'1 ra';

'.'i,.i o ,1
dr;art i',",tcr: lnc,ita
. air f. iOS r'-;l

ilF.tiil" tr- il"L.i:|f

:r iiRAii lcll",.

EIULUIi
EDUCAIIEI,CERCETARII
MII'IISTERUL
$ITINER

QoSu*

SimonaBratu
AdrianMotomancea
lonApostol

?*.:x,

Flzici
clorqoXl-o
Monuolpenfu

F1

<at
,E d

qElP
c[r
EDITURADIDACTI

peorcocrcA,
n.l

I
uanualula tbsraprobarprinOrdinullnjtusrrutujEducarLci!i Cercctirii D.47,12dn
ll Cr7.2006.
r^nurma evalunriicaiirativeorganizalede carreConsjlirl Natjonal Dentru
E\"hdca 9i Drfuzuea manualelorii .ste rerlizat in conlomjrare cu prosLamaar;litici
aprobatiiprn Ordinul ministru[LiEducatieiii Ccrcetirii nr. j]j2/t 3 02 t006.

De\.rierea
Ct PaBibliorecii
rrrionaternonriniei
BR{TU,SII,IONA
Fizici:11:nmualpntruclasaa XI,a/Simona
Bmhr.
Adran Motomancea,
lonApostol-Bucue$i Edrrura
Didacticiti Pedagoglce,
2007
ISB\978-973-30
1883-.1
I. Motom.ncea,Adrian
Il.Apostot,lon
5r(075.3s)
O EDP2007.Toatedreptudleasupraacesrei
djnrsuDt.zervate
EdituriiDidactice
fi PrJigogi.cR.A. B,.c',re.rr.
O r.epr-l 6re pdnrall,.u inregrtrtrl.
r re\1,t,rj
saJa InJler..,lului
grafird r|cea.rdlu.rr'e serJLenumJicu acofdr. scrt
al diturii.
Contributir autorilor:
SnnonaAratu:cap.l. cap 2 (2.1 ?.5),cap..l
Adrirn Motomancca:
cap 2 (2.6-2.8),
cap.5
lon Apostol:caf l
llferc"(i:
Academici. prci dr ing.Radu R VOINEA - Universitatea
politehnica,
Btrcuresrj
'
Prcf.univ.dr MarclDOBRE - Univrsitatea
pothehnica,
B cureiti
EDITURA DIDACTIC-{ $I PEDACOGICi, R.A.
Str.SprruHaretnr 12,secrorul1, ood010176,Bucure\jti
Iel.:(021)315.38.20
Tel./iirx:
(021)3l2.28.8s
e.mai1:ofiice@edituradp.ro
Comenzilepentru aceastilucrareseprimsci
. pnn po$tarpe adrsaedilurij
. pdn e-mail cornenzi@drruradp.ro
markering@edituradp.ro
comercial@edituradp.ro
(021)315.73.98;
(021)313.34.70
'prin lel./fax:
Rcdactoriprof lzabeltaTilea
Tehnordactor:
Liviu Pilcurar
Desenator:
Auric! ceorgescu
Coperta:
OtiliaBort
Numerdeplan:52129/2007.
Formal:16170
x 100
Bun de tipar:august2007.Coli de lipar: 15,75
Tiparulexecurat
Ia DON StAR, calili

OSCILATII MECANICE

Un fenomcnsau o mi$carcse nume$tcperiodioAdaci se repelarla inteNalc

de
np egale.lD naturi intalnirn nrulte lenorncneperiodice.ca de exenrplu:
alterranra
. li npLrfiluf.altern,rnla/i.noaprc.ttrrrul yi rctlurrrt,Ui,i,f";",i,,ii.
*i,.",._
-lL||lor. raIgaJLlri ruliul unei nr\<. \ibrarirlc lir relc. Llc cU.,{ ;nlr, |l...
: :iIIonrc.vrbratritc
atomrlorrn .olide inJurul|oziliilur dc <rlrrlihrrr
cr..
U calcgorieimponanlide t<rrornc||e
pcri^drcco rcprc,,i,rri
u,. ilflliil..Ar(.r- |
'- -ard(lefl/ei,/.ipri !drilrlidpcfiodi\a , linrp i r;ri l.f (:rrr..rr.ri.rie.
.. rrir
':r'.\r^flnarcJe ergiei.pcriodrc.dirrrr_o
Iu nd il| rka.
Oscilaliilepot fi:
- mecanjce(energiacineticl se transtbnnir
in encrgiepolcutiah $i irrcrs):
- electromagnclice
(cnergiaclectficarrecc in energ-i
,i
ii i",,".ri,
"gr"ti.a
le llicc. r cazul \ari lrci pefiodiLcr
r.n,,,.i
,,,,,,,
,,,
,..,.,,..
l,dr.rrrrelnlo,
..
|flmurcapitot.rtircestui
rrflnrtalc.tc,lcdi,at
sl ilr,rl i o,Lil:rliil,,,rr(L: ri. I
japitolulal doilea- propagarii
in spatiu$i tinp a oscilaliilorprin undc.
0xpcrimcnto
'/:./')

-7\
/i\

/rb

*_7

<27
-)
EJ

YI
6tu
t

U'

/lA. 1 / l.lcnrnlc
dcoscit.rofi:.)
pcndutefuvilrljonrti
It pcrdut
ctrsli.:
c) fcndut
cuI c t.nrctuid)cobrn.i
dcrpr oscihnn.

l.. Dc r fir hrr)gti irrcrrcrnibil.u.ncndirrr

rr cnrr p( (:rc.t:codl! r it,.r.rr, | . / .
,
de cchilihruffirrir\a,i d, I o Llc\ialicpreaInflr(nrli dc pozirr,r
dc n 1,:rrrsr
r tr:
(,reurarcjr
corlrut t .uipendirt!ir dclcn inr rc\crirea lui rrtri |^/ilr:r d. {Un astfbl de sistcn estc t1rr1litpendal gtu\,italional.
De.un resortsuspendimun corp $i prin inrennecl;ul
lui rragcnrrr.2,
Jos-LAsatliber,sistemolsemi$caiDsus$iinjossubaotiuneatir(ci;1air...,.
esteun exempl de/erdul eldsttu(fig.1.1,b).

3. O bandl de otel sfixeazela unuldin capere(fig. L i , c); celAlalrcapdteste

deviatSi apoi lSsatliber.Lamava vibra (oscila)intre doui pozitii extrem;,de-o
parteti
altaa pozitieide echilibru.Sistemulsenone$tependulcu arc lanelat
4. ^de
Intr-untub de sticldindoit in formdde U turnim api. AstupAmunLrldin
capetecu un dop $i sufldmaerla cldlaltcap6t.Coloanade apaestepusi in mircare
Si,ca urmarea acestuiimpulsinitial,va executaoscilafiido-opadeaj de altaa unei
pozilii de cchilibru.Este vorba de o coloandascilantdde lichid. (t\e. ]1I, d).
In toatecazurilede mai susareloc o miwarecontinuide o pafie$i de nlta a
uneipozitiiinitialede repaus.
N l i r r :rc:,
r. i.L,,rl Ni !l.la:rhr ".riiln tcrg a t c $si c { t rs liif o rris irn c rric

I.rti de, r Doz ilif , l c (c h i l j h ru s { ' L i L r,rtl . d i :si .j rc osci l 1l rori c.

I.2. NIARIiVII CAITACTERISTIC},]

MtgcARtroscu,AToRtr

Pentrustudiul migoirii oscilatoriise definescumdtoarelemdrimi flzice:

l. l'ctioadl| i$cirriioscilllIrii, T. rct)rezi,,rji
rimput nrccsnroliltuirii

u |l c i os ( il. lii r ot r ' p l e 1 0

Dace notAmcu r? numarulde oscilatii completeefectualede oscilatorin

inlervaluldetimp /, atuDciavem:

Unitatea
demesure
iDS.l.este:
lzl" = ls'
2. l,i.ccvcrh nri$ciirii,D, csrc nuntatrulde oscit.rtiicornptrt( tt('(lulrtr i
uDitltle:r(lc tiDrt).

Observemce frecvenfagi perioadasunt marimi inverseuna aheia:

T
Deaceea
rezulte:
[u]' = 1r' = lHz'
3. [long:rli:r mi$cnrii,.r,,rcprcznrl:i{ttD,i.rrr.
l:ttii de Dozitii de cchilibm ti nn nx,mrnr dll.
In 5,1.unilaleade misurAa elongaliel
esremeuu;:

trl,,=1..

],itr!rrtr)

,)scitarorrtui

-l
,1.Amplitudineamiicirii,l, estelongatiamaximi p crre o poatear.
.r:cilirtoml in timpul oscilaliei.
in metri.
Amplitudineasemdsoariin S.L ca ti elongalia,
(corpurile)sdoscileze
in fig. I -1 lisamsistemele
Dacain exemple
le prczentate
ce amplitudjnea
de oscilafiescadein timp.
un intcrvaldetimp mai mare,observem
scadedatoritefo4elor de rezistenfa
Oscilaliain timpul cireia amplitudinea
(frecare)senume$te
oscilalicamortizati.
Amortizareaoscilatiilor libere ale unui sistem mecaniceste cauzatade
pierderilede energieinevitabilprin frecare$; rezistenla
aerului,datoritdcdrorase
energiesubformade cdlduri.
cedeazd
mediuluiinconjuretor
de la o oscilatiela
Dacdinse amplitudinea
de oscilatierinane neschirnbati
alta,estevorbadeoscilrtic nermortiTrtir.
este ilustratde urmatorul
Un exemplude mi$careosciiatorieneamortizate
experiment:
fxprimnt
Pemarginea
unuidisofixdmo bild.Rotim
(fig. 1.2).
disculouvitezaunghiulard
constaDtd
Cu ajutoruluneildmpide proiectio,proiectam
t
I
pe un ecraDmi$carea
bilei depe disc.
' ' --.--i l
Vom constata
ce umbrabilei areo mi$care
+
periodic6,
simetdcifaF depozitiadeechilibru.
Migcareaoscilator'ea umbrei bilei are
amplitudine constartd ln timp, deci este
nearnodizat6.
Fr!.
_ / , Proiectiape un ecnn a un(i
mircd!icLculircuniibnnc

1 .3 . O S C ILA TOR U I,LIN I A I T A I T M O NI C

Oscilatorulliniararmonicesteun oscilatorideala caruiamplitudinenu scade
in tjmp,
In exempluldin figura 1.2 am intalnit o
oscilalie neamortizati(a umbrei pe ecran).
Exista o legaturtrintre miqcareacirculara
uniformi 5i mitcarea oscilatorie lifliar
armonica,
Sa urmdrimin acelaFitimp milcarea
circularauniforma c$ vitzaunghiulara
cDpeun
o
cercde razarR a unuipunclmalerialP de masa
?r, 5i mi$careaproiecfieisaleP' pe axa Oy
(diametrulvertical)(fig. L3).
ObservamcA i|l timp ce punctulP de pe
\*
cerc face o rotalie completA,proiectiasa P'
cuamplitudinea Frs / J. Mhco,eaconco'nitenll4
efccNeaTa
o oscilalie
completa
pun.tuluiP ti a prorectLei
saleP .
,4 = R (egalacu razacrcului).

,r'':

I
I
a
II
:

Pentrua stabili formulele caracteristiceoscilatoruluiliniar armonicvom folosi

analogiacu mi$careacirculara.
1.3.1.Relatiiintre nlirimile car'lctcristicc
ll

I :' rrr!irlr ' \ v

a oscilatorului
la un momentdatt se obtineprin proiectare
pe

diametrul vertical a razei vectoarece caracterizeazipozilia punctuluiP de pe cerc

Ia acel moment dat.

y :oP '
DintriunghiulOPPr
sin tP=Z
R

Rezultel- n sinq.
DarR =l $i
deci elongatiaoscilatoruluiliniar armontc are
expresra:
rll\
/ =l sin (ot + Qo).

=
os";t"1iitor,
un4/ .lor nuls"fia
s
=
=
faza
iniliald,
i.9,
lqoln rad.
DaoAln fi9. L4 oscilatorulP'ar fi fost la
momentulinilial ln P; (corespunzitor
punctului
Po de pe cerc),faza la momentulinifial ar fi
fost90.
Atunci, Ia momentul t, faza este
FE ,/.1Proiectia
pe
miicariichculare
O-ot+qo. Unitalra de Inisurd ln S,l, pentru
diamtru.
Elongalia
fazaeste
v
[q]sr= d:.
2. Viltza oscilutoruhi liniar armonicso
pe diamehu a vitezl
obtino prin proieotarea
liniarerp a punotuluiPaflatln mi$carecirculare
uniform6,

/",

F. ./.J.Vitezaoscilatorului
liniaf

MNv
lnall4fr\r,coso=-=_.
' MP t ,
Rezufter = ,p cos q.
Dar viteza liniarl a puncauluiP est (de la
mitcareacircularduniforme):
va: oR

este

J'

\\

Rezultd:
v - ol cosf(D+ qo).

(1.2)

3. Accelcra!iaoscilatorului
liniararmonic
E fi obfinutdprin acelagiprocedeu:proiectem
F diametrulvertical acceleraliapunctuluiP
tEcelerafia cntripetaa.e= (D?.

aig. 1.6 Accelemliaoscilatorului

liniar

A B a=
ln Nlf lt, s\n a = -,
BP a*
intrucdtrnigcarea
lui P'este in seDsulpoziti
v al axeiO iar acceleratiasaeste
fodreptatd
iD senscontrarsnsuluidemitcare,rezulta
a=_rr:rRsing=_or/
dica
(1.3)
a = - o14 sin (olr+ 9o).
4. Forta responsabild
de mipcareaosoilatoruluiliniar armonicse obline
F= ma.
4licAnd principiulal II-leaal mecaniciine$tonienet
Rezult6i

.tr'=- zo14 sin(ot + eo).

(1.4)

lntrucdtpentruunoscilator
datn ti o suntconstante,
notdm

(r.s)
unde* se numestecorJtakld elasticda oscilatorului liniar amonic.
Atunci, fo4a responsabiltr
de migcareaoscilatoruluiliDiaraflnonicse poate
scrie:
(l. 6 )
Definilie.An punctm teria|caresemi$ci subactiuneauneifor(e de for i
F= - l), senume$le
oscilalorliniarrrmonic.
5. Perioadaoscilatoruluiliniar armonicse deduceprin analogiecu migcarea
circularduniforma,und"
.,
1^

Ih

denDfub

'flgiEa

a c!.tstantei elastice a oscilatorului rezultd

(1 . 7 )

ObservAm
cd perioada
oscilatorului
Iiniararmonicdepindedeprcprietafile
sale
ine(iale,prin ftasar?,$i de celeelastice,
prin constanta
elasticd,tii nu deDinde
de
c n nd iliile
i niti ale.

Pendulrrlelastic
.,JL
'-tP

tx El

HFI
gBl
HEI
,l, El
a*gl

tl

'Irnrn: Determinarea
constanteielasticek a unri resort
prin metodastaticd$i prin metodadinamicz
Matcrinh cccsrr.c
_ Se folosetteun oscilatorarmonic simplu confeclionat
dintr-unresortdin sarmesubfiredeolel fixat la capatulsuperior
de uD suportvertical.De capatulinferiorse suspendb
un mic
plataDprevazutcu un ac indicatororizontalgi cu un cdrlig
penbuagelarea
dileritelormase.Resortulimpreunacu platanul
qi greut5lilepotoscilain fatauneirigle verticalegradatiln rnrn
$i olr.lndicatorulorizontalpermitecitireaexact!a deplasdrilol
(fie, 1.?).
Modul(h lucru

L Metodastatici
Sesuspende
de platandiferitenase marcat.
Se
masoara$i se noteazddeplaserilecorespuDzatoare
fiecAreigreutA!.CitireadiviziuniiestecorectA
atunci
cAndochiulobservatoruluiti
aculindicatorseafli pe
aceea$i
orizontala,
Sefaceo reprezentare
graficeluendpe ordonati
valoritegreutdliiG@) iar peabscistr
deplasiriley(n/
(llg. 1.8).Dr acesl
corespunzStoare
5e va
v (m) dterminapantadrepteiG =,b/, adicaBrafic
conslantak
Intrucet se lucreaze cu sistemul aflat in
r'A. .l 5 D.r.minaraconstantei
lanace
esteo metodAstatice.
t F.in merodasratici. echilibru,aceasta

G (A)

ll. Mtodadinamici
Se cantare$te
resoftulcu plalaDul;i cu nasa corpuluisuspendat.
Se obri..
Sepunesistemulin oscila(ie.Secronometreazi
timpul I in careseefectueaze
: oscilafiicompletc.de exemplu20 de oscilatii.Secalc(leazA
perioada
-,

Daf $im cd f = 2n

F;..
T.

Rczult?tele
sevor treceintr-untabeldc fonrra:
Nr
crt.

(kc.)

T
(s,

7,",
(s)

(N/kg) (N/ks)

Se vor facecale 3 nisurilori pentru3 masedilerite,calculandu,se

valoarea
medtc,
Pentruun acola$iresort,valoare^consta[leielastice,t determinaG
prin metoda
statici treblriesi fie aproximativegalecu ccadeterminatiprin metodadinarricd.

CUn oscilatorliniarce oscileazd

cu anrplibdinea
,y'= 2 cjn se alli dupt
=0,01
={2
/r
s de la inceperea
fti$cirii la distanta.l,r cm de poziliadc echilibN.
Secer:
a) perioada
oscilaliilor;
b) vitezaoscilatorului
in pozitiadat6;
c) acceleratia
InaxiDAl
Fazainitrialia oscilaficipste
nuld.
inlocuimin expresia
elongafieil=,4 sin((D+ e0)darele
problemei
li obtinem
Jj=2sin<o.0,01
=
dec is i n . o .0,0i

.t5
2

, adici cD0,01=

n
4

tl
Rezulta
1007r -- rad
4s
a)

r =:i:= 1= 0.08s.
(rJ25
o)
vr = (Dl cos co/l
Dar, de mai sus, avem ce
1t
')1. -' -;

deci

y = 25n.2.g6s!
=25\f2^!A= 1,1rn.
4ss

c)

a^,.=62A =62r' .2,10" =t23,2m/s".

Un oscilatoroonstituitdinh-unpulot materialcu masa,rr= 1,6. ]0-, kg,

- V d capetul unui resort,
atemat
vibrcazd sub aotiunaforfei elastice a resortul.ii,
rcualia longatieiavandforma:
7tl
. ^_
l] I
y =,u
s,nlrr
+i.Jtn).

Aflatil
a) prioada;
b) vite?amaxima
c) forts Inaxitd ce acfonazAaruFa puoctuluimaterial;
1;
d) in ct rbp r cald
din amplitudilc?

e&.tE'i

nEd

Rezolvarc
a) Prin identificarecu ecpaliaeilrroolui

d,eh jumdtateaamplitudinii la

liniar araonic, g6sim ce:

,e=ro-,m,
o=ff riv"=fraa
Deci

7 =446s.

b)
YnR= @A= 3'92ctnls
10

c)

lA
d) Dacala momentul4 elongaliaera /r =
iar la momentul4 elonga{ia
2
, t u i n . ''u.= fl
2

atuncir=A -1,

Darcumla momentul
/1gtimcd jl=sin(ror'+qo),rezuke ce

s i nl ; r , + i l = ; . 6 s s1; r + I= I
6)
2
\d

Obtinem
oa ,3
Analog:

",[
sin(o)l^+o")
2
-,.1=,4
l;

adic[

7ri vJ
, t1r
sm -1" +- =-.

t8'8'
f lnf i

deol

8'8

Rezulte,

adicl

3
5
'3'
4

(JJ Ecualia oscilatiei unui punct material de mase m=10 g este

v = z n.r 'lU 'l Sln) a_-COS )L
{r
\
)
a) Se se determinefaza iniiial[ ii amplitudinea.
b) Sd se calculezefo4a maximdoeactioneazaln timpul oscilaliilor
ll

Seprelucrenziexpresia
elongatiei$i,prirtr-unartificiude calcul,sescrieastlel
':rjr :a \e poa!afol05ifofmulalrigonomerfici
sin(o P)= sinc[cos
B- sinPcos0
Astfel,inmulfind$i inpnrlind cu 2 $i introducand
in parantezd
{i oFi"
(t;
I
)

'| -

_ .^
4 lU

vJ

\Ir5r

-co\5/

12

y=4
'\66) l u

tc o s -s rn)1

srn cosJl

adici

.
b)

_.
o./

1 0 sl n )/
\

l=4

A =4.10,m, ia rq , ,= j:

'F,,,,= n@'z
A = lO:. 25.4.I 0 r = I 0jN = I mN.

(! Ur'r"
sr.rspendat
de\un resort executaoscilalii armorice. Daca l^
modentulIr "orp
areelongaliaI = 2 cm li la montentul12elongaliaeste)r, - 3 cm. iar
vitezelecorespunzitoare
acestormomeDte
suDtr1 = 5 m/srespectiv
v, = 4 m/s,aflati
valoarea
amplitudinii
pulsafiei.
a
$i
llczolvarc
r _lsinrcrr +q.,i
lu -urlcos(6r/+q I

r'
[I r'
--r =sin'rcot,
-q",
|
\A j

I v. ,:

lL J

-cos't<':t
-\' t

Adunemecualiilemembrucu membru.Rezulti:

.r: vi
__+__:_r=t,
A'

6'A

Procedand
analogpentrumomentlll/", obfinem:

+r_+
AuiA

Ultimeledouarelaliifoflneazeun sistemdin carerezultii:

.":

ri

A'

d'A'

_l

. i, ,:
': ..+_;'

._-

U )/'

& unde

,u a

i l ' - ' ! ,..

", "l
o, -irF;r
"r-tr'r{ - '"1
"":
Din prima relatieavem: l' = xi + j,

$i inlocuindu-l pe o rezuitd:

de
de oscilatiealeunui corpsuspendat
5. CarcesterapolluLdintreperioadele
apoi
ln
ln
serie
intai
/.2
legate
,tr
elastice
li
&)ueresorturiavdndconstantele
9i
Fralel?
Rezolvare
Pentrucazul legarii in serie (fig 1.9. a)
! = l t+ l z

F _ F *F _
k^" k, k,
E

ir

ti
I

t =l +l
k"" kt k,
ft-i,\

r. =2",1!=z".ln1-+-1.
r'
l

llkr.
ll \k'
ln paraleli
Pentrulegaxe

F=4 + 4
k",! = kty+k,v k",,= k, + k".
Deci
Tn=2tr

Fig. /.r. RcsonurisedsauParalel

f^

tre,.t,

T, k ,+k ,
r!, .lk,k,
6. Un tub in formdde U conlineo coloandde lichid de lungimet SuflendIa
a lichiduluidin celedou6ramuti
on,-rt
din-cap"t"Gtututui, seproduceo denivelare
de
lichid
coloanei
Si seexprimeperioadaoscilatiilor

Rczotvr!-e:
Egaldmfo4ele din cele doua ramuri (fi9. 1 10):
F+Pds=P,s+G
tubului,iar G = p 2r ' S g (gfeutatea
unde.t= secliunea
niveluluide refednfdin ramura
lichiduluiridicatdeasupra
din drcapta).
RezuliA
F = 2psc r = la, fo46 detip elastic,undet = 2psg
Atunci, daca masa lichidului oscilant este
1./0.Coloanaoscilan$ m=p.I/=p.S
/ , re z u lt d

,=r^fi=r^ffi=t
E
sauF pentrucelefalse.
AlegetiA pentruafirmaliileadevdrate
in timp
oscilaliiloresteconstanta
amplitudinea
A F intr-o oscilatieamortizate
de mi$careaoscilatoruluiliniar annonicestedirect
2. A F Fo4a responsabila
proporfionale
cu elongaliadarde sensoontraracesteia
l. A F Dacd doud resorturielasticesunt legatein paralel,constantaelasticI

acestora
esteegall cu sumaconstantelol
echivalenta
,1.A F Vitezamaximea oscilatorului
liniararmonicesteo?A.
oscilatoruluiliniar armonicesle
5. A F Defazajulintre elongalie$i acceleralia
=
r
rad,
Aq
cu pulsaliaoscilaliilor
6. A F Perioada
estedirectproporlionala

L Un com efectueazd
o miscareoscilatoriearmonicddescrisl de ecualia

I = O,f.i"

lZ^r

in
* 1J-. Calculalivalorilemaximeale vitezei$i accelera{iei

cursuloscilaliilor.

R: 1,256n/s; ?,88m/s':.
.1.Un punct mate al efectueazd
o mi$carearmonicddescrisade ecuafia
= l0.i'f 2o,- I ]"'n. Aflati\ iLeza
samaxime.
'u n
2)
\
R: 20 cm/s.
14

r):
ra

ts.
tte

( i
\_/

I n punct material de masa m = 20 g executi o mi$5le o"cilalo.b dscrisa

r..uatia

r'-sJ:Isint0r-*costorl.
\J3
rsaprasain timpul migcdrii?

Careestelo4a maxtmece acnoneazi

R: 20N.
1. Un mobil executi o migcareoscilatoriarmonicddescrisade excufia
saeste2 cm iarvitezaeste
i :-1 sin (ru + qo).St;indcAla momentulinitialelongatia
lT.m/s, sa sedeteflninefazainitiali q0.
R :1.
4
5. Un punctmaterialefectueazd
oscilatiiarmonicecu pulsatiao. Stiindca la
mi$cariioscilatorii.
i = 0. x = Jro9i v = v0sdseafle amplitudinea
l. j

+j.
n :,a=,Jxj

0p,
e0l
lca

ste

!lia

i in
tls'z,
ofia

Er,/s.

rr : 3 cm li
6 Un oscilatorliniar armonictreceprin punctelede coordonate
este
r- = 4 cm cu vitezelevl = 4 m/s,respectivv2= 3 m/s. Dacdmasaoscilatorului
elasticia resorlului.
i = 20 g, calculaticonstanta
R: 200N/m,
7. Un oscilatorarmonicliniaravandmasa100g are,in cursulmi$cfuii,viteza
marimi 0,1 m/s $i acceleratiamaximi 2 m/s'?.Calculaliconstantaelasticaa
resonulul,
R: 40 N/m.
8 Un corp suspendatde un resort idedl oscileazEvertical cu perioada
pe verticalecu
de un alt resortideal.oscileazh
l, = 0,6 s. Acela$icorp suspendat
decele
estesuspendat
vaoscilacorpuldace
prioada
f? = 0,8;.Aflaliou ceperioada
dout resonurilegateln serie.
R: ls .
9. Un motor cu masa128 kg estemontatpe patru resofturiidenticeavend
elastioak = 2 104N/mCalculatiperioada$ifreoventasistemului'
fiecareoonstanta
R: 0.25s: 4 Hz
1.3.2.Encrsir rlsciltloruluilinirr rrntonic

caresemitcasubacfiunea
liniararmonicesteun punctmaterial
Oscilatorul
=
satotaleeste;
uneifo4eF - /9,.Energia

mn te'
t=r.,_".=_T-_f
, .
[Y = ,-4sin lorr+ <P,)
tnloculml
cos((Dl+ qo).
Lr = co,4

t5

Ii
I
l

Rezultd:
-

m.r'?l'cos:(ol+ qo)

= tr.Atunci
Dar m(D'?

r =$F*'6,

+e")]adica
* e,)*sin'(tor

(1 . 8 )
2
Erel.gia ostilrtorului lirrirr nrnronit eslc
const:rntriin litrrpi de$i energiilecineticAqi
potentialavariazecontinuu.trecanddintr-ofonnt in
(fi8. 1.1I)
aceeasi
alta.sumalor remane
intru"at ;=192=
2n2m\r2
Az rc irt6.cA
2
ene|gia totala este proportionaldcu petratol
ampiltudrnii
tr cu palratulfrecvenleioscilatiilor'
ca portlieide echilibrui; corc'punde
Observim
a ene.gieipoteDtiale
minime
valoarea
Fig / ll Eneiaoscilatorului

y = ,4.i,tI n,- | ll,n , nn"ti

dupalegea
I Unpurcrmalerial
oscileazi
'apo'o,/
\
= fl4
tul dintre energiilecifietica9i potentialaate punctului materialla monentul
'L
oscilaliei
de la pornhe.urldef esleperioada
llezolvat'c
Fazala morlentultt estei
Tlr

dar
I = ,= - = lt.

clecl
o = ,!

l6

--= -rao

A$adar

$iE , =

t-, =asin:0,
'2Z

Lt1
jjcos:ql

deci

3 =!.
tr

c in,

r)
le
$i
n

b^ =
z e,

pe odzontalaconformecualiei
i. Un oorp cu masazl=10 g oscile^zd
energiacineticd9i ceapotenfaldin
.r=o,zsinltonr+ll1m). sh se calculeze
' \

.. o)

momentelein carc elongatiaeste un sfert din amplitudine(se considerdtt'z: 10)

Rczolvare

)i

Prin identificaiecu ecuatiaoscilatoruluiliniar armonic rezulte

!l

,4=0,2m $i 6=16n31'
s

[,
rc

Agadar
I = r.r = 19 16-i 1g'tr = 1gL
m
iar

= o , 2=J 2 o om J .
E
=u. _10.e..t1.),
-22

t.f

potentiald
vafi
Energia

lt4

.(e\"

"r=

rr" -14)
2=

adicd

n
-t'

= LL=!=n^s^t
t6 2

16

l T

H.ft
,.l
_ UT"_ _ T
.E c=E
_ . _ L, |=_

_15.E=
_ r 87,5.J.
t6
=
3. Subactiunea
uneifo(r tr'= 1 N un corpde masern 100g atarnatde
cu.t = 10cmfa16depozitiadeechilibru
cap6tulunuireiort sedeplaseazd

Secer:
a) pulsafiaqi frecvenfaoscilafiilorlibere;
b) raportuldintrenergiacineticd$i enrgiapotentialila o distanfdde origine
egalAcujumdtateaamplitudinii.
Rctolvrr
a)
F

Dar

u =9= 1,5Hz
9
o)

kx'

"'=
r=
t!

=L-L

.( A \'
\2)

= 1i a ' = 1i"^
,

=L

t^

-L=-L,

l-

44

Deci
:!= -L = 3 .

L Un p|lncl materialde maser'=5 g efectueazao migcareoscilatorie

= 3 cm.
armonicaco fiecvenFD = 0.5 tlz gi arnplitudinea,4
Calcutali:
a) vitezacAndelongaliaesteyr= 1,5cm;
b) fo4a elasticama)dma;
c) energiatotala.
R i a)8,149; b)1,4?mN;c) 22pJ.
s
2. Un corp de masem=4 kg suspendat
de un resortoscileazivertical.
Resortulseintindecu Al = 0,1m subacfiunea
uneiforfe-F= 10N.
18

:.r-.ula!i:
: Fnoada;
: rulsatiaoscilaliiloI;
: amplitudineaoscilatiilorcorpuluisubac(iuneaproprieigreutdliG= 10 Dr^:):
:, energiile cinetici $i potenfialAin pozilia in carc viteza estejumitate din
r::: :xa\inie.

R : a)r = 1,256
s;b),] = 5 4;c),4 = 0 , 4rn ; d )/ . = ! = 2 1 . 5 0 = 6 1 .
Un punctmaterialcu masam = 10g oscileaze
dupdlegeay '. 5 sin1l (cm).
Se

forlamaximi ce actioneaze
asuprasa;
il energiatotale;
a) expresiilpenfu energiilecinetice$i potntiah.

f,,:

R:drll l0'N:brJ.42 J : . rF - ' . 4 1 t 0 ru

E " = r.4 2 .r0 , irr' { rr. lr.
'6

I Calculatielonga{ia
oscilatorului
liniarannoDicin punctelein carcencrgiA
sa
:3lici
este
poteDliale
egale
cu
energia
sa
elastici.
,a"ll l :+

lll

5 , ID ce raportsegasesc
energiacineticeli ceapotenlialA
a oscihlonrluiIini?rr
a:nonic ?n punctele
in careelongaliaestejumllatcdin amplitudine?

It:4.
n l, rllr. , lrt . , , i
r' . , 1 ' ^ r1.1
:rl diDtreenergiilecireticA9i potentiali puDctuli matorialla nromentLrl
1r= 7ll,1
^le
:e ld pofl)ire.
unde,esrc ?erioada
o5c:lirrie
R: L
l. Un punctnaterialavandmasarr=4 10'kg oscileazi
confonneclratriei:
( , . Ur p L r n ct
Ina terial
oscilea/a
drrpa
leE ea') 2 s ir' l' r
\.

: =-sin
ln

t'

2 ) tr - -" \ l ( ml.Calculali
/ l l0 . d c la in c e
energia
cinerrcl ;a mo me n rd

4)
\
:e.ea mi$cdrii.

R: l0
l9

.. I

o+
8. Legoa de mitcare a unui oscilator liniar aflnonic este ))= , { s rn l

nl
].

7'

Calcula-tiraportul dintre eDergiilosale cinctica $i poteDtiah la DlomentLrl' 24

R:;

I 3.3. I'tlidrrlrrlgravitrqionrl
Un pendulgravjtationalesle format dinlr-un
de
cu masa,?, suspendat
corpde mici dimonsiuni,
rrrr fir ine : ' t e n s ibcilu ma s a n c g lija h ilSs i c u
lungimea/.
Daci pendululesledeplasatdin pozitiasa de
ostelasatliber,elva oscilaintr-un
echilibruSi
^poi
planvertical
datoridforteidegravitafie.Traioctoria
degcrisa
de Dunclulmatcrialc\lc urr arc de cerc
d -,ri )i
asupratui surrl:
lonelc careacliorea,,a
in firf(fig. Ll2).
tensiunea
firului
lui d pedireclia
in timpcecornponenta
din fit componenta
G, se anuleazdcu leDsiunea
G, va delenninarevenircapendulului
tangenlialA
chtrepozitiadeechilibru.
''d
este
A$adarfo4aderestabilire
r / /? l:ortelecarcnclioncu2i
F
=
G
,
=
-mg
s
in
0
c s ut r ap c n (u ru ru L
cu elongatiaunghiulari0 ci cu sin e,
intrucAtforta I nu estepropoqioDale
nuesleo rriscarrarmor)ici
rniscared
Dendulului
cum
Totu;i,peniruunghiurilnici 0 < 5', putemscriesin 0 :0 in radi^ni,dLrp6
reiese
din tabelulurmAtor:
Un-qhiule
grade

0'

radiani

0,0000
0,0349
0,0873

sin0

0,0000
0,0349
0,0872

fo4ei de reveniredevine
apro\imalie,expresia
Folosindaceasta

F=_ n & .
ExDrimamunghiul0 in radiari,in functiede lulgimeaarculuisubintirs(care,
pentruunghiuriniii, coincidecu lungimeacorziir) $i de razacercului'/
I
20

1i:dar fbrla de reveniredevine

rr;

=_ki,
f = mx-..
'' I
..il {ii .l( j,ricar
.IIIljll|(liIc (0 -.:5,)lnftl (h rcrl]|ljrc.inr,lc riI ct,r\
,r\l!
lrLi
ri,,i,lirl
o rnii(irr,rr,sLijrlofie||rjo ricjl
_'",."' ,

peloadaProprredc o:.citrliea pcnd,rtutui

/ - ),,_/,r- dc\in.
tr {

r = 2^E

( l.e)

1g

l_.ennm.i perioadanendululnigr.rvilalionrl
ene indepcnd<nra
d< mas.rs.r.
.-rru.rl. pcnt r unghirrri nrici. pcrioadr pcndUlrrlUigra! itational csre
:.:<nder)ri dc amfliludine. pcnduhl po.rlefi lolo.ir lfl Int5urrreatirrp||lui
?endululgfavitationaloferA o metod6simpld penlfu deterninarcavalorji
J:rrie.gm\ ilalionaleq. deoarcte/ 5i f por fi u)or ,i pr(ci. mil.urdtc.
' --

I'i{rrtfilrfncrr"l,'irrlu; :'r,l1 i1 1 : rlif i rl

I crra: Determinarea
valoriiacceloraliei
gravitationale
g.
l l :rl . r ir lr

' t . c s r r.

- iir lung$i subtircclt lunginea/= I n, suspendat

la ur capilt;
o miceslbrdde plunrb,
otelsaubfonzcu dianrelrul
dc 2-3 cD);
cronontelru,
-1 I$r f r ' ldt r f u( r r

- construj(ipendululgravitalional,
atiotandsfemDrctalicA
do fir;
peDdulul
- scoateli
din pozi[iade echilibru,
deplasAndu-l
tutiidc vcrricalicu
5o$i apoilisatri-llibcr;
-- unghi0 cafesADudep:$easci
- cronometratri
un anunitnumir de oscilatii04. dc exenrplu
20. $i obtincli
'r:npull.
<letermirraqi
pelioada7 =1;
calcul.rilccelcrrragrd',ira'iorlrU- -7

ln l.

- facetiInai nulte determiniri;

- trecetirezuliatele
intr-untabelde lorma:

.-1
ret l

.i\\

,v
\ raY
&

21

Nr

oscilalii

T.
(sl

(s,

g
(m/s'z)

9,.
(m/s'?)

l.

2.

Un pendulgravitational
esteamplasat
intr-uncdruciorcarese miqcArectiliniu
perioadade oscilaliea pendulului.
cu acceleratiad.
Determinati
llczolvaro
DacA pendululeste supusacliunii mai multor fo4e, in locul acceleratiei
gravitalionale
g apareacceleratia
imprimad de rezultantaforfelorce acfionaze
asuDra
Dunctultlimaterialde masam.

Din figura1.13,sevedecd:

' +g'
decr

l. Doua pendulegravitalionale
in acelaqiloc cu fiecventele
oscileaza
lungimilor
lor?
Dr= 2? llz $iD?= 9 Hz.Careesteraportul
R:

r,

I D, I = 9 .

2. Un pendulesteamplasat
cu acceteraFaa. Sd
intr-unlift carese deplaseaza
perioadade oscilaliea pendulului:
sedetermine
a) ctnd liftul urcd;
b) cendliftul coboara.

x,:a)r=2n.p:; b)r=2,
lg+a

22
L

l/ g - "

II
3- Un pendulgravitalional fixeazi de un cadru a$ezatpe un cirucitse mrtce pe un cerc de raza R in Dlan orizontal. Care este Derioada
lui?

F '"--r^-

tr"'*,*

I
I

I
I
I
I
a

4. Un pendulsimpluoscileazd
200 oscilaliipe minut iar altul,ln acela$iloc,
300 oscilaliipe minut.Sb se calculezerapomrllungimilorcelordoui

R: L = 2,25.
t1

5. Un pendulgravitationalde lungimel0 are perioadaf0 la t0=0"C. DacA

Eperatura mediului exterior devine,, iar coeficientulde dilatare liniard al firului
e cr,careva fi perioadasa?

n:r =4Jt+crr.
6. Uh pendulmatematic
atdmi detavanulunuilift ln repausqi arepeioadade
cilafe fo. Dace liftul urcl uniformacceleratcu a=0,5 g, caloulatiperioada
Fdulului.

R: I = "l:1",
1,3,4.Reprezcntarcnmirimilor oscilatoriilinilrr armonicc
analitic,grafic Ai
Mtrrimile osoilatoriiliniar armonicepot fi repfszentate:
fazorial.
de
a) Reprezentarcaanaliticl se face sub forma unor funclii matematice,
exemplul
I =,4sin(or+ qo);
v=o,4cos(ot+qo);
a=_o'lsin((ol+qo).
grnfici sefaceprin desenarea
formeifunc;ieirespectivein
b) Reprezcnlarea
=
=
y(t),
v
1'(t)9i a = a(t).
grafic
funcliile),
fig. 1.14suntreprezentate
(sau
iar acceleratiaeste
faF
de
elongatie
r/4)
Vitezaestedefazat5inaintecu F/2
opozitie
de fazd cu
defazat6cu n (sar Tl2) fati de elongaiie, adice este in
elongalia.

23

6'A
(Dl
A

l,'1.-'r-^ ,' Jl^",

li - -. -,1.,i
.i(\.;;
i_i\li\ ,. i,-,,i
j
t
,:/
.i
'.
/
\,
\i
''.

"r \i /tr\i !

. I il
-A
.<nA
2
IJJA

r\

:rsr \rr !LI / 2r

!37 l!

Fi,YiT/
\ari\,,'1,-K-1
,i 7,\i T l \

:,

.r .;..r'i ''---l -.

l" -\,,iX7
i

.. ---- - r .

- 7- - "- .' '

\..i-l>{!---- - - - -- - -,, --,'--l/

oscilatorului
liniararmonic(90=0)
litezei ;i accelratiei
l.iq. /./4. Graficeleelonsaliei.

c) ltct)r'(Tcntrreafnzori:rl,ise facecu ajutorulunor vectorinumili trzori.

Frzor'rl cste nn vcctor rotitor ce reDrezintiio nrlrimc ilter itiv
s;nusoi{lAli(y, v saua pentruoscilatorulliniar armonic,dar sitensiuneaelectricd
curentuluiio curentalternativ).
sauintensitatea

Fazorulare urmetoarelecaracteristici
c
1. Modulul fazorului este egal
-care
pe
o
m6rimii
oscilarorii
amplitudinea
reprezint6.
2. Frecvenlade rotalie a fazorult
coincidecu frectenF marimii alternativ
pecareo reprezintd.
sinusoidale
3. Unghiulldcut de fazor la nomentul
fdeobiceiOr)
initial/ = 0 cu o axaarbirrara
rniliala
faza
reprezinte
Q0 a Inlrirnii
pe
o
reprezinta.
oscilatorii care
4. Unghiulfaculde fazorla un morner)
fazodaba
FiA. 1..i1 Rep.czntarea
oarecarede timp l repreTindfaza m;rimii
vilezei$i acceleraliei
oscilatoruluiosc ila ro riila a c e l mo me n t .q = o r+ 9 ,
elongaliei,
liniafarmonic

(deci
perpendicularr
peprima
o."ur o:,:"q,if""r.3';l#l'i:"*ff'",lt

'XT
oscilatoriirespective.
amonicesuntdatein fiecare
in migcarea
vitezaSiacceleralia
Astfel,elongalia,
l, 0/, respectivoid;
d
modul
momentde proiectiileextremitIlilorvectorilor
ultimiidoi suntdefazaticut/2, respectivcu tr fafnde vectorulI (fig 1.15)
24

i.,1. L-ONIPLINERi'}\()SCnl,A I'lIf ,OR

situaliiintalnitein practicirtncorpestesupussimultanactiunii
i: numeroase
r.: -::rkor forte care, dacd ar actionaseparat,ar imprirla fiecareo migcare
r- : : r r i e .
(atomisauioni) seafla
constituente
} exemplu,intr-uncorpsolid,particulele
jrrul
uneiastfel
unorpozilii de echilibrustabil Mi$oarea
in
r-'r- ;ontinui vibra-tie
jr: ::-,1icule
imprimateacestei^
esterezllltatulcompunei oscilaliilorindependente
cu fiecarevecinin parte.
:! -:sracliunea
\lIe exempleintatnin in cazulcladirilot podurilor,solicitatesimultande mai
_. 13acliuni exterioareperiod;ce(vibratiilesolului ca urmarea traficuluigreu,
Un cotrcmursolic;ti o cladirc
:':-. in rafale,varia{iitedete,nperaturizi-noaptc).
una fati dc cealaltA.mi$careade
orientateperpendicular
i . r.atii iidependente
:,-.:rbh a clddiriifiind rezultatulcompuneriiacestoroscilatii
LJ-1. ( onrpun.rt'il|oscilttiikrr lrrtrrrkle(L: lltIrIrrl| ':galc
a douaoscilatiiarmonicede acoea$iffecvcnp qi aceeagi
Prin suprapunerea
direolie
frecventi$i aceea$i
annon;cdde aceea$i
tot
o
oscilatie
, r:.!ie se obline
ai
l:'r
diferite
au
amplitud;ni
se
compun
oscilatii
care
Dacdcoledori
t; $; faze
' : alediferitetplsi q2,atunciecualiilc
lor sunl:
lrlongaliilor
i rj = a , s i n (0 t + { p r)
+ q :)
l , = d : s i n ((1 )l

elongaliilor,'r
seobtineprininsumarea
Elongalia
rczultatir
$i}' adioi:
!=)\+vx
I =,'1sir(ol+ q).

( r .r 0 )

ProbleDraaflarii amplitudiDii I $i fazer

- rialeq a oscilafieirezullante
serzolvi usor
:.:ci folosin rcprzontareafazoriali. Fle
cclor doulr
-:rorii a. $i 4; core5prrrr/atori
-rl.Ari cornponenle.
carc lnr. li llromcnllrl
- rial. rurghiurilear. respecli\o. (rr ari /,v
''r Ll6). Ulrelliuldir rlrcccidor!cclori vjr li
'.j-q
Ar )i\arirnarrcacelirrirn r.tlir'rprrl
:ilcArii, deoafeceamb;i vectori sc rotescctl

:.eea$ivilezi unghiularao.
OJ
Vcto lrezullatI = a- + 4este rrror',rr
. r i l : r l ni r r r u lln n {i.
Din figura1.16rezulta
Ay
Ax

Conpunscaoscila{iilorprin

15

si tinand sea$a ca pro;ectia vectorului rezultant pe o axa este egalecu suma

oe aced.x; re/ult; ca:
recroriloicomponenlr
proiecriilor
lt:,
EA=_I
'
ar, + a.\
rga=

deci

sino
'i-'1 -I
lrrcosqi + d. cos9:
o

(1 . I

depindede anPlitudiniles
ci fazairiliala I a oscilalieirezultante
Obsrvam
fazeleinilialealeoscilatiilorcaresecompun
a-ptltuain.u oscilatieirezultanteesteegali cu modululvectoruluil- 9i sc
dupi formula:
vectoriala,
obtine,conformregulilorde adunare

(r.1 :

- 9,)
l' = ai + dj + 2d,a,,ros(q.

oscilatieirezultantedepindedc
Din aceastarelafierezultace amplitudinea
=
diferentade fazdAq 92- Qr,dintremitcdrilecomponentc.
a) DacI Ag - 2*'I, atuncicos2,{"fi= I 9i obtinem:
A= a j I _ 2 .

oscilafiilot
estcegalacu sumaamplitudinilor
oscilatieirezultante
Amplitudinea
liTi
(fi9
1
17,a)
suntin
in acestcazsespunecAoscilafiile
componente.
+
b) DacAAq - (2k + 1)r, aturci cos(2k I )r = I ti oblincm

'a=b-4'

va I
rezultanlir
Cele doui oscilatiisunl in ol)oTilic(le lir,':iii aDrplitudinea
rninimitfig. l.l?.b1.Dxci,r ''r-.os. tatrasc 'rinr':c

a)

a) -r= ar-ar;
a z trh a n tar
A s /./Z O s c i l a l ire

D.l

b) A = a| -a)

c) Dacd AA=(2&+l)1, atuncicos(2k+1)I=0 $i oblinem

t6

Obscrvatii:
L Dacd frecven(cleoscilaliilor componentediferi intr ele, oscilalia
=:ultantAnu mai esteannonicd.
Un interes deosebitil prezinta a$a-numitelebitiii care se obtin prin
:::npunerea
a doudoscilafiicu pulsafiiorfio), foarleapropiate.lncazulincarecele
ji
r
oscilafiiauampli dinileegale,seobline:

J -r,, t - ,4 .ino/,l .i ".r-:,r* .[9--i :,2l, l| lf l^ ' , 1

t
)\2

\a liaproape.inrr"oidal?r.
de put.rlie 11,.l rr'r,). a\dnd
O.cilaliarc,,ulranta
')
::,: amplitudinea
lentvariabilecu pulsaqia
] o -o,l
)'

1Ag.t.tS1.

ar- pr""',10;t
Fig /./& Fcnomcnllbdrliktr

pentru
L Melodafazoria16
pemtru
compunerea
oscilaliilorpoatefi gener^lizAta
frecvonF
de vibrati;pamlelede aceea$i
:.:nnrucfiarezultantei
Lrnuinumafoarecare
.jrr arnplitudiri;i fazeini[ialediferite)prin regulapoligonului.
Dacaun punctmaterialestesupussimultanacliuniia patrufo{e elasticede
5ieeagidireclie:
y, =djsin(ol+qr)
)': = al sin(cDr+ 9r)
y3 =d,sin(o/+q,)
y4 = a4sin(col+91)
li:Irci nigcarea oscilatorierezultanti va fi:
r =)r +.l'" +),r +ya =lsin(ol +q)
r.Je valoareaampliludinii A 9i faza iniliali
(
u ie obtindin fig. Ll9.
fazo'ialii-a
maimullof
Fi&
/ /9. conpunerea
a
de
compunere
\4etoda fazoriala
panlele
de
acceali
tlecvenl!
vibnlii
fi
liniar
armo;ice
va
:irimilor oscilatorii
_l:.r.'le
utila in capitolul 3 la studiul curntuluialtrnativ.

27

I
1.,1.2.Compunerea oscilaliilor perpendiculnre de frecven{e cgale
cd un mob;lestesupussimultanla doudmi$cariosc;latorii
Vom presupune
inlreele.Aleg;ndceledouddirecliide oscilalie
fi".'.ni. igut.ip"rp.ndiculare
\ or fi:
componente
mi$carilor
Oi ri by, elonga!iile
iuonut
^.rit
t: dr sin cDt9i )' = 4z sin (cD+ q)
Pentrua gAsitraiectoriatrebuiesi eliminAmt'mpul intre cele doui ecuafjr
le scliemsubforma:
Pentruaceasta,

lt
;

= slncot

it

a = sinotcosg+ cosortsinq.
laz
cua douailrmultitecu el) $iobti
cucosq, o adunem
inmullindprimaecuafie
!cos,p-l
dt

= -c o s o rs in o
at

Ludmdin nou primaecuatie9i o inmuliimacumcu sin I Obfinem:

Isin <P sincursino
al
Relatiilenotate(l) Si (2) se ridice la patrat9i apoi se adunl membrll
membru.Rezultd:

I iL I rsi.',0-cos'tr)-?2.**'
I Zl a oz
!a: J

[o,,]

= sin':q(cos:t:t + sin:ot)
adicd

2ut

4 *4 a:
-2"o
r ,o
ap'
ai

=r in q
: . ( 1 .1 3

Curbadescrisade aceastd
este in gneralo liPsa ai c
depindde diferentadefaz6
oarametri
oscila
doue
cel"
iint.e
(fi
compun
care
se
perpendiculare
1.20).
Agadar,prin compuneiern o
oscila(ii n{jrpendicrlare de
pulsrti|j sc obline tot o mi$c[l
oscilatolic irvi d traiectoria
elipsi

\ ( o b \en a ca p e Drnr
o

I) t:o =o

a ecua!iealip s edr e \in e :

--+!-=1

( 1r. 4 )

.e reprezintiecuatiaunuicerc.
-3..r
DacA,
insd,q = i1runde&= 0, l,2,3,...,ecuatiatraiecto
ei devine:

(r.ts)
!: :ii punclulmaterialsemi$cipeo dreapticaretreceprin origine$i facecu axaOx
-r :nghia cAruitangentiesteegali cu 11.
()i ,n r. \ it ii: :

DacAtiecventeleoscilatiilorperpendiculare
care se compunsunt rli{cril(!
t,-:.tul dscrioo traiectorio
complicate.
A srlcl:
dac6raportulfrecvonteloresterational(adicnraportde Dumereiotregi),
t::3ctoriaesteslabilA,dar fonnnei depindcqi de difefentra
de fazd.Traiectoriile
:r::nutesenumesc
in acestcazfiguriLissajous
(fig. 1.21).

EE

Iis /2/ |isuriLissaious

- daci raportulfrecvenlelornu esteralional,punctuldevineo curbScare

!- )perAtreptato arie,

Carva fi legeade migcarea unui punctmaterialsupussimultanoscilatiilor

r =4sin."1;
i,,=:'i"l,r+fJ;
r,=5*'1./-;J.
29

llezolv:tr
Aducem,mai intii, toate ecuatiilela ateeaqifunclie trigonometrici'deci

u.= s.in[.r* 1).

-'

3)

Trasem diagrama fazoriald (fi9 1.22)

fazoriloroblinem:
Din compunerea

--. ' ---a., + a.,)' +(a\ + a,, + at,)' =

A= "l@t,+

r- --- -;
= l,+* o* t t'r I o* z* 6 {l I =to,o'1
2t
li

l\

^ ^..!5
u+r
+o -

i,zo ,^^- ^^

l7

4+0+6.:
2
=
rad.
I = 45"50' 45,83'= 0,0799

a1
f'is. | 22

va fi:
Ecuatiaoscilatieirezultante

+ 0,0?99)
r(r) = l0,04si((Dr

A sauF dupi cumafirmaliaosteadevarati'

Citili afirmaliileunnaroareAlegetri
ltr
falsa.
respectiv
t
L A F Daca doue osciialii paralelede aceeatifrcventdsunt ln faz6
lor seaduna
amplitudinile
fazer
sestingdacddiferentade
deamplitudiniegale
2. A F Doueoscilaliiparalele
dintreeleeste2tt radiani

3. A F Fenomenul
betailorseproducecendsecomPunoscilatiiperpendiculare'
b;tdilorvariazi [ent,rimanandpracticconstantipetrmpul
4. A F Amplitudinea
mai muLtoroscilalii
de aceeagifrecvenli
5. A F Un mobil supusla doua oscilaliiperpendiculare
de
simultansepoatemi;carectiliniudac6diferenla fazAestezero'

FigurileLissajous
seobfinin cazulcompunerii
oscilatiilorperpendi.ulr.
deaceea$i
frecvent?i.
cj

Un punct naterial supusla doui oscilatii perperdiculare

de acecasi
frecventeSiamplitudinesepoatemi$cape un cerc.

o.cilaroriiarmonice
paralele:l = r sr n[] +- ]sr
t. Se compunmi$carile
\.

2)

Si se scrie ecuatiani$cirii rezultante.

R: l = 4,35sin(lI1+l,t83).

2. Un punct material executi o oscilatieannonica.compusi din doui

:rr1cflrese propagi pe aceea$i
direclie9i au ecuatiiley =+si"zrfr+]l9i
3/',
\
. l i i n 2 n l+:.Ca r eva fi lcgcasade niicare?
R rJ= 6,76sin(2nr- 1,27).
t,, Ce mi$careexecutAuDpunctnatcrialsupussit'Dultan
oscilaliilorparalcle:
/

f\

n)1 i:1,=5sin tot+;- l ?

- l s i n rr r t;/,=zls6 5l
J,/
2)
\
\
R: t = 8 , 8 8s in(o 1 +0 . 9 0 7 ).
a.

a douemiwdri oscilatoriiarmoniceparalelede aceeasi

Q\lr,n compuDerea
_:-:r
eitti, cu anpliludiDi3 cm $i rcspectiv5 c|n, rezoltl o migcareoscilatoriecrl
:_::itudinea
de7 cm.Determinafi:
a) defazajuldintreceledoudmitcdri;
b) vitezamaximAa unui punctcareexccutimi$carea
rezultanti.dacaviteza
: r'.imaa unuipunctce cxecutaccadc-adouarni$carc
estedc 0,4 m/s.
R: a ) d rp = f r b ) r = 5 6 s r, 7 ,

ul

5. Cetraiectori
va aveaun punctnratcrial
supussimulian
oscilaliilori

r(t)= 3s,nr!(r+ l)(cm)

$ir0)=:.inlnr* l l(.,n)?
2)
\
Ri cerc cu raza/ = 3 cm,

3l

in cazul cdnd pierderilede energieprin frecareale oscilatorulu

nesliiabile.enerqialotaldscadesensibilin timp'
- tum energia
cu paralulamplirudinil
esleproporlionala
oscilatorului

_u "
2
sesting .
o-soilafiile
adica
timp,
scade
in
amplitudineo
inseamnicd
sau
cu
\ dscozitate,tnica
lichid
mediu
inir-un
.iscarilor
.-"f
i"
6.
cu
vi
estepropo4ionald
"""tpf,1.il.
subI m/s,fo4arzistenta
"" "itezi
"-"f -mi.-ii'f"
( t .t
R = -t v
under senume$ecoeficientdc rezisten!..
estedec
Ecua a oscilatiiloramonizate
md=-b-n

(1 . 1

sau
a-2btt-az o x = 0 '

( l,r

unde

b =+
iar
estecoeficientulde amortizare

izate
propriil)eamofl
oscilatiilor
este
--'' Dulsalia
saumaislabd
"dupi"urnu"tiun"urezistenpi
estemaiputernicd
mediului
>
dupacumb @osauD< oo) por
(concrer,
acdunea
elasticititiioscilatorului
oazuri:
urmdtoarolo
1. Cazul frecirilor relativ inin
(b> q )

ln oursulmigodrii,osoilatorul
paltea pozifieide eohilibru
de aca$i

tece o singurddatdprinpozitiadeechil
Este un regim aPgliodlc de rnigo
(fig, |,23), idr |> 2"lkttt

Fl& .1,23.Milcafe emortizltil a!.!iodica"

:. Clazulamortizirii c tice (tr = o0)

Oscilatiilesistemuluisuntin acestc^z foarte
(fig. 1.24).
Epedeamortizate
Cazuloscilafiilorcritic amorlizateestefoarte
dportant in practicd intrucat foarte multe
,li+ozitive de amortizare (amortizoarele
.roYehiculelor, amortizoarelehidraulice ale
echipajelemobileale instrumentelor
de
-.ilor, etc.) trebuie sd funclionezein rgim d FiE 1.24.Amonizre ctitca
ri$ra
critici, penhu a evita oscilafiilesistmelorin jurul pozitiilor de
-rtizare
dilibru. Rezistenla
pentrucarese oqlle mitcareaaperiodica
mecanicA
criticAse
n tte rezisrcnticriticdti arevaloarear'"- 2!tr/r.
.r. ( x/rl lic(.:iril"rrrlxtir \l:rtntl, c'r,,
r,rur

2r/i,rrrt.

Oscilatorultreceprin pozitii situatede ambelep6{i ale pozitieide cchilibru,

Ltra de miqcarefiind:
), = '{,e-" sin(cDl+ qo)'
Amplitudineascadeexponenti^l
ln timp
A1t) =

'tne-'
oscilatiase realizeaze
ou pulsafial
-

nnirn 9i |scrrkrpLrlsalic;
ea estemai
rii decetpulsatiaoscilafiilorproprii
@mortizate, dooarece frecdrile
irotdeauna
seopunmi$ctrrii
$io lntarzie
.irind perioada, adic6 micaorend
tlcvenlaoscilatiilor.
Osoilatiileamortizate
sunt de tip
{nusoidal, dar cu anplitudinea
(fig. L25).
,lscrescatoare
exponerltial
Raportul elongaliilor sau al
laun intervalde
timpegal
-rplitudinilor
dr perioada
Ieste:

= 1on-;'

( r .2 0 )
(1 . 2 1 )

(1.22)

FA. /.2J-MircareaanoniurAperiodica

,{^e-"sin(or+ (0^)
!{r)
y( t
A "e""'"sinloft-T), o o l
-T)
Logaritmulnaturalal acestuiraport se numeite decrenrentlogrrilnic al
o6cilafiilor:

33

(r.21)
a amoftizlrii oscilatiilor $i estc
Decrementul logaritnic este o masuri
de amoiriz.|rcb=l
adimensional,spredeosebircde coeficientul
(carc se ndsoarl in r ')
dupa car amplitudineascadela
DacI nothm cu ,\i numarul dc oscilatii
iumitate,avcmcondilia:

=f,,tc,,.
,,,"* ,,,,t

logaritmic:
a decrementlrlui
de undcrezultAexprcsiauti16,practici'
ln2 0'693
n- --' 'N"N.

(1 . 2 4 )

Caztrlcelrnaiflecvcntin6lnitinpracticzlestccazuloscilatiiloramodiT,atc:i
\c conser\' 'rsremrrr
:;'';';;lor :,lrirc.rnrnirtarede o-ilalie ntr
."','*"ii":;;i"
corrlinutrprrn
nrictorarrdu-'c
oscilnliilor
pll)"',i ..i'i',", crr(rtsictrmplirudrnca
milarcl \a !l 'tr rtat llrri rapid
6=-i
,r"..'i. irr,u'.ir locluruldc arnunizar(
c'lre
mairnarc iif masrprlnclultrimslcfial
rri (u cir r'(/i{lcrrprncdirrh-ricrtc
..Ir.11:,,
oslcnal mlca'
rnilc0rea.
c)iccrrLi

l,

! r r.:r' :rrrr

oscilaliile amorlizate:
constantelorcare caracterizeazA
Detcrminar'oa
r'
6 9i coeflcicntulde rezistenla
oe amortizare
logrritmicl-),constanla
decrementlll
l, r r , tri r' .trl r:' r

l" *plt"l::iYt::,*,.:1
. ljn penduletasticdin sermasubliredeolel fixat
pre\?l/Utcu ilc |tld|.j\Ior

plalan
o. *palul libcl \c suspendjun n]ic
gradate
rlrei
'--.
'"ni"ui'
1gl<
.rLorl'"f. q.uf indicaroroscilerrzIn fald

1,1

. Masemarcate.
. Cronometru.
. Balanln.
\lodul dc lucru
1. Suspendemde resort o greutatemarcattrr,? $i notam poziiia 1,0 a
Hcalorului, oititt pe scalasuportuluivedical.
2. Deviemgrutateain jos pendla o anumitbdiviziuner, deci cu amplitudinea
pomindtotodattr
cronometrul.
J =/-/o si ii ddmdrumulsaoscileze,
3. Numdrim oscilaliilecompleteNo pandcand amplitudinease reducela
ji-Etate ii citim timpul corespunzbtorfil2 = No?.
Amplitudinase reducela jumatatecend acul indicatoreste in dreptul
Siziunii:
I,
Y o+-Q-Y ).
4. Decrementul
logaritmicseoalculeazd
cu formula(1.24)i
^

0,693

va fil
5, Coeficientulde amortizare
,
-

D
T

ln2 lnz
NOT TI'

0,693
T"

6. Seva calculagi ooefiointul

de rezistenpr =4, undeln z intrl 9i masa
2m
r-ului platan(dao[ a fost folosit),
de

7. Se repetdexpe mentulpnhuo alt6 masi mdcatd m, calculenddin nou

mtuimilede mai sus.

35

1.6. OSCILATORI MECANICI CUPLATI

I '6.1. Oscilnfii mecanicefortnt
Un oscilator real executeoscilatii amortizate,datoritd fo4ei de frecare care
Pentrua inhetineoscilatiilese poateintervenicu o
consumadin energiaacestuia.
forfd din afare care sd compensezepierderile de energie datorate
frecdrilor
De interespractic estecazul in care din exterior acfioneazao fo4d periodicd
F= ao sin Ql.

(r.2s)

Pentu aoestoscilator, conform principiului fundamentalal mecanicii

Rewtoniene:
(126)
ma= -kx - ra + FasinC2t.
impa(indcu m 9i folosindnotafiiledin paragrafulanterioroblinemccuafia
iicirii oscilalofiilo{ate:

= llsinClt.
a+2b + lt,l'oy

(1.27)

se constatdoAdupl un reghn tranzitoriu de scurtddurati se

Experimental
oscillllii irrtrelinlrtcde
stabilestercgimul porm{ncnt in careparticulaefectueaze
numiteoscil{ii
fortei periodioeexterioare!
amplitudineconstante9i cu frecveDta
for{ate.
oscilaliilorforlatedepindedel
Amplitudinea
Fqa forleicareimpuneoscilatia;
- amplitudinea
- valoareapulsaliei proprii a sistemului(oo) $i valoareapulsatiei impusede
forta exterioe5 (OX
- valoareacoeficientuluide amortizare,.
Amplitudinea9i fsza initiab a oscilatiilorfo4ate nu depind de condiliile
initiale. Pulsatiaoscilatiilo. forlate este egale cu pulsatia O a forlei exterioar
Oscilatiile forlate nu erot amortizlte de$iln sistemexistdfo4e de fteoare(cate
energia
influenFazevaloareaamplitudiniioscilatiitorfoqare)ln regimpermanenl
forlei
la
sutsa
enetgie
de
continuu
rdmaneconstant6fiindci sistemul absoarbe
exterioarc,ceeace compensaziPierderiledatoratefreoerii.
Exemplede oscilatii fo4ate intahim la: difuzoare,generatoarede ulhasunete,
vibranteetc..ce suntmenlinule
sistememecanice
lu[datiaunui molor,numeroas
ln vibratiedatoritauneiforteextemeperiodice.
36

t.i

t.

F. ^i. o: t : r ir li

ir cazul oscilaliiior fo(ate. atunci cend frccvenla fo4ei exterioareO \ ariaz:.

:rplitudinca,-4 a oscilaliilor fo(ate var;azl Maximul ampliludinii I are

(1 . 2 8 )

-J

dcvinc
areloc rezonanla
elongaliilor;aramplitudinea
Pcntruaceasti1'recvenli
-r\imd:
(1.2c))

din figura 1.26senumesc

CLrrbele
' ,
I ou cil mnximul
.,1' nai iralt $i cufba mai ingusld,cu
r it rczo0anlaeste mai .,ascutil2i"iar
-_.ficicntulde amortizafeb estemai

.4

DacA amoftizareasistemLrluicstc
_:i.i atuDcirczonan_la
se produce la o
:rcventn de excitatie apropiatAde
-:cventa proprie oo a sistcmului
t.ilant.
/.1
La rezonanEr putcrea absorbiti
::Ic rnaximA.

K
o

'
i,
;
: !i "ii!ri'i

:i "

, r f i_i

/ l& / 16 cL r h c d o r c z o m i {i i ( r L . : / , r . : r r )

'f':,ii

Crc$1crcaamplitud;nii la rezonanli cstc cu alilt Dai nrluc ctr cilt |rnorli/rtLr

:fodusi dc mediueslcDai nrici.

oscilalii
Fie un sistcmnecaDicE (pe care-lnuDin
) ce electtreaza
arc
care
alt
oscilalor
:: onicede pcrioadd7fi exercilAo acliuneasupraunni
-11
sc
E\perimenlal
).
rerioadaptopric dc oscilalie7; (pe care-l nomim
pc
i_o
care
cu perioadal
o miScarcalnroDicat
:rnstati ci sislcmul R are r^ntodeituna
_rpuncexcitalorul.Acliltnea meoanicAoxecutau dc excilator asuprarezonatorulLrl
<n me$te ,:i

37

Oscilatoricupla{i:Rezonan{a
'fcma lucririi
Studiula doi oscilatorimecanicicuplaii.Rezonanta.
Matcriale necesnrc
energie)
urmatoare
atetsistemulexcitator(cel carecedeaze
in experimentele
cat gi cel excitat(cel cfuuiai se cdeaz!energie)vor fi pendulegravitalionale
cuplate.
Moduldc lucru
E)tpcritlrcntul 1
Calitativ,condi$aaparitieifenomnulul
derezonantisepoateverifioacu dispozitivul
2 ti 3 innd in
din fig. 1.27.Pendulele
de oscilalorulI. dar
oscilaliefiind penurbate
unuiadintrcclc va crc$lefoanc
anrpliludircr
mull dacii discul cxcilatoNluicslc priDs
la:rccca$iin:rllir)ccu disoul
aproximaliv
pndulelor
2 sau3.
L:lpa nte tul 2

F. ./.22Dispozitivp.ntruvcriticrrcr
condifieiderrlnatl|l

Fii& 1.28.Pendulesimplcuplde.

38

IungimcI ti
Fiedoutrpenduledeaceeasi
printr-un
resofi
aceagi
masa,
legato
de
din
(fig.
1.28).
Scoatem
dorr
unul
elastic
penduledin pozitiade echilibrusi ll l6sam
apoilibersd oscileze.Energiamigcariiseva
transmite,datoritecuplajului,qi la oelalalt
pendul.
Pe mesurtrce amplitudineaosoilatiilor
pndululuiI scadesprezero,amplitudinea
oscilaliilor pendulului 2 crtt spre
maximum, apoi procsul se desfdgoar6ln
sens invers. Energia oinetioatrece succeslv
de la un pendul la cElalt, ele fiind ln
rczonanti.
cii. irr iaztrl rczorrrtrtci.
Observam
cu unrninimunde
scpoalemcntime
oscilalie
cnergiqp6s6 un osoilatorurmeazadeci sa
ite in
energiai serransm
neamortizat,
oscileze
ritinul frecventeisaleFoprii.

I l. t {}l-"lSirl{l:f'.1
t trl l;l rtrl!i,1{--/r"T'd
{
i:unci cind un sistemmecaniccarearco frccvenFpropriede vibralieu0este
sc ffansferide
r:: .u un alt sislemcareoscileaza
cu frecven-ta
! = !0, mi$carea
l: !:nemla altulin regimderezonanF.
Putemintelniacestlenolncn,uneori,ceDd
13 \ibrcaza si ftcpidoazdla anumiteviteze; atunci,oscilafiileciclice ale
, -ilLri sau alo rctilof care trcc pestedonivelarisunt aprcximativdc aceea$i
proprjca uneianumitepA(ia matiDiicareva intrain vibfalie
.nracu irecvcn-ta
-r-.nanti.
dc nraSinisi a
a3nonenulde rezonantA
trebuiesAsteain atcn-tia
constnrotorilor
r,.--rctorilorin general.De exemplu,dacAturafiaunui motorcrc$c pan6c6nd
r,::de cu frecvcntaprcpric a sistcmuluiin care este incaslral,atunci motorLrisc
:: jinulge din suport,care se fisureazl.

:recverlapropriea instalaliilortrebriesi fie catmai difcritade ffeovenlaunor

-:batiievcntualposibile.

dc$iaveanumai10 luni
.:1I940,podulTaconaNarrowsdin SUA s-apdibu$i1;
in
in
urma
exlremc
ale puntii sale.Aceste
larea
fblosinli,
el
s-a
rupt
oscilatiilor
-!
riii au fbst provocate de raf'alelede vant cnre intorveneaucu o lrec\'enlA
:.iatarde fiecventapropriede oscilaliea punfiipodului(fig. 1.29).

Naross
Fi& I 2, Podul'liiconM

upropiata
Pentrua cvita pericohl ca un podsi intrer^nvibratiecu o liccveD(ir
sa de rezonanlA,
atuDciceDdbupede militari travcrseaziun pod.se
&:_.eovenla
r:.rzicc nlar$ulcadenlat$i senrerge,,iDpasdc voic".
intr-opalle
i]r timpulcutremurelor,
vibra{iilesoluluifacclidirile sirbalansezc
cu lrecvenlaPfopriea
r -r alta.Daci liecvenfami$cirilorpiunAnlu[risc potrive$1c
penAla
j -iJirilotatunciamplitudiDea
cl:dirilorva cre$lcprogresiv
oscilaliilor
r:buiirc.
Clidirilc loarteinalteau,qi ele,fiecvenlepropriideoscilalie.Arhitccliitrebuie
accsteclAdiriastfelincetlrecvenlclclor propriisi lru sepotliveascicu
;.:.proiecleze
:.cveDtelerafalelordc vent.
39

Uscrl:rliilemecanierriblal,il(rp'rfi uli errrrcn/ul aflicaliilorulna-rrnerelor'

\icrlr<r beloanclor<lc)':r'rJirrn;loire(\rbrJlrrle
-loer,dtrlei.r r Ira)inilorTcrrlr"
rruvclorpreselor'rnr>inilor-utreltc
alo:'r,el"r..' rornol'rlclor'
t,rnJu.ede Inolonfele
lacorprrlncrci r<lri'rtlului
1.rr.,nco-."r.lor et. I.AceJe\ihalri 'c pol Irarr\rnile
penffu
structuranaver cat.Sr
pcricol
aiat
clidirii li pot constitui un
sau la f'Lrndatia
oe impune studiul
ceea
le
folosesc'
pcntfu clddi;i. gi rlai alis pentru qamenii care
izolirii sauelininarii vibratiilornedofite

oscilaliilorulilc, ca apljcatie
Din categor;a
;
: Prin intermcdiul
amintim,

/ r)j / Jll. Mce is ul c c . \ uldi

tranqmite
, t.,',, , i.tl,
"r,"
sub lbnni de encrgle
inmagazinata
energianrecanic:r
potenliali in r, i ' ) tt.tt) (iig. 1 30) Roata
ie'rulatoarepunc r^rfLrnctitrnemecanismulceas Lui.
inir-un ritnr cotespunzitor ljn sistem de toli dinlrte
punc in mi$carelinbile ceasului
Diu categotia dispozitivelor prin care se pot
atenuavibratiile cu amplitudinimari, evil6ndlr-se
apari!ia lenomelrului dc rezonaDld, amrntrrn
, .., r. ) , (l) (ng. l.3l)
ilizdl in special la
cu arcul (2) avand
coaxial
antovehicule.El este fix^t
pe Ina din ,lxcle
iAr
cealalti
unadin tiie pe caroseric.
a drunrulur.
o
dclrivelare
puntii.CandfoataintAlre$t{j
O'cil.rtiilc
ralrr
tle
c.rro.erie
,rrr rr'.epcsi o\.ile/(
de
lrro rTul
irrrrurli/xtc
J( flri srIil I.rpid
urclrur!
'
lichi_
fi
ecana
li
nu
dc
acestuia
este
intnrciirmi5car'ea
2_3
cursc.
dupi
dului dill interior,oscilflliasc stinge
DisDozitiveledc amorlizarc po1 ll folosirc $i in
al Invcntriilor
construciii.La SalonulInternalioDal
2006,
la
Cereva
lthnicilor $i ProdusclorNoi de
i
!''
r!
proplls
n
invenlalorii romAni au
'
ii;:,

l) ! s r oz r lllc dt
::i I
.-. .j ,.::-:,'. r . r r Lnf \ c jer ic c :
j :.
-:, : I ' : r . . r n. lc

\._

' ,,i

i,

1 : i 1(,"i ;i '1i .:r

i ,i i

.1i

'r penl nl

care au lbsl prcmiati(fig. J 32) av/ind rolul de a

Droteiaoonstructiiloinaltc de el'ccleledistruglioarc
Un dispozitivsc conrpuncciiDtr'uD
alo cutrerrurelor.
ciliDdruin interiorulcarLriaovolu(:azI.intr_unfluid
imp'cunircu on
doui pistoaneAceslea,
subprcsiune,
sisterndc arcllri, prclau cca mal mare pime olll
dc undaseisnidr energia
elibcralat
enerciadistructivd
clndirii esle anihilati in propor!;cde
trans'misd
?5 80%, ca urmarea cursei de amorlizaroa
d ei rc a lU . rr' ! < rrlrrraA " p e jirrc-e
di.puTiliv u lu
.nriiirri.ji-r.ozitiretc
deamon;/ir{ccmi>capefiodic
il iirrp cc corpuriledispozitivelor$i cenhrra',B"
pc loc (fig l 32)
r'npfcNrico cledirearatman

UNDE MECANICE
2.1. PROPAGAREAUNEI PERf URBA1'1I
lN T n - U N M E D I U I j L A S' t' lc.
DTI[i]N[,R{;II1]
T'RANSIIIiRIIL,

cd aruncArn
o pietricicAintr_un
Sa presupunem
|lri :nistit.Di'l punctulin carea cizut pietricicase
spre
iilr-;ieazdo seriede cercuricarese rdspendesc
rpei 5-a
cd pe suprafflla
6l.Tiorrllg. 2.11.Spunern
thrT:ato undd.
Nt:r ,\r, lir,,rrrrr|ll (l( I'r,,1'i'r.lxIrx
""ti
rt-:urb1r1ii din uttr"rtt)c i|l lt,roilci in (irrrl,
r -:r o rcgiurc r stalil'loi itr rllr.

seisnicesunt
ValurileDroduse
de venl Lrndole
SunetulestctraDsmisprin unde
a:mple cunoscute.
dc la sursa la
3_r se pfoprga prin atrnosferii
prodLrce
deluminE
fenomenelc
|r.rhator.Muhadirirre
au. }is 2 r Fomared
au.
e\Dlicicu
cu leoria
leoriaondLrlalor;e.
ondrLlarorie.
UndeleILrminoase
Undele
ILrminoase
{r e\plici
undetor
Dc
_

i [dpt. aceeatinalur; ca 5i uDdeleradro.uDdele

riarosii, uhrAviolelele.razele X ti razele gAma

nplarilAapci

pretutindeni
l conjuretoriarexemplede
in mediufnoslru
Urid;lesuntprezeDte
inomeDeondulatoriise gasesoh loate domeniilefizicii Conceltul de undh
din fizice
unificatoare
.--greziDtd
elemente
unuldintreceleirai imponaDte
I rrrlcrl:r1li':(
dinrrepsnictllcle
gaze).
darorita
inlcractiunii
Mediilorconrirrue
lsolide.lichide.
rlelocalizabili(alea
\mDoncure
la
este
caractcrisLicA
sau
ion--i)
atorni
:
fmolecule.
vor osciladupi ex 5i panictrlelc
oicileaTa,
:<iiatiilorldacaunaiinlrc paflicule
subfonndde
in mediudc la prniculah panicuta
se!or propaga
Oscilaliile
'ecine.
.rnde.
numiteundccIn\ticti
energie
mediuluiseafli in ni$care,deci-posed;
intr-oundeelasticaparticulele
fala
cazul
in
potentiald,
de
posedd
energie
este
deformal,
deci
iar
mediLtl
:inetica,
:areundaesteabseltr.
noi $i noi
de oscllalie
punein mi$care
in mediu.undaelaslica
Propagandu-se
la n i cu l e. P f in ur lnar e. rrl r,l r l frl l ' l ti r" "

Acest ftansDortde enerqienu este insolit de un transportde substaDtd;

intrecares_apropagatunda,ci
intrpunctele
rarticulelemedirituinu sedeDhseazd
egatecu ceaa sursei,fiind insdin intirziere
doaroscilatiicu o_frecvenfa
.fectueazd
','atide aceasta,

Experiment
Folosiliaparatulweller aflatin laboratorul
$colar(tig.
pot
plan
fbrfad,
osciLa
in
orizortal,
2.2).Bareleorizontale
vedical,
provenind
din
risucirea
sistemului
de
fire
rvenire
care cupleazi toli oscilatorii.Acfionendo sinql
,,veftebrd",provocalio undi ln acestsistem$r pnipefturbatiei.Energiase
din lateralobservatipropagarea
la
la alta,nu plin
prin
ei
de
o
transmite trccerea
,,vertebre"
po
orizonlale.
vefticale,
a
barelor
deplasarea
la distanli,
'
pertutbafiei
nu
se face
cd
transmiterea
Obscrvali
de
limp
este
necesar
un
anumit
interval
instantaneu
cj
pani
produ-d
de sursasa \e propage
penrruca perturbalia
elastic.
punct
oarecare
al
mediului
, F / 8?2 A p a a L u l W e l l e rintr-un
'l ipuri do undcchstice

suntcorelatecu
Considerand
modulin caremiscarilepaniculelorde substan-td
a undelorputemdistingemai multetipuri de unde:
d;recfiadepropagare
caretransmitundasuntperpendiculare
r) Dacamiscerileparticulelor
materiale
pe direcfiade propagare
a undeiavemo tLnditrans\cf\rrlr.De exemplu,la aparatul
Weller(fig. 2.2) orice vertebrdoscileaziin plan orizontal,pe cind propagarca
oerturbiriisefaceDeverticala.
cslc
Ur) model de undi trirDsversali
de dispozitivuldirr figura 2.3.
reprezentat
verticaldarpfopagarc
seexecu!a
Oscilaliile
sefacepe orizontalA.
Daca sculuramperiodic sau lovim
capAlLrl
unei franghii.1l unui
rronsversal
fununde cauciucsaual unui resodelaslic
prinsdc uu corpffig. 2.4.a) vom obline.oe
undetransve$ale,
asemenea,
l)) Daci insd milcareaparticulelorcare
lranspona
o undamecanicinreloc inainlet
inapoide-a lunguldireclieide propagare
F 2J Modeldeundl lansversall

b)

a)
Fig.2.4.Propagarca
uneiunde:a)transvcsal:bllongilldinallnf-un resorlcldtic

12

daci la capatulunuiresortelanic
rr-i-:i a\em o Lr!i't lt. :rrL'iliNrli I)e asemenea,
pe aceea$idirectiecu a resortului,se va propagao undi
rf ::.r o perturba,tie
, .::rdinala de-alungulacestuia.
Spirelevor vibra inainteSiinapoiin directiain
propaga
perturbalia
(fig.
2.4,
b).
r--. ..
perturbalreiprcvocatede o
\lt exemplude undAlongitLdinah:propagarea
_jii dati cu ciocaDulinh-o baramotaljca.Comprimarea
bareipdn lovituri este
Putemverificaacestlucrudacnla capitul opus
:,:-:-isa din aproapein aproape.
,, - .acareseproducepefturbalia
debarafixaterigid.Bila
sepuneo b;li alaturate
: ' rroiectatape direcfiabareiin sensulpropagiriiperturbaliei.
l . I , r , r ir , r l f r ( r | (i l t,f,J o ,ru frl i r i r r(' l i (i ,rr:ri t l i i n l l LLi rl ttl l cl r,l c :r
i , t ; ' r L |l( l! lf lii rf:.r:r:rr1 . \L r i L ,ll ,i l ,IrrN rL Ii ,r ri i r.(l l ;.,ri l f,:.i ' l Ll ,l

deoareccla lunocarca
ir fluide Duse pot propagadecatundelelongitudinalc,
r':i::rilor de fluid unelefttA de altclenu aparfoft.eelasticede rcvenirecarosd
: :..rliti oscilatiiletransversale.
De exempiu,
nici purtmnsvercale.
Uneleundenu suntnici purlongitudinale
r ::zul undelorpe suprafalaapei,particulelede apase miqcdatatin suscat $i in
' rdt inaintecat Fi inapoi,descriindtraiectoriieliptice.
pot
deasemenea,
in unde,ri .hi titlhltItt'1t\it\rtl. drtpl
-ndele fi clasificate,
pfopcgi
irul
in
carc
ele
energia.
.
dc dirrcn.iuni
andele carc se mi$ca de-a lungul unei corzi sflu unui resort sunt
produse
prin cidcrcauneipietricele
in ltrc
ljndeledc suprafafd
-:':imensionalei.i-:bidimeDsionale.
ljndelesonoreemiseradialde o sursdsunttridimcnsionale.
. : f l, r'i!li.; jN1 , rr ( lalo.

(ridimcnsionali.
Si considerdm
o pertlrrbalie
(.rprafelele
fazd a mi$cdriise nurness
ilc carurplncle se rfla irl aceea$i
| .r r ,r es .;'r| ', .
,1,',/
Daci frediul esteomogen$i izolrop,direcliade propngareeste intotdeauna
de undA.
rsrendicularipe suprafata
peqendiculari
pe
de uDdi,careindicddirecliade propngare
Linia
suprafelele
i - ri d e i se num es le r i' lil

Suprxlalade undi cea mai i'rdepirlati de sursi se numesteI ' ' .

Irronlulde undareprezintio suprafalice separiparteadin spaliucuprinside.ia
:c:rocesulondulatoriude aceapartedin spaliuin careunda,Peni la acelmonrenl
: iimp,nu a ajuns.
Dacapenurbaliils propagaintr-o siDguridireciieundelese numescLrt'lc
Suprale{ele
de undi suntplane$i razelsuntlinii drepteparalcle(fi9. 2 5, a).
de undi sun! sfere.iar
DacAsursaestepunctiformisausfericd,suprafetele
_r.lc suntlinii radialecarepleaciiD loatedjrectiile;
suntLrr'jcslcrrc!)
acestea
::,r.2.5,b).
Depaftede sursa,fronturilede undasfericeau o crrrburefoartemicd $i pe
':jiuni limitateelepot fi priviteca plaDe.

ais.:'J r) undiplaiir b)undasfcricd

r'
de egali fazAsc numc$teLrrrl'rrrL'
Distantadintredou6puncteconsccutive

"

til"ii#i;3Jilt*a'

deesald
puncto
doua
dintre
distanta
parcurse
r unda

fazi, adicn;\.
lazei (se mai
Dace1, esleviteza de propagarea rontulLli de unda'adicAa
nume;te
$i \il./ii il. li./a)atuncr
l, u
(2 . 1 )
y=--)"
T
a undei
propagare
undeu estefrecvenlaoscilafiilorpunctclordin mediuldc

I
F

f ilc r l' ( l t l )ro P:rg trrcI' r r{ l ' i

o \ i tez' tl ni ti
P f oDaEi l re al rn d e i n u s e fa c e i n s l rn ta netlci cLl

\ire7n de
1;il"; ; i;;;'" disrinclieinrrc viter^ dc prop'garc I urrdeiTi
a uneipxrtic le atins6de trndA^
oscrlalre
' ''
de proprietalile
Vireza de proprgarca undclor in rnedii elast;cedepirrdc
_'--'e-.sf.t.
pfopagare
p.nuu i Lrl l irri'\tr: rl' se poatedeno straci vltezacle
estedati de rels!iar

"=,fr

(2.2)

unde:
= N;
coarda,[7]"_/
la careestesuPusa
ieste tensiunea
p estemasaunitilii de lunSlmea corzll'
tl

(1

u =7, IFI = ks/m'

mediului
este dependentade caracteristicil
Vilr/ir Lrrrdcl.rl" irrl ^LLrr.llt
conform relatiei
(2.3)

_ \ In :
j e.,e rrrodulul
de ela\licilale{nrodrllullui\"ungr' Itl
Kg m
medirrluirrr(dre se pr'pagi unda lpl
- esleLlell-ilalca
(a
rn cale\dmeoll
sunettrlurl
.rlj \ ilezade pf.pagarea rrndcloflorrgiludrnale
I ::npcraturat= 20ocl.
Substrntg
140
1450
2800
5240
5100
3600
1600-4000
5000
6000

argint

s cln
granit

Cel:hlt capit lrece

UD caDdtal unui tub de cauciucestefixat dc un suporl
supodd o sarcina
fixat.li
l
.",,. u"-;";;;;rdi'i:!
o distanli /= 8 m dc capdl
=
g
600
/t?r
ll=-': ig vo'.o tr',lurui intrc capdtulfix fi scripetecste
ai tare esteviteza undelortransversalein tub?
de !ndir arll-tr--"
;, P;;;r;; frecvenla'r r ibraliilorlLrrrs;mca
t-t]:t^^-^,,',.'
mcsi corpurul
cr Cutn sc rnodificavilc/a dc propagcrcdaci 5e drrblc:r/a
,-r?enda1?

a)
)

6
I=,ng=2k s9,8+= 19 ,N
u =11=
-

Ur

3)

kB= o,o7s
o,6o
kg.'n'
8rn

u =E='0.,.'
t/r,
l6r
u =a =- -L =4 6 1 - 1'
I 04nr
45

c) Masa corpului suspendatfiind m =2 m vitez deviner'=

vitezelorste:

,'F
v

ll ?

s= 4'2 I0 ?mz este

2. o sarmecu aria sectiuniitransversale
p = 7 900kglm3 Determinaii:
dintr-unmaterialcu dnsitatea
a) masaunitetiide lungime;
bj tensiuneanecesarepenhuca prin aceastesarmAse se propageunde
vi te za v- 5 00m/s.
Rzolvare
a)

v =i ={=os =t,z .l 0'

7 e 0=03 , 3 1180 j k s / m .

o)

5
8 . 1 02j 5 . 1 0=48 2 9 ,N.
r,=1E =+r=rLv=:,:1
'
J. O conduotede otol cu lungimea/ = 100m estelovitd la unul din oapete'
persoaneaflatd la celdlalt capit aude doud sunete,oa rezultata doui un
unain conductaiar cealall[in aer'
longitudinale,
"DuaA.odulul lui Youngpelltruotel esleE=2 101rN/m'7iardens
oteluluip = 7 8ookglmr,careesteintervaluldtimp dinheceledouasunete?

in aerestec = 340m/s.
sunetului
Rczolv.rre

, =11
'*

"=1;l
"f=t"

r=

=0,27s.
-,(L- ' 1 " 1Elr

46

\.rra Do centralaa pianuluicorespunde

uneifrecvenfe
D = 262 Hz.
Allati lungimeade unda a undei sonorecorespunzato,re
din aet la
, = i40 m/s).
,-are este lungimeaoi de unda in apd la 20oCdaci viteza undei este

J40
= - = l. J Um .
262 H7

1450

26)H7

:ier va l n o e lir lr . . c r . f r r I e i L L I(l cJ I !f ,rriri r.rl rLILI rrl trLL.

r,Irl :L r

i rl ri rl ,i Irl

se s(:hifrlJi.,ilLLlri r(f (1. II(1.j. Frccventanu se schimbA,

- proPrr!rrrc.
egalAcu frecventade oscilatica sursei.

undeli cu A sau F dupi cum afirma{iaesteadeverad,respectivfalsd:

Undeletransporttr
energie.
Pe timpul propagiriiundei,are loc transportde mas6dintr-oregiunea
spaliuluiin
alta.
Undelese propagbintotdeauna
i[stantaneu,
irdiferentde distanF.
irrtr-o undd loDgitudi,rald
parliculeleoscileazedupi o direclie
perprdicularipedirectiade propagare.
F Sunetulesteo undelongitlrdinala.

IF

Undeletransversale
sepropaginunraiin mediisolide.

IF

La trecereaunei undeprin diversemedii,frecvenlase pastreazd

dar se
schimbilungimea
deund5.

TF Undelelongitudinale
sepropagA
Dumailn mediisolide.
47

distanlado 8 800m in 4 s
1. O und6produsdintFunmediuelasticstrdbate
=
se
calcuLeze:
m'
sa
).
22
$tiindci lungimeaei de undaeste
a) v;tezade Propagare;
b) perioada;
c) frecventaei.

R : a)v = 2200I; b) I= - Ls; c) u= loo

2. Un fir de otelcu lungimead 6 m aremasa60 g $i stesupus
in fir a undeilransversale?
de 1000N. Careesievilezade propagare
R: r= 3 i6
l. Un caDatal unei coardeorizontaleeslo ataqatunu; diapazonactic
pesle
electric,a cer;i frecventdde vibratiestede 240 Hz Celelaltcapettrece

r".rp",l St.rp"na *

"o.p "u.uru

5 kg Masaunititriide lungimea coardei

0.02ks/m.
ln acea*acoardd?
ai CaroestevitezauneiundetmnsversaLo
bj Careestelungirneade und6?
R: a) r, = 49,5m/s;b) ). = 20,6
.l Unui capdtat uDeifrAnghiilntinsoi se imprimao mi$are tra-nsvrsall
ftecventade 10i{2, Fr6nghiaareo luDgimede50 m, o masetotaldde0,5 kg si e
suolrse
uneitensiunide 400N.
a) Aflati vitezaundeigi lungimeadeund6.
cum trebujeschimbatafrecveDlaPentru
b) Dacd so dubleazetensiunea,
lungimeade unddsaralnanaaceea$i?

R: a)200m/s;20m; b) crottedeO

in.ios3e
venicalcu ramurile
aSezal
5. De caDatul
unuibraldediapazon
/=2 m 9i masan=12 g De fir se alirnl un corpcu
un fir cu lunqimea
-Ce frecvenFcorespunde
lungimiide unde ) =5 cm a un
U=SIO ,.
carese propagaprin fir?
transversa-le

R:u= 800

6. Un capatat unuitub de cauciuclungde20 m, cu masa1 kg estelegatde

suportfix.O coarddprinsedecehlaltcap[ttrecepesteun scripete9i sllpoJtd-Llnrc
;. l0 kg. Tubul suferao lolitura ransversalata urruldirr capete Afl
;;';;
seajungaIa celatahcapat
pe;tru ca pulsLrl
rimpulnecesar

R: r = 0,45

7. intr-un mediu elasticcu modulul de elasticitatet=6768,9 10?Nln:

p:2,? l0r kglmr' se propagavibralii cu frecvenlaD = 50 Hz Calcu
densitatea
propagate
lungimeade ulda a perturbaliilor
R: i, = 100,14
48

'

lrl rrn(i-)rrre
' n Inurrcrlufde la crlea leml,r lo\c)le 'u rio'anul 'irl'i
Jl do'ler
dc.rrr'
(sl(
0
2
dupa
:ruuit
\rrrretLrl
'
.,:rJ ^ und.1lungiludinalir'
rl
dolrrrr'crl
rnr_e
Cc
ctlc
di'tantr
pe
idre a.culla; tlrechca 5irra
'cr
: -: : :raestedin olel cu p = 7s00kg'n' $i t = 2 l0 +?
R: r/= I 012 m
lin d"rnerrttl d'
leclrcaornulL,i<sre'.rr'ihili ll rrrrdelel'neirrrdirrdlc
l
rrlJrr
n(r0
rrr'rrlqLl'rrrrL'
|r/
. ...uprirr.,rprorrrnatirrnlre2UIL' )i20
'"lj"l
',,:rnzalloare accstorfrecveote:
: in aer(c = 340 m/s);
', ir1api (viteza suneluluiin apaeste I '150m/s)
bar'r
ljn frasmont clemetal este analizatmisurand viLezasuoetuluiinu-o
sllneiuhi
Viteza
mr'
2
10I
volumLrl
-'. alll-u.".ii""tul. I]araarc nrasa30 kg $i
-r:r este4 000 m/s.Caloulafinodulul de elastioitate
R:, = 2'1 l0 " N'hr'
l^rrtr-o
Ll0di sororii
Careestedistanladinlrc dolrdregi ni mrcfiatcslrcccsire
-:.\'enla ! = 120 Hz a c?ircivitezh este360 nr/s
Ii:r/-r'"-lrn

dc undi rcprczillliLrrrsi:Lcnrdc Ilurc l)'rralclt rrrf

i-a 0ndeleolanesupraletele

;i Ili .ii f- '" .',i"i "r.] J .',n.r'rr.rrc z i nrr' ' ' r ' r ' r r " i r r" r ' t r'i
J. '*' riJroi'lJrc ri rrr"r''r :" "' l ' : : 1,.
Lrl."l" ,'^1.r"
ri,'i",'"rnrnrl
Jr( r'rJr ''rlr'rl'r'll

lor rl prot':rr,irri
undci,irr.'rztrlrrrrJrlor r'rr'i '1''''
r1errd:r't'1' t
"1'
.lc o'cil.rtori'lrpu rlnrrrrrl
,' - d.rrrLrrrrinrl
"
(lc
t."nsmisirficcilluioscilrtor'dcci ii rmPlitL irrca oscilttlro:
rj"
""i"",1,,",g.
liolrtul dc trrrl'i ln cr/ l
cslc lrccca$ipcntruloa1cPrlnclclcrr cafc rtiun.nc
':r of plano;
ii crTrrlundcislcttcc
cc Lrndrse Prop'rgii
scarlepc nr?lsurI
r"'li i 'rtt
, ,rr.iclcrirno'rrrlrr1'lrrrri,Ldfc*l'rlnir,iir'|rr-rllrrln]r'r
'Il:''l''i
:r.u
{lirrr' ltrrnl
'r
. r,rdirt'n(lc,'.cilJlicirrrrtrn'rlLrrr'rclor'lir'rrrc'lirrl(lirccli'r
llc fftrplltrrc rl
pc
' i""i" p"ni.uf"l" ;ituatonrlr;r planPeryerrdicular
idcrticiD undaplaDa
oscileaz6
: :.!
-'O"-u"""n
do
sI urnarimce seinlilnpl:rdoardc-rtltrngtrlrrrrcifrr''c
".t" ",n";"tl
--i^la
cu lilc/ir corrstitnl' !
sc propag; firi atcnuaroiD difcclia axci
')r
, :rLndde""4^
la sursaplasati ilr O a cdrei lege de miicrfe este:
= sint ol'
l'
'4
r de sursii oscih{iilcvor
,rii inlr-un puncloarecafe1l situalpc Or la distanF
rge dupn timpul t in carc au pafclrrcaccasli distanli' adrcn
=;'
"
+e

6'1.,,, ,
PunctulP va incepesa oscilezecu o intarziercr faf6 de sursd.Deci, I
momentul1,punctulPareaceeaqi
pecareo aveasursala momentul(t r).
elongafie
adicd:

I =,esinrolr 1]

r ,/

inlocuindro:2rar qi v = l

rezulti:
(2 4)

v(x,t)= Asit.tz^(: l'i.

\r r.l

Aceasdecuatiedescie lni$carea
tuturorpunctelordin mediupeni la cara
ajunsfrontulde undi. Ea esteccLrali.undciplaro.
Elongatiileparticulelor,
masurate
de la pozifialor de echilibru.x,pot fi alatin
direcliade propagarea undei (undi longitudinaln)
cat ti inlr-o direcfie
perpendicular6
pe directiade propagare
(unddtransversal[).
Observem
cd:
. expresiacareindicelegeadeplasiriiprrnctuluimaterialde Ia pozi{ialui de
echilibruareo dubledependenF:
prin r gi remporala,
spafiald,
prin t;
. propagarea
uneiundedepindede mediu,prin vitezacu carose deplaseaza
undain lnediulrespc1iv;
r propagarea
uneiundedepindedesursa,prinfrecventa
de oscilatrie
a acesteia.
l)ul)h prrirxlicihtea undei
poateardtacAundaplaneesteun fenomencu dublAperiodicitate.
FuDclia
. Se
periodicaln timp cu perioadaI Si in spatiucu ,,perioada,,
este
.),f"r,,
egal6cu
lungimea
deund,),.
Astfel, dacer, esteun numariDtreg,pestrADd
r constanlgi inlocuindI cu
(t + n?-),din ecualiauodeiplanerezulta:

y\t + nL. r) = A sin2n(t+r - l) =

\

=,l.inznfl * n- r') =
x)
!r

^)

f,

- , r s i nz , r ' l - i - 2 , " ' = .tt;n zo l!- !) . y1 ,.,1 .

L '7 ' r,

\r

^) '

Procedend
analog,pistremt constant
$i inlocuind, cu (jr+ ,),), rezulti:

v(' t ,;t,r)=,t "i,,zr(i - ri4) =

\r

50

).)

t f r xr ^ I
'
l=
;-, l-,4'inl2n[---J,t'
/'
=,lsinznlT_\)
"-)=n(,,0.

. /'i" 217 -

temPofali (cu PcrioadaO cit Si

Asadarunda planalprczinti at:rl penooicitalc
ioada"r'')
(cu
F,:.:::ilate spalialii ..per
Drfrzaj ul dintre doi oscilrtori
considedmdoioscilatoriaflaliladistanlaxlrespectiv'2desufsadeoscilalie,

p J";l

lor sunt:
momentElongatiile
t-a a" t"aa, la acelasi
/,

. \

,, =e.i"z^$_;'Jqi

+i
''="'"'t+

Atunci defazajuldintre ei este:

r_r, - ll .rf=_+'l_
\t

4r9=q,-o,=zrt[]

].7

^.t

=?rr,,-r,).
(2.5)

Oltservx!ii:
esteLrrrr)rulli|]ltr|l! (te
l. DaodAt, diferentade drumdintrecei doi oscilatori'
. I atunoidefazajuleste:

w=fu'f,=zn
dc)./2'
i'':pa
.,'""',''''
""',:'fi*?:',',:Hi':'J:11tr1ffi:::'(ft1"'#?;ili"T;
aruncidefazajuleste
*o=f {z*+t)L=Qt+r>"
g i c e i ilo io scila torisuntittola:ili(ttcil:adeo d re c e s in [ c ' + (2 1 + 1 )t ] = -s in o
51

1. Puncteleuoui mediuin cares-auformat undexecutimi$cariperjodice

de legea:
descrise
=
l=2 10-rsin(120trl - 0'25 r)
Aflati:
punctelormediului;
a) frecventaoscila,tiilor
bj vitezarraximda oscilaliilorpunctelormediului;
c) lungimeade und[;
a unoel;
d' vitezade DroPaP,are
mdi
cu ,116
."-una
aouapunclcalec;rofoscilrtii'unl delazale
.j fuf. ai.*ltr"
Rrzolvarc
expresieidatecu ecuatilIundeiplane,rezulta:
a) Prin identificarea
t = 120"19
s

= 60Hz.
b)

= 120^.2 10-i=24nll-'1=0,75L
u* = (,),4
s
plane
reailta:
ecuatia
undei
c) Tot diD
=gn,o.
6.25,=?8.6" un6"1= L
0'25
7'
a undelesle
d) Vitezade p.opagare

=+ s o n I=5 0 7 4 .
,.=1 =l u = gn.oo
Is

a
e) Din expresiadefaajului intre doi oscilatoride pe directiade propagare
undei:
-\o = lfi:

t'

6 1=
rezulr
6

2n41.
Un

decr

& = ? 1 = :' o q .
3

r - l0 l0'
i uB o( ilea/5dupaccualiile)
2 . C a D e r eulnee b
i a red ea l u m;nA
for m i
pr
in
bar
asub
s i n 2 5 2 0 n1ii y,=2 0 l 0 -rsi n2 5 2 0 n or'scilaliile
' e pr opaga
52

p=2700 kgm: ::
ld .nde longitudinale.
Se cunoscpentrualuminiu:
densitatea
r dululdeelasticitate
+.
-' = 6,86.10''

Secer:

a) perioada$i frccventaoscilaliilor;
b) vitezaundeilongitudinalc
prin baral
c) lunginrea
bareiStiindcAinh-unpunctC al bareisosescundelcplanedalede

j. -rti i l e, i0 r u . 'n f r r r o n , I i r r , - 2 0 r 0 ,i"f usr o ^ , Il

1') '
o

4
-"

|'

.u ,o l 0 .

252011

u = ? ! ? 9 = 1 2 6 s p"
2

b)

r o r or -

il
" -{"

. '
5- -i )5{
s

! ,.' ,n

c) Sc identificdecuatiaosoilatiilor
carevin de la solsa,.1
/
")
,yL=10 10'sin 252ht-:

r,

:r ec

^tia

nndeiplancla distantalC=jrLl

-t

f:rr

" 4s l n -

tr

2u )

)\ )

ir rezultir:
r 2u
_=_

).

totca rr =_,

ADalogpcntruoscilatiilecares-aupfopagatdin, in C'
/
.\
= 20 I0-'sin 2 52yrt ;
-y:
o./
\
ie identiticacu ecualiaundei planc la dislarla 1lC = jrr:
(2 t

, , = r ". " l.. /

2 ttt.' \

t J

5i rezulti
'),

i)"

12

53

Lungimeabarci ste:

l.

).

1.

L = A C +C B =\+ x ,= i+ i=
Dar,
tr=v ?=5050-

m
s

"^
U./Y ]u s,=l,gqm:4m.

Decl,
L ='=
^,
A
l. Extremitatea I

l n\'

este pusd intr_o ml$care

a unei coarde elastice lungi

deformaj"=l
oscilatorie

mitc[rii
*'a"da
perloaoasi
I frecvenla
"t*:::,f:)
a) Sa se detemineamplitudinea'
=:s tit

oscilatorii'

u;r"ta^u
*'t"'"""i. orio"til" Lngutto"li cu

mi$carii
ecuaria
este
care
;l"U"::T:t;iL'"-i'i;iliii' ""ii-"-'"*'ot'"i
t 6i 5 cmdeextremitateaT?
v ti,",, r" -

;"Pt
:i!:I ::i:"J'.1l,'J#;ft
a
lY
:::::ll'.:::,Ti:"::f"
dproPasar
direclie
peaoeeaei
ailate

"""iiui*

t JJ;;ilffi;';=;b
perturbaliei.

"''

sursei
oscilaliilor
Din ecualia
) = 4 sin20dt(om)rzult6:
a ) , 4 = 4 1 0 -'m
intrucet

o = z o nsO
! 9 +t= ? 1 = o ' ts
I

u=-=l 0 Hz
T
v = 2,5- $i apllcamrclaliainttetr li f
b) Secunoatte
'
)'= \' T=0 ' 2 5m= 2 5 c m
=
cm de sulsae$el
EcualiapunctuluiM situatla.' 62'5
6 2 ' 5 c m)^ sin2tl
- f -'l0t- -t1;
10-:

+
v = 'esinzrcl
i -il=
t'J
tT

'

rrwrrr

i=

(20nt- 57t);
= 4. lO-' sin2r(l0r - 2,5)= 4.10-':sin

= 2r4
Ao
'I
40.10' 16
25.10',
-=
-J !ra d 5
n rad............18 0 "
t6
*7!
rao.,....,,,..
aq

Aq = l ,I-

+ l9 = 19.1s6'= 576.= 216'

L O unddsonoriplani estedescrisd
de urmetoarea
lege:
I = 0,05sin (19801 6-r)(cm).
Aflati:
a) frecvenfa
oscilatiilor;
b) lurgimeade undd;
c) vitczade propagare
a undei;
d) viteza,ne\imdde oscilatiea particulelor.
R: a) 315FIz;b) )" = 1,04rn; c ) r, = 330 m/s;d) v,,,,,= 99 cm/s.
l. Oscilai longitudinale
cu frecvnla
v=500 Hz se transmit
intr-unmediu
rtr5lical ceruimodulde elasticitate
estet= 4,32. l0r0N/m, $i carearedensitatea
.! =:,7 . I03kghnr.
5e sedetermine:
a) vitezadepropagare
a undei;
b) lungimea
de undi:
c) dislanladintredoudpuncteale mediuhriintte carediferenfade faz, esle
l,a = ,I rad.
R: a)r,=4. 1 0 1 1 1 b )). = 8 |n j c )lr= -1 n r
s
l. O und, transversalise propagAin lulgul unui cablu elasticcu viteza
, = l5 m/s.perioada
vibraliilor
cablului
estef= i,2 s.
Sese calculeze:
a) luDgimea
de und5),;
b) fazae peDtruun punctal cabluluiaflat Ia distanta.r = ,15m de sursade
js;ilaliela momentul
I=4 sj
c)diferenfad fazAAq a dor.ripuncredepecabluaflatela dislanta.rr= 20 m
$i
rspectivr, = 24,5m de sursade unde.

R : ari - 18m:u,,,p=z1-l
.l l - , o ln = 1 0 0 . r c , a o - n r a d .
\.r I . /
2

.{. O sursi de oscilafiiaflati intr-unmediuelasticemiteundeplanede forma

l,=0,25 sin l007[t (mm). Lungimeade undl a undelor longitudinalecare se
fonneazdin acestmediueste1.: l0 m.
a) Dupacettimp va incepesi oscilezeun punctsituatla distanlarl = 8 m faF
de surcd?
b) Ce defazajexi$e intreoscilaliilepunctuluiaflatla distantairr de sursa$i ale
sursei?
c) La ce disianlAsunt situatedouapuncteale ciror oscilatiisuntdefazatecu
,!

.^

3
Iadistanla
situate
I = 1.
dintredouapuncle
d) Evaluali
defazajul
2
R: a)1.=lomsib)o . -8 nra d lc )a -t -1 6 6 m: d ra ' o -rra d
5
5 CapeteleA qi B ale unei bare oscileazAconfonl ecualiilor
prinbarasub
sepropaga
,, - O.0lsin{ tOonr I l 9;y, = 0.62'ill lO0n/.O)cilctiile
intr-unpunctC al bareisosescundeleplanavand
fonnaunorundelongitudinale.

0.0rs i nl room
e cL r a li,i l -e:
-]l qi y , . -o . oszinl t o o ' t rll.

r
b)
\
\
p=8000 kg/mr 9i modulul de elasticitate
Materialulbarei are deDsitatea
-i /

L =9.2a8ir0' 1. Si secalcLrlcTe
barei.
lunghnca
R: l= 1 7 m.
6. Care este modulul de elasticitatet al unei bare ,netalicecu densi_
latea p = 8000 kg/rn3 dacd ln ea se propagd unda plana longitudinala
sir 27r(I000/
- 0,5.t),
l=4 10-'z
R: ,6= 3,2 10rl)N/m:.

2.3. REFLtrXlA $I IIEFI{ACTIA

M ECANICT ]
T J N DEL OR
2.3.1. I'rincipiul lui Hulgcns
Fizicianul qi astronomulolandez CristianHuygens
(1629-1695)a fofnulat in al sau,,Tratatdesprelumine"(1690)
Huygns un principiu care acum ii poarta numele. valabil pentru
Cdstian
(1629-1695) propagarea
undelorelastice.
56

Orice puDctde pc o suprafati de undi poate fi consideraica un n.L

frulr
1 :: oscilatie de la care se propagi ilrainte unde sferice secundare.
ri:::rrca fionturilor undclor secundarecoostituienoul front de undi

.l-:e\tprincipiuoferao metodade construire

de undi in figura
a suprafetelor
pentru
planA
unda
fronturiLorde undd
c* dateconstructia
9i respectivsfericA
+licarca principiuluilui Huygenscatorvapunctealefrontuluide uDdi.

st
.t2

sr

undellanc (a)
Fig. 2.6.ConsttrtrerfronluiloLdc undl pen1ru
e )
s i u n d es l e ri c (b

Principiul lui Huyens este iluslrat cu

in figura2.7:o cuvi cu aDi
imentulprezcrtat
este
impdrtitdln doudprinstudiulundelor
miciin
perete
avaDd
unorificiudedimerrsjruli
r cu lungimeadeunda.Injumatateadin sdnga
g 2.7) se produc unde de suprafaF, unde
ulare, care se propaga pana la peretele
,tor. Se observac6 ti irl cea dc a doua
atatea cuvei apar(nde ciroulare,careau insa ,.1.g2 7 Un p ncxde pc o suprufalh
ca ti dc undlipropagnundeidenticccu
I in orificiul din paravanuldesphrtitor,
celcplodusedc sulsopnm$d
acoloar fi plasatao sursddeoscilaliideaceeafi
'enlAcu sursaprimare.
2.3'2. lleflexia qi rcfractia undelor
caie-lsepardde
ajungla o suprafata
intr-u11mediu
Candundelecaresepropagd
proPagare
de
a
direcliei
un
fenomeD
de
schimbare
$i anome:
m alt mediu.are loc
(reflexia
undelor);
in primulmediu
- intoarcerea
tecerea in cel de-al doileamediu cu schinbareadirectieide propagare
Irefractiaundelor).
5'/

ne rene\ie inldl|lim in calul undelorl

:',:::^::;,;
^"^,,."":

lac:seobsena cA.drrp;ceaceslea
l
-..unui
miil,\"l lar,,l' , irll"is r'
I
.c Indrcapta.pferuprafalade separare
al

Wq

_ ce |oro ou am eqI l5enu|nes ! , 4r ' i/ ' l' l' - ' ' ! Ejc ! d j g 5 C |

Intorc. ,,,,./.,i 4 . ,.r,. rarcere(arcrrccrnarooleameorul

:E
-tEH-

pot li c\plicdtecu ajulorull

Legilerelleriei>i relracliei
undelor
/.9 .)8 R<fle\io
principiului
Hulgen.dupacurn
urmea/a:
lui
I

l{cfl(\i,r

\il
R(llr\ir r\tc fcnornc'rul,lc \chir"bJrr tl rlireclici.lc propaqxrr x
'rndoi
sup'xtrt:r
xrflrci
cir'l
inlSlnqrr
;'rto:rr(orri'r ntcdirl di" c:rre:r I'r','rcnit.
'lel
\cl:rrx'.oilintro do''i
I
''re(lii.
pe direclir oel
in figura 2.9.a lrontul de [ndi incidenlAB {perpendicular
d;nlredou6medii:
propagare
a undeildtingcin A )uprafatcde separare
I

\1

"\
1

'\

\\

2v

n
11

,h. \ irR
Aa/B A h)B 'A crU'l

//\ \

vn

/\' /l

/ll1

\b*/ |

undlor
Ii& 2.r.Reflelia
I
punclulAa devenitsurs[deoscilaliel
deseparare,
CandrazaI a atinssuprafala
de Ia caresepropag6undesecundare.
]
pe mdsurece suntatinsede undLl
Toatepuncteledintre-ASiB' devir, succesiv,
la un motnentl
fronturilorundelorsecurtdarc
deunde.InlasrrrSloarca
sursesecundare
frontdc und6.
lui Huygens.
nor-tl
darconstituie,
conformprincipiului
I
atir)gerii
deseparare
suprafetei
In figura2.9.b. noulfrontdeundain momenlul
fr't'tul I'ndti rrltralxlq
conslituie
in pLrnctul
B decatreraza2. esleA B . Acesta
geometriceurmdrimfigura 2.9,c. Se observacil
Pentruralionamente
AAA'B'= AAB'B deoarece:
I
pedireclia
perpendicular
- suntdreptunghice
tfiontuldeundaesteintotdeauna
depropagare
a undeir
I
I
- auAB = comuna
I
- AA '= B B '= v^t
a undelth mediuldat 0i Ar estetimpul ln careundal
undev estevitezade propagare
a ajunsdin A in A'.
incident[a ajunsdin B in B', iar undareflectata
I
Din egalitatea
triunghiurilorrezulti
I
=
{B AB ' * A ' B ' A

(2.6\

{castdegalitateconstituie lcgcafefleriei uDdclc'r:

: .r relr\ic. unghiul de ircidenli estcegnlcu uughiul dc re0exie.

jl func,tiederaportuldintredensitatea
mediului
sepropagA
unda9i ceaa mediuluipe carese

fenomenuldereflexie poateavealoc in doul

lri. Astfel:
r' dacd mediul reflectant est mai dens decat
:l:r care provine unda incidentd,reflexia are loc
r.:imbarea sensului elongaliei, unda relleciatA

: fazd opus6 fale de faza undej jncidente

fazase schimblin ceaopusala o distan!6
din lungimea
de unde.o a(lfelde rrs .?/A Rcilexiauneiperturbatii
:u jumatale
nansversale
de smna elongatieise mai
ie cu schimbarea

rrllc\ (

ti

eL

pi.r,l.r.

dc

\__-,<_

). I

:10, a).
: Reflex;ape un mediumai putindensnu produceschimbareasensului
dc Li2(fig.2.10,b).
i $i spunemcd avemrcllexic1:irapicnlerc
q. frx ctin
-i:ffxcli. cstc fcnomcnul(lc schilnbrrc n dirtt(ioi dc propng.rreI urrti
ir lrcccrc:rdin(r-un |ncdiu i" rllrrl

pe direcfiade
L figura 2.11 fronlul de undd incidentAB (perpeDdicular
O
rnediul
dintre
in
A,
suprafala
de
separare
.8.are
a undei)atinge,
9i rnediul@
principiului
Huygens,
unde
secundare.
propage,
lui
conform
\ incepsd se
unda
incideDtA,
pe
atinse
de
B',
mAsurd
ce
sunt
punctele
dintrc
A
esiv,toate
$i

a)

It& 2.//. ItefnclinuMclot

i oscilatie
si devinsursede undesecurrdare.
candundaincidenta
ia momentLll
::i:luratoarcafronturitorundelorsecundare
le
A
ll
fclrircl
l'x)nltrl
trlr(lci
In
fig.
2 1l, b observim
B'vaconstitui
!spunctul
in acelagiintervalde timp dar cu
AA' $i BB' suntparcurse
irEu.at segnentele
cu viteza
Jiferite,ele nu mai sunlegale.Dacdin mediulO undasepropagA
'r mediul@ sepropagdcu vitezav2,atunci
B B '=vr'A l
59

2.5. INTERFERENTAUNDELORMECANICE
2.5.1.Conditia dc coerenti
De multeori 'intr-unmediusepropagiundeprovenitdela douesaumaimu
surse.Punctelemediului,fiird solicitatede mai multevibmtii, vor aveao mi
careva ti rezLlltanta
mi$cArilorpe carele-arexecutadacAar fi supuse,pe 16
separat,fiecdrei unde.
Fcnonlcnuldc suplrpunerc a douii sAu nlni multc unde in icelati
poarll urncle (lc interfercnti.
Interes deosebit il prezintd cazul a doud surse care oscileaza cu

liccvcrrli 9i careaudilclen(irdc fazr-r

o oscilaliilorconsl rlar.Astfel de surse
numescsursc cocrL'rlc.Tabloul de interferentd,in acest caz. este station
amplitudinile
oscilaliilorin diferitepunctesuntconstante
in timp.
Un modde a obt'nesursecoernte
sturmatorul:
It\perinlent
Ilalcrialc neccsnrc
Cuva cu ape pentru studiul undlor, lam6 vibrantd actionati de un m
lectric,doue varfuri conica.
Nlodul de lucru
- se fixeazI veduril conice pe lama vibrante;

apeidin cu\a:elevor consrhui,

- \6rfurilelrebuiedoarsealingesuprafafa
pornireamotora$uluicarepunelamaln vibrafie,sursede aceea$ifrecvente
oscileazd
in fazh(decisursecorente),
(brstr(iri

ln luminanaturaldse observtrlntre su$e o serie

zoneimobilealternativluminoase$i lntunecoase.
A
rriIri,,it'Irt(rl(r.ll I celeluminoase
zonesenumesc
lfnrir dc rmplitudinor ariirniiiar celeintuneoate
su
lianicdc unrplitLulinc
nriniruii.
ln lumina stroboscopicd,
imagineade
arateca l[ figura2,14,
2.5.2. Explicarcxft,rmirii maiinlohr
$i minimclor dc intcrlcrcnlit
Considerdmun punct oarecareP din campu]
interferenfa.
La el ajungoscilaliileprodusede surselecoerente,Sr
$i S, (fig.2.1
dupdcauparcursfiecaredistanlelexr
respectiv
irr.
Elonga{ijle
mi;cbriiosci
$i
imprimate
punctului
plane:
P vorfi, conform
ecualiei
urldelor
Fig.2 14.Inrcfiercnlaa

L-IL]
=,t.
-v. s;nurl
\r 2 ,,
62

,in2nf1 ir).
r. =,,1.
\.? r ,

lilerenla de fazd intre oscilal;ilecare se compun i'n

:-l P este:

(2.e)

A,?=2"\+

oscilatiilor
l,-nform calcutuluide la compunerea
(paragraful
1 4 1 ),
frecvenlA
de
aceeaqi
:le
va
li:
rezultanla
::udinea

I
L

/.,s r.1J Perturbaliile

. a ,l A" A '2 A A .co'2|.''

-----.
ajrngintr'unPunclarb'trarl)
Y^
dupace au parcursdistanlelc
\fdrinea amplitudiniirezultantein punctulP
{r a celordoua
.le de diferenlade drun Ar-i,
Astfel:
=riicaresesuprapun.
va avoavaloareama{imi ,l =,'1r+12 in cazulilr
Amplitudinearezuhanta

;r: -\9= 2&rsau

(.k=0.1,2 , . . . )

( 2 .r )

l l fci r ||r pli( u{ li' r et r r./trl l i !trl ri 1 r

.rn l r ( lt ( lr ut lr t s l' r (l l a l i (x
tn n tr t lir it r lr ql ( lir ,1 " ).

l i r)rtt\i D t i i i n l )rtr(l ' l t

0t' r(rrt ' rrc
rrn u unri r prl . tl t stnti l ungi tri i (l t

in
minimaA =lAt-A2l in cazrtl
valoare
Amplitudinearezultantivaavea
:.!r3l9 = (2k + l)r sau
':

2 r!=Qkn +\)n
1"
x , t =t|k +l l L

T
i

iI

7r

^,I

I|

12' 0 ) produsode strrsele.!rti .t:

(k= 0 ,r , 2 , . . . )

(2.r2)

nt IUtrti(le l'etrlj" (I'

t'clr'll:rDilit'r li minim;-r
A$adartrnrl,litudinea
1it rtld:'
itrrprrr(lt sen'ilnnsirrri
.'.."'itu ,1" drirrrrcstctgrrli (t' un trt'rr::rr
inceteaza'
acestor.puncte
suntegale'mi$carea
DaceamplitudinilecomponeDte
r::.elese,,sti;g" reciproc,ilterferentaavaDdun caracterdestructiv
alepunctelordin canpul de interftrellacare
cd locurilegeometrice
ObservAm
do relalia
date
valoarea amplitudiniisunt
r- ,rceea$i
'l2-.nl = consmnr.
la douApunctefixe esteconstantise
PuncteleDenlrucarediferentadistantelor
vorbimdehipdInrle(leirrl(rl'rc li
:r:.ipeo hipe;boli.De aceea

Fig. .?./6. Irari de intcdcren{d.

I-iniileplinearaLd
locurileundecrcsleDrovenir
de la susa.tr
inLalnes.
dcslc dc la.!r, cu oblinerea
decresreduble(inr{brcnlaconsrnrctive)

In conclLrzie,
la suprapunerea
a douesistmed undecirculareprodusede
excitatoricare oscileazi cu aceea$ifrecventegi cu aceea$ifazd, figura
interferen6constxdintr-oseriede hioerbolede iDterforen
pe carese afle punctecu amplificarenaxirni 9i puDcte
extinc(ietotala.
In figura2.l6 estedesenat
tabloulde interferenld
de doud surse puoctiforme^lt gi &. Observamsim
hiperbolelor.
DiagramaaratAclar loc rile undeo valede
se inlalnestecu o creastdde unda Dfoduce,rd
iDterferen
destructivd.
In acelepurrcteapa0nediul) sdeplaseazd.
'ru dirnrcccled
obscnarorodal;c, franjacerlrali t|nedian6)
surseestunade amplitudiDe
rnaximedeoarece,
de-alun
lc'? ? /Z lnterferenlaaxei de simelriea celordouasurse.diferenlade drum e
imaginc
deintcrferenldruld.

slabilli
La iDterferenta
undelor
coerente pozi ile franjelor nu se modificd,
observalldu-se
o figurd de irterferentestabila
(fie.2.I7).
Fenomenul
de interferen{a
estefrumosilustfat
de undelede suprafatA
caresefomeazi pe ap5la
aruncarea
simllltania doui pietricelela o anunita
distanleintre ele, sau h cadereapiciturilor de
ploaie(fig.2.18).

2./8. Urde inLerferiud

pe

l. DouesursesiDcroneSl ti S, aflatela distantad:3 cm

de cealalti.producoscilatiide frcventa! = 500 Hz $i de
,4:= 5 mm.
qfitudini,a' - I mm $i respecli\
a unui punct situat la s,
de
oscilalie
amplitudinea
Calculati
=
dus6din s2 pe
pe
peryendiculara
fuita t, 4 cm de sursa,sr,
propagare
a undelor
'-eclia ce unesteceledou, surseVite/ade
ri mediulin careseafl6 surseleestel - 10m/s.
Rzolvare
in figura2.19observimci x,=
AtunciAx =.xl - 12= I cm

intrucAt

! =2 ,1 0 -'n , rezultdAg = 2n4I =t rad.

este:
rezultantd
Amplitudinea
=J25+ 9 + 2 5 3 c o s 7 r= 2 mm
A'z= ,|Ai+A : +2A tA ,cosA qr
p = 7800kg'nr 9i modulul
2' Un punotP dintr-unmediuelasticcu densitatea
, = 10r'N/ml estesupussimuhanoscilatiilor:
deelasticitate
),r = 2sin(1500ttt- tt) (cm)
l, = 3sin(l500ttl- 3't) (cm)
a undelor$i lungimeade unda;b) ce seproduce
Aflalir a) vitezade propagare
oscilaliirezultantein
in punctulP, un maxim sau un minim?;c) amplitudinea
FrnctulP.
lirzolvrr0
a)

A=y.t

nr

|
?580
r !_tr=: : _ r, , , , , ,,. ." _

1500n 750J

o) Ae = 2n, decise produceun maxim;in P oscilaliilesuntin faza'

A =.,1A:- A; - 24,4, cosLa = A r,4 =) cm

65

::
i: iiY.i*:.',i.:.::'Jf'::
::"J.'"::ilifl:."':i:T
:f
l;i,,'iIf
"."",';,
cd undelese
l
drD=I intr-on punct,rezltltdo oscilatiecu amplitudiDea $tiind
il ;[;il'l;,iT:,ff,ff "f,:l.i:i':i,'il':il
:::if,:l#:i'$,::Till:,
Rczolvare
a)
.yi

= 5sin 27rDl(cm)

I znut-i | (cm)
va fi
Oscilatiarezultanta

zr"r" ''"1'*'-] )l
I - r, sfsin
AplichmrelatiatrigonometricA:

o - q.or9:-q

sino-sin9-2s in $irezultd

n
/
n)
2sinl2 f iu 1 -; c o s ; =
"v=5
o)
\

=s .2.9s in l2 n u-r; l, s a u
2

0/

.\

o/

y=
20oonr-; l(cm)
' 8,66sinl
o)
A,AQ

1 r. 6

l. Doua unde care se propagape o coardein acea9idirectie,

*"::'i*:":nllnfl
sunt defazate
l; ff,:l'i:iiTi:'10""x'""Xi.',
"'T",,'n
cm
It^

R: 5,19
3
sunl
2. Dou[ sursede oscilalii.Sr $i S: emir undeale caroramplitudini
!ileza
de
e5tetr- 160Hz iar
l r = 3m mti,42=5 t"*. i.it."f, undiloremise
66

flq
deoscilaliea unuipuDclsitualla
!':c;gare estev = 320m. Sdseafleamplitudinea
=
6.5 m de.!r 9i r, - 3213m de $ dacdsurseleoscileaziin lhzl
l*rla.rr
R: 7 , 7 4mm
i. ExtrenitateaA a unui resodestepusi ir migcareoscilatoriecu elongalia
oscilatoric
=:
b) mi$carea
a) amplitudinea
,
sin20ru Si secalculeze:
9i frecvenfa;
c) ecuafja
de
undi;
lunginea
m/s;aflali
lLricu vitezade5
in lungulresodlu
s,_r"rpagd
punctul
B unda
d)
in
A;
driei intl-LrnpunctB s;hat la 50 cm de extremitatea
va
exjsta
La
intalnire
fijjneste o alti undda cdreiecualieestey'- 2sin2r( l0l - 2)
t! :::rari[rsauun minim de interfbrenli'?
R: a) 4 m, 10Hz; b) 50 cm; c) v = 4sin(20'tl- 2r); d) naxin
J Doud sursede undeplane,coorente$i de aceea$iamplitud;nese afli la
= 4,5m ti i!, = 5 m de un punctin careundeleinlefcri Daci vitezade
!:rsnlele.rl'r
)' = 2-Dr,sA se
rroagare a undelorestet = 100 m/s iar lungimeadc undi c_ste
!:.;;iDe: a) frecvenlaoscilafiilor;i diferenladefazain punclulde intefercnldlb)
oscilatiilorcornponcnte
?E\.rluldintre amplitudinearezult^ntd9i al]1plitudiDile
R: a)s0ltz.Iractrb) 16.
5 Douasurseoscileaze
intr-unmediuelasticconfotmecuatiilor:
=4
sin 10r (cm)$i
I
=
3
sin lOnt(cm)
l2
dacd vitezelede propagareale celor doua undes nt egAlctvilod vak)aloa
de uDdalb) Ampli!!dineaundci
, = 2 rn/s, calculati:a) perioada9i lLrngimea
rzultante intFuD punct in care difererla de drum intrc cele douii urrdeeslc
reztrltantei'
:r = 10cm; c) careestevaloareaminim6a AmplitudiDii
Rt a) 0.2s.0.4m; b) 5 cm;c) | cln
)n

r ,.Fie o scilat;iley =6.irr'rlrrmmt $i i -8 s in : / rn 1 * r

(: rr. n ro -

:ltc uDde.

cclorclolritrndc
undeirezultateprin iDterferentra
Sase calculezcamplitudinea
=
ir-un punctP, ttiind cd diferentade drumesteAx 0,5 cn1'vltezadc pfopagrrc
. = 0,5crn/s9i perioada?= 4 s
A rt
l0 mm
R: A (l= 2 T
T=:,
'=
3'ir' {r'crr I 1i
-. Doua sur( care oscilerzacorrformectt'rlrilnrI
undeirezultaltc
amplitudirca
.' 4= 2sin?11(cm)emitundeplane.Si secalculeze
intr-unpunct in care diferentade drum intre cele dou; unde esteAr-5 rnm
titezete de propagareale celor douAundesult egaleSi au valoarear= I cn/s
Rr 4 . 9 l0 ' n r.
6',l

I
a

a
I
I

I
I
I

2.5.3.findesta!ionarc
Un_caz
padicular
de interfercnli
il constituie
suprapunerea
uDdeiincidente

unda reflectati pe aceea$idirectie. Cele doua unde sunt caracterizatede

frecvenF$i au diferentade faza constanta,

deci satisfaccon.litiaae coeren
Expcrimcnt
O coardd elasticd este legatA
capdtul ,,1 de lamela metalica a u
vibrator electromagneticca in fi

2.20.Cel:laltcapat,8, susnne
un ta

pe carese a$azio greutatc.Porfiunea

coardill poatefi coDsideratica un

a1a 2 r/, Dispozitivpentruproduccrca

rndelof
stationdre

fixat la ambele capete. Vibrato.u

lmprirnd.capAtului .,1 o miq
oscilatoriearmonicape o directi
pcrpeDdicularipe ll. in coardi se

propag,o und; lmn5vc|sala

de la ,J.pre p. Acei\lii urdii \e refleclAin ,
rclleclal,se prop:rga
sprc,.1
S. ij erferAcu,rnddij)Lideula.

Unde

Acestcazdeosebitde intcrlerenld
seDumc$te
umdistationara.
lrnd.r sh!ionrri nprr-'jrtunci cir(t douarundc rocrcnto,dc t Dgimi(le

undi egnlo,crtlc so protr:Ua:i

in scnsurio(, 1r.:t't(,1s.
srrprnpun.

Undastatrionara
prezintela distaDleegalecu
N2

locuri iD care oscilaljaestestins6compleL

trut\1iteoduri de oscila(ieSi,intre ele, locuriin

carepunctele
oscileazh
cu amplitudilre
maxim6/.lA 2 r/. tJndllslalionadiirltFuDfrr ilui\\ite \)entre de oscilafie (diD
fraDcezd.
iixat k' capcr. r= vcnt,\r,N = nod
vehtrc- bufte\(ftg.2.21).
2.5.1.1.Nodl|.i$i vcntrc
Penlrun explicaaparitialodurilor9i a vcntrelor.
si considcrarn
un Duncr
oarccare-/'
arbirrcrales.de pc fintl inlinstfi8.2.22).Fcuaqiilc
undciincidcnrc
5i
unoerreflccla(e
caresesupraput)
ir p sunt:
y/ = asl.-fl
n 2l r --l

tr

fls 2 22. irr puncrulp dc pe fir sc tnlatnesc

undcleirrcidcnttr
si rcflcrat,

58

!r

tI

)..l

( 2.r j I

| - ,* -..1 )
r,=",,"vL2) Qu.

S-a.tinutcont de faptul ci pe nediul mai dens,ilr ,, reflexia are loc cu pierr:r:

:. I

qi s-a oonsideratfirul ca fiind mcdiu ncdisipativ (amplitudineaoscilaljilLr:

::-'raneconstantdin tinp, unda reflectati afe aceea;i amplitudire ca $i unda

-:identd).
Dif'erenlade fazi intre celedoui undeoarese suprapunin punctul / estc,avend
-\ederecAir =/ r'
A(P= .l x r.
Ampljtudinca rezullanti este:

',,,.1"

v t,

t6;

."r&'

( 2r. 5 )

ADlicand
relatia1+ cosn= 2cos:1. obtinerrr:
2

,*;4t =r'"o,otl.
"f
\2 2
Dcoareceaftplitudine?reste,prin definitic. o mifine pozitiv:i, fezultn:
|
]i
-t 2_-.r-: l.
(2.16)
,4= 2.rjcos

2'\

2)l

Dirr accasl6lcla!ie obscNann

cslc
oii amplitUdinca
oscilalicifozLrltantc
idepondcnli
pe llr (cu
dc linrp,darvariazlperiodic
ilr funclicdc poziliapunctului
:istaDla.r
fati dc cap6tul
, al llrului).
ir) PunctclcpcDtrucarc anrplitrinefl 0stc naxi'ni (,r.- 2a) sc nLrnrcsc
cosinusului
cstcunu,adicii
valorilorIuiir pcnlrucarcmoduhrl
- r ,c Sicorcspund
nt".. t'l ,.l\.
2)

"

=(2 k,1 \+ G= t . 2. 3. . . . )

(2 . 1 1 )

h) PuDotclcpcnlfu carc irIlrplitrdir..r,tfc \jrlJ,Ur nri|linrl r I n\ \(

valorilorlLrir peDlrLr
cafccosinusulcslczcfo.l)in
,iir i $i oorcspund

nf:*r i l=r:l* rrn

2,\.

2)

(k =0.1,2 . l, . . . )

vrnlr'clcsl|nt silrul( irln {l,r

li1 lr o rli!l!r,rr: (,rtrla, r
'::rpilnl
nrp,r'(lc slcrluri rlo lunginri {lc r"xLi
rr, ,,r,rr,litrrrji:r
o!ril{.r/ii
fi

( l ls

rrodurilesurrtsituatefali de oapdlulfil la o dislanli cgalacu un numir par

de urrdn)ti suntnr
de slcrturide lunginride undi (nurnirirrtregdc semihnrgimi
Poziliilenodurilorgi ventrelorpefir nu se schinb6:punctelecareoscileazicu
de aici ti numele
minima,ramentot timpulaceleaqi,
maximi, respectiv
amplitudine
deundestaiionare.
este:, iar dintreun
Distantadintredoudventrestu doui noduriconsecutive
este;
nod$i un ventruconsecutive
de
hra pierdefe
i r crz-t re0c,'rei
'2

l, nodtrrile
din
rnloLulvenlfelor
setormeaz:r

(fig. 2.23).
cazulanterior,gi
- ilrvers
A$adar, in unda stalionard amplitudinile
V
V
l/
I oscilaliilorvariazdde la un punctla altul $i serepe6
la distanfegalecu lJ2.
Toateoscilatiilese produccu faza egalesau
opusi, asttel:particulelesituateintre dou; noduri
/.e 2 .?J'ro.'.rd,i^ ,,.r.'iri..ircces ire o . c ilia z a { o a re iDf a / 6 (ro a re s e d e p
rrr{
'ododu rhrercclpeft
se apropiede poziliilclor de cchilibru trec
'au
simultanprirr poziliile de echilibru9i simultanating elongatiilemaxine); la
traversare;unui nod tazaoscilatiilorse schjmbdcu 7rradiani(elongatiaschinbi
sernnul).DacainFo partea noduluielongaliaestepozitivl, in cealaltAparte,in
acelaqimoment,va fi negativA.
: Imaginileundelor
ObscN:r(ie
statio[aredin figura2.21fi 2.23sunl
perethda
doarrezultatulsuprapunerii
mai multorimaginialefirlrlui, carese
succedcu vitez6(datorit4persistente
imaginilorpe retinA).In realitate,
intr-o perioaddf firul tlece prin mai
In flglia 2 24
mullepozilii succesive.
Fig. 2.21 Conrdala non.nlc dilcdto
sunt reprezentateelongafiile parti'
in momeutul3 din figure toate particulelelrec
culelor?n monente succesive;
prin
pozitiile
echilibtu.
lor de
simultan
in n(l:rs1:r!ion.ri
2.5,3.2.Distribr(i:retrcrgici

in cazul undelorstalionarelipsegtetransportulde energiedeoareceLlndele

directe ti cele rflectate,in urma suprapuleriicerora apare unda stalionarA.
energiiegale'insensu opuse
transporte
deoscilalie
in ventrele
Lnerciaetielocalizath
do\adAfiindexislerrl
transferA
inlr-;urdaslalionsracnergia<urseir)usemai
(ercePl"and
schimbi
nodurilel.se
pur)ct
fiecarui
En;Bia
carenuoicileaTa.
nodurilor.
energla
pe
lrrulu'
ansamblul
polenlialA.
dar
energie
ci'relica
in
drn encrgie
aceeaSi.
rdmane
'70

-!

,;I',-ru;:1x,li."#itili*l'
,;"fr';,'':f",',"$l
h*:;
:;*lll!";!li:-il:f
."",T,'.it'|'i:ff
t,:
[[J[{}i#xtxli""".if

i:**liltrlli*]pi.l
.,=rsf[i:.::ll*irm:""ll'",l;

#d:11.t:i
:i+*T:i'f
,,il*trt**,':..
*'illji*i#:tf
rmcntlrlinifial I

lt:iiil$,::ffi
if*[d**il{:$[h
'$*ffi

encrglclolslp
jmai peDtrusuplinlcntarca
drsPare
:- ofiizcazarrepedesl

2 5 -l -] '\rrliorr;!i-ll{ro!''n1::

de un pcndulsimplu'
Splcdeosebirc
.-c irc numri o singufii fiecvent'r
intinsi (sar
.Dricde osoilalie,
o coardar
'r sistcmccarcvor ll disculateultcrior)
:-: nrai nLrhe fiecventc naturslc
intruc:it l'r capclcls
-1,prii). intr-aclcvarr.
'\i alcooziipot ll sittatcnulnarnodufr.
:/ulti cii lunginrcaoorTiitrcbuicsi1lic
nunliirilrlrcg dc.itrlniliiiidc lungiml
(llg 2 25):
:: Lrndr-t

t=,L

i;lllil'
l)iillllL'l'iiill,'liJl'l.iiJ,l
"r",,:,iil,

I)ol

:tF.'1-L

).\,

Rezull?icir o coardii li\at:r la amblc

.rnritcfiecvenlc,numrlc

,F

" ' = ttr u'

poi l e o\ci l rt (sl i tl ror)rf) ntrmal

( 2 .r e )

7l

ili,:,,;ili'i
ffi*f' fffi ilffi l:S:S
:::ilil,l,"',:'i
liJl"fll:Hi,
,,".,,:ifi
**r16lt']!i"il1.]t;"""0,,"
o:
amronici
u2,,.,3,...,numite
rrecvenlere

b, c)
(fig.2.25,
o r d in u l2 .3-...
Evident

ur=2!r
Si r)] = 3 ! 1 .
oricarear fi valoarga1) a frecventet
in coardi se vor forma undestalionare,

"'o'^fi:1";:t:i;3;tl;

prcpriialecoardei
esEesalacu unadintrerrecvenlele

:ijit:"l:n*:.:::ni;l"il*:u*l;x;;:;

deexetpllqtit,1".-91i31",1^g-*.
f dincoarda,
tensiLrnea
variind
Deaceea,

; ;;i"it "-ftt."il:l^:i,.i:t:li'',0"
ilr;;;');0.'
*""il'ffi
'"iiii'
"
ii",'.I"i,llTlii
lll,glT"i
'i!:'".::Tfllf,'i:
"",1ip.'*"-"",,";,.
".'il',iii
ca':--rl:I
' I i,,: 1'
i"' n*^" inseamna
#;;;"i."i
:;."tt,:;"'.il;
: ' : i l i : : i :il:' i' :;;'''--ll :'.'''
(l e !' rzo

pf c / inl

'72

t lr NC l c ri \l ' c i l c L rrrtril i ro n tc n

^n(i '

"i''l'.

rri

lilrmlidf interlene tci rn{lelor ii!r.'ca i{e

in corzi ellsti'te
undelorstalionare
Obtinerea
$i observarca
U : il.!i,lr

rc$ sa i(

prezentatanterior(fig. 2 20)
" dispozilivulpcntru producereaundelorstaliolrare
cu
c.a.:
sursa
de
alimentarc
'
' Dase marcale.
hl'!(l{!ld( h!r'rrr
Modificand tensiuneadin fir prin addugareasaucobor:ireade pe platana unor
:orpuri suplirnentare,sc poate varia numirul ventfelor' Aceast?ischimbare se
j\plica prin faplul c5, modiflc6ndtensiu0cain fir, se schimbi viteza de ploPagafea
6
-rndeiv, =./1 si, in consecinli.lungimeade undi sars se calculeazicu relalia
\lp
1.= v, . ?i Astfel, lrrirind tensiunea,vitezacrclte ti cfe$lcsi lrnginrer de undi Cum
iilreagalungirnea finrlui trcblriesarfie un numauintregde senrilungimidc undi'
runrarulde vcntrc soadecend tensiuneaclc$te.

/ = 1,5 m qi
p = 8000ks,int' Ei lungimea
l. Oco da de otel cu densitatea
plrsa
in
vibraticclr
celllalt
este
capiit
iar
la
Jiametruld= 3 nnn eslelixatl h un
=
riecvenlat 500 112.
La ce tensiLucln coardiraparLlndestalio[arecu un ventrula capllul pusirr
\ ibmtrie
$i cu patruDoduriintermediarc?
Pentru sinra[ia ceruti irr problsmi,
aspectulcorzii este cel din flgura 2.26. Se
observica lungimeacorziiesteun multiplu
lungimideundii:
intregdesferturide
, ^L
4

l-ig 2 :6

Deci
tt)

-rn.
I=-t3
13

l=v ?=I-r=l

in coardieste
a undelortransversale
Vitezade propagare

tr

ll tr

deci

',
f;=^

de underezultd

I= lb'F.
Dar

m py

t/=S I rezulta
$iintrucat
F=p J = p---

Astfel,

f =t: \"'P+
4
r =1.2sto's to' 121!1=ezsol'l
94

=
g
fixar^cuo
.1. Un fir de bumbxccu lungimea/ -- nr ii masa'r 0 45 eslc luu g
cu
Inasc
un
corp
de
cealalta
cu
5i
de b|alulunuidiapazoll
extrernitate
'l

a firuluieste/ = I m 9ic6in fir s-auformat

iii""i'"iii'"gr'i""' p"iiiuniioi"izontaie

trei ventre(,,fuse"),sa sedetermrne:

produse
dedlapazon'
\ ibraliilor
al frecvenla
de llrpenlruca In rlrui
pecareartrebulsao aibecorpulsuspendar
b) sreutarea
doualuseconsecullve
sasetbrmeze
orizontal
liczolvrre
cum rezultadin figtva 221'
a) Asa
-firului
orizontaleste un multiplu
lungimea
. )"
ilrtresde-.
-2

F te 2 2 1

Dar

tr

mtg

1t
I

Deci:

r--

tnlst

1l-

'21

lm

3
u - ?0 71H7
obtinem
numeri(e
ticend inlocuirile
ti calculele.
se forme/edoardou' luse dtun'r
b) Dacivremca in firtrloriTonlalsa
l=2:L*L',=1.
2
D^r

"=,F
.tr
ll p

de uuqe

nu seschimbe)'
rliecvenladiapazonului

r'=+ t")'=ntD"
SeobfineT'= 2,25N.

este50 g La ce
1. O coarddde violoncelare lungimea/=l rn Masacorzii
de
dac6eatrebuiesi vibrezela frecvenlafundamentale
*n.iu*
66Hz'l "ri" "upu.a"ourda
R: 8?l N
'2
g m fixad la un capatprime$te
celilallcapat
la
1=
lungimea
cu
2. O coardA
u - I Hz virczade
cu frecvenla
it".".""ate de micaamplirudine
irp"i*i,liti""
'75

de und;:
estc!- l8 m \' t aree5te:ar lurlgimea
a o\cilaliilor;n coard:r
Dropaqare
de fusecarese forme.T;rncoardd
Lt numarul
2t
R: rr6 m: b )r= t = J

^=

diitr-un fir metaliccu lungitreaI = 3 m 9i densitatea

3. Careestetensiunea
flrtrlui
de 50 H'/. Diarnetrul
fundalnenlal
cind emiletrnsrrllet
t.ro !9 aLr,nci

ested= 2 mm.

R: 847,8N.
rrr d ^ ia mc lru
'1. o co ardi melalica(p-105 10 lg m ' c u lu rrg ime/ -a 2 )i
cu lrec\enu
\ibralrc
pLrsi
irr
d-2 mm e\le fixalala un capatiar ld cel;lallcsle
u

\enl nl l :l caf' al ul pl l s l n
450 H7 L a c e l c n s i u n e a p a l u n d e sl rl i ol l al e cl l un

vibratie$i cu cillci noduriintermediare?

R: l53l,l N_
0e
/- 2 rn 5i rnasa4 045 gesle firrt crro^errremllrle
5. L n fircu lrrngimea
g
Inaca
--luu
}tlrno-ca
'{/
branrl unui diapaTon)i cLrcealalli de un corp cu
srngurlua
a5pe'luluntrr
pre/illl;
m
ci
2
c\le
n
firului
)i
orilonlalc
lunsimeaDarlii
0e
b) maia cofnulrrrstr'penoal
I ibraliilordiapazonLrlui:
a; trecvenla
sasiecalcrrlezc:
fir pentru ca firuiorizontal sd fonneze doua fuse consecutive'
R: a) 23,58Ftz;b) 4,9' l0'kg

2.6.ACUSTICA
2.6.1, Introduccro

ii
estcaccadi\ i.liunea fiziciicaresc ocrlpicu sruditrlprodLlcerii
Acustica
prootlsil
0:
atrdrtl\a
perceplic
Pril) sunetdefinilnicea
sunetelor'
oroDaqarii
a \ ibmliilorunorcofpurilrebuicin56rrrenlron
i..iri"i.u orin*, r*, altrncd;u)
't
su'tr
Lruditi\
-Lrrechca
lx orgar]ul
prinaer;i njLrrrse
ia-[" i"ut" iU*riif" propagate
ultrasunete
de infrasunete
$i
o"r""put" d" suUie"tutrmari Acisteapoani derlumirea
ulteriot
subcapllol
intr-un
si voi
fi str.rdiate
'-s-"
io
5epropagh
punclal urruimediuelasric
produse
rntr-un
"
llnde,sun
"iut"rtle
"iai"i.ifon"aie undein gaze.
{decl!i iDaerr!i in lichideaceste
,".f il"a;u.uU
dupa curn accleaF
undelor,elasrice
proprretilrle
a\and
unde longi(udinale.
resasesc
;;ie;iis;
5i la undaionori irrmediusolidelastic
soli'le
rrrnredrrr
vrtezasunetLllui
'-'t"',i"i*
de Newrorr'
i""r"i.; stabilita
estedatAderclaiia:
f;

v= l:

ll P

a materialuluiiar p
unde-E estefrodulul de elasiicitalelongitudinala
acesluia,
't6

in gdze,in condilii normalede presiure$i temperaturl:p0=1,013105atm 9i

:r=:73 K, vitezasunetuluiareexprcsia:

t;

(.2.21)

"=ifr

gazuluiin
rice l estocxponentuladiabatical gazului(p C/CJ iar p0densitatea
rroditii normale.
In cazulunuigazaflatin condiliioarecare
de presiune
$i temperalurl:

= rL ,v L + o /
v = ,l :
ll p

(2.22)

.r..1e
a=l/Tt=l/273Kt.
in aerde exernplu.r,6=332,4
m/s,acoasta
in conditiileuneiatnosfefeuscate$i
conform
:)rsiderandaerulca pe un gaz perfect.Pentrul=200C,vitezasunetlrlLri
e\perimentalli
: 12) esle1o344,6rn/s destulde apropiatade aceeadeterminate
:-ueesterF344m/s.
relalia:
in cazulatnrosferei
umedeseutilizeaze

r-

-'.l r-0 .r6 -

r)

(2.23)

\
/,/
jide-a estetensiLlnea
mesurata.
vaporilordin aerulumediar/ prsiunea
fontulal
In /icrid? vitezasunetuluisecalculcaza
cu
I

\=--_
J^p'

(2 . 2 )4

al lichidului.in cazulaperde
de compresibilitate
-ndeK-l E estecoeficieDtul
rE1420m/s.
3\emDlu.
undeide presiuhein apade
de rcrnarcat
faptulce la deplasarea
Esteinteresant
viteza,
cum ar fi temperatura,
:nare,interviDrnai mulli factoricare iDfluenteaze
gi salinitatea.
satisflcetorvitezasunetuluiin
rdancimea
O formul[ oeaproximeazd
3Dade mareestl
+ 1,14r
I + 0,0175d
v =1410+ 4,21t
- 0,03'l"l
under

(2,25)

(uC)
I - temperatura
d- adancimea
(m)
("/oo)
s - salinitatea
2.6.2. Evnluare pc|.ccpticisonor|j

urechii.Calitalileacesteiasuntcele
Omul pefcepesuneteleprin interrnedhrl
care au irnpusintroducereamirirnilor de aprecierea intensitafiislnletuluisalr
zgomotului.Conform legii lui Fechner$i Weber,senzatiaacllsticavafiazdcu
Prinumare,
urechiiesteunadiferenliale.
logaritmulexcitatiei,a$adarsensibilitatea
de m6rimeaintensiteii,ea depinzend
varialiasenzatieiacusticeesteindependenta
i acustice.
i,rmai devtrialia rclotivr:a intensitafi

71

WilhelmEduardWcber
(1804-rE 9l )

custa!'fheodorFechner
( 180 t-1 8 8 ? )

doLldsenzaliiauditiveJ/ li S, ce au intensititileacusticemedii
Vom considera
4 $i1r.Sepoatescrierelatia:
s,,q =61, : 1 '

Q.26)

depropo(ionalitate.
underKesteo constanta
relalia(2 26) devine:
in cazula doui senzaliifoarteapropiate,
dS=K:

(2.27\
I

careprin irtegrare devine:

S = 1(ln,/sauS = KlC./

(2.28)

Scriind relaiia(2.28) pentrudoud senzalii9i ficand diferenta,rezultd:

S :-S L= K lc f

(2.2e)

s^-s =ds= le4

(2,30)

PentruK=l vom avea:

S-aconvenitca unitateade masurtrpentruzl,9sd fie relr1 denumiredaidin

memoriainventatoruluitelefonului,GrahamBell. In practicese utilizeazelns,
acustica
o unitatede zeceori mai mici ce
pentrumasurarea
niveluluide intensitate
poartd denumireade decibel (dB), care reprezintdvaloarea aproxinalivd a
diJerenleide tival acustic.e poatef delectaldde cate urecheaumand
Niveluf de intensitateacusticdeste definitdln raport at o intensitate.le
refeinld, IFldzwlmz considetulaca pragul de realizare a percepliei acustice
acustica.
sepoatescrie:
cu I nivelulde intensitale
Norend

, =r61n11da1
'78

(2.3
r)

i,- .:iird ca inlensir.lea

acrrslicrmedieesre.
,

p"l

(2 . i: )

pr,

tr;: r-.;estepresiunea
eficace(efec1iv6)
ce producesenza(ie
auditivl,r esteviteza
l;r:uluiin mediulrespectiviar p0densitatea
acestuia
in conditiinormale.
Inlocuind
in (2.31)rclatja(2.12),seva oolrne:
r = l0tel-= 20ls? [dB]

(2.33)

)r'ci p0=21.0'5
Pa $i reprezintivaloareaninimi a presiuDiiacusticecareproduce
r.]3tia auditivi.
relafia(2.31),observdm
cd uneiintensitAti1=1010
ii corespuncle
.F,olosind
un
r :l Z=10dB, uneiinrensita(i_a=10010
ii corespunde
nivelull'=20dB, iai pentruo
rr::sitate apropiatede pragul senzalieide diere, t-1|iatx,."r"ftA
n r . , u l u iL =1 4 0dB.
";;;;
lnsumarea
a doueDivelurido intnsitate
acusticise facetinandseamacd de
ircr-seinsumeaza
intensitifileacustice
alecelordouasunete(zgomote).
De er,ernplu.
dacbI -80 dB ri t_- 0 dB reTulra.; arcrrr:/- l0s/nsi
-.u ./0. aSadarj tcnsiralcatorala va i t
tt /.: l.00l.lrrr/0. Rezuju:
10,0041
-- llg(/10)=lI0+101s1,001=1
dB.
2.6.3. C:rlililile sunclrrtui
Caracterizarea
subiectivAa sunetuluireceplionatse face in mod diterentiat
1t^.:tusunete
purc,sunetenelodioasesat)zgomote,
in functiede seDzatiile
acustlce
:t .'areacestca.te
producSide aspecLele
cdlilative
pecareurechea
$i cantitali\e
le
:r.:re5etecla,
ln. ace5rseDs.aDaliza
percepliei
sonoretrehuielhculAdiferenlial
:\::rruullndloarele
calitlfi alesuDetului:
t:r"ra.ir dttineasi tinbful.
2.6.1.1.Nivrttltdc lridc
Caracterizarea
globalda su[etelor$i
::rmotelor le impartede regulAio r/dre
: t/1 . tA CAZUI
UnOrSunetepure (de
:_..ventd dau), se coDstati cA doui
:i-neteavandacela$inivol de iDteDsitate
lrrstrcd, de exemplu,r=30 dB pot fi
ftr.epute di,r punctde vedereal auzului
;:.pt suneteaudibilepentruo frecventi
-=1000Hz $i nu pot fi delocauzite
Frlrur-l00 Hz.

F,a ?.?8 Curbed. cgalniveldetdrie

'79

Se iniroducenoiiuneade nirel de ldtie:

/
A = 20lg!l-\
\.Pt

(2.34)
) F!'l

valabiladoarla ffecventade 1000Hz

Unitateado misur; a acesteimirimi este/rtd carla frecvenlade 1000Hz
sonorA
(clB)_unitatea
demAsuripentrunivelulde intensitate
estoeealcu alecibelul
tdrie ce
niwl
de
de
egal
curha
ii celece urmcazevon introducenofiuneade
prcl.''isa
ascultdtalului
la
relev5perceptiasnbicdivaa emisisisonore'plecandde

iigurdnd locLrlgeometrical puncteloroe reprezintisunelope intreagagame

acustica,dar percoputela acelaql
la diverseniveluri de intensitate
de freclvente,
in figura 228 sunt reprezentale
1000
Hz,
nivel de terie ca cel cu frecvenlade
de numarulde foni'
caracterizatd
nivel de tarie, fiecarefiind
fLrrbelede
"gal
la
1000
Hz
acusticl'in dB,
nufrericegaliu nivelulde iniensitate
in tu6"tuta" maijos suntextrasecatevavalori pentrua oferi o inraginemai
clara a sensibilitaliiurechii umane Se observaca in intervalulaproximatlv
diferenliat
2000 Hz-6000Hz, aceastaestemai sensibila$i scadein sensibilitate'
inalta
suDt mal
frecventd
de
ci
sunetele
deci
sDre slrneteleioase. Rezultd
frecvenlajoa'a
penlrtr
rtreche
de.;l celede
oerituloa'e
Nivelul de
tnrie (foni)

20
30
40
50
60

'70
80

90
1 00
I l0

Frecventa(Hz)
100

200

1000

Nivel de intensitateacustici (dB)

20
30
40
50
60
70
80
90
100

27

36

43

5t

50

59
68
'77
85

ll0
:.() -l :

69
78

88

94

99

104

ll0

lt4

l i i r ;:r strIrc(ul ui

clataa variafieiserzalier
altcrior nu ofel.ao imagiDe
Nivehl detdrieprezentat
auditive ca efect ai cre$terii.respectivsciderii intonsi1aliisonore Se poaE
efectuluia douasursede intensitafiegaleproduceun ni\'d
ci lnsumarea
de'nonstra
rezultantcu 3 dB mai mare decatccl at unei singuresllrse Ar fi nortnalc&
doud surseidenticesx se obtina0
insumeDddoue mirimi care car2Lctetizeaz
cunrulat.
lor
valoaredubla,ce ar cxprimanivelul
O astfelde mirinle estetilria runetul i' a\ andca unitatede mdsurtrso''l

80

tiria unuisunetpur cu ficcvenlade I000 Hz

?rin definiqie.un ro, reprezintd
dintretiria f$i nivelulde tirie \
sonorede 40 dB. Legdtura
r :,.lul presiunii
jata
derelatia:
:,i:
1:l!

7 =2 i'i lsoni]

(2.35)

n r: .\ estcnivelul do tdrie (foni).

R.elatiaintre/ori $i so,?ise nai poateda prin logaritmareaexpresiei(2-i5):

A = 33.lls?+a0ffoni]

(2..r6)

AlexanclerGrahon Bell
Q817-t922)
Inginer $i an de .ttiil1lddnericdn.
in anul 1876, la'rA tu .le 29 da dni d
i ventaltelelonul,cd n'nlare d cercctdrilol
s.lc privind crc.|'ea \tllui linbai pril
semne pentf u sttrdo-ntult.
it anul 1377 a funcl.lt Bell Tclephone

Nolilnea dc tarie a suDetuluia fost definjti penlru un r!/'ct1"r" do iiecvenF

lrta. dar penlru a pute^ fi operalionalhill aprcciereapcrceptrjeicfelterii sausciclorii
rtensitAliisonore(ofectul relativ al sunetuluiporceput)esle nocc'sariexprinlarcaill
.ani a swrclelot conplex? 9i a zgomotelor' Mcloda cc se utiliTazi se nume{itc
.telodaSlevens;i oferdo forfiulI de calcul a tiricitotale
2.6.1.1.i ,illinrcrrsr"'01ultri
Ilste o caracteristidtimportanti a un!li sunel,alAturide nil'elut de lritic ,\i ltit itl
;tfueului. Ea rcprczirtl proprielate^sunetuluide a fi mai prolind (gmv) sau r\lai
acur (ascutit). Astfel, se pot percepc iunele .ioase ti s nele indlla' aceilsia
Sepi|jzattdde JiccwnlQ su etului dat $i de ,?ival,//dt presirurc '\onofi li lirukt
De exmplu. un sunel de frecvenli iDalta este perccput ca tln sunel cu
ineltrinea Inai mare decet unul de frecvenl?ijoastr Dar. din punct dc vedero
subtctiv, inlre doui sunetede acceasilrecventi va fi apreciatca mai iDalt sunelul
de nivel acustic mai ridicat Acest aspecl se constati mai alcs la sunetcle dc
liecventi maijoasi.

8t

unui suDetse nume$te

trel (de la
indl,timea
Unitateade misurecareapreoiaza
melodie).
Deoarecevibrafiile libere ale mediilor continuese produc in generalcu
cu caleale punctuluimaterialundeexisti o
diferitepulsaliipropriiin comparalie
tinguri frecvenlad vibratie,rezukaca acestcorp (mediu elastic)va produce
frocvenfelorpropii co pot tl
sunete de iiiltimi diferitc, corespunzitoare
cu precizie.
determinate
Sunetulemis de corp li careare frecventaceamai joasi, se nume$ter?./r?/
unorfrecvenleegalecu multipliiintregi
corespunzitoate
fundonental,iar sunetele
.uretrrlu,
senume.cr/ntunici.\up,riodtr.
ai irecrenlei
funddnrent,rl
bine determinatisunt.insi, rar intilnile in
Sunetelepureavendo frecveDtd
din sunetedediferiteftecvenfe.
naturi,sunetele
naturalefiind defaptcompuse
pomind
ftecveDlei,
Esteimpoft^ntacapacitatea
urechiide a sesizaschimbarea
(4f/flo/"in raportcu frecveDfa.l
de la o frecvenitdati, adici variatiaparametrlnu;
Sc rcmarcicApentrufrecventenici $i intensitdtisonorenoderate(peste60 dB) se
poatepefcepedifrentarelativi de30%a frecvenfcidebazdde 1000Hz, lnshpentru
Hz estesesizatio variatierelativade
frecventede bazi cupfinseintre 1000-5000
0.J%,adiclde l0 ori mailnare.
2.6.3.,1.
Tirllbrulsunetului
'limbrul desemnoaza
a sLnetolormelodioaseprodusedc
o caracteristica
instrumeDte
muzicalcsaLrdc vocoa unani, El este clemenlulce diferertiazd
insedesursediferite.
av6ndaceeaiiinlllime $i tirie, produse
sunetele
pefcepe
tipuri
de emisii acustiae.sunetep re.
Urecheaumani
urnitoarele
sunelem zicaleii zgomole,
Sntletulllrt esleo vibtafiearnoDicAde frecvenliidati, clruia in spectrogrami
(8raficul
ii cofespndeo linier^rr
ce redi dependenta
Divelului
acustic
defrecvenll)
dfcplul frccvcnlcidc oscilatie(fig. 2.29,?t. In naluri,dtlpdclrm aminle^rn,aceste
irr scopultestArii
sunctosc pfoducrar. Illc pot fi genemtede aparalcelectrorricc
pureestccxlremdeneplAclrta.
suDetolor
unorcaracteristici
audionletlice.
Pcrceplia

.,!.\,avfig 2.29a.Sunelpur

82

2 29 b. Sunclmuzical

L
-I
|

a
I

*'-l

1
i

) .---."'f
"-l -

*'
F
----------------

Fig.2.2t
c.Zgomol
Sunetulnuzical estern sunctcomplex,foniat dintr-o fiecvenld lLlndanenhla
: Jn nunir de annonici- Caracleristicaunui sunet fundanental ce depinde de
: -uctura armonicilor se numette limblu. Se remarci faptul ca specktrl de linii
:::espunzdtorunei note muzicaloprodusade uD instrument.conlinc o tfecvcnlirclc
:r7d (fundamentald)fi un numir oarccarede a nonici cu nivele de intensilalc
iiustice diftrite (fig. 2.29, b).
Componentelearmoniceslrperioarcce insofescsunetul fundamelrtalpot avea
: Lntlniiatedc variante atat oa nlrmir cat 9i ca distribulie a encrgici acrrsticcpe
Astfel, calitateasunctuluidefinili ffirl limbrl
"..cvenfe(nivel de intcnsitate).
silu vooi trfilnc
de inslrunrcnle
acelcia$inotenruzicalccnrisaL
rinnite distingerea
in liffPccil] dirgfrnr.l
T,gomotul
arc o vatialiein timp a sc naluluialcatoare.
(llg.
c)
seca cc irrscanrnicar
2.29.
poate
liDie
conlinua
distiDgc
o
!.ectral6se
este:g.)t,.trl/.I/, cc
zgonlol
tip
special
de
toateannonicilc.Un
rlomotut coDfirrc
inscanrnii
ci cnergili
ccea
oc
irc id speclfogramd,
o linie paralclacu abscisa,
(lin
dornc iLll
:rLrstic6esle dislribuili unifotm de-a IuDgrllinlrcliuhri spcclru
tctrslrcii
intcnsilaie
spectrale
au accea$i
:Lrdibil,decilo^teconlponontele
2.('.,1"lllcrncrtlc d{i rturlitri liti{rlttgic:i.I'cr{tp!r1 sotri,r:i
pfinlFrLn
ribralirlerrndt'dc presiune5i Ic lralrsli)nnar
audili\pcrccpc
OrtaDUl
proces
in
senatric
senzorial
;onrplcx
ruditivi. Urcchcaumani distingeatit
Jmplit dinedrndei aclsttcecaLtiJrcc\)anla
dc
domcniidistinote
realiz6nd
oscilaliilor,
percepfie,
atetpentrufrecvenlicAt9i pentru
anrpliludinc.
Din punctde vedereanatomlcurechca
aste slructuratdpe trci secliuDi:,/ecrcd
secLun.
ur eL h e a
unrana
externit, urechea mediand l:t wecheo
intem;t(1r8.2.30).Fnrn a intra iD dctalii
ris : Jl] Urcchcx ut,adi
pnvind an.rtomiJri fiuiologia urcchii

ltl

umane, deialii ce pol fi gisite in orice lratat de anatonie ti fiz;oLogie umana.

considcrim util a prezentasuccint cercva aspeciede importanld majorn privittd
percepercasunetelorde citre aparatulauditiv uman
. Ureched arlern1 esrc alcituita ditl Pt^,ilian, candl .ludilh: li linpdn
Paviliottul capteazd o parte dirl urda de presiune acustici $i o d;rijcazi citre
ctrnalul auditiv. De asenlenca.pavili,-rnulnrai rcalizeazdo bcalizarc globald a
su|sci acnstice.Canalul auditiv aland o frecvenlaproprie dc aProxinlativ1000 llz,
rcalizeazi'o d|t ifi.oe apresiunii acusticeintre pa!ilion ti tirnpan de aproximali!
l0 dB. Tinpanul este o menbrani clastici ugor conici avdnd o fiecvenlSproprie
de 1200 1400Hz.
. Ureche.t trtocie este o cameri avdnd o deschideretubulari cilrc exterior
trompalui It stache ce cstede obicciinch;sl Aceastase deschidcatuDcicend
se crccazi o diferenta marede presiunepe cele doua iele ale timparlului, realizand
egalizarea acestom Si pfotejend in aoest |nod til]rpanul de stripungcre, sau
cirectind ftrnclionareadofectuoasia acestuir'in coltact cu llr?dt?//' sprc urcchea
intcmi se gise$tcciorar?r/carc la indul sau inleractioDelzacu ,ico,4/d lr aceasta
in continlrarecu scd/'/ld. Accstc trei oscioarc se constituie inlr-un ffecanism dc
produsde unda sonori de la
n'o]tJ,1iteryi mnplif&/? r eleclului de suPrapresirrne
interne
ctr
urechea
locul
dc
lcgatLrri
ot\t/r;.
tirnpanla lcrcattru
. Lne(:hcdintenai arc in contponcn6 ,7?1crlce primclte scnnralul pfodLrsde
soiuitaiD fefeastfaovali prirr lichidul limfatic din imcdiataapropierea fcfestfei $i
aprcximalivcircularl,rdsucitirt
din inieriorUlmelo lui. Acesta,0ntlrbde secliulre
dc
merllbranabazilari pe carc sc
despirtite
doui
caliere
spimla de 2.75 ori, contille
nervoase
gisescapfoxim^ti!24000de lerminatii
Vibfatiilc tmnsrrriscde fereastraova16limf'ei din mclc, produ0 vibratiile
lichidLrluioo sc nanil'esll prin nici tu,bioanecc induo impulsuriterlllinatiilor
bazilari.traDsnisenlai dcpadela orcior9i lransjbrmalc
ncfvonscde pc rncnrbmn1l
in scnzalicaLrditiv:i.
Un marc ccfcctitof. IIelnrhollz.cstc dc Diifcfc cit librcle nervoaseale
mcmbfAneibaziLarc(llbrclc lui Coai). sunt ascmcncacolzilor dc piAn.ovird
i11\'ibfaticll dil'eriicllec!cnlc
lungirnidiiiritc. estl'clci irr1fl-t
Fiilrd un iinonren subiccti\'.rcccplionalclilcrit dc citrc indivizi difcrili.
scnz.lia audilivi inrpure deilnifca nolitrnii dc (rrcrl//i/or aklogic notntal ce eslc
fcprczcntat
de uu oln cu \'erstadc l8:5 ani. cu anz nonnal$i fiirarafcctiuDialc
orgrnului auditiv. Astf1.sc considcri cil ur'ccheaLrmani pcrcePeslrnclc iu
gami de l0 oclavecuprinscin
intervalulclcfrecvenlel6 16000Hz. ilnpnrlitr^ntr-o
125,250. 500, 1000,2000'
16,
32,64,
ftccvenle:
intcrvaleledintle ul.niitoarele
4000,8000,I6000 Hz.
t l
Vibmtriileacuslicecu frccvenlenrai mici dc l6 Hz sc lumcsc inlrLtsLtncle'
cclc avAndfrecvcntapeste16000I [z se DUmescrrl.drrcls.
esle legatdc valoarea
de audibilitate
Un ah criteliLrde lirrita|ea domeDiuloi
amplitudinilorvibratiilof de pfesiunereccplionaleS-a stabilil ci limita de
pcrceplie a stlnctLrluise rcali7e^z^ l^ o valoare medie pikaticd a prcsiunii
134

=2.10 5Pa sau la valoareade refbrinfi a intensilStiiacnsticemcdii 10=L0-:r$. m:.

\tlfol se stabile$tepragul de audibilitate1avaloareaLr"=0dB. Un aldoilea prag de
senzatieide durere
:udibilitatc cste cel legat de perceptiaurechii corespunzAtoarc
:: care o produce un sunct cu amplitudinemarc a presiunii. Estc vorba dcspre
.ragtl dwe i pentru care valoarea medie p;tmtici a presiunii este ]tr=2'10 Pa
acuslicdmcdje de 1:10 w/'n'. In acestcaz
:areiai; corespundc
o intensitate
dB.
praguluide dufereestcZoa=120
:i\ elulacusticcorespunzitor
pefccputi
ca
sunet, pe(urbafia dc
pentru
a
fi
De asemeDea.
trebuie spus cA
rresiunelrcbuic sd excite ufecheauD inleNal mini|n de til]lp dc 60 ms, respectivun
runrirr de 6 pedoadela 1000II7. Datoritn ine(iei urechii, senzatiadc sLrnctva |nai
ace\lui:r.
-.<r.i.l:rc:In5U-bUm. LlupiinLclarcd
2.6.5. Surtc sonot-c.
Anrliza cilitativii n lunclion,irii in\trurtrcnleLrr l|luzicrlc
cu coxrdc.fi dc sulhl
S a aritat ca in general orice mediu continuu (corp) aflat in vibratie. poatc
.onstilui o sursdsorord datoriti produoefiiundclorelasticein mediul de propagare.
junt cunoscuteli studiatemai multc tipuri de sursc acusticecum ar fi: coardele
\ ibranle, tubufile sonore, tiielc, mcmbranele.placile, diapazoanelc,sierele
punctuale,
organulvocalctc
trulsantc,
cilindfiipulsanti,pislonulvibmnt.sul'sele
pfivind pr(xluccfca
prezenlate
aspectc
catcva
in oapitolUl dc fatd vor fi
nrnetelorin co^tde vibranteSi tuburi sonore,acestcsursestilnd la bazaconstfuolici
muzioalc(pian. viottr'ir-!ioloncel,
nlultor tipuri de instruntcntc
,i functr;oniirii
pentrtl coafde, orgd, llaul, tfonrpetii, nar.
.ontrabas, chitafii, mandolini ctc.
;axofoD,com, lluicr ctc. penlN luburi),
a) Coardr vibrnnlir. in fizici, prin coardi sc iilelegc Lrnfir onlogen pcrltct
pc
traDsversAlc-pcrpcndicularc
tlexibil(ce nu opunenici o fezistenlila defonn:lrilc
coaKle
in
accstc
Producerca
vibr^tiilor
llxat
tiSid
la
anrbele
capete.
lunginrea
lui) $i
poate{i licuta prin ciupire (chita6, nlandolini). cu afcll$trl(vioar:t.violollccl). prin
lovirc(pian).
Propagarcapeftufbatieiprodusi intr-un Punct al coffdei se producc ilr lungtrl
acesieia$i ajuDgand la unul dintre capete pert $atia estc /'?//?ckrlr7$i sc vr
propagaln sensconlraf. rellecliDdLr-sc
apoi la celiilalt capiil etc Sc Prffluce rstlcl.
ptir inlerjerenq o tu1(lastAlionariice are ,]o.Jrli la capctclccoardci r^llpunctclede
fi\are ale acesteia.
Condilia de fomrare a unci undc slalionarccste ca unda directi $i cea
reflectati si aibe aceeaii faz?i.A$adaf irr lungiDel / a coardci cstc cLrprinsrn
numir'iDtregde scmiundei

(2.31)

.1 "
2

85

saucu alte cuvinte,o coarddde lungine / va producedoar sunetecLl lLurgrilea

deundil
(2.38)

^ 2t
avandfrccventa:

(2.3e)

2l
rLnder estevitezasunetuluiin coardi.

Pfin unnare,frecvenlasunetuluifundamental(r7=l) va fi v/=v(2r, arnonicile

superioare obtinandu-sepentru r=2,3,.,,. adicA vor avea f(ecventele r,2:v//,
l,r-3r,(2, ;.a.m.d. ln figura 2.31 sunt rcdatscetevaforme proprii de vibralii cc pol
avealoo intr-o coard, excitati, fixata la capete.

<>eee
, -+ L
' - 2*

r=+'

L= + '

.=+.
I

.t

r=+'

/.iS.?.J/ l\imcle 3 noduri propriidevibmliealeuncioorzidechilari

Sc observdcA existtrpllncteale coardeiundeau loc vibratii de amplitudinc

nraxinri.acestea
purtanddenunrirea
gi punctein carenu au loc
de
'anlre
'ni;cAri,
acestcaliind denumiterola,"/. De rcgulA,
iitensitateasuneluluifrudanental
este
mult rnaimaredccit ccaa armonicilorsuperioare,
S"aconslat1rl
lnsdci inlensilatea
relalivaa arnonicilof fal;i de aceeaa sunctuluifunda,neDt^l
poalecre$tedace
punctuldc e\citareseva afla rnaiaproapedecapitulcozii. De asemenea,
anumite
amlonrcino se \o. nraiproduceilt cazulin careciupirea(excilarea)
corzji so face
in!r-unDodal undeislalionare.
Cu altecuvintc,
dacdvomexoilacoardaIa nrijlocul
sartr,
vonl coostataca nu vor nrai apareaarmonicileparecorespunzitoare
pentrl
n=2,4,6,...(\u
se poareformaundastalionarA
,=2 din fig. 2.31,b) iar daci vom
cxcitala l/3 decapdlnuvoraperea
pe[trur=3,6,9,...
armoDicile
b) Tubul sonor. Acestaestedefinit ca un tub cu perefirigizi ce produce
suDet6
in monentulin careaeruldin interiorulsAuvibreazi.in ficura 2.32 sutt
prc/elllltetuburiqonore
simplecompuse
drndo a camere:
camerc
d; corrpresiune
A li camera(1ubul)de rezonanfiB. Aerulestsuflatprintr-untub de sectiunemai
mici iD caneraA, de undeestefortatsAiasAprintr-Llnorificiu mic undelove$leo
in aceslmomenlse produceun sunel
la'rr rburii,asculiri.fo4ind.osa vibreze.
perceptibilSi irr absenlatubului rezonatorB. Rolul acestuiaestede a ..intAri"
dnUrnite
armolicialcsunelului
compus
emis.
86

ll"ll
tl

tud,
It

a)

, J2 Tubunsnlore

S-a constatatca frecve[ta sunetuluiprodlrsde vibmlia asruluiintr-un tub

din
A$adardiametrultubului,materialLll
ionordepindedoarde lungimeaacestuia.
ffecventa
careacestaesteconfectionatsau forma axei tubului nu influenteazA
5unetuluiemis.
in ceeace
Tuburile sonore deschise(fig. 2.32, a) au un comportament
prive$teformareaundeLor
precumcel al lubuluiliber Ia ambelecapele.
stationare
Atadar trebuie sl existe ventre atat la capatl undc cxisti orificiul $i pana
\ibratoarecat si la cap6tu!tuboluirezonalor
B undesunetolsc va reflectape aerul
liber. in acestcaz vor fi intdriteacelesuDetepeotrucare lungime^/ a tub0lui
.uprirdeun nufiir ?ntregdesemiunde
l= h-

h- 1, 2,

(2.40)

Frecventaslrneteloremiseva fr:

(2.4t)
2l
under estevitezasunetuluiinaer.

(n=l\ esre1)t=v/(21),
iar celeale allnonicilor
FrecveDta
sunetuluifuDdamental
(fig.2.33).
suntv2=v/,i,
vf 3v/(21)S.a.n.d.
superioarc

Fig. 2 J.l. Moduritroprii ln luburiledeschisc

in caztrltuburilor sonoreinchitie(frl. 2.32, b) reflexiase face pe c,lpilul

inchisal tubului,careesteun mediumai dens,deci acestase va conslituilntFun
nod,iar capdtulundese afle panava fi un venlru.in acestmod se vor iDlir'i accle
sunetepentrucAreavem:

87

t=(zn+t)L

Q 42)

Deci, frecvenfasuneteloremisede un astfelde tub va fi dati de relalia:

(2 43)
(2,+r)D
4t
iniltimea
Sunetulfundamentalde frecventaD,=D/fl, emis do tubul inchis aro
gimo'
cgal[ cujumatate din aceeaemisdde tubul deschisavind aceeasilu
este
Trebuie arnintit, de asemenea,conpodaneniul luburilor inchise ce
rn.;'
cor.idemraidonraltrnuluiirrchisli un crpal )i de\chi5la Lelalall ln realrrrlc
lllno
aerullll
pand
\
llrralla
giscsle
sc
tlnde
rUbulrruesleconplet deschi5ln capilul
in
mica
ceva
mai
va
fi
firndamental
aili parlial impiedicata Frecvenlasunetului
pot
fi
ficute
similare
!i in
..olliut" t""at o"""u auta de telatia (243) Considerafii
tubului
/
a
a
lungimii
cazul nrburilor deschise, 1dese constatdo alungircaparentd
sonordcschis.cu o valo e /l=0,11d undedeste diametrultlrbului'

/'rr. 2 1'l' ModuriproP!iila luburileinchise

2.6.6. Aplicarc,runor mltsuridc protcc(ica pcrsoanclor$i a mcdiului

impotrivl eltctelot nocivt irlc sunctului

un timp indelungatla un nivel

LrneipersoaDe
Trcbuieprocjzatch expunerea
mrrllituJirre
poareducclapierdertad.fttitivao 'tuzt m Exisl;i,o
ridicatdc zgornot
pr'i\
exptrnerea.l
ind
de
ri5c
posibilrtil;lor
pfediclibililatcr
dc teoriice-scocrip;crr
absolutvalabill' datofiti
zgomol.Nici una clintrcacesteanu este considerata
anatomice
giaauiuinrareae diversitate
a particularititilor
ti fiziologiceale fiecirui
a condusla
date
experimentale
stalisticia unor
parte.l otu$i,prelLrcrarea
individr^rr
gnrpele
de
perrrru
r atrruhri
.'".,". ii*frri' in'poiantepririrrdrisc,ldeprerdere
ale
scnzorlale
celLllclor
prindistrugerea
din lo.uride mun"i ltomoloase.
llrcraton
iDternacste
urechea
CoDcomitent,
bazilard
pe
membrana
auzului, localizate
fiind' de
Corli
Iui
orgalului
slructura
auditiei,
neuronilor
afectaiaprin disrrugerea
in pericol.
asenrenea,
in domoniul-proEsteevidentdeci.ca, cercetetorii
ti ilgineriic lucreaza
metodedt
gAseascd
sa
caute
9i
tectieimediuluiimpotrivazgomotului,trebuics5
mij_
realizeze
sir
$i
reducerea zgomotuluila sursatle producaresausi conceapa
sollora
loace
de insinarizareacuJlrcdin zonelederisci'l ceeace prive$teemisia
Pierdereaauzullli se masoarafi unildli de modifrcarea pragului de
Eforturilecle reducerea zgomotuluisunt canalizateilr primul rdnd c6tre
a
reducereaIa sur.rea zgomotuiuiqi mai apoi la protejareaindivizilor $i
umaDeimpotrivaefectelornocivealezgomotului
comunitatilor
88

2.6.6.1.Reduccrcazgomotulrila surs
a\ Surte de zgomolaeria
Orice curentde gaz poateproducezgomotprin turbulenld,$oc 9i pulsalii.
tonalela treceleacurentuluide aer pesteun
:rrbulenlapoatcavea$i conlponente
:rlindru,cum ar fi un col de fum. Tonurilepot apirea$i la trecereacurenlilofde
:er prin cavitili, cun ar fi gaur;leunui flaut, sau pe langenuchiile cutitelor
doprelucratlemnul.
-a;inilor
Curentii cu viteze mari la iegireaduzelorsau la periferiaventilatoarelor,
:enereazavartejurico duc la apariliaunui zgomotdc bandnlarga.Nivelul de
mediului$i
:somot $i speckulacestuiadepindde vitezacurcntului,vascozitatea
viteza
nictorand
obfineo rcducerea zgomot0llri
reometriaduzei.Scpoate,a$adar,
presiune,
diferentelorde
:urentuluide gazin regiuneade contaclprin diminuarea
rtilizandd;ametremai mari,sauprilr curcntide derivalieIa ie$ireatevilor.Peotru
seserccurgi la:
gocurilorgi pulsaliilorin gaze,estenecesar
:educerea
. Rcducefea
a fresirrnir
virezcide ,chirrrb.rre
. Evitareaobslacolelor
rolorulur
din apropierea
^)

Sursedezgonot structulal

- zgomotul d impact ce aparc la ;mpactul(ciocnirea)corpudlor (de

cu roti dintate).Rczulti un zgomoldc bandi lafgi' dominnl
excmplu,flngrenqiele
de frecvcDfeinalte, datoritl duratei scurtc a impactului.Sunt recoDrandabile
a ./gornotuhl;.
marufider'educere
urmdloarelc
. Mirireadulalciimpactulu;
. MicAorarea
vitezeiimpactului
. Reducerea
la minin)urna nraseicarelove$teliber
. M[rireamaseicorpuluifix
din zolra
sauneregularitlfilor
- zgomotuld rulare ca rezultatal asperitetilor
de rulare(de exemplu,rulmeniiicu bile,cu role,vehiclrle
decorrtacta suprafelelor
a zgomotulLrl:
ca mAsuridereducere
ctc.).
Se
recomAlldd
pe$iDe,rutiere
derulare
. MenfiDefea
netedda supralelelor
. Aplicareauneilubrifiericorectein zorade rulare(la rolmenli)
. Mafireaetasficilitii7-oDei
decontflct(la pnelrrileaulovohiclrlelor)
- zgomotulprod s de fortel dc inerfie- indusde masecarboscileazi,de
sauin rotalie.Serecomanda:
plrli neechilibrate
maseloril1lni$care
. Echilibrarca
rotorilorsaucontrabalansaroa
. Reducerea
la maximumposibila maseloraccelerate
. Uniformizarea
pecatposibila migcirll
- zgomotul Produs dc fo4elc de frecare prin fenomenelede liPirc .9i
alunecaie(de exemplu,la discurilcde frena,in articulalii $i lagareetc') Se
recomanda:

89

ce viDin contact
.Reducereafreceriiprin alegerea
corectda materialelor
. Diminuarea
prin
adecvatd
lubritiere
ficarii
. MarireaamofiizAriistructurii
- zgomotul produs de cimptrile magneticce apar, de cxemplu,in
cuplurilorde rotatie.Se pot lua misuri de
motoareleelecfficepentrugenerarea
proiectare$i execuliespecificesimetrizirii campurilorelectromagnetice
$i a
rotor
stator'
in
evitdriiexcilalicirezonanlelor
$i
2 6.62. ltcducereatransmisieizgomotulni
vibraliei diferitelor pdrli ale ma$iniLorse
Zgomotul aerian corespunz5tor
acesteitransnisiisuntfolosite
Penlrureducefea
transmitein mediul r^Irconjurdtor.
absarbanteacurlic. a
carcasel.'r
in:
aplicarca
ce
constau
diferite nrijloace
fizice utilizateir
Fenomenele
alenuato elor;i niiloacelorde dbsorhlieacusric.T.
gi alrr.r/blid.Sefolososc:
acestemasuricuprind/cllejrldsunetullri
. carcaseleacuslicece rcprezird capotetbroizolanteinchise Suntfabricate
din placi subtiri de metal pc tru a impiedicafeflexia zgonlotului Pentr a fi
din
eflcientd,carcasatrebuiecaptu$itala interiorcu materialcfonoabsorbante
joasA
ce
trcbLrlc
lrecvonfd
cea
mai
grosimca
de
poros,
dependentd
cu
naterial
atenuata,
. eclanelece se pol tlloota'inapropierea
mici ale lna$inilor
unorcomponente
decatceaa
estc
mai
scizuta
acestom
ce au o cmisiefidicah do zgomot.Eficientra
a sunctuluiii de dislanlaIa sufse.
carcaielorli depindde d;recliadepfopagare
. atetwaloarcleimpiedici trarsmisiasunetuluiaerianplin dcschideri(fante'
ajutajeetc.).lllenuatoarelecu ahsorbliesunt dc tip ,,canalcaptLllilcu nraterial
poros".,lteuataarclecu teflaxieaplici ptinripiulreflexieisunetuluila schimbarea
secliunii
conductelor.
a suprafelei
brusce
. panourile fola-absarbanles t releclorizanle montate in apfopierea
autostrazilorcu lrafic intens pentru protecliacolectivit6lilorumane aflale in
aproprere,
de zgomolce pot fi oblirute
catevadinlrereducerile
in continuareprezentam
specifice:
utilizindechipamente
devibralie- 30d8;
- amortizoarc
- izolatoridevibrafie 30dB;
ecraneacustice
- l5dB;
acuslice
- 40dB;
- carcase
- 5dB;
- tavaneabsorbarte
10dB;
atenuatoare
auditive- 15dB.
- protectoare

90

-\|

2,7. ULTRASUNETtr$I INFRASUNETE.

APLICATII iN MEDICINA,INDUSTRIE'
T T H N I C A M I L I T A RA
A. Ultrasunete
2.7.1. Infroducerc
20000Hz, careies asadardin domeniul
Sunetelea carorlrecvenladepn$eqte
cll
ibil al urechiiumane,poa(i denufrireade ulll&t tlete Acestea'incepand
ioadade debuta celui ie-al doilearizboi rnondialau ilcoput sd intrein vizorul
ca
enilorde ttiintd datoritemultitudiniloraplicatiilorpracticece seintrevedeau
re a unor caracterislicispecificeacestrilip de unde
ci elc au o
Caraoleristicltcea mai importantd a ullrasrlDeteloreste aceea
asem'natoarc
ime de undd t'odrle mic.i De aceea'ele au enisia $i propagarea
audibile se
io, tu,oinour", adicd sub formd de.t'dscicule'in limp cc sunctele

a ultrasunetelor
prAgie in toaie directiile. Aceastacaracteristica
,face ,ca
doarin calul ob'lacolelof
apari
se
i.ri""i"",,f a" a,2o.1ictocotirerob<lacolelorl
aproape toate
f..arte mici spre deosebire de sunetele audibile ce pot ocoli
obstacolele.
cn cele alc
De asemenea,refexia $i refraclilt ultras[Dctloreslc similar'r
dlc
localizirii
principii
ona"ioi ti*i''to*." Este aqadarlcine de inlelcs ci arrumite
specialeputeatl
tlsciculelor luminoasecu a!utorlrlunor oglirlzi concavesau lentile
i aDlic^te
siin cazulultrasunetclor'
csteaceea
O consecinti imponantea lrecvenlelorilralte ale acestuitip de unde
runetelor
energia
decdt
ai
mure
ca cnercia lransporlatd d,2 ullrdr neteesle mult
-aceeari anpliludine Aceasta deoarece iDlensitateaundelor sonore este
6And
Jrrect
Droporlional,cu pafiatlll frecvenlei'
- '-iiort'i
iinponanraa frecvenleloriDalrcalc llltrasllnclclor5c referi lx
clilsllce
dc absorbli! ce apxreill cazul propag;riituturoroscllallllol
'Jnomenut"ont"fi"1a
irltlllcrcxrr0
ca un suDetcrte cornplelabsorbhdc mcdillldc propagsrc
Considef;nd
poxte
proollce
se
c'
otl
constadl
sc
la se reduceIa l0_zdin cea initiala
rntelrsilatea
rln
suncl
ln
lar
1000
de
llrare
de ullBsunclein aer. Ia o dislanli rnri
oroDaaare
mrn
de l'
o
lr
afro\rmrhv
de l l06 H/ esreconrpletrbsorbil
frccuer,la
csle
de,absorblic
"uai'd-o
jituuti,
coeficierrl
ail"ri!i in lichideur)dcu$a-nurniltrl
lrria.
acesl
rcllde
".,.
iar in medll
Je 2-l ori mai redus,dccidi'tanlaparcursieslcmJi m3rc'
la
o atenuarelr1al mrca a
conduce
ce
ceea
aoeficientare valori chiaf mai reduse
intensitatiiult{asonice.
intcresant'acela
La;ecerea ultrasunetelorprin lichide are loc lnlsaun fenomen
care evidenl
lichid
de
de cdrilali? ce const[ in apar'i1iaunor bule de aer in vollmul
til:
lichid
l1:lb: ,
se ridici la suprafalaacesluisti sc sfarg. dind a)pecrulde
ale l''clculullll
Fxolicatiarezibain faptulc:r in lichid flparirr Toneledc lrecere

91

T'

ulrrr.ruic ren.irrni fo.rne rrrari. dJlorita c0cceriutliirapiJe r drl:rtarilor I

ltlomer (e Lluceli d.d'i;.a..rupere''. I
.ornpfi|lr,r ilorsur\enileiI ma.a .ichidulur.
Inoleculelur
ce co duce ld dirocicrc- in calUl apeide e\ernplLr gi,/(le elibemr I
sub lo||ni de brrle.orrroo.rrC'r.se
inrre clc ri dand nJrrercrrnor. m.,i nrari.care I
incep si vibreze,apoi se sparggenerind presiunilocalc ioafte mari. careconduc la l
aparjlia de $ocuri hidraulice in voiume mici. Acesle locuri sunt extrem de I
.i 5iFurdnla:r-ralarirlorhidraulirecurn :rr fi d.
pcriculoase
penlru lunclionTr<.r
I
er<rnplupal<tel<rurbirr<l.J.du elicelorJe vcpoarc.la carc ferrolr.enrrl
.le cr.irrti. I
de \ ihfaliileInulorfelord"erlora.
apdreJaroril;ulLr,r.IIelelor
ec|le_ile
I
Dinrr( efecrerellz..o-.hinriccprodu\ede uIrJ.Ur,erein rn(diilc pc corc le I
.lribal. d..toririe.rere.ei
ronr anrinti:
nrrri tran.porlatc.
I
.;n.:.1/irc.rn,ed.ul-i
I
.lornJrcr.i d.slrugcrcddcsislc|lredr.l,er.erellrul.ii
)i .,r\ncncii-coufula'i,. I
. cresrered
\ ile,/eranunritorreactii,lrrmiec.
I
rroalarer suponurilnrfntogrrfice(filrne. pla.i. lon)ri,r<ridi.lngice. l,rnr.
I
foLo(lc ).
I
.Inodificarcaporentialelor
.i rrpir,;vit;lriimcralelof.
elecrrochirnice
I
. erplo/ia unor.ubslanlccu .rabilirre fedu.il.
I
DetoriLracesrore[e(reii proprieriridc rdrc ullrasurclclcse bucuri *a g|]silr I
rrrultitu.lirre
de rplicrlii rrle :lccsrofirin vcriatcdorncniiale I(ri\irirrilor r.rnlre I
trchr.rernai irtLjipf.du.c Pin.r h .r Ac.cn. I
Pcntnrd lc nulcaurili/d.ullra.Lrrctclc
prin carconlul portc nr^ducculrra-uele lr<L'uic5a a||rirlirnca rrrrr- I
rnodalilillilc
.r fost $i de rcea5rird:ui] iIlair)rcr{a. in/estr;ndlilircrrl cu un..Jprrat (le \eJci( I
rrltra.orric
c:rtrernde perlbnranl.rurade\iml 'x/.r'.c fun.liuneir,/i.liui:t intr:rr- |
dclalii. pc principiulcnri5ieiunor L||rdcIltr.r.ofloreLIc licc\crrlc Iralr cc s I
rellc(t:rrurn(i cinJ inl:llne.cUDobstrcol,scrrra[rlecourc0.cl:rlfiind ru"cpti"n. l
p.ini l.' ubsLrcol.
dc r.re.hilelilrncrrlrri
dupi rimpi dileriti in luDcticdc disl:rnl:r
i' I
prcci/icdc ncolirur nbstacolcl^r
rccstnrodlilir. ul rn o rcm:rrcabi16
i\ ilc ir ,,1'cr.I
rncnliorrrrrr:
Dirtr( nr,Jrlit:itiled( producere
irlifici.rli r Ihrrsunc'rclnr
I
.proLi.rcerepri_Ln^m'rneh-nrict'-\rhrrliilc,rn..i.rJclcclfic.
I
. Drod.rcere
p-if fir o_rcncllrccrrriec-llrricr
ultr.liorlJrreu sircr)iiullrxsorror.:r.
I
.prod-ce-e Dfln ie|lo|lrce 7v,:,.1. rr.i'-aoJ|lti.i
dc srrcini clecLrice
egrle .I
\rlplr(c
r,:-l
pe
lx
deloflIin
dc
trrctiurre
de serne conrrare fereieurcr cfisrale
(olicrlirir
\.l||rrbarca
diI lrarliu||c:rl
co|1rpresiune
ce iii schimbi nolarlatedla
:fl\crs.
conrpresiune
$i
I
r prodrrcere
prrn ferronrcnc
\e fdclonrrrrejtcornrrilorrrr:tgrrctr,:
mcgnclostrict
I
ca'npurilofmdgnelice).
- fier:cobalt.nichel- suhdcriunea
I
. producere
cu dispoTr'!e elecrronice.
I

2 .-.2 ..\;tl i (:'tii l( utlr a\un( l( l( ' r '

De h descoperrrea
lJr sr p.Iri inazi ullrd\u|letele
)i-du g;sil intrebuind il
l|rlr-om$llirudinede domeniiale icrivira!iiomului.i cepAndcu Incdicina.af, ; :!I
Inacurarilcaddr)cinriloI
abi.ile. continuardcrr indusnir rrlirrerrtari.ndrr.ri,r-rl

q:l

T
I

sr: ,:rarc a materialelor,activitateade invesligareprin d,rtcloscopie ltrusanicd.

/:-drla de aparareetc,
in medicini, ultEsunetele li-au gdsit tol mai multe
nrtrebuinlnri pe misure ce
calitdtile lor au inceput si fie tot
mai bine cunoscute$i irrlelese.
Este de ncconcepul astiTi o
investigalie competentd ti
a lblosi ul1
complexe firl
(fie.
2.35). Palpatorul
eu:1t'df
ecogralului lblose$te lascicule
ill cdrof..ecof'
de ultrasunete
este prclucrat elecfurnic situ /lJr 2 3j l'loEdf
i:rrrl $i cstc transfbnnatin imagioeaecografici cu care dproape
: sLrnten obisnuiti in zilele noastre. Ca metode Si aparaturAdc ultima odl
r- lrtirn aici tonogalid |; e\ident tol1logrulitlcu hru\1lnete(|1g.2.36) folosit in
-..stigaroa$i diagnosticarca
oftalmologici.ln chirurgie,dc ani btrnillu fost puse
: punct tchnici li aparaturd ultrasonici dc inter'/e:|'lic lapttro\capicd sntJ
:.lo:;copicdi[t combatereaoalculilor rcnali, biliari, in artroze$i altc afccliuni De
:--.menea.Iii-fl licut loc tot mai des in practicain\'estigAriiti tratirii ostcopolozei
..asircaotteodansitltelnlui d ultrdsu ele. IDdustfilrdc ,,fiumusefe" activitatca
i: nledicind plastici $i feparatorie foloscste in nlod cufent aParatufarcu
i^I in saloanclc moderne $i
- rrasunetepen1rurenodehrc LotPoruld i .foci(11;1,
. itistc dc cosmetic:-te\isI1 Llepilalourcctt llmsu ele Sunt cullosculc in buni
-.:surI rparatcle clr ultmsuncte de dal(ttlruj,1erlar lolosite in cabinelclc de
:iimatoloSie.Dxisti cvident $i altc donreniiale medicineiin cafe se folososc
lucru ce se
::teritc mctodcsi temDiicc neceshlincalzirilocalcale lesLrturilof,
_3ilizeaziclr apamlu{t special6ce lirlrolionearr cu fasciculedc LrltraslrnelFArIa
se v^
aplioaliilormedicAlcale ullrasuDotclor
enu,ncmfea
,. dori a ti exhaLrstivi.

: p r i a i ci .

ln indllstric,.telec bscopi.t xtht^ran icd eslc

dc
folositildc fo^rtclnUlttinrppcntruactivitatea
piscobfinulo
ilr
al dnunritor
controlnedistructiv
Accastl rnctodlper ilc
procescle
de fabricatrie.
anumilordel'ccte(fisuri, pori. goluri
dcpistarea
picsc
.rnurrrilor
elc., cc pot c:\islain irrlcrionrl
proceselor
motalice masive. ca urnlarc a
dc
Principiul
la careau fostsrrptlsc.
tehnologice
/i.4 2 ?/ Dcltctoscori
lLrnctrionare
al de|ecbsLopLllti(fig. 2.17) cste
dc o palle:iide altaa
suDtsituat
ultrasunetclor
iimplu.EDilitorul$i feceplorul
defcct,scmoalulva
nu
cxisti
pe
DacA direcliasursi-reccptor
piescido irrvestigat.
intelncttc
un goLdc
Daci Dc aceastidircctiefiscicolul ultrasonor
rrecencatcnuat.
dintrc
metal$i
dc separalie
estereflcctatpesopraf'ata
cxeDplu,o padea seDlnalului
se semniflcativAccstedifcrcniede sennralsunt
rerul din eol. semnalulateDuendu
9l

prcluateSi prolucratede aparaturima; mutt sau mai putin sofisticalein f'unclie&

tipul, generatiaSi pretul delectoscopuluiAcesttip de delectoscopiepri trdnsmisi:
are insd cateva inconvenientemajore, printre carc acela ci nu poate li cunoscui
adinc;mea la care sunt depistatedefectele.Acest fapt a condus la aparilia '
dezltolt ea de.fectoscodpetarcu rcfexie (prin imPrl.rrl'r. La acestea,emilitonrl s
reccptorul sunt situate de aceea$iparte a piesei, fasciculul ultrasonor propagtrclu-seprin piesA,fiind refleclat dc cealaltefhli a acesteia$i fiind receptaldupi u:
anumit intcrval de timP.
Dace fasciculul iDtalnesteun defcct, semnalul va fi rcflectat de acesta$i \u
ajungcinapoi la receptormult mai devrene dece!in cazul anterior' Acesledecalaj'
d; timp sunt analizatedigital $i oferi inlormatii exacteasupn adancimii la care s'
gdse$tedefectul.
Tot in industriesunt folosite aparatede nrisuri cc fblosescenergiaultrasonici
penlru controlul dimensionalal rnor piose de complexitateridicata, p;eseal caro:
cortrol ou alte metode ar fi extren:
de anevoios(fig.2.38). ApatalL
oferd intl-un timp scud 54000 d.
valori ale grosimilor misurate f*
piesi. Alte aplicatii ale uhrat sunetelol in industrie au condus l[
apari\i^ malinilor de prelucrat fi.
erozitne, Piesele ce trebuie Pr.lucrate astfgl. suDt intlodllse inlr-:
cuvd cu ul'l lichid ce contirE
parlicule in susponsiedo P|e:
abrazivdLrr.
Cu aiutorul un$i generalct
ultrasonic, se pfod0ce cavitalie i.
/"r.qI l3 Afarrtdetrrllsurll
interioitll lichidului. Itarticulcl.
mari do suprafelele picse:
pcrcutarrte
lbane
cu
fbrlc
abrazive sunt lovi1c
principiu existd malini d.
acest
pe
Pe
acestea
efectiv a$chii de
desprinzAnd
prelLrcrat
fil1eSi de danturatroli dinlate de rectifical piese de co,nplexitat
ridicalaetc.

Telenetrelecu ullraluhele, rulelele cu ullrasunetesLlnt,de asemenez'

irstrumeniede mdsurarea distanlelor.extremde precise$i usor de utiuzatF'(
sauin locurigreuaccesibile
reliefuriaccidentale
c:
incruci$atc
Debitnetrulcu ulttusute/efolosettedouafasciculeultrasonicc
mdsoaridebitelevolumicepebazaefctuluiDopplcr'
orerlizot.le parcarcc:
denLnnite
in industriaautosuntfolositcechipamente
lllmiroase
avedizeaziprin senrnaleacusticesau
$olerulatlnci ca'rd,efectuen:
manevrede parcareapropica[tomobilulla o distanF predetennilatide vreur
obstacol.

94

) rl
'dl

,l
.9

irritr

Sunt, dc asemenca,de amjntit aparatelecu ultrasunetepentru indeDartarea

:=Jarclor. grndacilor.obolani.orr'a ciir)ilof deresj\i.lor;ddr:r. il rcolitedc
t\rj canin sunt lolositeluierele cu ultrusunete.
ln iDdustriade apdrarcinci din al doilea rnzboimoDdialse foloscau/electo.r"e
&n-Torlce pentru dcpistareasubnarinelor sau submersibilelor inamice. Astizj
irp:Iea all ajuns la un grad de dezvoltafegi performanlegrcu de imaeinat.
fchnol.rgia\ A l O lbloce>re
dqj,rechiparnenre
peIl l
cc tolusesculrrd\un(re,
r?:ceptarea 9i detonareal^ di:tanld .le secwitale a proiectilelortrase cu AG uri.
n interiorul avioanelor de luptd, vedetelorrapide de Davigaticmaritimii Si al
{:marinelor existi echipamentede^ conttul actil cu ultrasunetece oferd infonnatii
r:inrp renl asupi ,r;rii ctructurjlor
ace\rorari ale uDof.Ubansartblufi
de nra;<
--r:rortantice le ecbipeazi.
,lec rizarea anunilor sedii sa incinte ,,Top sccret,' estc llcutd iD multc
,:ualii tot cu ajutorul dctecliei ultrasonice.Oientaled vehiculelar-robatde l t)tat.
.:e. de a\ctne||ea.t:lcutacu echipxrDc||le
cc lolo.e\c relr ulogii irr dorncniul
.:ra.onic ..Brui.rjul an milor ripujide radarefolo,irein rchnicinrilirarasaude
<iuritate are [a bazi fblosireafascicLllelorrrltrasonote.

B, Infrasunete
InfrasuDetele
suntacolcsunetcc au o lrecventhsubpfagulde audibilitateal
,rccbiiumanc(0,01-l6llz).Undelcinlrasonice
sc i,npri$tie
iD toatasupralata
de
:roprgarc.calilorcscl.r r:rridisrrrrlcli ruDrd< neofrrr.Nrr esrcneicsarao
rmplitLrdinernarc a acestorunde pentrLla pfoducecfccte rcgative in corpul
lrnrenesc,
o redusacxpunerea acestuiala acesttip de suDete
necesitandtimDide
\ r dr r u or
l clo r \au.hirfzilclorlcrru.rp rca\ o rb id c s p re rc v c |s ib ilillrt c a c le ; re ln r
asupru
individUlui.
Pc pamant
pecalenaturale
aparinfrasunete
sauploduse
deom
drr din fericircmJnir'csl,rile
ertrcmeSi conlacrul
cu omLrls||nrritre.Lruotiilc
1:rtrrralc
rle \Lrlcnr)ilor
producundc irfrasoni.e. Cjnd I cxnlodarvulillul
KrrknrorpulveriTald
in Jlrnosferi
la pc5relO0de rnilein;lurn(o i|llr(traa
ir:uli.
,-euzguduitSi spartfercslrcillc casclor
aflalela pesLe1000tlc Irile d-cccntrul
eI|rplrci.
Undclcde toc aLtrfeclalfltaLpArndutul
cit ti ol los[efrri ru co tinni]l
linrpdecalcvrofe.
Undeleinfrasonolc
suDtiDvizibile,
dar lovcsctesuturile
vitalesi struclurile
fizicr cu o fo4i foirle In:rre.Sellraliac5redc \ibrclie i organelor
irrenresi
Jhdirilor.rul1ind
clecli\ ohicclele
Io\ircdeicesltip dc uIde.in ,rnurnirc
locuricl.
potducela exolozia
materiei!
lntefesanlestefapfulcI anuntiteanimaleconunici prin infrasunete.
glelantii.
nc excrnphr
pot cornunica
la dislanlcde pdDaIa l0 rnile urilizandn||relecu
fiecventecuprinseirtrc I2-35Hz.
Inliasunetele
suntatAtde puterniceincetpot fi tblositepe postde armi. Un
cercctitorin domeDiulcetaceelor,
JohnCody?nLlrrlaunor minutioase
cercetiria
4juns la concluziacd anumitespeciide balene produc infrasunetepentru
paralizarea
priziidemaridimensiuni
casepii11)
gigant$i altespeciide pe$rinari.

95

sunt:cutremurele,
val rilc tsunami.
ce producinfrasunete
Alte surseDaturale
balansulghetarilor,undelede flux, aurcraboreali (0,1 0.01 Hz), vaDtulsolaf.
pulsatiasolad,uragarele,curenliiputernicidegaz,tuneteleetc.
trenuri.motociclete
Masirile produsede om, cum ar fl: moloare.autobuze,
li
Acelati JohnCody noteazaci pilofii de avion
avioanepot produceinfrasunete.
expu$ivibra{iilorinfrasonice
sufereo dirninuatea vederii,echilibrului,orienlirii.
qi a posibilitdlii
a unorsituatii.
inteligenlei
dediscornere
pot cnlrzamodificifi ale prcsiunii
Depinz6ndde intensitate.infrasLrnetele
arleriale,teamd,dezorientare,
simptomefizice $i mentalenegative,explozia
scade.
materiei,incapacitate
sau pot chiar ucidelCu c6t frecvenlaultrasunetelor
pertLrrb!
umancresc.Ele
ctoctelenocivesau chiar morlalcasupraorgaDismului
grealn.dezechilibru.
funclionarea
nornlalda urechiimijlocii si intcroe,producand
chiarla dozemoderate
de
ExpuLrerea
imobilismSidezorieDtare.
balansnecontroial.
iofrasunete
ducela inbolnirvire.
Prczentamin continuare cateva domenii de valor; ale frecventelor
urnan:
inftasunctclor
li efectelelor asupraorganismului
.7 Hz (? cicluri/secunda).
Frecvenialotala pentru fiiDta unanil Aceasla
ene
cu
frcc.venla
ritnului
dlfa
coincide
- nedian al crcierului$i, de asemeDea.
printrc
inima
Aceasti
interne
care
splinaa unororgane
tiecventade rezonanfd
$i
orgaDo.
ffecvcnthpoateducela rupereaefectivda acestor

. l2 Hz (12 cicluri/secundi).
sii auexperimcnta:
WaltDisncy$i colaboratorii
asupraoamenilor.Efectelesonoreale unui deser
accidental
efectul;nlrasuDetelor
datorit:
animatce se dcrLrlau
la o frecventrinormaldde 60 Hz, au fosl reproduse
Hz
amplificate
rodate
ir sal:
uDeidefecliuDi
a aparatului
audiode rcdarela 12 $i
$i
!
intreagaasistentd
do vizionare.Rezullatula fost ce dupecalevazecide secunde
aproximativo s6ptemalri.
prezentat
stirj dc grcafi givoml, starice au persistat
.43 13 llz. Perccptii
red cerct lQ-uluicu pandla 77%.
vizualc
^lteralc.
picrderca
dificultAtri
de vorbite
cchilibrului.
alc orient:irii
in spaliu.
distorsioniri
le Sr n,
joase.dar nu infral).Senzatii
.50 100Hz (frecvenle
irrtolerabile
irr piopts
obstructl3
intreagaregiunetoracica.chiar cu urechileprotejate.TLrsepregnanta.
perturbat.
rihn
cardiac
difi
culliti
de
respira(ie.
hipofaringiani.
Aplicafii ale infrasunetelor
se regdse$te
fu induslrir
Propo{ia co\'arliloarea aplicatriilofiDfrasunetelor
in
masd,
sa|]drnl.
suntfolositecr\atmede dithugerc
militAri, undinfrasunetele
de senzaliii1lupotldbile.
de imprdttierca mullitnilarlurbulenleprin inducerca
Industria de shorv-bizz$i ca mnzicald m^i folose$te ncori ef-ecle
de marep tcrc,in cadru
gencratecu ajutorulunofdifuzoarespeciale.
infrasonorc
fbarte
in
sali
mari.
liber
sau
uneori
desfAsurate
in aer
unorsoectacole

96

I
i

imporrir' !ltrlitrDetelor
Misuri de proteclia mediului ti per'soatrei
si infrasunetelor
nu <rrnlrro i\e
Ir'ebuieqpu) cA ulratull, klr disipatern rrrediulinconjtrr'lor
cle
carrd
arunci
'urrl lolusileiLr
r<nlru orn )i rncdiu Sigur ci c\i\r'L pfe'aulii
la dr\lfrlgere:r
e\errlplL
:lrmitc rparale .e lolo.e.c prcprielelilea'estora lje
dupi catc 'e
crl'ul
urringur irnoul'de impacrcirrc
-ln|liir", **ri, e.tc rrirnis

trimisurmitorlrl$'am d''
;;i', lura optiol ef"itut, dupacareeste
'tJ;;;";tperrtruca
eroafede locall/'rcsi nu fie di'lru'letul lclral

,lir,
:..jnai
a cavir"riciin 'orrdtrcre
p,J*riil * imprrrrirr.i in cazulipdfirieincconrrolale

ti i"tJ"i;'ltia.-ilil,

de daulitoratetacestorinstnlatiicat $i
"*t."n'
ptoximitatea aceslora,prin et-ectclepe careacestgen

i"no't"n

:e*onalului aflat'in imediata

je avarii le Pot Produce
-_
din rrrs;)iprc/(nlaf(lllnr rcie\e lirnnedcci
f,,."." ."'ntit"t'. inlrusunctttc'
liinlr Lmxn6 : r aralal ?l
rccslei surrlerriernde pcriculoa" chiar lelalcp(lrlrrr
rlnele >l c'le lc'llc oe
cleproducerepe cale naltlralaa acc'lui lip de
TodalilaLca
rare'
i"tultl t"ai alesin urma unor calamitatisaufenomenenaturalc
oU."tuoi"a
irr{fr'onor<^c'l(
efe'telor
"f"
l.oo'ri"u .r,o* nu se poalelLrptaPtotecliaimpotrira
lll corlrcl
,.eeari cu a.eeaimpolri\a crlamil'lilof {adiposlircill butlc're-srllr\ol
cr
corl)lrerlr
lolu\rlc
sun{
re,ter'i.tc.l in ceeuie privcslecazulin careinfratunclele
con[lijll
,r""i.
t"a,r, a" o*"",i1ieestercecaJc a ntrvi rlla in /on'r'l(
' "i;;;;
p"'i';'i
irr lesnrrrricu rp'rfiri''|irrfi:''rrrrcrcl^fIr
i;;
sc rolcs('( 'r:rr:iJc rrnflrficr-c)i
g*"ii rnrrzicalc
,", "ai"'.
."".;";
'rrr.ic
':;i
"ri"
cr-trlli/dL^fii'rr"r 'urcli(n'i tr
a.i"r"*. a",u"r" pu,"," 5l rrndcrrtrirrlolJc:r'rlra
l'l ll((rclrl< Jlsc rle
perrcolulel)ormpc clrc lolosifeJrll)orinlcil'ilAli'rcucticc
dilir"ur'c,lr
ir'.pka:rrr'r
il poxtcreprc/cnlan'trprl ceh'r afldli
unorctccrc
'onoreqllu dcfilliriva ruplllr: de cord sltl splll)il l(/lrlnl lllcollLilrc
rur/ire lelllporara
saudifiniLirealc crpacila{iinr"nlill(cl"
t"rnporare
i.r"r.ifrif".
pc ^ p^srprr
"f".1i""'
rlc p|eferatca irr nstlcl de silufllii si c\rtrlr
L5te csirdaf
':ll
!eo indtalea; ifu zoarelof.

2.tJ.tJNl)l'lstllsMlcl'l
2.t{.l. I||llrnlu(( r't
c'lc t nLr'
produccrii1i propag;riiundclorseismic({ctrlrcnlurclof)
Mecar)islnul
(c_\'el
ll" i1 rl lcr
de-a lullgul i!loriei acestuld^nlcnilldt'
deitul dc coDtrovcrsat
dc rcord
Astlzi, cercetitorii dc marcirsunl url1lnirr1
nuturut"
i"noiu*
p'"'l.l'll"ll
Ic'roni"
"utustrofale
plicilor
..1'ti* apardarorit'interacriunii
'l'

,"'i"i.
"",
scodnriter<'treurplr*": '""'"illll.l'dD!rilieiurrorfi5rrriirr profun/irnea
pnn produccrca
utt"t" situatela adancimidiferiteelc Encreiaeliberat'
iipo.'i
can la fel
unde'
"u
ostetransmisaspreextcriorsub fornri de
nl.io..."u"ni'n"nr"",
urei suprafelcde ap'rce sc
prin mi$carea
ce ia naqtere
i"*'." i",autpra*
cn'1sieirl
e'te ritJiarir
"""rgia
utrtticutrctntrr
;,;pni, ",;Ci;;,.,""i-r.rl. La declansrier
)i in jurul ci prin irrrcnncJirrl
l"^i. ii..itif.. n.."*, circulain inrefio.rlscoartci
un curremur'
producc
se
cend
celortrei tipuri <lcundece iauna$ereatLrnci

9'7

. Undeleprindre (undeP, sunt ccle mai rapide undecare apar,avind o vitez

de propagarecuprinsdirtre 1..1-9knts eceastadcpinzanddc struclurascoarfeidir.
zona de propagare.Acest tip de unde strdbatezona de foci dure ale pdmantuluid:i
ti pungilc dc apn Si chiar golurile (zone gazoase).Acest tip dc unde producei
inlpingere Si smulgerea rocilor, calrr in acela$imod r^ncarc unda sonori impinge
aerul si ,Jrece" prin el (fig. 2.39). In mod paradoxal.cu toate ci ircesttip de unde
propagi cel mai repede.ele pfoduc cele mai nesemlificative pagube$i sunt grej
percoputcde cdtre om. S-a dovedit insi ci anumitoanimaledomcsticcsausalbatic.
pefcep acestc undc Si prir Inanifestirile lor pot constitLriadevirate senlnalc di
alarmii in ceea ce privqtc aparjlia urmitoarelor tipuri de unde, mult nra:

C o mprnrare

t.-...._-

Dd"e
.-

sens d Dro0aaare

--

edrnepenu.bal

. j-

l'l.4 ,?J' Llidc lr

.Undclc secundarc (unLlcS) st\n undc dc fbd'ecare,cifculi pfin stratutile

solide ale sooar(ei,neputendinsd travcrsaslftrtufile fluide. Vileza lor de propagare
cslc inferioafi LrndelorP fiind cam dc l.? ofi mni lentc. lnlercsaDlc:r a0cs1&tx)r:
riniAnc pfactic conslant indilcrcnl dc structurngeologic:istdibirtot;tde cele doLr:
pcntrudclcfminafcadistantrei
dinlre
Accst irrdiciucstc iblositde seisnrologi
Lr1)dc.
pi
pntlclLtl
pc
globului
culrcuturllui
de
prlnct
orrccafc
dc
t7;lccrrlrrrl
rln
supmihfa
pfoduo
undll S sur:
ofigirc .rl \ibf.ltiilof scisnrice Vibfatiilc vLuiabilccc
pc dirccliadc pfopagafc,flind rcsin1litcla supmiirE
Nrt)ct i. ldrc (lfansvcrsalc)
ca o nri$ciiridc forlecare- de bil:tnsin plar orizonlal.Undflse propagi,pfecun)
llll de dirccfiadc inaintafe
mi$cafcaunui $arpcpc sol.ondulatoriu
slAnga-drcapta
lia lr^nspo i apro\inraliv807;din energiatolali a cufieD)urului.

lrNi
Amo

+ P a ro a d a SensCeorooaoare

98

__.

\mbele t;puri de unde,P ti S pot inconjurapnnantul.puiard fi detectale

P.
dir (arcd ple"arllnda-ei.m.cri.
: upuc;p||ncrulfli
.Lndele de suplafald sut]tcele mai putin rapide,dar probabilcele mai
:jiatoaredintrocele trei tiptlfi dc undeseismice.undelede supmfatacircular
Iungulsuprafeteipamantuluisub formaa douatipuri dc Ltnde:uruleleLare
a3 L - suntcelemai rapideundede suprafati$i nli$capiminlul dirtr-o partein
:lrA) !i undeleRayleigh(undeR- sepropagiin.iurulpamintuluiIa fel cun un
.e propagape suprafataunui lac sau ocean.Efec l acestoraestc acelacir
:nrul se mi$cain sus gi in jos $i dintr-o pade in ccalalti. pe direclia de
ragare a u dei). Celc mai rnari ampliludirli resimtiteiD limpul cutremtrfelorse
L-:eazdundelor R, a ciror influenfi nefasti estemai Putemiciidecat a cclorlalte

aceste
lipuridc unde:
ide unde.in figura2.41,suntprczcntatc

.ii

rii.,irr.ii: r:jii: rri,irfir,:r.i!i-

lig.2.4l.li'rdcL 5iR
2.1.|.2.N'l:rgnitrrtti|lci;i i ttnsil tt. Scrir-i{lt Irprccicl-c
Ir tirici rrnui tut'rcnrurMagnih(lineo lnui cutfemur, cxpfimai5 de obicei pe \curo /?icrl.'/'. cslc o
mesulia tar;eiculremlrruluisaoa enorgieielibcmrcdin lbcarsub fomlaldc trnclc
geisnricc.
Este o mirime spccifici unui cutremurr$i sc dctcn inl cu aitrtoNl
maxiDlii$i liccvcnlaoscilllliilof,
inst mentclorde nrisurl, folosindamplitudinca
nri$cbrilo
lcclonicc.
ce infegistleaz:r
dc seisnrografele
masuratar
cslc o ni'rsrrdr
pe
rcLVaMerc(tlli t ()tlilicdl27.
htensilalea, expri|n tA dc obicei
inlr-un
loc dal
carc descriccet de putcrlrica fost simtrilun $ocscismic
subieclivA
Ea sc bazeaz.rpe efectclcobservaleale miiciiriloL produsede un culrcnlilf nstlprl!
clidirilor.lerenuluietc.
oanrenilor,
Scarr Richter a fosi introdusaliD anul 1935 de cilfe cercctllo|ul Chrdcs Ir'
Richtef de la California institlrtc ofTechnology care a propus accasfl scar?ipentru
a putcacomparamirinile cutremur'elor'Scaraestelogaritmici in $a lcl incet' spre
eiemplu, un cubemur dc gradul ? esle de zece ori mai putcrnic dccdt unul de
gradul 6. avend o eDergiede 30 de ori mai mare Cuttemurelec nragniltrdincnr.i
;icn decal 2 sunt catalogatec ltind micrc,culrcmwq acesteaputand fi sesizillc
doar de seisnografelesensibilelocale.Cutrenurele cu magnitudinealnai mare satl

g9

egali cu 4,5 grade sunt suflcientde mari pentru a putea fi inregistmtede

seisnognlelesensibilede pe intreagasuprafa{ia pAneDtului$i, de asemenea.
pentrua puteafi simtitede citre oameniiD celemai frecventesintatii.CLrtremurele
a ciror magnitudinedepd$ettevaloarea6 pe scara R;chter sunt considerate
cuftenure dri iar cele careegaleaz;saudepAsesc
valoarea8 sunt considerate
culrenute catdstrofale.
TeoreticscaraRicllternu are o limite superioard.
Totu$i,
cel mai mare se;sminregistratvreodatdpe pemanta avut 8,8 gradepe scara
Richter.
ScaraMrcalli modificatiesterczultatulscirii elaborate
de Mercalliin 1902
de
$i a modificirilor surveniteulterior. Ea cuprinde 12 niveluri crescAtoare
intensitntiseismice.notatede rcguldcu cifre romane,de la mi$cAriimperceptibile
la distrugericalastrolale$i nrodificiri ale rcliefului terestru,neavAndo bazE
matematicaci fiirrd bazati pe observaliiasupraofeclelorsurvenitein uflna
seismelor
de diferiteintensiteli.Stabilireaintensitifiiunuicutremurpoatefi fhcuti
pirr
doar
analizarapoartelor
martoriloroculari$i confnrntaroa
lor cu datelercale
din tereD-Aceaste scard estc dc irrterespentru populalie, fati de scam
magniNdioilofRichter(c^re iDtereseazi
in nrod deosebitspecialiqtii)deoarocc
ofel.do imaginemai completeasupraefectelorrealeale sismuluiintr-o anumiti
zaf,d,

irr tabelul de mai .jos prczentbniu paralelcele cloui schri cu corelaliile

cofespunz:rtoare
afereDtc:
Scari
Mercalli Richter

0-4,3
II
III

IV

VI
100

Descricrc
VibraliilesuDtirrregistrate
doardeaparatuH.Oameniinu
Diciomiscare,
PorceD
Oa enii aflati irr repaus la nivelufi mai tnalte ale
cliclirilorsimtmiscbrile.
ZgLrduitum
se simtela irrterior.Obiecteleagitate se
balaDseaz6.Cei aflaii inauDtrul clidirilor simt
zguduitura,
cei aflafiin exterior Du rcalizeaz| cA se
uncLrtremur,
Produce
Vaselezangdne,
nrajoritatea
oarneniloraflati in interior
sinrt mitcarca,copaciiincepsAse scuture,obiectelece
atarne se balanseaza,
fereslrele,ugile gi vasele de
bucetdriezingAne,aDumitioameniaflali iD exteriorpot
simtimiscarea.
Utile intrein balans,
lichidele
pirAsesc
recipientele,
cei
ce dorm se trezesc. Aproape toli simt mi$carea,
Tablourilese mi$ci pe pereli,vaselede bucitAriese
sparg, obiectelenici se deplaseaza,
copacrrse pot
sculuta,

4.8-6.2 \4er.ul oamenilordevine instabil.Feresrrele

se soarp.

VII

VIII

IX

XI

XI 1

tablourile cad dc pe pefeti. Tofi pcfcep culremurul.

|notrilelese miSci, pot apirea fisuri in pefeti, detefiofiri
dle jI:jJirilor.iri(Jcio.rsc.\ . :rDrrdelerj!'riri rudiore.
Dificultdtide odostalisrn.
Ciramizi, blocufide BC,^ sau
panouri pot cddea.Clopotclc bisericilorbat sirgure,
avarii redusc la clidirjlc bine oonstruitc,detcriof:rrj
inportantcla clidirilc paupere.gof'eriii$i sirntmartinile
,dansand"pe $osea.
6.2-'1,3 Dircclia autoturismelorafectatd.CoSUrilesc piibu$esc.
ramrfile copacilor se rup, casele cu fundatje pLrtin
adanci pol fi ridicatc de pe fundalie. slructll|ilc inalte
curnar fi tumurilc$i cosUrile
se unduicsc$i se pribufesc.
Cladifilepaupcrcsufefat
stficAciuniscverc.Nivelul apei
in puturi sc poatemodrlica.vers ntii unor dealuripol
crilpa.
Panicdgenemld.
Avarieleafundatiilor.rrisipulqi noroiul
bolbolosesc
din p:lDrant,
clidirilc bine oonslftritesufcra
serioase deterio|iri. casele ou firn,:lalii slabc s(r
deplasoaziiLle pe locurile lor, unele conducle slrbtcrane
se sparg. pinrantul sc crapi. rezervoarclcsufbrS avarii
rrlaiore.
Cele nrai rrullc olidifi sunt distfUsc,dpaf nlLrneciLri
de
1eren.apa iese din albia riiurilor'.mUllc fodUfi sl| l
avari lc, aparcfipirlUfipe suprafelcnrafi.ciile ruticrc!c
irrcliniufof.
7.1-8.9 C:tilcrulicresc lnciindhaotic$i senrni{ioativ.
drrlnUfiic
sc nrp. cfipih i ntafi apaf pc sup|afe{coonsicle|atrilc,
stiincilc cad. cclc nlAi ntUlteclidiri sUnt in coLrps.
rclcauadc conducte
subtcmnc
cslcdislrUsii.
Dislfugcro tolali ,.Iraldufilo"undcbr scrsnr0c s nl
!izibilc Ia supnlalll solului. Schinrbafcocufsul i
urilor. SchiDrbafcA
pcisajLrlLri
$i rcliclirlui. Aprorpc
totulcstcdistr.trs.
Obicotclcsunlalrrnoutc
itr aor.Cantitili
ufia$cdc roci sc dcplitscazil,

r) Clii.li'ilc plcvlzutcc! distr)/lrivc niscisnicc lohrot0gicatcrcnrit.

por rczisl. li
fi
nragnirudinicc
dcpitcse
8.5gklc !c $afr l{ichto
2.8.3. M:isuri de t)rrvertircSi trotc(!ic irrpot' iyn cli'cttk)r soisnrice
Daloritiivictinrelofpe care lc ftc $i a irneDsclof
ptgube nratelialcprodLrsc.
cutfcnrureleau inccput si fie studialc$tiinl;tic in nlod loade serioscu dcoscbjrcilr
ulliDrasuli dc ani, clind datoriti inlelegcrii lcnomenuluiau lbst claboratemotodefi
sistemc din ce in cc nai pert'ormantede atcnlionarc o itui qlei declLtntdtii

101

c_ulrcmureh]rti de conbdterc a elbctebr

.acestola. stabjiindu_sede,a lungul
ttnpulri, datoriti experientei acunrulate, tdeylrarc
co(luri canportdttentaie ;;
tinpul .atrcnurclor ti dupd incetarea dcestL)ra. Ex;s6
*teri f,irti
mrre rigurozirateoe indicd zonelc de risc seisnic ridicat
"fJ"."i.
",,
de pe glob, ia;;;;";;
Irr.t
'r
r
llecFrc
/o
i
de
ri...
tipul
culrernurc,orcc
.e
pf^d l ide nrare.medic
"(i,
('r I rir.cJ
rdilrjcr'.t(. ltinrclc firnd cele nr:rrperrcrrlorr.er.
precrrrtr1i o esrirrrarc
probabilista
a dalcifi maUnitudiDii
urmitorutuiseism.
PlccADdde la acesteprctnise,statelcallatc in zone de risc
scismic major $i-au
consiruit aia-nunrilcle tistenle de .lNertizatererrrnc.i. presclrftat
SAS c; iniFun

.,'!l i',, irrrc 1560 serunde,

dela aparjria.L,ndej
r ei pa"ar"
l].]]L,,lil
under dlstrugitoare S - iD fapt

debutul cu inplicalii irrponante al cutfenruruhrj

"i",i1i"
poalc gel)efao avertizafece colobofaldcu o jnfbnnarc qi
educarecoresOunzltoarc
a populalieipot oonducela salvarsamultor vieli omene$tj
li
dezastre.Tirnpul dc prevcnireesterepfezc
"r,;i"i*-.rfr_
tocmai de decalajultenlporrl
produs
de diferlntr .rc \ irezarinr," un,rur 5i undo"itut
Rorriiljr. din punct de vedcrc scislllic. reprezinti
un cflz Darticulft.

s ( i . . . r . , r ( .,r'r\..a n .;csr<d i sri h uir i\ar irrr",iS,,r

dc.,r,"ir i,r ,ii- i:r ;,i,,,,i"i.
- ,,
r...r.:r.ir*i,r
dc .hi((i In:'.r,,r/ i.5,.p( r'd cpiccrirete
.r; .at.l";t;,;; ;i:,:;
surrl concenlralc

intf..o arie reslrlinsi.rcgiuneaVfancea. Adencirrilc

accsttr
' IIr.jI r( .c J,f.J ( i,rrr_rrirrrcrr:rt
ir.rfe-U_200Lrn V.,grrirrr,tiIit.
tor DoL
"Lrprirr.
\( tyL\ t ( ci r t..r ( rr Ufirtdirr t8U2.
'rr,rnictiIir l:r vl U..rri,
l<i,errt
'I
ltr rrlr u.rcurc)lrt'.t ilnuil,.
r irrrregirne
Jatorarc|lrr( rUrclorcle .lrlr(,Irc
Ircr-nrc,ar,r Lr t rcrj. ruir Vr.urcci. lI Lft llii (,0
!lc..Ir, R,,jna,riJ.r !Lrl,rriL
culrcrrurcdc pirr]i]nl pulernice,cu cpicen!ru1
in Vranceadintre care sunt dc
l0 |oic|rt)ric l9:10(M-7.7; rdrir)oirc I60 knr);
.l nr:rI.tlc
197?(NJ=t.5i:l(taurcirrrc
100km):
30 augusi1986(M_-7,2taddncimct40 krn);
30 ai )990(M=6,9:adencinie
80 km).
AriI dc pr{xl ccfc a cvcninlcnlclordc natu.ii scisnrjc:i
in Vmncca arc

r( '"\ " "'r'|' 'rr'r.'|rr't

r:,r,r. rr,,.,,'(;,i J, ,';;;";;;,;;;;
il)l"l'..1
'|'' .1.:r\,.,
r1r' hr)r. l.'
rI r.(.(--, ,ril
"..
i. rr,,t,,
/,,t(

J.c tr I r.,,rrc:rrtlcrrrrrrcle
de
:,,r:rrcrnrc
In\'0rJ,.rIr .jc j,f,^\ n.,.r\ '- i c.(- r dr. I|..f\rtr,icrrrr:rop,,prrl;r1ir1i
.,".'r .l( ,rritir:iti1'rrbtice.
prr-rrr r.,tr ..(.r.-i Jrrrdonr<.rir
,t",i." i,i,,;,,,ii.,,,:i
\\rrcr. Ir iie\l rlcnjrt r'
nor un.. tUj r/; c.de ci,/. rl"cri.irrrc 1i apr. ." por
lnlrcfrpe tclivitiililc roactoafelor
nLrclcare
5r cnrnrce.sc pot opri ilr conditii .lc
securilate a oonrunirartilofumancacivit6ii irdLrsrriale
in nrc'talLrrgl".
l"a".iri.'gr.*,
chilnic;i.triDspo]1uf
i ct
In pfincipiu.un SAS trcbujesriconlini ufmiioereleclementc:
sr,tellt,lc j o ilorizxfcco .prtsd t ntrj trlr|| \en/o.t:
- trti rrfl,l( co Ili(rtii rlr timpi rerli penlnj rrdn(r,ril(fea
rhrclur <lc la
senzolrta conlputol.;

102

unitaiede proccsarcporllruconvedireadatelofachizilonale;
sistemde producefe
li conunicareradioa alarrneiseismice.
ln ceca cc privette comportamentuloamenilor in timpul cutrcDrurelof,s-a
lovcdit ci asa cum se rnanifestael !j in fata altof dezastre,acesta este unul
rtslltlctml
ptim, reacfio liind aceeade a fugi din inlcrioful cladifilor. dc a
rglomera scirile. asccnsoarele,
ie$ifile de urgenlii.A face a$ ceva clczordonat.in
panicdti dupd ce a inceputcutremurul,poateti thtal. AvAnd la dispozitietil1rpulde
.rvertizareS; o organizare{iri fisuri, cvacLririlcli/'sauadipostirile ir locuri sigure
:au mai putinexpusedevinposibile.
In ultimij ani industriade colstructiicivilc $i industriale
s-a orientattot nr.ri
iotdret spre gisirea unor tehnologii $i tchnici dc construclic oare si pfoduct
nNctlrfi tot rnai rczistente I:r aotiunile seismelor sau. oare sA atcnueze prirl
Jispozitivcspccialeefectelepfodusede seisnreasupr:rconstrLtctiilor.
in lifi
,rofund afeotate de activitatca scisnlici precLtnt Japonia, anUInite tiri din
lndochina,S.tJ.A., Mexicul ti altclc, ccrcelafeaftiintifica $i producefeade
i.hnologie pe|1b|mantdau condus cihe gisirca unor solutii constructivc
inqenioasc,unele (li]tte ele inteligentc cc Ioloscsc a/e/7ral.r'i tlc rnd(i .\(istni.n
inglobaliin strucluracle fezistcntda unor clidifi dc impo anta mare, plas tc ir
ronc de fisc seismicridical.Asesleadin ufmarau sistempfopfiu de avcdizaresi
-r,tt)artdtnant az.tq)/lr al alenualolilof astlbl nrcAl el'eotelc unui culrcnrur cle
: rgnituclinc
7,7-8 suntredusela celealeunuiade 5.5 6 l)e soafaRichtcrl
Mcnliolraftci $i in Ronraniacxisti prcocLrfirrpcrt|u prodLrccrcl
dc clidifi
Jolalecu Astfelc1eclispozitivc.
rccc0l.o [rornfcdc acc!1gcn a LrnLri
colcclir,tic
.efcetitofidin lJucLrfcilifiind pfc iatircu mcdrliade rLrrla Salonuldc Inrculii dc
la Ccncva.in 2006.
pc oarcurrcLrtfcmLrr
in final. prczenlar r^nllSura1.42.clcctuldczastrLros
dc
nrlfc nragnituclinc
r^lpoatclrvcllasupmunciclit(lifiobjtnui!c.

/k

, l? Colap$l uncichdirili !flra urui on

nllgDirudltre
7,7fc scau Richler

lur dc

OSCILATII$I UNDE
ELECTROMAGNETICE
Dtr CUIIENTAI,TEI{NATIV
3.I. CIITCTJITE
Introducere
UtilizareacnergioieLectrice
a inceputcu paSifimvi, intrucato problemadificil
de rezolvato reprezenta
producerea
acosteienergii.S-auutilizat pentruinceput
sursechimjcc de curcnt continuu- elementlegalvanice fonrt scumpeli
incornode.Apoi au lost inventatemetodeelectromagnetice
de producerea
cureDluluielectric,util;zindenefgiamecanici.Degiin acestemaqiniapdrea- prin
ind[ctie Lrncufentalteffativ,dezidratulingiierilor em sd se genereze
curent
continulr.Drepturmarc,au fost inventate
dispozitivemecanice(ingenioase,
dar cu
o fiabilitalerelativ modesta)menitese transfofme,direcl lD generator,curentul
altefliAtivin curentconti,lLru.
De ce contiN!? Respunsulostesimplu: pAni la
(finelesecolului
nomontulrespectiv
al XIX-lea,iDceputul
secolului
al XXJea),
toate dispozitiveleelectriceerau conceputc;i calclrlatese funclionezeiD c.c.
(curentconliDuu).Probleme,
diDce h ce m^i nrarirau apirut odatdcu extinderea
relelclorde trarsportti distribuliea energieielectrice.Putefileinstalale,diDce iD
cc Drain)ari, inpuneauintensilefifoartenlari pentrutransport,deci oonductoafe
mai groasepentrua nic$orapierderile.
publici9i casniciutilizau
Consumatorii
tensiuni
(120V). in timplransportatorii
nrodeste
de eDergie
ar fi preferat
le[siuni
mafi.pentrunlicgorarea
intensitatii,Inventarea
tmDsformatorului
electricde cureDt
allcrnaliv(c.a.)a rezolvataceastdcontradictie.
Pentrutransportse marettefoade
mult tensiunea,mic9orandu-se
corespunzetor
intensilatea,
deci ti pierdereade
enefgiep n efectJoule.La consumator,
tensiunea
estecoboratdh valoareadoritl
Aslfel,au devenitposibileproducerea,
transportul,
distribuirea
9i utilizareaenergiei
electricela o scar6continentalA,Trecerea
la curcntulaltemativs-a realizatrelativ
u$or.Cu putineexceptii,toatedispozitivele
careutilizauc.c.puteaufunctriona
$i ill
c.a.h schimbau fost coDcpute
ma$inispecificde c.a.- mai alesgeneratoare
$i
motoare- fbartesimple,foarteu$ordeintrefinut$i deosebit
de liabile.
Treptat,pe mdsurdce erau studiatertelelede c.a., au fost descoperite
$i
ilventatealte aplicatii$i modalitalide producerea curentuluialtemativ.La ora
actualA,
curentulaltemativestestdpanin energeticigi comunicati.
10 4

nestitionrr
3.1.1 Rcgimulstalionrr li cel

:,=ii;
::":;il#:ri*il"1ffi
*:rJi[fi'r,
r
tlrl"..i
;'ji:Tjlll:'j'::
::::"ll;,''l,i;:l'.j3J.^'i
*lr;l;:n:';::1,,*n,

J"':"":'l':
sT:r"I'"
"tiT:';
,.:i:r:"x"i#*,:ii:::*;l*il
,-e(asicutnportcre?
\orn
ta ace'reirrtrebari?i la mulle allcle
:.. td r,.prrn'uli ln . elc cc urlne'/;
cl(clr'c
D.rcli vorn corr'id<r'run circ'ril
JrilrnP(
prrlcrn
l
ligur
'
, r'plrr. ca cel din
prei'torir"
.,"i' .i,,'rfii ir' furrctii de 'r.rrerr1i
K:
'llrcrunStoftllui
avea
in,tattr
"0 1 de5'hi') \orn
K
fiind
ai
fi
rr
va
: = O',fi = 0 in permanenll Acesta
rtq h ht t
I
In n rre
b l A duc c nl inlr c n l l i l o l u l
aver un
, in ch i ;). lells iuiea t i i n tc n s i ta te av o r

^ ti

r e ' / S r. l ' ri g
' nur"
rrrt/i l ur' upJnLruD c(

.:l,i.,'*.-l+*$*Hj''.ti"iffi
*#rhir,
mffim

i-t$-t*$,-*L*:",':'#*t*;;t,

::
Jl::'1'J':l'-'il'lt-"u:.1.,
,i :i:l:iT:
fi
"-'"i"'l'lm,::^'l'
;Htir,;l;*;,"x,"x'*i,r''ili'l:",ijiid.

rui:kki:i.:rx

ili:iifJ3f{i:",?ffi,""';;;;11f
'x1"^,*,'

,#I[r!!#;{rr.i#;;,'wiW
I2 Y (pentru.lor)

10i

3.1.2. Rcvizuirca unor. notiuni din clcctrocinetici

(culntul electricstationar)
in olasa a X-a au fbst enuntateo serie dc legi pcntru circuitele electrice
Circuilele crau considemle ca fitnd liniue
ti aflate i', regim sra{tnar.
Linicrirat(a .Lrbrrretcee
."ptut .d pjopfreratile
corpr,rilorsr.nr;,ia.pcn,f.i,rcJ.
srlurria rn cir c se afla a,e\t(d,dinrerr,rrrnile.
fe,,i.li!italcr erc. nri depild de
lenpcfatufd. tensiune.inrensitarec1c.).iar strtionaritatea are in vederefaptul
ce in
circuiteleelectricenu al loc nrodificadin t;mp ale parametlor. Dste
evidentce
acestc ipoteze reprezintd o idealizare.in practjci suDt clesc situatiile
in care
crrcuitelecleclricese afla aproapedc jiniaritale.iar regimul lol de
fltnctionare
poatefl considcrat
stationar.
I-cellecarene inlereseazi
ir acesttnomenrsunr:

legealui Ohnr
dcflniliacapacitalii
C a unuicondensator

inducta0teiZ
a uncibobinc
;i dcfiDilia
l

(3 . l)
(3 . 2 )
(3 . t )

A r e\ lc le! i L l < s c ri uto rrrp o rra | c aIi rri rfa a rc,,j .l or0hri . conJcrr.nrofl rl rri
,n oDr
, ner
ti :.
r D t el n s ti l tto n c i .
O bs ! r v t qic R (l , i t,J .l . h i h t,i ,.rt!,,t!.^d o\url .
tIttn u o l ,tj i trtt. d,. t1r" .ht,
,
,tot . 1.I ! n. \ it t u! t r U ri i ti t. J i td r,,,t| \u n t J i t, r
r
)rl
o,t,,l ,. 1i _1, ,,.anu1,1,,,1
ot
l ,t
pr(norliondlitotc fid
rezi.nenld R a circuituh.ti, jn niciun cdz hu trch ic inkte(6(i

osfel: rczi c (a este prolrorlion(ki cu te siuneo inyers

c
$
fopn4iontlit
inle sit( ca (RezhtcnluR=pL, ertedirect
!)lol)orliotlt il cu lmgit cu li irlv(rs
',s

propottionaU cu dria secliunii.)

Let:e( hi Ol t Nutc li consilaruti wlahild penttu conLhkbltre a cdrar
teDtpc]'dtttrtildeci ti te.i\ten!A n .\c ttloLlilicAin nbd senibil tl.toritd citcula!ici
cufenlului elcctric. Pcnttu uce.\tccl: ri legcd tui Ohn e.\tevdltrbild
i it1tinl)ul
ttc.\ld$uratrii
proceselDrtran:itorii, httrrcijt rezi.\te !o electri(ai vu itttdcperuleitn
li
de u(k,ile tetr\iuttii sau ule i ten\it.itii. A.\ibt decot\drrcbo.e vtir.fi c\nriderate
rczi!tori ohtitici (icleali). h continuLtrcyak] con.\ideftt it rezisto;ii ,\ nt i(letlti.
lrot,ricti!tl..undc:,,,tttt,,hit
l, l nu,t,t,i,t,t ir t,x.t,.n.bt,t?
t,n:itotil.,
ttPlkdtu.ctn i l)ot fr ,,rt,il,.N Ltuari Br.Iiqclt ,
ti": t,.r,,It.ryn!ri ,tu itl
gencral, o
pro[und neliniurd, tlin cauzu fenon)enuhri'tle histerazis
.contpot-tut.e
t::tlne|,lc (nehorie). Dacat itxhtctxt Dqgnetic.i din niez nLt
e:te prect ntre
Qnlensttalemic.i Ltcurentll i) sepaate consideruc.i iklucta
la bahinei respettite
e,tlecanstontdin raport cu I ti deci hobina \.a a|ea o cauportare !it1iard.

106

J.1.3. Comportareil rczistorului, bobinei fi a condensatorului

in curent continuu stationar

Studiul comportirii rezistorului,bobinei

gi condensatoruluiin c.c.stationar
I'latcri:rlclcnetrsalt
L aljmentator
- (surcAdecurentcontinLru
Sialtcrnativ4 - 30V)
2. o bobindcu 1000de spire(2 x 500)fird miezmagncticdin trusade licelr
3. mieznagneticcomplet
pentrubobini(U+4
4. douAcondensatoare
cu capacihtilede 50 $i
100Il.
5. ampermelrucu scalede lA= (pentruc.c.);
lA- $i lo0mA-(pentru
c.a.)
6. !ollmerrucu 5calede l0V- (penlflrc.c.l:
l0V- (pentruc.a.)
7. irtrerupdtor,conductoare
cd legatura
iuodrl rlc luc''r'
aig. J r. VcriiicarealegiiluiOhm
EldpaI curcntcontinltu
l]cnlr! boiiina(cu micz)
IA. Sc leagein seriebobiDa(m.; miez)- (X).
ampermetrul
$iinlrerupltotul$i sealimenleazicircuitulastfelobtinutla o tensiune
continudde 6 y ca,h l\8ura3.2.Dupdinchiderea
intrerupitorului.
se misoari Sisc
noteazivalorileoblinutepeotruUli 1.Serepetenasuratorilepenru 8 ti l0 V.
Sc inlroducelniezulin bobinesi sereDeta
masuratorile.
IB. in circr.ritul
de la IA s inhoduceuncondensator
r'nseriecu bobina(cu sau
feri miez),voltmetrulfiiDdlegatla bonrelecondensatorului
Sestabilette
o tensiune
de6 V. Setnchideintrerup,torul
tensiunea
Sisenoteaze
9i
intensitatea.
de8 ;i l0 V.
Serepetinesurltorilepenlrutensiunea
dealirnentare
Obsc'.vrtic
Awli grijd sd respectali palarilaleu condensalortlui, dacd acesla esle
elecltolilic polarizdl. leg li borna condensahtufui ntarcaki ,,+" sprc polul pozitiv
d swsei.Velicali tensiuneade luctu a cotklensatoruhi.
trebuiesdle cel pulitx
12 V. in caz contrar condensatotulponte axptoda!
Dateleexperimentale
sevor Dotaintr-untabel,ase,ninitorceluide maijosl
Element

UlV)

R= UII to-\

Bobinacu lniez
Condensator

10'/

Concluziil
IA, Bobina rspecd legealui Ohm, rezistentasa electrici fiind aceea$iin celc
doLrAcazuri (rezistentaelectdci a bobinei nLl depinde de prczenta sau absenF
lniezului).
IB. Condensatorulreprezintdo intreruperde circuitl
Dacd wli f nai etenfi, wli constata un ,,pulx" al intensitdlii in mome td
inchiderii intfefupdtorului! De asenenea, dupd deschiderea lui, wli remdrca
scdderea trepldxi a tensimii de pe cc'ndensator.De ce?

Dtapa a II-a - curent ahematir

Dateleobtinutein aceastdetapi le notaliin
tabelulpentrucurentalternativ.
Incepetiprin :r schimbascalelalarrtelor
de misuri cu celede curentaltcrnntiv!
IIA. Circuitulva fi alimertatde la ietire^de
curentalternativ.(Figura3.3)
Bobina fIrI miez.Lr amprmetrufolositi
de 1A-. Slabilifi o tensiunode 6 V.
^sc:rla
Inchideli lntreruphtoml9i notati intensitate^$i
tensiunea.Repetatipentrutensiuneade 8 V $i AA J.3.Vcrificarealc8ij luiOhnr
ln curcntalrernari!.
apoide l0 V.
Bobinx |ju Inicr. i"k(uili scala.le lA- a rmpermelrului cu cca de
100' A-.
Introducefimiezul ln bobine.Stabjlili tensiuneado alirnentareIa l2 V.
.
lnchidetiintrerupitorulli notafivalorjletensiunii$j a in1ensit6lii.
Repetalipentru
I6 si 20V.
Veli obsena inediat cd, de$i tensiuneaeste mai nare decdl in etarDcjL
Ml,lnsitarca
e e ktulrntai ticd.'l:rrcposibilca ink,nsitarldtd lic grcu clenki.\uro!
lt1 acestcazputeli pracedala mdri/eaten$iuniide alinentare,pand h 20_30V,
Repetalimasuratorile,
dup6ce scoatetipjesain formade '?' a mlezulujmasnetic
(rniezul
areformede U + 1).Darele
pe carele colectafi.
le inroduceliinrr-urirand
separati Bobinefare"1".
IIB. Pu[eii unul din condensatoare
(50pF)in locul bobinei.La amDermetru
utilizaliscalal00mA-.
Stabiljiitnsiunea
dealimentare
4 V. inchidlipentruscurttimp intrerupatorul
gi notalivalorilU $i 1in mbrica,,Condensator
l,'. M6riii tensiunea
de alimenlare
la 8 V )i reperatimasurarorile.
Durara ndsurdtorilor trebuiesd./ie scurtd Q - 4 s) penb a eyita distrugerea
tonclensatorululPulefi al doilea conde0sator
in paralel cu primul 9i reluali
masurebrile,datelerevenindrubricii:Condensator
2.

108

Tabcl curcnt alternativ

a/(v)

Elmcnt
Bobindfdrdmiez

1(A)

R: Ut I (O )

Bobirlacu miez
CondensatorI

Condensator
2

Conrparafirezultatelemdsuritorilorcolor doui etape,folosindtabelul

unneaza:
Tabcl comparativ
Element

R=UlIc.c

R-a lI c . ^

Bobinr cu miezcomplet

Bobinaferd"1"
Condensator
1
2
Condensator
Qrrch ' z ii:

l. Rczistorulare acec,rsirezistentiin c.a.ti in c.c.

2. BobinA Are o ,,r'rzistcnli" UII mai rnare in c.a. decat in c,c.' iar
valoarciracestiadepindede prezentaii configura{iamizuluimagnetic.
3. Condcns[torul nu mai reprezinti o intrerupre de circuit in c.4.,
,,rezistcnta"condcnstrtoruluidcpinzandde capacitateasa (scadcla cregtcrea
capacititii).
.1.1.,1.
Studiul orporimcntirlcrlitrtiv trl comportirii rczislorului,
in rcgiot !rriltbil (t|1lnzit{,r'iu)
bobinei1i a condcrrsNtorului
PentrLrvizualizarea$i urmarifeaproceselorce a! loc iD relelelede curDt
specializate.
Aparatelede
electroDice
alternativ($i nu Dumai)su'rtutilizateaparate
Dresuraelectromagnetice
ar putea fi utilizate doar petku frecvenfe mici
asubl0 Hz).
(nu pot
unamecallica a aparatelor
Cauzeleacesteilimiteri suntdoueinertr;ir
(ochiul
nu
,,linepasul"cu schinbirile produsein circuit)$i a doua- fiziologici
poatc sesizanlifcdrile prea rapidealc acului indicator).Unul dintre aparatele
catodic,al carui
utilizatepentruo plajAfoartelargi de frecvenleesteosciloscopul
principiude firDctionarc
a lost expusin ma ualuldeclasaa X-a.

109

Cu aiutoNl unui osciloscopcatodiccu douAspoturi(sau un osciloscopsimplu

previzut cu nn comutator clectfonic de canale)sc pot unndri simuhan dou6 (;aLl
mai ll1ulte)semnaleelectrice.
ln locul osciloscopu[rise poatefolosi Lrncomputel. Existd multe progfamecc
pennit misuratori,vizuali26rifi prchrcr:ifiale scnnralelorelectriceina;ccsibile
osciloscoapelor
didactice.
Nu suntnccesare
dispozilivespecialesaumoditjciri cje
hard. Se utilizeazi intrare! in placa de sunct a calculatofului.
pe doul cnnalc
(stcfeo).Estc necesar!rn cablu slereo_previzut la un capdt cujal(ul cofespuDzitof.
1Acelalallcapit fiind arasalcsordlccU care se preiausemnalelcclectficedif
relcauastudiati.
Semnal eleLt c o tttt\iu ( (l(tt.i.ti /it gctNrol ::arifiilij in til
D prcrenini
de Ia a sursd td .fu h a p.ttiune adre(ne de eir.1tit. prifi nqmca .\a, (pt it
comportdfed tn ti tt t1 tulotii u polx tdlii
dnatei et..) a.e\tu ol;ri
inlan ltii ,:1,.Vt
ttlfso itl .ot:A Sentlt.tlul e/e(t c toatc /i St nl
dt: r]li,Dtt ie. de.a i v tftxliJicd
turtiito
't , t / t , / . . 1: . .
u t,,i n ., .,t\ti ,
Ii(il( |set ndl t adul0t)
P ent r u\ iz u a l i z a re a fe n o n te n e l o rtra n z i t onr
se ut r liz c iz d u n g e n e ra to r d e i m p u l suri
LLr < t r ,) l lJ r ( ,fi ;. I.,tr. In J c c r\l ; s .h e r.r,
fcz is t or ul , 4A (1 0 0 O) _ j o a c i rotl rl
anr per m c t r ului . Sc m n n l L rl,,c u l c s " d e p c a ccst
fez is lor es t e a p l i o a t i n l rAri i ..1 (s t,n i g a) a
o sc iios c opului fi i n v e rs a t. (h u ' e rs .rc o o c e ttui
.tcnltdl !.slc rtild. tldr n ohligutotic. Elte tild

RA

X
Y2-dfcrptr
/.i { .l I vi zurl l zurca
rcnsi urti
iir
iDlcnsiLlilii
iu f n).csclcLrxnlil(trli

ittr (:rit, it rtqxr't c tntasa,p nct(le Yl ti y2 au potaritdti opule g.

curho intcnsitdlii ttr itlti ,,rcisturnutd", fatd (le ccu .t tcnjiunii wzi lix 3.5.).
Scnnal0lcorcspunzartor
tcnsiunii.culcsde pe X. se rplici intfirii ,,2" (dreaptA).
Sincronizarca
osciloscopuhri
cslc coDtutatiin
pozilia .,intcnril".Anrplilicafcascrnnnlelor
se
:rlc8cpentru?Dccpul
la un Divclmic ii aporse
rcglcazi dupi caz, astlil inciit scmnalelcs:r fic
bine vizibilc, clal. si
fic dcfonnarc.
'ru
/Lt,t)ntnn ,t tc l.,t lt rDt,ltli,,tri
n,ri \i \.
ttLun/,.\hrI'rin ..tri.t.a \Ju,.,tl4tiz,trr,t
\'titllrilar. T(iicre sartnLrlcbrpoate /i izihilii
ti t:ridenfi L{oat it Lazul bobir.i .\i d
L.tkltnsdorului Ia carc dp.lr rAr:faride curen!
In crlitate dc X, se iau pe rand: Lrn
| rl.^,iI.r llrr:rrniezr.o I'Jbir.t (hnhi .
: - rrr!'r)tL LrncondeDsator,

llt'

Sc urnlircsc irnaginilc de pe ecranulosciloscopuluiconcentrandarenliaasupra

r:rcclelor ce apar l<roregereafi dcscrelterea
rensiuniiaplicare.(Echivatentul
.ihrderiiSi dcschidefiiintrefupitofuluidin figura3.1.)Oscilogramcle
ce se obliD
, . x ilustrarc
in figurile3.5- 3.7,in cares-aaplicarinversarea
lui I (fig. t.5 arati ti
':cin\ersat).
;ir r " (fig. 3.5).Obse^'6mcre$lefea
sinultani a tensiunii
fi descfetterca
. .r intensititii-lilii Diciodcoscbire
(sunrdirectpropo ionale).

:Ntri). Intensitolco rdnnne i unro te siunii,

. feptat iulcnsilateacrc$tc.C60d iDtensitatcaaliugc
rloarern \imi. tensiunea
deviDcconslant".
,ii,,,ir"r ,(fig.2.7). I.a aparitiairnpulsutui
de
'.nsiuucdat de gencrabr,intensitatm
curcntuluiafe
., crc$lcfe brusci. Condensatoful inccpc srl se
.rlcafccdaf. i| primul mourcnt.lensirJneaeste
rfrctrc 0. Apar{r dci mri intai intnsitatca ti
rpoi, cu intiirzierc. tensirna. Sitoatia csre
,rarccunaselnalnitoarc
cu ccaclela bobini,rolurilc
rcn!iunii$i intensitiitii
liiDdr^nsiinvcrslrtc.
'

'

.
,
"
'
"
"
.5
,

i'j,. : ;

l. Itozistorrl nu irlmducc (lecltliiintre i tcsitIltcfi (cnsi nf.

2. l cxzul l)obinci intrr\illlc (urcntuhriiDtirrio flrlirde tensiunr.
J. Co|l(lonsrto'ul inlr' luc. o i|ltir/ierc l tcnsiu'riifirtitdc intcnsitulc.
.1. Contport:iril'rtcnsiu|liifi iDic'rsil:iliih co dcns:rlorsu t irvcrse lirrii
(lc hol)ini.

i !)'.!"11/ : , , . lt t t , : lc tt u n n u t:n
litft
tu^it|
ItiLi trtlu ih, in.\t1'ikn(( (h tlncn
'
r t t ti u h i l t it t t it lt , lt l( in tt t:i k i ti i , tu i s i ,/n i i . \u tL :i n ii i 1
(h (i , ,0
'.l i .l .. i: " . in f c ginr tftn z i (o ri u s c c o rn p o fl i L r l L l
",
cr Si i D r c gir r ul s lalio n N r: i l c s i l :rtc a c s l c d i rc cl
!
t f o p o rl i o nr lli c u lc ns iun c l . i n d i l c fc n l c l i jc o D rp o rfc a .01
inlcu si ti l l i i( c r c f Lc -s c ades l u n u s c l ro d i l i c i i ).

(r.4) "
Aocsl hpt sc c\plic:t fbarte si tphr: cutctnLrl
clccltic rrpafe
nri$ciiriiodonalo tr clcc |r! I 7 Incirc'rer
'sif'scircarci
(rcair
condcnsrld![r
lrt/ildrir)
rronilor ciin condLrctof.
Aceasti rlliicarc sc dcclin

lll

I
i

l
I
I

t.
I

II
I

in toati..masa"electroniloratuncicandapareo diferenl.ide
$eaze,.instantareu"
potential(la fel ca qi rnigcarea
apeiintr-o conductd,candse deschiderobinotul)
,,I forndlia" derpre cleschiderearobinetului (nlictorareu presiunii la un capdt al
canductei)rcprczintd a pefturbalie. Ace(rstdperturbalie se ttunsnite in nas; apei
din conducld, sub forna unei unde elastice, cu titeza sunetului (pentru apd
a.prox.1,1 kmh). Awn senzatidcd incepercacrlrgerii se declcln;eazdinstanlaneu.
In canductoareleelecttice, inforndti(r tlespremadilicorea unui potenlial se trans,
miteptin intermediulcA tpuluielectromagnetic,
cuyitezaluninii (300000kn/s)...
Rezistorulpreia in permanenFenergiede la generatorulelectric $i o
transformA
iD cildurd- Aceash cildurA estecorespondentul
electrical lucrului
mecanical fo4ei de frecaredin hidrodinamici(prin carese degajdtot cildur6).
Energiaastfelpreluatho vom nuni energieactivl.
Bobini, chiar dacdo considerAm
fhra rezistentd(ideold),areo comportare
diferitdiD regjmtranzitoriu,falAdeceadin rogimulstatiorar.
IDregimstafioDar
curentulelectricstribatebobinaidealdfiri a danagtere
unei
teDsiunila bonleleacsteia(lr.:0, 1L=const+ 0), penlruci nu existarezistcnu
electricd.
Daci bobinaestestrebdtutide un curentvariabil,fluxul magneticpropriual
bobineiva ti fi el variabil.irr consecinlisegenereaze
tensiunea
eloctrcmotoaro
de
autoinductie:
. _ _ t, a r.
u.
c.5)
*
incare 4.L r"pr".;;ntd.riro"o
durorialie a intehsitdliic$entuluiprin bobiDh.
AI
in raportcu sensulir carecirculdcurcrtulprin bobjDe,la borneleacesteia
se
produceo chderedeteDsiune
opusdt.e.nr.de
^utoinduclie:

. Li,

uL=-ea=Lj.

(3.6)

Trebuiesubliniatfaptul cA valoareatensiu[ii ,tL, ce aparein acestcaz"n!

depindede valoareaintersitatiilr, ci de vilezacu careacestavariaza.polaritalea
tensiu[ii(ln raportcu sensulcurentului)estedat6decon]portarea
inte sitalii:4/,>0J
dac6ea crette 9i ,r<0, daci scade.DacAbobita prezinteSi reziste[fhRr, are
loc insumareaalgebricea tensiuniiprovocatede autoi duclie r/, cu tensiunea
ohmicaifil,,
Raporturileenergtice
pe care le are bobinacu reteaua(gneratorul)
au un
caracterreactivi atunci cand intensitateacurentuluicregte- bobiDaprime$te
eDergie,
iar cind iitensitateaincepesescadd- bobinareactioeazAcedaDd
excesul
de energieln refea.(Energiaprimita este acumulatasub forma de energiea
campuluimagnetic:,h=+Lii.. Aceastlenergieeste similari energjicinetice
nr'/2.1
Condnsrtorul.prin construc{ie,
reprezinta
o intrerupere
de circuit.in regim
sla lio n ar.
prinel nu circulacurenr
({ 0 . U. -c o n s l-0 ). l c a ^ t l in c a re d o rim. a

modificAmtensiuneaaplicati condensatoruluj(regnn variabil), va trebui sch:::r'r.::

in mod automat sarcina q.-Cr. a acestuia! prrn irltermediul unui curenr :.
lncdrcaresaude descdrcare:

.Lq

a(ar-)

-. Al/

(r.,)

AI
A,
Mai intai aparecurentul$i abiaapoiiensiunca,pe mAsuace se acumuloazi
acstuicurenlnu depindede valoareatensiuniici de vitczade
sarcina.Intensitatea
tensiunii apLicatc
Sensulcurentuluidepindede conrportarea
variatiea acesteia.
" motive,
Din aceste
r.
scade
condensalorullri:
>0 cand r. cre$e Si i<0 cand
oncrgiedupi
are $i el o compotarereactivi:prime$tesaucedoazA
condensatonrl
cum tensiuneacre$tesau scade.(Energiacstoaounulatdsub fornr:ide ellergica

w, = \t:ui = \{
campuiuielectric din condensator:

. q,

estecehivalcntul

elasticeh'?l2.)
elechical energieipotentiale
3.1.6 (lomp{trtnrcrl in {:rrrcnt irlt'cnrirlil
Dupa cum s-a inv;lat irl clasaa X-a. curcntul alternativesle un ourenlcil uia ii
variazi parametrii in mod pcriodic. Spreexemplutensiuncaelecllomotoarcr:
c0) = t"''- sin(ot+ q")
unde| ef, este valoarea instrntanec a l.em. l4 un monleDt dc lifip /. 1i',,,''
pulsatia 1.em.,iar Q. fnzA ini(ialii a
valoareasa maximd (amplitudinca), o
acesteia.
intr+rn mod absolut aseminator poate li descrisi conrPorlarcaitr lirnp a
tensiuniir:

si(o/+(p,,),
ll(/)= U,,,"*

(2.8)

si{or + 9r)
l(t) = 1,,,,,,

(2.e)

saua iDtensitatii:
Diferent^

(2 . 1 0 )
a, a'='p
dintre
dcthztriul
repfczinli
cea
a
i,ltensitilii
a
tensiunii
faza
iDitiald
dintre
si
tensiunesi intensitate.Evident,la fel dc bine, sc poatecxpri a $i dcfazajLrl
g/- (p,,.De celetuaimulteori' unadinuc laz"cle
invers,dinlreintensitate
$i teDsiune
nuli.
inilialeq,rdu e, va fi considerali
1c m
dinlaplulcii.spreexeDrplu,
acestor
mdrimifizicedecurge
Periodicitatea
(,).
e seobli,redintr-omi$carcdc rotatieuniforlnide vitezi unghiulafl
o a uneini$clri de rotalie(pulsalia
ReamiitimcA,intrevitezaunghiulartr
existarclalia:
u) a accsteia,
miscirii oscilatorii)$i perioadaf (frecvenfa

( 2r. 1 )

T
Curentulelectricatternativindustrial&e frecvelllade 50 I1z (Europa.Asia
ln mod crrcnt se intelnesclrecvenfe
continentali)sau60 l_lz(America,Japonia).

113

sr Lr m ui r r lr Ll l . s .mn rl l c
com paf alir ( 1lcri rrdi i c a o

vom analizacLraluto rl oscilosin c,.rrlinrrare

dirrlrctcnsiu- '"F
(lclnzaiLrl)
rcnrporalc
rcLaliilc
rorLLlLri.
rrrruiclcnlcntdc circ it ii irrtens(atca'trfca Iplicatr'i
Sc uliliTcaz'o '!i
cofcsfrrrrzarlor"
elccllic
cLrrcrtulLri
rr'l c rrit \ r( I I
,lirrli;rrr'r:lrrr
tigtrra3'l- r'rrcarc
s!lrcrnirort cctrtlin
"rr( sc r-nlocuic5tc
rrrrrrl
crr
,1.
Ir
r,rr.,rf
' l'
: . ',. r . r ..1 "rrlrrr'rl:rr'
I
!

T
\

V
. |n' r - rd .rl r ri ,l i rr' { rrr.rlf .l J .
,l
'
r'tl
rrr'r
I
r"
(rrrtt
dirr
li
l
l
g
l
rra
\'
\f.l(
c
.l
e
d
rn
. , , l)rrFr
D u l r c u rr sJe
/r.q -r, i nhobi fi l dru,l LLl csl .l
l mrn Lui \l fnri{l ' ci rnqt0si ' * l
i lllr ns ilat c r r f i tc n s i trn c l .l u o o n rl )o (i i fi l cmP oral c

r' , r ' I I r '

(tfcc sirrulirnr)rin0. Pfin valofinllxi c

i,lc,rticc
-i","""i,,,""
.i. i,
1i tcnsiuntrisunt in lhzi in

l''l'irr:r'rr ltttrt
'r'
.[r'l'
' Iarr' lr'rrrlr/rr'r
, r \|1r.. la'a nrLcl
'nrrSrrclrc lrclt l rrriczrrl
rlc lict
I)r).arirrlro(llrccnr
(lc l)e
i
rriginii
\rnr ',1'\rr\rrcr'rrrs|eclLrl
ir h(ihLnri
sc
irrlerNitilii
crLrbll
.c,rn',1.'. l,i.i(,lLlt i '! !n(rdilifil:
Llcnlascaz.r
ri i)i rri.*'r.l/i xnrIlirrr'lin'll l)rtcir
tsrt ri'i!irrrtri lirri de
o'.11".i,'rrLrl\ii
'i,1"""1,,'",i
lensiure.inlcn\ir!l.r '.jiL!. 'l)f! !Lr'Ifltt (nrlif/rc)
(r 2)
int c r r s iLat c ,rr' : mi n e l r L rl n rrrrc n ' L rn i i c u 7l l 4

$lrr'tLll:tlj i',":ll:'l-:ll.
illl'
ir'r'i"
T'

0.
o
ii
i

/' r' .Jn

orrurLu!
l -0cd cnsi tl or

(r'ciql'r
srnt.
iie",i;r e. dr!.,,in,depr,r*,
|..,,'ii":"'
.,"i:i.ll:lli:li:ili.ii:1,,,,,
,..
.r 71.

j
,.r..r .rt:,r,,i.,r.,r
'....
,....1
tr,....r,.
rrllenslllrlc
pclrtfu
lcnsrtrnc
n, h/:1
ir
osoilaliiin lilTa
PenllLrcondcnsillorsc obscrvllLln
O dil'rcnF cc !cbu'e
t.rbkrrcrrc scarn:niictr ccl dc l.r bobinii(figural'10)
\uh|iniati.cstelcceac.L]eIa^]t|laresclrsinversi|lcolnParaliecLlcclcarciipil|1'
cstcin rtrmairrlcnsil'rlii
cnzulbobiDei:tersiuneu
I 1'1

3.1.7. Explicareacalifativi a comportirii bobinei

$i a condensatoruluiilr c.:1.
DatoritAautoi ductiei,oricevariatiea intensilalicurentuluiprii bobindeste
insolitdde aparifiaunui curentde ,,opozitie"Acstcurent de autoiDdctie - se
opunevariatieiintensitdtiicurentului,,principal"prin bobind Astfel' intensitatea
carea
in u.mi" in rapoitcu tensiunea
rezultanta
a curentuluiprin bobina,,remano
din
circu;t.
generatschimbdrile
inhe armiruri,arenevoiedeo sarcinA
ca si prezinteo tensiune
Condensatorul,
(decitensiunea)
esleprodusdde un
electricape armilu . Acumularead
^sarcind
este
tensiunea in interziorofati
curenteleitric carea circulatanterior.in concluzie,
de curentulcarcincarcicondensatorul
necesare
uneimai bllne
calitativealefeDonenelor'
Acesteaau fost exDlicatiile
Ia un aparat
Analizacantitativaapeleaza
inteleseria circuitelorde curentaltrnativ.
pentru
i:
deri\
ate'<
nou
elet
male;ilic foane

n comPortiriibohinei\i
3.1.8.ltxplic{rcacanti{ativir
in c.a.
condcnsltorrtlui
elementlor
in continuarevom oblineecualiilece descriucomportarea
de circuitin c.a.sinusoidal.
Ilczistorrl

CorformlegiiluiOhm r=lRi, in care

i -IR,,""sin(at).
uR=RItk*sir(trtt),

( l.e ' )
( 3r.2 )

uR=UR.dsin((!r).

( 3.13)

nu
ca intretensiune$i intensitate
i./rSi h constatam
in concluzie,compar6nd
pentru
rezistor,
Spunen
cd,
temporala
de
comportare
nici
o
deosebire
existd
intensitateasi tensiuneasunt in fazd, iar legealui Ohm se aplicealat peDtru
valorile i'lstantaneecat $i pentru cele maxime (UR'.,=RIR,'^) Comportarea
estcredala
aplicateacestuia
cu tensiunea
c.a.prin rezistor,ln comparalie
iDteDsitatii
de figura 3.9. De asemenea,putem utiliza
fazoriali, desprecares-avorblt
reprezentarea
ln cap. l. Pentrurezistor(,0 $i ((, sunl doi
(Un)
0
in
rotesc
(v.
care
se
fig.
3.11.),
coliniari
vectori
c'),
jurul originii cu vitezeunghiularaconstanta
(cnsunc
/tq. J //. Fazoriipentr\r
in senstrigonometric.
rezrstor
cuul unui
SiinlcDsitatein

Ilobinr
Tensiunea,lr, ce aparela bornelebobinei,conformrelaliei(3 6)' estedirect
propoilionala
cu vitezadevariafiea iltensitAliicurentului:
L i _ i (t ) - i (ta )
.
t-l o
Lt

115

La limiti cend/ + 10.aceastlvitczf reprezinti drivatai'ft a functiei t/,

in rrport cu timpul.
(0-(h)
-i'(/)
lim 4{= li*

Al+nLt t+ta I la
Cum se denonstrcazdin analiza malematicA,derivata ir rapot cu timpul a
unei funclii sinusoidalede forna lrirl.D, este:(Asin(at))':Aa cos(at). Aici 0) $i
., sunt parametriconstanli.iar 1 variabilaindependenlh.
llrlocuim vitcza de varialie a intensilAliicu derivata sa iD fapoft cu timpul;i
ecuatia(1.6)se va scricacuml

( 3r. 1 )
luim
in continuare

( 3 .sI )

(3.14)l
pecafeil iilocuin in ecualia
(3 . 1 6 )
q - L II ].,,,,,st[(a 0J' = LI t.,,",]lcos(a t)
conr
de
rmnsfofrnarea
rf.gononrclrica
Ii-;rd
(3 . t 7 )
cos(x)=sin(x+ft/2),
=
+
(3 . 1 8 )
L/2),
u
aLI
obflnem:
|
L,,,,"s|]n(at
=
1'11/2).
(3 . le )
lt
Ut,,,""stD(@l
(3.19)
(3.15),(3.18)ti
ajungemla urmiiloarele
CoDparindinlfe clc ccLratiile
co cluziii
sunt direct propo(jonalo
L Ur,,., $i L-,,i,a
(2.20)
(3.15) $i
2. Inlre iDtersilatea
instantanee
rcr .i ur cr in sr:rnrirree
rJ.19jc\isrdrrndelh z adj e
r ). lclsiurcafiird in iven<lJlxdecurclr:
..' tensiunsa
arc lazaq,,= r' r-l2,fhlzide i , iar
gi- - 7112,
iulensitatea
Ia1[der.in figoraS.]2sunt
ln cazul
fcprczcnlafithzorii tensiuniiSi intensitAtrii
uDeibobinc.
ul. ciuc.cir
Relnlir(.}.20j.joDtirccocficicllrul

plre a lr o
dimcn(iunc
fi unirat(de n,'rqurtr.
rczislcnla.

l(L L t
I
V1
.,
ll +d2

t
(4

,',1:.:_1ij"',1i:::l: t'
llLllll

,llil:'ll[,H:..:if;jji1,

It.
(3.2l.)
X,' =:!N=tol,
/ r.."*
sc nunreste
reactan(:iinductivl (?rbobirrei)li senisoard in Q.
Obscl\rlio. X/ estecoficicntde proDo4ion.rlitatedoar intre U/-'d $i 4/ru
(intre amplitudiniletensiunii$i intensititii), nu $i intre vdorilc iNtnntaneealc
acestora!Nu putcm spunc ci pentru bobini lr fi valabili legealui Ohm in
adcvifalul
sensal cuvantului.
(lo'r(lrnsxtorrl.RationameDtul
asemanAtor
cu cel de
nalematicesleabsolut
1abobin?l.
Pominde la
(.1.)2)
u"(t) - U6*siii(ot).
M:irinrea

Exprimdm intensitaica curcntului alternativ derivaDd tensiLnea. conform

relaliei (3.7), in care apar: viteza de variatie a sarcinii olectice 4. ti, respectiv.a
tensiuniid,. Acesteviteze vor fi $i ele inlocuitecu deivatele corespunzltoarctq'(t)
!i ?./.'/,. Vom obtinc:
(3.23)
i"-C (u)' =C [U(:,,,,"sin(at
).] =C Uh,^acos(@t),
sau,tmnsfo|mandtrigonometric,

(1.24.)
i:= acuc,,*,sin(at t rJ2).
(r.25)
AltfelspLrs,
i-I.,,",stn(atIn/2).
Concluziilepecarele tragemcomparand
(i.22). (3.24)fi (3.25)sunt asomirdtoare
cu
celcdincazulbobinei:
L U.,,,.,,
suntdirectpropo(;ooale
$i /r-,,,,,
(1.26)
I1*,-U.,*
oC
2. lntrc intensilatea
instantanee
si tensi
uncainstautanee
existi un delaza_j
de 7rl2,de /,lg I /J t'azodiLensiuniitin'lersititii
rcerstad i tcr.iure.rfiird irr urrnrirnerrsi
tcnlN condcnsrtor
(l
livordc rclcrilli)
tafiil
=
rrl2 in raport de r', iar irtensitateacu
- tcnsilmcaeste defazaticu qr
q, = r r/2 fafn de u. (Fig. 3.13 ilustreazidefazajrldintrc fazorii tensiunii$i
intensitif
ii la condensator.)
intfe Uc,,,,,$i /c,,r,asem:initor'
aici
aparcun cocficientde proportimalitate
$i
cuX/, darcu un aspect
,,;nve$":

'=?*=#

(3.21)

,l.( reprezinte
ractnntacapacitivi a condeDsatorului.
misuratA$i ca iDO.
faptul
apareule.
fle senrDillci
AtAt,f/.c6t
doarniqlerezistentre
$ir( reprezintar
liinitcazd
c:i o porliunede circuit,oe conlineo bobinasatl un corrdensator,
porliuncdc circuit.s-ar
amplitudinea
curentului
altenrativ
ca $i cunl,percspcctiva
aflaun rezistor.
X/.$iX|, sun!coDsttlllle
doarilr
Acestedouzr,,coDstante
de proporlioDalilate".
cazulin carefrccvcnlacurenruhri
'rllernati.
nu se modifici. Craficuldin figura
3.14 x
ilustreaztr
dependenta
celordouareactante
dc
frcc\cnlA(lrcc\cnlapentrucarc X - X
repreziitifrecventa
3,1.13).
derezonanldv.
Comportarea
reactivAa uneipo(iuDide
cifcuit nu are nimic de a facecu o rezistenla
comportare
electric?i.
Aceasl?i
se explici prin
bobinei;i a condeDsato,,conseNatofismul"
rului, carese opun oricarcischimbdri
din
circuit. Reactanla caracterizeazSdoar
,.ia J.1l DepcndcnlarcactanleloLdc
posibilitatea
pe careo areun elementreactiv frcclcnld (vo- lrccvcntade rczomtrli)

r
de a acumula$i a cedao anunita energiein
de circuit (bobiDesaucondensator)
decursulunuiintervaldetimp dat(o perioadi).

intrebdril
Raspundeti
cu adevirat(A)sautals(F) la urmdtoarele
in curentcontinuu$i
st
aceea$i
electricA
a
unui
conductor
l. A F Rzistenta
in curentalternaliv,
inbnsitatea
in raportcu tensiunea
2. A F Rezistorulnu dfazeazA
cu n/2,fatade te siune
3. A F Bobinaidealaintarzieintensitatea
,1.A F Reactanta
bobineiscadeatuncicendcreqtefrecventa.
cre$teodatdcu frecvenfa
5. A F Defnzajulintrodusdecondensator
de
frecventacurentului.
capacitivA
nu
depinde
6. A F Reactanfa
jnductive
dupd
formula)f1: oZ.
secalculeazi
7. A F Reactanta
secalculeaz[dupdfoimula:X1=oC.
unuicondensator
8. A F Reactanta
9. A F Reactanl2inductivdesteo conseciniea rezistenteisarmeidin care
esterealizatd
bobina.
3.1.9. Rcl:rtiilcenergeticealc elcmentelordc circuit cu rc(ctua dc c'a.
vom
Pornindde la expresiapsteriiP = Ul, valabil, pentrocurentulstafionar,
puterea
|r1.
inslanlaneep
Llrlizain conlrnuare
(3.9')si(3.12),
vomobline:
rzistor,
folosind
Pentru
=
=
(3.28)
p o ui u ,,,,"*sin((,l,t)l
sin(d) = &';n"- sin?(ol)
omu
estemeroupozitiva,ceeace inseam[AcA
Constatimctr putereainstantanee
energiede Ia circuitulin careesteintercalat.
rezistorulpreiapermanent
Putereapnesteo putereactivS.
(3.15)$i(3.16),obtinem:
In cazulbobinei,folosind
.

p t. = cnl|l.,.",sin(or)co(ot)= 1(oLI1.^,sin(2att),

(3.2e)

adic6o putere cu semn altcrnant (prirniti ti, apoi, cedat[).PutereaP. esto

puterractivd.Valoareaei ,nedielntr-operioade
este0.
Pentru condcnsator. utilizAnd
(3.22)9i (3.23),obfinem
:
.
UJ^
Acedstaestgtot o putet reectivd, P'.d=f
primitAqi cedatein sferturisuccesive
de
perioade.
Schimbulenergeticva fi mai u$or
deinleles$i de interpretat,
dacdne fo'osim de diagramele
tensiuniifi inteninstantdceperozistor
,4E 3./J. Puterea
sitAfidinfigurile3.15,3.l6 $i 3.17:
ln decuBuluDciperioade

118

Pentrurezistor,confonnfigurii 3.15,u Si i au in permanenliacelagisemn.si

= ,ri estemereupozitivi. Rezistorul
leci putereainstantaneep
pfimegte1ottimpul
.nergicde la circuit$i o transfomi in clldurt- craficul dir figura3.15,reprezintd
jimultandependenla
dc timp a tensiunii,intensitdtii
9i a puteriipentrurezistor.
Fjgura3.16 ilustreazdschirrbulenergeticpentrubobini. Lr primul sfrt de
perioadi tensiunea
suDtpozitive,in consecinfep> 0, adicirbobina
$i intensitatea
prime$te energie de la circuit. In urmitorul sfert de periondi, jntensitatea
.ontinui sAfie pozilivA,dar tensiunoa
devinetregativi(flindci intensitatea
scade).
<
p
deci
0 Si, in consecintt,bobinacedeazi energiapr;mitdanteriorinapoi in
.ircuit. ln urmatoarele
doui sfeftlLride pedoadilucrurilese repeu (doarscmnclc
pennlrll Si, soinverseaTi).
Condensatorul
pdme$te
energicin sfemrrisLrccesive
de perioadi,tot
$i cedeazA
Jin cauzadefhzljuluid2 intrecurent$itcnsiune,
ilustr"tiafiinddatAdefigura3.17.

Iig. J.16.l1'tercajnstantrnc!tcnft! bobinii

coniardri i,rl,icui1'-idir I l7

/k

J /7. nrlcrcr nslantarcclr.nljl

..ndcnsr(t

Rernarcafi
cA,in ultimeledoudgrafice,
rolurilelensiunii$i intensitalii
s-arl
inveNat:
in prinrultensiunea
cstcin avansfaF deintensitate,
in tinrpcc in al doilca
inlcnsilatea
estedcfazatain av4nsfale de tgnsiune,
Dc ascnrcnea,
se poateobseNa
cii schimbuldc energieeste rcalizatde bobini 9i coDdersalorin conkali|np.
Comparati
zorelecu Fundal
alb dirrfigura3.169i 3.17,in careintensitatca
arc
aceea$icomportarc(aceleagifaze):ln tirnp ce bobirraccdcazeeDergie(l din
fi9.3.16),condcnsatorul
pri'ne$le
(1' dinfig.3.17).
I.AF
2.AF
3.AF
borne,
4.AF

In c.a,rezistorulnu consumie'rergie,
BobinaacoDuleazil
in pennanentri
energiede la circuit.
prifietteenergie
Condensatorul
atuncicand
senire$tevaloarea
la
lcnsiuDii
prime$leeDergiedoar cand se mare$teintensilatca
Condensatorul

5. AF Bobirra acumuleazienergiedoar lfl cre$tereavalorii irtensitalii

curentutul.
6.AF Condensatorul
transformA
energiaprimiti in cilduri.
7. AF Bilantulenergetic
al coDdcnsatorului
este0 petimpul uneiperioade.

I l9

3.1.10, Valori cfcctivc (eficace)

TraDsformemrolatia(3.28) sub forma pR = f R1;,"- tl + cos(2ord .
t
Se con5ralaca \aloarea *:,...-,
2

' "'

rcprczintai|l fapt raloareamecliea

puterii in decursulunei perioade(valoareamediepentrucoso/) este0). Din

graficulputeriiinstantanee
pentrurezistor(fig. 3.15),sevedecAputereamedieeste

Dacddorimsi exprimAm
energiaactivAconsrunatd
dc rezistorin decursulunei
prioade(r = O, dupao relafiede genulw= pf = Uf = lnf = Urr/n,llafet ca
!t . , " .
i r rcur cn t.o n rinuLrr
purcrnl'ace\Ubslluria

t,

a d ic i t re u n t in dla in d i

celen).

, = L+ .

(3 . 3 1 )
42
I teqezintl valoareaefectivda curentuluialtemativ.Absolutasemhndtor
se
poateiDtroduce
tcnsiunaefectivi:

u=+

(3.32)

Woorca efectiva1a intensiti4ii unai c,& arte eguli cu \cea valoarc i

ittetl:'i1ilii nui curcnt contihuu stalio sr, caru degajd,lntr-o pe oadd, aceeati
cildund, in ocela$ rezistot ca $i curcntul oltenaliv dat,
Valoareaefectivda fost inkodusi pentruu$urarea
treceriide la alimeDtarea
publicAin curentc.c. Ia ceain c.a.Tensiunil
ti intensitdtileindicrte de aparatele
dec a . sauinscriplionat
pe.onsurnatori,
suntvaloriefective:
Observa{ie.Relaliile (3,31) fi (3.32) sunt ralabile doar penltu curcnlii
dternativi tinasoidal| Pentru curenli alternati\,i nesinusoidali se calculeazd
concrelpulerea medie$i, apoi se alld wloarea efectivd.
In cele ce urmeazavom notavalorileefectivecu majusculesimple((-Q, iar
a,nplitudinile
cu majuscule
insolitedeindicele
n (U.,1,).
3.1.1i1.Rezolvareacircuitelor de c.a.
Pandin prezentam constatatcd lggealui Ohm se poateaplica in cazul
cureDtillli alterDativdoar pentruportiunide circuit rzistive(estevalabilAatAt
penlruvalorileinstantanee
cetSipentruamplitudiDi
sauvaloriefective).
Legile lui Kirchhoff sunt yalabile doat pentru ralorile instuhtaneeale
tewiunilor fi intensitdlilor (nu re aplicd amplitudinilor sau yalorilor efactir,2).
O metodi de rezolvarea relelelorde c.a. este cea analiticji, ba?ati pe
utilizarea
ecualiilor
careexprimA
tensiunile
inslantanee.
ta porne5te
$i iflrensir.Alile
de la teoremele
lui Kirchhoff.Spreexemplupentrufigura3.18., = ,l/l+ 1.tL
+ uc.ln
continuarese lnlocuiescexpresiilematematice
pentrutensiunigi se rezolvAecua-

120

1la 3 /3. CncuilulRLCscric

liile care dccurg. Aceasli metodi este lbane

inlrrrli\d
greoaie1i rrupcrmileo interpretare
a comportirii circuitului sau o predic.tie
rapidAa acesteiao r doua r'1erodi.mrri rrpidi. .ar.
pcr'nrre1i o intcrpretrrecornodr a rezrr'
larelor,csle merodafa/oriale Aced\l; nretodi a fost prezentati in primul capitol, la
compunereaoscilatiilor mecaniceparalele.

sinusoidale
InteDsitntile
Si lensiunileinslantanee
Fazoriide
pot fi inlocuitecu fazorii corespunzdtori.
acela$i fel (lcnsiuni, intensitali) reprczcntatipe
gconetfic(vectorial)
accca$idiagramise insumeaza
fazof De oferd
fazorul
rezultant.
Acost
sc
obtine
ii
,
t1/
informafii desprevaloareaefectiva (amplitudinea)
tensiuniisaua intensitatii,precum$i despredcfazajul i(uc)
existentintretensiuneli intcnsitate.
,.is J.lt. f'rzorii lensiuilor dirr
circuitulscrieputiil acccatiorgine

l.l.l l.l. N'lott)drlitzr)r-i,rLi,rplit tji cilcuitolui seric

in sefica unui rezistofcu o bobini
ConsiderimLrnoircuilalcituit pri0 logarea
R. L. C ti fiecvenlacutellt lti
3.18.
Cunoscdnd
uD
condensator,
ca
in
Jigura
$i
ale tcnsiunii$i inlcnsitntii.
gisili
valorile
efcctivc
relatia
dintrc
altemaliv,lrcbuic
precunrSidelazaiLrl
dintfeele.
Avand iD vederc faptul cd intcnsitAtcacste aceea$iin tot circlritul. o vonr lua
drepl fAzor d referintii.
in figura 3.19. f'rzorii sunt reprezeDtaliitr aceen$ioriginc, inslrmafea lor
putandlr-sercaliza dupi meloda pAralclogramlllLri(fi9. 3.20) Dacal ii a$czenr
succcsiv.c^ figura 3.21, vom g;si rapid rez ltanta,prin metoda poligonului
vcctorirl:unim origineaprirnuluilazof cu vArful ultimului .Aplicandteorenralui

(uc)
(ut ud
(Uc)
lazorilordupl regula
Fig J.-?0.Compunerea
parul
Logramulu
i pcnlrucircuitulsffic

(a/r)
in circuitul
,.,a J.r/. l.zotii Lensiunilor
poljSonului
serie.computidupdrgll1a

111

Pitagorain triuDghiultensiunilor(cu laturileq a& Si t_/i_-U.

), calculAmmirimea
fazorului(U) rezultant:

U=

+ (U,,- U,.)'z
^JUl,
inlocuindin aceastirelafietensiunileUr:1& U/=1&

$i q :1,y(.obtinem:
y. j
t -,,1'tRt'1.tX -Ly.t - t , lR + , X
tZ.
(J . J J I
primi
O
constatare
esteaceeac5 acestcircujtintroduce,
:intrevaloile efective
(amplitudini)aleintensitatiiSitensiunii,o directi propo4ionalitatc:
U: IZ snn I = U/2,
in carcconstanta
deprcpo4ionalitale
este

z -,,1 R txt-x

rr ./R - r tor t/ur r

(3.31)

Z senume$te
impedantacircuitulLli
gi sesemisoari in ohm(O).
Tot din diagrana fazoriall 3.21, obtinem defazajul dintrc tensiuneti
rnlcnsllare:
aL -1laC
( 3.35)
-R
R
Acunr putm scrie eclratiileintensitdtii$i tensiuniiiustantanee,
coresplm,
zAtoare
circuituluisefie-ConsidereDd
fazainitialAa intensitAtii
e, - 0. avem:
= -/i2 sin(o/)
r{/)= /,,,sin(L!/)
c\ I-U/Z, L,-U,|/Z

sr
,lr r = L/,,/
srnlcDl
+ !r) = u{l

srn(0r/+ ilr)
V

ctl' u-tz,

uht=14/

5l (i1= arcta

.Y
'

X= XL Xc

-R
Conform (3.34), impedanlava avca
R
aceeagi valoare gi dacd, in loc de
(Xt Xd. sctiem (X. - X). Defazajul este
/,Lq 3.22.liiunghhl i'npcdinlci
sensibil
la o asemenea
schintbare,
inversanou- unuicircuitscriccu cdrnotcrinducti!
9i semnul(deci sensul).Prin convertiese
stabilegte
cd aceastd
diferenFeste6r-Xd.
obscrvnti(l.
Putemconstruio figurd,,asemene^,'cu
figura3.20,raportulde
fiiDd 1,4(impa4imsegmenrele
la 1). Obtinem(fig. 3.22) lriunghiul
,,asemdnare"
impedanfei
cu laturile:4 Xji Z(nu sunrfazoril).

Se consideri un circuit serie,alcatuit dirtr-uD rezistorde rezistenHn = I0 O.

o bobinacu ilducLanlaZ - ] 1.4mH tr urrcondensator
cu capacitdlea
a - i 5- !l .
xlimenLat
de un generarorde c.a. cu lensiunea{efecri\aJU = l2 V $i fiecvenl,i

variabiltr.

122

a) Scrietjexpresiaintensititiicurenlului(t(r) prin cjrcuit,pentruo ii::'..:-:

D = 50 Hz, considrindcA tensiuneaare faza inilialA 0, $i desenalidias..:.:
silualii.
acesLei
corc\pun/;loare
laloriala
(ur)
se ob0neo anplitudinca intensitiliica 5i la
b) PeDlrucc aita frecvenla
pct.a) I
la aceastifrecvcnta?
c) Carcva fi detnzajultensiunii(qr) fit?ldc irrtensilate
curentuluiprin circuitva fi maxima?
d) Pcniruce fiecvcnfd(ur) intensitatea
cutentin sensl de intensitatea
lermenul
prdclicd
adesea
se fokxelte
in
curen! inlensitate
de.rz?
in c.a.,se wrbeSte
fi tensiune
crrentrlni De asemenea,
itlleleasd
la
d)
cerinla
trehuie
i Nederev^torileefective.it1 consecinld
uNAndu-se
in
/r, crr'c,il
.tstJet.,,Pentruce.liecvenl.:valoareaefectiviaintensitiliicurcntului
pentrucd, itl cazuldefolii' estePosihiliio
wf ultrxintii?Itdcen aceastiiobsentalie
maximd"(="wloarea efectirLimaxi d d intensitdlii)
conlEie intre .,inten:itLttea
'cL1re:ecere- ti ,,\uk)aredin:tantaneendximd d intensildlii (: "anplitu.line")'
e) Ce inpcdanli (Zr) arecircuittrlin acestcaz?
= /Jt
a) Cerinta sc rezuma la gasrea amplitudinii intensififii ,1,,,
(Vo considera,r': I 0)
dintrecrrrent$iteDsiunc.
defazaiului
lntcrsitatea:

r=!=--::::=-=::::
/
!6 ',\

lf

li a

r/n ' .r r ' ",

cii/- = :l1.4nll =
estebincsnfenrarcinlaPtLrl
cfllculelor.
Pcntrusirrplificarca
*10'f;o
= 107r
mFI,iarC= 157[F= l00r/2pF.Oblnrcm:-li:10o.
'\,:20o ti Z

nezulta
/ = lL = I A, .dic.t/,,,= he = r,2A.
10^12
^12
fazorialA.avand(t) ca lazor de rlerintii.

va ar:itaca ccll din figura

Diagrama
1.23, a. diferiti ca aspoctde cefl din figura 3 22- Acest lucru a ap:irut din cauzl ci
)(,.>X7.Un circuit de aceslgeD.,afecaractefcapacitiv". iar diagmma reactantelor
cste ca ceadil figura 3-23,b. (Circuitelcpc|llru cale X/.>Xi au caracterinductiv )

Iic 3 23.
(U(>UL)
caractcr
cnprcniv
a) Diryramdf.zorialll! unuicirluit sericaviind
(Xc>Xi.)
capacitiv
dvnnd
caracler
scric
unli
cncult
b) Diagramaimtedanlci

ltl

ln continuare,
calculamdefazaiultensiunii
iu raportcu intensitatea:
X -X .
X d L la t
(J.J)) -

le.(o)
'RRR

tg(Q) = I $i. tu consecinF. I=

7r,/4.
Acest defazaj,conform (3.9). reprczinti djferenta rp: q, 9i.
Obtinom:g = q,. intrucet e,, = 0. In consccir_ti:e, = q = 7rl4Si
1+r/4).
dr) = l.2sin00071
in ceea ce privegtediagramafazorialAavand (lD fazor de rclerinll, aceasta
este cea din figura 1.1.1.adici flgura 3.23. a. rotita cu unghiul q (7rl4 r^nsens
trigonometric).
b, R(,,o1\anrecuararl.li, incareFJremt l.2l"tEA. Lc,,:rri,,
rru' d:rtel
obtinuti. !a fi una bipernta, cu patru ridicini reale. DoUd vor fi pozitive, una
a\and \aioarea 1007. s-r, iar celelalte
nesar\e. unr l||no luon s (Lsenlnlrzrci a acesteiaar 1l aceeaci rotorul alternal!.rului. care produce curentul altcmativ. sc
roletiein sensinversceluitrigonomelric,)
Celelaltedoudradacini,$i eleopuse,vof
reprezen!arispunsul cirotirt:
o = + 200fi s r. FfecventacerutAeste
e ({4
uL= 100Hz
l ' n J 2/ l ri i , i rn' r" / a' 11' r,,,i .i ,.r'

( r lN( r r r t i(.. U a h a ..rl e (e b tte a te p e

observnlin
c. / poarcn\e:lacccaliratoarc "" "*f.'ll.;:]ll.rlil

,'

'-'

penlru6cere
pulsalupcntrucrfe z = lwl!J
Dc asemeDea,
dacl inversin)semnulreactantei
X = X/, X., gi rezolvlnrecualit
x= 10,obliDempulsaliilepentrucare| = l,2f Jl A .
c) Rdspunsul
esteevident,dupace obseNinlcn ii nr (3.35)so poateinlocui
X= - 10O cu X'=10 O. Rezulta:
tgq/=l decigt= nl4- defaz.ivl esteopuscelui
de Ia punctula).
penhucare,in expresiA
d) lnteDsilatea
va fi maximapeDtruaceaftecvenlA,
=
,a U/Z numitorulva fi ,niDim.Aceslhrffu seva produccatuDcicdndX= 0:
@L- l/@C= 0. @'= l/LC
Si,in consecintr6,

an=rf,rii
I

2n.'lTc

(3.36)
( 1.37)

Seobline o0 = l0016fls-r, sau u, = 50.,6 Hz=70,7Hz.

Aceastesitua$e,ii careinlensilalea estem{ximd in circuitul seie, rcrtrezi.'rta
st^re derezonahldacircuitului(v. paragraful
3.1.13).
124

Obsoralie, Frec|eillo de rezo anlil reprezintii punctul de ftecere de Ia

:ttrocterul cupacitir X < A (k'ecrenlenici) Id cel inductir X> 0 Oecrenle nari).
e) iinlrucet;ntensitatca
estemaximi, L= 0 $i impedanta.confonn(3.34),
=
devine
egalicu R -> Zo=n l0 O.
J.l.l2, P ulcrcllin ( , r.
faptulcarintr-uncircuit(sazicemserie),inlensitatea
Daci luamin considerare
(unafata de alta),problemaputerii(a energiei)
tensiunea
au
un
defazaj
relativ
!i
electriccdcvinefoarteinteresanh.
Ala cum am subliniatmai
sus.rezistorulleprezinti un consumatoractjvde energieelectticd.
Pcntru bobin6.ca si peDtru
coDdeDsator,
din cauzadofazajrlui + n/2.in decorsul
uneiperioadc bilanlul eDergeticesto 0.
Bazandu-Depc graticele din
figura3.25,constatam
cd de fapt
conde'rsatorul
li bobina lucroazd
ar qi a7
in contratimp:terrsir.rnile
s nt in opozilic.
In iimpuliD c^re
u,.tiu.
/'js. .l.r.t.Gmljcelctensiunilor
bobinatrebuiesAp nreascienerirr ottluLunuicircuitscric
gie, condcnsatorul
cede^z6
enegie (.c o b { (,'I c l . i n .r cch. .' .r" re.:unLi n oro/ l n dr Itd
I 2 i nF dc i )
ti d c l azal ecu
pune,
in
invers.
EvideDt,
llu
sc
ii
geneml,problemacompcnsdrii
feDiferenfadirtre acosteenergii
ciprocea energiilorreactivcinductivlti capacitivd.
in sforturi
(puteri)cstchrDiz^tagi, apoi,luatdinapoide catrecircuit (generator)
succesive
deperioadA.
p = ,ri, folosiDdexprcsiilei(t) $i ul),
Vom calcula putereainstantanee
cifcuitulcafiindseric:
considedrd
p= /,,,sin(oDU,,sin(ol+ qr-r,,U,,[co(q) cos(2ot+q)]/2
= lcos(d- P)--cos(
a + + g)]l2)
(Am ulilizattranslormarea
sirr(d)sin(p)
trigonomelricd
cu
timpul,
eacontine
puterii,observim
ca.iD raport
exprcsia
Analizand
c$ ateDlie
doi termeni:ullul constant
P =+U,,1,,cosq= Ulcos$
$i al l variabil(alternant):
+ (p)
P- =:U,,J,,,cos(2trt+ q) == U/ cos(2(Dl
TermeDulconslant reprezintAputcrea activi, absorbitd de circuit $i
in ctrldurisaulllcrunecanic:
transformata

125

P = jU,,-I,, cos(p= L?cosq -U,/

Puterea activi este de fapt
valoarea medi a putcrii instantane in dcurs de o prioadi.
Daca privim graficul puterii din
ligura 1.26.. constat;m cA Ulcosq
reprezintAvaloarca medie a partii
care rimene prin decupa.ea..varfurilor" negative$i ale celorcaresunt
pcste linia JUlcosq (energiile
corespunzi'ttoarese anuleaza reciproc). Ea contine doi faclori. importantidin punclde \ederefizic:

(3 . 3 8 ,

Ii& J ?6.Pulerea
instdrtanee
in funcliedetimn
(r deiizatcu r/4 in falalui 4

primul- L7 - notalin practicAcu ,S$i cLxroscLlt

subdenumireade puter
aparenti:

,s =i 7=+ t . , , , / , ,

(2.39)

al doilea cosg este numit factor de puter. Degi ambelc puleri (activi 9i
aparenta)
se oblin prin innullireatensiuniicu irrtensitatca,
unilitile de misud sunt

diferite,penlrua sefacedistinctiaintreesentrele
lor fizice.
Puteroa
activl P semtrsoarA
in W.
lJniLlteade mesudpentruputerea
aparenti S esteVA (volfa,nper).
putere
ce parea fi consumatA,
obtinuti prin inmullireatensiunii
^Sreprezintio
efcctiveU cu iDteDsitatea
efectivi1, misuratein circuit,ferAa lire cont de defhzaj
(oricum,delAzajulnlr poatefr sesizat
qi ampermetre)devoltnretre
Factorulde puterecosq ne aratir c fractiune din puterca aparenti S
(puterea
ce parea fi consumala
decircuit)cstcconsulnatiin modrc|l.
cos(q),ovident,nu are uDititride misurA.Are, iD schimb,oar'actefiinducli\
(L> 0, X/ > lf( ) saucapacitiv(X < 0, & > X/.),d pi cafacterul
circuitului.
Expresiafactoruluide puterepenlruuu circuil serie,se oblinedin diagrama
impedanlei,
tig.3.2l:
R
7

(3.40J
R'+(X L

Termenulvafiabil al putcrii instantanee

repreziDtiputereareactivace esle
vehiculat:iirtre circuit $i geDerator.
Aceasli componntA
alternativi a putcrii
instantanee
cu ceaa curentului
areo pulsafie20)(o frecvenladubld)in comparatie
(T/2)a
In consccintr[
valoareasamedieeste0 chiarpe parcursuluneisemiperioade
(Bilartul erergeticpe o perioada
curentului.
esteevident0.)

t26

Putereainstantanee
poatefi scrisa$i altfI,dacdapelAmla o altatransformare
trigonomctric6:
p= U.1,,sin'(o/)cosq
+ U",.l,,sin(or1)cos(ot)sinq
(Arn folosit: sin(r,+ p) = sin(d)cos(p)
+ cos(o)sin(B).)
Primultermenreprezinta
putorea
(mereupozitivA).al doilea
activi instanlanee
(altemanta).
- putcreareactivAinstantanee
DupAcum am mai subliniat,mediape o
perioadir
a puteriiactivcestedat?ide(2.38),iar a puteriireactive
este0.
Modrlul puterii instantaleereactiveare,peo perioadd,
valoareamedie

Q = +U,,I,,sin
I = Ut sinA = (U, 4,)/ =.ssin9

(1.4r
)

? (notat uneori $i P,) estecunoscutsub denumireade putercreactivd,unjtatca

de misLrrdfiind var(volt.amper reactiv).
()bscnrtie. rrrsryia reacti,d nu este consumitii de niciwr elemental circuihlui. Tflhsportul aces[ei enefgii (de la genentor la circuitul in iine Si indpoi)
le realizeazA cu degajale de cdldu.A in conductoarele de legdturd Si in generator.
Aceastd cdldurd v degajd indi"ferent carc at .fi desthalia curentului: pentru
energie dclit)d sou pentru reacti|d. Cdldurd disipdtd pentr transpattul enetgiei
rcprczintd o /eftlere. Penlru energid dctiNd, aceasta este o /erdere ine|itabild
o
chcltuialii de p].oduclie. Pentru energia reactivd, aceastd caldurd reyezintd ,,un
h6' ctbsolutinltiil. Din acest nolir se cautd rcduceredpe orice cale a puterii
reactire trdnsporlale (ndrirea fdctorul i de pl.tere la consumator pli utilizarea
u or condenMlodfespecfuldestinateacestui.\cop).

Dupacum am reDrarcflt
mai sus,din
diagramafazoriali a circuitului, putem
(cendam
oblinegi diagramcascmenea
djsculatde apAritria
diagrameiimpedanleil
figura3.22 s-a obtinutprin impe(irea
diagmmeitensiunilorla intensitate).
O
alli diagramdasemeDea
se obtine pfirr
illmulfirea
tensiunilor
diDfigura3.21cu /.
Aceadi nouadiagramd
- figura3.27,este
triunghiulplrtorilor.Ea areca laturi,9,P,
$i0=01 0c. Constatinca:

S=e'+ g'

(3.42t

o^

Io=o.-o^

t---*

/"ri .l.27.lrirnghiulpute lorpentru

un
(sc.jc)cucaractc!
cncLril
inductiv

Se consideraun circuit serie,in care se cunoscx, Z 9i C. Circuitul este

aliDentatcu o teDsiune
variabil[.Aflafi:
efectivAU, defrecvente
acesteipuleri;
a) pentruce frecvenfdputerea
activdestema\;mi $i expresia
b) impedanfacircuitulLliin acestcaz, precumsi defazajuldintre cureli $i
tensiune;
c) puterilereactive:inductive,capacitivi$i totala,in cazula);
121

II

d) decateori estemai mareputereareactiviinductividecatceaactivd;

e) putereaaparentiin acestcaz;
din ceamaximd(+P,,,*).
peDtrucareputereaactivi estejumAtate
0 frecventa
Rzolvare
a) Pofiim de la P: Ulcosrp,in carcintoducrm iftensitateaI din (3.33)ti
factoruldeputere,cosg.din (3.40).Obfinem:

^,,uR
Z Z

U. R
u'R
-,)
Z'
n?116vt
- 1)']
'
(D C '

va fi maximi (P - R1'),adici,
Putereava fi m&\imaatuncicandjntensitatea
va fi minim6.Condifia
a$acum am vAzutla problemaanterioara,
candimpedanta
carese imDune:numitomlfractieiP si fie nnnrm:

-t^l
(t)L
-

-;=u -

d =fa =o 0

.1
2n^lLC

(3.36)9i (3.37).
adicddin nouformulele
Putereamaximdva aveaexpresial
P''^=d/R = P'
b) Impedanta
va fi: Zir- n, iardefazajul(po= 0 (cosq= l, tgq = 0).
dupecum
c) Puterilereactivese obtin din produseleUI corespuDzdtoare,
urmeaza:
- inductivh: Q.= UcI = Xd' - capacilivi;
Q1.=U1.l= X1.12
=
=
Q UxI Qt UdI = 6L-Xt)l'-toale.
puteri vor aveaaspecte
particulare.
iD cazulcondilieide la a), aceste
in primnl r6nd. ditl cauzl cAXt. = X(: = X0, votn a\ea Qt.a=Qcasi Qo= 0.
(senumegte
reactanta
caracteristicA):
Calculdmvaloarea
comundXoareactaD[elor

xLa=x(a=x,i=@oL=
th=E
,1= ;= 9 . obtiner r :
Folosind
I=t" $ifaptulceZr=R,aven
.tR

ln care

o,-0.,=0,,=#
E=*iE=on,'
",

R\IC

d\ e*lP,=ej ; 9/ -este numit factor de

in continuare),
128

calitate (ne vom intdlni cu el

Putereaaparentieste.! = L4. in

c in d /

1 " l. o b u n . , ,
R

Lr

R
f) IlgalemexpresiapuleriiP cu 0,51,."*;
/
R/
,
,udi'i R

2n n' r i,z !),

t.z-ll',

cile dotlacctraliid( tsr'rdul

I
- R tin locul uneiectraliide gradul4 '
6ra
: pot fi scrisoastfbl:
..,, .f

r o 'zc- l =+oR C , s au d+.',+ - L = 0 .

L

],C

inlocuind1/ZCcu co6',oblinem:
R
",
o"+O--0J;=u
L
patru
din carerclinemdoardoui:
rddAcini,
ecualiile,oblinem
Rezolvand

t'
.u frecventelecorespunzitoarcur,:= LD.r/ 2ft Cu acestcdou:r ficcvclllc (cle l:rPlctl
Jifcrerlalofr nc \otn re;nlilrriiDr.rpirol.l.( 'nrr(1/a
cil'cuitului scric
-1.l.lJ' l{czonrlrttr
in probtemelerezolvateanlerior, s-a constitla!ci l^ncirctrittrl sctic aPnrc o
situatie speciall geDemti de egalitalca reaclaDtelor)fr' - & ttt accast'r starc
intensitatca qi puterea activi s nt maxime. Aceastds1arcreprezinlArczonnnt:l
circuitului scric.
De fapt rczonanla intr-un circuit clecuront altern^tiv (indil'crcnt de strllctuf0
sctic,pafaleletc ) se oblire atunci ciird curcntul si tcnsiullcxsunt in
accstuia:
f^zil
q=0.
in cazul circuihrluisorie,aceastSconditiecoincidccu xr'= t. (iD goncml
Xr =X/ nu implica neapirat rezon^nfa).
tl
(1 :l(rl
.
O t t -F
Oblirreln: ul -,
LJ(

V LI

si frecvcnfaderezoranli(3.37)
I
u " =-nvtr'

Dupi cum am constatatin problemelerczolvateantetiorla rczonantr scrie

=,f;.)
cstemaximdli, dropturmare,putereaactivi eslc ma\in'
(Xr
intensitatea

tln

I ol in acestcaztensiunilc Ur ti U.rsunt egale.Din acestnotiv rezonanlaseriemai

estenumitd $i rezonanlatensiunilor.
Experiment

Sc realizeazA
circuituldin figura3.28,in care
R esteun becde 6V - 0,05,4.I bobinacu I000
de spireimprcuni cu m;ezulmagnetic(U + 4, C
un condcnsator
de I 00pF/I 00 V, iar voltnretrele
cu
...r la.le l 00V { ircuiluluii .e aplicao re n . iUn e
alternativade 6-8 V, 50 Hz. Sagcata
inclinati de
pc.,ttriezul"
bobineidin figurdsemDifici
faptulcA
inductanta
bobineicstcvariabili. In cazulde iatd
aceasta
semodifici prin deplasarea
pieseiin fomrl
de /. Inilial miezulesteinchiscomplel,bec0lnu

Do

2uo

3r:o

/'1a .l 2t. Cllbc dc rczonan{d

pcntruacccaii
rczistontil
$iacccatiliccvcnlildc rczonanll,drf
pcntrucapaoiltliii jnduclnrtcdittriLc

F4. J 2d Studill reloiantei la

cirorihrlscric

arde, iar vohmetfelc indicn rcnsiuni

apropiatc de 0. Daci iDcepem sd
deplasinr 1 {iti de U, constatamo
cre efe a tcnsiunijU, iar mai apoi
cresc
ti a hi U. TreptattensiuDile
tot mai mult, aiungindla 50-70 V.
rar becul lunineazh tot nrai
puterDic. Continuand dcplasarca
miczului constatin o sdrderc a
[rminozildlii bccului, insotitd dc
sc?iderea
lensiUnilofUr 0nai rapid)
U?.
Daci.
in paralcl cu ccle doui
$i
puneff
voltmelrc,
un al treileAvont
constrta ci accsta indici lnai tot
timpul 2-6 V, incl siv cAndVr $i
V2 arateleDsiunimaxime.(Putem
folosi doar un singur voltlnetru, cu
care sI masurdmtensiunilepo rand.

rcpc6ndexperienla
de cAtevaori.)
Siluatiain carcbeculardeou intensitalc
maxiInAreprezintistareaderczonanltr
a circuirului.
Denronstrarea
experimentali
a rezo[anfei
in circuitele
de c,a,se Dtaipoate
rcalizacu un circuitasenriDtrtor
celuidcscris,
dar.folosind
in loculalimenlatoNlui
rr' ,5011,,)un gcncmror
cu frecvenla
variabili.irr accastcxperi|lrerrr
se poarc
analiza Inai Lr$or irlluenta inductantei$i a capacit6tii asupra rczonantrei.
Repfczcriindintensitatca
cfeclivAa curentuluiin functricde liccvenli obtiDe[ro
. rrrl'; / r,
figufd3 20 . urn il )i curbadc rczonar)la.
hr acea.rifiguri esre
rcprezeDtatd
de fapt o familiede curbcde rczonanlii.Curbledc rezonaDtn,r(D)
au
un aspectvariabil.in auDcliodc valorilel?. Z $i C. ConteaziDUnumaivalorilein
sineci SifelatiilediDtreelc. Sprcexemplu.pentruo rezistonlidataSiun produsLC
ll0

\e oblin
derez^nanla)
ffec\enla
odltdceer>i
curbetoti diferit.. in fuDctiede raporiul
a/C (fig. 3.29) Curbele diferi prnr
lor.
..lirgimile"
mar
irr figura3 10.pc lingi inlensrla(e
esle reple/elltdla)i putereaca luttc\te,oe
frecventA. (Unititle suDt arbltrare' aiese
d!rfclca nr.ximclesa coincidii)La \aloaf(a
0.5 a puleriieslenlarcalil;rgilneade brndd'
adica acel interval de frecventepentru care
putere^adiva dopi$e$te50% din putereadc
iezonanti: Au0,5=u? ut, unde Dr li u2 s.atl

J:'e''
"lt,.illll,:..i'I:,'
:T:#illi;.;;;";r",,1-i'i"ie'"r.'
"
pubrea scaderapid r^lafara
,"'otr."rui
"a
,,ingustirlea" curbei de
acestui interval.

;iilxJl
llii'll'ili
TJil1i""1",ili'
filtrn*- *i: "1:i:"il"Hll,i#i:
u'

=!"E

" ll"..i't;
fq, =*ql.

?
. uai"afactoruldecalitate
de bandh
calitateestedeci egalcu inversullirsinii relative

O" *".t

ci g rnaiffa|d dc cirteofi pulcreareacirli

ea.am cotrstatat

2):
(problema
ceaactivi in conditiiclerezonantr
i.," nraimareclecat
c t I : rc rrrirr' ri
c i rc " ic re rrrd
re:rcrJrrri
= f g ) - [9 ) 'ou
'lirrrrc
I r J..-\ | ]..= "n"nut

lo*r''l
,,

''

otiliza aia zisa nonnrue Noflrafea

Ponlru cu|bcle cle rzonantese poaic
la

/' estcir)tcnsilntca

.
i;"0;;;;;;;curbei r(D) (t))/{}' rrds dc
ttu'i1'l''-1111
esrcarrccv-a
''
"'
"",'; i;
,;"rmatii(nirrniti9i caractcristiLit fteocnld)
;;;
=
1l/Z
ci
".;;i;
rczonanlapen1ru-/0= I A ADaliznnd'constatdm \'(D)
4""a,
pcntruinccput"r(o):
"",tt"-d"
* t:l.l+1,si loiosind(r'rrez)'vom oblinc
i',r"""i"a-7
Il
',
u, l
I lo / u
---.
l+.l
rDr
o r/ lI
R' t , o

"'(" #)'
l+

rdicn

(o;I I o

(DdI

Fl;; ;l

'),(o)=

(v:ta)
Substituindcd=/cDs

r,)'
, zf"
'l"\ ;]
"lc
, oblinem:

vu)=

1*#(t -lt)'

in cafe/este frecvenfarelativ6.

in expresiallri ), constatim prezenfafactorului d. c^litatc g, =:"E

RI I C
(Problenra
rezolvatii2) $i,dreptunrare,oblinemexpresiafinali:

y\J)

aij

1tJ)'

Corstatence toatecircuitelecareau aceea$i

valo^repenhup/j indiferentde
pentru
frec\.enta
de rezonanta
valorile
R, Z sauC, prezintAaceeal;
saude
concrete
curb,dc rezonartit(,4
FigLrra3.3lilustreazddependentacaracteristicilordefrecventialecirc
scriede lactorulde calitale.(Peacestecurbelargi,nearclativdde bandase cauti la
nirelulr.'16=16,,2,pentrucA putcreaestcpropo4ionala
cu I'z.)Se obseNao
ingustarepronunfatea caractcrislicilor,
factorulLri
odatdcu cre$tera
de calitate.
lngustareaaceslorcurbe senrnificio selectivitate
Drai ridicati ca a circuihlui
(circui1ul,,alege"din1r-onultit dine de curenti alternalivi doar curcnlii cu
lrc,vc|ll.rnpfopiara
dc frccrcnlrdc rczoDanlal.
ir alaraacestLri
iDt<rvrlnutercr
prcluati dc circuit se micsoreazar
lbartcputclnic,astlelci pulelnneglij4 10 )
I
llpoftul unor clrrenli cu liecvenlele
fcspccljvc.
(: itcu ilele rezonanlerunt.fblosifu!
q
hi telucuDlunicaliipenlru releclarea
2
rcnnalekr radio-TV. Rolul ttcestora
0,5
cstc de a sefara, din nultitudinea
curenlilot ind $i in anlend recepnt ului,
lemnelul
corc:punzdbr
\laliei dorite, Acesl semnal are
lteL|ettle c ptinse inthun inlerNaldin
ltrul unci .freorcn1e clale, nuutilci
dc
l;?L\cnlLi purtdtoare. Fiecdrui post i Ii& J-l/. C$acLerisuci
\e alacd o anumild frecvenld
(niletut4
valo AlefacrorulL'idc
mlirare
lurtlitourc li un anumit intenal de
I'etihu
radiodiJiEiune
cvidcniiui lar8imcadc bandr)
f coente.

t32

bdndd este de 8 kHz (AM) sau 15 kHz (FIl Circuituhti lezonant i se stubileste ca
fecrenld de rczonanld, lreci)enla corcspunzdtaare postului dles, iar circltitul
,,clecupeazd" banda ce poartd inJornalia, restul senndelor fiind puternic

Un circuitseriecu rezistenta
/l = 3,5 Q = 107r/ 9 Q esteacordatpe irecvenla
de900kI-Iz,iar largimea
de banditrebuiesafie AD= gkHz.
a) Ce induclantiarebobina?
pecaretrebui.3
.
b) Calculaficapacitatea
sao aibdcondensatorul
c) Presupunand
ci valoareanrinin;i a capacitaliicondensatorului
esle l/25
din ceacalculatila b), aflatifrecventamaxiIniderezonanF.
d) Careva fi valoareafactoruluidecalitate'inacestcaz?
e) Cu catseva nodifica ldrgimea
de bandd?
,,
tf,
I
af VomurilizarelfltiileO, - " - .1 sr =
"
".
A\, R\la
2)TJ1(
Daca5ub.tiluimu0 in q/ obtir)cm
imcdiall. R (2,rAu) o.l- l0 H -

61,7Ur.

b) Introducand
expresiaIui Z in u0,vom afla C : Au/(2?tu;R)= 5'10r0F =
500pF.
c) Din formula(3.37)rezultaca dacarnicsorern
capaoilatea
dc n ofi, fiecvcrla
r
de rezonantri
se nrire$tede {, ori, adicl de 5 ori, deveninduo = 4 500 kHz =
4,5MHz.
gr - 900 kflz / 9kHz- I00. Prin
d) Factorulde calitatea avutinitialvaloarea
de Jn o[i. devenincl
mictorarea
capacitlliide l?ori, coDfonn(qr. factorulva cre91e
500.
nu sc
e) Lerginea de bandaare exprcsiaAu= R / (2rL) 9i, in oonsecintir.
modifice.
3.1.14.Citcvr xplic{tii in prtclicir ttlc proprictiitilor cirtuitclor dc t.Ir.
irr
Problenelepe carele von rezolvamaijos au un dubluscopiantfenamertl
rzolvarea
de probleme$i evidenliereanor situaliipracticein carcsepot folosi($i
sefolosesc)
corcluziileacestora.

O bob;ni cu rezistenlaR estealimentatila o telsiune Ucu frecventau Ce

cllrentuluiestede 10 ori lnai nicd decat
inductantd
tr arebobina,dacaintensitatea
conti|]u[{,
cu tensiuDea
ceacares-arobtinealimentend-o

l Ii

Rezolvare
O bobinarealnpoatefi consideratica un circuitsrieformatdintr-obobina
ideali de inductanld
I. legati in seriecu un rezistorde rezistentd
R. Pornimde la
relalia(1.33) in cnre va lipsi reactanlacapacitivd
Xr. =1.
,
"

.I)C

Aceastdreactanfd

lipsette(&r: 0) intrucatlipseste$i condensatorul

din circuit,fiind inlocuitcu un
coDductor
ideal(cond[ctorulidealarecapac;tatea
infinitA).Obfinempentrucurenl
alternativ:
R'z+XL

fonnuld,in ca(e Xt, = 0 (curentul

Pnhucurntcontinuuputmfolosi aceeagi
continursteun cazlinitn al cehi alternativ(,)- 0), adicr:

r==+

condiiiaproblemei.
adicn1 =10-Iobtinemr I 0R= R'z+(rrrZ)'?
UtilizaDd
Conslatanr
cdr(a)r):= 99Rr.adiceoI = l0R .
De aici va rezultainductanta
caurati:l. = 5nR/v.
(
pritltl-o bobi,id circuld sinlultan doi curenfi unul cofitinuu
'inrl\t/tv Dacd
si dllul Lrhernitir'..urenul contfuuutrece nestingheril,in tinp curentul alternalir
intinpni
a . re:istentd substanliala. Spunen cd babina hlocheozd liniteazd)
contpo ento altentalirA. Blocarea se producefird Pietdere de enelgie.

Se di retea[adin figura 3.32, iD

--(;l
pfoducesimultandoua
caregeDeratorul
tensiuDialtemative,care au aceeati
valo^reefectivA,dar frecveDte
diferite:
=
=
ur u Sir.)z l0 D. Pentrufrecvenlau
suDtindepliniteconditiileI o., = n =
L/ (l0oo. Notam prin In qi In intensit;file curenfilor cu cele doua
frecvcnfecafetrec prin bobina,iar cu
pe cele care trec prin
Ir:t Si I,:z
componntelor
dejoasl
/ ia. 3.32.Sepdrarea
(prinbobinl)qilraltii frccvcn{i(pri'1
condensator,
Sd se calculezerapoartele
con0cnsarot
L.lrt.,ii relq.
Itrzolvrrr
Vom folosi pentru fiecareramuraIk=U/Zk, iat Zk=
frind,,pe Ar\d: Ll. L2, Cl, A.
Xr.t= atL = R; Xct = I /(orc) = loR,

13 4

, indicele&

X":l
:f pentruur = i0D: -flr= I0or'-l0R:

t "o"oli:'iifr

/ (l0(Drc): R'

:'.*n,2,,=n
n6q-ron,z.,Er0Rsizc!=r,4R

reir irI 1
'"'^""=i',1T;:iTlilf;Il;:l:11'
Pentruranura capJ!iiivi
' 1.,= 0.1I, Lt:olI'

rc:llct='7'

l'l::
;"::1lr:;':ill:;'"1
,***;it ti;;*'=,,i*ir'*'"ll'rli:'
lllii
Lonclrllmcxp'in'o'n.'"irrdtrcli\iirrlcrr'rlaler(rrlIe(\errlcl0r'rcpre"rrl:r

l;l':*:;l,ljil' "ru;
:llll:i
...ti:::ll:J,ilxll:'iLi':::ll;l
c\empluD = 0, curentcontlnLlu)

,,'ii','i":::.:":;:::,;';::;";:,r:i;'t::::'i::;:;

l)ecwnlcbr rilicdte

I'i'^l
l,il'ii.li';111"
''fl::':lr:.:.::::1,:^:ii'llli;ll'i;iiillllll

::*lr
j*iililij$tilrlrxlilrnj:'rllri:r:i:i*rrl*:
)i;:i,r;i;^ii
il,iil;:
"''"'*;pi;,1;.,,:,.;11;l,.tg3p
lit. ;:,
:":l#i[ffi ii,iltin::1ru:']:i,::li:1"::rl
rcccpL
rrnpl?rs,rtch malc dcpitrlarc oc

i,il:iiv:iii:lli:'",'lrT
li
lT"ii;i;lll*tl.lltilfl,:]i:i::ii*,'";!i
::l;:lr;ll
irlllllllru;t.lrllll,l';,::"'*lxl;};
lir1i:';:ttitit

l*t+xil:{i{T'l.il
ilx[$$,,l:i
*$il
;il""l'r

*lf*|,,'**,'r:1"'i;fil:lll;ir
i,",1i;iii't,ffi
ill

(sut conpantrcu olanpd

Frs .r,rJ al PaneadealinenureaunerlampiluorescentcclNice
..on on icA deac ea, ir put F( r os ) L- bal6t . C' co 0 d e n s a t o r p e n r t u m a n r e . l a c r o N l n i d e p u t e r c j
bl convcnlzotulp$rtualimcnurea
Unpiiecononice(d.Blru),c) motormonoiiLatoucoDdehsor

Pomindde la faptul ca reactantele

bobinelorfi condensatoarelor
depindde
frec\enlacurentuluialternativ,s-a gasit o cale ingenioasdde miniaturizaroa
aparaturiielectroniceSi electrotehnicer
utilizaracurent lui alternativde,,inaltd"
fiec\enld,in locul cufentuluiindustrialde 50 Hz (pornindinsAde la acesta)Cu
ajutorul u or convertizoarc
de mici dinensiuni,bazatepe dispozitivesemiconductoare(tranzistorietc.),curenlr.rl
industrialestetransfonnatin curentalternativ
cu frecveniade 30-60 kHz. Acest curntesteintrodusin transformatoarele
ca
alimenteaza
calculatoarele,
televizoareLe,
aparaielede suduri, etc. Astfel, masa
blocului de alimentare(in principal transfonnatorLrl
se
$i condensatoarele)
lnicAoreaza
foaftemult,intruoatvalorileinductanfelor
capacittrtilor
se
mic$oreazii
li
de sute(mii) de ori. Evident,sereduceconsiderabil
li consumulde materiale.
O lampdfluorescente
clasicdde 40W, impreundcu armdturade fixare $i
pentrumarirealui
dispozitivulde alimentare(bobinade balastti condensatorul
pestelkg $i arelu'rgimeade cca I m. Lampileeconomice
actuale,
oosq),centarcste
pe acelagipriDcipiu,la aceeasiputere,dar cu convertizor(30 kHz)
funcfionaDd
iDglobat,au di,nensiuniapropiatede ale unui bec cu incandescenld,
nu necesite
pentrurnonlare
ccx 100ts.
In figur:I3.33
a).b) sepot
illrnAluri
spcciald
ficd'rldrcsc
cu tot
comparaintre ele parteade alimentare
a ldmpiiclasicegi lampaecono'nicA,
cu convertizor.
Curntiialtenrativide inal6 frecveDld(peste30kHz) prezint[ un fenomen
doar
interesant,
Dumitefectpelicular.Un astfelde curentcirculaprin conductoare
pfinlr-opojghifl (tln slratsubtirede la suprafala
conductorului).
Stratulse subtriazb
pe nlisura ce se mbre0tefrecvenla.Acestfenomenestefolosit pentruincdlzira
pieselordh otel pentrucalirea(doar)Ia suprafatA.
Cu ajutorulcurenilor de inaka
frecventaestelncalzitdoarstratulsuperficialal piesei,careapoiesteracit bruscin
printrecar$i economiade energie
aDumitesolu(ii.Metodaarmai multeavantaje,
(nu trebuieincdlzitatoatdmasaotelului).De asemenea,
la frcventeinalte(lF) se
cu un
ridic, factorulde calitateal bobinelor,acoprindsennade cuprlla acestora
prin
superficial
Ag
care
doar
stratul
de
stratsublirede Ag. Curenliide lF circuli
136

prezinti o rezistentemai micd decatun shat echivalentde Cu (cuprul devine un

simplusuportli poatefi inlocuitcu altceva,spreexempluolel).
3.1.15.* Circuitul paralel
Consjderim
circuiruldin figuraJ.J4.in cafebobinaesleideala.in acesrca1
tensiuneaeste aceea$ipentautoat elementele,drept care o alegem ca fazor de
referinF. DeSi curentii l$i schimbAin permanenldsensurile,reprezentam
inteDsitellecu ajutoruls[gefilorpentrua ugurascriereaecuatiilorlui Kirchhoff
pentrucircuitulpa.ralelsunt
Fazodiintensitdlilor
reprezentafiin
figura3.35.

)
>L

-l l.

t*:

aig.J.JJ.Fuorii inlensitatilor
parall
pugi
dinoircuirul
ln acer{iorigine

ji& J.J4.Circrit RLC

paralelcu bobinl ideab

Desendm
diagrama
(teorema
fazoriaH
a curen{ilor
ln ideeainsumfuiiaoestom
I a lui Kirchhoffl,conform
reguliipoligonului:
(l) = (Id + 0L)+ 0c) (fie.3,36.)
Din dia$am!rezultace t | = |t| + Qc-I)z.
Inlocuindinlensiralile
Ip = U/R.IL = UXt Si
IL
Ia - U/Xa,obyinem:

IU

R)
I

+t---

U\

\x" X")

t1

-t- + -t- _-: ' \ ' I

R'1 \x.. xL )

(3.43)

fii& 3 J6. DiagramainiensitAllor

pentruun circuit paralel

ln care
(3.44)

| (
1) '
_ +toc - - |
@L)
x' \
reprezinta
impedanla
acestui
circuitparalel.
Defazajuldintre
intensitate
seafletot dintriunghiulhtonsiteflor:
$itensiune

137

'1

lll
-

It

x,
-1

L - *'

nL

(l 45i

RR
La fel ca qi in cazulcircuituluiserie,se pot construi:(fi9. 3.36,a) diagrama
(l/f) $i a admitantei(l/4, prin imptutirea
(1/R), a susceptanlelor
conductantei
laturilordiagamei2.36la {/, precum9i dia$amaputerilor(fig. 3.36,b.), in urrna
inmultiriicu U.

l/xc t/lrl_

Q=Qc Qr

b) l i i unS h
i u1pul eri l d
tentrucircunrl prralel

t,s -l J6 a) Tri!nehrulsusceptanlelor
cu adnntanla
rezultat.. la clrcunulpanlcL

O bs c r \ it ie

Susceptanlotreh ie calculald

1l

susceplLmla
infarmaliadespresensuldelbzajului.Conduclanla,
li aclnitunl \.
=
mLisoard
inO' S (siemen|.
acelea$i
condiliic^ la circuilulsefie:(1)$i
ln
$i ncestcazaparerezo'lanta'in
(L) se vor suprapu[e(A = 0) cA'ld{i= X/..Impedalrla
Ia rezonan{a
va avea9i ea
de
aceastzi
dati
valoarea
maxinliia
dar
R
\l
reprezenta
aceea$i
expresie:Zo- R,
jmpedanlei
minim2l).
DacI
tensiLrna
(ta circuilulserie,impedanla
de rezonaDtd
este
atunci la rezonanldiDtensitatea
U. care lllinenteazi circuitul, este coDstantA,
prin rezistorir esteaceea$i.
indifcrentde
cure0tuluitotalesteminifirtr.lntensitatea
fiecvenfei.
frecvenli,-4-scade,iar 1..senlrelte la cre;terea
circuituluiparalelse
avemI, = 1r, moliv pentrucarerezonanla
La rezonanla
nlai numeste
rezoDanta
curentrilor,
aceea$i
expresie(3.37)cu ceade la circuitul
va
FrecvenFde rezonanl?i
^vea
serie.Caracterul
circuituhi va fi inductivla frecventeInici $i capacitivla irecvenle
marilala defrecvenfaderezonanta.
ct intreputerisepistreazlrelafia(3.42).Accash
DiD figura2.36,b observtrm
rclaticramanevalabiltroentruoriceretea.

138

3.1.16,t'IlTolvar.tre-lclelordc c l
Rezol\drerrc\elelorJe c a \e reali'/edli
:,r ind de Ia {azorii tensiunilor ii rten:;l'lor. (cre trcbuic (orelali rrrtreci 1i ap'i
isumafi. Poatefi necesarirezolvareaseparai:
: unor po{itrni din reteaii apoi unirea(lipirea)
pe bazafazofilor comunr'
::a-eramelor

Si se giseasce i$pedanta fi defazajul

':nsiunii fali do intensitatopentru un. circuit
dc
,fC p".uf"L, legat in scrie ct un rezistor
-:zistenfn
Rr (fig 3 37 )
( oDslruirndiirtsrarrlelc
|erllnr cele-dou;
llgtrnlc ' Jo tr
adicri
retelei.
:.:r'uui ale
j

/.ig. Ll7 Circril Rl,C pdralel,lcgat

in se11e
cu !n rezlslor

( u ,)

0)

./.j? J.l / a DiagnnrscorcsPunTtoare

Itrilt,. carerebuic..lcgari"decca
a circuiluluPrralcl

La.

suntjili:.::::ifliili,llillii,li
decircuit
douiportiuni
d,cere
cont
riDand
rorim

ilt i"'"' ,r. ''i'riuli or"prrrrrrriuc -di:tsrrrrrir.':i'il;-i:

'::
".'i,"'"'

iJ'l ;";;'i;Lillll,i::
';l';::l,l'"";:il:'
,:"ill;;lll
tf :till,';).';
p:;'l:^:lt1l':i:';ll
iu'',i."'p'i'"n',
;,,i:i.,',,'i
:i"illilll',].,'lilllii,i,,

r '" nyltt:i:::i'iil'll
i i 's,,,,
;ill'ili::;,:ili:
;iul''','i
;l'lilll
,;'."l.llill
d<crcrc:
r i'rI''urr5r'r"1
t'i lrrJsor
.,Y;]il:"iJ;ii;t'i''"^;''i.."'ii"''"
'''

IJt UL r- UlcosQl,ti UrsnrQ., punand

," ( '

IRt U: = IZD cos(pt'

|R

1tzt,

./l

'l

,-!1

ais J..18DiaSrunainbnstlt'lol
ronti cu rlP
oircuiNluiParalcl.

I ull).

U
F,B J J, l)icgrrm3Fcnlruobtin(cl lur lrin
u1
rri
$
r(nsrunrl
or
L Umpunerco

l.l9

R,Z:

R! +)!+Z!

Dupi inlocuire,seobfinet,adici Z =
Putemlucra$i cu diagrama
suscoptantelor!figura 3.40.
Daci utilizim aceastevarianti,
trebuie sd finem cont cA la
legareadiagramelor
inhe ele se
respectl acelea$ireguli ca la
diagramele de tensiuni sau
intensitili.
DefazajLll se afl5 foarte
u$orl
Z ,, sin <p,,
x + zr cosgr

- 2 RZ'zRi+
^L+Z;
Zpcosap

RI

er|
Z

t,n

.i

S::*'1.,,"
?,

1.,&-l
Diasranu inpedantelor
Rr iiZr, pcnrru
'r0.
l ui Z
obl i nerea

In continuare
se inlocuiesc
reactanlele
li se afld
e\presiilein func!ie de pulsatie(frecven(a).
Din
penlrutgo seobsenece aezonanta
expresia
seoblinetot
in condiliilede mai sus:XL = Xc. Exemplulurmrtor rk J l/. Cifcritpurulel
demonstreazica aceasdconditienu esteintotdeauna
l-Creal
\alabile.

R, estelegataln paralolcu un
O bobinareale,cu inductanta
L Si rezistenta
condensator
de capacitate
C. Si se afle impedanta
circuituluiIa o frecvenld
oarecare,
frecvenla
derezonanlh
impedanla
lui
Ia
rezonan[6.
$i
(Uc)

(un)
,.,g. 3 l?. Diagram! fazorialii
pcntlubobharcah

140

(18)

/rrs.J.lJ. DiagldmafizoLialiabobineireale(UR,UL.U,
IB),lacafes-aalalal,lnmportcu U. diagmnra
(lc.U)
condcnsato!u1ui

-t|

I
PeDtrucircuituldin figura 3-41.desendmdiagmmaintensjtililorI, Ic si IB.
::-rura3.43.Aceastidiagramarezultatedil] legareadiagrameipentruun cifcuitLR
(figrtra 3.13),
=rie (bobinareal6 figura 3.42) cu diagramaunui condensator
:irmentatela aceea$itensiune.in locul diagramei3.43. folosim diagrama3 44.

de la teoremalui PitagorageneralizaHin triunghiul { l

ll

\.4'z'i)'
XL

vz(D

;; ei.r'x"
11 2

1/ZB(IB')
-SIn (' ,

'

zi x,' x,.z|

-+-

tis 3 41.Di^EtamaimpcdanlciZ!tia
pcnlruiig. I 41. 3.42
admitantelor

= X1./Zi, iarZ" =
I inandcontce (fig. 3.43)sird'<ps

n ' + Xi
(3.46)

de
PentruaflareaffecveDtei
rezonanlatrebuie sd utilizam
:onditia ca tnsiuncagi intensitateasi fie ln fazi. Pe diagrarra3,44,aceaslava insemna
:A Zts, adicl (tt, qi 1lZ, adice
r0, se vor suprapuneagacun
sevedeirrfigura3.45.
Din asemhnarea

.rr/&(rc)

vxc'
R

t/zBvB)

circuiluluiLCrcalla fczonanll:
/: J.lJ. Diagranrn
(l) ti(U) suntslprapusc

(R,X,.,Zn19i1-L,I,
r.imghiufilor

x,

ot1in"*,
Z"
,f I

x.

2,.

I
2,,

X,,

sartZir = X txt '

condiliesi ceade la circuifelesimple
Observdm
totaladiferenfadintreaceasta
(&-_tr.). Rezultatu conttntare:R"+1aLI'=ygti
1R,

rc-v

(i. 1 7 )

sADuaibe
Obserrafie.I-a circuitulparalel/C real,esleposibilca rezonanta
prea
(eventual
mare
aceasta)
este
inseriata
cu
bobinei
loc-dacarezistenta
la rezonanlh
seva obtineinlocuind@,",in (2.46) Obtinem:
Impodanta

z =L = n-!- = nol.
RC

(3 . 4 8 t

R'C

.t7
(o nouasemnifiLalic)
decalit.rlc
unde r.t = ' .lje.te faclorul
''
R \ta
Abordareafazorialaa circuitelordo curentalternativestemai intuitivadecel
ccaanalitici.dar si ea esledificil de utilizatin circuitelemai conplicate,tocmai
grafice(geometrice)Mult mai rapidtresteo alta
datoritAutilizirii elenrentelor
vectorilorfu planul
melodade rezolvarebazatA,printrealtele,pe reprezentarea
numerelorcomplexe.La rezolvareacircuitelorde c.a, cu ajutorul numerelor
complexese folosescaceiaqialgoritmica $' in cazulcircuitelorde c c , insi acest
defa1d.
formalisndepile$tenivclulmanualului
3,1.17.Citcv:r rcguli dt ptotcclic,lcgatedc utilizitrcr
itDrrttelor clcctricc?lliment{tcin ( a
Utilizarea energiei electrice(mai ales de la releaua publictr) |lecesita
de protecfie(atata persoanei
calorvaregulielementare
cunoa$terea
Si respectarea
propriicdlIi a celofdinjur.saua bunurilor).
l. Daci un aparat functioneazi anormal (vibratii putemice,zgonol
slrspecl.lncllzire excesivAe1c.)se impunc oprirea imediattra acestuiafolosind
iar apoi decuplareade la refea,priD scoaterea
intrerupitorul corespunztrtor,
gtecherutui
din prizi (acoloundeexista).Tragefi d $techer,nu de cablul de
iar dactraceslaieseou gre tate,lineli prizacu ,nanaNu
alimcntarcal aparatului,
aflatein funcliunel
scoalefidi'r priz?laparate
()lechcr$ucoi
2. Dacaaparatulesleprcvdrutcu lcgdluridc impiimantarc
la pdmdntlD cnzrlli'r care
crrtegiilura
folosilipe Lalposibildoarprilc prevaTutc
releauanu esteprevazuhcu astfelde pfize, evitali folosireaacestorap.arate
-in
din ptunant,betonsaucu liioleum aplicatpe beton ln astfel
lncapericu pardoseala
llc aparrlclor'
cu parlilemetalice
dc incinleevilaticorlactul
elel(bri. subsoluri)
nu lolosiliaparare
J. in incapcricu umidilale
e\ce<iva
situalii
relea
ln
asenreneA
de
la
porlabilei
direcl
alimenrate
(ir)clusiv
limpi
lrice
deseparalie
urrorIransfonnatoare
utilizarea
esteobligfllorie
' ,[. Nu iDtraliin coDtact
sinuhancu ptr4imetaliceale aparatului
$i alteapatate
pericol
de
electrocutare!
gaze,
etc.
Existtr
apli
de
incdlzire,
metalice,instalalii
Aceste precaulii surt necesareintrucat releauanu este izolati de pimant
('intotdeauna
al rcleleilegatla pdment)
existAun conductordealimentare
chiaroprite,dacasuntcuplatela refefl
aparatelor,
5. Nu deschideti
carcasele
ln timpulfunc{ioniriiaparatelor.
defecliunilor
6. Nu incercatri
remedierea

t42

firzibili a retelei,inlocuire3
i. Dace,dintr-unmotivoarecare,
s-aarssigrtranta
Eesleia trebuie licuti abia dupA remediereadefectiunii (daca nu s-a ari
:..idental),cu unade acelaiicatibru(intensitate).
sau improvizate,pot genera
8. Nu folosili siguranlesupradimensionate,
:.cidente9i incendii.
9. Dace un aparatse opro$teinopinat,nu incorcafisi ,,il convingeti"se
brutalc,sauin pozitiineadocvate.
:almeascA
din noucu Dretode
10. Citirea atenti a instructiunilorde folosirea aparatelorachiziljonatene
Nate scutidemultcsurprizenepllcute.
(motoare,monitoare,
ll. Uneleaparateproduccampurinagneticealternative
Evitati
sA lAsati casete,
pot
inregistrariie
magnetjce.
::levizoare)ce
deteriora
flparate,
sauin imediatalor apropiere.
:ischeto,carduripeaceste
aparateleelectricede mare
12. Nu hsati sA functionezenesupraveghcate
electriceetc).
ruterc(plite,cuptoare$i radiatoare

probleme
Problcnrele
de maijos suntproblemecu cerintemultipl(cascade),
date.
lifefite careDolDesc
de la aceleasi
cirdctcrislici:
(D Un aircuitscricare.la ffec\enlr\ - 100H/. rrrmitoarclc
R = m O.X/= l 0 O r i .{ =20O{n'= l0).
Lh Desenati
diaerama
fazorialia circuitului.
12) Calculnti
irn;edantc
circuitrrlrri. (z= l4.lo'
fur,l
are
intensiiatca
in raportcrrren.iuncal to - r'4|
C.
,Q
( 1 . 4 Afl ati , $iC (L= r6mH,c=E opF)
(c= l5!tF)
1.5. Ce capacitalc
echivalentiarecircuitul?
al circuihlui. (ar= J2 )
1.6. Calculali
factorut
decalitate
pentruca cifcuitul
condensatorului
l-7. Cum trebuiemodificatAcapacitatea
(c'=c/2)
sainlrein rezoDanlA?
cr
fari rniez)perrlrrl
lungirnce
bobincirsolenoid
1.8. CumlrebuieInodillcrlb
(l - tE)
circuirLrl
:i4i|lrrcrnrczonar)ta?
{1 lbtqNrsl. Dohliilefiird celedirrrnanual)
faF de ceainitiala?(.1,//=J2)
la rezonanta,
1.9. De ceteori cre$teinlensitatea
fafa de cea initiala
Llo. De cAteor; crcsteputereadisipatala rezonantra,
(P"tP=z\
caracteristici:
A.,Un circuit serieare, la frecverlau - 100 llz, urmatoarele
n = I0 O, & = ) 0 Cl qi)f1.= 20 O. Circuitulestealimentatcu o tensiunealternativd
aviDdlrecvenlaDr= 200 Llz(n'= l0).
q-i. Calculatri
noilevaloripentrun, Ir $iX.:.(R= l0o; xLr= 20o;Xd = l0o)
fazorialda circuitului.
?r. Desenatidiagrama
inpedanla
circuitului. (zFl4,lo)
Calculali
93.
01. Cc fazAareirtensitateainraportcu tensiunea? (q=-ntt)
2.5. Ce iDductanta
echivalentiarecircuitul?(L,= ?,8mlp
2.6. Calcutatifactoruldecalitateal circuitului.(Qr = J2 )
pentr$ca cjrcuituls,
condensatofului
2.7. Cumtrcbuiemodificaticap^citatca
intreitl rezonanti?(c'= c/2).

143

2.8. Cumtrebuiemodificatelungimeabobinei(solenoidldri micz)pentruca

circuitlrl si intre in rezonanfi?(, = $op,N'S/i,notaliilefiind cele din nanual)
(y = 12)

la rezonaDti,
fatndeceaintialn?(t,,/t= rD)
2.9. De cateoricre$teintensitatea
nominale:a.I= 220 V,
Un
aparat
eloctric
are
urmdtoarele
cafacteristici
"1.
=
D = 50 Hz,P= 1,1kW,cosq 0,8induc t iv .
(s=1375YA)
3.l. Carcestcputercaaparentd
a acestuiaparat?
vir)
3.2. Careesteputereareactivi? (Q=825
(I=6,2s
3.3. Ce intensitate
nominaliarecurentulprin aparat?
A)
o)
J.4. Catesteimpedanta
aparatului?(z=1s,2
o)
3.5. Ce rczistenFarcaparaiul?(R=28,r6
legatin sericcu aparatul
3.6. Ce capacitate
trebuiesi aibd un condensator
pentrua scobfineun factorde putcrcosq'=l? (c=rs0FF)
serie?(IiF7!8IA)
3.7. Ce intcnsitatc
va stribatcaparatulla rezonaDta
(P0=1,7kw)
3.8. Ceputereva consuma
aparalul
la rczonarla
serie?
*Pentru
pierderile
pe
3.9.
a se mictom
de encrgic liDiade alimentare
este
necesarimirirea f'actoruluide putereprin introducerea
uDuicoDdeDsator.
De ce
condeDsatorul
trebuielegatr'nparalelclr consumatonrl
$i Duin scric?
pusin paralelpcntrua
3.10.+Cecapacitate
trebuiesi aibdun condensator
aducefactorulde putefela valoarea1?(v. problenarozolvata7) (c =s3,sfF)
.1. Se consider,circuitulde maijos, in carerol-= l/oc = R. la frecventade
alimentare.
4.1. Dcsenatidiagra,nalazorialdcorespunzdtoare
circuitului.
4.2. Cc rozistcnfd
arecircuitul?(Re= 2 R)
4.3. Careestereactanla
sa?(xc= 0.5R)
= nfi izl
4.4. Calculati
irrpedanla
circuitului.lz
-l
"-r-i---l
(cose=
4.5. Catestc{acloruldeputere?
4/ fi)
4 6. De cale oi trebuie Dic$ora1ilfecvenla de alimentarepentru ca circuitul
sa intre r'nrezorranli?(D0= D16/2)
4.7. Ce condensator
ar lrcbui lcSatin seriecu cir'cuilulpentN a se oblinc
(cl = 2c)
rezonanla
la iiecvenladc alimentare?
5. In diagrama fazoriale aldturalatoale scgmenteleau flceea$ilunginrc, iaf
intensitatea
sunt90osau45o).
curentuluieste1= 2A (unghiurile

5.1. Aflalitensiunea
dealinenlarc
a
pecalegrafici.(u = l18v)
cifcuilului
5.2. Desenalicircuitulcorespunzilor
diagramei
5.3. Afl.fi rezistenta
circuitului.(R=74o)
5.4. Ce reactaDte
arecircuitul?(x =-l2o)
(fiunghi) la accea$i
scar?i.
5.5. Desenatio diagrama
simplificatA
5.6. Calculatiimpcdanlacircuituluifi comparafi-ocu cea gasiti grafic pe
diagrama
simplificati.

r44

5.7. Pentrua se obtinerezonanta,ftecventatrebuiemarftasaumicgomta?

6. in diagrama fazoriab al5turatl toate
au aceea$ilungime.iar lensiunea
sgmenrele
esteU: 60V (unghiu le sunt90osau45o).
6.1. Aflati intensitateacurentuluipe calegraficd.
diagramei.
6.2. Desena!circuituloorespunzator
circuitului.(R=4,4o)
6.3. Aflati rezistenta
6.4. Ce reactanteare ctucuitul?(x = 0o)
(hiunghi)la aceea$i
sca.rd.
sirnplificate
6.5. Desenatio diagramd
gtuit5 grafic pe
cu
cea
comparati-o
impedanfa
circuitului
6.6. Calculati
$i
diagrama
simplificate.
ftecvenlatrebuiemeriti saumic$orati?
6.7. Pentrua seobtinerezonanta,
figurhsdamteoacel punctat?
6.8, Esteposibiloaun fazorul16din aceasta

145

3.2.OSCILATII ELECTROMAGNETICE
3.2.1. Descircareacondensatorului
Dupe cum am vazut in Paragraful
printr-un
se descarce
3.1.4.,condensatorul
(exponen_
monotona
lege
dupd
o
rezistor
tinzendcetre0 cu o viteza
fab), tensiunea
Dacd
rezistorului.
ce depindede rezisten(a
insh condensatoru! se descarca Pe o
bobine, bnsiunea la bomele condensatorului (9i intensitateacurentului) capltd
un caracter oscilant. Penau a studia

vizualizateapeosciloscop6--.

i"a346
(K)
'"onformflicurij
t""'*'"
,n .^p",i'"nr
":J"Tlff#lHia 'ezi'Lor
-3.46
pnn
C (l00uF) se incarct
Condensatorul

difren1ade comporkment, se rcalizeazl

Kl Dupe lnchiderealui K2,

inchidereapentru scurt timp a intrerupatorului
tensiuniicondensatorullli
variatia
(sincronizare
inteme)va reprezenta
osciloscopui
la desclrcareasa p n rezistorul R. Figura 3.47 ilusteazi deso6rcarea
difrite(2 9i 10 kO), Daca,dupa.incdrcarea
prin d;ua rezistenle
condensatorului
totaldiferit,asaoum
seva desfEsura
K3
descercalea
inchide
vom
condensatorului,
cu
iniez
complet)ln circtlitul
(2x500
spire
bobineiL
se vedein fig 3.48.Prezenta
oscilalii
ale tnsiuDii(9i
unor
aparitia
duce
Ia
al cofdensatolului
de de3cnrcare

Cu
a cirouitului'
eloctricd
derezistenfa
Acesteoscilatiisuntamortizate
intersitatii).

apeodicia
I'r:93.47.Descnrcarca
condensatorului

o bobina
condcnsaloruluipe
/rig.J.18.DescArcatea
b) putrnicamorlizati
a) slabamodizatA;

R estemai mare,cu atetoscilatiilese stingmai repede(fig 3 48, b)

catrezistenta
avemd a facecu un
Dupi modulln carese comportatensiunea$i intnsitatea
Rolul lementului
(mecanic)
anortizat
armonic
arraloeelectrioal osoilatoruiui
ine(ial
pria
elementului
rolul
ce
bobina
in timp
elastiJrevinecondensatorului,
in
intensitefi
tensiunii
ale
Fi
Rezistorulreprezintefrecirile viscoase,OsciLaliile
jar
circuil
este
numit
circuitul
acestcircuitse numescoscilaliieleclromagnetice.
opt sladii ale unei oscilalii
oscilant.in figura 1.49. sunt reprezentate
complete(pierderiledeenergiesuntneglijate)'
electt6magnetice
1.46

ffi
Inilial coDdensalorule$e incarcat
je tensiunea ma\inld (a)' 1r'ltenslmrea
crrrentuluicste 0 (datoriti autoinducllor'
lntensitateanLi poate atinge in acest
momcrt valoareamaxinA)- lntensitatea
crc$te treptat (b), iar tensiunea se
rnicsofcazl prin plecareasarcrnllof oe
pe condeDsatol.Cend toxti sarcna a
Dlccat pe circuit (rF0)' lrtensrtatel
atinge valoatea n1axinA (c) .ln
itutolndlrcller'
continuare. datolit:l
sens(cu loate
acelali
cLrren$lcjrcoli ir
0)
$i InocPe
cii tcnsiunea cste
feinc:lrcarea condeDsatorulul cu o
I'iN J
0oloriratein\ersati faF dc cea iiitiale
sarcrnir
cc se acunrulcazd
icl).PemasLrra
tulur se
curc
intensilatea
Dc arllrituri,
rlevcnird nulh atulcr c;tr'rd
iricplcazii,
(e) Din
cnnicI,"at,rLuts-a (rc)iicircat cornPlel
In sclls
dal
repcl:r'
se
rccsl momont l'cnomcnelc
rtt
tttctttrcrt
.'rrrrrr tlr'.trt prrr'' l.'
'tltrc:t
t'LnrielIlirr lrgrrfr l:0 ih'rfLr/r
rriri.rl:r.
varlirlia in ti p a lcnsitrrriili intcrrs('lrr
.rrrcntului Drin 0ircuil Cor(ttlt'trn c'r lnlrc
.\r( rrrrd(lJ/Ji 'lt.' . . ."''
rrrcrrr1i rcrr.irrrre
rlt
rlrirrrh'rl ( rrcrui( rlrrtrr(h 'hrrr'r I
',r*rrr'.r
(Dcsprc accslc sclri[lblni cncfgo
cr,,"r.lcrrsator'
licc s a nrcntidralirr par gmlirl3 1 5 )

-1-1 ;)

i [rriiti, j

ir ii

r, I).sliiiuir.!

u n c ro s t 'l o l i '

/i! IJl, O\.i]lliiLtldsl!rri ir

i r n . r r i L i 'l i is u i l l l c l r n l c t r r t r r l

, ! !:r] L I

irillrrllT;:lilffi"r'l
iff
l:J*iiiili,r-'.:1.11Iil'f
;,:ti*:J:i]']:i#,
;t[iifu',

:*':.**:
iririlr1i
tl-lr{r,
.'r:[lil:i*^;:i';ril1rr1
ilitl'*til"i#lli:.,rffi
li'll:li"'
l;:::

l*,iii:i*,.,*\:::,,:i,:;i]:'l;",1,:':i;JlJ,li"iillili
li''ill:''
:"'':,'xl'i"lll'ill
ll*hi:,uill*.t"lt'fxii;.":llll::l

contiDuaref-enomenelese repeta.in sens

contrar (f.g,h), peni la revenireain starea
initiald.
Evident. in locul oscilatoruiuide mai
sus putem coDsidefa orice alt sistem
mecanic capabil si efectuezc oscilatii
aanonice(sistenul si prezinteun olcment
elasticsau cvasielastic
$i unul ine4ial),
insi acesta modelenzii cel mai evideDt
fenomeneleelectromagnetice
din circLritul
oscilant.Mai mult, dacd am inlocui partca
curbati a tubului cu o bucl; avend l11ai
nrulte spire. aseminarcaar fi $i de aspcct,
nu doar de compotament-Buclelejoaci
rolul bobiDeiiar bmtelevefiicalepc oel nl
Dupi cum se obseflat, cele doui
proccse(mecanicti electrornagnctic)
c ori ccal cun.i col ome
au l l a J.J/ Osci l al i i lanl
dc lic|nl
dcscrieri ascminiloare practic identice.
ln fbDcl,ecuatiilece descriumi$carea
afrnonicdqi oscilatiileelectroDlagnelicc
sunl
identicc.Maijos estcprczeDtat
un tabeldc corespoDdeDfe
intrc m:rrimilcclcctrice
din ctre va rezultacaracterul
identical accstorecuatii.
ii cclemeoanicc,
Sin-

D rfi nl i c

D cl i ni l i c

Av/ t=v'(t)=x (r)

k

Ai/ar

(r)
Ai/Ar..i'(L),q

l(

-ld (r)
l l = o/C
l: . ' r ) \ , l

t. t\rl

I)entruoscilatorul
afnroic ccualialegiia doLra
a lui NcvrlN estc.F - na,
rrndc^/:=.t,r, i^t o-r) (t)=\ tt)
lnlocuind,
obtinerr:
mx (t)

k x(t) saJ(a)-t{./ r)
x

(t):-(.lt.!(t).

(1.4e)

Pentru
circuitul
oscilant
idcal,dinleorema
a Il a a lui Kirchhoffobtineml
=
q/C,
e
undc e - Li'(t): Lq"(t),

l4 B

adicl

l^ qrrt
OJo)
C'
(3.51)
q"(t)-a'q(t).
sau
(350>
iar
din
(1.51)
identice,
sunt
Dupd cum se vede,ecuatiile(3a9) $i
(3.51)rezultapulsatiaProPrie:
1
- Lq"Ut'

o=17 ='o

(analogcu

17

(3.s2)

propriea oscilatiilorelectromagnehce:
sauperioada

T =2nJLC
(analogou

r=2,8).

(3.53)

a
Pulsaliapropri a circuituluiosoilantcoinoidecu pulsaliade tezonanly'
impuD6nd
3e
obline
circuituluiLi, oblinuu anterior(o rez) Aceeasiformutd
(pulenle
condiiiaca energiareactiveinductivase fie egalacu cea capacitivE
reactivesefie egale):

lxt = lxc => G.52t.

(3-50)'
(3 49) qi electromagnetic
ectialiilormecanice
Pornindde la identitatea
prin analogiecu cele de la
Dutemscrie ecuatiileoscilafiilorelectromagnetice
oscilatiilemecanicel

q=8,sin((iat+d sau,=U,sin(oot+9) (3.s3)

eohivalentulelongatiei

- alvitezei

i= @aQmsin(@l+q) =Ihaos(ttat+9.)

rcal,ln
La un oircuitosoilanl
care rezistenlaelectrioadisipa
oscilaliileIti mictoreazd
energia,
duPao lege
treptatamplitudinea,
expoflontial[.Amortizareaore$te
dardepinde
eleotricd,
curezistenta
ln
oircuitului.
9i de inductanla
(7)
am
obtinut
problema
rezolvat[
(3 47), din
pulsaliade rezonanie
nu ora
catodeculgeac[ rezonanfa
posibil[ (conditiaera
totdeauna
e"urn putemjustifica
l-'4).
LCT

(3.54)

Fi8. 3 52. Oscilalii amodizate

acestfaDt.Dacdrezistorulconsuintr-unti'np nai scun decdto semiperioada

l;tti^h; ;"ndensatorului
;;";;'"i;

idealA,bobinanu mai are ce ac mulapentruinitiereaurmdtoareisemiperioade

$i,
in consecinfd,
oscilafiase stingeinajntede a se naqte.Pentruca intr-un circuit
R'. udi"e
oscilantsApoati apAreaoscilatii,condiliaestemai restrictivA: I
,
LC ' 4I:
pulsafiaproprie
rezonang)trebuiesi fie mai marcdecetsemilargimea
de
+:(de
bandn3.

(Acestlucru inseamni,evident,ca lmita inferioarda benzii 1/1 n!

poate fi negativi). Cbcuitul oscilant nu .face altceva decdt cd selecteazA:Ji

la|orizeazd eNoluliaacelor perturbalii electricesau mlgnelice a cdror Jreoenld
esleapropiald sau egaldcu|iecvenfaproprie (intrii in rezonat44.
Osc;latiileelectromagnetice
se pot inilia doardacarezistentacircuituluieste
din figum 3.52ilustreazd
mai njcd decato valoarecritica4 =uJ!. Oscilogtamole
in cazul unei amoft;zarimoderate
diferenlad;nhe oscilaliileelectromagnetice,
(R = 0,3R.)$i al uneiapulernice(R = 0,95R.).Din aceastifigurdmai constatem
cA
perioadacircuitului real este influenfata$i de rezistentasa electricd:pana la
momentultt osoilatiaslab amortizatdparcurgetrei sferturide ciclu (descircare,
rcj"ncircare
in timp ce in oscilatiasubcriticeesteparcursdoar
Sidin noudescarcare)
un sfed(condensalorul
apucedoarsl sedescarce).

La borneleunei bobine cu induclanta, se cupleazdun coDdensator

de
capacitateC, ircercat cu tensiuneaU,,. a) Calculati amplitudineaintensitei
cd in circuit se inhoduceo
curentuluiprin acestcircuit oscilant.b) ConsidereDd
rezistenti/?,evalualienergiadisipatdqivarioliarelativaa energieilntr-operioada.
Rezolvare
a) Pornimde la conservarea
energiei

w,-w,=, 9!i=4-

9
1,,,=u,,,
L

sau
L'=U"/Xo'
(v, problema
undelroestereactanla
2).
caracteristica
b) Rezolvarea
exactaa problemeipierderilorln circuituloscilantdepilette
limiteleacestuimanual,darln cazulln careR<<Xosepoateevaluadestulde precis
pierdereasuficientde
calduradegajatdpe parcursulunei perioade.Considerand
mica, intensitatea efectivi va fi practic constantA lntr-o perioadA
I

la

= U-,/j;.;ar caldumd e g a jaQd= -L W= Rjrt a f i:

r pr im a r/ :
- -:i
J)
\2L

150

i i!--r''t

1t

IJ

a,

t'

,)\

('t lr aiLcna(tr)
/ts -iJS lrccercade la cir(rixrl osciknrLlrrchis
liniilcelcctticccontift$ celcDr4rc1'ce
h;L1x slir rcDrczenttnc
l c b ri cconsl l oarl n scrLr1:l l 0)
l :1 ,a l L N c i (lti
l^
iu- r ' . i" ' " " " r rO
'"*r
" tt

.,

,\r'r /li - 2rJ/; ., -l

r.

^fh

I
tt
.tt1
inilial'r' ntri =
iactorii: = I/o- cncrgia
amgrupat
relatie
ir aceastd
0;
f
obtincm piederca dc cllcrgic pc
- i'rversul faclol.Llluide calilate i'r folul acesta
W,,
ilrlf_o
$i picrdcrca felativi dc encf8ic
parcursul unei FerioarJc.NV = -2n!\

2n
^11/
lla
Qt
drrr
astfolSio altil scmnilicalica factoruluidc calihtc,cc dccufgc
Doscoperinr
irlr-()
crr picrdcrearcl tivd dc oncfgic
ullima rehlie: el cste invcrsproporlrLlnal
perioad[.
3'2 3' Circuitul ostilrnt dcschis
idc'rlcestcnumitcifcrril
din bobini$; conclensrtor
alcatuit
Cirouituloscilant
in irrl<fionrl
''rr: ' : nr "
,*f ir. -i',cfri- il, -cnsrrlcri cnergiee'tc (oncenlrirla
rlcrrortlr ' r
i" ini'"-uf hobineircorr'idcral;
.*
"'""'","
(suntncelijatecanpu'ile de.dispetsie)D'r'1
''"rfi-,-0u"r:ffii;;;;"-;;i";;;;f;;"densatorului
s-afdesli!uraun1jn:i
f" a*uici, intrun astleldecircuitoscilatiile
".lp.i.titi"t
nclimilat.

pcrioadi:

E\isr, insa gi circuiteideale(firn rezisteDfe)

:n care oscilaliile se amortizeazA:circuitele
de..hise.
Ce inseamnAu circuit deschis?Culn se
..dr*hidc"un circuir'lCe \e inrampld
cu energid
inir-un astfeldecircuit?
Ltnuicitcuiro.cilanrIn.e rnnA
,,De,chiderea"
modificareageomelrieiacestuiain ata fei, incat
z'
a>'. , /1,
cen1prile, nagnetic$i electricsAfie dispersate
in , Jan
^
kl 13/. t *,tlJaau"//...,
spatiu.Dispersarea
apareatunci cand bobinase Nascuth I 83I anul in carelarada,:
,
lifge$te fi se scurteazl dianetrul sALldevine :descop.rea lceilc
inducliel:
comparabil
cu lungimeainfrgurdrii(saumai mare)r :clectronragnctice,Maxwell !i-ri
:dedicat scurLa, dar prodiSioasal
iar distan(a dintre arnrdtluile condensatorului
unor srudii ihndanrentald
cre$te, devenind comparabili cu dimensiunile!carie|ildin elcclrodinamica.
optici, flzicii
aceston (sau mai nare). Mirirea rapoftuluid/l :slllislicd, Lui li daror:ln b:vele
pentrubobini Sicondensator
trebuierealizatd
astfel lcorcticcale lransmiteriila dislanli
lncilt si nu se nodificc jnductanla$i capacitalea:a irtbrmatiilor prin irLehrediull
(lrecvenfapropriesdrdrnanineschinlbati).
!9inn1$.fisir9n9,sr:r,"119,
.......i
ill figLrra 3.53 sunt feprezentatecatcva stadii ate ,,deschiclerii"unui circuit
oscilanl. DcschidereacArnpurilorin spatiu conduca la aparilia unei noi entitili,
deosebit de inrpoffantc: campul electromrgnetic. Aced camp nu reprezinll o
sinplA superpozilie
a unui campelectriccu uDulmagnelic.El csteun sislemfizic
cu proprietiti tot^l diferite de ale celor doui colnponenlealc sale.

3.3. (]AMPU1, I LIi]C]'IITOM

AG NI!'I'IC
Dtpi clrm s-a explicatin clasaa X-a, la capitolulde induciieclcctromagDelicA,t-o.m.de inductieapareatuncicandare loc o variaticde flux nragDetic.
indifcrcntdacl c;fc itul estelDchissaudeschis
si irdiierentde cnuzavAfiatiei
llux lui. Mri |nult, dac.i inducliamagneticaB tufe(i o r.tridlie, alunci in jurul
Iiniilol dc c/inp rnagnetic
(ca $i cun ar existao
aporcun c4np electrlcde incluctie
spiri). AccstcAmp,spfedeosebire
docel
cleclfostalic,
arc liniilcde ciimpirrchise,
in interiorul lor ailandu-scliniilc
canrpuluinragnelicgcDerator.
Tot in clasaa X-a a lbst descrisi
pfoduccrc'loempuluimagnetiode cltre
cureDtulelectricstafionar.Acest cemp
rre Iiniilo iDchisein juru! cureDlului
elcclfic generator.Maxwell a ar6tat,in
sccolulal XIX-lea,ci un campmagnetic
poatefi produsDu numaido curentulde /.a J.J4.Producrea
cinrpnlui
si propaS&ca
e'ecronagner'c
conducficoni$careaordona6 a unor
sarcini elect ce). El a descoperitcA,

t 52

\ariabil in tinp lPn' Pozi Ln antp rtJs'k .. '! '

in \ id, l], , ,irry , t .ti
-hiaf >i
q' e' t cureni J ' .L fi r;z onf lr c 5pec li\ i l i l e ' frl i u a f(l rc u l a tl n c u re n l c l e cl rl '

a i:'1
(Existentacurentuluide deplasare
,"""'"iia" U"i*"ff *renide deplasarejovediti exDerimental).
Constat.mci apareun fenomenlba(e inleresant:
un campelectric(in general
(in timp)gencreaza
*agn"tlc
i. Un
"ariabil
"amp
magnelic
cirmpul
!eneraror'
rariabil;,
aleciiui lirriiincorriurri
{rrrgcrreral
uncrmn rrragrrellc
I
irnpl
!
I
in
ariabil
dcner<d7'
2. Un cAmpcleclri"
elccr"r(
liniilor\rle ctirrrptrl
in inreriorrrl
carc ir rrindultau irrclridc
rariabily.
"
electricdsauInagneticinu rimane tocalizati
oricepcrturbatie
in cons"cinqa,
prin intcrnediulacestordoui campurice sc
gu
,1inup-ape in aproape,
""_p,wuga,
*1"t:ilTiH;
tftuit dintr-un camp magnetic$i urul electric'vxriabile
in (imp. care sc Perrcrearireciprocse
n
ntmestecdmpllcdron dg,tdti. Ccledoui
ll

:1,1!i'1"][ff;iT:.;]ii?'::'.:"J::
l]|rl lil
ffi
lil lll
,ca/i
lll

Ph'tlttlfltct/ unri I'"ttuthttlii Plt'ctm'

lrl

l+l

,,n,put,i ffi Hl ql H
,,.r;;;i.;*';;;,-;;":,,,",ri,r
o nlitlc'tro,4c,tromngn,'ti,rctrrczitttli
ntogntti.'i.

H
t

,-m

.lf

H
FI
ll

j-illl ! 1il,om
,n,n,"ill''1i,"1,"'1",."i;::
"u
clectric r'0. Accaslt prodlrcc o cre$lcre

ri dc(i ir ir,ductier inrcn(iririicurcrrLrl,ri

lll
Ll
Fl
a corrducv(,
irrirrrcdixri irratrLc
rnrar,'ricc
til
ll
lil
Cirrll\rl InxEncri(crcsc;l'r
loflrlu; (
n
U
l-l
'. cirnpcle.triclhr vrnahilcare
l!
un
ucncrca/n
lJl aft
clccrric
cirrnPul
lirriilercvi.l.rrr.
i irrcouiur:r
lil
La
condlrcloD
de
indepirtat
mai
cste
""
/lc JJ'r Dosllurrrcllscilrticilibo'
ri"a"i .4", cd'mpulclccrric voriabil sc
i n c , ,r r i urlc,
ir cur rn Iroucanrl Inagrrclrc
vcrirbil(ii mfliirJcpitlrr).circ gencrclT'
(a) elc Secreeazitsrtel un adevlrat"lanl" spatio-tlnpof0l'
un irou
irrlcrrsililiil\iJcnr
"t""r,i"
"dntp
ti-*)^,rn, trrntrnilrrrdirrlonnalirdc'prcLrc-rcrca
cJ
poale
ll consrdcrsrir
")rl.l
lanl
dcc'tui
calrrnrgrretici
-:r
oricrrcreri[; electricA
""t'1i.,r"'

vi rp'r!
rirnprrrrlortlrsfcrsJlL
unrri(irctriroicilanrd('cli' din rrrrzrr

A*'lj': T:rlll"i;::iil"il:11:l:ir,i;:;;:,i.::'{.i.;
ercc,romrsne,ic
ci,nr.,,r
prln ll
va transferamediuluiincoDjuretor
lit*"
"titf"ti;i"
rezistenli.

nu irr!'
in circuitlit deschisvor Il amortizate'ch;ar dac:iacesla

3.3.1Undeleelectrornagnrtice
Dupi curnarr mentionatmai sus,oscilatiilc
eieclromagnetice
dintr-un circuit deschrsse
propage in spatiu sub fbrmi de unde
clcctromagnctice,
ProdLrccrea
aceslorunde se
fealizcazicu eficicnlI nraxinrlin cazulin carc
circuitul se rezumar
Ia un simplu fir conduclor,

inlocuit condcrsatorlrlSi bobina(elemcntcconccrtrato)cu fire conductoare.tJD fir

conductor prezintd simultan capaoilate li inductanti proprie. astf'el ci. spre
exenplu. atunci cand am inlocuit ar|nAtufilecondens.rtorului
cu celc (loud firc. am
introdus in circuit ti induclantacorcspunzatoareaceslora.Acelali lucru riim:ine
valabil 5i iD cazul bobiDci, rclaliv la capacitalca propric introdusi dc firul ce I

inlocujt-o. Rezulti ci pe lurrgirnea

firuluisuntdistr;buite
in Drodunifofln
qi dcci,
atatcapacitatoa
catSi iDdLrctanla
in lLrnctic
dc lungi,nc.
anlena
trebuiesi
propriedeoscilalie.
aibi o frecvenlar
Cun se desfi$oarioscilatiilenr
aDtenii?
Foarlcascminator
cu oscilaliile
din
tubul manornclric
din ligurn3.52,nc
imaginlm ci printr-o nrctod:roarccarc
(iDduclie
puncDr
electromagneticar)
eleclronii diDanlenl in nriicareordonalar.
iD
(tlB.
(Tcnsi
sus,
2.55, a).
nca l^rraccst
nronrenteste0.) tllectrorliiincep si sc
acu,nulczclfl capitul supcrioral fi l i,
in timp ce capilulopusdevinepozitiv
(b). Apffe o tensiune,cfescitoarein
timp, care incetine$tetreptatDi$carea
electronilor.
lD momentulopririi (c)
tensiuneadintre capeteleconductorului
devinemaximA.Calnpulelectricsilcste
electroniisEporneasciiDjos cu o vilezA
15 4

ln

(Hm
frA J.J6 Disldbuliacur rului
uiai l ci i
$iaporcnti al uln'

jin ce in cc mai mare (d). in momeotulir careintensitateaalinge valoareama\::':

.). tensiuneadevine 0, o situatie analogi colei initiale. Mai departe P'o;3'ir'
imleaze aceleasif-aze,dar in sensopus(f, g, h)
Daca analizdm distributia de-a lungul firului $i comportarea in trmp a
rlensilalii qi a potentialuhi, obfinem un tablou ca cel din ligura 3 56 Aceste
jistributii nu reprezinta altceva decat o unda stationari in anteni, absolut
:iendnAtoare cu unda stationari dintr-o coardi sau o varga (v. cap l) Conform
:nalogiei dintre fenomenelemecanice $i cele elcctrice, intensitateaeste $i aici
:Jrespondenlulvitezei (vcntrrl se afld in mijlocul firului), iar forlei ii corespunde

(cu ventre1acapote).
:nlen-tialuj
Oscilaliile din anteni Produc in
rrediul inconiur:itor urde electromagesteilustrat
letice.Procesulde propagare
in figura3.57,in cares-a luat ca fazAa
.rscilalioi
monrentulb din figura3.56
rPentrua usuraiitelegereafenomenelor,
ne vom rezumadoar la cAtco linie de
;enrp.)
Inductia campuluimagnctic(rr)
produsde antcndestein scidere$i ge'rereazdnn cimp electr;c(lir). Linia camnnci pcnurbntii
Ils. J -tZ lrropaSarcd
liDia
pului ctcctric(inchisi)inconjoara
clcctriccprin nrtcnncdi!lcnmpului
electromugnotic
cam_
In conlinuare,
.Anpuluimagnelic.
carnpultli
pulrr, vafiabil$i el, d:rna$tefe
liniile c^nlpuhri-Er,sunl la randullor
i^nconjoari
lui
az,
ce
82.
Lnriile
oragnotic
gelrcrcaza,
pe
il
t?,
care
canrpului
$i aqalnai depa e
inc;niuratede liniilc
carc
se producepropagarea
in
nlodul
Proceselcdescrisemai sus descriu
dar $i dcspresensulirr
in
antenii.
infonnalieidespresdtdereaintensitdliic|lrenllrlui
ca celedouit
Observim
Aceastacstco undi elcctromtgncticl.
.afe circuli aoesla.
pe
clirccliu dc
cimpuri snnt perpcndicularclru nunlai unlrl pe celdlall ci 9i
orieDtarc
estespccilicaundelortransverude Rszultitoii
ropagure, O asemcnea
esteo uDddtransversalir'
undacloctronagncxicA
3.:1.2llctlxtir undci. Viaczt|undcbr tlectrom1rgnctrco
Unda
ale eleclronilor'
ca in allenaau toc oscilatiiarmonice
PrcsopuDenr
slrllcient
ca
ne
afl?im
Considerdnd
electronraglelicigencratilva fi $i ea armonicir.
de distarfl. iar unda
ulrdeiva fi independentd
de dcoartede anteni,amplirudinea
plani in capitolulI a lost dedusdecuafiaunei unde
va pureafi considerat?i
progresiveplane. Accastdecualierillnenevalabile $i in oazlrl undei electr'm,rgne lic ; B (r' Y l-B " t ' " t " ;
p cn
I ni Sn elice
. lr uce ledorlacomporrenlc:

lx

fi elcctricil(1.)) = l-,,,sinzn(F

-)

1i)

in acesteecua(ii,8, $i ,
t, sunt amplitudinilecelor
doui campurj, iar l, este
lungimeade undd), = t]T =
= 7)/ y, cu ?) - viteza de
propagarc
a undei.
Spredeosebire
de unda
stafionari,in care B $i E
sunt delazatecu 7y'2($i in
spa(iuSi in timp), la unda
progresivi elc oscileazi
spafio-temporal in fazA

(fis.3.58).
Ce relalje exis6 intre
/1 s 3.J8.vcctori i l ti B ai undci pl ane
amplitlrdiDilccelor doud
campuri?Cu ce vitezd se
propagiunda?
Ponrimde ia energiilevolumiceale canrpurilor.Pcntru campul clectric:

w,

\'

-=+tot,t"..

in carec. e.re pcmririvitrtea

rb.oluU tl \id lui. iar L,

permitivitatearelative a mediului. Pentruconponentantagneticdvom avea:

w" 1 8,,,1
., =
. tn
Inagnelica
th $i !, 'un1.respecri\.pcnneihililalca
t
ZU*
"ot.
absolutia viduluiti permeabilitatea
rclalivAa mediului.
Acestedoui densitdlide eDergietrebuiesd fie egaleln virtuteageneririi
reciproce
a c6mpurilor.Rezulti:
--

8,, = v8,,,.

(3 . 5 5 )

Fracfia? Ilu reprezintb

un simplucoeficientde proporlionalitate.
Atat ca
dimensiuni,cdt gi ca semnificalie
fizicd,r.,esteo viteza- vitzadepropagnrc
a
undelor
elecfiomagnetice
in mediuldat.iD(3.55)putemsepara
doifactofi:
lll

(3.56)

r/oIo r/8.P,
Primulfactoresteo constantiuniversala:
I
c=-----.::l.l0rm\

tt.S-r

V" f '

reprezitlth
vitezadc propagarea undlorclectromagnetice
(luminii) in vid. Al
doileafactor,
,=,8,t,,,
(3 . 5 8 )

156

ie nume$teindicele de refractie absolut al

mediului ri rcpreTinta
o connanladc medi-.
)e fapt, dupA cum se va vcdea mai tirziu,
'r
:ste dependeDtde frecventi.
Vartrrilo vectorilor t qi B diD unda
,lecrromagnerica
planb.descrisade ecufll'ile
le mai sus se a$azA pe ni$te curbe
'rprcze|lrle. penlru ut) momenl da(. jn
igura 3.58.
Comparerd lungimoa 1 a aDtenei dtn
:igura 3-57 cu lunginea de undn (fig. 3.58)
Jonstatim ca L = 21. O astfol de anten?ise
rllne)lc aDtcri serniuDdaadipol). lablor.l

/'rs lJ9 Echivalenta

dtenei sleft
de undl cu ceaseniundd

'Jndeistationare
din antenisemend
$i cu cel al undeielasticedintr-oundiidpe care
r scutur:im,finand-ode mi_jloc.Putemobline o oscilaliecu acea$iperioadA
:olosinddoarjumAhtede undifd,pecareo fixim la un capat(fostulmi_jloc).
intr-un
nod asemlnetors-a rationatatuncicanda fost inventaliantena,,sf'ert
de undi,,,
igura 3.59.Aceastaanleni esteun fir cu IungimeaV4, avandun capit legatla
pimant,cea de-adouajumdtatea dipoluluifiind virtuali (potenfialulplmantului
esteconsiderat
0).
3.3.JItrodrrcereaundclor radio. Frccv0[h propric a a|ltonci
Dupe cum s-a menlionatmai sLls,oscila{iilediD cirouituldcschisse
amodizeaza
datoriteradialiei de enefgieelectromagneticd
sub lolmd de undc
(so nai numescunde radio), Pentrua produccin pennanenF
electromagnetice
unde,estcnecesari
mentinerea
amplitudinii
de oscilatie
iD antenA.
Acestlucruse
realizeazlprin transfcrde eDergiede la un generatorde oscilatii iDtrelinute.
Cuplareaantcneila ge[eratorse poaterealizainductiv,ca in 6gura3.60.Pentft a
te asjgurao radialieeficienteeste
ca frecventapropriea aDteDei
se fig
'reccsar
egalhcu frecventageneratorului.
ID
acestmod aDteDava fi in rezonantdcu
eeneratorul9i amplitudineaoscilatiilor(in anteni $i ir urdA) va lj maximd.
pentruo anlenasemiundd
Lungineanecesard
va fi:

I =M2 = cTD.= cnv.

(3,59)
DupAcum ltim, o seriede fnomene
suntreversibile.
Reversibile
sunt$i

fenomenelelegatede
,l
n r
4, i1
. r.
arteDi. Daci un con- r---------r
,,-Orlo*_r,l
ductor aflat intr-un
canp electromagnetic,
tFm,rdrorT
t.
t,'jLl
estea$ezatparalelcu -i
li
!l 1
vectorul tr
atunci
Iti& J 6r. Emi&.crqi .cccprtuca
Dndcldrclcctromagneticc
electronii sAi vor fi
antrenatiintr-o D1i$care
oscilatorie.In conductor(antena)apar astfel osc;latrii
electromagnetice
forfate,cu o perioadA
egalAcu a undei.ASacum am vAzutmai
sus,amplitudinea
oscilatiilorfotate estemaximaatuncicandfrecvenfacurertului

|- lrd"!st=+'---+L.b

l )/

Frecvenlapropriea unel anEnecu

coincidecu frecvenlaproprie(la rczonanta)
lungimeaI rezultadin (1.59):
(3 60)
Da=c/21
.
cu frecvenlaundei inductoare
Daca ffecvenlaproPriea anteneicoinc;de

li,"iliisi;'il^j"fi'i
*"lTJyilll
:'"""",",1;.}]:,;::"*:q,,
oscilatiilecu alte
atenueazi
rezonant
--J:'jHfi
circrritul
ffi;i
#i""t,
";;;,"are

i::," illn:iit;l,l,rug:":x,u:l*,3",.T"t"
;;;:*n;;*:['":f
::ilii:::,,":ffi?'l'."'l$[
:""",gru
:i,$,ru:lt*
::;'.:1,ili:i':i1#i*r,il:::n'#
::i:'Tfl
::J:ilffi
Blf

j;,"i:l'i:'ilffi11:'i#;;;
in
.GE;." modu'1are
'*'o"f ",:;T#fi"'

*:*l'n,"ih:*,:,ui:l$:,"J"J":'iffi
tnF;i1";!1i[it|
inre'eptor'
*'f:'if?[:l^
i.^n*.i.a
l" 1|:"uu;"
informatia, care se utilizeazd mai departr
Lrnciundelnodulatcin anrplitudine

i:, i":T"1',U"#:
fi'J:,ii
-\-,/,
lnformale

sa fie folosih
puiatoare9r
ri,'
j:",i"";"1-:,,.1''1"'
p."; ."';;'';"";i-.;bLo,in"
=
!11:l]:"^
lmH, afla1i
I
fiind
ritutoioscilanl
ctrcl,
iungitreade unda in aer. Inductanta,

l: 109I i :iTll:
arelungimea
6ffi-"r",6n" pd'6n1
upai

dpAl!- l t = 8l
t'enrru
.lr?"ii.i"r.""4""t"'".ului
'*li.;;.
eltc\fc de;r1d4deci) - 4 l - 400m irrapl
in api este
= z' ' Vitezade propagare
^';i;;.
=
$tiind cd ), t/L', obtincmu

=cl9=3'3310?m/s
o=c/n=cl.lil:
dc 9 ori
oscilaiiese va Propaga
Rezultdfrecvenlaceruti u : 83 kHz Aceasta
dece!
mare
mai
ori
de
9
va fr $i eatot
rnairepedein aer,astfelci lungineade unda
in
aPa)qr= n)' = 3600m'
''' _'i"nt.u
folosimformula lr-riThomson:
capacita$icondensatorului
"ul"ulu."u
=

=
r =znJi =!. oot,n"',,,
" oit
158

=,u
'o'ot ''u''p'

CLASIFICAREAUNDELORELECTRO\I-\C\ETIC E
-1.:1.
aparori do caft ori seprcducperturbaliielecrricesar
Undelcelectromagnetice
intensitii
cre*ercasauscaderea
ca porturbatio
:lagnetice.Mai srs am considerat
vitezei
modificarea
de fapt
-'urintuluielectricint-un circuit Aceastainseamne
ct
:lectronilor(Duditorilorde sarcini),aparitiauneiacceleratiiSedovedelte orice
miFare a unei sarcini electnccare implici acceleralie(rectilinievariali sau
iLr;bilinieunitbrmi sau variatd)genereazl un camp electromagnetic(unde
J e L l ro m ag|lelr . c 1.

suntdiverse ln
Criteiiile dupdcarese pot clasificaundoleelectromagnetice
:ontinuarevom enumelacateva.
a)' in funcliedecauzaaparitieiundelor,distingempatruclasedeundel
carcapardatorit:rmiScdriioscilatoriia eleolronilor
undeleradio(hel1z;ene),
rncircuileelectricel
?,{m)
l0'

Denumire

t 0'

Domeniu
undelungi
undemedii

Catesoric

Undcradio

t0
ultralnalte
10

t0
10'- 8 10

8 .t0'4 .10 '

4 l0-' l0
subI0 '

milimetfice

(calorice)
lu ini

vizibil
ullraviolet

X,}

Radiatiide
flanare

(sau/$iioni)
- radiatiile(undele)termiceaparln urmaciocnirilordintreatomi
in
irr u.maiaroraetectroniiisi schimbAstareaenergetica
datoratcagitatieiiennicc,
atom(ion);
a
-'radialiile (rrrdete)de lranflre,produseiD ufma aciilrnii tbarte intense
in
invcli$ul
rr,cleuluiatonricasupraelcctronilorrapizi care prrnrndadanc
prrn
cr)crgre
ccdeaT5
cleclronii
illleracliuni
in urrnxace5lei
ercctrorirat ntornilor.
radialie$i suntfrenafi;
- mdiatiilesincrotronaparin cazulmi$carjictrfbiliniia sarcinilorcleckicein
!i-n rp u fl m agnet lc e,

cu undelcfadioffolo'irc
lordc undl lfrec!enF)incepern
i; t;;" hrn!.itnea
0
l
Inr))
km
l0
inIrcradio)cu c(rprins
)i
in telecornunicaliiie
'
^
de undenurrrilc
rti."oa"acu l0_' m si parlj la 8 t0__mavcmun spectrrr
(rhraviolele
\ce'lL
ralelc
v;/ibila
lulnirra
)i
Urmea?a
caloricelsrrr infrar,r)ii.

159

in solidoqi lichideincandescente
t.3rmicA
de ag;ta1ie
undeaudreptoriginemi$carea
alcaluild
dirratomi ioni
o llarea Inaleriei
precumii i; pla;a. (Plasma
reprezinl,
atomi.e 'i electroni)'
nuclee
c- diteriieeradede ioni/are inclusiv
X
afli
mzele
se
DincoL deultraviolet
9i1 (defrdlare,9i deoriginenucleara)'
plajd
incepein zonascurtaa undslorradio
carc
Radiatiilesincrotronocupdo
rm)
(10
si seintindein zonarazelorX.
Este evidentcI o alelimitarcsricta a plajelor nu este posibili' diversele
din diversemotive
domenii$i categoriiintropdtrunzandu-se
se poatebazape nalurasursel
c) O alti clasificarea undelorelectromagnetice
naturale$i artiliciale.
acestora:
atatca lLlnginride
Undeleprodusede sursenaturalesuntcetemai numeroase,
ln
undo
electromagnetice
de
ocean
intr-un
undi cit qi ca provenienti:nc sceldam
Din
terestri
cosmicd
sau
de
surca
primul rliirdesievorbade lumin6,indiferent
luminh,raze infraroqiiti
cosmossunten,bombardaticu undeelectromagnetice:
ultravioleteprovenitede la Soare,dar $i de la ceilalliaqtri.Din spaiiulcosmicvin
cu frecventefoaftemari - raze X qi 1, dar 9i unde din
unde electromagnetice
ctc
surrtdircr.e:atotlli.ioni.llllcleealolnice
radio.Sulselc
calceoria
-Undele
generate
cu
producere:,urde
de
modul
dupA
pot
fi
olasificate
artificiale
1
mlll)
1
0
'
Hz
f
l'
>
0
p;
n
a
la
a
p
f
o
x
irn
a
li\
de ld..0aju r o r u.ir
t cu ilelorcleclroni.c
cuanlice_ de li '0r' Hz pdna'pre l0'' ll"
si Lrndeprodu.e.tr generatoare
( lcm>)>0,4Im).
cu
pot fi la randullor: gcneratoare
bazalepecircuiteelectronice
Conemtoarele
sau cu dispozitivespeciale
circuil oscilant- Dani pc la loe llz (decimetrice),
pentru
lrecvon[ece depe$esc
de
tip
s;ncrotron)
produce
radiatie
(rrragneironul
care
l0qi-lzpAnispre10r2Hz.
mai pot fi iDrplrliteir coerentell
undeleelectromagnetlce
d) De asemcnea,
Cele coerelltesu'rt produsede surse artificiale gi i9i Pistreaza
necoereDle,
caracterislicile(frecvenl2i,amplitudine,Iazd) constantcin limP (eventualse
modifici iD rrod conlrolat)
3.4.1. I'ropricfililo undelorcloctromtgnotice
pot fi impa4itein doudcategorii
Proprietitileutdelorelectromagnetie
Prima esle legata de caracterullof ondulatoriu9i feprezintdpropfietili
(fenomene)generalvalabile pentru unde: ele sufera fenomcnede reflexie,
rcfraclie,inlerferenla,difraclie,difuzie.absorblic.polariz're'
cu
de interaclitttte
A-doua cateeoliederi\a din rnodulclectrornagnclic
lectroniloY'
Nsupra
dirct
actioneazii
undeleelectromagnetice
substanla:
- efect fotoelectricextern (pentru
Ele Dot DroduceioDizareasubstaDtei
- efect
l.<7 l0rrn) saumodificareaconduclivitdtiielectricea semiconductoarelor
5m)
undelc
puftatoare
de
energ;e,
Fiind
fotoelcctricintern - (pentru ).<10
(electronii
in calea lor
produc inchlzireaobiectolora$eza1e
electromagnetice
primesc
electromagnetica
energie
fi o redistribuicapoi
conducti
iau
cle
oeriferici
saunu'oseric
pol
trir\crsa
elc
ur)da.
de
de
ttlngimea
irr
funcrii
iururoratcmilorl.
16 0

arA -l6?. Dhpozitivpcrl,! enisiaii recctliaundclorclcclronraencticc.

nndclorclcclromxsneticc,
Setot evidenlia:modnlarea.
rcflcxia,poltrrizarca
si irltcrierenl^
prccum$i ionnarcaundel(trstalionaro

cu
de corpuri(siste,ne
fizice)iape,ziduri,ceala,nori etc.Undeleelectromagnctice
0u
o lungimede undAoarccarepot provocacmisiaunoralteundeelectromaglrcticc
De exentplu.
trnclc
de fluofescentl
luDgirne
de undamai nare prin lenomenul
subslantre
absorbindraze ultravioletepot genera lumine (aplicafie: lanpile
pentrurazeX (Aplicalicmdioscopia).
floorescente),
altelesuntfluorescente
impollanlzidin pLrnctdc vodcrc
ondlrlatorie.
Ne vo'n refer;9i la o prcprietate
praclic,carenu selnteLle$te
instrla sunel:polariz|rcfl.
irr unda transversaliproduside antena(fig.3.57,3.58). vcctorul/i
cu difcctia
(componenta
lD practici)detenniniiDrprcun:t
electricAesteimportantd
de propagafeun anumit plan, DumitplaDde polarizare.lr figurile DrenliorrAic
t fiind vodical.Cu
vertical.planulvectotului
spunem
ca undelesuDtpola'izate
(arrleni
(fig.
l/2 ctl oD bcc
gDeratorul
de undemetrice
3.62) $i cll un rooeptor
acestofunde.
intercalat
iD mijloc) sepoatevidentiapolarizarea
vorticali).rccoptiase
estea$ezata
vertical(polarizare
Daci antenaemitatoare
va producecu amplitudinemaximl (beculare strdluciremaxinri) atunci cend
lunginii dc
antenareceptoare
va fi vedicalS$i va aveao lungimecorespuDZitoare
lrebuietie acordarc
undda emildtorului(pertaremisieti receptieoptimcantenole
peaceeaqi
frecven{a).

It' l

Dcplasandrcccptorul. cu antenaorientiu vcrtical. pe un ccrc cu centrlrl ir

elnititor, bcul \,a ardc pesletot la fel ,:leinteDs(slrilucirea sc nictoreazd ins6 pc
misurii ce cre$le dislanla tali dc enritdtof). Dadr ilrsi antena receptorului eslc
adusi in pozifie orizoDtali. becul vi fi stins. indiferenlde distenti sau de orienlare.
ir aceasti siiuatic. undele cu polarizareveflical6. produse dc cmititor, l1u pot
excita oscilalii in antcna rcccptLrarc(cafe va avea acum polarizare ofizontali)
Undele pfoduse de sufse n{trtralc sunl in gcnc|al npolnrizrte. Nepolarizater-f

ce pulen evidenliro fropri!lirlc ir)rFor

r!,a u e .
tanti ra a"
arrtcnci:
r c ne, : o
cliagra
,rl rra na
rrr u
de
t jradiatie.
Sc atan anlcrcLc faralcl. r^npozitie
of iz or llllii ll! r L ri I 6 -1 . a c f)a c i v o n r
i f c nr il: r lLr f\.on r c ,rrs ta tl c a rb e c L rll fd c
i r r r r . ( l r llllr ir . i ,r l i rr1 .ti c d c u fg h i L rl

E
. .l
;rtere l)par.]lelc

E ..
2) pcrpendicolar

L i I r l . , \ D l ) l i l u d l d csr o n n a l u L L l . n 'i s
rc I rl rr
r i ( r '(
I
'i r L
''r
o , l r r l d 'U r . l t L l i v ,ri r L u , c l o r {( l r . )
( p . h r / r r c n c s r co r i / o r r o l l l )

azinrutrl c. ln t)ozitiaa (o = 0) slf.lucifca csr.

irrfl'ncclchlrc b
nr.rximar.
in u (, ()0') lipsc,\lc.
{
cstc inlcrrncdirrii.hr corrcluzicrl. r.r(iirliNljsl.
|llaxinrain planulnrcdialorrl Nfitcnci:
L o urtcnil(u
h hrnguls:iu.lls1cvalabila
dipol ftdirni) nu fadiazaL
o undacarc sr
ii rcciproca:dr)lcnrrru rcccpliorrcazi
propagih lLrngul
1).
siiLt(lig.li.63.
l)rc;i lnlcrrclc sunl coliniafc (lig. 1.6:1.c).
bccul rrrr fllc. Irutcm dornonslfr acunr rcllc\irt
/ r ! r r / lt r i] t \i n Lrn l .l rtr
rrrr'l.l'r rl.rI.'Irrr,-rrqti. I\'Illr i,.L.r.r', .r- /.r"
lJrfirlclcu rntcnclco brrii
c(nr(hrcloilfcsulicicnt d0
Iu g:i (1,i2saumult ri nufc) srLro liJricdc l"bli. cunr
sc vcdc in llgnfr 1.6.1 l{cccpl(rflrlva prirrri rtndctc
fclleotalc\ii bccul sc vx 1'pfi|(lc.Se nrii poLlroc ii Illle
c\pcfinrcIrlc Atcziurr pe accqrfi dfclpta cmi!art(r'ul,
rcccptorul$i rollcclolulo.l iD figur. 1.65.tr.o.ApropiiDd
s u dcpidilndfc{leclorilde reccptof,beculpoalcsiiird,r
mri intcnsdeciitj^nrbscnlafcllcclorului(b). sau sii sc
slinga. Aocsla cstc un cxomplu tipic dc intcrttrcnla
rrndclor.ill ligLrla].(,'1.b. aDteDrcdc cxcilatadc doui
,,',df f,,rc o\ ilr.,,,i,;,, ';j,,.,ri .e.jIrt'lilic:,rJJitna. ,,,r.r
'lirc.r., Jc l" c ilir^f..1f i J^|Lr rrrl(.r.I:r ,lJ I r. lrr
llg. c, unda fcl'lcctati esic nr opozitie dc l'rzarcu cci

J,"

t6 l

va fi 0. Distantadintroceledouapozilii aiereiieir'_ i_
directeastfelca rezultanta
rn\er$rea*z':
O trebuiesAreprozirteun numerimpafde V4 pentrua se oblrne
undeireflectatefatadeceadirecti.

3.5. APLICATII PR.{CTICtr AI,E I]NDELOR

ELtrCTROMAGNtrTICE
nolibilri deo\cbilde rapidodatacu
a suferilun prcgres
cirili./aliamoden)a
\u neprrrern
ir)circuilulleleconlunicaliilof
undelor.leclromagnetice
inLrnJ,-rcer.a
au la baza
iniunin^uiup *oa".na nta radii, TV' telefonie mobild$i intemetToate
trebuic
(in
cazurile
toate
61
trnut
3
3.60'
iJ";".i.lf^." * cele ilustratein figurile
se
se
conslruresc
antenele
ar
polarizate:
cont de faptul ci undeleemise sunt
in
condilii
realizez'e
se
si
emis
a$a fel incet rcceptiasemnalLrlui
sennalultransmisde un satelrt
"ri"*^ra'i"
despre
informalia
in
ati
remarcat,
ootl.". O*a
veticalA)
o zontalA,
glosalioDaresteinclusASipolarizarea:

ec rrarirr)
a
D a cascri emc ompl er

E r r . , r - L . s in2l ^ l; - i] t l

ce informatiapoatefi,,inscrise"in unddnu numaicu ajutonrlarnplituconstatem

tu - I n caufdzaini{iala$ DflLareLcplor.ul
dinii:se Inaipot modulafrecrenla
unorllllormrlllrrllle
eslepo5ibila
$i exlraEcreJ
la fazaurldeireceptate.
estcsensibil
satrr rcceplorrllui)
poziliei)ta enrililorului
.chirnbarca
desore
_
'p*";"a de ta feuomenul
de reflexieatr fo\t con-rruitcirr'lrlaliiIncnilLti
a acestofaclr
vitczade deplasare
detecteze
9i sd localizezeobiecte,se detcrmine
flccslor'r'
aiutonrlundelorradio Eslevorbadc rrdar' in funcliede 'l(\lrn'rlid
la Lclcdin Jcrn(rrrrri
InetricparrS
cu undedin dorneniul
il.iri"riif. *a"t lucreaza
rtrc
rrrri)dc rrndeiu o
i
imprrlcLr
pcriodic
in radarsc emit.in rnod
JriU."ri..
p1fllo'n1o"'.
rellccl^f
cu
trrl
pfe\;r7uu
(foartescun,l)Anlena
duraledelerminala
oupc
rejlrlrnrtr'
ce
sc
unde
fropJgi
inguslti foanepule ic de
unfascicul
formeaza
de
cilrc
receptioDate
Jndeie refleciatede un obiec!sunt
o alr"qi"
di'tcnlx
/"uno."uta.
narri
detimpr=2d' Arci
interval
ca un cco(r.dupaun
arlteni
aceersi
sc
ecourrlor
(vid)
=
lReceplionarcx
aer
in
hunjnii
viteza
^clrrcc
la obiecr.c
lnlr<emnirlr
ul.ecou
apoipreltlcrarea
dinlreilnpulsuri)Urmeaza
evidenlin Dauza
Prclucmrci'r
peuD
tl
rczukatelor
decilcul$ialilarea
s;ecializale
o ur)hale
'norrltor'
dc
difii:rre'
{mcrco
irrstalaliei
diferain iaponcu de<tinaria
^f".""
""Ji"i"f",
aerian,maritimetc)'
traficului
itorizarea
mon
ecoupoatesediferede a undeiprimareDaci "tinta".se
smnalului
Frecventa
mai rrric'
fi"**f" .corrluiclte nrai mare dacase indepinci/i
*-"i"-0rIccl
dL'prndc
rieuo*.nul s" numelteefecl Doppler)Diferenlide lrec\cnta
se oblin inlorlnnliicornplete
de vitell lintei.in fetulacesra
'lcsnr'
o.ooort;onnf
(uofrPlcrrsr
v;le/l irr\lanlanec
dislanla'
pozilie(direclie$i
ohiectuldetectat:
(putera
ecoulul)
orientative
dimeusiuni
'parabo{oidale
antenelor
si dispozitivelorde teccptieultrasensibile
i"r"
;;
^
cu ajutorul c'rora se
din rehnicaradar, au fost constnriteradiotelscoapelo
l6 l

iivestigheazdspectrul radio de provenienti sxtraterestri,fiind descopefle

elc.
radiogdla\ri.
Pul5ari
iot din iomeniul mdar.a decurso aplicatiefoafo ,,terestrt'a microundelor
dipoiii
deinalti frecvent'forfeazA
Cempulelectromagnetic
cuptorulcu microunde.
pe parcursulLrne;perioadeln urmaace$ei
el;c1ricidin substaDtisese reorjenteze
dieleclrice(izolatoare)(lmagioatF\e
masa
maierialelor
acliunisedegajAcildulain
periodicfi foalle dosintoarceri-l
ordona
un stadionplin de spectatoriceromli se
de cildura
Undclepot trecepdu dielectriciti, pontruanumilefrecvenle.degajarea
nu poi
undele
in acestiapoatei deoscbitcle puternicS.in medii conductoare
pdtrunde.
darinollzireasepoateproducepdn efectulpelicular'
Cuptorulcu microundccontinclLDgenemtorde oscilaliicu o frecventade
2,4 10r?Hz (2,4GHz) $i o puterede aproximativ700W Undelesuntdirijatespre
cu un difuzorasupraobiectuluice urmeazia
incinlacuptoruluili apoiimprastiate
fi fucilzit. Spredeosibirede cuptorultennic,cuptorulcu microundeaclioneaza
(incilzestc)doar contin tul si , nu 9i mcdiLrlinconjudtor (buca$ria) Energra
cu masacorpuluidin cuptor(la fLrnclionarea
esteproporfionalS
iadiantdabsorbit:r
dc cel termic,care
r^ngol putereaconsu ati de la reiiraestemirrimdsptedcosebire
ccecatlputcle).
c^r\umi meferr
bazatepe modul de
Alte aplicatii praclicealo uDdolorelectromagneticc,
cu materiasuntl
al acestora
interacliune
irnaginiiopticein semnalelectric- imaginc
- televiziunca:trlrDsfbnnaroa
sennaluhli
elcctroricd- (pfh cfect fotoeleotricexterr sau intern);transrniterca
optici
in
imagine
electfic
sennralLrlui
sprereceptor(prin underadio);traDsformarea
(cnisiedelUmini)
- Iotografia(reacfiifolochimicc)
(de
- fadi;grafia (tomogmfic,delectoscopieX): pfoducerca-fazelor.X
desprc
(inregistrarea)
inlonnalici
irr substanti,citifea
li6nare),ab;rblia Lrndelor
grrcl l dc absorblie in s bstfllli (lluoresccD[a'reaclii fotochimice' etecl
lbroclcctfic)
- apamturade vcderc nocturnh(in infi"rofu); inagine^ ,,ten'ica" cste
transfonnatlt^nilnaginc,,clectrioi"(efectfbtoelectricintern),imagineaeleclrice
(poatefi mdritd)esteapoiconvcditiir iffagineoptica(emisiede lumilra)'
.1.5.1.( ilcrx rcgu li (l( |ro t c (lic
trebuiesd avem.ln
Tinan{:lcont dc propricdlile ndelorelectfonragnetice,
por rvea cfcctello.i\e attlpranolstf; $i a, celor din^jur
\cJerc ca acestc:r
ll clcdolc Lele
ilr douiigrllpe:dc lrrlensrlate
(nrcdiuluir.
tfe(lcle pot fi irnparlirc
cliD n, pot fi specifice(depindde),)
PIinracategorieesteevidenti:irrdilcrentde lungimeade urlda,trebuievitati
intcn\e{potapircin cel Inaisimpluca7
(\ouncrcala r-aclirliiclcctlomagneticc
de c'mp
dc sursepulcrllice
s; neapropicm
in r.e.r serr.nll serecom,rnda
".iurir.
statiiradio,instalaiiiradaretc.
clectr;rnaenetic:
estocevamai aparte,intrucatafecliunilepot aveacaracter
caregorie
doira
A
(carepoale
cunrulativ:efecteleprodusede ulrdedepild rrudoarde pulereaacestora

164

:'1:
J3
il rclativ slabi) ci $i de durata expunerii (erergia radianie absorbiri
";:
1:
\\'=P t) . Estecazul radiatiilor ioDizante(ultraviolet' X,1) caredtstmg lesuiun'c
.: DLIdction.rh rri\cl srrbccluldr
\pfodtrcm!'laliil
ld rrl'
Din riesL puncl de veJerc trebtrie'\ilrli e\puncrca Indehrnfali
al
cancer(conjunctivitd
rltraviolete caie produc af'ecliuni supefcialc
pol
gen'
afecta
dar
acclagi
,.*"t.lri"f"O. la rale X 9i y (care produc afecgiunide
m lt mai puternic SLrnt
G"n" ;"t.rn"i. nazele i 5i 1 alr 9i un efect genetic
oe olo'irel in'lah!iilor.'1 c
o'"ta^,. . .crre d. re.onan,iari'i norme lcsrlc
in cazrrl 'rrdurii cleilrice \ulrr uDlrS:rlorllIncSrrre
-enerea/: rale ullra\iol(le:
Pentr manipulareaaparatclorcare produc sau utilizeaz' in diverse
;;.i;;".
d(lcclo'c'pic) <'l
l.on,'ri ,or. \ .,rrr 1 lrldio'toprc r'rdi"'mlle rorrru!r:tfi(
l r
(afe
irr
aL
'Jrrrfo/r!r"
'olieal,ri< lol"sircdrorlurilur:i ir <.rrrrcl'rdc p-or((lie
I
o',,rib.tPlUmb'rlprc./irrioroscrhri<lbarr(prrl(rr'i':rir:ricr''r'/orr' 'fcclrrrr'
(.ccrf,mds||eri(/ lrr iJeeJ prorejir:ip(r'orr:r'trlrr'r r':r'icrrri''r>r' rrr {crrclar':t
(
e pernr:r lul'''ir<J
rr'.dirrr i air f.s c"n.<prrrerrci rrrcr'dc 'r J:'N' i' r\ dc 'l(rccr'' '
{':rrnc'cLl"rrrirr
ilj
rr'r'lr(Icd
e\
pcnculor'e
du/cderlJir\ii ntrlirr
'"rr
'rrrrfrrrtcri>i
mrc alr crlrt
ir liial, pentru a incheia spirala evolutiei, reamintin oelor
r
(lc-rr:rc
r
f'''
i crr(reiei
in,'-,i'..r,o ..i. rr"',.p"nrrt l.r rnuri ciistrrrte
"l,rc
lrr!'nr
locrrrrr
r'c\r
sllernJli\li -ciri 8h'b'rlr'
'Inpr.l'iorlrlirrlrcdrrcer(J
crrf(nrrrlrri
curentuluicontinulrirr lirriilenragislrale
fblosirea
la
p.""""t.e
*
rcvini
iiJ"
"^1" iialti tensiure Puterile transpoftalcfbartc nari, tcnsiunilc deoscbitde
rlc foartc
cleclromagnelicc
i',"r," ifO; Vl $i lunginile acesiorlinii dau nastercla c'rnpriri
rrrrrr':':rrrJ '
,,;;"." ."'", nfinrrc ,lrelL g(ncrc:rzifi ficrd'f' '<f'rrififrr;vf
Jlilr/e: l/a

crlr(lrlrll

it llc lllr li\ '

{ l' uilL

illl

( r lr ilJJ I

ri

rlulr!l

i 'l l r 'l

lf(ccll

ll

si n)ai
aPafatuldc rrldio'inccleaz'i
tensiune.
pe sub o lirriedc r'rlalld
splrc
fenonrclr
",tt"',,.,Uif"1
cu urr putcnriczgomot dc tbnd Accst
lunclioncze.sau linrctrioneazar
lncluoc
Acosta
din iauza cdmpului cleotrcmagncticgencra!.:lecurenlul altcrnativ
sc
a
rcceptorrl(rl
pa(ca
elcctfolridr
inc^t
puteruic.
in antenii Lrn icnrnal atit dc
bloohcazii.)
otrr'orrttrl
l-a orn actunl:,so cxtind sistenrclcNagislrulcdc cufcnt contintru:.
|nnspo||ilt
$l apol(||Ir
cstcoonveit in curcntcontint|udc illalli |c|]siuno.
inclUstlial
llrodlrlilatc
Accaslir
pcnlrudislribulic
industritll
,t,",o:"i.f*'"" f" **n1 altcnrlrtiv
jl:r\i(:
lrrr''1"_rlirlr
frrlcr\
J. tr'rrsroflDr(zirrlio -cri( Jc:r\:lrrlri(l:tlr d' 'r't(r'rrrl
(rrllr'' l'rnJ
l'rflc:l:rl'i
rrcli\"r
lrl
nrl
rjrdiJtie
gxhflrilc.
'rreirrrrrcL ieclc,rli
'rlc'
ufoari inlre felclcle nalionAlc

(l=51F.'\i
l. Un cifcuit osoilantou rezistenlanegliiabilSare capacitatea
U''=100V
Si cuplrd
indlrctanta/-=smll. Condensatoruta fost incircal la lensiunca
la bobini.
I
propic a circuilului?(r= l0 t
L1. Careesteperioada

161

1.2. Ce amplitudine va avea te siunea oscilafiilor electromagnetice?(u. =

= r00v)
(t ,= 25mJ)
i .3. Careesteenergiaoscilafiilor?
1.4. Ce v^loarema-ximiareintensitatea
curcntuluidin circuit?(I. = 0,31A)
energiamagneticdva
1.5. Dupd cat timp de la cuplarcacondensatorului
(/= z/8= 125rs)
deveniegalScLlceaelectricA?
L6. Ce rezislenficriticaareacestcircuit?(R"=63o)
1.7. Pentruce rezistentia bobineicircLritular
avea?= 200?(R=0,16o)
2. Pentrucomunicatiile
radiosuntfolositeantenedipolcu lungimea/ =20 cm.
(r,=0,4m)
2.1. Celungimedeundesefolosegte?
(u=750Mhz)
2.2. Ce frecventdauoscilaliilepurtitoare?
antenaesteq/=300. Ce
2-3. Factorulde calitateal circuituluice alimenteaza
capacitate
arccondensatorul,
dacarezistenfa
bobineiesteR=0,1O?(c= 7 pF)
2.4. Ce lungime ar trebui str aibe antena,daci, la aceeaSifrecventi, ar
tunctiora
l'napd?0'= | /t)
(D'=u/9)
antena?
2.5. FiindintrodusA
iD apd,pe cefrlrcventisteacordatA
2.6. Undeleprodusede emitetorajung la un receptorpe doue drumuricu
lungimidiferire$i inierfera.Dacadiferenlade drum este 1,4 m, aflati starade
interferentide la receptoroninimsaumaxim).(minin)
l. O instalalieradaremiteimpulsuricu o duratdt=10 ?s,carese repetadupa
I=l0rs. FrecvenfauDdeifolositeesteD-20GHZ,antenaeste folosifi succesiv
pertruemisie$i receptie, impulsurile
suDtidentice.
'ar
(N=2000)
un in]puls?
3.1. CAteoscila[jicupriDde
3.2. Ce IuDgimedeunddfoloseste
radarul?(L= l,s cm)
(l=30m)
seiDtinde
unimpuls?
3.3. Pece lungime
(, = 30km)
este
distanfa
dintre
douA
impulsuri?
3.4. Care
(D= 15km)
poate
aveainstalatia?
3.5. Ce razamaximdde acliune
3.6. Pani la ce distanthminimapoalefi utilizatacestradar?(../=15m)

t66

OPTICA ONDULATORIE
I]\TRODI]CERIl
Opticastudiazdnat ra $i proprietdlilluminii precum$i interactiaacesteia
cu
subslanfa.
ln funcfiede punctulde vedereasupranaturiiluminij, folositin studiul
fenomenelor,
opticaseimpadeinl
optict ondrhloric c studiazefenomenele
in care se manifestir
preponderent
caracterulondulatodual luminii: dispersia,interferenia,difiaclia,
polafizarea;
- opliu lbtonic; - studiazifenomenclein care se manifesticaracteftl
corpuscularal luminii: ef'ctulfotoelectric.elctulCompton,emisiagi absofblia
radialiei;
- ol)lic'r groDrttri'::i- folose$te
noti neade razade luminA$i alte ipoteze
sinrplificaloarc
lira a serererila naluralumirii
I-umiDaproveniti de la diferitecoryuri coDstituieagentlrlfizic care!prin
intenrediulretinci,faceca ochiulsd poat6,,vedea,,
acestecorpuri.Naturalumi0ii,
structuraei, a preocLrpal
pe oamenidir celemai vechiti,npuri.
In secolulal XIX-leaJaDles
ClerkMaxwella pusbazeleteorieicAmpului
electromagDtic
electromagnetice
ai a aretatce perturbatjile
se propagaprin unde
transversale.
Coincidenta
dintrevaloarea
vitezeidepropagare
a lumilii, deteoninati
experiDental
de Fizeau,gi oeaa vitezeiundelorelectromagnetic
in vid, cfllculaU

deMaxwellconformlormuleic=J#,

l-a licut peacesta

din urm6saemilii

ipotezacAluminaestede Datureelectromagnetica.
Experime0te
ulterioareau conflrmatacestfapt Si au demonstrat
ci rti,(tcl(
lunrinorNc
srnt prudusedc co|nponont:r
oltttr.icri(E) rdimp,rtui ftcctronrjrtanoti..
AstazigtimcAundeleluminoase
facpartedin gamaundelorelectromagneficc.
ocupando portiu|lerelativ restreDstr
din spectrulacestorunde! cuprins6inrre
bngimile de undA)"-380 nm (pentruluminade clrloarevioler) 9i )",=760nm
(pentruluminade culoarerosie).

\_Y-____/

e"

-2 ,i 2 j .2 '

r"-rnenotl

atg. J / SpccrulrudialiiloroPlile

radiatiilorinfrarofii clr )' cuprinsin intervalul(760 nm:

Dupddescoperirea
intfe(100nm;380nm)ti d paco s-a
cu l' cupfirls
1200nm)qi a cclorularrviolctc
ca accsteradialiiau ploPrietitiSiproduclenomeneaseminibarccu cele
constatat
luminoase,
optica$i-r extinsdomeniulei de investigalie
$i asupraacestorradiatii
se folose$1e
lennenulde
vizibil
fadiatiadin domeniul
Pentrlra caracteriza
radiatiadin toateceletrei
rxdiatie luminodsiisauluD)iri, iar pentrua camcleriza
tentenulde ridirlic oltic:i. ln acstfet, nolirlneade radialie
dorneniisofolose$te
de mdiatie luminoasi
optici arc un caractermult mai generaldecal nofiLnrea
sursr
do lltrnin:i nlrmai
poate
fi
nLrmite
O surside radiatieeleckomagnelicd
dtlctrlungiDeade unda a radiatieienise estecuprinsein domeniul(380 nm;
760nm).
din puDctdc vedelefizic, printr-unanumit
liiecarecutoateestecaracterizatd,
lu = 1 i
undisrrurrecvcrrle
du r n cr irde
r l ungimiclc

Crloareaspcctraltr

Galben

Rotu

Lungimeade undA
(xl0-' rn)

Frccveot,(rl0rr Hz)

380-430

7,o-7.0

430-190

7,0-6,1

490-575

6,t-5,2

57558s
585 650

5,t-4,6

650-:760

4,6-4,0

atunci
(saulungimeadeunda)areo valoarebinedeleflninat?i,
DacafrecveD(a
undarespoctivisenume$temdiafic monocromrticil.
Lunina albe este o supmpllnerede radialii monocromatice9i, la o
llumit
a sadupi lungimilede urrdicu ajuloruluneiprislle, fenomeD
descompunere
(lispersic,se obtineun spectrucontinuude radiatiecarese prezinti ca o variatie
continuea culoriide la rosula violetca un curcubeu
168

4.1. DISPERSIALUMINII
,1.1.1.Dispersialumirii cstfcnomenulcrrc rczultn din varirtia indicclui
,1. rfr:rcri(r rl unui me(liUi" f"n(!ie dc lungiln'x dc unili'
lrrflrrirrlarneditrluiasuprapropagdrrilrlrnirriie'te Llelerminalide interdcli"
luminii cu aiomii qi molecul;le din careestealcAtuitmediul. Aceastaintractie duce
Ia variatia vitezei l a luminii !i, prin urmare, deteflniDavaloarea ;ndicelui de
refraclien = -.
a lumirrii, indicele do refiacfie esto dat de
Conformleoriei electromagDetice
relafial
(4 . 1 )

,=

"6'r,,
magDettctp, este'pmcllc!
permeabilitatea
Pentrutoli dielectriciitransparenti,
cauzaavem:
Din aceaste
egaldcu Ditatea,

,- l ,
lui, cafe
depolarizara
ale nui medillsuDtdcterminate
Proprietailed;electrice
din
particulclor
electrizate
a
pozilia
de
echilibru
aparcin urma deplasariidin
interiorulatom;lorsaumoleculclor.
se
Mediile opticedielectricenemagneticc
luminA
datofitd
dc
polarizeazA
iD prezenfauDdelor
actiuniilectorullli optic Z al u,rdei,careantrcneazl elctroniidin mediu (electroniilegati ill
llLi o
--!]l]r.r"
de
intf-o mi$care
cadrulatomilorsaunroleculeloo
J]l!ml
oscilatio.
r
o rnodificarc
detcnnin,i
{ceasli polarizarc
de
indicelui
deci,
a
constanlcidielectricee,.9i.
refiact;er?.
liold AlbNiu
Cfl[o' rlaiu
cle
indicele
nornlalc,
Pentrumediidispersive
0
00rl
500
felraclie,, depiDdede lungimeade unddl' dupa
luiCauchy:
relatria
l?tg.?2 varialiaindicclui

+G;F-:

dc leliaclieou lungimcadc undi

BC
(4.1.2\
pcrlru dilcritcmalerialc
+...
) :- +frecdruimaterial'
caractcristice
undeA, B, C suotconstante
in vizibil cum sunt: sticla, cuartul,
tmnsparente
Aifei, in cazul mediilor
lungimiidc
de rcfractiecu cre$terea
a
irrdicelui
lenti
fluorina.avemo descre$lere
4.2
ln
figura
undadupacum sevede
printr-trlr
Prii urrnare,un mediu-opticcu dispersienormalaestecaracterizat
lungimii
de undi
cre$terea
cu
scade
odata
viloare
carui
indicede refraciiea
(fig.4.3.a).

n=A+

t69

a) Dispesie nomdi

fis

13

dionral[.
rrard'
r]lsNrs'e anor
b)
b' Dispcsie

Ulterior s-a constatatcd existEli subslanfe(cum sunl solufiile de iod' cianmi'

de
fuxinA) peDtrucare curbcle =/()") posedAmixjme $i minirne Aceslc cazllrl
'?
4l.,r'
I
llg
disocr>iioufo+ nrrmite,,rnomdlepnrl
dc di'pcr\ie I lLrmrnrr
foancrrlilin obscnirrealbrrollrerrului
[,n ;n5lrumenl
sticlA
- esteDrismaopticd
Inaryinird"
i. i.i.'ii'1.',','' ,'", i( x. o prr'rnaopricac'rc rrrrcorp rrun5p'rrenr
rar tlngl'rr'L
rrr'
I
rr'rr
c('nslilrrie
lof
irlef.ecli|1
l'r'
dou; fele plaDc.nepdr.rlele:
"
rrr'
lrirrl
ntrlrrett(
letc
Irr' 'I
diedruA formatde accsleJoLra -e
rrruchracr \c
Orice secliurrea unei prisrncprintr-rurplan pcrperrdi(ulaf.pe
se nurne$le
considerate
n nette scctirrnc
tfirrciftrla(fig 4 4). Fataopusl muchiei
h,r1rtnisnrci

/r rlprismaoplici,"1;1X;:i,y,:iltl,i:illi;,J,li"
principal'
printr_osectiul]e
o prismaopricl s roprezintd
Schematic,
( f i s . 4 . 5 ).

- F;e Sl o razade lumir)amonocromatica

ill planulullei sccliLrrr'
cuntir)llta
din carc e'lc
ori,r"ioul.u unei prisrne.l] indiccledc refraclical subslanlei
peprrmirlilla
de incidcnlafcspe(livrclr:lclrc
prisma.
r 5i r ur)ghitrrile
iorrfeiliorrata
rl
q(
o - rr'rr''rrrrr
de pc lalaa doua
AB. r'si r'unghiurilecorespun/iloare
'i-ir
/'R
decmergerrF
s/ $i direclia
. ,.lainrr.iit..tiu ae incidenF
antr'ara
relraclrel
legea
din
priqlna
fn,.
-l)
in
aer
S/
din
razei
latrecerea
in 1,rezulla:
170

(4 . 1 . 3 )

sini=rsinr.
De asemenea,
in 1':

(4.\.4)

, sior'- sini'
Inhucdrt esreexterior
in riunghiul6//;rezulLa:
Dar I - I (a\dndacela)i
suplement.
unghiul/L/') iiprin urmare:

r+r'=A .
Din A 11'F rezultace sumaunghiurilorFi' gi iii

(4 . 1 . 5 )
esteegalecu unghiul

i r9;{?t-i'
r", sepoatescrie:
6 = (i r) + (i' r), adicn
(4 . 1 . 6 )
6=i+i'
O+r),
j+i'
(4
.1.7)
sau6=
A
(4.1.5),
(4.1.6)se numescfb nL,lclcftisrneinrl .e
(4.1.3),(4.1.4),
Relafiile
,1.1.3.Dcvidlir mininrir. Din
relatia(6) sevedeceungliul dedevialie
variazd cu unghiul de incidenld.Se
constatd experimental ci, atunci cand
ughiul de incidenl5variazdln mod
cootinuu,unghiulde deviatievariazi $i
el, luand totdeaunavalo mai mari
deceto anumitevaloareminim! 6,h.
Aceasti valoarc minim, se
in cazulmersuluisinetric al
realizeaztr
razelorprin prisma,adicdin cazul in
carei = l'$i," = r'Fi deci:
Fi'=
exterior6; deoarece

6 "=2 i* A.
. 6, +,4
rnrooucano/ =
$l
/=

(4,1.8)
traiectul
Fip. 4.6.In cazulde!iaiieiminime,
luminosS,f I'8 ertesimtricin Bportcu planul
al prjsmei
biseotofsl unshiului,.{

(J ).
ln legearefiacllel
--

rezultdi

(4.r.9)

,'A
2

Mdsurandunghiul de devialie minimd 6* al unei prisme, s poatecalculacu

ajutorulrelaliei(9) indiceledereftaclieal materialuluidin careesteconfeclionatd
Drismarcsoecdve.
t71

4,1.4.Conditia dc erncryentii.Pentruca o razdde lumini carepdtrundein

prismi sApoati ie$iprin falaAC, trebuisAnu seproducireflexietotalapefafaAC,
adicitr'< 1.
Din (5) rezulti/'=,4 r",deci:
f>A_ t .
DacA/ < a. Dutem
scrie:
2
(4.r.10)
siD/ > sin(l /).
Din legearefractieiin punctulI:
sini
-. in r
putemtranscrie( l0) astfel:
srnr

La incidentam?Lxime,
r.* =

1|

> sin(,,1 /).

(4.r.rr)

iarrelalia(11)devine:

> sin(,4- f.

( 4r.. 1 2 )

Dar,cum 1
sau

sin/>si n (l-l),
A<2t.

(4 . I. 1 1 )

I)rci..1: l/ nicio ftr7a(lcILrnilra

inlmlain prisrnirrumri icscdinrccash(lorlr
sLrlcfa
rcllcxictotalipc a (louasuprrlrtiia prisnrci).
pentrusticla,,crown",
De exemplu,
uDghiullimitdpentruradialiagalbena
a
=
sodiuluieste/ 40050'.PeDtruca aceastiradiatiesApoateiegidiDacestmatefial.
indiferent de uDghiul de incidenla, prisma optice trebuie sI Aibir
,4 < 81040',,
4.1,5. l'ristDn cu rcllcnic t{,t:tl;r.O prismacu reflexietotaldesteo p srni
opticaln careo razAde luminasuferi unasaumai multereflexiitotflle,inaintedea
iegidinprisma.
Celemai simpleprisne cu reflexietotaldau ca secliuneprincipalaun triuDghi
dreptunghic
isoscel,
DacnpefataAB (fig.4.?,a) cadenormalorazdde lumini Sl, eanu esledeviata
(i = 0 + / = 0) fi ajungepeBC subun unghid45' (superiorunghiuluilimit6,care
la sticlAesrcde42") 5i sereflectetotaldupeIR. Deci,fafaBC a prismeisecompoft6
ca o ogliDddinclinatAIa 45' fatAderazaincidentaSI care,ln acestcaz,estedeviata
cu 90o.Asemenea
prismecu reflexietotaldsefolosescla periscop.
DacArazaSIr cadepe ipotenuza
BC (fig. 4.7,b), celedouareflexiitotale,in /l
$i /r, intorcrazaparalelcu eainsi$i.
t7 2

Prislra cu reflexietotal[ tunolioneazi,in acest caz, ca un sistem de d!].':

Astfel de prismose folosesc la binoclul cu Prisme
:linzi plancperpcndiculare

Flg I Z Pfism. cu reflcxic lotali.

1.1.5.I)ist)e$ia h'tr'i'!ii I)fir

i !striir. Cols;derdm o razi de
Lrnrindalbi, ulr amestec al tutufor'
ungjmilotdc undavizibilc.incidenti
:c o prismi. ca in figura4.8
Dcoarecc dcvialia Produsi de
rrisDra cre$le cu crc9torcaindicelui
Je rel'ractie,lumina violcte este
Jeviatarccl lnai mult ti cea ro$ie cel
nrai putin. La ie$ifea din Prismi'
i,l
lascicululde lumini se desf-ace
lIrn
irril
SespuDecA
lormAde evaDtai.
(li\l'cr!itlar
li,r
rilrr(lurr\l)cr{rrl
rL,r1

clispcrslct
rnesura
J8 DhpcNinl()dusl dc o pdsnil Ansamblrl
spcctru
cuk lor dc pc ccrm senunrcslc

ro$u,portocallu
Se pot disti'rge,exceptandnuantcle,7 culori principale:
alecirof
(orange).galbcn.vefde.albastru,indiSo$i violet(culorilecurcubeului),
lotmeazicuvantulROGVAIV
initriale
\l
nroloc!({t'rr1(
fl(liirliisirll'lt saurrrrlirrliL
radiatiisenumesc
Aceste
simple
a lumiDiialbe'radialiilc
cA,penlruacclafiunghideincideDli
ObseNAm
derefractioal prismiestedilcrit
iesdin prism:isubunghiuridiferitc'adici iDdicele
el cre$tede la radiatiaro$ieparr'
fi anLnne,
pentrudiforileloradiafiimonocromatice
dc mai.ios)
violct(vezitabclul
la radialia

t.l

Indicii d refractieabsolutia sticleipntru uneleradiatii nonocromatice

lndicii de refracfie ,?

sticla
1,504
1,612

flint

r ,507
1,621

1,521
t,671

o constituiedistanlaunghiularedintrerazaroti
O misurasimplea dispersiei
(fig.
4.8); dispersiadepindede diferenladintre indicii de rcfraclie
$i ceavioleti
pentruluminavioletd$i pentruluminaro$ie.
partial,dispersieisalemari.
ShAlucirea
diamantuluiestedatomtA,

i m in ii
l i l v i denti ercdi
a s p c r s ielu
' li' lr : t lt r ( r i ri i

a luminiilntr-oprismi optica.
feDomenului
de dispersie
Observarea
Nlnlc r ialc

tc e s t| rc

- bancoptic;
+ 120cu suport;
- lentildconvergente
- faDtdsimpL5cu suport;
detensiure;
- generator
- lampeopticd;
- prismeopticecu suport.
ivlo(h'l(lc I'tcrt'
Montati piseledin trusade fizica pe banculoptic, in odinea indicatdin
inagineadirrfiguri.
paralelcu
Alimentatilampaoptice la 6V 9i deplasalifantadreptunghiular?i
truchiaprisrneip6ndcAndfascicululluminoscadepe unadin feteleprismei Rotili
prismape suportpdni cind fascicululemergeprin cealaltafale, pentrua obline
spectrulluminii albe
imagineapeecraiulpozitionatlatemlto fbie coloratereprzentend

Fis l,

t74

dhpe6ieiluminii
Monla.jpenlfuelidcntierca

.{.tr.7..'tpli{?!tiiii'{lixpr!!lciIrininii irr nxaurirli in tchni{ir

l . Uf'cuh cr l
Fenomenul
de dispe*iea luninii se poateobservain cazulcurcubelLlui,
unde
.ohl pfisrnejesteprehatdepiciturilcdeapi existonte
in atrnosferA
dupdcea plouat
(fig.,1.10)sau in preajmacascadelor.
Figura4.11 prezintacurcubeulce poatefi
observat
in.ietulde api aruncatdeo balcni.

/i& ,/ 1r. Cucubcul

C6ndlurninasoafeluipAtrtndeintFo
picilufi dc apl (considcmti sfefici.). ca
sul'erio refractic Ia tfecer'eadin acf r^nap:i
(1) $i r'nciruna la ic$ireadiD apdin aef (t)
(fi8.,1.12).DLrp;irefiactiainitialA,uDelc
nze dc hrmini pol suleri rcflexie totali
rntcml pe suprafalaposlerioarda picll0rii
dc apli (2). Daloritd laptului ci irdicele de
reliactic al apei estc diferit pertrlr
difcrilelelungimideuDdd,fiecareculoare
spectral?iva n refractati diferit ti luminA
albA cstc Llr\|!r!irla. descompusAiD

I)9. ,1./2 Dispclsialumioiiirrtro pic urt

dc 1p..

RofLrlostcrcfirctatcol tnai pufirr,iar violetulcel mai mult.

ln funcfiede pozifiile(altitudiDile)
diferitclorpicaturi,citre uDobservator
sunt
lrimise diferite culori. De aceeavoln vedeaculoarearoti mai sus pe cer, iar
culoarea
violetla partea
dcjos a curcubeulul.
Culorilecurcubcblui
suntcu atatmaivii $i maipureoucAtluminaserefracli
ii se reflecli pe picetufimai mafi de apiCufcubeulestevizibil atuncicfurdsoarelebatedin spatelenoskuin perdeaua
dc nori din fat6,luminareflectandu-se.

t,-5

2. Aparu(spectr.rlecu Prism:i
opt;ccareintri in compononta
elemel1t
Dispersiastala bazaceluimairaspendit
spectmle:
aparatelor
Prisma.
' in
de intrarea luminii in aparat
aparatuluispcctral,obiectulestef'an1a
"otut
ale fantei cate radialii
imagini
Prisma nnpreunacu lentilele produc atatea
afe sursaspectralianalizata
monocromatice
lar'ta
in locdrulcareia'c plaseazd
l" n"u.alenrilal, esielentilacotinraloare.
ce
dupa
tantei
imxginile
a dour lclrlrli./ formcaz'
,1. inirur."F a aparatului;
e
in
componenlele
mdidlia irrcide;tapolicromalicaa fort de'Lompllsa
de cAtreprismd(fig 4.13)
monocromatice

culnsnli
spcclral
unuiaparat
/',s '/ /J Schsno
ili formcaziimagiltea
)liind c; un lasciculparrlelde razemonocrotnaticc
plrnctin locul unde
acestui
g?isi
pozitia
in plalul focalal lentilei,vom
or.rnciifornri
dusdprin centrul
culoare,
cu lasciculul(R sauG saut, doo anumila
o raz! oaralela
lentilei inleapi planulfocalal acestia.
trer
tripld a fanteide intrarc,pentruci am
iu-nguri se obline imagiDea
^les
mdiatriinlonocromatlce
itaci sursaspectratiare 7 sau20 de radialiimorocronaticevom ob{rnelot
tbane
fanteAvind tlr vederefoanafa0tei- o deschidere
ataleaimaeinialeaceleeasi
(]-2
cn)
mare
ineusta(5:100 pm) intre doualamemetalicecu inal[imetelativ
o
linie
a surseise observdin spectruca
,";utta ia n."or" radiaiiemonocromatica
colorat;(,,lirie spectrala")
radiatiacomplex[a sllrseispectmleir
Astfel. aparatulspeclraldescompune
componeDrc'
rad;aliilemonocromatlce
baci in planulfocalat tentileitr' avcrno plaoifolograficd,aparatulseva nrtnri
deoJat;
speclnr
pe(mul5ixfotogmficiintregrll
.r, r, r. a >ir a irrrcgislrr
'
(d
e
s c \ a . n u 1 r'
A
p
a
ra
lrrl
ie
s
ire
)
f
a
n
t
a
o
a\cln
Da c; in acelatifocar
(asemenea
unuifiltru
monocromatica
radiatie
ca surside
,,rr,r,n,uu11,r'5ivalucra
optic foarte fin).
Siva folosi
Daci ins6 Piesafinald esteo lupA,aparatulseva numi Vx'r1,"or'r?'
arc
flacara.
ca:
la obscryareavizuald, directe, a spectruluiunei sursede radiatii
electric.tub de descdrciri iD gaze
I r'6

d 60o.PriDaceasta
treceo
1. O prismade cua( ar unghiulde refringentd
este
radia(iemonocromaticdpentru care indicele de reliactie corespunzetor
,?= 1,46subun unghide incidenlide 30o.SAsedetmine:
a) deviafiarazei;
b) devialiaminime.
Rezolvare
a) Aplicemlegearefractieila primafatd:
sini= r sin/
sin/ = 0,34246.-| = 20'.
r=40..
D||A= f+r '+r'=A
Aplicdmlegearefracliila a douafata:
r sin/' = sini' + i' = 69,8'.
Din 6 = I + j' -,4 rezulta
6 = 39,8'.
' 6_+'4
b) Din,?- ----

0.7.1
6",,,- 2 arcsir)
-60'

l7-8'.

2
2. O prismi cu unghiulde refringeufd
de 50' fonne^zaun unghide devialie
mininedacaprismaseculurd;iin Apd
minimdde35'. Careva fi unghiuldedevialie
(n, = 1,33)2

.1n!r11
sin4
2

prismacufundata
Pentru
ln aper
-.-62+

L =2
.
"A

,'"'

oblitt"'u,.in
membru
cu unInembru.
impa{indrelatiile
| |

i =- ,4 +2 arcsin t i a p o 6)

i ,4

5'i

' -I

.in !

I
,

A r,'I

sin "'=-: .adic e 6 r= ll' 1 0 '

z

3. Pe o prismi cu unghiulI = 30ocadenormalpe fala de intrareun fascicul

sin 15" = 0,2588li
ingustcareiesedin prismadeviatcu 6:30". CunoscAnd
minimea prismci.
sin26"30'- 0.4482afialidevialia
l--

Dir lormula devialiei, penfu incidenldnormale(i = 0 = r) oblinem:

6: j, lsaui,=6+ / 4 = 6 0 0 .
Aplicamlegeareftaclieila a douafaF a prismel:
}?sin r"' = sin i'
de undet r=

sinl
-:---

Dar /"' $i,4 sunt egale(au acelagi

complement),deci
sinl' sin60'
sin,-4 sin30'

DinfoardaddilifttuIin.
' 6."+"{

n-

,,__7_,

oo|nem:

*in Lj1

6'+30' = 26"30'.
o.4q8z..au

22 =
Rezulte:
6- 53"- 30"= 23",
t PefalaAB a uneiprismeABC
cu ,,i - 3oocadeperpendicular
un fascicul
de luminl albtr.Stiindca indicelede refraolieestern = l,5l pentrurazaro$ie,
rcspectiv
nr,= 1,531pontruceaviolete,saseafleunghiuldedispersie
dintreaceste
razela i9ireadin prisme.
i= 0 + / - 0 pentrutoateculorile.
Ca $i ln problemaprecedenta,
/' = ,4 (au
acela$icomplement.
Aplichm legea refraclieila o doua fat6:
,R sin,,'= sin ,i + sin,i =

1,510
2

. ., 1,531
srnr,/+ srnt=
lUnghiul de dispersieeste:
. 1.531
1.510=
50o,48040,= 1020,.
22

sauF dacdafirmafiaestefalsd:
_ AlegefiA daci atumaliaesteadevtuatb
t A F Indicelede reftactieal luminiiprintr-unmediuestedircctpropoiionalcu
vitezaluminii prin acelmediu.
178

L A F Indicelede reliactieestedependent
electricerelati\,a.
de permitivitatea
permeabilitatea
p.
a
mediului.
de
magneticd
relative
9i
-1.A F in cazul dispersieinormale,indicelede refractiecre$tecu cregterea
lungimiide undi.
J. A F Deviatiaminimainhe direciiade emorgenla
$i direcliade incidenlah o
prismdse producedacA,in intefiorulprismei,razaesteparalelacu baza
pnsmer,
5. A F Prismacu reflexietotalacareintoarcerazaluminoasd
cu 180'estefolositi
1aperiscop.
6. A F Candluminaalbaestedispersata
deo prismdde sticli, rosrl estecel mai
mult deviat.
7. A F Dispersia
unghiularidepindedediferenladintreindicii derefractiepentru
lumini! iolele)i peDtru
luminarolie.

l. Unghiul de refractielimite corespunzand

materialuluiunei prisme cu
=
=
valofile:
a) unghiuluide deviatie
unghiulla varf,4 60" este/ 45'. Sdsededuci
minirnd6,,9i b) unghiulde incidentdcorespunzdtor
R: a) 6,,= 30'; b) , = 45'
2. Fiedoui prismeidentice
cu'l = nE fi aleciror secliunisunttriunghiuri
dreptunghice
ABC qi A'B'C'; unghiurileA $i A' suntdrepteiar B $i B' sunlde 30'.
Se lipescprismeleastfelincatsi formezeo prismdunicecu unghiulla virl'60o
(dup; liniileAB $i A'B'). Secere:a) unghiulde ircidenFal razelormonocromatice
prismaIa minimumde deviatie;b) valoarcauDghiuluidc
aceasta
caretraverseaze
deviatie
minime.
R: a) i = 4s";b) 6,,,= 30"
3.O radiafieelectromagneticb
incidentidiI] vid peo pris'ni opiicede indicede
refrac{ier = 16, sub unghiul/ = 60', parcurgeprismape drumul de deviatrie
a) valoareaunghiuluide refraclie;b) unghiulde devialie
ninim6. Si sedetermine:
miDilne;c) sinusulunghiutuiminim de incidentape suprafat^prismei.peDtrucare
maiexistaun fasciculemergent
dit| aceasta.
R: a) / = 30'; b) 6,,= 60"; c) sin i,, = 0,72
.1.O razi de lumini monocromaticd
intri inu-o prismdde ctowD(r - 1,529)
=
suburghiuldeincidentei 22".Subce unghiiesedin prism[,daci unghiulprismei
este,4- 4l o?Careestevaloareaunghiuluide deviatie?
R: a) j'= 42,08";b) 6 = 23,08'
Pc
5. Sedd o prismaopticaa carisectiune
ABC esteun triunghiechilateral.
astfel
incat
ea
se
prismei
radiatie
monocromadca,
falaAB a
situatein apdcadeo
propagein prismi paralelcu bazaBC. SAsecalculeze:
a) indicelede refractie,- al
prismei,ltiind ci unghiuldedevialieeste6,,= 30' $i indicelede refiaclieal apei.r.
t -!

/?,,- l,3li b) valoareaindicelui de refiaclic n,, al unui medju diferit de api, peDrru
careiD acelea$iconditii de pfopagare(razaparaleli cu BC in prismi) unghjui 6,, cste
rLrl: c) care ar trcbui si fie valoareaminimi r,,i,, a indicelui de refractieal unui alt
ncdilr, pentrucarc radiatia incidenti pe prismasub acela$iunghi oa la punctul a) sd
nu mai intre in prisnli?
R: a) z, = 1,88;b) r,,,= n,:
c) r,,!,,- 2,66
$- Secliunea
principali
prisme
a
unei
este
un
triunghi
echilateral.
Unghiulde
.
iDcident6,egal cu unghiul de emcrgental.
estede 45. Se cere illdicele dc reliactie al
R:ll=.va
i. O razd care cade nornrl pe una din felele
eslc enrergentdpriD thta opusar.fiind deviat, cu
retiaclical pfisrrrci.

prisnecu unghiulI = 30'

l0'. Calculatiindicelede

R:r = .6
Le unghide reilingcntaafe o prlsni dacar
acesrungtriestecgal cu unghiLrl

dedc!ialic,nininir secunoasre
indicele
dcrefriij!

l g;;,*r, "

= r,s

'). O prismdde sticli (, = 1,5)c unghiulde fefiingcn(:i

I = 60. afe o lari irl
contaclcuaerul,iarcealaltiinoontactcuapa(r=l.ll).Omzidcluminicadcsutr
un unghide 45'pe prima l'aF ii iesedin a douo Iali r^D
apd.CalculntiunghiulD
dintrc raza incidcDti Si mza enrcrgenfii.
R:6 = 21"30'
N{,.O mzi ilrcidentipc o pfismiicu unghiull = 60., sul-crincl
deviafianrininr:i.
rrr'.t3Lsrrhrr|lglliulr' - rr0'. :e ecrc:,rrrrrrghirrt
Je i||cidc|lti:b, ,IrEhiutclcclc\iarir
nrn nltt c)rnotLctrd( tclrrrlrc cl n smcl
It: a) I = 60': b) 6,,,= 60'l
,tc)n-'tt)

4.2. IN ! t]l tFt,,t{t, lN

I r \ l. u M t NI l
l.l.l lrlcrif'.!ilr juoririii rslr It"(,'r!enul{l( ronrt) rrrr( in acttr:,i trN r
,L! i srE iili urult( nrrlr lrnti|lr': (.
ljcuirrc.edir)rrecelc Jolri crtrnforenrc.Z pr i.
urr.l"r.lectrorrlEn(ri-c.
"le
cliclLrl colnponcnlci magncticeeste nesemnificativasupra
senzalieivizualc, se va
('r\rLleri c\clr\i\ intlucnlrcontp,rncrrer
elccrricei r..vcctonrllurnirr^r'',
Vom ruDri i l.r:rt.!t. LLrrrrrou inlr-unpunctvaloafeamediein timp a lui
in punctul considerat:
'

I=<R>

r80

(1.2.r)

6,, deoarece
valoarea
mediein timp a lui
sllt_ot esteo constant,
",....?*t=fl:i"!y1+q),atunci1Rezrltatul.inteferenlei se poateaprecianumai dupAifiensitatea
luminoasdiD
punctLllrespecttv.
1.2.2. I onrlirir d cucrentii.S, coDsidef,rn
dou, suf,edc luminaouncriftrrrrc
^

pararere
deacecali
tre'rerr1;
irrptrncrur
Prns 4 r4'|
*',"I,,g,i,iiiii:ll1"i,";l'

tr =4r sin(or.+qr)
E r- f.)\i.r(u/ pr
.
Pentrusimplificare
rorr consideri
ca,
utrdearraceea'iamplitudirre
il'i,,o""t
o., Aruncto\cltalra
re/ullintdin p lctul
' I va ti:
E = nt + E2- E0[sii ((0r+ qr) + sin (o]r+ qr)l

adidi:

L - 2f cu. ' .'

,i,, [ , , , 1 -,
,
2)

(4 . 2 . 2 )

.O\cihliarcz llJ lb e5tedcci tolo.J\cildliesiu(oidah,a\a dicce s ficc\cnt:

La ri (elc Jnrii Lrdc din c:rfes( conpure. Arnptirudirea
*.ifrfi*, ,"r,1|,r""
oupccum rezu i drn exprcsj lui,. (4.2.2t
"',.

,4 = 2cocos JL_Lle.
'
iarfazainitiali:

g.2.3)
St

+o"
q= o
2
Atunci, oscjla(iarczultaDt?i
in p va avea ecualia
generali:

6=rrjiD.,cor-,f,r

52

,lJi,,'"li.ililll::i.lr

l'cDLrrr
cfl tinornc|lUldc iDrerfercli fi l |l)inii s:r rr. rrrrrr. Or,1
; I , I:ie t.
fr( \i l.crr',d
poatrlfi ohscnnl lrebuicc il ninrreilin puncjUlI ij ric
lceeali ir) decu|sLrl
limpullli,idici :rrnplirudinca
undci
rerulmDrc
s;j fie consrarrrii
in rirnp.Din rclalir \i /1 t4.2.3)rezulljrci / . . ,:..
- conclirnt
ditcaao - ,p _ 9: estecoDstanlirn timp,
ln acestcaz spuDemcd uodelesunt coerentc,A$a cllm s_avizul in paragralil
2.5,
dou:l unde sunt coerentedaci:

l) au aceea$i
frecventi;
2) audiferentade lazi Aq constante
in timp.
Undelecoercntedau o imaginede interfe;enFstafionari,constani;iin tintp.
-1.2.3.Conditii de obtincroll nlxrimclor slu Dlinintclor(lc irl(,t.fer-cntri
irr c.tmpulde inlerl'ererrli
al urrdelor
cner.ctrre
\or exi-ta/o e rnr. lLrmtno,r.<
lrnaxrme
dc rnlerlercnlA)
rtninime
ti ,,onernri inlunecoa\e
dc iIrertcre..l,J.

luminoasda unui punct P din

Pentrua vedade cine depindeintnsitatea
a douaundecoerenteai cero.
vom considemsuprapunerea
campulde interferente,
vectoriluminotit auvalorile:

tr =,, si"2n11-I I
)')
\T

Er= Eosin2nI t -rt I

1 .,

tr

de celedouaundede la sursel,Sr,respectiv,ST
under, qi r, suntdrumurileparcurse
paneh punctulP (fig. 4.14),arbitraralesin campuldeinterferente.
Rezultatulcompunediva fi:

,' r'lr-1.
L F, L)-t al,r r.,["-:'
rr l. ll,
t 1)
in produs,oblinem:
Transformand
sumadin parantezd
t
21t4-\
E=2Encas
sin2n[ -t1+t \.
'

\r

2 )

Anrplitudinea
undeirezultante
este:
A = 2Eocos

(4.2.4)
I

Intensitatea
luminoase
in punctulPva fl:

t-Ar=4 E:cos,&2-:)

(4.2.s)

trebuieca:
r) Pentruca punctulP sdfio unnra\iurdc irrlcrlercnlri
. nk -/.)
,ou l.!!-ll= 1,
l,t
dc underezulth:
L
"-"=1'7=2 1 '

Q26)

(ft=0 ,t l , t 2,i 3, ...)

Punclul P,:rrbilnrr

estcun nratinrdt intertelcnF drcardilercnti d ru^lcs,

murilor do l.r rl la cch douii snrscS, ti .srcstoun nrultiplu par rlc I

2
l)) Pentlu ca punctul P sd fie un ninirtr de intcr,crcnlar,din (4.2.5) rezultal

n(,-"')-o
adicA:

"uu

"o.,
r,

t82

&_:-!)= Qt+rf ,

\=(2k+ 1 )

l,
2

(4.2.1)

Ptlnrtul P steun minin deirterlerenti daci difercnladistnntelorpr r.u r".

rle\emiluneimi
derrnr'1
Jel"r$i"rii" \ id \flt'xcrpin^ l:rel.(sl( un ltillu inrP:rr
'n
\
icum
propagi
rd
s
a
con5lderdl).
ln
DacAceledouAundenuse
Orrerudll.,.
'r
l"ntr-unmediu cu indice de refractier l 1, atuncitrebuieluata in considera.e
diferentadinlredrumuriloptice.
intr-un mediu transp^rentavandindicele de rcfruclje n. drunul optic (.r) esrc
/:
produsuldintreindicelede refractie$i lungimeadrumuluigeometric
t f l= nl,

Deci, dacein figula 4.14 spal;uldintre surse;i punctulP ar fi un mediu

transparent
cu indicelederefractied, diferenladedrumopticar fi ,?(''' /r) In acest
caz,conditiilede maximsauminimvor fi respectiv:
n(h

i=2k

L
)

S 1 n?1-rJ=(2 k +

1)

(4.2.8)

-1.2.{.Obtinclct untlolorcoclentf itl oPtit:i

aiomii lor
Doui sursode lumineobiqnuitenn producundecoerentedeoarece
dediversedurateti diverseodentiri
enit in nod aloator,,tre4urideunde"succesive
alevectoruluiluminosE.
Pentrua obtine unde luminoasecoerente$i a observainterferenlaLor,se
uneiundecmisi de o singuri sursalumiroasiin
rtilizeazdmetodadescompunerii
douasau mai multe undecare,duptrce parcurgdrumuride lungini difrite'sc
inlalnesc.RezultatulinterferenleiobliDuteastfel,depindede difercnlade drum
dfumurilofdiferite do la sursi la
dobaDdi6de undelecoercntein parcurgerea
punctulcoDsiderat
diDimaginea
de interferentd.
.1.2.5.l)ispo,litivc(lc inlcrtcrcnli dot,rlir:r(1i
{.2.5.1.l)islozitirullui }'rnrn!l
de oblinere uDdelorcoerenloprin
Dispozitivulltli Youugofed un procedeu
^
deunde.
divizarea
froDtulu;
consta
din (fig.4.15):
Acestdispozitiv

lig. l./l Dispozitjwllui YoungAlcAtujre

prev6zutcu un
- sursdS de lumind(un filamentdrept,subtire,incandescent,
filtru opticcaretasi satreacinumairadialiide o anumitalungimede undi):
I8:l

paravanopacPO in caresuntpracticale
doualantedreptunghiulare
Fr $i 4 paralelatat
intre ele cai $i cu filamentul incandescent;
un ecran, pentnrobservarea
imaginiide
inlerlerentA.
in timp ce distan(a, panhla ecranestede
metrilor.
distrrrqa
2/dinrrcfarreesremai
ordinrrl
nricdde I mm (D >> 2l) iar lergimeafantelor
estede ordinulzecimilorde milimetru.Unghiul
I'is I /6. intre douarazecare

Saexpdmlmdiferentade drum(fig. 4.16). inlerferaexisti o diferenFde drum5

Conslru;mFrM astfel incet MP = ,,1,adicd
AFrMPsAfie isoscel.
Din figlrr6seob(inurmitoarelerelalii:
/" = D'1+ O-}'1

4 =D '+( x+l) ' z

Fecenddiferenlaaveln:

4 - ri = 4xl<1 (r, + / r) (/r - /r) : 4rl.

Dacajr = OP << D, putemfaceaproximatiart + rz = 2D, de undercz!fta:.
2xl
f.-

f\=

(4.2.e)

Cumpentrumaximuldeordink:
),
=.>
r2-4=2k
1
Analog,pentrumaximuldeordin(k + 1)l

xt=

k),D
zt

(4.2.r0)

(fr + ll"D'
DistaDla dintre douh
s ccesive
esteir(0rlt rtnin:
)\D
2I

hnti

(4.2.11)

/WW
W

Ol)strvlrlic.lnterfranjanu depinde
de r, deci frarrjelesunt echidistante
(fis.4.17).
Din relafia (4.2.i1) rezultn cA
irtcrfraqiaI va fl mai maresaumaimici
dupi cum ecraoul, seafld la o distanta ,.i9. l./7 Pecc.anuldispozitivulu
i Young
seobtinfranjeparalelc
nlai maresaumai micd.
ti cchidislantc

t8 1

Regiuneadin spatiu in care arc loc inlerferenlaeste destul de mare. tr:]l:.:

fonnendu-.epe e"ran penrruoricepoziriea lui rr acea.raregiune.spunem.a .
".
obtinut lianjc nclocrlizltc.
{.2.5.2. I)cphs: '{r franielor.lntroducand
in caleafasciculului
proveni!de 13
sursaFr o lama subtire cu grosimeae dintr-un material cu indicele de refractier.
ri.lemulde lra,ie sc denlasea,/,
in .Uc{ fig. ,l l8L lranjacentmla5c Llepla.eazi
rli
O in O'. Prin fata punctului O defileazi N franje.Accst fenonen se intampii dcoa,
rece introducerealamei provoaca,pentru raza care o traverseazd,o iutarzierc de
drum egaldcu (}? l) e.
Pentru a compensa aceastaintarziere. trebuio ca (peDtru franja centrali):
F?O'FrO'=(n-1)c.
Dir (4.2.9)avem:
F,O',FrO'

z lx

Din ultirneledoudrelatiiobfinem:
2lt
D

ad ic?ii -

Dt! tP
2I

(4.2.12J

undeir estedeplasareafianjei centrale-

2-l
intrucet

(din relalir(4.2.11),

(4.2.1
rclafia
2) devire:
'=

icln tt
;-

(4.2.13)

NuDerLrldc lianje N carc au defilatprin

punclulOcste:
,,

OO' .r

ev - t)'

/rrr I /8. Introducerea

uneilanc
subtiriincalcaunuiadin
carenrtcriurJ,
dlce l.L
_. ^ . . tusciculele
14.2.t41
dcplnsrrcilranieicennrte

Prir studiuldeplasiriisisteDuluide franjeso potdetrnrina:

- grosimeaunor piesetransparente
alcdtuitedinlr-unmaterialou indicede
refracfiecunoscul;
de refiaclieal materialului
grosimea
- indicole
cendsc cunoaste
snaruluide
materialintroduspe drumutuneiadiDceledoudrazecareinterfeg;
de undl.crndsecunosc
- [rng;rnca
r qi e.

DispozitivulYoung
Tema
Formarea Si observarea franjelor de
interfrenlI cu dispozitivul Young
Mntrrirlc neccsrrc
- bancoptic;
sursAde tensiunestabilizata;
- hmpe laser;
- suporturiculisante;
dispozitivYoung;
- fanti simpli.
lvlxlr'l (lc hrfi u

Ii?. 1.19.Dispozitivcxperimental
pentruobtine.ea
franielornclocalizalc

lntrucat interfranjaste invers proportionali cu distanla dintre fantele

..
dispozitivului,
pentrufonnarea$i obserr/area
lranjelortrebuieca fanlelesi fie foarte
apropiate
unade alta.
in loculsurseide lumindclasicese poateutilizaun laser.
In JigurAesteprezeDtat
montajulcu caresepot observafranjelede interferentd
.
nelocalizate.
fala surseilasercu luminarogies-a agezalun paravanopaccu o Fantd
, ,in
$i,
dupi aresta,dispozitivulYoung(un diapozitivde celuloidnegrupe cares_aulra;at
doudIinii transparente
apropiate,
av6udrol de fante).
EcranulseaflAla aproximativ3 m (un pretepoateseNi dreptecran).
Se lumineaz6dispozilivulcu radialialllser.caretrebuiesa treacAprin fanla
.
simpldti apoiprin celedoui fante(toatefantelesuntparaleleinlre le).
Fraqjeled interfereold
luminoasegi inlunecoase
se vor privi de aproape(pe
ecran),directsaucu ajutoruluneilupe.
Notenddistanladintrefante4 disran[a
dela
fantela ecran* 4 interfranja- i tj cunoscand
u
Iungimeade unda a radiafieirosii a laserului
i.=632,8 nm se poate determinauna din
s
ai
=:.
marimilece intervinin relatia
. L' I

Franjeleobfinutecu dispozitivulyoung
sunt
paralele,echidistante
$i au aceeagiluminozitate

(fis.4.20).
186

,Fls l.2a obtinereafranjelorpa.atete

ii

4.2.5.-lAlte dispozilivc
cchivalentc
c d;spozili!ulVrng
DispozitivulIui Young este un dispozitivinterferenfialcu doui fascicule
coerente.Formulele dedusesunt valabilein cazul oricirui dispozitivcu do|la
fascictlle
coerente
dacaschemadispozitivului
sepoatereducela ceadin figura4.16,
ca de exemplu:ogliDdalui Lloyd, oglinzileFresnel,bilentila Billet, biprisma
Fresneletc.
1. Oglinzile lui Fresnel

La acestdispoziti\ cele douA

sursecoerentesunt doua imagini
virtualeale aceleiatisulsein doui
oglinzi plane carefac intre ele un
unghi de apoximativ180". Cele g
doueimaginiale surseisuntnotate
cu Sr $i S, (fi9. 4.21).Ecranulse ,,
pe mediatoarea
ajazAperpendicular
segmentului
,ttsz la distantaD0 de s
ftuchiaoglinzilor.
I z v o r u lSpo a tefiofantA
paraleli cu muchia M comunaa
oglinzilor plane. Maximcle de
Fa l.?/ Oglinzilchi Frcsncl
interferenliau aspectulunor franje
drepte,paralele.
In figura4.21,Jl40
estemaximde ordinulzero.
Pri,rasemAnare
cu dispozitivullui YouDg,intcrfraniaI = p.
2t

2t
Din figure 3,D ! ro + r'.IntrucatuDghiulqcstemic,putemscrie2(p=
/ = qrr AFdat interfranja
?nacestcazeste

. ) . ( 4- n
2rPr
Unghiulq trebuiesd fie foartemic cAcialtfel se obtin franjepreainguste.
CeDdobservarea
se faceirr lumindalb6,franjacentraliaparealbn(i= 0. se
intensi{ica
toatelungimilede ulldd),iar celelaltesuntcolorate.
2. BiprismaFrcsnel
Luminade la sursaS serefractEin douaprismecu unghiurilede refrac[ie,4$i
l' mici, a$ezate
cu bazelefatnin fata(fig. 4.22).Fiecareprismddeviazarazelespre
bazaei gi astielseformeaza
doui sursedelumina,trsi S: virtualeiicoerente.Razele
caresepotobsen'a
venitede la acestesursbssuprapun
$i daufranjedeinterf-erenii
pe un ecranfig. 4.22,b).

Ir& r.22 Riprismafresnel

3. Bilcntila Billct
O lentili riiatA in doud; jumitdtile
E sunt puiin inclinale tlna fath de aha (fig.
4.:31.Aceireadaudouairncginilcrle .s lr
,t2 ale unei fante
^S ccea ce pel.ntite
InasurrreJ
dircclaa dislan!<lor)/ )i , cajuloruliilrord
poirleaflir ).. ta,ur. -c
o du-seinterffanja
r:
4. Oglind{ tui Ltoyd

F,g I 2J. BilenLilclo

Billet

/,i8. I2., Oglind^lui LloyJ

r8 8

Cu oglindalri Lloyd se obtin franjc

dc iD1erl'ercnlidalnralc intcrfcrcnlelnr
rntreralcleprovcniledireclde In sursa.\)i
cele refleclatecare provin de la imagijtca
virtuald ^9" un ecran cste agezat la
margineA
oglinziiin O (1i9.4.24).
Sursa,Spoal.efi o fante paralelicLl
suprafala
oglinzii.
ParticulariLatea fenonrsnului d.
interfererdobservalcu ajrrroruloglirrzi
lui Lloyd consti in faprul cA franja
centrale Du este lllmi'toasi ci intlnlecdli,
c:ci undarefleclaliareun saltdc firzi egrl
cu r fal; dc unda inciderrritrcfl{xie crl
. ]".
'2'
ln purclLrlO. cafee5tcsilualla egali
distanfdde S $i S', se va produce franja
centralacareesteun miDim,

------

,{.2.6.Dispoziti}.ede intcrl.orentji
localizatri

tuiyoungseobtineau
undecoerenre
prindivizarea
*,r,uc,:,"1,1
ii,'Jul,.O"ritivutui

divizat
cuunasaumainurte
.,r."Y;"',ffi:*["^,1]l':",j:xl".t
ff;":l'enea'
,.",,..;i.

* i"i"".;tiiii;;";;;;r;"fl'."cfil,
ixH:i;1:J:ffi"J,e,'::,:':rJf

:i:,::),;::;:i;r::i;:,

spunemci underecoerenre
se ob;in,in acestcaz,p,ii

iil:ff::.::"iHr;.Jf;"[:;:.,T,'"
lr,ilJli:::"i::,i[ff":,1.,,.ff:
,l;'i:'ii#:"J
;"::;1,i:,:J,.",T'";1."i:
J:11
lxpericurere
i:,:.*:,l..ll
:,]::ltil;
baronasero,
dc.iip,rn

.:1.;',:li:1'::ii:ffi;:l::i:i;],T""j;:"'pe:

oxiziror
r,"J,\pa,e,,ri
inrirnjri
pe*p,r"o i;.rir",iJilii',;oo":
[:ili:,,
^,,."rere
voin \tudjado i tbnncde lame

sublirilranspatellle.
{.2.6.1. Lt|!Drr('r Ielr ptxtr plr,tetc. F.,i,,ic rtc
cgut;ii,rrti,r:rrc
Fie o radiaticmonocromaticice viDedin
,,
:i'_
ncdiJldc indicede rclriclie ,rr de la un izror
i
rrrIr.. irdcphrrcl.S )i ccdc \ub rrrrurrchicc
"
n.idciri i pc o laDtiicu fclc plal pcrriclcde
\
?
:ndiccde refractie/?,> rL (lig. a.25).
tn accsrca,/.uDdeic(ocrejrtcohliDutcpfiD
^
rerrc
rL.ti.r(ticf l) 5i r2r rrrcrgparalel,iar
'\te:l
rrrefrcre||lJ
tor sc ob,cjv; Llt ochiUIadaplal
rrnr
irlj'rir.
s:rlriI ptflnulfocrt al rr ei leDiile,
Fy
cc :rcc.r .puiteD)ci e(tc vorba dcspretix,,ir
t ft|li/l1r I:r itrlifiil.
ln li[)clie dc ditirc|lla dc drulD opric a
B
u:rdctor.ln pulclul I se oblirt rnaxirncsau /r/s
/2J UrJs co{cnle nhtinukDnn
nrnrmcde inlerferenli.
dr\rziie0un'lciincidenrcl.rnr,,cu r(.tc
ptar paratctc
tntre fazclc {l) $i t2, care jnlcrfcri,
..
drrerenFdc clrutnopticeste:

r =, t,tn ncl_1),
"
[,ra
E1der? = Il

s1eindicele relativ al lamei fafA de mediu, iar ! estepierderea

de
2
dnrnr
^plic d uDdcirejlectarcin punclulA {reflexiecu schrmbar<
de faza pe un
r edru opnc mcidens)
a
ci af =r.i.
r'g/
cos/ {',\
in AADC: AD =AC sin l.
inAABC:AB=

189

DeciAD = 2e tg / sin i. Inlocuin in (4.2.15):

)
^ sin/
2
cos/
( ,
sin'?r sin i) l.
= ^le | ___,_
t+_=
lcos/ cos/ sinf, 2

= 2a11,sin,ry+],
cos,"

Deci:

inlrucat!I1= r.

6=2necosr+

sin/

I
i

(4.2.16)

diferen{eide drurn6 de unghiulI de

Se poatepunein evidenli deperdnfa
gi sin r = ry 9Jobginem:
incidnfa;aplicamcos/ = r4;"L
(4.2.17)

(maximedacn6 = 2t
deinterferenp
Din (4.2.I 7) rezufttcaformafranjelor
.1 \

- +
l)minimedaca6 - (2t

z)

sau

al punclelor
de inLerfercnla
esredatadeloculgeomelric

a razelorde egali inclinare,de aceeaspunemci estevorbadesprelrltnic dc cgNli

in':li||nrc.AcestefranjesuDtlliqtecercuriconceDtrice,numitei'relcltluillc
{.2.6.2.I'l'rlt op(i(i. l"rrtrit d'rqslai grosin'c
plauece delimiteaza
lamasubtirefac un uDghimic
Dacdceledoui suprafete
(fig.
4.26).
formeaza
o
opticd"
intreele,se
,,panA
Punctulde localizarea franjei ce corespunde
razei incidenteSA va fi M, la intersecl'a
prelungirilorrazelorAC $i BD. Toatepunctelede
provenitede la razeincrclente
localizare
a fr'anjelor
paralelecLrSA sevor afla lfitr-unplan(P) ce trece
prin varfulpeneiO.
pesuprafatra
Dactfascicululesteperpendicular
superioaria penei,tinandcont ci unghiulc, esle
foarte mic (de ordinul minutului),planul de
a franjelorse va afla in interiorulpenei,
Iocalizare
penei.Din acestmotiv spuDem
pfacticpe suprafafa
cA estevorba desprelia|l.ic lotrlirrle lt'' llmi.
Franjelesunt drepte,paraleleintre ele $i cu
Condiliade maxim
muclriapenei)i echidislante.
sau minim este determinatede relalia (4.2.16)
pentruincidenfinormahl

-\

(4 . 2 . 1 8 )
2
Stareade interferenla
intr-unpunctde pe lameestedeterminatd
de grcsimea
unei in acelpunct,de undeli denumirea
de li:rrrie (l( cgrli gtosinr.
La incidentanormall,interfianjai secalculeazn
astfel(fig. 4.2?).
Fie eeo grosimeoareure a peneipentrucareavem un maxrmde o rd in , t .
\ =k^ .
-2h- -2
Analogpentrumaximuld ordint + l:
/.
=(k+ 11,.
2 e p *1 +
1
(.ci7ind primarelaliedin a doua):
RezulLa
I
et. t -er=
i.
Dar conformfigurii 4.27avcm:
ekI t- ek= s i, uDdei esteintedranja.
D eci :- 1 - oisa u
2n

4g

u*,

-(t"^
l)? 4.?7 Schemiipentrucalcului
intcrfranjei

(4.2.19)
2oh

in lumiDdmonocromaticd,
figum de iDterferenla
constedin minimeintunecate
=
r
de o sir)gurd
cutoare.
dupa
tr maximeluminoase
'2 cum 6 (2k lt I

respectiu

va aveao Duantd
6 = 2t 1 . in cazuliluminirii cu lumindalb6,luminareflectate
sau
2
alta,in functrie
de valorilem6rimilorr, e, r' ti 1,.
{. 2. 0. J . A t ) li. . li i i n l c h tri c :i N l i
i' r 1( ' lc r c tc i l t)rl tl i z i l t

lnterfere[laprodusdde lame subtiriare

foartemulte aplicafiiin tehrici, dintre care
l . V er ili( ar ( r

t )N rtre ;l j i ti i s n l l rrl rl rl ' r

prin
Calitaleauneicuprafete
seapreciaza
valoareacat mai mica,de ordinulmicronilor
de egah
saumai mici, a denivelArilor
de la suprafata ,.is. 128. Dcfonnarealranielorploneilate
erosimedatoritt abateilor de la
plani.

t9l

Se poateYerificagradul de planeitatecu ajutorul interferenteiprodusdin pana

:3 re. formate intre o placi subtire de sticli avend fetel pefecl plan-paraleleti
.ipmi'ara de studiat(fig. 4.28).
apareo succesiunede franje luminoase:
La iradiereacu lumini rnonocromadce,
.:nd suprafafastudiati este perfectplaDi. franjele sunt paraleleintre ele $i paralele
.u Inuchiade interseciiea celor doua fete.
Odce denivelare determina curbareafranjotor de egald grosime, figura de
interfereDliamintiDdde cuftele de nivel din topografie(fig. 4.28).
2. Opti{:r xlb.rslri

rtitlti

in modobiqnuit,razetede lumini care

cad pe obieotivul unui aparat optic se
reflecli partial.Deoarocerazelereflecfate
nu nlai strdbatsistemuloptic, rezultAo
pierderein ceeace privestcluminozitatea
obiectivului.Se pot micfofa aceste
picrdcri,acoperind
suprafelelo
Ientilelorcu
cate un strat sublirc dintr-o substanFal
cdri indice de reftactie are o valoare
indicelui de refractieal
intermediartr
respecliv
al sticlei(ex.: criolit.
aerului,

NarAlF6 cu r - 1,36). Razelede lurrini cale se rcflecld dupA ce cad pe suprafata

sa inferioara
superioada acestuistrat iDterfericu razelecarese reflectap supralatra

(fis.4.29).
cazulinciden{einofmale.diferentadc drum optic a razelorcsle:
Considerand

s=l-,,.+),i

=2 n I I ' = 2 n e .

Atat la primacat $i Ia a douafali reflexiaa fostcu pierderede 4

2
,\
dc : . rrzele /l si R' crrc
Dacadiferentade dr m opticcstcun nurn;ainrmr
')
inlerferasestingreciproc.

Pentrucazul:

"l

^l n7.L
e=-

rezulti:

salJe =-

Acoperindagadarsuprafetelelentilelorcu un strat subtriredintr-o sllbstanti

,}
specialdcu grosinea 1:, se impiedicareflexiarazelorde luminacare au acea
4n

lungimede undi; in practicd.se elimiri fenonenulde reflexiea lurninii galbenmaxima,de cafieobiecliv.

verde,pentrucareochiularesensibilitate
191

I
multa luminadin cenlrul
Rezultatulesteci pe placafotograficiajungemai-

jlooi;:o,'D
puli.
,"ui
%;*:rlll;11nff ixf't'TI*i;:1"T'X1l'1il ."nt,

."ti:ilx'ili:""':i:::;
i.'ffi
:#rixi*il",H:*lln*::*l'"*l'l
le unde numele de ,,opticealbasfd"
3. Iillrcle i tcIlcrcn(i:rl(

:.:il'rl:
:.il:-,i:TJlli"
i:,#:$'li:il:?i;,xlT'':;,fl
-,,8'i'5,:iJ:::i
;;'li'iif
..*
i,iil:';::i:l:::i':;:;,,,',",
*l;n:Lilt',#:ifi:J.|il:li:
sePJateus:;;:ti',1ffi1;?:".',",*T:""
cirora
*n""iii"*"iiiirt.""" ":utoml monocr
hmini albA.o anumitd componenta

rrllcttlrrrirt:rte:t
.1.,2.-.I lili/,tr(.' r'rrr'r di' ! !'iri\r. irtr' r'lrltrrri:rL
luminii
xle
xnoI ctlt'lrclcrittiti

deinterferenta
FDomenore
fi|llil:
"'"n""",,,i,1'Ji':0,13,i"Ji[:,:n'i:
cu a
irterferometre,
nun1ite
inlerfereDtiale,

j'."f
llffll'o:j"';i:l'"-"*
;:,,$^tts:::
;il?ilil*[Tdlt]:h'#
sruundc)
(fhscic,,rc
raze
.i'iiill";'l,iiih**"" doua
?;n;"o,'#.-i,::1.:ii:"1i
i.,te.r",o-",il'j;l:':;,'l;il::",ff:11:}1l;l*,,;il
ru.i,il,.."
coc,cnre
;,",,",,aze
lrably-Perol
ri"t"rtl"t",rtat"ufCplA), de exemphinlerfcromctrul
"a
a) Interleromfrecu dou[ fascicule'

jil,';,",'st'Jr.;r1',:'rmt
il#p$i[ti;

t;i*+lr;rf
i',;"m*,:,,'.'"."
;
lim,:ru,ffi
tungi$el, umplutdcu un gflzde studiu,care
inho celedouaraze
auplimentara
6= l ( \- n,\
de N inlcrlianlea rrarrlel
dcplasarc
ii deci o
aenral:
,, l(n, - n")
se
Ca umarc, in ocularulinterfcrometrulul
de
a
imaginii
.|" oU."*o o anumitddeplasare
i*"ifo"ng si din mesurareaacesteideplasiri

,t I J, Intcnlromelrul.lrmiir

I9.l

rnumirind franjelece trec prin fala unui reper),se determinA

r! (lungimeacuvei/
sc cunoa$te
iar indicelede refraclieal aerului," = 1).
Inferferometrul Michelson(fig. 4.31) in care iDterferAraze carc parcLrrg
(COrfi BOt prezintiinteresmai alespentrucd cu
drumurirociprocperpendiculare
ajutorullui s-aefectuatcelebraxperienta
Michelson-Morley
din aDulI896 carea
demonstrat
inoxistenta
eteruluiluminos(privit ca suportpentrupropagarea
undelor
luminoase).

,.i& l.l/. Inre e nerLulMichclson.

h' LlrdesF4ncarazclor1 $i 2
R.z I nnneaztldrumull] (r D C B M
Baza2 uuncazidnmul BL O') l-'llM
ln cihr!l instNncntuluioptitiv sc obsru
Ienomedul
de intrlercnla.
- talnBB'r lanrcll. esteserria{inlati:
ldno L' c s t cs i rn p l G
i h n l c l :i l .

Cu acestdispozitiv,MichclsoDa misural nlelrul etalonin lungimi de und6], ale

radiatieiro$iideoadmiu(Cd).
b) Interferometre cu lasciculc multiplc
Pcntru oblinereaIllof ffanje de iDtederenlifine, se intrebuirleazil interfefeDla
de lirscicule
nrultiplc.Fasciculcle
multiplecoerente
se obfin pfin rellexiarazelorpc
suplifclc cu coeficient de reflexie ridicat, cum suDt suprafetelosen]inletalizate
(sclniafgintate).In Ielul accstaraza reflectatl este conrparabili!ca amplitudinc cu
rara inoidcnt,r.

Intcrleromtrrl Fabry - Pcrot

l)arlcaprincipalio constituie
doui plici
nlanc paralclede sticl:r cu fetelc iDterioare
(fi8.4.32).
sclniargintate
Din mza incidcntiSA se obtin razcle
p.falclccu a'npliludire
descrescandZr
l, 2. 3. 4.
clfc pr'czintauna fa(i de alla aceea$i
difercnli
lJ ,lnr'I optic 6 2rl cos i. deci 0ceeali
Jilercn15
d fazA
2n5
.

^a= r

,\ccstcmzcparalelestrense
in planulfocal
, l( riii I d"u ltnotnenuldc intcrlerenlA.
in
- .r .tul V r cuultdnd
rnarimsauminirndrr p d
;um d = U. r'espectiv
f2k + l)4.
'2
19.1

M
/r'9. 4.J2. t'rtcricronctrul

in cazul unui izvor intins care trimite raze in toate directiile,totalitatea

punct1orM se gasestepe cercuri corcentrice ale ciror proiectii sunt
corespunzatoare
inelelorlui Heidinger.
Acesteftanjede interferenFsuntextremde
fine in comparafie
cu inelelelui Heidinger.
Distanladintrelameleinterferometrului
se poatevariatreptat,cdci unadintre
ele estefixd, iar cealaltAestea$ezatipe un ceruciormobil care se deplaseazA
peshandlamaparalelacu eains6$i.
grosimead a etalonuluise poatedeterminao lungimede undA
Cunoscand
necunoscutd
preczre.
a uneiradiafiicu deosebita

in apa.Notim cu i interfranjaio aer$i cu i'

1. Un dispozitivYoungsecufundA
interfranja
in ape.Apa are indicelede refractie . Careesterelatiaintre interfrania
in apaii interfranjain aer?
Diferenlade drumoptic,in ape,ste:
n(rl- r)
iar din relatia(4.2.9)ob ltnetr:n(r,

tr) = ry

Pentrumaximulde ordint rezulta,folosind(4.2.10):

kDi\ '
"- 2t.,
A$adar,interfranjain apava fii
i,=ro.,-ru=
Interfranjascadede'l ori.
cA sursa de
2. Presupunand
luminAse gasegtela distarrtad de
planulfantelor$i la distaniayde axa
desimetriea dispozitivului
Young,in
conditiile in care imagineade
interferentd
seoblinepecranulaflat -/
la distanta D de planul fa telor,
deteminalixFesiadistanfei/0de Ia
franja luminoasdde ordinul zero Ia
axa de simetrie a dispozitivului
Yourg.

L=!
2l n n

F,D

llezolvrrr
pozilieipeecrana franjeiluminoase
dc or
Penhuca punctulO' sdcorespunda
dinulzero,trebuieca diferentadrumuriloropticed2+ /2 $i dr + /r safle zero.adici
dz-dt=\
h

2l.ya
2lv
Deoarece
din (4.2.9)avem/r - /r =
, rezulta:
$i.a'r.alog4 - dt =
D

D.y .
d
3. Un dispozitiv Young utilizeazd o radialie
EI
monocromaticd.Sa se determine raportul dintre
rnax.deordin
intensitatea luminoasa a punctelor de pe ecran -r -r+
(k+1)
corespunzatoare
unui maxim $i, respectit unui punct | itz |
I
I
situatla o heimedin distantadintrmaximsi minimul t lt
ulmetor.
Rezolvare
Fi P punctul situatla o treimedin distanladintreun
maximSiminimulurmetor.Din figurtr,rezult6:
rLFIP
r
1 rr) I
ln 1 a x . d c o rd in k
.]r=-t-t=-,
Y r=

'l-r-'"

I \2./

luminoasa
este:
Dardinrelatia(4.2.5)segtiecdintensitatea
-/- -\
I _ A, = 4 E:cos, t:.E:2,
"I

iar din (4.2.9) avem:

rz_rt=

2lx
o

Deci,pentrupunctulP:
I?= 4 E:cosz
: =3Ei
6"

Pentruun maxim,12- rr = L , deci:

I',". = 4 E:
Rozultai

I-,--=!..
I,
3
4. La jurndtateadistanliD = 2 m dintre planul fantelorgi eoranulunui
ou distanta
Youngse a$az[(paralelou ecranul)o lentilaoonvergenti
dispozitiv
interfranja?
fooaE/= 30om.Decateori sevamodifioa
Rezolvare
AplicEmformula
F; 9i F; vor fi imaginilerealealefantelordispozitivului
lentilelor:
tl l
o a I,
2

19 6

Imaginile Fr

E,
Distanta21 dintre acestesurseo
din formula meririi lentilelor:
2l'

T= o "

'2

D/2

2a 2l
2r
tt =-T .

2
Noua interlianja va fi:

"rD )

., t2 )
'= 2r'
.(D \
L l ;-o
it_

fD )
l ;-'l

t= :Y:_ :_ _ _ - J_ .

\L

2a ZI

21

2d

D
7\"D
Cum vecheainterfranji era i = 2l , rezultdl

rD _l
L_\2

).

simplei
dupdcaloule
g[siti pentrua, rezulte,
inlocuind
9i valoarea
L2
i3

derofrarfer,= 1,5'seafle
indicele
unghifoanemic,avand
5. O panaopricade
unoa
Ia incidenFnormalacu radialjecu-lunglmea-de
aer 9i iste iluminar"d
=
formeaz'.
se
mm,
p"
10
i"t, inferioar[a penei,pe o distanla/
iOii
"..
20 ftanje.
Aflafi:
a) unehiulpenei;
ti nu".a.uia. ftanjeoblinutepe aceeaiidisunF dacdfolosmluminacu

panalnt-un mediucu
fa1[decazulb) cindcufunddm
"o*":"i
=
/r' 1,8
derefraclie

tfo"lf;rt

UN

Itezoh,rrc

u ) r =a = o =l I = a tor rad r,24 , '

N
2nl
1l=!.
b)
'
N

)\', '

.
L'
ct i =:c,f"

deci-l/ = 30franie.
n
u n o e rd = -:

l'ni
..,
oecl I = -

j' = 0,6 mm iar Ai = 0,1 mm.

sauF dace
Citili afirmatiileumitoare.AlegetiA dacaafirmatiaesteadevhratA
afirmatiaeslefalse.
l.

luminoase.
dupi intensitatea
A F Rezultatlrl
interferenfei
seapreciazd

2. A f
l.A

mediein timpa lui Flumi'roasa

inlr-unpunctestevaloarea
Inrcnsiralea
punctul
in
considerat.

F Doudbcufiobignuiteproducundecoerente.
estemultipluparde1'l2,se
F DacAdiferentadedrumdinfteundelecoerente
oblineun minim de i,rterferente,

5. A F La dispozitivulYoung fantelsunl pajaleleintre ele fi paraleleSi cu

filamentulsursei.
c A F cu dispozitivulYoungseobiin franjelocalizate
7. A F Lamacu feF plan-paralele
permiteoblinereafranjelorde egalalncliDare
8. A F Cu panaopticdseobtinfranjede i tederenttr
localizate
9. A F Inelelelui Heidingersuntfranjedeegalegrosime.

cu
f. in experientalui Young se lucreazecu o radiafiemonocromatica
l, = 600 nm. DistanjadintrefanteesteI mm iar distaniade la fantela eclaneste
poziliileprimelortrei franjeluminoase.
I m. Sesegaseasca
R: 0; 1,8mm;3,6mm
I o radialieelectromagnetica
cu lungimeade undl l-1 = 500 nm produce
cu interfranjair = I mm.Ce valoare
ints-undispozitivYoung
o figuradeiDterferente
l 9E

va aveainterfianjadacA,in acelagidispozitiv,se inlocuie$te

sursacu o alti surs:r
avind lungimeadeundn)-, = 650nm.

n :;,= i f = t,: n m
3. Un dispozitivYoungaredistanfadintrcfantedc 5 mm iar fantelese afla la
I m deecran.Se ilumineaza
dispozitivul
cu douaradialiiavAndlungimile
de unda
),r= 480nn 9i ),: = 600nm.Carc estedistanlapeecraDintrefraDjelede interferenti
de ordinultrei?
Rr j.r rl - r, = 0,072nnn
4. Dold sursecoerentede lumini aflatela distanta2/ = 0.24 mrr una de
cealaltdse gasescla D = 2,5 m de un ecranpe carese obfiDfranjede intcrferentd.
S-aoonstatat
cd pedistantad - 5 cm seformeazA
N= 10,5ftanjedc interfercnli.Si
secalculcze
lungi eadeundAa radiatiei
emisedesurse.
p, 1= !l{
= 457n,o
N. D
5. Un dispozitiv
Youngavanddistanta
intrefante./=0,5mn Sidistanta
dintre
planulfantelorqi ecranD = 1,2,n esteiluminatcu lumin:rmonocromatic:i
cu
]- = 500nln.a) Si seoalculeze
irrterfrania
obse|vatipeecran.b) Cetdemaretfebuie
sAlle distanfad;ntrefanteledispozitivului
pentruca interfmDja
si sedublczc'lc) Cc
valoarcarc iDterffanja,
dachintreguldispozitivse cufundi ?utr-unlichid avand
indicele
dc rcfiactie
n = 1,5in condiliile
de la punctul
a)?
2l .., i
R. a) I = 1,2mm;b) 2/' =T;c)t =

= 0,8run

6. Distantadintrelanteleunui dispozitiv
Youngestede 21 iar ecranulde
observaliese afli la distantra
r. Interfraniamisuraldpe ccraDestei = 0,56 mnr.
Ulteriorspaliuldintref'ante9i ecranesteunplut cu un lichidastfelincit irrtcrfrarja
devineiL= 4,21 l0a m. Calculali
indicele
dercfraclie
al Iichidului.
ll: ,?= 1,33
7. Un fasicullurnirros
cadenoflnalpeun ecrancu doul thnteallatela distanla
l/ = 2,5 mm unade alta.SeobservauDsistemdefranjede i[terferenFpc un ecran
aflatla distantaD = I m in spatele
ecra[uluicu fante.Seintroduceo lfllrl?idc sticl:i
, - l.5l de gro:irne.,- l0 Um in faF lantcisupcriorrc.
in ce:errs;i cLrr:ir '
deplaseazd
franielepeecrarr?
R: 2 mm ir sus
=
8. O radir4iede lumindmonocromatici
cll i. 550nm lumineaziun sistemde
douefante,una din ele fiind acoperitAcu un stratde micil (r - 1.58)pe care
lascicululcadepcrpendicularlI] puDctulcentralde pe ecransc gaseslea saptca
franjeluminoasa.
Calculatigosimeastratuluide mica.
'7,.,
Rrc = -= 6 . 6 -: n -l

9. Suna folositd pentru iluminareafantelorunui dispozitivYoung esteo

sursi de luminaalbi ate cdrei lungimi de unddextrernesunt i".i, = 380 nm li
, = 2 m 9i 21- 0,2 lnm deteminafildrgimea
l-,,,,"= 760nm. Cunoscand
distanlele
spectruluide ordinulunual imaginiideinterfernfd.
R: A r= i-" , -t r"= 3 , 8mm
10. in cazul unuidispozitivYoungcu , = I m ti 21: 0,6 mm sumade lrmina
monocromaticiestedispusdpe axa de simehiela distanfad = 0,75m do planul
fantelor Cunosoed valoarea interfranjei, i = 1 mm, calculati: a) Ll
de ordinulgase;c) pozilia oeleide-a zeceafranje
b) pozitiafranjeiintuncoase
intunecoasc;
d) nouapozilie a franjeiluminoasede ordinul zero,dacesursade
la axadesimetrie
cu 6 mm de-alungulperpcndicularei
ladialieopticdsc deplaseaza
Ir pur(tulin cdrc\c dlh inilial.ur.a.
R: al /

60Unm:bi (

).5 Inrnc: lJ '

a . ' min : d ), r, = " f

S * rrl

l l . I r eIn .li:po/ilivY orngcu n IIrri 2 / 0 . 6 mrn in c rre s u rs id e lt rmin a

nonocromaticdoste agezatl inilial pe axa de simetrie la distanla
./= 0.5m dc pLanulfantelof.Clrlculati:a) lungineade undea radiatieifolosiledacd
situatede o partea axei optice$i lrania
distantadintrea laseaiianje intuDecoasd
iDtunecoasA
de ordinul sapte, situatd de cealaltdparte a axei optice, este
de 12 nrnr:b) nouapoziliea fran-jeicentraledacasursade hmini se deplaseaza
paralel cu planul fantelor, la distantade 5 mm de axe; c) gtosinea unur
cu indicelede refractie,1= 1,5care,atezatin fafauneiadin fantelc
lllm transparent
dispozitivului,deterlninarevenireafranjei luminoasede ordinul zero
pc dxadc \imelrie.
R: a) l, = 600nm;b)r0=4= 1 0 , n . ; " )r= . jrra =(n-1\i
12p,n
d
cu 2/ = I nnn suntiluminatede la
12. IrantelcunuidispozitivYoungdistantate
pe axul optic principalla distanla
o sursl punctifbrmide lumindalb6,agezatd
d = l0 cm de planul fantelor.Doua lamelefoartesubtiri, de aceeaqigrosime
u - 0,2 mm suDtplasatein dreplultbltelor lndicii de refractieai lamelelorsunt
seaflala D = ] m deplanul
nt= 1,79i n2=1,6.Ecrallulpec^reseobservlfranjele
alb faiSdeaxuloptic
pozilia
maximului
fantelor.Si seafle:a) sensuldc deplasare
9i
pentro
ca maximulalb sa
vcrticald
sursa
principal;b) cu cat trebuiedeplasati
Pc
figurii.
rcvindin cenlrul
dAx
Dc(n -, 1 , \ : ic m: b,)
.
^
^ . ---m
Ulc
l' = Z
'*-ll. Un filtru specialmontatin fata fantelorunui dispozitivYouDgpermite
trecerealuminii numai pentrulungimilede undai'r - 450 nm $i 7,2= 550 nm.
Distantadirtre fa'rte este0,1 mm iar distantade la planul fanlelor la ecranul
la ce dislantide maxi'nulcentralva avea
de obseNareste1,5m. SAsedetermine
a maxirrelorde interferenFpentrucele doui lungimide
loc o noui suprapunere
unda,
n: *,t', *,,,=lL
200

k.

J l-'
9

1 1 ? I ' ) r= 7 . 4 2 c m
2l

l.l. intr-un dispozitivYoung, o radiatienonocrcmaticecu 7.r = 500 nm

produco figura de interfercnFcu ir = 1 mm. In acela$idispozitiv,figura
are prinul maxim
de interferenteprodusAde o altd radialie monocromaticA,
Ia distanfair - 1,2 mm de franjacentrala.SAse afle: a) lungimeade unddl.r;
b) distentamiim| faq de fra]4a ceDta)ala carese folrlcazi maime in ambde
celordouaradialii
figuride interferenfi;c) diferentaAu dintrefrecvenlele
5
, ' . = 0 i, 5 . ,
R,
ooonm: u ' ]
-l'
",7,
rr/!ro

' orm:c ,4,- {" 1 -

ll

ro"n,

\^'
)
^.
15. Un dispozitivinterferenfial
o radialiemonocromatice.
Si
Youngutilizeaze
se determineraportulfluxurilor onergeticeincidentein puncteale ecranuluide
situalela mijloculdistanleidintreun naxim de interferenta
observafie
9i mininul
problcma
(lndicalie:
a
se
vedea
urmitor, rcspectivin naxime de interferenti.
rzolvatinr.3).

"'+:'=+

e-", z
l(,. Pentruun dispozitivYoungse se determinede ceteori estemai mare
luminoasaintr-uDpunctpe ecfanaflat,fafa de maximulcentral,la o
intensitatea
luminoase
pe
interfranjei,
fatdde intensilatea
din valoarea
distanfbegale
cu o Sesinle
fantaa dispozitivului.
carar crea-ope ecrano singul.d

n ,f=:
,r = 1,5cu un
17. Prinillrminareaneipenedesticlecu
indicolcde refraclie
=
franjede
seforrneaza
acestei4.
fasciculcu l, 650 nm, incidentnormalpesuprafala
milrime
este
interferenld.
Si se calculezeunghiulpeneidacadistantadinlredoua
egal6cu l2 mm.
p, ..=a = 1 6 . 1 q . 1 s 4 = 3 , 7 "
tnt
It. O pelicrllade saPunforrneazio Pirra
() - 5d6lA)suDL
a$ezate
c6lc
in lutninagalbena
obser\ate
Franjele
dc inrerfcrenF
peliculei
prpendicular
pe
suprafata
5 pe fiecarelitime de 2 cm. Luminacade
$i
indicelede relractiea! apeicu sipun este,?= 4/3 Sa se calculezunghiulpenei
R: o, = 5,2 l0' rad = 10,73"
nonnali'
I9. Un fascicul
de luminacu lungineade undaI cade,Ia incidenta
pe o pana optice de iniltime I = 0,02 mm fi cu indicelede refraclie
, = 1,5, formandu-se,t= 101 franje lLrminoase
9i (& - l) fratlje intunecoase
Determinalilungimeade Llnddl.

p ' tr = ? I4 = 6 6 6 n '
:a :

20. ilxamin6ndu-se
fianjelede interferentiprodusede o panAopticAdin sticl,
cu ,
l.) ti plasaurn apac r?- r J .c conslala
ci ralorreairirerrranier
e,r.
0 'm m au n oscdnd
lungimea
de undaa ra d ia rieuiriliz a re
t r : 0 0 n n i s ri *
deterlnine
unghiu)forrnatde felelepeneioptjce
)4
R: 0=_=_.t0
,*,

,racl=),3).
'

{ . 1 . t ) t F R A C ' . r,t.{
t.r iM tNIt
Dilia.tir lumirrii.lenorncnirnponarlcc.ontrfmanaluraoniluldtofica,rccl(il
_
J lu.l de5coperilnr 1665 Je Urinraldi.c.rrc nol:r...1 tnina se
lropfltsa,nu .e
rispAndestenu numai direct, refiactal sau reflcctat,ci qi intr+rn aniulit ai patrulea
mod: imprA$liat".
Dilractia luminii estc fenomcnnl de propagarc a luminii in spatte
obstacolelor sau fantelor, atunci cand dimenslunile accstom sunt co-pniob;t*.
ca ordin de mirime, cu hngima dc undi fl luminii,
Dificultateapuneriiin cvidenlia acestuilenomerrpc cale experimeDhla
cste
,
legati de laptul cA lunginile de undirale luminii sunt foartc mici (le orclinul
zecimilor de micron). Natura ne ofera totu;i situatii in care putcm urrnnri oalitatir
Ienorncnul.Dc c^emplu.dacApji!im prinrr-unrirlg<1epa.ire o rur.a tunrino$r
rDdep;rlatil.
:aU pfi||lr-o pJn,/ade rnbrelj. ob\cr\iir)to ,rrie Jc irizalii .e *
datorescl'enomcnLrlui
dc dil.raclie.Halourile (sau,.ccaroi-ntele..)
carc apar irncor.iil
iurul LLrniisuntfianjede diffacfiedeterminale
de particulele
de prafclinatDroslerari
ascnreneah^lou,i apar Si in juful becufilor folositc la
iluminatulpublic.
Fenomcnulde dill..lc(ieeslc cxplical dc prin(ipiul
Ilrrrft(rs lifrsnol: M,rtii'rifo lrnlci (s l|
"]'sri(otutui)
:t(i|l\r (lr uo(lr in(i(lc!rtii (l(.r'in surs( (tc
(,i un(tr
s(.undlrc crrc s,Iri .,trrfnlc fi (tr tr cr.:,tr (s:,r,
I)r
r''rliri. in clzul r'l'\r'f\i'ii .n ochiut l;t)(.r)r) tigu,i {t(
(lili Clit.
Astfel, daci de cxcDplu lu,nina produsirdc n beotfccc
printr-un lnic orificiu, ea nu va produce pe eoran o simpli
pati luminoasi de forma oritjciului ci (vezi figlrra 4.33) o
imagine de difraclie cu lraDje altcmativ luninoase
'si
intuDecoase.
/.,a I -iJ LuDifu
pft'dusi dc hec sut-cri la
Descriind acest feDomcn, distiDgem doud cazuri
trecerea
prn' o.iliciul
circularltnonrcnuldc particulnredc difrac(ie:
diliacfieti troducctc
l. difracfiar'n lunini divcrgcn(i sau dilracliede lip
eorano mag'nccu
Fresnel
$i
cercul lunuoaseii
2. difracfia in lurrin?i paraleli sau de tip FmuDhotlir.

202

Difracfin Fresnel
'1.:1.1.
DiftacliaFresnelse realize^ze
in cazulcind sursaluminoasiSi ecranul(sau
nurraiecranul)se gAsescla distanlifinita de obstacolulpe carese facedifracqia.
tlc diliaclie a obsracohhri
PriDdifraclieFresnelse obtinepe ecraninraginea
.1.3.1.1.
circnltrriltrrcticrti
Difrrclir pro(lusri
de o daschitlerc
irlt-un P.rr rn oPnc
Fie S sursapunctiformade lumina$i ,44Vparavanuiprcvazutcu un orificiu
circularde diametruaproximativegalcu lungineadc undaa luminii G/ = l) (fig.
4.34,a).

.s

\l---

E ---+-

l,

n)

/:rs dJl. n) Diftrclia priiitr-unorificiucircularib) lianjeledifraclicinr e7!l dcschidcfiicircularc

Franjelede difiactieob[iDutepeecmn l / vor fi $i cl circulllre.

Punchl P este luminos sau intunecosti are i0 .jurul siu inele circulare
hrmi'loase
alternativ(fig. 4.34,b).
li intunecate
,1--1.1.2,
Ilif|'rrctilr
txrtrtrtlist cir(uhr oPrtc
opac(llg.4.35,a),i,l
lndependent
dedimensiunile
9i poziliarniculuiobstacol
ceDtrulumbreilui geometrice
va fi totdeauna
lurnini. PunctulceDtralluminoseste
(fi9.4.35,b).
inconjurat
de un sistemde iDelealternativ
luminoase
$i iDtunccoase

tis /.JJ a) DifracJiapc ur discciroularopaciS sll6it D- discopaccu ccnlrulir Cl E ccmn.P

punclpc axaSCib)- tianidedifractiepentruun disccircular.lnccnlrulimaCiniicsr.lumrrr

1.3.1.3.Ditrrcti h n,lrgiror rcctilinicfl unui semiplanopac

al& l3d Difracliali maiginea

unurPdavan

Agezand
un paravanopacP (fig.4.36'
intre su$a de cetrelumini S ti ecranulf.
distribufiaiDtensitifijluminoase
1pe ecran
esteceadin figuri, unde10esteintensitatea
luminii in punctul ,-l in absenla
semiplanului
opacP. FmDjelede difractie
pe
se indesesc misuradepirtlrii de franja
centrali.
Observimci in prezenta
seniplanului
in ,4 cste doar 0,25 10.
opac intensitatea
scizAndcontinuupanela zeroin regiunea
de umbri, iar in regiunealuminoasAse
oblin ma-xime$i minime de intensitate.

primlemaximedepasind
valoarea
-10.
Cauzaacestorfenomene
complexecareaparla limitad separare
dintrcumbra
geometriciSiluminageometricA
estedifraclialuminii.
{.-1,2.Difr:rcliaFr':runhoff
0r

arg. l.3Z Difractialn lumini pafalcldpc o llnd dreptunghiuladi

Fenomenulde difractiein luminaoaralelia fost studiatde l-raunhoffer.

Este
vorbade difracia undelorpla e, lD situatiacandsursade lunini $i punctulde
observatie
de obstacolul
caredAdifraclia.
suntirfinit depertate
Pentrua realizapracticacesttip de difractie,se plaseazd
sursalumiioas?ilD
focarulunei lentileconvergente
$i se observdimagineade difractiein planulfocal
(fig. 4.37)agezata
al uneia doualentileconvergnte
in spateleobst^colului.
Figurade diftactiereprezintA
irrritin$rdc dilllclic a sLrrsci
luminorsc(spre
deosebirede difractia Fresnel, cend se oblinea imaginea de difraclie a
obstacolului).
2.04

,1.3.2.1.
Dili:r.tii peo lhnti dreptunshiul-rr:
Prin intrebuintarea
lentilei convergonte
L1 6tg. 4.37). Fascioln-.t 4mmr
in fasciculparalel.Considerimcao! ir r*'t
:.ovenitde la sursa,t estetransfonnat
perpendicular
pe
fanta,4lN,dreptunghiulara
fasciculeste
$i ingu*ii
--..est
principiului
plane,ltr'
de lalme d dovine,conform
Hu\ lFos
Supmfaladeundd
coercnteli in t_ia,a
careemitundeelementare
Fresnel,
sediulizvoarelorsecundare
:e vor interfera,dandpeecranulE o imaginede difractie.
cu axaopticaprincipaE
Razeleparaleleintreele carefacun unghio oarecare
(carecoincidecu
punctul
planul
ei
focal
ior fi adunatede lentila a, in
P din
3lranul
Diferenfa
'').
de dium intre raza marginaldcar porneltedin M qi raza cate
y'{
romettedin este
6=MA+(AP)- (NP)=MA=d sin a
Jeoarece
drumurileopticede la frontullN pan[ la P prin lentilar] sunt egale
.onformteoremeilui Malusdin opticageometrica.
ln functriede aceastddiferenfdde drum,pe ecranse vor obtiDemaxime9i
minimede lunlindcain fig.4.38.
Seobtineo franjdcentralefoade
inlensdde ldrgime ?L,

dllpi' care

unneazdo seriede fmnje luminoase

de lirgime l1

a cdror intensitate

2r.t )

\.1 2),t 3X[ |

o
|
d, 4
scade foxrle mpid cu depanarea
')1
T f1 di
centru,x. FraDjeleluminoasesunt
rl? 4.J8.Distibulia iolcnsiuliiluminoaselnfunctic
prinminimenule.
despA(ite
dc dislantiladiiracliapc o fantl
estecu
Franjaluminoasd
centralA
deuDdel. 9i cu catestemai micelitimea
atatmai latAcu catestemai ,narelungimea
far'teid.
Dacaizvorul.Sstede tnnina alba,ma"\imulcentralva fi alb, iat maximele
de
secundare
vor fi colorate,celecu lungimide undl mai micefiind mai apropiate
maximulcentral.
{ .J .2 .2 . l i e l e n r d c (l i l i lt(i c
l {(tr . r r
dc dilt ; r' i ti o c s tc l ' d i s l )o z i l i v o p li c cc torrsl tr di ntr u' t nrrnri r
rrtl [c {l o Lt l) lt inRus t c . t' c tl i l i ri i , tg rl ' : i rtrc c l c , p ,rt;rl cl ' r,t' :hnl i sl trtrrc i ri l i ):rrtt
unll dc ill:t.
.tpr-0pi:tto
_

de zgarieturi(trasdturi)pe suprafata
aa se poaterealizapracticprin trasarea
urei plAcide sticl[ sauplexiSlas,cu ajutoruluni ma$inide divizat cu diamant.
Zgarieturilosunt portiunile opac. Intervaleletransparentedintre zgerieturi
reprezinta
fanteleRefeauade difractie pe o supralatdtransparent' esle o relea prin lra misie
DacaI estelungimeaportiuniistriate(fig. 4 39) iarly'estenumarulderrdsaturi.
245

alunci releauarespecli!Ava avea un num;r n

tfisituri pe unitatcacle lungime$i o distanldl=a

{ a"
L

infie

distanfacaresenumetteconsianta
doudtrrsituri succsive,
'

provenitde la
Un fasciculd lomindmonocromatica,
in fasciculparalelde cdtrelentilarr,
un izvor,S,transformat
cadesub un unghide incidenfii po reteauaR. Figorade
difracfiesevedein planulfocalal lentilei12,pe ecranult
(fig.4.40).

a difractieipe relea
,.,9 4 4a oblnereaexperimenlall

206

PotrivitprincipiuluiHuyges Fresnelfiecarefantea reteleidevinesediulunor

penlrufiecareradiatiemonocromaticA
noiundesecundarc,
in parte,
Pozifiamaximelorde difracfiese obfinelinendseamade faptul cd stareade
iiterfere fi depindede valoareadiferenleidedrumdintredoui razece provinde ia
doui fantealiluratealeretelei.
Dadr razleincidenteti difractatesuntde aceealiparlea nonnaleila re.tea,
diferentade drum di he doui raze difractatepe doui fante conseculiveeste
(fie.4.40,a)l
3=5r+62=1(sin
i+sinct)
Dac:rrazeleincidentesuDtde o partea normalei,iar celedifractalede cealalti
parto(fig. 4.40,b), diferenlade drumeste:
E=6rtz=/(sin i sil] (!).
in cele doud punctclo, simetriccfafd de maximulcentral,prii interferenta
undelorsecundare
coerente,
sevor oblinemaximedac[:
(sin i+siDcr)=k;,.
In teoriaintederentei
multiplesedeDronstreazl
cd cu cet numaruldc lascicule
carcinterfcracstcmai mare,cu atetmaximelepriocipalevor fi mai intense$i mai
pe un fondintunecos.
subliri,obscrvabile
De aceea,o releahbuiesdaibdcat mai
l i auirtre 500
multetrasatur;.Retrelele
folositeh spectrulvizibil sauin apropiefea
pe
L500lrisdturi
miliD)etru.
$i
Ca cfect al difraciiei,maximeleprincipalenu vor fi egaleintre ele, ci vor
scadea
treptatirl inteDsilate
cu cresterea
ordiDuluik.
in lumila alb6,figura de difraclieva contineo lraDjaconlralSalbh,pentrLr
cd in dreptul acestuimaxim 6=0 peDtrutoale lungimilede undd.Simetric,de
carese litescspfeexterior$icare
a,nbelep[4i aleacasteia,
sedispunbeDzicolorate
conlin cLrlorilespectralede la violet (in iDterioDsprerofu (ilr exterior).Acestea
sLrltspectrele(conlinue)de ordiDull, 2, ... r. La marginilefigurii de difraclie,
rezultand,,albulde ordin
spectrele
de ordine mai mari se pot suprapuDe,
superior".
Refeauade difractie este folosita in spectrolnelrie,pontru a prodllc
unui fascicul de Iumini iD ,LdiatiilemoDocro'natice
desconplrnerea
ungbiului
componeDle;
dacase cLlnoa$te
constanta
retelei,atunci,priDmAsuraren
de devialic corespunzatoruDei lungimi de undd, se poate calcula valoarea
aceleilungimi de undi. in cazul unei prislneacestlucru Du este posibil,
deoarece
unghiurilededeviatienu suntlegateprintr-orelafiesimplade lDngimilcde
unde, ci depird de caracteristicilematerialuluidin care este coDfeclionati
prisma.

20'7

Releauade difractie
Toml
Determinarea
lungimiide unddcu ajutomlreleleioptice
ll^t er illle n e c c s rre

Folosimbanculoptic din trusade fizicd pentruliceu, pe care montam,in

ordiner sursa de luminn (bec), filtru optic pentru selectareaonei radiatii
monocromatice,suportul de lantd cu fanta simpla, lentila convergentAcu
F+l20 mm, reteauade difractie;i ecranuldivizat.
llodul dc lucru
La incidntenormali i=0, iar condiliade
maximde difracliedevine:
,fsin c!=k^,.
Dace)r estedistanlaintremaximulcentral
P0 qi maximulde ordin k (Pr), dh fig. 4.42
observimcel
.x
=
tgc[

Fi& 141 Montajexperimental

pcn1rustudiulreteleide diiraclie
.1

ca tg o = sincx$1n= 7,
In cazulunghiurilor
de difractiemici,linandseama
punctul
deordin* sevaaflala distanta:
Pkin caresevaformarnaximul
x=f tEo=f sins!--Jk\,n
adicd
kJn

Determinend experimental distanta .t,

cunoscand
distaDtafocah/a lentileifolosite$i
numdrul de tr6s6turipe unitateade lungimea
'?calculeazA
se
refelei,se
),. DatleexperimeDtale
trec intr-un tabel conform modelului de
marJos,
!q

208

ltig. 4 42. Detenin^tea 7,

,1.3.3.Aplicatii in ttiintir ii tch ici rle difr:rc(iciluminii

.1.3.3.1.
Putc!c,lscprrAloirr
ii difrrctialumiDii
circulara
Faptulci luminade Ia o surs6punctiformi,difractaddeo deschiderc
de
raza
finite.
punct
geomtric,
ci
ca
un
disc
ca
un
estefocalizatadl. o lentilenu
un
important
rczullat
inconjurat de inele intunecoaseti luDrinoase,este
exporimental.
oricaruiinstrlrmenl
intr-un sistemoptic,datoriti diafragmelorindispensabile
de fenomenulde difiactiea luminij A$dar r^n
optic,imagiDilevor fi influeDfate
punctilormd,
se forlneazao figuradc
loculundear trebuisa se formezeimagiDea
incon-iurata
decercuriluminoase
difracfie$i aDumeo micdpatdcirculariluminoas6,
mai
rnici.
de Inlersitilidince in cc
li intu ccoase
Se spuneca un sistemoptic estecapabilsAdislingi doudsursepunctitbnne
(doui punote aldturate al aceluia$i obiect). dacl figLrrile de difractie
suntsuficientde mici sausuficientde distanlatcPcntrua
corespunzAtoare
acestora
unuisistemdea distingc
capacitlrlea
fi percepute
separat.
Marimeace caraoterizeaza
lezolrrtrc
sclllfirtolrrc
puncte
sau
se
numo$te
douaasemenea
Ilrl.rc
Liriirlil nrriirrrilrccrr cil Ir
lln instnfrclrl .plic va Ircir o prrlcfrccl)NrrtlLrrrr(
(\ijir
tr
(li:iliirgc
rLrlcr
':rr|rL rirl sLrhrrrrghirrri
t)unclcrIi llt]r{iPiirl.iJrlrc.1.

Se dcmoDstreazice putereasepafatoaret|nghiulari P cfestcdaci:

deschiderea(apcrtura)lentilei-obiectivz/ estemai lrare (de aceealunctclcse
cu oglindi cu dianretfu
construiesc
cLrdiametromarealc leDtilei,iar telescoapele
apertluii obicctivuhri
putem
micforirii
vedca efectul
mare al ogliDzii); in fig. 4.43
atunci caDd se obselvedoui mici surse lnino$c
asupraputrii separatoare

aproprate.
- lungimeade undirl, a mdialieiutilizateeslemai micz!.
^tl

),
se po1
la16de ce, cu ajutorul microscopului,
sunt
aleciirordinensiuni
identifica
cel multobiecte
a
luminii
lungimii
de
uDdA
de
marime
al
de ordinul
folosite.
se poate reali/a numfli cu
O ir)rbunalalire
mai scufte.Pe aceasta
,,lurninh"de lungimide uDd?i
se bazeazd perfortnanlele deosebite ale
electroDic,
microscopului
Ile lonrirriir1'rlr" r'
l ) n r fr iclililc o L r drrlltorii

ns ; r-l lin.ginc. i d.,,:,

lrrr.rr '1. r.z 'lrr.' :, l,rl,,r'r rr\lr'rr,' r'r l' I lii f
surscf!Dclilbrnc Sus:rt,c.a,.:.
linrita ll11||faL'tcrrrc irr principitr nrr se lro:rtcl arur.subcl esedi sri ng.Lar
1,.
(lctaii.
apcrturlmiea.sursclcsec,r.: :: :

.1..1..1.2.
I'ir'trog;-rlilll
Ilolografia este o nretodi de inregistrareii apoi de reconstituirea imaginilor
opticc alc obiectelor bazati pc difiactia fasciculelorde lumini coerentd.A fost
invcnrata
in 19.18
de citre I)cnisGaboroarea primit prerniulNobel tu 1971.
Principiul holografiei ooDstAin utilizareaa doud
lasciculcde lumini coerente,unul rellectat pe oglinda
plani Or, iarcelilaltdifractatpe conturulobiectului
O:
(fig. ,1.44),carepriD suprapunereinlefleri. pfoducand
traDjede interfercnti.Acestefranic suntinregistraropc
placa lologlafidi t oblin6ndu-seastfel o hologramd.
Ilolograna este deci o complicati imagille de
intrfcrcnF, care va detine o mare cantitate de
infbr|natic dcspre obieot, pentru cA ea va contine
informatii at6t dcsprc varialiile de fazd. cit \ri despre
varialiileintcrrsilatii
u0dclorde lumini difmctatede
c:rlreobiect.
De aceea, hoiografia rcprezinta o nelod:r de
/ i.q I ll P rcipi!l oblirefli inrcgistrafecompleri a infbnDatici pe carc o polrrli
radiatia cafe s-a rellcctal pc obiect (holos = intreg,
grdphos- infegishafc)
Sprc deosebiredc fbtografi;robitnuitar.
carc ne di infbmarii numai asupra
vafiafiilor intensitarliiundclol lunrinoasereflectarc de citrc obicct, holograma
conlincfi irlornraliiasupralazclofaccslorunde.
Toatcaccsleinlbrmatiipot fi valorillcllcprin recoDstiluifca
in{giDii obicctului
cu aiutorulholograDrei.
In accstscop.holo{ramilsc etpunein calcaunui firscicul
paralclclc faclialiintonooronriticc
(razc litsc4cilrc so v0 difmcla pc inragincadc
inlcrlcrcDfiinrcgistltltiirl hobgrami $i va rcconslitui
il) rclicl imagincaobicctuhri.
jci Inc rin i rl
Intrcrr fl rt,rrchlr,'l.,tsrrrt
rrucqrcrrrrr.ir dq,'hie.ri\ l,,r^!:r'jrti.
chiar daci hologranracstospa|1ar
i| bUcili. licoafc pldc va rcdairr inlrcgimc
inraginc^
obicclivUlui;
v0 sulcridoafclafitalcr.nu $i irrtegfililtol
inaginiit
pcftrilo iurcgistrr|clliclclii5i r^ncazulciindpunctclcobicotuluiau slrnluciri
lbartcdil'cfitc(10000:l lalZrdc l00:l la plaicilc
lblogra{iccobifnLritc).
Aplic:ltii:
stocarea
holograllcia iDfor|nrlici;
holografiainlcrtbrcnfiali:
dc excmplu.unulcliDhcfascicLrlclc
dc luminl estc
trcculprinlr-ohologfanriinrcgistratar
pentruur corp nedofblluat,
iar la doileapfin
hologmDacorcspunziiloaro
coqrulLridelbrnrat.Astlil so vor oblino inraginidc
inlcrlercnliin cafc sc !izualizeazitcnsiunilcapirutcin corpulsupusla solicitAri
mccanice.Prin acclrstirchnicar
pot ll studiatemifcirilo de vibMtieale corpurilof,
lLrbulentrfluidelofprccum5i o se|iede altep|oceserapide;
lcleviziuDea
a holograljc,i;
9i cincnalografi
(miiriride 500.000.000
Dricroscopia
hologfaficn
X);
lehDolosiile
rnicroelcctronicii
elc.
2t0

1. Pe o reteacu n=100tras/mmcadela incidentdnormaldun fasciculde

luminamonocromatice.
$tiindcd unghiuldintrema,rimulde ordin2 si cel de ordin
1 estede 3'30', calculalilungimeadeundaa radiatieifolosite
Rzolvare
Pentruunghiurimici, sin d = q iar pentrucele2 maximede difractieavm:

=kX L .
1 cr,

.
,
f-l { C tu -o rl =A l r:-,r
l C , = /a ^, I

/(c.,-o,)

c., -o
h

2 -l

in radiani:
Cumqr-(Ir=3o30'.lransformam
180o. .....,. . f lra d
3,5". ......., (P
o1-

'

J . l. r !

1 80

Deci
?< . 114

= 6 1 0u m,
=6.10. 1 0 -" m
I= ''""1
r 80,10'
deoarece
. ^^ trds , ^^ lras , ^J tras
m
lo -m
mm
cadenorlnalpe o reteade
2. Un fasoioulparalelde lumin[ monocromaticb
l=1,2pm. Figuradediftaotieseobservdpe un ecranplasatin
difraclieouconstanta
planulfocatal uueilentileconvergente
cuf0.05 m Afla1i:
'
de undaa luminiifolosiEdacamaximulde difracliede ordinul
a) lungimea
lntai seformeaz!subunghiulde 30';
b) distantape eclanintremaximulde ordintrei $i oelde ordinzero;
ci latimea;pechuluide ordinuldoi dacailumindmreteauanomal ou lumina
albdiar unghiurilede difracliesuntmici.
Rzolvarre
a) i sinor=,ktr= tr = l sina =600nm.
b) xj =3hn=1,5 cm

$
2tl

-1
cr \ = & :':!r------irl = ,J'*-;-

_l

)._,.= 380nm
1.," = 760nm
Ax = 3,16cm.
3. O reieadedifi?ctieplani cu constanta
/=106m esteiluminatisubun unghi
de ircidenfdi=30'cu o radiatiemonocromatice
cu lungineade undb),=500nm.
Cafsestenumdrultotalal maximelorcarcsepot forma?
Rezolvarc
Numirul tolal de ma"\imede difracfieesteegalcu kr,.,-+ir,".r+1,
unde/.1,,,,*
Si
k,"", suntordinelemaximcdc difracliepentrumaxjmele formatedeo pafteti dealta
a maximuluicentral(obfiDutepentrusin 0=l). Lor li se adauga1 peDtrumaxjmul
central.Astfel:
,

1(l-sini,

[,".
'"

3]
,

5.ro'
tl
.

ltl-sinrr
l

t ," -"rl
--------= ='
5.t 0

tl
RezultAl

r
2.AF
3.ap
s.AF
6 . AF

212

+l=5'
'{rax=3+l

Centrulimaginiide difracliea uuui mic obstacolopacesteinloldeauDa

luminos,
Centrulimaginiide difractrie
a uneideschideri
circulareesteintotdeauDa
rnlunecat,
DifracliaFresnelserealizeazA
in lunrini paraleld.
l-a margineautui paravanopac,primulmaximlllminosestemaj inters
deciitceeace s-arobfinein absenla
paravanului.
FresnelacompletatprincipiulluiHuygensadbugand
ca undelesecuDdare
suntcoerente$i inlerfere.
DifractiaFraunhoffer
seobtinecendsursase gase$te
la djstantifinitade
pe carsefacedifractiain lumini djvergenttr.
obstacolul

7 . AF La difracliapc o fanti loatemaximelesuntla fel de late.

8. .4, F Reteaua
peo suprafa[A
opaciesteo releaprintransmisie.
9 . AF Maximeleprincipalesunl la fel de luminoaseintre ele la o reteade
difraclie.
IO . A F Cu ceto reteaaremai multefasituri, cu atatmaximelevor fi mai intense
9rmarnete.
11 . A F Spredeosebire
deprisma,rcteauadeviazicel mai putinvioietuliar ro$ul
cel mai mult.
12 . A F Rcteauade defraclieestepiesapriDcipalia spectrografelol
c relea.
13 . A F La diftacliaFresnel,
figuradedifracfierepreziritiimngineaobstacolului.
l,l, A F La difracliaFraunhof'er,
figurade difmctiereprezintlimagincasursei
luminoase.
l5.AF Puterea
separatoare
cre$te
dacdfolosimlumilricu luDgilrli
de unddmai
16. A F O leDtili-obiectivmai marer^ndiamekuasigurdunui instrument
optioo
putercseparatoare
mai buni.

l. O refe^opticbcstefolositilla incidenlanonnald.in spectrulde ofdinul2,

radialiacu lungirnea
de uDddde 500 nm cstedcviatddc un unghi= 30". CAte
treseturipe milimetruarc refeaua,
gi carecsteco,rstanta
accstcirefele?
R: 5 0 0 t r/ mm; / = 2 l0 " m.
2. O relca,iluminatela incidenliinonnall.are200trdsitufi/mm.SeobscrvA,
in
planolfocalal uneilertilecoDvergente
cu distaDla
focali de I m, spectrlrl
dc
ordinul2 dat do o sursdde lumindalbA.Detenninali
distanta
dintrcradialiile
cu
l u n g i m i ldc
e L r Dddde656.3r)|lrrr 410,2nm.
Rr 9,84cnr
l. O retrea
de difraclieesteiluminaldcu lumindmoDocromalici
cu lunginrea
de
undZl620 nm. Luminacareiesedin relencadepeo leDtilacu disttutfafbcali de 30
cn. Distanfacare separi spectrelede ordiDul2 estede 15,4cln. Detenninali
constanta
retelei.
Rrl= 4 , 8 3 p m
4. Un fascioulparalel de lumin2imoltocromatice
inulDeFte,la incidentrA
normall.o refeadedifraclieav6ndcoDstanta
/ = l,2p D. Calculatilungimeade 0ndi
a luminiifolositedac6maximuldedilracfiedc ordilul irrtdisefornreazisubunghiul
de30".
R: = 600nm
5. O releaplani de difracfiecu 400 trishturirnmesteiluninata la incidenlir
nornalacu radiatiemonocromatica
cu = 500 nm.Aflali: a) u'rghiurilede difiacrie
2ll

subcarese obseffamaxinelcdc ordin0, I $i 2; b) ordinulcel mai inalt carese

poateobservacu aceasta
relea,
'l
-2
1
.
h
:
b
,
*
,
.
.
R:a,cr drcsrnr(^ rr.cL,u: G ll. 5 . o /
t
[.'
r',. in spccrrutde ordinul iDtei obfinut cu o rclca de diftaclie, radiafiaverdc
(), = 550nm)se observapentrusin cr= 0,33.Calculatinumirul de zgarietu.ipl)
I mm rclelei.
^l
g, r= !1119= 6sstd'dtu'i
7. O rcleaplanado difracficarc 9000trasaftrripo o lafme L = 3 cm ti este
iluminatacu radialicnonocromatica
la incidcnlanormali.Imagineade difracjie
se proiecteazipe un ecrana$ezatin planullbcal al unci lcntiLcconvergentc
cu
distarltafbcald/= 0,1 m. Distanladintrenuximclc dc ordinulintai pc ccrancstc
= 3,6 cm. Unghiurilcdc dittaclicsuntmici (sub5'). Calculafira) lungimea
,4.r1
cicundaa luminii folositctb) lafmcaspcctruluide ordinulintai dacasefblosefte
pentrucareseconsidere
lunlini albar,
7" [,100nm, 760nm].
n,,.;
i lu lra ' a t ' ' i . , -9 -o o o
n
z rt l
= 1,0lJ0n
b) AI= (2,,,,,,-)",,,r,,)/'?
li Aflali:a) ordinulmdximal spellruluiluminiigalbcnc
a sodiului(1,= 589,nn1)
este/= 2'10" m;
oblinutla incidenld
normaliou o reJea4 cArciconstanta
b) cetcnaxime sevor lbrna in lotalpc eortnl
R:h)a

-'

= l:l = 3;b)N= 2i',,,,,"

+ 1= 7
R,4 e,,,,.
6
'r O rclcadc diliaclic arc oonstanta/=4 l0 m. Pc rclcacadcnormalo
cu dislanla
fadialicmonocromaticai
iArduparcleaurmcazio lcntilaconvergcnm
focr n / = 0,4 nr cc proicclcazifiguradc diiiaoJicpc un ccrdna$czatin planul
Iircal.Primul maximdc diliaolic se afla la distanlar = 5 cm dc xa ccntrallt.
a mdi4liciib) catcnlaximcsc formcazadc o parlca
Aflali a) lungiDcadc Lrnda
maximuluiccnlml'?

n: a)r =

=8
=
flo nm;b)r,,,,,f [*]

I il. Pc o rclcaclr constaota

I = 12lLmcadcla incidenldnornuli un lasciculdc
lunini nonocfomatica.
StiindoaunghiDldintremaximuldc ordinuldoi $i cel de
ordioultrei esto2"30',calclrlalilungimcadeundi a radialieifblosite.
p , 1 - l(* , -o , ) = , r, n .
I l. Sdsc dctcrminelungimeade undi a unei radialiigtiindca,in spcctrulde
rcspectivacoincidecu ce^
diftaclicdc ordinultrci dflt de o retea,linia speclmlar
retea.
pcntrul" = 471 nm din spectruldc ordinulal patrulcadatdeaceea$i
R: 628nm
214

dc dfracnt pe:a:e.
12. Sa .e dclefnineurdinulccl mai marcal sperLrulur
lumlfll cu ja-t i:
dd o releacu 5U0ra'atLn mm oacdlLngimeade und' a
DUa,e
r'
ilurn'n.u,.a
ret.nuae\le 5o0 nm Se contrderacazunle:a) Incloenlanormala:

incidenFsubun unghide30"

R: a) t,,. = 3; b) &.""= 5

/ - l2 Lrn caoc rur]r"alur fascicLllLnrrnos

iu co"r'iLanlir
lJ. Pc o relca
'i'";l

,n.*''n.t' de ordinulI ii 2 csre2 18 s" 5e

i;.
"";:.';;.;
'"''aini''.
de
undaa luminiiincidente
lungimea
detcrmine
R: 7'= 481'5nm

4.4. POLARIZAREALUMINII
polirizarc
4.4.1. Lumini polarizati. Lumini nlrturtli' Grlrd dc
ondulatoriual luminii !i
?olarizarcastcun fcnomcnce line dc caracterul
De cxcmplt"undcle
cle(romagnetice
undelur
arclcsdlurdcu lr.n\\efsalilatca
in'i e'Lco
Lurnina
nu nol fi PulanTrtc
.or" sunlundel.'ngiludini.lJ.
:;onorJ.
\eelurulul
lumlno(
it
direiliatlc prupagarc
lrans\ersalirl
elcclr,rmdgnetica
Lrnda
pe direcliadc oscilaticEl estein acela$i
perpenrliculara
; cstein perNanenla
I cu L?fe
in oriccmomenlpe vcclofullndu''i'i lnagneLicc
LimDDemendiculnr
(l'1iorc:tc
o'jild\iilor
cd a'liunedluminrisc
i'*.6r s-asrabilrr
;:.il;";;i;i;;;.
clectric7 5i pcntrua cvita confuzia'in figurt
a cAmPului
vecloruluiintensitate
4.45csteiudicatidoaroscilaliaacestuivcctor(fi9 4'15)
liniai'daci' in oricc punctdc po
O unddluninoasdsenufie$tc,,poladzatil
vectorulclcotric i oscileazadupd o singuradircolie'
direogiade propagare,
sau' pur li simpiu'
Undcle dc accsttlp se nal numesc$r,,plan pol^riz^te"
,,polarizatc",Figura 4 45 lcprezinu, ,
dcoi, oscilalia vcctorului luminos /i lillinf
i n tr - o undt l polI Lfi 7 .tta

E
Luminanaturala,Provenitide ia o
sursaobi$nuita,nu estepolarizata;ca
provinodc la molcculeledin carc ostc
compusasursa luminoasi. Particulele
incarcateelcctricdin moleculeca$tiga
cnergicintr-un fel oarecareli radiazd
accasti encrgie sub forma de unde
electromagnctice;undole emlse oe
ficcarcmoleculdpot fi liniar polafzatc,
insa intrucat orice sursi de lumin6

JlfTiltt?:1il1"?^frT
ni':"i*#,Tn
:fl;nnlffi.*;;.t
posibile.

2l i

a)

/i& l.16 a) luminl l(nalpoiartatr:b) lumiiinatumtajc) tunin! pefial potarizall

Fie pianul diagrameidin tigura 4.216un front de unda al unui lasoicui

luminoscaresc plopagacatrecititor. LL.|rifl linrrf pollfizrtaestereprezentatd
schcmalicpdn sageata
dubli, carc arataca oscilaliilecampuluiclectricau 1oc
numardupAo anumita
direclic(fig.4.46,17)Un fascicul
de lunrilrlnrlrnirlitse
rcprezirtaca in figura4.:16,b undesAgeilearataun amestec
dc undcpolarizate
liniarin toatedircciiilcposibile.
Exrstadeasemcnea
!ri)|:a).rir..jfL,i.r.,iLr"
(fig.4.46,.) candvectorul
lu_
nrlnos I oscileazainf-o dirccJieprivilcgjatA(l), constantar
in timp, dal nu
unica,din planulperpendicular
pe dirccljadep.opagarc.
Inscnrnand
cu 1r Si.l, intensitdJilc
vibraJiilorlunlinoasedupi azimutulprcfcfat (l) respcctivdupadirecliapcryendicularA
pe acesta(2) (vezifig. 4.46,c),
adnol raportul
I)+ I.
graduldepolaizarea luminii.
sc numc$te
Obscrvamcdta) P = 1 pcntrulunrinaliniarpolarizata
(pcn1.ru
c61,= 0);
b) P= 0 pcntruluminanaturalii(penkucA1r= /2);
c) 0 <P< I pcntruluminapa(ial polarizata.
4.,1.2.
Oblincrcttlutninii l)r)lnrizitelinirr'
Existamai fiultc mctodcprin carevibrstiilcintr-o direclicpatliculardpot ll
sclcoliooatc
ln intregific sauin pa c, dintr-unfasciculdc [nninA naturala.Una
dintrcaccstca
estcrcflcxiape o supral'ala
dielectrice.
a) Polsyizarcaprin rcflcxic.Lgealui Brcwstcr
Atunci ciind o razAde luminaatingesuprafalade separarea douA edii
lransparcnte
dielectricc,ceamai 1natcparlea luminii sc rcfracta,peh"unzand
in
celalaltmediu. O mici parte,circa 10 ; 15% sc rcflccu pe supralalade
scparalio.
Aceastarazareflectatie$tepagialpolarizatA.
In anul 1til2, Sir DavidBrwstera observatci atuncicandrazarefractate
estepcrpendiculard
pe ceareflectatd
(situafierealizabilh
prin alegerea
unuiunghi
dc incidenfioonvenabil),
luminarellectata
estetotalpolarizaE(fig. 4.47).
2 16

.t

!!-!:""
(]

F'i& 4.47.lolarizarcalotalapdn rcflexiela

incidentlbrewsteriana

intrucat
.?

rczulti
ta

I ' R=
2

adicb
Din legearofracfieil

Oblinem:

tE it= n2t
l,rgr:r lui tlrtrrslcr: trng(:|rt! ungliului (l( pohrirr|.c lotrlar i', cslt
cg:rlirctl indirolc dr rclrft(ir rchtiv al nre(lirlri 2 ir rxDort tr n]tdiul l.
Daca mediul incident este acrul, iatd cull1 depindc unghiul Brewstcr de
valoareaindicelui de refraclie al mediului ln carc sc transmite (9i pe care sc
rcflecta)luminar
1,7
56' , 19' , 58"00,

1 ,8

t,9

2,2

59"12' 6 0 ' 5 7 ' 62't4' 63'26', 65"33'

A$a cum se vcdein fig.4.47,

67"23' 68"58'

[| 1 l ri n a pol ari /al r] l i ri .r

!rrl i f.ri . .'

L \c c { ccLrta| cfocndr.LrLrff. r
lunrinos
fcllcxic.oscilrrliilc
vcclorlrlui

'

Irrr(lcnt:i. Lumina refiactatacste pa{ial polarizata,avand djreclia prefcrcnlialA

de vibralie pentruvcctorul t continuti in planul dc incidenle.
b) Polarizarea p n bircfringenti
MediiLetansp^fente pot fi clasificateastfcll
mcdii izotropc, in care indicclc de rciiacJieeste indcpcndentde planul de
polaizare, de exemplu:gazele,matcrialesolidenetensionatc,lichidcle, cristalele
djn sistemulcubicj
- medii anizotrope, in care indicelc dc refi.aclie depinde de planul de
polarizarc,de exemplu: cristaleledin sistemulletragonal,bcxagonal,ortorombic
ctc., precum $i alerialeletensionate.
in gencral,un fascicul dc raze de lumina carc trece printf-un cfistal anizotrop estc reiractat dupa douA direcfii, prczentind fenomenuLde btrefringcnfii.
Fascicululincidcnt se impartc in doui lasciculeemergcntc,ficcafe fascicul fiind
polarizatsubrn unghi dc 90" unul fafi de altul.
l111iar
lunltna

",i;,i::,,

n.( /.4,YDubl. rcfiaclica lunriniiinristhlul dc spatdc IslandaCclcdorii,azc(ordtnadi

suniliniartoladzhlc.dardirccliilcdc oscilnficrlc !cctorilor
tiextrdordina|a)
lunrino!isuntrociprocperpcndicularc

ln figura4.48estcprczcntata
dublr!rcfractica luninii ill c staluldc spatdc
lslanda.Rlrzacarcsc supunclogii de refiaotiea lui Sncll$i Dcscartcs
sc nlrmcflc
,,raz^ordinaLi";ccalaltafazaemetgenhnu satisfaccaccaslelcgc $i sc nuDrcflc
,,razacxtraordinarai'.
Fenomenuldc bircffingcnl?inaturalir a fost
dcscoJ'critin 1669 dc caft Ba.'tholinuscarc a
privindprintFuncristaldc spatdc Islanda,
obForvat,
dedublarea
imaginii(fig.4.49).Bircfringcnla
naluralar
cstc folo$iti la constuirca pisnclor ,,pol^izrtc"
(flicol, Rochon,Woll&rtonctc.),carc tanslbnnii
luminanaturalain luminaliniar polarizrtd.
c) Polarizarel.|prin absorbtie selcctivii.
Polsroizi
Unelecristalcbircftingcnte(de ex.turmalina)$i polaroiziisinteticiprczinti
fenomcnuldc absorblieselectjvA,
polarizatccstc
adici una din oornponenlle
absorbitd mult mai mult dccet ccalalta.Deci, dacaun cristal este tZiialla
grosimcapotrivig, una dintrecomponente
estcpracticstinsi prin absorbfie,
pe
(fig. 4.50).
candcealaltaestetransmisA
in cantilatcapreciabila
218

prinabsorblie
selectiva
F.a.?.Jr.Poleizarca
Un polarordestetormaf,in pnnclpru,prtn inglobarcaunor lntcrocnstale
Acestcnicrocristalesunt orienlatefic prin
intr-o masaplasticatransparenta.
unui
cemp
electdc
sau
magnetic,lle printr-unprocesmecanicde
acliunea
se fie paraleleintrc .Jlc.Astfel de
laminare,in a$afel ca axelecristalografice
(iodusullatdc clinina).
cristalepot fi de exemplucrjstaledeherapatitA
vizibil iar sprcrcgiu'
Polarciziiau cficacitate
maximain mijloculspectnrlui
polaroizilor
oonsta
Dczavantajul
nileextremealespechuluisuntmai puJineiioace.
intr-o transparcnlamai mica ln comparaticcu prismelepolarizantc.Dar acostdezavantajestecornpensatintr-o seriede prcblcmepraoticoprin posibilitatcade a
oblinedispozitivede polarizarcicftine,carepermitfolosireade fasciculelargi 9i
(metripalrali)
cdrcauo suprafata,nare

"

n,$,!,'&|?_/ \l ltj\ j/r)1 |

\J4
4l'Ui/r'

>

., ,4:\

n*0r,s_r | \l 1-6'.,';
o, \ /iF-t0r \r/" \=/
#
^

$unlparBlcle,
luni[a trece
a) Cardaxelede transmisio
Fig. l.Jl. Folosifcapola.roizilor.
oblincmcxtinclialuminii
(liind polarizatd
liniar);b)cAndaxclcsuntpeDendiculare,

unul
Daciiagezilmdoudastfeldc filtre polarizanto
duptraltul astfel inoat axele lor sA fie paralelc,un
pe primul il
careiL traverseaze
fasciculmonocromatic
pe
(ti9.4.51,
d).
al
doila
va haversafi
Dar dacarotim uior al doileafiltru pandcc axalui
face un unghi de 90" cu axa primului (,,polarizori
inorucilali") vom vedca intensitateafasciculului
treptatpandla cxtinclie(fig 4 51,r).
diminuendu-se
ln fig. 4.52 puten vedeaefectula$ezeriia doi
polaroiziastfel incAt axele lor de transmisiesa fie
perpendiculare:
luminanu maitrecedeloc.

4.4.3.Lcgea!ui !I:rlrrs
Candvcctorulclcctrica1luDinii incidentepc un polarizorfaceungliul e ._
axaacestuia(cazulmalizoruluidin fig. 4.53)atnncivcctLrrul
electric;1Iunri:cnergentccstet0 cos6 iar inlensitatea
luminii emergentc
estcdatAdc legeal:
Malus:
0
-I= /o cos'z
unde l este intensitatcaluminii energcntedin analizor,.Il)estc intensitare:
luminii polarizateincidenteiar e estc unghiuldinlre axclc de transmisieal.
polarizorului
Sircspectivanalizorului_

tig. ?.J.thlcnsilatea
j:Lcul
iasciculului
cncrgenr
depjndc
dcunghrul
dcdjrccljndc
oscihlica vectorului
hrmjnos
inoidcni
cua\odcrmnsnisic
r analizorutui
intimpulunciforafiicomplctc
(360") an izoruluisc oblindoui nraxinlc
^
$rdouafiininrcnulcalclunriniicmergentc.
Un lbnoficnsimilarsc obsen,eln cxperificntullui Malus,olbotuatclr lunlinApolarizateprin rcflcxic (vczi fig.4.54).OgLinzilcOr $i 02 din sticli fletiriraL
au rol dc polarizor, lcspcctiv analizof, $i prjmeso luDritli 1a inoidcnF
brewstcrianA
Ocntru sticlA * 56").RazaCD rcflectatddc ogljndaO, facc sii
pc
apafd ccranut spot D. Rotindoglinda02 in jurul dirccjiciBC obseNdlncat
spotuldescricun cercavanclcenhulin O (O estepunctulde intcrseclicil axci
BC cu ccranul).Luninozitatcavariazdpcriodic.Cand pLanelc.lc inoidenla
ABNI $i BCN, coincid, sc oblinc luninozitatenaxinii; cand planelc dc
incidenJisunt pcrpendicularc,
sc obline mininum de lunlinozilatc.in rirnpul
unei rotalii conplcte a analizoruluiin jurul axci BC, spotulD de pc ecranva
trcccdedouaod printr-unDlaxim$i dc dou, ori printr-unminim.
Ochiul csteincapabilsa distingalurninapolarizatidc luminanepoLadzati.
Pentrua observafcnomenuldc polarizare
esteintotdcauna
nevoiedeun analizor,
220

ECR.4N
ata.4.J.i/ExperineDtul
lui Malus.Rotircaanalizoruhri
ducc
r,n
ui
lam o d i fi c a ,ra i n l e n s i lttl
i i i n o N e a fa$i cul ultndsns

'1.4.1.,\irlirr{ ii
(polaroizi)suni folositepe scamlatgd1aochelariide
FiltrolcpoLarizante
joaci
so rc unde
rolul analizorului.Arn vdzut cA, atunci celld lLnnina
a luminii polarizate
nepolaizati estefeflectatii.existi o rcllcxic prcfcrcnlialA
pe
planul
(fig.
lumina
pcrpcndicular
4.47).Cand
soareluiscrcflecti
de incidenJi
pc o supmlali orizontalA,planul de incidenti estevcrtical.Dcoi. in lumin
pfedominillnninapolalizatdin direcJicor'izontali.Cendo asemenca
rct'lectal?l
rcflcxiese produccpc asfaltulnetednl drurnrlui,pc supralalaunui lac,a unei
hlrdc, a unui gcam, ea produceo,,stralucirc" nepldcuta$i vedercase
prin climinarca
l'mbunitalc$lc
ci.
DirccriLr
Je tr Dsrn;"icr oolrroidu[ri \=@@
,chchriidc
diD ochelafii
dc sorfe
sorrc (fig.4.55)
csre
rfig. 4.55) este
vcdicali, asllbl ci nirnic din lurnina
pola zati Iiniarnu cstctransDrisiL
ochilor.
nE
Filirolc polarizantcsc lbloscscde
lscrrcrca la parbrizclc rna$inilor, la
hlrblourilc avioMclor $i vapo clor $i in

fotosranci.
rchnica

""1.",i:ii"1;li;lll'iii::li:?ffi'i.,,ji

a lumi,riirenechtosrb anumilcufghiur

Cilili afirmaliileumiitoare.AlegeliA daci afinnalia este adevairatisau F

daci alir$alia estefb]sA.
L A F Nunai undclclongitudinale
pot fi polarrzate,
Z. A F Polarizarealuminii are legituri cu lransversalitatea
uJrd.l :
electfomagneticc.

i. A F in undaluminoasipolarizat6liniarvectorulelectricE oscileaza
dupdo singuradirectie.
.1.A F LuminanaturaliestepolarizatA
liniar.
a. A F Lum;na naturaldsste un amestecde unde pol^rizateliniar in
toatedirectiile
posibile.
6 A F Pcntruluminanaturald
graduldepolarizare
P=l.
7. A F In luminatotalpolarizata
prin rcflcxiela incidnFbrewsteriaD;.
vectorulluminososcileaziperpendicular
peplanulde incidenlb.
. A F Unghiullui Brewster(pentr! polarizare
lotall prin reflexie)este
inverspropo4ionalcu indiceledereflectical mediuluipe careseroflectilumiDa.
,. A F Fenomenul
de birefriDgenF
seintalneitela cristaleleizotrope.
l{). ,\ F liunctionarea
prismelorpolarizante
se bazeazipc fenomenulde
birefringentA
nalurali.
I l. A F Polaroiziisuntmaitransparenti
decatprismelepolarizante.
12 A F La studi l polarizirii prin rofloxie este nevoiede o a doua
oglindi, analizorul,penlruci ochiulestcincapabilsd distingi lunina polarizatE
de luminanepolarizati.
lJ. A F Filtrcle polarizanteimbuDatdtesc
calitateaimaginii pentru ca
elimiDAanLrmite
reflexii suparitoare.

l.Un lasoi,rulde lunlina na raH cadcpc suprafalaunci lame dc sticla

=
(r" 1,5)cul'uodatilntr-unljchid.Luminaroflcchtacstcliniar polariatApcntru
unghiuL
deincidcnlE
i/J=49".
a) Sdscdctcrmine
indiceledc rcliacticr/al lichidului;
b) Cumse schimbaunghiuldc pol.trizarc
toialAdaci lamasc cuiundAin apa
!" 3 ,r
R:a)rr= h

tg tr

= 1,3;b) ;) = 1161gh 49"

-

2. La ce inellime unghiulardtrebLliesb se gaseasciSoareledeasupra

otizontuluipeDtruca lumiDareflectatdde supralataapei fr,, =11 .a u;ta grua
\

.r _l

de polarizare
maxim?
R: ;o = arclgl
222

= 53'.

3. O razaalelumini naturalisepropaga
prin ana =.] li sereflectane o
{,.
]
placadielectdcecu indicele'l, = 2. a) La ce unghi de incidenfape placa.aza
reflectata est total polarizata;b) Prin inlocuirea apei cu acr, se obfine o raza
polarizatapa4ial. Cu cate gradetrebuiemodificat unghiul de incidenlapentu a
obJinedin nou o razatotal polarizata?
R: a) l, = arctg3 = 56"19';b) tg i, = n,;

= 63''26" Li = it - iD='7"0'/'

4 Cum trebuiesi fie unghiulunei pfismedo sticlAcu 1=1

pentruca

ungbiulde intrar9i de iegireal razelordin prisnd sd fie unghiulde polarizare

totalX?
Careesteunghiulde deviatieminimi pentruun astfelde unghirefringontal
prisnrei?
Rt A = 6 6 " 4 0 ' ; 6 . = 4 6 " 4 0 '
5. Cu ajutoruluneicelulefotosensibile,
cA luminarcflectatA
se constatd
de
un mediudielectric,caroapoi hece printr-opdsmi polarizantd,are un raport
iDtreintensitatea
maximatransmisdli inlensitatea
minjmd egal cu doi. Se se
graduldepolarizare.
calculeze
p. p=1" I" =!=yy"
I"+1,,,3
6. La ur grad de polarizaredo 75% sd se aratede cele ori intensitatea
maximi estemai maredecatinlensilatea
minimd.

n :L = 7
I,

223

ELEMENTE DE TEORIA HAOSULUI

5.I. INTRODI]CERIi
notiuniide fraosii aparlineprobabil
Paternitatea
(500-428i.C.) careemite
grec
Anaxagoras
filozofului
teoriaca in universtoatenaterialclesunt miscibile,
haoticecu exceptiaunuia, de natura spiritualace
asiguraordineaunivorsale,9i pe care filozoful l-a
numitintoligenF.
in vecheagfeaca.iaos esteantonimulcuvantului
cosmos care desemneazaordinea, perfectiunea,
predictibilitatea.,
A decelace'esteordonat,regulat,Donnal9i ce
dificila.lata spre
estehaotic,esteinseo intreprindere
nAturale
1,
2, 3, ... parea fi
nunerelor
exemplu,
$irul
un numArratioDal
ceva ordonat.Cum de asmenea
carese exprimeca raportula dou6numereintregiti
tuaxagorasdin Clazomene
mai
carescrisca Durndrzecimalpo^teaveao perioadd
parc
iar 2l'7=0,285714285714\
scLrrth
saumai lunga(de exemplu113=0,3333...
^
prezeltaqi el o anumitaregularitate.
Un numdrira{ionaliDsA,adic6un iumtrrce Du
poatefi exprimatca raportula doudnunereintregi9i la careDupoatefi observata
o anumiti regularitate a succesiuDii cifrelor zecimale (de exemplu
parea fi cevaneregulat.
Situaliaestemai colnplic^ll
16=1,73205080756887...)
(ncele
numere
ce nu suntsolutriiale
in cazulaganufiitelornuneretranscenduxte
de
uneiecuatiialgebricecu coeficientiintregi$i numir finit termeni,de exemplu:
,). To1u9inu trebuie
846... saue=2,'7182818284590452.
n-3.141592653589'/9323
regulatia zecimalelor[nui numarca pe un
sd ne hazardima impunesuccesiunea
ordinea,Von da in aceslcaz drept exemplu,celebrul
criteriucaredesemDeazi
89101| l2l 31415161?18 I 92021..
C-0,1234567
numar al lui Charnpernowne,
numerenaturalescrisein ordine
zecimalele
sunt
in
asa
fel
iDcat
numhrconshuit
precisd,
cAacest
numaici s-ademonstrat
foarte
crescatoare.
Aparentavemo ordine
numir nLlestenici m6carirationalci chiartranscendent.
C6utarileomului dir cele mai vechitimpuri 9i panaaslazis-aucanalizatlr
efortul de a gasi anumitelegi ce guverneaziienomerelepe care le observi
Credintaca exista astfel de legi preciscce guverncazduniversula constituit

224

motorul evolutiei Stiinlifice a unanilitii. Observatiilc

asupra naturii au condus la elaborarea unor modele
in rrii mare\rI mr:
lcorcticecareaproxirnca/5
re4lirdled
mici misuri in f0ncfie de complexitatealor. Au exislat
in decursul istoriei $tiinlei omene$ti $i ,,excesc dc
incredere"cum ar fi celebraafirmalie a matenatician0lui
Laplace, care in 1776 enunla intr-un moDlent de
entuziasm priicipiul
delelninlnrl
i
neconic^t:
naturii
este,
evident o
actual
al
sistemrlui
,,Stadiul
consccirtda ceeacc a fost in momentulpreccdcntSi daci
ne inchipuim o inleligcntdcare la un monrent dal
cunoatte toate relatiile entilnlilor acestui unrvers,ea al

putea stabiti pozifiile respoctiveii mi$cdriletuturor acestorentitali in orice

moment,in trecutsauin viitor, Astfel existi hrcruricarc sunt incertepenlruno;.
lucruri mai mult sau mai pulin probabile$i noi ciutim si compensim
iDrposibilitatea
dil'eritegradede prob^bilitate.
A$a
de a le cunoa$te,
determinand
rnai
delicate
iDcetnoi datorimrLibiciuniini lii ome astiu,iadin cele
9i irgcnioasc
dintrcteoriilemateDEtice,
saua prctrabilitAtii.''
ltiinta$ansei
mintiionreneiti"
nu putenr
Credinla
lui Laplace
ci numaidatorild,.slibiciunii
din nalural
p0tAnd
descopefi
trecutul
viitorul,pozitiile
tutrrorcorpurilor
$i prevedea
ji dotcrnrinato
pfobabilitate
de
doarcu o pfcciziolioritata
ti avanddecio anunritd
princalcul.conduce
Ia ideea
cirdaciipfecizia
insll1lrrcntclor
dem:isuti
deterninarc
irrega]inrisuf:r.
ar creltefoaflemult$i precizia
determindrii
nilcirilof arcre$te
I-ucrurile
nu suntirrsi atAtdc sinple.In anLrl1890.
Henri Poincard(1854-1912).studiind stabililatea
voi parcurgcla
sislemLrlui
nostNsolaf(dacaplanctele
infinit actualeleorbilc saudaci diDrpolfiv:rs-ru pr;lbLrii
iDtr-unfinal pe soarcsrlr af piresi sisteruulsolar).va
scriein lucrareasa de rcferinlii:Les nelhaalcsnoLh)cllc\
celettesin 19081,,O cauzirfonrlcnrio:i
clelo mecanique
po oarcnu
un el'cctoonsidcrabil
carene scrpl, deterDriDi
putemsd [ul veden $i aluncizicen]cit acestcfect s-rl
curroa$tem
exactlcgil0nntufiili
datomtiDtamplirii.DACA
irr nrornenlulinili^1,vonr pulca
situaliauniversului
prezicc cxact sihralia
univcrs la utl momonl
^cestrli
ulterior.Dar chiardacalegilenaloriin-aravcarr0r Lrn
situatriainitrialadecal
secrctpentrunoi, n$ vom puteacunoa,ste
$i
^pfoximaliv.
aproxin]atic,
ncca\1r
situaliaulletioarAcu aceea$;
aceasta
lle pelmilesAprcvedenr
estelol ceeace ne trebuie.spunencAfenoneDula fost pfevizlrt$i el estecordLrs
ata, se poalc intamplacl] nici difcrcrrlcin
de legil dar nu estc ?ntotdeauna
6nale;o nriciieroarc
unelefoartemariiD lenomenele
condiliileinitrialesdgenefeze
asupraprimelorar produceo eroareenorni asupraultimclof Prcziccrcade\ire
iDtlinolStor."
i'nDosibil:isi avemun f'enomen
'
in sprijinulacesteiafirrnatiiv;m ofefi urtnitorulcxclnplu.al unei iliinrl
situaleiD v6rfLrlunui muDte.in echilibru.Un mic irrrpuls.inlr-un senssilLrirL:r.

la Ir,iscarer.r;r,cir
f\ u !(1\j,nr\dUp( cet;latr.decrIni}'j:lfifo.,r:
l:11.,.9"{*."
rnr|l (|flenlctIltrccte!f.aclt( rrt(\ i,,ibil.
Studii ulterioareasupraunor fenomencde naturi divers5 au condus.:
.on.lJ1,rf.%
,: ltn.le .otnnojrrm.nt<, e oIUTitor rt\tp lc Jinantt,e a, un nrn,.l

. ..: ufodu,.ear.
-1,"
d.rfi t(r,rdcrermrni.re.
d\eiu u r\n(..:
i:lllL:-'1i..
rn ornp r'.- ":tr.o c ..,"
\cer.: Je.coperire
a L|rorcotnpunamcnte
hrorjcq .ir.crr-

r
ocrerl rI. L rSU!(fnac dc ecu-tii rnatemrli.cpreci,e, d da a)lefe
!Ir i roL
lullr. r"r\.,nJ
r dc
"ludrudc(lr ,rl reoneir.ru.,ulidtr.t. lini\t
precizim
Si
peDrru
inceput noliuneade srste/l diwnic. prjn sisren rjinannc
, ..
'r Lr. .tient i, fe pfi|| , urr
0rr rIr
(fi/icj. cltitnic;. cle.jrome(rIt.l.
-a
L' lu-''r.J.r Lr;6 ctr.) irc u e\oluli. lenrpufala
On(e a_rtelde .i_terndinrmr.
f\'. le.l'. . I r/at pf r lrn model Inalcjnatic
mdi ,irnplu srrrrrtrcrcornnlex.(. .ji
^d(l | -aer.nirice.re ndi pencuiunir.ri.p,r-rrtii.riritcl
i; :,;r;,,;;
i'rrr.rre lc In: iprulrdl.le f;-pUn.ulInii.urrbildl.r.remrrlrri
".",,,,ij
dinJrrrric
re:ll:tUdiar

5.2. DETIIITMINISMSI PRtrDICTII}ILITATE.

coNDrTtr.MODELT'

S-aafdtat antc orcA uD fbnomenrcal poate fi studiatcu aiutorul unLli modcl

malemaltcadecvat.Modelul matemalicfcspeotivcste descriscic ecuatii
alscbrice
.urr dilererrrirteJut:r crrrn errc c:rzrrt.De cxcr'lptrr..
.,"di;i ;i ;;;i,:l;1.
irnrcfl.,nfc..r/t Ui rr or(itatornerrn^flilir d citf i lcgede rrri>.nrc
"
relongrrielc,r.
dcscfiside ecuatial
I = tsin(cor+q)
Urdc A enc
rnilcarii (elofigrli.rInixiuri). u pulcfltia,o r:r,,.
_0rnpliludirrca
Inrl|.rrJ.lirf / c\tdcDt lj rpul. Iata r$Jar ii .i.tcnrrrjdin.rn c r)lrra
lrre. a.lr..-,
,)silrrr!r'It,e.lc dc.c \ (i(,. ccLrrricdltebri-c de li||rl r
J,//. rrdi.i,, rrrllrricor
Unl|. lvtdccr iir $t srnenrulpc crre_lJcs.rie 5u l tctnlror:tlc
{:rreo c\ol li( ijl
rrrirp).I .flu rcxrjlrc.pccli\ lli !l ,le\"riL,lc o ccu.rliLIri (n)irri.,.r.
crtr dcrcrrninr.r
|c irs('tc c,r r or'ricrnorn(nrdc rinrl,,c
nurlc prcciTircricr cnrc c(rc \.rloflr.i,
L'1.''E:r1r.r
,rirl r (ir.rrrd.ridcrrr: lcUn,.(c rc4.u,.,,rJii.larmirrint\.
1r11..,
cvoluticDrcdiclibilii.
\ rrirti.r t,ri I ({c n, rindi.ir in rirrrlr..rirct,rrrcc:r<j mifim( rcpLr,l
,.. Y1l l"l'l'.

. rufil Ic(:tr(

lcfl( ir dr c ^m t \ ot r , jnt ( t ) llll ijllc f lor j t \ U r .

llslc insii fb:rdcirtcrcvrnlsirtrcn)afc)inurnlitorul lucru:pulsaliadepincle

cloar
dc masacorpului$i constanla
ehslidr a rcsortL,lui
1ro= 1&77;. agadarpentruun
.\ ilr-'^rJrr cir ({rc (uhrrnrji. Anrllil||Jincr/
>i iizn iDili:rlirlcpi|l,itnsr:r,tc

.^n4lllrrc rllldlc. tIl Incca i.ii. co ditiilc illilirlc .c rrlcrit lir

1.oziti,t,i vtrt a
IIrcurt r \l draltirIno rc tUlr /l(morn(rtlrliDilral).
In cazuloscilaloruluinostrudacd la moDrenil inilial /=, elongalialui cste
.l=i/,,.iar vifeza imprinati in acel momcllt estel)-r,,,.alunci amplitodir;a:

/" Y

'1=it,.[;J
ta f

,p= o4glA

rl6

'l
,{fadar pe.tru condilii initiale (},,, r,,) diferite, obtinem miqc?irioscilatorii de
amplitudini !i fazc diforite. Ested remarcatinsAfaptul ci la variatii foarte mici al
condiliilorinitialeobiinem,de asemeDea,
varialiincscm iflcativealc ampliludinii
9i fazei iniliale, deci comportamentulvariabilei.l,(, DUse nodifici semnificativel
pedodic estedeci prediclibil.
ralr1ene
Acest rafionamentpoate fi extins la o gami largi de ienomene de dilefite
naturi. hH de exemplu,in chimis reactii chjmice clasice la care condiliile irriliale
de cornbinarea doui elementenu influenteazlsen ificativ substanlafinali.
Fenomenulestedelelrrirrsr (estc modclat de ecuaqiichirnice) si predictihil
substantafinali esteaceea$i.
in general,un sistemdinamic indittrent de naturalui am viTut cd estedescris
de arumile ecuatii diferentialc co in marea lor majoritate ii cazul sistemelor
mecanice
igi au origineain celebfaeouatiea luiNcwton (legeaa II-a a mccanicii)l
Cum accelerafiaeste defiDiti ca derivata vilezci ln rapofi cu timpul, sau
clasioa
derivataa doua a legii de milcarc in raport cu timpul, esle olar cI aoeastiL
gdsirea
ccuatie devir de fapt o ecua{iediferential-r,a circi integrafeconducc la
soluliei cerute- legeflde mitcaro. Natura fb4ei F onenrbrul drcpl al ccuafici) cstc
SLrnl$i silualiicend
cea caredeterlliD:ro solufiesau altr a ccualicidiferenliale.
gisiti
poalc
o
solulie analitic;i .r
fi
datorild conplexitefii fb|mei forlei F nu
rczolvafcnuncfici cu
problemei(exacii) $i atunci problcmacapiii asa-,rumi1a
ajutorul tehnicii de calcul ;i a nre$dclof de rezolvarenLrnrcricia ccualiilol
difereDti^le.
De asemenea,esteposibil ca anumitcsistemedinamicc si feaclionezela loar'ls
pfiDr:lspunsuri
conrPlctdilcrilc alc rr1arrimii
nlici perlurbaliialo conditiiloriDitriale
intprccliclihil.i. Modelul pr'in cllr0
studiate, evolutia lor in timp dcvcnind
^stfel
exprimzrnr
matcmalicun astfelde sistcfi nu nai poateavca sinlplitalcacclui di
trebuindsi r6spuDdicet nrai lidol conlporliulctltuluircal irl
cazulosc;lalorului,
sistomuhri
dinanricsludint.
faptul dr aia nomilcle ttilrrri rrlo/ic(i prirr
lstoria nrate,raticiiconsemneaz5
ptrl
miicaro atribuindun sensmult Inai larg anumitorlononrenedcc6tinleles(r1
manil'estarc,
cvolulicclc
mecanicist
al lenren!,ui 9i anumeacelade dezvoltare.
ni$cirilc
cclof lrei
perioada
a
sludiAl
in
c6nd
fost
descopcrito
de
Poincar6
au
MatcDllicienLrl
nlr 3
univcrsali
corpuri cerelti sub acliuDeaunor lortrede atracfie
nnlllit,,haotice"
mitcZirilercspcctive
Si de acceaunii excgctis-augfibif sarNljfln.
ci do thpt Poircari nu ar fi i'rteles iD escnli mi$carcahaoticii. deli din c\olulia
cercefrrilorsaleestefoarte probabil si o fi intelcs.
Progresuluria$licut do comuiilatea $tiintifici in infelegefeaaccslLrinou tip J.
si se confi.unlcid.::,i
fenomencu care variale domeniiale $liinloi 1^ncePoau
frecvenl, a vcnit odatl cu dezvoltareaimpetuoasda tehnicii moclernede crl;:: ,
calculatoarelor elcctfonice. Cu aiutorul acestora intelcgcrca ii delllL|Ni::.,'i:
fcnomonelorde natDrAhaoticira pulul fi aprotindatl.

.:

; )7)

2l)P,,t/

t,/r

,1

')"/.,,/.,,./?2//,_-.2.,./2/.
( ][tr\{f'ff {i{'I-A
ivlEl.{'ru{. tiA0'ftc" coNDtTII

.,

S a amintitmai devrenreci existar

anumitc,,comportanrente"
ale unol sistemc
dirranricecc pol fi nodelate. dcscriseprin ecuatii maleDrlticeprecisc.deci
detcnninislece nU pot fi in niciun fel pfevdzure
in dinarricadesli|uririi lor. in
anunile conditiiaoesrea
prcziitaL
un comportantenr.,normal
, la carepoateci ne
allepttim.r^nallele,fbartc putin schimbatef:rti dc pfinele. rdspUDsul
sislcnului
dinarnioeste coftplet diferil, analizaglobali a comportarnentelor
sistemuluiin
cazulunorftrninrelariatii rle co|ditiilof initialcfiind apfoapcinposibili
In anii '60 un meteorologce lucra la Massachuscls
lnsritul ol Technologv
(M.l.f.), Edward l-orcnz.conlunicao lucrarcsufprinzartoarc
intr-o revisti dc
spccialitatc.Ll rcu5eltc r^nincercareasa de a prcledea stafeavremii sa prezintcun
nodel malcnaticcc nxrdeleazicu ajurorLri
a doarhei ccuatijdifcrcntialenctiniare
fenonrcnLrl..con\'eclieiItayleigh
Llenifd" cc gLrverneazii
cleplasitlile;i
conpoftarncnlUlmasclorde acr (iuclusiv norii). Modelul. ce pfczinlii o marc
scnsibiltlalc
lr corditiils ifiilir/c;/ lircepc Lorcn(zs:i pnblic! nrair:irziuu articol
:rl ciifuitillU in trrdLrccrc
ar lli .,PoatcthltililUlafipitorLlIui lluturcsii provo.ccUn
ufrg.n ir l-e\rsl'
in rrlicol. aulorUlaf|rarcii dalr)iti r arii scnsil)ilililid sistcnruluictirramic
rl
alnro5lercr
lcfcstrcla condiliilsinilirtc.cstcfosibit ca LrntiiltAildc rfipi dc flururc
sa provo.'cclir Un inlcrvaldc linlp sUtlcicntdc lUngUn ur:rganla arc disrantiido
locul biitiiiidin afipi.,^ccstclccr a lost nunrilii a |;nnnsdcja in linrbaj|l curcnr
Itii|lrilic iii IrLrnLrnrri,..l.orenrzIluttcflly (llulLnctclui t,ofcn17)sa ,.BUIe ]y
ellccf (elaclulllulurclLri).
IJcnlftr
tl tUtcaconrUnioa
lunriittiiolitjccsufpriDZatLlrrcr
sa concluzic.l,otcn/ cslc pfinrUlonr dc itiinli cc utilizcazicxpcrinrcnrLrl
0unrcfio
pc UD crlcUl.llofl'trdinrontaf.
drcii il compilrauroLrpcrlbfnrrnlclccclot cturlc.
IUrDilRoyll Mc llcc.
I)in ncloricirc.conrLrrricu|cr
lUi tidrvafdl,orcnz finrlinc ciirivirani r-n1FUn
oiifccoc :rnonrnratpoirtc fi datorilii insuljcicntciriispildiri i fcvisrci dc
rrcl!ofologicin o rc cl $i pUl)lict ccrccrjiritc.
In ruul I963 l)avid l{Uelic iii Itoris tikcrrs. stucliindanuflitc {cnomcnc
pctfccutcir) lluidc tUfbulcnla gitscscconrpoflanrcntc
rscmiiniloirrucu cclc
rlcsc|iscdc l,orcnz.Di atfibUicinritginiigfrllcc realizrlcpc cirlculat(n-raccst()f
uompoiarncnlc(rsUptncif(na r'om da nrri nrLrltcdctalii in ctlIirolul Ufmarlor)
(lerrrrnifcr
dc .../r. . /r/..r//r/ril .
in aniicc au Uflral alli cercctiloridczvoltiiaccslnou,sihscinantclonrcrriu.rl
tr,ttici ltaosului.ilisiDd lscnrc o.r oonrpo|.tan]c|lc
ilnprevizibilcin fbiflc lnUltc
,ln rcnii (lc invcstig.rlie.
\rli|ltcrlnrci modclulnratcmalic
al urruisistc r dinamicpoalcli o ecualiosarl
t n rirlem de ccuatiiclili'renliilcin cafc inrcr!iD o seriede variabiler1, r1 ...,_1, o
5i
irJ . dc |,r,rDelfi dr, rr..,..., dr. cc ucori.pentruo cilualicd:rla,pol fi considcr.rli

lt 8

5.3. DIITERMINISM gI IMPREDICTTBILITATE.

COMPORTAMENTUT,HAOTIC. CONDITTT
S-aamintitmai dewemecA cxisti arumite,.comportamente,,
alc unorsisteme
dinanicc cc pot fi nodclate. descfise prin ccuatii nalematice precise. deci
dctcrministece nu pot fi in nicitn fel prelizute in dinamica desfi$urdfii lor. in
anunite conditii acesteapfezinl5 uD comportamont.,norlnal", la care poate cA nc
a$teptanr,in allele, fbade putin schimbatefatd dc prinele, raspunsulsistemujui
dinanic este completdiferit, araliza globali a conrportamcntelor
sistemuluiin
cazuluror minimevarialiiale condiliilorinitialcfiind aproapeimposibili.
In anii '60 un nteteorolog
cc lucra la Massachusets
Institl( of Techoology
(M.1.T.).Edward l,ofenz, conunicaro lucrarcsur?rinzitoareiDtf-o fevist, dc
specialitate.tl reugeltcirr ince|oareasa dc a pfcvedeastafeavrcmii si prezintcun
Inodclnratematic
ce modeleaTicu ajutoruln doaftrei ecuatiidiferentialc
ncliniafe
lanonrenul ,.conveolieiRaylcigh
BenArd" ce guvcrneazi dcplasarfileSi
conrporlaneDtul
nrasclorde aer (inclusiv norii). Modelul. ce prezinti o [rarc
scnsibililate
la conditiileinitialcil faccpe Lorenrzsarpublicemai raziu ur arricol
irl ca Ui titlu irr tfuducefear llr ,,t'oaref:ilf6itularipilorunui flururesApfovoaceUn
umganin le\as?'
In afticol.aulofUlarati ci datofilirmafii sensibilititia sistelnuluidinamical
anllosl-crci
lercstfela condiliilcinitiale.esteposibilca ur mlfijitde aripi de tlurt|fe
si pfovoaoela un inteNalde tinrp suljcicntdo lung Un uragaula marcdistantidc
looul bitiii din afipi. Aoestcfcct a fost numit 5i a rimas deja in limbajulcurcnl
ttiinlillc Si nu numai,,,LorenlzB ttel{ly" (fluturclclui Lorcntz)sau..llLrlterlly
effect"(cftclul tluturel i). Pcntrua puteacontunicalunriiltiinlificesurpfinzitoarca
sa concluzie.Lorcnzcstoprintulonr dc $liiDli cc ulilizcaziexpefimcntulnUmefio
pc rn cnlculatofmclinlent^f,dac:i il conrpariinr
cU pcrforntaDicle
celol.act alc.
nu|llitlloyal Mc Uec.
Diu ncl'criciIc.contunioarca
lui Edwa,(lLorcnz rimiine ci{iva aDi iDtr,uD
oafccarc anonimal poalc ti datorili insuficienloi rilspandiri a revistei de
Drcteorclogic
in cafccl fi-a publicatcefcclifilc.
In anul 1963 David Ruollc ii Irloris Takcns,sludiiDdanlrmitefenonlene
pctrccutc irr fluidc
lurbulcnla - girsesccontportamenteascmlnitoare cu cele
dcsofiscclc I-orcDZ.Di atribuieimaginiigmticc realizatcpc calculntofa accstor
(asupracSforavom da rnai nulte detalii in capitoluluunilol.)
compol1imente
(le:.ujtirca dc,,ul ractu sh.a till',
In anii ce au uflnatalli ccrccuitori
dezvolt,iacestnou $i fascinantdonrcniual
lcoriei haosului,gisind ascmeneacomportanrenfe
irnprevizibilcin l'oarfe|nuhe
donrcniidc invcstigafie.
AIniDLe^nl
cd rnodclulmaleDratic
al unuisislemdiDanricpoatcfi o ecuatiesau
un sislcmdc ccualiidiferenfiale
in careinteNino seriedo variabile-r/,irr, ...,-1,$i o
\cfic de paranretfidt, d), ..., Lik,ce neori, pentru o situatie dati, pot fi considcrati

t t8

constaDti.De i semcnca,un sisterndiianic mai pontefi dcscis 9i de o rclatie sau

nai mrlte de recufenFdc tipul:
,,, = /(,,, .)
haoticprczinti
Sistemele
diramiccla carcs-apusin evidcoticolnporlamentul
dr, a:. ..., .4 estc
Peniruun anunit set al pararnetfilof
;i urmdtoarca,.bizarerie".
rar pcntru un alt set,o comPoflure
posibil ca sislcmul si aibi o cornporlarcrcgulatar.
haotici. Mai nlull s au pus in evidenliiadcvirate,-plaiedc valori" (1', ':a,<o, 1
iirtre care paramehii d/,por balcia Si sistemulsi rlbi conPorlarnenleregulatc.si le
spunenrpcliodicc.dupi cafein afal'tlaccslorintervrlcsAinteNinAcompofttrmcnll
rcgtrlaG.Accstcinterv le.
haotic$i apoi din noo sistcnrulsi prezinleo corrrportarc
dc obiceir^Dgusle
/r1,,.?l), in caresistenuldinar ic se compo arrcgtrlil sc numesc
pcriodicc'.
-.lereslrc
Cercclalcaaccstorsislernedinanicc cu colnPoftiri haotice r cond0s la
concluziac:r peDtruca Lrnastfcl cle sislen sa prczlnte accsttjP dc coffpoftarnenlc
citevacrilcrii:
suntnccesafe
sistcrnLrl
dinarniosi fie dcscrisde trei cctratiidil'efenlialedc odinul I
(deoisii exislcuci vrlfiabilece descriucomporlarcrsislcfiuhri)sru nlacar
,e1nrl.r-c
o rclalic dc 1ip/-rcxr-.r/i.r/:
forac
la conrliliilcinitialc(Pc{Lrftn1ii
si {ie fb.rdcscrrsibil
sistenruldinflnric
tolaldilirilc. inrptcvizibile):
nricirle acestoru
condLrc
la compodamcnLc
corrrplctdilcril Pcntnr\'rlori dil!fi1c llllJ
sislcnruldin.rnic sc conrpodar
cc rltscIirrlcfonrentrl
prrllnclrilofcc sLrnlinclutriin ccLratiile
De rscficnca.s-a nrai conslalalcarLrnsislcrndintrirriopoirlcsi nu uitrii (rn
conlorlanrcnth.roticdc |lr inccputci cl si-rc\tlLrc1cciltfc haoslrr linrP Il\istar'irl
dcscrisctrci oiii (lc c"oltr(iccilfc hlios l unlri slstcrrl
litcfrtufil dc spccialitats.
d inamis:
(lcoriaR cllc- fakcns):
- prin,.t|cibil'Lrrciri"
pcriordci"
(tcofi.rl)cigcnbrLrm);
prin
..dublarct
(l'](nlrcrtr''
Mrinncvillc)
pfin ..inlormitcrrlaf
io nrlurii. rcostc ltnonrcrtohaoticcstrnt dcsltrl dc llunlcforrsctirlglnclc
Lrrl
(icsprecrru riurinlc l.ofcnT,/gonrotulcolilln prodtrsdc viinlul oc r^Irlijlncflc
jD
dc ttpc trnlrnrilo/o1rc.
ob!iliroolsirlrun tub. oufgofcattrfbulcnlatl rrnofoLrrsuri
inciioltc clcclrit
alc
milcifilc llstcroizilor
il Urnitcmiioaui1cc1(nicc.
li
PanicLrlclof
irrsii ntrrr"L
Nnrcntrrl
h
otio
nu
c\1c
particulc
cto.
Cbrnpo
dc
in rccclefrtorii
(lc
llli (jc
irrc
cxcrrPlc
c\isli
o
nrultitL
in
lImca
!ic
Iumii ncinsullelitc.
aprnajLrl
rnllr)rllcrf
n
ligrrc
|lr
ionnNlirrnilc
pilciaanumilclano|nencdo dczvoltufcccltrltriisaLrurcle .,ilccidcnte'in firrrolioDifcooolmali. pledirlil)ill
tlc cxemplu
cl' L)'
dc cxcrnpllr irllhrotlrlnliocar'tliu
a unorotgarrcl.r Inamifbrc.
,.plogmnralai
irrdivizilolrrncispeciiPolrtelfcTcnll uspc.teha"tLir
cvolutianunrirrului
ascnrenea.
in cclctrtrlsi .irpli.rtlrc
lcigcrrtrnunr
dar dctcr inistedupi cunr!l demonstrat
de comporl.lrn.rr:;J' ''
e\cnlple
neDtrrriralc
de
ascmcrtca.
in tehnicircxisf;i.
.. :: '
din sfcfa predicribiluhri- haolicc ale trnor picsc sirrLI||Isn|))liItLIL
\ibfatnfii .nci\'::i :i
compuncferunor mafiri saudispozitivclfcnonrenclc

Lrnor ansamblufi ce se dcplaseaze rectiliniu in rapo( cu suprafele fixc

(auto\ibratii). compoftamente vibratofii hnorice iLr lagAre hidrodinanice.
hidrcslatice ti in rulmcnli, comportamcntehaotice iD procesul de a$chierope
nragini unelte,fcnomenul de stick - sleep,.,{'lutted'-ulsupapelorcilindrilor de Ia
Inotoafelede automobile.in anumite condilii inproprii de alimentare evacuare,
fenomenul dc,.cavitafie" al conductelof de apd la anumite viteze de curgefe,
fenomcndepistabilprit ,,ti itul" silu ,.huruitul" conducteietc. Dupi cum este lesne
de sesizat,acestelenomenenegativesunl de evitat $i din acestmotiv studiul lor,
dczvollarea metodclor de investigarc a acestor fenomenc devine tot mai
inrpofianla.
O demonstratiesugestivAprin care purem urmiri cum doui sistemc aparenl
asomdnaloirreau compodanente total diferile este uan:ltoarea:si presupunemo
bili in iDteriorulunei sf'e.e.Ea cvi(lnt va fl in repausin punctul cel mai dejos al
sfbrci.Si ..pertufb6m"ceasti pozjlic de echilibfua biiei, mutend-oinrr-unalt
punot apropi.lt pe interionrl sfcrei qi apoi lAsend-oliberA. Este evidcnt ci ea !a
incepe s:r se mitte irl jurul poziliei initinle de echilibru, trepfat miscarea
amortiziindu-sepani c6nd I'n linal bila iqi va rccdpita vechea pozifie. Aoesta
rcprezitA un plnd d( crhilibrn stubil.
Cu lolul aka eslc sil0atia atunci cand asczlnr bila pc suprafatacxleriorri a
sfcrci.in ucestcazunicapozitiede echilibruposibiliester'npunctulcel mai dc sus
nl slefei.O rrica pelturbflre
a pozilicide echilibrufaceca inevitabilbila si alunece
pc suprafhfasfbrci nelnairevenindniciodatAla pozilia inil;ali avuti. Accaslapozitie
rcptczilrl !11puntt de cchilibrn instohil, bila in aceastAsitualie indepirlandu-sc
dclinitivdc pozitiadc cchilibru.

5.4. DT]SCITIEREA
COMPORTAMENTULTJ
I IIAOTIC.
SPAT|UL F',AZEL()R.
A'IRACTORt CLASICT$r STRANII
I)0Dcrca
iD cvidcnlar
cr certitudinea co|nport.mentului
haotical unui sistonr
dinanic nu esieo intrcpfindcre
llcilil Llxistimai ntultemetoclede investigafic
a
accslof conrpoftamcDtc.
VoDr tfece in tcvistii citeva di'rtre melodclc clasicc
utilizalc.
l. AILrliz:r compoltirii in lit|lp n unci vlrriabilc scnrnificntivc(ti|nr
hisl{}rv, {irt|r scries)
llcprczcnliDd pe abscisi timpul Si pe ordonaldvariabila senlnificati\,5aleasa
r/r) se obline o imalinegralidr ce poartddenunirea de 1)ibrogranki.In c zLl Lnci
ni$cari haoticesc obtrinco vibrogrami ce nu prezinlanici o Drmt de periodicitate.
Se poale insi observa o anumiti ,,naturi recurentd"adioi se obscrva anunite
..aluri' alc .lrraficuluicare se repeti, dflr la intervale Dereglrlalede timp, creand
senzaliaunui comportanenl aleator.iD figura 5.1, a este redate vibrograma unei
n)igciliperiodice.iar in fi gura5.1,b cea a uneimiscArihaotice.

: t._r

x{t)

a)
/i)s. J./. Vibroglmc

b)
a) mitcarc pcriodicii b) nilcdc hloLice

2. Portrc(ul din plAnullazelor

Repfezcntand
pe abscislo variabili semnificativira, qi pc ordonutiL
vileza
acesleifli(t) (derivataintai in raportcu timpula variabilci:ra,) oblincmpcntruun
momentdc timp ales,un puDctilr acestplan.Planulastfeldefinitsenume$tepldrrl
dc pu?cl
firzelor,iar plllcttl imortalizatla momentulde tiDlpr poartddcDu,nirea
fi gur ct it' in p l anuI .fazeLor.
Dacelasemtimpul sh,,curgd",accstpunctfigurativse va deplasailr planul
fazelordescriinclo arumita curb6ce poarti dcnumireaC'eportrctul din plan l
mod de reprezentarc
esteevidcntmai bogatin infbnraiii
fazelat.Ut1asemenea
priviloare
la dinamica
sistemului,
deoarece
indiolsimultan
infonnaliicu privi|ela
poziliaSivitezaprnictLt
lui tigurativ.
Acoleasiconsideraliise pot face daci in loc de doui variabile(pozifia$i
viteza) alegemtfei vllriabile cu ajutoful c:rrorAprin reprezentea spatitllila
acestora
inlr"Lrn
lriedrutriortogonal
drept,configJtdmlipaliul.fazebr.
Spre exempludlrci dorinr si reprezentinrin planul fazolor comporlarca
oscilatorului
aflnonicdescrisin s bcapitolele
antcrioarc
vom alegeevklentc0
y. Reaminlim
variabilisemnificativi
eloDgalia
cAi
( 5.t)
1=,4sin(or+rP )
czlvitezaoscilatorului
este:
$tim deasemenea
(5.2)
v = j'= o,'1cos(cor
+ q)
Pentrua repfezenta
evohliaoscilatorului
in planulfazelor,adici in coordonatc
(1,y) eslenecesar
seeliminimtimpulintrc ecuAliaeloDgatriei
$i ceaa vite7.ei.
Din (5.l) si (5.2)rezultisimuhan:
(5 . 1 )
sin(or
+A)=a
ms(or+e)=-.

( j..1J

qi apoi prin fidicareala pdtrat$i i'rsumArearelaliilor (5.3) fi (5.4) vom alea:

!'
A'

v'
\(nAf

r: l

(1, v) reprezintio elipsi

ceeace in planul1'azelor
de se iaxeA $i oA (lig. 5.2.)
in cazuloscilaliilorlibereamo(izateiunclia
lemporalia elongatieiesledali deexpresial

1 = le "' sin(pr+ ip)

(5.6)

unde o eslc laclorul de a]no izare, iaf B se

nlmene
r\ and
c\pre5ia:
l'5euooful.al<
0 = {(D' - cr' , undc LDesle binecunoscutapulsalie
l j 2 l )ontl l l di n pl anul
fropr;.. ( or' la. rel( I rrnfliruJiner m"'i rni.
inzclora oscilalorului
liber
deoareceamplitudinca lnifcdlii este ,,le"' care se
obsend ci scade in lirnp) Si laza inilialA q rezultii di n condi ti i l e i ni ti al e
1llitcirii. adici 1anlomentul inilial r=0,l=.],0,r-r0.
Se oblin:

( s . )7
$r

Br

(5 . 8)

Vitezavibra{icjliboreamortizalceste:
v = y =,,1c''lpcos(pr
+ <p)-osin(Br+ <p)]
Repfezeutind mi$carca irl
pla0ul lazelof , - v) von obline
urmitofulpo rot(fi9.5.3.):

(s.e)

Fig.5.3. Porlretuldin planLrl

lizclor in cazul vibralici liboro
anrodizate.
IluDctlinlitl
Se observi oi
mi$oafeir
punctuhriigurativ cslepe o spiralaL
oafe iicepe in punctlLlA $i se
tcnnini in origiDc.Punotulcllr carc
tinde traiectorirpunctLrluifigurativ
prr.l
din planul l'azelorsc numc{jtc
/:lC J.J. P$Lel!,ldinplanuLllrcLornrcdzul
(,,alrage"
lnrlld $i esfevn atrcctor
vib.trlieilib*c an'odiaLc.
kaiectoria).
[xisti $i alte]ni$ctrriregulalela caremi$carea
nu se ,,stinge"pur'$isinplu ca
in cazul punctului limitd, ci ea se stabilizeazlla anumitevalori, traiectoria

232
\"{

punctului igurativ din planul fazelor t;nzind c5tre o curbAinchisi ce se nunegte

ciclu limild, careeste,de asernenea.
un atractor(11g.s.4.).

foo
2\ ' , ' '
I

, . ,",iil

V;f
\_--y'
".-

ttr)
J I l, or f t eluldinDLanulf az c Lorca
i n z u l u n u i . i c l r ll i

Eslc de remarcat faptul ca punctul fi!:ufativ poate pafcufge traicctoria dir

iDteriorul ciclului limiti tinzand catrc acesta sau din exlcriorLrl sau tinzand do
iD cazul unci mitcdri haoticeinsi, portreluldiD planul fazelordevine mult nrai
complical a$aclrm se poatcobservain llgum 5.5.

/ig J J. l'ortic(!ldin plrrul lizolorln cr^ | utci ,,if".t'i /tdori.?

Atrnctor stranin
Este inleresanlinsa, faplul ci traicctoriilepunctului6gurativpracticllLrse
iDlr- n spaliufinit binedeliInilntcafc i
repet,lniciodali,dar ele r2imil cantonate
continuu
sc
mic$oreazi
disipative
cazulmi|clrilorhaoticc
din planLrl
a traiectoriilor
darmirgiDilica domeniu
Aceaslicurbacomplicali
de ,I/r"dclo/.!l/atitl,dcnurnrr.
fazclorin cazulmiqcirilorhaoticepoartddenunlirea
confefitade
Ruelle$i lakcnsin l97l.
del?hI.:l
el areo structLrri
interesaDli:
Altdctorul stra iuareo particularitale
proprietili
culn
af
fi
aceea.:
seric
de
pontru
haotice
o
ni$cirile
De aici decurg
nlij.:r:
exemplu.
doue
adicd
de
initiale,
la condiliile
mi$carea
estefoartesensibila

ce pornescin planul fazelor din puncteinitiale foartc apropiatese lndepifteazi u.!

de alta suficient de mult, ramenendtotu$i intr-o suprafafd limitatd. De aceea
prcdiclia Ltneilni$ciri baotice este oxtren de dificili, practic imposibild. exisdnr
inceditudine in acest demeN rnai ales cAnd dimensimeafractalii a dtrd.tarull!:
A$adar analizandcomportamentedilerite ale unor sistemedinamice utiliz6nd
porhtul diD planul fazclor am observatci in cazLjlwrcimi$Ari periodice poftiettJl
din planul lazelor este o curbd inchisii, in cazul unei ni$cAri regulate o curbAce
tiDde cAtre un puDct fix numit atraclor punc! Iimifi s u cltte o curbA inchise
tlujirite dtactor ciclu limitA. Situafia in cazul unuj compoftamentltaotic este
rclevali in planul fazclat de dtrdctorul straniu carc are particularitateaci estc o
entitatcgeometrici cu stmdurA fractalA.
.1. Aplicatia strcboscopicn Poincar6
FirA a intra in detaliile natenratioe ale metodei, voDr illccrca si olerim o
,.imaginesugestiva"a acesteia.S+presupunemca intersoctAmplanul fazelor cu un
alt smiplanpcrpendicularpe ace1f,a
9i ci vom urmiri imaginile pe caretraieotoriile
din planul fazelor lc vor lasa pe acest semiplan. (:lraiectoria intersccteaza
semiplanuldoaf la (drcere) nu $i !a (intoarcere))
in cazul uDeimitcdri period;ceinlagineairr r?cliuneaPoi cari sc rcdLtccla $1
punct(fig. 5.6.).

/,ta J .6 ,.S c ti u n e l ti n c a re c' narzulunci mj w l fi pcri odi cc

In cazulunei mi$cIri cartinde catreo mi$careperiodicA(ciclu Iimitd)sau

catreun punctlimita,secliLlnea
Poincariprezintio infinitatede punclecffe auinsa
mi$6rii
ca punct limita ,,imagineastroboscopict'a punctLlluicorespunzator
periodice spre care tinde rni$carea,adica imagineapunctului critic limitd

(fie.s.7.).
234

-I

F,g.J / .,Sccliune
l'oin.di'
ln carll uici nrhciri
oscilatoriidnortizate

...gEI;'
., rTrall-.

In cazul unei mi$carihaotice,secfiuneaPoiDcar6

este fonnafa in general dintr-o nulline densii de
puncle a\and o structuri foarte complexi $j carc la
randul siu are o structuri de lirctrl (fig.5.8.).
Metodclc prczcntalein naDualul de fala pentru
studiul conportamentului haotic al unor sisteme
dinamicenu sunt singufeleirr domeniu,insA sunt
unicelece s-aupretatla a puteafi prezentate,datorit,
faptului ci celclaltc au un supod lnatemalic oe
excedenivelulcurs0luiliceal.Totuti trebuieamintit
cA validarea100%a comportamentuluihaotic al unui
sisterndinanic il di calcului a$anumililor e.rpol?c,l;
Llapunoy, tlt tc parametrii ce in c^zul miscAr;lor
haoticeau anumitevalofi biDeprccizate$i carc pot da
oeftitudinea ci
intr-aclevnf s-a depistat un
comlonarnerlhaoricJI unui.istcrnJir.rrrri..

55.( \ | r'.\4 r\FOr{M{fl1

.

A (]T[]A I,I' CU P I T I V I I I E L A
CO i\,tP() R',fAM titNTE HAo' CE
A L,E t NO r i S r S ' | ' E M t i,

I
$r At'ltAcT\)r{r S'TRANI
,,(ll,Asl(ll*
Amintcanrci punerain evidenli pc modclul
nralomalic
clabo,atpentrua simulacat mai cxacl un
l1)incrr{' ln crz!l uncL
fenomcn reill, a unof comporlanrenlehaotioe estc
destul dc diflcil;r. Sunt neccsarczeci sau poale sulc
de ofe de ,,bAleiefe"a conditiilofinilialeli a parametrilorce inlri ir struclura
eoualiibr ce descriu l'euonrenulpentrua gasi urcalccondilii in care haosularc iarsc
iD litemlumde specialitate
numclecelorce au sludiatun
sAapali. l ocmaidc aoeca,
gisil
anumit sistcnl diDamic clruia i-au
coDrpotanrcrrtch^otiDe,deci au pus irr
evkleD!?-L
un ulruLlor llnlniu, a fost atribuit acelui a1rac1or.VoD iDtilni rtidar
dcscfieride genul ,,atraclofull-orenz",,,xtractorulRosler"etc.
. An amintil deia desprelnodelullui Lorcrz cu privire l^ mi$clrile unol
mascdc aer iD anumilc cordilii, f'cnomeDe
specificcmeteorologici9i carc prezint:
in condilii bine deteflninateuD atractor stfaniu - deci un comportamentheoli.
Accst atractor estc cLllrosclrtin lunrea $tiinlifica drept ,,atractorulstfaniu al lur
. in anul 1976, nn ce'cetalor.Otto Rosler inragineaziun sislcn sinrf:-.
geomelricii
a haosuiLriLrtilir:-:
probabilceamai elementariconstructio
considerat
un sistem de trei ecuatii diferenliaLeoarecumasemirAtoarecu ale lui i.:.rz i:-

I
factorul de neliniaritatcfiind prezentnumai intr una dintre ec afji. Reprezenrarea
coDrpoftamentuluiacestui sisternin spatiu (pl,tnul) lazelor poartii rlenurrirea dc
..atractorulstran;ual lui Rdsler".
. Mult inai'rte de aparitiaaccsteinoi leorii a sistemelofdinarnice a
$i
haosuluidetenninist,
in 1918,un cefcetitor.Dufiing stucliindun oscilatorneliniaf
av6nd |erDrenulcc dcscrie rigidkatea arcului. cubic, adic:i descfiind cfeclul de
,.inratrife"(hardcning)a arcullri. elaborc^zdun nodel Dratematicp s in evidentAde
o ecuaticdilerenliala neliniari. in anul 1988 un alt cercetitor. Rudiger Seidcl reia
ecualia lui Dullng ti o studiazacu instrul11entele
specifice ralizei sistemelor
dinarnicc,
deterniniindcu certitudine
o anUmilar,.zon:f
in carcoscilntorulDulfing
arc un compora ent haotic,puniiDd
deciin evidentA
abactofulstfaniuNlnrilc:irii.
. in anul I927, Van cler Pol gnsetteo ecurlie dilcrcntiali nclirriari cc
modeleazal
un circuitclechoniccu o triodi ale cArciproprictitireTistjvcsc schinbii
in funcfie de intensittteacufentului.rczislcnlafiind negativala valori lnici ale
intensitEtii
pozitivacAndcUfentLrl
cfefte.Aoesttip de sistenrpfeTintii|
$i de\'eDind
(iclu
mod tipio aspectcdc tip
li||rili. Tohrti in 1983.Cuckenheimcr$i llolnres
utilizaDdmclodelematematiccno! apifute in lcoli sistemelordinanricepun in
cvidcnti conrpoftamcnlc
haoliceale siadenrului
studiat.oferindlurrii Stiintillccun
llou rirx((rlr slrrniu.
prin MitchellI:eigcnbaLrm.
lunii $liin1il'ice
profesorla
' Anrl 1977preziDta
llockefellerUniversitydin Ncw Yofli. un moclelal unri sistcmdinanriodcscris
t)titltt'o rck4ie dc rccure l.i:

-r,=r,(- '',,,),,,,

(5 .l0 )

cu 0<7!<4 ;i 0 < . r, , < 1 .

relaliecc o[cri dcpcndcnlaunei variabilejr. lA ,,pasul'"
,. r^rlirrrcric(lc vNlolfcu
variabileir la pflsul anlcrior,,r-1,;i carc poiulii dcnunlireadc ..Ilplicrlia
l.eigcDbaunr".
populaliilofunci sPcciipurc in
Acesl nodcl prctzrbilla studiuldezvoltZrfii
cvidcDtriti cl posibililateaaparilicicompo anrenlelorhaoticc pcnlru irnumilc
valofiale palanrclrului)".
Sludiulrnatenatical Inodcluluipc liingliftlplLrl
cI scorlc
in evidentdo anumiti constanltrI. dcnumili conslanlul i lrcigcnhtiIr? ce irtcfvinc
htFo clasA destul de mare de fenonreoeDafur.llein oare apaf conrporlanrclllc
haotice,nai arat; ci practic,dcoarcccpfcciziaoric;ireinlisur?ifieslc limilali.
prcvederea
nu se poatelace decatpe o perioadililnitali dc 1imp.A prcvodcapc
timp nelimitatar insemnao prccizieinflnitda rnisu|ilriiconditiilorirlilialc.cccacc
pracliccslcinposibil.
Acest tenonrcn este cunoscut sub DUnrelede pid)'rlr?eomentariei u)ndiliilt)r

2i6

Astronomii franceziM. Flenonli Y. Ponteaupropunin anul 1975 un nodel

rec rential peDhustudiul orbitelor asteroizilorSi alc altor corpuri cerelti, precumfj
ale pafticulelor ino:rrcate elcctric in acceleratorii de pafticule. Modelul este
consacratin literatumde specialitatcsub denun:lteade aplicalia L-Ienonl
x,! =1, + l- ox:
(5 . 1l)
cu d>0 Si 0<b<1.
Pentru valori mari ale lui }] (numar nare de pa$i) ste pusa iD evidcntd
PrczcnlaalractorulUistraniu.
.

Un caz oxtrcnrde iDteresant

in domcriul chimiei esteala numitul o.!.ildftr.
chitniL Belousar Zhabotinslty.Studiind oxidareaacidului citric cu bromai de
potasiu avand catalizatorcuplul redox Ccr-/Ce{', chimistul rus Belousov observi
ditt intimplare oscilatii puse in evidenli de alternantareglrlati a culorii
galbcn/incolor
a solutiei$i comuniciin anul 1958acesterzultatc.
UlLcrior,
tan2irul
chimist rus Zhabolinskyili consacrateza de doctoratsludiului mecanismului
feaolieidescopcritc
de Belousov.Mediulg:aclieiBelousov Zhabotinsky(B.2.)
este liif:r indoiali cel mai studiat.C:lsin!*ici un comportamentsi|l1Di in tinp ti
.\p.r/fu.Pleo^ndde la o amestccafcunilbrl a a rcactivilor I].2. pare o structuri
sp liall in nrediulfeaclieir^ncelcvaminulc.sub fbrni dc incl{rr"rltr+rn
1ubsaude
uDclccircularcconcentlice
irr slfatufisubliri.VafiindoonceDt|afiilc
ti adiugind Lrn
indicatofcolor dc oxido-reducerc
obsefvim schimbArisponlaDede culoare.Cu
l-eloinii
de cxemplu.solulialrcccaltcnrariv
dc la roqula albastru.
Pentruanumitevalori ale debitelofreactivilor,rsacliaB.Z. estc periodicd$;
portrcluldin phnul fazelofestedcci un ciclu Iinrili. Situaliase schinlb;rradical
pcnl,ualtc valori alo dcbitului,uDdcpoatefr descopefit
regimlrlhaoticreprczcntat
planul l'azclorcvidcnt pfin atraclorulslfrniu prezcntr^D
In linal clorims:r vi propuncnIIn exerciliude iDragin^tic
s^ dc ce nu un
oxpcrinrcnl
lba{c sinrplu.Urcafi-viin vlrlul uneimnpc naluralc.rcalo.Drunrulcc
dAmburiqi mici gropi.
ducc ciitto virlul mmpci estc unul cu dcDivcl:-rri-divcrsc
Lrnsali o bili dc popice c:drc baz^ planuluiinclinal $i uflniriti-i tftliocloria.
I{cpclalicxpcrinrcr)tlrl,
lansanddin nou din acelaqiloc Si in aceleAticoDdifiibila.
Veli constatacu sufpfirdere dr peDlru fiecarc incofcarehaiectofia va fl diterit,l.
Aceasta cleoarecede fiecare datii schimbali pulin condi[iile initiale Oozitia ti
iitf o
vileza).cu allecuvinlcnu sc pot rcproduce100%condili;leiritialeanterioare,
mici r,ariafica accstomconducela oblinereade traiectoriifoadc diferite.
Dnumclifilc sistenrelorce prezint?icomportamentehaotico pot contiDua 5i
acopcri variate donrenii ale nalurii ti activitafilor umane.Noi ne voln rezuma la
cele prezentnle.cu speranFcA am deschiso lereastf5cAtredorinla tincrci generatii
de a afla nai nult si de ce nu, de a descopei noi atfactoristranii.

Cititi afirmatiile de maijos. Ategeli A sauI dupAcun afirmatia esteadevdraE

sautalsA.
1. A F
2. A F

Yibrogranlalnei mi$dri haoticeesteperiodicd

Alractarul pun l llrTlLi descrico migcarctcgulati.

a. A F

Atractarul strLffiiu este poirctul

periodice-

1.4 F
5. A F

Atracbrul straniu arc o strrctt.trA

de lractal.
Fenomenelehaoticese producDumaiin naturd.

6.,4. F

Un sistem dindmic ce poatc prezeDtacomportanenle haotice nu este

sersibil la cancliliile ihitiale.

?. A F

Comportamcntulhaotic flparcdoar in.listetnelenalini.re.

Pcntru otica \aloti ale parametrilorce descfiu un sisten dinamic poale
apirea compoftanrcntulhaotic.

ll. A F

din planul lEelor

al unci mi$cari

5 .{r L l .l Ml : \ I l - l )1. G l -O M l- | l{ l l' . ll{ A ( T A L i

5.6.l. lntroducrre
iuci din cele mai irrdepertateperioadeale umanitalii,oamenii au inccrcatsd-$i
explice anunrite lcnomene, obiecte po care le observau,coDfcclionendanunrile
modele clr.Je
sA le sinrplifice inleiegerea$i sii-i facl salpltrundi mai adanclainele
naturii-De mulleori acestcmodeleau fost simpliste,
aprcxin^rrdiD mai mici sau
in mai mare misu|d naturzLa cirei complexilate s-a dovedit a fi slrpefioa|i
modelelorclaborate.Po nlsura cc Lrmanitalca
s-a dezvoltnl $i stiinla a cvoluat, s-i
iDcercatelaboftrreaunof,,nrodelc"lot mai complcxea caror cercetarcsi conduciila
concbzii cat mai apfopiatedc lenomenclerealeobservate,
Una dintre primcle $tiimlepc careoInUl a inccrcal si o elaborczc,iar nl1i apoi
si o perl'ec[ionczea fosl geomelria.Eslecxhem de inlcresantfapl ldr geometfia.
a$acum estc pefcepoti ea dc o coveriitoare,najorilalea oamcnilor esleo $1iin1iale
cirei baze au losl pusc in antichitarede citre Eirclid (325-265 i.C.) cel cafe
fonnuleazacefebruf/xJxlubt nuniirul 5 ce-i poada Dumelc.intil(l'.t;i l)o.\tulatul
paftllelelot Si pe carc se inlemeiazaiDtreagageomctriecl^sica cc se mai numc$lc
,i geometrie euclidiand. Aceasl^ opcreaza cu fonne geometrice de obioei
rcgulato - dreaptdrpdtrat, dreptunghi. lriunghi, ccrc. prisDr:I,pifamidd. cilindru,
con, sleri etc.
Dupd mai bire de doul mileDiiaparfi alte genuride geometrii,a$anumitele
geontelni neeuclidiene,in care celebrul poslulat nu mai este valabil. iar inbegul
e$alodajal noilor geonctrii cste clddit pe alt postulatce admite construcliaa douar
drepteparalelepintr-un punct cxtcrior unei drepteda1c.

238

Parinlii acestor geometrii au fost matematicieniiNikolai Lobacsis\

(17921856).dinRusia$i JanosBolyai(1802-1360)
de originemaghiari,l&
ndscutla Timi$oara.
C toateacestea
in a douapartea secoluluial Xtxlea SiinceputulsecoluiuiaI
\\-lca anumilirnarcmalicreni
comu ica iI c.rdrulu or iorurift.intificegaL,irca
entitdli
geometrice
exceptionale,
firl nicio aseminare
'rnor
co figurile$i corpurile
geomehicestudiatepanaatunci.Acesteentititi sunt numite de matemati;ienii
vremii ,,mon$triimatematioi,'$isuDtcomunicate
in revistelode specialitate
ale
aceleiperioadesub titluri inlr-adevAr
inspiimentitoare
pentruorice matematician
cu morg;.rlacelofIimpuri...Ocurb;delUngime
i finiUcc limilcaT,
o ariefiIlirilsi
cafe.nu
cdmilcta genreiDnrciunpuncr"tcufbalui Koch).au..Obieclc
geornetrice
de dimensiLlne
Deintreagi"(djmensiunea
Hausdorit)etc.prjntrecei car; sdsescsi
pre,,iIl5Iutnii>liintifice
asrfelde ..monttrimarcntarici
se nUmar;:Ceor-g
Canlol
(l845-1918),Cir:seppe
Peano(1858-1932),
Helge von Koch (15:,0-t924).
WaclawSierpinski
(1882-t969),FelixHausdorff(j
868-1942)
s.a.m.d.
Celcareiii daseama
ca dsernenea.,nton>lri
malemalicinrrcor).riluie
doarun
exercitiude inaginatiegeometrich,
ci cA a*fel de e tititi se regisoscde faDtiD
rfllur;.ba InaiInull.nalrtraoleraaproape
i exclusivilrte
a"rfel-dclorme,a fost
matematiciaDul
liancezBenoitMandelbrot.El observdca iD realilatefbrmaunui
In
nu e(leacceca u||eipiramide
sau:runrrico . trunchirrl
Inbri(atcu rcoarli
'rle coprc
al unui
Duesreu cilindfuperfccr
nered,
rorii nu sunlsferccrc.lr n.rruril
r
inmlnirnde fapt fonnegeometrice
si,nple,regulatecidimpotrivi fofitc cu un inalt
gad de complexitate
simpl^,,revelatio',
s-andscuto nouA
$i unicilate.Din aceastd
$tiinldce studiaziacestcforDecol]lplcxe,$tiintece poarthdenufiireadegeometrie
5.6.2.Autosirnilaritrtc
Cuvenlulfractaliti areorigiDilein adiectivullaliny'aclasce derjvedin verbul
corcspunzdtorfrangerc
careinseamnA,,a
rupe',,,,afmgmenta",,,afrange,,.
MaDdelbrot
va folosi c|uvantlJl
fractctlii sensrlde neregulat,jar definiliape
care el o dA ti pe care o vom adoptaln continuareacestuitenneneste:,,un
ansamblu
careprezinteaceleatineregularitb(i
la oricescari ar fi privit',.DiDpuncl
de vederegeometricesteun ansambluale carui pirli sunt intr-o buDhmasurA
identicecu lDlregul.Aceast[proprietate
senunestedutosimilaritate.
Intr-ur mod sllgestiv se poate spllne cd dach privim un obiect dc o
complexitate
geometricd
ridicatade la o anumitddistanfA,
apoifacandun ,,zooni,il
privim din nou $i repetandprocedeulla infinit, imagineape carc o veden este
aceea$i.
Von incercaln continuare
sAptezentAm
catevaexemple:
a) Multinealui Crntor(fig.5.9).
Vom consideraLlnsegmentd dreaptA.
Elinrinandtreimeamijlocie se oblin
douAsegmente
a carorlungimeesteegalacu l/3 din segmentulinilial. Contituanr
operflliafi eliminamreimile mijlocii ale celotdouAsegmente.
Vom obtinepatru

239

segmente
ale cArorlu gini sunt egalefiecarecu 1/9 din lungimilesegmentului
initial. Extiizandprocedeulla infinit se obfiie ata-numitamullime Cantor.Este
l. i
(ara de l:l rs e g rr)e nin
t uitl ia ltla
.....1 ,om
le .r ed e ob scr\al
ca reducind
imagine(camcterul
deautosimilaritate).
aveamereuaceeagi

ris Jq Mullinealui Cantor

dedreapti(0).Eliminand
Fieun segment
b) curba lui von Koch(fig.5.10.).
egale,rezultalinia franti (l) ce
treimeamijlocieSi inlocuind-ocu douasogmente
are segmntele
egalecu l/3 din segmentulinifial (0). Se continuaprocedeulcu
fiecare segmental liD;ei franle (l), adica se elimini treinea rniilocie 9i se
egalecu l/9 din cel initrial.Ext;nzandprocdeulla
inlocuieltecu douAsegmente
infioit se obtiDea$a-nunitacurbi a lui von Koch Daca se reducescara la
..
I
I I
,, vom aveamereuaceeatiir|laqine(aulositllilaritate).
i,l.

!ig. 5.10.curbalui lon Koch

240

(fig.5.11).
c) Sitalui Sierpinsky
Vom considerasuprafataunui triunghjechilateral(0). Eliminendtiunghiul
median,vor rdmanetlei triunghiuricongruente
cu triunghiulmedianeliminat(1).
Elinindndin continuare
triunghiurilemedianealeacestortrei triunghiurise obline
o figure formata din tlei triunghiuri echi,ate.alecongruentecu kiunghiurile
medianeeliminate.Extinzandprocedeulla iifinit se oblne o nrultime de
triunghiuri.ce alcdtuiescsladlui SielpilsU. Esle evidentca reducendscarala
Z, A, . -i

avemmrcuaceea$i
ilnaglie(autonimilaritate).

llg. J //. SitaluiSierpirrsky

5.6.3. Dimcnsiunc:rde :rutosimihrit{te (frtctrld)

ffactaliinai au o proprietate,
de
Daf in afaraproprietdliide aulosimileritole,
ctt dinensiune
aceastldati, cel putinciudatd.Ei suDt,deregulil,eDliliii geolnetrice
sAfacen catcvaprccizir'i
neintrcagd.Dar penl;-lu
a descrieacestlocruestenecesar
in ceeace privettenoliuneadedimensiuDe.
in mai multeformuliri.
esteacceptata
in matematic[,notiuneade dimensiune
printre care cele ,rai uzllale fiind cele de dinonsiunetopolagicd,dinensiune
Hausdorff, dinefisiune de aulosimilarilale (de capacilale), dinensiune conpds
(fractald) etc.
H. Poincareestecel careplecandde la premisaci punctulgeometricare
dimensiuneazero, l'acededuca ca segmentulde dreaptalale dimensiuneaI
in dou[ pn4i. $i mai
0) despic6segmentul
deoarece
un punct(ce aredimensiunea
(care
are
dimensioneal) il
o linie
departe,patratulare dinensiunea2 deoarece
Llnpitrat (ceare
3 deoarece
poateimparlii|] douapt{i, iar cubularedinensiuna
jn
pafli.
poare
2
|
il
despica
dout
dimensiunea

241

Este asadarde retinut ci in acceptiuneadrrerriunii topalogice, punctd arc

dinrensiunea0, dreapta (sau cufta) dimensiuneal, suprafatadimensiunea2. iar
corpulvolumic(corpulin spafiu)dimensiunea
3.
foate interesantafi logicA este urmttoarea demonstrarea dinensiunii de
autosinil.tritate /de cdpacildre,Iicut:l de Kolmogorov in 1958.
SAprcsupunen un segmentde dreapti, un pitrat $i un cub pe care le reducem
la o anumiti scards. In exempleledin fig. 5.12,acesteobiecteau tbst redusela
scara s=l/i peDtru a putea obtine noile obiecte prezentatein dfcapta figurjlor
initiale $i care srnt rimilarc cu acestea.Calculind numArul de obiecte rodusela
scar,- necesarepentru a umple obiectul initial, constatim cA pcnlru seqmentsunt
nccesare
L penl|rparfdlq. irr pellnr cub 2'. Da.; sc norcazacu Nr"r iurndrulde
obiecteredusela scaras se constali c:ravem

N(r) -1

pentrusegment

N(s)=l-

pultlu pdtrut
)

N (i =(!)

(5 . 1 2 )

p*ft,,,b

lopologici
a segmentului
estel, a pdiatului2 $i a
$tiindcd dimensiuDoa

cobului 3 se poatescrie cdl

=
N(,)
'- l,1)'

( 5 r. 3 )

\s,

deundeprinlogafitmare
lezultii:
, -

ls v(,)

( s . l4 )

't;l
NumArul D poarte denunirea de
clinensh,mecle autoriniildritate s rl
Neccs;talea
de a defioinoliuneade
din,2Ki 1e compat satrJiactdld a decLtrs
dirtr-o intrebarefoartesimplApc care$i-a
pus-oLewisFfy Richardson
cet
$i anume,
dc lul]gdestecoaslaMarii BritaDii?
In pfimul rAndo astfeldeincercare
de
a lace o asemenea
nisuratoareestefbarte
dificili. Se cunoagte
faptulca daci privim
un golf al acesteicoastercprezentat
pe o
hartala scaral:1000000,
iar apoiacelagi
golf il vom pfivi pe o hartA Ia scara

lc1s.J./, Dinensiuned

l:100000 vom remarcanenunlarateaLtegolfillcle ti istmuri mai mici ce nu erau

vizibilepe primaharli- Privindapoi aceea;iirnagincIa scaral:10000 $i mai apoi
1:1000vom remarcadc llecare datd noi golfulete$i lnici penjnsulece rru puteaufi
vazutc la scirilc a,rtcrioare.Evident cd practic nu se poaterepetaacestexperiDlent
la infinit. dar dacnne irragiDim carputenrsi lacem acestlucru $i :rdrnitemfaptul cn
de fiecare datA an privi aceect.yiimagine, deci avern pfopriotatea de
autorinilafildte, nc putcm da sgamacA avem de-a lace co o struc f6.faral.]/.i.
Acestaesteunfiacl./ r.rala/, dar nu singurul.
Practic problema masuririi coastei ar putea decurge in modul urmitor: sii
folosim de exemplu. un metru confectionatdin lemn pc care si-l asezan succesiv
dc a lungul coasleiin a$afcl incat sd construin ur poligon, avend laturilc cgale cu
I In le!erluirl ,rlirn:rl:rrrui!i fi lrrcliuncLlirlrun Incrnr).ln i(e.r crz perirncrnrl
acestuipoligonar puteada o pfimi apfoxinatiea lungimiicoasteimisufate.gste
de crezut laptul ci putem obtine o aproxirnarcrrai buni daci reducem lurrgirnea
Lrnitaliide misur5. de exenplu la l/2 m. apoi 1/4 m etc., formand un lir cc arc
lunginile lalurilorpoligonuluidin ce in ce mai mici ti a ciNi limiti ar fi tocmai
lungimeacoastcicdutale.Lucrurilc nu stauinsa deloc in accstlel. Von constatacu
surprindereci pe misuli ce mic$orim unitatcade masurii,lungimcacoastcicre$te,
er linziiDdcartfeinfiDit cand lunginer unita(ii de misu|e tinde citre zero.
Nu acelagi lucru se irtampli dadr anr inccrca prin acelagi pfocedctr sa
misurdmlungirnoa
uolLicerc,o cufbi inchisi(ca$i ccaa coflsteiMarii Britanii)dar
oarcesteo curba a$a-zisfcctificabild (careadnriteo tangnti uDici in fiecate punol
alsi|l).
O nclodd simpli cste aceeade a insoriein accstcerc un poligon rcgtrlalavand
Iatlrrade o anunitd luDgilnedath, apoi de a insorie un aslfel de poli!:oll ctt lalura
nrainrioir(dar ou un Durnirfmai marcdc laluri)li de a evaluasuccesivpefirrretrclc
prnccde..l
crrrln nunlil lol rr'irirrr:,rL
fl.crlorpoligoarc.c\lirrznrrd
lcrrtfrln^ligoirrrc
dc laturiAvAndcvideDlhngi,ncalaluriitot niai micl. Sc obtinelllr $ir I valorilof
accstof perimetre ce evident convergc citrc o lilrlitii calc csle locmai lungimcii
ccrculuiL=27IR.De exempluin cazulunui ccfc av^ndmza ll=500|napfoxin]arca
lungimii acestuiaprin procedeuldescrisrnti sus conducela unnitoful $if al
perinrelfelor
poligoanelor
inscrise:

Numdrde laturi

Primetrul(m)

6'

3000

t2
24

3t06

48
96

31 3 9
.l1 4 l

t92

3t4t

3133

tindecilte:
Dslccvidcntca sirul perimetrelor
L=2nR=2 3,141500=3141n1

243

Iati insa cul11se preziDti situatia daci am dori ca prin acela$iprocedeuse

evaluemhngimcacoasteiMarii Britanii:

LungimcAlaturii
(km)

500
100

Pcrimetrul
(km)

2600
3800
5110

t7

86,r0

Obseffdm lesDe ci tirul perinetrclor nu tinde cdlre o limiti finiti binc

procizati on in cazul cercului,ci crc$tcnecoutenittjnzendcAfc infinitl
late a$adarcA procedeulutilizat penlru determinarea
lungimii unei curbc
rectificabile clrm estc cercul! nu se poate aplica u0ei curbe Defectificabile(carc
adnritemai multe langenlcl'n acelafi prncl) cull1estecoastaMarii Britanii.
EfectuAodpe hirli reprezentatela diferite scnri o suocesiunedc misurdlori.
matcrnllicianul
LelvisFly Richardson
ajungcla fbnnulaenpirica:

z ( s ) = r . E' '

( s.rs)

iu careI-(r) estelungimcapcrimctrului
coastci,atu,rcicind in coDrpas
se ia
lungimealatLrrii(distanfa.)
caracterist;ce.
s, iar F Si D suntdoudcoDstante
Pentru
primaconstantiF, cl propuDeca in mod convontional
sd lio considemtica fiind
luogimeacoasti,insapentruceade a doua,D, el nu a gasito seD)nificfltie
l'izici.
Dupi multriani, BenoitMandelbrot
valideazlfonnulalui I{ichafdson.
$i d:r o
semnilicalieacesteiconstanteD, nurnind-odiurcBiunecoktpa, sauditnensiune
conrpAssaufractalacoincidc
ci accast!d'mcDsiune
lractalti. Se poatcdenronstra
cu dinrcDsixnca
dc autosinrilaritatc.
(lractlll:i)
5.().J.('rlculol dirrcrrsiuniidc nutosirrriLrritxlr
ilr crzul u||or fr:rctxliclxsici
in continuarcvorndeDroDstra
c2idiDensiunea
de auiosimilaritatc
a f'ractalilor
lopologiclaparontii.
cslouneoriun numlrnenatlrral,
evidenl
diferitdc di'ncnsiunea
Vom laceaccstlucrlrpentrucativafiactAliclasici.
l. NIullincr lrritlantor (fi8 s 9)
de
fomula (5.14).
Vom apliclrpentrucalcululdimensiunii
^ulosimilaritatc,
ObseNiim
ci la scaras=l/l existaN(s)=l elemert,la scaras=l/3 avemN(s)=2
la scaral/9=1/3rsuntN(s)=4=2'?
cternente.
elemente,
Prin inducfiese poaleverificalcsneci la scaral/3[ exisli N(s)=2[elerrenle.
(5.l4) oblinem:
in forDrula
Introducend
acesterezultate

244

lg,y({)_ ls2r _ klE 2 ls 2

= 0,6309

rs3' k lg3
l*ill
-\

le 3

s.l
Multinea Cantor fiind in final o muliime de puncte are dimensiunea
topologiciDr=o.
2. 6ur;r" 1u1yo.1(fig.5.10)
Observand
cd Ia scaras- 1/l existi N(s)=I elentenl,la scaras=| /J suntN (s)=4
elemente,
la scaras-l/9=l/3'zsunt 16=42elentente
la
$i ma; depafteprir incluctie,
scaral/3* existaN=4( elenente.Introducand
in formula(5.14)obtinem:

l s ,.({)_ Iga'-el s a = l 1 = 1 . 2 6 1 s
,^fl l Is l " i l s i lg j
-\."

Dimensiunea
topologici a curbeilui Koch esteevidentD;1 (dinrensiunea
uneicurbe).
3. SitIlll'i Sierpirski(fig.5.I1)
Evident
cd la scafas=1/1existd
N(s)=lelenrenl
triunghiul
echilateral
$i anume
inilial. L^ scara s=l/2 sunt N(s)=3 elemente(cele 3 tri nghiuri cchilateralo
inDegrite).
La scaras=1/4=1/2'?
avernN(s)-9-3':elemente(triuDghiuriechilatcrale
i regrite).Pri0 inducfie se domonstrcazd
cd la scara s=l/2k existd N(s)=3k
elernente.
Introducand
in fonnula(5.l4)rezultl:

,_

tgry(,,)ls3: Kts3=.1_81=
r.585
,lll

lg2"

K lg2

lg 2

1.',r
(frg.5.12)
4. Covorullui SicrDinski
Vom impirli fiecarelaturein trci pi{i
Fie un petratcu laturaegalacu unitatea.
egale.Vom obtinea$adar9 ptrtratecu latum l/3. EliminAndpdtrfltuldin nriiloc
obtinem8 patrateale carorlaturi le vom imparlidiDnou in cale 3 pa4i egale.Se
phtfatuldin mijlocde latural/9 din
IonneazA
72 depetratecu latural/9. Elimirrhnd
de un
fiecarecele8 pdtrate,rdman64 de patralecu latural/9. Rcpetandoperatria
numarfoarlemafedeori seoblinecovorullui Sicrpinski.
Esteevidentcd la soaras=1/l avemun singurpatratN(s)=l; la scaras=l l
existaN(s)=8patrate,la scffas=l/9=l/3'?suntN(s)=64-8']pntrate.
Prin iDducfiese remarcdf'aptulcd la scaraS=l/3" existi uD Durner\=8'
paftate.DimensiuDea
va ti:
deaotosimilaritate

D=gN{l)
,/t\

1',,r

te8--!lg! lg8- r'sq:s

- lgt
tpj'

klgl

Fis -5/.1 Colofu'lluiSieryinsk)

5. lturclcl':hri Mrnscr (fig 5 14)

Vom prc.upLrnc
i|lrnarlirn
un cubcu rrr'r(hiJ
egitli(u unir.rtcfl.
fiecircr||rclrie
acubuluiintrci pirli egale.Vom obline27 de cuburide mLrchie
l/3. Snclirninim
acumcuburilede pe rendlrilecentrale.
Vor rirnane20 de clrburidc nntchiol/3.
ContiDuirnprocedoulcu llccarc din accstc20 dc cuburi. Se vol obline 400 de
procedeul
cubLrri
de muchiel/9. ConlinuAnd
de un nunrirlbademarcdc ori sc
ob(ineburetelellri Mengef.
La scaras=l/l oxistiun singurcLrb.
N(s)-1.La scaras=l/3 sunlN(s)=20dc
cubufi.La scaras=|/9sunlN(s)=400=20'
cobuli.

,l A J ./r l ]ffc tcl cl ui Mcrgcl

Aplic6ndinducliarezulti ci la scaraS=l/3k vonr avca N=201cuburi.

Calculenddimensiunea
dc autosimilaritate
oblineDr:

-246

laN(r )

la20'

r"r1) re3'

kl g 2 0
rgr

de autosimilaritate
Din exenpleledatepandacumse observic[ dimensiunea
saufractalAesteun numirrneintreg-Fractaliiau iD generaldimensiunineintregi
insi acestlucru uu esteobligatoriu.In sprijinulacesteiaflrmatl;st: Curba lui
iDtreaga
egalacu 2.
Pcono$i Curbdlui Hilbelt ce au dimensiunea
proprietatea
fractal;lor
careesteo notiunc
de
autosimilaiiate
a
Am mentionat
ir
fealilrle.
rrr lurnca
lnarclnalica
rcorclica.VoVie ho.tdltttt nir!,tiLttici.
astfelideea
incoriuraioare
autosiInilaritatea
nu poatemergela infinit. Desprindem
. lractalul ndlurdl se deoscbo$te
de.lractalulnotenalic, acestadin urmd fiind
doartllr modclpentrucel dintai.
ficute dupaanalizadimensiunilor
ln final,sepoatcoferi(in urmaobservaliilor
a
noliuniide fraclal.Ii rxctilii sunt
topologio:r
llactali)
o
definifie
mai
riguroasa
ti
frrctllli, nr.rinr.lredecet(limcnsirnca
cc a {limensiunea
cntitili gcomtri':c
topol0gic.D/.
5.6'5. Aplicatii rlc geomctricifract{lc
Tfebuiernentionat
faptulci fraclaliice au lost descrigiin acestcapitolprecun
dupacum s-avdzut,potfi
fractali
ce
auo reguli preciside generare
altii
dealtfel,
9i
lrdnsfomdri
ce descriua$a-numitele
generati$i analitic(prin ecuatiimatematice
analiticia fractalilorpermilerealizarea
drr" in plaD).Accastdmetodide generare
destulde simpli de programede oalculcc fac posibilAgonemrcape oalc0lalora
unorlormctbarteco'tplicaledefractalinaturall.
in figura5.15csteprezentata
,,tbrigalui Barnslcy"realizat6pecalculatofdoar
cu ajLttorLtl
transfor Aribr aline

I'ra J'l't fcrigr lui llanNlcy

in figula 5.16 prczqntimlnullinaa Mandalbrclrealizatepe calculatorprin

programa;eannor reldlii de rc(:urcnld.Aceasttrmultime este probabilcel mai
afirmi ce acestfractaleste$i cel mai frumosdarsi
fractal.MatematicieDii
iun-oscut
jlclrt de
cel mai cornplexobiect al matematiciimodeme De la experimentlll
Mandelbfotin l9?9 cenda generatPe calculatorlractalulce-i poarti numele9i
fractalului$i au studiat
pAniastazi.nulii alli oamonide $tiinfi aurepetatgenerarea
proprieli!ileacestuia.

24',1

fia J 16 MulljneaMandelbrot

Dar aplicabilitateageonetrieifiactale nu se rezumi doar la fenomenele

dinarnice'in evolut'e
statice,ci ea$i-agisit intreb0irfarea; i in st diul fenomenelor
a populal;ilorurbalre
dezvoltare
sau
de
in
biologie
cre$terc
de
cumai fi fenor,,eiele
ata numitamorfologiea oratelor.
unei plantein lbnld do buruianasaua unui
lati spr-eexempiu,clezvoltarea
legide produclic
unuifiactalpdn a$a-numitole
tufit polli sim lnlepriDgencrarea
generarea
Llnor
prive$lc
in ceeace
s-audezvoltatstlrdiiserioaso
in meclicind,
neuronaldo creierultli'rcfeau't
rlructurapuhnonarii,telectua
fractalice modeleaza
a carorstructlrrasepreteazi
alte
orgale
precom
/
i
a orgdt?tim
de r.tscularizare
$i
lraclald.
la o modelare
in ceea ce privelte nrorfologiaom$elof.acezrslaprozintl foarte mlrlte
ale uirei cregterifractale studii licu1easupradezvoltirii unor mari
camcteristic;
Nctropolc ca Paris. Londra,Tokyo au relevatexistontauDor ',tentacule"de
dcndliticace
c" izvorirscdin miezulcentmlal oraiului.avando tbr111']'
dezuoltare
de transporldin cDtruloratuluic6kesllburbii Sc poale
uflncaziliniilc ilnportante
a moduluiitl careoraquliD sine'dislrictclesale$i
observadeci o auiosinrilaritate
cu
vccinatllile sunl configurale acelealifornle ale stNcturii comerciale$i de
in cenlrulora$uluiundegeomctliasa
estcinsalimita1a
tmnsport.Autosimilarit;tca
devine
euclidiani.
EstecunoscutIaptulci, in cen1rulora$uluicostullocuinleloresteln^i ridicttt'
pentruspaliufiind aici acerb!.Cosllll transponuluidin centrucAfe
competitria
Apareasadaro conpet(ieintre
rapidi metropolei.
oeriierielraneaziexparrsiuDea
^
din centr;loraiului$i Devoiade spaliulocativctl costrcdus
nraxi1116
;ccesibilitatea
ce poatefi gisit la disianledin ce in cc nraimaride centru'Analizandtoatcacesle
iDl; anii lq8l lo8l winerr$i Sandcr tlfopustln model'I/" '"'vl'.
aspecle
'u
un fircl'rl
llrbani l i aLrgencrar
defideldc7\ollarca
de<tul
ce reproduce
elcrnentar
se
centrall
p:tratAin care unitatca
bazatDe o asa;rumiti /dlrcn tridimensioMla
cele
prec0m
replici ocupAndoarecumaleatorfuspatii libere,generendstrucluli
prezertate
in figura5.17.

248

Ii& i./Z ModelLrl

/ari.ewitten-Sander

Nu in ultimul rand Douateorie a fractalilorgi-a

gasitaplicabilitatea
d
$i in artd,existandin momeDtul
fata o explozie a ata-numitilor,,Iractaliartistjci" graficeincantitoarepe de o pane
adeverate
capodopefe
qi nelinigtitoare
pe de alta, numirul expoziliilorde
grafica ii sculptura fractalA lLraod o amploare
nea$teptata.
In fig. 5.18esteprezenta6o astfeldegrafici.
geometriei
fractaleestein
Prir urmare,aplicabilitatea
modelul
continua
dezvoltare,
noi $i noidorneniigasindu-9i
destudiuin acestrecentcapitolal iscodi lor pccareomul,
dela apariliasapepinant nuinceteazi
a le face.
/rig. J./8 lrrrctala(isllc

AlegetiA sauF dupecumaflnnatiaesteadevbrata

Cititiatimatiile
demaijos.
s^ufalsi.
l. A F Proprietateade autosimil^ritatese regise$te la toale "obioclle"
geometrice
euclidieDe.
triunghiulare
este2.
topologica
A uneisuprafete
DimensiuDea
2.AF
eslel.
ro'Dboidale
Dimensiunea
topologicia uneisupfafele
] . AF
. I . AF
este
l.
lopologicaa
uneipiramide
DineDsiunea
a
unuicubeste2.
Dimnsiullea
topologici
5.AF
Dimensiunea
topologica
a u|leisfereeste3.
(fiactale)esteiDtotdeauna
un nurrrir
de
autosimilaritate
DimensiuDea
7.AF
narurat,
Dinrensiuneade autosimilaritate(fractala) nu poate fl niciodata
I t . AF
naturalA.
topologica.
Dimensiunea
fractalaestemai mici decatdimensiunea
esteinfirita.
I O . AF in natureautosimilaritatea

BIBLIOGRAFIE
L AILINCAI, r\.i.,RADULESCU,t., ptobteme- inbebtuidefzicd Edifi'B Didadica,i
Pedagogict,
1972.
2. BERGE,
P.,POMEAU,Y.,VIDAL,CH.,L,or&edanste chaos,
Hermann.
Editures
dessciencs
t desarls,Paris,1984,
3. BRAILE,L.,W,,S?irnicwaves
andtheslinky,TheIRISConsortium,
March.2006.
pdagogjcl,
4, BMTESCU,O.,O/rc4 Edirura
Didaclicn
19g2,
ii
5. BRENNEKE,
R,,SCHUSTER.
O.,Fiztc4Editura
Didactici9ipedagogjcd,
1973.
6. BUNGET,1.,s.^,, Compehdiu
de./izicdpentru adhiteretn t.a')dfinAhtulsupe or,
gtiinlific!ti Encictopedicl,
Editura
1988,
7. CI$MAN,A., F/zicdgereruld,Edin)laTehrllcd,1959.
8, ENESCU,N., MAGHETI,I., SAmU, M,A,, AcusticaTehnicd,EdituratCpE.
Bucqresti.
1998.
9. FRf$,S.,TIMOREVA,A.,
Fizicdgenerald,yol.I,
Edirura
Tehnic!,I955.
I0. GARABET,M,, NEAC$U,L, Leiii expementatetn tabotatorutde Jizicd,
Niculescu.
2004.
Il. HALLIDAY,D.,RESNICK,
R.,F,2rc4Editura
Didacticd
19?5.
9ipedagogicd,
pedagogic{,
12, HRISTEV,
A., Meca
nicd;1acusticd
Edit\raDidactici
1982.
ti
13, INTA,l,,DUMITRU,5.,
Conplenehte
defzic4 Ed.Tehici, 1982.
14. MANDELBROT,
paris.
8., L8 abjects
Flamm.rion.
fractals,hasadet dinension,
1989,
15. POPESCU,
LL,TOADER,
E.,OprjcaEditura
1989.
Sriinlifio6
tl Enciclopedic!,
16. SEARS,
pedagogici,
F.,ZBMANSKY,
M., YOUNOiH.,F/z/c4EdiuraDidacricd
9i
1983.
17. URI IIABER-SCHAIM
Edixura
s.a,,Fizica PSSC- Testute,tev!tu4
Didadica:si
Pedagogica,
1975.
18. VOINEA,R., STROE,L, Sistenedinanlce,
EdjrumAcademiei
Romene,
Bucureqri.
2000.
19. Diclionatdefrzicd,
Edjtura
Encjclopedicd
Rom6nd,
19?2,
20, Mecanicd
acu$icd.
pructice,
Lucrdri
Univorsitateo
din Bucur$ti,Facultatea
Jiziedti
deFizicn,1985.

250

cut't{rNs
( rpilolnl l. OSCILATIIMECANICE
l.l. Fenomene
periodice.
Procese
oscilaiorii
in naturati in tehnica
I 2. Mirimi caracteristice
miscifii oscilaiorii
I J. Orcilatorul
liniarormonic
1.4.Compunerea
oscilatiilor
1.5.l\4i9carca
oscilatorio
annonicaamoftizat!
1.6.Oscilalori
mecanici
cuplati
1.7.Consecinte
;i aplicatii

5
25
32
i6
i9

(lr pit o! ul 2. UND E M EC AN IC E

2.1.Propagarea
uneiperlrrbaliiinir-unmediuelasrjc.Transferutde
enereie
45
p ,,,h tP n rc

n,,,- ,- -

48

P r obler r ere ,,J l !d rc

P r^h l p 'n e

nr ^h,' ( ^

2. 3.Rellex iat i re l i a c ti au n d e l o rm e c a n i c c
2. , 1Dilr r c r ir L n d e l o r .
....
: . < l ef f er e n l .u l d e o r n r(c a n :c c
2. 6.A c L. t ic c

2.7.Ullrasnnete
Aplicaliih nredicini,
industrie,
tchniclmililarl
$i infiasunete.
2 8. Undcseismice
( rtiilolul-l-OSCILATII$l UNDEELECTROMACNTTlCD
3.1.CircLrilc
dc curentallemativ................
.
.
....
.
3.2.Oscilaliiclcctfonagneticc
...................
....
.....
3.3.Cimpulclcclronragrcric
.........................................
3.4.Clasificarea
undclor
cleclfomagncticc
...
....
1.5.Aplica{iipmcticc
aleundelof
eleclrornagnetice
...
.
( rlil,rul {. OPTICAONDULATOIIIE
.................
rruo0uccrc...
4.1.Dispersia
lunrinii
4.2.Inlc crcnlalunrinii
,1.1.I)ifiaclinlumilii ....
4.,1.Irolari zarea
luminii

52
55
56
60
62
76
9l
91
t04
t04
t46
t52
t59
t6:l

t6l
,
, . t67
...... ... .. t69
.....................
|8i)
.... -............
tol
..................
lf

\'lllNl Il DI TIORIA HAOSULUI

' :,l,,r"l,rl<.FLI
5.2.Deiermjnism
Condilii.
Modele.. . . . . . . . . . . . .
.. .. ::6
$i prcdictibilitate.
5.3.Detenninism
impredictibilitate.
Comportarneni
haotic.
Condilii
..
::S
$i
5.4.I)escrierea
conpoflameniu
lui haotic.Spaltu
I fazelorAtmclorjclasici $i siranij : I
5.5.Catevainfonnatii:rctrralc
cu privirela compotanrente
haoticenleunorsiste.re
tiatraclofisnaniiclasici.....
5.6.Elemente
dc gcometrie
fiactala
BII]LIOCRAFIE

,i.t.
;-i

{y.;
{r ,?