PROTECIE I SECURITATE N MUNC

Protectia muncii face parte integranta din procesul de munc i are ca scop asigurarea celor mai
bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Obligatia si raspunderea pentru realizarea depina a masurilor de protectia muncii o au cei ce
organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca.

PRECAUII UNIVERSALE (PU)

Conceptul de PU se refera la: msurile care se aplic n vederea prevenirii transmiterii HIV;HBV
i ali ageni microbieni cu cale de transmitere sangvin n timpul actului medical.

Scopul aplicarii PU const n prevenirea transmiterii infeciilor cu cale de transmitere sangvin la

locul de munc al personalului

Reguli de baz n aplicarea Precauiilor Universale:

1. Consider toi pacienii potenial infectai;
2. Consider c sngele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu
HIV,HBV,deoarece:
-

cei mai muli dintre purttorii de HIV, HBV sau ali ageni microbieni sunt
asimptomatici i nu-i cunosc propria stare de portaj;

testarea sistematic pt. HIV HBV s-a dovedit neeficient i chiar mai mult, o nclcare
a drepturilor omului la viaa privat.

3. Consider c acele i alte obiecte folosite n practica medical sunt contaminate dup
utilizare.
Contactul tegumentelor i mucoaselor cu urmtoarele produse trebuie considerat la RISC:
-

snge;

lichid amniotic, pericardic, peritoneal, pleural, sinovial, LCR;

-

sperma, secreii vaginale;

esuturi;
orice alte fluide organice vizibil contaminate cu snge.

Aplicarea precauiilor universale se refer la:

1. utilizarea echipamentului de protecie: mnui, halate, masc;
2. splarea minilor;
3. prevenirea accidentelor la locul de munc (evitarea obiectelor ascuite, acele vor fi adunate n recipiente speciale;
decontaminarea i dezinfecia instrumentarului; atenie sporit n cabinetele stomatologice, laboratoare clinice);
4. n caz de inoculare percutant accidental. neptur, tietur:

splarea cu jet de ap 5 min;

aplicarea de antiseptice, dezinfectante, splare cu ap i spun sau detergent Expunerea mucoaselor:

-

cltirea gurii cu ap curat;

cltirea mucoaselor oculare cu ap curat sau ser fiziologic.

Raportarea evenimentului medicului personalului imediat dup expunere

Evaluarea riscului pe categorii de locuri de munc i activiti prestate de personal medico-sanitar n funcie de
contactul cu snge i alte lichide biologice:
I.

contact

permanent, inevitabil, consistent;

II. contact imprevizibil, inconstant;

III. contact inexistent;
Pt. categoriile aparinnd grupelor I i II se vor aplica permanent precauiile universale. Pentru cele din categoria a
IlI-a sunt suficiente precauiile obinuite.

UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECIE ADECVAT,

COMPLET, CORECT
1.1.

Definiie "echipament de protecie": bariera ntre lucrtor i sursa de infecie, utilizat n

timpul activitilor care presupun risc de infecie.

1.2.Categorii de bariere utilizate pentru aplicarea precauiunilor universale:

1.2.1.
-

MNUI cnd a):

anticiparea contactului minilor cu snge, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu
urme vizibile de snge, esuturi umane;

abord venos sau arterial; .

- recoltare de LCR;

contact cu pacieni care sngereaz, au plgi deschise, escare de decubit,

manipularea, dup utilizare a instrumentarului contaminat, n vederea curirii, decontaminrii.

b) felul mnuilor
-

de uz unic : chirurgie; examinare intern;

sterile
-

intervenii care implic un contact cu regiuni ale corpului n mod normal sterile; uneori sunt necesare
mnui duble;

abord vascular prin puncie;

tegument pacient cu sol. de continuitate;

manipularea unor materiale potenial contaminate;

-

nesterile: curate
-

examinri curente, care implic un contact cu mucoasele, dac nu exist o

recomandare contrar;
reutilizabile
-

manipularea de materiale contaminate;

curenie, ndeprtare de produse biologice contaminate

- de uz general, menaj, de cauciuc: activiti de ntreinere, care implic un contact cu snge i alte
produse biologice considerate a fi contaminate: colectare materiale contaminate, curire i
decontaminare instrumentarului, material moale, suprafee contaminate.
c) mod de folosire
-

schimbare dup fiecare pacient;

-

dup folosire se spal mai nti minile cu mnui, dup care acestea se
ndeprteaz, prinznd marginea primeia prin exterior, aruncnd-o n
containerul pentru colectare;

dup ndeprtarea mnuilor, se spal din nou, 10-15 secunde, chiar dac
mnuile nu prezint semne vizibile de deteriorare n timpul activitii ncheiate.

1.2.2. HALATE OBINUITE

- in timpul tuturor activitilor din unitile medicale.

1.2.3. ORTURI, BLUZE; IMPERMEABILE - completeaz portul halatelor atunci cnd se producerea d stropi,p

jeturi cu produse biologice potenial contaminate, protejnd tegumentele personalului m

1.2.4. MASCA protejeaz:
- tegumentele;
- mucoasele bucal, nazal ale personalului medical prestator.
1.2.5.

PROTECTOARE FACIALE (ochelarii, ecran protector), protejaz:

-tegumentele:
-

Mucoasele: bucal, nazal, ocular;

1.2.6. ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejeaz mucoasa bucal n timpul instituirii
respiraiei artificiale;

1.2.7. BONETE - simple (textile) sau impermeabile;

12.8. CIZME DE CAUCIUC.
2.

SPLAREA MINILOR i a altor pri ale tegumentelor:

Este cel mai important i uneori singurul mod de prevenire a contaminrii, a diseminrii agentilor
microbieni
Este cea mai important procedur pentru prevenirea infectiei intraspitalicesti

deoarece

este principala cale de transmitere.

Se face:
-la intrarea n serviciu i la prsirea locului de munc; la intrarea i la ieirea din salonul de bolnavi;
-nainte i dup examinarea fiecrui bolnav; atenie la bolnavii cu mare receptivitate
- nainte i dup aplicarea unui tratament;
-nainte i dup efectuarea unor proceduri invazive;
-dup scoaterea mnuilor de protecie;
-dup scoaterea mtii folosit la locul de munc;
-nainte de prepararea i distribuirea alimentelor i a medicamentelor administrate peros;
dup folosirea batistei;
- dup folosirea toaletei;
-dup trecerea minii prin pr;

mna

-dup activiti administrative, gospodreti.

Procedura:
- ndeprtarea bijuteriilor (inele, brri) a ceasurilor;
- unghii ngrijite, tiate scurt;
- utilizare de ap curent , spun, periu pentru splarea obinuit;
- doua sapuniri consecutive timp de 2 min.pe toata suprafata mainii si in spatiile interdigitale , se usuca
mana cu prosop de unica folosinta.
- n cazuri de urgena este permis utilizarea de antiseptice ca nlocuitor al spunului, dar nu ca rutin

Splare de decontaminare a minii

- n unele situaii splarea este completat de dezinfecia minilor;
- dup manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioi i a celor cu imunosupresie sever
- nainte i dup efectuarea tratamentelor parenterale, schimbarea pansamentelor termometrizare intrarectal, clisme,
toaleta lehuzei;
- dup efectuarea toaletei bolnavului la internare;
- dup manipularea i transportul cadavrelor;

- nainte i dup efectuarea examenelor i tratamentelor oftalmologice,ORL stomatologice i n general nainte i dup
orice fel de manevr care implic abordarea sau producerea unor soluii de continuitate (atenie - mnui);
- dup uscare se aplic de 2ori cte 5 ml de sol antiseptica, dup care nu se mai usuc mna.

Splarea i dezinfecia minilor l portul mnuilor de unic utilizare este obligatorie n

urmtoarele situaii
-recoltarea de produse biologice pentru examinri de laborator sau alte scopuri;
- efectuarea punciilor lombare sau vasculare;
- la orice manevre prin care se vine n contact cu snge, secreii i excreii ale asistailor;
- examenele i tratamentele stomatologice;
- tuseul vaginal, tuseul rectal;
- sondaje., cateterizri vezicale;
- tubaj gastric, duodenal, alimentarea prin gavaj;
- intubaie oro-traheal;
- endoscopie;
- toate interveniile chirurgicale;
- asistarea naterilor;
- aplicarea i ndeprtarea cateterelor venoase i arteriale.
tergerea i uscarea este obligatorie
-cu hrtie prosop;
-prosop de unic ntrebuinare;
Spalarea chirurgical a minilor

Spalarea chirurgicala pe langa procedura standard, include dupa umezire cu ap steril,

sapunire si clatire, o frecare cu perie sterila si sapun lichid antiseptic, a unghiilor timp de 30 pentru
fiecare mana urmata din nou de clatire. Se continua cu o noua sapunire , clatire si dezinfectie cu solutie
antiseptica prin aplicare si frecare pana la patrunderea completa in tegument. Uscarea finala a mainilor se
face prin stergere cu prosop steril incepand cu degetele si terminand cu coatele sau prin expunerea la aer
cu inerea minilor n sus. Abia apoi se pot pune mnuile necesare procedurilor sterile. Procedura este
lunga de aproximativ 5-10, greoaie, motiv pentru care s-a propus o varianta scurta care include sapunire,
clatire, uscare si dezinfectie cu 2 tipuri de solutie antiseptica, urmat de punerea mnuilor sterile.
Metod alternativ mai rapid (pentru tehnica antiseptica si chirurgicala), util n urgene
i n spaii ce nu permit spalarea minilor (ambulane) consta in frecarea mainilor cu soluii antiseptice
timp de 15 sec. inainte si ntre manevre, cu condiia ca anterior s se fi practicat o splare simpl sau
aseptic de 2-3 min. i ca frecarea cu antiseptice s nu se efectueze pe mini murdare de substane
organice.

3.

PREVENIREA ACCIDENTELOR I A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONAL

EXPUNEREA PROFESIONALA

-prin inoculri percutante: nepare;tiere;

-contaminarea tegumentelor care prezint soluii de continuitate;
-contaminarea mucoaselor;
- n timpul:
-efecturii de manopere medicale invazive cu ace i instrumente ascuite;
-manipulrii de produse biologice potenial contaminate;
-manipulrii instrumentarului i a altor materiale sanitare, dup utilizarea n activiti
care au dus la contaminarea cu produse biologice potenial infectate.
-prin intermediul:
-instrumentelor ascuite;
-materialului moale;
-suprafeelor, altor materiale utilizate n activitatea din unitile sanitare;
-reziduurilor din activitatea medical.

METODE DE PREVENIRE
a) obiecte ascuite:
-reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
-colectarea imediat dup utilizare n containere rezistente la nepare i tiere, amplasate la
ndemn i marcate corespunztor, pentru:
-pregtire n vederea utilizrii;
-distrugere;
-evitarea recapionrii, ndoirii, ruperii acelor utilizate.
b) lenjerie:
-manipularea lenjeriei contaminate cu snge i alte produse biologice potenial contaminate ct
mai puin posibil;
-sortare i prelucrare cu echipament de protecie potrivit, n spaii special destinate;
-colectarea n saci impermeabili, marcai n mod corespunztor;
-

evitarea pstrrii lor ndelungate, nainte de prelucrare;

-asigurarea unui ciclu corect i complet de prelucrare;

c) curenie i decontaminare
folosirea mnuilor la ndeprtarea urmelor de snge, alte lichide biologice;

 decontaminarea iniial cu substane clorigene, ndeprtarea cu hrtie absorbant car se colecteaz n

containere sau saci de plastic marcate;
dezinfecie cu soluie germicid;
uscarea suprafeei prelucrate;
* folosirea de tehnici standard n vederea efecturii cureniei, sterilizrii, decontaminrii
echipamentului medical, a pavimentelor, pereilor, mobilierului, veselei, sticlriei, tacmurilor:
d) reziduuri infectante
- neutralizare prin ardere sau autoclavare;
-

colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferenierea clar prin culoare etichetare;

e) igiena personal
- splarea minilor ;
-

splarea altor pri ale corpului care au venit n contact cu produse biologice potenl contaminate,
sau cu materiale potenial contaminate;

- evitarea activitilor cu risc de expunere:

-existena de leziuni cutanate;
-prezena unui deficit imunitar;
-graviditate;
f) asistena de urgen, principii
-

viaa pacientului este preioas;

- obligatorie aplicarea precauiunilor universale;

-

chiar i n situaii imprevizibile, se vor asigura cele necesare respectrii principiilor precauiunilor
universale,

SERVICIILE DE STOMATOLOGIE utilizeaz:

-

masca;

ochelari, ecran protector,

-mnui,
-halat ort impermeabil cnd se anticipeaz producerea:
-epanamentelor;
-snge;
- saliv cu urme vizibile de snge;
-alte recomandri:
-sistem de aspiraie rapid;
-poziia adecvat a scaunului;
-

instrumentar:
-corect utilizat;

-corect colectat, splat, decontaminat i/sau dezinfectat.

SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGIC utilizeaz:

-

masc, ochelari, ecran protector, mnui, halat, orturi impermeabile, cizme, bonete;

decontaminare dup efectuarea necropsiilor:

-instrumentar; suprafee, mobilier.
LABORATOARE CLINICE I DE CERCETARE
Regulile generale de aplicare a precauiunilor universale trebuie completate cu:
-

colectarea flacoanelor care conin produse biologice n containere marcate, care s

mpiedice rsturnarea, vrsarea, spargerea;

-

evitarea contaminrii pereilor exteriori ai flacoanelor colectoare;

utilizarea echipamentului potrivit cu prestaiile laboratorului:

-mnui;
-masc, ochelari de protecie, ecran protector;
- halat, ort impermeabil, bonet;
splarea atent a minilor ;

utilizarea de echipamente de pipetare automate, pentru nlturarea tehnicilor de pipetare cu gura;

*

atenie la utilizarea de material ascuit n activitatea de laborator;

curenia, dezinfecia, sterilizarea n mod corect, standardizat;

instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:

chimic; fizic - ardere; autoclav;
aparatura defect - decontaminare nainte de reparare;
la terminarea activitii, echipamentul utilizat rmne n laborator pn la colectarea i
ndeprtarea n vederea prelucrrii;
amplasarea de afie avertizoare asupra riscului de contaminare.
ATITUDINEA N CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE CU PRODUSE
BIOLOGICE CARE FAC OBIECTUL PRECAUIUNILOR UNIVERSALE
INOCULARE PERCUTANT - neptur, tietur:
-splarea la jet de ap curent timp de 5 minute;

-aplicarea de antiseptice, dezinfectante, splare cu ap i spun sau detergent.

EXPUNEREA MUCOASELOR:
-

cltirea gurii cu ap curent (gargarisme);

cltirea mucoaselor oculare cu ap curent sau ser fiziologic.

RAPORTAREA EVENIMENTULUI:
-medicului personalului;
- imediat dup expunere;
- nregistrarea datelor de identificare a pacientului-surs (dac este posibil identificarea);
- nregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus: momentul, felul expunerii, primul ajutor.
MEDICUL PERSONALULUI decide:
asupra personalului;
asupra pacientului.
testare privind statutul imunitar

i infecios (HBV,HIV) n dinamic;

urmrirea clinic, profilaxie (vaccin HBV),

tratament complicaiiale expunerii.

Dac pacientul refuz testarea, sau dac sursa expunerii este imposibil de identificat:
-

consiliere pretest-persoanal;
-

testare n dinamic, urmrirea clinic.

Persoanele expuse n timpul activitii n uniti private se vor adresa Inspectoratului de Poliie
Sanitar i Medicin Preventiv, dac nu au acces la medicul personalului sanitar din unitile de stat.
ntreaga asisten acordat persoanelor implicate n expunerea profesional se va desfura
numai pe baz de consimptmnt i confiden-ialitate, cu asigurarea documentelor medicale.
Personal infectat cu HIV:
-

respectarea drepturilor omului;

schimbarea locului de munc, avnd acordul celui infectat, sau la cererea acestuia cnd:
-

se dovedete c nu-i protejeaz pacienii;

- este necesar protecia sa medical;

-conducerea unitii va asigura un alt loc de munc.

Evaluarea riscului pe categorii de locuri de munc i activiti prestate de person medicosanitar n funcie de contactul cu snge i alte lichide biologice.
I. - contact permanent, inevitabil, consistent;
II. - contact imprevizibil, inconstant;
III. - contact inexistent.
Pentru categoriile aparinnd grupelor I i II se vor aplica permanent precauiunile universale
Pentru cele din categoria a IlI-a sunt suficiente precauiunile obinuite.
INFECIA INTRASPITALICEASC SAU NOSOCOMIAL
Definiia: Infectia intraspitaliceasca (nosocomiala) este infectia contactata in spital sau in alte
unitati sanitare si se refera la orice boala datorata micro-organismelor, boala ce poate fi recunoscuta
clinic sau microbiologic, care afecteaza bolnavul, datorita internarii lui in spital sau ingrijirilor primite, fie

ca pacient spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorita activitatii sale, indiferent
daca simptomele apar, sau nu, in timp ce persoana respectiva se afla in spital.
Definitia infectiei nosocomiale se bazeaza pe date clinice, date de laborator si alte teste de diagnostic.
Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau din analiza informatiilor din foaia de observatie a
pacientului, si alt evidente din salon sau unitate.
Pentru ca o infectie sa fie dovedita nosocomiala, trebuie sa nu existe dovada ca infectia era prezenta sau
in incubatie, in momentul internarii in spital. Trebuie considerate ca nosocomiale si infectiile dobandite in
spital dar dignosticate dupa externare.
Nu se considera infectie nosocomiala, infectia asociata cu o complicatie sau o extindera a unei infectii
prezente la internare daca nu s-a schimbat agentul patogen, sau daca semnele nu arata o noua infectie.
Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii sau ingrijirilor medicosanitare ambulatorii in unitatile sanitare.

Sursele din care provin infeciile intraspitaliceti sunt numeroase. Ele se pot schematiza n felul
urmtor:
Purttori de germeni aparent sntoi din rndul personalului medico-sanitar, elevilor i studenilor venii
n practic i vizitatorilor.
Bolnavii din salon, internai pentru cauze diverse chirurgical i care pot fi purttori de boli grave ca:
hepatita, febra tifoid, gripa, SIDA i altele.
nsoitorii bolnavilor internai care ies i intr n spital putnd aduce cu ei cei mai variai germeni (grip).
Instrumentar sau alte soluii injectabile contaminate datorit nerespectrii regulilor de asepsie.
Lenjeria intim i de pat, saltelele i pturile fiind mai greu de dezinfectat.
Aeroflora din saloane la care nu s-a executat dezinfecia ciclic obligatorie.
Dezinfecia incorect a plotilor, urinarelor, tvielor renale, veselei i tcmurilor.
Efectuarea incorect a unor tehnici chirurgicale cum sunt: injeciile, perfuziile, cateterele prelungite, care
pot provoca infecii locale sau generale (hepatita epidemic, SIDA . a).
Efectuarea unor sondaje urinare infectante prin toaleta incomplet a organelor genitale murdare, lipsa de
mnui sterile sau sonde sterilizate incomplet.
Aglomeraia n saloane, sli de pansamente, sli de ateptare.
Lipsa de saloane septice pentru izolarea bolnavilor cu supuraii i dezinfecia incorect a blocurilor
operatorii i slilor de tratamente.
Circuite deficitare n spital care permit intersectarea hranei cu rufele murdare, bolnavii i aparintorii,
datorit lipsei de lifturi sau de personal care le deservesc.
Rezistena sczut a unor bolnavi cu afeciuni care le micoreaz puterea de aprare contra infeciilor
(afeciuni imuno-depresoare).
Tratamente cu substane imuno-depresoare (citostatice, iradieri terapeutice sau corticoterapii).

Abuz de antibiotice care selecteaz flora microbian cea mai virulent, stric echilibrul biologic i
favorizeaz apariia micozelor (candidoze).
Clasificarea infeciilor nosocomiale:
1.Infecia de plag chirurgical
2. Infecia sangvin primar (confirmat n laborator prin hemocultur( infecia n snge)
3. Pneumonia
4. Infecia tractului urinar ( n urma unei sonde)
5. Infecia osteoarticular ( la nivelul oaselor i articulaiilr) se numete- osteomielit- osoas
-bursit- a articulaiilor
6. Infecia sistemului cardio-vascular
7. Infecia SNC
8. Infecia urechilor, nasului, ochilor, farigelui i a cavitii bucale
9. Infecia aparatului digestiv( Hepatita A)
10. Infecia tractului respirator inferior( Bronita)
11. Infecia aparatului de reproducere (Endometrita- efectul secunadra al avorturilor, sau dup natere)
12. Infecia pielii i a esurilor moi (Escarele de decubit )
13. Boli infecioase de origine viral cu transmitere aerogen sau transmitere parenteral( pe cale
sangvin care ocolete tubul digestiv)
Infectiile intraspitalicesti sunt de natura infectioasa si se impart in 2 mari categorii:
A. Boli transmisibile contactate in spital si determinate de germeni patogeni
B. Infectia cu germeni conditionat patogeni, care apar la grupuri cu rezistenta scazuta la infectii (nou
nascuti, varstnici, bolnavi cronici sau cu defecte imune)
Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti masurile care se iau, tin seama de cauza, fracventa, gravitate
si particularitati clinico-epidemiologice.
Transmiterea infectiei se face de la om la om si este un proces tip lant, ce prezinta 6 verigi.

Fiecare etapa a lantului depinde de succesul realizarii etapei precedente. Daca se reuseste ruperea acestui
lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lantului depinde de soliditatea verigilor sale.

Prevenirea infeciilor nosocomiale

Dintre msurile de prevenire i combatere, fac parte:
- controlul riguros al modului n care se efectueaz asepsia instrumentarului i materialelor
sanitare;
- dezinfecia ciclic obligatorie a blocului operatoriu, slilor de tratamente i saloanelor;
- respectarea circuitelor corecte pentru bolnavi, alimente, rufe curate i rufe murdare, etc;
- purtarea uniformei reglementare i comportamentul igienic al personalului bolnavilor i
aparintorilor, precum i a elevilor i studenilor care fac stagii n unitile sanitare;
- efectuarea controalelor periodice pentru depistarea purttorilor de germeni la personalul
medico-sanitar, elevi, studeni i aparintorilor bolnavilor
- educaia sanitar a bolnavilor, aparintorilor i vizitatorilor care intr n unitile sanitare.
Prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv permanent a intregii activitati a spitalului, si se
realizeaza in principal prin:

1. Masuri de igiena spitaliceasca

-

conditii de cazare

microclimat

alimentatie

aprovizionare cu apa

indepartarea reziduurilor

sterilizare

curatenie si dezinfectie

2. Alegerea procedurilor de tratament cu risc minim de infectie

3. Aplicare tehnicilor aseptice, a masurilor antiseptice
si utilizarea judicioasa a antibioticelor
Asepsia

este

metoda

profilactica

de

prevenire,

infectia microbiana si este realizata prin curatenie si sterilizare

prin

care

organismul

este

ferit

de

Antisepsia este o metoda curativa care lupta impotriva infectiilor, prin utilizare de antiseptice.

4. Aplicarea exacta si prompta a potentialului infectios si receptivitatii bolnavilor, prin aplicarea masurilor
de izolare a surselor si de protectie a receptivilor.
5. Supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor nosocomiale si a celorlalte boli
infectioase, supravegherea satarii de sanatate a personalului, aplicarea masurilor de control, asigurarea
informarii epidemiologice, a inregistrarii analizei si a raportarii cazurilor.
6. Asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal a spitalului.
Scopul principal al activitatii de prevenire si control a infectiilor nosocomiale este diminuarea transmiterii
parenterale, pe cale sanguina a HIV si HBV, evitarea izbucnirii epidemiilor si reducerea mortalitatii prin
aceste infectii.
Un loc important in activitatea asistentului medical trebuie sa-l ocupe prevenirea si controlul infectiilor
nosocomiale, mai ales in sectiile de copii, care au rezistenta minima.
Atribuiile asistentului medical privind prevenirea infeciiloe intraspitaliceti
1. Anun imediat asistenta ef privind deficienele: de igien, alimentare cu ap, instala iile sanitarea,
nclzire.
2. Respect permanent i rspunde de aplicarea regulilor de igien ct i a regulilor de tehnic aseptic n
efectuarea tratamentelor prescrise.
3. Pregtete materialele pentru sterilizare i respect condiiile de pstrare a sterilelor i utilizarea lor( n
limita termenului de valabilitate, sterilizarea fiind valabil 24 ore)
4. Rspunde de curenia saloanelor, controleaz igiena nsoitorilor i face educaie sanitar
5. Ajut la pstrarea igienei personale a bolnavilor, n seciile de copii- asigur schimbarea scutecelor i
nfatul
6. Pregtete saloanele pentru dezinfecia periodic mpreun cu personalul din subordine
7. Respect msurile de izolare stabilite
8. Declar imediat asistentei efe orice mbolnvire acut pe care o prezint, precum i bolile
transmisibile aprute la membrii familiei sale
9. Supravegheaz i ia msurile de respectare a normelor de igien de ctre vizitatori
10. Efectueaz schimbarea la timp a lenjeriei de pat i de corp a bolnavilor, precum i a lenjeriei din
slile de tratament i consultaii

11. Asigur sau efectueaz personal punerea plotilor bolnavilor imobilizai, transportul, cur enia i
dezinfecia recipientelor respective.
12. Supravegheaz meninerea condiiilor de igien i a tualetei bolnavilor imobilizai
13. Asigur curenia i dezinfecia aparaturii pe care o are n dotare.
14.Supravegheaz curenia i dezinfecia minilor precum i portul echipamentului de protecie de ctre
infirmiere, n cazul n care acestea sun folosite la transportul i distribuirea alimentelor alimentare,
bolnavilor imobilizai sau a copiilor.
15. Asistenta medical care lucreaz n serviciul internri rspunde i dup caz efectueaz prelucrarea
sanitar a bolnavilor internai.
Msuri ce determin ntreruperea lanului infecios.
1.Respectarea regulamentului privind circuitele functionale ale spitalului.
Circitul functional reprezinta sensul de circulatie in interiorul unitatilor sanitare a persoanelor,
materialelor, alimentelor, lenjeriei si instrumentelor.
1. Circuit septic - sensul de circulaie n interiorul unei uniti sanitare, care in introducerea
germenilor patogeni generatori de infecii i infestaii.
2. Circuit aseptic - sensul de circulaie n interiorul unei uniti sanitare care asigur con de
protecie mpotriva infeciilor i infectailor.
Unitile sanitare funcioneaz pe baza separrii circuitelor septice fat de cele aseptice.
Scop: cunoaterea componentelor i sensului de circulaie (de desfurare) pentru: circuitul
intrare/ieire a personalului: circuitul de primire a bolnavilor n spital; circuitul lenjeriei, alimentelor i
veselei, circuitul de sterilizare al instrumentelor i materialelor, circuitul vizitatori
1. Circuitul de intrare al personalului: exterior - dulapuri pentru haine de ora - cabine duuri i
spltoare - dulapuri pentru mbrcmintea de protecie - spre secie.
2. Circuitul de primire al bolnavilor n spital: exterior - sala de ateptare - nregis dezbrcare,
consultare - mbiere (deparazitare), mbrcare + magazia pt. rufe curate - trans internare n
secie.
3. Circuitul lenjeriei: crucior pt. adunarea lenjeriei murdare, introducerea lenjeriei n c dublate cu
pnz impermeabil - transportul lenjeriei murdare - spltorie (dezinfectare, sp~ uscare, clcare
magazia de rufe curate - distribuirea lenjeriei curate n saloane).
4. Circuitul alimentelor i veselei: oficiul alimentar al seciei - se pun alimentele n \ colective apoi porionare - se pun pe farfurii i pe crucior i se repartizeaz la bolnavi - ape adun resturile
alimentare i se arunc la ghena de gunoi.

5. Circuitul de sterilizare al instrumentelor i materialelor: instrumente utilizate - camen

recepionare a instrumentelor - camera pentru curire mecanic i chimic a instrumentelor fol
-

camera de sterilizare - depozitarea instrumentelor - instrumentele sterile se vor repartiza dt

ghieul de eliberare.

6. Circuitul vizitatorilor: vizitatori - primire de halate - papuci - vizita la bolnav n stabilite - ieirea
vizitatorilor.

EVIDENA I MICAREA BOLNAVILOR IN SPITAL

Primirea bolnavului la biroul de internri
Pstrarea efectelor bolnavului (haine, dezinfectare, deparazitare), pstrarea documentelor
bolnavului.
Primirea bolnavilor internai i repartizarea lor n secia cu paturi de ctre sora de salon (bolnavul
este ajutat s-i aranjeze obiectele personale, va cunoate regulamentul de ordine interioar, i se
vor explica investigaiile ce i se vor face.
ntocmirea condicii de eviden a micrii bolnavilor n secie (zilnic se totalizeaz numrul
intrrilor i ieirilor, numrul bolnavilor n saloane i nr. paturilor libere). Foile de observaie se
vor pstra ntr-o map n fiecare salon.
Completarea datelor generale ale foii de observaie i a documentelor de micare ale bolnavilor:
foaia de observaie, biletul de trimitere cu care este internat bolnavul, eliberarea biletului de ieire,
a scrisorii medicale.
Organizarea i efectuarea ieirii sau transferului unui bolnav.
Organizarea i luarea msurilor corespunztoare n caz de deces (pregtirea documentaiei, se
anun administraia spitalului pentru a anuna aparintorii, transportarea cadavrului, bolnavul
decedat va fi scos din evidenele clinicii.
Predarea i preluarea serviciului: predarea n scris a datelor privitoare la fiecare bolnav (data i ora
schimbului, numrul salonului, numrul patului, numele i prenumele bolnavului, diagnosticul,
starea acestuia, tratamentul, sarcinile legate de recoltare), predarea verbal la patul bolnavului.

2. Curenia i dezinfecia n unitile medicle

Curenia - metod de decontaminare care asigur ndeprtarea microorganismelor de pe
suprafee, obiecte, tegumente, odat cu ndeprtarea prafului i a substanelor organice (care sunt suport
nutritiv pentru microbi). Prin aplicarea ei corect se obine o decontaminare de 95 - 98%. foarte
apropiat de cea obinut prin dezinfecie.

Aceast metod se aplic naintea metodelor de dezinfecie i sterilizare.

Curenia ncepe ntotdeauna cu spaiile curate, se face zilnic i oridecteori este nevoie.
Metode generale de efectuare a cureniei
1. Splarea - se ndeprteaz prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile i
-stanele organice. Se realizeaz prin folosirea de ap cald i substane tensioactive. Apa cald la
55 - 45C, are putere de splare superioar apei reci (dezavantaj: poate coagula proteinele la peste
55*C ). La apa cald se adaug carbonat de sodiu 1-2%, spun sau detergeni anionici sau
produse avizate de MSF.
Splarea poate fi:
-

simpl - n igiena individual, splarea minilor, curenia pavimentelor, mobilierului

asociat cu un ciclu de dezinfecie prin cldur umed (ex. folosind maini de splat

pentru lenjerie, vesel, program inclus de splare i dezinfecie) i se completeazcu dezinfecie chimic
cu produse avizate de MS (ex. suprafee n blocuri operatorii, de natere, suprafee de lucru n laborator).
2. tergerea umed a suprafeelor (lambriuri, mobilier) pt. ndeprtarea microorganismelor. Se
practic pt. ntreinerea cureniei n intervalele dintre splri. Se folosesc lavete (tergtoare) +
sol. avizate de MSF ca detergent, dezinfectant.
3. Aspirarea - curenia prin aspirare cu aspiratoare cu proces umed.
4. Metode combinate - pt. pavimente i mochete.
5. Alte metode de curenie - periatul.
6. Curenia i dezinfecia n ncperi se asociaz ntotdeauna cu aerisirea.
Curenia se practic ca metod de decontaminare profilactic: n bolile infecioase cu itere
aerian (rujeol, rubeol, varicel) aerisirea este singura metod de decontaminare n focar.
Produse utilizate pentru efectuarea cureniei
1. Spunuri
Spun tare - pt. suprafeele cu ceramic, ulei. oel inoxidabil.
Spun moale (spun negru) - curare grosier (mozaic, gresie).
2. Detergeni

Detergeni neutri - detergeni lichizi, universali pt. paviment, mobilier, vesel, etc.
Detergeni alcalini (decapanti ) - pt. splarea zilnic a pavimentelor sau ntreinere de fond.
Detergeni acizi sau detartrani - curarea depunerilor de piatr.
Detergeni dezinfectnd sau detergeni cationici - au proprietatea de curare i dezinfectare.

3. Abrazive - pt. suprafeele dure, obiecte sanitare, pavimente.

4. Produse pentru lustruit - de ceruire.
Reguli pentru utilizarea produselor de curenie
-folosirea doar a produselor avizate de MSF;
- respectarea recomandrilor productorului,
- respectarea regulilor de protecia muncii;
- nchiderea ermetic a recipientelor;
- nu se amestec produsele.
Depozitarea produselor i ustensilelor de curat se va face n spaii cu:
- paviment uor de curat;
-cu aerisire natural;
-cu iluminat corespunztor;
-gradul de umiditate optim.
Reguli de ntreinere a ustensilelor folosite pentru efectuarea cureniei:
- zilnic, dup curirea spaiului de lucru, la sfritul zilei de lucru se vor cura i dezinfecta
ustensilele de lucru;
- personalul care efectueaz curenia i dczinfecia materialului va purta mnui
- dezinfecia se va face cel puin o dat/sptmn

DEZINFECTIA
O metoda de decontaminare prin care se urmareste distrugerea in proportie de 9999,99% in mediul fizic
inconjurator a formelor vegetative ale microorganismelor, in scopul prevenirii infectiei si a bolilor
transmisibile, fiind o punte de legatura intre asepsie si antisepsie.
Dezinfectantul Substanta chimica care poate distruge unele microorganisme patogene.
Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid, constituit din doua substante: una
dizolvata si una dizolvanta.

Dezinfectantul se aplica in cazurile in care curatenia nu elimina riscul de raspandire a infectiei iar
sterilizarea nu este necesara.
In orice actiune de dezinfectie trebuie sa se aplice metode de protectie a muncii, pentru a preveni
accidentele si intoxicatiile.
Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice si chimice
Metode fizice
1. Prin caldura uscata flambarea si incinerarea
2. Prin caldura umeda pasteurizarea si fierberea
3. Cu raze ultraviolete
Flambarea Utilizata in laboratoare pentru anse, interzisa pentru instrumentarul chirurgical, fiind
ineficace.
Incineararea Utilizata pentruobiecte contaminate, fara valoare si reziduuri septice de la sali de operatie
si tratament, piese anatomice rezultate din interventii chirurgicale, cadavre si cadavre de animale din
laboratoarele de cercetare. De asemenea in cuptoare speciale se incinereaza si obiecte de unica folosinta
(seringi, ace, perfuzii, manusi)
Pasteurizarea O metoda de dezinfectie a lichidelor la temperaturi cuprinse intre 35-95C, la o durata de
expunere variabila cu rezistenta germenilor. Prin pasteurizare sunt distruse 90-95% din microorganismele
patogene.
Dezinfectarea prin spalare La temperaturi de 60-95C este un proces complex la care pe langa
actiunea caldurii umede se adauga si actiunea detergentilor sau a altor substante, cat si actiunea mecanica
de spalare. Acest procedeu se foloseste la spalarea si dezinfectarea lenjeriei, veselei, sticlariei de alborator
si instrumentarului.
Fieberea in apa la temperatura de 100C, sau utilizarea aburului de 100C realizeaza distrugerea in
interval de 10-20 minute, a formelor vegetative de microorganisme patogene, precum si a unor forme
sporulate mai putin rezistente la temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de profilaxie a bolilor transmisibile cu poarta de
intrare digestiva. In anumite cazuri pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma fiarta, racita si
aerata.
In absenta masinilor de spalat cu ciclu de dezinfectie prin caldura, fierberea este indicata pentru
dezinfectarea lenjeriei, tacamurilor si veselei.
Fierberea la temperaturi de peste 100C se poate obtine prin adaosul unor substante care ridica punctul de
fierbere.

Dezinfectia cu fierul de calcat se face prin caldura umeda care completeaza decontaminarea lenjeriei,
distrugerea formelor vegetative ale bacteriilor in 5-10 secunde si a sporilor. Metoda este aplicabila pentru
tesaturile care suporta acest tratament si este eficace daca tesatura tratata este umezita uniform.
Dezinfectia cu ultraviolete se foloseste la dezinfectarea suprafetelor de laborator, sali de operatii si alte
spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatenie si dezinfectie chimice. Se utilizeaza numai lampi
dezinfectiei care pot fi fixe sau mobile.
Spatiul in care se utilizeaza trebuie sa fie perfect curat, temperatura mediului sa fie intre 15-30C, iar
umiditatea de maxim 60%. Numarul lampilor necesare se calculeaza in functie de debitul de aer
dezinfectat de fiecare aparat. Nu este permisa expunerea persoanelor la radiatia directa a lampilor cu
ultraviolete.
Dezinfectia prin mijloace chimice au un rol bine definit in ansmblul deprevenire si combatere a bolilor
transmisibile, in aplicarea masurilor de dezinfectie si impune respectarea unor criterii care conditioneaza
eficienta lor:
factorii care influenteaza comportarea dezinfectantelor chimice
criteriile de alegere ale dezinfectantelor si regulile generale de utilizare a lor
Criteriile de alegere sunt:
-

spectrul si puterea germicida

numarul initial de bacterii de pe suportul de tratat

natura suportului, temperatur, concentratia, volumul, Ph-ul, timpul,

eficacitatea, usurinta de preparare, economicitatea

Regulile generale de utlizare:

-

dezinfectia profilactica copleteaza curatenia dar nu o suplineste si nu

poate inlocui sterilizarea

eficienta dezinfectiei este conditionata de o curatenie riguroasa

prealabila

dezinfectia chimica se aplica numai in cazurile in care nu se poate

practica dezinfectia prin caldura umeda

- in dezinfectia chimica se utilizeaza un numar redus de dezinfectante cu

spectru larg bactericid si virulicid

in preparea si utilizarea dezinfectantelor sunt necesare cunoasterea

exacta a concentratiei in substanta activa, folosirea de recipiente curate
si utilizarea solutiilor in ziua respectiva

pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune asupra

agentului specific

utilizarea dezinfectantelor se face in conditii de protectie a muncii care

sa previna accidentele si intoxicatiile

Cloramina B contine 20-25% clor activ si este o pulbere cristalina alba sau foarte slab galbuie cu miros
de clor, gust amar si neplacut.
Este solubila in alcool, glicerina si aps. Incalzita se descompune cu explozie.
Are efect bactricid si virulicid, indicata in dezifactia suprafetelor si obiecatelor pentru pavimente, lenjeriei
de corp si de pat, jucarii si obiecte de sticla, vesela si termometre. Solutia de cloramina se schimba la 12h.
Se poate mai folosi ca antiseptic pentru dezinfectia mainilor.
Tinctura de iod si betadina solutii ce elibereaza iod care are o toxicitate redusa si o actiune germicida
cu spectru larg, efectul instalandu-se rapid
Formolul o solutie transparenta, incolora, cu miros intepator care se amesteca in orice proportie cu apa
si alcoolul.
Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid.
Timpul de actiune in operatiunile este de 6-24h.
Este folosit in special pentru conservare in recipiente bine astupate si pastrate la o temperatura de sub
10C.
Toxicitatea sa este foarte mare si poate da frecvent intoxicatii.
Simptome ale intoxicatiei:
iritatia mucoaselor, tulburari de vedere, migrene, senzatia de constrictie toracica, palpitatii, edem sau
spasm glotic.
Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea si vaporizarea sau inmuierea
Pulverizarea o metoda usor de aplicat dar slab eficienta.
Pentru a realiza o pulverizare corespunzatoare, trebuie respectate urmatoarele masuri:
Etanseizarea incaperilor, incalzirea lor la 22C, umiditatea de 80-90% iar cantitatea de solutie sa fie de
40-60ml/m
Vaporizarea se efectueaza cu un aparat de formolizare si se impun urmatoarele masuri:
Stabilirea volumului incaperii, etanseizarea usilor si ferestrelor, acoperirea prizelor, protejarea aparatelor
electronice, asezarea saltelelor si pernelor suspendate sau oblic.

Pregatirea aparatelor se face in exterior iar teava de iesire a vaporilor se introduce prin orificiul cheii.
Aparatul se mentine in functiune pana se evapora cantitatea de formol necesara. Incaperea ramane inchisa
6-24h, iar dupa acest interval se deschid usile si ferestrele, se aeriseste 2-4h.
Dezinfectia prin inmuiere solutia de formol poate fi folosita si la dezinfectia prin inmuiere, insa in mod
obisnuit se folosesc preparate pe baza de formol.
NITRAT DE ARGINT Substanta ce se prezinta sub forma de cristale alb-negricioase, iar solutia de
nitrat de argint se prepara punand 1g de pulbere in 100ml de apa distilata. In solutie concentrata este toxic
iar in concentratie mai mare de 2-3% este caustic.
ACIDUL BORIC Se gaseste sub forma de cristalemici si se intrebuinteaza ca atare sau sub forma de
solutie 2-4%. Este un antiseptic slab, care se utilizeaza mai ales pentrucombaterea infectiilor cu bacilul
piocianic. Prezenta acestui bacil este recunoscuta in plaga dupa culoarea verde pe care o au compresele
imbibate cu puroi.

DEZINFECTIA TEGUMENTULUI
Este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii, si interventii chirurgicale.
In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2 sau 3.
TIP 1 se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in infectia intradermica, subcutanata,
intravenoasa si in recoltarile de sange.
Tehnica se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30sec.
TIP 2 se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea venelor in vederea
perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru hemocultura.
Tehnica se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon steril, efectuandu-se inca
odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.
TIP 3 se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii chirurgicale si punctii.
Tehnica se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica dezinfectantul de 2 ori la
interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5 minute. Persoana care executa dezinfectia de tip
3 poarta manusi sterile.
CURATENIA GENERALA SI DEZINFECTIA CICLICA A SALOANELOR

consta in spalarea cu apa calda si detergent lichid dezinfectant, a ferestrelor, usilor, lambriurilor,
mobilierului si pavimentului. Dezinfectia se face prin pulverizare si stropire a suprafetelor mobilierului,
saltelelor, paturilor, pernelor, cu solutie de formol sau alte dezinfectante. Curatenia si dezinfectia curenta
consta in indepartarea prafului si a reziduurilor solide si se face prin metode care evita impurificarea
aerului.
Spalarea pavimentului se face cu apa calda si detergent folosind 2 galeti, una pentru solutie curata si alta
in care se descarca. Spalarea se face cel putin de 2 ori pe zi, sau ori de cate ori este nevoie. Mobilierul se
curata cu carpe curate, umezite in solutie de dezinfectant care vor fi schimbate la fiecare salon. Este
interzisa folosirea pentru curatenia mobilierului a carpelor si recipientelor intrebuintate la curatenia
pavimentului. Dupa efectuarea curateniei, galetile se spala si se dezinfecteaza cu solutii clorigene si se tin
uscate pana la urmatoarea utilizare. Chiuvetele se intretin prin spalare cu apa si detergent.
CURATENIA SI DEZINFECTIA BLOCURILOR OPERATORII SI A SALILOR DE NASTERE
La sfarsitul programului operativ se face stergerea almpii scialitice cu o bucata de panza curata inmuiata
in solutie dezinfectanta. Mobilierul se curata cu apa si detergent iar dupa uscare se sterge cu o panza
inmuiata in dezinfectant.
Salile de operatie si salile de nastere se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare operatie sau nastere.
Dezinfectia ciclica se face saptamanal in ziua de repaus a salii prin formolizare sau cu alte dezinfectante.
In actiunile de curatare si dezinfectie sunt cuprinse atat salile de operatie cat si cele de spalare a
instrumentarului, cele de spalare chirurgicala si echipare sterila. Aparatura din blocurile operatorii se
decontamineaza prin demontarea si curatarea minutioasa si dezinfectare iar orice piesa care suporta
sterilizarea se sterilizeaza.
In saloanele de nou nascuti dezinfectia ciclica se efectueaza dupa evacuarea fiecarui salon in interval de
10-15 zile.
Dezinsectia reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a inmultirii insectelor care au rol
in transmiterea bolilor infectioase (mute, gndaci, nari)
Dezinsectia profilactica consta in masurile igienico-sanitare a beciurilor, subsolurilor si in masuri
individuale ale personalului pentru a impiedica dezvoltarea insectelor.
Dezinsectia se face prin metode fizice, chimice, si biologice.
Procedee fizice constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea sau perierea parului, scuturarea
lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea resturilor alimentare din incaperi si depozitarea lor
temporara in cutii de resturi alimentare.

Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea crapaturilor la locurile de patrundere
a tevilor pentru a impiedica patrunderea si adapostirea gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si vase acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor.
Mijloace chimice se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii aerosol, gaze cu efect
imediat sau prmanent, 1-2 saptamani sau luni, urmarind distrugerea insectelor.
Deratizarea Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea si distrugerea
rozatoarelor, care au rol in transmiterea bolilor infectioase.
Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din constructia cladirilor, pentru a preveni patrunderea
rozatoarelor.
Deratizarea de combatere consta in folosirea de mijloace mecnico-chimice sau biologice.
Procedee mecanice: Folosirea de capcane de diferite marimi, cu momeli alimentare, la care nu se va lucra
direct cu mana, mirosul de om alungand rozatoarele.
Mijloace chimice: Folosirea de substante raticide care omoara pe cale digestiva sau inhaltorie.

GESTIONAREA SI INDEPARTAREA REZIDUURILOR SI DESEURILOR

Reziduurile solide colectate din saloane, sali de tratament, sali de operatie, sali de nastere, se indeparteaza
dupa fiecare interventie si se colecteaza in recipiente impermeabile marcate cu diferite culori. Spitalele
sunt dotate cu crematorii pentru arderea deseurilor considerate infectate. Reziduurile lichide se
indeparteaza prin reteaua de canalizare. Resturile alimentare de la pacienti se indeparteaza dupa ce au fost
fierte, pentru distrugerea germenilor patogeni. Recipientele, containerele colectoare se spala si se
dezinfecteaza dupa folosire. Deseurile reciclabile si curate(hartie, plastic) se aduna in containere speciale.
CODUL DE CULORI PENTRU CONTAINERE
1. GALBEN Pentru deseuri infectioase compuse din sange precum si totalitatea materialelor care
au venit in contact cu acesta sau alte lichide biologice. Deseuri din sectiile de hemodializa,
instrumentarele intepatoare, taietoare si materiale de unica folosinta (manusi, seringi, bisturie).
2. VERDE folosit la deseuri anatomo-patologice si anatomice precum fetusi, placente, parti
anatomice si material biopsic rezultata din blocurile operatorii de chirurgie si obstericaginecologie. Parti obtinute din laboratoarele de autopsii, cadavre de animale rezultate in urma
activitatilor de cercetare si experimentare.

3. ROSU pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare, pipete, ace,
seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta, sau care a intrat in contact
cu material infectat.
4. NEGRU pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile deseurilor menajere.
3. Sterilizarea
Metoda principala de asepsie i cea mai perfect care realizeaz distrugerea microbilor, a formelor
sporuale microbiene, a ciupercilor i virusurilor, poarta numele de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, dup sursa folosit:
A. Metode fizice:
-prin caldura:-uscat ( flambarea, Poupinel)
-umed ( fierbere, autoclavare)
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
-vapori cu Oxietilen
Sterilizarea este precedat de pregtirea instrumentelor i materialelor.
Clasificarea instrumentelor
Pentru aciuni practice, instrumentele i obiectele utilizate n asistena medical au clasificate n trei
categorii, dup riscul de transmitere a infeciilor pe care l presupune utilizarea acestora

Cele trei categorii sunt:

instrumentecritice;
instrumentesemi-critice;
instrumentenon-critice.

Instrumente critice - sunt cele care vin n contact cu esuturile sterile sau sistemul vascular,
instrumente care penetreaz pielea sau mucoasele.
Ex.: - bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi;
-

alt instrumentar chirurgical invaziv.

Necesit sterilizare ntre utilizri.

Instrumente semi-critice - sunt cele care vin n contact cu mucoasele, cu excepia mucoasei
periodontale sau cu soluii de continuitate ale pielii.
Ex.: - endoscoape, laringoscoape, tuburi endotraheale;
-

echipament de anestezie i respiraie asistat.

Necesit sterilizare sau dezinfecie de nivel nalt ntre utilizri:

-

termometre orale sau rectale i

suprafee netede, dure

Necesit dezinfecie de nivel intermediar pn la sczut ntre utilizri.

Instrumente non-critice - lenjerie, muamale, aleze, etc.

Reguli de alegere a procedurilor de dezinfecie i sterilizare

-instrumentele care penetreaz esuturile normal sterile i instrumentele prin care curge
snge, trebuie sterilizate nainte de utilizare.
-Instrumentele reutilizabile sau obiectele care vin n contact cu mucoasele trebuie s fie
sterilizate sau dezinfectate de nivel nalt nainte de reutilizare.
-Instrumentele care necesit sterilizare trebuie s fie curate nainte, pentru a reduce
gradul de ncrctur bacterian.
O atenie deosebit se va acorda suprafeelor de lucru: suprafeele pe care se pregtesc
tratamentele injectabile, separate de cele pentru depozitarea probelor biologice prelevate
pentru laborator, trebuie s fie curate i dezinfectate, pentru evitarea transmiterii
germenilor ce recunosc drept cale de transmitere sngele (virusurile hepatitice B. C i
HIV).
Metode de curire:
- pt. masa de operaie, mese instrumentar - tergere, stropire, pulverizare;
- bie pentru copii - tergere;
- ploti, olie, recipiente pt. colectare de produse patologice - imersie dup golire i splare
prealabil, folosind 1 voi. soluie pentru 1 voi. recipient;
- mobilier, paturi i noptiere - tergere, stropire, pulverizare.
Pregtirea n vederea sterilizrii instrumentarului medico-chirurgical utilizat cuprinde 8 etape :

1.Sortarea materialelor( critice,non critice, semicritice)

2. Curarea i decontaminarea- se face imediat dup utilizarea instrumentului,se pune in sol.Thor 0,5%
timp de 15 min, apoi se face curatea propriu-zis,prin care se elimin materiile organice cu ajutorul unei
perii
3. Cltirea instrumentarului-se face sub jet de ap cald pentru a elimina orice urm de detergent ,
dezinfectant,sau alte impuriti.
4. Dezinfecia- se face prin submerjarea instrumentelor n dezinfectant timp de 15 min.Ex. Lysetol sau
Gigasept
5. Cltire- sub jet de ap cald
6. Uscarea instrumentelor- se face prin tergere individual(cu ajutorul unor crpe sau tifon).
7. Lubrefierea- se face cu ulei de parafin, pe toat suprafaa instrumentului
8. Verificarea integritii i funcionalitatea instrumentelor
n urama acestor etape urmeaz aranjarea n cutii (casolete si truse)
Lamele bisturieleor trebuie nvelite in vat sau tifon pt protejare.
Cutiile metalice cu instrumente se sterilizeaz la Poupinel sau Autoclav folosindu-se fiole martor.
Cnd instrumentele nu se vor mai utiliza o perioad de timp mai ndelungat, vor fi pstrate n locuri
ferite de umiditate, unse cu un strat subire de vaselin,sau parafin mai ales la mbinri.
Sterilizarea la Poupinel
Metoda optima de sterilizare prin caldura uscat se ralizeaza la POUPINEL. Acesta este un
aparat cu perei de metal, rezistenti dubli, ntre care se afla azbest isolator. Sursa de caldura este electrica
i trebuie sa asigure temperaturi ridicate la care sterilizarea sa fie realizata. n aparat exista un ventilator
care omogenizeaza aerul din interior, pentru a avea temperatur corect n toate compartimentele. Pe
rafturi se pun cutii cu instrumente de metal sau de sticla care rezista la temperaturi ridicate. Un
termometru la exterior permite urmarirea temperaturii din aparat care trebuie sa atinga 160 grade eficiente
dup dou ore, 170 grade dup o ora i jumatate sau 180 grade pentru o durata de 45 minute de sterilizare.
Evident, ca n acest aparat nu se pot steriliza materilale care nu rezista la asemenea temperaturi. De obicei
se sterilizeaza instrumentarul chirurgical sau de metal. Avantajul acestei strerilizri const n faptul c
obiectele sunt perfect uscate, dup sterilizare i nu deterioreaz obiectele metalice.Ciclul complet de
sterilizare are 3 timpi:
- nclzirea la temperatura indicat pentru sterilizare
- Meninerea temperaturii realizate n tot timpul indicat
- Rcirea aparatului.
n timpul ciclului de sterilizare este interzis s se deschid ua aparatului.
Sterilizarea la Autoclav

Autoclavul este un aparat cu perei rezistenti pentru a rezista la presiunile mari. Este prevazut
cu o sursa de caldura capabila sa atinga temperaturile dorite amplificate de presiune. n interiorul
autoclavului se gasesc rafturi pe care se aseaza casolete i cutiile de instrumente. Casoletele sunt cutiile de
metal rotunde, prevazute cu un manson reglabil care acopera o serie de orificii care permit patrunderea
aburilor n interior si care se inchid dup sterilizare pentru a evita patrunderea microbiilor.
Principiul de funcionare a autoclavului este realizarea de vapori sub presiune prin incalzirea
apei care se afla ntr-un recipient situat deasupra sursei de caldura. Presiunea i temperatura dicteaza
timpul necesar pentru o sterilizare corecta.
La exteriorul aparatului exista un manometru care marcheaza presiunea din interior i un
termometru care arata temperatura.
Raportul dintre presiune i temperature crete puterea de sterilizare. Astfel, la o atmosfera se
realizeaz o temperature de 120 grade, la 1,5 atmosfere se realizeaz 128 grade, la 2 atm. Se obine la o
presiune de 2,5 atm. i o temperature de 144 grade timp de 30 minute, la care cei mai rezistenti spori,
ciupercile i virusurile mor.
Pentru controlul eficientei sterilizarii se folosesc teste speciale care contin substane incolore
care isi modifica coloarea la temperaturile de 120 grade sau temperaturile mai crescute. Aceste substane
se gasesc n flacoane ermetic inchise n care se introduc n casolete i cutiile de instrumente. Tubul Brown
are trei variatiuni de culori n nuante diferite, n funcie de temperatura O metoda ingenioasa foloseste
stampile cu soluii incolore cu amprenta de sterilcare la temperature devine vizibila. n lipsa acestora se
pot folosi eprubete inchise cu germeni i spori care se verifica dup sterilizare n laboratorul spitalulului
pentru a vedea eficienta sterilizarii.

Sterilizarea cu vapori de Oxietilen

Este sterilizare chimic la rece,care protejeaz materialele de cauciuc sau plastic.
Acesti vapori sunt penetranti i putem introduce pentru sterilizare i materiale i instrumente
ambulate. Vaporii patrund prin materiale de plastic, lemn sau hartie.
Se introduc materialele ntr-o ncpere perfect nchis , se pornete aparatul i se las ca
gazele s ating o presiunede 1-1,5 atm , La atingerea presiunii de1,5 atm aparatul se oprete singur.
Ua ncperii se deschide numai dup ce gazul a fost evacuat printr-o conduct nafara
cldirii. Materialele sterilizate se ambaleaz n folii etane i se pot utiliza ncepnd cu a doua zi.
Meninerea sterilizrii
Pentru meninerea sterilizrii obiectelor i materialelor este necesar s se asigure etan ietatea
cutiilor cu sterile i pstrarea acestora, pn la distribuire ntr-un loc special amenajat pentru strile.

Durata de vlabilitatea a sterilelor este de 24 ore cu condi ia de a se men ine cutia nchis,
imediat dup sterilizare , pe ambalaj sau pe cutii se aplic o banderol de hrtie , care se rupe cu ocazia
deschiderii nainte de folosire.
Banderola trebuie s cuprind urmtoarele date:
-ziua i ora sterilizrii
- data si ora la care expir valabilitatea sterilizrii
- coninutul ambalajului
- indicativul persoanei care a sterilizat

Bibliografie
C. Mozes Tehnica ngrijirii bolnavului Editura Medical Bucureti, 1997.
L. Titirca Ghid de nursing Editura Viata Medicala Romneasca Bucuresti
Legea 461/2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, infiintarea, organizarea si
functionarea Ordinului asitentilor medicali din Romnia cu completarile si modificarile ulterioare
Legea 46//2003 privind drepturile pacientului
O. Marginean Leciuni de nursing generalUniversitatea de Medicina si Farmacie Tg Mures 2005
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 560/1999 cuprinznd fisele de atributii pentru asitentii medicali
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 984/1994 privind prevenirea si controlul infectiilor nozocomiale
Ordinul Ministerului Sanatatii 219/2002 Cod de procedura privind gestionarea deseurilor periculoase
Ordinul Ministerului Sanatatii si familiei nr.185/2003 privind normele tehnice , asigurarea cura eniei,
dezinfeciei, efectuarea sterilizrii si pastrarea sanatatii obiectelor si materialelor sanitare in unitatile sanitare
de stat si private