Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raspunsuri Orl Dc. PDF
Raspunsuri Orl Dc. PDF
7.
Examenul auzului (formula acumetric).
Acumetria fonica(cu vocea) presupune examinarea functiei auditive cu vocea vorbita.
Pentru examen e nevoie de o sala izolata acustic cu lung de 6-10 m.
Medicul va solosi vocea soptita(in N este perceputa la 6 m), vocea de conversatie(20 m) si
Vocea strigata(200m). Bolnavul trebuie sa stea cu urechea examinata spre medic, iar pe
Cealalta sa o astupe cu degetul.
Acumetria instrumentala-examinarea functiei auditive pe cale osoasa si aeriana
2
Cu ajutorul diapazoanelor din otel in forma de U, care dupa lovire emit un sune
T de o anumita frecventa.
Proba Rinne(compararea duratei perceptiei auditive pe cele 2 cai: aeriana si osoasa),
Proba Weber(determina lateralizarea sunetului), proba Schwabach(determina durata perceptiei
Sunetului transmisa pe cale osoasa), proba Gelle(determina mobilitatea scaritei).
8.
Examenul audiometric.
Pentru efectuarea acestui examen este necsar un ap- audiometru, compus din
:generatorul de sunete de dif frecvente, modulatorul intensitatii sunetului,
2 casti-telefoane(una pentru transmisia sunetelor pe cale osoasa si cealalta pe cale aeriana).
Rezultatele obtinute in timpul examenelor pot fi inregistrate sub forma de grafic-audiograma,
Care are drept scop determinarea localizarii procesului patologic in analizatorul auditiv.
9.
Examenul aparatului vestibular.
Include: anamneza, care elucideaza prezenta sau absenta vertijului, ametelii,
Deregl de echilibru,mai ales in miscarea de rotatie a capului.;
Inspectia: nistagmusul, asimetria tonusului muscular,
Probele: indexului, rotatorie, mersul in linie dreapta
10. Traumatismele urechii externe i a timpanului.
Cel mai supus traumatismelor este pavilionul urechii.
Simptomatologia: durere, hemoragii, plag cu implicarea pericondrului i
A cartilajului n ntregime. Leziunile conductului auditiv extern sunt diverse. Traumaii acuz durere
De intensitate diferit, hemoragie. Tratamentul presupune calmarea durerii,
Oprirea hemoragiei.
toaleta plgii;
aplicarea suturilor pe plaga produs acum 6 ore;
antibiotice, antiinflamatoare, analgezice.
In urma loviturilor pavilionului e posibil formarea othematomului, care n
Dimensiuni nu prea mari se poate resorbi de sine stttor dup bagijonarea cu
Tinctur de iod de 5% i aplicarea unui pansament steril compresiv. Atunci cnd
Othematomul are dimensiuni mari, se va efectua puncia cu evacuarea sngelui
i a chiagurilor, badijonarea cu soluie de iod de 5% i aplicarea pansamentului
Compresiv. n othematomul infectat se practic incizii prin care se elimin
Coninutul abcesului i se prescriu antibiotice, proceduri fizioterapice.
Arsurile i degeraturile urechii externe de asemenea necesit un ajutor de
Urgen. Simptomul principal este durerea. Tratamentul include msuri terapeutice
Generale (combaterea durerii cu antinevralgice, sedative) i locale (nchis cu
Pansament steril; deschis sub aciunea razelor solux). Flictenele se deschid.
11. Fracturile stncii osului temporal.
Simptomatologia: oc, cu pstrarea cunotinei, hemoragie, licvoree
Auricular, echimoze nregiunea auricular, mastoidian, perforarea membranei
Timpanice. n fracturile transversale i oblice labirintul este distrus n ambele
Segmente (cohlee i vestibul), inducnd o surditate de percepie total i tulburri
De echilibru. n fracturile longitudinale labirintul poate fi cruat.
Tratamentul: msuri antioc, ser antitetanic, sedative.
Vibraia, zgomotul, schimbrile brute de altitudine, anoxia relativ,
Acceleraiile liniare i unghiulare prin aciunea lor asupra analizatorului acusticovestibular
Provoac tulburri de auz i de echilibru. Semnele clinice - hipoacuzie,
Dureri, vertij, vom, greuri.
Legatura dintre urechea medie si gat, tub numit Trompa lui Eustache. Lichidul, care
In mod normal curge, in caz de raceala se acumuleaza in urechea medie. Bacteriile sivirusurile
Se dezvolta in urechea medie si cauzeaza infectia urechii.
Aceasta conditie se intalneste cel mai des la copiii mici, pentru ca in cazul lor,
Trompa lui Eustache este mai scurta si se poate bloca mai usor decat la copiii mari sau adulti.
Simptoame:
Febra
- secretia care se scurge din ureche este subtire si galbena. Daca secretia contine si
Sange asta denota faptul ca timpanul s-a rupt
- scaderea apetitului, varsaturi, irascibilitate
- tulburari ale somnului
- este posibila pierderea auzului.
Simptomele acumularii de secretie includ:
- pocnete, tiuituri sau senzatia de plenitudine sau presiune in ureche.
Copiii adesea au dificultati in descrierea simptomatologiei. Copiii isi freaca urechile in
Incercarea de a-si usura suferinta
- pierderea auzului. Copiii care isi pierd auzul pot parea visatori sau neatenti,
Parand tafnosi sau irascibili
- ameteala si pierderea echilibrului
- otita medie supurata este acumularea unei secretii in urechea medie, fara infectie.
Copilul poate sa nu prezinte simptomatologie de boala, dar secretia poate determina
Pierderea auzului sau senzatia de "ureche infundata".
Boala apare de regul pe leziunile tegumentelor
Conductului auditiv extern produse de gratajul cu chibritul, cu acul, cu degetul,
Sau este declanat de baia n ap poluat, sau apare pe fondul unei otite medii
Pruriginoase.
Flora microbian, care infecteaz tegumentele pavilionului i conductului,
Este reprezentat, n ordinea frecvenei, de stafilococul piocianic, proteus,
Streptococ, colibacili. Excesul de sebum i stagnarea cerumenului pot favoriza
Exacerbarea virulenei saprofite locale. Factori favoriznd locali sunt eczemele
Constituionale, reaciile alergice locale determinate n special de pulverizrile
Medicamentoase. Factori favorizani ai maceraiilor locale sunt cldura, dopurile
De vat, bolile de piscin, supuraia urechii mijlocii. Factorii favorizani generali
Diminueaz rezistena organismului. Printre acestea se numr: diabetul zaharat,
Tuberculoza, surmenajul accentuat, convalescena, alergia
Furunculul conductului auditiv extern este situat la
Nivelul conductului cartilaginos i respect poriunea sa osoas unde nu exist
Foliculi pilosebacei. Durerea apare de timpuriu, iradiaz n hemicraniu i
Se exacerbeaz n timpul micrilor de masticaie. Bolnavul, n funcie de etapa
Evolutiv a furunculului, acuz o stare general alterat i insomnii provocate
De durere. Din punct de vedere funcional, bolnavul poate avea i o uoar
Hipoacuzie, n cazul cnd furunculul produce o obstrucie mai accentuat a
Conductului. Se mai nregistreaz febr i frisoane. Se recomand bi auriculare
Cu soluii antiseptic (alcool boricat), cu antibiotice: Penicilin, Aureocicline, Cloramfenicol. La
Tratamentul local se va aduga un tratament general susinut de autovaccin,vitaminoterapie,
fizioterapie.
21. Mastoidita.
Mastoida face parte din osul temporal al craniului. Poate fi palpata ca o
Proeminenta osoasa posterior si usor superior lobului urechii.
Contine spatii mici pline cu aer (celule aeriene). Este conectata cu urechea medie,
Si astfel atunci cand exista o colectie lichidiana in urechea medie, este prezenta o
8
. Unele cazuri implica microorganisme similare celor implicate in OMA (S. Pneumoniae, H.
Influenzae);
Altele pot fi atribuite S.aureus si bacililor gram-negativi, inclusiv Pseodomonas.
24. Otita medie cronic: clasificarea, tabloul clinic,
Profilaxia i dispensarizarea.
Se cunosc 4 forme de OMC:
- benign: mezotimpanit, otoree benign, otoree tubar, OMC - simpl;
- malign: epitimpanit, otoree fetid, OMC propriu-zis, OMC Colesteatomatoas;
- mezoepitimpanit sau epimezotimpanit;
- OMC la bolnavii care anterior au suportat o intervenie chirurgical
Pe ureche, iar otoreea i hipoacuzia persist i l deranjeaz pe bolnav.
OMC simpl se caracterizeaz printr-o otoree mucopurulent, hipoacuzie
De transmisie. Starea general nu este alterat. Otoscopic se determin o
Perforaie larg antero- sau posteroinferioar
Mpars tenza a timpanului; puroi
Filant i pstrarea inelului timpanic. Prin perforaie uneori se vede
Mucoasa promontoriului, care este
Infiltrat, ngroat.
Profilaxia acestei forme de OMCS const n condiii decente de via,
Alimentaie normal; tratamentul adecvat i la timp al otitei medii acute, profilaxia
Bolilor infecioase, tuberculozei; asanarea focarelor cronice de infecie i
Asigurarea unui tratament adecvat al bolnavilor cu boli cronice: diabet zaharat,
Alergie, nefropatii, hepatite
25. Tratamentul conservator i chirurgical al otitelor medii cronice.
Permeabilizarea tubei auditive prin administrarea n nas a vasoconstrictoarelor:
Naftizin, Galazolin, Efedrina sau Adrenalin 0,1% de cteva
Ori pe zi.
3. Toaleta c.a.e. i a cavitii timpanice cu mee sau tampoane de vat
Sterilizat. Dup aceea se fac instilaii sau chiar splaturi auriculare, efectuate
Zilnic sau chiar de cteva ori pe zi.
4. Folosirea local a diverselor medicamente cu efect dezinfectant, astringent,
Antiseptic, antibacterian, antifungic, bactericid, cicatrizant, hemostatic
Nitrofurai (Furacilin) se utilizeaz extern - 1 comprimat la 1 ooml de ap.
Verde de Briliant, soluie alcoolic de 1%.
Tinctur de glbenele. Aplicaii locale pe locurile lezate.
Tinctur de propolis.
Tratament general: proceduri fizioterapice-unde ultrascurte, vitaminoterapie,
Calmante, antihistaminice.
Antibiotice dup rezultatul antibiogramei i aprecierea sensibilitii
Microbiene la antibiotice
10
26.
11
Tratamentul va fi conservator i chirurgical, n primele dou forme Congestiv i exsudativ-excepional, conservator: antibiotice, antiinflamatoare,
Antiedemice, antihistaminice, regim la pat, n caz de indicaii -paracentez.In
Formele supurativ i necrotic - chirurgical - mastoidotomie sau evidarea
Petromastoidian n funcie de forma otitei (acut sau cronic) care a cauzat
Labirintit. Se asociaz i tratamentul medicamentos.
28. Labirintita supurat: etiopatogenie, tabloul clinic i tratamentul.
Labirintita reprezinta inflamatia labirintului urechii (sistem de cavitati si canale ce formeaza urechea
interna)
Si determina pierderea echilibrului. Situat in stanca osului temporal, labirintul se afla in legatura cu
urechea medie,
Cu sistemul nervos central si cu meningele.
Labirintita se manifesta prin aparitia vertijelor, insotite de greturi,
Varsaturi si o stare generala de rau.
Vertijul este o senzatie subiectiva de deplasare a obiectelor din jur si a propriei persoane, ce poate fi
resimtita
Ca o instabilitate usoara, mergand in cazurile grave pana la senzatia puternica de rotire.
Labirintita poate afecta una sau ambele urechi. In marea majoritate a cazurilor, episodul acut dureaza
Intre cateva zile si cateva saptamani. Recuperarea spontana este preponderenta; totusi, recurenta est
E obisnuita, in special in primii 5 ani dupa primul episod. In cazuri rare, episodul poate dura cateva
luni sau chiar ani.
Pierderea functiei vestibulare si/sau auzului ca urmare a labirintitei bacteriene este severa si
permanenta.
Labirintita poate surveni la orice varsta, desi o incidenta crescuta se inregistreaza la pacientii de 40
ani
Labirintita supurata este consecinta unei otite medii (otita seromucoasa),
Caracterizata prin prezenta unei efuziuni lichidiene in spatele timpanului,
Din cauza careia pacientul acuza o senzatie de plenitudine auriculara si o
Reverberatie anormala a propriei voci. Labirintita supurata poate antrena
Distrugerea timpanului sau o mastoidita (inflamatia mastoidei os situat in spatele urechii).
TRATAMENT - unele medicamente sunt indicate pentru combaterea vertijelor si greturilor
: antihistaminice, anticolinergice (scopolamina) si antiemetice
- sedativele sunt prescrise pentru calmarea bolnavului (benzodiazepina, etc)
Tratamentul chirurgical
In cazuri rare, o interventie chirurgicala se impune pentru drenarea colectiei purulente
Din urechea medie sau pentru indepartarea unui colesteatom.
29. Otita medie exsudativ.
Otita medie acut este o boal produs de bacterii sauvirui, care apare n general ca
Urmare a unei infecii atractului respirator superior.
Acuzele i simptomele se schimb n funcie de stadiul de boal:
Stadiul nti: inflamaia exsudativ (1-2 zile): febr de 39-40 grade,
n cazurile grave frison, n cazul copiilor uneori apare durerea occipital, rigiditatea cervical.
Durerea este puternic, pulsatil, mai accentuat noaptea, dect ziua.
Osul de dup urechi, mastoidul, este dureros la presiune. n sincronitate cu pulsul
Se percep zgomote auriculare surde, acuitatea auzului scade.
Faza a doua: Faza de delimitare (3-8 zile): Secreia purulent deobicei ptrunde prin
Timpan spre meatul auditiv.
Ca urmare durerea cedeaz i bolnavul devine afebril. Dac la nceputul bolii am ntrodus un
tratament
12
13
14
Meningial.
B. Sindromul de hipertensiune intracranian: cefalee, vrsturi,
Bradicardie, somnolen, tulburri psihice, tulburri respiratorii,
Convulsii, tulburri oculare, ameeli, acufene, iritaie meningial.
C. Sindromul de localizare. Apare de obicei mai trziu fiind condiionat
Fie de edemul cerebral din vecintatea abcesului, fie de o compresiune
La distan. Tulburrile motorii se localizeaz de partea opus leziunii.
Afazia este simptomul principal. Ea poate fi anamnestic, motorie,
Senzitiv, parafazic (nu numete corect obiectele), alexic, agrafic.
Se constat dereglri psihice - psihoza acut.
4. Perioada terminal depinde de forma clinic i tratamentul aplicat.
Dac clinic abcesul evolueaz acut i bolnavul nu este operat, moartea
Poate surveni fie prin encefalit difuz, fie prin deschiderea abcesului
n ventriculul lateral.
Tratamentul presupune sanarea chirurgical a focarului osteitic cauzal,
Descoperirea cu drenarea sau enucearea abcesului, combaterea infeciei i
Redresarea strii generale.
39. Abcesul cerebelos otogen.
Abcesul cerebelos este o colecie de puroi n substana cerebelului. Aceste
Abcese se ntlnesc cu mult mai rar dect cele cerebrale. Pot fi localizate anterior,
Cnd infecia provine din labirint; i posterior n localizarea infeciei n sinusul
Lateral afectat.
Sindromul de supuraie este asemntor cu cel din abcesul cerebral, cu
Deosebire c slbirea este nc mai accentuat. n ceea ce privete febra,
Leucocitoza, VSH i modificrile lichidului cefalorahidian, acestea sunt adesea
Identice.
Sindromul de hipertensiune intracranian este precoce i mai accentuat
Dect n abcesul cerebral. Cefaleea este mai vie, cu sediu posterior, nsoit de
Redoarea cefei, vrsturi, greuri, bradicardie mai precoce i mai accentuat.
La simptomele enumerate se mai adaug tulburrile generate de compresiunea
Cilor motorii n protuberant, bulb i mduva superioar cu paraplegie, schimbri
Patologice ale reflexelor, dizartrie, paralizii ale diverilor nervi cranieni, cel mai
Des fiind afectat nervul oculomotor extern i comun.
Sindromul de localizare:
tulburri de atitudine (bolnavul se clatin, cade napoi i de partea
Bolnav, mers ebrios);
tulburri ale micrilor active: hipermetrie;
tulburri ale micrilor pasive - scade tonusul musculaturii de partea
Bolnav - "mini moarte" (Thomos);
tulburri vestibulare: vrsturi, greuri, nistagmus spontan, care persist
i dup distrugerea labirintului, se observ pe partea bolnav, este
Trector, schimbtor, lent, amplu.
n faza terminal a abceselor cerebeloase se nregistreaz i o serie de
Tulburri bulbare: ale pulsului, respiraiei, disfagie, hiperestezia feei, diminuarea
Sau abolirea reflexului cornian i tulburri pupilare.
Tratamentul. Drenarea coleciei, combaterea infeciei, redarea strii
Generale, sanarea focarului otic.
40. Tratamentul i profilaxia complicaiilor intracraniene otogene.
Tratamentul chirurgical include: paracenteza, antrotomia, mastoidotomia
Cu sau Iar deschiderea foselor craniene (medie i posterioar); evidarea
17
Etmoidului formeaz peretele lateral (extern) al foselor nazale, iar peretele lateral Peretele medial al orbitei. Etmoidul are legturi cu planeul sinusului frontal, cu
Sinusul maxilar, situat inferior, i cu sinusul sfenoidal, situat posterior.
Sinusul sfenoid este situat deasupra rinofaringelui, naintea apofizei bazale a
Occipitalului i posterior de fosele nazale. Are n medie un volum de cea 7-8 cm3.
I'eretele anterior al sinusului vine n raport cu cavitatea nazal i cu etmoidul.
Orificiul de drenare a sinusului sfenoid se afl pe acest perete n poriunea
Nazal, n spatele cornetului superior. Peretele posterior vine n raport cu fosa
Cerebral posterioar. Cel superior are raporturi cu:
- glanda pituitar (hipofiza) din eaua turceasc;
- hiasma optic;
- bandeletele olfactive;
- partea antero-intern a lobului frontal.
43. Caracteristica mucoasei foselor nazale i sinusurilor paranazale.
Mucoasa nazal (pituitar) este de tip:
A) respirator:
epiteliu cilindric ciliat i stratificat;
corion din esut conjunctiv lax;
glande mucoase i seromucoase.
A) olfactiv, situat n meatul nazal superior. Epiteliul mucoasei olfactive
Conine celule:
bazale, cu funcie de substituie sau regenerare a epiteliului i
esutului aezat pe o membran bazal foarte subire, care desparte
Epiteliul olfactiv de corion;
de susinere;
senzoriale.
Corionul este format din esut conjunctiv n care se gsesc capilare sanguine,
Capilare limfatice i fibre nervoase amielinice.
Vascularizarea nasului i a sinusurilor paranazale este foarte abundent,
Deoarece se efectueaz din dou surse - artera carotid extern i artera
Carotid intern. Artera carotid extern, prin ramurile sale: facial, numit i
Maxilara extern i artera sfenopalatin, numit i artera maxilar intern, i
Artera carotid intern prin ramura sa - artera oftalmic - anastomozeaz,
Asigurnd alimentaia arterial a nasului i a sinusurilor paranazale.
Reeaua venoas a nasului este bine dezvoltat. Venele nasului duc sngele
n vena facial, iar ultima se vars n vena
Jugular intern. Vena unghiular se
Anastomozeaz cu vena oftalmic care
Strbate sinusul cavernos.
44. Vascularizarea arterial a nasului i sinusurilor paranazale.
Importana n clinic.
Vascularizarea nasului i a sinusurilor paranazale este foarte abundent,
Deoarece se efectueaz din dou surse - artera carotid extern i artera
Carotid intern. Artera carotid extern, prin ramurile sale: facial, numit i
Maxilara extern i artera sfenopalatin, numit i artera maxilar intern, i
Artera carotid intern prin ramura sa - artera oftalmic - anastomozeaz,
Asigurnd alimentaia arterial a nasului i a sinusurilor paranazale. Astfel se
Explic epistaxisul frecvent, de divers grad, i hemostaza dificil, iar prin prezena la
Nivelul poriunii antero-inferioare a septului nazal, a petei vasculare Kissellbach Hemoragiile nazale
19
20
banale: - la debut se manifesta prin:cefalee, frisoane stranuturi, astenie mialgii, secretii nazale apoase,
obstructie nazala, hiposmie-anosmie. - in stadiul urmator secretia devine mucopurulenta, iar
simptomatologia generala scade in intensitate.Boala evolueaza de cele mai multe ori spre vindecare
completa. Rareori se poate complica cu: sinuzite, otite, faringite, laringotraheobronsite, complicatii
oculare. Tratamentul consta in administrarea de antiinflamatoare( ibuprofen,diclofenac, etc.)
Antitermice ( paracetamol), antalgice, antialergice, dezinfectante nasofaringiene( instilatii nazale
de picaturi de vasoconstrictoare de 2-3 ori pe zi), antiseptice locale, vitaminoterapie, inhalatii,
aerosoli. In caz de suprainfectie se administreaza antibiotic, de preferinta dupa efectuarea
antibiogramei din secretiile nazale. Tratamentul igienodietetic presupune repaus la pat in camera
aerisita,alimentatie usoara,bai calde la piciare.
51.Rinita cronic: etiologie, clasificarea, tabloul clinic, tratamentul.
Se disting urmatoarele grupe de rinite cornice
Clasificare: - rinita cronica banala: catarala, hipertrofica, atrophic
- rinita cronica specifica din bolile infectocontagioase
- rinita cronica micotica.
Rinoscleromul, rinitele micotice, rinitele cronice specifice, rinitele alergice,
Polipoza nazala, rinitele vasomotorii dupa evolutie pot fi considerate rinite cronice.
Tabloul clinic depinde de forma rinitei, de varsta bolnavului, de tratamentul
Aplicat si se caracterizeaza prin obstructie nazala, rinoree, hiposmie, algie de divers
Grad, uscaciune in nas (rinita atrofica banala si ozena), miros fetid din nas (ozena).
Tratamentul este profilactic, medicamentos si chirurgical.
Tratamentul conservator se va efectua in caz de rinite cronice forma
Calaraia, forma hipertrofica faza congestiva, forma hipotrofica banala, forma
Litrofica simpla si ozena.
Tratamentul conservator include:
- anticongestionante (Nafazolina, Oximetazolina, Zetrizolina);
- instilatii cu solutii dezinfectante de Colargol 2%;
- aspirarea secretiilor;
- spalaturi nazale cu solutie fiziologica de 0,9%;
- aerozol cu cortizon;
- emoliente si protectoare ale mucoasei nazale;
- Finazol circa 0,5 cm unguent de 3-4 ori pe zi in fiecare fosa nazala;
- Mentoclar, inhalatii: intr-un vas cu 0,5 litri apa fierbinte (65C) se introduc
2,5-5 ml (0,5-1 lingurita) Mentoclar. Bolnavul acopera capul cu un
Prosop si inhaleaza vaporii adanc cu gura deschisa sau prin nas timp
De 5-10 min. Procedura se repeta de 2-3 ori pe zi.
- cure sulfuroase in statiunea Govora sau Slanic-Moldova;
- excluderea factorilor nocivi.
52.Ozena (rinita atrofic ozenoas): etiologie,
Diagnosticul diferenial cu rinita atrofic, tratamentul.
Rinita cronica atrofica ozenoasa (ozena) Rinita cronica atrofica ozenoas aapare mai frecvent la
femei, cu debut in perioada pubertatii. Afecteaza mai des rasa galbenain etiologia bolii au fost
elaborate mai multe teorii ( anatomice, fiziologi ce, infectioase, metabolice,
traumatice)Simptomatologie: obstructie nazala, senzatie de uscaciune, rinoree purulenta cronica
fetida, cacosmie initial subiectiva apoi obiectiva,cefalee.La examinarea ORL se observa la nivelul
foselor nazale cruste de culoare verde murder, fetide, mucoasa nazala este atrofiata, fragila; fosele
nazale sint largi.Evolutia rinitei cronice atrofice ozenoase poate fi descendenta, cuprinzind faringele,
laringele, traheea.Tratamentul medical in rinita cronica atrofica vizeaza:1.modificarea troficitatii
mucoasei nazale prin: aerosoli cu apa de mare, apa termala, apa iodata; aeroterapie aplicarea de
substante caustice chimice( glicerina iodata 1%), vitaminoterapie( vit. A, E, D2, PP) 2. Modificarea
22
Senila: manifestata prin hidroree (secretie nazala apoasa, abundenta) indusa de frig;
Indusa de stres;
Corticosteroizi topici
Antihistaminice:
23
Schi, motociclism etc). La barbati traumele nazale se intalnesc mai des decat la
Femei.
Simptomatologia. Bolnavii prezinta diverse plangeri in functie de forma
Raumatismului si alte circumstante. Simptomele pot fi locale si generale. Cele
Generale se manifesta prin: dureri, slabiciuni, paloarea fetei, hemoragii etc. In
Raumatisme grave simptomatologia este mult mai accentuata si mai periculoasa.
Bolnavii in aceste cazuri suporta o comotie cerebrala, lipotemie.
Din simptomele locale mentionam: epistaxis, tumefactie, echimoze. Plaga
Are o forma zdrobita, taiata, piramida nazala deformata, mai ales in fractura
Oaselor nazale. La unii bolnavi se poate constata emfizem subcutanat, crepitati
Osoase etc. Prin rinoscopia anterioara se exploreaza starea foselor nazale.
Acestea pot fi permeabile ori obturate cu cheaguri de sange; septul nazal poat
Fi deplasat ca unnare a traumei sau hematomului. Lezarea sau turgescent
Cornetelor nazale poate provoca obstruarea foselor nazale. Un simptom importan
Constituie scurgerea de lichid cefalorahidian din fosele nazale.
Pentru precizarea diagnosticului este necesar sa se faca radiografia nasului
Din fata si din profil. Multitudinea de simptome pot fi incluse in trei sindroame: dureri, hemoragii,
Dereglari functionale. Acuitatea acestora determina tactica medicala.
Tratamentul are ca scop combaterea socului, hemoragiei, prelucrarea plagii.
Aceste manipulari vor fi efectuate de catre medicul O.R.L. de garda, impreuna
Cu chirurgii ori alti specialisti de garda. Insa, in majoritatea cazurilor, examenul
Primar al acestor bolnavi este efectuat de catre medicul de familie si deci el va fi
Acela care va acorda asistenta medicala de urgenta. Este important de a retine ca
Prelucrarea plagii trebuie facuta cat mai devreme posibil, cat mai econom si mai
Amplu. Folosind diverse manevre extra- si intranazale, se vor repune in pozitie
Anatomica normala capetele osoase sau cartilaginoase fracturate.
59.Osteomielita acut a maxilarului la sugar.
Osteomielita sugarilor si copiilor mici este cauzata de obicei de infectii rinogene si otice:
Rinitele supurate si sinuzitele se complica cu osteomielita, deoarece cavitatile sinusale
Nefiind dezvoltate, osul poate fi invadat mai usor
In maxilare sunt implantati dintii, care foarte frecvent au focare septice acute si cronice si
pot astfel insamanta osul; maxilarele au rapoarte stranse cu cavitatea bucala, fosele nazale,
sinusurile maxilare, de la care infectia se poate propaga la os; maxilarele sunt acoperite in
mare parte cu o mucoasa aderenta, astfel incat leziunile septice traumatice sau patologice pot
infecta direct osul; maxilarele sufera o serie de procese de transformare continua, prin formarea s
i eruptia dintilor, astfel incat terenul devine favorabil pentru apelul infectiilor generale.
60.Sinuzitele acute: etiopatogenie, clasificarea.
Sinuzita acuta dureaza de obicei sub patru saptamani. Ea se manifesta ca o infectie a
tractului respirator superior, in general de origine virala. Suprafetele tesuturilor distruse
din punct de vedere viral sunt, dupa aceea, infectate de bacterii, cel mai des acestea fiind
Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Moraxella catarrhalis precum si Staphylococcus
aureus.
Alti patogeni de tip bacterial includ specii de streptococi, bacterii anaerobe si, mai rar, bacterii
negative din
perspectiva retinerii unor anumite substante (ce au rol important in indicatorii ph-ului). In mod
normal
organismul este rezistent la streptococi si alte bacterii, dar in conditii de imunitate scazuta acestea
pot produce infectii in sinusuri. O alta posibila cauza a sinuzitei pot fi problemele stomatologice
care afecteaza sinusul maxilarului. Episoadele acute ale sinuzitei pot fi cauzate uneori de infectii ale
ciupercilor.
26
Pacientii ce sufera de diabet sau alte deficiente ale sistemului imunitar (cum ar fi virusul HIV)
au risc crescut de a suferi de episoade recurente de sinuzita acuta.
61.Inflamaia acut a sinusului maxilar.
Este o boala conditionata de inflamatia mucoasei sinusului maxilar.
Simptomatologia. Bolnavii acuza o senzatie de plenitudine nazosinuzala,
De tensiune, durere localizata la nivelul fosei canine, hemifetei. Durerea are un
Caracter periodic, cu intensitate si durata diferita, provocata de nevrita infiamatorie
Trigeminala. Acumularea exsudatului in sinus de asemenea poate genera durere.
Dereglarile de olfactie (hiposmia) sunt o consecinta a afectarii terminatiilor
Nervoase ale nervului olfactiv si a insuficientei respiratiei nazale care micsoreaza
Aportul aerian al moleculelor odorivectoare. Bolnavii au o voce nazonata, ca
Urmare a edemului, infiltratiei si hipertrofiei cornetelor nazale.
Rinoscopic se stabileste ca mucoasa nazala este hiperemiata, edematiata,
In fosa nazala (proces unilateral) sau in fosele nazale (proces bilateral), in meatul
Nazal mijlociu - acumulari de puroi de culoare galben-verzuie, mai abundente
Dimineata la trecerea in pozitie ortostatica.
Obstructia nazala, consecinta a congestiei mucoasei, infiltratiei si edemului
Ei, duc la blocarea meaturilor. La inceput obstructia nazala este unilaterala, apoi
Devine bilaterala. Insuficienta respiratiei nazale este mai accentuata noaptea,
Din care cauza bolnavii au un somn nelinistit si de scurta durata. Acesti bolnavi
De multe ori trec la respiratie bucala. Hiperemia si congestia mucoasei nazale duc
la ruperea capilarelor, urmata
De epistaxis. Functional la acesti bolnavi se stabileste insuficienta respiratorie
Nazala uni- sau bilaterala, hiposmie, hipoacuzie, lacrimatie, fotofobie si hipogNezie. Simptome generale: febra, cefalee, nevralgii ale fetei, inapetenta, tuse.
Deosebim cateva forme clinice de sinuzita maxilara:
Sinuzita rinogena (rinopatica) si odontogena.
Forma catarala, exsudativa seroasa, supurata, alergica, osteitica, ulceroNecrotica, proliferativa.
Forma supraacuta, acuta si subacuta.
Diagnosticul diferential se va face cu:
- Sinuzita maxilara cronica.
- Sinuzita etmoidala acuta si cronica.
- Sinuzita frontala acuta.
- Sinuzita sfenoidala acuta.
- Nevralgia trigemino-faciala esentiala.
- Corpi straini nazali ignorati.
- Chistul paradentar.
- Gingivoperiostita maxilara.
Sinuzita maxilara acuta poate sa evolueze spre: vindecare; cronicizare;
Complicare.
Tratamentul are ca scop combaterea durerii, febrei, atenuarea congestiei
Mucoasei nazale. Se vor administra antibiotice, in functie de antibiograma,
Antihistaminice, antiinflamatoare. Sunt indicate procedurile fizioterapice: inhalatii,
Raze ultraviolete si de frecventa inalta.
62.Inflamaia cronic a sinusului maxilar.
Sinuzita maxilara cronica
Este o inflamatie cronica a mucoasei sinusului maxilar. Se intalneste cu
Aceeasi frecventa la ambele sexe. Majoritatea datelor statistice arata ca peste
40-60% din totalul sinuzitelor cronice sunt maxiloetmoidite.
27
Etiopatogenia.De cele mai multe ori aceasta forma de sinuzita maxilara est
e generata de actiunea mai multor factori favorizanti cum ar fi: vegetatiile adenoide,
adenoidita acuta si cronica, rinitele acute si cronice, deviatia de sept nazal, avitaminoza,
tulburarile metabolice, conditiile structural-anatomice ale cavitatilor sinusurilor maxilare,
scaderea imunitatii locale si generale, noxe de productie etc. In majoritatea cazurilor sinuzita
maxilara cronica se instaleaza dupa o rinita sau sinuzita maxilara
Acuta netratata sau tratata insuficient, sub influenta altor factori nocivi.
Simptomatologia. Bolnavii acuza cefalee accentuata din partea sinusului
Afectat, obstructie nazala, rinoree purulenta cu un puroi gros, galben sau verde.
Rinoscopia anterioara stabileste o rinoree uni- sau bilaterala franc purulenta pe
Planseul fosei nazale sau in meatul mijlociu.
Diagnosticul se bazeaza pe analiza foarte minutioasa a anamnezei, tabloul
Clinic, rezultatelor rinoscopiei, metodelor auxiliare de investigatie descrise i
Sinuzitele acute. Tratamentul este dificil, deoarece fortele de rezistenta ale organismului
Sunt diminuate, modificarile mucoasei, iar uneori si cele ale peretilor ososi, devin
Ireversibile. Se cere o atentie deosebita in aprecierea justa a rolului altor factori
In evolutia bolii si anihilarea actiunii lor (cariesul dentar, alergia, devierile de sept
Nazal, patologia nazofaringelui, prezenta altor boli, dezechilibrul imunologic etc)
Tratamentul medical este acelasi ca si in sinuzitele acute. Suplimentar se
Efectueaza drenarea sinusului cu un tub de polietilena (Edinac) prin care se pot
Face spalaturi sinuzale cotidiene.
Scopul principal al tratamentului chirurgical consta in deschiderea sinusului,
Indepartarea tuturor modificarilor patologice locale si formarea unei stome largi
Cu fosele nazale pentru eliminarea libera a continutului patologic al sinusului.
Tratamentul chirurgical se poate efectua prin metode endoscopic
Microchirurgicale si prin metode chirurgicale radicale.
Prin metode endoscopice microchirurgicale se efectueaza punctionarea
Unui chist, ablatia unui granulom, deschiderea larga a sinusului maxilar la nivelul
Meatului inferior cu drenaj temporar larg. In aceste cazuri este utilizata tehnica
Medicala respectiva: sinusoscopul, microscopul etc.
Prin metode chirurgicale radicale se deschide larg sinusul maxilar afecta
Se chiureteaza si se inlatura toate procesele patologice si se efectueaza o anasto63.Frontita acut i cea cronic.
Frontita acuta Constituie o afectiune inflamatorie acuta a mucoasei sinusului frontal.
Etiopatogenia este comuna cu cea a sinuziteor descrise anterior.
Tabloul clinic si evolutia bolii. Bolnavii acuza insuficienta respiratorie
Nazala uni- sau bilaterala in functie de raspandirea procesului inflamator; senzatie
De plenitudine, de tensiune intranazala si frontoorbitopalpebrala; eliminari nazale,
Uneori abundente, de diferit caracter.
Rinoscopic se constata ca mucoasa nazala este infiltrata, hiperemiata si
Edematiata. In meatul nazal mijlociu este puroi, cornetele nazale sunt marite in
Volum. Frontita acuta, ca si celelalte sinuzite, poate evolua spre vindecare,
Cronicizare sau poate genera complicatii.
Tratamentul este medicamentos. Se administreaza antibiotice, antiseptice,
Anticongestionante, antiflogistice, antialergice si analgezice. Pentru evitarea
Complicatiilor se va aplica un tratament mixt, medico-chirurgical, prin practicarea
Trepanopunctiei sinusului frontal.
Frontita cronica
Este o afectiune cronica caracterizata printr-o inflamatie cronica a mucoasei
Cavitatii sinusului frontal care dureaza mai mult de 3 luni.
Factorii predispozanti si etiopatogeni sunt comuni cu ale altor forme
28
De sinuzita.
Tabloul clinic se manifesta prin respiratie nazala insuficienta, cefalee,
Dureri in regiunea sinusului afectat, rinoree mucopurulenta, purulenta franc. La
Palparea tegumentelor peretelui anterior si anteroinferior se stabileste sindromul
Algic. Endonazal se observa reducerea impermeabilitatii fosei sau a foselor nazale
(daca procesul este bilateral), prezenta secretiilor purulente in meatul nazal
Mediu, tumefactiei si hiperemiei mucoasei nazale.
La precizarea diagnosticului, in afara de anamneza, se va lua in considerare
Tabloul clinic si rezultatele investigatiilor suplimentare (radiografia, tomografia
Computerizata etc). Punctia sinusului frontal, ca de altfel si cateterizarea lui,
Confirma sau infirma diagnosticul.
64.Etmoidita acut i cea cronic.
Inflamatie acuta a sinusurilor etmoidului. Etmoidita atinge mai ales copiii intre 2 si 4 ani.
Ea este datorata unei infectii rinofaringiene care urca in canalele prin care sinusurile
comunica cu fosele nazale. Ea se traduce printr-o afectare grava a starii generale (febra, deprimare)
, o scurgere de puroi prin nas, un edem progresiv al pleoapelor incepand cu unghiul intern al ochiului.
Infectia risca sa evolueze rapid, intinzandu-se in jurul globilor oculari (risc de cecitate ulterioara)
sau catre meninge si creier. Copilul trebuie sa fie spitalizat de urgenta. Tratamentul se bazeaza pe
administrarea de antibiotice pe cale intravenoasa.
Etmoidita cronica
Este o boala cronica conditionata de inflamatia cronica a mucoasei celulelor
Sinusului etmoidal.
Semnele subiective:
durere in regiunea unghiului internai orbitei;
insuficienta respiratorie nazala de diferit grad;
hiposmie, hipoacuzie;
rinoree mucopurulenta sau purulenta franc;
tensiunea intranazala si in regiunea proiectiei etmoidului;
cefalee, incapacitate de munca, insomnie, inapetenta.
La palparea regiunii sinusului etmoidal (la compresia cu degetul pe osul
Lacrimal, pe partile moi ale unghiului intern al orbitei) se stabileste hipersensibilitate.
Rinoscopic se constata ingustarea lumenului foselor nazale din cauza
Hipertrofiei, infiltratiei si edemului cornetelor nazale. Puroiul se depisteaza ori in
Meatul nazal mijlociu, ori superior si in rinofaringe.
Diagnosticul se bazeaza pe anamneza, tabloul clinic si pe rezultatele
Examenului paraclinic.
Tratamentul poate fi medical si chirurgical, si are ca scop restabilirea
Respiratiei nazale, combaterea durerii, administrarea preparatelor antiinfectioase
(antibiotice), antihistaminice, vitamine.
Indicatii pentru interventii chirurgicale servesc complicatiile orbitale,
Endocraniene, polipoza nazala, toxiinfectiile la distanta, esecul tratamentului
Conservator.
65.Complicaiile intraorbitale ale sinuzitelor, cile de rspndire a infeciei
Complicatiile orbitare ale sinusitelor progreseaza in urmatoarea ordine:
- Celulita priorbitara (edem palpebral)
- Celulita orbitara
- Abces subperiostal
Abces orbitar
Tromboza de sinus cavernos
Infectia sinusala se poate extinde usor la nivelul ochiului, deoarece
29
ce pot amenina viaa. De regul, severitatea depinde de microorganismul care a cauzat infecia
i de vrsta persoanei, precum i de starea general de sntate a organismului n momentul infectrii.
67.Cauzele obstruciei nazale i influena ei n dezvoltarea copilului.
Sindromul de obstructie nazala se manifesta clinic prin: jena in respiratia nazala
(daca obstructia este unilaterala) sau respiratie bucala (daca obstructia este bilaterala),
nas infundat, sforait nocturn iar la copiii mai mari se poate constata hipoosmie
(perceperea redusa a mirosurilor) si rinolalie inchisa (voce nazonata).
Cauzele acestui sindrom pot fi datorate fie unor afectiuni ale foselor nazale,
fie unor afectiuni ale rinofaringelui.
La copil, cauzele obstructiei nazale ar fi urmatoarele:
malformatii congenitale nazale (atrezie narinara, coanala);
rinitele acute (gonococice, luetica)
adenoiditele acute;
vegetatiile adenoide (polipii);
traumatismele nazale;
corpii straini nazali;
rinitele cronice;
alergia nazala;
hemangioamele, limfoangioamele nazale;
fibromul nazofaringian.
Cea mai frecventa cauza de obstructie nazala cronica la copii este
prezenta vegetatiilor adenoide; intr-adevar in unele cazuri, dupa excizia
vegetatiilor adenoide (mai des daca se efectueaza la varste mici, sub 1 an) acestea se pot reface.
Dar nu sunt excluse nici celelalte cauze posibile; se poate sa fie vorba despre o rinita alergica
(inflamatia mucoasei nazale cauzata de alergia la diversi alergeni).
68.Tumorile benigne i maligne ale nasului si sinusurilor paranazale
Tumorile nasului si sinusurilor paranazale se clasifica in tumori
Benigne, tumori intermediare si tumori maligne.
Tumorile maligne ale nasului si sinusurilor paranazale sunt rare,
Fiind estimate la mai putin de 0,5% din toate tumorile organismului si la mai
Putin de 0,5% din toate tumorile cailor aerodigestive superioare
TUMORILE BENIGNE ALE NASULUI SI SINUSURILOR
PARANAZALE
Tumori benigne ale tesuturilor moi
Papilomul este o tumora epiteliala benigna, cu potentialul cel mai
Mare de degenerare maligna. De cele mai multe ori are aspect pediculat,
Localizat pe tegumentul vestibulului nazal sau pe mucoasa nazala, de obicei
Din jurul vestibulului nazal.
Se indeparteaza chirurgical, fara probleme.
Chistul dermoid al nasului se prezinta ca o tumora fluctuenta, cu
Largirea dosului nasului. Uneori se poate decela un mic orificiu pe linia
Mediana a dosului nasului, prin care pot creste fire de par. Alteori se poate
Asocia cu o mica fistula pe linia mediana. Chistul contine elemente din par si
Piele; se poate infecta. Tratamentul este chirurgical si consta in ablatia
Completa a chistului pentru a nu recidiva.
Condromul se dezvolta din pericondrul nazal, este mai putin agresiv
Decat enchondromul dezvoltat din resturile de cartilaj din os. Condromul se
Dezvolta precoce, insa se manifesta clinic numai la adult. Se dezvolta de
Obicei din sept, dar si din celulele etmoidale.
Tratamentul de electie consta in ablatia chirurgicala pentru eliberarea cailor
31
Neidentificate.
Anume amigdalele palatine prezint prima barier n calea ptrunderii
Agenilor patogeni n organismul uman. Dac numrul acestora nu este prea
Mare i macrofagii pot s-i nimiceasc singuri, atunci aceti "oaspei nedorii"
Nu ptrund mai adnc n organism. n cazul cnd organismul este atacat de prea
Muli germeni patogeni cu proprieti patogenice pronunate, n procesul imunitar
Se includ T- limfocitele (helperii, chilerii i supresorii) i n cele din
71.Hipertrofia amigdalelor faringiene (vegetaiile adenoide) i celor palatine
: etiologie, clasificarea, tabloul clinic, tratamentul.
Hipertrofia amigdalei faringiene prezinta marirea in volum a tesutului limfoid
Localizat in rinofaringe. Deoarece lipseste inflamatia, marirea in volum a acestei
Formatiuni limfoide poarta denumirea si de vegetatii adenoide. Trebuie de subliniat
Ca este foarte greu de stabilit in care cazuri are loc hipertrofia "pura", fara
Elemente de inflamatie, si cand are loc o inflamatie "pura", cronica (adenoidita).
Etiopatogenia. Patologia data este generata de mai multe cauze: diateza
Exsudativa; limfatism; carenta de vitamine sau avitaminoza
Anatomia patologica. Vegetatiile adenoide ating dezvoltarea maxima intre
37 ani. Dupa gradul de hipertrofie, vegetatiile adenoide se impart in:
- vegetatii adenoide mici de gradul 1 - ocupa o parte neinsemnata sau o
Treime din coane ori din vomer;
- vegetatii adenoide mijlocii sau de gradul II - ocupa o jumatate din
Coane sau o jumatate din vomer;
- vegetatii adenoide mari sau de gradul III - obstruiaza complet coanele
Is ocupa tot vomerul.
Simptomatologia vegetatiilor adenoide se manifesta prin sindromul de
Obstructie nazala, precum si prin multiple tulburari inflamatorii de ordin local si
General. Rinoscopia anterioara depisteaza fose nazale pline cu secretii mucopurulente.
Prin examenul bucofaringoscopic se stabileste ca valul palatin este stramt si inalt (ogival).
Rinoscopia posterioara sau tuseul cavumului prezinta diagnosticul. Otoscopia indica fie congestie
, fie opacifierea si retractia timpanului.
Complicatii: otita medie, otita recidivanta, rinosinuzita, laringita, amigdalita
Cronica, abces retrofaringian, laringotraheobronsite, dacriocistite, conjunctivite,
Patologii ale aparatului gastrointestinal etc.
Tratamentul este profilactic si chirurgical. Cel profilactic se realizeaza
Prin asistenta medicala buna, ridicarea nivelului de trai etc. Tratamentul chirurgical
consta in efectuarea adenotomiei. In unele situatii
Se recomanda amanarea operatiei: puseul inflamator adenoidian acut sau
Subacut; adenoidita complicata de o otita in cursul unor vaccinari; epidemiile de
Boli infectocontagioase Tratamentul profilactic cuprinde: masuri igienice, imbracaminte
cores-punzatoare anotimpului, cultura fizica, alimentatie rationala, precum si tratamentul
altor focare infectioase (carii dentare, sinuzite, faringite, amigdalite s.a.).
Hipertrofia amigdalelor palatine
Hipertrofia amigdalelor palatine prezinta marirea in volum a tesutului limfoid
Din lojile amigdaliene. Se deosebesc trei grade de hipertrofie: gradul I Amigdalele palatine ocupa o treime din istmul bucofaringian; gradul II Amigdalele palatine ocupa o jumatate din acest spatiu; gradul III - amigdalele
Palatine ocupa tot istmul bucofaringian (fig.24).
Simptomatologia, Bolnavul acuza tulburari de respiratie, oboseala, indisPozitie, inapetenta, sforait, rinolalie inchisa s.a.
Tratamentul este medical, profilactic si chirurgical in functie de gradul de hipertrofie,
simptomatologia care persista, precum si de complicatii. Reducerea in volum a lor- amigdalotomie
34
37
77.Abcesul retrofaringian.
Abcesul retrofaringian se asociaza frecvent cu adenoidita acuta. In
Prezent se intalneste rar, datorita utilizarii pe scara larga a antibioticelor. La
Adult se intalneste, de asemenea, foarte rar, datorita involutiei ganglionilor si
Glandelor retrofaringiene. Ganglionii retrofaringieni (Gillette) involueaza
Dupa varsta de 2 ani, de aceea, adenoflegmonul retrofaringian il intalnim, cu
Frecventa ridicata, la sugar si copilul mic.
Infectia spatiului retrofaringian este cauzata de o infectie acuta
Rinofaringiana, germenii microbieni intalniti fiind: Streptococul,
Stafilococul si Pneumococul.
Abcesul retrofaringian se poate extinde inferior, producand
Fenomene de insuficienta respiratorie, sau la mediastin, producand medias
Tinita grava.
Simptomatologie
Copilul cu abces retrofaringian prezinta obstructie nazala, dispnee si
Stridor, capul este in extensie.
Bucofaringoscopia deceleaza bombarea peretelui posterior al
Orofaringelui, mucoasa de acoperire este rosie, intinsa, fluctuenta la palpare,
Iar bombarea poate fi extinsa in sus, spre rinofaringe, sau in jos, spre hipofaringe.
Radiografia cervicala de profil releva o bombare a mucoasei faringiene.
Tratamentul chirurgical consta in incizia si drenajul abcesului pe
Cale endofaringiana. In timpul inciziei trebuie o aspiratie eficienta, pentru a
Evita aspiratia continutului purulent. Este contraindicata asteptarea unei
Abcedari spontane, deoarece exista pericolul aspiratiei puroiului, cu asfixie.
Pe langa tratamentul chirurgical este indicata antibioterapia masiva.
78.Anginele n hematopatii (mononucleoza infecioas, agranulocitoza, leucemia).
In cursul unor sindroame hematologice, din seria alba, pe langa o reactie
Leucocitara, apar si tulburari din partea faringelui. Leziunile bucofaringiene ale
Anginelor din cursul bolilor hematologice difera intre ele, de aceea le vom descrie
Pe fiecare aparte.
Leucemia acuta este o afectiune generalizata, caracterizata printr-o
Hiperplazie excesiva a aparatului leucopoietic, insotita de o inmultire exagerata
A leucocitelor in sangele periferic. Se intalneste atat la copii, cat si la adolescenti.
Boala are un debut brusc cu febra insotita de frisoane, tahicardie. Bolnavul
Devine adinamic, uneori acuza greata, varsaturi si somnolenta. Printre simptomele
Precoce figureaza purpura si hemoragiile mucoaselor (epistaxis, gingivoragie,
Hematemeza, melena). La nivelul amigdalelor palatine, a valului palatin apar
Infiltrate leucemice. La examenul obiectiv impresioneaza paloarea fetei si a
Tegumentelor. Ganglionii limfatici submaxilari si stemocleidomastoidieni precum
Is splina sunt marite.
Tratamentul. Se combate hemoragia. Se administreaza vitamine, alimenTatie echilibrata, se folosesc citostatice, antibiotice, antiseptice. Se efectueaza
Gargarisme, dezinfectarea orofaringelui.
Agranulocitoza este o afectiune cu evolutie supraacuta, caracterizata prin
Alterarea foarte grava a starii generale a bolnavului, leucopenie pana la 50 el/mm
Cu o disparitie aproape totala a granulocitelor (polinucleare neutrofile), acestea fiind
Inlocuite cu elemente mononucleare (70% limfocite si 20-30% monocite). Pe
Amigdalele palatine se observa leziuni ulcero-necrotice.
Tratamentul: combaterea sindromului hematologic, prevenirea infectiei
Secundare prin administrarea de penicilina. Sunt indicate de asemenea acid
Nucleic, folie, ACTH, Calciu, vitaminele C si B|2, miere etc.
38
- usoare;
- grave;
- localizate;
- raspandite;
- toxice de gradele i, ii, iii;
- hemoragice.
Tratamentul. Se administreaza:
1. Ser antitoxic antidifteric:
2. Antibioterapie - Eritromicina, Benzilpenicilina, Tetraciclina, Cloram- 3. Cardiovasotonice.
4. Dezintoxicante. 5. Corticoterapie- Hydrocortizon.
6. Regim la pat - spitalizare in spitalul de boli infectioase. 7. Vitaminoterapie.
80.Diagnosticul difrenial dintre angina lacunar i difteria faringelui.
Difteria faringelui constituie 40-70% din toate cazurile de difterie, cea a
Laringelui 20-30%; a nasului 4-12%.
Difteria faringelui:
A. Forma localizata - membranele sunt localizate numai pe amigdalele
Palatine.
B. Forma raspandita (difuza) - membranele se raspandesc la alte regiuni
Ale faringelui.
C. Forma toxica:
- schimbari grave si multiple;
- adenopatie;
- edem al tesutului gatului;
- intoxicatia organismului.
Forma toxica poate fi: hipertoxica, hemoragica, gangrenoasa.
Complicatiile anginei difterice sunt:
- insuficienta suprarenala;
- miocardita precoce si tardiva;
- nervoase: paralizii sau nevrite periferice - paralizia valului palatin, care
Aparte intre a 11 si a 21-a zi de la debutul bolii; paraliziile oculare;
Paraliziile nervilor cranieni - III, IV, IX, X.
(Angina lacunara) depunerile pseudo-membranoase sunt usor de inlaturat
fara a cauza puncte hemoragice.
Se intalneste la persoane tinere. Are un debut insidios cu odinofagie, adinamie, oboseala generala.
La examenul Obiectiv se stabileste prezenta unei ulceratii necrotice pe polul superior al amigdalei
palatine.
Un simptom important il constituie adenopatia
Subanguloman-dibulara. Boala are o evolutie de 10-14 zile si se poate vindeca
Spontan.
Tratamentul este medical si profilactic. Cel medical consta in aplicarea
Dezinfectantelor faringiene, efectuarea badijonarilor mucoasei faringiene
(ulceratiile) cu clorura de zinc 1/30; cu solutie de albastru de metilen 33%;
Antibioterapia. Cu scop profilactic se recomanda de a efectua amigdalectomia
Dupa 4 saptamani de la vindecarea anginei.
81. .Amigdalita cronic: etiologie, clasificarea, tabloul clinic, dispensarizarea.
Afectiunea este conditionata de un proces inflamator cronic al amigdalelor
Palatine.
Etiopatogenia. Cauzele tonsilitei cronice sunt multiple si diverse. Printre
Ele putem numi:
1. Predispozitie ereditara.
40
Dentare sau obiectele tinute intre dinti (ace, cuie etc). Din rinofaringe pot cadea
Fragmente de instrumente care se rup cu ocazia unei interventii chirurgicale,
Portiuni din amigdala faringiana sau chiar vegetatiile adenoide in intregime in
Caz de adenotomie.
Simptomele
. Schematic in simptomatologia corpilor straini laringotraheobronsici pot fi
Evidentiate patru stadii succesive:
Stadiul I de debut. Tabloul clinic are o alura dramatica: dispnee intensa,
Tuse, cianoza, apnee, urmata uneori de sincopa sau moarte subita.
Stadiul II se caracterizeaza prin toleranta corpului strain de catre organul
Afectat.
Stadiul ///-terminal, cand reapar simptomele primului stadiu, la care se
Suprapun tahicardia sau din contra, bradicardia, agravarea starii generale,
Respiratia superficiala si neregulata, dereglarea sistemului cardiovascular etc
Stadiul IV se caracterizeaza prin dezvoltarea complicatiilor. Starea
Bolnavului ajuns la acest stadiu depinde atat de prezenta corpului strain, cat si
De complicatiile induse de acesta.
Complicatiile pot fi usoare, incepand de la o usoara hipoventilatie a apaRatului respirator, pana la emfizem, atelectazie pulmonara, abces pulmonar,
Mediastinita, tromboza, sepsis s.a.
Diagnosticul. Corpul strain laringian se diagnosticheaza usor in cazurile
Cand datele anamnestice sunt certe si este posibila laringoscopia. Bolnavul sau
Membrii familiei precizeaza imprejurarile in care s-a produs accesul brusc de
Tuse spasmodica, insotit de dispnee, vome
Tratamentul. Bolnavul, la care se presupune prezenta unui corp strain
Laringotraheobronsic si care nu este in stare de asfixie, va fi trimis de urgenta la
Specialist. Corpul strain trebuie extras imediat, pentru a evita edemul laringelui.
Extractia se va executa sub controlul vederii.
In caz de asfixie se efectueaza traheotomia de urgenta sau laringotomia
Intercricotiroidiana, iar corpul strain situat subglotic sau in trahee poate fi expulzat
Sau extras cu o pensa prin trahee sau laringostoma.
Corpii straini trahealila nivelul traheei corpii straini sunt mobili, flotanti.
Din acest motiv simptomatologia este intermitenta:
dispneea si tusea initiala evolueaza ulterior sub forma unor crize paroxistice,
care se produc n momentul deplasarii corpului strain n sus, catre spatiul subglotic sau n jos,
catre pintenul traheal, la cea mai mica schimbare de pozitie a copilului;
tiraj toracic, care apare la schimbarea pozitiei copilului si alterneaza cu perioade de calm absolut;
cianoza;
accese de sufocare;
raguseala:
fixarea corpului strain la bifurcarea traheei (cu efect reflex inhibitor vagal)
poate antrena decesul brusc.
49
53
- Laringectomia partiala fronto-laterala -;care vizeaza extirparea corzii vocale si partial a corzii
vocale de partea opusa si comisura anterioara.
- Hemilaringectomia verticala, care are ca scop asigurarea respiratiei si fonatiei laringine.
- Laringectomia partiala orizontala supraglotica si epiglotectomia, are ca scop indepartarea
formatiunii tumorale si conservarea fonatiei si respiratiei laringiene, cu o afectare temporara a
deglutitiei (faza de readaptare).
101.Anatomia clinic, fiziologia i examenul esofagului.
Esofagul este organul musculofibros al tubului digestiv care uneste cavitatea
Bucala si faringele cu stomacul. La adulti el are o lungime de 25 cm. Pe traiectul
Lui, el strabate urmatoarele regiuni profunde: cervicala, toracica si abdominala
Partea superioara a esofagului, numita si "gura esofagului", se afla la nivelul
Cartilajului cricoid si se proiecteaza in dreptul vertebrei C6, iar partea inferioara
(cardia) la nivelul vertebrelor D,0 ,,. In structura esofagului se disting trei istmuri
Situate la diferite distante de arca dentara: superior (crico-faringian),
Mijlociu (aorto-bronhic); inferior (diafragmal),
Regiunea superioara a esofagului vine in raport cu:
- coloana vertebrala cervicala; - trahee; - glanda tiroida;
- pachetul vasculo-nervos al gatului.
In partea posterioara a esofagului se afla spatiul mediastinal bogat in tesut
Celular lax. Prin inflamatia acestuia se produc mediastinite.
Regiunea toracica contacteaza cu:
- coloana vertebrala toracica; - canalul toracic; - vena azigos;
- trahee; - pericard; - inima;
- pleura mediastinala; arcul aortic stang; nervul vag.
Regiunea abdominala prezinta relatii cu lobul stang al ficatului si nervul vag.
Peretele esofagului este format din
Urmatoarele tunici: mucoasa, submucoasa, musculara, adventitie.
Vascularizatia arteriala a esofagului este asigurata de.
- aa. Tiroidiene inferioare; - aa. Esofagiene; - aa. Bronsice;
- aa. Frenice; - aa. Gastrice.
Ssangele venos se varsa in venele tiroidiene inferioare, venele azigos si venele stomacale.
In portiunile inferioare ale esofagului venele esofagului anastomozeaza cu sistemul port si cav
superior.
Functia esofagului este cea de deglutitie.
102.Arsurile chimice ale esofagului (esofagita coroziv).
Primul ajutor n ingestia de substane corozive.
Prezinta o afectiune a esofagului cauzata de ingestia accidentala sau
Voluntara a unor substante caustice: soda caustica, acizi (sulfuric, azotic, clorHidric, acetic sau oxalic), sublimat, amoniac, cloroform, petrol etc.
Ingestia substantelor corozive este favorizata de: nesupravegherea copiilor,
Neglijenta in manipularea si pastrarea substantelor corozive.
Ingerarea substantei otravitoare este urmata de contractie spastica reflexa
A esofagului, cu oprirea deplasarii spre stomac a substantei ingerate si cu staza
Ei la nivelul stramtorilor anatomice ale esofagului. Contactul prelungit al substanTei corozive cu esofagul genereaza o serie de leziuni.
Deosebim 4 faze evolutive ale esofagitei corozive:
1. Prezenta hiperemiei si edemului mucoasei.
2. Aparitia ulceratiilor si necrozelor.
3. Dezvoltarea granulatiilor.
4. Dezvoltarea cicatricelor stenozante.
55
Deosebim doua forme clinice ale esofagitei corozive: grava si clinica moderata.
In forma grava, bolnavul se afla in soc traumatic, prezinta intoxicatie, taHicardie, hipotonie, respiratia este superficiala, este palid, anxios, buzele sunt
Cianotice. Se atesta febra 39-41C, voma sanguinolenta, scaun hemoragie si
Oligurie cu albuminurie sau chiar anurie. In debut tabloul clinic este mai putin
Pronuntat, predomina odinofagia si disfagia.
Tratamentul variaza in functie de faza evolutiva a bolii si include trei
Etape:
1. Asistenta medicala de urgenta.
2. Spitalizarea bolnavului in sectia de toxicologie sau de reanimare.
3. Spitalizarea bolnavului in sectia sau clinica O.R.L.
Obiectivele principale ale tratamentului sunt combaterea socului si, pe cat
E posibil, anihilarea efectului nociv al substantei corozive si neutralizarea ei.
. Bolnavul se va alimenta parenteral. Promedol,atropina, dimidrol, glucoza
Daca starea generala a bolnavului permite, peste 5-7 zile acesta se
Transfera in sectia O.R.L. pentru tratament. Dilatarea esofagului se efectueaza
Cu sonde din material plastic si cu tuburi-sonde din peritoneu de bovine,
103.Tratamentul esofagitei n perioada acut i profilaxia stenezei
Esofagiene.
Esofagitele sunt procese inflamatorii cu localizare in esofag. Pot fi acute, cronice, specifice si
nespecifice.
Esofagitele acute nespecifice de cele mai multe ori sunt secundare unui proces de vecinatate
ori de la distanta. Astfel deosebim esofagite acute nespecifice: - descendente, cauzate de
secretiile din rino-, mezo- si hipofaringe; - ascendente, produse de hiperaciditatea sucului gastric;
- prin infectii din vecinatate: flegmoane, dilatari, corpi straini, pleurezii, adenite, esofagite
postcaustice etc.
Tratament
In faza acuta a) masuri generale, indiferent de etiologie
- indepartarea cauzei
- alimentatie parenterala, reluarea alim per os - treptat
- Medicamente - antialgice, protectoare ale mucoase - geluri b) masuri specifice, dependent de
etiologie
- esofagita post-caustica - inactivarea agentului coroziv, antibiotice, cortizon
- esofagita micotica -;antimicotice
104.Corpii strini esofagieni: clasificarea, tabloul clinic, tratamentul.
Corpi straini ai esofagului se intalnesc mai frecvent la copii, decat la
Adulti. Orice obiect, substanta ori fragment al unui obiect ce trece prin cavitatea
Bucala si parcurge in mod normal sau accidental lumenul esofagului, dar se
Opreste la un anumit nivel al acestuia, constituie un corp strain al esofagului.
Corpii straini pot fi:
- organici (alimente, oase, piese de material);
- anorganici (cuie, suruburi, ace, lame de barbierit, proteze dentare,
Monede, nasturi etc);
- toleranti (de obicei de consistenta moale - alimentele);
- intoleranti (corpi straini ascutiti, rugosi, metalici).
Majoritatea corpilor straini voluminosi se opresc la prima ingustare a
Esofagului, iar cei ascutiti - la orice nivel al acestuia. Cauzele ce duc la oprirea
Corpilor straini in esofag sunt:
- neatentia in timpul mesei;
- dereglari ale sensibilitatii bucofaringiene;
56
Afeciunile otorinolaringologice.
Se folosesk la tratamentul conservator sau preoperator a unor afectiuni ca mezotimpanite cronice
supurante
112. Afeciunile micotice ale organelor (otomicoza, faringomicoza,
Sinuzitele micotice).
Faringomicoza prezint o boal cronic a faringelui cu localizarea procesului patologic Preponderent
pe peretele posterior al faringelui, amigdalele palatine i amigdala Lingual. Pe suprafaa faringelui
apar puncte albicioase cu un diametru de circa 2-5 mm, proeminente pe suprafaa mucoasei aderente.
Se mbolnvesc preponderent Femeile ntre 10-25 de ani (fig. 39).
Etiopatogenia. Agentul patogen nu este cunoscut. Majoritatea specialitilor Consider c aceast
boal este cauzat de Leptotrix buccalis. Unii savani Consider cauza bolii ciuperca Candida
albicans. Dezvoltarea afeciunii este Favorizat de faringit, amigdalit, cariesul dentar, angin,
interveniile chirurgicale, Unii factori nocivi de mediu (praful, rceala .a.).
114. Folosirea LASER-ului n patologia organelor ORL.
Tehnologia laser n ultimii ani, mai mult de plecare pentru a fi utilizate n medicin , inclusiv
eliminarea operativ de boli ale tractului respirator superior . Avantajele lor incontestabile este aceea
care acestea contribuie la reducerea severitiirspunsului inflamator au un efect analgezic bun , ofer
o mai mare recuperare a esuturilor afectate i c este foarte important de a avea un impact negativ
asupra pacientului ca un ntreg . n plus , datorit efectului de coagulare i formarea trombilor de
laser, astfel de operaiuni sunt aproape fr vrsare de snge .n stri patologice n lista de indicaii
pentru aceast procedur , trebuie s se constate diverse tumori benigne i maligne ale laringelui ,
faringelui , urechi i nas , i granuloase partea faringite hipertrofic cronic , prezena de reziduuri ale
amigdalelor dup amigdalectomie efectuate anterior , ronchopathy ( sforait ) mass-media cronica otita
supurativ , urechi deformri posttraumatice , paralizie laringian i parez,laser este eficient n rinita
hipertrofica cronice ( n special n cazul creterii in partea din spate i cornetelor mijloc ) , cu procese
de cicatrizare ale cavitii nazale i laringelui dup traumatisme i proceduri chirurgicale , cu polip
etmoidal , sangerari nazale repetate , polipoza nazal recurent . ndeprteaza uor hemangiom cu
laser i papiloame ce sunt localizate n canalul auditiv extern , dispuse la defecte mari de polipi de
timpan i de granulare din cavitatea urechii medii , cauzate de otita medie cronica supurativa .
Proceduri endoscopice foarte valoroase , folosind un laser n timpul operaiunilor de microchirurgie
efectuate n cavitatea timpanic , atunci cnd medicii trebuie s scoatei destul de prcis regiunea
microscopice de esut patologic modificate , fr a nclca integritatea structurilor fine ale urechii
interne i mijlocii . Sub controlul endoscopului reuete s trage o evaporare cu laser complet de
granulare si tesut cicatrice alaringelui .n plus , datorit introducerii n practic de chirurgie cu laser a
devenit un tratament mai eficient de cicatrici cheloide a urechi , pentru care abordrile tradiionale
dovedit au fosti ineficiente . Cu laser si microscop chirurgical special , de obicei, se dovedete foarte
bun in cicatrice cheloide , oferind un efect cosmetic bun i un risc sczut de recidiv n viitor
.otorinolaringologie, laserul permite tratarea unor leziuni ale corzilor vocale si ale laringelui
115. Utilizarea ultrasunetului n otorinolaringologie.
In tratamentul chirurgical: distructia electiva a labirintului posterior, terapie cu
fgfgfdgfggultrasunet
Se pare promitor i avansat de aplicat ultrasunete de joasa frecventa in salubritate leziuni
inflamatorii adecvate de in diferite localizari ORL .:Mucoasei nazale, urechi i gt se face cu ajutorul
" Tonzillor 2 " cu diferite ghiduri de und - instrumente care s corespund caracteristicilor anatomice
i funcionale ale cavitii nazale , urechii i a gtului . MSH ( ultrasunete de frecven joas ) este un
factor de adaptare biologic, stimuleaza circulatia sangelui - si circulatia limfei , oxidare i a
proceselor de regenerare . Vibraiile produse de ultrasunete , promoveaza stimularea microcirculaiei
i creterea permeabilitii membranelor la nivel celular , precum i de reabilitare a funciei de drenaj
la nivel macro , au effect analgezic , efect hipotensiv .O distincie important ntre frecvenele
59
ultrasonice joase i nalte este gradul de absorbie a esuturilor biologice . Dac ultrasunete de nalt
frecven produce efecte n principal locale i distribuie in adncime nesemnificativ cele de
ultrasunete de frecven joas pot difuza efectul in total corpul , un transfer semnificativ de energie a
sunetului care este absorbit de esutul i transformat ntr- o serie de factori biologic activi , generarea
de cldur i microcureni care microvibration accelera semnificativ procesele de difuzie , dizolvarea
i dispersia substanelor n esuturi , de exemplu fonoforeza .Tratamentul cu ultrasunete poate
accelera timpul de recuperare , pentru a evita complicaii i , n cele mai multe cazuri intervenie
chirurgical . Astfel , metoda utilizat pe scar larg a MSH ( ultrasunete de frecven joas ), terapia
a redus semnificativ amigdalita cronica practic fr complicaii i recidive la pacientii dup
tratamentul cu ultrasunete a mucoasei nazale i despre sinusurilor nazale . Procese inflamatorii la
nivelul urechii ( otit medie i extern ) pentru prezenta zgomotului in ureche , elimina accentul
patologic , opri supuraie , durere , menine i mbunti auzul . Aceast metod de tratament este
indicat la copii i femeile gravide .Pentru pacientii folosim i alte metode convenionale de tratament :
pentru boli ale nasului , folosind o metod de " micare " cu oktenisept plus , endonozalnye blocad .
n boli alegtului - splare lacune amigdalelor , cu un amestec de uleiuri n tratamentul corzilor
vocale laringiene .Tratamentul de " sforit ", prin scleroterapie ( n meninerea de droguri n mucoasa
nazal i palatului moale ) .. Tratamentul bolilor organelor ORL se realizeaz cu ajutorul unui aparat
cu ultrasunete de frecven joas pentru tratamentul chirurgical i conservator otorinolaringologie de
boli ale organelor ORL " tonsillor - MM " (n continuare -dispozitiv " tonsillor - MM " ) sau un tip
echivalent Ultrasunetele " tonsillor " constnd din : bloc de control ( de joas frecven generator de
vibraii ultrasonice ) , boxe , set de ghiduri de und , aplicatoare , dispozitive pentru tratarea cariilor
dispozitiv pt ureche pentru tratamentul cornetelor nazale ,expandor - limitatorul de exprimare a a
sinusurilor paranazale ,dispozitivul pentru alimentareasoluiei de droguri , pedale , plnii , chei , etc (
fig. 1 ) . Unitate de control ( generator de joas frecven de vibratii ultrasonice ) - proiectat pentru a
transforma reeaua industrial de energie electric ( 220 V i 50 Hz ), n puterea de ultrasunete de
frecven ( 26,5 kHz ), puterea necesar . Unitatea de control este n rezonan cu sistemul de sunet (
montaj ghid de und acustic i instrument ) asigur amplitudinea vibraiilor ultrasonice radiante
sfrit de ghiduri de und n rezonan , 4-80 microni , n timp ce frecvena vibraiilor ultrasonice este
- 26,5 7 kHz . Generator de ultrasunete cuprinde un dispozitiv de comutare , care asigur
funcionarea coordonat a tuturor componenteloraparatului , precum i expoziii temporare de
tratament cu ultrasunete n prelucrareasurs de infecie n esuturi n timpul violare
lecheniya.vyrazhennoe unei funcii de protecie a nasului .Astfel, problemele de tratament si de
prevenire a bolilor cronice ale nasului , gatului si urechii medii sunt importante i relevante , soluie
de succes este posibil doar atunci cnd dezvoltarea de tratamente noi i inovatoare , folosind diferite
tipuri de energie , n combinaie cu medicamente specifice .
Indicatii de utilizare a dispozitivului sunt : rinita , foliculita , faringita , sinuzita , amigdalita cronica ,
otita ( acute , purulente , cronice ) , chirurgie sept nazal , chirurgie ORL osteoplastice urechea medie
si a sinusurilor paranazale , chirurgie plastica , crearea de depozitul de droguri n focar leziuni ,
management post-operatorie a plgilor .
116. Glandele salivare: gl. Parotid, gl. Submandibular, gl. Sublingual.
Anatomia.
Exista doua categorii de glande salivare:
glande salivare mari - sunt situate in afara cavitatii orale, sunt glande perechi: parotide, sublinguale,
submandibulare
glande salivare mici - nu au canal excretor, se gasesc in cavitatea orala: glande labiale, glande
bucale, glande palatine, glande linguale
Aceste glande au rolul de a secreta saliva, care are roluri importante in digestie si in apararea
antiinfectioasa.
Glanda parotid: este cea mai voluminoasa glanda salivara, cantareste aproximativ 20 - 30 grame.
Este situata in lojaa parotidiana, aflata in spatele ramului mandibular ascendent si sub conductul
auditiv extern.Prin glanda parotida trec ramurile nervului facial, artera carotida externa si vena
60
jugulara externa.Saliva secretata de catre glanda parotida se varsa prin canalul Stenon, care are o
lungime de aproximativ 5 centimetri la nivelul vestibulului superior bucal, in dreptul molarului 2.
Glanda parotida este o glanda tubuloacinoasa de tip seros, formata din acin secretori si un sistem de
canale excretoare.Saliva secretata de glanda parotida este de tip seros.
Vascularizatia arteriala a glandei parotide provine carotida externa si artera temporala superficiala iar
sangele venos este colectat de catre vena jugulara externa.
Limfa este drenata de catre ganglionii parotidieni, de unde ajung la nivelul ganglionilor cervicali.
Glanda parotida prezinta inervatie parasimpatica si simpatica. Stimulii parasimpatici stimuleaza
secretia salivara a glandei. Fibrele parasimpatice pleaca din nucleul salivator inferior.
Glanda submandibulara:are o greutate de 7 - 8 grame.Se gaseste in lojaa submandibulara, aflata sub
planseul bucal, pe fata interna a corpului mandibular.Saliva excretata de glanda submandibulara este
colectata de canalul Wharton, care are o lungime de 5 centimetri si se deschide in cavitatea orala in
caruncula sublinguala.Saliva secretata de glanda submandibulara este seromucoasa.Vascularizatia
arteriala este asigurata de artera faciala, iar sangele venos este colectat de vena faciala. Limfa este
drenata de catre ganglionii submandibulari, care dreneaza la randul lor in ganglioni cervicali.Inervatia
parasimpatica stimuleaza secretia glandei si este reprezentata de fibre care provin din nucleul
salivator superior.
Glanda sublinguala: este cea mai mica glanda salivara, avand o greutate de 3 - 5 grame.
Este situata in lojaa glandei sublinguale, deasupra diafragmei bucale.
Canalul principal excretor se numeste canalul Bartholin, pe langa care mai prezinta alte canale
accesorii numite canalele Rivinius.Saliva secretata de glanda sublinguala este bogata in mucus,
opalescenta.Vascularizatia arteriala este asigurata de artera linguala. Sangele venos este drenat de
vena linguala. Limfaticele dreneaza in ganglionii submandibulari si ulterior in ganglionii cervicali.
Stimulii parasimpatici stimuleaza excretia si provin din nucleul salivator superior.
117. Glandele salivare: gl. Parotid, gl. Submandibular, gl. Sublingual.Fiziologia.
Saliva este produsul de secreie a trei perechi de glande mari, situate n grosimea pereilor cavitii
bucale (glande parotide, submaxilare, sublinguale)i a numeroase glande mici, diseminate n mucoasa
care tapeteaz cavitatea bucal. Prin canalele de excreie saliva se vars n cavitatea bucal:
Canalul STENON al glandei parotide (gland seroas) se deschide n Vestibulul bucal n dreptul celui
de al doilea molar superior;
Canalul WARTHON al glandei submandibulare (gland mixt) se Deschide n cavitatea bucal lng
frul limbii;
Canalul BARTHOLIN din sublingual (gland mixt) se deschide aproape
De canalul WARTHON, lng frul limbii; Canalele accesorii RIVINIUS din sublingual se deschid
n cavitatea Bucal sub limb n partea anterioar.
61