-

Analiza diagnostic a intreprinderii

1 (28). S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la
informaiile prezentate mai jos:
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia vndut
Producia stocat
Subvenii de exploatare
Venituri din vnzarea mijloacelor fixe

u.m.
1000
14000
500
2000
600

Cheltuieli cu materii prime

Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu provizioane
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu asigurri sociale
Valoarea net contabil a elementelor de activ

2000
700
8000
1000
200
200
1000
400

cedate
Impozite i taxe
Venituri din dobnzi

300
200

Venituri din diferene favorabile de curs valutar

200

Cheltuieli cu dobnzi
Cheltuieli cu provizioane financiare
Impozit pe profit
Rata de distribuire a profitului

800
100
300
25%

Raspuns:
a) Metoda deductiv
CAF = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli din exploatare (cont 658) +
Venituri financiare Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare Cheltuieli
extraordinare Impozit pe profit
1

Mc = Venituri din vnzarea mrfurilor - Cheltuieli cu mrfurile = 1.000 700 = 300

Qex = Qvndut + Qimobilizat + Qstocat = 18.000 + 0 + 2.500 = 20.500
VA = Mc + Qex - Consumuri externe = 300 + 20.500 (2.500 + 200) = 18.100
EBE = VA + Subvenii de exploatare Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impozite
i taxe = 18.100 + 2.000 (10.000 + 1.200) 300 = 8.600
CAF = 8.600 + 0 0 + (200 + 200) 800 + 0 0 = 7.900
b) Metoda aditiv
CAF = Rezultat net + Cheltuieli cu amortizri, provizioane i ajustri Reluri asupra
amortizrilor, provizioanelor i ajustrilor + Valoarea contabil a elementelor de activ
cedate Venituri din cesiunea elementelor de activ Subvenii virate la venituri
RE = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli din exploatare + Venituri din
provizioane de exploatare Cheltuieli cu amortizri i provizioane = 8.600 + 600 400 +
0 (600 + 200) = 8.000
RC = RE + Venituri financiare Cheltuieli financiare = 8.000 + (200 + 200) (800 +
100) = 7.500
RB = RC + Rezultat extraordinar = 7.500
RN = 7.500 300 = 7.200
CAF = 7.200 + (600 + 200 + 100) 0 + 400 600 0 = 7.900
AF = CAF Dividende distribuite
Dividende distribuite = Rezultat net x Rata de distribuire a profitului = 7.200 x 40% =
2.880
AF = 7.900 2.880 = 5.020

2 (73) S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societii ale crei

informaii financiare sunt prezentate mai jos i s se analizeze evoluia acestora:
Indicator

31.12.n
(u.m.)
vnzarea 0

Venituri
din
mrfurilor
Subventii de exploatare
2

2000

31.12.n+1
(u.m.)
1000
1500

Producia vndut
Producia imobilizat
Cheltuieli
cu
materii
prime
Costul mrfurilor vndute

20000
0
3000

22000
1000
4000

800

Cheltuieli salariale
7000
Cheltuieli cu amortizarea 300

7800
400

Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu dobnzi
Impozit pe profit

1500
1500
1000

1500
1400
1000

Raspuns:
Indicatori
Venituri din vnzarea mrfurilor
707
(-)Cheltuieli cu mrfurile vndute
607
(=) Marja comercial (1)
Producia vndut (Grupa 70 - 707)
()Producia stocat (711)
(+)Producia imobilizat (Grupa 72)
(=) Producia exerciiului (2)
Marja comercial
(+)Producia exerciiului
(-)Consumurile de la teri (Grupa 60
607 +Grupa 61+Grupa 62)
(=) Valoarea adugat (3)
Valoarea adugat
(+)Venituri din subvenii de
exploatare (Grupa 74)
(+)Alte venituri din exploatare
(Grupa 75)
(-)Impozite, taxe i vrsminte
asimilate (Grupa 63)
(-)Cheltuieli de personal i asimilate
(Grupa 64)
(-)Alte cheltuieli de exploatare
(Grupa 65)
(=) Excedentul (deficitul) brut din
exploatare (4)

31.12.N

31.12.N+1
0

1,000

800

0
20,000
0
0
20,000
0
20,000
15,500
15,500

200
22,000
0
1,000
23,000
200
23,000
4,700(4.000800+1500)
18,500
18,500

2,000

1,500

4,500(3.000+1.500)

7,000

7,800

10,500

12,200

Excedentul (deficitul) brut din

exploatare
(+)Venituri din ajustri de valoare
ale activelor i datoriilor din
exploatare (781)
(-)Cheltuieli cu amortizrile, din
ajustarea valorii activelor i
provizioanelor din exploatare (681)
(=) Rezultatul din exploatare (5)
Venituri financiare (Grupa 76+786)
(-)Cheltuieli financiare (Grupa 66 +
686)
(=) Rezultatul financiar (6)
()Rezultat din exploatare
()Rezultat financiar
(=) Rezultatul curent 7)
Venituri extraordinare (77)
(-)Cheltuieli extraordinare (67)
(=) Rezultatul extraordinar (8)
()Rezultat curent
()Rezultatul extraordinar
(=) Rezultatul brut (9)
Rezultat brut
(-)Cheltuiala cu impozitul pe profit
(691)
(=) Rezultatul net (10)

10,500

12,200

300

400

10,200
0

11,800
0

1,400

1,500

-1,400
10,200
-1,400
8,800
0
0
0
8,800
0
8,800
8,800

-1,500
11,800
-1,500
10,300

1,000

1,000

7,800

9,300

10,300
10,300
10,300

Marja comercial (Mc) - se refer la activitatea comercial desfurat de

agentul economic, de distribuie sau la partea pur comercial a ntreprinderilor
productoare. In cazul de fata marja comerciala este in crestere in anul N+1 datorita
inceperii activitatii de comert a firmei.
Producia exerciiului (Pe) - Include valoarea bunurilor i serviciilor
fabricate" de ntreprindere pentru a fi vndute, stocate sau utilizate pentru nevoile
proprii. Cuprinde trei elemente: producia vndut, producia stocat (variaia stocurilor)
i producia imobilizat. In acest exemplu productia exeercitiului este in crestere in anul
N+1 datorita atat cresterii productiei vandute cat si imobilizate.
Valoarea adugat (Va) - Reprezint plusul de valoare (bogie) obinut peste
consumurile intermediare provenite de la teri.

Permite aprecierea contribuiei ntreprinderii la crearea produsului intern,

evideniaz i gradul de integrare pe vertical. Si valoarea adaugata este in crestere in
exemplul dat datorita cresterii putin mai acelerate a produtiei in raport cu consumurile.
Excedentul brut al exploatrii (EBE) - corespunde rezultatului economic al
ntreprinderii generat de operaiile de exploatare independent de politica financiar,
politica de amortizare i de provizioane constituite, fapt ce determin s fie considerat ca
indicator esenial n analizele de gestiune i n efectuarea analizelor comparative ntre
ntreprinderi.Excedentul brut din exploatare fiind influentat de cresterea valorii adaugate
este de asemenea in crestere evidentiind o activitate buna a societatii.
Rezultatul exploatrii (Re) - Evalueaz rentabilitatea economic a unei
ntreprinderi i corespunde activitii normale i curente a ntreprinderii, include i
operaiunile efectuate n exerciiile anterioare dar aferente exerciiului curent. Acesta la
fel ca si celelate solduri de gestiune este in crestere sugerand o situatie tot mai buna a
societatii.
Rezultatul net al exerciiului (Rn) - Exprim, n mrimi absolute, rentabilitatea
net sau pierderile aferente activitii ntreprinderii, dup deducerea din veniturile totale a
cheltuielilor totale i a impozitului pe profit. Per total situatia economica a firmei putem
spune ca este mult mai buna in anul N+1 societatea inregistrand un profit cu 1.500 lei mai
mare decat in anul N.

Audit
3 (20). Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar
achiziionat n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n
5

20 ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de

utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care
150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat.
La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei.
Care este suma plusvalorii nregistrat cu ocazia vnzrii?
a) 137.500 lei;
b) 284.000 lei;
c) 315.500 lei.
Raspuns: a) 137.500 lei;
Durata de amortizare pana la reevaluarea din decembrie N-4 este de 8 ani
Dupa reevaluarea din anul N-4:
Valoarea imobilului(fara teren): 450.000-150.000=300.0000 lei
Durata ramasa de amortizat este: 20-8=12 ani
Amortizarea anuala 300.000/12 ani=25.0000 lei
Din momentul reevaluarii ansamblului anul N-4 pana in momentul vanzarii anul luna
iulie N sunt 3 ani jumate.
Amortizarea pana in monentul vanzarii: 25.000x3+25.000/2=75.0000+12.500=87.500 lei
Valoarea imobilui in momentul vanzarii: 300.000-87.500=212.500 lei
Valoarea

ansamblului

imobiliar

in

momentul

vanzarii:212.500+150.000(valoare

teren)=362.500 lei
Pret de vanzare al ansamblului imobiliar: 500.000 lei
Plus valoarea inregistrata in momentul vanzarii:500.000-362.500=137.500 lei
4 (22). Exprimarea unei opinii motivate potrivit creia situaiile financiare au fost
stabilite n toate aspectele lor semnificative, conform unei referine contabile identificate,
constituie:
a) obiectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare;
b) scopul fundamental al auditului bancar;
c) definiia auditului extern n general.

Raspuns:a) obiectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare;

Audit financiar =.orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei
seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti .
Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre
auditorii financiari, a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu
standardele de audit, armonizate cu standardele internationale de audit si adoptate de
Camera Auditorilor Financiari din Romania, denumita in continuare Camera.

5 (44). n cazul unei opinii fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii, acesta se

situeaz:
a) naintea paragrafului de opinie;
b) dup paragraful de opinie;
c) ntr-o not anex la raportul de audit.
Raspuns: b) dup paragraful de opinie
n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii
al crui scop este de a lmuri cititorul, adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz
opinia auditorului, aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i
precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv .
6 (18). Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar
achiziionat n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n
20 ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de
utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care
150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat.
La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei.
Care este diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat de societate:
a) 178.000 lei;
b) 162.000 lei;
c) 170.000 lei.
7

Raspuns: a) 178.000 lei;

Durata de amortizare pana la reevaluarea din decembrie N-4 este de 8 ani
Amortizarea anuala aferenta imobilului (fara teren deoarece acesta nu se amortizeaza)
este de: 320.000/20 ani = 16.000 lei
Amortizarea inregistrata in contabilitate pana in anul N-4 este de: 16.000 x 8 ani =
128.000 lei
Valoarea neta contabila ramasa a imobilului este de: 320.000-128.000 = 192.000 lei
Valoarea neta a terenului este de: 80.000 lei
Valoarea neta a ansamblului in anul N-4 este de :192.0000+80.000=272.000 lei
Valoarea reevaluata este de 450.000 lei
Diferenta din reevaloare ce trebuie inregistrata este de :450.000 272.000 = 178.000 lei
7(72). Aciuni de intimidare ameninare la adresa independenei.
Raspuns:
Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica
liber, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit
independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit
misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate.
Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de spirit(raionamentul
profesional) i independena n aparen (comportamental) .
Situaiile de ameninare la adresa independenei sunt:
1. Cauze datorate interesului propriu;
2. Cauze legate de slbirea autocontrolului;
3. Cauze datorate renunrii la propriile convingeri;
4. Cauze datorate manifestrilor de familiarism;
5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare.
Amenintarea la adresa independentei prin actiunile de intimidare au loc atunci cand un
membru al societatii de audit poate fi impedicat sa actioneze obiectiv si sa exercite

prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoane care

gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.
Exemple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru al
acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea
din partea clientului de a reduce necorespunztor cantitatea de munc executat de
membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor.

8 (37). Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente i adecvate conduce

auditorul la formularea:
a) unei opinii fr rezerve, dar cu observaii;
b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;
c) unei opinii defavorabile.
Raspuns: b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;
9 (92). Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
Raspuns:
Imposibilitatea exprimarii unei opinii apare atunci cand efectul posibil al limitrii sferei
este att de semnificativ i cuprinztor, nct auditorul nu a putut s obin suficiente
probe de audit corespunztoare i, prin urmare, nu poate exprima o opinie asupra
situaiilor financiare.
Motivele care pot duce la imposibilitatea exprimarii unei opinii pot
fi urmatoarele:
-unele sunt impuse de evenimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus unele
documente

jusitificative sau

numirea cu

intarziere a auditorului, astfel incat nu mai

este posibila participarea la inventarierea stocurilor;

-altele sunt impuse de conducerea intreprinderii, putand fi reprezentate de refuzul
efectuarii unui control, refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert
extern.
Modul de prezentare este:

Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea

direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de
ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne
exprimm opinia asupra conturilor anuale.

10 (105). Rolul i coninutul scrisorii de afirmare.

Raspuns:
Auditorul trebuie s obin dovada c cei care conduc ntreprinderea i recunosc
responsabilitatea n ntocmirea bilanului contabil pe care l-au hotrt i aprobat. Aceast
dovad poate fi obinut pornind de la:
-procesele-verbale ale edinelor i deliberrilor consiliuluide administraie (direcie) n
care auditorul a prezentat concluziile generale ale auditului sau prin obinerea:
unei scrisori de afirmare; sau
unei copii de pe situaiile financiare semnate de conducerea ntreprinderii
In cursul unui audit, conductorii formuleaz numeroase afirmaii pentru auditor,
spontan sau ca rspuns la ntrebri precise. Atunci cnd o afirmaie primit de la un
conductor este contrazis de un alt element probant, auditorul trebuie s caute
explicaia pentru aceasta i, dac este cazul, s repun n cauz fiabilitateaansamblului
afirmaiilor primite.1
Auditorul poate consemna n foile sale de lucru proba afirmaiilor primite de la
conductori, efectund o sintez a convorbirilor sale obinnd o scrisoare de afirmare,
care poate imbrca forma:
-fie a unei scrisori emannd de la conductori;
-fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la
conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei.
Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care
auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor
sale.
Rolul scrisorii de afirmare este:
1

Prof.Univ.Dr. Marin TomaInitiere in auditul situatiilor fianciare ale unei entitati , editia a III-a,Editura
CECCAR Bucuresti 2009, pg.178

10

-clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului;

-ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor
financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine.

Contabilitate
11 (7). Se constituie SC. ADA SRL cu un capital de 2.000 lei, divizat in 50 parti sociale
a 40 lei valoarea fiecareia.
- Aporturile sunt formate din:
1

aport in natura, asociatul S1 un utilaj 1.600 lei

aport in contul current:

- asociatul S1 100 lei

- asociatul S2 300 lei
- Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca.
Raspuns:
a) subscrierea capitalului social in valoare de 2.000 lei:
%

= 1011

2000 lei

456.1

1700 lei

456.2

300 lei

b) varsarea efectiva a capitalului social

-varsarea capitalului de catre asociatul S1
%

= 456.1

1700 lei

213

1600 lei

5121

100 lei

-varsarea capitalului de catre asociatul S2

11

5121

456.2

300 lei

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capitalul subscris varsat:

1011

1012

2000 lei

c) achitare cheltuieli constituire:

201

5121

15 lei

12 (25). SC CRISUL SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni, in

conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei, astfel:
a)- emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de
participare a salariatilor la profit in suma de 2.200 lei;
b) - trecerea rezervelor legale in valoare de 2.300 lei, la capitalul social;
c)- 1.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie
in valoare de 12.000 lei, la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 lei;
d)- emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune;
e)- convertirea a 2.000 obligatiuni, cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in
1500 actiuni.
Rezolvare:
a)majorarea capitalului social cu fondul de participare la profit:
200 actiuni X 10lei=2.000 lei
2.200-2000=200 lei (prima de emisiune)
424

2.200

1012

2.000

1041

200
12

b)majorarea capitalului social cu rezervele constituite:

1061

1012

2.300

c)majorarea capitalului social prin aport in natura:

1.000 actiuni X (12-10)=2.000 lei prima de aport
2131

12.000

1012

10.000

1043

2.000

d)majorareacapitalului social din prime de emisiune:

150 actiunie X 10 lei = 1.500lei
1041

1012

1.500

e)majorarea prin conversia de obligatiuni:

2.000 obligatiuni X 11 lei = 22.000
1.500 actiuni X 10 lei = 15.000 lei prima de conversie = 7.000 lei
161

22.000

1012

15.000

1044

7.000

13 (50). SC PAMORA SA decide cu acordul actionarilor si obligatarilor conversia

a 1.000 obligatiuni cu o valoare nominala de 30 lei/obligatiune si valoarea de
rambursare de 32 lei/obligatiune in 500 actiuni cu o valoare nominala de 50
lei/actiune.
Modalitatea de calcul a conversiei este:
13

- reducerea imprumutului din emisiune de obligatiuni:

1.000 obligatiuni x 32

lei/obligatiune = 32.000 lei

- valoarea capitalului social: 500 actiuni x 50 lei/actiune = 25.000 lei
- prima de emisiune = 32.000 25.000 = 7.000 lei.
Rezolvare:
-rambursarea imprumutului obligatar si anularea obligatiunilor
161

32.000

1012

25.000

1044

7.000

-incorporarea primelor de conversie in capitalul social

1041

1012

7.000

14 (110). S.C. ALFA S.A. primeste in concesionare o masina de taiat table, de la S.C.
MEDA S.A., in valoare de 8000 lei, care se amortizeaza liniar in 5 ani, pe durata
nedeterminata, pentru care va plati o redeventa anuala de 600 lei(TVA24%). Se vor
efectua inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale.
Rezolvare:
a)Inregistrari in contabilitatea societatii ALFA SA ( concesinarul):
- primire in concesiune masina de taiat tabla
205

167

8000 lei

- inregistrarea redeventei anuale datorate

%

462

744

612

600

4426

144

-plata redeventa
462

5121

744

-restituirea bunului concesionat

167

205

8.000
14

b)Inregistrari in contabilitatea societatii SC MEDA SA concedentul:

-inregistrarea redeventei anuale cuvenite
461

744

706

600

4277

144

461

744

-incasarea redeventei
521

-amortizarea anuala a utilajului:8.000 lei/5 ani=1.600 lei/an

6811

2813

1.600

15 (115). La S.C. OMEGA S.A. se inregistreaza valoarea programelor informatice

achizitionate astfel:
- 360 lei achizitionate de la terti;
- 240 lei create in unitate;
- 300 lei aduse ca aport la capitalul social al societatii.
Programele informatice se amortizeaza in 3 ani, dupa care se scot din evidenta.
Rezolvare:
-receptia programului informatic:
208

900

404

360

721

240

456

300

-inregistrarea amortizarii lunare timp de 3 ani (900 lei /36luni = 25 lei lunar)
6811

2808

25

(se repeta inregistrarea de 36 de ori)

-la finalul perioadei de 3 ani se scote din eviden complet amortizat

15

2808

208

900

16 (138). S.C. PRINT TRADE hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea
hartiei care are valoarea contabila de 12000 lei. Durata normala de utilizare a masinii este
de 10 ani, iar durata ramasa, de 4 ani. Lucrarile de modernizare se realizeaza de un tert,
care factureaza aceste lucrari la valoarea de 3000 lei, TVA 24%, achitarea facandu-se cu
ordin de plata. Sa se inregistreze in contabilitate aceste operatii, inclusiv amortizarea
lunara a masinii modernizate pe durata ramasa, stiind ca metoda de amortizare utilizata
este cea liniara.
Rezolvare:
-inregistrarea facturii privind lucrarile modernizate
%

404

3.720

2131

3.000

4426

720

-achitarea facturii
404

5121

3.720

-inregistrarea amortizarii lunare a masinii modernizate pe perioada ramasa: valoarea

ramasa dupa amortizare(4.800+3.000):48 luni=162.5 lei/luna
6811

2813

162,5

17 (567). SC AGRO SA livreaza unor beneficiari produse agricole, astfel:

1

- produse vegetale in valoare de 600 lei

- produse animaliere in valoare de 400 lei.

Raspuns:
-vanzare produse agricole
4111

1.240

701

1.000(600+400)

4427

240
16

18 (566). Se livreaza unui client materii prime, care nu sunt folosite in unitate, pretul de
vanzare 600 lei, TVA 24%, costul de achizitie 550 lei.
Raspuns:
-trecerea materiilor prime la marfuri
371

301

550

744

707

600

4427

144

-vanzarea marfurilor
4111

19 (692). Societatea A (locatar) a semnat un contract de nchiriere cu urmtoarele

caracteristici:
data nceperii contractului: 31.12.N;
durata contractului: 3 ani;
obiectul contractului: un echipament tehnic;
valoarea just a echipamentului: 135.000 u.m.;
sunt prevzute 3 redevene anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile n ultima zi a
anului de contract;
locatarul pltete n fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare;
la sfritul perioadei de locaie, echipamentul va fi returnat locatorului;
locatarul i garanteaz locatorului o valoare rezidual de 10.000 u.m. la 31.12.N+3;
rata marginal de mprumut a locatarului: 10%.
S se calculeze tabloul de amortizare a datoriei fa de locator i s se contabilizeze
datoria fa de locator, referitoare la dobnzi, pentru ntreaga perioad a contractului, n
conformitate cu IAS 17 Contracte de leasing.
17

Rezolvare:
Primirea echipamentului se contabilizeaza la minimul dintre valoarea justa (135.000
u.m.) si valoarea actualizata a platilor minimale de leasing (redeventele anuale si
valoarea reziduala garantata).

Valoarea actualizata = 50.000 u.m. / 1,1 + 50.000 u.m. / l,l2 + (50.000 u.m. + 10.000
u.m.) / l,l3 = 131.856 u.m.
2131

167

131.856 u.m.

Data
Flux
Dobanda
31.12.N
31.12.N+1
50.000 131.856x10%

Rambursare

31.12.N+2

= 13.185,6
50.000 95.041,6x10%

31.12.N+3

= 9.504,16
60.000 54.545,76

50.000-13.185,6

Sold datorie
131,856
131.856-36.814,4

= 36.814,4
50.000-9.504,16

95.041,6
95.041,6-40.495,84 =

= 40.495,84
54.545,76
x 60.000 - 5.454,5 54.545,76 - 54.545,76

10% = 5.454,5

= 54.545,5

=0

20 (451). Se incaseaza un avans de 4000$, la cursul de 3,2lei/$, de la client extern pentru

produsele contractate a se livra. Se livreaza produsele finite in valoare de 10000$ la
cursul de schimb de 3,2 lei/$. Se diminueaza creanta fata de client cu avansul acordat si
se incaseaza diferenta, la acelasi curs valutar de 3,2 lei/$.
Rezolvare :
-inregistrare avans
5121
=
-vanzarea produselor finite
4111
=
-incasarea creantei
%
5121

419

12.800(4.000x3.2 lei)

707

32.000(10.000x3.2)

411

32.000
19.200
18

419

12.800

21 (912). Dispunei de urmtoarele date n cursul exerciiului N: o ntreprindere obine n

cursul anului produse finite la costul de producie de 30.000 lei; ea vinde 30% din ele la
preul de 38.900 lei, reducerea comercial nscris pe factur fiind de 10%. ntre
cheltuielile ocazionate de obinerea produselor finite sunt: materiale consumate 3.000 lei,
salarii datorate 35.000 lei, salarii pltite 3.200 lei, dobnzi 400 lei, amortizare 1.600 lei.
Care este mrimea rezultatului contabil?
Raspuns :
Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului
Inregistram veniturile si cheltuielile:
Societatea inregistreaza urmatoarele venituri :
-Variatia stocurilor = 30.000 30%x30.000 = 21.000 lei
-Venituri din vanzarea produselor finite = 38.900 10%x38.900 = 35.010 lei

Total Venituri = 56.010 lei

Si urmatoarele cheltuieli :
-Cheltuieli cu materiale consumabile = 3.000 lei
-Cheltuieli cu salariile = 35.000 lei
-Cheltuieli cu dobanzile = 400 lei
-Cheltuieli cu amortizare = 1.600 lei

Total Cheltuieli = 40.000 lei

Rezultatul contabil = Total Venituri - Total Cheltuieli = 56.010 lei - 40.000 lei = 16.010
lei
22 (518). SC GAMA SA inregistreaza factura nr. 1101 primita de la intreprinderea de
transport local, pentru transportul personalului unitatii la si de la locul de munca in
valoare de 300 lei, TVA 24%.
Raspuns:
%

401

372

624

300
19

4426

72

23 (519). Consumul de bilete si tichete de calatorie cu transportul de persoane, pe luna

curenta este de 150 lei.
Raspuns:
624

5323

150

24 (641). O societate de leasing (locator) incheie cu un utilizator (locatar) un contract de

leasing operational pentru o masina de alezat achizitioneaza cu pretul de 14.400 lei, TVA
24%, care are durata normata de functionare 12 ani. Durata contractului este de 3 ani, iar
rata lunara de leasing este de 244 lei. Decontarile se efectueaza prin banca. La expirarea
contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii la valoarea reziduala. Sa se
efectueze inregistrarile contabile la locatar.
Raspuns:
-Valoarea totala a ratelor de leasing: 244 lei x 36 luni = 8.784
D

8036

8.784

-Primirea facturii privind rata lunare de leasing:

%

401

303

612

244

4426

59

-Achitarea facturii pt rata de leasing:

401

5121

303

-scaderea ratei lunare din evidenta extrabilantiera:

C

8036

303

Aceste inregistrari se repeta de 36 de ori, pana la expirarea contractului de leasing

20

-achizitionarea masini la finalizarea contractului la valoarea reziduala:

%

404

13.392

2131

10.800

4426

2.592

-valoarea reziduala a masinii in momentul vanzarii= valoarea de intrare

amortizare=14.400-3.600=10.800
Amortizarea lunara =14.400:144(12 ani x12 luni)=14.400:144=100
Amortizarea inregistrata in cei 3 ani este:100x36 luni=3.600
-plata facturii de achizitie a masinii de alezat:
404

5121

13.392

-inregistrarea aferenta perioadei contractului de leasing:

2131

2813

3.600

25 (915). S se stabileasc fluxurile de numerar pentru activitile de exploatare ale unei

societi n condiiile urmtoare: rezultatul contabil naintea impozitrii i a elementelor
extraordinare 10.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500
lei, venituri din plasamente 300 lei, creterea stocurilor de materii prime 1.500 lei,
scderea stocurilor de mrfuri 300 lei, scderea conturilor de creane clieni 1.300 lei,
creterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe profit pltit 1.000 lei.
Raspuns :
+ Rezultatul contabil inaintea impozitrii si a elementelor extraordinare 10.000
+ cheltuieli cu amortizarea 2.000
-

venituri din provizioane 500

venituri din plasamente 300

21

creterea stocurilor de materii prime 1.500

+ scderea stocurilor de mrfuri 300

+ scderea conturilor de creane clieni 1300
+ creterea conturilor de datorii la furnizori 200
- impozit pe profit pltit 1000 = 10.500

26 (713). Conform contractului, o societate acord garanie de un an tuturor bunurilor pe

care le vinde. Statisticile arat c 70% din produsele vndute nu prezint defecte, 25%
prezint defecte minore i 5% prezint defecte majore. Dac toate produsele ar avea
defecte minore, cheltuielile cu reparaiile ar fi de 200.000 u.m. Dac toate produsele ar
avea defecte majore, cheltuielile cu reparaiile ar fi de 1.000.000 u.m.
S se verifice dac sunt ndeplinite condiiile de constituire a unui provizion n
conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii contingente i active contingente.
Rezolvare:
Pentru a rspunde la aceasta intrebare vom verifica cerintele IAS 37 pentru
recunoasterea unui provizion in contabilitate:
a) Exist o obligaie prezent ca rezultat al unui eveniment trecut: vnzarea produselor cu
garantie, care d natere unei obligaii legale;
b)Este probabil ieirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile
cu reparaiile;
Este necesara constituirea unui un provizion de:
70% x 0 + 25% x 200.000 + 5% x 1.000.000= 100.000 u.m.
6812

1512

100.000

22

27 (850). Se realizeaz un mprumut obligatar referitor la care se nregistreaz

urmtoarele operaii:
a) subscrierea de ctre teri a 2.000 de obligaiuni cu valoarea de vnzare de 4,7
lei/obligaiune, valoarea nominal de 5 lei/obligaiune i valoarea de rambursare de 5,2
lei/obligaiune;
b) ncasarea integral a sumelor de la obligatari, cu decontare prin virament;
c) dobnda datorat obligatarilor pentru primul an, cunoscnd c emisiunea s-a realizat cu
o dobnd anual de 15%;
d) amortizarea primelor de rambursare aferent ntregii perioade de derulare a
mprumutului;
e) rscumprarea la finele primului an a 200 de obligaiuni, cu decontare n numerar,
precum i anularea acestora.
Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii?
Raspuns:
a) Emiterea obligatiunilor:
%

161

10.400 lei (2.000 obligatiuni x 5,2 lei)

461

9.400 lei(2.000 obligatiuni x 4,7 lei)

169

1.000 lei

b) incasarea valorii de emisiune a obigatiunilor emise

5121

461

9.400 lei

c) calculul si inregistrarea dobanzii anuale: 2.000 obligatiuni x 5 lei x 15% = 1.500 lei:
666

1681

1.500 lei

d) Amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor:

6868

169

1.000 lei

e) Rascumpararea a 200 obligatiuni x 5,2 lei = 1.040 lei:

505
=
5121
-Anularea obligatiunilor:
161
=
505

1.040 lei
1.040 lei

23

28 (648). SC OVEX SA vinde societatii FAVORIT marfuri in valoare de 30.400 lei, tva
24% .Pentru defecte de calitate se acorda un rabat de 200 lei, pentru vanzari superioare
sumei de 20.000.000 o remiza de 1% si o remiza de 3% pentru pozitia
privilegiata.Datorita faptului ca plata s-a facut anterior scadentei se acorda un scont de
decontare de 2%.Valoarea de inregistrare a marfurilor este de 13000 lei . Sa se faca
inregistrarile la ambele societati in situatia in care scontul de decontare se acorda printr-o
factura ulterioara.
Raspuns:
a)Inregistrari in contabilitatea societatii SC.OVEX
-vanzarea marfurilor:
Valoarea comerciala = 30.400-200lei(rabat) - (30.200x4% valoare remiza)= 30.2001.208=28.992
4111

35.950

707

28.992

4427

6.958

371

13.000

-descarcarea gestiunii:
607

-inregistrarea scontului acordat

%

4111

719

667

580(28.992x2%)

4427

139

a)Inregistrari in contabilitatea societatii S.C. FAVORIT

-receptie marfuri
%

401

35.950

371

28.992

4426

6.598

-inregistrare scont obtinut

24

401

719

767

580
4426

139

-plata factura furnizor

401

5121

35.231(35.950-719)

29 (560). Se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea creantelor debitori in suma de

700 lei.
Raspuns:
6814

496

700

30 (561). Se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea creantelor unitatii cu asociatii in

suma de 380 lei.
Rezolvare:
6814

495

380

Evaluarea ntreprinderilor
31 (66). Se dau urmtoarele elemente de bilant:
total activ = 425.000 mii lei;
cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;
25

 cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;

brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n
minus cu:
a) 93.000 mii lei;
b) 143.000 mii lei;
c) 118.000 mii lei.
Raspuns: b) 143.000 mii lei;
-sunt considerate fara valoare economica toate cele imobilizari necorporale prezentate:
cheltuieli de constituire, de cercetare si brevete proprietate
-bilantul contabil va fi corijat cu: 2.500+15.500+125.000=143.000
AJUSTARI ACTIV ( pt Bilantul economic )
Scoatem nonvalorile ( imobiliz. Necorporale)
Nu au valoare economica imobiliz. Necorporale, CU EXCEPTIA : Chelt. De cercetare
care privesc produse noi sau cercetari de activitati!!
Imob.Financiare :
-

Pt titlurile de participatie sub forma actiunilor detinute in capitalul altor soc se vor
reevalua la VMI, unde VMI= ANCorijat/nr act

Pt actiunile cotate se ia pretul de la bursa.

Stocurile : se elimina stocurile fara miscare sau miscare lenta

Materia prima este eval la pretul ultimei achizitii
Produsele finite sunt evaluate la pretul de vanzare mai putin beneficiile
estimate;
Creantele : se inlatura creantele incerte, determinate pe baza de rationament profesional.
AJUSTARI PASIV
26

Provizioanele pt riscuri si chelt. : cele bine fundamentate, au caracter de rezerva,

intregesc capitalurile firmei
Celelalte provizioane se integreaza in rezultatele financiare ale firmei ( dupa ce le
defiscalizam)
Obligatiile in valuta : se cat. La cursul zilei, diferentele fiind regularizate pe seama
rezultatelor financiare .
Daca la oblig,financiare, atunci + la rezultat , cu aceeasi suma. ( daca -, atunci + la rez.)

Expertize contabile
32 (15 GEJ). Un expert contabil poate accepta o expertiz contabil judiciar dac n
calitate de expert contabil i-a exprimat o prim opinie n aceeai cauz supus judecii?
a) numai dac ntiineaz organul care a dispus expertiza despre aceasta;
b) da, dac opinia exprimat nu a fost contestat de nimeni;
c) nu, deoarece primeaz prezumia c ar fi interesat n susinerea primei soluii.
Raspuns: c) nu, deoarece primeaz prezumia c ar fi interesat n susinerea
primei soluii.
33 (10). Ce conine un Raport de expertiz calificat?
Raspuns:
Raportul de expertiz contabil care cuprinde consideraii personale ale expertului
contabil este calificat drept raport de expertiz contabil cu observaii.
n situaia n care expertul contabil, pentru demonstrarea raionamentului su profesional,
i exprim prerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra
suficienei lor sau cu privire la alte aspecte asupra crora dorete s rein atenia
beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie n finalul Capitolului III, CONCLUZII,
fie ntr-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAII PERSONALE ALE
EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etic i deontologie ale
profesiei contabile exercitat liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept
Raport de expertiz contabil cu observaii (limitate la strictul necesar sau impuse de
lege, n cazul expertizelor judiciare i mai cuprinztoare n situaia expertizelor contabile
extrajudiciare).
27

34 (1). Cum se clasifica expertizele contabile?

Raspuns:
Expertizele contabile pot fi clasificate:
I.

Dup scopul principal n care au fost solicitate, n:

a. expertizele contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur
civil; Codul de procedur penal; alte legi speciale;
b. expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara
procedurilor

reglementate

privind

rezolvarea

unor cauze

supuse

verdictului justiiei. Sunt efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au

calitatea de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult, de argumente pentru
solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil
judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil.
II.

Dup principalul obiectiv la care se refer, expertizele contabile sunt:

a. civile
b. penale
c. comerciale
d. fiscale
e. alte categorii dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de
ctre clieni

Fiscalitate
35 (35) O societate comercial pltitoare de impozit pe profit i TVA a realizat venituri
totale n valoare de 250.000 lei (din care cifra de afaceri 400.000 lei) i cheltuieli totale n
valoare de 75.000 lei (inclusiv TVA nedeductibil aferent unor cheltuieli nedeductibile).
Se cunosc urmtoarele elemente referitoare la unele venituri i cheltuieli efectuate:
- societatea nregistreaz cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nu are dreptul s
le deduc. Din ele 1000 de lei sunt reluate la venituri.
- societatea pltete unor salariai cursuri de pregtire profesional n sum de 1.700 lei.

28

- societatea nregisttreaz o amortizare contabil de 4.000 lei i o amortizare fiscal de

6.000 lei.
- achiziioneaz dulciuri i sucuri, reprezentand cheltuieli n sum de 6.300 lei ce vor fi
distribuite clienilor la ntlnirile de afaceri
- societatea acord o sponsorizare n bani n sum de 2.000 lei unui student
- societatea a nregistrat: 4.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de Garda Financiar;
1.500 lei cheltuieli cu penaliti pentru neplata la termen datorate furnizorului de servicii
de telefonie, conform contractului ncheiat cu acesta.
- impozitul pe profit pltit n cursul anului este de 5.000 lei.
Cerine:
a) Identificai veniturile impozabile i veniturile neimpozabile (tip i sume);
b) Identificai cheltuielile deductibile i cheltuielile nedeductibile (tip i sume);
c) Determinai impozitul pe profit datorat pentru anul 200X;
d)Determinai impozitul pe profit de plat pentru anul 200X.
Raspuns:
a) identificarea veniturilor impozabile si neimpozabile
-venituri neimpozabile= 1000
-venituri impozabile = venituri totale venit neimpozabile (reluri la provizioane) =
400.000 1.000 = 399.000
b) cheltuieli nedeductibile= chelt. cu proviz + ch.cu amortiz.contab + ch.sponsorizare +
ch.garda financiare + ch.cu impozitul pe profit = 3.000 + 4.000 + 2.000 + 4.000 + 5.000
=18.000
- cheltuieli deductibile = cheltuieli totale-cheltuieli nedeductibile= 75.000 18.000 =
57.000
-chelt.de protocol deductibile= (399.000-75.000+6.300+5.000) x 2% = 6.706
c.)impozit pe profit datorat = (venituri impozabile cheltuieli deductibile ) x 16%
= ( 399.000- 57.000) x 16%= 54.720
d) impozit pe profit de plat = impozit pe profit datorat impozit pe profit pltit- chelt cu
sponsorizarea
- chelt de sponsorizare deductibile o reprezinta limita minima dintre:
3/1000 din CA = 3/1000 x 250.000 = 750
29

20% din impozit pe profit datorat = 20% x 54.720 = 10.944

- impozit pe profit de plat = 54.720 5.000 750 = 48.970

36 (2). Precizai n ce condiii datoreaz organizaiile non - profit impozit pe profit i cum
se determin acesta.
Raspuns:
Potrivit art.15 alin.2 din Codul Fiscal organizaiile nonprofit, sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pentru urmtoarele tipuri de venituri:
a) cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor;
b) contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor;
c) taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei n vigoare;
d) veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii
i demonstraii sportive;
e) donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele i dobnzile obinute din plasarea disponibilitilor rezultate din venituri
scutite;
g) veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole;
h) resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile;
i) veniturile realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strngere de fonduri
cu tax de participare, serbri, tombole, conferine, utilizate n scop social sau
profesional, potrivit statutului acestora;
j) veniturile excepionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea
organizaiilor nonprofit, altele dect cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate
economic;
k) veniturile obinute din reclam i publicitate, realizate de organizaiile nonprofit de
utilitate public, potrivit legilor de organizare i funcionare, din domeniul culturii,
cercetrii tiinifice, nvmntului, sportului, sntii, precum i de camerele de comer
i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile patronale.
l) sumele

primite

ca

urmare

nerespectrii

condiiilor

cu

care

s-a

fcut

donaia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective s fie utilizate de

30

ctre organizaiile nonprofit, n anul curent sau n anii urmtori, pentru realizarea
scopului i obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dup caz;
m) veniturile realizate din despgubiri de la societile de asigurare pentru pagubele
produse la activele corporale proprii, altele dect cele care sunt utilizate n activitatea
economic;
n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor
titlului III.
Organizaiile nonprofit sunt scutite de la plata impozitului pe profit i pentru veniturile
din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntrun an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului
pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul dintre : 15.000
euro i 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit.

37 (6). Dai 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitat.

Raspuns:
Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat:
a)cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate
dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile,
altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;
b)cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului;
c) cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, n
limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 euro ntr-un an fiscal, pentru
fiecare participant.

38 (23). O societate comercial, nregistrat n scop de TVA a nregistrat n anul 200X

venituri totale n sum de 900.000 lei, toate impozabile i cheltuieli totale n sum de
31

600.000 lei. n cadrul acestor cheltuieli 20.000 reprezint impozitul pe profit pltit n
cursul anului i 9.000 lei reprezint cheltuielile de protocol. Stabilii regimul fiscal al
cheltuielilor de protocol. Apare vreo influen a TVA dedus aferent cheltuielilor de
protocol asupra cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit.
Raspuns:
Cheltuielile de protocol sunt deductibile n limita a unei cote de 2% aplicat asupra
rezultatului dintre totalul veniturilor impozabile i cheltuielile aferente acestei
venituri,mai puin cheltuielile de protocol i cele cu impozitul pe profit.
- Calculam limita de deductibilitate a cheltuielilor de protocol: 2% x (900.000 600.000 +
20.000 + 9.000) = 2% x 329.000= 6.580 lei cheltuieli de protocol deductibile
-Determinam cheltuielile nedeductibile:
Cheltuieli de protocol nedeductibile : 9.000 6.580 = 2.420 lei
Calculam cheltuielile cu TVA colectat aferent cheltuielilor de protocol nedeductibile:
2.420 x 24% = 580,80 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit pltit in cursul anului : 20.000 lei
Total cheltuieli nedeductibile = 20.000+2.420+580.80=23.000,80 lei
-Determinam impozitul pe profit cumulate
Profit impozabil = 900.000 600.000+ 23.000.80 = 323.000,80 lei
Impozit pe profit cumulat = 323.000,80 x 16% =51.680 lei
- Determinam impozitul pe profit de plata
Impozit pe profit de plata = impozit pe profit cumulat impozit pe profit pltit =
51.680 20.000 = 31.680 lei
Da, apare o influenta a TVA dedusa aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile,
aceastaeste considerata cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit. Astfel,
cheltuielile nedeductibile sunt majorate cu valoarea TVA aferenta cheltuielilor de
protocol nedeductibile, profitul impozabil cu aceeai valoare, iar impozitul pe profit
datorat este mai mare.

32

Organizarea auditului intern si controlul intern al

intreprinderii
39 (15). Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:
a) Implementarea strategiilor de marketing;
b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta;
c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu
prelucrarea lor.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control
intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.
Raspuns:
Vnzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si
modalittilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficient a
rezultatelor productiei, trecerea acesteia n consumul final n cel mai scurt timp posibil,
contribuind astfel la valorificarea ntregului potential tehnico-productiv de care dispune
firma n permanenta misiune de a oferi cumprtorului marf de calitate, la termenele si
n conditiile solicitate si nu n ultimul rnd asigur un cstig real cel putin pe msura
eforturilor.
Vnzarea produselor se poate face:
-pe baz de contract comercial ncheiat anticipat la cererea clientului
-pe baz de comand anticipat ferm, urmat sau nu de onorarea imediat a acesteia
-la cecere neprogramat, dar previzibil, din magazinele si depozitele proprii sau ale
retelei comerciale publice.
Calea prin care se vnd produsele este n functie de natura produselor, sfera de
utilitate, caracteristicile si potentialul de cumprare ale clientilor, cile de distributie
utilizate, modalittile practicate de productor-furnizor pentru desfacerea produselor
33

sale .
Indiferent de calea prin care se asigur vnzarea produselor, un rol definitoriu n
extinderea vnzrilor n economia de piat revine actiunii de promovare, a celei de
informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de
executie si de desfacere etc.
Livrrile ctre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din
producia curent. ntreprinderea productoare trebuie s-si programeze un raport
corespunztor ntre volumul productiei de fabricat n timp si nivelul stocurilor de
produse finite care urmeaz a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si
evitarea rupturilor de stoc.

RISCURI POSIBILE
De a vinde bunuri clienilor ndoielnici

PROCEDURI DE CONTROL INTERN

Verificarea clientului
prin cerere de
referine Client din partea bncii sau a
colaboratorilor
permanent

cunoscuti,

Verificarea

a soldului clientilor si

stabilirea unui sold maxim

De a vinde bunuri pentru preuri care nu Verificarea notei de comanda (dac are
sunt autorizate i a acorda reduceri care nu nr.de nregistrare si este fcut de persoana
sunt

societii.

concordan

cu

procedurile autorizat), a preturilor si a reducerilor

(dac sunt acordate de persoana autorizat)

De a trimite bunuri care nu sunt conforme Bunurile trimise trebuie s aib comenzi
cu comanda

semnate de persoane autorizate

De a trimite bunuri neconforme din punct Examinarea bunurilor din punct de vedere
de vedere cantitativ si calitativ al comenzii cantitativ, calitativ si al comenzii
De a realiza vnzri fr a pune la zi Completarea fisei de magazie
situaia stocurilor
De a accepta comenzi fr a avea stocuri Verificarea

nivelului

stocurilor

prin

disponibile
asigurarea unui stoc minim stabilit
De a face livrri de bunuri care nu sunt Verificarea semnturii de primire de ctre
34

recunoscutede ctre clieni din punct de client a facturii sau a documentului care
vedere calitativ, cantitativ i al comenzii

atest livrarea (avizul de nsotire a mrfii)

De a avea clieni ndoielnici fr a Verificarea scadentarului soldurilor clienti

nregistra un provizion

si urmrirea recuperrii debitelor restante

Plti efectuate care nu sunt nregistrate

de la clientii ndoielnici
Verificarea nregistrrii pltilor, respectiv a
facturilor emise

40 (24). Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz: societate de prestari

servicii.
Raspuns:
a)Organizarea contabilitii de gestiune
Contabilitatea de gestiune, ca parte complementar a contabilitii financiare, are
rolul de a nregistra operaiile referitoare la colectarea i repartizarea cheltuielilor pe
destinaii, respectiv pe produse, lucrri i servicii ca purttoare de costuri, sau pe
activiti, secii, faze de fabricaie.
n ara noastr a fost adoptat concepia dualist de organizare a contabilitii de
gestiune. n acest scop, n planul de conturi general a fost instituit o clas de conturi care
cuprinde un sistem minimal de conturi, care dau posibilitatea contabilizrii operaiilor i
care realizeaz obiectivele contabilitii de gestiune.
Subsistemul conturilor de gestiune cuprinde contabilitatea cheltuielilor de
producie i de calculaie a costurilor i cuprinde conturile din clasa 9 "Conturi de
gestiune".
Structurarea cheltuielilor se poate face astfel:
a) pentru activitatea de baz:
- pe locuri de cheltuieli;
- pe purttori de costuri;
b) pentru activitatea auxiliar:
- pe locuri de cheltuieli;
- pe purttori de costuri;
35

c) la activitatea comun cheltuielile se identific doar pe locuri generatoare de cheltuieli;

d) la activitatea de administraie i conducere, cheltuielile sunt identificate doar la nivelul
general al ntreprinderi
Organizarea contabilitii de gestiune include totalitatea principiilor, procedurilor,
metodelor i activitilor desfurate pentru realizarea obiectivelor contabilitii de
gestiune.
Organizarea contabilitii de gestiune este influenat de mai muli factori, dintre
care cei mai importani sunt urmtorii:
A) Organele care execut lucrrile de calculaie
Potrivit acestui factor, organizarea contabilitii de gestiune se poate efectua n
dou moduri:
- compartiment distinct subordonat directorului economic care efectueaz calculaia, iar
antecalculaia se efectueaz n cadrul compartimentului plan-dezvoltare;
-concentrarea lucrrilor de calculaie i antecalculaie ntr-un singur
birou, permind astfel o viziune unitar.
B) Tipologia calculaiilor privind costurile de producie
Calculaiile costurilor se deosebesc dup principalele criterii care le difereniaz,
dup cum urmeaz:
a) n funcie de momentul efecturii calculaiei avem:
-antecalculaia, se elaboreaz naintea fabricrii produciei pe baza normelor de consum
tehnologice, normelor de timp, tarifelor de salarizare;
- postcalculaia cuprinde costul efectiv al produselor sau lucrrilor executate, i permite
urmrirea cheltuielilor efective comparativ cu cele planificate pentru stabilirea abaterilor;
b) n funcie de purttorul costurilor, avem:
-calculaie pe unitatea de produs;
-calculaie pentru ntreaga producie marf i global;
c) dup periodicitatea calculaiei:
-calculaie periodic (lunar, trimestrial, anual);
-calculaie neperiodic (perioade inegale de timp);
36

d) dup structura costului:

-calculaie pe elemente primare, stabilete cheltuielile totale aferente produciei globale i
a produciei marf la nivelul ntreprinderii, indiferent dac aceasta este obinut n secii
de baz sau auxiliare;
-calculaie pe articole de calculaie, urmrete determinarea costului unitar de secie,
uzin, complet al fiecrui produs, grup de produse, comand pentru producia marf;
-calculaie n dubl structur;
e) n funcie de modul de formare al costurilor: calculaie pe feluri de costuri,
stabilete costurile pe elemente omogene, indiferent de locul sau purttorul de cost care
le-a ocazionat;
-calculaie pe locuri generatoare de costuri, stabilete costurile aferente fiecrui loc
generator de costuri (atelier, grupe de maini);
-calculaie pe purttori de costuri: pe produs, pe lucrare, comand;
f) n funcie de particularitile procesului tehnologic avem:
-calculaie global, calculeaz costul unui singur produs ntr-o perioad de gestiune;
-calculaie pe comenzi, grupeaz costurile aferente unei comenzi;
-calculaie pe faze, urmrete determinarea costului pe fiecare faz a procesului
tehnologic i apoi pe produsul finit.
C) Tehnologia produciei influeneaz organizarea contabilitii de gestiune prin
numrul i nomenclatura documentelor privind pregtirea fabricaiei i mrimea acesteia.
D) Tipul de producie i modul de organizare influeneaz organizarea
contabilitii de gestiune innd cont de volumul produciei i nomenclatura utilizat n
stabilirea unei anumite metode de calculaie. .
E) Mrimea ntreprinderii
La ntreprinderile mici i mijlocii calculaia i celelalte activiti specifice sunt organizate
centralizat, iar la ntreprinderile mari se aplic sistemul descentralizat de organizare a
calculaiei costurilor la nivel de secie, uzin.
F) Structura organizatoric format din structura de producie i concepie
(secii, ateliere, fabrici) precum i cea funcional (servicii) formeaz cadrul pe care se
fundamenteaz organizarea i funcionarea calculaiei costurilor.
G) Metodele i tehnicile de management adoptate determin opiunea pentru o
37

metod de tip clasic (global, pe faze, pe comenzi), sau calculaie previzional (costuri
normate sau standard).
H) Gradul de mecanizare i automatizare influeneaz organizarea calculaiei
costurilor i a contabilitii de gestiune, tehnica de calcul i calculatoarele uurnd mult
activitatea de evideniere contabil i tehnic.
I) Caracterul procesului de producie (continu sau sezonier) influeneaz i
el calculaia costurilor ntruct n perioada de inactivitate, toate cheltuielile efectuate
reprezint cheltuieli nregistrate n avans.
Principiile organizrii contabilitii de gestiune
Contabilitatea de gestiune se bazeaz pe anumite principii n elaborarea bugetelor,
calculul costului produciei pe unitatea de produs sau serviciu prestat sau pentru producia
realizat. Aceste principii sunt urmtoarele:
a) Principiul separrii cheltuielilor de fabricaie de cele care nu au legtur cu aceast
activitate
b) Principiul delimitrii n timp a cheltuielilor
c) Principiul delimitrii cheltuielilor n spaiu
d) Principiul separrii costurilor
e) Principiul delimitrii cheltuielilor produciei terminate de cele ale
produciei neterminate
Formele de organizare a calculaiei costurilor
Costurile primare se nasc prin consumul factorilor de producie din afara ntreprinderii
(materii prime i materiale cumprate, lucrrile i serviciile primite de la teri).
Costurile secundare reprezint consumul realizrilor interne ale ntreprinderii i
Calculaia pe purttori de costuri
Purttorii de costuri sunt produsele, lucrrile executate sau serviciile prestate care
genereaz i suport costuri i pentru care se calculeaz costul.
O structur a costului complet poate fi urmtoarea:
Costurile materiilor prime i al materialelor directe
38

+ Costurile indirecte privind materiile prime i materialele

= Costuri materiale (a)
+ Salarii directe i contribuii asisten i protecie social aferente
+ Costuri indirecte de fabricaie
= Costuri de prelucrare (b)
Costuri de producie (a + b)
+ Costuri generale de administraie
+ Costuri directe de desfacere
+ Costuri indirecte de desfacere
= Costuri de administraie i desfacere (c)
+ Costuri de cercetare-dezvoltare (d)
= COSTURI TOTALE (COMPLETE) (a + b + c + d)
Clasificri ale purttorilor de costuri:
a) n funcie de nivelul la care se urmresc cheltuielile, avem:
- purttori globali, la nivelul ntregii producii globale sau marf;
-purttori pe unitatea de produs, lucrare sau serviciu;
b) n funcie de particularitile tehnologiei de fabricaie, a organizrii produciei,
purttorii de costuri se pot detalia la nivelul semifabricatelor, pieselor, fazelor de
fabricaie; n acest context se acord o mare importan n calculaie gradului de finisare a
produciei fcndu-se o distincie clar ntre producia terminat i cea neterminat (n
curs de execuie);
c) dup rolul pe care-l au n formarea costurilor, avem purttori:
-finali, adic pot fi unitate de produs, lucrare sau servicii;
- intermediari;
d) dup destinaia produciei ntlnim purttori de costuri:
- pentru piaa intern;
- pentru piaa extern, care au unele cheltuieli suplimentare pentru piaa
exportat.
Stabilirea costului pe unitatea de produs necesit exprimarea cantitativ a
produciei obinute cu ajutorul unei uniti de msur omogene, denumit unitate de
calculaie.
39

b) Studiu de caz: societate de prestari servicii

Societatea Laguna TRANS S.R.L. cu sediul in judetul Bihor are ca obiect de activitate
principal prestarile de servicii (transporturi), activitate care, la finele perioadei de
calculatie, nu prezinta productie neterminata.
Mentionam ca societatea practica "metoda globala" n varianta "pe elemente de
cheltuieli" prin preluarea, la finele perioadei de calculatie, a datelor din contabilitatea
financiara n contabilitatea de gestiune.
Astfel, datele din contabilitatea financiara (soldurile conturilor de cheltuieli pe
semestrul I 2013) sunt prezentate alaturat .
n cursul perioadei de gestiune, s-au nregistrat n contabilitatea financiara
urmatoarele cheltuieli:
6022
6024
6028
603
604
605
611
612
613
623
625
626
627
635
641
6451
6452
6453
6458
6811

"Cheltuieli privind combustibili"

"Cheltuieli privind piesele de schimb"
"Cheltuieli privind alte materiale consumabile"
"Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de
inventar"
"Cheltuieli privind materiale nestocate"
"Cheltuieli privind energia si apa"
"Cheltuieli cu ntretinerea si reparatiile"
"Cheltuieli cu redeventele, locatiile, chiriile"
"Cheltuieli cu primele de asigurare"
"Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate"
"Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferuri"
"Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii"
"Cheltuieli cu serviciile bancare"
"Cheltuieli cu alte impozite si taxe"
"Cheltuieli cu salariile personalului"
"Contributia unitatii la asigurarile sociale"
"Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de
somaj"
"Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale
de sanatate
"Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia
sociala"
"Cheltuieli privind amortizarea imobilizarilor"
TOTAL cheltuieli de exploatare:

1.300.000 lei
450.000 lei
175.220 lei
107.500 lei
37.000 lei
68.000 lei
727.000 lei
40.000 lei
85.000 lei
125.000 lei
222.000 lei
93.000 lei
33.500 lei
22.000 lei
840.000 lei
205.800 lei
29.400 lei
58.800 lei
2.770 lei
70.000 lei
4.691.990 lei

Distanta parcursa n perioada de gestiune a fost de 260.000 km. Tariful

antecalculat a fost de 15,5 lei/km parcurs.
40

Determinarea tarifelor a tinut seama de ncarcatura pe mijloc de transport (tonaj),

corelndu-se tariful/km cu tonele transportate.
Rezolvare:
nregistrarea cheltuielilor din contabilitatea financiara n contabilitatea de gestiune:
Preluarea cheltuielilor din :
%
=
9210 "Cheltuieli cu materiile si
materialele consumabile"
9211 "Cheltuieli cu materialele de
natura obiectelor de inventar"
9212 "Cheltuieli cu materiale
nestocate"
9213 "Cheltuieli cu energia si
apa"
9214 "Cheltuieli cu ntretineri si
reparatii"
9215 "Cheltuieli cu personalul"
9216 "Cheltuieli cu amortizarea"
9219 "Alte cheltuieli"

901
"Decontari interne
privind
cheltuielile"

4.691.990 lei
1.925.220 lei
107.500 lei
37.000 lei
68.000 lei
727.000 lei
1.136.770 lei
70.000 lei
620.500 lei

Se nregistreaza volumul prestatiei (km parcursi) n perioada de gestiune, respectiv

260.000 km la tariful antecalculat de 15,5 lei/km.
931

902

"Costul productiei

"Decontari interne privind

obtinute"

productia obtinuta"

4.030.000 lei

La finele perioadei de gestiune, se procedeaza la decontarea cheltuielilor efective,

astfel:
902
"Decontari interne
privind productia
obtinuta"

%
9210 "Cheltuieli cu materiile si materialele
consumabile"
9211 "Cheltuieli cu materialele de natura
obiectelor de inventar"
9212 "Cheltuieli cu materiale nestocate"
9213 "Cheltuieli cu energia si apa"
9214 "Cheltuieli cu ntretineri si reparatii"
9215 "Cheltuieli cu personalul"
9216 "Cheltuieli cu amortizarea"
41

4.691.990 lei
1.925.220 lei
107.500 lei
37.000 lei
68.000 lei
727.000 lei
1.136.770 lei
70.000 lei

9219 "Alte cheltuieli"

620.500 lei

nregistrarea diferentelor dintre pretul de nregistrare si costurile efective, n functie

de situatia soldului contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".
D Situatia contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" C
cost efectiv 4.691.990
4.030.000 (pret de nregistrare)
661.990
TSD
4.691.990
TSC 4.691.990
n aceasta situatie, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" are
sold debitor, ceea ce rezulta cost efectiv > pret de nregistrare, diferenta fiind
nefavorabila, nregistrarea n negru pe creditul contului 902.
903
=
"Decontari interne
privind diferentele
de pret"

902

661.990 lei

"Decontari interne
privind productia
obtinuta"

La finele perioadei de gestiune, se nchid conturile 931 "Costul productiei obtinute" si

903 "Decontari interne privind diferentele de pret".
901

"Decontari interne
privind cheltuielile"

%
931 "Costul productiei obtinute"
903 "Decontari interne privind
diferentele de pret"

4.691.990 lei
4.030.000 lei
661.990 lei

Se determina costul efectiv unitar, pe km parcursi.

Cost efectiv unitar=chelt totale/total distanta parcursa=4.691.900/260.000=18,05 lei/km

42