CELE 7 REGULI DE VIATA ALE LUI PARACELSUS

REGULA NR.1:
Imbunatateste-ti starea de sanatate Pentru a face acest lucru, trebuie sa respiram cat mai
des cu putinta, profund si ritmic, umplandu-ne plamanii cu aer proaspat. Bea in fiecare zi, cu
inghitituri mici, apa. Mananca multe fructe si mesteca mancarea cat poti de mult. Evita
alcoolul, tutunul si medicamentele in afara cazului in care nu urmezi vreun tratament pentru
vreo afectiune. Baia zilnica este un obicei pe care il datorezi propriei tale demnitati.
REGULA NR. 2:
Alunga din spiritul tau orice idee de pesimism, de resentiment, de ura, de plictiseala, de
tristete, de razbunare sau de saracie, in ciuda tuturor motivelor pentru care ele ar putea
exista Fereste-te de oamenii care sunt viciosi, josnici, dezaprobatori, lenesi si barfitori; evita
de asemenea oamenii care sunt vanitosi sau vulgari, pe cei care au o capacitate naturala
inferioara de intelegere sau pe cei ale caror subiecte de conversatie sunt senzualiste.
REGULA NR. 3:
Fa cat mai mult bine cu putinta Ajuta orice persoana care s-ar putea afla in nevoie, insa
niciodata sa nu ai o slabiciune pentru cineva mai mult decat trebuie. Trebuie sa ai grija de
energia proprie si sa eviti formele inutile de sentimentalism.
REGULA NR. 4:
Uita orice ofensa, sau mai bine, straduieste-te sa te gandesti la binele si bunastarea celui mai
mare dusman al tau Sufletul tau este un templu care nu trebuie sa fie niciodata corupt de
ura. Suntem cu totii fiinte minunate care sunt calauzite de o voce interioara. Ai in vedere insa
faptul ca aceasta voce nu iti va vorbi deodata. Este nevoie sa te pregatesti pentru ea in timp,
distrugind straturile suprapuse ale vechilor comportamente, ganduri si greseli care iti apasa
sufletul. Sufletul este divin si perfect in sine, insa lipsit de putere din cauza metodelor
imperfecte pe care i le-ai furnizat pentru manifestarea sa.
REGULA NR. 5:
Retrage-te in fiecare zi intr-un loc unde nimeni nu te poate deranja, cel putin pentru jumatate
de ora Stai cat mai confortabil cu putinta, cu ochii pe jumatate inchisi si fara sa te gandesti
la nimic. Acest lucru intareste puternic creierul si spiritul si te pune in contact cu energiile
bune. In aceasta forma de meditatie si tacere, ne pot veni idei stralucite, capabile sa ne
schimbe intreaga existenta. In cele din urma, toate problemele tale vor fi rezolvate victorios de
vocea interioara care te va ghida in acele momente, impreuna cu constiinta ta. Acesta este
diamantul de care vorbea Socrate.
REGULA NR. 6:
Mentine o tacere absoluta asupra tuturor chestiunilor personale Ca si cum ai fi facut un
juramant solemn, abtine-te de a expune celorlalti, chiar si celor mai intimi prieteni sau rude,
ceea ce gandesti, auzi, stii, inveti, suspectezi sau descoperi. Cel putin pentru o perioada de
timp, ar trebui sa fii o casa cu ziduri sau o gradina inchisa. Aceasta este o regula de mare
importanta.
REGULA NR. 7:
Niciodata sa nu te temi de oameni sau de ceea ce ar putea aduce ziua de maine.
Sa ai un suflet puternic, curat si totul se va arata a fi cum nu se poate mai bine. Niciodata sa
nu te gandesti la tine ca fiind slab sau singur deoarece in spatele tau se afla armate puternice
pe care nici nu ti le poti imagina nici chiar si in cele mai indepartate visuri .
Daca iti ridici moralul, atunci nu va exista niciun rau care sa te atinga. Singurul dusman
de care trebuie sa te temi esti tu insuti. Teama si neincrederea in viitor sunt mamele tuturor
esecurilor si aduc cu ele dezastru.

Daca studiezi cu atentie oamenii care au noroc, vei vedea ca aplica in mod intuitiv o
mare parte din aceste reguli. Este adevarat ca multi oameni care se bucura
de prosperitate nu sunt neaparat buni in sensul strict al cuvantului, insa poseda
multe din virtutile mentionate in aceste 7 reguli.

Cele 7 legi ale Universului

Exist 7 legi fundamentale ale Universului. Faptul c nu le tii nu te las fr responsabilitate.
Dac le vei cunoate s-ar putea ca ele s te ajute s nu faci gre eli, s aduci armonie n via a
ta i s fii fericit.
1. Legea pustietii
Dac ai nevoie de pantofi noi, arunc-i pe cei vechi. Dac ai nevoie de haine noi, gole te- i
dulapul. Trebuie de bunvoie s renuni la stereotipuri. Tot ce este nou va veni atunci cnd vei
scpa de tot ce este vechi n viaa ta.
2. Legea circulaiei
Fii gata s pierzi ceea ce i aparine, pentru a primi ceea de ce ai nevoie.
3. Legea imaginaiei
nainte de toate trebuie s dai libertate imagina iei tale. Descrie ziua perfect din via a ta i nu
i povesti nimnui, dect persoanei n care ai ncredere. Pstreaz descrierea undeva pe
aproape i n timpul liber recitete-o.
4. Legea talentului
Omul poate s ating apogeul dezvoltrii personale doar prin gndirea, intui ia i imagina ia
sa.
5. Legea druirii i a primirii
Dac oferi ceva, vei primi n schimb de zeci de ori mai mult. Dac prime ti binecuvntare este
bine s o mpari cu cei din jur. Dac ai calit i deosebite i nu le folose ti, atunci jigne ti pe
cel Suprem. Dac vei profita din plin de ceea ce ai i vei drui i celor din jur, atunci vei ob ine
i mai multe n viaa ta.
6. Legea zeciuielii
Universul i va lua ntotdeauna ceea ce i apar ine. Asta este o lege a sus inerii. Niciodat nu
tii cnd ceea ce i-a fost luat i se va ntoarce napoi. Banii sunt doar o obi nuin . Ceea ce ai
oferit i se poate ntoarce napoi poate printr-o nou prietenie sau nsnto ire.
7. Legea iertrii
Dac nu poi s ieri pe cei din jurul tu, nu vei fi niciodat fericit. Dac sufletul tu este plin de
invidie, iubirea nu i va gsi loc n el. Trebuie s scapi de sentimentele negative care te
distrug din interior i nu i dau linite.

Piperul Cayenne - un condiment - medicament

GENERALITATI
Piperul Cayenne sau Piperul rosu, este un produs extras din Ardeiul Cayenne un ardei iute
din clasa Capsicum Frutescens,originar din Guyana.
Piperul Cayenne este o pudra aromata usor amaruie, cu gust foarte iute si culoare rosie
asemanatoare cu boiaua dar de cateva ori mai iute, calitatile lui sunt cunoscute de mii de ani,
este folosit in toata lumea ca si condiment-medicament benefic in numeroase afectiuni, este
apreciat pentru efectele sale de imbunatatire a circulatiei sangelui si de detoxifiere a
organismului.

Piperul rosu se obtine prin uscarea si macinarea fina a pulpei si semintelor ardeiului Cayenne i
se spune piper datorita iutimii sale si pentru ca este folosit in special uscat si macinat sub
forma de pudra.
PRINCIPII ACTIVE SI PROPRIETATI
Cu toate ca este cunoscut ca si condiment datorita numeroaselor utilizari in bucatarie, piperul
cayenne este o planta medicinala apreciata ca si un antioxidant extrem de puternic impotriva
bacteriilor si radicalilor liberi.
Piperul rosu este bogat in calciu si potasiu, contine vitamina - C, A, vitamine din
grupul vitaminic B -, capsaicina - substanta activa care ii confera iutimea, capsaicina nu are
gust si nici miros, este un analgezic si un antiinflamator puternic folosit in tratatarea a
numeroase afectiuni.
Pudra rosie Cayenne este apreciata pentru efectele antioxidante,- antiiritante,- antiseptice,antibacteriene,- detoxifiante,- antivirale, are sicapacitatea de a distruge agentii patogeni.
BENEFICII PENTRU SANATATE
Piperul rosu, renumit ca si condiment, este mai putin cunoscut pentru calitatile sale
tamaduitoare,- se poate utiliza adaugat in tincturi si ceaiuri sau se gaseste inclus in creme si
unguiente care se aplica pe locurile dureroase -, folosit regulat poate preveni si trata
numeroase probleme de sanatate.

creste imunitatea organismului,- datorita continutului mare de vitamina A si de vitamina

C un antioxidant puternic,
este un calmant al durerilor si ajuta la mentinerea sanatatii sistemului osos,
ajuta digestia, detoxifica intestinele si combate constipatia,
previne formarea gazelor intestinale,
stimuleaza metabolismul datorita capsaicinei, ingredient care ajuta la topirea excesului
de grasimi pe care il transforma in energie si totodata scade pofta de mancare, fiind eficient
in curele de slabire,
stimuleaza secretia de saliva, foarte importanta pentru o digestie buna,
intareste si fortifica sistemului imunitar,
combate stresul,
scade colesterolul din sange,
stimuleaza circulatia sangelui,
are capacitatea de incalzire a corpului, ajuta procesul de transpiratie si de eliminare in
mod natural al toxinelor,
combate raceala, tusea, durerile de gat, starile febrile, ajuta la dizolvarea si eliminarea
mucozitatilor in exces cauzate de raceala,
combate ateroscleroza prin prevenirea formarii cheagurilor de sange, si are grija de
sanatatea inimii,
reduce si regleaza nivelul zaharului din sange fiind benefic pentru persoanele care
sufera de diabet,
regleaza si mentine tensiunea arteriala in limite normale,
benefic in calmarea spasmelor musculare, reumatism, artrita, dureri articulare,
inflamatii.
RECOMANDARI
Piperul rosu nu trebuie consumat in stare pura si in exces, se recomanda consumul cu
moderatie si numai in amestec cu alte alimente sau bauturi, ori folosit ca si condiment.

Piperul rosu consumat in exces poate produce efecte adverse asupra rinichilor, poate provoca
iritatii daca ajunge in zona ochilor, a narilor.
Piperul rosu se poate achiziona din magazinele naturiste, se poate consuma periodic prin
condimentarea a diferite preparate pe care le pregatim in bucatarie,- fripturi, salate de cartofi,
oua, cartofi prajiti, tocanite, ciorbe si supe picante etc.
Pentru o dieta de slabire este bine sa se consulte medicul specialist care va stabili dozajul
corect si durata dietei.
CONTRAINDICATII
Piperul nu este recomandat persoanelor care sufera de afectiunii gastro-intestinale,
ulcer, din cauza gustului picant care poate provoca efecte adverse, gravidelor, mamelor
care alapteaza, aroma si gustul picant se transfera in lapte, persoanelor care se trateaza cu
aticoagulante.

Pcate capital

(n latin peccatum mortiferum) este un pcatconsiderat de biseric

fundamental i din care ar izvor toate celelalte pcate. [1]
n Biblie
n Cartea Proverbelor (Mishlai), regele Solomon afirma c ase lucruri urte Domnul, i
chiar apte i snt urte:[2]

Privirea trufa.
Limba mincinoas.

Minile care vars snge nevinovat.

O inim care scornete planuri viclene.

Picioarele care se reped s fac rul.

Un martor neltor care spune minciuni.

Cel care seamn discordie ntre frai.

n timp ce numrul este de apte, lista difer n mod considerabil de cea tradi ional, numai
mndria fiind menionat pe ambele liste.
Alt list, din Epistola ctre Galateni (Galateni 5:19-21), include apte pcate ceva mai
tradiionale, dei lista e ceva mai lung dect apte: adulterul, sexul n afara cstoriei,
necuria, lascivitatea, idolatria, vrjitoria, ura, certurile, rivalit ile pornite din orgoliu sau
invidie, furia, mpotrivirea, rscularea, ereziile, invidiile, omorurile, be iile, lcomia de mncare
i butur i alte lucruri asemntoare cu acestea. [3] Deoarece apostolul Pavel afirm c cei
care fac aceste lucruri nu vor moteni mpria lui Dumnezeu ele sunt n mod curent numite
drept pcate de moarte mai degrab dect vicii capitale.
Evoluia listei tradiionale[modificare | modificare surs]

Imagine alegoric despre inima omeneasc drept prad a celor apte pcate capitale, fiecare
fiind reprezentat de un animal (n sens orar: broasc = avariia; arpe = invida; leu=
furia; melc = lenea; porc = mbuibarea; capr = pofta; pun = mndria).
Conceptul actual al celor apte pcate de moarte este legat de scrierile clugrului din secolul
al IV-lea Evagrie Ponticul, care meniona opt gnduri rele n limba greac:[4]

(gastrimargia) mbuibarea.
(porneia) prostituia, sexul n afara cstoriei.

(philargyria) avariia.

(hyperphania) hybrisul - n Filocalia, termenul este redat drept respect

pentru sine.

(lyp) tristeea - n Filocalia, acest termen este redat drept invidie, adic a te
ntrista de norocul altuia.

(org) furia.

(kenodoxia) lauda de sine.

(akdia) acedia - n Filocalia, acest termen este redat drept depresie.

Ele au fost traduse n latina utilizat de cre tintatea occidental (in principal datorit scrierilor
lui Ioan Casian[necesit citare]), devenind astfel parte din tradiia occidental a piet ilor sau a
devoiunilor catolice:[5]

Gula (mbuibarea)
Fornicatio (sexul n afara cstoriei, pofta)

Avaritia (avariia/lcomia)

Superbia (hybrisul, mndria)

Tristitia (ntristarea/disperarea)

Ira (furia)

Vanagloria (mrirea de sine)

Acedia (acedia)

Aceste gnduri rele pot fi organizate n trei grupuri: [5]

apetitul pentru satisfacerea dorinelor trupe ti (mbuibarea, sexul n afara cstoriei i

avariia)
irascibilitatea (furia)
intelectuale (mrirea de sine, tristeea, mndria i descurajarea)

n anul 590, la ceva mai mult de dou secole dup ce Evagrie scrisese lista, Papa Grigore I
cel Mare a revizuit aceast list pentru a reda cele mai obi nuite apte pcate capitale, prin a
comprima tristeea/disperarea cu acedia, mrirea de sine cu mndria, i prin a adaug invidia.

[6]

n ordinea folosit att de Papa Grigorie cat i de Dante Alighieri n poemul su epic Divina
Comedie, cele apte pcate de moarte sunt:
1. luxuria (desfrul/pofta)[7][8][9]
2. gula (mbuibarea)
3. avaritia (avariia/lcomia)
4. acedia (acedia/descurajarea/apatia spiritual)
5. ira (furia)
6. invidia (invidia)
7. superbia (mndria)
Identificarea i definirea celor apte pcate capitale de-a lungul istoriei a fost un proces destul
de schimbtor, iar ideile cu privire la ce cuprind pcatele respective au evoluat de-a lungul
timpului. n plus, ca rezultat al schimbrilor semantice:

pofta a fost substituit n loc de luxuria n toate privinele, cu excepia numelui [necesit citare]
socordia (apatia spiritual) a fost substituit n loc de acedia

Aceast list revizuit este cea folosit de Dante. Procesul de schimbare semantic a fost
facilitat de faptul c trsturile de caracter nu erau numite n mod colectiv, fie ntr-o manier
coeziv fie una codificat, n cadrul Bibliei; alte scrieri literare i ecleziastice au fost consultate
n locul ei drept surse din care putea fi extrase defini iile. [necesit citare] Partea a II-a a Divinei
Comedii, Purgatoriul, a fost cu siguran cea mai cunoscut surs ncepnd cu Renaterea.
[necesit citare]

Catehismul actual al Bisericii Catolice menioneaz aceste pcate n limba latin: superbia,
avaritia, invidia, ira, luxuria, gula, pigritia seu acedia, traduse ca mndrie, avariie, invidie,
furie, poft, mbuibare i apatie spiritual/acedia .[10] Fiecare din cele apte pcate capitale i
are opusul su corespunztor n cele apte virtu i sfinte (numite uneori virtuiile contrarii). n
ordine respectiv, cele apte virtui sfinte
sunt umilina, drnicia, buntatea, rbdarea, castitatea, moderaia i hrnicia.
Conform bisericii[modificare | modificare surs]
Conform Bisericii cretine, pcatele capitale sunt n numr de 7:

Mndria
Iubirea de argini (zgrcenia i aviditatea, avariia)

Desfrnarea

Invidia sau pizma

mbuibarea

Mnia

Lenea.

Lista celor apte pcate mortale a fost revizuit de Papa Grigore I cel Mare n secolul VI i
apoi a fost popularizat n Evul Mediu de ctre Dante Alighieri, n Divina Comedie, partea I,
Infernul.[11]Pcatele capitale sunt o serie de fapte ce se opun virtu ilor cardinale, a a cum
pcatele mpotriva Duhului Sfnt se opun virtu ilor teologice. Denumirea de capitale nu
exprim aici gravitatea lor, cci, n cazuri concrete, ele pot fi pcate u oare, ci faptul c aceste
pcate sunt izvorul sau capetele din care ies alte multe i felurite pcate. Ele sunt mai curnd
nclinri stabile, vicii, patimi, dect acte pctoase. [12]
Teologii consider c lenea aduce slbirea puterilor suflete ti i trupe ti, lipsa de cele
trebuincioase vieii, ndemn la furt, pricin de ceart i uitare de Dumnezeu.
Un pcat din punct de vedere religios trebuie s ndeplineasc 2 condiii de baz:
o condiie ar fi ca pcatul s fie svrit n mod voit, con tient
a doua condiie ar fi ca pcatul s fie fcut de bun voie, nesilit de nimeni.

n luna martie 2008, Biserica Catolic a actualizat lista pcatelor capitale, adugnd apte noi
pcate i a publicat lista n ziarul Vaticanului, LOsservatore Romano: [11]
1. Distrugerea mediului nconjurtor
2. Experimentele tiinifice a cror natur moral este discutabil
3. Manipulri genetice care duc la alterarea ADN-ului
4. Consumul sau traficul de droguri
5. Injustiia social care duce la srcie
6. Avortul
7. Pedofilia
Acestea nu nlocuiesc vechea list, ci se adaug acesteia ca noi forme ale pcatului social.

Cele patru virtui cardinale

Prudena[modificare | modificare surs]
Prudena (n latin prudentia) dispune raiunea practic spre a discerne, n orice circumstan ,
binele adevrat i a alege mijloacele potrivite pentru a-l nfptui. n mod concret pruden a
const n discernmnt, adic n capacitatea de a deosebi adevrul de fals i binele de ru,
demascnd -prin aceast virtute- adevrurile false (adesea greu de identificat) aprofundnd
ceea ce se vede. Omul prudent deci nu este cel nehotrt, precaut, ovitor, ci din contra e cel
ce tie s decid cu realism sntos i nu se las atras de entuziasme u oare. Ea nu se
confund cu timiditatea sau frica, nici cu duplicitatea sau disimularea. Este numit i auriga
virtutum : ea conduce celelalte virtui indicndu-le regula i msura.
Justiia[modificare | modificare surs]

Iustitia

Justiia (n latin iustitia) const n voina constant i ferm de a da lui Dumnezeu i

semenilor ceea ce li se cuvine i deci, prin ea n elegem i executm ceea ce e bine n fa a lui
Dumnezeu, a noastr i a semenilor notri. E cea mai important dintre virtu ile cardinale
pentru c "cine practic justiia e just precum El [Hristos] este just" (1Giovanni 3,7), n timp ce
"cine nu practic justiia nu e de la Dumnezeu" (1Giovanni 3,10), dup cum zice Sf. Ioan.
Dup Platon individul just e cel al crui suflet e ghidat de o viziune a Binelui, cel a crui ra iune
guverneaz pasiunea i ambiia prin asemenea viziune. Atunci i numai atunci sufletul e
armonios, puternic, frumos i sntos. Faptele sunt juste dac sus in aceast armonie.
Tria[modificare | modificare surs]

Fortitudo
Tria (n latin fortitudo) asigur, n dificulti, fermitatea i constana n cutarea binelui. Tria
e capacitatea de a rezista n condiii de adversitate, de a nu te descuraja n fa a greut ilor, de
a persevera n drumul perfecionrii, de a merge nainte, fr a te lsa nvins de lene, de
laitate, de fric. Tria se opune lipsei de curaj care, dup cum nva Toma de Aquino, este
defectul celui ce nu ajunge la nlimea propriilor posibilit i, adic nu se exprim n
plenitudinea posibilitilor sale, oprindu-se n fa a obstacolelor sau mul umindu-se s conduc
o existen mediocr.
Cumptarea[modificare | modificare surs]

Temperantia
Cumptarea (n latin temperantia) modereaz atragerea plcerilor sensibile i ne face
echilibrai n folosirea materiei. Dac omul, ca i animalul, ar urma liber propriile instincte, ar
sfri prin a deveni sclavul dorinelor i pasiunilor sale, fiind c partea animal a omului e
foarte sensibil la degenerare i la abuz, dac nu e controlat n mod constant. E necesar
atunci un angajament ascetic, care s antreneze voin a i inteligen a spre a evita i evalua
ceea ce poate duna. Anume aceast autoeducare a voin ei este virtutea cumptrii.