, se dezvolt depresiunea Poiana Mrului n care se

gsete staiunea cu acelai nume. Pentru Munii arcului este caracteristic prezena
circurilor glaciare n regiunea de izvoare a Bistrei Boului, a vii Pietrei i a Vii Peceneaga
sau din partea nalt a masivului (Groapa Cleanului, Cldarea uculeului, Cldarea
Izvorului, Cldarea Muttoarea).
Munii Godeanu sunt alctuii din isturi cristaline puternic metamorfozate
peste care se gsesc roci sedimentare. Pe teritoriul judeului Cara-Severin se gsete
numai partea estic a acestora cu Vf. Olanu (1.991 m) din care pornesc culmi radiare. n
zona de nord a Vf. Godeanu (2.229 m) s-au format vi glaciare (Gropia, Crnea), ia spre
sud, circuri glaciare (Godeanu, Balmou). Din muntele Moraru se desprinde culmea Moraru
Gugu care atinge nlimea maxim n Vf. Gugu (2.291 m) i se termin spre Branu
(2.226 m).
Munii Cernei sunt limitai de depresiunea Mehadica, Valea Hidegului, Valea
Cernei i Valea Olanului i sunt alctuii dintr-o culme principal paralel cu Cerna i alta
secundar, care are direcia NS. Pe culmea principal sunt dispuse vrfurile Dobrii (1.928
m), Cailor (1.856 m), Baldoveni (1.800 m), Vlacu Mare (1.608 m), Vlacu Mic (1.734 m),
Arjana (1.513 m); nlimile scad, n general spre sud. Spre est se gsete depresiunea
Cornereva care se continu spre nord cu depresiunea Rusca. Munii Cernei sunt alctuii
din isturi cristaline care dau, de altfel, cele mai mari nlimi i din conglomerate, gresii i
calcare.
Munii Mehedini desfurai parial pe teritoriul judeului au ca nlimi
proeminente Colul Pietrei (1.229 m) i Domogled (1.105 m). Diversitatea alctuirii lor
petrografice se evideniaz i n relief, remarcndu-se prezena isturilor cristaline crora le
corespunde Culmea Cernei, cu nlimi n jur de 1.100 m. Crestele Ciucevelor i Geanurilor
fiind formate din calcare, rurile de aici dnd natere la chei adnci i slbatice (Cheile
Corcoaei). De la valea Arasca spre SV apar calcare, marnocalcare, gresii i conglomerate
care au dat natere la martori de eroziune (Piatra Cloanilor, Vrful lui Stan).
Munii Almjului sunt alctuii n cea mai mare parte din filite, cuarite,
gnaise, aparinnd cristalinului danubian, strpunse de granite i granodiorite; n unele
regiuni apar i roci sedimentare (conglomerate i calcare). Prezint mai multe culmi
principale ntre care cea mai important este aceea cu direcia NS, marcat de vrfurile
Cra Mare (1.167 m), Cherbelezu (1.102 m), Omeniscu Mare (897 m) i Urzica (873 m).
Din Vf. Cherbelezu se desprinde spre vest o alt culme n cadrul creia ntlnim vrfurile
Svinecea Mare (1.224 m), Curmtura Bniei (1.069 m) i Tlva Blidarului (898 m). n
cuprinsul acestor muni apar sectoare de chei pe Sirina, Putna i Rudria.
Munii Semenicului, care culmineaz n Vrful Piatra Goznei (1.447 m),
reprezint un important nod orohidrografic. n ceea ce privete constituia lor geologic, aici
pot fi separate dou serii cristaline: seria de Mini i seria de Sebe. Relieful coboar la
nord de Vf. Semenic pn spre Vf. Nemanu Mare (1.122 m). n regiunea izvoarelor
Timiului se gsete depresiunea Grna format prin eroziune diferenial. n munii
Semenic nu se ntlnesc urme glaciare, ci doar efectele modelrii periglaciare (depresiuni
nivale, vluriri, vrfuri piramidale etc.).
Munii Dognecei, situai n partea de NV a Munilor Banatului sunt alctuii din
isturi cristaline strpunse de banatite. De la Ezeri, pe direcia NE SV, se dezvolt un
sinclinal de calcare i gresii. Munii au o direcie NE SV, fiind tiai n partea central de
rul Brzava n sudul cruia se gsesc dou culmi paralele separate de Valea Dognecei. n
vestul vii se atinge nlimea maxim de 617 m n Vf. Culmea Mare. La nord de valea
Brzavei se gsesc Munii Areni, fragmentai de vi adnci, cu nlimea maxim n Vf.
Cula Areniului (549 m).
Munii Aninei, cuprini ntre Valea Brzavei la nord, Cheile Nerei la sud,
dealurile Bozoviciului, vile Poneasca i Brzava la est, dealurile Oraviei i Depresiunea
Lupacului la vest,sunt situai n partea central i nordic a sinclinalului Reia Moldova
70
_________________________________________________________________________________
Nou, unde predomin calcarele jurasice i cretacice. La nord de Cara se gsete Culmea
Ponor (808 m) i Dealul Bucitu (622 m) din care se desprinde o serie de ramificaii. Podiul
carstic al Iabalcei se dezvolt pe dreapta Caraului. ntre Cara i Mini se gsesc o serie
de culmi: Culmea Dobrii (635 m) Tlva Simion (899 m), Culmea Moghila (680 m) Polom
(821 m), Culmea Porcaru Rolu Nou (988 m), iar ntre Mini i Nera se evideniaz culmile
Cununa (1.046 m), Groharu Mare (1.044 m), Leordi (1.160 m), Pleiva (1.144 m). n aceti
muni se gsesc Cheile Nerei (18 km), Cheile Caraului (19 km), Cheile Grlitei (9 km),
Cheile Buhuiului (8 km), izbucurile Caraului i Bigrului, precum i peterile Comarnic,
Plopa, Buhui.
Munii Locvei sunt situai n vestul Munilor Banatului i culmineaz n Vf.
Corhanu Mare (735 m), fiind alctuii din isturi cristaline n vest, iar n est din calcare,
triasice, jurasice i cretacice, strpunse de banatite. n zonele ocupate de calcare nlimile
depesc rar 700 m, ntre formele de relief carstic dezvoltat aici predominnd dolinele; se
ntlnesc i peteri.
Defileul Dunrii de la Porile de Fier (130 km) este localizat ntr-o zon cu o
constituie petrografic complex. De la confluena Nerei cu Dunrea i pn la Bazia
valea este larg, dup care se ngusteaz, pentru a se lrgi din nou n depresiunea
Moldova Veche. ntre Pescari Alibeg albia are o lime de doar 300- 400 m, pentru a se
lrgi n depresiunea Liubcova, dup care urmeaz strmtura Berzasca Greben
caracterizat prin versantul romnesc abrupt. Valea se lrgete din nou n aval de Greben,
iar apoi se ngusteaz n sectorul Cazanele Dunrii, dup care se desfoar Depresiunea
Ogradena Orova, n aval de care urmeaz Porile de Fier.
Depresiunile. Relieful depresionar este reprezentat prin depresiunea
Caransebe Mehadica, a crei conformaie este cea a unui graben. Depresiunea
Caransebe are un relief colinar, fiind separat de depresiunea Mehadica prin pasul
Domanea (Poarta Oriental).
Depresiunea Almjului (depresiunea Bozovici) prezint altitudini de 400 - 450
m n est i 300 - 350 m n vest. n cuprinsul depresiunii se ntlnesc 7 nivele de teras, mai
dezvoltate n partea stng a Nerei.
Depresiunea Ezeri este situat pe locul ocupat de un fost bra al Mrii
Panonice. n cuprinsul ei se remarc bazinetele de la Brebu, Ezeri i Clnic.
Dealurile au o rspndire relativ limitat n cadrul judeului. Unitile mai
importante sunt: dealurile Bozoviciului alctuite din roci eruptive i isturi cristaline, avnd
aspectul unor culmi prelungi, cu altitudini ntre 500 - 800 m; dealurile piemontane ale
Oraviei, formate din isturi cristaline, gresii permiene i calcare jurasice strpunse de
banatite, cu nlimi ce scad spre cmpia Caraului; dealurile Doclinului, reprezentnd un
piemont de acumulare i fiind alctuite din roci pliocene, cu nlimi n jur de 200 m;
dealurile Saco - Zgujeni prezint depozite pliocene strpunse de isturi cristaline
(Culmea Blauca i Mgura Poienii).
71
_________________________________________________________________________________
Figura 59 : Harta unitatilor de relief din judetul Caras-Severin (sursa APM Caras
Severin-Raport privind starea mediului )
Cmpiile. Aceast treapt de relief ocup de asemenea o suprafa redus,

fiind reprezentat printr-o serie de subuniti ale Cmpiei Timiului: cmpiile ipotului,
Moraviei i Caraului.
Cmpia ipotului este situat ntre rurile Pogni i Brzava, iar Cmpia
Moraviei se gsete la sud de Brzava. Cmpia Caraului, dezvoltat pe partea stng a
rului cu acelai nume, este o cmpie subcolinar.
72
_________________________________________________________________________________
4.5. Biodiversitatea
Biodiversitatea reprezint nsi fundamentul existentei umane. Astfel diversitatea
ecologica reprezint variabilitatea total a vieii pe Pmnt i se refer de fapt la
variabilitatea plantelor, animalelor, microorganismelor i a ecosistemelor in care acestea
apar. Plecnd de la ecologie (studiul relaiilor dintre organisme i mediul nconjurtor, att
biotic ct i abiotic), s-a trecut i la studiul diversitii ecologice, care se refera la numrul
de specii dintr-o anumita zona, rolurile ecologice pe care aceasta specie le joaca, felul in
care compoziia speciei se schimba i se mic in cadrul regiunii, i gruparea speciilor
(ecosistemele) care apar intr-o anumita zona, mpreun cu procesele i interaciunile care
au loc intre i in interiorul acestor sisteme.
Biodiversitatea nseamn variabilitatea organismelor vii provenite din orice sursa i
sistemele ecologice din care fac parte, aceasta incluznd diversitatea in interiorul speciilor,
intre specii i diversitatea ecosistemelor. Biodiversitatea poate fi partiionat, astfel ca
putem vorbi de biodiversitatea unei tari, a unei regiuni, a unui ecosistem, sau a unui grup
de organisme, dar i chiar a unei singure specii.
Parcul eolian are n vedere montarea a 24 turbine i este localizat n imediata
vecintate a satului Sfnta Elena, pe teritoriul administrativ al comunei Coronini, suprafaa
destinat proiectului fiind de 9,94 ha. Parcul eolian se afl pe teritoriul Parcului Natural
Porile de Fier , care este inclus n suprafaa ariei de protecie avifaunistic ROSPA0080
Muntii Almajului-Locvei, declarat prin HG nr. 1284/2007 i n suprafaa sitului de
importan comunitar ROSCI206 - Porile de Fier, declarat prin OM 1964/2007.
Situl ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei cu o suprafa de 118,141.60 ha, are
urmtoarele coordonate: latitudine N 44 40' 14'' , longitudine E 21 59' 2'' i este situat n
regiunea continental, cu o altitudine medie de 388 m, altitudine minim fiind de 37 m,
respectiv cea maxim de 972 m, desfurndu-se pe teritoriul judeelor Cara-Severin i
Mehedini.
Zona deluroas i de munte, n partea de sud are caracter submediteranean.
ntlnim aici stnci abrupte, pduri mari de foioase, fnee i puni n stare seminatural oferind adpost pentru o gam variat de specii. Impactul antropic este puin
semnificativ. Au aprut aici unele specii de psri cu distribuie sudic, care cuibresc doar
n cteva zone ale rii, ca uliul cu picioare scurte, acesta fiind unul dintre cele dou locuri
de cuibrit cunoscute n afara Dobrogei.
Tot n zona gsim cele mai mari efective de erpar din afara Dobrogei, situl fiind
important i pentru o serie de specii de pdure, de stncrii respectiv partea de nord-vest
deine populaii mari de presur de grdin i de barz alb.
Diversitatea litologic a acestui masiv montan (roci cristaline, magmatice i
sedimentare) a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu multe elemente
spectaculoase (Cazanele Dunrii, creste i abrupturi calcaroase, chei, peteri, cascade,
forme de relief vulcanic, depresiuni etc.).
C1 specii de interes conservativ global 1 specie: Coracias garrulus
(dumbrveanca);
C6 populaii importante din 12 specii amenintae la nivelul Uniunii Europene
12 specii: Aquila chrysaetos (acvila de munte), Hieraaetus pennatus (acvila mic),
Circaetus gallicus (erpar), Accipiter brevipes (uliul cu picioare scurte), Falco peregrinus
(oim cltor), Haliaeetus albicilla (codalb), Bubo bubo (buha), Ciconia ciconia (barza alb),
Dendrocopos leucotos (ciocnitoare cu spate alb), Dendrocopos medius (ciocnitoare de
73
_________________________________________________________________________________
stejar), Dryocopus martius (ciocnitoarea neagr), Picus canus (ghionoaie sur) i

Emberiza hortulana (presura de grdina).
Situl este deasemeni important pentru:
-Specii de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE:
Aquila chrysaetos (acvila de munte), Aquila pomarina (acvila iptoare mic), Accipiter
brevipes (uliu cu picoare scurte), Bonasa bonasia (ierunc), Bubo bubo (buh), Ciconia
ciconia (barz alb), Circaetus gallicus (erpar), Caprimulgus europaeus (caprimulg),
Coracias garrulus (dumbrveanc), Dendrocopos leucotos (ciocnitoare cu spate alb),
Dendrocopos medius (ciocnitoare de stejar), Dryocopus martius (ciocnitoare neagr),
Falco peregrinus (oim cltor), Hieraaetus pennatus (acvil mic), Haliaeetus albicilla
(codalb), Lullula arborea (ciocrlie de pdure), Lanius collurio (sfrncioc roiatic), Pernis
apivorus (viespar), Strix uralensis (huhurez mare), Picus canus (ghionoaie sur), Emberiza
hortulana (presur de grdin);
-Alte specii importante de flor i faun: Acer pseudoplatanus (paltin),
Carpinus orientalis (crpini), Corylus colurna (alun), Fagus sylvatica (fag), Padus
mahaleb (viin turcesc), Cotinus coggygria (scumpia), Fraxinus excelsior (frasin),
Cerambyx cerdo (croitor), Capreolus capreolus (cproiar), Martes martes (jder de copac),
Sciurus vulgaris (veveri), Canis lupus (lup), Lynx lynx (rs), Meles meles (viezure), Sus
scrofa (porc mistre).
Conform Formularului Standard Natura 2000 prezentat in Anexa nr.4 din HG nr.
1284/2007 , situl RO SPA080:Munii Almjului Locvei a fost desemnat pentru :
a. Specii de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
A091 Aquila chrysaetos
A089 Aquila pomarina
A402 Accipiter brevipes
A104 Bonasa bonasia
A215 Bubo bubo
A031 Ciconia ciconia
A080 Circaetus gallicus
A224 Caprimulgus europaeus
A231 Coracias garrulus
A239 Dendrocopos leucotos
A238 Dendrocopos medius
A236 Dryocopus martius
A103 Falco peregrinus
A092 Hieraaetus pennatus
A075 Haliaeetus albicilla
A246 Lullula arborea
A338 Lanius collurio
A072 Pernis apivorus
A220 Strix uralensis
A234 Picus canus
A379 Emberiza hortulana
b. Alte specii importante de flor i faun
Cerambyx cerdo , Canis lupus
Capreolus capreolus ,Lynx lynx
Martes martes , Meles meles
Sciurus vulgaris, Sus scrofa
Acer pseudoplatanus, Carpinus orientalis
Corylus colurna ,Cotinus coggygria
74
_________________________________________________________________________________
Fagus sylvatica , Fraxinus excelsior

Situl ROSCI206 - Por ile de Fier cu o suprafa de 124,293.00 ha este amplasat
pe raza judeelor Cara-Severin i Mehedini. n arealul sitului, pe raza Parcului Natural
Porile de Fier, s-au identificat urmtoarele specii i habitate Natura 2000:
1. Tipuri de habitate:
3130
3140
3150
3260
3280
40A0*
6110 *
6190
6210*
6260*
6430
8120
8210
8220
8230
8310
9110
9130
9180*
9150
9170
91AA
91E0*
91L0
91M0
91Y0
92A0
9530*
Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea

uniflorae i/sau Isoto-Nanojuncetea
Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaie bentonic de specii de Chara
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie
din Ranunculion fluitantis i Callitricho-Batrachion
Ruri mediteraneene cu scurgere permanent cu specii din PaspaloAgrostidion i perdele de Salix i Populus alba
Tufriuri subcontinentale peri-panonice
Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi
Pajiti panonice de stncrii (Stipo-Festucetalia pallentis)
Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros
(Festuco-Brometalia)
Pajiti panonice i vest-pontice pe nisipuri
Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la
cel montan i alpin
Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel
alpin (Thlaspietea rotundifolii)
Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase
Comuniti pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion
dilleni pe stncrii silicioase
Peteri n care accesul publicului este interzis
Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;91K0 Pduri ilirice de
Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae)
Pduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
Pduri balcano-panonice de cer i gorun
Pduri dacice de stejar i carpen
Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
Vegetaie forestier sub-mediteraneean cu endemitul Pinus nigra ssp.
Banatica
2. Specii de plante:
1939 - Agrimonia pilosa (Turi);
4066 - Asplenium adulterinum (Ferigu, Ruginit);
75
_________________________________________________________________________________
2285 - Colchicum arenarium (Brndu);

4067 - Echium russicum (Capul arpelui);
1898 - Eleocharis carniolica;
4096 - Gladiolus palustris (Gladiol de balt);
2327 - Himantoglossum caprinum (Oule popii);
1428 Marsilea quadrifolia (Trifoia de balt);
2097 - Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor);
2093 - Pulsatilla grandis;
2318 -Stipa danubialis (Colilie);
2120 - Thlaspi jankae (Punguli);
2300 - Tulipa hungarica (Lalea galben)
3. Specii de nevertebrate:
1093* - Austropotamobius torrentium (Racul de ponoare);
1078* - Callimorpha quadripunctaria;
4014 - Carabus variolosus (Carab);
1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare);
4046 Cordulegaster heros (Calul dracului);
1074 - Eriogaster catax;
1052 - Euphydryas maturna;
1083 - Lucanus cervus (Rdac, Rgacea);
1060 - Lycaena dispar;
1061 - Maculinea nausithous;
1059 - Maculinea teleius;
1089 Morimus funereus (Croitorul cenuiu);
1084* - Osmoderma eremita (Crbu);
4020 - Pilemia tigrina (Croitor marmorat);
1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag);
4064 - Theodoxus transversalis (Melc);
1032 - Unio crassus (Scoica de ru) .
4. Specii de amfibieni si reptile:
1188 - Bombina bombina (Buhai de balt cu burta roie);
1193 - Bombina variegata (Buhai de balt cu burta galben);
1220 - Emys orbicularis (Broasc estoas de ap);
1217 - Testudo hermanni (estoas de uscat bnean) .
5. Specii de peti:
1130 - Aspius aspius (Avat);
1138 - Barbus meridionalis (Moioag);
1163 Cottus gobio (Zglvoc);
1124 - Gobio albipinnatus (Porcuor de nisip);
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghibor de ru);
1157 - Gymnocephalus schraetzer (Rspr);
1145 - Misgurnus fossilis (ipar);
2522 - Pelecus cultratus (Sabi);
1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare);
1146 - Sabanejewia aurata (Dunari);
2011 - Umbra krameri (ignu);
1160 - Zingel streber (Fusar);
1159 - Zingel zingel (Pietrar) .
76
_________________________________________________________________________________
6. Specii de mamifere:
1308 - Barbastella barbastellus (Liliac crn);
1352* - Canis lupus (Lup);
1355 Lutra lutra (Vidr, Lutr);
1361 - Lynx lynx (Rs);
1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi);
1323 - Myotisbechsteini (Liliac cu urechi mari);
1307 - Myotis blythii (Liliac comun mic);
1316 - Myotis capaccinii (Liliac cu picioare lungi);
1318 - Myotis dasycneme (Liliac de iaz);
1324 - Myotis myotis (Liliac comun);
1306 -Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoav a lui Blasius);
1305 - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoav);
1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoav);
1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoav);
1302 - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoav a lui Mehely) .
Parcul eolian se invecineaza cu RO SPA0026 :Cursul Dunrii - Bazia Porile de Fier

Aceasta arie de importanta avifaunistica a fost declarata pentru urmatoarele
specii mentionate in Formularul Standard Natura 2000 Anexa nr.4 din HG nr.
1284/2007 :
a. Specii de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului
79/409/CEE
A073 Milvus migrans
A094 Pandion haliaetus
A403 Buteo rufinus
A030 Ciconia nigra
A082 Circus cyaneus
A038 Cygnus cygnus
A027 Egretta alba
A026 Egretta garzetta
A002 Gavia arctica
A001 Gavia stellata
A075 Haliaeetus albicilla
A068 Mergus albellus
A393 Phalacrocorax pygmeus
b.Alte specii importante de flor i faun
Bombina bombina , Bombina variegata
Bufo bufo , Emys orbicularis
Gymnocephalus baloni , Gymnocephalus schraetzer
Zingel streber , Zingel zingel
Siturile au fost declarate in spe pentru protecia speciilor de psri i a
habitatelor sale, conform celor dou directive europene ( Directiva Pasari si Directiva
Habitate ), nefiind de neglijat speciile de liliecii (pe teritoriul Romniei fiind protejate
toate speciile de lilieci ).
77
_________________________________________________________________________________
4.5.1. FLORA
4.5.1.1.
Informaii generale despre flora local
Din punct de vedere biogeografic zona studiat este ncadrat n Regiunea

Continentala, iar din punct de vedere floristic face parte din Provincia Danubianogetica .
R. Calinescu (1964) sustine ca Parcul Natural Portile de Fier se ncadreaza din
punct de vedere biogeografic n Subprovincia banato getica, ce este inclusa n
Provincia dacica. Aceasta, la rndul ei, apartine Subregiunii Mediteraneene,
prezenta a numeroase specii submediteraneene si mediteraneene fiind un
argument n acest sens. Influentele dacice si submediteraneene interactioneaza,
ducnd la formarea unor grupari vegetale complexe, ce constituie vegetatia
banatica de tip submediteranean
fig.60 Zonarea provinciilor floristice ale Romaniei
Flora rii noastre are, din punct de vedere al originii, un caracter heterogen
datorit interferenei a trei subregiuni i cinci provincii biogeografice: subregiunea
eurosiberian (prov. central-european- est-carpatic, daco-iliric, balcanomoesic), subreg. pontico-central-asiatic (prov. ponto-sarmatic) i subreg.
mediteraneean (prov. euxinic).
78
_________________________________________________________________________________
n ansamblul ei, flora Parcului Natural Portile de Fier este reprezentata prin
toate cele cinci ncrengaturi ale regnului vegetal, dupa cum urmeaza: Phycophyta,
cu 71 familii, 171 genuri si 549 specii; Lychenophyta, cu 34 familii, 67 genuri si 375
specii; Fungi, cu 48 familii, 252 genuri si 1077 specii; Bryophyta, cu 31 familii, 98
genuri si 296 specii; Cormophyta, cu 67 de ordine cu 114 familii, 540 de genuri, 1395
de specii, 272 de subspecii si 5 varietati.
Trasatura caracteristica pentru flora Parcului Natural Portile de Fier, alaturi de
amestecul de flore boreale, montane cu cele de origine mediteraneana, o constituie
coborrea n altitudine a unor elemente montane si urcarea unor elemente sudice
(R. Calinescu, S. Iana, 1964). Astfel, fagul (Fagus sylvatica), tisa (Taxus baccata)
coboara mult n defileul Dunarii, ca si alte elemente montane, cum sunt afinul
(Vaccinium myrtillus) care este prezent pe Vf. Trescovat, si licheni nsotitori ai
pinetelor: Cladonia sylvatica, C.foliaceae, C. fimbriata, prezenti si n fagetele din
arealul parcului. Aparitia elementelor montane la altitudini neconforme n Defileul
Dunarii este urmare a conditiilor oropedoclimatice locale.
Formatiile vegetale, conditionate de dinamica n timp a asociatiilor (gruparilor)
si de parametrii topoedafici sunt atribuite etajului nemoral (R. Calinescu si
colab.,1969).
Etajul nemoral prezinta functie de fizionomia si fiziologia asociatiilor vegetale
o diversificare altitudinala determinata de relief si parametrii calitativi si cantitativi ai
acestuia.
Subetajul fagetelor se desfasoara ntre 500 1000 m, fiind reprezentat n
special prin fagete. n structura padurilor de fag (Fagus sylvatica) se mai ntlnesc
Fagus taurica, Fagus moesica si Fagus orientalis.
Din punct de vedere al zonrii vegetaiei, amplasamentul este la limita
inferioar a etajului nemoral. Acesta se caracterizeaz prin prezena n spe a
gorunului, Quercus petraea, specie dominant pentru tot teritoriul parcului. n zonele
n care pdurea de gorun a fost defriat se dezvolt pajiti cu asociaii n care
domin Chrysopogon gryllus, Andropogon ischaenum, Festuca sulcata, habitat ideal
pentru estoasa lui Hermann i unele orhidee.
Zona unde urmeaz s fie implementat proiectul este destinat n cea mai mare
parte culturilor agricole, impactul antropic fiind mai mult dect evident. Chiar i acolo
unde nu sunt culturi agricole, terenurile fie sunt folosite pentru punat, fie au fost
cultivate i abandonate, vegetaia fiind n cea mai mare parte reprezentat de
specii ruderale.
ntr-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomas, astfel
alimentnd celelalte componente biotice ale ecosistemului cu materia prim
necesar desfurrii activitilor vitale. Prin importantul aport de biomas pe care l
aduc n ecosistem, plantele, au un rol esenial n
succesiunea ecologic
determinnd evoluia ecosistemelor. Pentru studiul evoluiei unui ecosistem,
determinant este studiul evoluiei asociaiilor vegetale existente ntr-o perioad de
timp n acel ecosistem, asociaiile vegetale reflectnd condiiile abiotice existente n
acel ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp.
Evoluia asociaiilor vegetale poate fi influenat de factori naturali i de factori
antropici. Factorii naturali sunt reprezentai de calamitile naturale, secetele prin
temperaturi ridicate i lipsa precipitaiilor mai mult timp, etc. Perturbaiile antropice
sunt rezultatul activitilor umane desfurate n ecosistemul respectiv dar i n
zonele nvecinate i sunt reprezentate n special de: poluarea cu substane chimice
care pot accelera sau inhiba dezvoltarea plantelor, de lucrri de mbuntiri funciare
79
_________________________________________________________________________________
ce pot schimba circuitele naturale ale substanelor nutritive i de utilizarea

necorespunztore a unor resurse naturale existente n ecosistem.
Datorit activitilor antropice din zon care au modificat radical compoziia
floristic a habitatelor, aceasta nu mai poate fi descris dect n contextul folosinei
actuale a terenurilor, respectiv: arabil , pune , pune mpdurit .
Din punct de vedere al folosinei terenului, cel mai bine reprezentate sunt
terenurile agricole, urmate de puni i fnee. Ecosistemele de pdure sunt
limitrofe doar n partea nord-estic a amplasamentului, (activitile de
instalare/construire a parcului neafectnd-le n niciun fel pe acestea ), pe zona
studiata observndu-se doar exemplare rzlee de pomi fructifere: prun, cire, pr
pdure. n partea nord estic e teritoriului, punile au fost mpdurite, ns
nentreinute, constatndu-se ruperi de lstari, tieri de arboret tnr, dar i vetre de
foc.
Fig . 61: vetre de foc in pasunile impadurite

Agroecosistemele sunt ecosisteme n care omul a intervenit i care au fost
modificate ireversibil (in cele mai multe cazuri), n vederea practicrii agriculturii.
Unele parcele , pe care se vor pune turbinele, au fost cultivate n anii anteriori, n
momentul de fa nemaifiind folosite, pe ele dezvoltndu-se o vegetaie ruderal.
n zonele unde terenurile au fost cultivate, ulterior fiind abandonate sunt
prezente specii ce formeaz asociaii ruderale, ceea ce denot o degradare fizic a
solului.
Arealul parcului eolian este oarecum limitat n partea de nord-est i nord de
ecosisteme forestiere, pdurea existenta aici fiind una tnr de fag, n amestec cu
gorun i carpen. Cu ct se merge mai adnc pe Valea Polevii, pdurea este mai
nchegat, fagul devenind specia dominant.
80
_________________________________________________________________________________
4.5.1.2. Caracteristicile tipurilor de habitate

Platoul carstic de la Sfnta Elena este un habitat care asigur conditiile ecologice
dezvoltrii unor specii de orhidee, precum Orchis morio, Orchis coriophora, Orchis
papilionacea. Alte plante specifice zonelor xerofite i pe care le-am ntlnit n zon sunt:
Gentiana cruciata, Carduus nutans, Odontites vulgaris, Thymus pulegioides, specii de Poa,
Festuca, dar i specii ruderale precum Capsella bursa-pastoris, Berteroa incana, Verbena
officinali, Eryngium campestris etc.
Fig. 62 Carduus nutans
Fig. 63 Gentiana ciliata
Arnica Montana (arnica ) fig.64 -specie ierboasa de 30-40 cm in inaltime are floare
galbena, creste prin fanete , mai ales acolo unde are umiditate si lumina . In functie de
altitudinea la care este situate , infloreste din iunie si pana la sfarsitul lunii august .
Fig. 64 - Arnica Montana
Specia este folosita ca planta medicinala .

81
_________________________________________________________________________________
Coeloglossum viride-fig. 65 , specie care se regaseste pe pajisti si margini de

padure. A fost listata ca si specie rara in Lista Rosie a plantelor superioare din Romania
( Academia Romana , Institutul de Biologie Bucuresti ) .
Fig. 65-Coeloglossum viride
Nu s-a regasit pe locul de amplasare al turbinelor eoliene , insa au fost identificate

cateva exemplare pe pajisti ( fanete ).
Pajistile de dealuri si podisuri, dezvoltate intre 700 si 200 m altitudine, au ca specii
edificatoare speciile : Agrostis tenuis, Festuca rupicola, Festuca valesiaca, Chrysopogon
gryllus .
Hepatica transsilvanica ( crucea voinicului )- specie identificata in padurile din
vecinatatea amplasamentului este trecuta pe Lista Rosie . Traieste pe soluri calcaroase si
foarte umede la umbra deasa, intuneric chiar. Desi suporta lumina directa a soarelui, ea se
simte mai bine ascunsa printre tufe sau pe stanci, florile albastre iesind din zapada care
inca nu s-a topit. Are o toleranta mare pentru solurile calcaroase desi traieste si in alte
zone, in munti de sisturi cristaline. Suporta foarte bine argila amestecata cu nisip.
Florile apar din februarie pana in mai, in grup de 3-5, uneori mai multe, de o marime de 5-6
cm.
Nu va fi afectata de lucrarile propuse prin proiect .
82
_________________________________________________________________________________
Fig. 66 -Hepatica transsilvanica
In cazul drumului de acces ce duce dinspre localitatea Sf. Elena spre suprafata SF1 a
fost inventariata specia Iris variegata (vezi Fig.67 ). Este vorba de o suprafata foarte mica
(5x5m) care se afla la marginea drumului.
Fig.67-Iris variegata
Printr-o masura foarte simpla se poate evita distrugerea ireversibila a suprafetei (ex.
marcare cu o banda alb/rosu in timpul constructiei). Constructia drumului nu va fi afectat cu
nimic, deoarece in locul amintit drumul este destul de lat si se poate trece cu usurinta.
83
_________________________________________________________________________________
4.5.1.3.Impactul prognozat
n zonele unde terenurile au fost cultivate, ulterior fiind abandonate sunt prezente
specii ce formeaz asociaii ruderale, ceea ce denot o degradare fizic a solului.
Arealul parcului eolian este oarecum limitat n partea de nord-est i nord de
ecosisteme forestiere, pdurea existente aici fiind una tnr de fag, n amestec cu
gorun i carpen. Cu ct se merge mai adnc pe Valea Polevii, pdurea este mai
nchegat, fagul devenind specia dominant. Ecosistemele de pdure nu vor fi afectate
de construcia parcului eolian.
Impactul asupra habitatelor i vieii slbatice survine nc din momentul
nceperii construirii locaiei fiecrei turbine n parte, drumurilor construite sau reabilitate
necesare amplasrii acestora i construirii reelei de conectare a energiei electrice la
SEN . Impact temporar i de scurt durat poate surveni n etapele de iniiere a
proiectului, de asemenea potenial impact asupra florei i faunei protejate de interes
comunitar i naional vor fi tratate n continuare.
Activitile asociate unui proiect de parc eolian pot fi mprite astfel:
- Faza de preconstrucie descrie perioada dinaintea oricrei activiti de teren
- Faza de construcie implic toate componentele necesare pentru a pregti faza
de operare. n aceast faz se realizeaz prima intervenie asupra mediului, prin
ndeprtarea vegetaiei i decopertarea solului pentru a construi fundaiile
turbinelor eoliene, construcia cilor de acces, construcia reelei de colectare a
energiei electrice i a instalarea unor elemente de ntreienere a turbinelor.
- Faza de dezafectare descrie lucrarile efectuate de dezmembrare a turbinelor
eoliene , recuperarea cablurilor electrice si readucerea terenurilor afectate la starea
initiala .
Pe durata construciilor fundaiilor turbinelor, avnd n vedere c acestea sunt
amplasate cu preponderen pe terenuri agricole, nu se pune n discuie fragmentarea
de habitate prioritare sau de interes naional.
O alt intervenie asupra stratului vegetal i solului se va realiza odat cu
sparea santurilor pentru cablurile electrice , considerndu-se ca impactul este mult
diminuat din punct de vedere al psrilor i mamiferelor zburtoare dect dac se
foloseau cabluri aeriene.
Drumurile, multe din ele deja existente, vor fi folosite n perioada construciei
propriu-zise a turbinelor eoliene, dar i ulterior pentru ntreinerea acestora, vor fi
pietruite, recurgndu-se la aceast metod n ideea c asfaltul ar provoca o schimbare
foarte mare a peisajului, ar face mult mai evident i mai pregnant fragmentarea
ecosistemelor din zon, asfaltul sub aciunea direct a soarelui provocnd i o
cretere a temperaturii.
Totodat studii realizate asupra vegetaiei n alte amplasamente ale turbinelor
eoliene, avnd aproximativ aceleai caracteristici (sol degradat, punat intensiv,
terenuri agricole iraional folosite sau prsite), au dus la concluzia c refacerea
habitatelor are loc relativ repede (1-2 ani), iar locul vegetaiei ruderale este luat de
vegetaia natural, specific.
Prin implementarea proiectului, interfluviile dealurilor pe care sunt
situate turbinele impreuna cu caile de acces dintre turbinele eoliene vor
functiona ca si coridoare ecologice de tip ,,clepsidra repetabila , de mare
importanta pentru componenta faunistica .
84
_________________________________________________________________________________
Drumurile de acces dintre turbinele eoliene, in conditiile cresterii vegetatiei

in zona de amplasare a turbinelor la inaltimea corespunzatoare portului natural al
speciilor autohtone vor constitui ,,coridoare de veghe pentru mamiferele mici in
timpul activitatii de hranire.
Pierderea de habitat i biodiversitate n urma construciei parcului eolian, in
suprafata efectiv ocupata de turbina prin decopertarea cu caracter permanent a
covorului vegetal, va fi compensata de redarea circuitului natural a unor suprafee
importante care din punct de vedere al investiiei vor funciona ca zone de
siguran pentru turbine, dar care din punct de vedere ecologic vor funciona ca
zone de refugiu i culoare de dipersie a diversitii specifice, astfel fiind asigurat
rezervorul genetic necesar renaturrii unor teritorii care pana la implementarea
acestui proiect au fost supuse unui proces accentuat de degradare din cauza
activitatilor antropice.
n cazul implementrii proiectului, n zonele supuse pana n prezent
suprapunatului, prin dreptul de proprietate se va putea impune limitarea acestei
activitati in limita capacitatii de suport a pajistilor din perimetrul parcului eolian,
astfel incat punatul, de la activitate distructiva provocatoare de stres asupra
componentelor naturale, va deveni factor de echilibru important pentru
conservarea durabil a habitatelor naturale si seminaturale din zona (devine
componenta biotica de reglaj) .
Prin rezolvarea problemei suprapasunatului si avand ca sprijin
drumurile de acces in perimetrul parcului eolian pe segmentele in care
acestea se suprapun cu drumurile preexistente utilizate la administrearea
terenurilor agricole din vecinatate parcului eolian se poate realiza o
sistematizare eficient a culturilor agricole pe terenurile din categoria de
folosin ,,arabil, sistematizare care s asigure un mai bun cadru de
protecie i conservare a speciilor spontane autohtone.
85
_________________________________________________________________________________
4.5.1.4.MASURI PROPUSE PENTRU MENTINEREA STARII DE CONSERVARE
Principala msur care trebuie luat este evitarea tasrii terenului n faza de
construcie a parcului eolian prin limitarea deplasrii mainilor grele pe terenurile
acoperite cu habitate de step, deplasarea acestora fcndu-se doar n cazurile
strict necesare. Nu se vor executa interventii de instalare sau intretinere a turbinelor
in zilele in care ploua sau umiditatea de suprafata a solului poate favoriza
distrugerea covorului vegetal sau dislocari ale solului prin utilizarea utilajelor grele
care pot provoca asfel de presiuni.
O alt msur foarte important este evitarea degradrii habitatelor n faza
de execuie prin decopertri i poluri ale vegetaiei naturale cu materiale utilizate
sau rezultate n urma procesului de construcie.
Pentru o refacere ct mai rapid a habitatelor afectate n faza de construcie
se recomand ca n cazul executrii anurilor, materialul rezultat s fie depozitat
pe orizonturi pedologice, urmnd ca reconstrucia habitatului afectat s se fac
cu respectarea strict a reaezrii solului n funcie de orizoturile pedologice iniiale.
O masura eficienta pentru perenitatea fitocenetica si mentinerea unei dinamici
nealterate a asociatiilor vegetale o constituie desfasurarea activitatii de pasunat cu
animalele domestice apartinand comunitatii locale invecinate perimetrului Sf. Elena
in limita capacitatii de suport a pajistilor fata de presiunea pasunatului.
Responsabil monitorizata si gestionata activitatea de pasunat va deveni din factor
perturbator un factor de reglaj biotic important in dinamica modulelor trofice.
Surplusul de piatra ramas in urma instalarii turbinelor din perimetrul Sf. Elena va
fi ridicat imediat la finalizarea lucrarilor in special acolo unde acesta poate pune
presiune asupra unor asociatii cu sensibilitate ecologica ridicata . In nici un caz
pietrisul sau alte resturi de materiale utilizate la instalare nu vor ramane pe patura
erbacee in timpul sezonului de vegetatie pentru a nu inhiba dezvoltarea sau
regenerarea covorului vegetal.
Drumurile de acces si intretinere a turbinelor vor avea latimea minima necesara
circulatiei utilajelor utilizate la instalare si la intretinerea ulterioara.
Dupa instalarea turbinelor si ridicarea materialelor ramase in zona de lucru, se
va efectua nivelarea solului in zonele in care interventia s-a efectuat prin
decopertarea solului, pentru a permite o refacere mai rapida si relativ uniforma a
asociatiilor vegetale .
In perioada de functionare a parcului eolian se va utiliza un singur drum de
acces si interventie la turbine, drumurile de urcare pe deal urmand a inconjura
fundatia turbinei ca un inel in asa fel incat urcarea si coborarea utilajelor utilizate la
intretinere sa se faca pe acelasi segment de drum( eliminarea drumurilor radiale pe
varful dealurilor, micsorandu-se astfel presiunea asupra suprafatei acoperite cu
vegetatie).
La instalarea noilor turbine se vor valorifica drumurile de tara preexistente,
drumurile de acces pana la viitoarea fundatie trebuind sa aiba distanta cea mai
scurta identificata de la drumul preexistent spre turbine.
86
_________________________________________________________________________________
4.5.2. Informaii despre fauna si avifauna local

Este binecunoscut faptul c diversitatea elementelor faunistice este strns
corelat cu particularitile floristice i asociaiile fitocenologice (particulariti de
habitat), elementele de relief i caracteristicile geologice precum i microclimatul
arealului. Combinaia i interaciunea tuturor acestor factori determinani stabilete
distribuia elementelor faunistice precum i delimitarea granielor populaiilor locale,
contribuind astfel la modul de rspndire al speciilor, variind de la o rspndire
uniform la una de tip insular, n funcie i de adaptabilitatea fiecrei specii. De
asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibrit i de hrnire este strns legat de
combinaia acestor factori.
Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nie ecologice mai mult
sau mai puin diversificate n strns legtur cu posibilitatea lor de adaptabilitate.
Astfel, n regnul animal exist o delimitare a speciilor funcie de gradul acestora de
adaptabilitate la condiiile de mediu. Aceast adaptabilitate este dat de nivelul de
specializare la care a ajuns fiecare specie n parte.
Nivelul de specializare este dat de preferina pentru anumite habitate pentru
cuibrit, preferina pentru un anumit tip de hran i disponibilitatea ei, nivelul de deranj
Aadar, cu ct o specie prezint un nivel mai nalt de specializare, cu att mai mult
aceasta va depinde strict de anumite condiii de mediu (tip de habitat, particulariti
geografice i geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va ntmpina
dificulti mai mari n ocuparea unor nie ecologice, consistnd astfel din populaii
restrnse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrngere a populaiilor
local i ntr-un final riscului de dispariie. Pe de alt parte, cu ct o specie este mai
puin specializat, aceasta va putea ocupa diverse nie ecologice i stabili populaii
semnificative contribuind astfel la o rspndire uniform. Un exemplu de specii cu
mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate,
avnd o distribuie uniform i populaii stabile, care asigur un bun fond genetic
necesar perpeturii speciei. Astfel de specii sunt: gugutiucul (Streptopelia decaocto),
vrabia de cas (Passer domesticus), cioara griv (Corvus cornix), stncua (Corvus
monedula), coofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan
mondial sunt specii cu un nivel nalt de specializare, care depind de un anumit tip de
habitat, i care, odat cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de
repopularea altor habitate asemntoare. De asemenea, unele din speciile periclitate
nu suport nvecinarea cu habitatele antropizate i activitile antropice aa c, chiar
dac habitatul lor nu a fost distrus, datorit deranjului, acestea vor abandona acest
areal. O alt cauz care afecteaz speciile cu un nivel nalt de specializare este i
fenomenul de nclzire global care prin modificarea microclimatului din anumite
arealuri foreaz aceste specii s caute un microclimat corespunztor n alte zone,
ns probabilitatea de a gsi astfel de noi arealuri adecvate este destul de sczut.
87
_________________________________________________________________________________
Fauna terestr
Fauna de nevertebrate este reprezentat n zon de toate grupele, att taxonomice
ct i ecologice. Impactul eolienelor asupa faunei de nevertebrate nu este unul
semnificativ, mortalitatea n radul lor nefiind mai mare dect cea rezultat din coliziunea
acestora cu mainile n micare sau cu geamurile cldirilor.
Ordinul Orthoptera
Fam. Acrididae
Chorthippus sp. cosa - Nu se preconizeaz un impact semnificativ asupra
acestei specii.
Omocestus rufipes cosa - Nu se preconizeaz un impact semnificativ asupra
acestei specii.
Fig.68 : Omocestus rufipes
Ordinul Coleoptera
Fam. Cerambycidae
Dorcadion pedestre croitor Nu preconizm s existe un impact semnificativ
pentru aceast specie.
Stenurella bifasciata croitor - Nu preconizm s existe un impact semnificativ
pentru aceast specie.
Fig. 69 :Stenurella bifasciata
88
_________________________________________________________________________________
Fam. Coccinelidae
Coccinella (Coccinella) septempunctata - specie afidofag. Specie frecvent,
observat ca adult n toat zona cercetat, pe plante unde caut colonii de afide.
Ordinul Lepidoptera
Fam. Lycaenidae
Lycaena phlaes - specie frecvent n zone largi de pe vi. Se dezvolt pe Rumex
acetosa, Rumex acetosella, Origanum vulgare. Specia nu este ameninat la nivel naional.
Plebejus argus specie comun n zona cercetat, mai ales la marginea pdurii. Se
dezvolt cu precdere pe Lotus corniculatus, Ononis, Genista i alte leguminoase.
Fam. Papilionidae
Iphiclides podalirius - specie relativ comun observa n zona cercetat. Se
dezvolt pe Prunus spinosa dar si alte specii de Prunus.
Fam. Sphingidae
Macroglossum stellatarum - specie comun n zonele deschise din zona cercetat.
Se dezvolt pe Galium mollugo sau Galium verum.
Fam. Pyralidae
Thisanotia chrysonuchella specie de fluture ce poate fi ntlnit n locaii de
coast, locuri uscate, nisipoase sau calcaroase. Larvele acestuia au ca gazd diferite specii
erbacee, precum Poa spp. sau Festuca ovina, gsindu-se n tulpina acestora.
Ordinul Hymenoptera
Fam. Apidae
Bombus terrestris cea mai comun specie de bondari, de talie mare, printre
primele specii de nevertebrate care se observ primvara.
Apis melifera cea mai comun dintre apide, specie cosmopolit, dependentb de
existena plantelor, datorit modului de hrnire.
Ordinul Diptera
Fam. Syrphidae
Episyrphus balteatus - specie afidofag. Specie frecvent, observat ca adult n
toat zona cercetat.
Sphaerophoria scripta - cea mai comun specie a genului, se ntlnete n locuri
deschise. specie afidofag foarte frecvent.
Eristalis arbustorum specie comun, se ntlnete ncepnd de la cmpie pn n
zona montan, frr preferine deosebite asupra habitatului.
Eristalis tenax - specie frecvent n zona cercetat. n stadiul larvar, se ntlnete n
ape cu un coninut foarte ridicat de substane organice, uneori n apa din scorburile
arborilor. Adulii se ntlnesc n orice tip de habitat, euriterm.
Syritta pipiens - specia se dezvolt n compost sau in alte resturi n descompunere.
Observat ca adult mai ales la marginea pdurii sau n luminiuri.
De asemenea, s-au mai observat n zon specii aparinnd altor familii de diptere,
precum Bombyliidae, Asilidae, Muscidae etc.
Pentru fauna de nevertebrate nu se impun msuri speciale de conservare, nu se
preconizeaz existena unui impact negativ asupra speciilor.
Fauna de vertebrate a fost studiat prin intermediul observaiilor din teren corelate
cu datele bibliografice i istoricul studiilor din zon.
89
_________________________________________________________________________________
a) Clasa Amphibia
A fost studiat odat cu cercetrile pentru mamifere i reptile. Impactul eolienelor
asupra amfibienilor nu e tratat aparte n niciul din cazurile de parcuri eoliene de pe teritoriul
Europei, tocmai datorit influenei foarte mici asupra speciilor.
Pe amplasamentul Platoul Sfnta Elena nu s-au identificat specii de amfibieni, dar n
apropiere de zona mpdurit exist poteniale habitate care s ntrunesc condiiile
ecologice necesare dezvoltrii acestor specii, mai ales n stadiile incipiente. Primvara se
formeaz ochiuri de ap, care pot fi folosite de amfibieni pentru a-i depunde ponta. Totui
zonele unde se formeaz aceste ochiuri de ap (crovuri) nu sunt vizate ca locaii pentru
turbine, pentru acest scop cutndu-se locuri nalte.
n aceste crovuri amfibienii se pot ntlni doar n perioada de reproducere, respectiv
de depunere a pontelor. Speciile care se pot semnala sunt Rana dalmatina, Rana
temporaria, Bufo bufo i Bombina variegata. Dup reproducere i depunere a pontelor,
acestea se retrag n zone cu habitate prielnice existenei acestora. Nu de puine ori se
ntmpl ca aceste bli temporare s sece nainte ca metamorfoza s fie complet astfel
nct s permit juvenililor deplasarea n zonele menionate mai sus.
Rana dalmatina broasca de pdure specie vulnerabil (Botnariuc, Tatole., 2005),
terestr, indivizii fiind foarte agili, capabili de srituri lungi, uneori peste 2 m. Este activ att
ziua ct i noaptea. Ziua se ascunde pe sub frunzele moarte. Se hrnete cu insecte.
Sexele ierneaz separat (femelele n frunziul mort, masculii pe fundul apelor) din
octombrie pn n februarie-martie. Specie de interes comunitar, se regsete pe anexa 4A
a O.U, 57/2007. De asemenea, specia este inclus pe anexa 2 Specii de faun strict
protejate a a legii 13/11 martie 1993 (pentru aderarea Romniei la Convenia privind
conservarea vieii slbatice i a habitatelor naturale din Europa).
Bombina variegata - specie aproape ameninat (Botnariuc, Tatole., 2005), n
Romnia este prezent pretutindeni n zona de deal i munte (mai frecvent n Munii
Apuseni i Podiul Transilvaniei). Este o specie rspndit, dar nu abundent. Exploatrile
forestiere pe suprafee mari din Carpai distug populaii ntregi, provocnd eroziunea
solurilor, scurgerea rapid a torentelor de ap i dispariia bltoacelor locuri unde este
ntlnit specia. Practicarea turismului montan, ce adesea provoac un impact negativ
asupra Bombina variegata, exprimat prin poluarea praielor cu diverse deeuri, distrugerea
habitatului etc. Un alt factor negativ il reprezint poluarea chimic provenit din deeuri i
noxe n zonele miniere sau industriale, la fel i utilizarea pesticidelor n agricultur etc.
Specia este inclus pe anexele Directivei Habitate 92/43/EEC, Conventiei de la
Berna, O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor,
a florei i a faunei slbatice.
Fig.70 : Bombina variegata

Se consider c impactul exercitat de parcul eolian asupra speciilor de
amfibieni nu exist.
90
_________________________________________________________________________________
b) Clasa Reptilia
Habitatele prezente n zona de interes sunt prilenice existenei unor specii de
reptile, precum oprlele, erpii i estoasa de uscat.
Pe teritoriul unde va fi dezvoltat proiectul s-au ntlnit urmtoarele specii de reptile:
Lacerta agilis - oprla de cmp - Destul de comun, se ntlnete pe lng garduri
i tufiuri, prin vii, pe coastele ierboase ale dealurilor, prin pajiti, pduri defriate, pe
malurile ierboase ale blilor, de unde n caz de primejdie sare n ap. Se hrnete cu
limaci, rme, mute, omizi. Iernarea ncepe prin septembrie i sfrete n aprilie.
Primvara apar mai nti tinerii, dup o sptmn femelele i apoi masculii. Specie de
interes comunitar, se regsete pe anexa 4A a O.U.G. 57/2007.
Fig. 71- Lacerta agilis
Lacerta viridis guterul - destul de comun n ara noastr, n locurile citate la

descrierea familiei, cu prdtori naturali precum nevstuica, psrile slbatice, erpi i
prii, dar omul i activitatea uman sunt de asemenea un pericol pentru aceast specie.
Aceast specie este prezent pe anexa 4A a OUG 57/2007 - specii de interes comunitar,
specii de animale i de plante care necesit o protecie strict.
Podarcis muralis - specie vulnerabil (Botnariuc, Tatole., 2005), specie cu o larg
rspndire n partea de vest i sud-vest a rii, n restul rii fiind chiar rar. Triete n
zone calcaroase, ns poate fi ntlnit i printre grmezi de pietre, prin ziduri vechi i
stnci, pe marginile drumurilor i liniilor ferate, n vii pe coastele pietroase expuse la soare.
Se retrage la umbr cnd arde soarele. Este specie colonial. Specie de interes comunitar,
se regsete pe anexa 4A a O.U.G. 57/2007.
Vipera ammodytes este o specie de reptile protejat de legislaia naional i
internaional, potrivit OUG 57/2007 aceasta fiind specie de interes comunitar, statut care
impune o protecie strict.
Vipera cu corn este o specie de reptil veninoas, a crei arie de distribuie se
suprapune teritoriului Europei de Est, n Romnia fiind semnalat prezena a 2 subspecii:
V. a. ammodytes, al crui areal se suprapune prii sud-vestice a rii, i V. a.
montandoni al crui areal de distribuie este n zona Dobrogei. Vipera cu corn prefer
habitatele calcaroase cu vegetaie rar, zone mpdurite, stncriile, grdini prsite,
marginile de pdure, zone cu roci la zi. Este un animal lent, fr tendine de agresivitate.
Atunci cnd este atacat, ns, reacioneaz violent, dar n foarte puine cazuri
muctura ei este fatal. Ideea eronat ca viperele reprezint un pericol la adresa omului a
dus la impuinarea numrului lor, motiv pentru care, ncepnd din anul 2001 aceasta
specie este strict protejat.
Specia nu a fost observat n timpul cercetrilor, dar prezena tufriurilor n unele
zone cu puni, marginile pdurilor, existena n unele zone a aflorimentelor calcaroase,
91
_________________________________________________________________________________
precum i vecintatea cu nele aezmnte tradiionale sunt criterii care favorizeaz

prezena speciei n arealul de interes.
Testudo hermanni boetgerri - legislaia european n domeniul proteciei naturii
(transpus i n legislaia romn dup aderare ) consider Testudo hermanni boettgeri
specie strict protejat (OUG 57/2007 anexele 3 i 4A - Specii de plante i de animale a
cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor de
protecie special avifaunistic, respectiv Specii de interes comunitar. Specii de animale i
de plante care necesit o protecie strict). n baza aceleiai legislaii, statele membre ale
U.E. sunt obligate s desemneze situri Natura 2000 n vederea proteciei asupra speciilor
i habitatelor. Suprafaa n discuie se suprapune pe arealul a 2 situri Natura2000
(ROSCI0206 Porile de Fier, respectiv ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei), care trebuie
s asigure o stare favorabil de conservare pentru speciile pentru a cror protecie a
fost constituit.
Din punct de vedere juridic nu exist nici o prevedere legislativ care s conduc la
ideea c n interiorul unui parc natural (i sit NATURA 2000) nu se pot desfura activiti
umane . Aceste activitati insa se pot realiza numai dac nu se afecteaz starea
favorabil de conservare a habitatului sau speciei n discuie.
Cercetrile au artat c teritoriul parcului coincide aproape n totalitate cu aria de
distribuie a acestei specii; de asemenea, s-a artat c, contrar datelor bibliografice
conform crora fneele i zonele cu vegetaie termofil prezentau condiii prielnice
dezvoltrii estoasei, aceasta se poate ntlni i n alte tipuri de habitate, pentru a stabili
cu o mai mare precizie aria de distribuie trebuie avui n vedere i ali factori dect
vegetaia, precum altitudinea, nclinaia, uzana terenului, expoziia etc. estoasele
sunt specii care triesc n habitate mozaicate, cu o fragmentare mare. Astfel, posibile
habitate pentru broasca lui Herman sunt zonele deschise, aflate n vecintatea pdurilor
(marginea pdurilor), pduri rare, fnee, livezi, culturile de vi de vie, zone cu tufriuri.
Din cercetrile efectuate pe teritoriul parcului s-a ajuns la concluzia c aceste
habitate ofer speciei condiiile necesare pentru reproducere si dezvoltare, asigurnd
totodat necesarul de hran, broasca nefiind astfel nevoit s fac migraii n habitate
antropizate.
Pe teritoriul cercetat nu s-au semnalat indivizi ai acestei specii, n cea mai mare
parte a teritoriului, datorit puternicei intervenii umane, dar i datorit ecologiei speciei,
care necesit pentru a supravieui zone cu vegetaie deas, tufriuri sau pduri
luminoase.
Nu s-au fcut studii privind impactul eolienelor asupra reptilelor, dar se poate
preconiza c un disconfort asupra populaiile de reptile va fi provocat n momentul
construciei fiecrie turbine n parte i a drumurilor de legtur ntre acestea. Impactul
este mai ales unul indirect, provocat de prezena factorului uman i ine n special de
fric i superstiiile oamenilor n ceea ce privete aceste animale.
c) Clasa Aves
Vor fi menionate speciile de psri observate pe teritoriul cercetat n timpul
observaiilor de teren, dar i cele ale cror condiii ecologice de hrnire/cuibrire/pasaj
sunt susinute de condiiile locale existente.
Ciconia ciconia (Fam. Ciconiidae) barza alb vulnerabil, este o pasre a
terenurilor deschise, unde se hrnete cu broate, erpi, cosai etc. Specie migratoare,
prefer rutele de migraie care nu traverseaz ape de ntindere mare (exemplu Marea
Mediteraneean), cuibrete n palearctic ntre februarie i aprilie, prefernd pentru cuiburi
stlpii de telegraf, acoperiurile caselor, rareori n copaci, n colonii de pn la 30 de
perechi sau solitar.
92
_________________________________________________________________________________
Berzele prsesc zonele de cuibrit din europa n luna august, n timpul migraiilor
de toamn putndu-se numra ntr-un stol chiar i mii de exemplare
Populeaz zonele deschise, n mod normal evitnd regiunile cu climat rece,
umiditate mare, vegetaie deas, precum stufriurile sau pdurile. n timpul cuibritului,
specia arat preferine pentru zonele umede, lagune, terenuri agricole, unde din loc n loc
se mai gsesc plcuri de arbori, folosii pentru odihn. specia se hrnete fie individual, fie
n grupuri de pn la 50 de indivizi, depinznd de abundena hranei.
n zona de interes nu s-au observat exemplare din aceast specie, ns specia poate
fi observat n pasaj, urmnd a fi inventariate i monitorizate, n localitile apropiate
(Sfnta Elena, respectiv Coronini) cuiburile folosite n mod regular de indivizi ai acestei
specii.
Din punct de vedere al ecologiei speciei, amplasamentul viitorului parc eolian
coincide n ceea ce privete dieta speciei, exceptnd zonele puternic degradate ale
terenurilor agricole, unde s-au folosit feritilizri i combateri chimice ale duntorilor.
Statutul speciei este ameninat de deteriorarea habitatelor, precum drenarea
zonelor umede (risc ridicat), intervenii asupra regimului hidric al cursuriloe de ap,
schimbarea destinaiei terenului (din puni n teren arabil, din teren arabil n teren
constructibil etc.), industrializarea i intensificarea agriculturii, prin filosina in exces a
pesticidelor etc. O alt ameninare serioas este reprezentat de coliziunea i
electrocutarea cu liniile de curent electric, mai ales n timpul migraiei, risc mult diminuat
de metoda folosit de beneficiar, i anume construirea reelei de colectare a curentului
electric subteran.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
tabel nr. 7
Directiva
Psri
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
AI
AII
AII
LR
VU
VU
statut
Aquila chrysaetos (Fam. Accipitridae) acvil de munte periclitat, are o

rspndire mare, dar discontinu de a lungul Europei. Cuibrete rar n Romnia n
inuturile montane, local pe stncriile de la malul mrii. Cuibul este foarte mare, construit
fie pe stnci, fie n copaci btrni. Adulii sunt sedentari, juvenili i indivizii btrni fiind
migratori. n aceast perioad, unele exemplare pot fi observate pe terenuri cultivate i cu
plcuri de pdure. Adesea vneaz la nlimi mici de-a lungul versanilor montani sau la
marginea pdurilor, hrnindu-se n special cu iepuri de vizuin, iepuri de cmp, potrnichii
etc.
Ecologia speciei indic faptul c amplasamentul parcului eolian (altitudinea medie de
300m) nu reprezint un loc prielnic pentru reproducere/cuibrire, specia putnd fiind totui
observat n pasaj, cnd zboar la nlimi apreciabile .
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
tabel nr. 8
Directiva
Psri
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
AI
AII
LC
SP
SP
statut
Hieraaetus pennatus (Fam. Accipitridae) acvil mic cea mai mic acvil
european, se ntlneten pduri cu frunze cztoare, cu luminisuri i poieni, de obicei
93
_________________________________________________________________________________
n regiuni montane mai joase, dar i la cmpie. Cuibrete n partea de sud i sud-vest a
Europei, populaia la nivel european fiind stabil. n Romnia sunt semnalate aproximativ
130 de perechi cuibritoare. Se hrnete cu micromamifere, reptile, psri, prinzndu-i
hrana dup o plonjare spectaculoas.
n zona studiat nu au fost observate, i nu exist nici date bibliografice, exemplare
ale acestei specii. Totui sunt ndeplinite condiiile ecologice privind preferinele pentru
cuibrit n zona adiacent amplasamentului, strict locaia turbinelor fiind survolat n
vederea procurrii hranei. Pasrea, ca de altfel majoritatea speciilor de psri rpitoare,
zboar pe timp frumos la nlimi foarte mari, n timp ce pe timp ploios evit s zboare iar
pe timp de cea prefer s zboare deasupra plafonului de cea unde cmpul vizual nu
este afectat sau limitat.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
tabel nr. 9
Directiva
Psri
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
AI
LC
SP
SP
statut
Circaetus gallicus (Fam. Accipitridae) - erpar specie vulnerabil (Botnariuc &

Tatolea, 2005), specie migratoare, se gsete n aproape orice tip de habitat, de la pduri
cu luminiuri i chiar pduri dense pn la zone semideertice. Zona de cuibrit a acestei
specii se ntinde din nord-vestul Africii i sud-vestul Europei pn n Finlanda, iar spre est
pn n centrul Asiei.
Zona adiacent parcului prezint habitate pentru care erparul manifest preferine
pentru cuibrit, aceste habitate prielnice fiind localizate pe versanii situai pe cellalt mal al
Dunrii, pe teritoriul Serbiei, unde sunt prezente pduri ce pot asigura condiii optime de
cuibrit. Punile mpdurite situate n cadrul amplasamentului prezint specii arboricole
tinere care nu pot asigura condiiile minime necesare cuibritului unor astfel de specii de
mari dimensiuni, teritoriul pe care vor fi instalate turbinele putnd fi survolat n vederea
procurrii hranei. Totodat zone deschise necesare procurrii hranei exist in imediata
apropiere a platoului carstic, dup Valea Polevii existnd puni mai inchegate, fiind folosite
n principal pentru cosit sau pentru punat, fr a fi afectate de lucrri agricole.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
tabel nr. 10
Directiva
Psri
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
AI
AII
LC
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
Buteo buteo (Fam. Accipitridae) - orecar comun specie destul de comun n

pduri, se poate observa adesea n apropiere de terenuri agricole, mlatini etc. Este
pasrea de prad cea mai des vzut n multe regiuni ale Europei, folosete stlpii sau alte
suporturi nalte ca posturi de observaie. Cuibrete n toate regiunile rii i este parial
migratoare.
n zona parcului eolian au fost observate la fiecare deplasare n teren, n condiii de
cer senin i vizibilitatea fiind foarte bun, cte 2-3 exemplare, survolnd cerul la altitudini
mari. Pe timp de vnt puternic i cer innorat nu au fost semnalate nregistrri ale speciei.
Construirea parcului eolian va provoca disconfort indivizilor n faza de construcie datorit
94
_________________________________________________________________________________
prezenei factorului uman, ulterior n faza de funcionare a eolienelor manifestndu-se un

disconfort acustic, coliziunea cu turbinele fiind limitat de distana mare ntre eoliene.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
tabel nr. 11
Directiva
Psri
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
AII
AII
LC
NS
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
Accipiter nisus (Fam. Accipitridae) uliul psrar specie larg rspndit,

sedentar, destul de comun n pdurile dese intercalate cu terenuri deschise. Cuibrete
n pduri, dar i aproape de aezrile umane. Se hrnete cu psrele, pn la cele de
mrimea struzului. Adesea zboar rapid la nlimi mici, ascuns de copaci, pentru a ataca
prin surprindere. Este responsabil i cu furturile de puii de psri domestice.
Pe teritoriul destinat parcului eolian a fost observat un exemplar survolnd ntr-o zon n
care preponderente erau pajitile, n apropierea pdurii. Impactul asupra acestei specii nu
este unul semnificativ din punct de vedere al cuibritului/reproducerii, zonele acestea
nefiind afectate, n ceea ce privete coliziunea cu turbinele eoliene nu sunt semnalate
cazuri de mortalitate n rndul lor, local fiind de mare importan i distana mare ntre
locaiile fiecrei turbine n parte.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
tabel nr. 12
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
AII
AII
LC
NS
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
Milvus migrans (Fam. Accipitridae) gaie neagr specie critic periclitat,

migratoare, cuibrete n zone mpdurite, lng lacuri, ruri sau zone umede, unde prinde
peti, dar i pentru regiuni urbane, unde se hrnete cu resturi i hoituri. Cuibrete
adesea n colonii.
n zona de interes nu s-au observat exemplare ale speciei, nu cuibrete n
apropiere dar poate fi semnalat n pasaj.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
tabel nr. 13
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
LC
SPC
SPC
statut
AII
Falco vespertinus (Fam. Falconidae) vnturel de sear, specie migratoare,

oaspete de var n Romnia; destul de comun n SE Europei n stepe i terenuri
deschise, cultivate, cu plcuri de copaci. Cuibrete fie colonial, fie solitar, n cuiburile altor
psri, mai ales a ciorilor de semntur. Se ntlnete n Europa pn la aproximativ 400
m altitudine.
Este ameninat de distrugerea zonelor de cuibrit, prin tierea arborilor ciorilor
pentru expansiunea zonelor agricole, i mai important rspndirea utilizrii pesticidelor.
95
_________________________________________________________________________________
n zona de interes au fost semnalate exemplare de vnturel de sear, fr a se

urmri dac cuiburile ciorilor de semntur au fost folosite de ctre acestea. Se hrnesc n
special cu insecte, ceea ce face ca zona parcului eolian s fie vizitat de aceast specie.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
tabel nr. 14
Directiva
Psri
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
AII
AII
NT
SV
SV
statut
Fig.72 : Cuiburi de Corvus frugilensis

Falco subbuteo (Fam. Falconidae) - oimul rndunelelor specie migratoare,
oaspete de var n Romnia, care are o populaie cuibritoare de aproximativ 4000 de
specii. Triete n regiuni deschise, joase, cu plcuri de copaci, adesea n terenuri umede.
Cuibrete n aproape toate tipurile de habitate. Se hrnete cu insecte i psri prinse n
zbor.
Pe arealul viitorului parc eolian au fost observate 3 exemplare, zburnd deasupra
amplasamentului spre zonele mpdurite. Zona are condiiile otime pentru ca aceast
specie s se reproduc/cuibreasc/hrneasc. Nu au fost semnalate cazuri de coliziuni cu
turbinele eoliene n cellalte parcuri eoliene europene, nereprezentnd o ameninare
asupra populaiei.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
tabel nr. 15
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
AII
AII
LC
NS
IVB
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
Falco tinnunculus (Fam. Falconidae) vnturelul rou specie parial migratoare,

este oimul cel mai comun i mai larg rspndit pe ntreg continentul. n Romnia
populaia cuibritoare numr aproximativ 14000 perechi; specia se ntlnete n aproape
toate tipurile de habitate, de la inuturile joase cultivate la margini de pdure i muni
stncoi. Cuibrete frecventn cuiburile vechi de ciori, pe stnci, adesea i lng
96
_________________________________________________________________________________
aezrile umane. Se hrnete n principal cu roztoare, dar i cu insecte, iar pentru a se

hrni survoleaz solul zburnd la nlimi de 7-12m.
Pe teritoriul cercetat, s-a observat specia de 4 ori (nu se poate spune dac acelai
exemplar sau altele diferite). Teritoriul de interes i zonele nvecinate au condiii optime
pentru ecologia acestei specii, impactul eolienelor asupra acesteia nefiind unul semnificativ,
nefiind menionat riscul coliziunii cu turbinele ca factor de disturban al efectivelor
populaionale.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
tabel nr. 16
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
AII
AII
LC
IVB
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
Perdix perdix (Fam. Phasianidae) potrniche specie sedentar, cea mai comun
i mai rspndit dintre potrnichiile din Europa. ntlnit n regiuni deschise, n special
terenuri agricole cu tufiuri joase. Populaia cuibritoare a Romniei este estimat la
aproximativ 120000-180000 de perechi, numr variabil uneori de la an la an datorit
condiiilor climei sau condiiilor habitatelor. Este o psre social, formeaz crduri
compacte.
n zona de interes nu s-au vzut exemplare, dar s-au vzut urme ale existenei
acestora excremente. Zona este foarte prielnic dezvoltrii acestei specii, impactul
produs asupra speciei nefiind unul semnificativ, dar resimndu-se la nivelul indivizilor
existeni aici: fragmentarea habitatelor prin construcia de drumuri, construcia bazelor
fiecrei turbine, disconfortul provocat de prezena oamenilor n faza de construcie dar i
pentru ntreinerea turbinelor reprzezint principalele ameninri pentru stabilitatea
populaiei n zon. Totui existena n imediata apropiere a unor habitate similare cu cele
care vor suferi deteriorri face ca popualia s nu sufere un declin numeric, ci doar o
eventual repoziionare. De asemenea, prin faptul c rutele de comunicaie ntre turbine
nu vor fi asfaltate, se diminueaz considerabil impactul, iar adaptarea la noile condiii se
poate face ntr-un timp relativ scurt, parte din indivizi repopulnd zonele neafectate.
Fig. 73 Excremente de crd de Perdix perdix
97
_________________________________________________________________________________
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
tabel nr. 17
Directiva
Psri
Conv.
Berna
AII.1
AIII
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
LC
5C
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
Coturnix coturnix (Fam. Phasianidae) prepeli specie comun, dar a crei

populaie este n declin; n Romnia populaia cuibritoare numr un efectiv de 160,000220,000 perechi. Specie migratoare, se ntlnete pe cmpiile deschise cu lanuri de
cereale pioase i pe puni, st bine ascuns n vegetaie, fiind foarte sperioas. Este
mai mult o specie terestr, zburnd numai n perioada de migraie sau cnd obligate.
Zboar la nlimi joase i cu vitez mic, cu spatele rotunjit i gt scurt.
n zona parcului eolian nu au fost observate exemplare, dar folosina terenurilor
agricole mai ales pentru culturile de cereale i de asemenea existena punilor,
presrate cu plcuri de arbori i tufriuri indic posibilitatea apariiei speciei n zon,
probabil nu n numr foarte mare datorit prezenei i a animalelor domestice ovine,
caprine, bovine - i a cinilor, care exercit o presiune constant asupra speciilor
cuibritoare pe sol.
n ceea ce privete impactul parcului eolian asupra indivizilor speciei, se consider
c n timpul construciei bazelor fiecrei turbine, a cilor de comunicaie i a ntreinerii
acestora prin o oarecare deteriorare a habitatelor propice acestei specii.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
tabel nr. 18
Directiva
Psri
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
AII.1
AIII
AII
LC
5C
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
Columba palumbus (Fam. Columbidae) porumbelul gulerat specia cea mai

numeroas i mai larg rspndit dintre speciile europene de porumbei, n Romnia este
oaspete de var, rar poate fi ntlnit iarna, iar popualia cuibritoare are un efectiv de
aproximativ 160,000 de perechi. Cuibrete n zone mpdurite, nvecinate cu zone
cultivate, de asemnea poate fi ntlnit n parcuri i grdini.
Pe teritoriul parcului eolian, au fost observate 2 exemplare, se consider c
prezena turbinelor eoliene nu au niciun impact asupra indivizilor acestei specii, acesta
fiind obinuit cu factorul uman i nu se au la cunotin date conform crora turbinele ar
aduce prejudicii sau decese n rndul indivizilor de porumbel gulerat.
Statutul speciei:
tabel nr. 19
98
_________________________________________________________________________________
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
LC
NS
5C
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
AIII.1
Streptopelia turtur (Fam. Columbidae) turturic specie comun n centrul i

sudul Europei, Romnia are un efectiv de aproximativ 250,000 de perechi cuibritoare.
Cuibrete n zone joase, pe terenuri agricole, presrate cu tufiuri sau plcuri de arbori,
pe lng pduri mai puin dense. Fricoas i prudent, este greu de observat de aproape,
ascunzndu-se bine n vegetaie sau n coronametul arborilor, ns poate fi reperat de la
distan odihnindu-se e firele de curent sau hrnindu-se pe pajiti.
Nu au fost semnalate observaii, dar prezena speciei este cert, att din spusele
localnicilor, ct i datorit factorilor ecologici care favorizeaz dezvoltarea speciei. Asupra
speciei se va manifesta un disconfort n timpul construciei bazelor turbinelor, a cilor de
comunicaie i ulterior n momentul ntreinerii turbinelor, cu alte cuvinte principalul factor
de stres l reprezint omul.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
tabel nr. 20
Directiva
Psri
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
AII.2
AIII
AII
LC
5C
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
Streptopelia decaocto (Fam. Columbidae) gugutiuc specie originar din

Orientul Apropiat, al crei areal s-a extins aproape n toat Europa. Triete n sate i
orae, unde cuibrete n parcuri, grdini, cldiri.
Nu se consider niciun impact asupta acestei specii.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
tabel nr. 21
Directiva
Psri
Conv.
Berna
AII.2
AIII
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
LC
NS
5C
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
Cuculus canorus (Fam. Cuculidae) cuc specie destul de comun n toate tipurile
de habitate, specia este oaspete de var la noi, numrnd un efectiv de aprpximativ
800,000de perechi cuibritoare. Cuibrete n pduri, de la cmpie pn n zona montan,
evitnd locurile populate de om, fiind destul de sperios.
Pe teritoriul parcului eolian a fost oservat specia n zbor i de asemenea i s-a auzit
cntecul din pdurea din imediata apropiere. Nu se preconizeaz un impact negatic
semnificativ asupra speciei, provocndu-i-se disconfort doar n faza iniial de
construcie.
Statutul speciei:
tabel nr. 22
99
_________________________________________________________________________________
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
LC
NS
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
AIII
Athene noctua (Fam. Strigidae) cucuvea specie sedentar, destul de comun n

centrul i sudul Europei, pe teritoriul Romniei cuibrind aproximativ 60,000 de perechi.
Trieten zone deschise, cu habitate mozaicate, pajiti cu plcuri de arbori, margini de
pduri, pduri cu luminiuri etc., construindu-i cuibul n scorburi, guri n stnci, chiar i
peteri, se hrnete cu micromamifere i psri de talie mic, insecte, larve. Este activ
att ziua ct i noaptea.
Pe teritoriul parcului nu s-au observat exemplare de cucuvea, dar n amurg a fost
auzit cntul acestei psri. Rata mortalitii n rndul acestei specii n urma coliziunii cu
turbinele este foarte mic, prin comparaie, rata mortalitii indivizilor de cucuvea este mai
mare din cauza superstiiilor oamenilor sau a coliziunii cu mainile aflate n micare.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
tabel nr.23
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
LC
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
AII
Asio otus (Fam. Strigidae) ciuf de pdure specia cea mai comun i mai larg
rspndit dintre bufnie. Se ntlnete n inuturi mpdurite, n parcuri din orae i
grdini mari. Pe teritoriul Romniei specia are un efectiv populaional de aproximativ
120,000 de perechi, numrul indivizilor oscilnd de la an la an, n funcie de comunitile
de roztoare. Populaiile existente n orae indic o potenial toleran a oamenilor i
a presiunii exercitate de acetia. Ciuful de pdure nu-i construiete propriul cuib,
folosindu-le pe cele de corvide sau picide. Specia nu este una din cele mai sperioase, studii
efectuate asupra indivizilor n perioada de cuibrit artnd ca femelele rmn pe ou pn
la o apropiere a omului la 3m de cuib. De asemenea s-a observat un comportament agresiv
n cazul existenei unui pericol n apropierea cuibului. Este o specie nocturn.
Astfel, impactul produs de prezena factorului uman nu este unul foarte mare,
specia fiind observat pe perimetrul parcului eolian n zbor. Cuibritul este puin probabil
n imediata vecintate a parcului. Nu exist date cu referire la rata mortalitii n urma
coliziunii cu turbinele eoliene.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
tabel nr. 24
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
LC
NS
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
AII
Tyto alba (Fam. Strigidae) strig specie comun, triete n zone cultivate,
cuibrind n pduri nu foarte dense, grdini, rar i n sate aflate n apropierea punilor.
Specie nocturn i crepuscular, se hrnete cu oareci de cmp, broate i insecte.
100
_________________________________________________________________________________
n perimetrul parcului eolian nu au fost observate specimene, dar la limita pdurii, n

apropierea uneia dintre turbine a fost observat un specimen, pe timp de zi. Nu este o
specie sperioas, dar asupra indivizilor se poare resimi un disconfort n perioada iniial
de construcie. Nu exist semnalate cazuri de decese n urma coliziunii cu palele turbinelor
eoliene.
Fig. 74 Tyto alba

Statutul speciei:
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
tabel nr. 25
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
LC
NS
4B
SV
SV
statut
AII
Upupa epops (Fam. Upupidae) pupz specie migratoare, populeaz teritoriul

Romniei cu 12000 pna la 24,000 de perechi cuibritoare n sezonul cald. Destul de
comun n regiunile deschise cu plcuri de copcai i terenuri cultivate. Cuibrete n
scorburi de copaci, n ziduri, guri n sol. Specie sperioas, menine o oarecare distan
fa de om. Are nevoie de zone nierbate, unde se hrnete cu rme, larve i insecte
adulte.
Pe teritoriul parcului eolian a fost observat un exemplar, dar cntecul pupezei a fost
auzit n repetate rnduri. Asupra indivizilor speciei se va resimi un disconfort provocat de
prezena factorului uman n zon, neexistnd date cu privire la prejudicii aduse de
turbinele eoliene.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
tabel nr. 26
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
LC
4B
SV
SV
statut
AII
101
_________________________________________________________________________________
Fig . 75 : Upupa epops
Picus viridis (Fam. Picidae) ghionoaie verde specie comun n pdurile cu frunze
cztoare, dar i n regiunile deschise cu copaci izolai sau plcuri de arbori. Specie
sedentar, populaia de pe teritoriul rii a fost inventariat cu un numr de aproximativ
120,000 de perechi cuibritoare. Adesea se poate observa pe sol n cutarede furnici,
hymenopterele reprezentnd principala surs de hran.
Nu a fost identificat pe teritoriul parcului eolian, dar a fost semnalat n pdurile din
jur. Specia nu va fi afectat, nefiindu-i periclitat nici arealul de cuibrit i nici de hran. Nu
exist date cu privire la mortalitatea speciei cauzat de turbinele eoliene.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
tabel nr. 27
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
LC
4B
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
AII
Picus canus (Fam. Picidae) ghionoaie sur specie sedentar, mai puin comun
dect surata ei, tinde s triasc altitudini mai mari dect ghionoaia verde. Pe teritoriul
Romniei, specia are un efectiv de aproximativ 60,000 de perechi cuibritoare.
Cuibritul nvecintatea parcului eolian este mai puin probabil dect cea a
ghionoaiei verzi, datorit preferinelor ecologice pentru altitudini mai mari. Cu toate
acestea, specia a fost observat n ecosistemele forestiere din jur.
Fig. 76 Picus canus

102
_________________________________________________________________________________
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
tabel nr. 28
Directiva
Psri
Conv.
Berna
AI
AII
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
LC
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
Dendrocopos major (Fam. Picidae) ciocnitoarea mare specie sedentar,

comun n aproape orice tip de habitat, mai ales n pdurile cu frunze cztoare. Cu o
populaie de aproximativ 460,000 de perechi cuibritaore, n comparaie cu suprafaa
rii, Romnia se afl printre rile europene cu efectivul cel mai numeros i stabil. Se
hrnete cu insecte, iar pe timpul iernii are o diet n pricipal vegetarian.
Pe teritoriul parcului eolian sunt semnalate prin observaii vizuale i acustice mai
multe exemplare. Nu se preconizeaz impact asupra speciei n niciuna din fazele
proiectului.
Fig. 77 :Dendrocopos major
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
tabel nr. 29
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
LC
NS
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
AII
Galerida cristata (Fam. Alaudidae) ciocrlan specie sedentar, destul de

cunoscut din zonele aride, culturi agricole, pajiti, de-a lungul drumului i n spaiile
deschise din regiunile locuite.
Specie prezent pe tot teritoriul cercetat, tolerant la prezena omului. Nu se
preconizeaz impact asupra acestei specii.
Statutul speciei:
tabel nr. 30
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
LC
NS
OUG
57/2007
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
AIII
103
_________________________________________________________________________________
Alauda arvensis (Fam. Alaudidae) ciocrlie de cmp parial migratoare, ciocrlia

de cmpeste o clocitoare comun n regiunile deschise, cultivate i naturale. Terestr, se
poate observa n timpul iernii formnd stoluri numeroase ca i numr de indivizi.
Nu se preconizeaz un impact semnificativ asupra speciei.
Statutul speciei:
Coventie
Anexe
Directiva
Psri
tabel nr. 31
Conv.
Berna
Conv.
Bonn
IUCN
SPEC
OUG
57/2007
LC
NS
5C
Cartea
Rosie a
Vertebr.
Statut
Parc
statut
AIII
Alte specii care au fost semnalate pe amplasamentul parcului eolian sunt: Sturnus
vulgaris, Garrulus glandarius, Pica pica, Corvus monedula, Corvus frugilegus, Corvus
cornix, Corvus corax, Sylvia communis, S. atricapilla, Carduelis carduelis, Passer
domesticus, P. montanus, Turdus merula, Fringilla coelebs, Parus major, P. caerulescens
etc.
Parcurile eoliene nu au ns numai efecte negative asupra populaiilor de psri.
Au fost fcute studii prin care s-a artat c unele specii de psri au beneficii de ordin
numeric sau chiar arealul ctig n bidiversitatea specific.
Astfel, asupra urmtoarelor specii s-au fcut corelaii ntre efectele negative i
pozitive ale turbinelor eoliene asupra populaiilor cuibritoare/studii de evaluare a
impactului (tabel 32):
Numele speciei
Turdus merula
Corvus corone
Parus
caerulescens
Fringilla coelebs
Sylvia communis
Alauda arvensis
Buteo buteo
Perdix perdix
Saxicola torquata
Coturnix coturnix
Nr. studiilor in care s-a constat Nr. studiilor in care s-a

impact
constat impact negativ
pozitiv
N TIMPUL SEZONULUI DE CUIBRIT
6
4
6
2
4
3
2
8
18
3
5
8
1
4
5
16
3
5
1
6
EXTRASEZON DE CUIBRIT
Corvus cornix
Alauda arvensis
Buteo buteo
Sturnus vulgaris
Falco tinnunculus
13
5
13
17
15
8
2
12
6
7
n ceea ce privete rutele de migraie ale psrilor, studiile arat c psrile

de ap au stabilit culoarul de migraie pe cursul Dunrii, pe direcia est-vest-est.
Pentru psrile rpitoare, n partea de vest a rii mai trebuie efectuate cercetri,
ns se pare c este important ruta Oravia-Moravia-Vrse-Clisura Dunrii, de
aici ptrunznd n interiorul parcului natural pe vile importante.
104
_________________________________________________________________________________
La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna,

asa numitii oaspeti de vara , o data cu toamna, aceste specii incep migratia,
deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ
constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi
numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea
iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la
latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal
de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in
aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul
sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in
alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial
migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza
in diverse zone geografice).
Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care
s-a modelat in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale
climei. De regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru
majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere.
Unele specii migreaza izolat, insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi
gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri mari in perioada
premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice.
Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului
in timpul zborului si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei,
oferind o oarecare siguranta indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ
multi factori care afecteaza pasarile (clima nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei,
obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei difera din nou in functie de
specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se deplaseaza cu viteza
mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la altitudini mari.
De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara, pasarile
din acest grup fiind capabile sa strabata obstacolele naturale (cum ar fi marile,
lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si
mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat
pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel
energie. Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze,
pelicani). Rapitoarele de zi evita intinderile mari de apa, pe traseul migratiei
alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila (stramtorile), creandu-se
astfel un efect de palnie. Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de
migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind de
altfel folosite de ornitologi in observatii.
Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in
functie de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri,
altele, cum ar fi berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre
Africa ecuatoriala ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre
care se stie ca migreaza cel mai mult este chira polara (Sterna paradisaea).
Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata cu venirea iernii in
Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in Antarctica, unde
ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit. intregul
sau drum depaseste 35.000 de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai
lung traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare.
105
_________________________________________________________________________________
Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza

detaliata a ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat
inca pe deplin, care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei
starii ecosistemelor si a mediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai
multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond
natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme, iesind astfel in
evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au
conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile
necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna,
AEWA, Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania.
Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au
perfectionat cateva procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea
pasarilor, corelata cu recapturarea ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in
ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt cateva dintre acestea. Inelarea
pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda care a furnizat cele mai
multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala, o organizatie
internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel
european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in
scopul managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la
obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe
ce ofera o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitand eforturile
depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum se
poate observa si in figura urmatoare ( fig. 78 ):
fig.78- Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan global

Cele mai multe psri din Europa ierneaz n Africa sau n Sudul
Europei iar unele exemplare ajung chiar i n Orientul Apropiat. Cele mai
cunoscute trasee de migraie europene sunt urmtoarele:
Ruta Scandinaviei de Sud
Ruta Baltic
Ruta Trans Iberic
Ruta Central Mediteran
Via Pontica (partea vestic a Mrii Negre)
106
_________________________________________________________________________________
Ruta Trans Caucazian

Ruta de migraie Via Pontica, mpreun cu ruta Trans Iberic
reprezint una dintre cele mai semnificative rute de migraie din Europa.
Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un
adevarat drum de pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori
(Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau
locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno,
Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata
de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in
fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari.
Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost
determinata de asemenea puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care
permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la
hrana.
Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt
asezate statiunile ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile i se prind de
multe ori pasari inelate de alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt
eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a
obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor
probleme.
La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana
toamna, asa numitii oaspeti de vara, care cuibaresc la noi; odata cu toamna,
aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala,
unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica.
Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii
cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in
cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra.
Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune
cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot
parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului,
adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau
regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele
exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone
geografice).
Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de
migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de
drumuri de pasaj care din directia nord-est, vest, nord si nord est vin in front larg
sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii , de
unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa.
Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt
( Rudescu L.,1958 ):
1.
-
Toamna
Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord
de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste
muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali,
107
_________________________________________________________________________________
deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de
berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori;
Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy
(1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile
din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste,
garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;
Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica.
Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El
este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;
Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii
Dobrogei, pana la Lunca-Ceamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari
cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;
Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai
ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;
Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la
Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.
Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand
ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanta locala.
Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile
vecine, se observa ca drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al
XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a
drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier.
Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele
premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata
rigida si formala.
Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii,
provocate mai ales de doua fenomene principale:
- Regimul hidrografic al Dunarii.
- Situatia climatica a anului respectiv.
Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si
ofera pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se
imparte cam in regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor
de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula
Brailei. Acelasil ucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari.
d) Clasa Mammalia
Pentru mamiferele din zon au fost utilizate date att din literatur ct i din
observaii directe, n teren.
Astfel, pe teritoriul cercetat s-au observat i fotografiat urme ale mamiferelor mari
Canis lupus, Vulpes vulpes, Ursus arctos, Capreolus capreolus. Impactul cel mai mare
va fi resimit n perioada iniial de construcie a bazelor turbinelor, dar i a cilor de
comunicaie, dar i n perioada de ntreinere a turbinelor, putndu-se ajunge la
evitarea acestor habitate. Nu exist dovezi care s arate c prezena turbinelor eoliene
influeneaz negativ dezvoltarea acestor specii, habitatele asupra crora se
acioneaz nu sunt prielnice pentru ca aceste animale s-i construiasc adposturi.
Efectele zgomotului asupra acetsor animale nu a fost studiat n detaliu; totui s-au
realizat studii focusate mai ales pe zgomotul produs de activitile seismice i de
zborul avioanelor/elicopterelor. Astfel s-a observat c un procent de 78-80% din
exemplarele observate evit zonele expuse la un zgomot cu nivele ntre 60 i 106dB. Sa evideniat faptul c ursul evit zonele sau i modific comportamentul (de exemplu,
108
_________________________________________________________________________________
i intensific activitatea nocturn) ca rspuns la prezena drumurilor sau a altor

activiti industriale (Harding and Nagy 1980, Archibald et al. 1987, McLellan and
Shackleton 1988, Mace et al. 1996, Mueller 2001, Gibeau et al. 2002, Wielgus et al.
2002).
Cercetri realizate asupra mamiferelor domestice i slbatice au dus la concluzia c
acestea sunt negativ influenate de un zgomot mai mare de 90dB, influentndu-le
puternic comportamentul, dar i funciile fiziologice (activitatea glandelor, scderea
fertilitii, pierderea auzului etc.), dar la zgomote cu o intensitate mai mic de 90dB,
influena negativ se resimte mai puin, unele animale chiar adaptndu-se noilor
condiii.
Fig.79-Urm de Canis lupus
fig.80- Urm de Ursus arctos
Monitorizarea chiropterelor a avut drept scop inventarierea si identificarea

spatiilor in care acesti vanatori silentiosi actioneaza .
Inregistrarile au avut loc n data de 26.-28.05, 04.-05.06, 10.-12.06, 03.-05.07 si 08.09.07, 01.09, 05.09, respectiv 15.11.2009. In data de 31.07.-01.08.2009 au fost efectuate
detectari fara sa fie inregistrate sunetele (vezi Anexa I). Rutele desemnate pentru transect
au fost parcurse in mare parte pe jos. Doar in unele cazuri a fost utilizat un autovehicul.
Pentru inregistrarea sunetelor au fost utilizate: un detector (Tranquility Transect), un
discman (SONY MD Walkman MZ-NH 600), un termometru si un GPS/PDA (ASUS A636)
(vezi Fig.81). Pentru determinarea speciilor a fost folosit si un detector de tip heterodyn
(Pettersson 200 D).
109
_________________________________________________________________________________
Fig. 81: Aparatura folosita la inventarierea liliecilor.
Toate adaposturile subterane (pesteri) cunoscute si accesibile fara echipament de

speologie, din raza localitatii Sfanta Elena respectiv apropierea viitorului parc de eoliene
(aproximativ 10-15km) au fost parcurse si inventariate. Verificarea adaposturilor subterane
din apropierea ariei studiate, a avut loc in data de 26.-27.05, 04.-05.06, 11.06, 04.-05.07,
31.07, 06.-07.09, 06.10, respectiv 16.11.2009 (vezi Fig.82 si 83, Tab.33 ).
Tab.33: Adaposturile subterane cunoscute din apropierea localitatii Sfanta Elena.
Numele
Anul
adapostului 2009
Gaura cu Musca
Gaura Haiduceasca
Pestera de la Padina
Matei
Pestera Alibeg
Pestera din Valea
Ceuca
Pestera Iasanoca
Pestera cu apa din
Valea Polevii
Pestera de la Izvorul
Manzului
Pestera U.Lomu
Pestera Potoc
Pestera Topolet
Avenul de la
Vranovat
Avenul de la Izvorul
Siclii
26.28.05.
x
x
x
04.05.06.
x
-
11.06.
04.07.
01.08.
30.08
x
-
x
-
06.09
07.09
06.10
16.11
x
-
X
-
x
-
x
-
X
-
O capturare cu plasa chiropterologica a indivizilor nu a putut fi efectuata, deoarece

din luna mai pana in august e perioada de maternitate in care nu e indicat sa se captureze
lilieci din cauza stresului asupra femelelor care isi alapteaza puii. Capturarile cu plasa
chiropterologica sunt necesare pentru a dovedi prezenta unor specii care nu pot fi
identificate cu detectorul (ex. Myotis bechsteinii, Myotis capaccinii). Capturarile au avut loc
la intrarea Pesterii Gaura cu Musca (06.10.2009) si la intrarea Pesterii cu Apa din Valea
110
_________________________________________________________________________________
Ceuca (07.10.2009). Speciile folosesc aceste adaposturi vara tarziu si toamna pentru
imperechiere. In timpul inventarierii nu a fost colectat nici un individ.
Metoda utilizata - Pentru inregistrari s-a parcurs, dupa posibilitate, toata suprafata
desemnata pentru construirea parcului eolian . Transectele fiind parcurse pe jos nu a putut
fi evitata inregistrarea repetata a unor indivizi de mai multe ori. Toate locatiile unde se
doreste montarea unor eoliene au fost parcurse de cel putin de trei ori. Prima oara pentru a
vedea habitatele unde vor fi amplasate eolienele si habitatele, respectiv adaposturile (ex.
scorburi in copaci) din imediata apropiere (de ex. paduri sau alte ecotopuri ex. arbusti sau
copaci solitari, care pot fi folosite drept orientare de catre lilieci in timpul migratiei sau in
timpul vanatorii), iar a doua si a treia oara dupa apus, cand au fost inventariate chiropterele
si au fost identificate rutele lor de zbor si de vanatoare. De la sfarsitul lui Iulie au fost
parcurse din nou toate suprafetele propuse pentru montarea eolienelor, cu scopul de a
identifica eventualele rute de migratie a speciilor. Inregistrarile au avut o durata de 50 min
(26.05.), 44 min respectiv 46 min (27.05.), 40 min (10.06), 1 ora 27 min (11.06), 37 min
(03.07), 10 min (04.07), 1 ora 12 min (08.07), 20 min. 17 sec. (04.08.), 54 min respectiv 20
min (31.07), 1 ora 30 min dea lungul Dunarii (31.08.), 05.09 mai multe transecte pana a
doua zi dimineata si in 15.11.2009 , la fel mai multe transecte . Inregistrarile au fost
efectuate, dupa aproximativ 45 min. dupa ce a apus soarele pe vreme buna/uscata (fara
ploaie).
Fig. 82: Pestera Gaura cu Musca (Hoffmann, 2009).
Fig.83: Pestera Haiducilor (Hoffmann, 2009).
Determinare -Cu ajutorul programului SonicStage 4.3 au fost transferate datele

inregistrate de pe discman pe un pc (personal computer) si transformate in format wav.
Pentru determinarea speciilor, care se aflau in zona studiata in timpul inregistrarilor, a fost
folosit programul BatSound si Bat Species Identification Key (europekey). La determinarea
speciilor din adaposturile subterane (pesteri) respectiv la capturarile cu plasa
chiropterologica, au fost utilizate determinatorul lui DECU et al. (2003) si DIETZ et al. (2007).
Rezultate -Pe baza rezultatelor in zona studiata si a informatiilor preluate din baza
de date a Asociatiei pentru Protectia Liliecilor din Romania (APLR), au putut fi identificate
pana in prezent 22 specii de chiroptere. Pe baza sunetelor inregistrate au putut fi
identificate 14 specii de chiroptere (362 indivizi) (cateva exemple de sonograne respectiv
spectrograme vor fi mentionate mai jos), iar in adaposturile subterane (pesteri) opt specii .
111
_________________________________________________________________________________
Speciile detectate fiind: Eptesicus nilssonii, Eptesicus serotinus, Hypsugo savii, Miniopterus
schreibersii, Myotis sp., Nyctalus lasiopterus, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula, Pipistrellus
kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Vespertilio
murinus si Rhinolophus ferrumequinum. In unele cazuri nu s-a reusit identificarea unei
singure specii, ci doua sau mai multe. Aceste specii folosesc acelasi interval de frecvente,
ceea ce presupune ca ele nu pot fi determinate cu exactitatea dorita sau necesara. Mai
ales la speciile de Myotis se poate remarca acest lucru.
Pana in prezent au fost semnalate in literatura de specialitate 26 specii de chiroptere
pentru zona studiata (vezi Tab.34). Speciile semnalate fiind: Barbastella barbastellus,
Miniopterus schreibersii, Myotis bechsteinii, Myotis capaccini (vezi Fig.85), Myotis
dasycneme, Myotis daubentonii, Myotis emarginatus, Myotis mystacinus, Myotis myotis
(vezi Fig.86), Myotis nattereri, Myotis oxygnathus, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula,
Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus,
Vespertilio murinus, Eptesicus serotinus, Eptesicus nilssonii, Plecotus auritus, Plecotus
austriacus, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus euryale, Rhinolophus blasii si
Rhinolophus hipposideros [DECU et al. (2003), DIETZ et al. (2007)]. Specia Rhinolophus
mehelyi (Rinoloful lui Mhelyi) nu a fost gasita in zona studiata , insa au fost identificati
indivizi in Pestera Gura Ponicovei (langa Dubova) de MURARIU et al. (2004). Acest lucru nu
inseamna ca nu este prezenta sau ca nu ar putea sa apara in viitor. Pestera amintita mai
sus se afla la doar 47 km linie aeriana de la aria studiata si dupa cum este cunoscut, liliecii
sunt destul de mobili. Chiar si speciile considerate sedentare pot efectua deplasari pana la
100 km.
Tab.34: Speciile prezente in aria studiata. Nomenclatura (dupa MITCHELL-JONES et al.1999). Cartea Rosie dupa
BOTNARIUC & TATOLE (2005).
Denumirea stiintifica a speciilor
Denumirea speciilor in
romana
Prescurtari
Directiva
92/43/EEC
Cartea
Rosie
Barbastella barbastellus (SCHREBER, 1774)

Eptesicus nilssonii (KEYSERLING & BLASIUS, 1839)
Lliliacul carn
Liliacul nordic
B.bar
E.nil
Anexa II,IV
Anexa IV
Eptesicus serotinus (SCHREBER, 1774)

Hypsugo savii (BONAPARTE, 1837)
Miniopterus schreibersii (KUHL, 1819)
Myotis bechsteinii (Kuhl, 1817)
Myotis capaccini (BONAPARTE, 1837)
Myotis dasycneme (BOIE, 1825)
Liliacul cu aripi late

Liliacul lui Savi
Liliacul cu aripi lungi
Liliacul lui Bechstein
Liliacul cu picioare lungi
Liliacul cu piciore paroase
E.ser
H.sav
M.sch
M.bec
M.cap
M.das
Anexa IV
Anexa IV
Anexa II, IV
Anexa II, IV
Anexa II, IV
Anexa II, IV
Myotis daubentonii (KUHL, 1817)
Liliacul de apa
M.dau
Anexa IV
Myotis emarginatus (GEOFFROY, 1806)

Myotis myotis (BORKHAUSEN, 1797)
Liliacul cu urechile scobite

Liliacul mare cu urechi de
soarece
Liliacul cu mustati
Liliacul lui Natterer
Liliacul mic cu urechi de
soarece
Nictalul cu aripi paroase
Liliacul mic de amurg
Liliacul mare de amurg
Pipistrelul lui Kuhl
Pipistrelul lui Nathusius
Pipistrelul mic comun
Pipistrelul pitic
Liliacul urechiat roscat
M.ema
M.myo
Anexa II, IV
Anexa II, IV
vulnerabila
critic
periclitata
vulnerabila
vulnerabila
vulnerabila
periclitata
periclitata
critic
periclitata
critic
periclitata
periclitata
periclitata
M.mys
M.nat
M.oxy
Anexa IV
Anexa IV
Anexa II, IV
periclitata
periclitata
periclitata
N.las
N.lei
N.noc
P.kuh
P.nat
P.pip
P.pyg
P.aur
Anexa IV
Anexa IV
Anexa IV
Anexa IV
Anexa IV
Anexa IV
Anexa IV
Anexa IV
periclitata
periclitata
periclitata
vulnerabila
Myotis mystacinus (KUHL, 1817)

Myotis nattereri (KUHL, 1817)
Myotis oxygnathus (MONTICELLI, 1885)
Nyctalus lasiopterus (SCHREBER, 1780)
Nyctalus leisleri (KUHL, 1817)
Nyctalus noctula (SCHREBER, 1774)
Pipistrellus kuhlii (Kuhl, 1817)
Pipistrellus nathusii (KEYSERLING & BLASIUS, 1839)
Pipistrellus pipistrellus (SCHREBER, 1774)
Pipistrellus pygmaeus (LEACH, 1825)
Plecotus auritus (LINNAEUS, 1758)
112
_________________________________________________________________________________
Plecotus austriacus (FISCHER, 1829)
Liliacul urechiat gri
P.aus
Anexa IV
Rhinolophus blasii PETERS, 1866
Rinoloful lui blasius
R.bla
Anexa II, IV
Rhinolophus euryale BLASIUS, 1853
Rinoloful mediteranean
R.eur
Anexa II, IV
Rhinolophus ferrumequinum (SCHREBER, 1774)
Rinoloful mare cu potcoava
R.fer
Anexa II, IV
Rhinolophus hipposideros (BECHSTEIN, 1800)
Rinoloful mic cu potcoava
R.hip
Anexa II, IV
Vespertilio murinus (LINNAEUS, 1758)
Liliacul bicolor
V.mur
Anexa IV
Prescurtari: *specii preluate in Cartea Rosie; - specii absente in Cartea Rosie. Speciile marcate sunt listate in
anexa II a Directivei Habitate.
periclitata
periclitata
periclitata
vulnerabila
vulnerabila
periclitata
Pentru zona cercetata, au fost identificate/detectate doua specii noi, nesemnalate

pana in prezent. Este vorba de specia Nyctalus lasiopterus (SCHREBER, 1780) si Hypsugo
savii (Bonaparte, 1837). Ambele specii au fost semnalate pana in prezent, doar in sud-estul
Romaniei [DECU et al. (2003) , Dobrogea (DIETZ et al. (2007)].
Fig.84: Colonie mixta de maternitate din Pestera

Gaura cu Musca (Hoffmann, 2009).
113
Fig.85: Myotis capaccini capturat cu plasa

chiropterologica. Este o specie vulnerabila in
Europa! (Hoffmann 2009).
_________________________________________________________________________________
Fig.86: Myotis myotis in Pestera din Valea Ceuca

(Hoffmann 2009).
Fig.87: Rhinolophus ferrumequinum ucis de

oameni in Pestera Gaura cu Musca (Hoffmann
2009).
O descriere a speciilor , a comportamentului si a habitatelor nu a fost prevazuta in

aceasta lucrare, deoarece aceste informatii pot fi gasite si preluate din cartile de
specialitate [ex. DECU et al. (2003), DIETZ et al. (2007), SKIBA (2003), SCHOBER (1998),
VALENCIUC (2002) s.a.].
In adaposturile subterane au putut fi identificate speciile Miniopterus schreibersii,

Myotis bechsteinii, Myotis myotis, Myotis oxygnathus, Myotis capaccini, Rhinolophus
euryale, Rhinolophus blasii si Rhinolophus ferrumequinum (vezi Tab.35).
Tab.35: Speciile intalnite in adaposturile subterane si datele preluate din baza de date a APLR.
Denumirea
speciilor
Data
inventarierii
R.eur/bla
R.fer
R.hip
M.sch
M.bec
M.cap
M.ema
M.myo/oxy
E.ser
Pestera
Gaura cu
Musca
15.11.2009
15
34
06.10.2009
31.08.2009
01.08.2009
04.06.2009
2
300
124
185
400
800
1
-
56
25
14
600
300
800
600
9
15
1
600
5 (ucisi)
600
26.05.2009
26.03.2009
18.02.2008
10.02.2003
12.01.2003
29.06.2002
60
3
5
-
3 (1
mort)
24
15
2
3 (1
ucis)
5
(14ucis)
44
49
21
-
1
4
1
400
63
85
195
500
1
1350
1
-
114
_________________________________________________________________________________
Pestera cu
apa din
valea
Ceuca
Pestera
Topolet
Pestera
Haiducilor
Pestera de
la Padina
Matei
25.12.2002
05.06.2001
13.05.2000
03.02.2000
23.06.1965
10.06.1962
05.1910
09.1908
07.1898
1865
26.05.2009
05.06.2009
16.11.2009
1
400
14
(oase)
1
5
-
1
1
4
53
(oase)
5
2
2
25
700
25
(oase)
7
-
3
-
120
150
21
1
-
1(cran)
-
1000
1200
31
colonie ?
colonie ?
1
1
-
04.07.2009
16.04.2009
06.09.2009
27.05.2009
27.03.2009
07.2004
1976
27.05.2009
16.02.2007
12.06.2006
125
100
400-500
145
138
150
23
15
3
-
65
1
-
8
-
5
23
-
Prescurtari: cran=craniu; inventarierile facute de autor sunt marcate cu gri.
Deoarece Pestera Gaura cu Musca este situata la 700 m de viitorul amplasament

SF14 si Pestera din Valea Ceuca la 600m linie aeriana de amplasamentul SF5 al viitorului
parc eolian, monitorizarea speciilor a fost focusata pe aceste suprafete. Trebuie remarcat
ca Pestera Gaura cu Musca gazduieste o colonie mixta de maternitate (peste 2500 indivizi)
in timpul verii si un numar mai mic de lilieci in timpul iernii (vezi Fig.84 si Tab.35). Pestera
din Valea Ceuca nu gazduieste colonii de lilieci. Au fost identificati doar citiva indivizi (2
indivizi al speciei Rhinolophus ferrumequinum care folosesc acest adapost in toata
perioada a anului, fiind sedentari si un individ al speciei Myotis myotis in timpul verii).
Cu ajutorul plasei chiropterologice au fost capturate 7 specii (vezi Tab.36).
Tab. 36: Speciile capturate cu plasa chiropterologica.
Denumirea speciei
Denumirea adapostului
si Data
Pestera Gaura cu Musca
06.10.2009
Pestera cu apa din valea
Ceuca 07.10.2009
B.bar
E.ser
M.cap
M.myo
M.sch
P.aur
R. ferr
10
In total au fost capturati 24 indivizi. Luand in considerare ca perioada de capturare a

avut loc toamna tarziu si temperatura in timpul noptii a scazut sub 8 C, a fost o miscare
remarcabila. Un alt factor important care trebuie amintit in acest loc, e faptul ca in prima
seara (06.10) a fost amplasata plasa deabia dupa orele 23.30, perioada cand majoritatea
liliecilor au parasit deja adapostul. O parte au fost capturati la intoarcere in pestera.
115
_________________________________________________________________________________
Sonograma Ppipistrellus kuhlii
-90 dB
-70 dB
-50 dB
-30 dB
-10 dB
Spectrogram, FFT size 512, Hanning window. - Left.
100 kHz
50 kHz
16400
16450
16500
16550
16600
16650
16700 ms
Luind in considerare cartea rosie a vertebratelor, sapte specii au fost considerate

vulnerabile (Barbastella barbastellus, Eptesicus serotinus, Hypsugo savii, Miniopterus
schreibersii, Plecotus auritus, Rhinolophus ferrumequinum si Rhinolophus hipposideros),
paisprazece specii fiind periclitate (Myotis bechsteinii, Myotis capaccini, Myotis
emarginatus, Myotis myotis, Myotis mystacinus, Myotis nattereri, Myotis oxygnathus,
Nyctalus lasiopterus, Nyctalus leisleri, Pipistrellus nathusii, Plecotus austriacus,
Rhinolophus blasii, Rhinolophus euryale si Vespertilio murinus) si trei critic periclitate
(Eptesicus nilssonii, Myotis dasycneme si Myotis daubentonii).
Sonograma Rhinolophus ferrumequinum

-90 dB
-70 dB
-50 dB
-30 dB
-10 dB
Spectrogram, FFT s ize 512, Hanning window. - Left.
100 kHz
50 kHz
9400
9450
116
9500
9550
9600
9650 m s
_________________________________________________________________________________
Spectrograma Rhinolophus ferrumequinum (vezi mai sus)

0 dB
-20 dB
-40 dB
-60 dB
-80 dB
-100 dB
-120 dB
100 kHz
200 kHz
9449 - 9506 ms
Pe baza rezultatelor obtinute din sonograme poate fi remarcata o prezenta ridicata a

speciei N.noc (85), urmat de P.nat sau P.kuh (a fost inregistrata de 82 ori), P.pip (32),
Myotis sp. (30), V.mur (18), P.kuh (17), H.sav (13), P.nat sau P.kuh sau H.sav (9), N.las
(9), E.ser sau N.lei (8), P.pyg (6), R.fer (6), N.noc sau V.mur (5), N.noc sau E.ser sau N.lei
sau V.mur (4), E.ser (3), P.pyg sau M.sch (3), E.nil (2), M.sch (2), P.pip sau M.sch (2),
N.noc sau N.las (1) si N.lei sau V.mur (1) (vezi Diagrama mai jos). Au fost situatii in care
nu s-a identificatat doar o singura specie, ci doua sau mai multe. Aceste specii folosesc
acelas interval de frecvente, ceea ce presupune ca ele nu pot fi determinate cu exactitatea
dorita sau necesara. Diagrama de mai jos, are in primul rand rolul de a indica prezenta
liliecilor in zona studiata, iar apoi se vor analiza preferintele fiecarei specii in parte
117
_________________________________________________________________________________
numarul
indivizilor
Diagrama cu speciile de chiroptere
20
40
N.noc
P.pip
V.mur
H.sav
N.las
P.pyg
N.noc or V.mur
E.ser
E.nil
P.pip or M.sch
N.lei or V.mur
60
80
100
P.nat or P.kuh
Myotis sp.
P.kuh
P.nat or P.kuh or H.sav
E.ser or N.lei
R.fer
N.noc or E.ser or N.lei or V.mur
P.pyg or M.sch
M.sch
N.noc or N.las
Impartirea indiviziilor/speciilor pe toata perioada a studiilor (27.05-15.11.2009).
Daca analizam rezultatele din transecte, poate fi observat ca, cei mai multi
indivizi activau in apropierea versantiilor vestici respectiv sud-vestici, ce duc spre
Dunare respectiv malul Dunarii si doar o mica parte pe platou respectiv in padurile si
vaile din jurul localitatii Sfanta Elena. Aceste actiuni constand mai mult din vanatoare
sau cautarea unor adaposturi noi specifice fiecarei specii, si nu migratie.
In perioada studiului nu a putut fi observat o posibila ruta de migrare. O
posibila ruta de migratie il poate constitui cursul Dunarii, deoarece toate speciile
care migreaza (indiferent de distanta), pot gasi conditii (habitate si adaposturi)
optime acolo, dar nici decum in zona in care se va amplasa viitorul parc de eoliene.
In aceste locuri au fost intalnite diferite specii in timpul vanatorii. O imagine clara
despre raspindirea speciilor in zona si impartirea lor ne va oferi urmatoarea diagrama:
118
_________________________________________________________________________________
Impartirea indiviziilor
23; 12%
84; 43%
39; 20%
malul Dunarii
padure si vai
platou
sat
49; 25%
Impartirea indiviziilor vara (27.05-30.08.2009)
In zona unde va fi amplasat parcul eolian numarul indiviziilor detectati este destul de
scazut (39,20%), doar numarul indiviziilor in localitatea Sfanta Elena a fost mai mic
(23,12%). Numarul indivizilor din apropierea versantiilor insoriti (vestici respectiv sudvestici) si de-a lungul Dunarii a fost mult mai ridicat (84,43%), la fel si numarul indivizilor
care vaneaza in vaile si padurile invecinate cu amplasamentele viitorului parc (49,25%).
Urmatoarea diagrama ne va oferi o imagine despre numarul indivizilor in locurile viitoarelor
amplasamente pe toata perioada observatiilor.
Numarul indiviziilor detectati la fiecare amplasament in parte

120
100
80
60
40
20
0
SF1
SF3
SF5
SF7
SF9
SF11 SF13 SF15 SF17 SF19 SF21 SF23
Numarul indiviziilor
Impartirea indiviziilor in locurile viitoarelor amplasamente pe toata perioada a studiilor (27.05-15.11.2009).
119
_________________________________________________________________________________
.
Intre speciile detectate pe platou respectiv pe locurile viitoarelor amplasamente ar fi

de amintit: Nyctalus noctula, Pipistrellus nathusii sau Pipistrellus kuhlii, Eptesicus serotinus,
Vespertilio murinus, Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmeus,
Nyctalus leisleri, Pipistrellus sp., Hypsugo savii, Myotis sp., Eptesicus nilssonii, Nyctalus
lasiopterus (vezi Tab.37). Enumerarea speciilor se orienteaza dupa frecventa inregistrarilor.
Liliacul mare de amurg (N.noc) fiind specia cea mai frecventa in zona respectiv suprafetele
afectate, urmata de speciile P.nat si P.kuh respectiv E.ser si V.mur .
4.5.2.1. Impactul prognozat

Pe teritoriul Parcului Natural Portile de Fier au fost declarate 2 arii de protecie
avifaunistic (ROSPA0026 - Cursul Dunrii-Bazia-Porile de Fier-se afla in vecinatatea
amplasamentului studiat prin proiect, respectiv ROSPA0080 Munii Almjului-Locvei) i un
sit de importan comunitar (ROSCI206 - Porile de Fier).
n urma implementrii programului de monitorizare a speciilor de psri s-a
realizat un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu.
n ceea ce privete speciile de psri care tranziteaz zona studiat ctre
diferite locuri de hrnire sau cuibrit, impactul produs de turbinele eoliene este cu att mai
mic cu ct acestea tind s tranziteze zona n zbor la altitudini mai mari dect nlimea
turbinelor, cauz datorit creia impactul este aproape inexsistent.
La momentul actual, la nivel european, cercettorii i constructorii centralelor
eoliene au ajuns la un consens , i anume acela c impactul dintre turbinele eoliene si
pasari este mai mic decat se afirmase la inceput si in orice caz mai redus decat impactul
altor activitati umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian, sau structurile statice ca
stalpii si liniile electrice ori cladirile inalte, de care pasarile se ciocnesc deoarece le vad mai
greu.
Aceasta concluzie a permis dezvoltarea exploziva a energetici vantului in
toate tarile UE, care asa cum aratam avea peste 40.000 MW instalati la finele anului trecut.
Studii din Olanda (intocmite de Biroul teritorial pentru energia vantului in
cooperare cu Fundatia olandeza pentru protectia pasarilor) estimeaza ca anual sunt
omorate 1500 pasari prin vanatoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier si numai
20 pasari/1000 MW de turbinele eoliene. Rezulta ca numarul pasarilor omorate de masini
este de 300 ori mai mare decat numarul pasarilor omorate de turbinele de vant, iar cel al
vanatorii de 70 ori mai mare.
Aceste estimari sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din
Danemarca, ce conclude ca stalpii si liniile de inalta tensiune sunt un pericol mult mai mare
pentru pasari decat turbinele eoliene, care in rotatie fiind constituie un avertisment vizual si
sonor semnificativ pentru pasari, acestea evitand zona. Studiile radar din Tjaeborg vestul
Danemarcei unde functiona o turbina de 2 MW, arata ca pasarile au avut tendinta sa-si
schimbe ruta de zbor cu 100-200m fata de turbine si trec pe langa sau pe deasupra lor la o
distanta sigura. Acest comportament a fost observat atat ziua cat si noaptea.
Studiile si monitorizarile efectuate in Marea Britanie arata ca nu s-a identificat
nici un efect semnificativ la parcuri eoliene cu turbine numeroase, cum ar fi :Bryn Titli(22
turbine mari), Carno (56turbine) si Cemmaes (24 turbine) din Tara Galilor, Ovender Moor (
23 turbine) in sudul dealurilor Pennine din Yorkshire, sau Wind Standard (36 turbine) in
120
_________________________________________________________________________________
Scotia. Mai mult, s-a inregistrat un numar marit de cazuri in care pasarile cresc in imediata
apropiere a turbinelor.
Dovezi ca pasarile pot sa creasca nederanjate in apropierea turbinelor
eoliene provin dintr-un studiu facut la Nasudden-insula Gotland din Suedia. S-a gasit o
densitate mare de pasari care crestea in apropierea unui mare parc eolian (35 de cuiburi
din 6 specii diferite au fost gasite in aria respectiva). Un studiu de control a gasit densitati
similare la pasari care cresteau in habitate apropiate, dar fara turbine.
In aria parcului eolian de la Nasudden primavara, in timpul perioadei de migratie se
gasesc un numar semnificativ de gaste. Nici acestea nu au parut sa fie deranjate de
turbine, singura modificare importanta fiind faptul ca gastele nu pasteau la distante mai mici
de 25 m de turnurile turbinelor. La Port-la- Nouvelle in sudul Frantei , cinci turbine sunt
plasate intr-o importanta rezervatie de pasari, prin care trec mii de pasari, inclusiv
pradatoare, mai ales in timpul mpgratiilor. Studiul , intocmit de Liga Franceza pentru
Protectia Pasarilor a constatat ca majoritaeta pasarilor mai mari zburau in mod deliberat in
jurul turbinelor. In cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la liga nici o
pasare ranita sau omorata. Aceaste constatari extrem de pozitive nu elimina necesitatea
unei analize specifice in fiecare amplasament, care sa tina cont de faptul ca sunt sau nu
sunt semnalate pasari din specii protejate cu habitat stabil in areal si daca speciile
respective pot suferi o extinctie prin realizarea parcului eolian, sau daca pasajul pasarilor
calatoare trece exact pe deasupra amplasamentului propus. In aceste cazuri se impun
unele precautii suplimentare cum ar fi cresterea distantei dintre turbine, amplasarea lor in
masura posibilului tehnic sub creasta culmilor (in cazul unor amplasamente pe culmi de
dealuri sau asemanatoare), iar in cazuri extreme nedemararea executiei proiectului pana la
efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care sa
determine efectele posibilului impact.
Tinand cont de faptul ca in Romania nu exista inca parcuri eoliene mari in
care sa se efectueze monitorizari si studii de specialitate in ceea ce priveste efectul
turbinelor eoliene asupra pasarilor, vom prezenta o serie de date din parcuri eoliene aflate
in S.U.A.
Din studiile facute de Asociatia Americana de Energie Eoliana reiese ca, in
urma coliziunilor cu alte structuri construite de om , se estimeaza ca in fiecare an mor:
1.
57 milioane de pasari in urma coliziunilor cu vehicule;
2.
1.25 milioane in urma coliziunilor cu structurile inalte (turnuri, cosuri, cladiri) si
3.
mai mult de 97.5 milioane in urma coliziunii cu geamuri.
Intr-un singur accident de navigatie in care a fost implicat un petrolier deversarile de
pe petrolierul Exxon Valdez a fost ucis mai mult de 500.000 de pasari migratoare adica de
1000 ori mai mult decat numarul toal estimat de decese in zona californiana de exploatare
a energiei eoliene. Expertii ornitologi au sugerat ca activitatea pasarilor de prada in jurul
turbinelor eoliene poate fi redusa prin luarea de masuri privind reducerea numarului de
cuibare de pe turbine si turn.
Cercertarile preliminare au demonstrat ca turnurile cu zabrele care permit cuibaritul
contribuie la cresterea mortalitatiiin randul pasarilor si in consecinta industria utilizeaza pe
scara larga turnul tubular la construirea noilor instalatii care reduce in mod semnificativ
posibilitatea de cuibarire. Centralele eoliene ce se vor monta in zona vor avea de
asemenea turnuri tubulare.
Raportul anual al societatii EHN 2003 cu activitate in Navarra, evidentiaza ca
indicele de mortalitate detectat pe generator /an pentru o monitorizare realizata pe un
numar de 738 turbine in curs e operare a fost de :
1.
vulturi: 0,12 decedati;
2.
pasari mijlocii si mari: 0,19 decedate
121
_________________________________________________________________________________
3.
ansamblu de pasari si lilieci: 0,33 decedate, in conditiile in care Navarra este
resedinta unei importante populatii de vultur roscat- 7000 de exemplare care reprezinta in
procent de 12% din populatia acestei specii de pe planeta.
Concluzionnd , putem afirma c singurul caz cnd impactul turbinelor poate
avea un potenial negativ asupra speciilor de psri este pe durata migraiei, atunci cnd
efective mari de psri migreaz pe timp de noapte, existnd astfel posibilitatea coliziunii
cu palele turbinelor. n acest caz ns, se pot stabili msurii preventive sau compensatorii
uor aplicabile, care s reduc la minim probabilitile de coliziune i implicit impactul
negativ.
Prin implementarea proiectului vor fi realizate puni de legtur ntre

habitate i populaii prin amenajarea cilor de acces ctre instalaiile eoliene care
vor funciona cu rol de coridoare ecologice. Pierderea de habitat i biodiversitate n
urma construciei parcului eolian va compensa cu redarea circuitului natural a unor
suprafee importante care din punct de vedere al investiiei vor funciona ca zone de
siguran pentru instalaii, dar care din punct de vedere ecologic vor funciona ca
zone de refugiu i culoare de dipersie a diversitii specifice, astfel fiind asigurat
rezervorul genetic necesar renaturrii unor teritorii care n prezent sunt supuse unui
proces accentuat de degradare datorit activitilor antropice.
n cazul implementrii proiectului se poate realiza o sistematizare
eficient a culturilor agricole pe terenurile cu folosin arabil, sistematizare care s
asigure un mai bun cadru de protecie i conservare a speciilor autohtone.
Un aspect foarte important n evaluarea faunei l reprezint speciile de lilieci. La fel
ca i n cazul psrilor, eolienele au nscut mari controverse ntre oamenii de tiin i
agenii economici.
n ceea ce privete impactul eolienelor asupra speciilor de lilieci s-a pus n eviden
faptul c mortalitatea acestora nu este provocat n cele mai multe cazuri de impactul direct
cu palele turbinelor, rnile observate fiind interne .
Cercettorii americani au constatat c aproximativ 90% din cazurile de mortalitate au
suferit de o hemoragie intern i un procent foarte mic a artat semne ale contactului
direct, fr s aib injurii interne. Explicaia ar fi c micarea palelor creeaz un vrtej de
presiune atmosferic joas, care ar fi letal pentru lilieci, teorie nedemonstrat prin necropsii.
La analiza lucrarilor publicate despre influenta turbinelor asupra liliecilor s-a tinut
cont de faptul ca zona in care vor fi amplasate turbinele este deluroasa. Dupa acest criteriu
au fost cautate exemplele pentru a putea fi comparata situatia de fata cu alte studii deja
existente. De asemenea nu au fost date exemple din studiile facute din Statele Unite ale
Americii, deoarece comportamentul speciilor e diferit de cel al speciilor din Europa.
Tinand cont de concluziile si recomandarile specialistilor din strainatate, se va
efectua o comparatie luind ca exemplu rezultatele lucrarii de fata. Impartirea indiviziilor si a
speciilor detectate in locul viitoarelor amplasamente si in apropierea acestora ne indica
urmatoarea diagrama.
122
_________________________________________________________________________________
Numarul indiviziilor din fiecare specie
70
60
50
40
30
20
10
0
N.las
Myotis sp. Pipistrellus

sp.
P.pyg
P.kuh
E.ser
N.noc
numarul indiviziilor
Intre speciile detectate pe platou respectiv pe locurile viitoarelor amplasamente ar fi

de amintit liliacul mare de amurg (N.noc) fiind specia cea mai frecventa in zona, urmata de
speciile P.nat si P.kuh respectiv E.ser si V.mur. (vezi mai jos Diagrama cu speciile care ar
putea fi afectate.
Diagrama cu speciile care ar putea fi afectate
N.noc
P.nat or P.kuh
120
E.ser
V.mur
100
P.kuh
P.pip
80
P.pyg
60
N.lei
Pipistrellus sp.
40
H.sav
Myotis sp.
20
E.nil
0
SF5
SF8
SF10
SF14
SF16
SF20
SF22
SF24
N.las
Situatia speciilor in cazul in care vor fi amplasate turbinele SF19 si SF24 pe suprafetele propuse actual.
Speciile detectate pe platou in raza viitoarelor amplasamente ar fi: Eptesicus

serotinus, Eptesicus nilssonii, Hypsugo savii, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula, Pipistrellus
kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmeus si Vespertilio
murinus.
123
_________________________________________________________________________________
Unele studii efectuate in diferite state ale Europei
Urmatorul tabel ne va da cateva exemple despre studii si monitorizari efectuate

asupra liliecilor morti in diferite parcuri eoliene din Europa (vezi si Anexa IV).
Tab.37: Studii si monitorizari efectuate in diferite state din Europa (dupa RODRIGUES et al., 2008, putin modificat).
Studii (Autor, Anul,

zona studiata)
BEHR & VON HELVERSEN
(2005), Lahr, Germania
Perioada
Tipul eolienei
Metoda
Rezultate
AugustOctombrie
2004 si
26.0730.10.2005
23. Iulie-16.
Decembrie
Ian-Dec 2004
Ian-Dec 2005
Ian-Dec 2006
Parc compus din trei

eoliene, inaltimea
stalpului 90m,
diametrul rotorului
77m
opt eoliene
inaltimea stalpului
80m, inaltimea totala
100m
Monitoring
acustic, din trei in
trei zile pe o
suprafata de 68m
in jurul eolienelor
Investigarea
fiecarei eoliene
dupa metoda lui
J.E. Winkelman
3 lilieci morti (P.pip

3)
HLEN (2002, 2003),

Suedia
1995-2003
Diferite modele
50 m in jurul
stalpului
ZAGMAJSTER et al.
(2007), Kroatia
Aprilie-Iulie
2007 si
Noiembrie
2007
Primul parc cu 7
eoliene, inaltimea
stalpului 49m,
diametrul rotorului
52m iar al doilea parc
cu 14 eoliene,
inaltimea stalpului
50m, diametrul
rotorului48m
Cautare
nesistematica
dupa lilieci morti
COSSON (2004) si
COSSON & DULAC 2005,
2006 si 2007) Franta
124
77 lieci morti (20032006)

(P.nat 35, P.pip 15,
Pipistrellus sp. 17,
P.kuh 2, E.ser 2,
N.noc 6)
17 lilieci morti (E.nil
8, V.mur 1, N.noc
1, P.nat 5, P.pip 1,
P.pyg 1)
7 lilieci morti (P.kuh
4, H.sav 3)
Tipul de
habitate
padure
structuri
deschise
folostite pt
agricultura
Structuri
deschise
folostite pt
agricultura cu
arbusti
La ses si la
munte pe o
insula in Adria
cu diferite
structuri
_________________________________________________________________________________
4.5.2.2. Msuri de diminuare a impactului
La orice proiect sunt necesare studii de caz, deoarece presupune moduri diferite de
implementare , grad diferit de impact asupra speciilor si habitatelor. Astfel , o antena de
televiziune s-au radio nu va avea acelas impact asupra liliecilor si pasarilor ca o eoliana.
Liliecii nu colideaza cu constructii statice , doar cu cele mobile .
Rezultatele inventarierii au dus la urmatoarele concluzii :
- pentru evitarea eventualelor coloziuni ale speciilor de lilieci identificate cu turbinele
eoliene se recomanda mutarea amplasamentelor centralelor , dupa urmatoarea
schema :
Se recomanda planificarea si amplasarea eolienelor la o distanta de minim 200m de

padure respectiv structuri similare (ex. arbusti), unde sunt culoarele preferate de
vanatoare a liliecilor si a pasarilor pradatoare.
Toate etapele enumerate in perioada de constructie urmeaza sa fie implementate

intr-un timp cat mai scurt , pentru evitarea creerii unui deranj suplimentar
125
_________________________________________________________________________________
Deoarece viitorul amplasament SF14 se afla la doar 700m de Pestera Gaura cu

musca se recomanda ca pentru protectia liliecilor sa se asigure sprijinul pentru
inchiderea pesterii cu gratii. Aceasta masura este necesara deoarece foarte multi
curiosi intra in acest adapost si deranjaza (ucid) liliecii in toata perioada a anului (vezi
Fig. 8). In timpul iernii si in perioada de maternitate liliecii au nevoie de liniste. Deranjul
in aceasta perioada poate duce la abandonarea puilor de catre mama lor, ceea ce
inseamna moartea sigura a puilor. Totodata pentru indivizii care sunt deranjati periodic
in timpul iernii, exista riscul de a muri de foame. Liliecii consuma in timpul odihnei de
iarna rezervele depuse toamna. La fiecare trezire a acestor indivizi, care si-au redus
toate functiile a corpului la un minim, ei trebuie sa-si schimbe locul de odihna sau sa-si
schimbe adapostul. In cazul in care temperaturile in afara adapostului temperatura
este sub zero grade, ele consuma foarte multa energie cu riscul de a muri de foame
pana la primavara cand apar primele insecte. In acest sens ar fi o initiativa pentru
sustinerea acestei masuri deosebit de laudabila.
n final, se mai recomand i amplasarea unor instalaii generatoare de
ultrasunete, care sunt folosite cu succes pe multe aeroporturi n vederea devierii
psrilor din zona pistelor de decolare, i care pot veni ca msur suplimentar, pe
lng spoturile luminoasecare trebuie sa fie amplasate identic cu sistemul de balizare
impus de Autoritatea Aeronautica Civila , n evitarea turbinelor eoliene de ctre
psrile migratoare. Un al doilea beneficiu al instalaiilor generatoare de ultrasunete
este c acestea vor devia i exemplarele de lilieci care pot tranzita zona i care altfel
ar putea intra n coliziune cu palele n micare a turbinelor.
Aceste recomandri (modalitatea durabil de amplasare a turbinelor i instalaiile
generatoare de ultrasunete) contribuie n mod direct la reducerea semnificativ a
potenialului impact negativ exercitat de ctre turbinele eoliene, asigurnd astfel o
bun ncadrare n peisaj, cu un impact minim asupra biodiversitii, n conformitate cu
principiile de baz ale dezvoltrii durabile.
4.6.
Peisajul
Amplasarea proiectului va conduce la modificarea cadrului natural al zonei .
Pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ dect
acela al stalpilor de inalta tensiune care transport curentul electric din centrale de
mare putere la centre de distribuie unde tensiunea este adus la un nivel
corespunztor utilizrii n gospodrii. n Romnia, numrul stlpilor de nalt
tensiune este foarte mare, comparativ cu numrul turbinelor eoliene , aa c
impactul vizual nu constituie o problem. n orice caz, oamenii sunt obinuii s
vad stlpi de nalt tensiune, i nu turbine eoliene, chiar i n zonele cu o
frumusee natural deosebit- Delta Dunarii , Parcul National Retezat etc. .
Turbinele eoliene fiind structuri vizibile n peisaje ele pot fi realizate astfel
nct s se armonizeze cu peisajul, de exemplu, aranjndu-le n linie de-a lungul
unor structuri cum ar fi diguri sau canale. Cercetrile au artat c poziionarea
turbinelor eoliene n grupuri este mult mai acceptat atunci cnd este clar pentru
cetenii din vecintate c se poate realiza astfel o mare producie de energie
electric. Dac aliniamentul ctorva turbine este dorit sau nu, i ntotdeauna ar
putea fi, este o chestiune de gust. Mult mai important este relaia dintre nlimea
axului i diametrul rotorului. Un alt aspect important este dimensiunea rotorului
deoarece un rotor cu diametrul mare este mai lent i, n consecin, mai linitit.
126
_________________________________________________________________________________
4.7. Mediul social si economic

Din punct de vedere economic , activitatile traditionale din zona studiata au
fost pana in anul 1989 extractia resurselor minerale , exploatarile forestiere,navigatia
pe Dunare si industria textila si alimentara (Sf. Elena ) .
Dupa evenimentele din 1989, lipsa sustinerii prin subventii a unor activitati
miniere nerentabile a dus la nchiderea mai multor exploatari (exploatarile de
carbune de la Bigar si Cozla, o parte din exploatarile de cupru de la Moldova Noua,
precum si exploatarile de carbune de la Baia Noua) si la disponibilizarea fortei de
munca.
Cresterea somajului pna la cote alarmante (peste 30 % din populatia activa),
a facut ca n anul 1999 sa se declare zona defavorizata Anina-Moldova Noua, zona
care include o buna parte din teritoriul Parcului Natural Portile de Fier.
n prezent, activitatile economice se concentreaza n doua centre economice
(Orsova, Moldova Noua), care polarizeaza localitatile din acest spatiu. Comparativ
cu 1989, n aceste centre urbane, a crescut semnificativ ponderea somajul pe fondul
diminuarii activitatilor din sectorul productiv.
Activitatile agricole au ramas de tip subzistential, fara a asigura nici macar
necesarul de produse alimentare pentru populatia din Parcul Natural Portile de Fier.
O amploare deosebita a luat-o pescuitul, n ciuda faptului ca rezervele
piscicole din Dunare au scazut considerabil.
Industria extractiva si-a redus capacitatile de productie, minele care nu au fost
nchise functionnd mult sub potentialul lor. n schimb, exploatarea rocilor de
constructie a cunoscut o dinamica accentuata, pe fondul cresterii cererii din
constructii.
Industria portuara a nregistrat o scadere puternica, volumul marfurilor
tranzitate prin porturile fluviale din Parcul Natural Portile de Fier fiind foarte redus.
Doar santierul naval de la Orsova, mai functioneaza la capacitate ridicata, unitatea
fiind privatizata si avnd comenzi externe numeroase.
O activitate potentiala este turismul, n zona existnd dotari tehnice care sa
poata suporta un flux turistic organizat de dimensiuni reduse. Astfel, n localitatile
Eselnita, Dubova, Svinita, Cozla, Berzasca, Orsova, etc. exista pensiuni agroturistice
care au intrat deja n fluxul turistic national.
4.8. Conditii culturale, etnice si patrimoniu cultural

Parcul Natural Portile de Fier a constituit o arie propice pentru ntemeierea
asezarilor umane, ostroavele si bazinetele formate la gurile de varsare ale afluentilor
Dunarii, oferind conditii deosebit de favorabile pentru asezarea vetrelor de sat.
Cele mai vechi urme ale popularii umane dateaza din paleoliticul superior si
epipaleolitic, marturiile arheologice din arealul localitatilor Sichevita, Gornea, Dubova
si n zona insulei Ada-Kaleh (actualmente inundata), fiind dintre cele mai cunoscute.
Astfel, n Pestera Climente si la Cuina Turcului, n masivul Ciucaru Mare, au fost
descoperite unelte de piatra cioplita din paleoliticul mijlociu, iar la Gornea, pe dealul
Caunitei ori Razariste, au fost gasite urmele unei urme ale culturii musteriene.Aceste
127
_________________________________________________________________________________
locuri sunt considerate cele mai vechi urme arheologice de pe teritoriul Parcului
Natural Portile de Fier, vechimea acestora fiind evaluata la circa 40.000 ani.
Urme ale prezentei asezarilor umane neolitice se ntlnesc n ntreg spatiul
Defileului Dunarii, o concentrare mare observndu-se n zona localitatii Dubova.
Prima mentiune documentara a unei asezari umane n Parcul Natural Portile de
Fier, dateaza din anul 106 .e.n. si, se refera la asezarea dacica Dierna, situata pe
locul fostei vetre a orasului Orsova. Ulterior, mentiunile documentare, precum si
marturiile arheologice se nmultesc, activitatea antropica n zona fiind din ce in ce mai
diversificata. Astfel, romanii au construit mai multe castre de-a lungul Dunarii, la
Dierna, precum si pe teritoriul actualelor localitati Moldova Veche si Pojejena,realiznd
n acelasi timp si o serie de amenajari cu functii diverse (cai de comunicatie, mine de
exploatare a minereurilor etc.).
Continuitatea locuirii umane din Parcul Natural Portile de Fier a fost dovedita de
cercetarile arheologice. n perimetrul vechii asezari romane din zona Orsova, au fost
gasite obiecte din secolele al X-XIII-lea care dovedesc existenta unor contacte cu
Imperiul Bizantin. De asemenea, pe malul Dunarii, au ramas si dupa retragerea
romana mai multe puncte romane de control.
Importanta geostrategica a zonei n care se circumscrie Parcul Natural Portile
de Fier a fost determinata de posibilitatea controlului traficului pe Dunare, aceasta fiind
un spatiu de atractie pentru marile puteri ale vremii. Astfel, nca din secolul al XI-lea
Banatul este ocupat de regatul ungar, stapnirea acestora durnd cu mici ntreruperi
pna n anul 1526, cnd Ungaria, n urma bataliei de la Mohacs, devine pasalc
turcesc, iar Banatul intra sub stapnirea Imperiului Otoman.
Datorita rolului strategic al Defileului Dunarii au fost construite cetati cu rol de
aparare si de control al traficului naval, care s-au adaugat la cele deja existente
(Cetatea Orsovei, construita ntre 1371-1372, Cetatea Ada-Kaleh, construita n
perioada 1691-1737 si pastrata pna la inundarea insulei de catre apele acumularii
Portile de Fier I). Alaturi de acestea, n Parcul Natural Portile de Fier mai sunt
cunoscute cetatile Pojejena, Tri Kule, Ladislau (amplasata n apropierea localitatii
Coronini), Peci si Lylka (aflate ntre Dubova si Plavisevita).
Dezvoltarea activitatilor de extractie a resurselor minerale, a exploatarilor
forestiere si a navigatiei pe Dunare, a condus la cresterea numarului de asezari si de
locuitori de pe teritoriul parcului; de asemenea, construirea drumului dintre Bazias si
Orsova, n prima jumatate a secolului al XIX-lea, a favorizat extinderea mai rapida a
acestui proces.
La nceputul secolului al XIX-lea, n scopul consolidarii granitei, au fost adusa
populatia ceha, care a format satele Eibenthal (1807), Sf. Elena (1825), Grnic (1828),
Padina Matei, Bigar, ei ocupnd zone de exploatare forestiera si miniera, acestea fiind
de altfel activitatile lor traditionale .
128
_________________________________________________________________________________
5. Analiza alternativelor
Pentru analizarea alternativelor proiectului : Parc eolian , racord la SEN Sf.
Elena , com. Coronini , judet Caras-Severin s-a plecat de la analizarea
Alternativei zero care prezinta aspectele relevante ale starii actuale a
mediului si a evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii investitiei .
Zona in care se vor amplasa parcul eolian Sf. Elena are in proportie de 60,94
% incadrarea ca terenuri arabile, fanete 35,44 % , pasune impadurita 3,62 %. La
aceasta data pasunea impadurita a fost distrusa, in zona nu mai exista arbusti si/sau
arbori .
Impactul existent se datoreaza activitatilor agricole folosirea utilajelor
agricole , deoarece pe terenul pe care se doreste amplasarea turbinelor eoliene s-au
dezvoltat culturi de-a lungul anilor .
In cazul in care nu se vor construi parcurile eoliene asupra calitatii aerului
apei , solului , zgomotului si vibratiilor nu se vor inregistra modificari fata de situatia
existenta .
n cazul n care proiectul de amplasare a parcurilor eoliene nu s-ar
implementa, evoluia biodiversitii locale va fi nesemnificativ, pstrndu-se la
nivelul observat in cadrul programului de monitorizare efectuat. n ceea ce privesc
speciile de psri cuibritoare, diversitatea acestora este posibil s se diminueze
treptat datorit presiunii crescnde exercitat de activiti precum punatul intensiv,
vntoarea sau braconajul. Referitor la speciile de psri de pasaj (care tranziteaz
zona studiat pe parcursul migraiei), acestea nu vor suferi nici o modificare
deoarece nu sunt legate n nici un fel de habitatele din zona de studiu, singurele
modificri ale dinamicii migraiei putnd fi posibile datorit diferenelor ce pot aprea
datorit particularitilor climatice. n cazul speciilor care ierneaz n acest zon, n
cazul neimplementrii proiectului, acestea vor fi supuse n continuare unui impact
similar cu cel al psrilor cuibritoare exercitat de activitile de punat i
vntoare, motiv pentru care este posibil ca diversitatea specific i nivelul
populaiilor actuale s se diminueze uor de-a lungul timpului. n plus, prin
neimplementarea proiectului nu se vor putea monitoriza i coordona activitile
agricole astfel nct s se elimine practicile de utilizare a furadanului si de ardere a
miristilor ( observndu-se nc utilizarea de boabe otrvite cu aceast substan,
care are un puternic impact negativ nu doar asupra speciilor granivore care consum
boabele otrvite cu furadan ci asupra ntregului lan trofic din zon, motiv care va
duce la o alterare continu a ntregului lan trofic prezent ).
n plus, prin neimplementarea proiectului, nu se va genera energie
regenerabil, energie care contribuie la diminuarea emisiilor de CO2 n atmosfer i
contribuie n mod direct la salvarea a sute de specii de animale i plante care sunt
ameninate cu dispariia de ctre nclzirea global. Deci, prin implementarea
proiectelor de obinere a energiei regenerabile se contribuie activ la ncetinirea
efectului de nclzire global i la salvarea speciilor ameninate de acest fenomen.
129
_________________________________________________________________________________
De asemenea , situatia economica si sociala , in cazul neimplementarii

proiectului se va mentine la nivelul actual - infrastructura deficitara , insuficienta
locurile de munca , nu vor fi inregistrate taxe si impozite.
La pagina 74 din Raportul de mediu este mentionata concluzia : In cazul
neimplementarii planului , calitatea factorilor de mediu , socio-economici si de
patrimoniu va ramane neschimbata. Zona de pasune va fi in continuare
exploatata excesiv , culturile agricole se vor realiza cu mijloace rudimentare ,
mijloacele de trai ale localnicilor vor fi minime, infrastructura nu se va dezvolta
( inclusiv accesul la terenurile agricole pe drumurile de exploatare) .
In vederea selectarii celei mai bune alternative de plan din punct de vedere
al impactului asupra factorilor /aspectelor de mediu relevante pentru proiectul
analizat au fost evaluate alternative referitoare la :
o
Amplasamentul turbinelor eoliene ;
o
Accesul pe amplasament ( amenajare drumuri de exploatare si drumuri
interne);
o
Racordarea la SEN ( Sistemul Energetic National ) .
Prezentarea alternativelor
A.
Amplasament alternativ :
VARIANTA 1 : amplasarea a 26 turbine eoliene , fara a lua in considerare datele
de vant , distanta fata de localitate , culoarul de migratie si existenta unor pesteri .
fig.88 Varianta 1 de amplasament
VARIANTA 2 : : amplasarea a 24 turbine eoliene . La pozitionarea turbinelor s-a

tinut cont de potentialul eolian , insa nu s-a luat in consideratie toate restrictiile de
distante. Accesul si traseul cablurilor electrice trece prin localitatea Sf. Elena , cu
130
_________________________________________________________________________________
afectarea terenurilor proprietate private a localnicilor . Distanta fata de Pestera cu

Apa era mica ( cca 600 m ).
fig.89 Varianta 2 de amplasament
VARIANTA 3 : amplasarea a 24 turbine turbine , cu respectarea distantelor

impuse prin Ordinul nr. 4/2007, cele mai apropiate turbine sunt la distanta de 1 km
fata de Pestera cu Apa si se evita zonele care creaza dezagremente pentru
speciile de chiroptere identificate .
131
_________________________________________________________________________________
Fig.90. varianta 3 de amplasament
132
_________________________________________________________________________________
VARIANTA FINALA ADOPTATA A FOST VARIANTA 3 DIN CAUZA

NUMARULUI REDUS DE TURBINE , AL POZITIONARII ACESTORA ( NU SE
CREEAZA O BARIERA IN CALEA DE MIGRATIE A PASARILOR) si exista o
distanta de 1 km fata de cea mai apropiata pestera ( PESTERA CU APA ) .
B.
Acces amplasament alternativ :
VARIANTA 1 : in primele doua variante de amplasament erau de reabilitat 15700

ml de drumuri de exploatare si erau necesari 2620 ml de drumuri interne ( care ar
fi afectat terenul agricol, pasunea, pasunea impadurita ).
VARIANTA 2 : se propune reabilitarea a 19546 ml drumuri de exploatare si
realizarea a 931 ml drumuri interne .
VARIANTA FINALA :Avand in vedere faptul ca in cea de-a doua varianta
suprafata de drum intern construita ,care va afecta solul este mai mica s-a adoptat
aceasta solutie .
133
_________________________________________________________________________________
Fig. 91-traseu cabluri electrice si drumuri
C.
Alternative de racordare la SEN :

In vederea racordarii la Sistemul Energetic National titularii de
obiectiv au optat pentru urmatoarele variante :
VARIANTA 1 : 26 turbine de 2 MW/fiecare cu traseu de racordare dublu circuit
(LEA de 110 kV)
VARIANTA 2 :24 turbine de tip Gamesa G90 de 2 MW/fiecare , respectiv
Siemens 2,3 MW cu putere totala cu traseu LES .
S-a optat pentru varianta 2 , avand in vedere numarul redus de turbine fata
de solicitarea initiala si faptul ca traseul cablurilor electrice este subteran ( impact
redus asupra populatiilor de pasari ) .
D. Solutii privind alimentarea cu apa : Nu este cazul .

E. Solutii privind evacuarea apelor uzate :Nu este cazul .
F. Solutii privind asigurarea agentului termic : Nu este cazul .
134
_________________________________________________________________________________
CONCLUZIE :
Evaluarea alternativelor a indicat viabila si de preferat varianta de
realizare a unui parc eolian cu 24 turbine amplasate pe o
suprafata de 13,66 ha , reabilitarea a 19546 ml drumuri de
exploatare si realizarea a 931 ml drumuri interne .
Traseul cablurilor va fi subteran ( LES).
Aceasta alternativa de plan a luat in consideratie TOATE
aspectele de mediu ( distante fata de zone protejate, localitati ,
gradul de afectare a solului , zgomot , dispunerea turbinelor sa
afecteze la minim culoarul secundar de migratie identificat in
urma monitorizarii, impact vizual , prezenta chiropterelor in
zona).
Mentionam ca nici o alta varianta de plan nu ar asigura
beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasa .
135
_________________________________________________________________________________
6. Monitorizarea
Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii proiectului este
necesara pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut, astfel incat sa se
poata interveni cu actiuni de corectare .
Planul de monitorizare a biodiversitii este menit s furnizeze o

baz pentru evaluarea pe timp ndelungat a statutului biodiversitii n zon
i eficacitatea implementrii msurilor pentru protejarea biodiversitii.
ntrebrile de monitorizare includ evaluri att ale condiiei de baz a
biodiversitii din zon, ct i ale impacturilor aciunilor manageriale, i ale
altor forme de utilizare a resurselor (agricultur, punat). Evalund statutul
resurselor biodiversitii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de
asemenea evalueaz presiuni i ameninri.
Retrospectiva asupra statutului biodiversitii din ntrebrile de
monitorizare din cadrul planului prezent va determina dac implementarea
msurilor de protecie i conservare a fost eficient n meninerea populaiilor
i habitatelor cheie.
ntrebrile de monitorizare sunt evaluate cu o prioritate relativ, iar
un set de poteniali indicatori au fost dezvoltai pentru fiecare ntrebare de
monitorizare. Au fost dezvoltate protocoale pentru fiecare indicator cheie,
inclusiv evaluri detaliate ale timpului, personalului i nevoilor de resurse
pentru a implementa acestea pe un termen lung. Astfel protocoalele au fost
dezvoltate pentru a se bizui pe un minimum de echipament i resurse, i
pentru a lua cunotin de constrngerile timpului personalului, i finanarea
viitoare limitat pentru plata asistenei unui specialist din afar. Protocoalele
au fost dezvoltate pentru a fi pragmatice i adaptabile i totui riguroase i
repetabile. Ele nu ar trebui s se bazeze pe niveluri nalte de specialism
tehnic (ele ar putea s nu fie disponibile n cadrul scenariilor viitoare de
personal). Pentru a maximiza generarea informaiilor anumite protocoale au
fost destinate pentru a implica voluntari (numai cu abiliti de identificare de
baz) i a aduna informaii occidentale de la utilizatorii locali. Abordrile
necesare pentru analiza datelor au fost luate n considerare n cadrul
protocoalelor, i acest lucru are o retrospectiv n desemnarea abordrilor
mostr din cadrul protocoalelor.
Responsabilitatea dezvoltrii, coordonrii i implementrii planului de
monitorizare revine investitorului, care are obligaia de a contracta servicii de
specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calitii elementelor de
biodiversitate ce se impune a fi monitorizate (Tabelul 38 ).
136
_________________________________________________________________________________
Tabel nr. 38 : Plan monitorizare fauna si flora

PLAN MONITORIZARE
SCOP
GRUPARE
TAXONOMIC
Reptile
Psri cuibritoare
Psri de pasaj
Psri oaspei de
iarn
Mamifere
1. Monitorizarea populaiilor de reptile

prezente n cadrul amplasamentului;
2. Minimizarea impactului pe durata
activitilor de amplasare a turbinelor
prin organizarea durabil a planului
de construcie i stabilirea de msuri
clare n cadrul acestuia;
3. Identificarea habitatelor preferate i
conservarea acestora;
1. Continuarea monitorizrii rspndirii
speciilor cuibritoare n cadrul
amplasamentului parcului eolian;
2. Monitorizarea etologiei speciilor de
psri cuibritoare att pe perioada
amplasrii turbinelor ct i pe
perioada de funcionare;
3. Planificarea etapelor de construcie a
parcului eolian astfel nct s nu
interfere cu perioada efectiv a
cuibritului acestor specii;
4. Stabilirea unor condiii favorabile
cuibritului acestor specii prin
asigurarea unor habitate potrivite i
minimizarea activitilor antropice din
zon (punat, agricultur de tip
intensiv, vntoare etc.) .
1. Monitorizarea dinamicii migraiei n
perimetrul parcului eolian ct i
zonele adiacente;
2. Monitorizarea
comportamentului
speciilor de pasaj pe durata
amplasrii turbinelor precum i pe
durata funcionrii lor, n vederea
asigurrii unor condiii optime de
pasaj.
1. Monitorizarea deplasrilor sezoniere
ale populaiilor de gte n sectorul
lor de iernare;
2. Asigurarea unor condiii optime
pentru hrnirea i odihna populaiilor
de gte.
1. Monitorizarea speciilor de mamifere
rezidente precum i a celor care pot
tranzita amplasamentul parcului n
cutarea hranei;
2. Monitorizarea dinamicii migraiei
speciilor de chiroptere n cadrul
amplasamentului;
3. Asigurarea unor zone propice pentru
hrnirea i cuibritul speciilor de
mamifere
prezente
n
cadrul
perimetrului parcului eolian.
137
OBSERVAII
Datorit
unei
slabe
reprezentativiti
a
speciilor de reptile n
cadrul amplasamentului,
situaia acestora nu va fi
afectat de turbine, innd
cont i de faptul c nu
exist nici o posibilitate de
interferen ntre acestera.
Datorit
amplasrii
parcului eolian, situaia
speciilor
de
psri
cuibritoare se poate
mbunti
prin
implementarea
unui
program
special
de
protecie al acestora n
perimetrul parcului eolian.
Dinamica speciilor de
pasaj nu va fi afectat
datorit
implementrii
tuturor msurilor ce vor fi
luate n calcul, precum
particularitile
de
dispunere a turbinelor,
asigurarea unui iluminat
corespunztor etc.
Dinamica speciilor oaspeti
de iarna nu va fi afectat
datorit
implementrii
tuturor msurilor ce vor fi
luate n calcul, precum
particularitile
de
dispunere a turbinelor,
asigurarea unui iluminat
corespunztor etc.
Datorit
amplasrii
parcului eolian, situaia
speciilor de mamifere
poate fi controlat relativ
uor prin stabilirea unor
msuri
de
protecie
mpotriva activitilor de
vntoare sau braconaj,
precum
i
prin
asigurarea unor zone
propice
hrnirii
i
cuibririi lor.
_________________________________________________________________________________
Flora
Se vor efectua relevee n piee de

2
prob de 100-200 m amplasate n
habitatele amplasamentului parcului
eolian
Aprilie
Iulie,
cu
efectuarea
de
inventarieri fitocenotice
in cadrul pieelor de
prob descrise in anii
2008-2009 , unde apare
specia bioindicator .
Programul de monitorizare al faunei de pe amplasamentul parcului eolian va

fi coordonat i implementat de specialiti care sa continue studiul avifaunistic si
floristic pn la aceast faz, n vederea asigurrii preciziei i continuitii n
colectarea i interpretarea datelor. Datele ce vor fi colectate n cadrul programului
de monitorizare sunt fie cantitative, legate de numrul de psri care cuibresc n
permimetrul parcului eolian sau numrul de psri care tranziteaz parcul precum
i calitative cum ar fi numrul de specii prezente pe amplasament, modul de
distribuie al populaiilor locale, dinamica migraiei, studii ale etologice (ale
comportamentului speciilor de psri), toate aceste date colectate putnd evidenia
situaia exact a speciilor de psri din cadrul amplasamentului parcului eolian.
Interpretarea acestor date va fi realizat innd cont i de datele obinute naintea
amplasrii turbinelor eoliene astfel nct s se poat contura evoluia tabloului
avifaunistic de la starea iniial la momentul funcionrii parcului eolian. n urma
prelucrrii datelor, pentru indicatorii care vor prezenta o modificare negativ de
peste 15% fa de starea iniial identificat (de ex. rstrngerea arealului de
cuibrit, scderea efectivului de psri, scderea numrului de specii etc. ) se vor
stabili msuri compensatorii de diminuare a impactului astfel nct s nu aib loc o
schimbare a tabloului faunistic.
n cadrul programului de monitorizare, datele ce se vor colecta vor ine cont
de diferitele grupuri taxonomice astfel nct s se poat elabora rapoarte de
monitorizare independente pentru fiecare din aceste grupuri, aa cum sunt
prezentate i n tabelul de mai sus, astfel fiecare raport n parte fiind prezentat n
momentul n care este finalizat, nefiind legat de celelalte rapoarte ale altor grupuri
taxonomice.
Pentru chiroptere perioadele de investigaii recomandate, n conformitate cu
recomandrile ghidului metodologic Liliecii i evaluarea impactului de mediu,
seciunea Liliecii i turbinele eoliene investigaii onshore (JRE et al. 2008). :
15/02-30/03: o dat pe sptmn, n prima jumtate a nopii timp de 2 ore ncepnd
cu o jumtate de or nainte de amurg.
15/03-15/05:o dat pe sptmn, n prima jumtate a nopii de la apus, timp de 4
ore i incluznd i o noapte ntreag n luna mai.
01/06-15/07: de patru ori, pentru ntreaga durat a nopii
01/08-31/08: etapa (d): o dat pe sptmn, n prima jumtate a nopii - de la apus
timp de 4 ore, incluznd i 2 nopi ntregi
01/09-31/10: etapa (e): o dat pe sptmn, n prima jumtate a nopii de la apus
timp de 4 ore, incluznd i 2 nopi ntregi n septembrie i o prim jumtate a nopii
n octombrie
01/11-15/12: o dat pe sptmn (n cazul n care condiiile meteorologice sunt
favorabile), n prima jumtate a nopii - timp de 2 ore, ncepnd cu o jumtate de or
nainte de apus.
Numrul i distribuia pieelor de prob, a transectelor, a calendarului exact
de colectare a datelor va fi stabilit ulterior cu echipa care va fi contract pentru
implementarea sistemului de monitorizare, acestea vor fi incluse n primul raport
care va fi naintat la Agenia de Protecie a Resita, Administratiei Parcului Naturla
138
_________________________________________________________________________________
Portile de Fier si Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara, de ctre

investitor pn la sfarsitul primului trimestru urmator fiecarui an de monitorizare.
Datele vor fi colectate i prelucrate de ctre echipa care a efectuat monitorizarea
florei in perioada martie 2008-octombrie 2009 si va ntocmi un raport anual care va
conine: analiza evoluiei elementelor monitorizate, analiza parametrilor msurai i
propuneri privind msurile de conservare concrete care se impun a fi luate n cazul
atingerii pragurilor minime.
Investitorul va nainta la ARPM Timisoara si Agenia de Protecie a Mediului
Resita un raport anual (pn la data de 30 martie a fiecrui an) privind
monitorizarea nsoit de planul de msuri care vor fi luate pentru aducerea
elementelor monitorizate la pragurile optime prin msuri active de eliminare a
cauzelor care au afectat speciile i habitatele, plan ntocmit n urma concluziilor
monitorizrii.
Totodat n cazul n care n timpul colectrii datelor din teren se constat
afectarea semnificativ a biodiversitii, specialistul constatator va ntocmi un raport
care va conine: descrierea situaiei speciei sau habitatului respectiv (afectat),
cauza care a dus la degradarea acesteia i msurile ce se impun a fi luate
imediat.
n acest caz investitorul va nainta un raport forurilor competente, Ageniei de
Protecie a Mediului Resita, cu descrierea situaiei existente i a msurilor propuse
sau luate.
139
_________________________________________________________________________________
7. Situatii de risc
7.1. Riscuri naturale : inundatii , alunecari de teren ,cutremure
Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole , mai mult sau mai
putin previzibile . Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundatiile , alunecarile de
teren , cutremurele .
Pe aplasament nu exista cursuri de apa permanente , motiv pentru care
riscul de inundatie este minim . Zona studiata se afla la cca 700 m de fluviul
Dunarea , insa diferenta de nivel exclude riscul aparitiei inundatiilor .
Riscul aparitiei unor alunecari de teren este de asemenea minim avand in
vedere faptul ca terenurile pe care se vor amplasa turbinele eoliene au pante line .
Cutremure : Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatii teritoriului ,
exista o zonare seismica conform SR 11100-1:1993 ( Zonarea seismica.
Macrozonarea teritoriului Romaniei), fig. 92 . Pe aceasta harta de intensitati , cifrele
6 si 9 exprima intensitati pe scara MSK , indicele de la baza lor exprima o perioada
medie de revenire ( ex. Indice 1 pentru minimum 50 de ani , respectiv indice 2
pentru o perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatii
respective .
Figura 92 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea
seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei ( Elaborator UTCB )
140
_________________________________________________________________________________
fig .93- Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului
pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani
( Elaborator UTCB )
In ianuarie 2007 a intrat in vigoare Codul P.100-1/2006 cu alt tip de harti de

zonare seismica in care hazardul seismic pentru proiectare este descris de
valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului ag determinate pentru
intervalul mediu de recurenta de referinta ( IMR ) de 100 de ani, corespunzator
starii limita ultime, valoare numita in cod acceleratia terenului pentru proiectare
( Fig. 94 ).
Figura 94
- Zonarea teritoriului Romaniei n termeni de perioada de control (colt),

Tc a spectrului de rspuns. Cod P100-1/2006 ( Elaborator UTCB )
Perioada de control ( colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granite

dintre zona ( palierul ) de valori maxime in spectrul acceleratiei absolute si
zona(palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in
141
_________________________________________________________________________________
secunde . In conditiile seismice si de teren din Romania , pentru cutremure avand

IMR = 100 ani , codul reda zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in
termini de perioada de control (colt),Tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza
datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale miscarii
seismice (Fig. 94).
7.2. Analiza de risc
Accidentele potentiale care pot apare intr-un parc eolian sunt :

ruperea unor parti din pale daca se avariaza modalitatea de franare a
rotorului , iar legatura cu reteaua este intrerupta . Desprinderea palei poate provoca
datorita dezechilibrului generat , torsionarea turnului turbinei si prabusirea sa .
incendii datorate unor defectiuni tehnice (scurtcircuite la cabluri si piese
electrice , care pot conduce la incendierea materialelor inflamabile : cabluri, ulei de
transformator si hidraulice etc. ) sau fenomene electrice atmosferice fulgere ,
trasnete .
prabusirea turnului in cazul in care nu se respecta parametrii proiectati la
fundare.
Desprinderea depunerilor de gheata de pe palele turbinelor eoliene , atunci
cand acestea sunt in miscare .
7.3. Masuri de prevenire a accidentelor
Pentru prevenirea aparitiei accidentelor intr-un parc eolian se recomanda:

efectuarea reviziilor tehnice asa cum sunt ele prevazute in cartea tehnica a
turbinei ;
respectarea cu strictete a proiectelor tehnice privind realizarea fundatiilor ,
drumurilor de acces interne si de exploatare ;
montarea de placute avertizoare la limita parcrilor eoliene pe care sa se
inscriptioneze riscurile la care se supun ( mai ales iarna ) vizitatorii neinvitati ;
existenta unor avertizoare la incendiu ( sonde de temperatura , detectoare de
fum) ;
. Descrierea dificultatilor
La intocmirea prezentului Raport de evaluare a impactului asupra mediului
au fost intampinate greutati in ceea ce priveste obtinerea datelor privind starea de
sanatate a populatiei , datorita lipsei unor studii pe zone de interes din judetul
Caras Severin. De asemenea nu s-a studiat impactul parcurilor eoliene asupra
starii de sanatate a populatiei , acest domeniu fiind la faza de pionerat inca . Datele
mentionate in Raport au fost preluate din studiile facute de Academia Franceza de
Securitate Sanitara , Protectia Mediului si Protectia Muncii .
142
_________________________________________________________________________________
9. Rezumat fara caracter tehnic

Descrierea activitatilor
Proiectul : PARC EOLIAN SI RACORDARE LA SEN SF. ELENA ,
extravilan comuna Coronini, judet Caras Severin isi propune exploatarea
potentialului eolian al zonei. Procesul de productie consta in producerea energiei
electrice folosind forta vantului, energia eoliana fiind considerata energie verde .
Amplasamentul studiat se situeaza astfel:
la nord : Corhanu Mare, localitatea Garnic ,la aproximativ 4 km ;
la sud : fluviul Dunarea, la aproximativ 700 - 800 m ;
la est: localitatea Liborajdea , la aproximativ 2,0 km ;
la vest : localitatea Coronini , la aproximativ 700-750 m
Pe baza proiectului urmeaza a se realiza un parc eolian alcatuit din
24 turbine tip Gamesa G90 de 2 MW/fiecare si Siemens de 2,3 MW/fiecare .
Regimul de inaltime va fi de maxim 150 metri .
9.1 .Impactul prognozat asupra mediului
Pentru identificarea efectelor semnificative ale implementarii
proiectului PARC EOLIAN SI RACORDARE LA SEN SF. ELENA , extravilan
comuna Coronini , judet Caras Severin s-a intocmit o matrice de impact , in care sau estimat efectele probabile pentru urmatoarele aspecte: apa, aer, sol/subsol,
clima, biodiversitate (flora/fauna), economic, social, turism,peisaj .
S-a utilizat o scara de evidentiere a impactului cuprinsa intre -2 pana
la +2 , dupa cum urmeaza :
+2 : efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus
+1 : efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus
0 : nici un impact
-1 : impact negativ al impactului in cadrul planului propus
-2 : impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus
? : impactul nu poate fi determinat
Rezultatele sunt prezentate in tabelul nr.39 :
143
_________________________________________________________________________________
TIPUL DE EFECTE
CATEGORIA DE
EFECTE
A. Secundare
- Mentinerea si
imbunatatirea
calitatii
aerului
ambiental
in
limitele
stabilite
de
normele
legislative
POZITIV/NEGATIV
DIRECT/INDIRECT
Periodicitatea efectelor
si impactul pe termen
scurt
-utilizarea energiei eoliene va micsora cererea 0

de combustibil traditional si poluarea , deci va
avea un impact pozitiv indirect asupra calitatii
aerului
-implementarea planului nu va genera cantitati
de poluanti ( COx, NOx,SO2, PM10) care sa
afecteze calitatea aerului ambiental , decat in
perioada de constructie-montaj si dezafectarea
parcului cand sursele mobile se vor intensifica in
zona (impact negativ direct)
-promovarea sistemelor energetice din surse +1

-sustinerea
introducerii
de regenerabile atrage solutii eficiente din punct de
inovatii ecologice vedere ecologic, se asteapta un efect pozitiv
direct ,de durata .
B. Cumulative
-limitarea poluarii -Producerea energiei din potentialul eolian +2
punctiforme
si existent nu produce o poluare a apelor de
difuze a apelor
suprafata sau subterane(effect pozitiv direct )
mediu
lung
+1
+2
+2
+2
+2
+2
-limitarea poluarii
punctiforme
si
difuze a solului si
facilitarea
protejarii solului
de
eroziunea
vantului
-Amplasarea parcului eolian va conduce la -1

schimbarea destinatiei terenului din arabil ,
pasune, pasune impadurita , in teren curticonstructie (efect negativ direct)
- Va exista un impact negativ direct asupra -1
solului in perioada de constructie-montaj si
dezafectare .
+1
+1
+1
+1
-conservarea
diversitatii
naturale a florei ,
faunei
,
habitatelor
din
zonele protejate
si
din
siturile
Natura 2000
-amplasarea parcului eolian va afecta negativ -1

indirect SPA0080 Muntii Almajului-Locvei (este
posibil sa se modifice ruta de migratie ,iar
pasarile sa ocoleasca parcul eolian) pe perioada
de constructie-montaj .
+1
+1
-1
+1
-protejarea
si - in cazul producerii de energie eoliana exista un
imbunatatirea
posibil impact fonic direct negativ . Pentru -1
conditiilor fonice reducerea acestuia amplasamentul parcului
144
_________________________________________________________________________________
din
umane
asezarile eolian a fost pozitionat la distanta de 500 m fata

de cea mai apropiata locuinta.
-deoarece in procesul de productie al energiei +2

a electrice nu se folosesc resurse naturale
epuizabile impactul va fi unul pozitiv indirect
+2
+2
-la fazele de constructie-montaj si dezafectare a -1

parcului eolian va exista un impact negativ
privind aparitia deseurilor in zona studiata
-datorita specificului activitatii desfasurate
deseurile rezultate pot fi valorificate prin unitati +1
specializate
+1
-1
+1
+1
-1
-1
+2
+2
+2
+2
+2
+2
-cresterea
protectiei
populatiei fata de
riscul
de
accidentare
la
locul de munca
-exploatarea
limitata
resurselor
naturale
epuizabile
-reducerea
producerii
de
deseuri
,
intensificarea
valorificarii
deseurilor
si
facilitatea
reciclarii oricarui
tip de deseu
-protejarea
peisajelor
naturale
culturale
-riscul de accidentare la locul de munca va -1

creste din cauza construirii de noi unitati de
producere a energiei eoliene . Impactul negativ
direct este minor
-starea peisajelor naturale si culturale vor fi

afectate negativ de implementarea planului , -1
si insa impactul va fi redus , la scara
locala,deoarece turbinele eoliene pot fi asimilate
cu stalpii pentru transport energie electrica .
-cresterea
-utilizarea tehnologiilor avansate din domeniul +2
eficientei
energiei eoliene vaavea un impact pozitiv si va
energetice si a permite cresterea eficientei energetice
folosirii resurselor
energetice
-facilitarea
producerii
energie
resurse
regenerabile
-efect pozitiv, permanent, pe termen lung avand

de in vedere angajamentele Romaniei din Tratatul +2
din de aderare
-sustinerea
introducerii
-promovarea energiei eoliene atrage solutii +2

de eficiente din punct de vedere ecologic, efectul
145
_________________________________________________________________________________
inovatii ecologice
fiind pozitiv si pe termen lung
C. Sinergice
-reducerea
Energia eoliana are un efect pozitiv asupra +2
impactului asupra calitatii aerului prin faptul ca nu polueaza acest
calitatii aerului
factor de mediu
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+1
+1
+1
+1
+1
+2
+2
+2
+1
+2
-sanatatea umana -reducerea gazelor cu efect de sera va avea un

impact pozitiv indirect asupra sanatatii umane
+1
+2
+2
-reducerea
emisiilor
cauzeaza
schimbari
climatice
-folosirea centralelor eoliene nu produc direct +2

care emisii care sa cauzeze schimbari climatice , in
consecinta aceste surse nu contribuie la efectul
de sera .
-impact
socio- -parcul eolian propus a se amenaja va avea
economic asupra diferite forme de impact pozitiv si/sau negativ,pe
populatiei
durate diferite asupra :
-fortei de munca,
-calitatii vietii,
- economiei locale,
- infrastructurii
Impactul rezidual prognozat :

-
a)
b)
c)
d)
asupra factorului de mediu APA ; Nu va exista nici un impact asupra

cursurilor de apa permanente , nepermanente sau subterane din vecinatatea
parcului eolian .
asupra factorului de mediu AER : producerea energiei electrice din potential
eolian constituie o sursa de energie curata , fara emisii in atmosfera .
asupra factorului de mediu SOL : suprafata afectata de turbinele eoliene va
fi , conform bilantului teritorial urmatoarea :
0,055 ha suprafata construita ;
0,4655 ha alei carosabile ;
0,077 ha platforme si alei pietonale ;
9,3496 ha teren agricol si neproductiv .
Mentionam ca titularii intentioneaza cultivarea terenurilor agricole proprietate .
a)
asupra BIODIVERSITATII :
Flora : asa cum s-a mentionat si in subcapitolul 4.5.1.7 avand in vedere
ecologia speciilor caracteristice asociatiilor vegetale naturale ale dealurilor in care
urmeaza a se amplasa turbine eoliene in cadrul parcului eolian Sf. Elena , aceste
variatii nu vor influenta negativ dinamica asociatiilor vegetale , speciile cele mai
valoroase identificate in cadrul releveelor fitocenotice descrise in prezenta lucrare
fiind adaptate unui regim climatic sarac in precipitatii si ridicat al temperaturii. Se
prognozeaza ca nu exista un impact rezidual asupra florei.
146
_________________________________________________________________________________
b)
Avifauna : speciile prioritare pentru care au fost desemnate siturile

ROSPA0026 - Cursul Dunrii-Bazia-Porile de Fier si ROSPA0080 Munii
Almjului-Locvei nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului . Se
poate estima din monitorizarile efectuate ca impactul rezidual va fi nesemnificativ.
Dupa constructia parcului eolian si punerea sa in functiune se
estimeaza ca nu va exista un impact rezidual semnificativ asupra factorilor de
mediu si sanatatii populatiei .
147
_________________________________________________________________________________
9.2. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu :

9.2.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului
La realizarea lucrarilor de constructie se va tine cont de recomandarile studiului
geotehnic ( Anexa ) . Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat
constructiilor, pentru diminuarea impactului fizic asupra solului/subsolului ,
determinat de efectuarea pernei de balast pe care se va realiza fundatia
constructiilor.
Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada
desfasurarii lucrarilor de constructie :
-
se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente ( nisip , praf de

piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate ;
se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari
accidentale cu produse petroliere ;
utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba
verificarile tehnice la zi ;
pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele .
Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada functionarii

parcului eolian :
-
conform studiului geotehnic se recomanda ca sa atenueze pe cat posibil infiltratiile

de apa in pamant , pentru a se elimina interventii ulterioare asupra fundatiilor
turbinelor eoliene ;
eliminarea oricaror tipuri de deseuri care ar putea afecta calitatea solului (teren
arabil si/sau pasune ) ;
se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari
accidentale cu ulei de transformator, ulei de ungere .
9.2.2.Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si
subterane
Reteaua hidrografica in zona studiata prin proiect este slab reprezentata .Din
studiul geotehnic reiese faptul ca apa subterana nu a fost intalnita pana la
adancimea de 5,00 m ( adancimea maxima la care s-au realizat forajele) .
Masuri de diminuare a impactului asupra apelor de suprafata si
subterane pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie-montaj si
dezmembrare :
- utilajele si autovehiculele utilizate in timpul constructiei parcului eolian nu
vor stationa in vecinatatea cursului de apa , pentru a se evita eventuale pierderi de
148
_________________________________________________________________________________
produse petroliere pe sol, care la randul lor sa poata fi antrenate la o eventuala

inundatie a zonei ;
- se vor amplasa WC-uri ecologice pentru angajati .
Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si
subterane pe perioada functionarii parcului eolian:
- activitatea desfasurata intr-un parc eolian nu implica utilizarea apei ( de
suprafata sau /si subterane ) in procesul de producere a energiei eoliene . Din
acest motiv si faptul ca reteaua hidrografica din zona proiectului este slab
reprezentata , iar cea mai apropiata turbina se va regasi la o distanta de cca 700 m
de fluviul Dunarea , impactul asupra apelor de suprafata si subterane este
insignifiant .
9.2.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic
Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei pe perioada

desfasurarii lucrarilor de constructie :
-
Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul

materialelor de constructie . Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la
alta, in functie de operatiile specifice , conditiile meteorologice dominante , modul
de transport al materialelor. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea
drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate. De
asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la
constructia parcului eolian, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un
continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie .
Masuri de diminuare a impactului asupra aerului
functionarii parcului eolian :
pe perioada
Un parc eolian nu produce emisii in atmosfera in perioada de functionare .

O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament
de la autovehiculele care vor circula in zona ( pentru intretinere ) .Aceste gaze nu
constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona , pentru ca
acestea nu au o frecventa mare ( turbinele amplasate fiind de ultima generatie ,
noi). Frecventa interventiilor specificata de producatori este de 2 ori/an.
9.2.4. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii

Principala msur care trebuie luat este evitarea tasrii terenului n faza de
construcie a parcului eolian prin limitarea deplasrii mainilor grele pe terenurile
acoperite cu habitate de step, deplasarea acestora fcndu-se doar n cazurile
strict necesare.
O alt msur foarte important este evitarea degradrii habitatelor stepice
n faza de execuie prin decopertri i polurii vegetaiei naturale cu materiale
utilizate sau rezultate n urma procesului de construcie.
149
_________________________________________________________________________________
Pentru o refacere ct mai rapid a habitatelor stepice afectate n faza de

construcie se recomand ca n cazul executrii anurilor, materialul rezultat s fie
depozitat pe orizonturi pedologice, urmnd ca reconstrucia habitatului afectat s
se fac cu respectarea strict a reaezrii solului n funcie de orizoturile
pedologice iniiale.
Pe lng dispunerea ct mai durabil a turbinelor, se recomand
amplasarea unor spoturi luminoase, in concordanta cu avizul dat de Autoritatea
Aeronautica Civila, astfel nct s asigure iluminatul turbinelor pe timp de noapte,
realiznd astfel o bun vizibilitate a ntregului parc eolian pentru psrile
migratoare i dndu-le astfel ansa de a ocoli turbinele.
n colaborare cu spoturile luminoase se mai recomand i amplasarea unor
instalaii generatoare de ultrasunete, care sunt folosite cu succes pe multe
aeroporturi n vederea devierii psrilor din zona pistelor de decolare, i care pot
veni ca msur suplimentar, pe lng spoturile luminoase, n evitarea turbinelor
eoliene de ctre psrile migratoare. Un al doilea beneficiu al instalaiilor
generatoare de ultrasunete este c acestea vor devia i exemplarele de lilieci care
pot tranzita zona i care altfel ar putea intra n coliziune cu palele n micare a
turbinelor.
Toate aceste recomandri (modalitatea durabil de amplasare a turbinelor,
spoturile luminoase i instalaiile generatoare de ultrasunete) contribuie n mod
direct la reducerea semnificativ a potenialului impact negativ exercitat de ctre
turbinele eoliene, asigurnd astfel o bun ncadrare n peisaj, cu un impact minim
asupra biodiversitii, n conformitate cu principiile de baz ale dezvoltrii durabile.
Se recomanda ca perioada de constructie-montaj a turbinelor eoliene sa nu
se suprapuna cu perioada de cuibarit a pasarilor ( lunile mai-iunie-iulie).
9.2.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii

populatiei
Masuri de diminuare a impactului asupra sanatatii si asezarilor umane

pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie :
organizarea de santier va fi imprejmuita si se va asigura paza , pentru a se
elimina posibile accidentari ale persoanelor care vor vizita zona ;
vor fi restrictii cu privire la orele de lucru astfel incat, in mod special noaptea sa nu
existe surse de zgomot ( datorat traficului , in mod special );
traficul va fi supravegheat , in mod special pe drumurile din intravilanul localitatii
Sf. Elena .
Masuri de diminuare a impactului asupra sanatatii si asezarilor umane pe
perioada functionarii parcului eolian :
se vor monta panouri avertizoare cu privire la pericolele existente in zona
turbinelor eoliene ;
se vor utiliza echipamentele de protectie ;
150
_________________________________________________________________________________
9.2.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului

cultural
Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului

cultural pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie :
inca de la faza de proiectare a variantelor prezentului proiect s-au luat in
consideratie toate aspectele necesare pentru ca impactul parcului eolian asupra
peisajului sa fie minim . Astfel , s-a diminuat numarul de turbine ( de la 26 la 24
turbine)
pentru diminuarea impactului lucrarilor de constructie asupra patrimoniului
cultural, acestea vor fi supravegheate de o institutie abilitata
Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural
pe perioada functionarii parcului eolian :
-nu sunt necesare masuri suplimentare pentru ca impactul preconizat va fi redus .
9.2.7. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii

Masuri de diminuare a impactului asupra zgomotului si vibratiilor pe
perioada desfasurarii lucrarilor de constructie :
-
desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus proiectului va determina o

limitare a zgomotelor produse de trafic in zona ;
vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele care corespund din punct de vedere
tehnic ;
se va respecta programul de lucru pe timpul zilei, cu exceptia zilelor in care se
realizeaza fundatiile turbinelor eoliene exista un regim special la turnarea
betoanelor .
Masuri de diminuare a impactului asupra zgomotului si vibratiilor pe perioada
functionarii parcului eolian :
vor fi montate turbine eoliene de ultima generatie tip Gamesa G90 si Siemens 2.3,
noi, care sunt certificate ca respecta normele europene privind nivelul de zgomot .
9.3. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul

Impactul cel mai puternic se va resimti in perioada de constructie montaj si
dezafectare parc eolian, pentru factorul de mediu sol/subsol, datorita lucrarilor de
amenajare a drumurilor de acces, drumurilor interne si fundatiilor. Zona in care se
va resimti impactul asupra solului va fi cea a organizarii de santier si vecinatatea
apropiata .
Prin implementarea proiectului, interfluviile dealurilor pe care

sunt situate turbinele impreuna cu caile de acces dintre instalatiile
eoliene vor functiona ca si coridoare ecologice de tip ,,clepsidra
repetabila , de mare importanta pentru componenta faunistica .
151
_________________________________________________________________________________
9.4.Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra

mediului
Utilizarea energiei eoliene a luat o foarte mare amploare n Uniunea European.
Pentru Romnia, ca ar membr a U.E. ar trebui ca aceast problem s fie
abordat mai serios i chiar insistent. Dac nainte de 1989, utilizarea energiilor
neconvenionale (aa cum erau denumite atunci) constituia o problem naional,
n ultimii 19 ani, aceasta a fost neglijat. Cercettorii care s-au ocupat de aceast
tem au accentuat mai mult problematica utilizrii directe sau a posibilitilor de
stocare a energiei electrice pentru utilizarea ei n perioadele de calm. Studiile
efectuate pn n 1989 au pus n eviden cteva tipuri de rotori care pot fi folosii
n funcie de regimul vnturilor, mai ales cei cu ax orizontal, multipal (mai mult de 3
palete) sau cu ax vertical.
ncadrarea Romniei n target-ele stabilite pentru U.E. necesita eforturi susinute
i, mai ales, voin politic i capacitate administrativ. Dup cum se tie,
capacitatea administrativ este domeniul cel mai des criticat de U.E.
Construirea parcului eolian va contribui la realizarea angajamentelor pe care

Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana cu privire la
procentul de energie obtinut din surse regenerabile.
Conform unui studiu PHARE, potentialul eolian al Romaniei este de cca 14.000
MW putere instalata , respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe
an(potential total).
Considerand doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de cca 2500 MW
putere instalata , productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de 6000 GWh
, ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a Romaniei. De
subliniat sunt urmatoarele aspecte:
6000 GWh se pot obtine prin arderea a 6,5 milioane tone carbune,
1,5 miliarde mc gaz metan sau 1,2 milioane pacura , care ar elimina in atmosfera
peste 7 milioane tone de bioxid de carbon .Prin producerea aceleiasi cantitati de
energie in centralele eoliene emisiile de bioxid de carbon ar fi ZERO.
6000 GWh =1,2 milioane tone pacura =300 milioane dolari
6000 GWh=7.500 locuri de munca permanente si inca pe atat locuri
de munca temporare
Energia eoliana este neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 .
Energia eoliana poate avea un impact redus la nivel national , dar foarte
important pentru comunitatile locale, care se pot autosustine cu energia produsa pe
plan local.
Explorarea surselor locale de energie eoliana si constructia de infrastructura
pentru utilizarea acestor resurse poate recurge la forta de munca locala si astfel va
avea un impact pozitiv asupra economiei localitatilor.
152
_________________________________________________________________________________
9.5. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor

sociale in comunitatile afectate de impact
Proiectul propus spre avizare va avea un impact benefic asupra comunitatii
locale prin faptul ca forta de munca va fi angajata din randul localnicilor, lucrarile
de constructii montaj vor fi realizate cu firme din judetul Caras Severin ,taxele
rezultate in urma implementarii parcului eolian Sf. Elena ( avize ) , precum si
impozitele platite de angajati se vor transforma in fonduri pentru bugetul local .
Nu va exista un impact negativ al proiectului supus avizarii asupra calitatii
vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comuna Coronini , judet
Caras Severin .
153
_________________________________________________________________________________
BIBLIOGRAFIE :
Bavaru, A., Godeanu, S., Butnaru Gallia, Bogdan, A. 2007. Biodiversitatea si

ocrotirea naturii. Edit. Academiei Romane, Bucuresti, p. 422-426.
Baboianu, G., Munteanu, I., Voloshkevych, O., Zhmud M., Fedorenko, V., Nebunu,
A., Munteanu, A. 2004. Obiectivele de management pentru conservarea diversitatii
biologice si dezvoltare durabila. Cooperare transfrontiera in ariile naturale protejate
din Delta Dunarii si Prutul de jos. Program TACIS, Edit. Dobrogea, Constanta, p. 25-27.
Bleahu, M. 2004. Arca lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si protectia naturii.
Edit. National, Bucuresti, p. 355-374.
Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, p. 36-37.
Vadineanu, A. 2000. Dezvoltarea durabila. Teorie si practica. Vol. I, Edit.

Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, p. 7.
***. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Elaborat de Grupul de

Lucru constituit in baza H.G. 305/15.04.1999.
Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania Editie revizuita, Targu Mures ,

2008
Victor Ciochia Pasarile Dunarii de la izvoare pana la varsare , Ed. Pelecanus,

Brasov , 2001
Agence francaise de securite sanitaire de lenvironnement et du travail -2006
Guide de letude dimpact sur lenvironnement des parcs eoliens
European Commision Wind Energy the facts . Vol.4 : The Environment,1999
Centrul de informare al Comisiei Europene Energia eoliana , perspective,

provocari, politici europene
Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe , Ministerul

Mediului si Dezvoltarii Durabile , noiembrie 2007
Ghid SEA pentru planuri si programe in domeniul energetic -Ministerul Mediului si

Dezvoltarii Durabile , noiembrie 2007
Raportul privind starea mediului in judetul Caras Severin , Agentia pentru
Protectia Mediului Resita , 2008
Strategia Energetica a Romaniei 2007-2020 , septembrie 2007
154
_________________________________________________________________________________
Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-20202030, Bucuresti , 2008
Educatie pentru mediu in contextul schimbarilor climatice-Manual pentru

aplicatii, ianuarie 2008
Managementul deseurilor generate de activitatea CN Transelectrica SA si solutii

de reducere a impactului acestora asupra mediului, ing. Mariana ILIE , Buletinul AGIR
nr.1/2007 ianuarie-martie
Revista winddirections septembrie/octombrie 2007
Rapport sur la securite des installations eoliennes Juillet 2004
Avis du CSIF-CEM sur les effets des radiofrequences sur LA BARRIERE HEMATOENCEFPHALIQUE
CHAMPS ELECTROMAGNETIQUE ET SANTE note DE SYNTHESE NR.05/2001 FR.

PARLEMENT
EUROPEEN-Direction generale de la recherche DirectionA, STOAEvaluation des

chois scientifique et technologique
Auswirkungen regenerativer Energiegewinnung auf die biologische Vielfalt am

Beispiel der Vgel , dr. Hermann Hotker , Kai-Michael Thomsen, Heike Koster Institut
im NABU , dezember , 2004
155
_________________________________________________________________________________
SITE-uri :
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
www.mileucentraal.nl.
www.windpower.org
www.bluelineenergy.ro
www.anpm.ro
www.mmdd.ro
www.ddbra.ro
www.energreen.ro
www.vestas.com
www.siemens.com
www.clliperWind.com
www.penelope-save.org
156
_________________________________________________________________________________
ANEXE
157

Mediu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI pentru investitia :

SC COZMIRCOM BLUE SA Baia Sprie , str. Forestierului nr.213 ,

PREZENTUL RAPORT DE EVALUARE A

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor

Analiza alternativelor .128

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

Situatii de risc .139

Rezumat fara caracter tehnic142

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

Persoana fizica autorizata Atestat EIM 04-53/25.06.2008, BM 04-49/25.06.2008

CIRNAT MARIAN JAN (ornitolog-membru SOR )- Certificat de Inregistrare in

biolog Hoffmann Richard

BADEA GHEORGHE Certificat de Inregistrare in Registrul National al

SC ECO GREEN CONSULTING SRL Certificat de Inregistrare in Registrul

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

1.4. Denumirea proiectului :

fig . 1. harta judetului Caras Severin

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

Zona de amplasament se situeaza astfel:

Etapele de realizare a unui parc eolian sunt :

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

Storage area zona de depozitare

fig.2 detalii despre organizarea de santier (sursa Siemens Wind Power )

lucrari de excavare si realizare a fundatiei sapaturile se realizeaza cu utilaje

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

Sectiune fundatie ( sursa SC Blue Line Energy SRL )

In Studiul geotehnic intocmit de SC GEOSOND SRL se mentioneaza ca planul

Cantitatea de piatra necesara reabilitarii drumurilor de exploatare este de :

In fig .4 s-a prezentat o sectiune de acces drum , dupa reabilitare si/sau

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

Sectiune drum de acces dupa reabilitare si/sau construire

Pentru amenajarea drumurilor se va folosi piatra ( intr-un strat de 40-50 cm ),

asamblare turbine si asezarea acestora pe pozitie

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

fig.5 Sectiune de drum si pozitionare cabluri electrice

Conexiunile informatice dintre turbinele eoliene se va realiza cu ajutorul

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

fig.6 zona de instalare a turbinelor (sursa Siemens Wind Power )

fig.7 Zona de contructie-pozitia macara pricipala (sursa Siemens Wind Power )

In fig. 8 si fig. 9 s-au evidentiat doua tipuri de platformele pentru macarele, in

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

fig.9 platforma macara dupa ridicare turbine eoliana

Exploatare-functionare: in general, pentru intretinerea turbinelor sunt

Dezafectare : Durata de viata a unei turbine eoliene este 20-25 ani.

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

fundatia. La dezafectare se va reface terenul afectat de fundatii si drumuri . Betonul

Drumuri publice de interes

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

fig.10 Plansa model turbine ( sursa SC Blue Line Energy SRL )

Prile principale ale turbinelor eoliene ( fig.10 ) sunt :

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

Partile componente ale turbinei eoliene ( sursa www.windpower.org )

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

Butucul rotorului (fig.12) are rolul de a permite montarea paletelor turbinei

Paletele (fig.13 ) reprezint unele dintre cele mai importante componente

Fig. 13 . Palet de turbin eolian ( sursa SC Blue Line Energy SRL )

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu

Fig. 14 . Montaj rotor ( sursa SC Blue Line Energy SRL )

Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se

Fig.15. Interiorul unei nacele ( sursa SC Blue Line Energy SRL )

SOPARLA GABRIELA expert evaluator/auditor de mediu