UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ISTORIE I FILOSOFIE

STUDII LICEN
CURS nr. 3
INVESTIGAIA
mijloc de obinere a informaiilor i de verificare a acestoraNoiuni
Investigaia este:
o activitate de cercetare i de studiere minuioas, efectuat cu scopul de a descoperi ceva.
Din perspectiva judiciara, aproape c nu exist fapt sesizata n care s nu se foloseasc
investigaia pentru a se identifica persoanele, stabili cauzele i mprejurrile, identificarea
autorilor, etc;
Investigaia este o metod operativ eficient de obinere a informaiilor i a datelor de interes, fiind
folosit frecvent in institutiile cu atributiuni in domeniul securitatii nationale, al ordinii si sigurantei
publice, in profesiunile liberale, etc., potrivit competenei i profilului lor de activitate, sens in care,
limitative vomexemplifica principalele situatii in care aceasta este folosita:
pentru identificarea i supravegherea persoanelor care pregtesc, comit sau au svrit
infraciuni;
pentru completarea unor date i informaii existente cu privire la sesizri, reclamaii,denunuri
ori plngeri cu caracter penal;
pentru gsirea i prinderea persoanelor urmrite n temeiul legii;
pentru gsirea obiectelor sau nscrisurilor urmrite n diferite cauze;
pentru identificarea cadavrelor sau persoanelor cu identitate necunoscut;
pentru identificarea bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural-naional;
pentru cunoaterea situaiei operative din sectoarele economice, locurile i mediile de interes
operativ;
pentru identificarea traficanilor i a locurilor n care sunt depozitate obiectele supuse
traficrii;
pentru depistarea deintorilor ilegali de arme, muniii, explozivi sau substane toxice;
pentru identificarea consumatorilor i a traficanilor de droguri;
naintea efecturii unor percheziii, a unor controale i aciuni poliieneti
cu ocazia cercetrii la faa locului n cazul svririi infraciunilor n care autorii sunt
neidentificai;
pentru prinderea persoanelor date n urmrire internaional.
Situaiile n care se folosete investigaia ca metod de obinere a informaiilor sunt mult mai
numeroase.
metod de verificare i completare a datelor operative detinute;
Clasificarea investigaiei
2.1.Dup subiect : investigaiile se pot efectua n legtur cu:
obiective;
locuri;
Curs nr 3

Page 1

medii;
persoane;
fapte i stri de fapt;
bunuri;
evenimente de interes;
2.2.Dup scop: investigaiile se efectueaz pentru:
identificare unor persoane ori bunuri;
pentru adocumenta un un eveniment, o imprejurare, etc;
2.3.Dup coninut :, investigaia mbrac o varietate de forme, n funcie de ntinderea datelor
care trebuie obinute din teren.
Investigaia simpl (sumar), cnd se urmresc anumite aspecte din
activitatea persoanei;
Investigaia tematic vizeaz obinerea de informaii cu privire la un anumit
domeniu de activitate sau cu privire la preocuparile unei persoane, mod de actiune intr-un anumit
loc/mediu de interes operativ;
Investigaia complex - prin acest tip de investigaie se urmrete obinerea
unor informaii variate i complete, prin care s se asigure cunoaterea sub toate aspectele a
persoanei, evenimentului, locului sau mediului vizat.
2.4.Dup modul de executare, investigaia poate fi:
Investigaia deschis(neconspirat) - se realizeaz prin contactul direct al
investigatorului cu domeniul ori persoana / sursele de informare, prin declinarea calitii sale i
abordarea deschis a problemelor care intereseaz.
Investigaia semiconspirat - se realizeaz prin ascunderea
calitii investigatorului sau a scopului urmrit prin investigaie.
Investigaia acoperit (conspirat) - se realizeaz prin ascunderea calitii
investigatorului, a obiectului i scopului urmrit.
Elementele investigaiei
Din coninutul, rezult c investigaia are urmtoarele elemente constitutive:
subiectul investigaiei - l constituie sectorul economic, locul, mediul, bunul,
persoana, fapta sau evenimentul n legtur cu care se efectueaz investigaia;
obiectul investigaiei - l constituie informaiile, datele sau indiciile
referitoare la subiectul investigaiei, datele care urmeaz a fi obinute sau imprejurarile ce trebuie
clarificate pe parcursul efecturii acesteia;
coninutul investigaiei - l reprezint datele i probele obinute de investigator;
sursele - folosite n procesul efecturii investigaiei. n timpul efecturii
investigaiei se folosesc toate categoriile de surse despre care investigatorul are cunotin i pe care
le poate contacta pentru a-i furniza informaii legate de subiectul investigaiei.
Intre sursele oficiale, publice, folosite pe parcursul efecturii investigaiei sunt urmtoarele:
evidenele Ministerului Afacerilor Interne;
evidenele Ministerului Public;
evidenele Ministerului Justiiei;
evidenele Direciei Generale a Penitenciarelor;
evidenele Ministerului Aprrii Naionale;
evidenele Ministereleor, ale Agentiilor Nationale, deconcentrate;
autoritatile publice judetene/locale, instituiilor sau societilor private;
Curs nr 3

Page 2

Arhivele Naionale.
3.1.Particularitile efecturii investigaiei
In obiective:
accesul i executarea activitilor specifice investigatorului se face numai cu
aprobarea conducerii instituiei;
pot fi consultate o serie de evidene specifice (resurse umane, tate de salarii,
fie de pontaj, condic de prezen etc.);
In mediul rural / locuri izolate:
spre deosebire de investigaia efectuat n aglomerrile urbane, unde condiiile
de pstrare a conspirativitii sunt mult mai bune, investigaia efectuat n mediul rural sau locuri
izolate se realizeaz n condiii mai dificile din urmtoarele considerente:
cetenii se cunosc foarte bine ntre ei;
existenta relaiile de rudenie i prietenie intr-un spatiu relative restrans;
reticenta locuitorilor in comunicarea cu persoanele straine de mediu/localitate;
secretul discuiilor se pstreaz foarte greu;
prezena n localitate a investigatorului este foarte repede sesizat;
cetenii sunt mult mai curioi i circumspeci.
Cu ocazia cercetrii la faa locului
Cercetarea la faa locului incumba si efectuarea unor investigatii de catre organele judiciare,
detectivi, etc., care creeaz acestora posibilitatea s perceap nemijlocit situaia locului unde s-a
svrit o infraciune i s stabileasc mprejurrile n care a fost comis.
Intre elementele de interes, se regasesc:
determinarea corect a locului faptei;
dinamica modificrilor la locul faptei;
identificarea martorilor oculari;
cercetarea si prelevarea tuturor categoriilor de urme;
4.Metodologia efecturii investigaiei
4.1.Pregtirea investigaiei
Investigaia judiciar se dispune i se efectueaz la:
sesizarea din oficiu;
la plngerea persoanei vtmate;
ca urmare a unui denunt privind pregatirea / svrirea unei fapte penale.
Investigaia judiciar se desfoar de ctre procuror si / sau ofierul de poliie judiciara desemnat.
n faza de pregtire, investigatorul:
ntocmeste un plan ce va cuprinde:
sinteza activitilor pregtitoare;
subiectul, continutul si modul de efectuare a investigatiei;
identific persoanele, obiectivele, locurile / mediile n
care se va efectua investigaia judiciar;
stabilete natura informaiilor ce vor fi cutate
cuocazia investigaiei;
evalueaza sursele potentiale pentru a obine datele i
informaiile cutate;
stabileste / identific persoanele care nu vor fi contactate cu
ocazia deplasarii in teren;
Curs nr 3

Page 3

Activitile ulterioare ale investigaiei judiciare sunt:

activiti de studiu i analiz a materialelor existente;
formularea ipotezelor si a varinatelor de lucru;
fixarea masurilor cu responsabilitati si termene intr-un plan.
4.2.Desfurarea investigaiei
Dup epuizarea fazei de pregtire i dup ce au fost studiate ultimele materiale obinute,
investigatorul se va deplasa n teren (domiciliu, reedin, loc de munc, mediu frecventat etc.), unde
va studia posibilitile concrete existente la faa locului nainte de momentul nceperii investigaiei,
prin confruntarea datelor cunoscute cu cele de la fata locului.
Pentru ca investigaia s se desfoare n bune condiii i pentru atingerea scopului propus, va trebui
s se respecte ntocmai principiile care guverneaza MTO;
Investigatorul trebuie s probeze o serie de caliti pe parcursul investigatiei:
uurina de a aborda si comunica cu persoane necunoscute;
modul inteligent de a purta si conduce discuiile pentru a obine
informaiile de care are nevoie;
s fie sociabil, respectuos, perspicace, s manifeste spirit de
observatie si tact pentru a rezolva orice situaie nou aprut;
s nu se arate prea entuziasmat atunci cnd sursa relateaz
aspecte care prezint interes.
4.3.Finalizarea i valorificarea investigaiei
Pe parcursul efecturii investigaiei, lucrtorul operativ intr n posesia unei multitudini de date i
informaii referitoare la problema sau persoana ce a constituit obiectul investigaiei. Aceste informaii
au valoare operativ dac se coroboreaza cu unele aspecte deja cunoscute i dac contribuie la aflarea
adevrului.
Investigatorul va elimina datele i informaiile lipsite de valoare operativ sau care nu au legtur cu
activitatea in sine, valorifica informaiile obinute in timp util si complet, n funcie de momentele
operative (organizarea de aciuni pentru capturarea urmriilor, percheziii domiciliare, ridicarea
corpurilor delicte, organizarea prinderii n flagrant,organizarea de controale i aciuni, etc.
OBSERVATIA
-mijloc de obinere a informaiilor i de verificare a acestoraObservatia - este cea mai veche metoda de studiere si cercetare a insusirilor si a starii psihice ale
persoanei, ale fenomenelor psihologice de grup care se manifesta intr-o comunitate data, utilizata att
n studiile de tip cantitativ, ct si n cele de tip calitativ.
Observatia - un act de urmarire si descriere sistematica a comportamentului si evenimentelor studiate
ce au loc n mediul social natural1. Metoda a fost consacrata in psihologie
Fenomenul globalizarii, libera circulatie a persoanei si a bunurilor raportat la nevoile sporite de
securitate si de siguranta publica si a persoanei, a dat o noua conotatie metodei consacrate de stiinta
care se ocup cu studiul proceselor i al particularitilor psihice, astfel, observatia din perspectiva

1 Definire BRAINSTER si colab. (1995);

Curs nr 3

Page 4

studiilor de securitate constituie un mijloc dinstinct a obtinere a informatiilor, dar, poate fi parte
integranta in verificarea si / sau certificarea celor obtinute / detinute pe alte cai.
Clasificare
1.1.Dupa tipul observatiei:
observatia spontana - in contextul vietii cotidiene;
observatia stiintifica - actiune deliberata in realizarea unui scop determinat, circumscrisa
unor ipoteze de lucru, avand reguli precise si verificate;
1.2.Functie de obiectivele urmarite:
1.2.1.Dupa scopul investigatiei:
1.2.1.1.observatia exploratorie;
1.2.1.2.observatia de diagnostic;
1.2.1.3.observatia experimentala;
Dupa gradul de implicare a observatorului:
observatia externa (nonparticipativa);
observatia participativa;
1.4. Dupa gradul de structurare:
1.4.1.observatie structurata ;
1.4.2.observatie nestructurata ;
Observatia exploratorie - cand nu se detin informatii suficiente despre realitatea ce urmeaza a fi
investigata ;
Observatia de diagnostic este specifica diagnozei psihosociale ;
Observatia experimentala - cand se declanseaza procese de schimbare sociala ;
Observatia externa (nonparticipativa) - se recomanda cand incadrarea investigatorului in grupul sau
colectivitatea-tinta este dificila, inadecvata ori imposibila ;
Observatia participativa - presupune integrarea investigatorului in grupul / mediul / colectivitate,
pentru o perioada de timp, in scopul unei cunoasteri in profunzime, de tip calitativ.
Observatia participativa se defineste prin cateva caracteristici :
confera autenticitate;
surprinde obiceiuri, moduri de actiune, interactiuni de grup, intre grupuri si
comunitate, credinte, trairi, etc;
Conditionari in sarcina investigatorului:
sa respecte normele de convietuire si obiceiurile colectivitatii investigate;
sa nu lase impresia ca este o autoritate si sa nu joace rolul de conducator sau
sfatuitor;
sa nu socheze prin vocabularul utilizat, prin cunostintele sale sau prin
vestimentatie;
sa nu forteze realizarea cunoasterii;
sa inregistreze cat mai fidel datele empirice;
sa manifeste interes egal fata de toti membrii comunitatii respective, pentru a
castiga increderea lor;
Prsonalitatea investigatorului observator trebuie sa vizeze coordonate caracteristice si psihocomportamentale precum:
tenacitatea;
echlibru psihic;
simtul moral;
spirit de observatie;
Curs nr 3

Page 5

rabdare;
onestitate;
sint justitiar;
echilibru emotional;
autocontrol;
mobilitatea proceselor nervoase superioare;
rigurozitatea judecatilor si rationamentelor.
Identitatea investigatorului poate fi dezvaluita :
Total ;
Partial ;
Deloc ;
Gradul de implicare a investigatorului in viata grupului / comunitatii poate varia, implicand o pozitie
de neutralitate sau una de membru activ sau care graviteaza in jurul acestuia.
Observatia structurata este o metoda cantitativa, riguroasa si sistematica si se in cazurile actelor si
faptelor de abuz si neglijare la adolescenti in vederea realizarii diagnozei psihosociale.
Observatia nestructurata se realizeaza sub forma observatiei participative si are relevanta in
surprinderea mediului de viata, interactiunea grupului, stabilirea unor vectori de relatie, mod de
comunicare, de asigurare materiala, financiara, preocupari, etc.
Din perspectiva judiciara, observatia realizata prin mijlocirea investigatorului permite obtinerea,
completarea, verificarea si valorificarea datelor operative privitoare la:
manifestari de conduita: comportamente individuale si colective surprinse in context natural,
activitati de joc, de invatare sau de munca, actiunile si interactiuni umane cotidiene, etc;
aspecte legate de comunicarea interpersonala: limbaj verbal si nonverbal, calitatea
comunicarii, formarea si transmiterea mesajelor, etc., ;
aspecte referitoare la mediul social: conditii materiale si de locuit, sistemul de relatii, etc.;
2.Avantajele observaiei
ofera informatii intr-o perioada scurta de timp;
confera grad mare de autenticitate;
permite obtinerea unor informatii inacesibile prin alte metode si mijloace;
permite constructii proprii investigatorului si spatiu corespunzator realizarii scopului;
posibilitati multiple de valorificare, functie de criterii precum:
evenimentele cheie, cnd sunt prezentate si interpretate evenimentele majore fara a se tine
cont de ordinea n care au avut loc;
context, fiecare loc n care a avut loc observatia, constituind un studiu de caz de care se va
tine cont n analiza;
persoanele, ca indivizii sau grupuri, in sistem observational integrat dar cu raspunderi
personale;
procesele / datele observatiei, permit luarea de deciziei, rezolvarea de problemei;
problema - cheie, cnd rezultatele observatiei permit solutionarea problemei.
Bibliografie:
Constituia Romniei i Legea 473/2004 privind planificarea aprrii, Strategia naional de
aprare a Romniei;

Curs nr 3

Page 6

STRATEGIA NAIONAL DE APRARE A RII PENTRU PERIOADA 2015 2019

O Romnie puternic n Europa i n lume http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf;
Lahneman, William J.; Gansler, Jacques S.; Steinbruner, John D. i Wilson, Ernest J. III
(2006), The Future of Intelligence Analysis. Final Report, Center for International and
Security Studies at Maryland;
Lahneman,William J. (2010), The Need for a New Intelligence Paradigm, n International
Journal of Intelligence and CounterIntelligence;
Frunzeti, Teodor, dr. ZodiaN, Vladimir, Enciclopedie Politic i Militar (studii strategice i
de securitate), Bucureti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2007;
http://www.oss.net/dynamaster/file_archive/030201/ca5fb66734f540fbb4f8f6ef759b258c/NA
TO%20OSINT%20Handbook%20v1.2%20-20Jan%202002.pdf [iunie 2010];
Oprea Gabriel, Onior, Constantin, Timofte, Radu, Romnia Integrare i securitate,
Bucureti, Editura Balcanii i Europa, 2005;
C.N.S.A.S. SECURITATEA, Structuri cadre Obiective si metode, Vol. I (19481967),
Redactor: Marcel POPA Coperta: Mircia DUMITRESCU Tehnoredactor: Diana TATU;
C.N.S.A.S. SECURITATEA, Structuri cadre Obiective si metode, Vol. II (19571989),
Redactor: Marcel POPA Coperta: Mircia DUMITRESCU Tehnoredactor: Diana TATU;
http://elisabetastanciulescu.blogspot.ro/2010/09/metode-si-tehnici-de-cercetare.html
Elemente de asistenta sociala, Cristian Bocancea si George Neamtu, Iasi, Editura Polirom,
1990.

Curs nr 3

Page 7