Deseuri municipale. Legislatie nationala. Clasificare. Compoziie.

Caracteristici.
Introducere. Legislatie
Resurse: minerale, petrol, gaze natural, lemn, apa, sol.
Mediu:

mari, oceane, depozite de deseuri, sol;

aer (CO2), depozite de deseuri
modificare proprietati - poluare
Legislatie specifica ANPM
http://www.anpm.ro/content.aspx?id=15
Directiva cadru a deseurilor (2008/98/CE)
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2008:312:0003:0030:ro:PDF
Directiva depozitarii deserurilor 1999/31
OUG 78/2000 privind regimul deeurilor (urmeaza sa fie modificat).
ANEXA Nr. I A SEMNIFICAIA unor termeni n sensul prezentei ordonane de urgen
ANEXA Nr. I B CATEGORII de deeuri
ANEXA Nr. I C CATEGORII SAU TIPURI GENERICE de deeuri periculoase
ANEXA Nr. I D CONSTITUENI ai deeurilor cuprinse la lit. B din anexa nr. I C, care
fac ca aceste deeuri s fie periculoase atunci cnd au proprietile descrise n anexa nr. I
E
ANEXA Nr. I E PROPRIETI ale deeurilor care fac ca acestea s fie periculoase
ANEXA Nr. II A OPERAIUNI de eliminare a deeurilor
ANEXA Nr. II B OPERAIUNI de valorificare a deeurilor
Anexa 1A Definitii
ciclu de via al produsului - intervalul de timp cuprins ntre data de fabricaie a unui produs i
data cnd acesta devine deeu;

deeu - orice substan sau orice obiect din categoriile stabilite n anexa nr. I B, pe care
deintorul le arunc, are intenia sau obligaia de a le arunca;
deeuri menajere - deeuri provenite din activiti casnice sau asimilabile cu acestea i
care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localiti;

 deeuri asimilabile cu deeuri menajere - deeuri provenite din industrie, din comer,
din sectorul public sau administrativ, care prezint compoziie i proprieti similare cu deeurile
menajere i care sunt colectate, transportate, prelucrate i depozitate mpreun cu acestea;
deeuri periculoase - deeurile menionate la art. 181 alin. (1), care se ncadreaz la
categoriile sau tipurile generice de deeuri periculoase, prezentate n anexa nr. I C, i
constituenii acestor deeuri, prezentai n anexa nr. I D, constitueni care fac ca aceste deeuri s
fie periculoase atunci cnd au una sau mai multe dintre proprietile descrise n anexa nr. I E;
eliminare - orice operaiune prevzut n anexa nr. II A;
gestionare - colectarea, transportul, valorificarea i eliminarea deeurilor, inclusiv
supravegherea zonelor de depozitare dup nchiderea acestora;
operator - orice persoan fizic sau juridic nvestit cu atribuii i responsabiliti n
activiti autorizate n domeniul gestiunii deeurilor;
productor - orice persoan fizic, persoan fizic autorizat s desfoare activiti
independente sau persoan juridic din a crei activitate rezult deeuri (productor iniial) i/sau
care a efectuat operaiuni de pretratare, de amestecare sau alte operaiuni care genereaz
schimbarea naturii ori a compoziiei acestor deeuri;
reutilizare - orice operaiune prin care ambalajul care a fost conceput i proiectat pentru
a realiza n cadrul ciclului su de via un numr minim de parcursuri sau rotaii este reumplut
sau reutilizat pentru acelai scop pentru care a fost conceput;
reciclare - operaiunea de reprelucrare ntr-un proces de producie a deeurilor pentru
scopul original sau pentru alte scopuri;
tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice i biologice care schimb caracteristicile
deeurilor, n scopul reducerii volumului i caracterului periculos al acestora, facilitnd
manipularea sau valorificarea lor;
valorificare - orice operaiune menionat n anexa nr. II B;
Anexa

nr

IB

Categorii de deeuri
1. reziduuri de producie sau de consum nespecificate la poziiile urmtoare;

2. produse n afara specificaiilor tehnice;

3. produse cu termenul de valabilitate expirat;
2

4. materiale mprtiate sau distruse ntr-un accident, inclusiv orice material, echipament
etc., contaminat n urma accidentului;
5. materiale provenite de la construcii, demolri, amenajri n spaii construite etc.;
6. materiale contaminate sau impurificate n urma unei aciuni voluntare (de exemplu:
reziduuri de la operaiunile de curare, materiale de ambalare, containere etc.);
7. obiecte consumabile i pri ale acestora (de exemplu: baterii consumate, catalizatori
epuizai etc.);
8. substane devenite improprii utilizrii (de exemplu: acizi contaminai, solveni
contaminai, amestec de sruri epuizate etc.);
9. reziduuri de la procesele industriale (de exemplu: zguri, blazuri etc.);
10. reziduuri de la procesele de combatere a polurii (nmoluri de scruber, pulberi din
filtrele de desprfuire, filtre uzate etc.);
11. reziduuri de fabricaie/finisare (de exemplu: achii de la strunjire sau frezare etc.);
12. reziduuri de la extracia i prelucrarea materiilor prime (de exemplu: reziduurile de la
exploatrile miniere sau petroliere etc.);
13. materiale contaminate (de exemplu: uleiuri contaminate cu PCB etc.);
14. toate materialele, substanele sau produsele a cror utilizare este interzis de lege;
15. produse pe care deintorul nu le mai utilizeaz (de exemplu: reziduuri din
agricultur, menajere, din birouri, activiti comerciale etc.);
16. materiale, substane sau produse contaminate care rezult din aciunile de remediere a
solului;
17. toate materialele, substanele sau produsele incluse n categoriile de mai sus."

Criterii clasificare DP.

Tipul de deseu de prezinta una din proprietatile periculoase sau contine unul din
constituentii cuprinsi in lista compusilor cu proprietati periculoase

Componentul periculos continut

Proprietatile care fac deseul periculos

ANEXA

Nr.

II

Operaiuni de eliminare a deeurilor

1. depozitarea pe sol i n subsol (de exemplu: depunerea n depozite de gunoi);
2. tratarea prin contact cu solul (de exemplu: biodegradarea deeurilor lichide sau a
nmolurilor depozitate pe sol);
3. injectarea n subteran (de exemplu: injectarea deeurilor pompabile n puuri, saline sau
n straturi geologice);
4. descrcarea pe suprafee (de exemplu: descrcarea de deeuri lichide sau de nmoluri
n depresiuni, iazuri sau lagune);
5. depozitarea pe teren special amenajat (de exemplu: dispunerea n celule etane
separate, acoperite i izolate unele de celelalte i de mediu);
6. evacuarea deeurilor solide n apele interioare de suprafa i subterane;
7. evacuarea n mri/oceane, inclusiv ngroparea n subsolul marin;
4

8. tratament biologic nespecificat la alt punct din prezenta anex, din care rezult n final
compui sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricrei operaiuni enumerate la pct.
1-12;
9. tratament fizico-chimic nespecificat la alt punct din prezenta anex, din care rezult n
final compui sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricrei operaiuni enumerate
la pct. 1-12 (de exemplu: evaporare, uscare, calcinare etc.);
10. incinerare pe sol;
11. incinerare pe mare;
12. stocare permanent (de exemplu, introducerea de containere cu deeuri ntr-o min);
13. amestecare, nainte de a se ncadra n oricare dintre operaiunile menionate la pct. 112;
14. reambalare nainte de a se ncadra n oricare dintre operaiunile menionate la pct. 113;
15. stocarea nainte de efectuarea oricrei operaiuni menionate la pct. 1-14, cu excepia
depozitrii temporare, naintea colectrii, pe zona de producere."
ANEXA

Nr.

II

Operaiuni de valorificare a deeurilor

1. utilizarea ca material combustibil sau ca mijloc de producere a energiei;
2. reciclarea sau recuperarea substanelor organice care nu sunt utilizate ca solveni;
3. reciclarea sau recuperarea metalelor sau compuilor metalici;
4. reciclarea sau recuperarea altor materiale anorganice;
5. regenerarea acizilor sau bazelor;
6. valorificarea produselor folosite la captarea poluanilor;
7. valorificarea produselor din catalizatori;
8. rerafinarea uleiurilor uzate sau alte reutilizri ale acestora;
9. recuperarea sau regenerarea solvenilor;
10. mprtierea pe sol, n beneficiul agriculturii sau pentru reconstrucie ecologic,
inclusiv operaiunile de compostare i alte procese de transformare biologic;
11. utilizarea deeurilor obinute n urma oricrei operaiuni menionate la pct. 1-10;

12. schimb de deeuri ntre deintori, pentru a fi supuse uneia dintre operaiunile
menionate la pct. 1-11;
13. stocarea de deeuri n scopul de a fi supuse uneia dintre operaiunile menionate la
pct. 1-12, exclusiv depozitarea temporar naintea colectrii, n zona de producere."
Deseuri

Municipale (menajere, stradale, din birouri etc)

Medicale

Industriale (cenusi, zguri, din industria chimica, etc)

Din agricultura si zootehnie

Radioactive (categorie separata)

DESEURI = RESURSE

Valorificare!!!!
Valorificare materiala

Reciclare

Compostare

Valorificare termica

Incinerare

coincinerare

Depozitare

"deeu" = lipsa valorii, resturi fr utilitate pentru detinator

recuperare dificila in din amestecuri, sau din compoziii necunoscute.

separarea compuilor din deeuri confer valoare dac acetia pot fi valorificai.

DAR...
costuri suplimentare
7

 consum suplimentar de resurse

poluare suplimemtara
Clasificare.Continut
Clasificare generala

Informatii - Date statistice

Date neunitare privind generarea si compozitia

Modul de analiza
Modul de raportare

Perioada de evaluare a compozitiei (deceniul)

Variatie pe perioade scurte

Datele (estimate) ar trebui sa stea la baza elaborarii planurilor de gestionare

Factori care influenteaza compozitia deseurilor municipale

tipul zonei (urban sau rural);

gradul mediu de dezvoltare al regiunii ( ar, regiune);

perioada anului n care se face colectarea;

tipul de ncalzire specific zonei;

practicarea colectarii selective n scopul reciclarii;

gradul de contiin civic a populaiei.

Tabele exemple slide 29, 30 si 31
Modalitati de exprimare a cantitatilor generate
Valori medii ale cantitilor de deeuri municipale generate de diverse activiti pentru

SUA :
8

Variaia cantitii de deeuri industriale i comerciale generate n funcie de diferite surse

Slide 33 exemplu
Caracteristici generale deseuri menajere nesortate/sortate

Proprietati fizice

Proprietati care depind de compozitia chimica

Proprietati chimice
Biodegradabilitate
Proprietati combustibile
Pericol/substante periculoase
Compozitia deseurilor sortate
difera foarte mult:

Pentru fiecare categorie de materiale

Deseurile sortate pot avea o compozitie relativ bine definita (hartie, mase plastice,
metale) sau foarte complexa (DEEE, autovehicule scoase din uz) care necesita
dezmembrare inainte de reciclare

Dupa modul de sortare

Tipul de date necesare in gestionarea deseurilor
Date necesare la reciclare proprietati fizice, compozitia chimica (numai ponderea

materialelor)

Date necesare in proiectarea incineratoarelor proprietati fizice, compozitia chimica

(eventual elementara), proprietati combustibile
Date necesare in proiectarea depozitelor proprietati fizice, compozitia chimica
(biodegradabilitate)
+ substante periculoase
Proprieti fizice
Clasificare dupa dimensiunea particulelor

Fraciune fina (<8 mm)

tipul de nclzire ( nclzire centrala cu combustibili lichizi:10%, adic circa 0,3

kg/locuitor.sptmn);

substane organice reduse

puterea caloric - foarte mic (prezena cenuilor)
Fraciunea mijlocie (8-40 mm)
resturi de buctrie i buci mici de hrtie,
coninut mare n substane organice,
fraciune compostabil ( 35-40% n zonele cu nclzire central i 20-25% iarna
respectiv 30% vara n zonele cu nclzire cu combustibil solid).
Fraciunea grosiera (40-120 mm) i restul de sit (granulaia >120mm)

hrtie i ambalaje, resturi de buctrie, materiale textile, oase, sticl, porelan,

metale etc., (circa 50-60% vara n zonele cu nclzire cu combustibili solizi
respectiv iarna de 25-30%, iar n zonele cu nclzire central de circa 50% tot
timpul anului).

Umiditatea

% din deeul umed sau uscat

determinare: incalzire la temperatura 105C pana la masa constanta (fara degajare de

materii volatile)
Umiditati ale materialelor din deseuri

10

alegerea modalitilor de eliminare a deeurilor depinde de valoarea medie a umiditii

umiditate prea mare poate face ineficient incinerarea ( utilizarea de combustibil

suplimentar)

mrete volumul acestora.

variaz - dup gradul de dezvoltare

ar dezvoltat variaz ntre 20 i 50%,
ar n curs de dezvoltare poate ajunge la 80%.
In Romania in zonele rurale umiditate mai redusa

Coninutul n ap a depozitelor de deeuri municipale depinde

de coninutul iniial n ap a deeurilor
de cantitatea de precipitaii din zona de depozitare.
Densitatea deseurilor mixte
Volum (m3)/masa (kg)
Importanta

in

proiectarea

depozitelor,

conversia

colectare/depozitare etc
Depinde de:
compoziie,
perioada i locul de colectare,
gradul de compactare

timpul de stocare anterior determinrii

11

volumului

in

masa

la

tipul de vehicule utilizate pentru transport

Permeabilitatea deseurilor
Caracterizeaza capacitatea de transport a unui fluid printr-un strat poros, m/s
Val. Medie in depozite: 10-3 m/s
Importanta in proiectarea depozitelor, calculul levigatului format in depozit etc
Depinde de:

Gradul de compactare a deseurilor

Fractia de goluri

Compozitie (ex. Deseurile din demolari foarte permeabile)

Permeabilitate orizontala vs. vertical:

12

Caracterizarea chimic a deeurilor municipale mixte

Compozitie
umiditate ( pierdere la 105C timp de o or)
materii volatile (pierderea suplimentara de greutate pna la 950C)
cenua (reziduul rmas dup ardere)
crbune fix
Coninutul elementar (C, H, O, N, S)

Punctul de nmuire a cenuii valoarea temperaturii (minima) la care cenusa incepe sa se

inmoaie

Coninutul caloric

13

Coninutul n inert i puterea calorific a unor deeuri:

14

Valoarea pH-ului unei soluii obinute n urma contactrii unei probe mcinate de deeu
cu o soluie de KCl 0,1M n proporie de
1:5 n cazul probelor cu coninut redus n materii organice
1:10 la coninut mai mare n materii organice.

Conductibilitatea electric d informaii despre coninutul n minerale i se msoar pe o

prob de granulaie medie, dup contactarea timp de o or cu o soluie de dioxid de
carbon.

Elemente nutritive (N, P, K) au o importan deosebit n procesul de compostare i sunt

coninute n special de materialele de provenien animal sau vegetal.
Deseuri speciale DEEE

Compozitie complexa

Metale grele

Greu de separat

Costuri foarte mari de reciclare

Reciclarea are un impact important asupra mediului

Imagine slide 51

Depozitarea deseurilor
Reglementata de HOTRRE nr.349 din 21 aprilie 2005
privind depozitarea deeurilor
Depozitarea
DEPOZITAREA DESEURILOR = metoda de eliminare finala, se realizeaza in

DEPOZITE

MINE, SALINE (industriale)

INJECTARE IN SUBTERAN (industriale)

STOCARE pastrare pentru o perioada limitata de timp pna la valorificare sau

eliminare finala

Principalele subiecte care urmeaza a fi discutate:

Procesele biochimice i chimice din depozitele de deeuri urbane

Depozitele de deseuri constructie, functionare si inchidere

15

Valorificarea gazului de depozit

Tratarea levigatului

Inchiderea depozitelor

Procesele biochimice i chimice din depozitele de deeuri

Formarea de gaz si levigat in depozitele de deseuri municipale

Fazele procesului de degredare biologica a deseurilor biodegradabile

1. Faza aerob
2. Faza de tranziie
3. Faza acid
4. Faza metanogen (de fermentare)
5. Faza de maturare

ETAPA 1 faza aeroba

Microorganismele provin n cea mai mare msur din solul cu care se face acoperirea
zilnic sau din levigatul recirculat n cazul n care se aplic recircularea ca metod de stabilizare.
Are loc o cretere a temperaturii n strat cu circa 16-17C n acelai timp cu formarea de
CO2 i H2O i dezvoltarea microorganismelor aerobe.
16

Dizolvarea CO2 n ap duce la formarea unui levigat slab acid ce poate dizolva anumite
minerale

ETAPA 2 faza de tranzitie

pe msur ce concentraia n oxigen scade datorit consumrii acestuia, ncep s se

dezvolte condiii anaerobe i n acelai timp reductoare.

azotatul este redus la azot, iar sulfatul la hidrogen sulfurat.

prin msuarea potentialului redox n deeuri poate fi monitorizat instalarea etapei a treia.
La un potential redox de 50 mV pn la 100 mV se reduc azotaii i sulfaii, iar ntre
150 mV i 300 mV are loc formarea metanului.

este iniiat prima etap a procesului de degradare anaerob cnd compuii organici cu
molecule mari (lipide, polizaharide, proteine, acizi nucleici) hidrolizeaz n compui cu
molecule mici.

17

ETAPA 3 faza acida

se produce moartea microorganismelor aerobe

se continu descompunerea moleculelor organice mari n molecule mai mici organice, dar
i hidrogen, amoniac, dioxid de carbon, acizi anorganici.

se degaj ntre 50 i 90% din dioxidul de carbon total.

acidogenez.

microorganismele - bacterii facultativ i obligat anaerobe.

scdere a pH-ului (frecvent sub 5)

apariia ionilor metalelor grele n levigat.

coninutul levigatului n compui organici crete foarte mult nregistrndu-se valori

maxime ale consumului chimic de oxigen i ale cantitii de compui organici volatili, a
CBO5 i a conductivitii.

are loc o reducere a coninutului n nutrieni

18

ETAPA 4 faza metanogena

sub aciunea bacteriilor metanogene strict anaerobe cu formare de metan .

etap lent

condiiile de desfurare a procesului: temperaturi minime ntre 10C i 16C, exces de

umiditate, absena oxigenului i a materialelor toxice, raport C:N optim, pH neutru.

pH-ul levigatului se situeaz la valori neutre ntre 6,8 i 8 - metale grele dizolvate
precipit

scad mult i consumul chimic de oxigen i CBO5 i conductivitatea datorit consumrii

acizilor dizolvai.

50% CO2, 50% metan.

producia de metan depinde tipul deeului, dar valoarea medie teoretica poate fi
considerata de 0,5 m3/kg deeu urban.

metanul poate difuzeaz prin sol i poate fi degradat de ctre bacteriile aerobe.

19

ETAPA 5 - faza de maturare

se mai descompune evantualul material biodegradabil adus cu apa infiltrat (cnd exist o
acoperire care s permit acesta, viteza fiind ns foarte redus datorit cantittilor mici de
nutrieni disponibile.

in levigat apar n aceast etap acizi humici i fulvici.

20

Influenta umiditatii asupra timpului de stabilizare a depozitului

imagine slide13
Compozitia gazului de depozit si a levigatului

Stabilizarea depozitelor de deeuri

se realizeaza cnd se atinge o stare de relativ stabilitate din punct de vedere fizic, chimic
i biologic.

se atinge n general greu i se poate datora unor factori diveri, n special cei care
influenteaz timpul de stabilizare al materiei organice

Coninutul mare n carbon fa de azot (C:N > 120:1) poate inhiba activitatea
bacterian.

Procesul de degradare a deeurilor se produce preponderent anaerob, viteza fiind

mai redus.

Anumite substane din deeuri sau formate n procesele de biodegradare pot fi

toxice pentru bacteriile descompuntoare.

Celuloza este descompus ncet datorit structurii sale moleculare

21

Depozitele de deseuri
Clase de depozite

Depozite de deseuri inerte (clasa a)

Depozite de deseuri nepericuloase (clasa b)

Depozite de deseuri periculoase (clasa c)

Proiectarea depozitelor de deeuri
- cantitatea i natura deeurilor ce urmeaz a fi depozitate se evalueaz n funcie de

prognozele de dezvoltare a localitilor;

- caracteristicile amplasamentului - n raport cu eficiena economic (dimensiuni, durat
de funcionare, distan de transport al deeurilor) i eficiena ecologic (cerine legate de
protecia factorilor de mediu i a sntii umane) necesar a fi realizate;
- posibilitile de reabilitare i utilizare ulterioar a terenului se evalueaz n funcie de
natura deeurilor depozitate, comportarea acestora pe perioada depozitrii, planurile de
dezvoltare pe termen lung etc.
Alegerea amplasamentului
Alegerea amplasamentului
pe baza prevederilor planurilor urbanistice,
n conformitate cu cerinele i criteriile stipulate n Hotrrea Guvernului nr. 349/2005.
Alegerea amplasamentului - pe baza unei analize care cuprinde:
1) criterii geologice, pedologice i hidrogeologice:
-

caracteristicile i modul de dispunere a straturilor geologice;

structura, adncimea i direcia de curgere a apei subterane;

distana fa de cursurile de ap i alte ape de suprafa;

starea de inundabilitate a zonei;

folosina terenului;

clasa de seismicitate;

criterii legate de pericole de alunecare, tasare;

2) criterii climatice:

direcia dominant a vnturilor fa de aezrile umane sau alte obiective;

regimul precipitaiilor;
3) criterii economice:
22

capacitatea depozitului i durata de exploatare (minimum 10 ani);

distana medie de transport al deeurilor;

necesitatea unor amenajri secundare (drumuri de acces, utiliti etc.);

4) criterii suplimentare:

vizibilitatea amplasamentului i modul de ncadrare n peisaj;

accesul la amplasament;

existena unor arii protejate de orice natur;

existena n zon a unor aeroporturi, linii de nalt tensiune sau obiective militare.
Date generale pentru proiectare
- natura i proveniena deeurilor ce urmeaz a fi depozitate;
- cantitile de deeuri - corelat cu durata de funcionare i capacitatea maxim a

depozitului;
- tehnologiile de tratare a deeurilor nainte de depozitare i/sau n incinta depozitului,
dac este cazul.
Date pentru faza de construcie
- infrastructura depozitului, echipamentele i instalaiile componente, amplasarea acestora
n cadrul incintei, precum i cile de acces;
- asigurarea utilitilor;
- modul de realizare a bazei i a pereilor laterali ai depozitului -materiale folosite i
caracteristici tehnice ale acestora, incluznd stratul de impermeabilizare natural (grosime,
coeficient de permeabilitate, mod de realizare), straturile geosintetice (geomembrane, geotextile),
sistemul de drenare a levigatului;
- realizarea sistemului de colectare, tratare i eliminare a levigatului;
- realizarea sistemului de colectare i evacuare (eventual recuperare) a gazului de depozit.
Date pentru faza de exploatare
- procedura de acceptare a deeurilor la depozitare;
- modul de operare - cuprinznd metoda de depozitare utilizat, nivelarea i compactarea,
acoperirea zilnic, delimitarea zonelor de lucru, colectarea, tratarea i eliminarea levigatului,
colectarea i evacuarea gazului de depozit, necesarul de echipamente mobile i spaiile destinate
ntreinerii acestora, instruciuni privind depozitarea anumitor tipuri specifice de deeuri
(materiale pulverulente, obiecte voluminoase, deeuri foarte uoare, respectiv urt mirositoare);
23

- automonitorizarea tehnologic;
- automonitorizarea emisiilor i controlul calitii factorilor de mediu n zona de influen
a depozitului;
- msuri de siguran pentru prevenirea incendiilor i a exploziilor, inclusiv planul de
intervenie n caz de accidente sau avarii;
- msuri de protecie a muncii i pentru asigurarea condiiilor igienico-sanitare;
- sistemul de paz i supraveghere.
- cota final de depozitare;
- modul de realizare a acoperirii finale - materiale i caracteristici tehnice ale acestora,
inclusiv modul de evacuare a gazului de depozit;
- automonitorizarea emisiilor i controlul calitii factorilor de mediu n zona de influen
a depozitului;
- msuri de siguran pentru prevenirea incendiilor i a exploziilor, inclusiv planul de
intervenie n caz de accidente sau avarii;
- date privind posibilitile de reabilitare i utilizare ulterioar a terenului.
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului i obinerea acordului de mediu

obinerea acordului de mediu este necesar pentru orice proiect public sau privat referitor
la o investiie nou sau la modificarea unei activiti/instalaii existente cu impact
semnificativ asupra mediului. (Legea Mediului )
CONSTRUIREA DEPOZITELOR DE DEEURI
Instalaii i echipamente fixe principale din componenta unui DD
- echipament de cntrire i echipament de recepie pentru cantitimici de deeuri;
- faciliti pentru verificarea deeurilor i laborator;
- drumuri interioare;
- zone pentru depozitarea deeurilor;
- instalaii pentru tratarea levigatului, respectiv pentru colectarea ievacuarea gazului de

depozit;
- garaje, ateliere i spaii de parcare pentru utilaje;
- echipament pentru curarea roilor vehiculelor;
- birouri administrative i construcii sociale.
24

25

Pregatirea amplasamentului unui depozit de deeuri

crearea unui sistem de drenaj adecvat

construirea drumurilor de acces

excavarea, pregatirea fundului gropii sau a unor sectiuni si stocarea pamntului excavat
evitnd expunerea acestuia precipitatiilor

instalarea n zona vadoas (zona dintre suprafata solului si nivelul superior al pnzei
freatice) a echipamentelor de monitorizare;

acoperirea fundului gropii cu materiale pentru impermeabilizare si asigurarea evacuarii;

forma fundului gropii trebuie s fie nclinat pentru a permite drenarea levigatului;

amplasarea sistemului de colectare a levigatului pe fundul gropii;

amplasarea, daca se asteapta ca emisiile de compusi organici volatili sa fie mari, unui
sistem de recuperare a gazului n santuri speciale;

construirea unui val de pamnt n dreptul directiei din care bat cel mai frecvent vnturile
pentru ca deseurile sa nu fie mprastiate de vnt.
Metoda de depozitare

n gropi excavate

la suprafata

in depresiuni prin metoda pantei progresive

Echipamente pentru compactare, excavare, mprtiere de deeuri i sol

26

Formarea i controlul levigatului

Scopul controlului: reducerea cantitatii de levigat si a riscului infiltrarii in subsol

n corelaie cu caracteristicile depozitului i condiiile meteorologice, vor fi luate
msurile corespunztoare pentru:
a) controlul cantitii de ap din precipitaiile care ptrund n corpul depozitului;
b) prevenirea ptrunderii apei de suprafa i/sau subterane n deeurile depozitate;
c) colectarea apei contaminate i a levigatului;
d) epurarea apei contaminate i a levigatului colectat din depozit la standardul corespunztor
cerut pentru evacuarea lor din depozit.
e) Principala modalitate de reducere a cantitii de levigat format este de a evita ptrunderea
apei n straturile de deeuri.

27

f) Prezena apei va favoriza desfurarea reaciilor de descompunere biochimic i chimic

ai caror produi se vor dizolva n apa care percoleaz stratul ducnd la producerea a noi
reacii i la o modificare continu a compoziiei levigatului.
g) La atingerea unui strat impermeabil n interiorul depozitului, soluia se va deplasa lateral
pna se va acumula, ridicandu-se la suprafa.
h) Dac fundul depozitului este permeabil sau prezinta fisuri in straturile de
impermeabilizare, levigatul va trece n straturile geologice putnd contamina pnza
freatic de sub depozit.
i) Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacueaz
conform
a)

la

b)

urmtoarelor
o

staie
la

de

epurare

proprie

staie

i
de

variante:
apoi

ntr-un

receptor

epurare

natural;

oreneasc;

c) ntr-un bazin i apoi este transportat periodic la o staie de epurare.

Sisteme de colectare a levigatului

alegerea acoperirilor adecvate pentru fundul depozitului i pentru nchiderea sa;

proiectarea unui sistem de drenaj a levigatului i amplasarea de conducte de colectare la

baza depozitului;

proiectarea unor sisteme de evacuare, stocare i tratare a levigatului.

Alegerea materialului de impermeabilizare a

fundul depozitului trebuie s fie acoperit cu materiale care s nu permit infiltrarea

levigatului n straturile de sub depozit,

materialul dispus deasupra depozitului la nchidere trebuie reduc cantitatea de ap de

ploaie care ptrunde n depozit.

materialul de impermeabilizare a fundului depozitului se alege n funcie de

structura solului,

nivelul aquiferului i de

regimul de precipitaii.

Pentru impermeabilizare se folosesc argile sau alte materiale minerale cu caracteristici

similare argilei i o impermeabilizare artificial cu geomembran sau alt material similar,
care trebuie s asigure un anumit coeficient de permeabilitate in functie de tipul
depozitului i condiiile de rezisten fizico-chimic i de stabilitate n timp cerute de
28

proiectant. Se va folosi geomembran neted la baza depozitului i rugoas pe taluzuri i

pentru acoperirea final.

Pentru separarea straturilor de drenare i impermeabilizare de corpul depozitului se vor

folosi geotextile cu rol de protecie.

Tuburile de drenaj folosite pentru drenarea levigatului trebuie s fie de polietilen i

trebuie s fie prevzute cu fante.

Stratul drenant const dintr-un strat de pietri cu diametrul granulelor ntre 16 i 32 mm.
Impermeabilizarea depozitelor
Alegerea sistemului de impermeabilizare

Bariera geologica
conditii necesare pentru impermeabilizare

daca NU
completare cu argila sau material natural cu proprietati echivalente
Stratul natural de impermeabilizare va fi completat cu un strat polimeric format din

geomembran,

geotextile

straturi de drenare

Straturile de impermeabilizare a cuvetei depozitului

29

Clasificarea geosinteticelor utilizate ca strat principal de etanare

-

geomembrane din polietilen de nalt densitate (HDPE), fabricate prin extrudare la

grosimi de 2-4 mm;

geocompozite realizate din geomembran suport (HDPE) pe care se aplic aderent praf
de bentonit.
Alegerea tipului i a grosimii optime a geomembranei se face pentru fiecare caz, inndu-

se seama de cerinele de rezisten i stabilitate specifice.

Geotextilele
Se utilizeaz de obicei ca straturi de protecie a geomembranelor i se pot clasifica in:

geotextile neesute;

geotextile esute;

geotextile tricotate;

geotextile reea (geogrile).

Tipuri de etansare

etanare simpl prin geomembrana

etanare simpl prin geocompozit cu strat mineral etan i material argilos;

etanare combinat cu geomembran i material argilos;

etanare dubl cu geomembran ;

etanare combinat, dubl sau tripl, cu geomembran i material argilos.

poze slide 51 - 55

30

Imbinare prin sudura

sudur dubl cu canal de verificare;

sudur cu adaos de material.

Alegerea procedeului, respectiv a parametrilor de sudur (temperatur, vitez, for) se

face n funcie de caracteristicile geomembranei i de condiiile de mediu, calitatea lucrrii fiind

influenat n mod direct de aceti factori.
Indiferent de tipul materialului i de procedeul de sudur folosit - condiiile de mediu din
timpul lucrului trebie sa fie:
- temperatur cuprins ntre 50C i 300C;
- umiditate atmosferic < 80 %;
- absena ploii i a vntului puternic.
Sistemul de drenare i evacuare a levigatului
imagine slide 59
Drenarea

strat de pietri d = 16-32 mm, cu grosime minim de 0,5 m; (coeficientul de

permeabilitate care trebuie asigurat = k =10-2 m/s);

sistem de drenuri absorbante i colectoare:

drenurile absorbante sunt confecionate din tuburi PEHD prevzute cu fante i

rezistente la o presiune nominal de 10 bar, cu d recomandat 110-180 mm;

31

drenurile colectoare sunt confecionate din tuburi PEHD fr fante, d = 300-500

mm, rezistente la o presiune nominal de 10 bar.

Stratul de drenare este separat de stratul de impermeabilizare prin geotextile cu greutatea

minim de 800 g/m2.

Caracteristicile sistemului de drenare a levigatului (pant, distan ntre conducte etc.) vor
fi stabilite de proiectant n fiecare caz, n funcie de condiiile specifice fiecrui
amplasament (relief, regimul precipitaiilor, tipul deeurilor depozitate).
imagine slide 61

32

Sistem de supraveghere a levigatului cu zona de aerare

33

Tratarea Levigatului
imagine slide 67

Tratarea lng depozit prin metode biologie i fizico- chimice i evacuarea apei n apele
de suprafa.

Tratarea lng depozit i aplicarea pe sol a apei epurate

Recircularea levigatului napoi n groapa de depozitare.

Descarcarea in reteaua de canalizare si iratarea levigatului n statia de epurare a apelor

reziduale municipale. Se poate efectua o eventual pretratare.

CBO5 urbane/CBO5 levigat = 1:5

Tratarea
a) coninutul acestora varind continuu, condiiile de operare iniiale pot s nu fie optime
dupa un anumit interval de timp. In general, levigatul din depozitele noi se preteaz mai bine
tratrii biologice;
b) n general levigatul este deficient n fosfor i chiar n azot motiv pentru care este
necesar adugarea nutrienilor n cazul tratrii biologice.
c) tratarea anaerob poate reduce considerabil concentraia contaminanilor, ns necesit
temperaturi peste 20C;
d) metodele fizico-chimice nu sunt eficiente n ndeprtarea compuilor organici.

34

e) ncrcrile la scara pilot au indicat c recircularea levigatului are ca efect accelerarea

procesului de stabilizare a deeurilor solide.
Procedee fizice i fizico-chimice de tratare a levigatului
Procedee

Procedee

Procedee biologice

fizice/fizico-chimice

chimice

Sedimentare/flotare

Neutralizare

Epurare cu nmol activ

Filtrare

Precipitare

Stabilizare

Stripare cu aer

Oxidare

n bazine

Stripare cu abur

Oxidare umed cu aer

aerate

Adsorbie

Filtre biologice

Schimb ionic

Lagune aerate

Ultrafiltrare

Nitrificare/denitrificare

Osmoz invers
Evaporare

35

Instalaia de tratare a levigatului de la Villeparisis (Fr.)

imagine slide 72-73

Controlul gazelor din depozitele de deeuri urbane

Compoziia i caracteristicile gazelor formate n depozitele de deeuri urbane

36

Metanul

este exploziv n spaii nchise la concentraii ntre 5 i 15%. Daca concentraia depete
15% nu este suficient oxigen, dar exist totui pericolul;

poate provoca asfixierea personalului prin acumularea n spaii nchise;

distruge vegetaia prin asfixierea rdcinilor.

Sisteme pentru controlul i eventuala recuperare a gazului metan
Sistemele pasive se bazeaz pe procesele naturale de ventilare a gazelor sau de prevenire

a deplasrii lor nedorite spre alte zone i includ:

a) perei impermeabili din sol sau argil - care au rolul de a ncetini deplasarea
orizontal a gazelor;
b) anuri de ventilare - care pot fi umplute cu un material granular spre care
gazele se deplaseaz mai uor urmnd a fi evacuate n atmosfer;
c) puuri colectoare de gaz- sistem pasiv amplasat de obicei sub stratul de
acoperire a depozitului care are rolul de a colecta i direciona n atmosfer gazele degajate.
Sistemele active cu puuri interioare

37

Gazele sunt fie evacuate n atmosfer sau arse ntr-un arzator, fie utilizate n scopul
valorificarii energetice prin:

aducerea lor la calitatea gazului metan din reea (de la circa 4450 kcal/m3 la 8900
kcal/m3) i introducerea lui n sistemele de distribuie a gazului metan natural

utilizarea lui direct ca gaz combustibil n cazane de abur

generare de electricitate
imagine slide 79-80
COMPOSTAREA DESEURILOR MUNICIPALE ORGANICE
Deseurile care pot fi tratate biologic (compostate) sunt, in principal, urmatoarele :

fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile;

deseuri din gradini si parcuri;

deseuri din piete si complexe alimentare;

resturi biodegradabile din industria alimentara;

namol rezultat din statiile de epurare orasenesti.

Tratarea prin compostare a deseurilor este conditionata de tipul deseurilor si modul de colectare.
Colectarea selectiva este un proces prin care deseurile din materiale care au un potential de
reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de
reciclare.
Obiective

38

 Contribuie la reciclarea materiala si organica

Reduce fluxul colectarii in amestec pentru tratare
Se disting doua tipuri principale de colectare selectiva:

Colectarea selectiva a deseurilor din materiale reciclabile (sticla, hartie, cartoane, mase
plastice, metale)

Colectarea selectiva a fraciei uor biodegradabile din deseurile menajere sau biodeseurile
Colectarea selectiva a deseurilor depinde de:
contextul local : grad de dezvoltare economica, densitatea populatiei etc
natura si mrimea fluxului care trebuie tratat (partea reciclabila a ambalajelor
menajere, ziare magazine, partea biodegradabila a deseurilor menajere etc)
modalitatile de colectare

usa in usa

aport voluntar

colectare regrupata sau colectare mixta etc

organizarea colectarii (frecventa colectarii, echipamente de incarcare, tipurile de

recipienti sau de vehicule de colectare etc.
In general, statiile de compostare sunt impartite in trei categorii, in functie de capacitatea
de prelucrare :
a) capacitate mica intre 1.000 si 3.000 t/an; maxim 6.000 locuitori;
b) capacitate medie intre 3.000 si 10.000 t/an; maxim 20.000 locuitori;
c) capacitate mare peste 10.000 t/an; peste 20.000 de locuitori.
Tehnicile de compostare folosite sunt direct corelate cu capacitatea de prelucrarea statiei
si implicit cu numarul de locuitori deserviti.
Dimensionarea capacitatii unei statii de compostare trebuie facuta pe baza rezultatelor
obtinute in cadrul unor studii pentru stabilirea caracteristicilor si compozitiei deseurilor.
Transportul deseurilor
Transportul deseurilor trebuie realizat in conditii care sa nu genereze mirosuri si sa
limiteze dispersia in aer a acestora.

39

Deseurile municipale se transporta in autogunoiere compactoare, autotransportoare cu

containere, autocamioane cu obloane, autobasculante, tractoare cu una sau doua remorci si alte
tipuri de autovehicule.
Stocarea deseurilor si a deseurilor sortate trebuie realizata in conditii care limiteaza riscul
de poluare (dispersia poluantilor in atmosfera, infiltratii, mirosuri).
Scopul compostarii
Scopul compostarii este :
- respectarea legislatiei in domeniul reciclarii-revalorificarii;
- reducerea fluxurilor de deseuri biodegradabile depozitate, conform directivei depozitarii
deseurilor (1999/31/EC);
- obtinerea unui material valorificabil, in functie de caracteristici, in agricultura sau lucrari de
imbunatatiri funciare (ameliorarea solului);
In principiu, compostarea implica degradarea aeroba, si este precedata de o etapa
mecanica de preprocesare care presupune indepartarea materialelor nebiodegradabile, marunirea
(tocarea) deeurilor etc.
Factorii favorizeaza compostarea.
Compozitia deseurilor. Este unul dintre factorii importanti in declansarea procesului de
compostare. Daca deseurile au o incarcare mare in materii biodegradabile si temperatura
mediului este mare, procesul de compostare se declansaza rapid si se poate desfasura
corespunzator, daca este condus bine prin introducerea cantitatii necesare de aer. Dimpotriva,
daca deseurile au o incarcare redusa in substante organice, in special in perioadele de iarna,
compostareaeste intarziata si introducerea de aer suplimentar, nu face decat sa dauneze
procesului de compostare (aparitia si dezvoltarea de mirosuri neplacute).
Rolul predominant n descompunerea materiei organice n procesul de compostare l au
microorganismele (bacterii, actinomicete, ciuperci), care descompun compuii organici n
energie i produi finali de descompunere: gaze (dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, metan,
amoniac, azot), ap, substane minerale. La compostare pot participa i organisme superioare:
protozoare, pluricelulare diferite grupe viermi, rolul predominant avndu-l ns
microorganismele n special cele heterotrofe. (Organismele heterotrofe nu pot produce, spre
deosebire de cele autotrofe, materie organic din dioxidul de carbon din aer).
40

Descompunerea substanelor organice se face cu viteze diferite, astfel zaharoza,

amidonul, celuloza, hemicelulozele se descompun mai repede dect lignina, cheratinea etc.
Componentele care se descompun mai greu nregistreaz pe parcursul compostrii o cretere
relativa (are loc scderea masei totale a materialului supus compostrii). Compoziia calitativ
variaz mult n timpul comportrii nregistrndu-se trei tipuri de compost:

compost proaspt

compost maturat

pmnt de compost
Printre etapele intermediare ale descompunerii se desfoar i procese cu caracter

evolutiv: formarea microorganismelor i formarea compuilor humici. Ulterior, organismele vii

mor n proces, materia rezultata descompunndu-se, iar humusul, ca i component al
compostului, intra i el ulterior ntr-un proces de descompunere foarte lent.
Materia organic poate fi clasificat astfel:

uor degr adabil;

lent degradabil

rezistent sau greu degradabil

TABEL CLASIFICAREA COMPUILORI ORGANICI DUP
BIODEGRADABILITATE

Zaharuri
Amidon, glicogen, pectin, acizi
grai, glicerol
Lipide, grsimi, fosfolipide

uor degradabile

Aminoacizi
Acizi nucleici
Proteine
Hemiceluloze, celuloz
Chitin

greu degradabile (n special

Hidrocarburi aromatice i alifatice cu n perioada de maturare)

molecul mic
41

Lignoceluloze

n general rezistente

Lignin
Continutul unor resturi vegetale
Material
Paie de gru
Lemn de pin
Lemn de

Celuloz

Hemiceluloz

Lignin

36
26
39

44
44
40

14
28
20

mesteacn
Carbohidraii sunt polimeri ai monozaharidelor i sunt cel mai uor de degradat n reacii
de hidroliz n prezena enzimelor (amilaze).
Celuloza reprezint componentul de baz n alctuirea pereilor celulari al materialelor
lemnoase, fiind un polimer al glucozei cu mas molecular de circa 1000000 care este
descompus n prezena celulazelor.
Proteinele conin carbon, hidrogen, oxigen i azot, avnd concentraii mai mari n
semine, carne, piele, pr. Masa molecular este ntre 10000 i 1000000. Prin hidroliz proteinele
formeaz aminoacizi.
Lignina este al 3-lea biopolimer ca abundent n plante. Este un polimer cu masa
molecular ntre 10.000-1.000.000, cu o structur tridimensional neregulat care se descompune
n prezena fungilor.
Tabel. Timp de njumtire pentru diverse materiale compostabile la 50-60C
Timpul necesar pentru
Material
Deeuri mixte

descompunere a 50% din

material, zile
28

Paie

10

Frunze de arar

46

Frunze de stejar

77

Dejecii de la psri/coceni de

14
42

porumb

Iarb/resturi de grdin,
frunze
Compoziia materialului supus descompunerii influeneaz viteza proceselor de
descompunere. Astfel ligninele, rinile, ceara se descompun greu, iar masele plastice clasice se
descompun n general foarte greu.
Prezenta substanelor toxice, ajunse accidental n deeurile municipale (vopsele, fenol,
tanani, etc.) sau prin intermediul nmolurilor provenite din staiile de epurare a apelor reziduale
oreneti, poate mpiedica activitatea microorganismelor. In acelai mod pot aciona i bazele
sau acizii care se pot afla n deeurile supuse compostrii.
Continutul in oxigen - Saturaia cu aer este determinanta pentru stabilirea domeniului n
care are loc compostarea (aerob sau anaerob). Procesele de degradare biologic se desfoar de
obicei simultan i cu ponderi diferite. Astfel, de exemplu, procesul de la suprafaa materialului se
poate desfura n domeniul aerob, n timp ce n pori, datorit consumrii oxigenului, au loc
transformri anaerobe. In procesul de compostare se consum cantiti relativ mari de oxigen:
ntre 1 i 4 kg de O2 la 1 kg de solide volatile biodegradabile. Cantitatea minim de oxigen
necesara meninerii condiiilor aerobe n masa compostat este de 5%.
Rsturnarea grmezilor sau ventilarea sunt necesare tocmai pentru asigurarea aprovizionrii cu
oxigen. Aerarea se poate face prin mai multe sisteme, conform procedeului de compostare
adaptat, astfel:
aerare simpla, prin rasturnarea gramezilor de compost, in cazul compostarii pe
platforme in aer liber.
introducerea aerului prin conducte perforate in cazul unor compostari in gramezi;
introducerea de aer rece sau cald in camerele de compostare;
prin realizarea unei usoare depresiuni in camera de compostare;
prin amestecarea continua cu ajutorul unor utilaje speciale.
Aceste sisteme pot fi combinate.
Descompunerea aeroba elibereaz o cantitate mult mai mare de cldur ceea ce permite
meninerea condiiilor termofile.

43

Umiditatea. In functie de cantitatea de materie organica, existenta in deseuri, procentul de

umiditate optim pentru compostare trebuie sa fie urmatorul:
1* cand continutul de materii organice al reziduurilor este <50% umiditatea trebuie sa fie de
circa 45%;
2* cand continutul de materii organice >50% umiditatea trebuie sa fie de circa 50 - 55%.
Pentru a controla procesul de compostare, este necesar ca materialul de compostat sa fie
ferit de ploaie, deoarece o umiditate prea mare poate duce la fenomene specifice compostarii
anaerobe.
Umiditatea sczut mpiedic activitatea microorganismelor, iar cea ridicat favorizeaz
descompunerea anaeroba. La valori ale umiditii sub 40% viteza de degradare este redus astfel
nct nu poate fi asigurat transportul nutrienilor prin peretele celulei bacteriene. Valori de peste
65% provoac obturarea porilor cu apa n exces fiind astfel mpiedicat transportul n interior a
oxigenului i a gazelor formate spre exterior. Astfel pot aprea procese anaerobe cu degajare de
gaze neplacut mirositoare.
Valoarea pH-ului este eseniala n dezvoltarea microorganismelor i variaz n timpul
procesului de compostare n intervale relativ largi funcie de tipul procesului (aerob sau anaerob),
de etapa n care se afla, de prezena substanelor bazice. Valoarea optim este de 6,5.

Temperatura de operare n procesele de compostare trebuie s fie meninut n domeniul

termofil 40-65 C. Peste 55 C agenii patogeni umani i animali mor, iar peste 63 C mor i
seminele. Temperaturi peste 60C provoac o scdere a activitii microorganismelor i intrarea
acestora ntr-o stare de laten, o degradare incompleta i eliminarea de mirosuri neplcute.
44

Atingerea unor temperaturi mari care ar putea cauza moartea microorganismelor se evit
printr-o aerare mai intens.

FIGURA 7.3.
Efectul compuilor periculoi asupra calitii compostului
nainte de compostare, deeurile ce urmeaz a fi supuse biodegradrii sunt mrunite i
sitate n scopul obinerii unor materiale cu suprafee specifice mari pentru creterea vitezei de
degradare. Compostarea aerob este procedeul cel mai des utilizat i fabricile care aplic acest
procedeu trebuie s aib n vedere:

accelerarea procesului prin optimizarea condiiilor de degradare,

controlul proceselor aerobe,

controlul emisiilor.
Valorificarea deeurilor biodegradabile se poate desfura att prin procedee aerobe ct i

anaerobe. Procedeele anaerobe sunt mult mai complexe dect cele aerobe i sunt generatoare de
metan (valorificare energetic). Compostarea deeurilor se realizeaz prin procedee aerobe care,
n general sunt mai avantajoase din punct de vedere al modului de operare.
Granulaia si omogenitatea materialului joaca un rol important n compostare
influennd att viteza procesului ct si accesul aerului n interiorul materialului. O granulaie
mic asigur o suprafaa mare de atac microorganismelor. Omogenitatea materialului permite o
distribuie relativ uniform a nutrienilor sau a umiditii n material. Din aceste motive deeurile
45

se supun mrunirii i amestecrii naintea compostrii. Un grad mare de compactare favorizeaz

apariia proceselor anaerobe. Dimensiunile foarte mici ale particulelor reduc accesul oxigenului
n masa supus compostrii i eliminarea CO2 i NH3 format n afara acesteia. Se recomand
dimensiuni ale particulelor cu diametrul ntre 0,3 i 5 cm .
Raportul dintre carbon si speciile nutritive (N,P) este important n formarea materiei vii,
a celulelor noi. Concentraiile mici n nutrieni mpiedic dezvoltarea microorganismelor (de
exemplu formarea albuminelor). Concentraiile azotului i fosforului sunt limitative n procesul
de formare a microorganismelor, raportul recomandat C/N fiind de circa 20:1 - 30:1, iar
coninutul n fosfor mai mare de 0,2% din substana uscat. Un raportul C:N prea mare (puin
azot) poate scdea semnificativ viteza de biodegradare. In cazul n care coninutul de azot este n
exces fa de raportul optim, amoniacul degajat genereaz mirosuri neplcute i este toxic pentru
microorganisme.
Fazele procesului de compostare
Compostul nu poate fi utilizat in agricultura decat in stare finita (maturat). Deseurile
proaspat mrunite sunt foarte active si pot fi utilizate, uneori, ca paturi calde pentru culturile de
iarna, sau primavara.
In urma procesului de maturare compostul maturat este apte din punct de vedere igienic
pentru a fi utilizat in agricultura fara inconveniente de ordin sanitar. Un compost poate fi
considerat matur n momentul cand activitatea microorganismelor este redusa la minimum.
Determinarea maturitatii se face prin determinarea consumului de O2 (sau a productiei de CO2 ).
Principalele faze in procesul de compostare a deseurilor sunt urmatoarele:
3* faza latenta: corespunde perioadei de timp necesar colonizarii microorganismelor in noul
mediu creat; aceasta faza incepe practic din perioada de depozitare n recipienti de
precolectare si colectare si dureaza pana la inceperea cresterii temperaturii;
4* faza de crestere: este cea de marire a temperaturii si depinde de compozitia deseurilor,
umiditate, aer;
5* faza termofila: reprezinta perioada corespunzatoare celei mai inalte temperaturi; aceasta
faza poate dura perioade mai lungi sau mai scurte, dupa cum se actioneaza asupra
mediului cu aer sau apa, in functie de cantitatea de substante organice biodegradabile si
de gradul de izolare termica realizat. In faza termofila se poate actiona mai eficient
asupra compostarii.
46

6* faza de maturare sau de crestere: corespunde unei degradari secundare, lente,

transformarii unor compusi organici in humus sub actiunea microorganismelor.
Compostul este bine sa fie utilizat in agricultura la sfarsitul fazei termofile cand produsul
este mai bogat in substante organice. Maturarea excesiva in depozit, duce la o mineralizare prea
avansata a acestuia ceea ce face sa-si piarda din efectele sale favorabile solului. De aceea se
admite in general un timp de maximum 3 luni pentru mentinerea compostului in depozit.
In cursul compostarii, materiile organice din deseuri faciliteaza doua actiuni simultane si
antagoniste in care intra carbonul si azotul si care duce la mineralizarea substantelor
biodegradabile, ducand pe de o parte la producerea de bioxid de carbon si amoniac iar pe de alta
parte la formarea humusului, al carui rol este foarte important pentru mentinerea proprietatilor
fizice, chimice si biologice ale solului.
Compozitia medie a unei probe de compost
Determinarea compozitiei compostului constand din stabilirea proprietatilor fizico chimice se face in scopul cunoasterii posibilitatilor de utilizare a acestora n agricultura.
Raportul carbon / azot este un factor care reflecta stadiul evolutiei compostarii deseurilor.
Compostul obtinut poate fi considerat bun pentru agricultura daca prezinta, in medie,
urmatoarele caracteristici:
7* granulometrie: 90% din compost sa fie cernut cu ciurul de 35 mm;
8* procentul de carbon sa fie > 5% din materiile uscate;
9* procentul de azot > 0,3% din materiile uscate;
10*

raportul carbon / azot cuprins intre 20 - 30 in deseurile initiale, poate duce dupa
compostare la un raport de 10 - 15.
Sisteme de compostare
Sisteme deschise:

Grmezi rasturnate;

Grmezi statice:
o cu aspirare de aer;
o introducere forat de aer;
o ventilare alternativ;

Grmezi rsturnate periodic i aerare;

47

Sisteme nchise:

reactoare verticale in regim discontinuu;

reactoare verticale in regim continuu;

reactoare statice orizontale;

reactoare orizontale cu deplasarea materialului.

Tehnicile se pot desfaura in :

regim static (compostare in stoguri, compostare in celule);

regim dinamic (compostarea n tambururi, compostarea in turnuri).

Compostarea in gramezi aerate prin rasturnare

Compostarea in gramezi statice aerate

Compostarea n tamburi (reactoare cu rasturanarea materialului prin rotatie)

Acest proces este un proces dinamic n care masa supus compostrii este rsturnat i
aerat continuu ntr-un tambur, fr a fi absolut necesar o reducere prealabil a dimensiunilor
deoarece aceasta se realizeaz att prin rsturnarea tamburului ct i cu icanele din interiorul
tamburului. Pentru omogenizarea masei se poate aduga nmol de la staii de epurare a apelor
48

reziduale oreneti. Timpul de staionare n tambur depinde de intensitatea micrii i de

cantitatea de aer introdus i poate fi ntre 24 ore i 14 zile. Pentru a asigura

Tehnologia Ag-Bag Environmental are la baz principiul compostrii n reactoare

orizontale cu aerare forat i nlocuiete reactorul propriu-zis cu un sac de polietilen de joas
densitate numit EcoPOD (Preferred Organic Digestor) care are amplasat la baz pe partea
interioar un tub flexibil prin care de face sufl de aer (Figura...). Sacii au un diametru de 1,5-3
m sau mai mult i o lungime de circa 60 m i sunt umplui cu materialul supus compostrii cu
ajutorul unui echipament special dotat cu o plnie care este alimentat cu un debit de 1-3 t/minut
fie cu o band transportoare scurt fie cu direct cu un buldozer cu cup. Cu acest sistem poate fi
compostat orice tip de deeu biodegradabil (hrtie, carton, blegar, parie, rumegu, resturi de
grdin, resturi de hran etc). Compostarea dureaz 60 - 90 zile i poate fi controlat prin
reglarea debitului de aer insuflat n funcie de variaia temperaturii n interiorul sacului.
Materialele compostate trebuie s fie sub 10 cm i o umiditate uniform ntre 45 i 50%.
Sistemul are avantajul eliminrii mirosurilor neplcute, a insectelor, obolanilor, se poate aplica
pe un amplasament cu suprafa redus i cu costuri minime de operare (nu necesit rsturnarea
grmezilor), i, de asemenea, poate fi utilizat i n zone reci.

49

Operatiile si echipamentele pentru compostare depind de tipul deseurilor ce urmeaza a fi

compostate:
-

fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile;

deseuri din gradini, parcuri, piete, resturi biodegrababile din industria alimentara
CERINTE CONSTRUCTIVE MINIME
O serie de factori tehnici, sociali, economici si politici trebuie luati in considerare la

alegerea unui amplasament si anume :

- distanta maxima economica de transport;
- existenta unei zone tampon intre statia de compostare si zonele locuite din vecinatatea
imediata;
- conditii topografice optime si caracteristici hidrogeologice optime pentru turnarea fundatiilor;
- existenta posibilitatii de extindere in viitor.
Proiectarea statiei de compostare
Dupa alegerea amplasamentului, proiectul trebuie sa ia in considerare atat aspectele
tehnico-economice cat si aspectele de protectie a mediului si a sanatatii populatiei.
Elementele urmatoare sunt foarte importante in proiectarea statiei :
-

zona de pretratare;

zona de tratare (compostare);

zona de posttratare (finisare);

zona-tampon;

drumurile de acces si drumurile interioare;

utilitatile si securitatea intregului amplasament.

Zona de pretratare
Este zona de predare, stocare, manevrare, compostare si transfer spre zona de

compostare. Marimea si modul de proiectare depind de cantitatea de deseuri primita, modul de

compostare si cantitatile de deseuri obtinute dupa tratarea mecanica : deseuri sortate pentru
valorificare si deseuri transferate spre zona de compostare.
Elementele de proiectare privind zona de pretratare sunt specifice normelor stabilite
pentru compostarea deseurilor solide urbane (ex. deseurile trebuie sa fie depozitate in hale
50

acoperite; pardoseala trebuie sa fie rezistenta ca sa preia eforturile induse de mijloacele de

transport, manevrare si incarcare etc) completate cu norme specifice pentru compostare (zone
pentru umezirea deseurilor compostabile si zone pentru incarcare si manipulare inaintea
transferului sprezona de tratare - compostare).
Zona de tratare (compostare)
Zona de tratare este reprezentata de zona de compostare si zona de finisare.
Zona de compostare pentru deseurile verzi nu trebuie pavata, dar trebuie sa aiba o panta
de scurgere si sa fie impermeabilizata pentru a nu se eroda sau acumula apa pluviala.
Zonele in care are loc compostarea in spatii deschise trebuie sa fie paralele cu panta
terenului. Ca o masura de siguranta intre zone trebuie sa fie construite sisteme de colectare si
drenare a apei pluviale si a compostului. Un sistem ineficient de drenare a compostului are ca
urmare duce la compostareain conditii nestandard ceea ce are ca rezultat un compost de proasta
calitate si emisii de mirosuri neplacute.
Intretinerea zonei de compostare trebuie sa prevada inspectii si lucrari anuale de
mentinere a nivelului de impermeabilizare si a pantei terenului.
Zona de compostare a fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile
trebuie proiectata cu luarea unor masuri suplimentare pentru prevenirea poluarii apelor. Este
necesara construirea unei bariere geologice cu folosirea de materiale pentru impermeabilizare
(argila, materiale sintetice) care sa asigure un coeficient de permeabilitate mai mic sau egal cu
10-7 cm/s.
Levigatul trebuie colectat si evacuat din incinta. Metoda folosita este de colectare, stocare
si pompare in reteaua de canalizare oraseneasca, dar pentru fiecare caz in parte trebuie verificata
necesitatea sau nu de introducere, inainte de stocare, a unui separator.
Marimea zonei de compostare depinde de cantitatea tratata, tehnologia de tratare,
densitatea initiala si finala a compostului si umiditatea compostului. Echipamentele mecanice de
amestecare pentru introducerea de aer influenteaza de asemenea marimea zonei de compostare.
Se considera eficienta o distanta de 1,5 m intre zonele de compostare pentru asigurarea accesului
echipamentelor de amestecare.
Asigurarea unei ventilatii proprii in spatiile de compostare inchise este necesara datorita
faptului ca aerul din incinetele inchise de compostare contine bioaerosoli, pulberi, mirosuri
neplacute si umiditate in exces.
51

Instalatiile de ventilatie pentru evacuarea aerului din spatiile de compostare inchise

trebuie sa includa biofiltre pentru eliminarea mirosurilor neplacute.
Zona de finisare a compostului (zona de stationare in care se asigura stabilizarea
compostului) trebuie dimensionata in functie de perioada de stationare. In cazul deseurilor verzi
se poate considera ca reprezinta 25% din necesarul pentru zona de compostare dar in cazul
fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile dimensionarea trebuie sa se faca
pe baza rezultatelor unor experimentari.
Zona de posttratare (finisare)
Zona de posttratare este folosita pentru tratarea mecanica finala a compostului (maruntire,
sitare), depozitarea sau depozitarea/ambalarea compostului expedierii.
In cazul deseurilor verzi se poate considera ca reprezinta 20% din necesarul pentru zona
de compostare dar in cazul fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile
dimensionarea trebuie sa se faca pe baza rezultatelor unor experimentari.
Daca compostul nu se ambaleza in saci de plastic si se depoziteaza in gramezi, gramezile
trebuie acoperite cu folii de plastic pentru a nu se degrada.
Daca compostul se ambaleaza in saci de plastic, trebuie prevazute spatii inchise de
depozitare a sacilor pe calitati si cerinte cantitative sezonale.
Zona de depozitare trebuie dimensionata la o capacitate de depozitare de maxim 3 luni.
Calitatea compostului
Calitatea compostului depinde de tipul deseurilor tratate.
Deseurile verzi au o calitate superioara fractiei biodegradabila din deseurile menajere
si asimilabile si ca urmare calitatea acestora este superioara.
Controlul procesului de compostare
Controlul procesului de compostare se poate realiza in cadrul statiei de compostare prin
masurarea, in principal, a doi indicatori de proces : pH si temperatura.
In tabele urmatoare sunt prezentate domeniile de variatie medii optime pentru dimensionarea
constructiilor si instalatiilor.
Controlul indicatorului pH valori medii
Saptamana
Valoarea

1
6,5

2
7,2

3
8,5

4
8,0

pH
52

5
7,4

6
7,2

7
7,1

8
7,1

Controlul temperaturii
Numar zile
Valoarea maxima

1-7
70

8 15
50

16 20
20

Peste 16
< 20

de temperatura (0C)
Evident pe durata exploatarii se pot obtine pentru fiecare statie de compostare in parte
indicatori specifici care trebuie urmariti (concentratia in oxigen, valoarea maxima admisibila
masurata a hidrogenului sulfurat care nu reprezinta trecerea la compostareaanaeroba etc) pentru a
se asigura obtinerea unui compost de buna calitate.
Chiar valorile teoretice prezentate in tabelele de mai sus pot fi modificate in exploatare in
functie de calitatea solicitata compostului.
8. VALORIFICAREA MATERIALELOR PROVENITE DIN COMPOSTARE
Materialele care pot fi valorificabile in cadrul unei statii de compostare sunt :
-

deseurile valorificabile obtinute in treapta de sortare;

compostul.
Asigurarea calitatii compostului joaca un rol principal si influenteaza toate treptele de

tratare a deseurilor biodegradabile:

Colectarea selectiva

Asigurarea calitatii poate fi utilizata pentru a trage concluziile asupra calitatii surselor de
separare si poate introduce masuri pentru imbunatatire.

Tehnologii de exploatare

Erorile din tehnologiile de exploatare pot fi identificate rapid prin controlul de calitate. In
sectorul sanitar controlul calitatiie garanteaza protectia muncitorilor.

Productia de compost

Numai calitatea constanta si controlul produsului evita erorile in productia de compost.

Un element important din punct de vedere al calitatii compostului in reprezinta cotinutul
de metale grele.Tabelul urmator prezinta valorile pragurilor categoriilor de metale grele in unele
tari din UE.
Valori limita pentru metale grele in Europa
Standarde de calitate
Tara
Austria

[mg/kg de substanta uscata]

Biodeseu Clasa A

Cd
1
53

Cr
70

Cu
150

Hg
0,7

Ni
60

Pb Zn
120 500

Standarde de calitate
Tara
Belgia
Danemarca
Germania
Luxembourg
Olanda
ES (Cata.)
Suedia
Marea

[mg/kg de substanta uscata]

Ministerul Agriculturii
Ministerul Agriculturii
Biodeseu Tip II
Ministerul Mediului
Clasa Compost Standard
Clasa A (Draft)
RVF cerinte de calitate

Cd
1,5
0,4
1,5
1,5
1
2
1

Cr
70
100
100
50
100
100

Cu
90
1000
100
100
60
100
100

Britanie
EU
Germania

TCA indicator de calitate

Propuneri de studii 1)
Amestec compost deseu

1,5
1,3
5,5

100 200
60 110
71,4 274

Hg
1
0,8
1
1
0,3
1
1

Ni
20
30
50
50
20
60
50

1
50
0,45 40
44,9

Pb
120
120
150
150
100
150
100

Zn
300
4000
400
400
200
400
300

150 400
130 400
513 1570

DEFINITII
Deseu orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa IB, din Legea 426/2001
pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor , pe
care detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;
Deseuri municipale mixte - deseuri menajere si comerciale, industriale si din institutii, care, din
cauza naturii si compozitiei, sunt similare cu deseurile menajere, dar excluzand fractiile indicate
in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, sub numarul 20 01
care sunt colectate separat la sursa, si excluzand alte deseuri indicate sub numarul 20 02 din
aceeasi anexa.
Deseuri din comert asimilabile cu cele menajere - deseuri rezultate din activitati comerciale,
magazine, activitati de servicii publice si industriale etc., cu conditia sa poata fi depozit impreuna
sau in acelasi mod ca deseurile menajere in functie de tipul si cantitatea lor.
Deseuri din parcuri si gradini - deseuri de origine vegetala provenind de pe suprafete folosite
la gradinarit, din parcuri publice, cimitire si spatii verzi amplasate de-a lungul strazilor.
Bio-deseuri sunt deseuri biodegradabile solide. Biodeseurile sunt deseuri menajere contanand
deseuri alimentare, deseuri verzi sau menajere sau deseuri de gradina, hartie si cartoane.
Colectarea selectiva a biodeseurilor (in sistem U-U sau AP permite obtinerea unui material
valorificabil prin compostare si prodecerea unui material de calitate (compost). Si alte deseuri
pot fi colectare si compostate, de exemplu deseuri rezultate de la cantine, restaurante si complexe
54

comerciale. Prin extindere si namolurile rezultate din statiile de epurare care corespund unor
criterii de calitate stabilite, pot fi asimilate ca biodeseuri si valorificate dupa compostare.
Compostare
-

proces

de

descompunere

si

transformare

in

condiii

preponderent

aerobe

substantelor/materialelor organice solide biodegradabile de catre microorganisme (in principal

bacterii si fungi) intr-un material stabil (compost), care poate fi valorificat in agricultura.
Procesul este controlat in ceea ce priveste accelararea descompunerii, optimizarea eficientei si
minimizarea impactului asupra mediului si populatiei, se poate aplica deseurilor verzi si
deseurilor solide municipale. Degradarea microbiana in conditii aerobe conduce la formarea de
CO2, apa si substante humice.
Deseuri periculoase - orice deseu solid sau lichid, asa cum este definit in anexa nr. IA la
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001.
Deseuri reciclabile deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si
cuprind deseuri de hartie, carton, deseuri de ambalaje, plastic sau metal.
Pre-colectarea - este activitatea care se desfasoara inaintea colectarii. Ea se desfasoara inainte de
locul de ridicare a deseurilor de catre serviciul de colectare. Precolectarea regrupeaza toate
operatiunile necesare pentru evacuarea deseurilor menajere din locuinte pana la locul de ridicare
a deseurilor de catre serviciile de colectare.
Colectare - strngerea, compostarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor, n
vederea transportului lor. (Legea 426/2001)
Colectarea deseurilor urbane - este un ansamblu de operatiuni care constau in ridicarea
deseurilor si trimiterea lor spre o statie de transfer, un centru de compostare, un centru de
tratament sau un depozit.
Colectarea selectiva - este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele
de origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si
metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.
Acest proces necesita o compostare la sursa, o colectare separata a materialelor secundare si
tratamentul lor intr-un centru de recuperare.
Colectare din usa in usa (U-U) - este un mod de organizare a colectarii selective in care
numarul de persoane care produc deseuri este usor identificabil iar containerul de stocare a
55

deseurilor este situat in imediata vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt
produse deseurile.
Colectarea prin aport voluntar (AP) - este un mod de colectare a deseurilor in care containerul
de stocare a deseurilor nu apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt
amplasate astfel incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar
deseurile in prealabil sortate. Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public,
fie in centre de colectare voluntara, fie in parcarile mari. Cele mai raspandite containere sunt cele
pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele cu grilaje pentru colectarea
plasticului.
Operator - orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza sau controleaza instalatia ori careia i
s-a delegat puterea economica decizionala pentru functionarea tehnica a instalatiei.
Flux la nivelul colectarii selective, adica la intrarea in centrul de compostare
Fractiune la nivelul procesului de compostare, adica in interiorul centrului de compostare
Statie de compostare instalatie care permite efectuarea operatiunii de compostare si
conditionare biologica a deseurilor.
Emisie - degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote
din surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol.
Valori limita de emisie - masa exprimata in termenii parametrilor specifici, concentratia si/sau
nivelul unei emisii, care nu poate fi depasit in cursul uneia sau mai multor perioade de timp.
Refuz de compostare deseuri care nu au fost recuperate in urma operatiunii de compostare.
Unele refuzuri de compostare pot fi supuse unui tratament ulterior.
Reutilizare - orice operatie prin care ambalajul care a fost conceput si proiectat pentru a realiza
n cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau
reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost conceput; (Legea 426/2001)
Reciclare - operatia de reprelucrare ntr-un proces de productie a deseurilor pentru scopul
original sau pentru alte scopuri; (Legea 426/2001)
Tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile
deseurilor, n scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitnd
manipularea sau valorificarea lor; (Legea 426/2001)

56

Valorificare - orice operatie mentionata n anexa nr. II B din Legea 426/2001 pentru aprobarea
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.

57