lt{

IogtlN. ilIanalache I

h
Cap. VI. NUME DE BOTEZ - PRENUME \-s

qi 1900-1942gisim in registrelede StareCivi16,inscrise

inre anii 1885-1897 t
prenumecum ar fi:
- Adela
- Agripina
- Aglaia
Maranda
Marghioala
Mindila
- Dumitrache
- Eustafiu
- Gavril
I
- Anifa Natalia - Grigore
- Aretia Paraschiva - Haralambie
- Axinia Profira - Ichim
- Chira Rarila - Ioni16 A_
- Chrta Ruxanda - Iordache
- Carolina Safta - Iorgu
- Catinca Savina - Iosif
- Caffina Simina - Matei
- Casuca Sofica - Mitrici
- Cleopatra Sofronia - Nistor *
ts
- Despina
- Domnica
- Electora
- Floarea
Sultana
Stefana
Tasia
Tudora
- Nifs
- Parfenie
- Pavdl
- Periclie
t
- Filoftenia Vanda - Sava
- Gafi1a Vasilca - Slrban
- Gherghina Vasilica - Stan
- Ileana Verginia - Stefan
- Ilinca Zenovia - Sterian

t
- Ioana Anghel - SffItice
- Iustina Ghicu - Tagache
- Lucrelia Chirici - Traian
- Listica Condurache - Vasilache -1
- Lila Conshndache - Zlatan

I
- Maghila Crlciun

Pe lingi toate acesteprenume,domini calendaristicile:Elena, Maria, Ana,

Ioana,Ion, Gheorghe,Neculai,Petru,Constantin.
Dupd anul 1950se observdo radicaldschimbarein ceeace privegtenumele m
TT
mic, prenumele.Onomasticatinde s[ devind din ce in ce ,,mai aleas6".Aceastase
explic[ prin schimbareagustului,influenlat de un grad mai inalt de culturd qi prin J
imitatie. i,\
Dintre prenumelecitate, multe sunt deja dispdrute, iar altele pe cale de
disparilie,purtitorii lor fiind printrecei mai in virstl oamenidin sat. a
1:
Dupi anul 1950 gisim inscrise, in registrele de Stare Civili, nume \
predominante ca: ".
- Angelica Carmen Constantinela T
r{
2tl "&
$
r

p
:

wtcdneni

- Criostinila - Vasiliana - Silvestru

- Ermina - Cezar - Tiberiu
t
- Florinela - Cicerone - Valer

I - Greta
- Mirela
- Miorila
- Paula
-
-
Florindoru
Isidor
- Leontin
- Lucian
- Virgtl
- Paulina
- Claudian

Din dorinla de a punecopilului lor nume,,deosebite"de a celorla{i copii"

ajunge uneori la exagerlri de felul acestoracitate mai jos: Diamanta, Ermin, Velizdh
Seobignuiegtein mod curentnumireacopiilor cu diminutive: Ilenufa,Mdri
Olgufa,Janeta,Gelu,Mihii{5, Costel Petric6,Vasilicl, Siminic[ etc.

Cap. VI[. PORECLE

Procedeulporeclelorestecunoscutinci din antichitate,cind poreclase lega-im

cele mai multe cazuri, de un succesal individului, dar adausulse puteareferi gi la rn
defect,la o acliunegregiti saunecinstiti.
,,Cuvinteleprin care poporul lovegtein ndravul sau defectul cuiva se numesc
porecle".l
,,Daci porecladati cuiva de c6freo persoandesterepetati qi de a[ii la adresa
aceleiagipersoane, eadevinesupra-nume".z
,"Porecla,deveniti supra-nume(supranume),pierde foarte adeseanofiunea
primitivl peiorativl. Supranumele se alipegteatuncila numeleaceleipersoanegi ori
se stinge odati cu incetarea ei din via![, ori ii supraviequieqte,trecind asupfir
urmagilorsli, ca numede familie".
O clasificare aminunfiti a poreclelor romdnegtiaflam la A. Candrea,care
imparteporeclelein primul rind in:
- porecleindividuale(aplicatela penoane);
- poreclegenerale(aplicatela diferitenalionalitifi);
Porecleleindividuale sunt grupatela rindul lor astfel:
I. Privitoarela stareafizicL a individului, atingind:
- bltrinelea, uricitrnea;
lI. Privitoarela stareamorali a individului. desemnind:

I in clasficiareaporeclelordin sanrlVutcani am urmatclasificeea ce o faceN A. Constantinescu

in,,Dictionarul
onomasiologicromAnesd',pag. l,,Crealii romAneqti-suprmhume"

2t2
 IoonN. Manalscf,tc,

\ - Defecte sau cusururi:

il! - prostia - mojicia, grosolania
I - deqteptdciunea - frica

m
f,
t
{
- viclenia
- Vicii. n[ravuri:
- be{ia
- r[utatea

- mindria, l[uddroqenia
\ - \6comia - linguquea, tA\drrraia
:oB\- Se \, - zgitcenra,ns\a -\imbut1a,lcr.qe\lciunea
Setzela. - trindbv\a - corup-tra
:{Erioara. III. Privitoare la stareasocialEa individuiui:
- sdrdcia
- rneserii?rnjositoresaur[u privite de
pcpor.
inVutcani este cu tradilie practica poreclelor. incb din cele mai vechi timpuri s-
a simlit nevoia folosirii poreclelor, mai ales pentru distingereapersoanelorpurt6toare
ale aceluiaginume.
Apoi, spiritul popular a gtiut sd, irorizeze diferite nlrar,uri sau defecte ale
semenilor, si imortalizeze prin porecle anumite intimpl[ri.
Printre poreclele foarte vechi care s-au transmis din generalie in genera.tieqi cirora
e leea, in li s-apiedut originea nemaicunoscindu-se imprejurareain care au fost create,amintesc:
iSilaun - Hobur, B?liga, Hebea, !anddr[, Floac6, Piciu![, lonciu, Tirici, Cheabd,
Ghighi, Polcl, Bdzgugur etc.
Inumesc Poreclele au o existenp foarte nesiguri. Unele se transmit de la o generatie la.
alta, evoluind in supranumeqi apoi in nume de familie.
h adresa Alte porecle se nasc qi dispar odatd cu disparilia individului. in Vutcani unele
porecle sup[ra, altele insi nu, gi ele sunt foarte des folosite in special in lipsa
noiiunea persoaneidesemnate.
ne ;i ori Uneori se primesc scrisori unde, pentru mai marea siguranli a ajungerii scrisorii
I asupra la destinatar,alEturi de nume apare gi porecla.
Ex.: Dest. ArseneGr. Ilie (a lu Jonciu) sau
Ea care Dest. Bostan S. Gheorghezis $tinici

PORECLEDIN VUTCANI

L Poreclecomune:
- A babii Git strimb
- A lu Bulgaru Lupu wighiilor
- A lu doisprezece Meri acri
- A lu Gheorghidi pi r?pi Megi-lin zis Giini
- Atdticii Nili Iapi
- Buzi-Neagri Niti tati
- ChioruGrlpinii In culci b6dia
- Chiqleagin tivdi Lingi oali
- Ghiroghideacuzis iepuri Nistorici oali
- Cap marizis Tioagi Nistorici Tistar
 Gtnduri vutcanem

II. Porecle ce vizeaz[ aspectulfizic

1. Caracterulfetgi
- Albu - Gilbigiosu - Ochirni
- Buzatu - Gorila - Ochim
- Buzi-Neagri - Jimbatu - Zebdhmu
- Chioru - Timboi - Chebmr
Grepinii - Musticiosu - Patatu
- Rogca - Gud strimbi - Cioad
- Ro$ - Negrescu - NasoiE
- Dinti - liganu
- Frumosu - Plpugica
2. Statura
- Birdan - Curea - Ttn
- Birdigan - Ghebosu - Trji
- Boa![ - Girgeri{e - Turudd[
Bol5,tici - Git sf?mb - Ursachi
- Bubulachi - Molotov - Prcu
- Buhaiu - S6losu - Harb{ffi
Bufi - Tagula - Zada
- Bulug - Titirci
3. Membrele
- Ciqrr T[p6ligosu,T6ldban

IL Poreclecu referire la insusirile morale

1. Caracterul
- Cinii - M?ndru - Mutufu
- Corban - Trufescu - Mrtrazi
- Folescu - Tulici - TuleaEci
- Foltan - Dulan - Ticica
- Fundulache - Meri-acri
- Grozdscu - Buric
2. Lacomisi avari(zearcifi)
- Buzunar - Gdiafa - Lingi-nn
- Ciorap - Ghica - Strufice
- Tapiru
3. LeneEi
- Duglequ - Ghilan - Torcihu
- Fisilicd - Somnorosu - Picil4n
- Cicdreazd - Puciosu - Dulup
- Cogar - Motanu
4. Sprintenul
- Clppils - Tistar - Pisici
- Fug - Dracu - Tilhariu
- Megi-tin - Piq - Zvirld
 Ft
$a

I@rt N. Manolache
,i{
l
5. Dupd alte impreiurdri *\
- Bucd - Hugum
d
nr
-
-
-
Belele
Besi
Biliga
- Cheabd
- Chichi
- Giurgiuc #
CG

rsu &
- Bdzgugur - Ghinghi
NU

III. Porecle orivind viala ostdseascd:Leatu, Ofileru

fV. Porecle dupd ranguri. titluri $i orofesiuni: Mazilu, Judele

\
V. Porecle dupi nume de familie. plante sau lucruri
- Cucu - Creangd - Ciocdnag 4
- Cric

h
- Fiutur - Urzicd
- Hulub - Hiqini - Strdchind
bel - Topor
- Pdsiric[ - Higan
i (Ghigan) - Polcd
- Pichiroi
- Prepeleac
E1
- Purcel - Ghigam
Vanana
s
- Hitan - Cherpedin - [r*
- Ciociric[
- Chiochini
- Chiron
- Cimpoieg
- Fusariu
sH.

$
VI. Porecledupdstareasocialb
- Bogatu - Liicd - Sdrcinufd
- Siracu - Orfanu - Ricu
- Jarpalind - Streinu
6U
$
s
'
; VII. Porecle dupd alimente si mincdri-biuturi 4&
t
-
-
-
-
Brahi
Brinzi
Balmuq
Carni
- Pigcoti
- Urtea
- citi
- Citanul
-
-
-
Ouli
Palanci
Palita I
"-*
&

- Chigleag - Covaqi :
rA r'l
y111.porecle ce provin dlela substantivelesate de denumiri tooonimice sau etnice
- V6leanu, Hln1sachi, Cotun6, Bulgarq Italianu lr
F] f

IX. SupranumeduPddiminutive d
Vasilavhi
- Culiieq
- Culin!6
- Rinuli
-
-
-
L[scirachi
N'itrufi
il
- Riri

X. Alte porecle
- Canciu - Cotelici

d
- Agirlic
215
 Ginduri despre YutconiSi desprewtcdneni

Micnea Cotirlan - Stinici

Cotirlea Modirlici - Tantili
Drute Nija - Tirici
Duluq Pagparog - Tofan
FloacS Paloi - Troascd
FuioagI Pifu - Trucea
Hat Pklici - Jonciu
Hobur Phlitu - lurlea
Ho Poaci - Yozac
Mazdu Schirean{i - Zbic

EXEMPLIFICARIDE PERSOANECU ACELEA$I NUME

SI CARE SE DISTINGPRIN PORECLE
A.
1 . - Anton M. Iorgu - B[zgugur
- Anton C. Const. - Titirci
- Anton Gh. Ilinca - Chiron
- Anton P. Ilie - citi-chiti
- Anton V. Ion - Cucu
- Anton S. Savina - Puciosu
- Anton Constantin - Tipdligosu
- ArseneS. Lucian - Polcd
- ArseneI. Dumitru - Groz[scu
- ArseneGh. Vasile - Chigleag
- ArseneI. Gheorghe - Urtea
- ArseneI. Ion - Gliafa
- ArseneGh. Const. -Urzica
- ArseneM. Gheorghe - Maz[u
- ArseneC. Marin - $6losu
- ArseneGr. Ilie - lonciu
- ArseneM. Adela - Ceru
- ArseneGh. Vasile - Rinuli-Portofelu
- ArseneN. Ion - Torcildu
3 . - A;andei C. Mendita - Brahi
- A6andeiGh. Iorgu - Fuioagi
- AqandeiP.l Gheorghe - Tinasi
- AqandeiC. Gheorghe - Ochiosu
- A6andeiP. Virgil - Janiu
4. - Axinte I. Toader - Ricu
- Axinte St.Neculai - Fusarinzis Mlmucdi
- Axinte I. Neculai - Nistorici fistar
5 . - B6bii V. Neculai - in culci bddia
- Bebii E. Dumitru - PredaOchiosu
- B[bii C. Gheorghe - Gllbigiosu

216
 P(
a
IogtnN. Matalac.hc
,t
- Chiqleagin tivdi :
- Bebii I. Dumitnr I
.*\
- Blbii C. Olga - Fug[
- Bibii L Ion - Mutazin
- Baknuq t
t
- B6bii I. Gheorghe
6. - Bojian St. Dumitru - Albu
- Bojian C. Gheorghe -Ho
- Bojian I. Iancu - Cheabd
- Bojian Ruxanda - M6ica
- Bojian Gh. Ion - Plpugica
- BojianS. Neculai - Tugui
7. - Bolat I. Dumitru - Pisici a
:
- BolatN. Ioan - Bob,tici
- Bolat I. Gheorghe - Pagparog t

I
- Bolat Gh. Gheorghe - Boa!6
8. - BostanGh. Toma - Savel
- BostanI. T. Simion - Nili tati
- BostanD. Const. - Orfanul
- BostanI. Gavril - Cioari *
it
- BostanI. T. Ioniln - Cherpedin
- BostanGr. Ioan - Birdigan *
l\
ili

- BostanS. Gheorghe - $tinici l[

9. - ChiriacS. Const. - Dulug,zis CapMare,zis Tioagi

- ChiriacC. Ene - Cotirlan
- ChiriacN. Const. - Hobur
- ChiriacV. Neculai
- ChiriacGh.Vasile
- ChiriacI. Gheorghe
- ChirieciGh. Const.
10. - Chirila Iancu
- Chirila D. Gheorghe
- Ciorap
- Zbric
-Yozac
- Cotirlea
- Cotelici
- Molotov
H
I
- Chirifa I. Const. - Bulgaru .:
- Chirila P. Ioan - Canicu
- Chirila I. Const - Bucica,a lu doisprezece zisMacavei
- ChfuttaI. Mircea
11. - ColeaCostache
- ColeaGh. Simion
12. - ConduracheGh. Ion
- Condurache I. Neculai
- Fudulachi
- Curea
zis
- Brrcicqa lu doisprezece
- Tananiv
- Stdmini
BoulMoldovei

I
F
T
\!
Condurache I. Vasile - Pdtatu r\
-
- Condurache V. Gheorghe - zis Gheorghedracu,zis Iepure t'

- Hulab \
13. - DiaconuI. C. Gheorghe
- DiaconuD. Vasile - Turumbel
- DiaconuI. C. Dumitru - Guri Strimbi ql

- DiaconuGr. Const. - Cioclnag *t

- DiaconuS. Ioan - Ciorap

27',7 Hil
ft

_fi
 Gtnfuri wtcdneni

- Diaconu V. Gheorehe - A olgii

14. - Dima IoniJi - Jilavu
- Dima I. Iordache - Hlnlsachi
- Dima P. Iancu - Poaci
- Dima I. Gr. Ioan - Musticiosu
- Dima I. Ioana - Plopila
- Dima I. Gheorghe - Pig
- Dima V. Ioan - Viqan(H'Iqan)
- Dima I. Dumitru - Meri acri
15. - Florea Gh. Const. - Pipcoti
- Florea I. Const. - Pilita
- Florea A. Traian - Juveti
- Florea I. Vasile - BUF
16. - ManolacheSt. Gh. - Tuleagci
- Manolache Gr. Drrmitru - Sfrdchini
- Manolache Gh. Ene - Harbujici
- Manolache Gh. Neculai - A tiiticii
- Manolache Gh. Maranda - A luMazilu
- Manolache I. Gheorghe - Huguno" zis Tilici
- Manolache St. Gawil - Biliga
- Manolache Gr. Victor - Turlea
- Manolache Gr. Ion - Frumosu
- Manolache C. pavil - Citanu(Ciutanu)
17. - Negtian Gh. Virgil - Bucd
- Neqtian Gh. Vasile - Tandiri
- Neqtian Gr. Const. - Drugufiln zis Michia
- Negtian Gr. Gheorghe - Chicioruporcului
- Negtian V. Neculai - Ci$u
18. - Onofrei gtefan - Ursachi
- Onofrei Gr. Grigore - Vangheaua zis PdldriesupiratE
19. - Pais I. Ioan - Ouli
. Pais I. Gheorghe
- finili
- Pais A. Iancu - Bubulachi
- Pais N. Gheorghe - Tofan zis Sirbu
- PaisN. Const. - BuluS
20. - ParfeneGh. Constantin - T*rnfzis Gonga,zis GlumbaEchi
- Parfene Simion - Pafoi
- ParfeneGh. Ioan - Sircinu{n
21. - Popa V. Dumitru - Paqparog
- Popa I. Gawil - Mindru
- Popa I. Ioan - A lu Bulgarq zis Turi
- Popa V. Ioan - NiliIapi
22. -PopescuV. Consr. - D?ng[iaua
- PopescuI. Dumitru - Palanci
#ff'J
 F
IorrnN. Manolachc
{
- Popescu D. Ioan - Muchi h
- PopescuT. Catinca - Percu 4
23. - ProdeaT. Const.
- ProdeaGh. Iorgu
- Ghighi
- Buhaiu J
- ProdeaGh. Ioan
24. -Pwice C. Neculai
- PuriceI. Ioan
- PuriceV. Traian
- Jac
- Tiliban
- $al6u
- Hebea
f,
- PuriceTagache - Folescu
- PuriceGh. Neculai - Pichiroi
25. - StanciuD. Ioan - Tigula ;E
a

- StanciuI. Gh. Dumitru - H'igini - Ghisini q

- StanciuGr. Mihai - Schirenli

I
- StanciuV. Vasile - Molda
- StanciuGh. Simion - Zadie
26. - $chiopuGr. Const. - Topor
- $chiopuS. Enache - Lingi oali
- $chiopuR. Vasile - Floacd
27. -Yicol S. Const. - Pirlici il
- Vicol Ruxanda
- Vicol D. Ioan
- Reventoaia
- Git strtmb
ft
- Vicol Gh. Simion - Chehosu,zis Arici
- Vicol Gh. Grigore
- Vicol N. Gheorehe
- Vicol N. Gafila
- VicolN. Mihai
- Vicol V. Ionitl
- Tilhariu
- A lu Gheorghedi pi tipi
- Buzatu
- Mersii
- Dinti
H
s
Uneleimpreiuriri ce au dat nasterela poreclein satulVutcani i .:

i s-ar spuneunei persoanestrline de sat, din neam de

I
- Italianu
italieni
- Bulgaru (a lu Bulgaru) li se zice unor vutclneni e se trag din
neamde bulgari
Porecladesemneazd o familie venitddin alt sat(citun)
- Cotuni
- H[n[sachi Separecd strimogii se trag din satulHinIsegti, pe Elan, $
atestatla 1518 de $tefan cel Mare, care intiireqtelui J
AndrugcoBoldur stlpinire pestesatulHlnlsegti pe Elan.' ;
peste porecla Bucica, s-a suprapus aceasti porecll \
- A lu
doisprezece deoareces-aunlscut gi niiesc 1'2frali;
\ i

I
Arh. Stat. Iagi, ,,Condicda Asachi", vol I, foaia 529-530
2t9 H
*

$
 - Hat fiind mai mulli sdteni la pr69it, dintre ierburi a s6rit un
iepure. Cel care ,,dfuija" prinderea a tot strigat ,,La hat!, ffif,f,rr
La hat!, La bat!", incit i-a r[mas porecla. S;refiW
- Cric purtitorul acestei porecle a fost prins furind un cric de
ciru!5...
- Lingi-Oali este calificativul de un om foarte zgircit
- Liicd a fost numit un figan cam netuns gi nepieptinat
- Vangheaua porecli primiti din cauzi cd acest om injura foarte des
folosind acestcuvint
- Vanana trimis s[ cumpere o bidinea (perie de var) cind era mic, a
cerut o vananaqi astfel i-a rimas porecla
- Dingbiaua i se zice unui om bilbiit
- Mazdu pentru cI injurind, folosea acestd prescurtare pentru
Dumng2sg!
- MIica folosea acestapelativ pentru mamd
- Nili Iapi vorbea, liudindu-qi tare mult calul
- 9s*ji obignuia sd cear[ mincare, ,,ogrinji", cind venea acasd
- In culcl cind era mic voia si doarml numai cu bidia...
bddia
- Gurn pentru cd are acest defect la guri
Sfmbi
- Git Strimb unnare a accidentului din copilirie
- Buzd din cauza unui semn din nagterebuza este colorat[
neagrd
- Bwatu are buzele mai mari
- Floaci cind era mic umbla netuns, cu pdrul ?ncilcit
- Ciqu din rdzboi nu are o jumitate de bra!
- Dinti are dinlii din fafi mai ieqifi in afard
- Negrescu oameni bruneli
- Pitatu din nagtere are pete pe obraz
- Zadi oameni ina$i, parcl zidili
- Molotov om puternic, cu o forfn pufin obiqnuiti. Aseminare,
inspirafie de porecll dupi camioanele,,molotov"
- Nasoili din cauza nasului mare
- Fudulache om fudul (rnindru), fhr[ justificare uneori
- CapMare din cauza capului mai marc, pe lingl statura mai mic[;
zis Tioag[
sauDulug iliil

#
- Chiorul ftr[ un ochi, fiul GrSpinii #"
fril
GrApinii
- Buhaiul ?nalt,corpolent (cu burti mare) #
ililr,
fi
q3
&.
,f'

220
 IoroatN. Monoladu

Am dat doar acesteexempleprivitoare la nagtereaporeclelordin Vutcani,

pentrua ar1tac6 poporulesteatentla aspectulfizic qi moral qi la felul de a vorbi al
semenilor.
Cele mai multe porecle din Vutcani se p[sheazi prin moqtenire,nemafiind
cunoscut[irnprejurareadin cares-aundscut'
Acestepagini reprezint[ o sintezda lucrdrii de diplomd meniionateanterior.
Originalulr. ana in arhiveleUniversitifii ,,A1.I. Cuza"-Iaqi,9i o copiela autor'

Silvia I. Nechita - Jaba

221
 Pagini din istrlriounui sortde tfu,egi
Vutmtfi, judefrilVasfui
CorneliuIstrd

Satul Vutcani, cdruia in vechimei se spuneaVitcani, poate intr-o fomr6 mad

corecti ce deriv[ din numele lui GheorgheVitcd (in documentescris Vitci), unui
dintre bitrinii locului, esteagezatpe valeacu acelaginume ce se intinde pe-mulg{
kilometri pe partea dreapti a riului Elan din linutul F6lciu. Mogia Vitcanilor se
mirginea la nord cu ceaa Tirziilor, iar la sudcu Bancoviciu,dupi careurmauFaurii
pe aceeaqivale, pind la riul Elan. La rrserit, in parteade sus,se invecinacu mogia
Blrbogi 9i in continuarecu Miliiegtii, iar la apuscu Tilh[regti, Dolhenii gi puteniicu
Apd (azi Valea lui Darie). Puternicaa$ezarerlzigeasci, cu un insemnatnumdr de
locuitori, pare si se fi format cu timpul, prin concentrareaunora mai mici, ca
Bancoviciu9i Faurii de pe mogiilearitate mai inainte,tot aici adunindu-se gi oameni
din alte satevechi dispdrute,ca Stefeni,Seorfenigi Voroveni,ce existasere cindvape
valeaMoisei, la sud de Birbogi, ale clror pdminturi au fost apoi cotropitede care
vornicul $erbanNegel stlpinul Mildiegtilor. DacEBancoviciqi na*i au fost de la
bun inceputmogii deosebitede Vitcani, la capltul de nord al acesteiadin urma, in
decursulistoriei zbuciumatea rdzeqilorde aici, s-a desprinso partedin mogiece s-a
numit apoi Vladnic, legat[ mai tirzir:, din punct de vedereadministr[tiv, de comuna
Comi-Albegti.
Aga cum a constatatincd de multii weme GheorgheGhib[nescu,cercet6tor
asiduual arhivelor,dar mai cu seamirdscolitorprin l[zile cu documenteale r6zegilor
fdlcieni de pe valea Elanului cu afluenfii sdi, Vitcanii nu aveauacte vechi2.Atia
wemecit oameniide acoloau fost lisafi s6-givad[ linigtifi de viala lor, ferili oarecum
din calea primejdiilor prin agezareaaproape :r,orati-ap o" drumurils mari, pe
parcursulistoriei, au
.1Pdrutpufine documente,pentru ca ele si se inmul,teascipe
mdsurl ce s-auivit unii gi allii careau incercat,gi pind la urmdau reugit,si rupi pdrri
^nsemnate din mogie.Judecilile urmatecu aceqtiai-au silit pe rdzegis[ cauiersice
vechi care mai curind nu au existat decit s-au pierdut, astfei cd au intimpinat mari
dificultdli in stridaniile lor de a stabilimodulcum s[ seimpart[ mogiap. baffioi, d*
mai cu seami cili anumeerauacegtia,cum se obignuiain toatesatelelibere,dar ftrd
sd poati ajungela rezultateconcludente.Aceastase datoragi faptului, mai rar intilnit
in alte pdrfi, c[ descendenliidin presupuqiibnffini ai moqieinu stipineanupimintul
dupi intindereace ar fi revenit fiecrruia in urma unor impi4lH succ6sive,ci
,,fritegte",adici intr-un fel de dev6lm6qiearhaicdce s-a men{inutaici multi weme.
Obiceiula fostposibil qi a funclionatintr-o oarecarelinigtepini cind, ca pestetot, s-a
accentuatdiferenliereain sinul obgtieir6zigegtigi atunciceiinstirili aureuqitsdpuni
stipinire pe pdrfi mai mari din mogie.Mai tirziu, cind obgtiaa trebuits[ ct mperenoi
piminturi in preajma Vutcanilor, incepind din a doua jumdtate a secolului trecut,
acesteaau intrat mai cu seam[ in mdinile celor instirili, astfel c6, pin6 acumciteva
decenii,satul era cunoscutnu numai ca o mare agezarerdzigeascd,dar qi cu o

2
Gh. Ghibinescu, Surete si izvoade, WI, p. CXV.

222
 EI{
ra

IoglnN. Manolaclu J

{
puternic6diferenliereeconomicl gi social[ in sinul locuitor,iiorlui, de la oamenicu !t
iotul lipsili de p6mint pini la unii care au intrat imediat sub incidenla legii privitoare
la ultima reformd agratd.
ftfr0;
Revenindla parteamai vechea istoriei satului,separec[, in secolulXV, valea
Vitcanilor era...un loc pustiu, frr6"asezdriomeneqti3. Totul trebuies6 fi fost acoperit
pentrua se
de pnduricareapoi au fost defrigatetreptat,pornindde la poieni naturale,
ll1!ri

rmFi pinl cind s-aajuns

facelocul liber necesarpentrugospodlrii,vii, livezi 9i sem6n6turi,
EftF ce
1asitualiadin zilele oourtt., ca din vechiul codrusi rdminl doar masivulpiduros
f$E a bazinului Elanului cu afluenlii s6i, de
u.op.r"u culmeadealurilordin parteanordici
EC parerec6,
b Tiharegti gi Vladnic,pinlla Huqi.AcelagiGheorgheGhibanescuestede
sie potrivit unui-uric dat de $tefancel Mare la 14 martie 1497,Vutcanii au la origine o
i sm. a
uq""ur"mai veche r. uflApe piriul Idricia.La aceadati, Vlasie fiul lui Scoar!6
ide "" pe
uiodot cu 60 zlo1i tfltiregti surorilor Anuqca,Negrila 9i Maria satul Bej[riceni,
Lca Idrici, sat pe careeditorii mai noi ai documentului il consider[ a fi Dolhenii de mai
rEm: a
fniu,ingllbat asthzi,dinpunct de vedereadministrdtiv,la Idricis, in parteade apus
rpe piriul Vutcanilor se
Vutcanilor. Tot Gh. Ghibinescumai credec6, in secolulXVI,
fte care
numea Cereteoaia,pentru care citeazbun ispisoc din 7 aprilie 1548, prin
hle
domnitorul Ilieg Raieq intdrea lui Ilie Tirpici 9i soliei sale Ileana, fata lui Cojoc'
i, in
stapinireape ,,giumStatedintr-un loc pustiu de pe piriul ce acum se numeqte
! s-'e 70
cereteoaia,in cogarua lui Mrdstat5,in capulDumbr[vii, la fintin1", cumpdrat[cu
[Iie La inceputulsecoluluiXVI, locul
zloli de la vtihoci plhirnicelul, fiul lui Ghedeon6.
fusesedlruit de voievodul Bogdan (orbul) lui Ghedeon cel B6trin, bunicul lui
fur
Mihoci.
Fm Locul pustiude carevorbeqteispisoculdomnesctrebuies6 fi aritat ca atarela
Iffia acum
vfemeadanieicltre Ghedeoncel Bdtrin, dar atuncicind a fost vindut el era de
vorba cel
locuit, deoareceestemenlionatcoqarullui Mrdstatd'ceeace atatflcL era
EUIN
,Fa pulin de o agezarepastorai6,cu vite penffu carese construiseco;arul 9i fintina,intr-o
lpe poiana ain paAure.Revenind la numele intilnite in cele doui documentecitate mai
Ffti sus,trebuiereqinutcel al lui Scoarfi carepoatefi legatde satulScorlenice amardtat
nc€ de
c[ a existat pe valea Moisei, la capdtul ei dinsprevalea Elanului 9i la rdsbrit.
Eri lntr-o
M6lliesti, dar ai cdruia stlpini au avut mai tirziu strinse ieg[juri cu Vutcanii.
de la
qre hotarnic[ a moqieiVutcani, ficut5 la mijiocul secoluluitrecutT,pe hotarulde apus,
din capdtul de nord al moqiei, este
apfoapet:00 itinjeni (circa 2,8 km) misurali
hir era
menfionat6o piatra ,,in gufa drumului ce vine de la PoianaCogariului"'Punctul
lul| ai" dreaptalocului undes-aaflat schitul9i mica agezare la de
situatpulin *ui tu
;c i "-o parteadin
Vladnic,"iartoponimulDumbravase foloseapini de cunndpentrua indica
me. vecin cu vladnicul desprins din ea. Tot aceeagi
capitul nordic^almoqieivutcanilor,
tot pe latura de apus, locul numit
hotarnici arat| aproapede capltui sudical moqiei,
nFf
me dar care acgm Spune
mi ,,in capul hereteilor",forml derivat[ de la Ceretei,Cereteoaia,
crlL
E$a 'Ibidem.
'lbroem.
lo 5
Documentul a fost publicat in DRH,lTl, nr.2l7 9i editorii considera
ci satul Bejlriceni corespunde safului Dolheni,

astdzi contopit cu Idirici (p. 566).

; Surete gi izvoade, VII' p' CXV-CXW
Ct . CliUn.r"r, , Izbisoice qi zapise, I partea I, p.89-90. Yezi Si
t etft. St. Iagi, Documente,pach.422,doc'231' nedatat,pme a fi din anul 1843'

223
 cd este vorba de rdmigilele unei pdduri.pe cale de disparifie.in
sfirgit, in drepm0
satuluimai aparetopicul poianaVitcanilor, care indici u..h.u stareqi
denumiree
to;ytui unde a inceput sd ia fiinp aqezaxeapropriu-zisd ce s-a extins apoi pe ilg"I
viii.
Unii rlzegi de mai tirzirl interesa]isEaibi un documentcit mai clar,
dar $i mai
c'rprinz[tor, pentru moqiain care erau interesaliin mod special,au pus
p. .ro aur.il
Alexandrude la Siminegti,sat de lingi Vetrigoaia,s5 faci o traducere
ispisoculuide
! ]ti..q Rareg8.Tilrnicirea cu totul originale, consideratide un expert ca parel
Debrici drept mincinoasd,a dascdluluidin satul de unde se higea
dupabunic $i rari
GheorgheSiulescu de care va fi vorba aici, in loc de cogaruliui u*state
ry* J
:*.uotbu de o ,,ciqli cu bucatemari, cu cimp gi cu piduri", la caremai adaogd
danie din piriul vitcanilor spre rdsirit in zarca dialului Mllavu" -o
di"
dumbr[vii de Gr6ne$ti,cu cimpu gi cu mai mult pddure". Agadar,
dascllul-u;;;
a inneil
toponomia.gia completat-ocu denumirica Vitcanii ce aparemai
tfuziugi c., fvfetaru
caxear aminti de M61[iegtii vecini lor, iar de Dumbravrieaga Gr6negtii
care ,*, *
totul necunoscufiacolo.
Revenind la opiniile lui Gh. Ghibinescq acesta susfine ci stipinirea
lui
Ghedeoncel Bdtrin a fost ulterioarl celei a surorilor." ,o-pioser6
Bezereceniide
pe Idrici 9i apoi s-au mutat pe valea Cereteoaiei,adicl a Vutcanilor
de mai tirziu
Dupi aceeadocumentele privitoarela Vutcanilipsescpentruwemede un secol,dr4n
care incep s[ apari noi acte in care sunt meniionategi cele doud
mogii situate;
parteade jos a viii, anumeBancoviciugi Faurii, care erau
strins legateqi fbcea'
aproapeparteintegrantddin Vutcani.Primadinfreele, Bancoviciu,
incipeui"Oute-1"
sud de margineaactuald a satului Vutcani, iar dincolo de ea
era mogia Faurii ce
mj'rgeapina la PogtaElan, fiind vecini in parteadin jos cu Pitcanii.
Ambelemogiis.
aflau pe piriul numit atunci Bancovici,dar care nu era altul
decit actualulpt lr;
Vutcanilor gi ceeace trebuie subliniatestefaptul c[ pe am?ndoui
au existatsatece &
dEinuitpind pe la mijlocui secoluluiXVII. Un zapisdin 16 martie
1645arati ci uu
cristian din satul vorniceni, artd,agezaredispirutn ce se va fi
aflat prio p."u1od
diruia parteamameisaleMaria ,,din satdin F;uri, ce iastepe
apa Bancovicilor,rnai
susde Piscani",unei alte Maria,,de Bancovici"e.stapinireain
satulFauriaveaahrd
o oarecarevechime, pentru cd mai apar a[i dol p[rtagi acolo,
qi anume rxpopa
Mihail qi Damian cioroiull0, consideratdchiar a n uitt*-ae
mogie.Mai tirzir:, in
anul 1715,un Darie, numece trebuielegatde acelaal satuluiValea
lui Darie .-"
inlocuit vecheadenumire de puleni, ru apauscu Fauri, capdtaimputernicire "
domne4ssS """F
de a lua dijma de pe mogierr. Apoi, in anul i706, mazilul'Gheorghe
fuvefeanu' ce va aparegi intre rizegti vutcdneni,a cdpdtatqiel o cartede strpinire in
Fauri ca gi in alte mogii de pe valeaElanului in carf a"ea p*ti-oe;;ilp:;;
il
E
Traducerela Ch.Ghibinescuin noti la ispisoculdin mul
1546,loc. cit.
o
Gh' chibanescu'Isoisoace tr - 2 p. ??. La,mut 164'I,apareca martornn AndnandrnBancovici
puctt.+OZ,OL."t,ryY:
I, r z.y r-{i- .h
f3lrDlumente
'" Gb.Ghibinesculoc. cit.
',r|ih: S Bzc, Achizifii Noi, pach.MMCMV,
doc.1,rc2.w.7.
'" Uricarul,W,p.94

224
 Sl{
,t
IognM. Manolachc
.t
Fauri au p5truns masiv boierii Costdchegti care, la inceput prin vornicul Vasile
$fiLr I
]
nire a Costache 9i apoi prin nepotul slu Matei, intre anii 1737 gi 1788 au cumpdrat feptat
de la diferili copd*aqi,ioatd mogia in lungime de t00o sttujeni
hngi tp"ri. z t"rlir, ..
astfel a incetat de a mai fi rizdgeascd qi a intrat in componenla celei foarte mari a
Roqieqtilor. Locuitorii satului ce existaseaici, ca qi cei din Bancovici. trebuie s6 se fi
F mm.,
bscil adunat la Vutcani, satul ce se dezvolta tot mai mult pe mogia cu celaqi nume, iar
hi rie stipinirea rlzeqilor a evoluat destul de repede incit, la un veac dupd ce se considerd
llale- c6 valea era pustie, se cunogteaude acum unii din beftinii locului.
Astfel, la anul 1647, vn Gheorghe cirduqul din Lungeni, sat ce se afla pe valea
F to*+
te E Moisiei, ceva mai la sud de Birboqi, cumpira urmdtoarele p[r]i: de la Andonie fiul
lui Toader V?tc[, o jumitate din bdtrinul lui Gheorghe de Vitcani, cu 15 taleri: de la
fi -,r
limse Gheorghi!1, Antonie, Dahinia gi Coiliti jumdtate din b6trinul lor, tot din Vitcani, cu
it$m 15 galbeni gi un bou.; de la Mdgddlina fata Micdi, a patra parte din bdtrinul lui
Irr"r:. Gurilatl, cu 5 taleri'". Deci, la acea vreme sunt men]ionafi patru batrini in mogia
Isn Vutcani sau Vitcani: Gheorghe Vitcd, Borcea din care se trigeau Gheorghild, Antonie
qi ceila{i ai lor, Gurd1at6,pe care i-am vdnft mai inainte, iar un alt document mai
rlu adaugd pe un Man6il6". Cine au fost acegti oameni de la care gi-au luat numele
xd l e bdfiinii mogieri nu se poate stabili cu precizie. Descendenfii lui Gheorghe Vitc6,
hil; amintifi in actul de la 1647, par sd fie la a patra generafie,ca strdnepo{iai unui stipin
lqpe inilial ce nu poate fi incd identificat, dar care trebuie sd fi trdit ucolo .., cel pulirun
bir secol mai inainte. Dupi fiul sau Gheorghe Vitcd, singurul bdtrin cu acest nume, qi
Gilrl;
urmaqii sii imediali, s-a numit Vitcani tntreaga moqie gi satul intemeiat acolo in
Ele prima jumdtate a secolului XVI. S-ar putea presupunec[ aceqti patru betrini erau fiii
:- lui Ilie Tdrpici de la anul 1548, dar acestacumpirase numai jumitate din locul cindva
lc e
frse pustiu situat la capitul de sus al moqiei, la Vladnicul de mai tinfu. pe cind satul
hei Vitcani, intemeiat cu ciliva kilometri mai jos, pe valea mai ad[postiti de vinturi decit
Eau locul de la Vladnic, trebuie sd fi fost al unui alt stipin mai vechi. Dar, indiferent de
lun supoziliile ce se pot face pe marginea lui, documentul din anttl1647 a constituit mai
tirziu temeiul mai tuturor argumentelor invocate de rbzegii vutcdneni in procesele
Fne
m,: purtate cu cei care incercau si le cotropeasci moqia. Totodati, imprecizia lui gi lipsa
rri altor acte ajutdtoare au dat multa bdtaie de cap boierilor judecbtori care nu au reugit
Ep0 niciodati si stabileascdpe cifi b[trini se impdrlea moqia, numirul lor fiind subiectul
unor vii controverse chiar intre rdzegi, iar alte documente infiligate ulterior veneau
tin
E& doar sd incurce lucrurile qi mai mult.
6ire Aqa, de pild5, la anul 1666, Ishitie fiul lui Miriuti a diruit lui Chirila fiul lui
Bojian partea sa din Vitcani, citd i se va alege din a patra parte din bbtrinul lui
FE
ctu Mandil6, tatSl lui Mirnu!6 fiind nepot lui Mandili gi lui Vasile Berdildl6. Deci un nou
rfo. personaj, Vasile Berdil6, ce pare a fi frate lui M5nlil5, dar despre care se va pretinde
cd este gi el bitrin de moqie in Vutcani. Rdzeqii vutcineni locuiau gi in satele vecine,
ca Pulenii (Valea lui Darie de astdzi), unde un Tbnasie a c6rui fiici, Dochita, la anul

',1^t!.-Sr.IaSi,Documente. pach.386,doc.46, izvodde documente pentruRogiestigi altemogiialeboierilorCostache.

'" Ibitum,pach.407,doc.9,f.2.
'' Vezi qi Gh. Ghib6nescu
, Surete$i izvoade.VII, p. CXVII
16Arh. St. Iasi,Documente,
pach.'422, doc.f. intirnea domneascd
din anul 1667,watjca a vanduto treimedin a oatra
partedin bitrdnul Mdndild,Ibidem,pach.459, doc.54.

225
 I

It{
J

IorrnN. Manalac.lv

TMbE Dochita vara lui Berdild, in bdtrinul Moga, precum gi in Puleniza.La ei, in locul lui
Elrrn Mdndill apare bdtrinul Moga, din care avea parte Berdi16,dar mai ales se poate vedea !
r k*n cum rlzegii de Vutcani stipineanu in multe moqioare din jur, mai ales in partea de ff
i uDfti_ apus a satului, pe Idrici, de unde cita Ghib[nescu cel mai vechi document. Acesta era
fEcE atit rezultatul inrudirilor prin cdsltorii, cit mai ales faptul cd stdpinirile vutcdnenilor
e"'t erau foarte vechi in moqioarele de pe Idrici, unde probabil cd au fost sate mici ale
x g'lL cdrora locuitori s-au adunat cu timpul la Vutcani.
5c€ Concomitent cu aceste incercdri de precizare a stdpinirilor, au inceput gi
@u disputele pentru diferite p6r{i din moqie, rizegii invocind nu bdtrinii din care coborau,
:f:r ci dreptul primului ocupant, al celui care a deslelenit gi a sddit, probabil in cadrul
*uu devilmdgiei iniliale care incd se mai menlinea. Pe la anul 1742, vn Sandu Lazdr Si-a
[
deschis o curiturb - de unde rezultd cd acliunea de defriqare era departe de a fi
Iu incheiati - pe un loc de prisacb gi cu pomi ce fuseserd sddili de Minbili tatdl lui
t&"

P Damaschin, bunicul lui Neculai Damaschin. Acesta din urmd s-a plins domniei gi a
lse cdpdtatintbrirea de a st6pini mogtenirea veche, precum gi curdtura lui Sandu Lazdr2s,
F&-
ftEn care cu siguranJ5cd nu frcuse altceva decit defrigasein apropiereavechii prisici qi a

F livezii lui Mbniil[. in pulin6tatea documentelor de care dispuneau vutcdnenii mai

tr tirziu, acest caz avea sd fie adesea invocat cu prilejul judecdlilor purtate cu
pretendenlii din afara mogiei. Dar Neculai Damaschin, pe lingd apdrareamogtenirii
sale, a clutat sd inliture gi pe intruqi. Astfel, ciliva ani mai tirziu, la 1746, paharnicul

H Vasile Costache a cumpirat de la Chirild din Roqieqti, iar acesta,cum s-a vdzut mai
inainte, o avea danie di la Istritie fiul lui Mereu1d26.Pe zapisul de cumpdrituri se
vede insemnarea paharnicului Vasile Costache, ardtind cd, nefiindu-i ,,nici de o
treabd", l-a dat lui Neculai Damaschin, in schimbul prelului boilor cu care plitise
bucata de moqie de la Dabda. Cu siguranll ci ultima traruaclie s-a frcut in urma
insistenlelor rdzeqului vutcinean care a reuqit astfel sd inldture incd o dat[ pe boierii
Costichegti din cuprinsul moqiei. Dar, pind la alte confruntdri cu stdpinii de la
Rogiegti,primejdia a ap[rut din alti parte.
Cu mai bine de un veac inainte, la anii 1642 gi apoi la 1675, un sulger Vasile
Isar cumpirase de la un Mindil6, fiul lui Ignat gi nepot Giurgii de Vitcani gi de la
a[ii, tot din bdtrinul Giurge, p64i dintr-o moqie numitd Vitcani. La atul 1761,
stolnicul Ion Miclescu nepot lui Vasile Isar, firi si se informeze in prealabil mai
exact despre ce era vorba, a ridicat pretenlii asupra mogiei Vitcani de la linutul
Fdlciu, in care exista un bdtrin M[n6ild, dar nu era decit o coinciden!5. R6zeqii din
neamul lui M[ndili de aici al ardtat cd st[pinesc, impreuni cu a[ii, moqia care se
impirlea pe trei bdtrini, dintre care, potrivit documentelor inftligate de stolnicul
Miclescu, cel numit MdndilS firsese vindut qi acum ii aparlinea lui. Dar, se pare cd
zapisele delinute de stolnic nu au fost citite cu destul[ atenlie, iar rizegii nu cunogteau
pre bine situalia bitrinilor din mogia lor, pentru cd ar fi vdzut cum in unul din acte
Min[il[ apare ca nepot lui Giurgiu, deci nu b6trin de moqie, iar in celilalt precum cd

2n
lbidem, pach. 407, doc. 9, f. 3.
1742, in Condica
" Ibidem, pach. 425, doc. 81. intirirea domneascddati pe acest loc lui Neculai Daniaschin, la 30 irmie
lui Constantin Mawocordat, II, ed. C. Istrati, Iagi, 1986, doc. nr. 704.
'u Arh. St.Iasi, Documente. pach. 124, doc. 15.

227
 Ginduri despre Yutcani Si despre vutcdneni

se vindusedin b[trinul Giurgiu carenu existain moqialor. Deci, frri a cercetaprea

lCI
mull pentrualegereab[trinului M6neil[ s-aprocedatla ?mpdrlireamogieiin trei, dar
:fi
numai a p[rlii pe care se aflau semdnituri,livezi gi vii, exceptindpidurea care se -rg
intinderea in partea de nord a vlii Vutcanilor qi care r[minea mai departe,ca o +
:d
dev6lmdgie,la dispozilia tuturor2T,impirlirea mogiei lungi qi inguste,nu s-a putut
=l
face de la nord spresud,in lungul ei, pentrucl ar fi cuprinsin parteaboiereasc[gi
l0
citeva caseale s[tenilor gi, pentru a nu scoatepe oameni,,de pe unde s-au fEcut
b
descllecdturd,fiind mogienealeas6",r'azegiiau hotirit sd-i dea stolniculuiMiclescu
iE
,,in loc sterp",in cap[tul de sud,ai[turi cu Bancoviciu.La anul 1763ei au mdsurat ;E
din hotarul Banco viciului spre nord 18 fimii de cite 20 stinjeni, dar fiindci in
.J.
cuprinsulacestuiloc infrauqi patrupogoanede vie, i-au mai adiugato funie in plus.
.ir
astfel cI din cap[tul de jos al mogieis-a desprinso bucatade 1253 m lungime'".
a5
Rlzegii gi-au dat seamacd s-au ingelatgi la anul 1765 s-au judecat cu stolnicul
f
Miclescu aducindca martorde partealor pe VasilePurici logofrt de la Visteriecare
a declaratci el stipinegteo moqieVdtcani din linutul Tutova,pe care o are de la
sulgerulVasile Isar, cumpirdtorulpomenitmai inainte.Ca atarc,aceiasuntVitcanii F
pretinqide stolniculMiclescuqi nu cei de la linutul F61ciu,iar rlzegilor li s-a intirit
\
dreptul de st[pinire pe toati mogia,urmind s6-qirecuperezegi venitul luat intre timp
de boierul ce le ripise pdmintulpe nedrepfe.StolniculuiMiclescuii r6misesedoar fl
posibilitateade a sejudecacu VasilePurici.
Prin urmare,mai existii o moqieVitcani, dar in linutul Tutova,dar cum numele F
t
esterar uzitat gi de aceeamai pufin cunoscuti,s-aajunsla confuziadescris[mai sus.
T
Coincidenlelecontinu[, pentruci neamulPurici estevechi gi numerosin Vutcanii de
s
la linutul Fllciu, de undes-arputeacredec[ logofbtulde visterieeraoriginarde aici
!
qi aveaun anumeinteressd ajutepe conslteniis6i. Dar acestVasilePurici trebuiesd
f
fie rudd, dacl nu chiar descendentdirect lui CostachePurici carein prima jumdtatea
I
secoluluiXVm era marecdpitande linutul Tecucigi estedesintilnit in documentele
d
timpului3O, astfelci ceilalli Vitcani, din linutul Tutova,trebuieciutali prin preajma
i
locurilorpe undehlise acesta.Un documentdin anul 1775arati cd surorile$tefanagi I
Paraschivaau dat vdrului lor Lazdr CondracheGhioneap64ile ce aveauin mogiile
I
B[cinegti, Cirbegti,Vlcdgeniqi Vitcani3ldin carese pot identificaugorCdbestiidin
I
fostul linut Tutova,ast6zisatin com. PodulTurcului,jud. Bac6u.Mai tirziu, fiii lui
Condrache Ghioneaau dat cumnatuluilor Ionili Coroi pi4ile ce aveauin Viciseni gi I
T
Vitcani32de unde se poateafirma ci acegtiVitcani, necunosculialtfel, trebuies[ fi
I
existatprin parteade sud-vesta fostului linut Tutova,vecini cu linutul Tecuci,prin 'l
preajma altor proprietEji mdrunte ale familiei Coroi care a dat numele satului
{
Coroiestidin acea2o116".
I

27
lbide^.
I
'" Ibi&m.
" Ibi&m, pch. 425, doc. 135.
30
Costache Purici, vel cipitan de linutul Tecuci, apare adesea mentionat in ponmci domnegti dm anii 1741-1742, in
Condica lui Constantin Mavrocordat,I, ed C. Istrati, Iagi, l9S5,passirz.
t'
Arh. St.Bu", Documente istorice, pach. 465, dcr,. 209.
32
lbidem,pach. 145,doc. 153,nedatat.
" De asemene", de numele lui Con&ache Ghionea pot fi legate satele Condraclie (fost Slobozia Con&ncheqtilor).
inglobat la Frmdoaia, com. HuraiEti, precum qi Ghionoaia din com. Dealul Morii, ambele din Jud. Baciu.

228
 IognM. Manalnchc
I

r [rB.r Documentele rezultate din disputa rlzeqilor cu stolrricul Ion Miclescu oferi I

posibiiitatea unor constatdri cu privire la situalia moqiei gi a satului Vutcani la *\

i, rief
[e ss mijlocul secolului XVm. Dupi cum s-a observat, o mare parte din valea Vutcanilor,
la nord de sat, era incd acoperiti de pidure, asupra cdreia se exercit[ dreptul de ff
ft
sfr. :
pru--r stdpinire devilmas[ qi a fost defrigatd cu timpul pentru extinderea locurilor de
rufl s; semdnlturi. Satul s-a instalat de la bun inceput in partea de jos a moqiei, la o veche
ftrlr poiand pe care oamenii au l[rgit-o treptat, frcindu-se ,,descilecdturi", adicd
rhs;; intemeindu-qi gospoddriile, sddind vii gi livezi acolo unde i-a convenit fiecdruia,
imr-Jfi deoarece moqia nu era ,,aleas6", adicd nu fuseseri determinate pA4ile ei pe bdtrini,
ber stApinirea gi folosinla ei continuind si se exercite in baza vechiului obicei de
pirx. devilmiqie arhaicd. in schimb, fiecare cdpdta dreptul deplin de proprietate asupra
mtr{. descdlecdturii sale qi a sddirilor de vii, din care nu puteau fi scos chiar in situalii
htod excepfionale ca cea vdzutd mai inainte, dindu-se, la nevoie, alt loc in compensalie
t Gsre pentru ele.
d e "a La aceastd vreme se constituiseri deja familii vechi ale c[rora nume s-au
hnrl, pbstrit pind, astilzi in Vutcani, ca Dima, Balmus, Marcu, Plicintb, Prodea, $oitu, la
ffiir care se adaugi altele ca Ars6ni, Harnagea, Bojian, Nelersa, BAbii, Bolat, Bilan,
Negtian, Ciulei etc. pe care documentele le consemneazdla sfirgitul secolului XVIII
@ gi ?nceputulcelui urmdtor3a.
dCIer
intre timp, s-a ivit un alt cumpdr[tor de pdrfi de moqie, de data aceasta
metre pretinzind cb esterizeq, anume un preot Panaite, fiul preotului Gheorghe,care la anul
isu-c" 1798 cu 17 lei gi jumdtate, a luat de la frafii Gheorghe gi Cosma Harnagea partea
tt 0E
mamei lor loana, acesteiarevenindu-i a patra parte din mogtenireardmasi de la tat6l
; aic: s6u, preotul Misdil[35. Acest preot Mis[iH era fiul Avramiei, la rindul ei fiica lui
hsE Mlndil[, unul din pretinqii bitrini de moqie la Vutcani36.Cum M[n[il6 a avut inci doi
re a fii, pe Damaschin gi pe Mereu!5, iar preotul Misdild patru fii, inseamnd ci preotul
rfiele Panaite a cumpdrat a douisprezeceaparte din acest bdtfin'', sau a treisprezeceaparte
din intreaga moqie, in cazul cind aceasta se impi4ea pe numai trei b[trini. Am
li-
m; i insistat asupra acestui detaliu minor in aparen!6,dar care mai tirziu a avut consecinfe
grave in istoria Vutcanilor. Dupd cum ii ardtau rdzegii cu un an mai titzil, preotul
fiile
idixl Panaite era din satul Siminegti38,de lingd Vetriqoaia, tot din linutul F61ciu, unde
i lui mama sa Teodosia, fiica lui Vasile qi nepoati aceluiaqipreot Misdili, era cls[toritl cu
ui fi preotul Gheorghe. Pe lingi inrudirea cu vutclnenii, care ii di dreptul s6 cumpere
Efi moqie acolo, preotul Panaite mai ,,rdscumpdrase",cu 42 lei, de la un Lupu Mihordea,
prtn care trebuie si fi fost din Valea lui Darie, acel ispisoc dat de Ilieg Rareg, pe care
nlui Mihordea ii, avea qi el cumpdratdde la al1ii, astfel ci gi in baza acestui act rdzeqii l-au
considerat c[ ,,este din neamul acela qi este volnic a cumpira" partea amintitd din
moqie, ,,dup[ cum arati uricul vechi"3e.Preotul Panaite a dovedit multd perspicacitate
punind mina pe ispisocul de la Ilieg Rareq, in care era vorba de jumbtate din locul

P" in 3a
Arh St.Iasi, Documente, pach. 425, doc. 183 9i pach. 422, doc. 83.
" Ibidem, pach.425, doc. 182
pach. 422, doc. 81.
]! Dupa o spip de neam a descendenlilordin bdtranul Mdn6il6, Ibidem,
'' Ibidem, doc. 83.
ihi- tt
lbidem, pach.426, doc. 184. Descendenli dupd aceeagispili de neam din pach. 422, doc. 81
'" I bidem. pach.425, doc. 184.
r
I
l

i Gtndui despre YutcaniSi despre vutcdneni

r
i.
pustiuce fusesediruit cindvalui Ghedeoncel B6tdn"pentruc6,la inceputulsecolului
XVI, urr asemenea loc, nedetrminatcu precizie,puteainsemnao suprafapmarede
teren.in sfirgit, tot din Siminegtiera qiacel dascetAlexandrq traducitorulplin de
imaginafie al uricului cumpdratde preotul Panaite,la cerereaclruia a fost ficutii
tdlmicirea atit de fantezistd.
intre timp, a murit clucerulGrigoraqCostache,st[pinul Roqiegtilor,iar in urma
saau rimas copii cu pufin[ avere.Dintre fiii sli, Chesariegi Veniamins-aucilug6rit,
a$acum seobiSnuia?nfamiiiile boieregtinu preabogate,darVeniamina ajunsrepede
episcopde Hugi, apoi de Roman qi in cele din urmi mitropolit al Moldovei, iar
singurafiic[, Elisabeta,c[sdtoriti Jora,a alesgi ea caleamonahiei.Mai erauinci doi
fra,ti,$erbangi Matei Costache,numili qi Negel,in favoareaclrora cei frei cdluglrili
au renunlatla partealor de mogtenire,iar ei apoi gi-auimpdrlit mogiile,$erbanluind
Mllleqtii 9i Tupil6lii, iar Matei Rogiegti,toate situatein preajmaVutcanilor.Ei iqi
mai propuneauca, fiecarepe socotealasa,si cautea-girotunji avereaprin recdpdtarea
altor moqii pdrintegtiinstr6inate,pentrucareinsd delineaudocumenteleao. Ca atare,
Matei Costache,in favoareacdruiafrateleChesarierenunlasela parteace-i revenea
din Vutcani, gi-aindreptatatenliaasupraacesteimoqii, iar la anul 1804a chematpe
rizegi in judecatd,pretinzindp6rli din mogiedupl documentelede caredispuneaal.
Intre ele, actul de cdpetenieera cel prin careArhire Pivniceruvindusep64ile sale
vornicului Vasile Costache,la carese mai adluga vinzareace fuseseficuti| la anul
1686, de o DochiJafata lui T6nasedin Puleni cihe kima feciorul Nacului din
Rogiegti.Pe ling[ acestea,spitarul Matei Costachea mai infrligat porunci domnegti
din anii 1777,178r, 1792,si 1797,datetatilui sdupentrua i se alegepar,tilece ar fi
avut in mogiaVutcdnenilor,porunci pe carenu le adusesenimeni la indeplinire pind
atunci. S-a ardtat mai tnainte cL vinzareagreqiti ficuti de citre Arhire Pivniceru
fuseseanulatl la vremeaei, darboierii Costiichegti au continuatsdpdstrezezapisulpe
care au incercatmai tirziu s5-1 valorifice, iar domnia d[dea cu ugurinfnporunci
pentru alegereap64ilor pe care cineva pretindeacd le are intr-o mogie oarecare,
urmind ca cercetiirile la fala locului, carein cazul de fafd nu vedems[ se fi fbcut, sd
dovedeascddac[ solicitanfii aveau sau nu dreptate.Matei Costachemai ridica q
pretenfiiasupraschituluiVladnis,situatin parteade norda mogieiVutcani,schitzidit &
de sfrdmogulsiu, logofitul ConstantinCostache,in jurul cdruiacu timpul firseserd &
sdditevii gi livezi. SpdtarulMatei Costacheardtacd numaiasupraschituluigi a celor
inconjurdtoare a avut stipinire deplindpini atunci,dar nu gi in celelaltepirli pretinse G
din mogie,undei s-arfi impotrivit r[zeqii. no
Vutcinenii au recunoscut stipinirea boierilor Costache asupra schitului +
Vladnic pi a sddirilorde acolo,din careau luat dijmi, arltind ci aceastas-apetrecut e6
cu invoireardzegilorcarele-aupermissi zideascdschitulacela,iar nu pentruc6 ar ft
avut mogie la Vladnic. Ei au prezentatdocumenteprivitoare la vinzarcaficuti de trf
Istritie fiul lui Mereuf[, intdrirea stipinirii lui Neculai Damaschin, zapisul aI
riscumpirat de acestade la paharniculVasileCostache,cel c5ruianu-i era de nici o ;i
40Vai judelul Vaslui, scurtisoric (in manuscris).
C.lstati, Satul MdldSeqlz, ei
ot Arh.
SL IaSi,Condici,nr.325,f. I l-15. Bl
n(
230
 Itr(
'J
IoanIV. Mqtoladte
{
trrinmm hebuin!6 qi mai cu searnadocumenteleprivitoare la incercareanereugitl a stolnicului t,
Ion Miclescu de a le lua o parte din moqie, cind judecata le-a confirmat dreptul de '
::\
E dh
hiE stdpinire deplini asupra intregii mogii. La acestea au mai addugat m[rturia unor
hd mazili trimigi sd impartl mogia intre rbzeqi, mdrturie al cdrui conlinut nu ne este
cunoscut,declarind c6 alte documentepe care le-au mai avut s-au pierdut, dar ci ei au
&m4 stipinit mogia larL a fi supirali cu pretenlii din partea cuiva. Cu timpul li s-au
inmullit neamurile gi de aceeacer ca acum s[ li se imparti mogia intre ei, aritind c6
;form-
Vutcanii se imaprt pe trei bihini, Borcea, Berdill gi Moga, pe numdrul clrora
see
i tfrr pdmintul a fost deja misurat. Impotriva pretenliilor ridicate de spdtarul Matei Negel
i dlr ei au venit cu argumentele c6, daca"boierii Costache ar fi avut we-un drept asupra
moqiei, nu ar fi cedat lui Damaschin zapisul de vinzare de la Vasile Dabija,
F::
hfrr"* socotindu-l netrebuincios gi nu ar fi ingdduit stdpinirea temporari a stolnicului Ion ra"
& r$; Miclescu pe partea ce i se alesese,iar dupi judecata cu acesta,mogia le-a fost intiritl
barro, numai intre ei.
k- Boierii Divanului au recunoscut de la bun inceput drepturile Costicheqtilor
ETH asupra locului de la schitul Vladnic, dar nu au luat in consideralie faptul cd nu au
I3 stipinit qi in restul mogiei, deoareceaceastanu era impdrfiti, astfel incit argumentele
na* vutclnenilor au fost respinse.Ei mai aratdcd documentelerdzegilor se referi numai la
sa"le o parte din moqie, iar zapisul invocat de ei a fost cedat lui Damaschin pentru cd acesta
en|xj avea drept de rdscumpirare, in baza protimisisului, nu a insemnat o renunlare a
id t u Costichegtilor gi asupra celorlalte p[r!i pe care le aveau in Vutcani. La rindul ei,
r$r cumpdr[tura pretins6 de stolnicul Miclescu din mogia Vutcani nu afecta pir,tile
a': Costlcheqtilor, iar daci la judecata de atunci mogia a fost rcdatd in st[pinirea
pina rdzegilor, apoi intre acegtiaera inclus de la sine qi tatdl spitarului Matei. Divanul mai
Enl ariltacil actul de impdrleald a moqiei, din anul 1786, nu era iscdlit de rlzegi gi nu avea
ti pe intaritura isprdvniciii de linut, astfel c[ rdminea nul.-in schimb, boierii Costdcheqtiau
uDcl cerut mereu si li se aleag[ pdrfile lor din mogie. in sfirgit, mai observd cd rdzeqli
ae- recnnosc impir,tirea moqiei pe cei fei bitrini ardtati mai inainte, dintre care in
Lia documentele Costiichestilor este menlionat numai cel numit Borcea, vutcbnenii
dice negind existenla altor doud nume, Gheorghe qi Gurdlatd, ce se vid in aceste
ridir documente ale spdtarului, lucru pe care boierii nu il admit, deoarece ar diminua
sem drepturile pretendentului.
elor in concluzie, Divanul domnesc a incuviinlat drepturile spdtarului Matei
inse Costache asupra p64ilor pretinse de el din moqia Vutcani, dar domnitorul a pus un
nou termen,la 29 iunie 1804, cind rizeqii si se inft1i$eze cu noi documente in
ului sprijinul 1or.Cum ei nu s-au mai prezentat, s-a hot[rit ca spitarul si-qi ia in stipinire
]ctn pd{ile ce i s-au dat prin judecati din moqia Vutcani.
rf i Iati la ce interpretiri din partea boierilor judecltori a putut da naqtere lipsa
de unor documente suficiente gi precise, astfel c[ hotirirea domneascl a fost pusi in
sul aplicare gi sp[tarul Matei Costachea oblinut poruncd pentru ca mogia sd fie misurati.
:i o qi impirlit[ ceea ce s-a qi frcut la 10 februarie 1805.
Mdsurltoarea mogiei a ardtat ci la capitul de sud, vecin cu Bancoviciu, latura
ei era de 687 stinjeni, iar lungimeape zarca dealului de rdsirit, aldturi cu Mildegtii gi
Barboqii, pinl la co[ul unde se ?ntilnea cu moqia Deleni, 6260 stinjeni. Capdtul de
nord, unde se invecina cu mogia Tdrzli era de 830 stinjeni, iar latura de apus, care o
231
 despirleade moqiileTilhlreqti, Dolheni gi Valealui Darie mdsura6258 stinjeni.S-a
mai misurat lifimea mogieiqi la mijloc, la nordde sat,undes-aug6sit 1030sitnjenio2.
A-;adar,lungimeamogieivutcani, de la nord la sud,era de circa 13,5krq iaxtili*.u
varia intre 1,3^qi2,2 km, pe bazaacestormdsur[toriwmind s6 se fac6impd4ireaei
de-a lungul. in virrutea hotirdrii domnegti, bazatdpe documenteieprezentatela
judecatS,intre ele temeiul constituindu-l vinzareaftcute de Arhirie pivniceru,
care
am vdzut cd firsesedeja anulati cu o sutii de ani mai inainls, sp[tarul Matei Costache
lua acumrizegilor mai bine dejumitate de mogiea3, ln partead. up* a viii, chipurite
,,und€"_ au avut stipinire gi pin' aft cu schitul ce este ficut de snnrnogii
3curn,
dumisale,cit qi cu livezi qi vii. in urma unei asemeneaalegeri a pa4ii boiereiti
vutcdneniis-aupomenilci li se lua gi ,,ceamai marepartede rut", .., uiil. qi livezile
lor. situalia era deosebitde grav6,pentru cd,in afaradijmei ce le puteatere noul
stipin din vii qi din livezi, el unna sEmai pretindl qi boierlsculde la cei careigi avea
caselepe parteade apusa mogiei,ceeace insenmaanulareastirii de oamenitiUeriqi
transformarea in cldcagipentruceamai mareparte a s[tenilor. De aceearizegii au
cdztfilainvoiali cu spdtarulMatei Costachegi i-au datjumitatea de norda moqili, cu
Vladnicul,mai adaugindpe deasupragi toatl mogiaBancoviciusituati la hotarulde
sud al Vutcanilor*. Mirinimos, dupl o asemenea invoial[, boierul a acceptatsi le
restituievutcdnenilorpatruzapisepentrualtep[r]i de mogiecumpdratelaanii 1795gi
1796,pentru care urma sd primeasc.iinapoi banii, el mulqumindu-se sd p6streze
numai zapisulde la Arhire Pivnicerulasnebinuindci tocmai acelaputea fi atacatmai
tirziu cu mult[ ugurinfd.Dar actm spdtarulMatei Costacheiqi rotunjisebine moqia
Roqieqticu jumitate de nord a Vutcinenilor, iar in josul vdii Bancoviciuse adduga
Faurilor pe care ii cumpdraseriinaintagii s[i, la upur d" care mai luaseprin schiJb
Pufeniicu Ap[ (Valealui Darie).
Dupd ce au oblinut cu mari sacrificii libertateavetrei satului, r[zegii p[reau sd
se fi resemnatin fata situaliei, cind, la anul 1g17, s-a ivit cineva care-avea si
riscoleasci din nou toati istoria Vutcaniior gi s[ rdstoamein folosul sdu ceeace
realizasespltarul Matei Costache.Acestaeraviitorul GheorgheSdulescu,profesorul
de mai tiniula AcademiaMihiileand din Iaqi, cunoscut.u rionl din primiiistorici
fi
filologi romdnidin secolultrecut.El erafiul aceluipreotPanaitecarecumpdrase cele
gitevaparfi de mogiede la rdzegiidin Vutcani qi nepot preotului Cneorghede ta
Siminegti,al cirui prenumeil purta.Prin bunicasaTodosia,fiic-alui Vasile nepoata
fi
preotuluiMisiili, setrdgeadin bitrinul M[n5il6 de la Vutcania6. Numelede S6u]escu
gi l-a luat mai t?rziq dupi mogiaSiulegti pentrucare aveas6 se
iudececu boierul

o2
ldem,Drcumente,pach.407. doc.9, fl J-5
"' capdtulde sud al mogiei aluat 422 stinjeni,iar razegila le-aur6mas 277 stAnjeni,la
.La mijlocul moqiei610 st6njeni,
9i l6sarnzeqila 419 stanjeni'iar la capdh.rldenord spdtarullua 491 stAnjeni9i razeqiird;raneaucu 33g st6njeni.Nu s-au
gaj aritil palrnele9i palmacelece seadiugauin fiecaremdsra, Ibidem-
I lbiden, pach'407,doc.8,f 5-7.imvoialadinte razegiqi stiipdnulMateiCosrache aratiicii seva procedala mesurdtori
in vedereastabiloirii intinderii fiecdreiperili, darin docrunentnu mai aparenumdrul
ot de stinjeni.
lbidem,rfrjh. 422,d(x,,.90.
*
Gh. celinescu,Istoria literaturii_romdne de Ia origini prin6in prczent,ed. Al. piru, Bucure$ti, lgg2, p. 264,fiatd ca
preotul Gheorghes-a cas6toritcu fiica preotuluiMis6iltdin vaticeni (gregealEpentru
vutcam) 9i s-a stabilit pe mogia
striimogeascd de la Siulegti, de pe prut.
)? )
 [Ir{
'J
IorrnM. Monolactu
{

,
d- $*a Petrache Roset47,acegti Sduleqti p[rind sd fie tot una cu satul Rinceni din comuna l

VetrigoaiajudegulVasluias. -\
N@ -
tsmrmn'qr
La inceput, ca unul ce ficuse gcoall greceascb, semneazi Gheorghe
Papadopulu (Popa sau Popescu, gi, la anul ardtat 1817, ca descendentdin bAtrinul
#
hcu. sl
rc ,ffi. M6n[il[ pretinde si i se dea in stdpinire pA4ile din Vutcani qi din Bancovici,
, sffnr5 mogtenire qi cump[rituri ale inaintagilor s[i. Cercetareafbcutd atunci la fqta locului a
Snrrnr dat nagtere la noi disculii in problema impdrlirii moqiei pe batriniae. in privinfa
Bancoviciului toatd lumea era de acord ci existau bitrinii Mindilb, Chirip gi Borce,
Frumif
[|m",$iir- dintre care s-a vdzut cd primul gi ultimul se intdlnesc qi la Vutcani. Dar la aceastadin
Elgsi: urmi apar la un moment dat cinci bdtrini: M6n5ild, Borce, GurdlatS,Gheorghe gi lon,
TGgilE care s-a mai numit gi Moga. Dintre aceqtia,Borce, Gheorghe qi Gurilati erau cei din
im uil care cumpirase Gheorghe C[r[ugu, Ion sau Moga apare in documente din anii 1631,
iarntg,r gi 1654, iar Mdndild estemenlionat in anul 1667. La o incercare de impdrlire a mogiei
r:n s; intre rdzeqi, la anul 1778, aceStiaau declarat numai patru bdtrini, negind pe Gheorghe
fii zu ciruia i se mai zicea qi Vitc6 de la care se trage gi numele mogiei, Vdtcani, pentru ca
d" r u maitirzi4la anul 1786, si fie tdgdduitd existenla bdtrinului Gurilatb, rdminind pind
rl ;s la urmb numai trei bAtrini, din care numele lui Mlndil[ este inlocuit cu acela de
fif, i; Berdill. Toate aceste fluctualii erau manewe ale diferitor grupuri dintre rdzegi care
95 sr pretindeau cb se trag dintr-un betrh sau altul, negind drepturile celorla[i care ?i
ffieze concurau la impirlirea mogiei. La anul i817, de pi1d5, unii spuneau cd nu gtiu de
! **- existenla unui blkin Gheorghe. Referindu-se la invoiala incheiat[ cu spltarul Matei
mili, Costachepentru impdrlirea moqiei, rdzegii ardtauc[ nu i-au dat pimintul dupd bdtrini,
frn'gr ci ,,din mijloc", adici din totalitatea ei au ldsat boierului jumdtatea de sus a
hic:: Vutcanilor, cu Vladnicul, iar pe deasuprai-au mai dat gi Bancoviciul. Dar unii din ei
qi-au dat seamaabia acum ce documente avea Matei Costacheqi arltau cd trebuia sd i
] S; se fi dat numai din bAtrinii din care fuseserdvindute p[4ile respective, pentru a nu fi
asE. pigubifi rizegii care se trdgeau din bitr?nii nevinduti. Dar ei procedaserdaqa pentru
ace c6, degi se adinceau contradicliile din sinul obgtiei rizigesti qi erau tot mai vii
Mlr_ tendinlele de impirlire a moqiei, aceastardmbseseincd nealeasdqi stdpineaucu tolii
si s- in devilmiqie, fbrd restricliile ce ar fi recurs chiar gi din simpla delimitare a
ete bdtrinilor. Tot acum obqtea rdzegilor gi-a dat seama ci la imp[rfirea moqiei cu
b -1 spdtarul Matei Costache a fost inqelatd, deoarece, considerind cd Vutcanii se
t}Mrs imp[rfeau numai pe trei bitrini, boirului i s-a dat mai mult pimint decit i s-ar fi
gsau cuvenit incazulcind se puneau la socotealacincib6trini.
brr Cercetind pretenfiile lui Gheorghe Papadopol, cate nu ingiduia si fie pdgubit
de pi4ile ce i se cuveneaudin Bancovici, trimi$ii cirmuirii au stabilit cd acestaavea
dreptul la 764 stinjeni din Vutcani gi 8 sthjeni din Bancovici, adicb un total de I72
stinjeni pe care ii cerea din moqia rdmasd la stdpinirea rdzeqilor, adicl numai din
Vutcani.
F.
IH;L

frh:r:
u'
Arh. St. Ia9i, tr. 1785,op II 2036, nr. 3 (1 15), din anul 1835.
a8
In Lucrarile Statisticea Moldovei, II, Iagi, 1862, la linutul Fdlciu apar sateleRincenii lui Roseti, Rincenii lui Sdulescu
Es! qi R:inceniirlzegi, Gheorghe Sdulescuera gi nepotul iconomului Ene din Huqi, originar tot de pe la Siminesti, care la
mffiJ.
anul 1825 intervenea pentru el in pricina rnoqiei Slulegti (Arh. St. Buc, Documente istorice, pach. 422, doc. 923
on
Arh. St. Iasi, Documente, pach.422, doc. 127.

z))
 Gtnduri despre Vutcani gi desprevutcdneni

Zece ani mai tiziu, la 1827, pretendentul, semnind de data aceastaIordache

Popa, arlta c[ rdzegii nu i-au ?ng[duit si intre in stdpinirea pdrlii de moqie ce i s-a
ales, ca gi a qltor 12 stinjeni cump[rafi ulterior gi cerea domniei s[ fie pus in
drepfwile sale5o.
In acelaqitimp continuau conflictele dintre rlzegi. Cei care spuneaucd se ffag
din bitrtnul Berdil[ dldeau jalbe impotriva descendenliior din betrfuii din care luase
pdrli spbtarul Matei Costache, ardtind ci, deqi p1rlile acestora fuseser6 vindute,
continuau, totuqi, sd fie stdpinitori impreund cu ei in restul mogiei. Toate aceste
plingeri gi cercet[rile care au urmat intre anii 1825 qi 1835 nu au fbcut decit si
incurce gi mai mult discutabila probleml a numirului de bitrinisl, din care rlzeqii
cdutau sd-gi aleagi plrfile ce considerauci li se cuvin. S-au alcituit diferite sprle de
neamwi, multe din ele in meconcordanli cu pulinele documenteprivitoare la mogie.
Dificultdlile mai veneau gi din aceea c[ muli r[zegi declarau ci se trag dintr-un
anumit betrin, dar pretindeau sd stipineasci din partea altuia, toate fiind consecinla
strfnselor qi complicatelor inrudiri intre locuitorii satului.
Gheorghe Siulescu alias Papadopol sau Popa se amesteca gi el in disputele
dintre rdzegi, mai cu seam[ prin intermediul lui Teodor Burada, juristul gi prietenul
s6u, care incerca sd intocmeasci tot mai complicatele spife de neamuri, dar ei
urm[reau de la bun inceput altceva decit o simpl6 impirfire a mogiei intre vutclneni.
Spltarui Matei Costachemurise, iar so{ia acestuia,Casandra,s-a recisdtorit, probabil
intre anii 1809 gi 1812, cu colonelul rus Ghedeonovgi la anul 1827 a vindut la mezat
mogia Rogieqti cu toate celelalte alipite ei, cumpdrdtorul fiind, in final, un grec,
Temeli Gavdela, supus rus. Gheorghe Siulescu a aclionat tndatl gi, dup5 judeclli
indelungate, la anul 1838, c?nd avea de acum gi rangul de paharnic, a cdstigat
procesul cu noii stlpini ai Rogiegtilor care frebuiau s6-i dea jumltatea din Vutcani qi
mggia Bancoviciu luate la anul 1805 de spitarul Matei Costache52.Argumentul de
bazdprezentat de Sdulescu in sprijinul cererii sale a fost cartea de judecatd din anul
1706, prin care ispravnicul de F6lciu a anulat vinzarea gregit[ frcuti de Arhire
Pivniceru c6tre vornicul Vasile Costachea pbrlilor ce fuseserdcumpirate cindva de
Gheorghe Clr[ugu. Tocmai acest document care le-ar fi dat cdstig de carsz6. de la bun
inceput nu a fost prezeutat de rdzegii wtcdneni la judecata avutd cu spltarul Matei
Costachein anul 1804, ca gi cum nu ar fi gtiut nici unul din ei de existenla lui, dar
Gheorghe Sdulescus-a priceput s[-l specuiezecu succes.Celelalte acte prezentatede
el erau intiriri de stipinire date lui Gheorghe Juverdeanu" cel care reuqise si anuleze
vinzarea lui Pivnicen4 pentru alte pnrli recuperate de la vornicul Vasile Costache,
adici pentru porfiuni mai mici din mogie, dar care lui ii confereau" impreund cu altele,
calitateade rizeg in Vutcani. Dar iatd cum s-a desfiguratjudecata.
Inc[ de la anul 1817, Gheorghe S5ulescu,numit atunci Papadopol, a protestat
impotriva vinzirii la mezat a Rogiegtilor de c[tre CasandraGhedeonova.El ardta ca,
la vremea cind spdtarul Matei Costache se judeca cu vutcdnenii, era minor, sub
epitropia episcopului de Hug| astfel ci nu a putut interveni in timp utit. insa

to
Ibid*t,doc. 143.
tt.
Ibidem, pach. 480, doc. 38 9i
,39,pach. 591, doc. 51, bis; pach. 596, doc. 130.
" Ibidem, pch. 422. dcrc.207. Intdrirea domneasci la anafsoaoa Divanului.

234
 llr(
ta

IoprnM. Mottolorhe
J
pin[
Departamentul Pricinilor Strdine nu a admis cerefea sa de animare a mezatului,
tu inilial pe numele
cind ua prezentadovezile cuvenite, astfel ci moqia a fost cumpiratd -:)
I.!l petilii, iar
Elenei Miclescr.r, solia lui Panaiotache Panu, Sdulescu a revenit cu noi #
itr a intrat
cererile sale au fost considerateca intemeiate abia la anul 1832, cind procesul a?
.*
fost respectate formalitdlile de procedurl
pe rol. El mai ardta cd,la anul 1817, nu au Y-
a
ils nu a
privind mezatul qi c[ vinzarea a fost ,,iconomicoas[", deoarececumplritorul real
E a trecut in t
fost Elena Miclescu, ci supusul rus Vasile Peltechi, de la care mogia
t- atunci,
st6pinirea lui Temeli Gavdela; domnitorul Scarlat Caliman i-ar fi dat dreptate
re mezafll, a trebuit ca pretenliile ce le ridicase
sA dar, fn graba cu care s-a desfrgurat
asupravlnzdtorului si fie transferateasupracumpdritorului'
$;
Ca atare. boierii Divanului au dat dreptate lui Gheorghe Siulescu, care a
de
ciqtigat astfel partea din vutcani qi moqia Bancovici luate la anul 1805 de spataruI
iE se
Mat;i Costache. Atingindu-qi astfel scopul urmirit, Sdulescuva 16sape rdzegi sd
un bdtrinilor, ba incd ii a\d\a, ficindu-i si
judece mai departe intre ei pentru num6ru1
4e moqia pentru a putea suporta
cheltuiasce bani, incit au trebuit sd arendeze
cheltuielile, -o4i
in vreme ce el se consideri de acum st[pin pe pl4ile cigtigate, gUtinil$
le
!t-
chiar qi 55 slujbagivolnici dintre birnicii satului, ca 9i cum aceqtiaar fi fost cl6caqi".
acele
Gheoighe Sdulescu, ajuns proprietar de mogii, nu constituia o exceplie pentru
fenomenul nioA epocii de formare qi ridicare a burgheziei ai
ur.*G,
E: "u.uiteristic qi social6, pe lingd
bL
c6rei membri, pentru a-$i consolida pozilia economici
MT
indeletnicirile proprii noii clase, cdutau sd intre in rindurile moqierimii. Procedeul
folosit in cazul de fala nu era din cele mai curate qi Sdulescu gtia c6 drepturile
La anul
cdstigate de el erau discutabile gi puteau fi atacte de cdtre rdzeqii vutcineni.
4 moqie de la obqtia tuturor rizeqilor, iar
18041sp6taru1Matei Costachea luat partea de
intregul sat a cfruia vatrd
la anul-1805, cind le-a smuls 9i Bancoviciu, s-a invoit cu
judecat singur
;- era ameninlatd de st[pinirea boiereasca.Acum, Gheorghe Sdulescus-a
TJE
moqia
lu- cu noii stapini ai Roqiegtilor la care fusese alipitd partea din Vutcani 9i
sdu documente care interesau pe toli rlzeqii'
Bancovici, a prezentatnumai in numele
ii fusese
de iar in final a obtinut totul numai penffu sine, nu 9i pentru obgtia satului cdreia
vindut riu partea
FT r6pit p6mintul. Chiar dacda dispus de dovada c6 Arhiri Pivniceru a
ispisocul
Cir6ugului din Vutcani, chiar dicd tat5l sdu, preotul Panainte,achizilionase
bucatd din partea de sus a Vutcanilor (punind apoi pe
u de la ilieq Raregpentru o buni
aceea fantezistd), toate acestea se refereau
tu dasc61u1Alexandru sd fac6 traducerea
ze numai la Vutcani, dar asupra moqiei Bancovici Siulescu avea drepturi minore 9i
E.
aceastatrebuia sd revind in iea mai mare parte rdzeqilor5a'
e.
De aceea, pentru a evita pretenliile vutcdnenilor, a recurs qi el ia procedura
vinzirilor deghuite,,,iconomicoase", de cafe acuzasemai inainte pe allii' La anul R
1842, a vindut c6minarului Neculai Istriti partea din Vutcani qi moqia Bancovici \A

c6stigate prin judecatl de la stdpinii Roqieqtilor. Aceqtia din urmS au incercat sd ri

s opreisc6 desfigryarea mezatului, dar obiecliunile lor, ca 9i ale rlzeqilor care nu mai
E
terminau cu judecdlile dintre ei au fost respinse. In anul urm[tor, Neculai Istriti a \
vindut qi el acestep6r!i lui Fotache Ghetu care le cumpara pe seama lui Gheorghe

tt i
l b i d e m , do c.2 ll
to
lbidem, doc.229 \i
23s

,_*i
 Gtnduri despre YutcaniSi despre vutcdneni

Siulescu55 la anul 1845a fost incheiatgi actul prin

$i, cum totul a fost bine regSzat,
care el redeveneastipin definitiv al moqieiR6zegtinu s-au resemnatgi au invocat
dreptul de riscumpdrare,iar pentru a-i linigti, Slulescu le-a vindut 600 filci din
mogie,din care 181 frlci reprezentau Bancoviciu,iar restul era in parteade nord a
satului56.
Ciminarul GheorgheSdulescua r[mas stlpin pe inc[ 382 frlci de pdmint care
au constituitapoi moqiaVladnicul,desprinsidefinitiv din trupul Vutcanilor.Aceasti
mogiea fost dati ca zestrefiicei saleMaria cisdtoriti cu CasianLecas7, pentruca in
anul 1920sdfie vindutilui AristideMalachi,de la urmagiiciruia a fost expropiatiin
anul 194558.La Vladnic, in jurul conaculuimogieresca existato micl agezarecu
pufini locuitori care a disparat cu timpul, oamenii mutindu-se la Corni-Albegti,
Schitul Vladnis, unde a fost inmormintat GheorgheS6ulescr:"s-a d[rimat de multi
weme.
Rizegii de Vutcani eraustrimtorali pe p[mintul pulin ce le mai rimisese, astfel
c6 au fost nevoili si cumperedin moqiilevecine.A"1aau cumpdrat231 frlci din mogia
Mil6iegti, dupi anul 1870,de 1aConstantinCorbtl pe parteade apusa viii, la nord
de satulcu acelaginumete,dar mai cu seami din mogiilesituatela sud de PogtaElan
gi Gugi,tei,pe Holob[! gi pe Copiceana.Cu prilejul acestorcuryirnturi, degiele au
fost fbcutein numeleintregii obqtii rnziqeqti,pimintul a intrat in stEpinireacelor care
aveauo stare materiali mai bun6, fapt care a accentuatdiferentiereaeconomici gi
socialda sltenilor.

QUDT.QUES pAcES D',HrSrcrRE D'UN VTLIAGE DE .RAnSr -

VUTICANI, DU DEPARTAMENT DE VASLUI

Resumd

Le viilage de Vutcani, de I'ancien district de Filciu est fond6 au

cornmencement du XVI-' sidcleet, autourduqueletaientgrouf les etablissements
voisin,qui ont disparuau XVII-" siecle.
Il y a peu de documentsconcernantle village de Vutcani: ils deviennentplus
nombreux,plus tard, a I'epoquedesdisensionsentreles ,,r[zegi"entreles ,,r[zeqi"et
les boiards dans le cadre du phenomenede Faccaparementdes propriet6s des
paysans.Ou ne sait pas precisementla divisationdu domaine:3 ou 5 ancetresou
,,befrini" (I y etait un certain Gheorghe Vitcl qui a donne le non du village,
initialment,,Vatcani",et puis devenua I'epoquemoderne,Vutcani).
Au XVII-" sieclea commenc6un longueprocessusd'accaparement desterres
des ,,rizeqi" de Vutcani par les proprietairesdu domainede Rogieqti.En 1761,le

sslbidem,doc.230 qi 234.
t" Ibid"m. doc.308
t' Ibid"*,doc. 305
5t Arh. St. Vs., hlstituliiagricole f.29 9i 44.
din Jufulul Fdtciu,d(tr'.nr. 138/1945,
" Ibidem,dos.12,1907,f. l-5.

236
 IoonN. Manolaclv
une partie de la propriet6 des paysans'en
,,stolnic,,Ion Miclescu prend en possession
jugement la moiti6 du domaine de \
1804 la spathaireMatei Costachea obtenu par
Vutcani et les paysans, pouf sauver I'emplacement du village
on lui domaient en g
tOuS les deux obtenus par '.4/
echange les domaines de ,,Vladnic" et de ,,Bancovici",
de Jassy,30 ann6esplus
Gheor:gheS6ulescu,professeura 1'Academie,,Mih6iiean6"
tard, alasuite d'un longue proces avec les faux proprietaires'
priv6s des domlaines, les ,,r6zeqi,, de vutcani, ont achet6 de 1a terre des
I

domainesvoisins, comme MdlSieqti'

a-

h
ii
'r{
a'\

\
 Ginduri despreVutcanisi desprewtcdneni
;
tr
T
GHEORGHEJvE$ftAJv(tnog Ghifil t
[Justificarea,autobiografiilor]

t&.1.] Nu oricine are dreptul moral de a-qi povesti

viala. Numai persoanele care au ocupat situaliuni inalte
sociaie qi care s-au distins acolo unde au avut drep. Ei au
destdinuit din via{a lor, care intereseaz[viafa !6rii. Ei simt
nevoia de a da unele l[muriri cu privire la evenimente
importante petrecute in viafa lor, l[muriri pe care nu
puteau sd le dea publicitalii in momentul in care s-au
peffecut. in fine, oamenii de geniu care s-au manifestat in {
gtiin!6 pot arlta imprejuririle in care au putut ajunge la {
descoperirile1or. I

Cei dintii pot fi folositori istoriei, cei din urmi pot

da indrumiri educative pentru viitorii descoperitori. Al
mai avea dreptul de autobiografie qi cei care, prin faptele
carierei 1or, ar putea servi de exemplu altora, inspirindu-le o voinp la munci 9i rm
curaj ?n via!6. indrlznesc s5 m6 numir printre cei din categoria a treia, arbtitrd de
unde am plecat gi unde am ajuns prin munci curati qi st5ruitoare, insoliti de alte
calitdf;, prin care te poli distinge.

[Primii ani din via{n]

[&.2.] Am vdzut lumina zilei duminici la rdslritul soarelui,27 augst 1872, stil
vechi, adicd 9 septembriestil nou, in Vutcani, jud. Fdlciu. Asta o qtiu de la tat6l meu-
care, - dupd obiceiu - m-a trecut la Ceaslovul s6u de la scoall, linut pe coarda oddir
din,,c[soaie", casa noul frcutl de dinsul dup6 insuritoale, cea veche se zicea ,,casa
mare" mai chipoasd gi mai inalt5, cu soclul de lernn de stejar de un metru indllime la
fap. Cind am venit la conqtiinla existenlei mele, nu pot preciza anume. Imi aduc eu
aminte de citeva lucruri, dar firi importanf[. M-am trezit jucindu-m6 cu verii mei-
Nicu!6 gi Grigore, ai lui Ni!6 Negtianu"v6r bun cu tata; cum 9i cu alt bdiat, Vasile, al
lui Gh. Nalbaru. ce frumos cinta bitinul acesta!Avea o voce baritonali aqa de dulce
gi cintecele erau adevirat moldoveneqti, gi de o duiogie nemaipomeniti, t6riginate a
doin[, cum n-am mai auzit de-atunci! Plcat, ci n-au fost transcrise! Aduceau cu
doinele olteneqti, - dar erau aqade duioase!Pot sl amintesc din copil[rie un fapt, care
spune ceva, M-am dus intr-o primdvarl cu verii mei la deal, la masl (la mori?), la vie"
dar far1 qtirea tatei. Cind m-am intors gi am intrat pe poart[, tata, din fundul ograzii-
unde cioplea niqte lemne de lucru, mE ?ntreabiunde am fost. l,a rdspunsulmeu, il vdd
indreptindu-se spre mine. Simlind cele ce aveau si urmeze, cerc sd fug; dar degeaba-
Tata, dup6 cifiva pasi - ci era doar de 1 metru 9i 80 cm, cu 2 cm mai inalt de cunn
sunt eu acum -, mi ajunge qi-mi trage o chelfbneald zdravdnd.Nu aveam voie s[ ier;
din ograd[. Mai adesea veneau verii la mine. Tata era gi a fost intotdeauna foarte

238
 Tlr(
vl

IognN. Manolac-hc

sever cu noi, copiii. Tot aga cu mama, qi chiar cu bunicul, tat6l mamei, cdci al tatei
murise de cind acestaera de patru ani. Era sever tata, dar gi drept. Vorb6 de clacd la el
nu se-ncdpea.De intrelinut cu vorba [pe alfii] ii pllcea; nu prea spunea snoave, ci
lucruri petrecute gi da poveli multe, cici se pricepea.

L $COLILB

a). Scoali primara

l&.3.1 Am inceput scoal[ primard la virsta de qaseani, in 1878.in clasaintii nu

gtiu cum invSlam. Am frcut-o insd doi ani, pentru cd erau doud seclii.

O amintire. in drumul spre gcoalb intilneam un cdine negru, mic, dar aL

dracului, de care ne apiram noi blielii ugor, cind eram mai multi. De r[mineam eu de
cird, atunci nu indrdznesc s6 infrunt rdutatea cilelului gi rdmineam la un vecin, fie
intr-un ocol, unde stiteam intr-un co[ cu cartea in min6, ca la intimplare si md
gdseascdtata citind, fie lingd un stog de pdrinc. Odata am adormit lingd stog.. Tata,
bdnuind ceva, s-a luat dupd mine qi m-a gdsit dormind. M-a intrebat de ce nu m-am F\
,i9
dus la gcoal6. I-am spus cauza;si el, gindindu-se mai bine, nu m-a bdtut, ci m-a luat itl\ .
cu biniqorul, ducindu-ml acasi. Ii era fricd, spuneael, sd nu-mi intre we-un garpein ?\

gur[. M-a sfituit, deci, sb nu mai dorm acolo.

Dupd doi ani, am trecut in clasa a doua, pe care am ftcut-o cu acelagi dasc[l:
preotul D. Dima, fratele episcopului Calinic Dima de la Hugi. Am trecut in clasa a
treia cel dintii, cdci pe ling[ cd invifam bine, preotul linea la mine 9i pentru cd gtiam,
bine prohodul de la ingtopare qi ,,Vrednicd egti", dupd inv6!6tura Sfingiei sale. Dar in
toamni s-a schimbat inv6![toru1, venise unul norl normalist, cred, Daulgea. Acesta,
ascultindu-md odati la aritmeticd, a gisit ca n-am cunogtinlele necesareclasei a treia
gi m-a trecut ,,din oficiu" din nou in clasa a doua. Am ficut deci doi ani gi aceastd
clas6. in al doilea an am promovat intiiul. Am urmat apoi clasa a treia gi am ieqit
intiiul la clasificalie. Tata gi un alt sdtean,au gdsit cu cale ci la lard nu se face qcoald
bine, deci s-au hotirit sd ne duci la Huqi, eu cu trei clase gi $oitu cu patru. Gindul
acestuiaera sa intre la seminarul teologic. Cind colo, directorul seminalului, arhiereul
Narcis Cretulescu Botosineanu a obiectat c[ nu-l poate primi cu patru clase primare
de la !ari. Pe mine, pentru acelaqimotiv, nu m-a primit institutorul in clasa a patra; qi
a$a am fost nevoili s[ facem din nou [ultima] clasa, deja ficut[. $oitu a patra gi eu a
treia. Agadar am frcut gi pe a treia clasd tot doi ani. Am iegit tot premiant intii la
1\
sfirgitul anului. Am urmat apoi clasa a patra cu distinclie, clasificat ?ntiiul la finele \
anului. 3'
\
l&. 4.1Tata a vnrt sd ml dea la Liceul Nalional din Iaqi. Era mai aproape de
Suceava, ora$ care pentru tata era ceva nemaipomenit de mare 9i insemnat; cind
spuneade cineva cd a inv[lat la Suceava,era cea mai mare laudl. Venim deci la laqi.
A vorbit tata cu un pedagog de la Liceul Nalional, si mi ,,prepare", pentru a reugi
bursier. Pedagogul garantasechiar reugita, vdzind notele mele de mul1i zece in atestat.
239
 Gtnduri despre Vutcani Si desprevutcdneni

Dar tata, de teama de a md 16sasingur, la treisprezece ani frri ceva, intr-un ora$ mare
ca Iagul, se rizgindi gi m[ lud i.apoi acas6,ca si mi dea la seminar, si m[ fac6 pop6.
Cind colo, nici aici nu fui primit, din ssuzS cd aveam mai pulin de treisprezeceani,
iar la seminar se cereaupaisprecezeani implinili. De nevoie, qi ca s6 nu stau acasl, la
Vutcani, la treabd, uitind ce invdfasem, - aSazicea tata, m-a l6sat din nou in clasa a
patra primar6, unde institutorul Mina Constantinescu, om de inim6, s-a invoit sd md
primeascl, degi gtia c[ n-am ce ?nv[!a. Tot aqa pdlise qi colegul gi emulul meu I.
Grigoriu" ajuns preot qi profesor la Vaslui. Am fost deci desemnafi de institutor ca
pedagogi peste clasi. Iatd dar ci am ficut gi clasa a patra primari in doi ani. In total
deci cursul primar l-am fEcut in opt ani! Dar ce bine mi-a prins! Am cipitat cea mai
buna bazi pentru studiile viitoare. Ag4 cu geografia invllati foarte bine in clasa a
patra, am rizbdtut qi la bacalaureat, cdciin seminarul urmat de mine n-am mai invdlat
geografia deloc pind la sfirqit. Ce mai hirli colorate gi mari, ca aceea dupd care se
inva!5 in qcoall, am fdcut in ciasa a patra! Toate capurile, golfurile, orageleprincipale
etc, le ficeam gi le qtiam pe dinafari. La matematicd iar[qi m-am ajutat cu ce
invifasem in cursul primar. A.Sali cu limba qi literatura romAn5,pe care de asemenean-am
mai inv6,tat+ in seminar. $i, fir[ modestie, pt zice, cd pot r{spunde oricdrei intrebdxi
pretenfioase. S-ar putea ffage, cred din faptul ci am ficut scoala primard opt ani,
concluzftnea educativl cI rlu fac cei ce grdbesccopiii si iasi ldin scoali] c?tmai iute, in
loc si-i lase si insiste. Adevdrat: cursul primar este bua cursului secundm, qi acesta, a
twdydmtntului universitar. Am constatat-oprin mine. Observ cd nici in Univenitate n-am
mai ficut romAna,nici sumar,nici aprofirndat.La cunoginlele din cunul primar am ad[ugat
deci ceeace am studiateu singur,

b). Cursul secundar

t&.51Am frcut apoiseminarulIaHu* paffuclase.Iatina giromdni aqputeazicecd

n-amficut. Celelalteda giinc6bine,iegindin fiecareancuprimadistinclie(in clasaa III-a
al doiiea"din cauzanotei opt de la purtare,careseadrmape din dou[ eu mediastudiilor).
int-a patraclasi am avut mediageneral59,95.N-o spunca o laud5,dar ca o conparalie
cu un predecesor, V. Stancirlcarein clasaa [V-a a avutmediagenerali,sezice, 10(zece).
O mimrne!Cu aft mai mulg cu cit in anii urm[tori din cursulsuperiorgi fin] Universitate,
nu qi-amenlinutstrdlucirea,degia fost distins,ajunglndapoi profesorde istorieqi avocat
in Cehra$i.Ce amintiria$mai putearelata,decitdoarci, in cursulcelorpatruani,amavut
tei directori:C. Arghir, preotulI. Arteni qi C. Chiricescu?Subcel dintii trdiambine,cAci
aveammincarebun[; ba cei din din corprimeamde la directorgibomboane,din banii lui!
Subal doileadirector,nigterai aupusfoc seminaruluide doui ori. $i eradoarl iamili fi
vEzutpe blieli clrdbdnindpdhrile din dormitoarenoapteaprin zdpad6!Sub al treilea
director fidiam prost: vaz[ cu mdsline?n postul S?npietrului!Se unise directorulcu
economulgi ficeaubani.Dar auprimit risplataDomnuluiin vtata1or.Pot s[ amintescincd
un lucru:c[ in clasaa III-a prirnaraeugicu Grigoriuamfostnumificanonarhila Episocpie,
primindfiecarecite 15,50lei pe lun[, eutitularul cu dreptulla pensieceeace mi-ar fi priit
poatela regulmeadreptuluila pensie,decin-ammai avutnevoie.Ce bucuriepe noi! Mai

240
- alespe mine,careprimeamciteun 50 debani,cindveneatatah ora;! Mi-am ficut din leafi F.
FE * tt"O de hainede rips, cicitrli de astrihan,mi-am cump[ratgalogi,ceasde arginl toate
F pentruintiia oar6.Am sfirqit gcoala(semnarulinferior) la 18 ani, cu primul meudiscurs,
no- r6mascu is6anacitorva
r,h f,"* tu premii, eram premiantI din ultima clasa,a IV-a. Am
gi
profesori,V. Gddei,de muzic[ bisericeascl occidentald" cel mai bun psalt din cili am
ttr
cunoscutqi auzit tn viafn. Un bariton brilliant, de o dulcea!6 rotunzimerar6, tott4l
qi
lmf De la el am inv[,tateu qi at'tapropriu-zisia cintirilor bisericegti,
putemic6,nemaipomenit5!
rL qi tiUerAteade a interpretanotelerigide, dlndu-f, drumul frnteziei. Ce mult mi-a ajutat
fca .rroi
aceas6afi6 liberal6,pi tfugavoceabunigoarlde bariton,pe careo avearn, a61amai
Stal
tirziu.
nai
De asemeniimi amintescde G. Roiu" profesorde matematici,caremi puneape
mine qi pe Grigorius[ explicim lecfiainainte(elevilor),G. Popovici,careda fiecarelecfie
fla
@ din urrnnca repeti$ela ceadeacasaG. Vintu qi D. Popescr:" profesorinoi 9i tineri.
ES e
FIE c). Cursul suPerior
lce
ldn noapteadup6
sfti t&.6.] in toamnaanului 1890,dupl consultuldintre tata gi rnarna,-
culcare,cind euincdnu adormisem- dac[ trebuie si mi insor cu fata unui fruntaq din satqi
ili urmez la Iagi,in cursul superior, cum susfnea
apois6m6 fac preo! cumvoia mama,sausi
Eh absolvenlii celorlalte
ta,6-a invins pdrereatatei qi am plecat la Iagi. Am dat concrrs cu
Ea
semninariiinferioare:Galafi,Romanqi noi cei din Hugi gi am reuqitcu distinclie.Doi ani
l{m
am fost intem la Seminarul,,Veniamin",clddireadin stdrla G. Siulescu,sub direcSa
Er bunului gi liberalului la suflet arhimandritRiileanu. io t"ptu cu premiantulI de la
Seminarul,,Veninamin",N. Oslobanu,arn ieqit victorios.Spresfirsitul toamneiam glsit
loc liber de cintire! la bisericaBuna Vestire, cu venihrri particulare,9i am fost numit
cintire! cu 30 lei pe lund,care-miprindeaubine penfu nevoi gcolare9i irnbricdminte,cdci
tatanu-mi mai didea.Vra si zicltnternatgratisqi 39 lei lunar,nu 15,50lei, ca la Huqi.O
greacurryini am avut?niamalui 1891,cdci,paltonaqulde la Hugi fiind sub,Lre, arnrdcit
rci idtuue11,dubl6pneumoniegi pleurezie.Sdnitateade-acasb qi cei 18 ani si jumitate m-au
Itr-a salva! sub ingrijirile renumituluidoctor Russde la Spitalul,,Sf. Spirion". C6fre sft$itul
ht anului al tr-lea de la Iai, 1892,noi, cei paftu fruntaqiai clasei:G. Manea"D. Mandea,
4e BenedictVoinescugi cu mine, ne-aln pus in gind s[ nu mai facem clasa a MI-a de
m). Seminar,ci s[ c6utim si inffim cu $aseclaseintr-a MI-a de la,,InstitutelelJnite", 9coa16
lre
particular[ hceald,renumiti prin profesoriidistingipe care-iave4 universitarimai tofi, cit
IEIT qi pri" seriilede elevi,pe careii didea. Printreacegtiase numlrau 9i seminarigtiidistingi,
unfi pti-ifi dupl un vechiobiceiucu gapteclasede seminartot in clasaa MI-4 zisdsecf,ade
c6ci Lacalaureat. Aici se ficeau studii mai multe qi mai deszvoltatedecitin clasaa MI-a de
ihi! ?nvedereapregdtiriipenfiubacalaureat.
licer.r" Noi, cei patrq zicearycdin clasaa VII-ade
ta n
seminarnu sefrC decitobiectedeteologie,carenu eraunecesiuepentruclasaa VII-a dela
in vacantb
,,InstituteleUnite". indeosebiIstoriamodeml,pe carcne obligamsi o invilam
tlea
lcu ,pr. u fi examinali; dar acest obiect se mai frcea gi in scoa16, la ,,Institutele Unite"-
ma iit pentru Latini gi Greac6,eram aqa de tari, c[ noi, cu $ase clase, puteam lupta cu
Pc cei cu gapteclase. Franceza,Germana,Matematici, $tiinle Fizico-naturale nu se
pnit ficeau deloc in cwsul superiorde seminar.Eram deci egali cu cei cu gapte clase, din
Itdai acestpunctde vedere.
241
 Ginduri despre Yitcani qi desprevutcdneni

l&.7.1 Cu asemenea argumente ne prezentam la profesorii care conduceau

destinele ,,TnstitutelelJnite". Directorul Novleanu, om bun, ne-a ardtat bunlvoin!6,
dar ne trimise la profesorii Petre Poni gi Petre Toni, de care depindeatotul. Cu Toni a
mers ceva-ceva; dar Poni a fost categoric contra, c6ci se strica tradilia, spunea el.
Piedica asta, pusl aspirafiunilor noastre in cursul verii, nu ne-a descurajat.Unul din
noi, B. Voinescr.r,originar din Cirnpulung-Muscel, avea un frate la Bucureqti, Ioan
Voinesiu, gef de birou la Ministerul de Interne, 300 lei pe lun[, om cu cunogtinfe de
sam6. Prin el am primit qtirea cd Radu Noveanr4 profesor de Geografie la Liceul
Lazdr qi directorul cunoscutului pension (liceu cu gapteclase) din Calea Victoriei, nr.
190, ne primegte in calaqa a VII-a 1icea16,in urma unui examen. Trebuia insi s6
plltim o taxi de 250 lei pe an, pensionatul extem.
Cu tolii am aplaudat propunerea cu entuziasm gi am inceput sd cdutam bani.
Manea avea, cdci fusese un an invdfltor la Niruja, Putna, gi, fiind orfan de pirinli, era
stipin al averii rimas[ pe urm6, condus6 de un bun frate al siu, Voinescu lputea face
rost, cici] avea pe frate-s[u gi tncl altul, Victor, chiristigiu in Bucuregti, care stbtea
bine. Mandea [la fel, clci] avea un frate, la o prlvdlie in Calea Moqilor - Bucureqti qi
avea nidejde intr-insul, ceea ce s-a gi dovedit pe urm6. Numai eu mi rizemam pe
tata. Dar, c?nd qtiam lipsa banilor pe wemea aceea,suma fiind grczav de mare pentru
socotealamea, - cu inima strinsd de frici am plecat acasi, s6 cer tatei bani. Lataxa de
250 lei se mai adaugl gi intrelinereala gazdhpe l0 luni. Tata, auzind ce vreau, md
primi cu bunivoinli gi imprumutind 300 lei de la naqul meu Gheorghe C. Negtian,
mi-i dete cu uriri de bine, dar qi cu ameninlarea cu plrere de riu, cI nu gtie de va
putea si-mi mai dea.

Agadar, plec la Iaqi cu cei 300 lei, baza viitorului meu, ca sd md gisesc cu
colegii. Acegtia se asiguraseri de bani mai iute decit mine qi plecaseri mai inainte la
Bucuregti. Am plecat deci din Iagi singur, dar colegii mi agteptaula Gara de Nord, ca
sd md anunle cI socotealade acasdnu se poffive$te cu cea din tirg, c[ci numai gazda
cu odaie gi mincare costl 30 lei pe lun6, iar la pension ni se cere 125 lei pe jumltate
de an. Ce fac cu 300 lei pe an? Mirturisesc ci la acesteinformalii nebucuroaseam
r[spuns: ,,Ce-mi pasi? Bine ca am ajuns ?n Bucuregti t... j. $i intr-adevdr, increderea
mea n-a dat greg, cum voi aruta ntai pe urm6. Deocamdati ne-am aranjat trei din noi
(cici Voinescu avea de stat la un frate al slu) la o polonez5, cu 30 lei pe 1un6.A doua
zi m-am dus la pension qi am plStit cei 125 lei. Am aritat certificatul de la Seminar cu
gaseclase, media generall 9,25 paremi-se.Cind avdz-nt rbposatul Noveanu asemenea
medie, nu s-a pufut refine de a exclama: ,,bravo"! gi mi-a frgdduit gi inlesniri. Cea
dintii, ci nu se mai ia resful de tax[, ceea ce a gi frcut. Trebuie s[ spun ci noi, cei
patru fruntaqi, pdrlsind seminaruf clasa a VII-a, in care am urrnat aproape o lun[, am
l[sat un gol in clas6. Tuturor profesorilor le-a pdrut rlu de lipsa noasfri, dar in fundul
suflerului lor, poate aprobindu-ne. Mai ales unii la care ml g?ndesc, ca Gh.
Erbiceamr" Costichescu (Greaca, gi Latina), R[ileanu, directorul gi a{ii, n-au zis
nimic, nici de bine, nici de rdu. Pe cind Conon Avrdmescu-Donici, profesor de
Filosofie (care a ajuns apoi cunoscutul Mitropolit al Munteniei, venit de la Hugi) la

242
 Ir{
,J

IognN. MutolacJv

facerea catalogului, a zis: ,,sdrmanii de ei! Erau b[ieli buni! Acum giau pierdut
t;
t
,-\
cdrarea!" (Aga miau spus cI a zis, colegii rbmaqi, la Seminar). Cit de nenorocili am
hsea;
fost, se vede din situaliile dobindite de fiecare: B. Voinescu a ajuns referendar la
mmtfr-
Curtea de conturi, eu, profesor la liceul din B?rlad; Manea distins student la Drept, - a
Ton: a
murit de ofticd in ultimui an, la Gleichenberg in Austria ', iat Mandea a ajuns
rca e-"
licenfiat, avocat, mort in scurta vreme tot de ofticl care ficea ravagii pe atunci. Dar,
d dxn
pi""ur"u noastr6 din Seminar, am avut un mare noroc' cdci, prin legea lui Take
i Xo,an ",,
Ionescu, seminarigtii absolvenli nu mai puteau trece la Universitate decit la Teologie,
nF de
deci ni se tdia portila cu ,,Institutele Unite". $i inc6 ceva: colegii rdmaqi s-au pus in
Liceur grevd cu adminlsffilia gi unii au fost eliminali ca gefi de grevd. Nu qtiu ce soarti am fi
fui nr
avut qi noi.
irsd se
populari:
r bani. t&.8.1 De la Iaqi, am r[mas cu icoana celor doi profesori invdlali 9i
gi
Gh. Erbiceanu Costlchescu, aproape regulat membri in comisiunea de bacaiuareat
lu era din laqi; de asemeneaa ttndrului Vespasian Erbiceanu, fiul celui pomenit mai sus,
sa face
profesor de Istorie improvizat, cdci fbcuseTeologia la Kiev, dar inimos qi sirguincios.
; s[Etea
A frcut Dreptul, dupS licenla in Teoiogie de la Kiev, a intrat in magistriturd, azie
res.u ;i
consilier la Curtea de Apel. Am mai rdmas cu fragostea fe IaSi, ora.; cu o pozipin
Em pe
egcspliondf fe frumoasd, ca puline sau fefoc fu A,pmdnin"Si cu o ai"apdmof[neneascd
Pentru
tsxa de ,irii, fi"4tttd intimd co societatefdrd fezmdyuf oraseforrnarL cParcdpfaneazd asupra fui
ru- me xtftetutpias Si cdrturar af tonicarifor Sim"ariforfomni!
kqtian,
;deva l&.9J SA ne intoarcem la Bucureqti. M-a izbit rdu la ureche zgomotul asurzitor
de pe strdzi. Nu puteai deloc vorbi cu tovardqul decit strigind. Ce sd mai zic de
Bucureqtii de azi, un adevlrat infern nesuferit decit de cei nevoiti si stea sau si vind
ESC CU in el dupd treburi?
rinte la
knd- ca La gcoalalui Noveanu" cei patru ne-am distins imediat, am devenit importanfi.
tgzda Nu mai putearn, de admiralie falil de ciliva profesori noi venili qi foarte buni!
rnatate Admiram lecliile lui Marcel Brtndz6, doctor in $tiinlele Naturale de la Sorbona, cu o
ls€ AIn dicliune simpaticd gi c1ar5,cu desemnurile pe tabl[ admirabil de regulate; admiram
rederea qtiinla lui Gh. C. Dragu, de Filosofie ) care, prin lecliile succinte, ne-a introdus in
ilin noi qtiinla celor mai distinqi filosofi, capi de qcoald; ne pliceau lecliile regretatului St.
A.doua Mich[iieanu, macedoneaninv[fat in clasicism, inimos la predare gi familiar cu elevii.
mincare gratis in
inar cu $i profesorii lineau la noi. Noveanu ne-a oferit cdtri sfirgitul anului
menea pension; profesorul Dragu mi-a inlesnit prima lecfie (preparafii), cu 40 lei pe lun6, qi
ri Cea apoi alteli, caci, pe la jumitatea lui noiembrie, terminasem cei 300 iei. A trebuit deci
ni cei si apelez la profesori pentru lecfii gi apoi la alte mijloace, pe care le inqir imdiat.
n5- am
findul Am spus cd in noiembie 1892 am gdsit o leclie de limbile Latind qi Greac6,
a Gh. dupl recomandarea profesorului Dragu. Preparam o institutoare, care d6dea in
cu zis particular examen de liceu, Zoe Marinescu, mdritatd Tutoveanu.Aceasta a terminat
sor de Ticeulqi a urmat $tiinlete Naturale, fird sd le termine, cdci s-a mdritat Si transferat la
hqi) la Birlad.

z+t
 Ginduri despre VutcaniSi desprevutcdneni

Cu cei 40 de lei pe luni luali de la preparalie puteam face fali gazdei (30 de
lei). Dar mai aveam o prizd; biserica. intr-adever, tot prin noiembrie am umbiat dupd
un loc de cintire! gi, ?ntimpl6tor, am luat postul la biserica Brezoianu, dintre strlzile
Cimpineanu qi Brezoianu. Avea biserica venituri particulare. Preotul Nae Abramescu
m-a apreciat de la prima vedere, din ziua concursului, gi a doua zi, dupl serviciul
religios ce l-am suslinut la sffdnd, m-a angajat cintire! cu 50 lei pe lund. Se potrivea
la glas cu mine preotul, bariton, qi-i plicea felul meu de a cinta moldoveneqte.Cinta
qi el bine gi cinta frumos. Era institutor la $coala primari de la ,,Cuibul cu barz6".
Am devenit incet-incet, familiari, chiar prieteni. Avea doi fii, Sebastiangi Iancu, in
Liceul Sf. Sava, clasele a fV-a qi a III-a, pe care mi-a propus plrintele Abramescu s6-
i prepar sara,cind luam qi magaimpreun[ cu el acasd,iar in plus primeam 50 lei lunar
t...1.
Nici o grijd de gazdd, nici de mijloacele de trai. Dar mai trmeaz6. Pini atunci,
sI ar[t, c[ scoali mergea de minune. Eram fruntaqi noi, cei patru nu numai la
obiectele legate de seminar, dar gi la celelalte. Fizica o frceam cu Niculescu
Brlili,teanu profesor la fl.iceul] ,,Cantemir". Matematica cu Cosicescu, profesor la
fl-iceul] ,,Matei Bagarab", fost director de PogtI Bucureqti, Franceza cu Bonifaciu
Florescq de la fl,iceul] ,,Sf. Sava", Germana gi Romdna cu Mlndrescu, (nu Simion
M?ndrescu,profesor universitar, ci cel de la Liceul ,,Cantemir"), ardelean etc. $i la
acegtiaeram printre cei dintii. Cind veneawe-un inspector, Crdciunescude exemplu,
sau al,tii, pe noi ne scoteauprofesorii, ca si fim examinafi. Pensionul,,Noveanu", cam
deochiatpin[ atunci, incepe si se remarcein bine. Din cauzaasta,Noveanu nu gtia ce
sd mai facd de bucurie. Mi-aduc aminte cd,labacalaureat, la teza de $tiinlele naturale
gi la oral, Fuica (cu profesorii Voinescu gi dr. Obreja), am obfinut note strdlucite,
ceea ce mi-a adus elogii din partea profesorilor respectivi, intrbindu-mi unde am
invi,tat. Cind le-am spus de Pensionul,,Noveanu", au rdmas incremeniqi.Nu le venea
sE cread6! Aceeaqi surprizi la Latind cind, la intrebarea profesorului Quintescu,
universitar, am rispuns cd poate si mi pun6, unde vrea, s[ traduc. intr-adevdr md
puse si ffaduc din Tit Liviu, autor greu gi deloc cunoscutde mine. Am rispuns aqa,cl
am luat 9. La alte obiecte am rlspuns potriviq cici nu le invllasem in Seminar. Chiar
la geografie, invillatil numai in qcoala primar6, am putut lua nota de trecere, la vestitul
N. Barbu, de la fl-iceul] ,,Sf. Sava". De amintit un lucru curios: la Matematicl eram
tare, avusesem tot notele 9 qi 10. La bacalaureat examina profesoral Petrescu,
universitar, zis qi B[di!a, om neryos qi birin. M-a intrebat ceva de la coada
Geometriei in spaliu, o teorie rar studiatS, unde m-a incurcat qi, firi alta imi dete nota
3. Noroc de celelalte note, cici aveam media generall 7. Mai amintesc cd
bacalaureatull-am trecut in vara anului 1893, cind a fost organiz.ati,nanifestalia de la
Cotroceni, la profesoral Brindz6, din cauza unor rezultate de la teze, rcz;ultat care a
fost apoi casat.

244
 Ioan N Manalaclg

l0 de
@ d). Universitatea
luilc
E$AU [&.10.] Universitateaam inceput-o in 1893, toamna, odat[ cu recrutarea,cind
atul m-au aminat pentru studii fin indeplinirea serviciului militar]. Aga am ficut aminarea
fr"ea trei ani de-a rindul, plStind cite 200 lei pe an.
inm
d- Tocmai atunci s-a infiinlat $coala de Finanfe, pe lingi Ministerul de Finante,
t" in cu scopul de a ridica nivelul cultural al viitorilor funclionari de finanle. O pepinierd,
r EE- Voinescu gi cu mine ne-am prezentat la concursul de admitere, la burs6. Am iegit al
Ilsir doilea. Scopul nostru, ca studenli, era de a avea asiguratemijloace de trai.
Voinescu a luat gi diploma dupd trei ani, eu insumi m-am prezentatla diplomi.
mi- Am primit in primul an cite 60 de lei pe 1un6,apoi cite 90 lei. Ce bine ne-a prins! Dar
il a qi cursurile ne-au prins bine: lui Voinescu, cdci a dat examen pentru re$rendar la
!$gL] Curtea de conturi; mie, cbci am dat examen la specialitatea secundardla Drept. M6
rla pricep binigor in chestiunile de Drept, cdci am ficut (acolo) Dreptul constitulional,
riu. Dreptul civil qi Procedura civilb, cu Procopiu, Dreptul penal cu Victor Antonescu gi
fim Procedura penal5. Dreptul Internalional qi $tiinfele Finanlelor cu At. popovici,
ii la director. Dreptul comercial cu Virgil Popescu, gi Italiana etc. Se inlelege cI obiectele
pftr- erau predate succint; principiile insi erau reliefate. Am uitat si spun de Contabilitatea
:IIT' ftcuti cu Lisu de la Banca Nafional5 gi de Chimia Industriald, frcutb cu Maximilian
lce Popovici (la Monetdria Statului fbceam experienfele). Am ajuns astfel si am in
trle primul an leafa de la bisericd 50 lei, leclii de acolo 50 lei, cea de la d-ra Marinescu 40
nE" lei gi 60 lei la $coalade Finanfe,total200 lei pe lund.
,IIN
ET Tot in acel an, am inffat ca pedagog la $coala Normald ,,Carol T.,,, Calea
EIJ. Rahovei, cu casd qi mas[. Cursurile le urmam regulat la Universitate, cu prietenii qi
d camarazii mei de la Litere: Gh. I. Chelaru qi Augustin Scriban, cunoscuti de la Liceul
,Gfr ,,Noveanu", cdtre sfirgitul anului. chelaru era tot seminarist. iar scriban fiul
nu profesorului de la $coala Comercial[, Galali, licean.
iui
m Tustrei ne intreceam, cetind impreund, mai ales eu gi chelaru, secretar la
cu- $coala Normal[ a inv5{ifurii poporului romdn ,,Sf. Ecaterina". Examenele le dldeam
da regulat. Profesorii de la Filologia clasic6, in special, ne apreciau mult (Quintescr:,
ffi Latina, Francudi, Greaci). Nu-mi erau simpatici Tocilescu, care preda istoria (lui ii
cfr plEcea adulalia) gi odobescu, care vorbea greoi, mai greoi decit Tocilescu. Mai
rh simpatic erau Hasdeu, care preda Filologa comparatd, cu vastd erudilie gi imaginalie
,a in,,etimologie". Pe Coco Dumitrescu il frecventam cu pl[cere, pentru magistrilele qi
sar,rroasele lui leclii; pe Maiorescu, pentru obligalia examenului de Logic6 - dar gi
pentru clarele gi convigitoarele lui leclii de Logici gi mai ales de Istoria Filosofiei. La
aceasta(din urmi) mi-a venit gustul sd dau qi eu examen in primul an. Subiectul era
din Schopenhauer:Die Welt als Wille und Vorstellung. Am cetit acasd opera lui
Schopenhauerqi am fbcut lucrarea. La rezlultat,colegii mi-au spus cd Maiorescu a
 ardtat lucrarea mea ca cea mai buni qi doar nu unnam Filosofia,
dar pesemneaveam
aplicare.
Din punct de vedere material mi intorc la anul al II -lea
de de Universitate,
c?ndprofesorul Dragu gi riposatur M. Brindzi ne-au luat,
ca pedagogi preparatori, la
noul lor pension, fostul ,,Novearu". primeam g0 lei pe lund gi'mincare
gi casa.Afunci
aveamdeci:40 lei lecJia,50 leibiserica, 50 lei tot acolo preparalia,qO
lei Oe la $coala
de Finanfe qi 80 lei de la pensionul ,,Dragu", total 310
leipe'lund, ptr, qi
casd.Leafi mai buni.decit a unui profesoisecundar la inceput. -io"*"
Adaug apoi: am arrut
ca alternarealti leclie
9: 4o lei, pe urrni 50 lei la gcoaiu No.-uTe i il"ar"*li
poporuluitomdn,ca suplinitor de Istorie al lui Mihai Popescu,fost administritorai
casei $coalelor, 50 lei, artadatl, la Seminarul
,,Ni6n,,, in locul lui Anghel
Demetriescu" profesorde Istorie,am fost profesorde Latinaia Institutul
cu 60 lei, la alt pensionde fetecu 40 lei etc. ,,Belteaiu,,,

Nu numai ca n-.amdus nici o ripsdbineascr, cit am stat la Bucuregti,

dar am
trimis 9i tatei cite 70 lei p: luna, uptoup. un an. si fi v6zut
bucuria batfinului, cind
primeade la Prim[rie mandatul.

De la o weme mlncam la birt: la spiru Gheorghi', cu g

lei cartelade 30
mrmere;apoi spresfirqit, la onodiescu,in sff. spitalului miiitar
(Francmason6). Aqa
am triit qapteani in Bucureqti,c6ci tot aminampl".ur"u din
el, agteptindpublicarea
examenuluide capacitate,ceeace s_aintimplatix-l900.

l&.111 Aqadar, in 1g99 toamna am dat examenulde licenli in gtiinlele

Filologice' Subiectulales pentrutezd a fost:
,,Cumterminaliunileverbalelatine au
devenitterminaliuni verbaleromanice.ce schimbdri,foneiice
au suferit?,,pentru
aceastaam citit mai mulli autori:HasdeqGeorgian,Lambrior,philippide,
w. Meyer
- Lubke, Diez, schuchardtrKorting etc. Lucraieaera compusedin-doue
pa4i: i).
teoretica,adtcdariltarealegilor foneticedin Francezd,kaliaid,
Spanioli, roitughezi,
Geto-romdn[9i Romdnacu cele trei dialecte,legi care at prezidat
la schimbirile
termnafiunilor;2)-practicd, adicdaplicareaacestorlegir."rp".iir,,la fiecareschimbare
de terminafiune.Indicdm numai paragrafele,la caie ,"f"r"u-
schimb6rile,lucru
migllos' Asta ficu pe Pompiliurfiid (profesornou venit in locul
riposatur"i r-1oj
sd protestezecitre coleg al meu, apropiat de dinsul, porfesor, de greutatea
cercetdrii'Lucrareafu'n -Litere,
Bogdan,o premiacu 300 lotuqi aprobaticu dlstinclie,iar decanuiFacultnliide I.
lei din fondul ,,Hillel". Din cauzacheltuieliloin-amputut s-
o tipdresc.Dupd licenli, prezentindu-md la Ministerul de Instrucliecu o cerere,am
fost numit profesor la Birlad, liceul de biiefi, pe ziua de
15 noiembrie 1g99,ca
suplinitoral lui v. simionov,director,cu ore dL Germaneqi
Greacr.
Tot ca studentm-am ptezentatla Ministerul de Exierne, la
concgrspentru un
postde impiegat.Am reugitI-ul, dar, fiind un necunoscut,
s-acasatconcursul!

]lll
il
 IopTLN. Monolac.he

II. PROFESORATUL
a). Primii ani

l&.12.1in ziua de 14 noiembrie 1899 (seara)plec din Bucuregti ia Birlad, unde

ajung dimineafala 15 noiembrie. Poposescla prietenul coleg, Eugeniu Bulbuc, unde
intru in gazd| at 90 lei pe luni pensiune complet[. Cu ei mI duc la 8 dimineala la
Liceul ,,Codteanu'', prezentindu-md directorului V. Simionov, al cdrui suplinitor
venisem. Aveam $ase ore de Germand 9i cinci de EtnA. Elna o gtiam bine, dar
Germana n-o invdlasem in scoald deloc. La Seminar, Germana nu se preda pe atunci;
iar in clasa a VII-a a Liceului ,,Noveanu" o t[cusem cu Mindrescu pentru prima oara.
A trebuit munc6 grea ca si invl! ceva gramaticd qi s[ traduc pentru noti. Noroc cd la
bacalaureat nu se cerea. Eram in aceeagisitualie ca gi pentru Francezd, pe care de
asemenean-o invilasem la Seminar. Dat tot o rupeam mai bine la Francezi, cici
gramatica gi cetirea de Castanio o fbcusem aparte in clasa a VI-a seminar, Iagi, cu
profesorul Vintu de la gimnaziul ,,Alex. cel Bun". Ajunsesem s[ m[ descurc la
Franceza. Profesorui Bonifaciu Florescu m[ pusese chiar sd traduc (din francezi)
nigte fascicole ale lui din istoria domniei lui Bibescu. La German{ mergea mai greu.
Cind am fost pedagog la $coala Normal[ ,,Carol I", ultimul an al acestei gcoli in
Bucureqti, cu subdirectorul Vasile Teodorescu, ofi,ter de vindtori, demisionat, apoi
licenfiat ?nDrept gi mai apoi devenit cel dintii avocat militar, am inv[fat,,Morfologia
qi Sintaxa gerrnand" de Coman cu toate exerciliile cuvenite. Faptul ci majoritatea
c6rlilor de filologie clasici erau mai ales germane, m-a silit s6 inv6! limba. Imi
ftcusem inc[ din Bucureqti o bibiiotecd frumuqic[ de cirli in francezi, rom6nd qi mgi
Me1'er ales german6, cump[rati in rate de la o librdrie din Viena, cu 15 lei rata pe lun[. In
asemeneacondiliuni am putut corespundecatedrei de germanl clasa a II-a qi a III-a
din Birlad. Carteade predare era de Meisner, foarte didactic[. Inv[fam de acasi lecfia
gi fbceam qi conversalie dup[ intrebirile din carte. F[ceam oricum o figuri bun6 fa!6
de elevi. Astfel am dus-o un an, in care timp nu gtiam decit qcoall 9i cas6. Trdiam
lucru bine la Bulbuc.
Dup6 Paqti, am inceput s6 ies in orag, cdci am dat de qahiqti 9i gahul era patima
mea inci din Bucuregti. Acolo invdfasem, binigor, jucind cu jucdtori tatt, mai ales la
itere. I. urmd cu Hercule Guiiju, se infelege cu avantaj (dama contra turei). in Birlad am dat
de Wladislav Kaminski, autodidact, devenit apoi un intim prieten, al meu. Juca la
Prtruts-
Ere.am inceput mai tare decit mine gi foarte bine in comparalie cu maeqtrii din !ar6. Cu dinsul
899. ca am invifat mai mult, ajutat 5i de ci4i, pe care le studiam, acasd,pind ce incet-incet
ajung ceva mai tare ca el. in anul al doilea am jucat cu el qi cu inginerul arhitect
trtru un Teiller, cu ing. Negruzzi din Bucuregti, n[scut la Birlad, unde venea sd fac[ planul
oragului sdu natal. in anul al treilea a venit la liceu, la catedra de Matematici,
profesorul tin[r Iancu Neagoe, elev de-al lui Gudju. Cu mult[ teorie gi talent, a
devenit un adevdrat gi nepreluit emul al meu in jocul de sah gi un bun prieten' MI
intorc la scoald. in septembrie 15,1900, prin stiruinja seriosului profesor Gr. Neguri,
am fost numit profesor suplinitor la catedra liberi de Latind, rdmasddupi plecarealui
 Ioan N. Manalache

g1e
b). Cariera meu de Profesor
':*
*ts pu tot suffetu[ si puteredfe muncd,spre
f&.14.] futi-apfacat profesoratufsi mi-am
fe
afi k tndtpimea[ati*1, oSi ** am tnfefes-o.!,[u md faud far amfost 6ine aprecint ;i
mea erd: sd muncesc [in toate
iffi
oltoritapti, superioare,St fe cotegi Si fe efevii mei. aeviza
!s: puteri[e cd sdfac din efeuii tncre[infafi mie viitori cetdleni trefnici sd ojungd in situa!runt
'6une,
h cfii^ariai susfe ceain careajunsesemzu, spre 1ucuria meaSi a pdrinpifor efevi[or' $i
ilfr" pot afirma cu frntea sus c6 am reuqit Am avut un metod propriu, deosebit in parte de
ce suna clopolelul de intrare, ieqeamadesea
rF icel] al altor colegi. Intram in ori indati
la acest
Or,pi clnci minute de la sunare, frrd ca elevii sd se neiinigteasci! Eram atent
lucru, clci ei erau legali de leclia ce le-o frcearn, pe cafe cdutam, anume mlsurindu-
ri-a
Ile o, se o sfirsesc. Nu slAteampe catedrd ci inaintea elevilor. Dup[ ce md convingeam
fiecare
trs; de elevii buni, lucram mai mult cu cei slabi, pe care ii ascultam aproape in
ore pe sSptdmini. Nu le puneam note
r- or[. $i erau pe atunci la Latind cinci-opt
o not6 de trecere. Astfel c[ nici un
imediat, dar nu 16sanr,pe cei slabi pini nu c[p6tau
fbceam pregdtirea
w elev nu venea la scoal'i cu leclia nepregltiti. Cam spre finele orei,
a uqgra
C lecliei viitoare, dind toate explicaliile necesafe' pe care le credeam, spfe
nici
bc elevilor inv[farea definitivd acas6.Nu permiteam scrierea traducerilor in clas6:
juxte nu o admiteam, decit ca un controi, dup[ ce elevul a lucral
m: intrebuinlarea de
latinigti'
5€ singur traducerea. Cu acest sistem am reuqit sd fac din devii mei buni
buni, de la
[- Dovada se fbcea la Universitate, unde profesorii vedeau nigte studenli
erau
ryiI inceput, qi mai intodeauna le acordau burse la concursul linut' Birlddenii
de liceul unde au inv6!at. Md cunoqteau apoi' N-am
ur renurnili, gi profesorii intrebau
dsr l6sat nici un elev repetent, rar cite un corigent' Toli au ajuns la situalii frumoase:
care si
l5 r ofi1eri, profesori secundari,profesori universitari, medici etc. N-am vdzut unui
prin diferite
tin nu'm[ salute de departe 9i cu bucuria in ochi. Acum md gisesc cu mul1i
qi inc6
trm oruq" ql ocazii. ii .noor. mai pe toli dupi fa!6, adesea dup6 nume' Trdiesc
De cite
F. lungest viala din bucuria ce o arn, cind mI gSsesccu ei' Parc[ v6d pe fii mei'
qi i-am salvat! Nu sufeream sb spun[
f,rn ori am st6ruit pentru cei slabuli la alte obiecte
neadevarul' Dictonul era:
minciuni gi-i pedepseamp[rinteqte, cind ii prindeam cu
cum. M6 iubeau qi ei $i-mi ziceau: mo$
,,Minciuna e inceputul crimei" qi le explicam
brrip. Aqa ziceam gi noi la unii profesori, de ex.: D-l Gh. Erbiceanu,profesorul de
;n
in greac',de la Seminarul ,,Veniamin Costache". Pentru purtare rea n-am pus noti rea la
& studii, ca a{ii.
ial- Am fost qi inspector secundar, la gcoli secundare particulare din Moldova,
Am
de 1911-1913.Cu aceastaocazie,am cunoscuttoate oraqelecapitale din Moldova.
Minjsterul
Ei- v6zut gi cernaulii, Suceava.chiar ca student la $coala de Finanle (pe ling6
Suceava conduqi in excursie de profesoral
nlr de Finanle, sub Ghermani), am v[zut
:rrn Maximilian Popovici. Am trecut prin Cimpulung (Bucovina), Iacobeni, Dorna-Vatra,
Ceahliul,
sei PiatraNeam!, mergind cu plutele pe Bistrila. Am vizut Pietrele Doamnei,
prin Gaiesti-
tre Toancele. Cu acelagi profesor fbiusem altd excursie pe la Bucureqti
apoi Bran, cu carulele, apoi pe jos, pe la noua
15 cimpulung cu trenul, apoi Ruc6r,
fabricd de hirtie, iar de la Braqov inapoi cu trenul'
 Ginduri despre l/utcani Si desprevutcdnmi

[&.15] Mi intorc la liceul din Birlad, sprea ardtacursulviefii.

Dupd examenulde capacitateam fost numit in oragul cerut: Birladul, mai
aproapede Vutcani,undeeraupdrinlii mei, in 1901,pe I septembrie,la catedrelede
Latinl qi Drept. in 1904,vara, m-am insurat cu ConstanlaLecca, fiica lui Casian
Lecca proprietar la Minlstirea Doamnei linge hotarul Botoganilor,cunoscut la
vutcani, cici aveain hotar (la nord) mogiavladnic, zestrede la soacri-mea,Maria,
fata lui G. Siulescu,profesorulde la gcoali Mihiilean[ din Iaqi.

Tataavuseseocaziasdvadl fata:mamaei, fiind in trisur6,in trecereprin satul

Vutcani,[de] la Copdciana(a heia mogie),spreVladnic,ii incredinlasepungasprea
pliti ceeace cumpirasede la o privSlie (Butuc,nasmie dupdnevastalui); decitata o
credeao gospodini de incredere.Dupi indemnul tatei, a trebuit si merg la Iaqi, unde
locuia familia Lecca (mama, doud fete gi doi fii), str. copou caseleDiamandi,
deveniteapoi Mirzescu-tindrul.Mai ?ntii insd trimisei pe preotul I. Cosma,vdr cu
tata, care sd anunfe sosirea mea gi scopul, drumului: cererea in cis[torie a
domnigoareiTansa,deoareceCasianLecca, socru-meu,murise de we-o trei ani,
hebuia si mi prezint filului cel mai mare,inginer Th. G. Lecca(Turel), fost gef la
atelierele,,Frumoaga"CFR flagi], apoi laUzina ElectricdIaqi.

Acestamd primi in vesti, in birou, fiindc6 era cald. S-auitat la mine, c6ci nu
md cunogtea, m-a examinat,mi-a figdduit ci scriefetei $i ci imi va intoarcevlzitala
Birlad, ceeace a ficut in duminicaurmitoare.Aici m-a pus la incercare:la joc de
biliard gi de qah,undeeramambii jucrtori tari. Ne menajamunul pe altul, in plus el
mi studiasi afle firea mea.

Era deqteptbndila Turel, cici in scrisoareape caxea trimis-o apoi surioarei

sale,mr descria,,ca un pictor, care ar fi intrat in sufletul meu". Cu sugestialui, a
izbutit, sd se faci cdsitoria, in care trbiesc qi acum. Mi cunogteabine, cum il
cunogteam gi eu. Plcat ci a murit de timpuriu,la 68 de ani. Era saemplarde cinstit.
$tia cartemulti qi in toate ramurile era cunoscdtor.Pind qi muzica o qtia gi o simlea.
In timpul logodnii frceam trio-uri: violina(el),piano, sora lui, iar eu canto.Dup6
clsitorie a venit mai tirziu la Birlad, inginer-gefal Uzinei electrice.Er; intre timp,
am invdlat violoncelul, la 40 de ani - dupi metod6 gi citeva leclii ftcute cu
violoncelistulde la orchesti regimentului12 ,,Cantemir".Ajunsesems6 f;n onorabil
rolul tn trio qi quartet.F6ceamo dati pe sdptimind muzici de camerdacasl la mine,
citeodataqi la Uzina electricd.PentruvioaraI aveamde la rdzboiulmondial,pe Saga
Kangfiizar,polonez,rdmasla Birlad de atuncigi insurataici. Muzicantdin fire, venit
din Bagarabia,cunoscitor de literatur[ muzicall, de literaturi propriu-zisdgi de toate,
elementsuperioqsuflet de aur, linea rolul in quartetcu mult suflet. P[cat ca a murit gi
el repede,de inim6! In afari de el, s-aumai perindatla vioaraprimr qi a$ii. D-ra
Buliga de la Birlad (ficuse Conservatorulla Iagi), CosticdCioriscu, tot din Birlad,
fiul unui muzicantde, la orchestrdRegimentului12 ,,Cantemir",Spanopolgi a[ii, in
hecere.viola o linea distinsul gi pasionatulmuzicant,J. weinfeld, medic qi bun

250
 IoanM. Manolac.ltc

prieten; vioara a II-a o lineau mai mul1i muzicanli in trecere qi cu schimbul, intre a{ii
amicul meu Tdzl6oanul, geful Serv. de mlsuri gi greutdli. Violoncelul il lineam eu'
Am cintat qi in quartete cu pianul, linut de nevast6-mea,care ficuse qcoali de pian la
L mai Miinchen, unde invdlase liceul particular. Asta o ficeam o dati pe siptimind la mine
sle '1e
acasA,citeodatd fgi] la serbdriie date in oraq qi eram apreciali bine- Citva weme am
iasian
avut 1aquartet qi pe un cdpitan Popovici, flautist de seami din Bucureqti, fost secretar
um la general il Mioirt"rolui de Finanle, inainte de a fi eu student, gi directorul primei
Malls- cinta in quartet ,
$coaii de Finanle din Bucuregti, de pe lingd ministrul respectiv. Mai
vioara I qi Oskar Hinke profesor de muzici la $coala Normalb de b6ieli din Birlad.
qi
Aq putea zice cd in casa mea a fost cel dintii, dar ultimul quartet birl5dean' Nici in
r saurl
iaqi, cu Consevatorul sdu,nu era otganizatd muzicf de camerl, ca tn Birlad.
srre a
itata o in
f&.16.1 Am trdit aqa, mufumit, din anul 1899 pini in 1946, decembrie,
! unde mijlocul, familiei, compusb din: sofia, o fati qi cu mine, inconjurat de prietenii pe
nandl
care mi i-am frcut. La 1910 am ficut totul qi am adus in Birlad pe fratele meu,
rdr cu
Neculai, care era profesor, la gimnaziul, devenit liceul, din Huqi 1...1Mai pe urm6 s-a
orie a
insurat cu fata profesorului Slobozeanu de la $coala NormalS fdin B?rlad]. Printre
ai aai.
prieteni am avut qi pe Eugen Bulbuc, secretar la liceu sub directoratul meu. Am
gef la
mijlocit qi la insurltoarea lui cu Eufrosina Colescu, institutoare, rudi cu profesorul
Ghica din Hugi. Am fost gi la Hugi pentru inchegareaacestei cdsitorii fericite. Cind
mi-am luat casadin B-dul Epureanu, 32, am fost vecini cu casalui Bulbuc, pe care qi-
ici nu
'vitala o intemeiaseintre timp. O familie vesel6,muzicanti qi ospitalier[, unde ne intruneam
adesea noi, prietenii lui: Grigore (:Grigoral) Vasiliu, sincerul meu prieten, Mihai
Fc de Turbure, IonBut6, V. D. Vasiiiu, frate cu Grigoraq, Nicu Simionescu etc. La fiecare
pilusel
din ei ne intruneam in diferite ocazii. Cei mai mulli au dispdrut inaintea mea, deqi m[
pov6luiau pe mine s[ nu duc viala pe care am dus-o, cdci, ziceau ei, imi scurtez via]a,
ie iluzie! Adevdrat ce zice Papini gi, cu el, gtiinla reflectatd, ci nimeni nu cunoaqtein
tioarei
fondul sufletului qi al puterilor launtrice! Fie trupegti, fie sufleteqti.
, tui, a
nm il cu sintaxa
l&.17;Ca profesor de Latinb am fdcut Sintaxa latinb in comparalie
Gmstlt. romdn, care treducea pe cel latin, urmitorul,
rom6ni, adicd am pus intiiu exemplul
iimtea.
ardtind asem[narea, cum e in cele mai multe cazuri.Iar cind fenomenul sintactic nu
Dryd avea nici o leg[turd intre latinl gi romdnd, am pus titlurile Latinism qi Romdnism,
; timp,
spre a arata spiritul concepliei particulare a fiecbrei limbi. Sintaxa latin6, llsatd la
ie cu
Liceul ,,Codreanu" qi la Universitlrile din Bucureqti, Iaqi ti Cluj in mai multe
nrabii
exemplare, formeazd monumentul (amintirea) valorii mele profesionale. Am mai
,lnne,
Acut gi alte c[r!i, didactice: Latina de clasa a III-a gi cea de a fV-a, Elina de clasa a
c Saga
VII-a gi a VIII-a. Acestea,deqi bune, dupd mine 9i allii (ca metodb pedagogici), nu au
, venit aiti pretenlie decit cea didacticl'
I toate,
mitqi
Teza mea de licenll este de asemeneaimportanti. Am spus cd a fost premiatd
L D-ra
la Universitatea din Bucureqti cu premiul ,,Hi11e1".Nu gtiu dacd voi putea-o tipdri, se
trrrlad,
inlelege, revdzltd dupd cunoqtinlele mele actuale, dar lin la ea qi cred ci o voi tipiri'
ryi in a- tradus p"ni* Casa $coalelor gi tipirit cu cheltuielile acesteia, opera lui
p bun
Cicero, De Oratore, bund pentru magistrbli gi avocafi.
-ui
251
 Gtndui despre Vutcani Si desprewtcdneni

Rizboiul, a incurcat multe gi pe multi. Mai multe chestiuni de specialitate,pe

care le studiam cu gindul de a le publica, au r[mas balt6, de ex. Realia (ideiie glsite)
din Iuvenal, proverbele latine in compara{iecu cele romAneqti.

c). Politica

[&.18] Nu am vrut sd gtiu de ea, pind nu mi-am stabilit carierea,pentru care am

muncit, in mod sigur qi independent.Ca student, cetiam mai mult Adevdrul lui A.
Beldiman, din care imi ficeam unele sentimentepolitice. Din cind in cind frecventam
clubul socialist, vestitu,,Sotit''unde ascultam discursuriie lui I. Nddejde, V. Morfun,
C. Dobrogeanu-Gherea,Anton Bacalbaga etc. Dupd stabilirea carierei, din care
aveam cu ce trdi, m-am glndit sn iau parte, cit de mici, la gospodiria publicd a lnrii:
evenisem prieten din timpul studenliei cu Grigore Vasiliu. Acesta era din Birlad gi,
profesind avocatuta, a inceput a face politici, inci mai inainte de a veni aici.
Simpatiile l-au indreptat spre socialigtii conducdtori de aici: George Diamandi, V.
Diaconescu etc. Primul proprietar de la Rogiegti-Filciu, al doilea institutor. Ambii
inimogi gi iubitori de cei nevoiagi, toli intr-o alegerede deputali in alianla cu liberalii.
Grigore, - dupd reuqiti - a fost numit in Consiliul Comunal, ca ajutor de primar al iui
G. Vidra, primarul. in Birlad, am reluat prietenia cu Grigore Vasiliu, pini cind
socialiqtii, in frunte cu Ion N[dejde, au trecut la liberali, gisind ci, in fara
Romdneasci nu e incd loc qi vremea de a se face socialisrn, nefiind o lard industrial5
t..l
d). Gospodlria

[&.19.] Dupi insuritoare, am stat citeva luni cu nevsata in odaia in care

locuiam holtei, la V. Costichescu, lingA dr. Nifulescu. M-am mutat apoi la Manoliu,
dincolo de piaf6, aproape de profesorul Slobozeanu, unde am stat qase luni. Dupd
aceea am luat cu chirie casele doamnei Ghimbiganu, lingi casele Juvara. Aici am
locuit 9 ani cu 900 lei pe an, unde am avut oameni de serviciu pe Ioan" de la Valea lui
Darie, sat mic aldturi de Vutcani, satul meu natal,jud. F6lciu, un om foarte vesel qi de
credin!5, gi pe Dadca, bucitireasd. Ambii au stat la noi doisprezece ani. Femeia era
aga de buni, ci devenisebucitireaqa familiei, imprumutind-o qi tatei Cicii (Casetti)
la lagi, apoi lui bAdila (Turel Lecca), cind a venit, singur, ca qef al Uzinei Electrice
din Birlad. Omul a fost la rlzboiul 1916, s-a ?ntorsbeteag qi a murit in spitalul de
lingi gara Tutova.

in 9A, toamna, ne-am mutat in Bulevardul Epureanu, 32, in casele lui Jenici
Lupu, cumpdratecu 22.000lei. Aici am stat boiereste,patru odii qi una de colo-colo,
sufragerie,plus doul od[i in subsol, una pentru cdmardgi alta bucdtdrie, beci bun qi
mare sub cas6, doui kiogcuri, unul pentru lucruri qi altul sufragerie de var6. in fine
atenanseetc., plus gridina cu fintinl, care avea api bund de bdut, cdreia i-am frcut
colac de ciment, apoi erau pomi fructiferi, la care am adus a{ii de la pepiniera

2s2
 IorlmN. Iltanalacle

cumnatuluiGeorgeLecca, de la Vladnic-Crasna.Am pus qi vi1[ de vie, feteascS,

adus[ de la Tecuci,241 butagi.Aveamaici: meri de soi bun, peri idem, caiqi,cireqi,
tpe
iire) viqini, nuci, smeurdetc. Am fbcut mas6in grndin[ pentru magade sear6,unde am
adusqi lumind electricd.Era un adeviratrai. Am cump[ratradio -1500 lei. in salon"
mai rar, dar intr-unul din kiogcuri,ficeam,muzicl de cameri,cu coardesaucu piano:
quartete,chiar quintetela piano, suslinutede sofiamea.Am cumirat autorii clasici.
Era o feerie.Veneauadeseaqi prietenii mei. Am ficut r6zboiul din 1913qi cel din
;am 1916,ca ofifer de rczewd.Mi s-audat titluri gi drepturilede ,,veteran",avind gi foi de
iA drum gratis - conform legii. Am fost gi profesor la Liceul de fete ,,Iorgu Radu".
lam Sinitogi am fost cu tolii, degiin l9l7 am zicut de tifos exantematic,din care am
rimas cu vedereasl6bit6,fiinrl nevoit sd port ochelarila cetit, ca gi acum.Am avut
Srn'
trale
gasegradafii,cu ceamilitare.In 1932,ianuarie,am iegitla pesnie.
irii:
I rt, l&.201Aga am trdit la Birlad, apoipini in 1946,in casamea,carein 1940,in
rici. urma cutremurului,s-a zdruncinat.Dar tot aveamlocuinlaposibili, cu doui od5i,pe
carele-amreparatcu 20.000lei. Cind a venit rdzboiuldin 1939[de fapt I94I], mi s-a
,v. pus o grea problem[: cum pot face reparaliacasei.Acum toate erau scumpegimi
nbii
alii. trebuiau 20.000.000lei fbanii erau devaloruali afitrrci]pentru reparafie,dar nu-i
I lui aveaq clci tr[iam gi atuncinumai din leafamea.Mi-am propuss6 vind casa,ca sd
:ind pot ldsa fiicei mele fMioara] un mijloc de existenll. Venind ocazia,am vindut-o
judecitorului Simionescucel mai bun plagament,dup[ pirerea mea,cu caream fbcut
fara
i^l6 24.000.000lei. Voiam si trbiesc in Birlad pind la moarte: luasemcasa lui Ilie
Tecuceanul,cu 50.000lei pe lun6. Dar fiica gi cu nevastalineausi ne mutdmla Iaqi
lingl cumnatulinginer Casetti.Cind Mioara s-a intors de la Iaqi, unde-miangajase
odaiaactual[ in casaBogdan,vis-a-visde Casetti,cu 80.000lei lunar,aducdudu-miqi
o scrisoarede la cumnataCicaCasetti- prin carene invitau sl ne mutim la lagi, unde
)are vom gisi un locugor,ziceaCica- in urmastiruin{elorfetei gi nevestei,am cedatgi am
rlirl hotirit si ne mutamla Iagi.Am l[sat o partedin lucruri la vecinuldin stinga- prieten
upd cu noi - qi la Bulbuc,pianul,nigtedulapurigi o ladd,iar la Tecuceanul, bibliotecamea
tm frumoasI,maqade sufrageriegi c64ile melede Sintaxi latind- 72 pachetea 30 buc6li
rlui -, pe care nici nu le desficusem,aga cum veniserdde la Tipografia Statului din
ide Chiginlu. Am dus lucrurile la gatr gi apoi am plecat,pe rind mai intii fata qi cu
era nevasta,cu lucrurile,gi dupi citeva zile am venit gi eu. $i acumiati-mi-s cetdfeanal
,tti) Iaqilor,cu locuinlain str. Albine|w. 4.
rice M6 oprescaici cu naraliuneagi las pulin timp, ca faptelece au decursdin
.de decembrie1946 - inainte de Criciun - si se agezein sufletul meu gi sl devini
amintirilevielii meledin Iagi.
Materialulextrasdin volumul
uca ,,Btrladul,odinioardqi astdzi"-OameniSifapte VolII
)lo, Subredaclialui RomulusBoteanu
r$i
ine
cut
Lera

253
 IoanN. Manalscltc {
t,,
,i*

In loc de posffa-ti
m3
4nts* Ajungind la ultima pagini a prezenteicdrfi, mr simt obligat sr exprim
aici
tgrt mulfumirile mele pline de recunogtinli,insolite de aleasi consideralie,
ur^matorilor
[lt|:,F vutcineni: prof. valentin vicol, prof. Aurel r6b[caru, Ing. Laurenfiu
vasilache,
ni sl economistEugeniu Marcr4 fostului primar Gh. Stanciu, economistului
Mih6it6
l Ce i Diaconu- gefulagenlieic.E.c., prof. Mih[ifd Arsene- directorulgrupului
vutcani, economistListica Portase,prof. Mircea Bostan,prof. Ion Diaconu $";i;;;];
b,a _autorul
hRe caftii ,,Monografracomuneivutcani", pentruprelioaseleinformalii gi pentru
sprijinul
635. moral pe care mi le-au dat in tot intervalul de timp cit am lucrat la
elaborareagi
vi si redactarea materialuluice constituieconfinutullucririi.
r ,-i
I.N.M.
nin
gmt
rfusc
hie
Er"ii
G$e

lde

i-a
*CU CJ
aflu i ".c

ului
loc iI
\&
rdin
riul
ede
6rul
La
dfra
cuat
 Gin&.ri despre Tutcani Si despre wtcdneni
m
htr*

' il ' 't.'r',

r.'
F{$,,
...'J{11* 1",'

tffi
tftt
i
lr
..t.t
I i.'
:
'
'.:
I
.. i.

eF. .
*T*"
r,,

7* i1 :
i;1: " '.
i.

i 1-**S
ffi
 i \' ,,1
./'1'
\-'\. 1 : . ,'liY'
itii':\-.J-<
4 \./
\ir
.\

:-"
),

+*l'--i--
t..:l'f
,,,, ,
l rrr

-il&,

ils.-
q* * .':- 'r ,r , ;* -
\..\l 1 , . 'N" t | r,t $J
' .. t
I t',
\\ I N.h-\' \
t.-.\ . ].
ot

l
 Iorrlaf- ilanohdtc

clmtns
AARTEII

a) Argument (in loc de motto) 7

b) Cuvint cdtre cititorii wtcineni 9
c) Soartacdrlilor 12
d) Geo-Geografia localitilii 13

ern7Ft, il-,
File de istorie
a) Ginduridesprepabie 23
b) Notn explicativ-informativd 25
c) Vutcani,file de istorie 28
Via,taspirituali
a) Biserica;familia preotuluiGh. Vasilache 33
b) $coala 49
c) Ciminul cultural 60
Desprevutclneni
a) Fii ai satului;eroi wtcineni 76
b) Datestatistice 77

n P7Ftt ilt4

Anexe
a) silvia Jaba(niscutdNechita),Toponime,antroponimegi porecledin 1 8 5
satul Vutcani, jud. Vaslui. Lucrarea de diplomd, Facultateade
Filologie,Universitatea,,A1.I. Cuza,,Iagi,1973
b) corneliu Istrati,Paginidin istoriaunui satder6zeqi,Vutcani,judegul
Vaslui 222
c) GheorgheNegtian(moqGhiti), justificareaautobiografiilor 238
Tipar Digital rcahzatlaTipografiu Cmj
Soseaua $tefancelMarenr. 1l
Iaei - 700498
Tel. / fax: 0232-212740
e-mail:editurapim@pimcopy.ro
www.pimcopy.ro
 -t

\
:"

? ..4

n
\,

T
sB N 9 73 -71 ,b-q A9-
i?

L,;l
ill|illtililil1il[
 *

ln luna martie 2002, s-adesfiguratin inheagalari lucririle de recensimint a

populafiei.$i aga cum am menfionatde mai multe ori in cuprinsulcnrlii de fa!d,
acestelucrdri s-au efectuatconcomitentgi in satul-comuniVutcani. Iati ce am aflat
de la Direclia de Statistici a judelului Vaslui. La datarecensimintului,deci in urm[
cu 4 ani, ?nsatulVutcanitriiau un numdrde 1780persoane,avindvirstaintre 0 ani qi
peste60 de ani. Aceasti populagiede vutclneniaparfinela 684de gospodirii.Din cei
1780inqi, 672 suntpensionarigi 193 srmtelevi,28 sunt gomeri.Formularulde la
Direclia de Statistici, mai are incd 2 rubrici interesanteqi anumembrica ,,populalie
activ6" gi rubricaintitulatd,,populalieinactiv6".La prima rubrici intilnim cifra 635,
iar la rubricaa doua,populafieinactivi intilnim cifra I145. Diferenladintreactivi si
inactivi estede 510 in$i gi lucrul acestane poateprovocanu numai nedumerire,ci
chiar mare ingrijorare. Personal,cred ci nu este caztl de ingrijorare, cici am in
vederefaptul ci Vutcaniul esteo aqezarc rural[, nu una urbani undepensionariisunt
in adevdrpersoane,,inactive".Aqadar cei 672 pensionarivutc[neni nu trebuiesc
socotifi,,populalieinactivi". Dimpotrivn.La cei 193 elevi vutcineni, deci populajie
inactivi, mai trebuie luafi ln calcul gi cei cifiva studenfi,careinsi, impreuni iu-elevii,
degi sunt populalie inactiv[, reprezintiiun coefficientpozitiv in ceea ce privegte
viitorul apropiatal,,patriei" noastre,Vutcaniul.

*{.
Concluziaoptimisti, formulatii ?nrtndurile imediat anterioare,este anulati de
celece wmeazdmaijos.
cind am introdus in parteaa III-a a prezenteicirfi ,,Lucrareade diplom[', a
vutcdnenceiprofesoaraNechita Jaba Silvia, m-am simlit obligat si parcurg ,,cu
incetinitorul" conlinutul acesteilucr6ri. Am avut, cu acestprilej, ocizia si aflu
informalii foarte interesantedespresatulnostru,vutcani gi desprevutcdneni.
Un lucru care m-a lngnjorat esteinformafia referiatoarela evolulia numirului
populafiei Vutcaniului. il anul 1966, in luna martie a acelui an, a avut loc
recensimintulpopulaliei.in parteafinalI a capitoluluiintitulat ,,Considera{ii
de ordin
geograficAi istoric asuprasatuluiVutcani", dupdce sunteminformafi despreteritoriul
comunei,despreclima localI etc.,se precueazd:,,Totalul pupolalieicomuneiestede
4.700 locuitori" gi in subsolul paginii respective se men(ioneaz6:,,numdrul
locuitorilor este luat dup6 datele recenslmintului sin 15 martie 1966-. La
recenslmintul ultim (martie 2002), totalul populaliei comunei Vutcani indicl cifra
2-406.A6adar,in ristimp de doar36 de ani, popula,tiacomuneivutcani s-adiminual
cu2.204de locuitori.Deosebitde ingrijoritor. De-adreptulalarmant.

254