Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- are loc schimbarea ritmului nictemeral, ei dor ziua iar noaptea sufer de insomnii sin u
reactioneaz f bine la calmante si hipnotice. Adorm mult mai linistiti sear dac le faceti o vizit
inaite de culcare
ALIMENTATIA VARSTNICULUI
- ei sunt de obicei inapetenti, datorit ori bolii ori spitalizarii si neadaptarii la regimul alimentar
- de aceea le trebuie asigurat dac boal nu impune pretentiile lor calitative . sear ei consuma de
obicei numai lichide, n special sub forma de lactate
- necesitatile lor caloce nu sunt f mari de aceea nu trebuie insistat asupra consumului de glucide si
lipide, pt a putea introduce mai usor necesarul de proteine, saruri minerale si lichide, deoarece
varstnicii se deshidrateaz f usor
- in caz de refuz al consumului de lichide se trece la hidratare parenterala
SUPRAVEGHEREA TRANZITULUI INTESTINAL SI AL DIUREZEI
- este f important supravegherea atenta deoarece ei uita emisiunile de urina si fecale si adesea
solicita purgative n mod inutil.
- Constipatia habituala a varstnicilor trebuie rezolvata pe cale dietetic, clisme evacuatoare
- Starile de incontinenta se raporteaz imediat medicului
INGRIJIREA BOLNAVILOR
CONSTATAREA DECESULUI
MURIBUNZI
SI
SARCINILE
ASISTENTEI
DUPA
Sfarsitul vietii bolnavului spitalizat poate sa fie brusc sau lent, n functie de cauza. De cele mai
multe ori este un proces agonizant, n cursul cruia se modific functiile vitale ale organismului.
Circulatia se nrutteste, respiratia devine greoaie, iar activitatea SNC diminueaz. Fata B este
palida, pamantie, nasul ascutit, extremitatile, urachile, fruntea sunt reci, pielea este umed,
lipicioas. Musculature isi pierde tonusul, pozitia bolnavului n pat devine pasiv. Prin caderea
mandibulei gura bolnavului rmne deschis, respiratia este pe gura, limba se usuc. Ochii sunt
sticlosi, adnciti n orbit, nconjurati de cearcane, pleoapele stau n pozitie semiinchisa. B nu mai
nghite nimic.
Pulsul este slab, f moale si neregulat, respiratia neregulat, saliva este i cadepaliditatconcentrate,
lipicioas, care nefiind inghitita se scurge din gura sau se aspira n laringe si trahee, provocand o
senzatie zgomotosa horcaita. Unii mai vb dar cu greutate. Reflexele diminua progresiv, reflexul
pupilar dispare sfinterele se relaxeaz. Cateva respiratii profunde neregulate, urmate de oprirea
respiratiei semnalaza sfarsitul vietii.
In timpul agoniei bolnavul nu va fi prsit pe motiv ca va muri.
Comportament lor n timpul agoniei este foarte diferit. Unii sunt cuprinsi de fric, nelinistiti, altii
aunoncomportare tulburat, iar altii isi asteapt sfarsitul linistiti.
As med trebuie s incurajeze pn n ultimul moment bolnavul moribund. De multe ori chiar dac
nu da semne, el aude ce se vb n jurul lui.
Pt a asigura linistea bolnavului si pt a nu deranja si alti bolnavi, el va fi mutat izolat intr-o rezerva,
sunt izolat de ceilati printr-un paravan.
As med rmne n permanent alturi de B.
B trebuie mentinut curat si uscat. Transpiratiile abundente vor sterse de pe fat, dac are
incontinent urinar sau de fecale se schimb lenjeria de corp si de pat si se aseaz sub el o
musama. Protezele dentare vor fi ndeprtate din gura, iar buzele vor fi ntretinute n stare umed.
Secretiile glandelor salivare si faringiene vor fi indepartatebstergand caviatea bucala si aspirand
continutul . ct timp reflexul de deglutitie este pstrat bolnavul va fi hidratat pe cale oral, avnd
grij ca lichidele sn u patrunda n trahee. Se vor da cantitati mici, cu lingurita, avnd grij mai mult
de umezirea buzelor dect de hidratarea propriuzisa.
Bolnavul trebuie asezat comod avnd grij sa nu alunece sisa-I cad capul ntr-o parte sau napoi.
- dovediti ntelegere si empatie pentru preocuparile bolnavului, temerile, indoielile lui