Sunteți pe pagina 1din 23

100 1NTREBAnT gr 3

sruDrr DE cAzos SANATATE puBLrcA

gr MANAGEMENT

sra.nnl op sANAurB
1. Gradele de trecere de la
a"

s[nltate la boalfl sunt:

disconfort

b. boali
c. incapacitate
d. invaliditate
e.deces

2. Urmitorii indicatori misoari nivelul


factorilor care o condi{ioneazi:

stirii

de sinitate a populafiei ca rezultat al

a. fertilitatea

b. asigurarea populaliei cu medici


c.sperantra de viatd f[rd incapacitate
d. incidenta
e. nivelul de culturd generalS
3. Ordinea principalelor categorii de factori care condifioneazl starea de sflnitate in cele
mai multe {[ri europene este:
a. factorii biologici, comportamentele, serviciile de s[n[tate, mediul fizic gi social
b. mediul fizic ai social, factorii biologici, comportamentele, serviciile de sdndtate
c. serviciile de s[ndtate, comportamentele, mediul fizic gi social, factorii biologici
d. comportamentele, mediul fizic qi social, factorii biologici, serviciile de sdn[tate
e. comportamentele, factorii biologici, mediul fizic qi social, serviciile de sdndtate
4. Medicina socialfl folosegte ca metode:
a. depistarea bolilor in masl
b. biostatistica
c. m[surarea prognosticului
d. educa(ia pentru sdndtate
e. mdsurarea asocialiilor epidemiologice

j'
5.

*l

DEMOGRAFIE

Nivelul:natalitifii

este influen{at de:


a. structura pe grupe de vArst6 a populaJiei

b. fecunditate
c. nivelul de instruire a mamei
d. venitul mediu pe membru al familiei
e. fertilitate
6.

Prima etapl a tranzi{iei demografice


prin:
a. natalitate mare

b. natalitate mici
c. mortalitate mare

se

caracterizeazil

1OO

INTREBAT 9I 3 STUDII DE CAZoB sANATATE PUBLIcA


d. mdrtalitate

gT

MANAGEMENT

micl

e. cre$terea rapidd a populafiei

7. Rata de mortalitate intantil[ se poate calcula Ei prin sumarea ratelor de mortalitate:


a. precoce + postneonatalA
b. neonatal5 + postneonatala
c. precoce + neonatal[ + postneonatald
d. mortinatalitate + neonatald + postneonatal[
e. perinatald + neonatald + postneonatal5

8. "Fatalitatea" pentru o boalfl dat[ se referi la:


a. rata de mortalitate la o populalie de 100.000 locuitori
b. rata de mortalitate specifici datoratl bolii
c. un rezultat fatal al oriclrei boli
d. frecvenfa deceselor printre cazurile de boald
e. proporfia deceselor datorate bolii din totalul deceselor
9.

Piramida v0rstelor in forma de urn[ exprimi:


a. natalitate mare

b. natalitate mic[
c. longevitate mare
d. longevitate mica
e. mortalitate mare
10. in anul 1971 s-au inregistrat in judeful "X", L3.4 niscu{i morfi Ia 1000 de niscufi vii.
Alegefi indicatorul care mflsoar[ cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetali tardiv[
b. indicele de mortalitate perinatal[
c. indicele de mortalitate neonatalS
d. indicele de mortalitate matemd
e. indicele de mortalitate neonatali precoce
11. in anul.1971 s-au inregistrat in judeful "X", 18.8 decese de cauze puerperale la 100 000
dehflscu{i yii. Alegefi indicatorul care misoarl cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetald tardivd

b. indicele de mortalitate perinatal5


c. indicele de mortalitate neonatalS
d. indicele de mortalitate matem[
e. indicele de mortalitate neonatalS precoce

12.in anul 1971 s-au inregistrat in jude{ul "X" ,14.2 decese la copii de p6ni la 28 de zile la
1000 de niscufi vii. Alege{i indicatorul care misoari cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetal[ tardivd
b. indicele de mortalitate perinatald
c. indicele de mortalitate neonatali
d. indicele de mortalitate matem[
e. indicele de mortalitate neonatali precoce

100

INTREBAT gr 3 sruDrr DE cAZ os SANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

tS. in anul 1971 s-au inregistrat in jude{ul "X" ,27,6 mor(i la fetuEi de peste 28 de
siptim6ni qi sugari de pf,nI la7 zile la 1000 de n[scu{i. Atege(i indicatorul care mflsoarfl
cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetalE tardiv[
b. indicele de mortalitate perinatali
c. indicele de mortalitate neonatal[
d. indicele de mortalitate maternd
e. indicele de mortalitate neonatalS precoce
14. Pentru

calculul raportului standardizat al mortalit[fii sunt necesare urmltoarele

informa{ii:
a. distribulia pe grupe de v6rst[ a popula]iei
b. mortalitatea pe grupe de vdrstl din populalia respectivi
c. mortalitatea standard pe grupe de v6rstd
d. numdrul de decese observate in populafia respectivd
e. structura pe grupe de vArst[ a populafiei standard
15.

Identifica(i mecanismul principal al imbitrAnirii popula(iei in Rom6nia:


a. sclderea mortalitdiii infantile
b. scdderea morlalit[tii specifice pe grupe de vdrstd
c. sciderea moftalit5tii generale
d. scdderea nataliffitii
e. sc[derea mortalitetii prin boli infecto-parazitare

16. Informa{iile culese din certificatele medicale constatatoare ale naqterii permit calculul:
a. ratei

nataliffitii

b. ratei de fertilitate generalI


c.

mortalititii perinatale

d. vArstei mediane la naqtere


e. rangului mediu al noului ndscut
17.

Defini{ia q[scutului viu acceptati de OMS include drept criterii:


a. durata gesta(iei

b. greutatea la naqtere
c. lungimea la naqtere
d. prezenfa respiraliei
e. prezen[a

bitdilor cordului

18. intr-un ora$ cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au inregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculozi (din care 200 au fost bnrba{i) qi au decedat datoriti
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost blrbafi). Mortalitatea speci{ic[ prin

tuberculozl la bflrbati a fost:


a.0.5%n

b.60/100000
c.501200
d. 50/300
e. nu se poate calcula

100

INTREBAT gr 3 srtrDrr DE cAZ oB SANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

19. intr-un orat cu 100000 de locuitori, in anul "X" s-au inregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculozfl (din care 200 au fost bnrba(i) gi au decedat datoriti

tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost birbafi). Mortalitatea propor{ionali prin


tuberculoz[ a fost.'
a.0.5%o
b. 60/100000
c. 60/1000
d. 50/300
e. nu se poate calcula

20. intr-un ora$ cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au inregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculozl (din care 200 au fost b[rba{i) qi au decedat datorit[
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost blrbafi). Fatalitatea prin tuberculoz[ la

blrba{i

a fost:

a.0.5%o
b. 60/1000

c.501200
d. 50/300
e. nu se poate calcula

21. intr-un ora$ cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au inregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoz[ (din care 200 au fost bnrba(i) Ei au decedat datoriti
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost birbafi). Fatalitatea prin tuberculoza a

fost:
a.0.5%o
b. 60/1000

c.501200
d. 60/300
e. nu se poate calcula

22. Letalitatea

fost: "

prin cancer dupi localizare la persoanele de 55-59 ani in doui popula{ii

i
Populatia "

Localizare
Pl[ni6n

X"

Popula(ia

1O.jVo

6.17o

SAn

30.\Vo

24.07o

Uter

25.07o

16.77o

Alte localiz[ri
TOTAL

35.jTo

56.6%

l00.j%o

lOO.07o

Se poate spune

ci

"Y"

probabilitatea de deces prin cancer de plimAn, sdn qi uter este mai

mare in popula{ia "X" decAt in populalia "Y"?


a. nu, pentru ci nu se face deosebirea dintre inciden![ gi prevalenfd
b. da
c. nu, pentru cI mortalitatea proportionali nu oferd o estimare a riscului de deces
d. nu, pentru c[ nu se cunoaqte structura pe grupe de vArst5 a celor dou[ populalii

lOO

INTREBAT 9I 3 STUDII DE CAZog sANATATE PUBLTcA


e. nu, pbntru

5T

MANAGEMENT

c[ nu existd un lot martor

23. Pentru calculul ratei standardizate a mortalit[{ii prin metoda directi sunt necesare
urmitoarele informa(ii :
a. distribuiia pe grupe de vArstd a populatiei
b. mortalitatea pe grupe de vArst5 din populalia respectivl
c. mortalitatea standard pe grupe de v6rsti
d. numdrul de decese observate in populatia respectivd
e. structura pe grupe de vdrsti a populaliei standard

24. Pe baza datelor culese numai din certificatele medicale constatatoare ale decesului se
poate calcula:
a. probabilitatea de deces prin HT A
b. mortalitatea specificd la medici
c. mortalitatea propolionald prin TBC
d. speranla de viatd la nagtere
e. mortalitatea prin cancer la bdrbali
25. in interpretarea evolu{iei in timp a mortaliti(ii printr-o anumiti localizare a cancerului, intr-o
popula{ie dati, este necesar si se ia in considerare:
a. evolulia fatalir5tii
b. evolulia tehnicilor de diagnostic
c. inregistrarea informaliilor
d. evolulia structurii pe vdrste a populatiei
e. varialiile in expunerea la factorii de risc

in cursul unui an calendaristic, intr-o popula(ie de 1000 locuitori, niscufii vii au tnregistrat
urmltoarele greutifi la naqtere:
26.

Greutate la nastere
1000 e

Nr. cazuri
l

1000- i499 e
1500- 1999 e

2000- 2499

2500

g,

s.

qi peste

Care este indicele brut de natalitate in aceast[ popula(ie?

a. I8%o
b. 1l%o
c. l4%o
d. l7%o
e. 7%o
2T.lnformafiile culese din certificatele medicale constatatoare de deces permit calculul:
a. letalitl1ii prin tumori

100 1NTREBAnT pr 3

sruDrr DE cAZ oB SANATATE puBLrcA

gr MANAGEMENT

b. mortinitalitdlii
c. vArstei medii de deces
d. ratei brute a mortahdtii
e. ratei mortalit[tii specifice pe ca:oze
28. Un produs de concepfie care in momentul separirii de corpul mamei cflntirea 1150
grame gi nu a prezentat semne de viatI, iar mama declari c[ durata sarcinii a fost de 27

de

slpt[mf,ni, reprezinti:
a. ndscut

viu

b. nascut mort
c. avorton
d. deces neonatal
e. deces precoce
29. Ratele standardizate ale mortaliti(ii sunt folosite pentru a:
a. corecta ratele mortaht5tii pentru erori cauzate de inregistrarea incorecta a vdrstei

la deces
b. determina numdrul observat de decese apdrute la fiecare grupl de vdrsti
c. corecta ratele mortalitAtrii pentru erori cauzate de absenta datelor legate de vArsta

la deces
d. compara mortalitatea la persoane din aceeagi grupd de vArst6
e. elimina efectul diferen{elor de structurd pe grupe de vdrst6 la compararea ratelor

mortalit6tii
30. Indicele de mortalitate postneonatali

misoarl riscul de deces dupf, prima luni

de

via{i?
a. da, pentru

c[

se raporteazdla

niscufii vii

b. nu, pentru cI nu se raporteazd la decesele 0-1 lund


c. nu, pentru cd nu se raporteazd, la supravieluitorii in vArst6 de 1 lunl
d. da, pentru cd incidenta qi riscul mdsoard evenimentele noi care apar dupi naqtere
e. da, pentru cd amdndoi se referd la decesele sugarilor in vArstd de peste o lund

judel{ X indicele brut al mortaliti{ii generale a fost in 1985 de 12 %o in mediul


urban Si lSf"o in rural. AtAt pentru urban cAt qi pentru rural indicele mortalitifii
31. in

standardizate pentru

este:

vfirsti a fost de l4%o. Explica(ia

bunl a acestui fenomen

cea mai

a. in urban gansa de supravieluire este mai mare datoritd accesibilit[(ii crescute


b. mortalitatea sclzutd in urban va avea carezrtltal imbltr6nirea popula(iei
c" mortalitatea sc[zuti in urban este o consecinfl a faptului ci in urban popula]ia este

mai tAn[rb
d. mortalitatea generali dintr-un teritoriu (urban sau rural) este puternic influenlati de
factorii de mediu
f. in acest caz standardizarca pentru v6rst[ produce un artefact ce este nesemnificativ

prin diabet la 1000 de diabetici misoari:


a. mortalitatea specifici

32. Indicele de 40 decese

100

INTREBAT gr 3 sruDrr DE cAZ oB SANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT


b. letalitiitea

c. fatalitatea
d. mortalitatea

brut[

e. nici unul din cele de mai sus

Studiu de caz nr.I


in 2 districte au fost introduse pentru o perioadfl de 10 ani registre pentru cazurile
de infarct miocardic acut (IMA). In 1987 s-au obfinut urmltoarele rezultate:
Districtul A: - Popula{ia 1 milion locuitori
- Rata bruti a mortalitlfii 30 decese la 1000locuitori
- Mortalitate specificl prin IMA 500 decese la 100000locuitori
Districtur u'
*cese ra I 000 rocuitori
Mortalitatea specifici prin IMA 500 decese la 100000locuitori
Dl. In L0 ani, care indicator va evalua cel mai bine eficacitatea ac{iunilor de educa{ie
pentru sinltate aplicate in cele 2 districte pentru combaterea fumatului, dezechilibrelor
alimentare qi influen(ei lor in apari(ia IMA?

-#,Xtlffi'HHiffirTH

a. prevalenla

b. incidenfa
c. fatalitatea
d. mortalitatea specifici
e. letalitatea

D2. in

10 ani ce indicator va evalua cel mai bine progresele terapeutice realizate?


a. prevalenfa

b. incidenla
c. fatalitatea
d. mortalitatea specific[
e. letalitatea

D3.

Pe baza

i
,

datelor din enunf care din urmltoarele afirmafii sunt adevlrate?

b. n, se poate calcula letalitatea prin lMA


c. letalitatea prin IMA este mai mare in districtul B
d. se poate calcula fatalitatea prin lMA
e. nu se poate calcula fatalitatea prin IMA

D4. Dupi standardizarea dupi vdrsti, s-au obfinut rate ale mortalit[fii egale in cele
districte. Se poate conchide c[:
a. letalitatea prin IMA devine identicd in cele 2 populatii
b. popula(ia A este mai imbitrAnit[ fali de popula{ia B
c. nu se poate conchide nimic privind structura pe vdrste a celor 2 populalii
d. indicii standardizali nu sunt indici reali, direct observafi in cele 2 popula{ii
e. standardizarcapentru vArstd nu prezintd interes pentru studiul epidemiologiei

IMA
D5.

in anul1988 o epidemie severi

de gripfl a afectat districtul A. Consecin{i: o

100

INTREBAT gr 3 sruDrr DE cAZoB sANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT


creqterticu lUVo a numirului total de decese fa{I de1987. Populafia, inciden(a, prevalen(a
gi numirul de decese prin IMA au rflmas aceleagi fa{[ de 1987. Ce s-a putut constata in
1988 fa{n de 1987 in districtul A?
a. sciderea fataliffitii prin lMA
b. scbderea letahtAlii prin IMA
c. o fatalitate prin lMA nemodificatl
d. o letalitate prin IMA nemodificatl
e. o mortalitate speciflcb prin IMA nemodificat[

EPIDBMIOLOGIE
33. intr-o investiga(ie a infec(iilor stafilococice s-a constatat ci inciden(a este de 3 ori mai mare
la Spitalul "X" decflt la Spitalul "Y". Diferen{a este semnificativ[ statistic. Spitalul "Y" impune
portul obligatoriu al mlEtilor faciale, Spitalul "X" neimpunAnd asemenea port, s-ar trage
concluzia c[:
a. existi o rela{ie intre utilizarea mdqtilor faciale qi incidenfa infecfiei stafilococice
b. nu este nici o rela{ie intre folosirea mdqtilor faciale qi incidenla infecliei stafilococice
c. relalia dintre utilizarea mdqtilor faciale qi incidenla infeciiei stafilococice nu este
determinat[
d. diferenla este datoratd varia{iilor int6mpl[toare
e. diferen{a de varialie determind frecvenla de 3 ori mai mare

in vdrsti de 2 ani selec{ionafi aleator


au primit vaccinul respectiv Ei au fost urmiri{i timp de 10 ani. Dintre aceqtia 80Vo na au fost
afecta(i de boal[. Care este cea mai corecti concluzie in ceea ce privegte eficacitatea vaccinului:
a. vaccinul este excelent dat[ fiind rata inaltd a imunizdrii
b. nici o concluzie nu este posibil[, deoarece nu s-au urmdrit qi copiii nevaccinali
c. vaccinul nu este foarte eficient deoarece ar fi trebuit sa producl o ratd mai mare
34. Un nou vaccin a fost experimentat astfel: 1000 de copii

de imunizare
d.807o nu este valoare de incredere qi poate fi combltutl
e. valoarea inregistrat6 de: 1007o-8}Vo =20Vo, este rata frecvenlei de aparifie a bolii

35. .-Dintr-oiancheti epidemiologic[ rezulti ci frecvenfa cazurilor noi de cancer vezical la


bflrbafi a fo3t de 48,0 Voooola fumltori Ei24 Voooo la nefumitori. Riscul relativ al cancerului de

vezic[ la fumitori este de:


a.48-24
b.48t24
c.24148
d.48
e. nu se poate

m[sura

36. Un studiu desfflpurat in Anglia arati c[ din 224 de familii in care a apirut un caz de
poliomieliti, in 56 existau papagali. intr-un alt studiu englezesc din 99 de pacien(i chestionafi,
30 aveau papagali. Concluzia ci existl o rela(ie intre prezen{a papagalilor in case gi apari{ia
poliomielitei la membrii acelei familii este:
a. corectd
b. incorectl, deoarece nu se specificddacd este vorba despre inciden(5 sau prevalen![
10

100

1NTREBAT gr 3 sruDrr DE cAZoB sANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT


c. incorectd, deoarece ne sunt oferite informaliile sub forma unei frecvenfe, nu a unui risc
d. incorectd, deoarece pare si fie imaginea unui fenomen de cohort[
e. incorectd, deoarece nu exist[ un grup martor sau de comparalie

37. Distribu{ia pe grupe de

vArsti a consumului de alcool, Washington 1951 a fost:

Grupa de v6rsti

Proportia consumatorilor

20- 30
30- 39

25.3

40- 49
50- 59
60- 69
70 si neste

28.4

23.2
47.9
48.6
68.2

x2= 49, p< 0,01


Concluzia: cu c6t persoanele imbitrdnesc cu at0t tendin{a este de a nu renun{a la
consumul de alcool, este:
a. corectd

b. incorectd, deoarece nu se specificd dacd este vorba de inciden[i sau de prevalen([


c. incorectS, deoarece se prezintd o rati cdnd ar trebui sd fie vorba despre un raport
d. incorect[, deoarece pare sd fie imaginea unui fenomen de cohortd
e. incorectd, deoarece nu existl un grup martor sau de comparalie

38. intr-un spital din M.J. s-a determinat volumul cardiac la 100 de mame care au niscut copii
prematuri qi la alte 100 martori. Martorii au fost mame cu copii niscu{i provenind din aceeaqi
zoni, imperecherea cu cazurile flcfindu-se dup[: vdrsti, ras[, statutul marital al mamei, sex gi
rang pentru copil.
Un volum cardiac redus s-a g[sit la 18 dintre cazuri gi 10 dintre martori, diferen(a este
semnificativi statisticl.
Concluzia c[ existi o asociere intre volumul cardiac al mamelor qi prematuritate este:

"

a. corectd
.b. incotect[ ,deoarece compararea nu se bazeazd pe rule

c. incorectl ,deoarece este vorba despre o interpretare improprie a semnificatiei statistice


d. incorect[, deoarece grupurile de studiu qi de comparat nu sunt asem[nitoare pentru

caracteristici relevante
e. incorectd ,deoarece existentra unui biais de observalie sau de interviu poate influenla

rezultatul

39. Statisticile serviciului de circula(ie au pus in eviden{[ faptul c[ num[rul maEinilor de culoare
albastri implicate in accidente a fost mai mare decAt al maqinilor de alte culori. Concluzia ci o
persoan[ care conduce o maEinI de culoare albastrl are un risc mai mare de accident fa(i de o
persoani care conduce o magin[ de alti culoare este:
a. corectd
b. incorectd, deoarece comparalia nu este bazatd pe rate
c. incorectd, deoarece nu este folosit nici un grup de comparatie ( de control)
d. incorect5, deoarece nu a fost aplicat nici un test de semnificalie statistic[

l1

100

1NTREBAT gr 3 sruDrr DE cAZnB SANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT


e.

incoiecti, deoarece este folosit[ prevalenla in locul incidenfei

40. intr-un studiu efectuat pe 500 de bolnavi qi 500 martori, factorul de risc suspectat a fost
inregistrat la 400 de cazuri qi la 100 de martori. Inciden(a bolii la persoanele cu factorul de risc
prezent este:
a.807o

b.407o

c. l6Vo
d.20Vo
e. nu se poate calcula

41. Epidemie inseamni:


a. .o boald care are o

rati sc[zut[

de apari(ie dar care este constant prezentd intr-o

comunitate sau regiune


b. o inciden!5 mai mare de 10la 1000locuitori
c. aparilia bolii in exces fa1[ de rata aqteptat[ pentru acea populalie
d. bolile respiratorii care apar in mod sezonier
e. rata anuali de cazuri la 100000 de locuitori

42. Grettatea medie la naEtere a primilor nflscu{i de la 23 de femei care au fumat mai
mult de un pachet de figiri pe zi in timpul sarcinii a fost cu 200 de grame mai scizut[
dec6t a primilor nflscu(i de la 16 femei care nu au fumat niciodati. Diferenfa a fost
statistic semnificativ[ la nivelul de 57o (p<0.05). Aceasta inseamni:
a. fumatul in timpul sarcinii intdrzie creqterea f[tu]ui
b. diferenta observati a fost prea mare ca sE fi apdrut doar din intAmplare
c. diferenla observat[ ar fi putut apare din purl intAmplare
d. numdrul cazurilor studiate nu a fost suficient de mare pentru a ob{ine un
rezuhat concludent
e. fumatul in perioada sarcinii nu influenleazd creqterea fdtului

43. Un studiu efectuat pe 50 de cazuri de boalfl qi 50 de control, s-a determinat

cI diferen{a

glsiti in raport cu un posibil factor etiologic nu este statistic semnificativ[. Se poate

conchide
''

'

ir

c[:

a.;nu existl nici o asociere a factorului cu boala


b. diferenfa poate fi clinic semnificativl
c, diferen{a poate fi rezultatul unei varia{ii de eqantion
d. comparabilitatea cazurilor cu martorii a fost confirmatl
e. interferenla observatorului sau intervievatorului a fost

eliminati

44.inurma unui studiu transversal asupra ulcerului gastric intr-o comunitate, ulcerul
gastric a fost diagnosticat intr-o propor{ie de 80 la 100000 de birba{i in vArsti de 35-49 ani
qi de 90 la 100000 femei de 35-49 ani. Concluzia cil la aceasti grupfl de vflrsti, femeile
prezintfl un risc mai mare de a contacta ulcerul gastric este:
a. corecti
b. incorect[, deoarece nu se face distinclia intre incidenli qi prevalenli
c. incorect5, deoarece au fost utilizate ratele pentru a compara bbrba{ii cu femeile
d. incorect[, datoritd unui posibil efect de cohortl
e. incorectd, deoarece nu existi nici un grup martor sau de control
t2

1OO

45.

INTREBARI $I 3 STUDIIDE CAZDE SANATATE PUBLICA $I MANAGEMENT

intr-un studiu prospectiv asupra unei boli, cohorta selectat[ ini(ial

a constat din:

a. persoane care au boala


b. persoane fdrd boali
c. persoane cu factorul care face obiectul studiului
d. persoane cu un istoric de familie al bolii
e. persoane fird factorul care face obiectul studiului

46. Un mare dezavantaj al

studiilor retrospectiye comparativ cu cele prospective

este ca:
qi
a. studiile retrospective costl mai mult
iau mai mult timp
b. exista o anume tendinld ?n determinarea prezenlei sau absenlei factorului suspectat
c. exista o anume tendinli in determinarea prezentei sau absenlei bolii rezultante
d. este mai dificil de a ob{ine martori
e. este mai dificil de a asigura comparabililatea cazwlor qi a martorilor

47.inanu11945, un numlr de 1000 de femei care lucrau intr-o fabricfl de pictat cu radium
cadrane de ceas au fost luate in studiu. Incidenfa cancerului de os la aceste femei p6ni in
1975 a fost comparati cu aceea inregistrat[ la 1000 de femei care lucrau ca telefoniste in
1945.20 de femei de la fabrica de ceasuri 9i 4 telefoniste au ficut cancer de os intre 1945 gi
1975. Riscul relativ de a contacta cancer de os de citre muncitoarele de la fabrica de
ceasuri este:
a.Z

b.4
c.5
d.8
e. nu se poate calcula cu aceste date

48. Rezultatele unui studiu asupra prevalen{ei

Gruna de v6rst[

'*

obeziti(ii pe grupe de v6rsti au fost:

Ponderea obezit[tii

20- 40

t9va

40- 60

25Vo

60- 80
80+

57o

l5Va

Concluzia ci, pe m[sur[ ce oamenii imbitrAnesc, ei devin mai graEi, este:


a. corecti
b. incorectd, deoarece este necesara o ratd
c. incorectS, deoarece nu se utilizeazdnrci un grup de control sau de comparalie
d. incorect5, deoarece nici o astfel de concluzie n-ar trebui trasl din datele oblinute dintre
un studiu transversal
e. incorect[, deoarece este utilizat[ prevalen(a in timp ce este necesar[ incidenla

49. Printre 300 de decese prin otriviri accidentale inregistrate la copii, in oraEul "A",
existau de 5 ori mai mulfi copii din familii cu statut socio-economic scizut decf,t copii cu
statut socio-economic ridicat. Concluzia ci otrivirea accidentali este de 5 ori mai mare la

l3

1OO

INTREBARI $I 3 STUDIIDE CAZ DE SANATATE PUBLICA $I MANAGEMENT

copiii defdvoriza{i socio-economic fa([ de cei favorizafi este:


a. corectd
b. incorectS, deoarece
c. incorect5. deoarece
d. incorect6, deoarece
e. incorecti, deoarece

studiul qi grupurile nu sunt relevante sau comparabile


existd o interpretare improprie a semnifica{iei statistice
compara(ia nu se bazeazdpe rate
intervin distorsiuni datorate observatorului

50. For(a unei asocia{ii intre un factor gi o boali este cel mai bine
a. perioada de incubalie
b. incidenta bolii in popula(ia totalI
c. prevalenfa factorului
d. riscul atribuibil

mlsuratl prin:

e. riscul relativ

51. in trecutul familial a 100 pacien(i schizofrenici s-a gisit cI 45 din aceEtia au rimas fird
unul din pirinfi inainte de a implini 18 ani. Dintre 134 de studen(i la medicinl s-a gisit ci
23 qi-au pierdut unul dintre p[rin(i p0n[ la aceeaqi vdrstfl. Pe baza acestei diferen(e care
este statistic semnificativi, inferen{a cI existi o asociafie cauzali intre pierderea unuia
dintre plrin{i in copil[rie qi schizofrenie este:
a. corectl

b. incorectd, deoarece compararea nu este bazatd, pe rate


c. incorectS, deoarece grupul de bolnavi gi grupul martorilor nu sunt comparabile
d. incorecti, deoarece nu a fost exclusd eroarea de observare
e. nici una din cele de mai sus
52. Pentru determinarea rela(iei dintre nivelul seric al sodiului gi hormonul antidiuretic
(ADH) la pacien(ii cu meningiti, cel mai adecvat proiect de studiu trebuie:
a. sd mdsoare in mod repetat sodiul gi ADH la un pacient
b. sd mdsoare sodiul qi ADH la o serie de pacienli
c. s[ mlsoare sodiul la o serie de pacien]i qi ADH la o serie diferitd de pacienli
d. sd mf,soare ADH 1a o serie de pacienli qi la un grup martor
e. nici unul din cele de mai sus

'53.In raport cu un studiu cazuri-control un studiu prospectiv:

'

a. cost[ mai mult


b. este adecvat studiului unei boli rare

c.

se bazeazd

mai pufin pe memoria subiecfilor

d. permite calculul direct al riscului relativ


e. poate inregistra distorsiuni datorite pierderilor din studiu

54. Rezultatele unui studiu epidemiologic efectuat in judeful "X" pentru mlsurarea
riscurilor de deces infantil asociate unor factori favorizanti sunt prezentate in tabelul de mai
jos:

Nr.crt
I
2

Factorul de risc
Nastere neasistatd
HTA in timnul sarcinrr

RR de deces 0-L an
5.1

5.2

RA(7o)in
nonulatie
4.8
3.2

t4

100 INTREBAnT gr 3

sruDrr DE cAZ oe SANATATE puBLrcA

gr MANAGEMENT

t.7
4.1
Travaliu nrelunsit
2.5
2.5
5
Familie dezorsanizatd
r.9
1,7
Primul factor de risc asupra cdruia trebuie ac(ionat in cadrul unui program de reducere a
mortalitl{ii infantile va fi:
a. factorul 2 pentru cd are riscul relativ cu valoarea maxim[
b. factorul 1 pentru cd are riscul relativ mai mare dec6t riscul atribuibil in popula{ie
c. factorul 3 pentru cd are riscul atribuibil in populafie mai mare decdt riscul relativ
d. factorul 4 pentru cd are riscul relativ egal cu riscul atribuibil in populalie
e. factorul 1 pentru c[ are riscul atribuibil in popula]ie cu valoare maxim[
J

Vdrsta mamei sub 19 ani

55. Asocia(iile epidemiologice Ia nivelul


a. transversale de tip screening
b. longitudinale prospective
c. longitudinale retrospective
d. de tip cazuri-control

indivizilor pot fi studiate prin anchete:

e. descriptive

56. Mortalitatea specifici prin cancer pulmonar la medici este de 160/100000 la marii
fumitori fafi de 8/100000 la nefumitori, iar prevalenfa fumatului in masa medicilor de
807o. Riscul de deces prin cancer pulmonar al unui medic mare fumltor fafi de unul

nefumltor este de:


a.152
b.72
c.20
d.8
e. nici unul de mai sus

57. Argumente pentru ca un factor s[ fie considerat "factor cauzal" pentru o


a. eliminarea factorului s[ reducd riscul de boalS
b.;factorul sd fie prezent la toate cazurlle de boal6
.

c.

boali sunt:

plauzibilitatea relaliei

si preceadi aparitia bolii


e.,factorul sd fie mai frecvent la bolnavi decdt la non-bolnavi
d. expunerea la factor trebuie

58.

Din 1000 de femei cu cancer de s6n, 32 erauinsircinate.

Se poate conchide:
a. 3,27a din pacientele cu cancer de sdn erau insdrcinate
b. cancerul de sAn este o complicalie rar[ a sarcinii
c. sarcina este un factor de proteclie pentru cancerul de sAn

d. dacl se standardizeazd penlru vArsti, putem determina riscul cancerului de sdn in

timpul sarcinii
e. sarcina este un factor de rise pentru cancerul de sdn

59. Din 250 de persoane (80 bnrba{i qi 170 femei), participante la un picnic, 112 s-au
gi 36 bnrba{i.

imbolnivit, din care 76 at fost femei

a. incidenja pentru sexul masculin a

fost 361112
15

100 INTREBAnT gr 3

sruDrr DE cAZ nB SANATATE puBLrcA

gr MANAGEMENT

b" irtcidenla pentru sexul masculin a fost 36180

c. incidenla pentru sexul feminin a fost 76lll2


d. incidenla pentru sexul feminin a fost 76/170
e. inciden{a general6 a a fost 112/250

in tabelul de mai jos sunt prezentate ratele de spitalizare qi de mortalitate prin afec{iuni
tromboembolice la doui loturi de femei :
60.

Rata de spitalizare

Decese

(la 100 000)


1,5

3.9

(la 100 000)


20-44 ani
47,0

0.2

0,5

5.0

20-34

Utilizeazd
contraceptive orale
Nu utilizeazd
contraceptive orale

Pe baza acestor date se poate conchide

a.
b.

c.
d.
e.
61.

35-44 ani

an1

ci:

exist[ o relalie caazaldintre utilizarea contraceptivelor orale qi afec(iunile tromboembolice


mortalitatea prin aceste afecfiuni este mai mare in cantl lulilizdrii contraceptivelor, la
fiecare grupd de v6rst[
mortalitatea este mai micd la femeile care nu tlllizeazd contraceptive comparativ cu cele
care utilizeazd, contraceptive, dovadi fiind qi o rat[ de spitalizare mai mici
mortalitatea cre$te cu vArsta, indiferent daci se tlllizeazd, sau nu contraceptive orale
nici o concluzie nu este corectd

in studiul de la Framingham

asupra bolii coronariene,la examinarea ini{ial[ 17


boali coronariani. Aceastl m[rime exprimi:

persoane din 1000 au fost gisite cu

a. incidenla bolii coronariene


b. prevalenla de moment a bolii coronariene
c. prevalenfa de perioadd a bolii coronariene
d. frecvenla atacurilor de infarct miocardic
: e. nici una din acestea
62.Misura ob(inutI prin sclderea ratei imbolnivirii

( de obicei

inciden(i sau mortalitate) la


reprezinti:

persoanele neexpuse din rata corespunzitoare la persoanele expuse


a. risc relativ
b. risc atribuibil
c. prevalenla bolii

d. fraclia etiologic[ a riscului


e. risc de pierdere din urm[rire

definiti clasic ca studiul:


distribuliei qi determinanlilor bolii in populaliile umane
distributiei bolii in populaliile umane
distribuliei determinantilor bolii in populatiile umane
modelului de organizare a serviciilor medicale
etiologiei bolilor

63. Epidemiologia este

a.
b.
c.
d.
e.

16

1OO

INTREBARI $I 3 STUDIIDE CAZDE SANATATE PUBLICA $I MANAGEMENT

riscului atribuibil in populafie ob(inuti in urma unei anchete de


poate
cohortl
servi pentru:
a. mlsurarea forfei asocia{iei epidemiologice
b. suslinerea unei relatii catzale intre factorul studiat gi efectul observat
c. argument pentru inilierea unei strategii populalionale de combatere a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferen(e semnificative statistic intre riscul bolii la expugi qi nonexpuqi
64. O valoare mare a

65" 0 valoare mare a riscului relativ obfinuti intr-o anchetd epidemiologic[ analitici poate
servi, independent de frecven{a bolii gi a factorului de risc, pentru:
a. m[surarea for{ei asocialiei epidemiologice
b. suslinerea unei relafii carzale intre factorul studiat gi efectul observat
c. argument pentru ini[ierea unei strategii popula{ionale de combatere a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferenle semnificative statistic intre riscul bolii la expugi qi nonexpuqi

Studiu de caz

nr.II

El. Pentru a se studia daci existd o rela{ie intre utilizarea contraceptivelor orale ( estroprogestative) Ei cancerul de col uterin, a fost urm[rit din decembrie 1976 p6ni in ianuarie
1980 un grup de femei intre 18 qi 58 de ani, flri cancer de col in momentul inceperii
studiului. Supravegherea a constat in principal din efectuarea anuali a frotiului
Papanicolau, cercet6nd in paralel utilizarea contraceptivelor prin chestionar.
E1.1. Avem de a face cu o ancheti:

a. longitudinali
b. prospectivA
c. de cohortd
d. de epidemiologie
e. cazuri-control

analiticI

F1.2. In tabelul urmitor figureazi rezultatele anchetei


contracqtivelor:
Durata,expunerii

Nu au luat
contraceptive

1-4 ani

in

func{ie de durata utilizdrii


>4 ani

Incidenfa cancenrlrri
32
96
..?
de col uterin
( la 100 000 )
Riscul relativ
I
-)
5
Ave{i suficiente elemente pentru a completa tabelul qi a a calcula inciden(a cancerului de col
la femeile care utilizeazi contraceptive mai mult de 4 ani?
a. nu, ar trebui cunoscut num[rul de femei care au fost expuse mai mult de 4 ani
b. nu, pentru c[ nu se cunoa$te incidenfa la nonexpuse
c. nu, ar trebui s[ se cunoascd inciden]a cancerului in populalia generall
d. da, inciden(a este 160/100000
e. nu, ar trebui s[ se cunoasc[ num[rul de fumdtoare care nu au fost expuse

t7

1OO

INTREBARI $I 3 STUDIIDE CAZ DE SANATATE PUBLICA $I MANAGEMENT

E1.3. Faptul
studiat:

a.

ci

riscul relativ creqte de la L la 5 odatl cu creqterea expunerii la factorul

confirml ipoteza dup[ care contraceptivele orale sunt un factor de risc pentru cancerul de
col

b.
c.
d.
e.
E

dovedegte cd,ttlTizarea contraceptivelor orale este cauza cancerului de col


este un argument in favoarea ca:uzaliti4ii
nu existd nici o semnificalie etiologic[ in aceastd anchet[
nu are nimic de a face cu relatia de cauzalitate

l.

4 Cum se putea proceda dupi plrerea dumneavoastri la calculul riscului relativ?


calculAnd direct riscul relativ ca raport la doud incidente
comparAnd utilizarea de contraceptive de c6tre femeile atinse de cancer de col cu utilizarea
contraceptivelor de cdtre cele indemne
c. comparAnd frecven(a cancerului la utilizatoare cu cea la nonutilizatoare
d. calculAnd valoarea testului chi pltrat
e. utiliz6nd o metodl de aproximare a riscului ( odds-ratio )

a.
b.

SCREENING
66. Validitatea unui indicator de morbiditate exprimfl capacitatea sa de :
a. a mlsura corect frecvenla real6 a bolii
b. a produce rezthate similare c6nd este aplicat de mai mulfi investigatori
c. a misura corect frecven{a reall a absen{ei bolii
d. a mlsura corect gravitatea bolii
e. a misura probabilitatea de aparitie a bolii
67. Screeningul are avantajele:

a.
b.
c.
d.
e.

stabileqte diagnosticul de certitudine al bolilor in fazele oligosimptomatice


este

ieftin
utiliza in scop prescriptiv

se poate
es.te

bine acceptat de popula(ie


boli cu prevalenj[ foarte

este aplicabil la

micl

68. Un test de screening pentru cancerul de s6n a fost administrat la 400 de femei cu biopsie
pozitiv[ pentru ca.rce.rid" s6n qi la 400 de femei fir[ cancer de s6n. Rezultatele testului au
fost pozitive la 100 dintre femeile bolnave qi la 50 dintre femeile nonbolnave. Sensibilitatea
testului este:

a. 87Va
b. 677o
c. 25Vo
d. 337o
e. l27o
69. Un test de screening are o specificitate

teoretici de l00%o. Aceasta inseamnl c[ oricare ar

fi sensibilitatea:

a"

valoarea predictivd

pozitivl

este egald cu

18

100 INTREBAnT gr 3

b.
c.
d"

e.

sruDrr DE cAZ oB sANATATE puBLrcA

gr MANAGEMENT

toatd persoanele depistate sunt ?ntr-adev[r bolnave


nu sunt falgi negativi
toli bolnavii sunt depistali
nu sunt falgi pozitivi

intr-un program de depistare a diabetului, pragul de separare pentru testul A a fost


stabilit la 160 mg/100 ml, iar pentru testul B la 130mg/100ml.Aceasta ar insemna cf,:
70.

a. sensibilitatea testului A este mai mare decAt cea a testului B


b. specificitatea testului A este mai mare decdt cea a testului B
c. numirul de fals-pozitivi este mai mare pentru testul A dec6t pentru testul B
d. numdrul de fals-negativi este mai mare pentru testul A decdt pentru testul B
e. num[rul de fals-pozitivi este mai mic pentru testul A decAt pentru testul B

71. Un test cu o sensibilitate de 60 Vo aplicat la 1000 de subiec{i, in rdndul cirora prevalen{a


bolii este de l0 Vo, a evidenfiat 200 de presupuEi bolnavi. Care este numirul de fals pozitivi?

a. 60
b. 40
c. 940
d. 140
e. 100

72. Care dintre urmitorii indicatori de evaluare a unui test screening se definepte ca
propor{ie a persoanelor bolnave din populafia supusi testului identificate corect ca fiind
bolnave:
a. sensibilitatea
b. specificitatea

c. valoarea predictivi
d. valoarea predictivi
e. prevalenla

73.

pozitivI
negativd

Criterii pentru alegerea bolii care s[ facl obiectul unui screening sunt:
testul de screening si fie cAt mai valid gi reproductibil
b. sistemul de sdn[tate si dispund de facilit5trile necesare

a.

,,

'

c. boala sd fie decelabil[ in stadiu subclinic


d. boala sd fie frecventd qi/sau grav[
e. costul acliunii qi al urmirilor ei si fie rezonabil pentru bugetul de sdnitate

74. Valoarea predictivi a unui rezultat pozitiv in cazul unei probe de screening cu o
sensibilitate qi specificitate de respectiv 90Vo,aplicati unei popula(ii de 1000 de persoane cu
o prevalen{i a bolii de 20Vo estez

a.
b.
c.
d.
e.

1801260

20/740
180/200
180/800

2U240

Studiu de caz nr.

III
19

100

iNTREeAnr gr 3 sruDrrDu cAZoB sANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

Sl.70Vo din popula{ia normal[ are o glicemie inferioari valorii A, in-timp ce 857o din
diabetici au o glicemie peste valoarea A. Pentru un test de screening se ia valoarea A ca prag
de separare intre 2 grupe, considerAnd probabil normali indivizii cu glicemia inferioarfl
valorii A gi probabil diabetici indivizii cu glicemia superioarl valorii A.
S1.1. Care este sensibilitatea testului?

a.
b.
c.
d.
e.

0,70
0,30
0,85
0,15
0,50

S1.2. Care este specificitatea testului?


0,70
0,30
c. 0,85
d. 0,15
e. 0,50
a.

b.

DacI prevalen{a P a diabetului este de SVo, care este valoarea predictivfl pozitivi, adici
probabilitatea unui diabet zaharat real la un individ testat a cirui glicemie dep[gegte pragul
S1.3

A?( precizia calculelor este de 2 zecimale)

a. 0,13
b. 0,15
c. 0,30
d. 0,50
e. 0,85

aceleaqi condi{ii ( P=57o), care este valoarea predictivfl negativi, adicl


probabilitatea ca un individ testat a cirui glicemie este sub pragul A sI nu fie intr-adevir
diabetic? ( precizia calculelor este de 2 zecimale)

S1.4.

in

a.
b.
.
c.
d.
e.

0,15
0;30

o5o
0,87
0;99
PRE

primari urmireEte:
sI evite aparitia bolii la individ
sd reduc[ incidenfa bolii in popula{ie
si schimbe distribulia factorilor de risc in populatie
s[ evite agravarca bolilor incipiente
sI creasci rezistenla specificd qi nespecificl de boall

75. Profilaxia

a.
b.
c.
d.
e.

T6.Interesul actual fa(i de profilaxie a fost stimulat de :


a. eficacitatea metodelor actuale ale imunoprofilaxiei specifice
20

100

INTRESAnI $r 3 sruDrrDu cAZ os sANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

b.
c.
d.
e.

efic'icitatea procedeelor terapeutice modeme asupra amelior5rii stlrii de-sdn[tate


concordanla dintre cheltuielile qi ameliorarea s6rii de sdndtate
rolul factorilor comportamentali in explicarea modelului actual ai morbidit[fii
cunoaqterea cauzelor determinante ale principalelor boli cronice

77. Prevenirea qi combaterea unei boli la nivelul popula{iei presupune:


a. cunoa$terea riscurilor asociate unor factori

b.
c.

cunoa$terea etiologiei bolii


cunoa$terea prevalentei factorilor de risc

d"

existenla unor resurse disponibile


existenla unor tehnologii preventive/curative

e.

78. Aplicarea unui tratament nou care previne decesul dar care nu
are drept consecin{d:
a. scdderea prevalen(ei bolii

determini recuperarea,

b. cresterea incidenlei bolii


c. cre$terea prevalenlei bolii
d. sciderea incidenlei bolii
e. scdderea inciden(ei qi prevalentei bolii

Tg.invederea combaterii imbolnlvirilor prin TBC care din urm[toarele misuri reprezinti
ac(iuni de preven(ie primari:
a. combaterea fumatului
b. chimioprofilaxie specificd
c. vaccinare BCG
d. educalie pentru sinitate
e. depistare precoce

80. Scopul

final al medicinii preventive

este:
a. s[ creasc[ probabilitatea de supravietiure la toate vArstele

b. sb creasc[ durata medie a viefii


c. s5 reducd incapacitatea
d. sd crea.scd speranfa de viatd la naqtere fdrd incapacitate
e. sI creascd anii potenliali de viala
81.

in urma acumulirii unor cuno$tin{e prin educa(ie pentru sfln[tate

se

realizeazi:

a. modificarea eventualS a comportamentului


b. modificarea obligatorie a comportamentului

c. cretterea incidenlei
d. o mai bun[ cunoa$tere a

st[rii de slndtate a colectivitAlii


e. nici unul dintre aceste rispunsuri
82. Principalele strategii preventive in sflnltate publicl sunt:
a. strategii bazate pe grupele la risc inalt
b. strategii bazale pe nivele de prevenire (I, [, III)
c. strategii bazate pe controlul factorilor de risc comuni mai multor boli
d. strategii bazate pe popula[ia generald
e. strategii orientate pe grupe de vArstl

2t

100 INTREBAnT gr 3

sruDrr DE cAZ

tp

sANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

83. Strategiile bazate pe popula(ii la risc inalt au ca avantaje:


a. motiva{ia crescut6 a individului
b. beneficiile pentru popula{ie sunt foarte mari
c. raport cost/eficacitate favorabil
d. schimbd distribulia factorului de risc in populalie
e. raport beneflciu/risc

favorabil

MORBIDITATE
84. Datele referitoare la prevalenfa unei boli sunt:
a. funcfie de incidenfa 9i durata bolii
b. aplicabile in mlsurarea riscului de dob6ndire a bolii
c" utilizate in planificarea necesarului de servicii qi resurse
d. utilizate in studierea rolului posibililor factori etiologici
e. utilizate in mdsurarea riscului atribuibil in popula{ie
85. Sursa de inregistrare cea mai de incredere in ceea ce priveqte inciden(a
a. inregistrarea cazurilor de boald la Directia Sanitari
b. certificatele de deces
c. absenteismul de la locul de muncd
d. inregistrarea cazurilor cronice de boal6
e"

IMA

este:

inregistrarea de la spitale

86. Schimbarea prevalenfei unei boli de la o

perioadi de timp la alta poate fi rezultatul

modificlrii in:
a. incidentd

b. riscul relativ
c. durata bolii
d. riscul atribuibil
e. altor factori

in tabelul de mai jos se refer[ la numflrul de copii cu leucemie acutl


care au fost internafi in spitalul ,,X" in perioada 1960-1974.
87. Datel.e prezentate

Nr. cooii internati

Grupe'de

Total

vArsti
0-4

1960-64

1965-69

t970-74

t2

23

31

66

5-9

t7

6l

l0-14
Total

36
4

27

48

7t

t9
t46

Din tabel rezulti ci:


a. incidenla bolii scade la copiii de 10-14 ani
b. prevalenfa anual6 a bolii creqte in perioada 1960-1974
c. incidenla bolii creqte la copiii 5-9 ani
d. numdrul copiilor internali cre;te in perioada 1960-1974
22

1OO

1NTREBARI sI 3 STUDITDE CAZDE SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT

e.

prevalenla bolii scade in perioada 1960-1974

88. Rata incidenfei unei boli este:


a. rata mortalitetrii dac[ boala duce rapid la deces
b. propo(ia paturilor de spital ocupate de pacien{i cu acea boal6
c. proporfia persoanelor cu acea boal6 dintr-o populafie
d. numirul cazurilor noi de boal[ pe an dintr-o populatie
e. numdrul cazurilor

noi din fiecare grupl de vdrsti spitalizate intr-un an

89. Identifica{i din exemplele de mai jos care sunt date de prevalen{i:
a. nurndrul cazurilor de diabet depistate activ intr-o colectivitate de studenti
b. numlrul de interndri pentru hipertensiune arteriale la o populafie de 100 000, pe an
c. numirul total de caz;uri de scleroz[ multipl5 la o popula{ie de 100 000, pe an
d. numdrul episoadelor de boald la persoanele in vdrstl de peste 3 ani, pe an
e. numirul cazurilor noi de cancer de prostratd la 100 000 de bdrbali, pe an
90. Protocolul pentru o ancheti transversali de prevalen(i pe eEantion trebuie
a. calitatea probelor de screening
b. definirea popu laliei
c. prevenirea non-r[spunsurilor
d. metoda de selectie a unit[[ilor de observare
e. descrierea procedurilor pentru examenele clinice qi paraclinice
91. Principalele componente ale
a. sdndtatea mediului
b. ocrotirea mamei qi

ingrijirilor primare

s[ con{ini:

de sinfltate sunt:

copilului

c. tratamentul tumorilor benigne


d. asigurarea cu medicamente esenliale
e. controlul bolilor endemice
92. Realizarea unui program de planificare

familial[ presupune urmitoarele tipuri

de

mflsuri:
familiei la un anumit numdr de copii
b.'prevenirea deceselor materne
c. dreptul femeii de a decide asupra numirului de copii qi a momentului naqterii acestora
d. punerea la dispozi{ia populafiei a mijloacelor contraceptive
e. combaterea sterilitElii primare
g. obligarea

93. Ocrotirea popula{iei v6rstnice presupune:


a. existenla unor institutii specializate
b. existenta unui personal special pentru ingrijiri la domiciliu
c. intemarea tuturor bdtrAnilor in institulii special destinate lor
d. responsabilitatea exclusivd a familiei pentru ingrijirea familiei
e. antrenarea vdrstnicilor in aciiuni sociale

Indicatorul care mlsoari


media lor se numeqte:
a. coelicient de regresie
94.

intr-o serie de variafie dispersia valorilor individuale fafl

de

23

1OO

1NTREBARI $I 3 STUDITDE CAZDE SANATATE PUBLICA $I MANAGEMENT

b. eroare st'dndard a mediei


c. devia{ie ( abatere) standard
d. amplitudine
e. coeficient de corelatie

95. Delegarea
a. delegarea

autoriti(ii presupune qi:

total[

a responsabilitl1ii

b. delegarea pafiiald, a responsabilit5tii


c. pdstrarea total5 a responsabilitilii
d. pdstrarea pa(iali a responsabilitdtrii
e. nici unul din aceste r[spunsuri

96. Inegalitatea dintre resurse pi necesitifi


a. reducerea volumului prestaiiilor

determini urmitoarele misuri:

b. stabilirea de prioritdli
c. planiflcarea
d. evaluarea activitltii
e. evaluarea resurselor
97. Sistemul de

sinfltate

este

integral privat in (irile:

a. SUA

b. Olanda
c. Marea Britanie
d. Germania
e.

Nici unul din aceste rdspunsuri

98. Din cele 5 componente ale sistemului de

s[nitate, care influenleazd,

cel

mai mult natura

sistemului?
a. producerea gi dezvoltarea de resurse

b. elaborarea de programe
c. finanlarea
d. managementul
e. acordarea de servicii

99. Resursele necesare pentru ocrotirea


a. personalul
b. facilitSli sanitare
c. cadrul legal

sflniti(ii sunt:

d. timpul
e. banii

100. Sistemele de

sinitate

si satisfac[ in cea mai mare misurl obiectivul


sinitate sunt finan(ate preponderent prin:

care reu$esc

asiguririi echit[{ii serviciilor

de

a. plata directd

b. asigur[ri private pentru sinltate


c. taxe qi impozite nafionale sau locale
d. organizalii filantropice qi ajutoare externe
e. asiguriri sociale pentru sdndtate
24

100

INTREnAnt $I 3 STUDIIDE CAZoe sANATATE PUBLTCA gt MANAGEMENT

R6spunsuri

labcd;2acd;3e;4abde

abcde ; 6ac ;7b

8d

;9bc

;10

a:l I d;12c,1

3b

4acd

15d;16de;17de;18e;19c;20c;2ld,z2c;23be;24c;25bcde;26a;27 ac;28b,29e,30c:3lc;32c;
Studiu de caznr.I- D 1b;DZc: D3ce;D4bd;D5bce

33a;34b;35b,36e,37 d;38a;39b;4Oe;4lc;42a:43a,44b;45b,46d,47 c;48d;49d;50e,51c;52e,


53acde;54e,55 abcd,56c;57acde,5 8a;59bde;60bd,6lb;62b;63a;64c;65 a;
Studiu de caz nrII- E 1 abc d,EI -Zd,El .3 ac;El .4a

84ac ;85e, 86ac; 87ac;

8d, 89ac ;9Obcde

abde ; 92cde;9 3 abe;9 4c ;9 5 a;9 6bcde,97 e,98

c ; 99 ab de ; 1 00ce

25