CURS INTRODUCTIV

Definirea profesiei de asistent medical

Definirea conceptului de nursing
Scurt istoric al teoriilor , conceptelor si modelelor de nursing
Sisteme de ingrijiri de sanatate
Definirea starii de sanatate si de boala
Preventia primara, secundara si tertiara
Rolul asistentei medicale in mentinerea starii de sanatate si prevenirea
imbonavirilor
Educatia pentru sanatate Modalitati practice de realizare a planului de educatie
pentru sanatate
Profesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilor numeroase
dificultati in recunoasterea ei .Cunoscuta si chiar practicata din perioada
preistorica arta de a ingriji are un caracter universal , dar recunoasterea ca
profesie s-a produs la jumatatea secolului al XX-lea. Profesia de asistent
medical/ nursa in lexicul anglo-saxon reprezinta in egala masura stiinta si arta,
nursingul cunoscand in lunga sa perioada de evolutie 3 etape distincte :
Un sistem de ingrijiri bazat pe vindecatorii traditionali si autoingrijire , cu
interpretarea fenomenelor legate de boala prin prisma traditiilor religioase si
culturale ale fiecarei comunitati in parte ; in epoca primitiva nu gasim nici
medici , nici nurse
A 2-a etapa de dezvoltare a ingrijirilor de sanatate apare odata cu crestinismul ;
crestinismul insufla in persoana care ingrijeste devotament , caritate si simtul
datoriei . S-au creat primele centre de primire destinate bolnavilor si saracilor ,
institutionalizarea subliniind functia de ajutor social a nursingului punandu-se
accent pe dispensarizarea ingrijirilor corporale si psihice .
A 3-a etapa este legata de dezvoltarea sociala si economica , etapa in care
monopolul religios si / sau al actiunilor caritabile din sec al XIX- lea a fost
detronat .In mai toate tarile lumii au aparut scoli pentu pregatirea asistentelor
medicale si a personalului auxiliar
Secolul XX cauta sa defineasca cat mai exact termenul de nursing/ nursa
plecand de la definitia simpla in care nursa este profesionistul care hraneste ,
incurajeaza si protejeaza o persoana, fiind pregatita pentru a ingriji bolnavi ,
raniti si batrani .
Etimologic cuvantul nursa este folosit ca substantiv si deriva din latinescul
nutrix care inseamna mama adoptiva.
In anul 1899 a luat fiinta Consiliul International al Nurselor care are ca scop
imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru , profesia de nursa
fiind direct legata de societate .
1

In prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cu exigente

sporite . Nursingul este o activitate complexa , nursa trateaza pacientul
complex , bio-psiho-social in vederea asigurarii unei stari perfecte de bunastare
fizica , psihica si sociala .OMS defineste sanatatea individuala ca si stare de
bine completa din punct de vedere fizic , mintal si social si nu numai absenta
bolii sau infirmitatii .Deci datorita coplexitatii , nursingul s-a transformat de-a
lungul anilor dintr-o meserie in profesie , in care vocatia este inlocuita de
profesionalism .
Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale ( comportamentului
profesional ) s-a constituit in cadrul profesiunii medicale din cele mai vechi
timpuri .Ea a aparut ca o necesitate in medicina , deoarece pe langa insusirea
unor norme tehnice de comportament , aceasta profesiune a obligat intotdeauna
la insusirea unor norme etice fara de care succesul profesional nu poate fi
asigurat .
Sunt cunoscute cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar elaborate
de Masci si anume :
Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi : copil , tanar sau batran. Cand a
ajuns in mainile tale este o fiinta fara aparare care nu are alta arma de sustinere
decat apeland la stiinta si caritatea ta.
Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului . In dragostea de oameni ,
saracul sa se simta bogat . Respecta nuditatea maladiei , spectacolul mizeriei si
al suferintei.
Respecta nobila ta misiune incepand cu insasi persoana ta ; sa nu o profanezi .
Poarta-te demn . constiincios , cu omenie . Nu specula pe bolnav, caci profesia
ta nu e ca oricare alta . Sacrificiul tau , ajutorul tau pot fi pretuite ca o meserie
obisnuita .
Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste .Atunci cand stiinta nu
mai poate face nimic , bunatatea ta , purtarea ta sa sustina pe bolnav.Invinge
greutatile inerente profesiunii tale , stapaneste supararea si nerabdarea ta ,
gandeste-te ca cel suferind este dezarmat , fara putere si are nevoie de ajutorul si
ingrijirea ta.
Sa nu umilesti niciodata pe bolnav , care si asa e umilit de boala lui . Oricare ar
fi boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii . Sa nu distrugi la nici-un bolnav
iluzia vindecarii , chiar daca ar fi vorba de un muribund. Sunt oameni care au
nevoie sa-i intovarasesti pana la ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa ghiceasca
sfarsitul
Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce priveste o
maladie este ceva sfant , care nu poate fi tradat sau destanuit altei persoane .
Profesiuena ta este un sacerdotiu . Nu trebuie sa faci deosebire de casta sociala ,
de credinta religioasa. Inaintea ta toti sa fie tratati deopotriva , caci toti oamenii
sunt tratati deopotriva de legile firii
Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara , corvoada. Acest sentiment ar
ingreuna exercitiul meseriei tale . Invata sa cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in
2

felul lor de a cere ceva cand au nevoie de ajutorul tau , cand au nevoie de somn ,
de odihna , de mancare . Defectele , pretentiile , toanele bolnavilor sunt datorate
suferintei . La fel ai fi si tu cand ai fi bolnav
Niciodata fata de bolnav sa nu te arati neincrezaor in reusita tratamentului
Mentine-i speranta , credinta . Fa ca bolnavul sa nu sa simta singur , izolat .
Daca a suferi e geu , a suferi singur e incomparabil mai greu . Poarta-te astfel ca
bolnavul sa fie sigur ca are in tine un sprijin . Da-i curaj cand il vezi trist ,
amarat , disperat.
Nu ajunge numai bunavointa , ci se cere si stiinta in ingrijirea bolnavilor. Zilnic
se descopera noi mijloace pentru alinarea suferintelor . Nu te multumi si nu te
margini numai la stiintele si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala .
Improspateaza-le mereu . Invata mereu .Citeste mereu carti si reviste medicale.
Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in fata bolnavului .Ii
risipesti increderea in medicina , ii distrugi speranta in vindecare
Responsabilitatile esentiale ale asistentului medical sunt mentionate ulterior si
de o serie de organizatii. Codul deontologic al asistentilor medicali / nurselor se
suprapune conceptului de nursing , care consta in :
Promovarea / pastrarea sanatatii
Restabilirea sanatatii
Inlaturarea suferintei
Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei si
colectivitatilor , activitatea asistentului medical fiind in interrelatie cu a
celorlalti profesionisti din sanatate .
Domeniile Nursingului
Istoricul medicinei , nursingului se contopeste cu istoria dezvolarii societatii
umane cu perioadele sale de progres , stagnare sau declin , care s-au influentat
reciproc , cunoasterea lor fiind necesara nu numai pentru a cinsti memoria
inaintasilor ci si pentru ca acei care nu tin minte trecutul sunt condamnati sa-l
repete , Santayana . Medicina a fost initial dominata de magie , actele
terapeutice bazandu-se pe ritualuri religioase si pe instincte , preocuparea
dominanta fiind disparitia durerii .Papirusurile egiptene din 1600 inainte de
Hristos prezinta ingrijirea plagilor, incizia abceslor
si imbalsamarea
cadavrelor . In Grecia antica , medicina este influentata de cea egipteana prin
intermediul fenicienilor.Apar o serie de scoli medicale in Rodos , Kos ,Knidos ,
care se ocupau de prevenirea (zeita Hygeia ) si tratarea bolilor ( Zeita
Panakeea). Hippocrat( 460-375 in.Hr.) considerat parintele medicinei a
intemeiat scola din Kos si pe langa juramant care cuprinde aspecte deontologice
valabile si in ziua de azi a scris in peste 60 volume , pe specialitati : anatomie ,
fiziologie , medicala , ortopedie , chirurgie , etc . informatii de specialitate care
au fost baza unor descoperiri stiintifice ulterioare .
Hippocrat( 460-375 in. Hr.) , parintele Medicinei
3

Rembrandt Lectia de anatomie a prof, Tulp

Medicina evului mediu a avut mai
putine progrese , fiind dominata de
biserica. Odata cu declansarea
conflictelor militare apar scoli
medicale pe langa biserici pentru
ingrijirea ranitilor si apar o serie de
scrieri cu baza stiintifica . In Franta ,
in sec XIII se infiinteaza Colegiul
Sf . Cosma , cu catedra de
anatomie
,
fiziologie
,
obstetrica.Dupa anii 1500 apar scoli
medicale in care medicina era
predata in facultati alaturi de latina ,
graeaca , teologie.

Frans Hals, Eforele azilului de batrani din

Haarlem , 1664

Epoca
moderna si conteporana ,incepand cu sec XVIII remaniaza toate cunostintele
stiintifice acumulate si apar noi asezaminte academice in Franta , Austria , Italia
, Anglia , Germania . Sunt puse bazele asepsiei si antisepsiei ( Louis Pasteur ,
respective Joseph Lister) .
In perioada comunei primitive si-n cea sclavagista , mdicina traco-getica este
sub influente religioase , fiind dominata de elementul mistic. Odata cu
razboaiele daco-romane si constituirea Daciei , ca provincie a Imperiului
Roman ,timp de 165 de ani , cat a durat stapanirea romana se inregistreaza o
bogata activitate medicala , atat sacerdotala cat si laica . Pe columna lui Traian
se pot identifica posuri de prim ajutor pentru raniti si diverse instrumente
utilizate in practica . In evul mediu , medicina afost practicata de vraci si au
aparut primele forme organizatorice de asistenta medicala prin infiintarea
bolnitelor manastiresti unde aveau acces in principal calugarii batrani si
bolnavi , iar mai tarziu laicii batrani , bolnavi si saraci . Prima bolnita a aparut
in Transilvania , la Manastur , langa Cluj in 1061 , ulterior au aparut la Bistrita ,
Oradea , Brasov,Prislop , iar in Moldova la Cotnari ; in Tara Romaneasca la
Curtea de Arges si Ramnicu Valcea . Mai tarziu au aparut azile-spital pentru
laici , in Transilvania la Oradea , Sibiu , Brasov ,in Tara Romaneasca la
Simidreni , iar in Moldova la Suceava . Primul spital apare abia in 1704 , pe 14
decembrie la Coltea , construit de stolicul Mihail Cantacuzino , sub auspiciile
Fundatiei Coltea.La Iasi , Spitalul SF Spiridon ( 1757-1763)a fost infiintat de
Constantin Racovita .

Spitalul clinic Coltea

Istoria acestui asezamant medical a inceput in 1704, cand spatarul Mihai
Cantacuzino a infiintat spitalul. Atunci, unitatea nu avea decat 24 de paturi, 12
pentru femei si 12 pentru barbati. Singurul cadru medical era un farmacist.
5

Asistentii medicali de astazi nu erau decat niste barbieri care scoteau masele.
Printre primii medici romani care au lucrat la Coltea s-a numarat Nicolae
Cretulescu, care a infiintat scoala de microchirurgie. "Spitalul Coltea a fost
prima baza de invatamant. In 1859 s-au infiintat primele specialitati medicale,
adica chirurgia, medicina interna si oftalmologia. De aici au provenit trei
ministri: Constantin Angelescu, Nicolae Cretulescu si Gheorghe Asachi. Tot din
acest spital au provenit si multi ministri ai Sanatatii", povestea prof. dr. Nicolae
Angelescu, chirurg si presedintele Fundatiei "Coltea". Medicii au amintit si cum
erau finantate prin 1800 spitalele, cand nu exista Casa de Asigurari. Astfel, in
1842 s-a pus baza Eforiei spitalelor, banii pentru aceste unitati fiind dati de
marea boierime.
Epoca moderna si conteporana a generat reforme si-n sntate, cu baze
stiintifice de invatamant medical . Florence Nightingale ( 1820-1910) a
revolutionat modul de ingrijire al bolnavilor ; ingrijirile nu trebuie sa reflecte
doar mila , ci sa se bazeze pe intelepciune si stiinta. F.Nightingale a infiintat la
Londra Scoala de Nursing Nightingale ,aceasta fiind prima forma de
invatatmant organizat de ingrijire a bolnavilor .

In mod paradoxal, sunt multi oameni care nu au auzit

de ea, desi este considerata a fi o adevarata legenda ;a fost precursoarea
serviciului
sanitar
modern.
Datorita ambitiei si devotamentului de care a dat dovada, spitalele secolului al
XIX-lea s-au transformat in institutii de tratament adecvate, dotate din punct de
vedere sanitar si cu personal de specialitate pregatit sa intervina in orice
moment. Capacitatea ei intelectuala deosebita, altruismul si energia ei au
consacrat-o in domeniu si i-au asigurat un loc in istorie. De altminteri, in
Londra exista un muzeu care ii poarta numele si unde se regasesc acte care i-au
apartinut.
Florence Nightingale s-a nascut pe 12 mai 1820 in Italia, din parinti britanici,
iar numele ei a fost inspirat de orasul in care a vazut lumina zilei. Provenind
dintr-o familie foarte instarita, ea a avut sansa pe care extrem de putine femei o
aveau la vremea respectiva - anume, aceea de a beneficia de o educatie ingrijita,
intr-una dintre cele mai prestigioase universitati din lume, respectiv Cambridge.
Micuta Florence a dovedit de la bun inceput reale abilitati academice si
inclinatie spre studiu, iar dupa ce a terminat cursurile elementare, toata lumea se
astepta ca ea sa se casatoreasca. De altminteri, de pretendenti nu ducea lipsa, dat
fiind faptul ca era o fata foarte bogata, educata si, nu in ultimul rand, frumoasa.
6

Dar planurile ei erau cu totul altele; la varsta de 17 ani a declarat ca simte ca sia gasit "menirea", ca urmare a faptului ca, spunea ea, ar fi primit un mesaj din
partea Divinitatii. "Dumnezeu mi-a vorbit si m-a chemat in slujba Lui". Dat
fiind faptul ca Florence nu era preocupata in mod deosebit de religie, nu s-a pus
nici o secunda problema ca ar fi fost vreo mistica sau ca ar fi avut halucinatii.
Aceasta inclinatie avea sa se manifeste incepand cu vizite tot mai frecvente in
caminele de batrani si spitale, unde incerca sa stea cat mai mult timp in preajma
surorilor medicale. Parintii ei au fost la inceput total impotriva dorintei fiicei lor
de a deveni asistenta, pentru ca in secolul al XIX-lea aceasta profesiune nu era
considerata ca fiind una "onorabila" (aceasta, pe langa faptul ca, daca Florence
ar fi muncit, s-ar fi considerat ca familia ei este in pragul ruinei). Tanara a parut
ca se supune parintilor sai si, abandonandu-si pe moment intentiile, a plecat intro excursie in strainatate impreuna cu doi prieteni. Cei trei au calatorit in Italia,
Grecia si Egipt, insa la intoarcere Florence era mai hotarata ca oricand sa-si
urmeze vocatia. In acest scop, ea s-a inscris la un curs de trei luni in domeniul
asistentei medicale, ceea ce i-a permis sa ocupe un post de infirmiera, pe care nu
l-a
mai
parasit
pana
in
1854.
In anul 1854, in timpul razboiului din Crimeea, Florence Nightingale a dat
dovada de extraordinara sa capacitate de organizare. Conditiile din spitalele
pentru soldatii englezi raniti in Crimeea erau cu adevarat jalnice, mai ales in
acea situatie; lipsea ingrijirea medicala de specialitate, iar igiena era inexistenta.
Tinerii soldati mureau in spital, chiar daca ranile lor nu erau letale,ci din cauza
instalarii septicemiei. Pentru a imbunatati situatia, guvernul britanic a hotarat sa
trimita pe cineva capabil care sa se ocupe de acest serviciu si anume pe Florence
Nightingale. Aceasta, insotita de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de
ea, a ajuns la spitalul de campanie pe data de 21 octombrie 1854.
Florence si echipa sa s-au ocupat cu maxima rigurozitate de curatenia din spital,
sterilizarea instrumentarului, procurarea de fese si pansamente din tifon, precum
si de alimentatia, pana atunci cu totul improprie, a soldatilor. In urma acestor
masuri puse in practica extrem de riguros, mortalitatea in randul ranitilor s-a
redus
simtitor.
Florence s-a dovedit a fi in acelasi timp si un bun psiholog, ea incurajand si
redand speranta tuturor, scriind scrisori care ii erau dictate de pacientii
incapabili sa se miste, veghindu-i intreaga noapte fara a accepta sa fie inlocuita,
si reusind astfel sa aduca pe linia de plutire pacientii care fusesera considerati
initial "fara speranta". Toate acestea i-au atras un respect enorm, admiratie si au
facut-o sa fie indragita de intreaga armata britanica. Exemplul ei a dus la
admiterea personalului medical de sex feminin in spitalele armatei, fapt care
fusese pana atunci fara precedent. De asemenea, Florence Nightingale a fost cea
care a ridicat asistenta medicala la rang de profesie de sine statatoare.
Dupa terminarea razboiului, Florence Nightingale a primit o importanta
recompensa financiara pentru serviciile aduse, fapt care i-a permis sa-si
continue reforma, de data aceasta in cadrul spitalelor civile. Devenise o
7

persoana cunoscuta si atentia opiniei publice era indreptata asupra ei.

Capacitatea de organizare si contributiile sale din timpul razboiului au
recomandat-o pentru a face parte din Societatea Nationala de Statistica.
Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei (si in acelasi
timp, motivul pentru care numele ei a ramas in istorie) il constituie faptul ca a
facut pasul decisiv in ceea ce priveste recunoasterea profesiunii de sora
medicala si, de asemenea, a fondat prima scoala de profil, ale carei cursuri si
examene practice se desfasurau in spitalul St. Thomas din Marea Britanie. Ea sia dedicat tot restul vietii activitatii acestei scoli, imbunatatind in permanenta
conditiile de studiu si baza materiala didactica. Cursurile concepute si predate
de ea au fost traduse in unsprezece limbi straine si reprezinta si in prezent un
material de studiu nepretuit.
Florence Nigthingale a elaborat pe baza doctrinei deontologice hipocratice
conceptia profesionala si responsabilitatile profesiei de asistent medical/nursa
sub forma juramantului profesional al celor care acorda ingrijiri medicale:Ma
angajez solemn in fata lui Dumnezeu si-n prezenta acestei adunari sa duc o viata
integra si sa-mi indeplinesc cu credinta indatoririle profesiei mele . Nu voi lua si
nu voi administra nici un remediu periculos.Voi face totul pentru cresterea
profesiunii mele si voi pastra cu o totala discretie lucrurilor private care-mi vor
fi incredintate si toate secretele de familie ,pe care practica serviciului meu mi le
va face cunoscute .Voi ajuta din toate puterile mele si in mod cinstit medicul in
munca sa si ma voi dedica bunastarii celor care sunt lasati in grija mea.
Deci astfel a debutat procesul de formare profesionala a asistentelor medicale ,
dar cu o raspundere limitata .Progresele medicinii au dus insa si la modificarea
continutului profesiei , medicii delegand o parte din sarcinii surorilor medicale ;
activitatea nu se mai centreaza pe pacient , ci pe sarcinile care trebuiau
indeplinite ,Ulterior dezvoltarea rapida a stiintelor medicale , a tehnicii a
generat deplasarea activitatii catre partea tehnica , cu devalizarea ingrijirilor si
trecerea lor in sarcina ajutoarelor necalificate.

Gravur german din 1682 reprezentnd medicul

vizitnd bolnavii din salonl unui spital
Dezvoltarea unitatilor spitalicesti , ca unitati de ingrijire a bolilor grave
,accesibile tuturor categoriilor sociale a condus a aparitia Nursingului Clinic,
care este practicat si in ziua de azi.Practica nursingului include si alte domenii ,
cu orientare particulara spre anumite categorii de afectiuni sau anumite
comunitati cu nevoi specifice de ingrijire , ca de exemplu :
Ingrijirea la domiciliu a pacientilor pe termen scurt
Nursingul industrial
Nursingul militar
Ingrijirea gravidelor si lehuzelor
Ingrijirea nou-nascutilor
Ingrijirea varstnicilor
Ingrijirea pacientilor cu boli incurabile , in stadii terminale , tip hospice
Ingrijirea pacientilor cu dizabilitati fizice sau psihice
Domeniile de interes si perspectivele in dezvoltarea nursingului includ:
Ingrijirile acordate in TI si-n situatii de urgenta
Nursingul geriatric, datorita cresterii sperantei de viata a populatiei
Ingrijirile de tip hospice datorita cresterii numarului de persoane suferinde de
afectiuni incurabile
Definitia Nursingului Comunitar,ANA ( North American Association)
Are scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei fiind o sinteza a practicii
de nursing
Ingrijirile au caracter continuu
Ingrijirile sunt orientate aspra individului , familiei , grupului si contribuie la
sanatatea populatiei prin interventiile nursei asupra mediului fizic , social si
afectiv al acestora

Putem spune ca nursingul este vechi de cand familia dar adevarata sa prezenta
la nivel international apare catre sfarsitul sec XIX, cand femei vizionare din
dorinta de a obtine un statut social au reusit sa uneasca si sa constitie prima
organizatie internationala pentru femei , in 1893 la Congresul Mondial al
Reprezentantelor Femeilor , de la Chicago.Unirea nurselor a avut loc putin mai
tarziu si anume in 1899 la Londra cand a fost creat Consiliu International al
Nurselor .Strategiile de functionare ale nurselor s-au inbogatit cu directii noi
privind o stare de sntate mai buna pentru indivizi si comunitate , promovarea
igienei sociale si a sanatatii publice , precum si eleborarea unui limbaj comun in
nursing.
Virginia Henderson (n.1897)va publica chiar un volum cu titlul Principiile de
baza ale nursingului, volum in care apare si o prima definitie a nursei :functia
unica a nursei consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatasa pentru
indeplinirea acelor activitati care contribuie la sntate sau recastigarea ei( sau
la o moarte impacata , linistita ) pe care le-ar fi indeplinit fara ajutor daca ar fi
avut puterea , vointa si cunostinta necesara.Ulterior M.Kihg (n.1923) introduce
3 sisteme dinamice ce interactioneaza si anume :
individul
grupurile
societatea
De cand a fost fondat Consiliul International al Nurselor a reusit sa se
impuna ca o organizatie dinamica cu profesionisti din sntate , un organism
implicat activ in deservirea profesiei de nursing si a unei societati mai bune
pentru toti.Astazi ICN este o federatie de 118 asociatii nationale si este condus
de nurse , pentru nurse , cu implicatii majore in politica globala de sntate .
In 1986 OMS declara ca personalul din nursing are o contributie potential
ridicata in asigurarea unei stari mai bune de sntate a celor pe care ii ingrijesc,
asistentele medicale reprezentand cea mai numeroasa categorie profesionala
implicata in acordarea serviciilor de sntate .OMS descrie rolul nursei in
societate :sa asiste indivizi , familii si grupuri, sa optimizeze si sa integreze
functiile fizice , mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale starii
de sntate.Asistenta medicala utilizeaza in practica profesionala cunostinte
medicale , de economie , informatica,psihologie , pedagogie, cu centrarea
activitatii nu pe sarcini , ci pe persoana ingrijita.
In prezent functiile asistentei medicale / nursei sunt de tip:
independent
dependent
interdependent
Functiile de natura independenta (asista pacientul din proprie initiativa ,
temporar sau definitiv) sunt de tip :

10

ingrijiri de confort , atunci cand pacientul nu-si poate indepli independent

anumite functii
stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii acesteia
asculta pacientul , il sustine , ii transmite informatii si invataminte, lui si
apartinatorilor
este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai
bune de viata si sntate
observa la pacient modificarile produse de boala sau tratament si le transmite
medicului
Functiile de natura dependenta : la indicatiile medicului aplica
metode de observatie , de tratament sau de readaptare
Functiile de natura interdependenta : colaborarea cu alti profesionisti
din domeniul sanitar, social , educativ, administrativ, etc.si participa la activitati
interdisciplinare.Deci , sarcinile nursei sunt profesionala , educative ,
economice si de cercetare in domeniul medical.
SISTEME DE INGRIJIRI DE SNTATE (SIS)
In Raportul asupra sanatatii in lume -2000 OMS defineste sistemul de
sanatate totalitatea organizatiilor , institutiilor si resurselor consacrate
ameliorarii sanataii
Finantarea unui sistem de sntate se refera la modul cum sunt colectate
fondurile necesare desfasurarii activitatii in sectorul sanitar , precum si
modaliatea de alocare si uitlizare .
Din punct de vedere al adminstrarii fondurilor exista doua mari tipuri de
asigurari sociale de sanatate si anume :
asigurari sociale de sanatate adminsistrate de guvern , prin agentii
guvernamentale
asigurari sociale de sntate administrate de casele de asigurari , publice sau
private
Exista cinci modalitati principale de finantare a sistemelor de ingrijiri de
sanatate, cu avantaje si dezavantaje,si anume :
finantarea de la bugetul de stat
finantarea prin asigurari sociale de sntate
finantarea prin asigurari private de sntate
finantarea prin plati directe
finantarea comunitara
1. Finantarea de la bugetul de stat fondurile sunt alocate de la bugetul de stat
sectorului sanitar .Acoperirea populatiei este generala , persoanele contribuie in
functie de venit si nu in functie de riscul individual. Exista mai multe surse de
provenienta a fondurilor si anume : impozite generale , taxe cu destinatie
11

speciala pentru sntate si alte venituri bugetare .Donatiile si imprumuturile

externe pot proveni de la organizatii internationale cum sunt OMS, UNICEF,
BANCA MONDIALA, care asigura sprijin financiar si logistic destinat
sectorului sanitar din tarile sarace ; rambursarea creditelor se face de la bugetul
de stat
2.Finantarea prin asigurari sociale de sntate
Asigurari de sntate administrate prin agentii guvernamentale guvernul
stabileste nivelul contributiei , precum si pachetul de servicii oferit. Unitatile
sanitare incluse in planul de asigurari pot fi exclusiv in proprietatea guvernului
sau pot fi mixte , guvernamentale sau private, in acest caz, asiguratul avand
libertatea de a alege, dar dezavantajul este legat de presiunile politicului
.Asigurarea sociala este obligatori , fiecare persoana din grupul eligibil trebuie
sa se inscrie si sa plateasca prima corespunzatoare . Primele prevazute prin
asigurarea sociala sunt stabilite prin legislatia in vigoare ,motiv pentru care
acestea pot fi modificate cu mai multa usurinta decat cele incluse in asigurarea
privata , care fac obiectul unui contract cu valoare juridica semnat de comun
acord intre ambele parti.
.Asigurarile de sntate administrate prin intermediul caselor de asigurari de
sntate publice sau private., modelul Bismark
Sistemul de asigurari sociale de sntate tip Bismark intodus in Germania la
sfarsitul sec.XIX. si este bazat pe prima de asigurare obligatorie ce depinde de
venitul realizat si nu de starea de sanatet a persoanei asigurate.
Asigurarile de sntate sunt administrate prin intermediul Caselor de Asigurari
de Sanatate , publice sau private , rolul guvernului fiind acela de a declara
asigurare obligatorie pentru toate persoanele eligibile , iar cetatenii au libertatea
de a alege intre mai multe fonduri de asigurari , publice sau private .Avantajul
acestui tip de sistem , comparatv cu cel al asigurarilor sociale de sanate
adminstrat de guvern este dat de : neamestecul politicului, reducerea birocratiei
si o competitie intre fondurile de asigurari ducand la cresterea actului medical.
Acest tip de SIS este intalnit in Germania, Franta, Japonia , Austria si de curand
si-n Romania.
3.Asigurarea de sanate privata , voluntara
Acest tip de asigurare este oferit de companii de asigurare non-profit sau cu
profit , pe baze individuale sau degrup.Asigurarea privata individuala este
actuariala , calculata in functie de riscul propriu de boala Implementarea
asigurarilor private necesita reglementari precise , precum si probleme de
echitate , supraveghere atenta si constanta , cerinte pe care multe state nu le pot
respecta. Singurul stat la ora actuala care are un asiistem de sntate bazat
majoritar pe asigurari private este SUA ; guvernul asigura asistenta medicala
grupurilor defavorizate prin 2 programe , unul destinat celor foarte saraci , iar
celalalt varstnicilor si persoanelor cu dizabilitati ; 15% din americani nu au nici
o forma de asigurare edicala .
4, Finantarea prin plati directe
12

plata in totalitate a serviciilor

co-plata( o suma fixa pentru fiecare vizita medicala)
co-asigurarea ( un anumit procent din costul vizitei)
5.Finatarea comunitara
Acest tip de finatare se poate aplica in general comunitatilor rurale si
presupune ca membrii unei comunitati sa plateasca in avans o contributie cu
scopul de a obtine un pachet de servicii medicale cand acestea vor fi necesare .
Contributia acopera de regula o parte a costurilor , restul fiind subventionat de
guvern. Ea are ca scop acoperira ingrijirilor primare de sntate , costurile
medicamentelotr precum si o parte din cheltuielile de spitalizare .
Comonentele unui SIS
suportul finaciar
organizarea de programe
managementul( planificare, reglementare , administrare , evaluare)
producerea si dezvoltarea de resurse( umane, facilitati sanitare , bunuri
sanitare )
furnizrii de servicii de sntate : preventive , curative , de ingrijire si recuperare
Un SIS bine organizat are urmatoarele caracteristici :
acoperire generala
accesibilitatea poulatiei la ingrijiri de sntate sub aspect economic,geografic si
temporal
performanta medicala( calitatea actului medical), satisfactia utilizatorilor si a
furnizorilor
continuitatea ingrijirilor de sntate pertinenta fata de nevoi ( servicii
concordante cu morbiditatea si mortalitatea regionala)
acces egal al tuturor indivizilor la ingrijiri
posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de ingrijiri de sntate
acceptabilitate sociala larga a ingrijirilor furnizate
rentabilitatea sistemului
responsbilitatea statului fata de sanatatea publica
DEFINITIA SANATATII
Nu exista o definitie unica , ci o pluralitate de definitii , pluralitate care tine de
cunostintele acumulate , de dinamica si specificul valorilor culturale si pentru ca
sanatatea are un caracter procesual , evolutiv. In lista larga adefinitiilor se
folosesc mai multe criterii , cel mai frecvent utilizate fiind :
bunastarea functionala
capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de viata si munca
conditia umana care il face pe individ creativ
Definitia sanatatii individuale elaborata de OMS :stare de bine completa din
punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii
13

iar Sanataea grupurilor umane poate fi definita ca o sinteza a sanatatilor

individuale apreciata intr-o viziune sintetica , globala ( ecosistemica).
Factorii care influenteaza starea de sanatae a poulatiei sunt :
Factorii biologici(ereditate , caracteristici demografice ale populatiei )
Factorii ambientali ( factorii mediului fizic si social,factori fizici ,
chimici.socio-culturali , educationali)
Factorii comportamentali , atitudinile , obiceiurile
Serviciile de sntate ( preventive , curative , recuperatorii)
Boala : ruperea echilibrului , armoniei intre acesti factori , exprimata prin
suferinta fizica , psihica , cu imposibilitatea adaptarii la o situatie noua ,
provizorie sau definitiva ; un eveniment care poate merge pana la respingerea
sociala ao mului
Asistenta medicala / nursa al rol in prevenirea imbolnavirilor, mentinerea starii
de sntate . Exista patru niveluri de prevenire , fiecare corepunde unei faze din
evolutia bolii si anume :
Preventia primordiala
Prevntia primara
Preventia secundara
Preventia tertiara
Preventia primordiala scopul acesteia este de a impiedica aparitia si stabilirea
unor modele sociale , economice si culturale de viata care ar contribui la
cresterea riscului de boala .Acest tip de preventie s-a dezvoltat ca rezultat al
acumularii cunostintelor despre epidemiologia bolilor cardio-vasculare
( prezenta factorilor de risc: alimentatie bogata in grasimi animale , fumatul
,etc).Preventia primordiala este de asemenea necesara in legatura cu efectele
globale ale poluarii atmosferice ( efectul de sera , startul de ozon , ploile acide )
si cu efectele pe care le are smog-ul urban asupra sanatatii ( boli pulmonare si
cardiace). Importanta prevenirii primordiale a fost inteleasa prea tarziu si de
aceea necesita reglementari urgente si stricte din partea guvernului ,cu politici
nationale
si
programe
de
sntate
Preventia primara are drept scop limitarea incidentei bolilor prin controlul
cauzelor si factorilor de risc.Interventiile asistentei / nursei constau in educatie
pentru sntate ( regim de viata , regim alimentar, metode contraceptive,etc),
preventie specifica ( imunizari),prin vaccinari prevenirea sau chiar eradicarea
unor boli ( expl. Variola), elaborarea de programe educative ,protejarea
grupurilor poulationale cu risc,protejarea mediului ambiant.
Preventia secundara are ca scop vindecarea pacientilor si reducerea
consecintelor grave ale unor boli prin diagnostic si tratament precoce . Preventia
secundara include masuri disponibile pentru individ si pentru populatie , care
permit o interventie prompta si eficientaAceasta prevenire este aplicata intre
14

perioada dintre instalarea bolii si momentul normal al diagnosticului si are drept

tinta reducerea prevalentei bolii ( (prevalenta:numar de persoane bolnave la
momentul T/ populatia totala considerata). Preventia secundara se poate aplica
doar cazurilor de boala a caror istoric include o perioada de latenta care este
usor de identificat si tratat , astfel incat evolutia spre un stadiu grav al bolii sa
poata fi oprita.Expl : fenilcetonuria la nou-nascuti , daca este identificata la
naster si administrarea unei diete alimentare speciale permite dezvoltarea
normala a copilului.
Asistenta medicala/ nursa este implicata in descoperirea semnelor de boala la
timp , prin vizite la domiciliu , efectueaza ancheta epidemiologica a
evenimentului produs , completeaza si raporteaza aparitia bolii in registre de
evidenta ; asigura interventii de nursing in tratamentul bolii , adminsitreza
tratamentul prescris , supravegheaza regimul igieno-dietetic necesar si
urmareste evolutia bolii si semnaleaza medicului efectele tratamentului.
Preventia tertiara are ca scop reducerea evolutiei si complicatiilor unei boli
declarate , fiind un capitol important al medicinii terapeutice si de reabilitare .
Preventia tertiara consta in aplicarea de masuri care au ca scop reducerea
secchelelor , reducerea suferintei si promovarea adaptarii pacientilor la
conditiile unei boli incurabile ( ingrijiri de tip hospice, de ultim nivel); ingrijirile
tip hospice constau in servicii paliative la nivel institutional si / sau la domiciliu
si sunt servicii specializate acordate de furnizori de servicii de sntate
supraspecializati , cu competenta sau atestat in vederea alinarii suferintei fizice ,
acordarea suportului social , emotional sau spiritual.La Pascani in 2007 a fost
infiintata o sectie de ingrijiri paliative cu 50 paturi..In Romania aceste ingrijiri
sunt stipulate prin Ord,MSF nr.318/2003.
EDUCATIA PENTRU SNTATE
Educatia pentru santate are rol major in nursing si constituie principala
responsabilitate a asistentei medicale si prin acest mod este realizata preventia
primordiala , primara , secundara si tertiara .
Pe plan mondial OMS are ca obiectiv Sanatae pentru toti in secolul 21, care
pentru regiunea europeana se concretizeaza in :
Solidaritate pentru sanatete
Echitate in sntate
un start sanatos in viata
sanatatea tinerilor
sanatatea varstnicilor
imbunatatirea sanatatii mintale
reducerea bolilor transmisibile
reducerea bolilor netransmisibile
reducerea injuriilor datorate violentei si accidentelor
un mediu sigur si sanatos
un trai mai bun
15

reducerea pericolelor datorita alcoolului , drogurilor si tutunului

facilitati pentru sntate
responsabilitate multisectoriala pentru sntate
ingrijirile primare sector de sntate integrat
ingrijiri primare orientate spre familie ( nursa sa cunosca mediul in care traieste
bolnavul acasa , la locul de munca , mediul social
autoingrijirea
ingrijirile la domiciliu
scoala si mediul de munca
circuitul pacientului in sistem
rezultate de calitate in sistem ( politici nationale si profesionale , ingrijiri bazate
pe dovezi, sistem informational, satisfactia pacientilor
finantarea serviciilor de sntate si alocarea resurselor
dezvoltarea resurselor umane pentru sntate
cercetare si cunoastere in domeniul sanatatii
parteneriate pentru sanate
politici si strategii privind sanatatea pentru toti, pana-anul 2010

Conform Legii nr 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a

profesiei de moasa , precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania ,
Art .1 Profesia de asistent medical si profesia de moasa se exercita pe teritoriul
Romaniei , de catre persoane fizice , care au titlul oficial de asistent medical si
respectiv , titlul oficial de moasa .Aceste persoane pot fi :
Cetateni ai statului roman
Cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene , ai unui stat apartinad
Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene
Rude de gradul I aflate in intretinerea unui cetatean membru al UE , care
desfasoara legal activitati pe teritoriul Romaniei , indiferent de cetatenie
Rezidenti pe termen lung in statele UE , Spatiului Economic European sau al
Confederatiei Elvetiene
Conf. Art.2 , asistentul medical este asistent medical generalist sau asistent
medical de specialitate intr-un anumit domeniu de activitate , cu titlul oficial de
calificare certificat prin diplome .
Titlurile profesionale de asistent medical :
Asistent medical generalist
Asistent medical de ingrijiri generale de sanatate
16

Asistent medical de obstetrica-ginecologie

Asistent medical de pediatrie
Asistent medical de balneofizioterapie
Asistent medical de igiena
Asistent medical de igiena si sanatate publica
Asistent medical laborator clinic
Aistnt medical radiologie si imagistica
Asistent medical farmacie
Asistent medico-social
Asistent medical de nutritie si dietetica
Asistent medical de ocrotire
Asistent de balneofiziokinetoterapie si recuperare
Asistent medical de urgente medico-chirurgicale
Asistent de profilaxie stomatologica
Asistent igenist pentru cabinet stomatologic
Asistent pentru stomatologie /asistenta dentara
Persoanele care au dreptul de a profesa ca si asistent medical /moasa in
Romania ( art.1) trebuie sa detina titlul oficial de calificare(art.9,litera a) ,sa fie
apte din punct de vedere medical ( certificat de sanatate fizica si psihica)( litera
b), sa fie autorizate de Ministerul Sanatatii Publice ( litera c) si care nu au fost
condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra
umanitatii sau vietii ( cazier judiciar)( litera d).
Asitentul medical/moasa exercita profesia pe baza Autorizatiei de Libera
Practica ( art .10 ,aliniatul 2) emisa de MSP.pe baza urmatoarelor acte :
Titlurile oficiale de calificare
Certificatul de sanatate fizica si psihica
Certificatul de cazier judiciar
Avizul OAMMR
OAMMR ( Organizatia Asitentilor Medicali si Moaselor din Romania )
Asistentul medical / moasa isi desfasoara activitatea conform pregatirii
profesionale ,in sistem public sau privat, in cadrul echipei medicale sau
independent in sistemul ingrijirilor de sanatate.( art .11)Asistentul medical /
moasa nu sunt functionari publici( art .12) .Intreruperea activitatii profesionale
pe o perioada mai mare de 5 ani impune reatestarea competentei profesionale
prin OAMMR.( art.14)
Pregatirea asistentilor medicali generalisti , a moaselor si a asistentilor medicali
din alte specialitati se realizeaza prin urmatoarele forme de invatatamant:
(art.19) :
Invatamant superior medical de scurta si lunga duata
Invatamant sanitar postliceal , cu durata de 3 ani

17

Absolventul scolii sanitare postliceale este asistent medical cu studii postliceale

sau asistent medical generalist si detine certificat de absolvire. Absolventul
colegiului medical este asistent medical cu studii superioare de scurta durata sau
asistent medical generalist cu studii superioare de scurta durata si detine
diploma de absolvire, eliberata de Ministerul Educatiei Nationale , Ministerul
Educatiei si Cercetarii /Miniserul Educatiei , Cercetarii si Tineretului , pe cand
absolventul de invatamant superior medical de lunga durata este asistent
medical generalist cu studii superioare de lunga durata , respectiv moasa si se
certifica cu diploma de licenta eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii
/Ministerul Educatiei , Cercetarii si Tineretului si poate urma studii
postuniversitare .
Certificatul de asistent medical , diploma de asitent medical , respectiv diploma
de licenta mentioneaza competenta profesionala dobandita ( art.19,aliniatul 3).
Formarea continuua a asistentilor medicali / moaselor (art.25) se face in
institutii abilitate de Ministerul Sanatatii Publice.
OAMMR ( art.40) se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala a
asistentilor medicali si moaselor , neguvernamentala , de interes public,
apolitica , nonprofit avand ca obiect de activitate controlul si supravegherea
exercitarii profesiei de asistent medical / moasa cu drept de libera practica .
OAMMR colaboreaza cu MSP ( art 42) la elaborarea normelor specifice si a
reglementarilor privind profesiile de asistent medical/ moasa si asigura aplicarea
lor.( punctul 1,litera a), etc.

18

19