ECONOMIA TURISMULUI

Lect. univ. drd. Carmen Boghean

DISCIPLINA DE SPECIALITATE LA SPECIALIZAREA

ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICILOR

CUPRINS
CAPITOLUL I TURISMUL
DELIMITARI CONCEPTUALE.....................................
......3
1.1 Concepte si clasificari folosite n turism....................................
.........................................................................3
1.2 Forme ale activitatii turistice.............................................
................................................................................
.4
1.3 Evolutia turismului international si tendintele actuale.....................
...................................................................6
CAPITOLUL II IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI...............................
10
2.1 Impactul macroeconomic al turismului........................................
.....................................................................10
2.2 Efectul multiplicator al turismului.........................................
...........................................................................11
2.2.1 Turismul si ocuparea fortei de munca......................................
..................................................................12
2.2.2 Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe..........
........................................................12
2.3 Impactul social al turismului...............................................
.............................................................................14
CAPITOLUL III ORGANIZAREA SI CONDUCEREA TURISMULUI.............................1
5
3.1. Organisme internationale de turism.........................................
........................................................................15
3.2. Rolul statului n turism.....................................................
...............................................................................1
6
3.3. Organizarea si coordonarea activitatilor turistice.........................
....................................................................19
3.4. Agentiile de turism, veriga de baza a institutiilor care activeaza n industr
ia calatoriilor si turismului...........22
3.5. nceputurile organizarii miscarii turistice n Romnia...........................
..........................................................27
CAPITOLUL IV RELATIILE MANAGER-SUBORDONATI N NTREPRINDERILE
TURISTICE.......................................................................
.........................................................31
4.1. Functiile manageriale de conducere operativa...............................
......................................................................31
4.2. Modele comportamentale ale personalului ntreprinderilor de turism...........
......................................................33
4.3.1. Necesitatea creativitatii n ntreprinderile turistice.......................
...................................................38
4.3.2. Procesul de creativitate.................................................
........................................................................38
4.3.3. Tehnici de stimulare a creativitatii.....................................
.......................................................................39
4.3.4. Rolul managerului n monitorizarea creativitatii...........................
..........................................................41
4.3.5. Rolul managerului n armonizarea obiectivelor n relatiile conducatori-subord
onati..................41
CAPITOLUL V TURISMUL N ROMNIA.....................................................
.....................43
5.1. Succinta prezentare a ultimei jumatati de secol............................
...................................................................43
5.2 Analiza macromediului.......................................................
.............................................................................45

5.2.1 Mediul economic...........................................................

............................................................................45
5.2.2 Mediul socio-cultural.....................................................
...........................................................................45
5.2.3. Mediul politic...........................................................
...............................................................................4
6
5.2.4 Mediul tehnologic.........................................................
.....................................................................49
5.2.5 Mediul ecologic...........................................................
.......................................................................49
CAPITOLUL VI. ANALIZA PIETEI TURISTICE ROMNESTI..................................
.51
6.1. Cererea turistica..........................................................
................................................................................
....51
6.1.1. Tipologii de cerere turistica............................................
..........................................................................53
6.1.2. Comportamente generatoare de cerere turistica............................
............................................................55
6.2. Oferta turistica...........................................................
................................................................................
......58
6.2.1. Caracterizare conceptuala................................................
........................................................................58
6.2.2. Resursele turistice - naturale si antropice - ale Romniei.................
........................................................59
6.3. Capacitatea de cazare turistica............................................
............................................................................60
6.3.1 Capacitatea de cazare pe forme de turism..................................
................................................................61
6.3.2. Capacitatea si calitatea structurilor de cazare turistica................
..............................................................63
6.4. Turismul si economia n tara noastra.........................................
......................................................................64
CAPITOLUL VII TURISMUL SI MEDIUL................................................
..........................65
7.1. Protectia si conservarea mediului, necesitate obiectiva a dezvoltarii turis
mului.............................................65
7.2. Aspecte ale degradarii mediului prin turism................................
...................................................................66
7.3. Conceptul de dezvoltare durabila n turism...................................
...................................................................68
7.4. Indicatorii capacitatilor de suport pentru turism..........................
....................................................................71
7.5. Principalele actiuni de protectie si conservare a mediului si a potentialul
ui turistic..........................................72
CAPITOLULVIII ROMNIA CA DESTINATIE TURISTICA ANALIZA S.W.O.T....75
8.1 Puncte forte. Puncte slabe..................................................
..............................................................................75
8.1.1 Puncte forte..............................................................
................................................................................
.75
8.1.2 Puncte slabe..............................................................
...............................................................................8
0
8.2 Oportunitatile si amenintarile..............................................
............................................................................84
8.2.1 Oportunitati..............................................................

................................................................................
84
8.2.2 Amenintari................................................................
................................................................................
86
Teste grila.....................................................................
..............................................................88
BIBLIOGRAFIE....................................................................
....................................................92

CAPITOLUL I TURISMUL

DELIMITARI CONCEPTUALE

1.1 Concepte si clasificari folosite n turism

Etimologic, cuvntul turism" provine din termenul englez tour" (calatorie), sau to
tour", to make a tour" (a calatori, a face o calatorie), termen creat n Anglia, n j
urul anilor
1700, pentru a desemna actiunea de voiaj n Europa - n general si n Franta - n specia
l. La
rndul sau, acest termen englez deriva din cuvntul francez tour" (calatorie, plimbar
e,
miscare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de calatorie
de agrement.
Termenul francez are radacini si mai adnci, el deriva din cuvntul grec tournos" si,
respectiv,
din cel latin turnus" si nseamna tot calatorie n circuit. Din termenul turism" a der
ivat si cel
de turist", adica persoana care efectueaza calatoria pentru placerea proprie.
Se pune problema clarificarii unor aspecte legate de termenul turist". Profesorul
englez F.
W. Ogilvie, n 1933, considera ca fiind turisti ... toate persoanele care satisfac
cel putin doua
conditii, si anume sunt departate de casa pentru o perioada care nu depaseste un
an si cheltuiesc
bani n acele locuri fara ca sa-i cstige ". Asemanator se pronunta si compatriotul
sau A. C. Norwal
(1936), care considera ca turistul este acea persoana care intra ntr-o tara strain
a pentru orice
alt scop dect de a-si stabili o resedinta permanenta sau pentru afaceri si care c
heltuieste, n
tara unde se stabileste temporar, banii cstigati n alta parte". Cel care a elabora
t o definitie a
turismului - acceptata pe plan mondial, a fost profesorul elvetian dr. W. Hunzik
er, acesta
apreciind ca: Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din dep
lasarea si
sejurul persoanelor n afara domiciliului lor, atta timp ct sejurul si deplasarea nu
sunt motivate
printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrativa oarecare'' (1940).
Zece ani mai trziu The Shorter Oxford English Dictionary (Oxford, 1950) - defines
te
turismul ca fiind ...teoria si practica din sfera calatoriilor; calatoria fiind d
e placere", iar
turistul drept ...cel care face un tur sau mai multe tururi, n special cel ce face
aceasta pentru
recreere; cel care calatoreste de placere sau pentru motive culturale, vizitnd di
verse locuri
pentru obiectivele interesante ale acestora, pentru peisaj sau altele asemanatoa
re".
Dictionarul Enciclopedic Romn (1966, vol. IV) propune urmatoarea definitie a
turismului: Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constnd din parcurgerea
pe jos sau cu
diferite mijloace de transport a unor distante, pentru vizitarea regiunilor pito
resti, a localitatilor,
a obiectivelor culturale, economice, istorice etc."

Dictionnaire Touristique International (1969) contine si el o formulare:

Turismul

reprezinta ansamblul de masuri puse n aplicare pentru organizarea si desfasurarea

unor
calatorii de agrement sau n alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor org
anizatii, societati
sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, pre
cum si industria
care concura la satisfacerea nevoilor turistilor" si tot n Dictionarul turistic i
nternational

(1980) se precizeaza ca turismul se distinge de calatorie prin aceea ca implica p

entru persoana
n cauza, pe de o parte, alegerea deliberata a tintei, pe de alta, preocuparea exc
lusiva pentru
satisfacerea placerii sale".
Sintetiznd cele enuntate, prin turism se ntelege:
n primul rnd, ansamblul de activitati prin care omul si petrece timpul
liber calatorind n alta localitate sau tara, pentru a vizita oameni si locuri, mo
numente si
muzee, pentru a-si mbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sp
ort, pentru
odihna sau tratament;
n al doilea rnd, industria creata pentru satisfacerea tuturor bunurilor si
serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un nalt nivel calita
tiv si n conditiile
protectiei si conservarii resurselor turistice, n special, si a mediului nconjurat
or, n general.
Lund n considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul economico-social n
care se desfasoara turismul n perioada de la ultima Conferinta Internationala a O
NU privind
turismul (Roma 1963), Conferinta Internationala asupra turismului si statisticii
turismului de la
Ottawa din iunie 1991 a recomandat noi definiri ale conceptelor de baza n turism:
Turismul se refera la activitatile unei persoane care calatoreste n afara mediului
sau obisnuit, pentru mai putin de o perioada specificata de timp si al carei sco
p principal
de calatorie este altul dect exercitarea unei activitati remunerate la locul de v
izitare."
Din perspectiva acestei definitii si a normelor elaborate recent de Organizatia
Mondiala a
Turismului este considerat turist orice persoana care se deplaseaza spre un loc s
ituat n afara
resedintei obisnuite pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive p
rincipale de
calatorie sunt altele dect exercitarea unei activitati remunerate n locul vizitat.
Astfel sunt
considerati turisti persoanele care:
efectueaza o calatorie de agrement (vacanta, concediu);
se deplaseaza n statiunile baneo-climaterice n scopul tratamentului sau mbunatatiri
i
starii de sanatate;
se deplaseaza n alte localitati n scopul de a participa la competitii sportive;
calatoresc n scopuri profesionale, adica participa la conferinte internationale,
reuniuni stiintifice sau misiuni religioase etc;
se deplaseaza n scopuri culturale.

1.2 Forme ale activitatii turistice

In cadrul activitatilor turistice se pot identifica urmatoarele forme:

turismul intern (domestic tourism) - rezidentii unei tari care calatoresc n
propria tara;

turismul international receptor (inbound/international-receptor tourism) - vizit

area
unei tari date de catre non-rezidenti;
turismul international emitent (outbound/outgoing tourism) - rezidentii unei tar
i
date care viziteaza alte tari.
Aceste trei forme de baza se pot combina, rezultnd alte trei forme derivate de tu
rism:
turism interior - incluznd turismul intern si turismul receptor;
turism national - incluznd turismul intern si turismul emitator;
turism international - incluznd turismul receptor (incoming) si turismul emitator
(outgoing).
Evenimentele de dupa 1989 au reprezentat un nou punct de plecare pentru turismul
romnesc. Managerii au fost obligati sa faca fata concurentei destinatiilor extern
e, interzise
pna atunci n Romnia. Marile orase din vest si statiunile de la Marea Neagra au fost
principalele tinte. La nceput, majoritatea romnilor au preferat tot litoralul romne
sc. n
prezent, agentii de turism spun ca destinatiile externe se vnd foarte bine. Dupa
ce a pierdut clar
cursa cu Turcia si Grecia, iar destinatii precum Spania sau Egipt sunt din ce n c
e mai solicitate,
din acest an si litoralul bulgaresc pare sa fi luat o felie consistenta din piat
a romneasca. n
ultimii ani, turismul romnesc a suferit modificari semnificative. Importanta lito
ralului a scazut,
iar infrastructura nvechita i-a determinat pe multi turisti sa se orienteze catre
alte locuri. Marii
cstigatori par a fi agroturismul, zonele montane si Delta Dunarii. Specialistii s
unt de parere ca
ar putea aparea noi statiuni cu potential turistic.
n tara noastra sunt prezente aceste forme de turism si sunt intrate de mai multe
decenii
att n teoria turismului, ct si n activitatile turistice desfasurate de catre unitati
le prestatoare de
servicii turistice. Activitatea turistica, datorita complexitatii si multiplelor
abordari pe care le
suporta, se mai poate clasifica si n functie de urmatoarele criterii:
a) dupa motivele calatoriei.
loisir, recreere si vacanta (odihna);
vizite la rude si prieteni;
afaceri si motive profesionale;
tratament medical;
religie/pelerinaje;
alte motive.
b) dupa gradul de mobilitate al turistului di stingem:

turismul de sejur (lung/rezidential; mediu; scurt).

turismul itinerant (de circulatie);
turismul de tranzit.

c) n functie de caracteristicile sociale si economice ale cererii:

turismul particular;
turismul social;
turismul de masa.
d) dupa modul de angajare al prestatiilor turistice distingem:
turismul organizat;
turismul neorganizat;
turismul mixt.
e) dupa vrsta participantilor:
turismul
turismul
turismul
turismul
turismul

pentru
pentru
pentru
pentru
pentru

prescolari;
elevi;
tineret (18-31 ani);
adulti (31-60 ani);
vrsta a III-a.

Aceste forme de turism nu trebuie privite n mod izolat, ele suprapunndu-se prin
anumite caracteristici comune.
1.3 Evolutia turismului international si tendintele actuale
Evolutia, att a turismului, ct si a turismului international se caracterizeaza, la
nivel
mondial, printr-o tendinta de crestere datorita influentei factorilor economici,
demografici,
politici, sociali. Turismul international are, n aceasta situatie, cea mai import
anta crestere
datorita dorintei oamenilor de a vizita alte tari, de a cunoaste alte civilizati
i, obiceiuri dar si
datorita progresului tehnic nregistrat n domeniul transporturilor, progres care pe
rmite calatorii
mai rapide si mai confortabile pe distante din ce n ce mai lungi.
Evolutia turismului international se poate aprecia prin actiunea a doi indicator
i:
sosirile/plecarile de turisti si ncasarile/cheltuielile din turismul internationa
l.
Tabel nr. 1: Sosirile si ncasarile din turismul international perioada 1950-1999

Anul
Sososiri de turisti
(mii)
ncasari (mld) (USD)
1950
25.3

2.1
1960
69.3
6.9
1970
165.8
17.9
1980
287.8
102
1990
266.2
1995
1995
566.4
393.3
1999
664.4
455.5

Sursa: WTO, Compendium of Statistic

Din informatiile prezente n tabel se poate observa o crestere accentuata a turism

ului
international n anii '60 si '70, urmata de o ncetinire a ritmului de crestere.
Indicatorul

ncasari" prezinta o crestere mult mai accentuata, care se datoreaza si

fenomenului inflationist, pe lnga ceilalti factori de influenta (cresterea numaru

lui de sosiri, a
duratei sejurului, a cheltuielilor ocazionate de activitatea turistica, a distan
tei de deplasare).
Previziunile WTO se refera la o ncetinire a ritmului de crestere att a sosirilor,
ct si a
ncasarilor. Sunt luate n considerare ritmuri medii anuale de crestere situate n jur
de 4%
(echivalentul unei dublari la un interval de 18 ani) pentru ambii indicatori de
masurare a
circulatiei turistice internationale.
WTO considera ca n anul 2020 numarul de sosiri din turismul international va ajun
ge la
1,56 mld. Din acest numar, 1,2 mld vor reprezenta calatoriile n tarile nvecinate (
regionale) si
0.4 mld vor fi calatorii pe distante lungi (inter-regionale).
In tabelul 2 se poate observa cresterea sustinuta a zonei Asia-Pacific care, n pe
rioada
2010-2020 si va dubla numarul de sosiri internationale si va devansa n ceea ce pri
veste cota
de piata continentul american. Cea mai mare rata de crestere anuala o are zona O
rientului
Apropiat, aceasta dublndu-si numarul de sosiri internationale n acelasi interval.
Repartizarea sosirilor internationale pe regiuni geografice confirma pozitia de
lider a
Europei (717 milioane), urmata de Asia de Est si Pacific (397 milioane) si de co
ntinentul
american (282 milioane). Urmeaza Africa, Orientul Apropiat si sudul Asiei.
Tabel nr. 2: Previziunea sosirilor de turisti internationali pe regiuni

Anul de
baza

Previziuni
Cresterea
anuala
(%)
Cote de piata

1995
2010
2020
1995-2020
1995
2020
Lumea
565.4
1006.4
1561.1
4.1
100
100
Africa
20.2
47.0
77.3
5.5
3.6
5.0
America
108.9
190.4
282.3
3.9
19.3
18.1
Asia de Est si
Pacificul

81.4
195.2
397.2
6.5
14.4
25.4
Europa
338.4
527.3
717.0
3.0
59.8
45.9
Orientul
Mijlociu
12.4
35.9
68.5
7.1
2.2
4.4
Asia de Sud
4.2
10.6
18.8
6.2
0.7
1.2
Intraregional
464.1

790.9
1183.3
3.8
82.1
75.8
Long-Haul (b)
101.3
215.5
377.9
5.4
19.9
24.2

Sursa: World Tourism Organization

(a) Intraregional include sosirile din tari de origine nespecificate.
(b) Long-Haul este definit ca restul, mai putin turismul intraregional.
Calatoriile pe distante lungi vor avea o tendinta de crestere mai accentuata (5.
4%/an)

dect calatoriile pe distante scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a c

alatoriilor pe
distante scurte n anul 1995, se va ajunge n 2020 ca acestea sa detina aproape 76%
din piata
turismului international.
In privinta ncasarilor din turismul international se apreciaza atingerea sumei de
2000 mld USD n anul 2020. Astfel se apreciaza ca se vor cheltui ~ 5 mld USD n fiec
are zi n
ntreaga lume.
Pna n anul 2020, numarul turistilor, la nivel mondial, va ajunge la 1,6 miliarde,
mai
mult dect dublu fata de evidentele existente la nivelul anului 2005, aproximativ
700 milioane.
Vicepresedintele Comisiei Europene, Gunter Verheugen, responsabil de politicile
ntreprinderilor si industriei, a declarat: Sectorul european al turismului se afla
n plina
expansiune. Politica noastra vizeaza, n principal, ameliorarea si competitivitate
a sectorului
european al turismului, precum si crearea a noi locuri de munca, sustinnd dezvolt
area
durabila a sectorului", n turism lucreaza circa sapte milioane de persoane n doua
milioane de
unitati turistice - hoteluri, restaurante, baruri, agentii de turism. Contributi
a la Produsul Intern
Brut n UE este de 5%. Din sectoarele conexe, cum ar fi transportul, alte sectoare
dezvoltate pe
orizontala, contributia la PIB ajunge pna la 11%, si mai mult de 20 de milioane d
e locuri de
munca. La Forumul european de turism, gazduit de Malta, au fost abordate teme, c
um ar fi:
dezvoltarea n domeniul turismului, ameliorarea reglementarilor cu un mai mare acc
ent pe
directiva servicii", legatura dintre competitivitate si pregatirea profesionala.
Comisia
Europeana a lansat prima editie a forumului n anul 2002.
Referitor la piata europeana din care face parte si Romnia, WTO identifica urmato
arele
tendinte macroeconomice care se vor manifesta n viitorul apropiat:
Se previzioneaza ca sosirile internationale de turisti sa atinga 1,56 miliarde n
2020 cu o crestere medie anuala de 4,1%. Se estimeaza ca vor creste calatoriile
pe distante
lungi (de la 18% la 24% n 2020) n detrimentul calatoriilor inter-regionale.
Pna n 2020 Europa Centrala si de Est va atrage mai multi turisti dect tarile
din Europa de Vest.
Sosirile internationale de turisti n Europa vor ajunge la 717 milioane n 2020, cu
o
crestere anuala de 3%, sub media mondiala de 4,1% fapt care va diminua cota de p
iata a
Europei.
Franta va ramne cea mai importanta tara receptoare de turisti din Europa (pna
n 2020 se va ajunge la aproape 106 milioane de turisti internationali).
Cele 10 tari balcanice vor ajunge sa primeasca n 2020 pna la 79 milioane turisti,
92% dintre ei fiind atrasi de Grecia, Bulgaria, Romnia si Croatia. Acest lucru se
datoreaza unei

cresteri anuale de 4,6% n perioada 1995-2020.

Pna n 2020, 346 milioane de turisti vor vizita zona Mediteranei (reprezentnd 22%
din totalul mondial al sosirilor).
Pe lnga aceste previziuni de natura pur economica sunt necesare si anumite previz
iuni
de natura social-psihologica pentru a putea ntelege nevoile / dorintele noilor tu
risti si a veni n
ntmpinarea lor cu produse si servicii care sa satisfaca ntocmai asteptarile acestor
a. OMT
identifica tendintele care se vor manifesta, n acest sens, pe piata europeana:
Turismul este promovat de catre guverne mai mult pentru profiturile economice
obtinute dect pentru beneficiile sociale si mbunatatirea calitatii vietii.
Cresterea concurentei ntre destinatiile de vacanta si alte forme de petrecere a
timpului liber.
Cresterea importantei Internetului ca mijloc de promovare si vnzare.
Parcurile de distractii tematice vor deveni din ce n ce mai populare prin
oferirea unei game largi de atractii si facilitati ntr-o zona relativ compacta.
Introducerea monedei unice EURO are ca principal rezultat cresterea numarului
de calatorii intraregionale.
Cresterea rapida a numarului de low cost airlines" va avea ca efect cresterea
calatoriilor intraregionale.
Consolidarea tour-operatorilor europeni va continua prin nghitirea" operatorilor d
e
dimensiuni medii lasnd marii operatori si micii operatori specializati sa deserve
asca piata.
In societatile vestice se manifesta o tendinta de crestere a numarului
persoanelor n vrsta, a ratei divorturilor, a familiilor monoparentale si a casator
iilor la
vrste mai naintate si a respectului fata de natura.
Cultura reprezinta o componenta a calatoriei la peste 60% dintre turistii europe
ni.
Aceste previziuni, att cele de natura economica, ct si cele psiho - sociologice su
nt
necesare pentru crearea unei oferte turistice corespunzatoare evolutiei si cerin
telor pietei.
Aceasta este o abordare la nivel macro-economic care va trebui aprofundata prin
analize pe
termen scurt ale pietei.

CAPITOLUL II IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

n ansamblul unei economii nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizato

r al
sistemului economic global, el presupunnd o cerere specifica de bunuri si servici
i, cerere care
antreneaza o crestere n sfera productiei acestora. De asemenea, cererea turistica
determina o
adaptare a ofertei, care se materializeaza n dezvoltarea structurilor turistice s
i indirect n stimularea
productiei ramurilor participante la: construirea si realizarea de noi mijloace
de transport, instalatii
de agrement pentru sporturi de iarna, nautice etc. Dezvoltarea turismului conduc
e astfel, la un
semnificativ spor de productie.

2.1 Impactul macroeconomic al turismului

Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contrib
utie aparte la
realizarea valorii adaugate. Avnd ca specific consumul mare de munca vie, de inte
ligenta si
creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate ntr-o masura mai mar
e dect alte
ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.
De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studi
ile de
specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata n m
are parte de
nevoile turismului.
Turismul reprezinta totodata un mijloc de diversificare a structurii economiei u
nei tari.
Astfel, necesitatea de adaptare a activitatii turistice la nevoile tot mai diver
sificate, mai complexe
ale turistilor determina aparitia unor activitati specifice de agrement, transpo
rt pe cablu.
n primele patru luni ale anului, deficitul de cont curent al balantei de plati, c
alculat ca
suma ntre soldurile operatiunilor cu bunuri si servicii, veniturile nregistrate si
transferurile
curente de bani din strainatate, a nregistrat 1,39 miliarde de euro, cu 77% mai m
ult dect anul
trecut. Tendinta este totusi de descrestere a deficitului, cum dupa primele trei
luni ale anului
curent dezechilibrul era superior cu 85% fata de primul trimestru al anului 2004
. Schimburile
comerciale n primele patru luni nregistreaza un dezechilibru n favoarea importurilo
r de
1,8 miliarde de euro, cu aproape 70% mai mult dect n perioada similara din 2004. S
ectorul
Serviciilor a nregistrat, de asemenea, un deficit de 210 milioane de euro, un max
im negativ

fiind atins pe segmentul transporturi, respectiv 108 milioane de euro. n domeniul

serviciilor turistice a fost nregistrat un excedent de 20 milioane de euro. Potri
vit datelor
remise de BNR, datoria externa pe termen mediu si lung a crescut cu 14,2% fata d
e finele
anului trecut, pna la nivelul de 20,7 miliarde de euro. Din aceasta, peste jumata
te, respectiv
10,6 miliarde de euro, a fost datoria externa publica si public garantata. n prim
ele patru luni
ale anului curent, romnii din strainatate au trimis n tara 897 milioane de euro, c
u aproape o

treime mai mult dect n perioada corespunzatoare a anului trecut. (Adevarul, 28/06/
2005).
Pe lnga toate acestea, turismul reprezinta si o cale (n unele cazuri chiar singura
) de
valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si n special a celor na
turale:
frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale, cond
itiile de clima.
Exista tari care realizeaza pna la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea tur
istica, dar
si tari cu o economie dezvoltata (Franta 7.3% PIB, Elvetia 7.7% PIB) care au pon
deri ridicate ale
activitatii turistice n PIB. Fata de aceasta situatie, n Romnia, turismul contribui
e cu 2-3% la
realizarea PIB.
Pentru tara noastra - n etapa actuala, ca urmare a prezentei unor resurse turisti
ce
neexploatate si insuficient puse n valoare, turismul constituie o ramura cu posib
ilitati
nsemnate de crestere si deci ramne o sfera de activitate care poate absorbi o part
e din forta de
munca ramasa disponibila prin restructurarea economica.
Trebuie mentionat si faptul ca turismul este capabil sa asigure prosperitatea un
or zone
defavorizate, putnd fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta pr
in dezvoltarea
unor zone mai putin bogate n resurse cu valoare economica mare, dar cu importante
si atractive
resurse turistice naturale si antropice. Datorita acestui fapt el este considera
t o prghie de
atenuare a dezechilibrelor interregionale.
O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezinta c
ontributia
sa la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, realizata deopotriva pe se
ama turismului
intern si international.

2.2 Efectul multiplicator al turismului

Este vorba, n primul rnd, despre un asa-numit efect direct care consta n cresterea
veniturilor n sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantel
or, agentiilor touroperatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turisti n decursul un
ei anumite
perioade de timp, de obicei un an. n al doilea rnd, avem n vedere efectul indirect
care vizeaza
impactul cresterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor pr
oducatoare de
bunuri de consum la care firmele turistice apeleaza n mod inevitabil pentru a-si
sustine oferta
turistica la parametri competitivi. In fine, n al treilea rnd, poate fi urmarit si

un efect indus
asupra ntregii economii nationale, deoarece att veniturile celor ce lucreaza nemij
locit n turism,
ct si cele ce revin sectorului producator de bunuri de consum sunt reinvestite n v
ederea
procurarii altor marfuri si servicii de care au nevoie. Asistam astfel la un pro
ces de multiplicare
a cererii agregate la scara macroeconomica.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi defi
nit ca
volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului
, care va fi utilizat

n economie.
Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investitiilor, n literatura
de
specialitate se indica o formula de calcul a multiplicatorului turistic astfel:
R=l/1 -c'
R = multiplicatorul turistic care arata de cte ori se multiplica n economia natio
nala
fiecare unitate monetara cheltuita de turist.
c' = nclinatia marginala spre consum turistic care arata cu ct creste cheltuiala
pentru consumul turistic la cresterea cu o unitate monetara a veniturilor din tu
rism.
2.2.1 Turismul si ocuparea fortei de munca
Turismul, prin faptul ca este un mare consumator de munca vie, joaca un importa
nt
rol n economie. El creeaza noi locuri de munca, participnd astfel la atragerea exc
edentului
de forta de munca din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea somajului.
Numarul mare al
celor care lucreaza n domeniul turismului are ca explicatie faptul ca posibilitat
ile de mecanizareautomatizare a operatiunilor turistice sunt limitate.
De la jocul copiilor, la distractia adultilor, animatorul a nceput sa fie o pers
oana din ce n
ce mai cautata si n Romnia. Acum, n ofertele de joburi de vara se ntlnesc si anunturi
de
genul Animatori Grecia care vor lucra n hoteluri. Responsabilitati: buna desfasura
re a
programului de animatie, propunerea programului catre oaspetii hotelului, activi
tati
sportive n timpul zilei (polo de apa, volei, ping-pong, aerobic, sporturi de apa)
, precum si
evenimente culturale si sportive din cursul serii. Trebuie sa fie o persoana din
amica, sa aiba
spirit de echipa si capacitate de comunicare. " Din pacate, n toti acesti ani, n R
omnia nu au
debutat, dect sporadic, cursuri de specializare reala a animatorilor, nici pentru
copii, nici pentru
adulti. Chiar daca, aparent, jobul lui este distractia, responsabilitatea este e
norma.
De asemenea, ramnnd tot n sfera relatiei turism-forta de munca, trebuie amintit ef
ectul
indirect al cresterii numarului celor ocupati n acest sector. Studiile arata ca u
n loc de munca
direct din turism poate crea 1-3 locuri de munca indirecte si induse. Aceasta se
explica prin
aceea ca turismul, fiind un mare consumator de bunuri si servicii, influenteaza
benefic
utilizarea fortei de munca n ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura, indus
tria alimentara,
constructii).

2.2.2 Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe

Una dintre trasaturile majore ale evolutiei economiei mondiale o reprezinta cre
sterea si
diversificarea schimburilor internationale. Astfel, turismul apare ca o componen
ta importanta
a relatiilor economice internationale.
Turismul egiptean reprezinta o industrie care a adus n 2004 un profit de 6,6 mil
iarde

de dolari, bani scosi de pe urma celor peste 8 milioane de turisti care au vizit
at tara. Pentru
multe alte natiuni, ntre care ne numaram si noi, aceste cifre ar reprezenta un ob
iectiv fantezist,
numai ca egiptenii au priceput de foarte mult timp ca turismul poate fi un colac
de salvare pentru
o tara saraca, dar care are ce arata, si au reusit sa transforme acest sector ntr
-o veritabila
masina de facut bani.
Adevarata lectie egipteana nu este nsa felul n care au reusit locuitorii Tarii Fa
raonilor sa
scoata 6,6 miliarde de dolari de la nemti, americani, englezi, francezi sau rusi
, ci faptul ca
egiptenii n-au nici cea mai mica intentie sa se opreasca aici. Recent, presedint
ele Hosni
Mubarak a anuntat ca guvernul egiptean a realizat un program, n urma caruia numar
ul de turisti
care viziteaza statul ar trebui sa se majoreze, anual, cu circa un milion. n aces
t fel, pna n
2015 numarul vizitatorilor ar urma sa depaseasca 18 milioane pe an, iar daca sum
ele cstigate de
pe urma fiecarui turist ramn constante, este de asteptat ca veniturile realizate
anual de Egipt
din turism sa sara" de 15 miliarde de dolari.
Este binecunoscut faptul ca turismul face parte din structura comertului invizi
bil
mondial, reprezentnd una dintre principalele componente ale acestuia. Comertul
invizibil este o forma a schimburilor economice internationale care nu au ca obi
ect o marfa.
Comertul invizibil se materializeaza si formeaza balanta invizibila" sau balanta s
erviciilor",
componenta importanta a balantei de plati externe a unei tari. In cadrul balante
i
serviciilor, ncasarile si cheltuielile provenite din activitatea turistica se nreg
istreaza n
contul balantier numit calatorii". Astfel, n creditul acestui cont se nscriu venitu
rile rezultate
din activitatea turistica, iar n debit cheltuielile ocazionate de desfasurarea ac
tivitatii turistice.
n legatura cu rolul turismului n echilibrarea balantei de plati externe a unei ta
ri, n
functie de marimea si semnul soldului contului calatorii", dar si de marimea si s
emnul
soldurilor celorlalte conturi balantiere, putem avea una din urmatoarele situati
i:
a) Contul calatorii" are un sold pozitiv, atunci acesta poate contribui, n functie
si de soldul celorlalte conturi balantiere, dupa caz la:
reducerea deficitului balantei de plati;
echilibrarea balantei de plati;
cresterea excedentului balantei de plati.
b) Contul calatorii" are un sold negativ, atunci acesta poate contribui la:

cresterea deficitului balantei de plati;

reducerea excedentului balantei de plati;
dezechilibrarea balantei de plati.
Pentru a ntelege si mai bine locul si rolul turismului n cadrul balantei de plati
externe a unei tari, analizele economice trebuie completate si cu alte elemente
care tin de

obiectivele majore ale politicii comerciale si chiar cu cele ale politicii exter
ne, n general.
2.3 Impactul social al turismului
Pe lnga consecintele economice, turismul are si o profunda semnificatie socio-um
ana.
El actioneaza, prin natura sa, att asupra turistilor n mod direct, ct si asupra pop
ulatiei din
zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se rasfrng si asupra calitatii
mediului, a
utilizarii timpului liber si nu n ultimul rnd asupra legaturilor dintre natiuni.
Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizeaza comunicarea, schim
bul de
idei, de informatii, stimulnd largirea orizontului cultural cu efect asupra forma
rii intelectuale.
Una dintre cele mai importante functii ale turismului consta n rolul sau reconfo
rtant, n
calitatea sa de a contribui la regenerarea capacitatii de munca a populatiei, att
prin formele
de odihna, ct si prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodata, turismul r
eprezinta un
mijloc de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civiliza
tie a oamenilor.
Asadar, turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci si l
a
satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. Orice pas al unei calatorii devin
e o aventura a
cunoasterii; la fiecare pas mori si nvingi de bucurie, ineditul te face sa renast
i, natura te
renalta pe soclul fiecarei zile, martor la propriul miracol .
Raspunznd unor cerinte de ordin social, turismul se afirma si ca un important mi
jloc de
utilizare a timpului liber. Evolutia contemporana a economiei mondiale este cara
cterizata de
tendinta de crestere a timpului liber, fapt ce ridica probleme privind organizar
ea si utilizarea
eficienta a acestuia.
Daca privim activitatea turistica ca pe una de productie, cu intrari si iesiri,
se observa ca
aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale avnd un
rol
fundamental. n consecinta, turismul exercita influenta asupra mediului si compone
ntelor sale.
Tot n plan socio-economic, dar si politic, trebuie amintit rolul deosebit de impo
rtant
al turismului n intensificarea si diversificarea legaturilor ntre natiuni pe plan
mondial. ntradevar, alaturi de comertul propriu-zis, turismul international tinde sa devina
una din
formele principale de legatura dintre oameni situati pe continente diferite.

CAPITOLUL III ORGANIZAREA SI CONDUCEREA TURISMULUI

Organizatiile internationale de turism au un caracter permanent, iar modul de

functionare a lor este stabilit prin intermediul unor tratate multilaterale. Pri
ncipalele obiective ale
activitatii lor se refera la promovarea turismului, reglementarea unitara a rapo
rturilor juridice si
economice dintre organizatiile de turism, pregatirea personalului ce activeaza n
acest sector,
nlaturarea piedicilor ce stau n calea dezvoltarii turismului, facilitarea schimbul
ui de experienta
n oricare din domeniile de servire turistica mondiala etc.

3.1. Organisme internationale de turism

Organizatiile internationale de turism au un caracter permanent, iar modul de
functionare a lor este stabilit prin intermediul unor tratate multilaterale. Pri
ncipalele obiective ale
activitatii lor se refera la promovarea turismului, reglementarea unitara a rapo
rturilor juridice si
economice dintre organizatiile de turism, pregatirea personalului ce activeaza n
acest sector,
nlaturarea piedicilor ce stau n calea dezvoltarii turismului, facilitarea schimbul
ui de experienta
n oricare din domeniile de servire turistica mondiala etc.
Una dintre cele mai mari organizatii internationale de turism cu caracter
interguvernamental este Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), care a fost n
fiintata n
1975 (prima adunare generala a avut loc n mai 1975, la Madrid). O.M.T. preia si c
onfirma
experienta pozitiva de colaborare internationala n domeniul turismului, dobndita d
e Uniunea
Internationala a Organismelor Oficiale de Turism (U.I.O.O.T.). Spre deosebire de
fosta
U.I.O.O.T., O.M.T. este o organizatie internationala guvernamentala, n sensul ca
reprezentarea
n cadrul ei se face n numele guvernelor tarilor membre. Obiectivele fundamentale a
le O.M.T.
sunt, conform statutului, "promovarea si dezvoltarea turismului, cu scopul de a
contribui ia
expansiunea economica, la ntelegerea internationala, la pace si la prosperitate,
ca si la
respectul universal, la respectarea drepturilor si libertatilor umane fundamenta
le, fara
deosebire de rasa, sex, limba sau religie". Pentru realizarea acestor obiective,
O.M.T. trebuie sa
acorde o atentie deosebita intereselor tarilor n curs de dezvoltare.
O.M.T. are rolul de centru mondial al informatiilor turistice, prin schimbul de
date
asupra turismului national si international, n special sub forma de culegeri stat
istice, prin
schimbul de informatii privind legislatia si reglementarile n vigoare n domeniul t
urismului n

statele membre sau n legatura cu evenimente din domeniul turismului. Organizatia

este un
instrument de initiativa n mna statelor membre pentru organizarea de cooperari n do
meniul
turismului, n special n domeniul formarii si perfectionarii cadrelor (O.M.T. dispu
ne de un
centru international specializat n acest domeniu), n sectorul conceptiei produsulu
i turistic,

organizarii si promovarii ofertei turistice (prin cooperari cu P.N.U.D. sunt org

anizate diverse
misiuni de sprijin sectorial). Organizatia furnizeaza membrilor sai studii, rapo
arte, analize,
manuale si alte materiale de referinta n domeniul economiei, finantelor si turism
ului.
Tara noastra, ca membru fondator al O.M.T., a fost prezenta n toate fazele impuse
de
procesul de organizare si de delimitare programatica a noii organizatii, ncepnd di
n 1979,
Romnia a fost aleasa, pentru un mandat de patru ani, n Consiliul Executiv al O.M.T
.,
candidnd din partea grupului tarilor europene, iar n 1981 a fost aleasa vicepresed
inte al acestui
organ de conducere. Pe linia colaborarii multilaterale, tara noastra participa l
a activitatea a 12
organisme si forme guvernamentale si neguvernamentale de cooperare turistica. n g
rupa
formelor de colaborare cu caracter interguvernamental, alaturi de O.M.T., se nscr
ie
Consfatuirea Organelor Guvernamentale de Turism din Tarile Balcanice - forma de
consultare periodica n cadrul aplicarii Acordului de colaborare multilaterala bal
canica din mai
1971.
Dintre organizatiile cu caracter neguvernamental (la care participa si Romnia, pr
in
intermediul asociatiilor profesionale, mentionam: Federatia Universala a Asociat
iilor
Agentiilor de Voiaj (F.U.A.A.V. / U.F.T.A.A.), care este, n momentul de fata, cea
mai
reprezentativa organizatie internationala neguvernamentala cu profil turistic, A
lianta
Internationala de Turism (A.I.T.) si Federatia Automobilistica Internationala (F
.I.A.),
Federatia Internationala de Termalism si Climatologie (F.I.T.E.C.), Federatia
Internationala a Scriitorilor si Ziaristilor din Turism (F.I.J.E.T.), Academia I
nternationala
de Turism, Federatia Mondiala a Bucatarilor si Cofetarilor, Organizatia Internat
ionala a
Transportatorilor pe Cablu (O.I.T.A.F.), Biroul International de Turism Social (
B.I.T.S.)
etc.

3.2. Rolul statului n turism

nca de la sfrsitul secolului trecut, dar mai ales n perioada interbelica si pna n zil
ele
noastre, dezvoltarea turismului a atras atentia cercurilor guvernamentale din di
verse tari cu
potential turistic, care au nceput sa traga importante foloase de pe urma acestei
activitati. Cu
toate acestea, problema promovarii turismului a fost lasata n ntregime n seama init
iativei
private, fara o coordonare pe plan central a eforturilor institutiilor si firmel
or care participau la

dezvoltarea turismului (companii feroviare si de navigatie maritima, firme hotel

iere, asociatii de
propaganda, turing-cluburi etc).
Degradarea activitatii economice n perioada primului razboi mondial a determinat
guvernele sa adopte masuri speciale de redresare a economiilor lor nationale, in
clusiv pe linia
dezvoltarii turismului. n aceasta perioada au aparut primele ncercari de instituti
onalizare a

turismului si primele organizatii semioficiale sau oficiale de turism.

Interesele guvernelor pentru promovarea turismului si masurile de creare a unor
organisme oficiale, prin care statul sa-si poata exercita rolul de organizare si
coordonare a
turismului, s-au concretizat si n diverse acorduri si conventii de colaborare int
ernationala,
semnate n perioada interbelica, precum si n legi menite sa contribuie la dezvoltar
ea acestei
activitati.
n perioada de reconstructie de dupa cel de-al doilea razboi mondial o serie de gu
verne
europene au continuat eforturile pentru stimularea dezvoltarii, n continuare, a t
urismului. n
acest scop au fost alocate fonduri considerabile pentru dezvoltarea bazei materi
ale si a
infrastructurii turismului, finantate att din bugetele de stat, ct si prin contrib
utia unor
organizatii internationale, printre care un loc de frunte a revenit Programului
Natiunilor Unite
pentru Dezvoltare (P.N.U.D.).
Progresul rapid a fost sustinut si de investitiile masive de capital ale ntreprin
zatorilor
privati, care necesitau si o ndrumare si coordonare pe linie de stat. n consecinta
, guvernele au
ajuns la concluzia ca singura cale de evitare a efectelor negative care rezultau
din conflictele de
interese de stat. semistatale, de grup sau private, consta n coordonarea dezvolta
rii turismului sub
directa ndrumare a organismelor guvernamentale.
Pe de alta parte, importanta nationala crescnda a industriei turistice, privita s
ub aspect
economic, social, politic si cultural, precum si relatiile care s-au statornicit
pe linie
guvernamentala ntre tari, au determinat coordonarea treptata a politicii de organ
izare si
promovare a turismului de catre autoritatile statale.
n afara rolului de coordonator (de exemplu n cazul ncheierii unor acorduri
guvernamentale de colaborare turistica, a elaborarii unor proiecte de legi, decr
ete etc. legate de
reglementarea unitara pe plan national a activitatilor turistice etc), statele e
xercita totodata o
importanta functie de dezvoltare a turismului si n politica de investitii si amen
ajari turistice. Este
vorba de coordonarea eforturilor investitorilor pentru realizarea unor amenajari
turistice de mari
proportii, cum este cazul crearii unor noi zone si statiuni de interes turistic,
- montane sau de
litoral, - unde dezvoltarea infrastructurii turistice (dotarea retelei de cai fe
rate, de autostrazi,
sosele, canalizare, aeroporturi, asigurarea echilibrului ecologic etc.), depases
te puterea financiara
a agentilor economici investitori.
Competitia pentru atragerea traficului turistic international spre tarile primit

oare creste
considerabil o data cu intrarea n circuitul turistic a unor noi tari, cu noi atra
ctii turistice, ceea ce
impune n toate tarile - chiar si n cele cu un turism dezvoltat si cu o baza materi
ala moderna elaborarea unor programe guvernamentale de dezvoltare si amenajare complexa a un
or zone si
statiuni de interes turistic, posibil a fi realizate numai cu sprijinul statelor
.

n consecinta, se remarca o crestere accentuata a rolului coordonator al organisme

lor
guvernamentale si n ceea ce priveste exploatarea complexa si controlata a resurse
lor naturale si
antropice ale teritoriului national, pastrarea echilibrului ecologic al acestor
zone destinate
prioritar activitatilor turistice, n cadrul unor programe generale de dezvoltare.
Amploarea rolului organismelor guvernamentale n aceste politici de dezvoltare tur
istica
variaza, fireste, n functie de conditiile politice, economice si sociale din fiec
are tara si chiar din
fiecare zona de interes turistic.
Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala a adaugat noi dimensi
uni
interventiei statului n domeniul turismului. O data cu recunoasterea turismului c
a factor al
dezvoltarii social-economice, pe plan international s-a trecut, n mod sistematic,
la includerea sa
n programele de asistenta si cooperare tehnica ale unor organisme internationale,
precum si n
programele bilaterale de asistenta.
n scopul ridicarii productivitatii industriei turistice, statul are un rol import
ant n
procesul de pregatire si perfectionare profesionala, a personalului la toate niv
elurile. Acest
proces de pregatire si perfectionare este ntreprins n strnsa cooperare cu instituti
ile private si
departamentele direct interesate n formarea profesionala a cadrelor si n continua
ridicare a
calificarii profesionale a personalului din industria turistica. Eforturile depu
se n acest proces
trebuie apreciate, prin urmare, ca fiind la fel de importante ca si cele din inf
rastructura sau
promovare.
Direct sau indirect, statul are un rol nsemnat si n procesul de orientare a cereri
i
turistice. Turismul modern este produsul direct al dezvoltarii social-economice
a tarilor,
respectiv al unui nivel determinat de venituri, al unui timp i liber sporit etc.
Dezvoltarea
turismului de masa a creat probleme serioase cu privire la sezonalitatea cererii
turistice si la
esalonarea concediilor si vacantelor; statele au facut si continua sa faca efort
uri pentru rezolvarea
acestor probleme.
Statele participa la actiunile de promovare a turismului si prin procesul elabor
arii
diverselor reglementari legate de activitatea turistica. Importantele beneficii
pe care le aduce
turismul economiilor nationale au determinat majoritatea tarilor sa faciliteze d
ezvoltarea
circulatiei turistice internationale, prin desfiintarea sau simplificarea la max
imum a formalitatilor

de trecere a frontierei nationale pentru turistii straini.

Evident, legislatia turistica trebuie sa tina pasul permanent cu orientarea si d
ezvoltarea
n perspectiva a circulatiei turistice si cu noile circumstante n cadrul carora se
deruleaza
fluxurile turistice.
Din cele prezentate rezulta ca, n conditiile unei economii moderne, politica de r
ealizare
a obiectivelor economice si sociale de interes major pentru economia nationala (
printre care

implicit si obiectivele turistice sau cele care servesc interesele turismului) s

unt n competenta
directa a organismelor de stat, singure n masura sa decida utilizarea fondurilor
publice.
Sintetiznd experienta internationala cu privire la modalitatile de actiune ale gu
vernelor
diferitelor tari, n vederea coordonarii eforturilor organismelor publice si priva
te pentru
promovarea turismului, rezulta urmatoarele posibilitati de sprijinire, pe linie
de stat, a dezvoltarii
turismului:
- definirea coordonatelor strategiei generale, de dezvoltare a turismului (deter
minarea
prioritatilor si a formelor de turism posibil a fi promovate cu eficienta maxima
, utilizarea
prioritara a terenurilor si amenajarea turistica a teritoriului);
- evaluarea, n cadrul dezvoltarii generale, a nevoilor probabile de mijloace de c
azare
si alte obiective de baza materiala turistica;
- coordonarea cercetarilor n domeniul turismului, incluznd si sistemele
informationale pentru culegerea datelor statistice indispensabile att cercetarilo
r, ct si pentru
fundamentarea strategiei de promovare a turismului intern si international;
- punerea n aplicare, prin unitati de stat si private, a programelor de formare s
i
perfectionare profesionala a cadrelor necesare industriei turistice;
- reglementarea si controlul functionarii diferitelor compartimente sau componen
te ale
industriei turistice, n vederea stimularii, protejarii si asigurarii cadrului leg
al al activitatii,
corespunzator intereselor industriei turistice, n general, si intereselor turisti
lor nationali si
internationali, n special;
- furnizarea serviciilor cu caracter general, indispensabile expansiunii turisti
ce;
- desfasurarea campaniilor de promovare turistica generala si sprijinirea campan
iilor
de publicitate turistica comerciala ale agentilor economici din industria turist
ica.

3.3. Organizarea si coordonarea activitatilor turistice

Turismul este un sector de activitate cu profil complex, un agregat de servicii
si
activitati cu implicatii multiple n toate ramurile vietii nationale. Apare eviden
t, n acest caz, ca
turismul, ca sector de activitate social- economica, nu poate fi limitat exclusi
v la activitatea unui
singur departament sau organism guvernamental. De aceea, n turism, mai mult ca n a
lte
sectoare de activitate, trebuie sa se consolideze o strnsa coordonare ntre diverse
le departamente
guvernamentale si organizatii care se ocupa cu activitatea turistica. n consecint
a, n afara

coordonarii centrale a activitatii turistice la nivelul economiei nationale, tre

buie sa existe o
coordonare si ntre reprezentantii organismelor guvernamentale de turism la nivel
zonal si,
respectiv, local.
Functia de coordonare a ntregului ansamblu de masuri de promovare a turismului se

realizeaza prin intermediul organismelor nationale de turism.

Organismele nationale de turism sunt menite sa coordoneze politica turistica nat
ionala,
constituind totodata si instrumentul de executare, ndrumare si control al activit
atii turistice
nationale.
Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), a carei membra este si tara noastra,
a
elaborat urmatoarea tipologie a organismelor nationale de turism:
- ministere de sine statatoare (ex: Ministerul Turismului);
- ministere mixte sau combinate {ex., Ministerul Comertului si Turismului, Minis
terul
Turismului si Transporturilor Aeriene, Ministerul Turismului si Culturii sau Spe
ctacolelor,
Ministerul Turismului si Sporturilor etc);
- secretariate de stat pentru turism, organisme de sine statatoare sau n cadrul u
nor
ministere mixte;
- departamente n cadrul unor ministere mixte;
- comitete de stat sau comisariate pentru turism;
- oficii nationale de turism (guvernamentale);
- autoritati nationale de turism;
- directii generale de turism, n cadrul unor ministere mixte sau al unor departam
ente
etc.
Dupa cum se observa n aceasta grupare, exista o multitudine de organisme national
e de
coordonare a activitatii de turism si o considerabila disproportie ntre natura si
responsabilitatea
organului nsarcinat cu coordonarea activitatii turistice.
Responsabilitatile organismelor guvernamentale de turism, n afara actiunilor de
publicitate, includ functiile vitale de coordonare a tuturor activitatilor de tu
rism, elaborarea si
punerea n aplicare a programelor nationale de dezvoltare turistica, reprezentarea
pe plan intern
si international nu numai a organizatiilor turistice, ci si a guvernelor tarilor
respective.
Mai trebuie mentionat si faptul ca industria turistica, prin legaturile ei cu ap
roape toate
sectoarele vietii economice, impune ca organismele de turism sa mentina o legatu
ra continua cu
toate departamentele, organismele, firmele si organizatiile interesate si implic
ate n dezvoltarea
turismului.
n acest scop, n multe tari - printre care si Romnia - au fost create consilii
interdepartamentale de turism, nfiintate pe baza unor acte normative, n care sunt
reprezentate
ministerele, departamentele, institutiile si alte organisme guvernamentale, a ca
ror activitate are
tangenta cu industria turistica. n aceste consilii sunt reprezentate si organizat
iile

neguvernamentale si principalele firme prestatoare de servicii turistice.

Pe plan teritorial, functiile de conducere ale statelor pentru dezvoltarea si pr
omovarea

turismului sunt exercitate de o multitudine de institutii, uniuni, federatii, pa

tronate, societati,
agentii, filiale etc, ale caror competente, atributii, structuri organizatorice
etc. sunt adaptate
cerintelor specifice locale ale turismului receptor si emitent din raza administ
rativa a unui
teritoriu (regiune, zona, centru turistic, statiune etc).
Organismele turistice care functioneaza ca intermediare ntre firmele economice
angrenate n industria turismului, sau care ndeplinesc pe plan teritorial un rol de
coordonare a
activitatii turistice desfasurate n aceste firme, pot fi clasificate, n sens orizo
ntal si vertical, n
urmatorul mod:
1. Organizatii orizontale (organizatii profesionale):
1.1. Organizatii nationale:
- organizatii private (de transport, de hotelarie, agentii de voiaj etc);
- organizatii publice.
1.2. Organizatii internationale:
- organizatii private;
- organizatii publice.
2. Organizatii verticale:
2.1. Organizatii nationale:
2.1.1. Organizatii private
- cu caracter local ( societati de dezvoltare, sindicate de initiativa, asociati
i de interes);
- cu caracter regional (oficii si asociatii regionale);
- cu caracter national (asociatii si oficii nationale)
2.1.2. organizatii publice:
- cu caracter national (directii, Oficii Nationale de Turism, Comisariate, Minis
tere ale
Turismului);
- cu caracter regional (oficii si administratii regionale de turism);
- cu caracter local (oficii si administratii turistice)
2.2. Organizatii internationale:
- organizatii private (de exemplu: F.I.T.E.C., B.I.T.S.)5.
- organizatii publice (de exemplu: O.M.T., O.C.D.E.)6.
Mai trebuie mentionat rolul organismelor consultative private care activeaza n

zonele, statiunile sau localitatile de interes turistic (societatile de dezvolta

re, asociatiile de
interese, comitetele si centrele de initiativa, sindicatele de initiativa etc),
create cu scopul de a
sprijini actiunile colective de promovare a activitatilor desfasurate de firmele
turistice si agentiile
private de voiaj, societatile comerciale prestatoare de servicii hoteliere, unit
atile de agrement,
societatile de transport etc.

Cele mai reprezentative organisme de acest fel sunt sindicatele de initiativa, c

are
constituie celula de baza a ntregii activitati organizatorice si promotionale a i
ndustriei turistice
n majoritatea tarilor cu o industrie turistica dezvoltata.
Sindicatele de initiativa sunt organisme de interes local, constituite de cele m
ai multe
ori sub forma unor asociatii sau comitete fara scop lucrativ, avnd ca obiect de a
ctivitate
promovarea turismului pe plan local, propaganda turistica colectiva si furnizare
a de informatii
pentru turisti, apararea intereselor prestatorilor de servicii si asigurarea cel
or mai favorabile
conditii de primire a turistilor.

3.4. Agentiile de turism, veriga de baza a institutiilor care activeaza n industr

ia
calatoriilor si turismului
Diversitatea formelor de turism care pot fi practicate pe un teritoriu receptor,
precum si
complexitatea elementelor componente ale unui produs turistic, n care serviciile
oferite de
prestatori se regasesc n cele mai diferite proportii, au creat o multitudine de o
rganizatii si firme
care mijlocesc sau presteaza direct serviciile solicitate de turisti.
Aceste firme turistice pot mbraca, dupa caz, cele mai diverse forme organizatoric
e,
purtnd n consecinta, variate denumiri. Tinnd seama de profilul si volumul de activi
tate, de
sfera lor de interese (n functie de raza lor de activitate, de conditiile specifi
ce n care-si
desfasoara activitatea, de formele de proprietate etc)', de legislatia existenta
n aceasta materie n
diverse tari, categorisirea lor riguros stiintifica nu este posibila, mai ales d
aca se are n vedere si
faptul ca unele firme pot avea functii turistice exclusive, iar altele numai fun
ctii turistice
ocazionale sau tangentiale.
Agentiile de turism private formeaza veriga de baza a institutiilor care activea
za n
industria turismului. Pot fi considerate ca agentii de turism unitatile economic
e care dispun de
mijloace de productie si fonduri circulante adecvate pentru conceperea si presta
rea de servicii n
vederea satisfacerii cererii turistice.
Una din clasificarile mai des ntlnite n literatura turistica de specialitate mparte
ntreprinderile economice care activeaza n turism, n functie de prestatiile oferite,
n doua
categorii principale:
- firme turistice primare, care se consacra exclusiv sau preponderent activitati
i de

turism si, n consecinta, existenta lor este direct dependenta de rezultatele econ
omice ale acestei
activitati.
Printre firmele turistice primare pot fi amintite: stabilimentele care ofera ser
vicii de
cazare, alimentatie si servicii speciale (ghizi, instructori de sport, interpret
i etc), sanatoriile si
clinicile din statiunile turistice care ofera servicii de tratament balneomedica
l, societatile

comerciale specializate n transporturi turistice (carreers), firmele producatoare

de marfuri pentru
necesitatile turistilor (cadouri, amintiri etc), firmele prestatoare de servicii
de agrement etc.
- firmele secundare sau indirecte, a caror activitate principala de prestari de
servicii
are un caracter general, subordonata intereselor si cerintelor populatiei locale
, dar care ntr-o
anumita masura presteaza si servicii turistice.
Practic, n aceasta categorie pot fi inclusi deci toti prestatorii de servicii gen
erale, care
dintr-un considerent sau altul nu au fost cuprinsi ca firme turistice primare. G
ama de servicii
prestate de aceste firme fiind foarte diversa, delimitarea functiilor lor turist
ice nu este posibila n
toate cazurile.
n cadrul ntreprinderilor turistice primare, o pozitie deosebita o ocupa ntreprinder
ile
profesionale de mijlocire a serviciilor turistice, al caror prototip clasic l con
stituie agentiile de
voiaj, birourile de turism, operatorii de tururi - ntr-un cuvnt, agentiile de turi
sm.
Agentiile de turism au fost create ca rezultat al dezvoltarii si intensificarii
circulatiei
turistice, avnd rolul unor societati comerciale de distributie pentru facilitarea
contactelor
organizate ntre clientela turistica potentiala din tara (zona, localitatea etc.)
de resedinta a
turistilor si firmele prestatoare de servicii turistice (hoteluri si restaurante
, de transport, de
agrement etc.) din tara (zona, localitatea etc.) receptoare, aleasa de turisti c
a destinatie pentru
vizitare si petrecerea concediilor.
n consecinta, agentiile de turism organizeaza, ofera si deruleaza o gama diversif
icata
de aranjamente turistice, care includ deplasarea, sejurul si agrementul acestora
n cadrul
calatoriilor ntreprinse. Astfel, n final, n produsul turistic oferit se materialize
aza nu numai
serviciile prestatorilor, ci si logistica de combinare a serviciilor preluate cu
serviciile proprii ale
agentiilor, ceea ce contribuie la conferirea unui grad mai ridicat de originalit
ate produselor
turistice si a unei mai mari satisfactii pentru consumatorii serviciilor cumpara
te.
Spre deosebire de retelele clasice de distributie a marfurilor si produselor, n c
onditiile
specifice ale activitatii turistice se comercializeaza de fapt doar "imaginea" u
nui produs turistic si
nu produsul nsusi, dat fiind ca ntre momentul achizitionarii printr-un aranjament
al produsului
turistic si momentul consumului efectiv al pachetului de servicii programate exi
sta un decalaj

considerabil de timp si spatiu. n consecinta, agentiile de turism ndeplinesc, pe ln

ga functiile
comerciale de intermediere si functii de informare-promovare a actiunilor turist
ice, care devin o
faza deosebit de importanta a valorificarii produselor respective.
n evolutia ascendenta a circulatiei turistice s-a format, n fiecare tara, o retea
vasta de
agentii de voiaj si de birouri de turism, dintre care majoritatea s-au specializ
at pe comercializarea
unor aranjamente specifice pentru turismul intern si pentru turismul internation
al. n acest scop,
agentiile de voiaj stabilesc contacte permanente, pe baze contractuale cu presta
torii de servicii

din tara si din strainatate.

De exemplu, n conditiile unei activitati turistice pronuntat sezoniere, unitatile
de
alimentatie, comerciale, de transporturi generale, de asigurari etc. vor servi, n
vrf de sezon, cu
preponderenta interesele turismului, restrngndu-si activitatea la satisfacerea apr
oape
exclusiva a cerintelor populatiei locale n perioadele de extrasezon.
n procesul de dezvoltare a retelei agentiilor de voiaj au aparut, treptat, o seri
e de
organizatii turistice puternice care, n paralel cu activitatea traditionala de in
termediere pentru
vnzarea pe baza de licente a biletelor de calatorie (de tren, de avion etc), au p
reluat organizarea
de calatorii forfetare cu diferite mijloace de transport ("AIRTOUR", "CARTOUR",
"RAILTOUR", "NAVITOUR"), pe care le revnd agentiilor mici de voiaj si birourilor
de turism;
acestea, la rndul lor, devin subagenti pentru vnzarea aranjamentelor respective.
Ca rezultat al intensificarii competitiei, n ultimii ani, organizarea calatoriilo
r externe se
concentreaza tot mai mult n minile unui numar relativ restrns de organizatii sau ag
entii
puternice de voiaj, unele dintre acestea detinnd practic pozitii monopoliste pe p
iata turistica din
tarile lor
n aceste conditii, o serie de firme turistice mici nu au putut rezista presiunilo
r
monopoliste; unele au fost nevoite sa-si nceteze activitatea, iar altele au fuzio
nat cu organizatiile
turistice mai puternice, respectiv actioneaza exclusiv ca subagenti ai acestor f
irme.
Din cete de mai sus se poate desprinde urmatoarea situatie ierarhica a organizat
iilor
turistice, a agentiilor de voiaj si a birourilor de turism care actioneaza pe pi
etele turistice din
tarile economic dezvoltate:
- marile concerne turistice, care s-au transformat n organizatii monopoliste,
dispunnd de o retea foarte larga de birouri si puncte de valorificare; acestea oc
upa cea mai mare
pondere n turismul organizat de trimitere si de primire pe piata turistica intern
ationala din tarile
respective;
- agentiile de voiaj de marime mijlocie, care-si vnd aranjamentele proprii,
contractate cu partenerii externi, si preiau partial aranja mente de la alti org
anizatori de turism
mai puternici, raza lor de actiune este mai mica dect a marilor concerne turistic
e, limitndu-se
n general la nivel regional;
- agentiile si birourile de turism mici, cele mai numeroase, dar de cele mai mul
te ori
fara programe turistice externe proprii, ele activnd n turismul international, n pr
incipal, ca
vnzatori ai programelor marilor concerne organizatoare de voiaje. Spre a face fat

a competitiei
marilor concerne si a agentiilor de voiaj mai puternice, aceste agentii si birou
ri de turism si
concentreaza activitatea pe formele turismului intern sau ofera programe de cala
torii externe care
ocolesc turismul de masa (calatorii de studii si profesionale, programe pentru t
ineret, turism

cultural, turism balneomedical, croaziere maritime etc). Cu tot numarul lor mare
, agentiile si
birourile de turism mici ocupa o pondere modesta n volumul de activitate turistic
a din tarile
respective.
Sintetiznd cele prezentate anterior, agentiile de voiaj ndeplinesc, indiferent de
formele
lor de proprietate si de volumul tor de activitate, urmatoarele functii de coord
onare a activitatii
turistice;
- de creatie: agentiile de voiaj promoveaza si organizeaza pentru public noi exc
ursii
catre noi destinatii; unele din aceste actiuni pot fi comandate de firmele turis
tice specializate,
fiind doar executate de agentia de voiaj;
- de promovare: agentiile de voiaj trezesc interesul publicului pentru vizitarea
unor
tari, zone, statiuni etc, prin intermediul diferitelor forme de propaganda, publ
icitate si informare
turistica;
- de informare; agentiile de voiaj acorda toate informatiile turistice solicitat
e de
clientii potentiali la sediul acestora;
- de distribuire; agentiile de voiaj vnd calatorii si servicii ale prestatorilor:
bilete de
transport, de spectacole culturale, sportive etc;
- de realizare; agentiile de voiaj organizeaza aranjamente (programe) special
comandate pentru turisti individuali si pentru grupuri organizate. Unele agentii
de voiaj dispun
de un parc propriu de autocare, microbuze etc, cu care executa excursiile oferit
e (de exemplu:
tururi de oras sau n circuit); n acest caz, devin organizatori si realizatori ai a
ctivitatii comerciale
proprii. Complexitatea acestei profesiuni face foarte dificila elaborarea unei d
efinitii a agentiilor
de voiaj. n literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe definitii: de exe
mplu, F.U.A.A.V.
(Federatia Universala a Agentiilor de Voiaj) defineste esenta profesiunii de age
nt de voiaj, n
timp ce alte definitii enumera numai esenta activitatii (statutul profesional) n
virtutea legilor
nationale de organizare a agentiilor de voiaj.
O definitie mai cuprinzatoare, ce pare a fi tot mai larg acceptata, este urmatoa
rea:
"Agentia de voiaj este un organism complex, ce cuprinde misiuni intelectuale, co
merciale,
industriale, care constau n procurarea directa sau indirecta - o parte prin el nsu
si, o parte prin
terti (contra unui comision) - de programe turistice (transportul, cazarea, hran
a etc) solicitate-de
turisti."
Activitatea complexa a agentiilor de voiaj ridica multiple probleme juridice si
economice, rezultate din rolul de intermediar ntre turistii care solicita servici

i turistice si
prestatorii de servicii turistice.
Trebuie precizat ca agentiile de voiaj si asigura beneficiile si acoperirea costu
rilor din
comisionul acordat de prestatorii de servicii turistice n numele carora actioneaz
a, turistii

achitnd practic tarifele stabilite de acesti prestatori, fara a plati comisioane

suplimentare pentru
serviciile agentiilor de voiaj.
Pornind de la specificul activitatii turistice desfasurate, responsabilitatea ag
entiilor de
voiaj poate fi:
- limitata la atributiile unui simplu intermediar (mandatar), n cazul n care toate
serviciile sunt oferite n numele prestatorilor de servicii turistice;
- sporita, pentru activitatea desfasurata, n situatia n care creste rolul de organ
izator
(de antreprenor) al agentiilor de voiaj pentru serviciile contractate, ca de exe
mplu n cazul
voiajelor forfetare practicate la un pret global (n cazul "I.T'-urilor si al "Pac
kage-Tour"-urilor) si
n cazul activitatii desfasurate direct (pentru mijloacele de transport sau unitat
ile de cazare
nchiriate de agentiile de voiaj n sistemul pausal).
n functie de volumul si specificul activitatii desfasurate, agentiile ele voiaj p
ot organiza
filiale proprii sau birouri de vnzare, de asemenea cu functii de organizatori sau
numai de
intermediari.
n majoritatea tarilor s-au adoptat reglementari legale privind statutul juridic p
rofesional
al agentiilor de voiaj, asigurnd conditiile de practicare a profesiunii de agent
de voiaj pe baza
unor licente speciale.
n ceea ce priveste tara noastra, agentii economici cu activitate de turism sunt p
ersoane
fizice sau juridice care realizeaza serviciile turistice, de agrement-divertisme
nt, servicii balneare,
organizarea si prestarea serviciilor turistice si alte actiuni cu caracter turis
tic.
Serviciile turistice pot fi prestate si comercializate numai pe baza licentei si
a brevetului
eliberate de Autoritatea Nationala pentru Turism si dupa nscrierea agentiilor de
turism n
"Registrul National al Turismului."
Agentul economic cu activitate de turism are urmatoarele drepturi:
a) sa presteze si sa comercializeze servicii turistice, n conditiile legii;
b) sa primeasca asistenta de specialitate si informatii generale privind strateg
ia si
programele de dezvoltare a turismului, din partea Ministerului Turismului si a i
nstitutiilor din
subordinea sa;
c) sa fie inclus, la cerere, n programele ele pregatire profesionala initiate de
Ministerul
Turismului;
d) sa participe la actiunile de promovare nationala si internationala si sa fie

inclus n
cataloage, ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei nationale de servicii t
uristice;
e) sa beneficieze de facilitatile acordate de stat si de alte organisme si organ
izatii,
conform prevederilor legale, n scopul stimularii activitatii de turism;
f) sa obtina certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie n care pr
esteaza

servicii turistice, corespunzator criteriilor ndeplinite de unitatea respectiva;

g) sa obtina reclasificarea unitatilor proprii, ca urmare a mbunatatirilor aduse
nivelului
de dotare si calitatii serviciilor.
Agentul economic din turism are urmatoarele obligatii:
a) sa realizeze servicii turistice la nivelul si n limitele prevederilor licentei
prin care a
fost abilitat ca prestator sau comercializator n turism;
b) sa se nscrie n Registrul National al Turismului;
c) sa presteze servicii turistice la nivelul unitatii respective;
d) sa practice tarife si preturi corespunzatoare categoriei de ncadrare, potrivit
certificatului de clasificare acordat si normelor Ministerului Turismului;
e) sa functioneze cu personal brevetat si calificat, dupa caz, n conformitate cu
Nomenclatorul de profesiuni si functii elaborat de Ministerul Turismului n colabo
rare cu
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;
f) sa afiseze, n forma vizibila si clara, lista serviciilor si tarifelor practica
te;
g) sa apere interesele si sa asigure securitatea turistilor, informarea lor adec
vata, precum
si despagubirea acestora n cazul aparitiei unor prejudicii, conform prevederilor
legale;
h) sa asigure, potrivit legii, exploatarea rationala a patrimoniului turistic, a
sigurnd
totodata protectia si conservarea acestuia si a mediului;
i) sa transmita datele statistice conform sistemului informational al turismului
si
reglementarilor Comisiei Nationale pentru Statistica.
Profesiunile specifice turismului sunt cuprinse n Nomenclatorul de profesiuni al
turismului. Aceste profesiuni pot fi exercitate numai de persoane a caror capaci
tate profesionala
este atestata conform reglementarilor de specialitate.
Asociatiile si organizatiile nfiintate n scopuri culturale, stiintifice, profesion
ale,
religioase sau sociale, pot fi autorizate sa exercite si servicii turistice, exc
lusiv prin mijloace
proprii, fara scop lucrativ, cu respectarea reglementarilor n vigoare.

3.5. nceputurile organizarii miscarii turistice n Romnia

Primele ncercari de a organiza activitatea turistica n tara noastra dateaza nca din
secolul XIX. Din initiativa privata au aparut o serie de asociatii, organizatii
sau societati, cluburi
etc. care desfasurau o activitate turistica pe arealele geografice posibil de ab
ordat, cautnd sa
atraga n miscarea turistica si paturile sociale cu posibilitati de a sponsoriza a
menajarea unor

obiective de baza materiala turistica.

Asociatiile si organizatiile de turism din Romnia si-au desfasurat activitatea nai
nte de
primul razboi mondial si n perioada dintre cele doua razboaie. Preocuparea acesto
r asociatii s-a

ndreptat n special spre construirea de cabane si case de adapost n munti, spre amen
ajari de
drumuri, poteci, marcaje, precum si spre organizarea de cursuri de schi, publica
rea de monografii
turistice, de almanahuri, ghiduri, harti etc.
Printre primele societati care au urmarit dezvoltarea turismului n zonele montane
pot fi
citate: Societatea Romna de Geografie (1875), care se remarca prin numeroase excu
rsii
geografice sau de placere si Societatea Carpatina din Sinaia (1895), avndu-i ca nt
emeietori
pe Tache lonescu si scriitoarea Bucura Dumbrava. n programul acestei societati se
nscriu
deschiderea si amenajarea Pesterii Ialomitei, amenajarea de poteci n Muntii Buceg
i, construirea
primelor cabane pe Caraiman si Omu, organizarea de excursii colective.
Societatea Turistilor Romni (1903-1916) a avut ca membri figuri de intelectuali a
i
vremii: S. Mehedinti, Al. Tzigara-Samurcas, Munteanu-Murgoci, L Mrazec etc. Real
izari:
constructia casei "Grindu" din Piatra Craiului, a unei cabane pe Muntele Negoiu
si publicarea
unui anuar. Aceasta societate a constituit prima pepiniera de turisti iubitori a
i muntelui: N.
Bogdan, dr. A. Ureche, Mihai Haret si altii, care au devenit apoi ctitorii viito
arei asociatii de
dupa razboi - Hanul Drumetilor, cu scopul de a organiza si dezvolta "turismul pe
jos" sau
"drumetia" - singura n masura sa fie accesibila tuturor paturilor sociale.
n Transilvania, printre organizatiile turistice private, o activitate remarcabila
a
desfasurat Asociatia Carpatina Transilvania, fondata n 1880, cu sediul la Sibiu
(Siebenburgische Karpathen Verein - S.K.V.). Asociatia si propunea ca obiectiv cu
ltivarea
spiritului turistic, facnd cunoscute si accesibile populatiei orasenesti frumuset
ile naturale ale
Carpatilor. Activitatea Asociatiei s-a orientat spre Muntii Fagarasului, Cibinul
ui, Sebesului,
largindu-se treptat si spre Piatra Craiului, Bucegi, Parng, Caliman si Rodna.
n anul 1920 asociatia numara 4.456 de membri cotizanti, care au contribuit la
dezvoltarea turismului montan prin organizarea de excursii, scoli de ca lauze, p
osturi de primajutor, amenajarea cailor de acces si marcarea potecilor, totaliznd circa 700 km.
S.K.V. a
construit case de adapost n zonele montane. Pe linie de propaganda turistica, aso
ciatia a editat
brosuri, harti, carti postale ilustrate si un anuar - "Jahrbuch fur Sibenburgisc
he Karpathen
Verein", n care s-au publicat descrieri de excursii, fotografii inedite, dari de
seama ale asociatiei.
nca dinainte de nfiintarea S.K.V., n 1873 se forma la Brasov Asociatia Alpina a
Transilvaniei (Siebenburgische Alpen Verein in Kronstadt), avnd ca scop cercetare
a Carpatilor,
ameliorarea cailor de comunicatie si de acces, organizarea de excursii n zonele m

ontane.
Aceasta asociatie a fuzionat ulterior cu S.K.V.
n anul 1921 a luat fiinta societatea Turing-Clubul Romniei (T.C.R.) adoptnd, nca
de la constituire, sloganul "Prin turism la cunoasterea si iubirea Romniei". T.C.
R. a cunoscut o
dezvoltare intensa, mai ales dupa anul 1925, cnd a nglobat asociatia Hanul Drumeti
lor. Prin

nglobarea treptata si a altor asociatii de turism din Muntenia si prin aderarea d

e numerosi
membri, Turing-Clubul Romniei a devenit cea mai puternica asociatie de turism din
tara.
Activitatea ei s-a extins si n Transilvania, unde activa cunoscuta asociatie de t
urism Fratia
Munteana, ntemeiata la Cluj, n 1921, de Emil Racovita, cu scopul de a cultiva drag
ostea
pentru natura salbatica a muntilor si de a organiza excursii n masivele muntoase.
Asociatia Fratia Munteana a fost nglobata n anul 1935 n Turing-Clubul Romniei, n
cadrul caruia au luat fiinta o serie de sectiuni: Muntii Apuseni, Retezatul (193
3) cu sediul la
Deva, Maramures (1934) cu sediul la Sighet, Arad (1936) cu sediul la Arad, Satu
Mare (1936),
Muntii Fagaras (1938) cu sediul la Sibiu, Sectiunea Alpina a Bucegilor (1938) cu
sediul la
Sinaia.
n preocuparile T.C.R. intrau organizarea de excursii colective, cursuri si compet
itii de
schi, conferinte de propaganda turistica, serbari, amenajari de drumuri si potec
i turistice - dintre
care doua treimi n Muntii Transilvaniei -constructia de case de adapost cu precad
ere n zonele
muntoase izolate (Bucegi-2; Grbova-1; Cristianu Mare -1; Retezat si Vlcan - 4; Mun
tii
Apuseni -5; Tara Oasului -1; Maramures - 1;Rarau - 1).
n aceasta perioada, la Iasi, a activat o sectie de turism a Societatii de Gimnast
ica,
Sport si Muzica, care a amenajat o casa de adapost pe Ceahlau. n Moldova, S.K.V.
a colaborat
cu o sectie organizata de C. Matasa, intitulata Cercul Turistic de la Piatra Nea
mt.
Cu trecerea timpului au aparut si alte asociatii:
- Prietenii Naturii, nfiintata n 1919, a avut 15 filiale pe tot cuprinsul tarii. D
esi
asociatia a desfasurat o activitate prodigioasa pentru promovarea turismului n rnd
ul populatiei,
s-a dizolvat n 1924; activitatea ei, mpreuna cu a filialelor sale a fost preluata
de Asociatia
sportiva "Staruinta";
- Asociatia Drumetilor din Muntii Iubiti ai Romniei (A.D.M.I.R.), fondata n
1929, si-a desfasurat activitatea n Muntii Bucegi, Piatra Craiului, Fagarasului,
Iezer-Papusa,
avnd patru sectii cu sediile la Ploiesti, Pitesti, Cmpulung-Muscel si Fagaras. A.D
.M.I.R. a
construit cinci case de adapost n Muntii Bucegi, Piatra Craiului, Iezer-Papusa si
pe versantul
sudic al Fagarasului; totodata a fost una din continuatoarele initiativei S.K.V.
pentru marcajul
potecilor si drumurilor de acces de pe masivul Piatra Craiului;
- Asociatia Turistica "Romnia Pitoreasca" (A.T.R.P.), constituita n 1930, a
realizat marcajele pe numeroase poteci n Muntii Ciucas si Penteleu, a construit o
casa de

adapost pe Muntele Ciucas si a editat un Buletin Turistic;

- Clubul Carpatin Romn (C.C.R.) a activat n masivele Bucegi si Piatra Mare si a
construit o casa de adapost n Bucegi (Jepii);
- Asociatia "Muntii nostri", cu sediul n Poiana Sibiului, si-a desfasurat activit
atea n

Muntii Lotrului si Sebesului, construind trei case de adapost n aceste masive;

- Clubul Alpin Romn (C.A.R.) s-a ocupat cu precadere de ascensiunile grele n
munti si a realizat marcajele pe o serie de ,poteci pe versantul sudic al Bucegi
lor; de asemenea, a
editat "Buletinul Alpin".
Printre preocuparile de valorificare a potentialului turistic a! tarii noastre s
e remarca si
eforturile pentru dezvoltarea turismului n zona litoralului Marii Negre. n anul 19
26, din
initiativa prof. dr. Valeriu Tebeica, s-a constituit Asociatia de Camping si Tur
ism, n cadrul
careia, n anul urmator, a fost creat, la Eforie Nord, Oficiul de Camping, Sport s
i Turism
"Prietenii Marii. Urmarind asigurarea unor conditii adecvate pentru petrecerea a
greabila a
vacantelor, O.C.S.T. "Prietenii Marii" a amenajat o tabara moderna de corturi, o
ferind membrilor
asociatiei programe de competitii sportive amicale, programe cultural-distractiv
e etc.
O reusita a eforturilor constante de promovare a turismului pe litoral, a O.C.S.
T.
"Prietenii Marii", a fost amenajarea, n anul 1935, la Eforie Nord, a primului ter
en de campare
din tara noastra, avnd o capacitate de 300 de locuri, care a primit nca din acel a
n si oaspeti de
peste hotare.

CAPITOLUL IV RELATIILE MANAGER-SUBORDONATI N

NTREPRINDERILE TURISTICE
4.1. Functiile manageriale de conducere operativa
Managerul ntreprinderii de turism exercita si alte functii esentiale, cum sunt ce
le privind:
- stabilirea obiectivelor ce deriva din misiunea pentru care a fost creata ntrepr
inderea;
- elaborarea planurilor strategice de marketing pentru ndeplinirea obiectivelor s
tabilite;
conceperea unei structuri organizationale corespunzatoare;
- completarea, cu atentie, a organigramei cu personal apreciat ca necesar si ct m
ai
competent posibil;
- coordonarea activitatii personalului angajat;
- exercitarea controlului operativ al performantelor salariatilor n toate compart
imentele de
prestatii de servicii turistice.
ndeplinirea functiilor manageriale nu va oferi nsa rezultatele sperate daca manage
rul
ntreprinderii turistice nu va ntelege si rolul factorului uman n obtinerea performa
ntelor economice
dorite. Sarcina managerului este deci sa stimuleze ntregul colectiv de salariati
sa contribuie efectiv, n
limitele atributiilor lor de serviciu, la realizarea obiectivelor ntreprinderii t
uristice, fara a uita nsa
preocuparile personalului pentru satisfacerea propriilor dorinte si nevoi.
n ndeplinirea acestor sarcini, functia manageriala de conducere este definita ca
ansamblul proceselor de influentare si dirijare a personalului angajat, ntr-o man
iera abila, astfel
nct salariatii sa contribuie, cu entuziasm si fara masuri coercitive, la realizare
a obiectivelor
ntreprinderii de turism.
Tot asa cum obiectivele urmarite de manageri difera de la o ntreprindere de turis
m la
alta, n aceeasi masura difera si nevoile, aspiratiile si ambitiile salariatilor,
apreciate ca
importante pentru ei. De aici rezulta ca managerii, prin functia lor de conducer
e, pot sprijini
propriii salariati n satisfacerea aspiratiilor personale ale acestora, urmnd, ca l
a rndul lor,
satisfactiile obtinute sa se transforme n stimulente pentru realizarea scopurilor
si obiectivelor
urmarite de agentiile de turism. Astfel se explica importanta ntelegerii de catre
manageri a
manifestarilor de individualitate si personalitate ale salariatilor.
n posturile pe care le ocupa, salariatii si asuma diferite roluri profesionale, da
r n
acelasi timp ei traiesc nu numai n mediul intern al ntreprinderii, ci si n mediul i
ncomparabil
mai larg al sistemului economico-social extern. Ca urmare, ei apar si n rolul de
consumatori de

bunuri si servicii, traiesc n mediul lor familial si se comporta n mediul lor exte
rn ca simpli
cetateni.
Prin urmare, managerii si personalul condus de ei constituie componente ale unor
colective mai mari sau mai mici, corespunzatoare dimensiunilor ntreprinderilor de
turism n care

s-au integrat si si asuma roluri diferite n sistemul economico-social al mediului.

Or, daca
oamenii au roluri diferite, sunt si ei diferiti, si ar fi o eroare de conceptie
manageriala daca toti ar
tratati n acelasi fel.
n agentiile de turism (ca, de altfel, n multe alte tipuri de organizatii prestatoa
re de
servicii turistice, ca de exemplu pentru transport, cazare, alimentatie, tratame
nt, agrementdivertisment etc.) mai persista conceptia ca ntregul personal trebuie subordonat
acelorasi
proceduri. Firmele elaboreaza pentru ntregul personal subordonat regulamente inte
rne comune,
stabilesc normele procedurale pentru respectarea regulamentelor aprobate, ntocmes
c programe
rigide de venire la munca si standarde de securitate a muncii, pe care le reunes
c tot ntr-o forma
generala n fisa posturilor, toate bazate pe prezumtia ca toti salariatii sunt ide
ntici si deci sunt
obligati sa aiba si comportamente identice.
Desigur, la nivel de ansamblu, aceste prezumtii sunt necesare pentru ordonarea
eforturilor unei ntreprinderi turistice, dar tot att de necesara este si recunoast
erea faptului ca
persoanele angajate si integrate n colectivul unei deprinderi nu sunt identice n f
elul lor de a fi.
Ele manifesta atitudini diferite, au acumulat diferite niveluri de experienta pr
ofesionala, au
potentiale diferite de dezvoltare si perfectionare si, ca atare, aplicarea unei
conceptii manageriale
atotgeneralizatoare va provoca erori n munca de conducere, va genera restrictii d
iferite n
procesele de comunicare si, ceea ce este tot esential, va putea conduce la grese
li dificil de
remediat n motivarea personalului.
ntreprinderile de turism sunt organizatii economice create cu scopul de a produce
profit
si, n consecinta, activitatile de conducere sunt subordonate eforturilor de reali
zare a obiectivelor
lor. Obtinerea profiturilor este cea importanta sarcina a managerilor, dar stilu
l de conducere
orientat rezultate economice profitabile nu trebuie sa lezeze demnitatea subordo
natilor. Aceasta
nseamna ca oamenii trebuie sa fie tratati cu respectul cuvenit indiferent care ar
fi pozitia ocupata
de ei n organigrama unei firme turistice.
n consecinta, managerul trebuie sa ia n considerare nu numai trasaturile distincti
ve ale
unei persoane din ntreprinderea pe care o conduce, cum ar fi abilitatea profesion
ala sau nivelul
de cunostinte, ci totalitatea naturii umane a salariatului respectiv. Orice sala
riat dispune, ntr-o
masura sau alta, de anumite caracteristici distinctive (atitudine fata de sarcin
i si fata de clienti,
ndemnarea si perfectionarea prestatiilor etc), dar aceste caracteristici personale
sunt

interrelationate, se influenteaza reciproc, iar n anumite situatii specifice se p

ot schimba rapid si,
de cele mai multe ori, imprevizibil.
Fiinta umana este foarte complexa si influentata de factorii mediului extern, cu
m sunt
familia, anturajul, scoala, biserica, asociatiile profesionale sau organizatiile
sindicale,
formatiunile politice si grupurile de apartenenta. Omul nu se poate debarasa de
impactul acestor

forte ale mediului sau extern nici dupa ce s-a integrat, n calitate de salariat, n
colectivul unei
agentii de turism sau n colectivul unor structuri organizationale cu functii de p
rimire ce
activeaza n sfera serviciilor turistice. Prin urmare, managerii trebuie sa accept
e existenta acestor
caracteristici umane, nu rareori contradictorii, si trebuie sa fie pregatiti sa
opereze cu ele.

4.2. Modele comportamentale ale personalului ntreprinderilor de turism

Pentru a ntelege mai bine complexitatea oamenilor, analistii au elaborat numeroas
e
modele privind comportamentul uman. La rndul lor, managerii firmelor de turism si
-au formulat si
ei, constient sau nu, propriile aprecieri privind comportamentele individuale sa
u organizationale.
Toate modelele comportamentale elaborate de analisti se bazeaza pe premisele sau
conceptele privind
manifestarile fiintei umane si, ca atare, se regasesc ntr-o forma sau alta si n ac
tivitatile
ntreprinderilor de turism.
Analistul Edgar H. Schein, de exemplu, a elaborat urmatoarele patru iele ce
reflecta comportamentul oamenilor1:
.. Modelul premiselor rational-economice se bazeaza pe ideea ca oamenii
sunt motivati, nainte de toate, prin "incentive" (stimulente) economice. Daca ace
ste
"incentive" sunt administrate de o ntreprindere turistica, oamenii sunt pasivi, p
utnd fi
manipulati, motivati si controlati de organizatia respectiva.
.. Cel de-a! doilea model se bazeaza pe concepte sociale si pleaca de la premisa
ca oamenii sunt motivati n fond prin nevoile lor sociale. Dupa acest concept, for
tele
sociale ale grupului de referinta de care apartine o persoana exercita asupra ei
o influenta
mai puternica dect controlul exercitat de manageri.
.. Al treilea model se refera la conceptul autoactualizarii si sugereaza ideea c
a
motivatia se divide n cinci trepte ierarhizate, ncepnd cu nevoile primare pentru
supravietuire si terminnd cu autoactualizarea, utiliznd n acest scop potentialul ma
xim
de care este capabila o persoana. Conform acestui concept oamenii sunt automotiv
ati
daca doresc sa se maturizeze profesional ntr-o ntreprindere turistica.
.. Cel de-al patrulea model reflecta punctul de vedere personal al lui Schein
si se bazeaza pe conceptul complexitatii. Dupa acest concept oamenii au firi
complexe si oscilante si ca atare cauta diverse motivatii ce se combina ntr-o mot
ivatie
complexa. Oamenii doresc sa asume si motivatii noi, cautnd sa corespunda, n acest
fel,
la cerintele impuse pentru ocuparea unor posturi la diversele niveluri manageria
le.

ntruct ntelegerea comportamentului oamenilor este dependenta de natura fiintei

umane si respectiv de firea lor, au avut loc si alte ncercari ale analistilor de
a categorisi
punctele de vedere privind natura comportamentelor umane. Printre aceste eseuri
se remarca

studiile grupului de cercetatori Lyman H. Porter, Edward E. Lawler si J. Richard

Hackman,
care au identificat sase asemenea modele de comportament:
- Modelul rational conform caruia se apreciaza ca oamenii se comporta rational.
Ei
colecteaza informatii si evalueaza sistematic informatiile retinute, deciziile l
or bazndu-se pe
analiza obiectiva a diferitelor alternative considerate ca fiind cele mai potriv
ite cu aspiratiile lor.
Un manager care adopta acest punct de vedere va ncerca, probabil, interactiunea c
u subalternii
sai pe o baza rationala, dar va tinde sa ignore mentalitatea, emotiile si, n ansa
mblu, latura umana
a personalitatii lor.
- Modelul emotional apreciaza ca oamenii se conduc dupa emotiile lor, din care u
nele
nu sunt controlabile. Un manager care accepta acest punct de vedere va prelua ro
lul unui
psihanalist amator, cautnd sa descopere si sa explice cauzele psihologice ce infl
uenteaza
comportamentul angajatilor,
- Modelul comportamental (behavioristic) explica influentele mediului asupra
comportamentului salariatilor. Dupa aceasta teorie, pentru a obtine de la subord
onati
comportamentul dorit, un manager va cauta sa modifice elementele mediului intern
al unei
ntreprinderi de turism.
- Modelul fenomenologic este diametral opus punctului de vedere behavioristic si
pleaca de la premisa ca oamenii sunt imprevizibili, subiectivi, dar dispun totus
i de un potential
latent de a performa servicii. Un manager care se orienteaza dupa acest model va
cauta probabil
sa descifreze si sa nteleaga mecanismul complex al rationamentului salariatului c
e va determina
comportamentul sau. Deoarece acest lucru nu este posibil, rezulta ca oamenii nu
pot fi pe deplin
ntelesi numai baza unor observatii stiintifice.
- Modelul economic explica motivatia personalului prin influentele factorilor
economici. Managerii adepti ai acestui punct de vedere sunt de parere ca salaria
tii lor vor actiona
rational n speranta ca vor obtine recompense materiale. Acesti manageri vor privi
banii ca fiind
principalul (daca chiar unicul) mijloc de stimulare, n masura sa sporeasca contri
butia salariatilor
la realizarea sarcinilor ntreprinderilor de turism. n plus, managerii respectivi v
or cauta sa creeze
pentru salariatii lor micromediu intern, n care va prevala competitia pentru sati
sfacerea
intereselor individuale ale angajatilor.
- Modelul autoactualizarii, n contrast cu modelul precedent, apreciaza ca oamenii
sunt doritori sa-si sporeasca competentele si, n acest scop, se vor stradui sa-si
utilizeze si sa-si
dezvolte ntregul potential de care suni capabili. Un manager care adera la acest
model va cauta
sa creeze micromediul adecvat n care salariatii vor putea sa-si concretizeze tend

intele catre
autodirectionare, n limitele maxime ale capabilitatii lor.
Un alt concept privind natura oamenilor, care, cu tot caracterul sau teoretic, a
primit o

larga raspndire, a fost elaborat de Douglas McGregor si este cunoscut ca Teoria X

si Teoria Y
McGregor este de parere ca activitatea de conducere ar trebui sa nceapa, nainte de
toate, cu
autoaprecierea comportamentului managerului n relatiile sale cu alte persoane. Te
oria X si te Y
contin doua seturi distincte de presupuneri privind natura oamenilor:
Teoria X se bazeaza pe urmatoarele aprecieri:
1. n general, fiintele umane manifesta aversiune fata de munca si deci pe ct
posibil vor evita sa munceasca.
2. Din cauza acestei caracteristici umane, de aversiune fata de munca, cei mai
multi oameni vor trebui sa fie constrnsi, dirijati, controlati si amenintati cu s
anctiuni
(pedepse) pentru a fi determinati sa depuna efortul necesar cerut de realizarea
obiectivelor
organizationale.
3. Fiintele umane prefera sa fie conduse, tind sa se sustraga de la
responsabilitati, nu manifesta dect foarte putina ambitie si aspira, nainte de toa
te, la
securitatea mediului n care activeaza.
Teoria Y a fost formulata mai trziu, n baza urmatoarelor constatari:
1. Consumul de eforturi fizice si intelectuale sunt tot att de firesti ca si joac
a si
odihna.
2. Controlul si sanctiunile coercitive nu sunt singurele modalitati de a genera
un efort pentru realizarea obiectivelor organizationale. Oamenii prefera autocon
ducerea si
controlul pentru activitatile n a caror realizare s-au implicat.
3. Gradul de implicare fata de obiectivele organizationale este proportional cu
marimea recompenselor ce vor rezulta din realizarea lor.
4. Daca conditiile sunt adecvate, fiintele umane sunt dispuse nu numai sa
accepte, dar si sa-si caute responsabilitati.
5. Capacitatea de a exercita un grad relativ ridicat de imaginatie, de
ingeniozitate si de creativitate n solutionarea problemelor organizationale nu es
te limitata,
ci mai degraba larg raspndita n rndurile populatiei.
6. n conditiile vietii industriale moderne, potentialul uman este utilizat numai
partial.
Rezulta deci doua seturi de aprecieri fundamental opuse. Teoria X este pesimista
, statica
si rigida, iar controlul salariatului este impus de superiorul sau. Teoria Y est
e optimista, dinamica
si flexibila, cu orientare spre autoconducere si spre integrarea nevoilor indivi
duale ale
salariatului n cerintele organizationale.
Teoria X si Teoria Y necesita urmatoarele precizari:
- Cele doua teorii se bazeaza pe presupunerile lui McGregor, nu al rolul de reco
mandari

sau sugestii pentru formularea strategiilor manageriale si, ca atare, ele trebui
e verificate n
practica, n confruntarea cu realitatile din ntreprinderile turistice.
- Teoria X si Teoria Y nu implica un management rigid {HARD MANAGEMENT) sau un
management maleabil (SOFT MANAGEMENT). Abordarea "hard" poate provoca rezistenta
din
partea salariatilor si sentimente de antagonism, iar abordarea "soft" ar putea a
vea ca rezultat o
conducere delasatoare (LAISSEZ-FAIRE MANAGEMENT), n realitate, managerii ntreprind
erilor
turistice recunosc capacitatea salariatilor, dar totodata si limitele acceptabil
e ale
comportamentelor umane, asa cum o cer si situatiile din practica turistica.
- Teoria X si teoria Y exprima puncte de vedere complet diferite si nu trebuie p
lasate pe
aceeasi scala graduala, unde X si Y sunt extreme opuse.
- Nici una dintre cele doua teorii nu constituie un argument contra importantei
exercitarii autoritatii managerului. Din punctul de vedere al Teoriei Y autorita
tea este privita ca una din
multiplele cai prin care managerii exercita conducerea operativa a ntreprinderilo
r turistice.
- Diferitele sarcini si, respectiv, situatii ntlnite n practica, reclama din partea
managerilor o mare varietate de abordari pentru rezolvarea lor.
La concluzii similare au ajuns si cercetatorii John I. Morse si Jay W. Lorsch, a
tunci cnd
sugereaza ca, n situatii diferite, se dovedesc eficiente si modalitati diferite d
e abordare a functiilor
manageriale. Cu alte cuvinte, o ntreprindere de turism va efectua prestatii efici
ente numai atunci cnd
sarcinile si cerintele formulate salariatilor pentru a fi realizate se vor integ
ra n conditiile unor situatii
particularizate.
ntr-o maniera simplista, implicatiile Teoriilor X si Y n procesele manageriale se
rezuma
la urmatoarele:
a. Stabilirea obiectivelor ntreprinderii de turism si elaborarea planurilor pentr
u
realizarea lor.
b. Punerea n aplicare a planurilor de catre conducerea ntreprinderii.
c. Controlul si evaluarea rezultatelor, comparate cu standardele stabilite anter
ior.
Analistul Raymond E. Miles a elaborat un alt concept teoretic pentru
exemplificarea comportamentelor umane. Conform teoriei sale, sarcina manageriala
consta
n integrarea ntr-un sistem sociotehnic a variabilelor organizationale (scopuri, te
hnologii si
structuri) si a variabilelor umane capabilitati, atitudini, valori, nevoi si car
acteristici
demografice). Aceasta integrare, se realizeaza prin intermediul unor activitati
manageriale
ce includ dirijarea, selectarea personalului, instruirea, evaluarea, comunicarea

si controlul.
Integrarea se refera si la design-ul costurilor si la recompensa personalului. M
iles,
continund analizarea Teoriilor X si Y elaborate de McGregor, identifica trei "teo
rii"
manageriale, cunoscute ca Modelul traditional, Modelul relatiilor umane si Model
ul

resurselor umane.
n Modelul traditional, similar cu Teoria X, accentul cade pe control si dirijare.
Modelul se bazeaza pe presupunerea ca membrii unei ntreprinderi turistice vor col
abora
eficient cu conducerea, daca sarcinile si procedurile de realizare a lor vor fi
clar formulate,
iar salariatii vor fi selectati, instruiti si platiti n mod corespunzator.
Modelul relatiilor sociale difera de Modelul traditional si poate fi considerat
ca o varianta participativa a Teoriei X. Modelul recunoaste ca tratamentul corec
t al
angajatilor si salariul nu sunt suficiente si acorda atentie nevoilor sociale si
egoistice. Cu
toate aceste preocupari principiile manageriale se axeaza tot pe control.
Modelul resurselor umane difera de cele precedente si se apropie de Teoria Y.
Managerul este privit ca un conducator preocupat sa-si ajute subordonatii, pentr
u ca
acestia sa realizeze performantele cerute. n acest model apare si participarea
colectivelor !a stabilirea obiectivelor firmelor turistice. n plus, daca pe parcu
rsul
rezolvarii apar anumite probleme, sunt analizate si evaluate influentele factori
lor ce pot
constitui surse potentiale ale dificultatilor aparute. Desi n acest model autocon
ducerea si
autocontrolul sunt considerate importante, managerii recunosc totusi necesitatea
si a altor
posibilitati de efectuare a controlului.
Prezinta importanta si faptul ca, n opinia lui Miles, managerii adopta un model
dual de comportament un model pentru conducerea activitatii subordonatilor si un
alt
model de comportament pentru ei nsisi, aplicat n relatiile cu managerii verigilor
ierarhice
superioare.
Din cercetarile si aprecierile analistilor se desprinde concluzia ca nici un mod
el, luat
singur, nu este suficient aprofundat pentru a explica n ntregime comportamentul in
dividual
si organizational al salariatilor unei ntreprinderi turistice.
Oamenii se comporta diferit n situatii diferite si n secvente diferite de timp. n u
nele
situatii oamenii actioneaza rational, iar n altele sunt ghidati de emotiile lor.
Managerilor le
revine sarcina de a crea un mediu adecvat firmelor turistice n care salariatii po
t fi dirijati,
influentati, stimulati si motivati sa contribuie la realizarea scopurilor ntrepri
nderilor
turistice.
Daca un manager accepta ideea ca oamenii pot fi manipulati, el va ignora
individualitatea subordonatilor si va subestima inteligenta lor. Desigur, recomp
ensele
economice sunt importante ntr-o ntreprindere turistica, dar adeseori oamenii vor c
eva mai

mult dect salariul primit pentru munca lor. Ei ar dori sa le fie recunoscute capa
citatile,
competenta si potentialul.
Un manager efectiv va recurge deci la o abordare eclectica a

manifestarilor comportamentale, extragnd din modelele descrise acele elemente

caracteristice pe care le apreciaza drept compatibile cu natura umana a salariat
ilor din
ntreprinderea condusa.
n final, managerul va trebui sa accepte si faptul ca oamenii sunt diferiti si nu
se
ncadreaza perfect ntr-un model conceptual. Salariatii trebuie tratati cu respect s
i
demnitate, trebuie priviti n contextul mediului lor, n care si asuma diferite rolur
i. La
fel de importanta este si ntelegerea faptului ca situatiile diferite cer si o var
ietate de
sisteme manageriale pentru a ajunge la utilizarea efectiva si eficienta a celei
mai valoroase
resurse a unei ntreprinderi turistice, si anume a resurselor umane.

4.3.1. Necesitatea creativitatii n ntreprinderile turistice

Stimularea creativitatii salariatilor este un factor important n conducerea unei
ntreprinderi turistice. Termenul de creativitate se refera la abilitatea si forta
intelectuala a
salariatilor de a gasi noi idei, iar inovatia, n mod uzual, se refera la aplicare
a n practica
turistica a ideilor noi. ntr-o ntreprindere turistica, aceste idei se pot referi l
a conceperea
unor produse noi, la servicii noi sau la procedee noi de performare a prestatiil
or.
Gndirea creativa si imaginatia sunt elemente importante ale activitatilor turisti
ce
si absenta creativitatii va provoca, fara ndoiala, nu numai o stationare n dezvolt
are, dar cu
timpul poate pricinui chiar un dezastru economic pentru o ntreprindere turistica.
Creativitatea impune managerilor ntreprinderilor turistice sa reevalueze periodic
dimensiunile segmentelor de piata pe care s-au pozitionat, sa analizeze cu multa
precautie
produsele si serviciile, pentru a elimina din ofertele lor acele produse, servic
ii sau procedee a
caror profitabilitate se diminueaza n ritmuri alerte. n cadrul acestor preocupari,
se cere sa
fie analizata cu prioritate situatia produselor perimate, pentru ca ele sa nu ac
tioneze n
detrimentul ntreprinderii turistice.
Evident, decizia unui manager cu privire la restrngerea gamei de produse si
servicii va deveni operanta numai daca ntreprinderea turistica si-a asigurat n pre
alabil
portofoliul de noi oferte substitutive, de unde rezulta si necesitatea acordarii
importantei
cuvenite procesului de creativitate.

4.3.2. Procesul de creativitate

ntr-o ntreprindere turistica, procesul de creativitate nu se desfasoara linear; de
regula, acesta se concretizeaza n patru etape succesive, si anume: cautarea insti
nctiva,
intuitia, concretizarea si definirea logica a ideii noi.
n faza cautarii instinctive, procesul de cautare a noilor idei se plaseaza n sfera

subconstientului, fara a avea conturul unui scop definit.

A doua faza, intuitia, constituie punctul de legatura ntre constient si subconsti
ent. n
aceasta faza se contureaza interferentele diverselor forte ale mediului si sunt
sesizate conexiunile
ce determina aceste interferente. Intuitia, cu timpul, se va transforma ntr-o ide
e novatoare, daca
este aplicabila profilului de activitate al ntreprinderii turistice.
Concretizarea este cea de
rierea
ideilor, eliminarea celor
si retinerea, n
scopul de a fi analizate,
unui nou produs
turistic, a unui serviciu
viciilor;

a treia faza a procesului de creatie, care urmareste t

ce nu-si gasesc aplicabilitate n ntreprinderea turistica
a acelor idei care se dovedesc utile pentru conceperea
nou sau a unui procedeu mai eficient de prestare a ser

Definirea logistica a noilor idei urmareste, n final, transformarea lor n procese

operationale, asociate cu analiza aspectelor economice necesare implementarii lo
r (posibilitatile
si costurile de implementare, estimarea avantajelor etc)

4.3.3. Tehnici de stimulare a creativitatii

Unele tehnici de stimulare a creativitatii de bazeaza pe interactiunea de grup,
iar altele
pe stimularea initiativelor unor persoane individuale din cadrul ntreprinderii tu
ristice. Printre
aceste tehnici, cele mai cunoscute, dar nca putin aplicate n industria turistica d
in tara noastra,
sunt "brainstormingul si "sinectica".
Brainstorming este o tehnica larg raspndita pe plan mondial pentru facilitarea
creativitatii si a fost initiata de Alex F. Osborn, denumit "parintele brainstor
mingului"9. Scopul
acestei tehnici urmareste gasirea, prin dezbateri de grup, a unor solutii de rez
olvare a
problemelor specifice cu care se confrunta ntreprinderea. Conditiile de desfasura
re a
dezbaterilor de grup au fost stabilite de Osborn si privesc urmatoarele:
1. Nici o idee noua nu va fi criticata de participantii la dezbatere.
2. Cu ct o idee este mai radicala, cu att este mai buna pentru a fi analizata si
dezbatuta.
3. "Productia" de idei noi este limitata la tematica discutiilor de grup.
4. Completarea, nuantarea si finisarea ideii este ncurajata.
Rezulta deci ca tehnica brainstorming se bazeaza pe gndirea colectiva, de grup.
Tehnica are adeptii ei, dar n aceeasi masura si opozanti. Opozantii sunt adeptii
gndirii
creative individuale si sustin ca o persoana care actioneaza individual poate sa
-si formuleze si sasi concretizeze mai bine ideile daca lucreaza singura, dect atunci cnd participa l

a o dezbatere
de grup.
n schimb, adeptii brainstormingului sunt de parere ca, n sfera economiei serviciil
or
(unde se ncadreaza si industria turismului), fiecare membru al grupului participa
nt la tehnica

brainstorming a acumulat o anumita experienta n procesele prestatiilor de servici

i si, ca atare,
poate contribui n nai mare masura la activitatile creative de finisare a unei noi
idei. Un argument
esential n favoarea acestei tehnici rezida si n faptul ca, daca o decizie de aplic
are a unei noi idei
este elaborata de un grup, gradul de acceptare a solutiei de aplicare este mai r
idicat dect n cazul
cnd o idee noua emana de la o singura persoana.
n ceea ce priveste sinectica, aceasta tehnica a fost definita la origine ca tehni
ca Gordon
(dupa creatorul ei William J.J. Gordon), dar cu timpul a suferit unele modificar
i si, n prezent,
este mai bine cunoscuta sub numele de sinectica10. n acest caz, la analizarea une
i situatii
particularizate ce necesita gasirea unei idei roi, membrii grupului, participant
i la dezbateri, sunt
selectati cu grija, dupa criteriul apartenentei lor la diversele colective de mu
nca si, respectiv,
dupa experienta lor de munca n colectivele interesate n solutionarea problemelor i
vite.
Rolul vital n reusita dezbaterilor revine conducatorului grupului. n intentia de a
nu
influenta grupul n formularea unor pareri premature, conducatorul grupului nu dez
valuie de la
nceput scopul concret al discutiilor; el va cauta sa dirijeze dezbaterile ntr-o as
tfel de maniera
nct problemele cele mai presante pentru bunul mers al ntreprinderii sa para ca au f
ost
formulate de nsisi participantii grupului. Cu alte cuvinte, ratiunea tehnicii est
e sa nu ngradeasca
dezbaterile n limitele unei teme dinainte cunoscute, evitnd n acest fel riscul ca m
embrii
colectivului sa se lase influentati, constient sau nu, sa abordeze doar un singu
r aspect al
problemei analizate. Daca conducatorul (grupului va reusi sa dirijeze discutiile
n cadrul complex
al interactiunilor posibile de grup, de cele mai multe ori dezbaterile se finali
zeaza cu design-ul
concret al unui nou produs sau serviciu turistic.
Cu toate ca tehnicile de brainstorming si de sinectica pot furniza idei creative
, ar fi
incorecta aprecierea ca aceasta creativitate poate emana numai la activitatile d
e grup. Numerosi
analisti apreciaza ca discutiile de grup pot .avea si efecte contrarii si pot co
nduce la inhibarea
creativitatii. Argumentele opozantilor la tehnicile de grup sunt numeroase, iar
dintre acestea
merita sa fie mentionate urmatoarele:
- membrii unui grup pot fi fascinati de o idee noua, dar prin aceasta vor neglij
a
sau vor exclude alte alternative de solutii;
- unele persoane participante la dezbaterile de grup pot avea retineri n exprimar
ea
opiniilor, de teama de a nu fi ridicularizati de alti membri ai grupului;

- managerii de niveluri inferioare pot fi inhibati n exprimarea ideilor lor, n fat

a
unor manageri de niveluri superioare, temndu-se sa nu fie apreciati gresit (event
ual sa nu
fie cotati cu necorespunzator) daca solutia formulata de ei nu va fi acceptata;
- pot exista si presiuni camuflate din partea grupului, ce vor descuraja exprima
rea
unor idei apreciate ca deviatoare sau neconforme cu opinia formulata de grup;

- nevoia de a se alatura opiniilor majoritare ale grupului poate fi mai puternic

a
dect nevoia de a explora alte alternative pentru solutionarea unei probleme sau a
lternative
care ar putea fi apreciate ca nepopulare din partea grupului;
- n final, urgenta impusa pentru gasirea unei solutii ar putea conduce la accepta
rea
primei alternative de idei noi, fara a continua eforturile de cautare si a altor
solutii care,
eventual, s-ar dovedi mai relevante pentru decizia ceruta.

4.3.4. Rolul managerului n monitorizarea creativitatii

Unii manageri apreciaza - din pacate destul de frecvent - ca majoritatea
subordonatilor sunt persoane noncreative si dispun de putina abilitate si imagin
atie necesare
conceperii unor idei noi. Pentru o ntreprindere turistica, o asemenea optica poat
e fi
daunatoare, deoarece ntr-un mediu adecvat toi oamenii sunt virtual capabili sa fi
e creatori,
desi gradul de creativitate difera considerabil de la un salariat la altul.
Considerati n ansamblu, oamenii creativi sunt predispusi sa formuleze idei noi, c
hiar
neobisnuite, deoarece numai n rare cazuri se declara multumi de statutul lor prof
esional si
social ntr-o ntreprindere turistica. De cele mai multe ori persoanele creative sun
t constiente
de posibilitatile lor profesionale si deci sunt capabile si de o judecata indepe
ndenta. Prin
urmare, multi salariati se implica nu numai n laturile de rutina ale proceselor d
e prestatii ci si
n latura emotionala a serviciilor prestate, emotie ce deriva din nsasi personalita
tea lor. Acesti
salariati manifesta entuziasm n rezolvarea problemelor, mergnd pna la tenacitate pe
ntru a
dovedi capacitatea lor de a executa sarcinile ce le-au fost atribuite.
Daca oamenii creativi pot aduce o mare contributie la bunul mers al
ntreprinderi turistice, ei pot provoca si dificultati pentru conducerea acesteia.
Schimbarile ntr-o ntreprindere turistica, asa cum o stiu toti managerii, nu se buc
ura
ntotdeauna de popularitate n mijlocul subalternilor. Mai mult, schimbarile provoca
te de
aplicarea unor idei creative pot provoca frecvente restrictii nedorite sau neast
eptate. n
mod similar, n multe cazuri creativitatea salariatilor este nca subestimata, iar t
ehnicile
de stimulare a creativitatii individuale sau de grup nu sunt efectiv utilizate n
ntreprinderile turistice. Dar creativitatea nu constituie un substitut al rationa
mentului
managerial, managerului i revine deci rolul de a determina si de a evalua riscuri
le unor idei
,ce urmeaza sa fie traduse n practicile inovative de prestatii turistice.

4.3.5. Rolul managerului n armonizarea obiectivelor n relatiile conducatorisubordonati

Importanta pentru exercitarea functiei manageriale este ntelegerea

comportamentului factorului uman. Modul cum va reusi un manager sa influenteze

motivatiile salariatilor va depinde, n mare masura, de felul cum priveste el natu
ra umana a
personalului subordonat.
Oamenii angajati ntr-o ntreprindere turistica nu lucreaza singuri, ci grupati n
colective, si fiecare membru al colectivelor respective, o data cu urmarirea rea
lizarii
obiectivelor ntreprinderii, urmareste si obiectivele sale personale. Or, aceste o
biective
emana din puncte de vedere diferite si nu se armonizeaza ntotdeauna ntre ele. Deoa
rece
nimeni nu poate garanta ca obiectivele subordonatilor vor fi identice cu cele al
e
superiorilor, una dintre cele mai importante activitati manageriale consta n armo
nizarea
intereselor individuale cu interesele de ansamblu ale ntreprinderii turistice.
De aici rezulta ca procesul de conducere urmareste sa stabileasca o legatura si
o
interferenta rationala si armonioasa ntre doua sfere de activitati fundamentale a
le
ntreprinderii turistice:
- pe de o parte prin planuri economice bine fundamentate, structuri
organizationale rational construite, programe eficace de pregatire- perfectionar
e
profesionala si tehnici eficiente de control;
- pe de alta parte, prin cunoasterea nevoilor si dorintelor salariatilor de a fi
ntelesi si motivati, pentru a putea contribui, n functie de capacitatea lor, la re
alizarea
obiectivelor ntreprinderii turistice.
n plus, managerii trebuie sa stie sa comunice cu subordonatii, pentru ca acestia
sa
nteleaga si ei, la rndul lor, masura n care si servesc propriile interese, daca lucr
eaza
eficient n ntreprinderea turistica.

CAPITOLUL V TURISMUL N ROMNIA

5.1. Succinta prezentare a ultimei jumatati de secol
Intre anii 1960-1970, Romnia a facut eforturi de dezvoltare a infrastructurii tur
istice,
dar majoritatea au fost concentrate pe litoralul Marii Negre.
n anul 1971 este nfiintat Ministerul Turismului care avea n subordine mai multe
organizatii specializate n servicii turistice, n zone precum Brasov, Bucuresti si
litoralul Marii
Negre. Romnia era o tara usor accesibila tarilor din Europa de Vest si oferea o a
lternativa ieftina
Greciei si Spaniei.
Turismul domestic a evoluat si el, iar romnii au fost ncurajati sa calatoreasca pr
in tara
si sa viziteze monumentele contemporane ale realizarii socialiste. Tot n aceasta
perioada,
numarul vizitatorilor straini a nceput sa creasca de la 500.000 n anul 1965 la 2.3
milioane n
1972 n cazul celor din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica, si de la 200.000
la 600.000 n
cazul turistilor din celelalte tari. n anii 1970, odata cu venirea lui Ceausescu
la putere, tara
devine din ce n ce mai mult condusa sub climatul tiraniei. In anul 1974 este stab
ilita o lege
care solicita turistilor sa schimbe o anumita cantitate de valuta pentru fiecare
zi a vizitei lor n
Romnia. In anul urmator, romnilor le este interzis sa gazduiasca turistii straini n
casele
proprii.
Regimul lui Ceausescu a avut un impact semnificativ asupra turismului, mai ales
ca
a restrictionat legatura dintre Romnia si tarile occidentale. Turismul n Romnia a
nregistrat o scadere drastica n perioada anilor 1980, atunci cnd Ceausescu decide s
a
plateasca datoriile externe ale tarii mult mai devreme dect era prevazut, fapt ca
re a condus la o
austeritate severa pentru cetatenii romnii, precum si la o scadere a standardului
de viata. Prin
urmare, standardele serviciilor turistice au scazut si ele sub limitele standard
elor occidentale,
mncarea distribuita n restaurante si hoteluri era n cantitate mica, infrastructura
si transportul
- de o calitate inferioara, iar Romnia devine o destinatie deloc atractiva pentru
turistii din
Occident.
Dupa revolutia din anul 1989, Frontul Salvarii Nationale (FSN) eradicheaza anumi
te
legi care au avut consecinte negative asupra turismului, de exemplu legea care i
nterzicea
romnilor sa gazduiasca turistii straini n casele proprii. Dupa 1989, sosirile turi
stilor
internationali au crescut la 1.6 milioane, desi doar jumatate din ei vizitau tar
a n scop
turistic, iar cealalta jumatate era formata din ziaristi, reporteri si reprezent

anti ai organizatiilor
de caritate.
n perioada post-comunista, Romnia a fost vizitata de turistii din Europa Occidenta
la
din motive legate de anii socialisti si de revolutia din 1989 care a creat o ime
nsa curiozitate
pentru vizitarea obiectivelor asociate cu prabusirea regimului comunist. Romnia a
ncercat sa

depaseasca frontierele socialismului si sa ncurajeze dezvoltarea turismului la nce

putul anilor
1990, prin utilizarea unui slogan care avea ca scop atragerea ct mai multor turis
ti: come as a
tourist, leave as a friend" { vino turist, pleaca prieten"), dar Romnia mai trebuia
sa-si
actualizeze facilitatile turistice si sa administreze mai bine produsele turisti
ce pe care ncearca sa
le promoveze.
La nceputul anilor 1990, Guvernul a ncercat sa dezvolte capacitatea turistica a
turismului rural, atunci cnd oamenii puteau, pentru prima oara, sa primeasca stra
ini n casele
lor. Interesul continuu al Guvernului pentru turismul rural s-a regasit n crearea
Comisiei
pentru Zonele Montane (1990) cu vagi responsabilitati de organizare si promovare
a turismului
rural, urmata de o perioada de inactivitate totala a acestei Comisii. n 1994, Aso
ciatia
Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) a ncercat sa promovez
e ideea
turismului rural, att pentru vizitatori ct si pentru cei care i gazduiesc, prin imp
lementarea unui
program ce oferea capacitati de cazare turistica promovate prin intermediul unei
retele nationale
de rezervare a structurilor de cazare.
n 1993, Guvernul Romniei initiaza o reforma a programului de dezvoltare a turismul
ui.
Ordonanta Guvernamentala nr. 62, care a devenit ulterior nr. 145 din 27 decembri
e 1994,
stabileste planul pentru dezvoltarea nationala a turismului rural, n special pent
ru regiunile
montane, Delta Dunarii si Marea Neagra. Tot atunci, Ministerul Turismului promov
eaza
propria opinie privind turismul rural, aceea ca acesta reprezinta pentru Romnia c
ea mai
atractiva oferta turistica" posibila.
n momentul de fata, Romnia este pe punctul de a deveni o destinatie turistica
importanta, dar nainte de toate va trebui sa-si estompeze anumite minusuri care n
u i confera o
pozitie concurentiala pe piata internationala turistica. Aceasta s-a datorat unu
i program de
dezvoltare a turismului prost administrat, dar si datorita perioadei de recesiun
e cu care Romnia
s-a confruntat dupa perioada comunismului. Iar fara o dezvoltare sanatoasa a eco
nomiei
romnesti si a societatii, dar mai ales fara o privatizare a acestui sector si far
a un bun program
de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera ca Romnia sa devina o atr
actie
importanta a turismului international.
Din punctul de vedere al turistilor straini, Romnia se afla n momentul de fata ntro conjunctura favorabila, dar din cauza lipsei unei bune strategii nu este posib
ila valorificarea
avantajului competitiv pe care tara noastra l detine. Romnia este o tara europeana
sigura si

riscul asumat de turisti este foarte mic. Atacul terorist din 11 septembrie din
Statele Unite a creat
o anumita vulnerabilitate celorlalte tari, aceasta nsemnnd ca Romnia va fi destinat
ia
preferata, cel putin pentru moment, a strainilor, deoarece prezinta o anumita si
guranta.
Nu acesta va fi nsa asul din mna de care Romnia se va folosi pentru atragerea

turistilor straini, ci va fi nevoie de o strategie de promovare a turismului car

e sa aiba efecte
durabile si sigure. Asa cum a mai fost precizat, dupa perioada ce a urmat comuni
smului, au fost
facute anumite eforturi de promovare a turismului, dar nu suficiente, n ciuda fap
tului ca sosirile
turistilor pe teritoriul romnesc au crescut n fiecare an. Totusi, Romnia nu are des
tula
capacitate de cazare turistica nici macar pentru turismul domestic, ceea ce va a
fecta numarul
turistilor internationali care vor sa viziteze Romnia.

5.2 Analiza macromediului

n analiza macromediului vom face referiri la mediile: economic, socio-cultural, p
olitic,
tehnologic si ecologic.
5.2.1 Mediul economic
Mediul economic este un factor semnificativ, care influenteaza industria turismu
lui
dintr-o tara att din punct de vedere al cererii, ct si al ofertei. Din punct de ve
dere turistic,
factorii care pot influenta comportamentul de consum sunt rata dobnzii, cursul de
schimb,
disponibilitatea creditului, cresterea si stabilitatea economica si rata inflati
ei, precum si structura
economica a industriilor relevante turismului si profitabilitatea lor (costul ca
pacitatii de cazare,
costul calatoriilor etc).
Preturile, care reprezinta costuri pentru consumatori, au cea mai semnificativa
influenta
asupra puterii acestora de cumparare. De aceea, pretul unei destinatii turistice
ramne cel mai
important factor asupra cererii turistice. In acelasi timp, preturile pot avea e
fecte negative, n
sensul ca acestea pot fi influentate de cursul de schimb ntre tara de origine si
tara de destinatie,
precum si de nivelul de inflatie.
n cazul Romniei, puterea lirei asupra leului este foarte puternica, putnd avea efec
te
pozitive asupra cererii pentru servicii turistice, ntruct costurile cu transportur
ile si cazarea
sunt relativ mici, cu exceptia Bucurestiului unde costul unei camere pe noapte e
ste de cel putin
25$, iar pretul unei mese n oras este de cel putin 5$. Cu toate acestea, costul u
nei vizite la
muzeu sau calatoria cu autobuzul sau cu trenul este foarte mic.
5.2.2 Mediul socio-cultural
Modificarile din mediul socio-cultural pot determina noi oportunitati sau amenin
tari
pentru turism. Principalele schimbari socio-culturale care ar putea avea un impa

ct asupra
turismului national sunt:
- schimbari n structura familiei si reducerea natalitatii; schimbari n structura vr
stei pe
piata turistica;
- schimbari n stilul de viata si nevoia de detasare din rutina de zi cu zi;
- schimbarea atitudinii fata de calitatea vietii si cresterea nevoii de a nvata l
ucruri noi

manifestata de noi regiuni si culturi;

- cresterea numarului de turisti bine informati ca urmare a scolarizarii si a mi
jloacelor
de comunicare.
Nevoile de calatorie n epoca moderna au fost create de societate si modelate de vi
ata
de zi cu zi. Motivatia individului de a calatori pentru a descoperi n afara grani
telor ceea ce nu
poate gasi n propria tara este creata nu numai de un impuls instinctiv, dar este
creata n
principal sub influenta mediului social n care individul si stabileste normele. De
cizia
individuala este predeterminata social, n special n ceea ce priveste calatoriile s
i vacantele.
Ceea ce societatea ofera individului obosit de rutina este turismul, o varietate
de concedii n
afara vietii de zi cu zi, identificndu-le ca modalitate de evadare, ofertanti de
putere, energie
si fericire... "
Pietele potentiale pentru turismul international, dar si intern sunt influentate
de numarul
de persoane cu venit mare, timp liber si mobilitatea de a genera si sustine cres
terea pietei
turistice pentru urmatoarea decada. Din punct de vedere al marketingului, un fac
tor important
l reprezinta atitudinile si comportamentul potentialilor turisti fata de calatori
ile turistice n
comparatie cu celelalte servicii de recreare.
Un alt factor semnificativ n generarea cererii turistice l reprezinta atitudinea f
ata de
protectia mediului nconjurator sau cel putin exercitarea standardelor minime de r
educere a poluarii
si aglomerarii statiunilor turistice.

5.2.3. Mediul politic

Schimbarile n structura politica, a deciziilor politice si aparitia de evenimente
neasteptate au implicatii majore asupra distributiei turistice si uneori astfel
de situatii nu pot fi
controlate de industria turismului tarii respective.
Liberalizarea turismului n Romnia dupa 1989, precum si a tarilor din Europa de Est
,
au marit interesul turistilor pentru aceasta arie geografica, n special pentru ob
iectivele turistice
legate de prabusirea comunismului. Democratizarea fostelor tari comuniste si ref
orma turistica a
acestora pot avea un impact major asupra cererii turistice din Europa de Vest.
Anumiti factori politici si guvernamentali pot avea o importanta semnificativa a
supra
modului n care cererea pentru servicii de turism evolueaza pe plan intern si inte

rnational.
Astfel, regulile si legile privind protectia consumatorului pot decide trendul c
ererii turistice,
precum si legile anti-trust n stabilirea unei piete competitive.
Exista patru factori importanti care au influenta asupra turismului:
1. Legea transporturilor
n cazul transportului aerian, acesta poate influenta rutele si liniile aeriene, n
umarul de

zboruri, capacitatea locurilor si preturile acestora. Taxele de aeroport reprezi

nta de asemenea o
problema, ntruct sunt platite de turisti.
Modernizat si reorganizat, transportul feroviar raspunde, n acest moment, tuturor
exigentelor pasagerilor, mai ales pe rutele deservite de trenuri Inter - City sa
u rapide. n
completarea acestora, trenurile accelerate permit accesul vizitatorilor n aproape
toate statiunile
sau orasele Romniei, n acelasi timp, conexiunile cu liniile internationale nlesnesc
utilizarea
facilitatilor internationale pentru diferite tipuri de legitimatii de calatorie.
Transportul auto, att cel intern, ct si cel international, cu microbuze sau
autocare, s-a dezvoltat foarte mult, n ultima perioada de timp acoperindu-se n ntre
gime
teritoriul romnesc (rute interjudetene, dar si judetene sau locale), ct si rute in
ternationale. n
acest sens, exista curse-linii permanente, care fac legatura dintre Romnia si alt
e tari:
Marea Britanie, Italia, Austria, Germania, Spania, Olanda, Franta etc.
Toate resedintele de judet, principalele orase, respectiv statiuni turistice din
Romnia,
sunt legate printr-o retea densa de transport auto n comun, care se realizeaza att
cu autocare
moderne, ct si cu microbuze.
ntre porturile romnesti ale Dunarii fluviale nu exista relatii de transport fluvia
l
regulat de persoane. Exista, n schimb, rute de transport de pasageri ntre Romnia si
Bulgaria
sau Romnia si Iugoslavia ori rute de transport de autovehicule. Din pacate, nu ex
ista curse
regulate de feribot n acest moment pe Marea Neagra, cu plecare din porturile romne
sti,
n timpul sezonului se pot face plimbari de agrement, cu plecare din portul turist
ic Tomis,
Constanta, cu navele Euxin, Tomis si Condor, nave pregatite pentru acest gen de
programe.
Exista si anumite programe de reabilitare si restructurare a Cailor Ferate Romne
(CFR) co-finantat de BIRD, BERD, Guvernul Romniei si Comisia Europeana n vederea
mbunatatirii confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si a eficient
izarii
transportului de marfa n vederea alinierii sistemului national de transport la si
stemul european.
Totodata se are n vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si
minimizarea impactului global si local pe care activitatile de transport le gene
reaza si sunt axate
n general pe:
.. stoparea degradarii infrastructurii si mentinerea n exploatare a sistemului de
transport;
.. aducerea n parametrii de functionare si valorificare a capacitatilor existente

prin
repararea si modernizarea infrastructurilor;
.. nlaturarea sau prevenirea aparitiei restrictiilor de circulatie si eliminarea
blocajelor si aglomerarilor;
.. promovarea tehnologiilor de transport ecologice;

.. integrarea drumurilor de interes local n reteaua de infrastructura nationala.

Calatoriile aeriene se efectueaza n conformitate cu reglementarile internationale
referitoare la conditiile generale de transport aerian al pasagerilor si bagajel
or, precum si n
baza conditiilor de transport nscrise pe biletele de avion, iar taxele platite de
pasager sunt
cele impuse de autoritatile guvernamentale sau de operatorul aeroportuar.
Numarul companiilor internationale si nationale de nchiriere a autoturismelor a c
rescut
considerabil n ultimul timp. Dintre companiile care si desfasoara activitatea pe p
iata romneasca
amintim: Avis, Hertz, Sixt, Budget, Francocar, Autorent, majoritatea cu reprezen
tante n
Bucuresti si aeroportul Henri Coanda.
2. Agentiile de turism si hotelurile
Controlul asupra clasificarii hotelurilor si a serviciilor prestate de acestea n
vederea
protectiei consumatorilor influenteaza nivelul preturilor si prin urmare natura
cererii. Alte
reglementari, precum nivelul TVA- ului si legile Uniunii Europene privind dreptu
rile angajatilor
au o influenta directa asupra nivelului de servicii.
Numarul agentiilor de turism din Romnia este de peste 1000. Dintre acestea, circa
800
fac parte din Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism. Toate agentiile de tur
ism, legal
constituite, trebuie sa functioneze n baza unei licente de turism eliberate de au
toritatea tutelara n
domeniu. Exceptnd conditiile legate de calificarea personalului, spatiu, utilizar
ea mijloacelor de
transport clasificate, o agentie de turism trebuie sa beneficieze de o polita de
asigurare pentru riscul
de insolvabilitate sau faliment.
Ministerul Turismului a solicitat deja hotelurilor si restaurantelor din Bucures
ti naintarea
documentatiilor necesare obtinerii certificatelor de clasificare si a brevetelor
de turism.
Conform legii, Ministerul Turismului va clasifica restaurantele independente de
3, 4 si 5 stele.
Reprezentantii si proprietarii de hoteluri si restaurante au posibilitatea de a
obtine aceste
certificate prin Internet, aceasta metoda fiind inclusa n programul national de d
ezvoltare
turistica Info Turism. Restaurantele de lux si cele cu specific romnesc sunt cele
mai populare
n rndul turistilor internationali si de aceea este necesara intrarea lor n legalita
te, ca mai apoi
sa urmeze procesul de promovare a acestora.
3. Sistemele de rezervare on-line

Sistemele de distributie globala (GDS) folosite de companiile aeriene, precum

SABRE, WORLDSPAN, GALILEO SI AMADEUS pot influenta competitia prin modul n care
acestea functioneaza. GDS (Global Distribution System) a aparut n anii 1970 si 19
80, odata cu
software-ul Windows si Internetul n vederea crearii accesului la e-commerce privi
nd sistemul de
rezervare on-line.
Worldspan ofera o tehnologie de frunte de Tarife si Preturi, n cadrul industriei

turismului, precum Worldspan e-PricingSM, solutii de gazduire si produse de turi

sm
personalizate, inclusiv Worldspan Travel ButtonSM. Worldspan ofera furnizorilor,
distribuitorilor si companiilor din domeniul turistic posibilitatea de a reduce
costurile si de a
creste productivitatea prin recurgerea la o tehnologie de vrf, precum Worldspan G
o, si
Worldspan Trip Manager. Sediul central al companiei este n Atlanta, Georgia. Worl
dspan
apartine companiilor afiliate ale Delta Airlines, Inc (NYSE:DAL), Northwest Airl
ines
(NASDAQ:NWAC) si American Airlines, Inc.
n Romnia sunt utilizate cu succes n mod special Amadeus, Worldspan si Galileo.

5.2.4 Mediul tehnologic

Dezvoltarile tehnologice, n special telecomunicatiile si procesarea informatiilor
pot
determina cresteri ale vnzarilor n industria turismului.
Factorii tehnologici cu influenta majora asupra cererii turistice includ:
.. cresterea activitatii promotionale si de distributie prin intermediul World W
ide Web de
catre sectorul public si privat si agentiile de turism, incluznd vnzarea on-line s
i folosirea
Internetului pentru vnzarile de ultima ora;
.. dezvoltarea bazei de date de consumatori n sistemele informatice de marketing;
.. marketingul de relatie.
Romanian Tourism este una din companiile care au creat un portal profesional de
turism care combina promovarea ofertei turistice cu vnzarea si rezervarea de pach
ete turistice
prin Internet. Acest portal are ca parteneri Asociatia Nationala a Agentiilor de
Turism (ANAT),
Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), Federati
a Industriei
Hoteliere din Romnia (FIHR), Federatia Patronala din Turism (FPT), Organizatia Pa
tronala a
Turismului Balnear din Romnia (OPTBR) si Romanian Convention Bureau (RCB) si este
singurul portal inclus n ECTAA - Grupul National al Agentiilor de Turism si al As
ociatiilor de
Tur-operatori din Uniunea Europeana.
Prin aceasta tehnologie de transfer se are n vedere dezvoltarea pietei turistice
nationale
si regionale din Romnia si valorificarea produselor turistice de catre companiile
de turism si turoperatori.

5.2.5 Mediul ecologic

Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului a fost nfiintat n 1990 si are
ca
responsabilitati monitorizarea factorilor ecologici si promovarea masurilor stri
cte de protectie
a mediului nconjurator, precum si reprezentarea Guvernului Romniei n relatie cu org
anizatii
internationale de specialitate.

Printre alte responsabilitati se numara promovarea si coordonarea unor programe

de
cercetare n domeniul protectiei mediului nconjurator si administrarea apelor si pa
durilor.
Ministerul controleaza 41 de agentii de protectie a mediului nconjurator regional
e, autoritati
locale care aplica politica si strategia referitoare la mediul nconjurator pe o s
cara locala,
precum si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
A fost creat, de asemenea, un program de strategii de promovare a managementului
apelor si padurilor si a protectiei mediului. Dezvoltarea modalitatilor de actiu
ne privind protectia
mediului s-au bazat pe analiza mediului natural din Romnia ce contine doua docume
nte:
Conferinta Natiunilor asupra Mediului si Dezvoltarii (UNCED) si Strategia Romna p
rivind
Mediul nconjurator, creata n colaborare cu un numar mare de organizatii internatio
nale, precum
Banca Mondiala, Comunitatea Europeana, Banca Europeana, Banca Europeana pentru
Reconstructie si Dezvoltare (EBRD). Strategia forestiera se bazeaza pe Conferint
a de la Helsinki
privind protectia padurilor din Europa, iar cantitatea de lemn taiat a fost limi
tata la 15 milioane
cubi metrici.
In concordanta cu obiectivele incluse n strategie, au fost identificate 14 zone m
ajore si
anumite strategii au fost puse n actiune pentru prevenirea si reducerea poluarii.
n afara de
investitiile locale sau ale celor alocate din bugetul statului pentru aceste zon
e, au fost oferite
resurse financiare suplimentare din partea Ministerului Mediului nconjurator, rep
rezentnd
aproximativ 3000 mil. lei pentru accelerarea rezolvarii unor probleme serioase d
e poluare.
Plajele din Romnia vor fi incluse n programul Steagul Albastru - Blue Flag",
destinat protectiei mediului din astfel de zone, conform unei hotarri adoptate de
Guvern n
ultima sedinta, se arata ntr-un comunicat de presa al Ministerului Apelor si Prot
ectiei
Mediului. Conform acestuia, proiectul de act normativ a fost sustinut de Ministe
rul Mediului si
Ministerul Turismului, care vor asigura si coordonarea comitetului national ce v
a fi nfiintat n
acest scop. Blue Flag" este un program al Fundatiei de Educatie pentru Mediu (FEE
) din
Marea Britanie si reprezinta simbolul plajelor protejate. Titlul se acorda anual
de catre Juriul
European al FEE la propunerea Comitetului National Steagul Albastru - Blue Flag",
pe baza
evaluarii a 27 de criterii pentru plaje si a 16 criterii pentru porturile de agr
ement. Calificarea
Blue Flag" este valabila pentru un singur sezon turistic, iar rennoirea se face nu
mai dupa o
noua evaluare a ndeplinirii criteriilor.

Plajele din Romnia vor fi incluse n programul Steagul Albastru -Blue Flag", destina
t
protectiei mediului din astfel de zone, n acest sens Guvernul aprobnd constituirea
unui comitet
national a carui activitate va fi coordonata de Ministerul Turismului si de Mini
sterul Apelor si
Protectiei Mediului.

CAPITOLUL VI. ANALIZA PIETEI TURISTICE ROMNESTI

6.1. Cererea turistica
Cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care si manifesta dorint
a de a
se deplasa periodic si temporar n afara resedintei proprii, pentru alte motive de
ct prestarea unor
activitati remunerate la locul de destinatie.
Consumul turistic este o expresie a cererii solvabile a populatiei pentru servic
iile
turistice, care si gaseste echivalent n oferta turistica, n timp si spatiu. Consumu
l turistic este
format din cheltuielile efectuate de purtatorii cererii turistice pentru achizit
ionarea unor servicii si
bunuri legate de motivatia turistica.
Gama de servicii pe care un turist le poate solicita n timpul unei calatorii turi
stice, n
decursul unui sejur de vacanta sau n cadrul unei forme specifice de turism, este
foarte variata,
depinznd de nsasi forma de turism practicata, de diversitatea produselor turistice
n cadrul
fiecarei forme de turism, de distanta dintre localitatea de resedinta a turistul
ui si locul unde se va
realiza respectivul consum turistic, de sezonalitatea activitatii turistice, de
felul atractiilor turistice
majore care polarizeaza curentele turistice spre anumite destinatii, de puterea
de cumparare a
clientului potential (cererea solvabila) si, ntr-o proportie importanta, de gustu
rile, preferintele,
aspiratiile etc, ntr-un cuvnt, de motivatiile nevoilor sociale pentru servicii tur
istice ale clientelei
potentiale.
ncercnd o sintetizare a acestor multiple aspecte, rezulta ca cererea turistica se
manifesta
practic ntr-un numar infinit de variante, nuantate de la un client potential la a
ltul, n functie de:
- tipologia socioprofesionala, familia si forma de turism n care se desfasoara ca
latoria
turistica a clientului interesat;
- caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de
transport,
modalitatile de cazare etc);
- sursele financiare si sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turis
tice n functie
de structura serviciilor;
- motivatiile clientelei si preferintele turistilor pentru atractiile oferite.
Volumul, structura, dinamica, dispersia n timp si spatiu si tendintele de ale cer
erii
turistice sunt influentate n permanenta, de o serie de factori cu actiune continu
a sau ocazionala,
care determina de altfel si dezvoltarea ansamblului industriei turistice pe plan

si mondial.
Comparativ cu cererea de marfuri, cererea turistica prezinta o serie de particul
aritati, ce
decurg inerent din sfera nevoilor sociale pentru marfuri si servicii ale populat
iei:
.. Spre deosebire de cererea solvabila de marfuri a populatiei, care se identifi
ca cu

consumul propriu-zis al marfurilor (chiar n cazul produselor de ndelungata), cerer

ea de servicii
turistice nu se identifica n totalitate consumul turistic, situatie explicabila p
rin faptul ca acele
categorii de populatie care, din diferite motive, nu-si parasesc localitatea de
resedinta n timpul
concediilor, nu se manifesta de regula ca solicitanti de servicii turistice.
Daca n consumul de marfuri se poate stabili o anumita ierarhizare a formelor de
modificare a cererii pentru diferite grupe de marfuri, cererea turistica nu se c
aracterizeaza, de
obicei, printr-un consum periodic al aceluiasi produs turistic, oferit la aceeas
i destinatie a
calatoriilor turistice. Din aceste considerente, desi n practica turistica se acc
epta clasificarea
cererii n periodica si ocazionala (rara), periodicitatea trebuie nteleasa ca o man
ifestare generala
a cererii de servicii turistice n cursul unei perioade de referinta, avndu-se n ved
ere ca, totodata,
periodicitatea consumului turistic nu afecteaza dect ntr-o mica masura aceeasi ofe
rta de servicii
la intervale apropiate.
Rationamentul face n mod deliberat abstractie de unele forme impuse de manifestar
e
periodica a cererii turistice, ca de exemplu cazul calatoriilor de afaceri (asim
ilate cu calatoriile
turistice), n cazul recomandarilor medicale pentru anumite proceduri de tratament
balneomedical
care necesita repetare la intervale regulate de timp si n aceeasi statiune turist
ica, sau chiar si n
cazul unor forme cu predilectie de turism (de exemplu, vnatoarea sau pescuitul sp
ortiv) legate de
aceeasi destinatie a calatoriilor.
.. Periodicitatea cererii turistice este o functie a veniturilor disponibile, a
timpului
liber si a sezonalitatii activitatii turistice, care genereaza diferite forme de
turism bazate pe o oferta
anuala periodica (de exemplu: turismul n statiunile de sporturi de iarna, turismu
l estival pe litoral
etc). n acest context merita sa fie reamintit faptul ca factorul esential al form
arii periodice
(sezoniere) a cererii turistice si, n consecinta si a repartitiei inegale n timp s
i spatiu a cererii, este
reprezentat de limitele timpului liber disponibil pentru turism n decursul unui a
n calendaristic.
Se au n vedere, n primul rnd, concediile si vacantele anuale, care reprezinta perio
ade
mai lungi si nentrerupte de timp liber si care influenteaza formarea cererii turi
stice prin:
- durata concediilor si vacantelor; cu ct acestea sunt de mai lunga durata, permi
t
fragmentarea lor n mai mare masura si, ca atare atenueaza caracterul sezonier al
cererii;
- limitele caracteristice impuse acestora, cunoscnd ca, pentru anumite categorii

de
populatie activa, concediile pot fi utilizate n scopuri turistice numai n anumite
perioade de an (de exemplu n agricultura).
.. Timpul liber saptamnal are n schimb o influenta mai pronuntata asupra periodici
tatii
cererii turistice, din cauza frecventei mai constante de utilizare pentru turism
a sfrsitului de
saptamna n cursul unui an.

.. Din practica mai rezulta ca cererea turistica are un grad ridicat de spontane
itate n
comparatie cu cererea de marfuri. Cu toate ca n turism s-a adoptat clasificarea c
ererii n ferma si
spontana, nsasi cererea ferma comporta n toate mprejurarile un grad ridicat de urge
nta si se
manifesta cu elasticitate variabila la diferite categorii de populatie.
.. Ca rezultat al elasticitatii nevoilor de consum ale populatiei, ordinea de ur
genta a
satisfacerii nevoilor pentru marfuri si pentru servicii turistice se manifesta s
i ea diferentiat de la o
categorie de populatie la alta. Cu anumite exceptii (de exemplu, n cazul cererii
pentru tratament
balneomedicale), cererea turistica este mai putin legata de conditiile de existe
nta ale populatiei
dect cererea de marfuri, fiind n general mult m sensibil influentata de nivelul ve
niturilor
populatiei si de nivelul tarifelor pentru aranjamentele (pachetul de servicii) t
uristice. Prin analogie
cu cererea de marfuri, elasticitatea cererii turistice se exprima prin intermedi
ul coeficientilor de
elasticitate.
Evident, valorile pe care le vor mbraca coeficientii de elasticitate depind de na
tura
produsului turistic si de natura si categoria cumparatorilor virtuali ale caror
niveluri de venituri
sunt luate n considerare.
Nivelul veniturilor, tarifele, distanta si durata calatoriilor nu sunt singurele
elemente care
pot influenta cererea turistica. n egala masura trebuie cunoscute si obiceiurile
de a calatori ale
cetatenilor si motivatiile care-i incita sa ntreprinda calatorii n scopuri turisti
ce.

6.1.1. Tipologii de cerere turistica

n practica turistica, analistii disting trei categorii principale de turisti, cu
diferentieri
sensibile n ceea ce priveste aspiratiile si manifestarile lor de cerere pentru pr
odusele turistice si
pentru destinatiile de vacanta, si anume:
- turisti pentru care constrngerile economice nu sunt de natura sa influenteze n s
ens
restrictiv alegerea formulelor si destinatiilor de vacanta si care constituie ca
tegoria
clientelei de "lux";
- turistii "activi", care dispun de resursele financiare necesare sau sunt n caut
area unor
resurse pentru a stabili un echilibru financiar ntre mijloacelor lor economice si
cererile pentru calatoriile de vacanta;
- turistii "pasivi" (sau, dupa unii analisti, asa-numitii turisti "captivi"), al
e caror aspiratii
pentru achizitionarea produselor turistice nu depasesc limitele conditiilor lor

economice.
Cererea pentru formele turismului de lux:
Turismul de lux sau turismul paturilor sociale "de vrf (high-life) include toate
categoriile

de clientela pentru care practicarea turismului nu este ngradita de nivelul venit

urilor.
Desi pe aceasta piata particularizata se nregistreaza un volum redus de cerere, p
iata
turismului de lux este totusi profitabila pentru agentii economici, nsa dificil d
e monitorizat, din
cauza pretentiilor personalizate fata de nivelul calitativ al serviciilor. De al
tfel, cererea pentru
formele turismului de lux se manifesta n multiple variante, sofisticate si chiar
extravagante, pe
care nu le pot acoperi dect structurile de primire de categoria cinci stele si, n
umai ntr-o anumita
masura, cele de categoria patru stele.
Impactul sociocultural al turismului de lux asupra destinatiilor de vacanta se m
anifesta cu
efecte contrastante: pe de o parte, turistii de "elita" nu sunt interesati de st
abilirea si dezvoltarea
contactelor cu populatia comunitatilor locale, iar pe de alta parte, se adncesc c
ontrastele dintre
elita temporar-vizitatoare si populatie, ceea ce poate mbraca caracterul unor ade
varate provocari
sociale .
Solicitari pentru serviciile turistice de confort superior se manifesta si din p
artea oamenilor
de afaceri, ceea ce stimuleaza agentii economici sa se orienteze si catre formel
e turismului de lux,
desigur n limite rezonabile de competitivitate si de eficienta.
Tot n aceasta categorie se nscriu ocazional si calatorii "marginali" proveniti din
diverse
paturi sociale cu venituri medii, dar dispusi sa sacrifice o parte din aceste ve
nituri pentru a
beneficia de niveluri superioare de confort ir structurile de primire de categor
ia lux.
Turismul de lux este foarte versatil si instabil: comportamentele care evidentia
za caracterul
distinctiv al cererii clientelei si modelele lor originale de manifestare sunt s
upuse tendintelor de
imitare din partea altor paturi sociale mai putin bogate. Afluxul turistilor cu
venituri medii
conduce treptat la "democratizarea" destinatiilor privilegiate ale clientelei de
lux, provocnd
inerent reorientarea clientelei de elita catre alte destinatii, exotice, nca "nei
nvadate" de turismul
cu tendinte de masa si catre alte preferinte de consum.
Turismul activ
n categoria turistilor activi se nscriu toti vizitatorii ce formeaza grupuri etero
gene, dar
care au totusi o trasatura comuna: tendinta de a concilia mijloacele lor economi
ce cu dorinta de asi satisface cererea pentru diversele forme de consum turistic.
Acesti turisti apartin paturilor sociale care apreciaza ca este necesar sa-si pa

raseasca
resedinta obisnuita pentru a pleca n vacanta si care, din punct de vedere economi
c si cultural,
dispun att de anumite posibilitati, ct si de discernamnt si selectie privind formel
e de turism si
destinatiile preferate. Oricare ar fi mobilul motivatiilor ce vor genera concret
izarea nevoilor
acestora, pot fi exemplificate unele trasaturi comune ale manifestarilor lor de
consum, ncepnd cu

nevoile elementare pentru odihna fizica, nervoasa si morala si continund cu nevoi

le de
destindere, agrement-divertisment si setea de cultura, toate rezultnd din desprin
derea temporara
din cotidian prin activitati sportive, jocuri de societate, contacte cu populati
a autohtona, acumulare
de noi cunostinte etc.
Satisfactia consumului turistic este amplificata de sentimentul ca si poate alege
deliberat mediul destinatiilor de vacanta, stiind ca elasticitatea bugetului lor
le permite si
posibilitatea de a decide asupra perioadei si duratei sejurului asupra formelor
de cazare si asupra
organizarii "loisir"-ului lor. Desigur libertatile enumerate sunt relative, dar
sentimentul deciziei
de selectie este factor determinant al dimensiunilor consumului turistic.
Mai trebuie reamintit si faptul ca o parte din acesti turisti activi manifesta s
i aspiratia de
a adera la practicile turistice ale paturilor sociale mai avantajate din punct d
e vedere economic,
iar preferintele lor pentru activitatile din timpul liber sunt inspirate, pe ct p
osibil, de copierea
modelelor elaborate de ristii de elita.

Turismul celor "pasivi"

n termeni generali sunt catalogati turisti "pasivi" (sau "captivi") cei care ar d
ori sa se
deplaseze n calatorii de vacanta, dar nu dispun de suficiente posibilitati materi
ale pentru a-si alege
mijloacele preferate de transport si de cazare, ramnnd captivi, nevoiti sa accepte
formulele
forfetare de vacanta, gatite si comercializate de agentiile tour-operatoare sau
de agentiile
intermediare ale acestora. Nedispunnd de suficiente posibilitati pentru a-si real
iza pe cont propriu
sejurul turistic, acesti turisti se limiteaza la cmpul de selectie a ofertelor de
produse turistice pe
care le considera accesibile n limitele bugetelor modeste de vacanta. Cel mai bun
exemplu n
aceasta privinta este oferit de formele turismului rural, unde turistii accepta
deliberat conditiile
modeste de confort, compensat nsa cu satisfactiile cautate n mediul nca nepoluat al
gospodariilor taranesti.

6.1.2. Comportamente generatoare de cerere turistica

Motivatia turistica (vocatia, nclinatia) generatoare de cerere turistica este ntot
deauna
profund personala, subiectiva, determinata de impulsuri gene (psihologice) si ex
ogene (influentate

de mediu). Impulsurile exogene pot fi:

.. pozitive - manifestate printr-o atractie fata de un obiectiv turistic, o stat
iune (o
destinatie), o forma de turism etc.
.. negative - manifestate prin retinerea fata de anumite forme de turism sau de
o

formula de vacanta sa chiar prin respingerea unei destinatii.

n dorinta de a completa problematica motivatiilor turistic prezinta interes grupa
rea acestor
motivatii n doua mari categorii:
.. motivatii care exprima refuzul consecintelor negative ale mediului din centre
le
urbane si industriale n care traieste turistul virtual, de unde rezulta si aspira
tiile de
a cauta satisfactii si destinderea prin schimbarea temporara a acestui mediu.
.. motivatii de tip pozitiv, care se identifica cu interesul bine definit pentru
anumite
obiective turistice sau cu anumite atractii de importanta deosebita (culturale,
artistice, sportive etc), care se regasesc n afara locului de origine a cererii t
uristice
si care contribuie, cu efecte diferite, la concretizarea cererii pentru activita
tile
turistice preferentiale.
n studierea comportamentului clientelei turistice analistul a emis unele ipoteze
interesante
de materializare a cererii, n functie de personalitatea turistului si de distante
le apreciate de acesta
ca fiind acceptabile pentru calatori spre o destinatie de vacanta.
Aceste studii mpart clientela turistica n cinci categorii:
psihocentrici;
cvasipsihocentrici;
mediocentrici;
cvasialocentrici;
alocentrici.
Turistii "psihocentrici" sunt absorbiti de preocuparile lor marunte cu caracter
personal si nu
manifesta dect un interes limitat pentru lumea exterioara. Solicitarile lor pentr
u destinatiile
turistice cuprind:
- destinatii care ofera caracteristici apropiate conditiilor din localitatile lo
r de resedinta;
- activitati de agrement general acceptate de toate categoriile de populatie;
- odihna sedentara;
- destinatii usor accesibile;
- echipamente turistice traditionale;
- calatorii programate si organizate n ntregime.
Turistii "alocentrici" se intereseaza de atractiile turistice variate si inedite
, sunt curiosi si
dornici de a descoperi lumea nconjuratoare. Acesti turisti prefera:

'

- regiuni (zone) care nu sunt dezvoltate din punct de vedere turistic;

- experiente noi, de descoperire;

- destinatii mai greu accesibile;

- forme simple de cazare;
- contacte cu populatia locala si cu alti turisti;
- calatorii simple, eventual numai semiorganizate si pe cont propriu.
ntre aceste doua categorii extreme se situeaza majoritatea turistilor potentiali,
ponderea
cea mai mare revenind categoriei de turisti "mediocentrici".
Pornind de la considerentul ca motivatiile turistice au ntotdeauna un caracter su
biectiv si
nu pot fi dect conditionat-generalizate, cercetatorii care se ocupa cu analiza ci
rculatiei turistice
sunt nevoiti sa recurga la elaborarea mor modele de evaluare a consumului turist
ic, menite sa
substituie insuficienta datelor si incertitudinea comparabilitatii lor.
Astfel, marea diversitate a elementelor componente ale consumului turistic a dus
la
necesitatea elaborarii unor indicatori valorici de comparatie a acestui consum s
pecific de marfuri
si servicii. Astfel, cercetatorii recurg la asa-numitul "cos de consum turistic"
(tourist basket), care
exprima valoarea totala a serviciilor si a marfurilor (serviciilor) consumate de
un turist mediu ntro unitate te timp de vacanta (zi de sedere, sejur mediu etc.) la o destinatie tu
ristica.
Se poate aprecia ca asemenea modele de fluxuri turistice includ doua efecte:

- un efect de formare a fluxurilor turistice: traficul turistic emis de diferite

tari n functie de
influenta factorilor legati de nivelul de trai (nivelul veniturilor disponibile,
bugetul de
cheltuieli alocabil pentru concediu etc), de posibilitatile de calatorie (durata
calatoriilor, distanta parcursa, timpul disponibil si fractionarea vacantelor et
c.) si de
caracteristicile demografice particularizate (vrsta, sexul, situatia familiala et
c);
- un efect de dispersie a traficului, care depinde de atractivitatea turistica r
elativa a
diverselor destinatii posibile (n functie de tipul sejurului - organizat, semiorg
anizat, pe
cont propriu), de costul sejurului, de diversele mijloace de transport folosite
etc.
De asemenea, n estimarea cererii de servicii turistice va trebui luata n considera
re si
aparitia pe piata turistica a unor noi categorii de consumator priviti nu numai
din punctul de
vedere al volumului crescnd al cererii, ci si a diversificarii structurii sociale
a cererii,
caracteristice pentru segmentele de piata din care se recruteaza aceste noi cate
gorii de clientela
(turism pentru tineret, turism social, turism de tratament).
Limitele rezultatelor obtinute prin asemenea modele, care simuleaza comportament

ul si
motivatiile clientelei turistice potentiale, nu reprezinta nsa dect un prim stadiu
al cercetarilor
ntreprinse n domeniul studierii cereri turistice. Aceste limite sunt dictate de as
pectul static al
acestor modele, care oglindesc numai tendintele traficului turistic la un moment
dat, si nu permit
dect o aproximare a fluxurilor n evolutia lor cronologica, de unde deriva o serie
de probleme

specifice n elaborarea si interpretarea modelelor retinute pentru analiza.

Modificarile n consumul turistic, ca urmare a unor schimbari ale gusturilor clien
telei
(deci modificari de ordin motivational), pot provoca si ele diminuarea atractivi
tatii turistice, dar
aceste mutatii se vor repercuta cu o anumita ntrziere asupra numarului global al s
osirilor ntr-o
zona considerata.
Aspectele analizate, care influenteaza sensibil volumul, structura si intensitat
ea n timp si
spatiu a curentelor turistice convergente spre anumite zone primitoare de turist
i, reflecta din plin
marea diversitate si complexitate a problemelor legate de cercetarea cererii tur
istice.

6.2. Oferta turistica

6.2.1. Caracterizare conceptuala
Oferta turistica este formata din ansamblul atractiilor turistice care pot motiv
a vizitarea
lor. Practic, oferta turistica a unei tari (zone, statiuni) cuprinde totalitatea
elementelor care pot fi
puse n valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice.
Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistica se mparte n p
rimara,
care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale si secundara, incluznd
ansamblul
resurselor create de mna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folcl
orice etc.).
Ansamblul ofertei primare si secundare constituie oferta turistica potentiala a
unui
teritoriu, care va deveni oferta reala (efectiva) numai n masura n care va ntruni o
serie de
caracteristici pentru stimularea consumului turistic, respectiv atunci cnd se vor
dezvolta
conditiile necesare de primirea turistilor si de petrecere a sejurului lor n ambi
anta caracteristica
a resurselor primare si secundare, ca rezultat al dezvoltarii bazei materiale a
turismului si a
infrastructurii sale tehnice.
Oferta primara nu are valoare intrinseca: ea se distinge de oferta turistica sec
undara
(produsa de mna omului) prin faptul ca resursele naturale nu pot fi reproduse art
ificial, ele fiind
create de natura, att n spatiu, ct si n timp.
Oferta turistica primara si secundara constituie deci "materia prima" pentru ind
ustria

turismului, care se va modela n diferite produse turistice numai printr-un consum

efectiv de
munca vie, nglobata n prestatiile de servicii turistice specifice pentru fiecare p
rodus turistic.
n literatura de specialitate se regasesc si sub numele de resurse turistice antro
pice.
Aceasta "materie prima", desi abundenta n aparenta, devine din ce n ce mai limita
ta,
ceea ce ngusteaza "spatiul turistic" si deci posibilitatea folosirii unui teritor
iu n scopuri
preponderent sau exclusiv turistice. n acest context, se impune o identificare re
alista a resurselor

turistice corespunznd motivatiilor efective, ca si evaluarea corecta a posibilita

tilor de a
transforma resursele potentiale si resursele utilizabile n scopuri turistice.
Cererea si oferta turistica se gasesc n relatii de cauzalitate, att oferta, ct si c
ererea
putndu-se situa una fata de cealalta pe pozitie de factor determinant de evolutie
sau pe pozitie
de rezultanta a acestei evolutii.
Din aceasta cauza, particularitatile produsului turistic imprima si ofertei turi
stice anumite
particularitati specifice, adaptate ca volum, structura si ca diversitate direct
ionate spre
satisfacerea cererii de consum a clientelei participante la diferite forme de tu
rism, cu luarea n
considerare a factorilor care stimuleaza sau limiteaza circulatia turistica.
Oferta turistica se caracterizeaza printr-un ansamblu de bunuri si servicii, a c
aror
materializare este o functie a capacitatilor receptoare. Deoarece capacitatile d
e primire limiteaza
oferta turistica n spatiu, aceasta se caracterizeaza printr-o rigiditate relativa
n comparatie cu
elasticitatea cererii turistice.
Oferta turistica are si anumite limite de ordin temporal, putnd avea caracter per
manent
sau sezonier, n functie de conditiile minime pe care le ntrunesc resursele natural
e pentru a
putea fi acceptate de turisti ntr-o anumita perioada din an.
Interesul pentru consumatia turistica nu este ceva nnascut: el apare n contextul
factorilor de influentare a cererii turistice la locul de origine a turistilor p
otentiali. Aceste
conditii, conjugate cu impulsurile de ordin personal (deci strict individualizat
e) ale fiecarui
consumator de servicii turistice, provoaca interesul turistic, cu alte cuvinte motivatiile turistice.
Analiza interdependentei diferitilor factori motivationali care stimuleaza sau f
rneaza
circulatia turistica permite adaptarea mai operativa a ofertei turistice la nevo
ile de consum ale
populatiei pentru serviciile turistice.
6.2.2. Resursele turistice - naturale si antropice - ale Romniei
A. Cadrul natural
Cadrul natural este bogat, variat si complex, cu o structura peisagistica deose
bit de
armonioasa. Complexitatea potentialului turistic, ca si gradul sau de atractivit
ate, n general, sunt
n strnsa corelatie cu treapta de relief si cresc progresiv, de la cmpie catre munti
- exceptie
facnd Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre.
B. Potentialul turistic antropic.

De-a lungul existentei sale de peste doua mii de ani, poporul romn a creat un ex
trem de
variat si bogat patrimoniu cultural, folosit n ntregime n scopuri turistice. Romnia
dispune de

monumente care, prin specificul lor pot fi (si sunt) considerate unicate mondial
e. De exemplu:
cetatile dacice din Muntii Orastiei care au rezistat multi ani atacurilor stralu
citelor legiuni
romane, cetatile taranesti si bisericile "fortificate" din Transilvania, biseric
ile de lemn din
Maramures, manastirile din Bucovina, Moldova si nordul Olteniei, monumentele sti
lului
brncovenesc din Muntenia si Oltenia etc., ca si creatiile lui Eminescu, Brncusi, E
nescu sau
ale lui Grigorescu s.a.m.d. Fiecare dintre acestea au o valoare turistica deoseb
ita.
Vestigiile antichitatii sunt numeroase si de mare valoare pentru istoria culturi
i si
civilizatiei poporului nostru.

6.3. Capacitatea de cazare turistica

Ca urmare, capacitatea de cazare este semnificativa n Romnia (280.000 locuri de
cazare), comparativ cu alte tari cu realizari remarcabile n domeniul turismului (
Cehia, Croatia,
Polonia, Ungaria s.a.). Practicarea unui turism de masa nsa, a facut sa predomine
unitatile de
cazare de categorii inferioare (ponderea hotelurilor de 1-2 stele pe litoralul r
omnesc depaseste
80%).
Desi Romnia dispune de cea mai mare capacitate de primire turistica ntre tarile
Europei Central-Estice (3.338 unitati de cazare), ea ocupa ultimul loc la indica
torii numar
turisti" cuprinsi n unitatile de cazare si numar nnoptari.
Numarul unitatilor de cazare a crescut n ultimii zece ani cu aproximativ 25%, n
special datorita aparitiei unor noi forme de cazare (pensiuni rurale, urbane si
agroturistice,
hoteluri pentru tineret). Cu toate acestea, numarul locurilor de cazare pe toate
tipurile de unitati si
categorii, n ultimii zece ani, a scazut cu aproape 7% datorita retrocedarii imobi
lelor
nationalizate (n special vile turistice) si schimbarii destinatiei unor structuri
. n 2002,
Romnia dispunea de 272.596 locuri de cazare.
Un proces vizibil se poate observa n ceea ce priveste nivelul de confort, deoarec
e
multe capacitati de cazare turistica de trei pna la cinci stele au fost construit
e n capitala, la
mare si la munte.
Analizele Peacock Hotels/Global Management arata ca, daca luam ca referinta tota
lul
celor circa 9.000 de camere de hotel prefigurate a exista n Bucuresti pna n 2012, a
tunci
minim 16-18% din aceasta capacitate ar trebui acoperita de hoteluri de doua stel
e. n prezent,
exista patru hoteluri de cinci stele n capitala, respectiv Marriot, Hilton, Crown

Plaza si
Intercontinental si unsprezece hoteluri de patru stele, respectiv Majestic, Cont
inental, Monte
Nelly, Lido, Chrystal Palace, Howard Johnson, Sofitel, Stil Hotel, Sky Gate, Cla
ss Hotel si
Hotel 7.

6.3.1 Capacitatea de cazare pe forme de turism

Circa 42,7 % din capacitatea de cazare turistica a Romniei se afla n statiunile d
e pe
litoralul Marii Negre, 16,3% n Bucuresti si orasele resedinta de judet (exclusiv
Tulcea),
15,7% n statiunile balneare, 11,5% n statiuni montane, 0,8% n Delta Dunarii si 12,9
% din
locurile de cazare n alte trasee si destinatii turistice. Fenomenul de sezonalita
te este specific
mai ales pentru turismul de litoral, chiar daca acesta nu este reflectat proport
ional n indexul de
utilizare a capacitatii de cazare (41,3%), datorita contributiei asa-numitului t
urism social.
Pe litoralul Marii Negre si n Bucuresti, ambele locatii deservite de cte un aerop
ort
international (Bucuresti - Henri Coanda si Constanta), unitatile de cazare au o
capacitate mult
mai mare dect n celelalte zone turistice (147 paturi este media capacitatii hotelu
rilor de la
Marea Neagra, n timp ce n zonele montane media aceasta este de numai 48). Acest lu
cru face
ca Bucurestiul si litoralul Marii Negre sa fie favorabile practicarii turismului
de grup si sa fie
destinatiile preferate de tur-operatorii internationali.
Turismul de litoral
Iesirea Romniei la Marea Neagra a creat conditii pentru dezvoltarea turismului d
e litoral.
Statiunile de pe litoral concentreaza aproape jumatate din capacitatea de cazare
existenta la
nivelul ntregii tari (42,7%).
Datorita faptului ca s-a practicat un turism de masa, ponderea hotelurilor de 12 stele
depaseste 80%, n timp ce hotelurile de 3 stele au o pondere foarte scazuta.
Structurile de cazare pe litoralul Marii Negre sunt concentrate cu precadere n zo
na de
coasta, avnd oportunitati limitate de expansiune. Prin urmare, investitiile au ca
scop n special
reorientarea actualelor structuri.
Turismul montan
n Romnia, practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare
datorita potentialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpatilor. ntre t
ipurile de turism
montan, turismul pentru schi dispune de un potential natural ridicat pentru dezv
oltare.
Pentru ca Romnia sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatie turist
ica
pentru practicarea sporturilor de iarna este necesara mbunatatirea infrastructuri
i generale, a
ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea si dezvoltarea infrastructurii tur
istice pentru turismul

montan (amenajarea de noi prtii de schi cu instalatiile de transport pe cablu afe

rente,
instalatii si echipamente de producere a zapezii artificiale si de ntretinere a pr
tiilor), precum si
dezvoltarea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire.
Turismul balnear
Romnia are un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelo
r boli,

dat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile romnesti n momentul de fata c

ontin
peste 1/3 din resursele de ape minerale europene, si o serie ntreaga de resurse m
inerale unice
sau cu o slaba raspndire pe plan european:
- gazele de mofeta din zona Carpatilor Orientali,
- namolurile sapropelice de la Lacul Sarat sau Techirghiol.
Climatul Romniei este n mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice, incl
uznd
arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin si de mine sarate.
Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura s
unt similare
si chiar superioare celor existente n statiunile balneare consacrate pe plan mond
ial, n toate cele
14 categorii de afectiuni cuprinse n Nomenclatorul Organizatiei Mondiale a Sanata
tii.
Dezvoltarea extensiva a segmentului de turism balnear pna n anul 1989 a fost real
izata
att n vederea practicarii unui turism de masa de tip social pe plan intern, ct si p
entru accesul
international. Astfel, n Romnia, dintr-un total de 160 de statiuni balneare, si de
circa 232
localitati si puncte balneare, doar un numar de 24 sunt de interes national, cel
elalte avnd un rol
mai redus pe piata turistica interna si europeana.
O problema specifica societatilor de turism balnear este cea legata de proprieta
tea asupra
bazei de tratament.
Se ntlnesc situatii complexe care genereaza nereguli n ncheierea contractelor de
servicii balneare: baza de tratament fie se afla n proprietatea unitatii de cazar
e pe care o
deserveste (Covasna, Sovata, Lacul Sarat, Voineasa), fie deserveste mai multe un
itati de cazare,
sau numai unitatea n care este integrata, fiind nsa proprietate de stat (Calimanes
ti, Caciulata,
Felix, Herculane, SC Mangalia SA).
Desi statiunile balneare romnesti se bucura de un renume international
incontestabil n tratarea unei largi game de boli si afectiuni, multe dintre amena
jarile de
tratament se afla ntr-o stare precara de functionare.
Datorita calitatii infrastructurii de cazare si a serviciilor furnizate, numaru
l turistilor
straini n statiunile balneare a scazut. Romnii reprezinta 95% dintre turistii nregi
strati n
structurile balneare, si peste 97% din numarul nnoptarilor n aceste structuri. Num
arul mare de
turisti romni este nregistrat n special datorita programelor sociale si sindicale. n
cazul
turistilor straini, Germania ocupa primul loc, cu o treime din totalul nnoptarilo
r, urmata de

Israel si Ungaria.
Aceasta forma de turism este sustinuta de o capacitate de cazare care reprezint
a 12,9 %
din totalul locurilor existente la nivelul ntregii tari, n ultimii ani nregistrndu-s
e o diminuare a
acesteia, ca urmare a schimbarii destinatiilor unor unitati de cazare. Numarul t
uristilor straini n
turismul cultural religios a crescut cu 28,5%.

Turismul Rural si Agroturismul

Dezvoltarea si promovarea turismului rural romnesc este realizata de Asociatia
Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie non-guv
ernamentala
nfiintata n 1994, membra a Federatiei Europene de Turism Rural - EUROGITES. ANTREC
are
32 de filiale judetene (din cele 41 de judete din tara) aproape n toata Romnia, un
numar de
2500 membri si pensiuni turistice si agroturistice n 770 de sate romnesti.
Cu toate ca turismul rural are o oferta de cazare si alimentatie deosebita, de
la cabane si
pensiuni cu caracter rustic la cele dotate la standarde de trei stele, acest tip
de turism nu este bine
dezvoltat deocamdata, avnd n vedere ca prezinta o mare cerere pe piata de desfacer
e turistica,
implica investitii reduse si grad de risc scazut si totodata reprezinta o resurs
a pentru forta de
munca rurala.
Turismul rural ar putea fi practicat n toata perioada anului si de asemenea ar p
utea fi
mai bine dezvoltat prin facilitarea pescuitului, vnatorii, drumetiilor. Prin Prog
ramul Vacanta
la tara" demarat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului se
urmareste
promovarea turismului rural si atragerea turistilor straini n pensiunile agroturi
stice romnesti.

6.3.2. Capacitatea si calitatea structurilor de cazare turistica

Romnia dispunea n anul 2002 de 3.250 capacitati de cazare turistica, continnd
105.425 camere care pot gazdui pna la 282.806 persoane. Capacitatile de cazare tu
ristica includ
hoteluri, hanuri (moteluri), vile si cabane turistice, pensiuni agro-turistice,
campinguri, sate de
vacante, bungalouri, tabere de elevi si prescolari si spatii de cazare pe nave.
Hotelurile detin
cea mai mare pondere n capacitatile de cazare, respectiv 161.528 locuri (57,1%),
urmate de
taberele de elevi si prescolari cu 41.400 locuri (14,6%), campingurile cu 25.774
locuri
(9,1%) si vilele turistice cu 21.205 (7,5%).
Tabel nr. 3: Clasificarea calitatii capacitatilor de cazare
Nivelul calitatii
Capacitatea de cazare
totala
Procentul numarului
de camere

Numarul de paturi
%
5 Stele
1,032
0.4
4 Stele
4,233
1.5
3 Stele
21,285
7.5
2 Stele
108,436
38.3
1Stea
80,521
28.5
Neclasificat
67,299
23.8

Sursa: Romnia Factbook 2005

n ceea ce priveste calitatea facilitatilor de cazare turistica, cel mai mare num
ar de locuri

(58,4%) l detin nivelurile de doua si trei stele, ceea ce indica un nivel mediu a
l calitatii
structurilor de cazare. Nivelurile de o stea si cele neclasificate detin o ponde
re de 39,1% din
numarul camerelor si sunt considerate necompetitive la nivel international. Conf
ortul superior
oferit de camerele de patru si cinci stele este foarte mic, de numai 2,5%.
Statul detine mai mult de jumatate din structurile de cazare sau unitatile de c
azare
turistica (53%), reprezentnd 69,8% din capacitatea de cazare a numarului de perso
ane, iar
sectorul privat detine numai 35,3% din unitati, respectiv 19,1% din capacitatea
de cazare a
numarului de persoane. Avnd n vedere densitatea hotelurilor si a capacitatilor de
cazare, zona
litoralului, exceptnd Constanta, detine cel mai mare numar de unitati de cazare t
uristica,
respectiv 41,8%

6.4. Turismul si economia n tara noastra

n ceea ce priveste economia Romniei, sectorul serviciilor a fost cel mai dinamic
factor
care a contribuit la economia tarii, dupa cum sugereaza Institutul National de S
tatistica si Studii
Economice (INSSE): sectorul serviciilor a fost de aproximativ 15 ori mai mare ca
valoare n
1997 dect n 1993. Datele INSSE arata ca turismul a reprezentat unul din cele mai m
ari parti ale
industriei de servicii n 1997 cu o valoare de 716 bilioane lei. S-a estimat ca, n
acelasi timp,
turismul a contribuit cu 5,2% la Produsul Intern Brut al tarii n 1999, nsemnnd 17.2
50 bilioane
lei.
Sectorul turistic a contribuit cu 1,4% la PIB (29.583,1 bilioane lei) n 2004 si
se asteapta
sa creasca la 88.067,6 bilioane lei pna n 2014. Contributia serviciilor turistice
la economia tarii
va creste de la 5,9% n 2004 la 6,4% n 2014.
Turismul personal al Romniei este estimat la 72.422,7 bilioane lei (US$2.014 mii
) sau
4,2% din totalul consumului individual n anul 2004. Pna n 2014 acesta ar trebui sa
ajunga la
nivelul de 217.304 bilioane lei. Turismul n scop de afaceri este estimat la 19.96
7,1 bilioane lei
(US$555,3 mii) n anul 2004, cifra ce va creste la 58.787,0 bilioane lei (US$934,1
mii).

CAPITOLUL VII TURISMUL SI MEDIUL

7.1. Protectia si conservarea mediului, necesitate obiectiva a dezvoltarii turis

mului
Calitatea mediului este afectata, n general, de doua grupe de factori esentiali:
factori
cu caracter obiectiv, rezultati prin manifestarea unor fenomene naturale nefavor
abile si
factori subiectivi, cauzati de activitati umane. Printre multiplele activitati p
rin care omul
poate contribui la distrugerea mediului se includ si activitatile turistice, des
fasurate
nerational si necontrolat, n teritoriu. Spre deosebire nsa de rezultatele nocive p
entru mediu,
pe care le genereaza unele ndeletniciri (ca, de exemplu, cele industriale), ale c
aror efecte
pot fi, n cel mai fericit caz, limitate, turismul si poate aduce o contributie pro
prie,
semnificativa, nu numai la stoparea degradarii cadrului natural, cauzata de acti
vitatile
desfasurate, dar si n directia protejarii si conservarii mediului, prin adoptarea
unor
reglementari specifice si eficiente.
Relieful, reteaua hidrografica, peisajul, resursele naturale de factura balneara
,
monumentele naturii etc, la care se adauga si resursele antropice ca monumente d
e
arhitectura si arta, siturile arheologice si istorice s.a. reprezinta componente
ale mediului
ambiant si se constituie n resurse de oferta si atractie turistica, favorizante p
entru
desfasurarea unor multiple forme de turism: de la drumetie, odihna si recreere,
ia
turismul de sanatate sau cel cultural etc. Cu ct aceste resurse sunt mai variate
si complexe,
dar mai ales nealterate si neafectate de activitati distructive, cu att atractia
lor devine mai
puternica si genereaza activitati diversificate, raspunznd, astfel, unor foarte v
ariate motivatii
turistice.
Rezulta ca relatia turism-mediu ambiant are o importanta deosebita, ocrotirea si
conservarea mediului ambiant reprezentnd conditia primordiala de desfasurare si d
ezvoltare a
turismului. Orice interventie distructiva sau de modificare a proprietatilor pri
mare ale acestuia
aduce prejudicii potentialului turistic, care constau n diminuarea sau anularea r
esurselor sale,
dar si a echilibrului ecologic, putndu-se periclita, n ultima instanta, sanatatea
sau chiar
existenta generatiilor viitoare.
Acest aspect a fost subliniat, n repetate rnduri, n cadrul unor reuniuni consacrate

ocrotirii si conservarii mediului ca, de exemplu: Conferinta Uniunii Internation

ale de Conservare
a Naturii (U.I.C.N.) din anul 1967 de la Spindlesy Hyn - Cehoslovacia, simpozioa
nele
internationale avnd ca tema ocrotirea naturii, organizate la Cluj-Napoca (1968),
Arles (1971) si
Copenhaga (1973), conferinta Natiunilor Unite pentru mediul nconjurator de la Sto
ckholm
(1972), conferinta pentru Securitate si Cooperare n Europa de la Helsinki (1977),
conferinta
Mondiala a Turismului de la Manila (1986) s.a.

ncepnd cu anul 1980, dupa publicarea "Strategiei mondiale de protectie a mediului"

de catre U.I.C.N., multe tari au nceput sa coopereze pentru satisfacerea unor cer
inte n acest
domeniu. Astfel, n 1987, s-a nfiintat Comisia Mondiala pentru Mediul nconjurator si
Dezvoltare", a carei strategie principala a fost conceputa la nivel global si, u
lterior, orientata, pe
noi baze, la nivel national, pe diferite niveluri de catre administratiile guver
namentale.
Dezvoltarea aparuta n domeniul managementului viabil pentru resurse a fost (accep
tata ca o
modalitate logica de atingere a dorintei de conservare si totodata de dezvoltare
a mediului
ambiant.
O noua etapa referitoare la mediul ambiant, n viziunea acestei strategii, are o r
elevanta
deosebita n toate tarile, n principal n cele din Europa de Vest. Mediul ambiant, co
nsiderat
alaturi de mediul socioeconomic si fenomenele culturale, prezinta anumite restri
ctii pentru
dezvoltarea turistica. Turismul modern ne demonstreaza nsa ca activitatile umane
de profil,
ncep sa se modifice sau sa "manipuleze" mediul att n sens pozitiv, ct si negativ, ia
r
consecintele nu sunt usor de prevazut. Turismul necontrolat poate contribui la d
ezvoltarea
mediului si implicit, la autodistrugerea sa. Tocmai de aceea, profesorul elvetia
n J. Krippendorf
sublinia: "Daca putem sa pierdem si apoi sa ne reconstituim capitalul n alte dome
nii ale
economiei, nu acelasi lucru se ntmpla n turism, unde substanta de baza - peisajul s
i pamntul o data pierduta, este iremediabil pierduta".
Este tot mai evident ca perpetuarea unui turism ce considera legitima ignorarea
mediului
ambiant este imposibil sa ramna valabila pe termen lung.

7.2. Aspecte ale degradarii mediului prin turism

Actiunile distructive ale unor activitati turistice se manifesta, n principal pri
n folosirea
necorespunzatoare a mediului ambiant, n scopuri recreative si de agrement, dublat
a de o interventie
brutala a omului asupra peisajului si resurselor naturale. Aceste practici nociv
e se ntlnesc mai ales n
zonele {sau la obiectivele) de mare atractivitate, situate n spatiile populate, s
au n imediata apropiere a
marilor aglomerari urbane. De asemenea, absenta unor reglementari privind compor
tamentul
vizitatorilor, nsotite de o monitorizarea zonei sau obiectivelor, favorizeaza des
fasurarea activitatilor
care afecteaza calitatea mediului si pun n pericol integritatea si conservarea ob
iectivelor. Astfel de
cazuri se ntlnesc, mai frecvent, n urmatoarele situatii:

1. n zonele sau la obiectivele turistice situate n afara traseelor marcate si spec

ial
amenajate, care atrag fluxuri importante de vizitatori, n principal n perioadele d
e week-end, si unde
se deruleaza o circulatie turistica necontrolata. Prejudiciile pricinuite sunt p
rofunde si, adesea, pot
avea un caracter ireversibil. Dintre acestea pot fi mentionate: distrugerea vege
tatiei si florei, ruperea
copacilor si n special a puietilor, distrugerea semintisului natural, desprindere
a de roci, braconajul

s.a., care, n final, au ca rezultat mpiedicarea regenerarii plantelor, terasarea s

olului, tulburarea
biotopurilor specifice vnatului si, n general, a faunei, mergnd uneori pna la dispar
itia unor specii.
Este de semnalat, de asemenea, disparitia unor specii floristice, cauzata de col
ectarea abuziva a
florei, n special a plantelor declarate monumente ale naturii, si totodata de nec
unoasterea, de
catre turisti, a gravelor implicatii pe care le pot avea actiunile necontrolate
asupra factorilor de mediu.
n aceasta situatie se afla o serie de specii de plante ocrotite de lege si aflate
pe cale de disparitie, cum
sunt: Floarea de Colt, Garofita de Munte cu varietatea ei Garofita de Piatra Cra
iului s.a.
Circulatia turistica necontrolata efectuata la obiectivele turistice naturale sa
u antropice
provoaca, de cele mai multe ori, distrugerea ireversibila a unora dintre element
ele care le-au
consacrat ca atractii turistice, dar care Iesi asigura valoarea intrinseca, uneo
ri avnd caracter de
unicat.
Vizitarea intensiva a unor monumente istorice, arhitectonice si de arta, n condit
ii improprii
(iluminat cu lumnari, lipsa dotarilor tehnice de aerisire sau de poluare etc.) a
condus la degradarea
frescelor de mare valoare a unor manastiri, a picturilor din cadrul unor monumen
te istorice si
de arta, distrugerea formatiilor carstice din interiorul pesterilor etc.
Tot la acest capitol se nscrie si inexistenta n zonele (sau de-a lungul traseelor)
turistice, a unor demarcari precise a locurilor de popas si campare. Stationarea
pentru picnic
sau instalarea de corturi n zone de mare atractivitate provoaca, inevitabil, degr
adarea
peisajului si a altor componente ale mediului ambiant, ca urmare a tasarii solul
ui si, n
special, a urmelor reziduale lasate la ntmplare de turisti la locurile de popas. A
stfel de
situatii de ntlnesc, de obicei, n zonele destinate turismului de odihna si recreere
, n
preajma statiunilor si a centrelor urbane si, n special, pe pajistile montane, n a
propierea
cabanelor, pe malul rurilor sau lacurilor etc.
2. Fenomenul poluarii naturii s-a amplificat o data cu patrunderea turismului
automobilistic n locuri pna nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transpor
t.
Abatndu-se de la traseele amenajate de acces, turistii patrund pe, drumuri ocolit
e,
oprindu-se n poieni pitoresti si provocnd distrugerea pajistilor, a arbustilor si
a florei, n
general, prin strivirea acesteia sau sub influenta gazelor de esapament, scurger
ilor de ulei etc.
Efectul nociv al turismului automobilistic se face resimtit si prin intensificar
ea

circulatiei n statiunile balneoclimaterice. n absenta unor restrictii le acces n st

atiuni, a unor
zone amenajate de parcare, turismul automobilistic altereaza calitatile aerului
ori ale
factorilor de cura, influentnd negativ si tratamentele balneare specifice.
3. Conceptia gresita de valorificare a resurselor naturale si, n special a factor
ilor
naturali de cura afecteaza potentialul turistic, prin exploatarea stiintifica si
nerationala a
acestuia si realizarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracte
r turistic, care

se concretizeaza prin:
- supradimensionarea statiunilor din punctul de vedere al capacitatilor de
primire si tratament, comparativ cu capacitatea potentialului resurselor destina
te unei
exploatari rationale;
- nerespectarea principiilor generale de protectie si exploatare a substantelor
minerale balneare, cu deosebire a apelor minerale si termominerale, cum fi: limi
tarea
zacamintelor n raport cu rezervele omologate de substante minerale balneare,
executarea lucrarilor geologice n conformitate cu prevederile cercetarilor si
proiectelor de specialitate, evitarea exploatarii zacamintelor pna la epuizare, p
rotejarea
si evitarea altor actiuni care pot conduce la degradarea factorului de cura (exe
mplu,
namolurile terapeutice), asigurarea perimetrelor hidrogeologice si sanitare ale
resurselor
mpotriva unor agenti poluanti etc.
4. Dezvoltarea nesistematizata a localitatilor turistice, n special a statiunilor
, neajuns
ce se caracterizeaza prin:
- proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter turisti
c;
- stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materiala turistica;
- realizarea de constructii inestetice, neadaptate specificului arhitectonic tra
ditional sau
specificului etnografic si natural al zonei;
- ocuparea intensiva a spatiului cu constructii turistice etc.
Toate aceste actiuni au ca rezultat o suprancarcare a teritoriului cu instalatii
turistice,
afecteaza echilibrul ecologic, conduc la urbanizarea statiunilor.
5. Amenajari deficitare pentru vizitarea pesterilor - obiective de mare atractiv
itate
turistica, executate fara respectarea tehnicii specifice unor astfel de lucrari.
Efectele rezultate
constau n degradarea totala sau partiala acestora, cum este cazul pesterilor Muie
rii (Muntii
Parng), Ialomitei (Muntii Bucegi) s.a.

7.3. Conceptul de dezvoltare durabila n turism

n ultima perioada a fost adoptat si n ramura turismului conceptul de "dezvoltare d
urabila",
utilizat deja n alte sectoare de activitate. Pentru turism, acest concept a fost
enuntat de U.I.C.N.
astfel:
"Dezvoltarea durabila este un proces care se desfasoara fara a distruge sau a ep
uiza
resursele, asigurnd dezvoltarea. Resursele trebuie valorificate ntr-un ritm identi
c cu cel de

rennoire a lor, renuntndu-se la exploatare atunci cnd resursa se regenereaza foarte

lent, pentru a o
nlocui cu alta cu mai mare putere de regenerare. Toate resursele trebuie exploata
te n asa fel, nct
de ele sa beneficieze si generatiile viitoare".

Exista trei principii majore de dezvoltare durabila:

-durabilitatea ecologica, asiguratoare a unei dezvoltari suportabile cu mentiner
ea tuturor
proceselor ecologice esentiale, mai ales a diversitatii resurselor biologice;
- durabilitatea sociala si culturala, ce garanteaza o dezvoltare economica favor
abila
membrilor societatii, compatibila cu cultura si valorile de cultura si civilizat
ie existente, cu
pastrarea identitatilor comunitare;
- durabilitatea economica, avnd rol n asigurarea unei dezvoltari economice
eficiente, resursele fiind astfel gestionate, nct sa existe si n viitor.
Altfel spus, durabilitatea economica a turismului se defineste ca un model de
dezvoltare care asigura:
ameliorarea calitatii vietii n asezarile umane care primesc turisti;
posibilitatea de a oferi vizitatorilor experiente de prima calitate;
pastrarea calitatii mediului ambiant, element esential pentru vizitatori si gazd
e.
Din punctul de vedere al protejarii mediului, avantajele promovarii unui turism
durabil rezida n urmatoarele aspecte:
- turismul durabil favorizeaza ntelegerea efectelor activitatilor de turism
asupra mediului natural, cultural si uman;
- asigura realizarea unei planificari si zonari a teritoriului care sa permita o
dezvoltare turistica adaptata la capacitatea de suport a ecosistemelor;
- orienteaza realizarea unor dotari si instalatii de agrement, care poate fi
benefica si pentru populatia locala si poate contribui astfel cu fonduri la cons
ervarea
siturilor arheologice, cladirilor si vestigiilor istorice;
- favorizeaza utilizarea rentabila a terenurilor cu randament agricol scazut;
- respecta si asigura cerintele de protectie a mediului, dovedind astfel importa
nta
resurselor naturale si cultural-istorice, pentru cresterea bunastarii economice
si sociale a
comunitatilor locale.
La Conferinta Globala pentru Afaceri si Mediul nconjurator care a avut loc la
Vancouver (Canada) n anul 1992, specialisti din peste 60 de tari au prezentat
schimbarile majore care au avut loc n sectorul industriei turistice, n ultimul dec
eniu.
Aceste schimbari au vizat toate aspectele prin care se poate aborda industria
turismului, si anume:
1. Politici, legislatie, reglementari:
- realizarea institutiilor si cadrului necesar pentru implementarea turismului d
urabil;
- asigurarea conservarii si protectiei resurselor turistice de baza;

- mobilizarea sectoarelor industriei turistice pentru practicarea ui turism dura

bil n

concordanta cu cerintele de mediu;

- stabilirea unui cadru legislativ-juridic care sa vina n sprijinul agentilor de
turism,
autoritatilor regionale si locale, pentru corijarea atitudinilor turistilor fata
de mediu.
2. n domeniul cercetarii si tehnologiei:
- identificarea resurselor naturale de baza, cu valente turistice;
- identificarea resurselor culturale, cu valente turistice;
- stabilirea cererii turistice viitoare si compararea acesteia cu capacitatile o
fertei de a o
asigura;
- realizarea unei banci de date si a unei monitorizari prin indicatori specifici
care sa
evidentieze noile oportunitati si sa sprijine noile decizii de planificare si de
zvoltare a industriei
turistice n conditiile protejarii mediului;
- utilizarea tehnologiilor performante pentru proiectarea unui turism receptiv l
a
problemele mediului ambiant, cu aplicarea unor solutii arhitecturale, de inginer
ie a constructiilor
si de dotare a acestora, fara afectarea mediului si n conformitate cu specificul
fiecarei zone;
- asigurarea unui management tehnic si practic al circulatiei turistice pentru p
rotejarea
echilibrului ecologic si evitarea degradarii mediului
3. n domeniul economico-financiar:
- includerea costului de mediu n ncasarile percepute pentru activitati turistice, n
ideea
ca poluatorul trebuie sa suporte anumite taxe legate de formele de poluare, prin
care sa
contribuie indirect la conservarea mediului ambiant;
- elaborarea unor rapoarte privind gradul de implementare a proiectelor propuse
(la
nivel international, national, regional), a unor actiuni ntreprinse si a schimbar
ilor legate de
adaptarea la cerintele de mediu ale industriei turistice;
- utilizarea influentei pietei interne si internationale pentru identificarea de
noi piete
turistice, cu respectarea cerintelor de mediu si realizarea de parteneriate comu
ne pentru punerea
n practica a noului concept de ecoturism - element de sustinere a turismului dura
bil;
- obtinerea de beneficii din marketingul de mediu, prin dezvoltarea si vnzarea un
or
produse turistice compatibile cu valoarea acestora.
4. n domeniul comunicarii si formarii:
- realizarea unei atitudini deschise n rndul angajatilor firmelor de turism si a
populatiei locale fata de problemele de mediu;
- elaborarea codurilor de practica pentru industria turistica, a standardelor pe

ntru
creditul de mediu, n vederea atenuarii impactelor;
- influentarea cererii turistice si a motivatiilor de calatorie, prin largirea o
fertei si a
unei mai bune informari a turistilor, prin aplicarea codurilor de etica turistic
a;

- evaluarea rezultatelor pozitive din trecut, n vederea stabilirii de noi propune

ri de
dezvoltare durabila, cu transmiterea proiectelor si experientelor pozitive prin
intermediul
organismelor nationale si internationale.
5. Alte aspecte:
- practicarea unei educatii active de protectie si n alte sectoare care beneficia
za de
resursele naturale si culturale ale industriei turistice, cu ntelegerea si a prob
lemelor de mediu;
- stabilirea de relatii de colaborare cu alte sectoare de activitate implicate n
protectia
mediului (silvicultura, agricultura, planificare regionala etc);
- realizarea de modele si proiecte care sa sprijine dezvoltarea durabila a turis
mului, cu
prezentarea modelelor si posibilitatilor de aplicare.

7.4. Indicatorii capacitatilor de suport pentru turism

Ca urmare a dezvoltarii stiintei mediului ambiant, a cresterii volumului de info
rmatii privind
stiintele economice si sociale, a aprofundarii cercetarii n aceste domenii de act
ivitate, conexiunile
acestora cu industria turistica au condus la delimitarea urmatoarelor tipuri-cap
acitate de suport pentru
turism:
- Capacitatea ecologica face referire la stabilirea acelui nivel de dezvoltare a
structurilor si activitatilor turistice fara a afecta puternic mediul ambiant, p
rin procesul de
degradare a componentelor acestuia. Se au n vedere componentele naturale (aer, ap
a, sol,
vegetatie, fauna) si procesul de productie si refacere economica, care sa nu imp
lice costuri de
investitii deosebite, determinate de degradarea unor destinatii turistice;
- Capacitatea fizica are rol esential n stabilirea nivelului de saturatie pe care
l pot
atinge activitatile turistice, dincolo de care ncep sa aparii probleme legate de
mediu. Dezvoltarea
ascendenta a turismului, manifestata n ultimele decenii, ridica problema aparitie
i multor forme
de poluare (de litoral, a zonelor montane etc). Protejarea componentelor fizice
ale teritoriului se
poate face prin investitii n tehnologie performanta si printr-o prestare de ridic
at nivel calitativ al
serviciilor turistice;
- Capacitatea social-receptiva vizeaza importanta n pastrarea unor bune relatii nt
re
gazde (populatia autohtona) si vizitatori (turisti). Din momentul n care populati
a locala constata

ca activitatile turistice contribuie si degradarea mediului natural si cultural,

pot aparea din partea
acesteia reactii ostile, de respingere, nregistrndu-se totodata o diminuare a prag
ului de
toleranta. Pentru evitarea unor astfel de situatii, dezvoltarea unei zone sau lo
calitati turistice
trebuie sa tina cont de modul traditional de viata al locuitorilor, de obiceiuri
le acestora etc;
- Capacitatea economica pune n evidenta valorificarea tuturor resurselor prezente
,
prin activitati turistice si reprezinta capacitatea de mentinere a functiei turi
stice a unui teritoriu

dat. Eficienta exploatarii se masoara prin raportul dintre costuri si beneficii,

iar ponderea
beneficiilor poate fi marita prin utilizarea unor tehnologii performante. Nivelu
l costurilor este dat
si de "valoarea calitativa si cantitativa a resurselor (naturale, culturale, for
ta de munca,
infrastructura generala etc);
- Capacitatea psihologica este legata de perceptia negativa a turistilor fata de
destinatia
turistica, n urma degradarilor de mediu sau a atitudinii neadecvate a populatiei
autohtone.
Acest concept este atasat sustinerii motivatiilor turistice pentru o anumita des
tinatie si
mentinerii satisfactiei lor personale. Aplicarea acestuia este conditionata si d
e calitatea activitatii
manageriale care poate determina, n final, fidelizarea cererii.
Toate aceste tipuri de capacitati de suport, aflate n strnsa legatura cu activitat
ile
turistice, determina limita tangibila sau netangibila, masurabila sau nemasurabi
la, a unui spatiu
care detine sau caruia i se poate atribui o functie turistica.
Desi acesti indicatori de capacitate nu ofera o formula standard, ca urmare a fa
ptului ca
unele componente ale cadrului natural sau cultural sunt dificil de cuantificat p
rin serii de date
statistico-matematice, totusi aceste concepte de suport ne dau masura dezvoltari
i durabile a
turismului. n acelasi timp, tipurile de capacitati de suport indica si masura niv
elului la care poate
ajunge impactul turismului asupra mediului, dnd posibilitatea de a identifica cai
le de reducere a
degradarilor produse de circulatia si activitatile turistice.

7.5. Principalele actiuni de protectie si conservare a mediului si a potentialul

ui
turistic
Protectia si conservarea potentialului turistic si a mediului se contureaza ca o
activitate
distincta, avnd probleme specifice, care solicita colaborarea specialistilor din
domenii variate.
Aceasta actiune poate avea o eficienta satisfacatoare, numai n conditiile asigura
rii unui cadru de
desfasurare juridico-administrativ adecvat, care impune organizarea administrati
va, existenta unor
resurse economice, un suport legislativ eficient si o sustinuta activitate de ed
ucatie cetateneasca.
Pe plan international, tari cu vechi traditii turistice adopta o planificare tur
istica la nivel
national fundamentata pe aspectul protejarii resurselor turistice proprii. n vede
rea dezvoltarii unui
turism durabil, ele au luat n calcul trei obiective principale:

- economic - esential n identificarea, valorificarea si cresterea gradului de exp

loatare a
resurselor turistice;
- social - deosebit prin permanentizarea populatiei, cresterea gradului de ocupa
re a fortei
de munca, sustinerea practicarii unor meseni traditionale si atragerea populatie
i n practica
turismului;
- ecologic - important pentru evitarea degradarii, a poluarii mediului si asigur
area unei

exploatari echilibrate si pe termen lung a resurselor turistice.

n concordanta cu aceste cerinte, a aparut necesitatea elaborarii si adoptarii uno
r planuri
nationale de dezvoltare a turismului, menite sa permita conjugarea experientei s
i pozitiilor
principalilor agenti economici: administratie publica, organizatiile patronale,
asociatii si organizatii
profesionale, sociale, sindicale, specialisti n cercetarea de profil etc.
Planurile de dezvoltare turistica care au Ia baza prognoze pe termen lung, globa
le, pe
forme de turism, n concordanta cu tendintele pietelor externe si planuri concrete
, realizate pe termen
mediu (patru-cinci ani) sau scurt (unu-trei ani), elaborate pe regiuni, zone sau
forme de turism, sunt
fundamentate pe standardele si normele europene privind exploatarea resurselor t
uristice,
dezvoltarea si modernizarea structurilor si serviciilor turistice.
Elaborarea prognozelor si a planurilor de dezvoltare turistica reprezinta princi
palul punct
de sustinere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune, ntre
altele:
- conservarea resurselor turistice naturale si antropice n scopul unei utilizari
continue
si n perioada viitoare;
- cresterea nivelului de trai al comunitatilor locale;
- mai buna cunoastere si constientizare, att de populatia locala, ct si de vizitat
ori, a
ideii de conservare a mediului.
Planificarea turismului reprezinta o forma de control al viitorului, legat de st
rategia de
planificare a mediului. Planificarea ecologica presupune supravegherea si analiz
a tuturor
elementelor de mediu, n scopul determinarii celor mai adecvate modele de dezvolta
re si
amenajare teritoriala.
Principalele prognoze si planuri de dezvoltare la nivel national au rol orientat
iv, de
informare si estimare a perspectivelor viitorului. Prin sprijinul direct al stat
ului se poate aprecia
cadrul general de protectie a resurselor, de stabilire a regimului de exploatare
sau de realizare a
unor investitii deosebite.
Planurile pe termen mediu si scurt sunt benefice, ndeosebi pentru sprijinirea
dezvoltarii-locale si regionale.
Practic, legat de specificul potentialului turistic al Romniei, principalele acti
uni ce
vizeaza protejarea si conservarea mediului si a resurselor turistice se concreti
zeaza n adoptarea
urmatoarelor masuri:

- exploatarea stiintifica, rationala a resurselor turistice, astfel nct ritmul de

exploatare
a acestora sa nu depaseasca ritmul lor de reciclare si regenerare, iar intensita
tea relatiilor directe
sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capa
citatii de
suport ale acestora;
- valorificarea n turism a resurselor cu valente turistice sa fie solutionata n co
ntextul

valorificarii tuturor resurselor naturale si a protectiei mediului ambiant, pe b

aza studiilor de
amenajare teritoriala, componente ale planului de amenajare stiintifica, rationa
la si eficienta a
teritoriului - instrument principal al organelor de decizie locale;
- amenajarea si organizarea adecvata si la nivel superior a zonelor, traseelor s
i
obiectivelor de interes turistic;
- organizarea si exploatarea turistica rationala a parcurilor nationale si rezer
vatiilor
naturale, cu asigurarea protectiei lor. n mod similar se va proceda si la amenaja
rea, pentru
vizitare si exploatare, a pesterilor, ca obiective de atractie deosebita, menite
sa mbogateasca si
sa diversifice oferta turistica romneasca cu noi produse turistice;
- organizarea corespunzatoare a zonelor montane, pentru dezvoltarea n
perspectiva a turismului de munte, prin localizarea tuturor peisajelor atractive
si a
domeniilor schiabile, menite sa ofere baza de proiectare a amenajarilor turistic
e
viitoare (poteci, marcaje, conditii de accesibilitate n portiunile mai dificile,
amenajarea
unor puncte de belvedere, dotari pentru practicarea sporturilor de iarna, cabane
si refugii
montane, instalatii de transport pe cablu etc.) n conditii de conservare si repla
ntare a
padurilor;
- realizarea de amenajari cu caracter turistic n zone, localitati si pe trasee
turistice, menite care sa asigure o echipare turistica adecvata unui turism comp
etitiv si
ecologic;
- dezvoltarea unei constiinte ecologice n rndul populatiei si a sentimentului
de dragoste si respect pentru natura, pentru locuri istorice si monumente de art
a si
arhitectura create de-a lungul timpurilor. Aceasta se poate realiza printr-o sus
tinuta
actiune de educatie cu privire la mediu si la potentialul turistic, actiune ce t
rebuie
ntreprinsa ia nivelul ntregii tari, prin insuflarea unei atitudini de respect si c
omportament
responsabil fata de resursele naturale, n vederea ocrotirii lor.
Educatia ecologica pentru ocrotirea naturii si a potentialului turistic trebuie
sa
aiba caracter permanent, sa debuteze nca din perioada copilariei si sa fie consol
idata n
institutiile de nvatamnt de toate genurile si gradele. Ulterior, ea se poate perfe
ctiona prin
intermediul mass-media n cadrul unor cercuri de "prieteni ai naturii", prin diver
se publicatii
de specialitate sau de catre ghizi si nsotitori, pe perioada desfasurarii unor ex
cursii etc.

CAPITOLULVIII ROMNIA CA DESTINATIE TURISTICA

ANALIZA S.W.O.T.

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului international al

Romniei este necesara o analiza a situatiei actuale a Romniei, ca destinatie turis
tica
internationala din perspectiva de marketing, pentru a putea identifica zonele de
actiune si
modalitatile de interventie.
Analiza SWOT reprezinta o sinteza a auditului de marketing care prezinta punctel
e forte
si cele slabe ale organizatiei, precum si oportunitatile si amenintarile mediulu
i extern. Se
realizeaza astfel o lista a caracteristicilor pozitive si negative ale organizat
iei analizate, care o
diferentiaza de organizatiile concurente. n realizarea analizei SWOT, Romnia trebu
ie privita
ca o destinatie turistica unitara care detine att puncte slabe, ct si puncte forte
si care
actioneaza pe o piata n miscare, beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si d
e amenintarile
inerente unei piete imperfecte.

8.1 Puncte forte. Puncte slabe

Acestea tin n primul rnd de capacitatea de organizare a tarii, de resursele de car
e
dispune si sunt o caracteristica a mediului intern. Cea mai buna solutie de prom
ovare este
sustinerea punctelor forte si diminuarea punctelor slabe.
8.1.1 Puncte forte
Dupa o analiza a resurselor turistice romnesti am decis ca principalele puncte ta
ri
sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul antropic, dezvoltarea si dive
rsificarea
capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitatea de a crea noi produse turist
ice, potentialul
balnear. Iata care sunt argumentele noastre n acest sens.
Potentialul natural
Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei dezvoltari viitoare a turismu
lui
asigurnd totodata si substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varie
tatea formelor de
relief: munti, podisuri, litoral, cmpii, delta, Romnia se situeaza printre cele ma
i frumoase si
apreciate destinatii ale Europei.
Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind circa
35%

din teritoriul tarii. Chiar daca nu au altitudinile Alpilor, Carpatii au cteva pa

rticularitati care i
deosebesc de ceilalti munti ai Europei (Alpi, Pirinei, Tatra):
diversitatea peisagistica - asociata structurilor geologice si alternantei tipur
ilor de
relief: peisaje alpine (Fagaras, Retezat, Rodnei, Parng), peisaje carstice (Anine
i, BihorVladeasa, Mehedinti, Cernei), abrupturi calcaroase (Piatra Craiului), chei si de
filee (Bicazului,

Oltetului, Turzii, Oltului, Jiului, Dunarii);

accesibilitate - datorita pozitiei centrale, configuratiei, numeroaselor vai si
defilee,
dar si datorita altitudinii mai reduse;
potentialul speologic bogat: peste 10000 de pesteri (care situeaza Romnia pe locu
l
3 n Europa), dintre care unele au o valoare stiintifica exceptionala;
complexitate - varietatea formelor de relief, o bogata retea hidrografica, fond
cinegetic, domeniu schiabil, asezari umane.
Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin
bogatia
si varietatea resurselor balneare. In Romnia exista factori naturali de cura, de
o mare diversitate
(ape minerale si termale, lacuri terapeutice, namoluri terapeutice, emanatii de
gaze terapeutice de
tipul mofetelor, saline, aeroionizarea predominant negativa), n peste 200 de loca
litati, sitund
Romnia pe unul din primele locuri n Europa.
Zona de cmpie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi n interes turisti
c prin
arealul forestier, fondul cinegetic si piscicol si prin resursele balneare (lacu
ri sarate, namoluri,
ape minerale).
Litoralul (cu 245 km de plaja) se deosebeste de oferta altor tari printr-o serie
de
caracteristici:
orientarea spre est si sud-est;
coborrea n mare cu o panta lina;
calitatea nisipului;
latimea plajei.
Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din Romnia
si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei n zona europeana.
Cele mai importante
atractii ale Deltei sunt:
plajele ntinse n zona litorala (Sulina, Petrisor);
dunele de nisip (Caraorman, Saraturile);
vegetatia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Carorman, zavoaie de pluta
si
salcii uriase, stufarisuri, specii rare), cuprinznd peste 1150 de specii de plant
e;
fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si circa 150 de s
pecii
de pesti);
fond cinegetic si piscicol.
Hidrografia cuprinde o vasta retea de ruri, numeroase lacuri de diferite tipuri (
glaciar,
carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane.
Clima contribuie prin valorile de temperatura, regimul eolian si pluviometric, g

radul
de nebulozitate la crearea ambiantei favorabile calatoriilor, dar constituie si
un motiv special

de deplasare prin calitatea de factor de cura (climat excitant-solicitant n zonel

e de litoral,
sedativ n zonele de deal si podis, tonic-stimulent n zonele montane).
Vegetatia constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentr
u
organizarea de parcuri naturale ca destinatii de vacanta. Trebuie totodata menti
onate si plantele
medicinale care constituie un factor natural de cura (fitoterapia) foarte apreci
at.
Fauna - Romnia dispune de circa 3600 de specii, dintre care unele au o nsemnatate
cinegetica deosebita (ursul brun, cerbul, rsul, cocosul de munte, rata salbatica)
. Bogatia faunei
si fondul cinegetic deosebit prezinta interes pentru turismul de vnatoare si pesc
uit sportiv, dar si
pentru turismul stiintific.
Potentialul antropic
Romnia dispune de un bogat si diversificat potential antropic, rezultat al istori
ei de
peste 2000 de ani pe aceste meleaguri, dar si al factorilor politici care au inf
luentat
dezvoltarea tarii. Printre cele mai interesante resurse ale potentialului antrop
ic se numara:
Vestigiile arheologice:
cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis, Callatis;
cetatile dacice din Muntii Orastiei: Sarmisezetusa, Costesti;
cetatile romane: Drobeta, Apullum, Napoca;
cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca moderna:
Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia, Bucuresti.
Monumentele istorice, de arta si arhitectura:
manastirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voronet, Humor, Sucevita,
Moldovita, Arbore;
bisericile din lemn din Maramures: Bogdan-Voda, Surdesti, Botiza, Ieud;
bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania: Rasinari, Biertan
, Cristian
sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti, Cula Greceanu de la
Maldarasti;
castele si palate: Bran, Mogosoaia, Hunedoara, Peles, Cotroceni;
edificii religioase, monumente si statui: catedrala romano- catolica din Alba-Iu
lia,
biserica Sf. Trei Ierarhi - Iasi, Biserica Neagra - Brasov, biserica Stavropoleo
s - Bucuresti,
biserica Manastirii Curtea de Arges, moscheea din Constanta, Turnul Chindiei Trgoviste, Arcul de Triumf - Bucuresti, Ansamblul sculptural C. Brncusi - Tg. Jiu.

Institutiile si evenimentele cultural-artistice:

edificiile unor institutii culturale: Atheneul Romn, Palatul Culturii-Iasi, Casa
Sfatului- Brasov;

reteaua de muzee si case memoriale: peste 450 de muzee si circa 1000 de case
memoriale de interes local, national sau international;

evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia, Cerbul de Aur), a

le
filmului, trguri, serbari (Serbarile zapezii, Serbarile marii).
Arta si traditia populara:
arhitectura si tehnica populara;
creatia artistica: productia mestesugareasca si de artizanat (Horezu, Corund,
Marginea, Vama - centre de ceramica), muzica, dansul, portul (tara Motilor, tara
Zarndului, tara
Maramuresului), creatia literara;
manifestari traditionale: Smbra Oilor, trgul de fete, Festivalul Narciselor, Cocos
ul
de Horez.
Pot constitui resurse antropice si o serie de obiective economice: amenajari
hidroenergetice (baraje, lacuri de acumulare, centrale hidroenergetice), canale
de navigatie si ecluze,
drumuri transmontane nalte (Transfagarasan), defilee (Jiului, Oltului, Dunarii),
precum si
localitatile urbane sau rurale pentru arhitectura specifica, cultura, civilizati
e.
Dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie
Diversificarea capacitatii de cazare s-a realizat prin aparitia unor noi tipuri
de unitati de
cazare, precum pensiunile turistice (numarul acestora a crescut de la 16 unitati
n 1993 la 492
unitati n 2002), pensiunile agroturistice (de la 61 unitati n 1996 la 461 unitati n
2002),
hostelurile (11 unitati n 2002), spatii de cazare pe nave (6 unitati n 2002), dar
si prin dezvoltarea
unui segment hotelier de lux (4-5 stele).
Acesta s-a dezvoltat prin intrarea pe piata din Romnia, prin contracte de
management sau de franciza, a unor mari lanturi hoteliere internationale precum:
Sofitel, Hilton,
Howard Johnson, Marriott, dar si prin proiecte de investitii autohtone: Club Sca
ndinavia din
Mamaia, Complexul Europa si hotelul Astoria din Eforie Nord. Se remarca o tendin
ta tot mai
accentuata de dezvoltare a segmentului de 2-3 stele la nivel urban prin aparitia
multor unitati
de primire de dimensiuni mici, adresate n special turismului de afaceri. Acestea
sunt investitii
noi care ofera o alternativa, din ce n ce mai cautata, la hotelurile de mari dime
nsiuni.
Dezvoltarea unitatilor de alimentatie s-a realizat att pe baza dezvoltarii unitat
ilor
de cazare, dar mai ales prin realizarea unor noi unitati care vin sa acopere cer
erea rezidentilor
din localitatile de resedinta. S-au dezvoltat att lanturile de alimentatie rapida
(McDonald's,
SpringTime, PizzaHut), n special n marile orase ale tarii, dar si restaurantele cl
asice, restaurantele

cu specific national (italienesc, francez, german, indian, chinez), ct si cele sp

ecializate (restaurante
vnatoresti, pescaresti, rotiserii, pensiuni) care ofera o gama sortimentala varia
ta si care tenteaza
prin noutate.
Crearea de noi produse turistice
n ultimii ani, Romnia a avut o prezenta mai activa pe pietele internationale prin

dezvoltarea unor produse turistice nationale pentru mai multe categorii de turis
ti: Romnia tara
Vinurilor, Dracula, Croaziere pe Dunare, SuperSki n Carpati, Agroturism n Romnia. A
ceste
programe turistice, la nivel national, au fost promovate la manifestarile intern
ationale de profil
pentru diferite segmente de clientela, dar fara evidentierea clara a unuia dintr
e ele la care
celelalte sa fie considerate adiacente.
Este un prim pas pe care Romnia l-a facut pentru recstigarea pietelor internationa
le,
pas care va trebui sustinut de politica turistica interna referitoare la moderni
zarea unitatilor de
primire turistica, la sustinerea investitiilor n turism si chiar la coordonarea a
ctivitatii turistice la
nivel guvernamental.
Potentialul balnear
Potentialul balnear, chiar daca a fost amintit n cadrul potentialului natural - z
ona
dealurilor si podisurilor, merita o atentie deosebita att datorita factorilor de
cura (unii dintre
ei unici n Europa), ct si datorita bazei tehnico-materiale aferente.
Romnia dispune de un potential balnear unic n zona Europei; au fost identificate p
este 200
localitati cu factori naturali de cura de o mare diversitate.
ntr-o clasificare succinta, factorii naturali de cura se mpart astfel:
Ape:
oligominerale (termale, mezotermale, reci) cu o concentratie mai mica de 1 g/lit
ru;
carbogazoase (>1 g/litru);
alcaline (>lg NaCo2litru): Poiana Negri, Bodoc, Borsec, Zizin, Slanic Moldova,
Sngeorz Bai, Covasna;
alcalino-feroase (CO2, Ca, Mg): Borsec, Lipova, Biborteni, Zizin;
feruginoase (>10mg Fe/litru): Covasna, Brasov, Vatra Dornei, Buzias;
arsenicale (>0,7mg arsenic/litru): Covasna, Salu Dornei;
clorurate-sodice (>lgNaCl/litru): Baile Herculane, Malnas Bai;
iodurate (>lmg iod/litru): Govora, Bazna;
sulfuroase (>lmg sulf/litru): Baile Herculane, Pucioasa, Calimanesti;
sulfatate: Amara, Vatra de jos;
radioactive (~10-7 sare de uraniu/litru): Baile Herculane, Borsec.
Namoluri terapeutice:
sapropelice (sulfuroase);
namoluri minerale de izvor: Carpatii Orientali;
namoluri de turba: Poiana Stampei, Borsec, Tusnad, Semenic.
Emanatii naturale de gaze terapeutice:
CO2: Muntii Oas, Calimani, Harghita;

hidrogen sulfurat (unic n lume): Sugag Bai, Sntimbru Bai.

Salinele: Slanic Prahova, Tg. Ocna, Praid, Turda si Cacica.
Lacuri terapeutice: Ocna Sugatag, Bazna, Ocna Dej, Lacul Mangalia, Lacul Sarat,
Sovata.
Bioclimatul, care poate fi: excitant n zonele de cmpie si litoral, sedativ n zonele
de
deal si podis si tonico-stimulent n zonele montane.
Cu ajutorul acestor factori naturali de cura se pot trata o gama larga de afecti
uni:
reumatism, boli ale aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos central, bo
li respiratorii,
dermatologice, boli ale sistemului renal, afectiuni ORL (sinuzite, laringite), a
le aparatului
respirator (bronsite, astm), afectiuni neurologice, endocrinologice, boli profes
ionale, afectiuni
cardiovasculare (tensiune arteriala, cardiopatie ischemica, stari post infarct),
reumatism, afectiuni
ale sistemului neurolocomotor, boli ale sistemului digestiv, boli de nutritie, h
epato-biliare,
renale, de metabolism (diabet, obezitate), astenii, afectiuni dermatologice.
Turismul balnear are sansa sa-si recstige locul pe care-1 detinea nainte de 1989 p
rin
investitii n dezvoltarea si modernizarea bazei de tratament si diversificarea pro
cedurilor
folosite. Una dintre problemele de care se loveau statiunile de tratament era le
gata de
personalul medical; problema a fost rezolvata si societatile de turism balnear a
u dreptul de a-si
angaja personal medical propriu si de a ncheia contracte cu casele de asigurari,
dar si de a
presta servicii medicale.

8.1.2 Puncte slabe

n dezacord cu nivelul asteptarilor clientelei turistice consideram a fi:
Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turistilor se face simtita mai ales n zone
le
rurale. Daca n marile orase ale tarii exista modalitati diverse de petrecere a ti
mpului liber:
cinematografe, baruri, cluburi, sali si terenuri de sport, discoteci, cazinouri,
oferte pentru excursii
la obiective din zona, n orasele mai mici sau statiunile turistice, aceste servic
ii se regasesc
doar partial. Este un punct slab, care odata eliminat va dezvolta mai ales indus
triile conexe,
asigurnd o dezvoltare armonioasa a zonelor turistice.
Lipsa unei infrastructuri la nivel ct mai apropiat de cel european reprezinta unu
l dintre
punctele slabe ale Romniei, un dezavantaj al tarii nu numai la nivelul turismului

, dar si la
nivelul investitiilor generale n alte sectoare de activitate.
Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romnia este de 78.836 km (din ca
re
25,3% sunt drumuri publice modernizate), distributia acestora fiind relativ unif
orma pe ntreg
teritoriul tarii, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov. Aceasta dispune de o den
sitate mai mare a
drumurilor publice, aproape jumatate dintre acestea fiind modernizate. Desi n per
ioada 1995-

2002 reteaua drumurilor publice modernizate din Romnia a nregistrat cresteri, dens
itatea
drumurilor publice (33 km/100 km2) continua sa fie foarte scazuta comparativ cu
media tarilor
UE (116 km/100 km2).
Tabel nr. 4: Reteaua de drumuri publice din Romnia, n perioada 1995-2002

1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
Lungimea retelei de
drumuri publice (km)
72859
73160
73161
73260
73435
78479
78492
78896
Lungimea retelei de
drumuri publice
modernizate (km)
17608
17716
17813
18031

18084
19418
19868
19958
Densitatea
drumurilor publice
(km/100 km2)
30,6
30,7
30,7
30,7
30,8
32,9
32,9
33,0

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2002, Buletine Statistice INS 2003

Principalele orase ale Romniei sunt legate printr-o retea de aproximativ 20.000 k
m
de drum principal, incluznd aproape 1.000 km de sosea cu trei sau patru benzi de
circulatie si
doar 160 km de autostrada. (prin inaugurarea n iunie 2004 a primului segment, n lu
ngime de
55,7 km, al autostradei Bucuresti-Constanta). n 2005 au fost inaugurati alti 92 k
m de
autostrada pe tronsoanele Lehliu-Drajna, Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda, tr
ebuind ca ultimul
tronson, Cernavoda-Constanta, sa fi fost finalizat pna n anul 2006. Printre avanta
jele unei
autostrazi se numara: capacitatea mare de circulatie, viteza mare de deplasare d
e circa 120 km/h,
siguranta sporita a traficului, crearea de noi locuri de munca, accelerarea dezv
oltarii socioeconomice a regiunilor traversate, atu pentru integrarea europeana si pentru tur
ism.
Rapoartele organismelor financiare internationale sugereaza ca doua treimi din r
etea (n
jurul a 10.000 km) au ajuns n starea care necesita reparatii urgente, iar aproape
jumatate se
afla n conditii precare. Lipsa ntretinerii a aproape 2.000 de poduri a provocat al
te probleme 40% dintre acestea sunt sub nivelul de standardizare privind greutatea admisa, i
mplicnd
restrictii de greutate pentru autovehicule.

Starea drumurilor variaza foarte mult pe teritoriul Romniei, n vreme ce strazile

principale din orasele mai mari si principalele sosele care fac legatura ntre ora
se sunt ntr-o
stare acceptabila pna la buna, majoritatea celorlalte sosele sunt n stare proasta,
sunt slab
iluminate, nguste si deseori nu au benzi marcate. Multe sosele, n special n zonele
rurale,
sunt folosite si de pietoni, animale, biciclisti, carute trase de cai care sunt
foarte greu de vazut, n
special noaptea. Circulatia pe sosele poate sa fie deosebit de periculoasa atunc
i cnd carosabilul
este umed sau acoperit cu zapada sau gheata. Aceasta este situatia n special pe d
rumurile

montane.
Acest fapt a dus la devierea vehiculelor pe drumuri secundare, cauznd
congestionarea traficului si cresterea concentratiei poluantilor, alaturi de sca
derea sigurantei
circulatiei. Reteaua de drumuri judetene si locale se gaseste de asemenea ntr-o s
tare
proasta. Estimarile arata ca aproximativ 60% din lungimea drumurilor acoperite c
u asfalt au
depasit timpul de viata, n timp ce o treime se afla ntr-un stadiu avansat de uzura
. Site-ul oficial
al Ambasadei SUA n Romnia apreciaza astfel situatia drumurilor din Romnia:
Siguranta transportului public: Buna;
Starea/ntretinerea drumurilor n mediu urban: Acceptabila;
Starea/ntretinerea drumurilor n mediu rural: Proasta;
Posibilitati de asistenta tehnica/ambulanta pe sosea: Acceptabile.
Tabel nr. 4: Principalele zone n care se va investi n infrastructura

Faza Sector
Lungime (km)
Cost
Bucuresti-Ploiesti
70
350
Centura Bucuresti Nord
50
250
Lugoj-Nadl ac
120
560
Comarnic- Brasov
65
319
Brasov-Sibiu
110
165

Comarnic-Brasov*
65
300
Centura Bucuresti Sud
40
112
Sibiu-Lugoj *
210
662
Bucuresti-Fundulea
26
48,4

Sursa: Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

* constructia celei de-a doua benzi pe fiecare sens.
n anul 2002 reteaua de cai ferate din Romnia avea 11.002 km de linii n exploatare,
din care 3.950 km (35,9%) sunt electrificati si 2.965 km (26,9%) sunt linii dubl
e. Reteaua de cai
ferate si-a diminuat lungimea cu 3,2% n 2002 fata de 1995. Lungimea desfasurata a
liniilor este de 22.298 km, clasnd Romnia pe locul 7 n Europa, dupa Germania, Frant
a,
Italia, Spania, Polonia si Ucraina. Densitatea cailor ferate n exploatare este de
circa 46,2
km/1000 km2 de teritoriu, fiind n scadere fata de anul 1997 si aflndu-se sub media
tarilor UE
(65km/1000 km2).
n Romnia exista 17 aeroporturi. Cele mai importante aeroporturi sunt Bucuresti
Otopeni (aproape 75% din traficul total), Bucuresti Baneasa (9,3%), Timisoara (5
,2%) si
Constanta (2,2%). Aceste patru aeroporturi functioneaza sub autoritatea Minister
ului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului, n timp ce celelalte 13 functioneaz
a sub autoritatea
Consiliilor Judetene.
Cel mai important aeroport international este Bucuresti-Otopeni (deschis n 1970),
situat

la 18 km de Bucuresti (el a preluat zborurile externe de la vechiul aeroport civ

il de la
Baneasa). 15 orase au aeroporturi: Constanta-Mihail Kogalniceanu, Timisoara, Ara
d, Sibiu,
Suceava (toate si pentru trafic international), Bacau, Baia Mare, Caransebes, Cl
uj-Napoca,
Craiova, Iasi, Oradea, Satu Mare, Trgu Mures, Tulcea.
Toate cele 17 aeroporturi sunt deschise traficului international. In prezent, pe
9 din
aeroporturi se efectueaza curse internationale n mod regulat.
Lipsa utilitatilor reprezinta un handicap n concurenta cu alte state din regiune.
Turistii
straini veniti n Romnia doresc sa beneficieze de conditii de cazare rezonabile car
e sa le
asigure un minim de confort. Exista nca, n mileniul trei, ntr-o tara care se pretin
de a fi pe
deplin europeana, localitati neelectrificate n zona muntilor Apuseni. La acestea
se adauga
lipsa unei alimentari curente cu apa, lipsa canalizarii si numarul mic de postur
i telefonice din
localitatile rurale.
Toate acestea nu creeaza premisele unei dezvoltari adevarate a turismului rural,
ci doar
impresia unei ntoarceri n timp care poate distra turistul strain obisnuit cu facil
itatile vietii
moderne. Reteaua de utilitati (alimentare cu apa, cu gaze si canalizare) este in
suficient dezvoltata
n raport cu suprafata si populatia tarii, dar mai ales n comparatie cu situatia ta
rilor dezvoltate
din Europa. ntr-o abordare de ansamblu, situatia utilitatilor n Romnia se prezinta
astfel:
Reteaua de alimentare cu apa
15,98 km retea/100 km2 suprafata
1,70 km retea potabila/1000 loc
Reteaua de canalizare
0,73 km retea canalizare/1000 loc
Reteaua de gaz metan
0,96 km retea gaz metan/1000 loc
9,06 km retea gaz metan/100 km2
Cultura si turismul au o relatie simbiotica. Lipsa investitiilor pentru punerea n
valoare a
resurselor culturale ale tarii va avea efecte negative asupra turistilor, dar si
asupra populatiei
rezidente. Arta si mestesugurile, dansurile, ritualurile, legendele risca sa fie
uitate de catre
generatiile tinere, dar pot fi revitalizate atunci cnd turistii si arata interesul

asupra lor.
Monumentele si obiectivele culturale pot fi valorificate prin utilizarea fonduri
lor provenite
tocmai din activitatea turistica. De fapt, aceste monumente abandonate sufera to
cmai din
lipsa de vizitatori. Cultura si turismul trebuie sa se sustina reciproc si sa de
zvolte o relatie
sustinuta de ntrajutorare pe termen lung. Aceasta cooperare se poate realiza prin
implicarea
att a sectorului guvernamental, ct si a sectorului privat ntr-un parteneriat recipr
oc avantajos.
Ca promovare, Romnia nu si-a creat o imagine clara si puternica pe piata

internationala deoarece nu a adoptat o politica sistematica si sustinuta de atra

gere a turistilor
straini. ntr-un an a fost promovat litoralul si Dracula, n anul urmator s-a promov
at Delta Dunarii
si turismul rural, toate acestea crend o imagine confuza n mintea strainilor inter
esati de
Romnia. Actiunea de promovare trebuie sa fie puternica si concertata, sa prezinte
elementele
care ne diferentiaza de tarile din regiune, trebuie sa prezinte un element unic
de atractie care sa
stimuleze ct mai multi turisti straini sa viziteze Romnia. La fel cum Grecia este
tara
vacantelor nsorite, Ungaria este tara tratamentelor balneare, Croatia prezinta Me
diterana asa
cum a fost odata", Portugalia este singura tara din Europa cu iesire numai la Oc
eanul Atlantic si
Romnia trebuie sa gaseasca un element unic de atractie n jurul caruia sa graviteze
celelalte
oferte turistice nationale.
Din analiza punctelor forte si slabe ale Romniei se pot identifica directiile de
actiune pe
care va trebui sa le urmeze strategia de relansare a turismului international al
Romniei:
.. dezvoltarea infrastructurii generale,
.. dezvoltarea infrastructurii turistice,
.. crearea si promovarea intensiva a unor produse turistice competitive care sa
valorifice att potentialul antropic, ct si cel natural,
.. mbunatatirea serviciilor oferite turistilor,
.. crearea unei imagini coerente pe pietele externe, imagine care trebuie sa fie
total
diferita de cea a concurentilor directi: Ungaria, Bulgaria.

8.2 Oportunitatile si amenintarile

Oportunitatile si amenintarile, tinnd mai mult de mediul extern al tarii nu pot f
i dect
anticipate si sustinute sau prevenite prin masuri de natura sa maximizeze efecte
le benefice
si sa minimizeze rezultatele negative. Trebuie desfasurata o analiza permanenta
a evolutiilor
economice, sociale si politice din pietele tinta pentru a observa schimbarile ca
re apar, schimbari
care pot influenta pozitiv sau negativ activitatea turistica international-recep
toare a
Romniei.

8.2.1 Oportunitati
Prin pozitia geopolitica pe care o detine n cadrul continentului, Romnia beneficia
za
de un mare avantaj fata de tarile concurente. Romnia se afla la ntretaierea celor
mai importante

rute comerciale ale continentului: se gaseste la jumatatea distantei ntre nordul

si sudul Europei,
precum si pe drumul care leaga Europa de Vest de Asia. Acest avantaj se poate de
zvolta din
perspectiva turismului de tranzit, ct si din perspectiva turismului de odihna si
relaxare prin
distantele relativ reduse ntre Romnia si tarile vestice. Dezvoltarea unei infrastr
ucturi rutiere

de nivel occidental va reduce timpul parcurs n conditiile n care calatoriile rutie

re detin cea
mai importanta pondere n preferintele de transport ale turistilor straini sositi n
Romni. Daca se
mentioneaza si posibilitatea ca viitoarea conducta de petrol si gaze naturale de
la Marea Caspica
sa tranziteze Romnia se accentueaza si mai mult importanta geopolitica a tarii n z
ona centraleuropeana.
Intrarea Romniei n NATO nu creeaza oportunitati imediate asa cum gresit se crede
de multe ori. Acest eveniment are o semnificatie importanta att pentru noi - ca s
tat - printr-o
despartire clara de trecut, ct si pentru noii aliati, prin afirmarea clara a valo
rilor democratiei. Pentru
straini, aderarea Romniei la NATO nseamna siguranta, stabilitate, nseamna garantia
unei tari
care, chiar n reconstructie economica, crede n valorile democratiei mondiale si al
e carei interese
sunt legate de interesele tarilor aderante.
Generalul Wesley Clark, fostul conducator al trupelor americane din Irak, declar
a cu
prilejul unei vizite la Bucuresti: Aderarea Romniei la NATO va aduce miliarde si m
iliarde
de dolari din investitii straine, educatie pentru mii de oameni si zeci de mii d
e locuri de munca,
o adevarata transformare n plan economic, militar si cultural /.../ oamenii de af
aceri
occidentali vor veni sa investeasca n Romnia, pentru ca stiu ca acum investitiile
lor sunt n
siguranta, dar si pentru ca vor putea participa la transformarea societatii romne
sti, astfel nct
aceasta sa fie compatibila cu cele din vest".
Din punct de vedere turistic, intrarea n NATO nu poate aduce beneficii imediate
dect prin amplasarea unor baze militare straine (americane) pe teritoriul Romniei n
zonele
de interes (litoral, Timisoara, Trgoviste), baze militare care vor aduce un impor
tant aport
valutar care, prin efectele induse, vor dezvolta mai multe ramuri ale economiei.
Siguranta Romniei, comparativ cu alte state europene receptoare de turisti, poate
fi o
oportunitate care poate fi exploatata n conditiile n care atentatele teroriste s-a
u facut simtite si
n tari care, pna nu demult, nu prezentau nici un fel de pericol. Printre tarile ca
re s-au
confruntat cu astfel de atacuri se numara Turcia si Spania, ambele fiind destina
tii importante
pentru turismul de litoral.
La 15 noiembrie 2003, n Turcia, la doua sinagogi din Istanbul, au avut loc atenta
te cu
bomba, soldate cu 25 de morti si 300 de raniti. La doar cinci zile, la consulatu
l britanic si la
birourile bancii britanice HSBC, ambele situate pe malul european al Bosforului,
au izbucnit alte

explozii sngeroase n care si-au pierdut viata consulul britanic mpreuna cu alte 26
de
victime si au fost ranite peste 450 de persoane. Conform administratiei de la An
kara, atacul a
fost revendicat de gruparea Al Qaida si de Frontul Islamic al Combatantilor din
Marele Orient
(IBDA) - o retea turca, narmata, al carei lider este condamnat la nchisoare pe via
ta.
Aceste atentate au avut rezultate negative imediate nu numai asupra economiei Tu
rciei.

Tranzactiile lirei turcesti au fost suspendate, dupa ce moneda s-a devalorizat c

u peste 7 procente,
imediat dupa explozii.
Tranzactiile la bursa din Londra s-au prabusit imediat dupa aflarea vestii ca at
entatele
au vizat obiective britanice din metropola turca. Vestea atentatelor a provocat
si scaderea
cotatiilor la actiunile firmelor de turism si asigurari.
Investitorii au preferat sa vnda aceste actiuni si sa cumpere obligatiuni sau aur
. In
Germania, unde Turcia este una dintre cele mai bine vndute destinatii turistice,
actiunile firmelor
de turism au scazut cu aproape sase procente. O lovitura serioasa au primit si c
ompaniile aeriene
si cele hoteliere care au afaceri n Turcia. Analistii spun ca evenimente tragice
ca cele de la
Instanbul nu vor avea un impact economic major n urmatoarele luni. Daca se vor ma
i produce
noi atentate este foarte probabil ca o parte din fluxurile turistice catre Turci
a sa se orienteze catre
alte destinatii considerate mai sigure.
Atentatele de la Madrid, din 11 martie 2004, soldate cu 199 de morti si 1.400 de
raniti, au
fost comise cu trei zile nainte de alegerile parlamentare din Spania si sunt cele
mai sngeroase
din istoria Spaniei moderne si din Europa, dupa atentatul de la Lockerbie (Scoti
a), care n 1988
s-a soldat cu 270 de morti. Astfel, o tara membra att a UE, ct si a NATO a fost lo
vita de un
atentat ale carui efecte se vor extinde asupra tuturor tarilor membre UE.
Atentatul de la Madrid a condus la scaderea ritmului de crestere economica a UE
datorita scaderii ponderilor cheltuielilor si a cresterii economiilor. Printre c
ele mai afectate
sectoare ale economiei se numara aeronautica, turismul si bunurile de lux, dar n
u sunt excluse
scaderi nici n domeniul electrocasnicelor si al autoturismelor. Printre expertii n
domeniu se
numara si Herve Goulletquer, coordonatorul pentru studii europene la Credit Lyon
nais, care
afirma: Nu trebuie sa asteptam o reactie patriotica precum n Statele Unite, unde a
mericanii au
consumat n mod fortat pentru a sustine economia dupa atentate".
Valorificarea relatiilor de cooperare n anumite domenii economice, cu anumite
tari precum SUA si China se pot extinde si asupra turismului.

8.2.2 Amenintari
Printre amenintarile cu care se poate confrunta Romnia se numara si deteriorarea
situatiei economice a tarilor Europei de Vest si n special a marilor emitatori de
turisti:
Germania, Marea Britanie, Olanda, Franta, Italia, Austria la care se adauga amen
intarile unor

noi atentate teroriste (dupa cele din Turcia si Spania), care vor contracta si m
ai mult cererea
turistica. Raportul FMI evidentiaza slabiciunea economiilor din zona euro n rapor
t cu restul
lumii. Uniunea Europeana a nregistrat o tendinta de crestere economica pe baza un
ei cereri
externe mai viguroase, consumul intern pastrndu-se la un nivel foarte redus. Cres
terea

consumului se lasa nca asteptata, cu toate ca rata somajului da semne de scadere.

nsa
ultimii indicatori macroeconomici la nivelul UE mentin incertitudinea unei depas
iri clare a
perioadei de recesiune. Astfel, mentinerea consumului la un nivel scazut, chiar n
conditiile unei
cresteri economice, nu este de natura sa favorizeze calatoriile, ci mai degraba
investitiile si
asteptarea unor momente mai prielnice.
Cresterea pretului petrolului pe plan international va avea efecte negative si a
supra
fluxurilor turistice, prin cresterea pretului la biletele de avion datorita pond
erii ridicate a
costurilor legate de combustibil n totalul costurilor de operare a unei companii
aeriene. Pretul
petrolului influenteaza si situatia economica a tarilor emitatoare de turisti, nc
etinind ritmul de
crestere economica cu efecte negative asupra consumului.
Daca la conditiile de incertitudine economica n care se gasesc majoritatea
economiilor din zona UE se adauga si perspectivele unor atentate teroriste sau r
eactivarea
unor focare de agitatie din Balcani (Kosovo) este mai mult ca sigur ca vom asist
a la o
mentinere constanta sau chiar o scadere a cererii turistice la nivel european. n
conditiile n care
toate tarile din regiune (Bulgaria, Ungaria, Romnia, Turcia, Grecia) doresc o cre
stere a
fluxurilor international-receptor, ntre ele se va manifesta o concurenta acerba d
in care
Romnia poate iesi dezavantajata datorita politicii turistice manifestate pna n aces
t moment.
Globalizarea poate aduce, la rndul ei, pe lnga efectele pozitive legate de sporire
a
investitiilor, cresterea numarului de locuri de munca si efecte negative. Aceste
a din urma se vor
resimti mai ales n planul cultural prin deteriorarea, de dragul profiturilor mai
mari, a obiceiurilor
si a modului de viata traditional. Astfel, mncarurile traditionale se vor adapta
gusturilor
turistilor, obiceiurile si datinile populare vor fi n pericol de a deveni sinonim
e kitchului, iar
valorile culturale ale poporului se vor schimba dupa valorile culturii dominante
, n prezent
cultura americana.
Spre exemplu, desi avem o sarbatoare specifica dedicata ndragostitilor
Dragobetele" (24 februarie), sarbatorita de sute de ani n Romnia, noi o nlocuim cu o
sarbatoare de import Valentine's Day" (14 februarie), datorita profitului aferent
: mici sau
mari cadouri ntre persoanele ndragostite, flori, petreceri. In traditia populara,
acesta
sarbatoare si are originea n ciclurile naturii, mai ales n lumea pasarilor. Nu ntmpla
tor,
pasarea era considerata una din cele mai vechi divinitati ale naturii si dragost
ei.

Acesta este unul dintre efectele negative ale globalizarii, turistul fiind inter
esat nu
numai de resursele naturale si antropice ale unei tari, dar si de aspecte ce tin
de valori culturale,
obiceiuri si datini, sarbatori specifice.
Prin combinarea celor patru elemente prezentate n analiza SWOT si gruparea lor cte
doua se pot obtine patru strategii:

S-0 (Puncte tari-Oportunitati): urmarirea oportunitatilor care se potrivesc cel

mai
bine punctelor tari;
W-0 (Puncte slabe-Oportunitati): depasirea punctelor slabe n urmarirea
oportunitatilor;
S-T (Puncte tari-Amenintari): identificarea modalitatilor de utilizare a punctel
or
tari pentru a reduce vulnerabilitatea la amenintarile externe;
W-T (Puncte slabe-Amenintari): stabilirea unui plan defensiv pentru a preveni
situatia cnd punctele slabe devin foarte vulnerabile la amenintarile externe.

Teste grila

1.
b.
c.
d.
e.

ntre formele derivate de turism se include:

Turismul international receptor;
Turismul international emitent;
Turismul intern;
Turism international.

2.
a.
b.
c.
d.

Dupa modul de angajare al prestatiilor turistice distingem:

Turismul itinerant;
Turismul de tranzit;
Turismul social;
Turismul mixt.

3.
a.
b.
c.
d.

n functie de caracteristicile sociale si economice ale cererii exista:

Turism pentru tineret;
Turism de sejur;
Turism de tranzit;
Turism particular.

4. Teoria X se bazeaza pe urmatoarele aprecieri:

a. n conditiile vietii industriale moderne, potentialul uman este utilizat numai
partial;
b. consumul de eforturi fizice si intelectuale sunt tot att de firesti ca si joac
a si odihna;
c. n general, fiintele umane manifesta aversiune fata de munca si deci pe ct posib
il vor
evita sa munceasca;
d. gradul de implicare fata de obiectivele organizationale este proportional cu
marimea
recompenselor ce vor rezulta din realizarea lor.

5.
a.
b.
c.
d.

Etimologic, cuvntul turism provine din:

termenul englez tour
termenul francez tour
termenul latin turnus
termenul englez tourism

6. Turismul intern la nivelul unei tari reprezinta:

a. rezidentii unei tari care calatoresc n propria tara
b. numarul tuturor celor care viziteaza o tara

c. vizitarea unei tari date de catre no-rezidenti

7.
a.
b.
c.
d.

Dupa gradul de mobilitate al turistului, turismul poate fi:

turismul de sejur
turismul social
turismul de masa
turism de mixt

8.
a.
b.
c.
d.

Soldul pozitiv al contului calatorii poate contribui:

la reducerea deficitului balantei de plati
la dezechilibrarea balantei de plati
la reducerea excedentului balantei de plati externe
la cresterea deficitului balantei de plati

9.
a.
b.
c.
d.

Contul calatorii cu sold negativ contribuie la:

cresterea excedentului balantei de plati
cresterea ncasarilor din sectorul tertiar al economie
reducerea deficitului balantei de plati
dezechilibrarea balantei de plati

10. Ministerul Turismului a luat fiinta:

a. n anul 1971
b. n anul 1974
c. n anul 1990
d. n anul 1960

11. Riscul (atacurilor teroriste) asumat de turistii care vin n Romnia este:
a. Este zero
b. foarte mare
c. la fel ca si n celelalte state europene
d. foarte mic

12. Industria turistica este influentata de mediul economic:

a. din punct de vedere al cererii , ct si al ofertei;
b. doar din punct de vedere al ofertei;
c. doar din punctul de vedere al cererii;
d. din punct de vedere a volumului de produse turistice consumate

13. Turismul este influentat de o serie de factori de natura politica si guverna

mentala:
a. dezvoltarea bazei de date de consumatori n sistemele informatice de marketing
b. schimbari n structura familiei si reducerea natalitatii;
c. orientarea partidelor de la guvernare
d. sistemele de rezervare on-line

14. Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nu are ca responsabilita

ti:
a. modul n care turistii respecta normele de poluare a peisajului turistic;
b. monitorizarea factorilor ecologici;
c. promovarea masurilor stricte de protectie a mediului nconjurator;
d. reprezentarea Guvernului n relatie cu organizatii internationale de specialita
te.

15. Calitatea mediului este afectata de:

a. factori obiectivi
b. factori subiectivi
c. factori derivati
d. actiunile unor categorii de turisti

16.Sa se defineasca notiunea de agentie de turism si sa se precizeze n cte categor

ii se mpart
acestea.

Agentiile de turism private formeaza veriga de baza a institutiilor care active

aza n
industria turismului. Pot fi considerate ca agentii de turism unitatile economic
e care dispun de
mijloace de productie si fonduri circulante adecvate pentru conceperea si presta
rea de servicii n
vederea satisfacerii cererii turistice.
ntreprinderile economice care activeaza n turism, se mpart n doua categorii
principale:
- firme turistice primare, care se consacra exclusiv sau preponderent activitati
i de turism si, n
consecinta, existenta lor este direct dependenta de rezultatele economice ale ac
estei activitati.
- firmele secundare sau indirecte, a caror activitate principala de prestari de
servicii are un
caracter general, subordonata intereselor si cerintelor populatiei locale, dar c
are ntr-o anumita
masura presteaza si servicii turistice.

17. Mentionati care sunt criteriile conform carora cererea turistica se manifest
a diferit de la un
client la altul?

Cererea turistica se manifesta practic ntr-un numar infinit de variante, nuantate

de la un
client potential la altul, n functie de:
tipologia socioprofesionala, familia si forma de turism n care se desfasoara cala
toria
turistica a clientului interesat;

- caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de

transport,
modalitatile de cazare etc);
- sursele financiare si sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turis
tice n
functie de structura serviciilor;
- motivatiile clientelei si preferintele turistilor pentru atractiile oferite.

18. Sa se defineasca conceptul de dezvoltare durabila n turism.

Dezvoltarea durabila este un proces care se desfasoara fara a distruge sau a epu
iza
resursele, asigurnd dezvoltarea acestora. Resursele trebuie valorificate ntr-un ri
tm identic cu cel de
rennoire a lor, renuntndu-se la exploatare atunci cnd resursa se regenereaza foarte
lent, pentru a o
nlocui cu alta cu mai mare putere de regenerare. Toate resursele trebuie exploata
te n asa fel, nct
de ele sa beneficieze si generatiile viitoare.

19. Care sunt principalele directii de urmat pentru relansarea turismului romnesc
la nivel
international?
Din analiza punctelor forte si slabe ale Romniei se pot identifica urmatoarele di
rectiile
de actiune pe care va trebui sa le urmeze strategia de relansare a turismului in
ternational al
Romniei:
.. dezvoltarea infrastructurii generale,

.. dezvoltarea infrastructurii turistice,

.. crearea si promovarea intensiva a unor produse turistice competitive care sa
valorifice att potentialul antropic, ct si cel natural,
.. mbunatatirea serviciilor oferite turistilor,
.. crearea unei imagini coerente pe pietele externe, imagine care trebuie sa fie
total
diferita de cea a concurentilor directi: Ungaria, Bulgaria.

20. Sa se defineasca oferta turistica, si sa se precizeze de cte feluri este acea

sta?
Oferta turistica este formata din ansamblul atractiilor turistice care pot motiv
a vizitarea
lor. Practic, oferta turistica a unei tari (zone, statiuni) cuprinde totalitatea
elementelor care pot fi
puse n valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice.
Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistica poate fi:
- primara, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale
- secundara, ce include ansamblul resurselor create de mna omului (valori istoric
e,
arhitecturale, culturale, folclorice etc.).

21. Sa se precizeze si sa se explice principalele tipologii de cerere turistica

n practica turistica, analistii disting trei categorii principale de turisti,
- turisti pentru care constrngerile economice nu sunt de natura sa influenteze n s
ens
restrictiv alegerea formulelor si destinatiilor de vacanta si care constituie ca
tegoria
clientelei de "lux";
- turistii "activi", care dispun de resursele financiare necesare sau sunt n caut
area unor
resurse pentru a stabili un echilibru financiar ntre mijloacele lor economice si
cererile
pentru calatoriile de vacanta;
- turistii "pasivi" (sau, dupa unii analisti, asa-numitii turisti "captivi"), al
e caror aspiratii
pentru achizitionarea produselor turistice nu depasesc limitele conditiilor lor
economice.

Raspunsuri teste grila:

1.d

2.d
3.d
4.c
5.a
6.a
7.a
8.a
9.d
10.a
11.d
12.a
13.d
14.a
15.d

BIBLIOGRAFIE

Alexandru, D.,Negut, S.,Istrate,

Geografia turismului, Bucuresti, Editura Academiei,
Angelescu, C., Jula, D.
Timpul liber
Conditionari si implicatii
economice, Editura Economica, 1997.
Bran, F. , Nistoreanu, P.
Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti, 2000
Brown, R.L.
Eco-economie, Bucuresti, Editura Tehnica, 2001
Cooper, C, Fletcher, J., Gilbert, D.,
Wanhill
Tourism, Principies and Practice, Harlow,
Longman, 1998
Cosmescu, I.
Turismul - Fenomen complex contemporan,
Bucuresti, Editura Economica, 1998
Cosmescu, L, Ilie, L
Economia serviciilor, Sibiu, Editura Universitatii
Lucian Blaga", 1999
Diaconu Mihaela
Turism prin Internet, Bucuresti, Editura Tribuna
Economica, 2004
Emilian, R.(coord.)
Initiere n managementul serviciilor, Bucuresti,
Editura Expert, 2001
Ioncica, M.
Economia serviciilor, Bucuresti, Editura Uranus,
2000
Ionescu, I.
Turismul fenomen social economic si cultural,
Bucuresti, Editura Oscar Print, 2000
Isachen, A. J.,Hamilton, B. C,Gylfason,

Th.
Sa ntelegem Economia de piata, Bucuresti,
Editura Oscar Print, 1992
Istrate, L,Bran, F.,Rosu, A. G.
Economia turismului si mediului nconjurator,
Bucuresti, Editura Economica, 1996
Lanquar, R.
Le tourisme international, Paris, Presses
Universitaires de France, 1989
Lupu, N.
Hotelul - economie si management, Bucuresti,
Editura ALL Beck, 2002
Minciu, R.
Economia Turismului, Bucuresti, Editura Uranus,
2001
Minciu, R.,
Economia si tehnica serviciilor de alimentatie
publica si turism, Bucuresti, Lito ASE, 1984
Neacsu, N
Turismul si dezvoltarea durabila, Bucuresti,
Editura Expert, 2000
Nedelea Al.
Piata turistica, Bucuresti, Editura Didactica si
Pedagogica, 2003
Nicolescu, R
Serviciile n turism- alimentatia publica,
Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1988
Nistoreanu, P
Management n turism si servicii, Bucuresti,
Editura ASE, 2005
Nistoreanu, P.
Ecoturism si turism rural, Bucuresti, Editura
ASE, 2003
Nistoreanu, P
Turismul rural, o afacere mica cu perspective

mari, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,

1999
Nistoreanu, P.,,Dinu, V.,Nedelea, Al.
Productia si comercializarea serviciilor turistice
Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2004
Nita, L, Nita, C-tin
Piata turistica a Romniei, Brasov, Editura
Ecran Magazin, 2000
Snak, O.
Economia si organizarea turismului, Bucuresti,
Editura Sport-Turism, 1975

Snak, O.,Baron, P.,Neacsu, N.

Turismul n economia nationala, Bucuresti,
Editura Sport-Turism, 1981
Stanciulescu, G.
Economia Turismului, Bucuresti, Editura Expert,
2001
Stanciulescu, G.
Tehnica operatiunilor de turism, Bucuresti,
Editura ALL Educational, 1998
Stanciulescu, G. (coord.)
Managementul agentiei de turism, Bucuresti,
Editura ASE, 2002
Vellas,Fr., Becherel, L.
Turismul - tendinte si previziuni, Bucuresti,
Editura Walforth, 1994
* * * Colectia Revistei de Comert,
2000-2004
* * * DEX, editia a II-a, Bucuresti,
Editura Univers Enciclopedic, 1996
www.abc-netmarketing.com

www.amadeus.com

www.cyberatas.com

www. economia, ci

www.ecotourisme2002.org