Drept Procesual Civil 1

Forma, Materia si Metoda Procesului Civil

Forma procesului civil: Procesul incepe prin sesizarea instantei, continua cu dezbaterile si se finalizeaza prin hotarare.
Sesizarea: Proc. Civil NU incepe ex oficiu, fiind manifestarea unor interese de regula private. Ca regula, nu vom avea
pronuntari, investiri din oficiu. Sunt situatii exceptionale cand instanta se investeste din oficiu, insa valorile de acolo nu sunt
tipice pentru procesul Civil. Exp. de exceptii:
Art. 165 avem o dispoz prin care se arata ca cereera de punere sub interdictie se poate face de catre instanta din
oficiu.
-art. 918 (divort): instanta se va pronunta chiar daca partile nu au cerut asupra exercitarii autoritatii
parintesti+contrib.parintilor etc. + asupra numelui pe care sotii-l vor purta dupa divort.
-Art. 17 CP Penala: solutionarea civila a laturii civile atunci cand partea vatamata e un minor fara capacitate de
exercitiu sau cu capacitate restransa.
Dezbaterile: cea mai ampla parte a procesului.
Hotararea: Actul final si care cuprinde 2 componente:
a.
o componenta care are valoare unui comandament (0 obligatie pt parti) caracterizata prin executio;
b.
o componenta de rationament logic = cognitio sau CONSIDERENTELE.
Materia procesului este compusa din CONFLICTUL dintre parti, raportul litigios dedus judecatii. De fapt, toata lumea
este intr-un raport de contradictorialiate latenta. Atunci cand devine acuta, intervine procesul.
Metoda procesului
Persoana care vrea sa deduca judecatii o cauza, de regula, angajeaza un avocat, iar avocatul face o prima incadrare a
cauzei. Intampinarea= actul prin care paratul isi exprima pozitia fata de pretentiile reclamantului.
1) Judecatorul, chiar daca trebuie sa afle adevarul, este supus el insusi legii, asadar, pentru a ajunge la rezultatul final,
judecatorul se supune legii, iar nu propriei constiinte (art.7 N.C.P.C.)
2) Judecatorul NU se poate pronunta pe cale de reglementare, adica judecatorul aplica legea la cazuri particulare; el nu se
poate substitui legiuitorului creand drept, intrucat s-ar intampla un exces de putere (Art.5 alin. (4).) Textul are si
neajunsuri din moment ce fiecare judecator poate sa interpreteze cum doreste legea=>o practica neunitara.
Element de corectie a practicii neunitare:
-R.I.L. (I.C.C.J. stabileste care este interpretarea corecta a unui text de lege, interpretare OBLIGATORIE pentru celelalte
instante; judecatorii de la I.C.C.J. ajunge un fel de legiuitor. Insa, NU se creaza o lege, ci se interpreteaza o lege;
Legiuitorul poate modifica oricand un text de lege;)
- Cand exista o problema noua de o importanta deosebita si o instanta care se afla in ultimo grad, aceasta poate sesiza
ICCJ pentru dezlegarea problemei de drept noi sau dificile. Dupa dezlegarea problemei date de ICCJ, instant de fond
solutioneaza cauza in conformitate cu interpretarea data.
3) Situatia in care legea da posibilitatea judecatorului sa aiba o apreciere suverana asupra unor elemente.
Exemple:
a.
Stramutarea unei cause; aceasta hotarare nu se motiveaza=>un drept suveran de apreciere;
b.
La recurs art. 498
c.
Ordonanta presedintiala: aici judecatorul motiveaza.
PROCESUL : Este o activitate infaptuita de instante, parti, si angajatii instantei(exp. grefieri) in vederea infaptuirii justitiei de
catre instante pentru apararea drepturile si intereselor legitime ale persoanelor fie in vederea pronuntatii unor hotarari
judecatoresti, fie pentru executarea unor hotarari sau ALTOR TITLURI.
1) Justitia se infaptuieste de catre instante;
2) Justitia inseamna si realizarea unor interese legitime, iar nu numai drepturi;
3) Procesul are 2 parti: partea de judecata si partea de executare.
4) Notiunea de proces nu se refera numai la ce se intampla in instant.
Uneori e posibil sa existe numai una dintre aceste faze, de exemplu cand una dintre parti executa de buna voie obligatia
sa=>nu mai ai nevoie de faza de executare.
Faza judecatii are mai multe etape:
5) Faza scrisa: Cererea de chemare in judecata+ inampinarea;
6) Etapa cercetarii;
7) Faza de dezbatere a procesului: partile pun concluzii finale;
8) Faza deliberarii: instanta adopta Solutia dupa care o pronunta;
9) Faza cailor de atac.
IZVOARELE PROCEDURII CIVILE SI NORMELE DE PROCEDURA
Izvoare:
Tratate si Conventii internationale la care Romania este parte (C.E.D.O. art. 6 par.1);
Regulamentul 1215/2012; se aplica atunci cand avem element de extraneitate.
Codul de procedura civila: Spre deosebire de VCPC, NCPC este mai amplu, el preluand foarte mult din doctrina.
Structura nu difera mult pastrand traditia procesuala, fiind inspirat, in principal, din regulile procedurale elvetiene. Are
7 carti.
Domeniul de aplicare al CPP: Art. 2 = Aplicare generala, adica este dreptul comun. NU exista procedura contencioasa
sau contraventionala, ci acestea sunt derogari de la procedura civila. CPP se aplica si in materie penala atunci cand
regulile procedurii penale lasa nereglementata o situatie.
Alte legi: c.a.; contaventii; legea dialogului social; l.s. 31/1990; etc.
Raportul dintre normele procesuale:
Specialia generalibus derogant;
Generalia specialibus non derogant;
O norma speciala anterioara nu poate fi abrogata printr-o norma generala ulterioara DECAT daca se prevede in
mod expres!! Exp. Art. 83 lit. k). din legea 76/2013 (L.P.A.)
Exista 3 categorii de norme:

A.

De organizare judecatoreasca: stabilesc organizarea sistemului judiciar in ansamblu, precum si compunerea si

constituirea completelor de judecata; CPP + legea 304/2004 + legea 303/2004;
B. De competenta: stabilesc atributiile instantelor in raport cu alte organe ale statului sau intre ele (de grad diferit sau
de acelasi grad, dar teritorial distribuite diferit).
C. De procedura propriu-zise: stabilesc regulile de judecata, formele actelor si termenele in care actele pot fi facute.
Importanta clasificarii: caracterul reglementar al procedurii civile=> regula e ca normele sunt IMPERATIVE, desi
guverneaza raporturi private.
Exista si norme dispozitive, insa cuvantul dispozitiv nu le reprezinta cel mai bine, intrucat dispozitivul presupune
ca partile pot deroga in avans. In procedura se manifesta prin imposibilitatea invocarii incalcarii ei => SI NORMA
DISPOZITIVA E OBLIGATORIE, DAR INCALCAREA EI NU POATE FI INVOCATA DE ORICINE SI ORICAND.
Normele de organizare sunt, in genere, DE ORDINE PUBLICA. Avem si de ordine privata totusi. Norme de incompatibilitate
absoluta si de incompatibilitate relative.
Normele de competenta:

GENERALA: Imperative;

MATERIALA: Imperative;

TERITORIALA: Regula este caracterul relativ (dispozitiv) => numai cand legea prevede au character de ordine publica.
Normele de procedura propriu-zisa: De ordine publica sau de ordine privata, in functie de interesul ocrotit.
Ordine publica exemple: termenele;
Ordine privata exemple: art. 256- conventiile asupra probei; art. 315;

Aplicarea IN TIMP a legii

Prima regula: Neretroactivitatea legii noi. Treaba e complicata, intrucat procesul civil este o succesiune de acte, iar nu un
act singular.
Potrivit NCPP:
1).Procesele in curs de judecata precum si executarile silite incepute sub legea veche, raman supuse legii
vechi!!! (Potrivit VCPP regula era aplicarea imediata a legii noi=> acelasi proces putea fi guvernat de mai multe legi).
2). Competenta: Procesele in curs la data schimbarii competentei printr-o lege noua, vor fi judecate in continuare de
instantele legal-investite sub legea veche. Si in caz de casare cu trimitere se aplica tot legea veche!
3). In ambele coduri: in cazul in care se desfiinteaza o instanta legal investita, dosarele se trimit instantei competente potrivit
legii noi. (daca vine regionalizarea de exemplu))
4). Hotararile sunt supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul.
PROBELE : vorbim de admisibilitatea, administrarea si puterea doveditoare a probei.

Admisibilitatea+Puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale: se aplica legea care era in
vigoare la data proceducerii sau savarsirii faptelor ce fac obiectul probatiunii=> NU se aplica in cazul unui delict civil
(delictul civil nu are probe preconstituite). In cazul tuturor celorlalte probe care nu sunt preconstituite sau nu sunt
prezumtii legale, se aplica regula de la inceputul procesului.

De administrare: Se aplica legea de la data SOLICITARII PROBEI- art. 26 alin. (2) (derogare de la regula potrivit careia
se aplica regula de la inceputul procesului).
Termen optim si previzibil (criterii): complexitatea procesului, dificultatea dezbaterii, atitudinea partilor, caile
de atac ce se pot exercita.
Atitudinea partilor este un caz de neinculpare a statului. Conditia termenului rezonabil este o obligatie DE REZULTAT
pentru stat, iar nu una de diligenta. Statul nu se poate exonera de raspundere, invocand numarul mic de judecatori,
aglomerarea instantelor, etc. Termenul rezonabil mai este incalcat si datorita nr.din ce in ce mai mare a persoanelor care
apeleaza la instanta.
Termenul optim si previzibil: ne referim la faza de judecata, faza de executare si, atunci cand exista proceduri prealabile, si
la procedurile prejudiciare, adica tot ce inseamna rezolvarea problemei deduse judecatii.
Termen previzibil: Sa stiu cam cat va dura un proces (lucru imposibil in opinia prof.Briciu). Vezi art.238 ncpc. Cererea
introductiva cuprinde si probele. Intampinarea cuprinde apararile, probele si exceptiile invocate de parat=> judecatorul isi
poate prefigura un plan al procesului, putand aproxima cam cat va dura procesul.
Alte aplicatii ale princiului in discutie:

perimarea (art. 416 ncpc);

termenul in cunostinta (art. ): daca ai fost la proces sau ai semna PERSONAL citatia, se prezuma ca stii toate
celelalte termene;

contestatia privind tergiversarea procesului: procedura total noua. Garanteaza respectarea principiului
termenului optim si previzibil. Art. 522 (Facand aceasta contestatie, ai acces direct la CJUE, nu mai trebuie sa astepti
terminarea procesului.)
Instanta sa fie independenta, impartiala si stabilita de lege Art.6 NCPC
Independenta este:

FUNCTIONALA (instantele nu trebuie sa apartina nici executivului si nici legislativului separatia puterilor in stat - ).
Chiar atunci cand executivul are atributii de judecare, exista totusi posibilitatea de a te adresa justitiei si PERSONALA
(este vorba de statutul judecatorilor numirea, avansarea, demiterea judecatorilor. La noi numirea judecatorilor se
face de catre presedinte, la propunerea CSM; Promovarea este exclusiv in mana CSM; demiterea are loc numai pentru
motive expres prevazute de lege;)
Impartialitatea este:

OBIECTIVA (reprezinta aparenta de impartialitate); rudenie, tutela, relatii de prietenie, etc. Efectul este ca, daca vcpc
avea niste cauze de incompatibilitate strict prevazute de lege, ncpc a fost obligat ca, dupa ce enumera 3 motive de
recuzare la art.41, inca 12 la art.42, sa zica alte elemente care. Recuzarea = mijlocul prin care partea invoca
incompatibilitatea; Abtinerea = judecatorul spune el singur ca este incompatibil;

SUBIECTIVA (forul interior al judecatorului);

Principiul legalitatii: Procesul se desfasoara conform legii. Nu e prea complicat acest principiu.
Judecatorul nu judeca potrivit convingerilor lui, ci DUPA LEGE. Nu conteaza ca legea e proasta, el este obligat sa o
aplice;
Nu judeca in echitate (numai in arbitraj se poate);

Judecatorul poate sa INTERPRETEZE legea!!!...extrem de important; Legea este formulate la general, iar judecatorul
trebuie sa o aplice in cazuri particulare.
PRINCIPIUL CONTRADICTORIALITATII
Este reglementat in art. 14 ncpc si presupune posibilitatea partilor de a dezbate orice problema de drept sau de fapt pusa
in discutie in cauza respectiva. In primul rand instanta nu poate hotari decat dupa citarea sau infatisarea partilor.
Contradictorialitatea nu inseamna prezenta neaparat a partilor, ci numai asigurarea posibilitatii partilor de a se
prezenta!.
Exceptii (sub aspectul citarii):
Procedura necontencioasa (nu exista parat);
Proceduri urgente (exista parat, dar e urgent.); de exemplu ordonanta presedintiala; asigurarea unor dovezi ce ar
putea disparea; Sechestrul judiciar si poprirea (apelul la astea e cu citare);
Partile trebuie sa-si aca cunoscute reciproc si in timp util (scrie in art.14):
Cand sustii o pretentie, aparare sau proba, trebuie sa o prezinti instantei; Sentinta nu se poate pronunta pe baza unor
inscrisuri sau concluzii depuse dupa inchiderea dezbaterii.
De regula, pretentiile, apararile si probele se anunta dinainte in cererea de chemare in judecata, in intaminare sau in
raspunsul la intampinare. Art.201. In intampinare paratul trebuie sa arate exceptiile=> trebuie sa anunte exceptiile
in intampinare, ca sa nu ia prin susprindere pe reclamant. Instanta va da un termen celeilalte parti un termen
pentru a-si pregati apararea.
Obligatia de a expune corect si complet, fara a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute;
Dreptul partilor de a discuta si argument orice chestiune de fapt sau de drept invocate in cursul procesului de catre
orice participant la proces.
PRINCIPIUL CARE VIZEAZA SI INSTANTA!!!, NU DOAR PARTILE.
Hotararea va fi supusa numai pe (art.1 alin.(6) );

PRINCIPIUL DREPTULUI LA APARARE

In sens material: crearea unu complex de drepturi care asigura posibilitatea ca partea sa-si apara interesele (dreptul de a fi
citat, dreptul de a face cereri, de a recuza judecatorii, de a participa la dezbateri); In gneral, aceste garantii se gasesc in
continutul dreptului la aparare.
In sens formal: posibilitatea de a avea un avocat sau consilier juridic (pentru persoanele juridice).
In civil, prezenta avocatului reprezinta o optiune.
Important: in faza recursului, prezenta avocatului este OBLIGATORIE (cererea, intampinarea, sustinerea, nu pot fi facute
decat prin avocat sau consilier juridic art.13 ncpc+ art.83,84 ncpc.) De ce s-a recurs la aceasta solutie? Accesul la justitie nu
este absolut=> poate urmari ingradiri. In recurs nu se mai apreciaza situatia de fapt!!! In recurs se discuta doar drept.
Recursul este o chestiune tehnica, impregnat de procedura.
Exista 2 exceptii:
Art.13: Daca partea sau mandatarul acesteia (sot sau ruda de gradul 2 cu partea=> NU orice mandatar) este licentiat/a in
drept.
Art. L.P.A.: Instantele sau parchetele pot fi reprezentate de presedintele instantei, conducatorul parchetului.
Ce se intampla daca partea nu are bani sa angajeze un avocat? Se pote numi un avocat din oficiu (OUG 51/2008 ajutorul
public judiciar). Pana se decide daca meriti sau nu ajutor public jdiciar, se intrerupe termenul de recurs.
Citarea prin publicitate: cand reclamantul nu cunoaste domiciliul paratului si a intreprins toate mijloacele pentru a-l afla.
Daca nu se prezinta, instanta va desemna un curator judiciar dintre avocatii desemnati de barou, curator care va sustine
argumentele favorabile partii lipsa.

1.
2.

1.
2.

PRINCIPIUL ROLULUI ACTIV AL JUDECATORULUI

Exista 2 tipuri de proceduri: acuzatoriala (judecatorul nu se manifesta, tace si asculta=> va da dreptate celui pe care il
intelege) si inchizitoriala (rolul activ al judecatorului care intervine in dezbatere, ridica probleme noi pe care partile nu le-au
invocat, propune probe noi chiar daca partile se impotrivesc; ajuta partile sa-si faca apararea). La noi e o combinatie=>
judecatorul are un rol activ ponderat pentru a nu deveni partinitor.
Judecatorul staruie pentru solutionarea amiabila a cauzei; Art.21, 27;
Invita partile sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii; Chiar judecatorul poate informa partile
cu privire la avantajele medierii; La partaj si la divort se vorbeste mai mult despre impacare.
Daca nu reuseste sa-i impace, pune in discutia partilor aspecte de fapt si de drept chiar daca nu sunt invocate de
parti.
Poate administra probe nepropuse de parti sau chiar impotriva vointei acestora; Nu poate administra din oficiu probe
nelegale (exp. sa administreze proba cu martori cand nu este permisa.)
DACA JUDECATORUL NU-SI EXERCITA ROLUL ACTIV, PARTILE NU SE POT PLANGE IN CAILE DE ATAC=> ESTI
LA CHEREMUL JUDECATORULUI. Prostia cere mila, dar nu creeaza drepturi.
Judecatorul poate sa introduca in proces parti pe care reclamantul nu le-a indicat (art.78 ncpc): in materie
neconcioasa sau in materie contencioasa (in acest ultim caz, numai daca legea prevede). Exp. art. 436 NCC. Si unde
nu exista o prevedere expresa a legii cum ca o anumita parte trebuie sa figureze in process, dar, fata de natura
raportului, participarea ei ar fi necesara, judele poate sa puna in discutia partilor (nu-l introduce din oficiu)
introducerea cuiva in proces (exp. partaj judiciar: judecatorul fie respinge cererea, fie atrage atentia reclamantului si
paratilor ca trebuie introdusi in proces toti coproprietarii, dar partile il introduce pe tert in proces, nu judele).
Judecatorul poate da o calificare corecta actelor juridice (ii zici apel si de fapt e recurs). Judele nu poate schimba
denumire sau temeiul juridic impotriva vointei partilor.
Rolul active al judelui nu poate sa depaseasca limitele investirii!=> Judele se pronunta, in toate cazurile, numai cu
privire la ce I s-a cerut=> JUDECATORUL NU POATE SCHIMBA OBIECTUL, acesta este stabilit de reclamant ( plus petitadai mai mult- sau extra petita dai altceva decat s-a cerut-).

1.
2.
3.
4.

PRINCIPIUL DISPONIBILITATII
Procesul civil este o afacere privata=> de inceputul, mersul si sfarsitul lui se ocupa partile.
Instanta nu se investeste din oficiu (exceptii: procurorul art.92 - ; punerea sub interdictie; numirea tutorelui; organizatii
de protectia consumatorului da in judecata producatorul de exemplu- )
Obiectul procesului e fixat numai de parti, prin cererile pe care le formuleaza : judele nu poate da mai mult decat s-a
cerut sau altceva decat s-a cerut. A admite in parte nu e tot una cu minus petita (derogare: art.918 alin.2 si 3 in material
divortului).
Partile pot dispune si de soarta procesului (renuntarea la proces, achiesarea la pretentiile reclamantului, transactionarea
etc. Instanta nu se poate opune)
Partea solicita punerea in executare=> nu instanta o pune in executare;

5.

Procurorul poate ataca orice hotarare si poate cere din oficiu punerea in executare in caz de pasivitate a tutorelui sau
curatorului.
Aciunea civila
Definitie:
In NCPC: Art 29: ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pt protectia dreptului subiectiv sau a unei situatii
juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.

Diferita de CCJ;

Diferita si de dreptul subiectiv pentru ca ea e reglementata in vederea apararii drepturilor subiective;

Mijloacele procesuale:

Dr de a formula CCJ;

Dr de a fi citat in proces;

Dr de a pune concluzii;

De a recuza;

De a ataca hotararea;

De a pune in executare hotararea;

Aciunea pare a fi preexistenta CCJ. Ea nu apare odata cu CCJ. CCJ pune in miscare aciunea civila.
Raportul dintre dr subiectiv si dr la aciune: Dreptul subiectiv este compus din:

Elementul ce d dreptul subiectului activ al raportului juridic de a avea o anumit conduit;

Elementul ce d dreptul subiectului activ sa pretinda o anumita conduita din partea subiectului pasiv;

Dreptul subiectului activ de a recurge la aciune, atunci cnd subiectul pasiv nu are acea conduita pe care sub
activ ar dori sa o aiba, in mod indreptatit - dr la aciune
Raportul dintre dr. subiectiv si dr. la aciune :
Briciu: Dreptul la aciune este o componenta a dreptului subiectiv.
Deleanu: Dreptul la aciune nu decurge din dreptul sub, pentru c el ar decurge din constitutie, din dreptul de acces liber la
justitie. Nu ar fi o componenta a dr. subiectiv, ci ar fi in exterior. Conform profesorului Briciu aceasta opinie nu este corecta,
pentru ca dr. accesului liber la justitie a aparut abia in sec 20-21, fata de celalat care a aparut in sec 19.
NCC : dr material la aciune art. 2500 face distinctie intre dr. material si dr. procesual la aciune. Dr. material la aciune
este supus prescriptiei. In realitate se prescrie doar dr. de a recurge la forta coercitiv a statului pentru a obliga subiectul
pasiv s aib acea conduit pretins de subiectul activ; restul aspectelor nu sunt supuse prescriptiei.

Dreptul la aciune cuprinde mai multe drepturi, cum ar fi cel de a sesiza instanta, de a recuza, de a ataca, de a executa, etc...
Desi am vorbit de drepturi subiective, n mod exceptional, dr. la aciune protejeaza si unele situaii juridice, pe care
legiuitorul le-a tratat, dpdv subiectiv si procesual, ca veritabile drepturi; Exp.: Posesia - aciunea posesorie - art 29. Posesia
intr la situaia juridic din art 29.
Elementele actiunii:

1.

Partile - e nevoie de cel putin 2 pri. Ele au denumirea de reclamant i prt, dar, n funcie de calea procesual
aleas, putem avea i alte denumiri; Exp.: n apel (apelant vs. intimat); n recurs (recurent vs. intimat); n contestaie
(contestator vs. intimat); n revizuire (revizuent vs. intimat).
Cnd ne referim la pri, ne referim la cei implicai n raportul juridic dedus judecii, la titularii drepturilor , iar nu la
reprezentanii lor din proces. Reprezentanii stau n judecat, dar ei nu sunt pri.
Sunt situaii excepionale n care pri pot fi i tere persoane ce nu au legtur cu raportul juridic dedus judecii.
Aceasta se ntmpl cnd, n calitate de reclamant, apar instituii, organe ale statului crora legea le recunoate calitate
procesual. De exemplu: Procurorul, care poate lua initiativa introducerii unei actiuni in protejarea drepturilor minorilor sau a
celor pusi sub interdictie - procurorul aici este parte, la fel si minorul, care va sta in proces prin reprezentant. Procurorul nu
acioneaz ca un reprezentant al minorului. In general, cnd legea permite astfel de excepii de la regul, de obicei soarta
aciunii rmne n minile titularului.

2.

Obiectul actiunii - protectia dreptului subiectiv dedus judecatii, care poate lua forma unei comisiuni sau a unei
abstentiuni - depinde ce i se cere. Obiectul unor aciuni, in mod exceptional, poate fi si protectia unei situatii juridice, de
exemplu posesia.
In raport cu mijloacele procesuale folosite, obiectul poate cunoaste o anumita particularizare, cum ar fi: in cazul CCJ ob il reprezinta o prestatie in general; daca vb, de calea de atac (apel sau recurs), ob. apelului este desfiintarea hotrrii
pronunate n prim instan; iar al recursului, casarea hotararii.

3.

Cauza - scopul spre care se indreapta aciunea, vointa celui care reclama precum si vointa celui care se apara.
Distinctie: ntre causa petendi ( a aciunii ) si causa debendi (a cererii de chemare in judecata). Sunt fundamental diferite.
Causa debendi reprezint temeiul juridic al cererii. Confuzia celor 2 poate fi fatal dpdv procesual. De exp., autoritatea de
lucru judecat solicit identitate de cauz. Care cauz? Petendi sau debendi? Ne referim la temeiul juridic, adic cauza CCJ
adic causa debendi. Causa petendi poate fi comun n mai multe CCJ: De exp., pentru protecia dreptului de proprietate, poti
formula o aciune in revendicare, dar poti introduce i o aciune mixt, in care solicii s i se predea bunul pe care l-ai
cumprat n baza unui contract, i se introduce i pe baza dreptului de proprietate si pe obligaia din contract. Sau aciune
personal, unde pentru acelai scop avem mai multe cereri; Exp: act in rezoluiune sau aciunea n anulare, temeiurile difera
dar scopul este acelasi. De aceea se rezum exclusiv la temeiul de drept pentru care s-a fcut CCJ.
Exp. Aciune in nulitate, poate fi i pentru dol i pentru violen, etc.
Autoritatea de lucru judecat vizeaz imutabilitatea situatiei judiciare. Deci ne intereseaza causa debendi.
Ea trebuie sa fie:

Reala

Licita

Morala
Inclcarea caracterului real al aciunii poate conduce la abuz de drept. Exp.: Se declanseaza o aciune, iar CCJ, ca
forma, ntrunete condiiile, ns scopul demersului nu este real, el urmrind icanarea, blocarea unei persoane de a i
exercita propriul drept. Exp.: Formulez cerere de revendicare pentru a bloca CF.
Exemplu: A promite lui B ca i va vinde un bun. Nu i vinde, dar i promite lui C acelai lucru. B l d n judecat pe A,
pentru a obine o hotrre ce va ine loc de contract de vnzare. C l d i el n judecat pe A, solicitand acelasi lucru. A
formuleaz aprri doar mpotriva lui B, iar n cazul lui C achieseaz. A acioneaz de aceast manier pentru a prejudicia
dreptul unui ter, nu pentru a-i proteja drepturile sale.
Condiiile de exercitare a actiunii civile
n vcpc nu erau prevzute, dar in ncpc sunt prevazute in art. 32 ncpc:

1.

Sa formuleze o pretentie - ( afirmarea unui drept).

2.

Sa existe un interes

3.

Sa existe calitate procesuala

4.

1.

Sa existe capacitate procesuala

Afirmarea unui drept doctrina, cnd vorbete de afirmarea unui drept, se refer la aspectul general.
Excluzand micile exceptii, in timp ce legiuitorul este mai prudent asa ca spune afirmarea unei pretentii ( intrucat se refera si
la sit juridice, nu doar la drepturi).
Nici legiuitorul i nici doctrinarii nu vorbesc de caracterul ntemeiat al preteniei sau dreptului. Condiia de exerciiu
nu nseamn existena sau inexistena dreptului, ci numai afirmarea acestora. Condiia de exerciiu se verific n avans.
Dac exist sau nu dreptul, acest lucru se verifica la final, dupa ce se dezbate fondul.

In doctrin, se reine c dreptul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

Sa fie recunoscut sau ocrotit de lege;

S fie execitat n limitele sale interne i externe - dr trebuie s imbrace anumite forme juridice; exp.: trebuie
formulat n termen, pentru c, altfel, intervine decderea i nu mai are protectie juridica. n limitele interne - scopul - ex cauza
fals;
S fie exercitat cu buna credin;
S fie actual. Actualitatea dreptului vizeaza situaia n care dreptul este supus unui termen sau unei condiii. n
aceste ipoteze aciunea va fi respinsa ca prematur. Se refera DOAR la condiia suspensiv. Aciunea va putea fi formulat
cnd condiia se va ndeplini i termenul la fel.
Excepii : cnd se recunoaste dreptul desi nu este actual:

Cererea pt. predarea unui bun la mplinirea termenului contractual poate fi facut chiar nainte de mplinirea
acestui termen. Exp.: Contr de locaiune , cnd nu este titlu executoriu. Oricum efectul de evacuare nu se va produce nainte
de expirarea termenului, atunci procesul poate curge pe durata pentru care contractul a fost ncheiat, iar cnd expir, solicit
locatarului s predea bunul, iar, dac acesta din urm nu vrea, locatorul vine cu hotrrea judectoreasc i cere executarea.
- art 34 NCPC.

Obligatia de intretinere sau o alta prestatie periodica. Aciunea pooate fi facuta chiar inainte sa fie scadenta, dar
executarea poate fi facuta numai la scadenta. Explicatie: pensia alimentara, este scadenta lunar, ar insemna ca reclamantul
sa introduca o aciune in fiecare luna pt a cere executarea. Asa face una singura, iar executarea se face la termen.

Si alte cereri pentru executarea la termen a altor obligatii, ori de cate ori se va constata ca acestea pot
prentmpina o paguba nsemnat pe care reclamantul ar incerca-o dac ar atepta mplinirea termenului. Este lasat la
aprecierea judecatorului.

2.

Interesul - Folosul practic al demersului judiciar. Punerea in micare a aciunii civile nu trebuie facut pentru
simple orgolii, principii. Folosul practic poate fi material sau moral. Exp.: Divorul; nu este vorba de un interes pecuniar, n
principiu este unul moral, de exemplu aciunea paternitatii.
Interesul este o condiie i pentru exerciiul oricrui element al aciunii. i cnd se invoc probe, se formuleaz ci de
atac etc... exist interes. Exp. Dac partea adversa nu a fost citat la un termen, dar la termen urmtor vine, fr sa
invoce=> adversarul nu are interesul s invoce absena prii necitate. Interesul nu e nici legitim nici personal. Partea
advers a fost prejudiciat, nu el. Exp.(2). Prile care atac hotrrea pentru c nu au fost citai alii; doar pentru c nu au
ctigat cer desfiinarea hotrrii. Exp.(3) Procesomanii. Ctig procesul, dar atac hotrrea pentru c nu a fost citat=> I se
va respinge calea de atac ca fiind lipsita de interes.
Caracteristici: Condiiile de exercitare ale aciunii civile sunt legale, conform art 33 ncpc.
Caracteristicile interesului:

Determinat - Trebuie s fie bine conturat la un caz concret, si nu un interes general.

Legitim - trebuie sa fie recunoscut de lege.

Personal - ex. Daca soliciti o proba ce devine inutila, nu mai e interes personal.
Sunt uneori apreciate ca fiind excepii de la caracterul personal al interesului: aciunea oblica - este o aparenta
exceptie, ntruct creditorul are interesul mediat, acest interes exista in realitate; actiunile colective (de exemplu anpc:
interesul este al consumatorului in concret; alt exemplu: aciunea sindicatului pentru protecia drepturilor membrilor
sindicatului se permite, chiar dac interesul este al membrilor de fapt, nu al sindicatului=> este o exceptie partiala, pentru
ca sindicatul asta face, protejeaza drepturile membrilor si). Alt exemplu: procurorul, care nu are un interes personal, ci este
vorba despre interesul minorului, etc...

Nscut i Actual: Actualitatea interesului merge n genere cu actualitatea dreptului, dar sunt situaii n care legea
permite exercitarea de aciuni, considernd c dreptul nu este actual ns interesul este. Exp: Art. 952 alin 3 ncpc - sechestrul
asigurator instnta poate incuviinta sechestrul asigurator chiar si cnd creanta nu este exigibil, n condiiile prevzute de
articol.
Art 359 asigurarea probelor - nu avem proces, pentru c dreptul nu este nc actual, dar se contureaz ca am putea
avea. De exemplu (1): avem o persoan cu o boala incurabil ce trebuie audiat - am interes actual, pentru c, atunci cnd
voi aciona n instan, cel mai probabil ea nu va mai fi. Exp. (2): o construcie ce se va modifica, sau demola, si nu mai pot
face expertiza pe care o pot face acum.
Art 2312 ncc - fidejusorul nu are nc drept de regres pentru c nc nu a pltit, ns el, fiind urmrit pentru plat, are
interes.n
Lipsa interesului sau a unei conditii a interesului determina respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana
far interes. Este de ordine publica, dat hotrrea nu e purttoare de Autoritate de Lucru Judecat.

3.

Calitatea procesual (legitimatio ad causam)

Este identitatea dintre partile procesului si subiectele raportului juridic dedus judecatii, adic: identitatea
reclamantului cu subiectul activ, i identitatea prtului cu subiectul pasiv al procesului.
Transpune n plan procesual realitatea din dreptul substantial.
Art 36 definitia.
Exemplu: divor; aciunea n tgada paternitii - legea spune clar care sunt prtile, cine are calitate procesual
activ i pasiv.
In cazul aciunilor reale, calitatea procesual activ o are titularul dreptului, n schimb, calitatea procesual pasiv, o
poate avea orice persoan care aduce atingere dreptului subiectului activ. Exp.: Uzucapiunea - cea mai grea ipotez.
Exceptii :

Organizaiile sindicale;

Asociaiile pentru protecia consumatorului;

Ong-uri cu scopul proteciei drepturilor omului sau a unui interes legitim in combaterea discriminarii - dac
discriminarea aduce atingere unei comuniti sau unui grup de persoane (Legea pentru combaterea discriminarii).

Procurorul art. 92 ncpc, 245 alin.1 litera c1 CPP pentru desfiinarea unui act in legtur cu care aciunea de fals
nu a mai putut fi pus in miscare, din cauza morii autorului, prescripiei etc, dar actul este totui fals. Acioneaz indiferent
de persoanele din cauz, nu neaprat minori, disprui sau interzii.
Cnd vorbim de calitatea procesual, nu vorbim de existena sau inexistena dreptului subiectiv dedus judecii, ci
vorbim exclusiv de modul n care prezint reclamantul lucrurile. Dac reclamantul chiar are dreptul subiectiv, se va stabili n
fond. Exemplu: la aciunea n anulare, reclamanul invoc nulitatea absolut a contractului; acest reclamant era un tert fa de
contract care demonstra c are interes, ns aprarea prilor din contract era c el (terul) nu invoc n mod corect nulitatea
absolut, ntruct, n realitate, este vorba de nulitatea relativ a contractului. Calitatea se verific n raport cu ceea ce
cere reclamantul. Aa c degeaba prtul dorea respingerea aciunii ca introdus de o persoan lipsit de interes. Dac la
sfrit, dup analizarea fondului, se constat c era vorba de nulitatea relativ a contractului, atunci aciunea se respinge ca
nefondat.

Proba calitii revine reclamantului=> Reclamantul dovedete i calitatea sa activ i calitatea pasiv a prtului.

Transmiterea calitii procesuale

Transmiterea calitii procesuale poate opera att pe linie activ, ct i pasiv. Poate avea loc pe cale legal (prin
succesiune, sau prin reorganizarea persoanei juridice). Dac intervine o transmitere a calitii procesuale pe cale de
succesiune, atunci n proces, va figura partea care mostenete pe cel care se afla n proces, adic pe de cuius (este vorba
despre succesorul universal sau cu titlu universal al de cuiusu-lui). Cauza se suspend pn la introducerea n cauz a
motenitorilor legali (universali sau cu titlu universal).
Poate avea loc i pe cale convenional : cesiune, donatie, preluare de datorie, etc
Sunt situaii n care calitatea procesual nu poate fi transmis:

Divorul - procesul nceteza. Dar avem o exceptie prevzut de art. 925 ncpc, ns aceasta este o situaie sui
generis, nu chiar o transmitere de calitate, c doar motenitorii nu dobndesc calitatea de soi.
Condiii n care opereaz transmisiunea: procesul s fi fost nceput de titularul dreptului
Ex. 1024 ncc: revocarea donaiei pentru ingratitudine. Aciunea poate fi ndreptat doar mpotriva donatarului. Dac
donatarul moare, aciunea poate fi intentat mpotriva motenitorilor.
Art. 1391 NCC -Repararea prejudiciului nepatrimonial alin 2 si 3 : daca procesul este in curs, nu poate opera transmiterea
calitatii. Alin 4 se aplica doar daca actiunea a fost inceputa de defunct.
Categ 3: se distinge intre termenul de introducere a actiunii de catre titularul dreptului si cel al introducerii de catre
mostenitori.

Art 39 ncpc - procedura de transmitere a calitatii procesuale.

Vcpc se referea doar la transmiterea calitatii pentru cauza de moarte, nu si pentru restul. Exemple: Vanzare, cesiune etc.
Art 39:
In toate cazurile...
1.
2.

Obligatia cesionarului de a interveni din proprie initiativa in cauza respectiva.

Instanta poate pastra in proces si instrainatorul dar si pe cel care a primit calitatea procesuala prin transmitere.
S-a ajuns la aceasta concluzie pt caot exista conflicte intre cesionar si cedent.
Art. 39 alin.3 - hotararea produce de drept efecte, si ii va fi opozabila succesorului.
Exemplu: In cursul procesului se vinde bunul litigios. Hot tot isi produce efecte, mai rau chiar, ca suporti efectele fara sa fi
intervenit. Excpetie: dc a dobandit bunul cu b c si nu poate fi evins. Ex a dobandit pe cale de CF, procesul nu a fost notat in
CF, a i nu avea de unde sa afle de proces. El are efectele CF. E vina reclamantului, nu a lui. Sau exceptie 2: bunuri ce nu au
regim de publicitate, el nu avea de unde sa afle, atunci hot nu produce efect impotriva lui.
Daca lipseste calitatea procesuala se invoca exceptia lipsei calitatii procesuale - este de ordine publica.
Exceptia se solutioneaza inaintea fondului. Nu se mai analizeaza daca exista sau nu dreptate in speta, atata timp cnd nu
este vorba de titularii dreptului. In cazul actiunilor reale, de multe ori se confunda exceptia cu fondul. Exceptia se poate uni cu
fondul si se pronunta solutia la sfarsitul procesului. Proba calitatii se confunda cu fondul.
Respingerea cererii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa, sau impotriva unei persoane fara calitate
procesuala pasiva. Exista ALJ doar pe problema calitatii procesuale, nu si pe problema fondului. Ex.: Cand a introdus initial
actiunea, NU avea calitate de mostenitor, dar apoi gaseste testamentul=> nu exist ALJ, ceea ce inseamna ca poate introduce
o noua CCJ pentru ca nu exista identitate de cauza intre cele doua cereri.

Capacitatea procesuala (legitimatio ad processum)

Capacitatea de folosinta - Orice persoana ce are folosinta drepturilor civile ( art 34 si urmatoarele din NCC; art
205 pentru persoane juridice).
Exceptie: Asociatiile, societatile, alte entitati fara personalitate juridica. Societatile civile, cabinetele de avocati, notari. Pot sta
in justitie atat ca reclamanti cat si ca prti. Art 56 alin 2 ncpc? Tre sa fie constituite potrivit legii.
Art 207 ncc? - limitari

Sanctiunea : nulitatea absoluta.

Capacitatea de exercitiuMinorii sub 14 ani si cei pusi sub interdictie nu au capacitate de exercitiu - deci stau in proces prin reprezentant - parintele,
tutorele sau uneori curatorul
Citarea se face prin reprezentant in acest caz, dar indicndu se numele persoanei in cauza.
Minorii intre 14-18 au capacitate restransa. Vor fi asistati de reprezentanti si toate actele de procedura trebuie
subscrise de reprezentant. Pot fi citati la proces.
Curatela judiciara art 58 ncpc -intervine at cnd e urgenta in jud cauzeu sau exista un conflict de interese jurdice
intre reprezentant si reprezentat, sau o pers juridica sau o entitate din cele fara pers jd nu are reprezentant.
In aceste ipoteze se numeste un curator. Acesta nu se confunda cu cel din codul civil.
Caracteristici pentru curatela litis:

Se numeste de instanta care judeca procesul si nu de autoritatea tutelara

Nu se numeste dintre pers apropiate persoanei in nevoie, ci se desemneaza cintre avocatii desemnati de barou pt
instanta respectiva.
Curatorul va reprezenta interesele persoanei aflate in nevoie.
Cine plateste curatorul?
In tacerea legii, se pot imagina urmatoarele variante:

1.

varianta 1: statul (potrivit lui Briciu) nu are de ce, pentru ca este vorba de o persoana privata, care nu are temporar
reprezentant;

2.

varianta 2: curatorul este platit de partea care are interes in derularea procedurii, de principiu de reclamant. Daca minorul
sau pusul sub interdictie e reclamant, atunci obligat la plata ar trebui sa fie partea adversa, daca acesta nu plateste, atunci va
plati statul.

3.

varianta 3: ceri reclamantului sa plateasca, dar reclamantul se incadreaza in limitele ajutorului public judiciar.
Oug 80/2013.
Sanctiune : nulitatea relativa. Daca se invoca exceptia, instanta acorda un termen pentru ca reprezentantul celui
lipsit de capacitate sau cu capacitate restransa sa confirme actul procesual facut de cel lipsit de reprezentant. Daca nu
confirma, atunci intervine nulitatea relativa. Legea prevede ca poate fi invocata pe toata durata procesului ( derogare ).
Daca majorul invoca nulitatea relativa in apel, dupa ce minorul castiga procesul, (desi se apara singur) exceptia se
respinge ca lipsita de interes. Daca hotararea nu s-a pronuntat deja, atunci majorul poate invoca cu succes exceptia,
deoarece el nu stie cum se va solutiona procesul si ar putea ridica apoi in apel aceasta exceptie reprezentantul minorului.

Autorizarea intervine atunci cnd reprezentantul legal al minorului sau pusului sub interdictie doreste sa faca acte
de dispozitie, de exemplu o tranzactie, o renuntare la drept, o renuntare la judecata sau o achiesare. Poate sa le faca, dar este
nevoie de autorizarea din partea instantei de tutela. Lpa, art 229 pana se infiinteaza...
Conditiile de exercitiu sunt sanctionate cu nulitatea absoluta si se judeca anterior dezbaterii pe fond, cu cateva
exceptii ( si anume atunci cnd se uneste cu fondul, si cnd e vorba de capacitatea de exercitiu - nulitatea relativa in acest
caz).

Clasificarea actiunilor
1.
a.

Dupa scopul urmarit de reclamant

actiuni in realizare
reprezinta majoritatea cazurilor existente in practica si se deduc din art 34 NCPC
reclamantul doreste sa i se recunoasca un drept pentru ca ulterior sa il oblige pe parat sa ii recunoasca dreptul
dreptul invocat este preexistent, astfel ca ele produc efecte declarative, nu constitutive-se recunoaste ca dreptul exista
inca de dinainte de a introduce actiunea
Exemple :
actiunea in revendicare-se solicitia sa se recunoasca dreptul de proprietate si paratul sa fie obligat sa lase in deplina
proprietate si posesie bunul
actiunea in rezolutiune-desfiintarea actului si redobandirea
actiunea in anulare-actul este nul si redobandirea a ceea ce s-a transmis prin act

b.
-

actiuni in constatare
art 35-actiuni prin care reclamantul solicita instantei sa constate numai existenta sau inexistenta unui drept, fara insa a
solicita paratului sa se conformeze dreptului prin a da, a face sau a nu face ceva
se regaseau in art 111 din VCPC-se utiliza in special :
cand cel care poseda un teren era tulburat in mod sistematic de o alta persoana care pretindea ca este proprietara de
drept, astfel ca suferea in permanenta acte de tulburare
in cazul unei mosteniri o persoana sustine ca are testament, dar nu il arata
coproprietate- preluarea unei coproprietati, dar nu se pun de acord asupra cotelor si nu vor sa intoduca actiune in partaj,
vor doar sa li se constate cotele

o
o
o

subclasificare: declaratorii, interogatorii si provocatorii

Actiunile declaratorii-partea solicita se se constate existenta/inexistenta unui drept. Pot fi pozitive sau negative
Actiuni interogatorii-reclamantul solicita chemarea in judecata a partului pentru a ii solicita o anumita pozitie in legatura cu un
drept
De exemplu, mostenitorii legali chema in judecata pe succesorii testamentari pentru a arata testamentul
Actiuni provocatorii-reclamantul solicita chemarea in juudecata a unei persoane care pretinde drepturi in legatura c u un drept
al reclamantului, iar daca nu il dovedeste, se va stabili cu autoritate de lucru judecat ca paratul nu are dreptul respectiv.
Caracteristici
1.
au ca obiect existenta/ inexistenta unui drept, nu a unui fapt;
2.
au un caracter subsidiar fata de actiunile in realizare-este cea mai importanta caracteristica doctrina si vechea
jursiprudenta , desi nu era reglementata aceasta actiune, spuneau ca se poate introduce actiune in constare numai atunci
cand nu exista alta cale, numai atunci exista interes
Exemple :
1.actiunea in constarea drepturilor de proprietate: daca unul dintre coproprietare solicita numai sa se constate drepturile sale,
unele instante au spus ca actiunea in constatare este inadmisibila pentru ca se poate recuerge la actiunea de partaj. Opinia
majoritara a fost ca actinea in constatare este valabila in acest caz poentru ca actiunea in constate vizeaza alte situatii si
coproprietarii pot fi nu obligati ca pentru dorinta de a isi cunoaste drepturile sa si le si schimbe. De exemplu, coproprietarii
inchiriaza un imobil si vor sa stie cum vor imparti chiria sau cum isi vor imparti cheltuielile. Fostii soti dupa divort raman cu
niste bunuri proprietate comuna, dar nu stiu cotele .
2.un debitor solicita sa se constate ca nu are o datorie fata de creditorul lui-este inadmisibila actiunea debitorului care solicita
sa se constate ca nu are nicio datorie fata de creditor pentru ca nu a reusit sa se constate dreptul, pretentia nu este
determinata. Este admisibila actiunea in constatarea unei anumite actiuni, fie ca s-a prescris,fie ca a operat compensarea. Ea
poate fi utilizata numai cat timp nu a inceput executarea datoriei. Daca a inceput executaea, debitorul poate formula
contenstatie la executare.
3.art 35 NCPC realizarea nu inseamna neaparat o cerere in sens clasic , poate fi si o contestatie la executare
Nu sunt susceptibile de executare silita-se refera exclusiv la capatul principal de cerere-se pot cere cheltuielii de judecata de
la parat, astfel ca in acest sens actiunea este executorie
Actiunile in constare duc la deschiderea unei actiuni contencioase, contradictorii, dreptul ramane potrivnic, procedura nu este
amiabila. Se solicita recunoasterea dreptului fata de o persoana anume, au autoritate de lucru judecat, nu au legatura cu
executarea.
c.

actiuni in constituire
exemple: divort, punere sub interdictie , stabilirea filiatiei etc
de principiu, produc efecte numai ex nunc
Sunt in general, in materia drepturilor nepatrimoniale.
Instanta prin HJ pronuntata, creeaza o situatie juridica noua, diferita de cea care a generat actiunea.
Aceste actiuni sunt cele in care la momentul introducerii actiunii exista un drept, la finalizarea procesului exista alt drept.
De exemplu, la divort-la momentul introducerii cererii esti casatorit, la final nu mai esti
Si in partea de actiuni patrimoniale se regaseste aceasta actiune- ex HJ prin care se suplineste consimtamantul unei parti la
incheierea unui contract si se incheie un act de vanzare- cumparare.

10

Actiunea de partaj, conform noului cod, poate fi actiune in constituire pentru ca ea este constitutiva de drepturi, drepturile de
la introducerea actiunii sunt altele fata de cele de la finalizarea procesului.
Avand in vedere ca se vorbeste despre drepturi nou create pin HJ, aceste actiuni au efecte numai pentru viitor, nu si pentru
trecut , spre deosebire fata de actiunile in constare care produceau efecte si pentru trecut.
EXCEPTIE : stabilirea filiatiei produce efecte si pentru trecut
2.
a.
b.
c.

a.
b.
c.

1.
2.
3.
4.
5.

Dupa natura dreptului dedus judecatii

personale-se apara un drept de creanta
reale-se aparat un drept real
mixte: cand se valorifica atat un drept de creanta, cat si un drept real
-se cere executarea unui contract de vanzare sau prin care s-a transmis proprietate, iar cel care a dobandit-o are o dubla
cauza-se intemeiaza pe dreptul de proprietate transmis si se intemeiaza si pe contract-obligatia de predare a bunului
se solicita anularea sau rezolutiunea unui act atunci cand se urmareste dobandirea cu efect retroactiv a dreptului de
proprietate
Importanta clasificarii
in materie de competenta teritoriala-cererile reale imobiliare sunt de competenta instantei locului situarii bunului; cererile
mixte (imobiliare) cunosc o competenta alternative (locul imobilului si domiciliul paratului)
in materie de prescriptie-la actiunea reala termenul de prescriptie este mai mare decat la actiunile persoanale. Executarea
unor hotarari reale se face in 10 ani, la actiunile persoanale-3 ani
in materia de calitate procesuala-la actiunile personale, calitatea apartine celui care este obligat in raportul obligational
dedus judecatii. In materie de actiuni reale, orice membru al societatii are calitate procesula pasiva (daca a nesocotit dreptul).
La actiunile reale se confunda problema calitatii cu cea a fondului
RIL ICCJ-trebuia vazut daca actiunea in pronutarea unei HJ care tine loc de act de vanzare-cumparare in cazul in care
promitentul vanzator nu isi indeplineste obligatia de a incheia contractul este reala sau persoana. Importanta era de a
determina corect competenta teritoriala.
ICCJ a stabilit ca este o actiune persoanala pentru ca trebuie sa ne raportam la natura dreptului dedus judecatii avand in
vedere ca este un drept de creanta. Instantele se raportau gresit la efectele hotararii, nu dupa natura dreptului dedus
judecatii
ORA 2:
In raport cu calea aleasa pentru apararea dreptului: Actiuni principale, aditionale, accesorii si incidentale
Cererea Principala = cea prin care se declanseaza procesul, actiunea introductiva de instanta;
Cererea aditionala = cea prin care se modifica pretentiile anterioare;
Cererile accesorii = cele ale caror solutionare depinde de solutia data in cererea principala. Pot fi cereri sau capete de cerere=> Nu
intotdeauna avem cereri distincte. Exemple: cererea privind anularea unui act e principala, iar cererea privind restituirea prestatiilor
este accesorie;
Rezolutiunea e principala, iar restituirea e accesorie; plata capitalului e principala, iar plata dobanzilor este accesorie. Anumite
capete de cereri accesorii nu pot fi formulate pe cale separata. De exp. ipoteza anularii: dupa ce s-a pronuntat nulitatea poti cere
restituirea prestatiilor (aici capatul accesoriu poate fi cerut printr-o cerere formulata separat), INSA la divort, instanta se pronunta
din oficiu cu privire la pastrarea numelui (art. 918 alin.3). Cererea de stabilire a paternitatii poate fi ceruta numai pe cale principala.
Cererile incidentale = facute in cursul unui proces deja inceput. Ar putea fi veritabile cereri principale (ca natura juridica). Diferenta
este ca ele nu declanseaza procesul, ci intervin in cursul unui proces deja inceput.
Exemple:
Cererea reconventionala (prin care paratul invoca pretentii proprii in contra reclamantului; aceste pretentii pot fi
formulate si pe cale separata.);
Cererile de chemare in garantie (cea prin care comitentul il cheama in garantie pe prepus);
Cererea de interventie prin care un tert pretinde drepturi proprii in legatura cu obiectul procesului dintre alte persoane;
IMPORTANTA CLASIFICARII:
art. 123 NCPC: daca reclamantul a investit cu o cerere de chemare in judecata judecatoria, iar paratul formuleaza o
cerere reconventionala prin care cere 300.000 lei=> competenta apartine Judecatoriei, desi, in mod normal ar trebui sa
apartina Tribunalului, fiind > 200.000 lei. Invers: victima cere de la prepus 300.000 (merge la Tribunal), iar comitentul
cere 100.000 lei de la prepus (ramane competent Tribunalul).
Art. 460 alin.2 si 3.
PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
Instante;
Partile;
Tertilor participanti la proces;
Reprezentantii in proces;
Procurorul;
INSTANTE
Notiunea de instanta are mai multe intelesuri:
Institutia in sine (Tb., J, CA). La competenta nu e vorba de complet, ci de instanta ca structura.
Judecatorul; cand zice instanta dispune cutare lucru. La incompatibilitati si la masuri procesuale vorbim de acest sens.
Sistemul instantelor.
COMPUNEREA COMPLETULUI DE JUDECATA: Inseamna numarul si calitatea judecatorilor care formeaza completul de judecata. In
anumite cazuri mai rare, la complet mai participa si alte persoane decat judecatorii, asistentii judiciari (litigiile de munca si asistenta
sociala.)
1. Judecatorii sa fi fost desemnati in mod aleatoriu si sa ramana aceiasi pe intreaga durata a procesului, in afara unor
situatii temeinice (moartea, avansarea, concediu).
2. Numarul de judecatori:
In prima instanta avem 1 singur judecator (O singura exceptie: la litigiile de munca e 1 judecator + asistentii
judiciari care au doar un vot consultativ);
In apel: 2 judecatori;

11

In recurs: 3 judecatori;
ICCJ: Judeca in sectii in complete dormate din 3 judecatori. Exista si 4 complete (2 in penal si 2 in celelalte materii)
de 5 judecatori cu competenta speciala prevazuta de lege (Astea judeca recursul impotriva hotararilor disciplinare
ale CSM si recursul impotriva hotararilor date de ICCJ)
CONSTITUIREA COMPLETULUI DE JUDECATA: Numarul de judecatori dar si alte persoane care, nefiind judecatori, neimplicanduse in actul de justitie, fac parte din complet: grefier, magistrat asistent al ICCJ si procurorul, cand participa la judecata. Sunt autori
care afirma ca asistentii judiciari intra in notiunea de constituire a instantei, iar nu de compunere a completului.

Ora 3.
Compunerea si constituirea completului de judecata.
Incompatibilitate: institutie care garanteaza pastrarea impartialitatii instantei; ea vizeaza in principal aspectele de compunere a
completului, DAR si aspecte legate de constituirea completului, mai putin in cazurile in care incompatibilitatea este strans legata de
pronuntarea unei hot., cand se aplica numai judecatorilor.
CAZURI: Tot ce pe vcpc era incompatibilitate, recuzare si abtinere, sunt reunite astazi in cazurile de incompatibilitate. Recuzarea si
abtinerea au ramas in ncpc, dar ca mijloace in sine. Exista 2 categorii de cazui (guvernate de norme de ordine publica si cele guv.
De norme de ordine privata). Incepem cu cele DE ORDINE PUBLICA:
Judecatorul care, solutionand o cauza prin hotarare sau pronuntandu-se printr-o incheiere interlocutorie, ar fi pus in
situatia de a analiza aceeasi cauza in apel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire. Acest caz vizeaza faptul ca nu-ti
poti controla propria hotarare. S-ar incalca logica dublului grad de jurisdictie. De esenta controlului este o alta minte
care sa analizeze cauza.
Judecatorul care, solutionand cauza sau pronunatandu-se prin incheiere interlocutorie asupra unor aspecte ale cauzei, ar
fi pus in situatia de a rejudeca aceeasi cauza ca urmare a casarii cu trimitere spre rejudecare. Solutia lui e infirmata si,
ca urmare a infirmarii, cauza este trimisa spre rejudecare tot lui.
Observatie: Incheierea interlocutorie: cea care rezolva nu in mod final procesul, dar prin care judecatorul se pronunta asupra unor
aspecte esentiale ale procesului si este tinut de deciziile luate, nemaiputand sa le schimbe pe parcursul procesului. Art. 235
ncpc. Exp.: cand judecatorul se pronunta asupra exceptiei de prescriptie; daca a stabilit ca o parte are calitate procesuala; daca s-ar
pronunta ca NU e autoritate de lucru judecat (daca zice ca e autoritate de lucru judecat, se termina procesul). La procesele de partaj
se pronunta o incheiere de admitere in principiu, cand judecatorul stabileste in pricipiu daca sunt coproprietari, care sunt drepturie
etc etc
Briciu: in cazul casarii cu trimitere nu mi se pare ca textul s-ar aplica cand judecatorul s-a pronuntat pe o exceptie, iar casarea cu
trimitere a fost facuta pentru ca acea exceptie a fost dezlegata gresit, pentru ca judecatorul nu s-a pronuntat pe fond, iar in casarea
cu trimitere nu va mai putea relua discutia pe exceptie, iar fondul nu a fost antamat deloc=> Judecatorul nu mai este investit cu
aceeasi problema=> ar putea judeca tot el. Exp. : judecatorul zice ca cererea e prescrisa iar judecatorul din recurs zice ca nu e
prescrisa (un caz de intrerupere a prescriptiei neobservat initial de exemplu)=> caseaza hotararile si trimite spre rejudecare.
Judecatorul initial nu ar fi incompatibil, intrucat urmeaza sa se pronunte doar asupra fondului, asupra caruia initial nu s-a pronuntat.
(judecatorii, cu care a discutat aceasta problema prof. Briciu, nu sunt de acord cu aceasta opinie)
Judecatorul care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat asistent, mediator in aceeasi
cauza.
Cazurile de INCOMPATIBILITATE RELATIVA (guvernate de norme de ordine privata) ART 42: Nu le enumeram pe toate. Ar
putea fi clasificate in 4 capitole:
1. Ideea de RUDENIE: partea cu judecatorul; avocatul partii cu judecatorul etc. Art. 42 pct.3,4 de exemplu.
2. Ideea de INTERES al judecatorului (direct sau indirect). Art. 42 pct.2,7,12,10.
3. Ideea de VRAJMASIE, URA. Art. 42 pct.6
4. Cand judecatorul s-a ANTEPRONUNTAT. Art. 42 pct.1.
Art. 42 alin.2 asimileaza sotul cu concubinu.
Atentie: Pe langa cele 12 cazuri, este si pct.13 care nu era in vcpc. alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la
impartialitatea sa
PROCEDURA IN CAZUL ABTINERII SI AL RECUZARII
Art. 54 ncpc zice ca dispozitiile se aplica in mod corespunzator si altor participanti (procuror, magistrat asistent,
asistenti judiciari, grefierilor). In mod corespunzator inseamna ca NU chiar toate cazurile de incompatibilitate se aplica acestor
categorii. Asadar: Cazurile de la art.41 alin.1, 2 sunt NUMAI pentru judecator; De la 42, doar pct. 1 e specific judecatorilor
(antepronuntarea)=> procurorul, chiar daca isi exprima opinia inainte, el nu se antepronunta.
Titularii cererii la recuzare sunt partile (prin parte se inteleg chiar si tertii participanti la proces, si procurorul poate
fi uneori parte; NU intra in aceasta categorie martorii, expertii, avocatii sau reprezentantii partilor; martorul, expertul,
traducatorul NU pot recuza judecatorul. Reprezentantul poate formula o cerere de recuzare, dar in numele partii). Abtinerea
este un act individual al judelui, procurorului, grefierului (textul se aplica si altora, in masura in care pozitia lor corespunde
cazurilor de incompatibilitate).
In ce termen se fac recuzarea si abtinere? Trebuie sa distingem:
Incompatibilitati Absolute (Art. 41): Incompatibilitatea se poate invoca in orice stare a pricinii. Art. 45 poate fi
putin confuz: Nu spune ca poate fi recuzat oricand, ci ca nu poate participa la judecata chiar daca nu s-a abtinut sau nu a fost
recuzat. Recuzarea o poti face pana cand judecatorul pronunta solutia si se deznvestete=> ai doar apel sau recurs, dar nu
cerere de recuzare dupa ce a pronuntat hotararea. Daca mai esti in fata judelui, formulezi recuzarea; daca el nu mai face
parte din complet, formulezi cerere de anulare a actelor anterioare (daca mai esti in fata acelei instante) sau apel ori recurs.
Incompatibilitati Relative (Art.42): Partea interesata va putea formula cererea inaintea oricarei dezbateri. Ce
inseamna inaintea oricarei dezbateri? Raspuns: procesul civil e impartit in 2 faze: cercetarea judecatoreasca (se
administreaza probele) si dezbaterile pe fond (punerea concluziilor). Aici NU E VORBA DE DEZBATERI PE FOND, ci inainte
de orice dezbatere=> inainte chiar si de cercetarea judecatoreasca. Cand discuti despre admisibilitatea unei probe dezbati
ceva, ceea ce inseamna ca: daca stii ca persoana e incadrabila in unul dintre cele 13 cazuri, inainte de a antama orice
discutie in proces, trebuie sa ridici problema recuzarii!!! ORICE DEZBATERE inseamna asadar inclusiv inainte de cercetarea
judecatoreasca, adica inainte de administrarea probelor, inainte de a se lua cuvantul. Daca partea a cunoscut motivul dupa
inceperea dezbaterilor, va trebui sa invoce motivul de indata ce motivul este cunoscut ( de indata inseamna chiar sedinta

12

1.

2.

3.

a)
b)
c)
d)
e)

f)
1.
a)
b)

in care a aparut motivul sau, daca apare intre sedinte, la termenul proxim (imediat urmator)!. Adica sa nu lasi sa se
desfasoare alte acte de procedura intre momentul in care ai aflat motivul de recuzare si cererea de recuzare in sine.
Judecatorul (eventual si ceilalti) poate face cererea de abtinere oricand.
Cererile de abtinere (abtinerea nu e un act unilateral ce produce efecte automat, ci e o cerere care se solutioneaza)
si de recuzare trebuie solutionate.
La Incompatibilitatile Absolute: verificarea daca judecatorul este incompatibil nu e greu de facut. Inainte de
primul termen de judecata, grefierul verifica dosarul si, daca un judecator e incompatibil, va intocmi un referat corespunzator.
La Incompatibilitatile Relative: trebuie de facut dovada.
FORMA : La recuzare, dar si la abtinere e fie in scris, fie verbal in sedinta. Cand e in sedinta, cererea se va mentiona in
incheiere!!
Ce se indica in cererea de recuzare?
fiecare judecator in parte (nu pot spune recuz completul cand e de la 2 in sus; cererea prin care recuzi completul este o
cerere informa);
cazurile de incompatibilitate;
probele;
Taxa judiciara de timbru e 100 de lei pentru fiecare membru al completului.
Este INADMISIBIL cererea de recuzare care (cazuri in care, in mod constant, instantele considerau ca cererile sunt facute in
mod abuziv=> legiuitorul n-a mai lasat la aprecierea instantei abuzul, ci l-a ridicat la nivel legal, creand o inadmisibilitate
legala):
Cererea se refera la alti judecatori decat cei din completul carora le-a fost repartizata cauza. Partea, in vcpc, facea acest
lucru pentru ca cererea de recuzare trebuie judecata de alti judecatori=> partea, pentru a amana judecarea, recuza toti
judecatorii de la o instanta, invocand acelasi caz de incompatibilitate pentru toti, platea taxa de timbru (formal, totul era
ok)=> dosarul se trimitea la o instanta superioara si nu se mai putea judeca in ziua respectiva=> partea obtinea efectul
amanarii (caz clar de abuz de drept). Acuma ii poti recuza numai pe cei care fac parte din complet.
Daca cererea se intemeiaza pe alte motive decat cele de la art. 41 si art.42. In vcpc cazurile de recuzare erau strict
limitativ prevazute de lege=> existau situatii care nu se incadrau strict in ele, dar care erau extrem de apropiate de cazul lor.
Azi, pct.13 permite si alte situatii decat cele 12, dar care seamana cu ele=> e mult mai permisiv textul din ncpc. E o
prevedere mai mult istorica, intrucat pe art. 42 pct.13 se pot incadra multe multe cazuri (relatii de prietenie, vecinatate,
judele e nasul unei parti/reprezentantului unei parti etc).
Ai recuzat un judecator pentru un anumit motiv; s-a respins cererea si formulezi o noua cerere impotriva aceluasi
judecator si cu acelasi motiv.
Cand cererea e inadmisibila=> poate fi respinsa chiar de judecatorul recuzat!!!
CINE JUDECA CEREREA DE RECUZARE SAU DE ABTINERE?
In primul rand, fiind o cerere incidentala, se judeca de catre aceeasi instanta. In ce priveste compunerea completului,
regula e ca din acel complet NU pot face parte judecatorii recuzati sau care s-au abtinut. Daca e un singur judecator=>
cererea e judecata de completul imediat urmartor. Daca e complet colegial, la judecarea cererii raman in complet cei
nerecuzati + judecatorul care asigura permanenta completului.
In al doilea rand, daca cererea e inadmisibila, completul care judeca e cel nvestit s soluioneze cererea de recuzare,
inclusiv judecatorul recuzat. Nici macar nu se analizeaza cererea, ea fiind inadmisibila.
In al treilea rand, cand nu se poate forma un complet de judecata la instanta sesizata, va judeca instanta ierarhic
superioara. E valabil la instantele mici, mai ales pe perioada vacantei judecatoresti.
PROCEDURA DE JUDECATA:
Cererea de recuzare + cea de abtinere se judeca in camera de consiliu fara citarea partilor;
Judecatorul poate fi ascultat de complet, dar nu e obligatoriu. Si partile pot fi ascultate, dar nu se prea intampla acest
lucru. Daca asculta partea=> ar trebui ascultat neaparat si judecatorul.
Se pronunta o incheiere IN SEDINTA PUBLICA (chiar daca judecarea are loc in secret);
Interogatoriul NU este admis ca proba. Ascultarea judecatorului, nu inseamna interogatoriu;
Daca s-a facut si cerere de recuzare si de abtinere, se judeca mai intai cererea de abtinere. Daca se admite cererea de
abtinere=> cererea de recuzare se respinge ca lipsita de obiect. Daca se respinge abtinerea, se solutioneaza recuzarea
(pentru ca partea sa aiba posibilitatea de a o ataca in cazul in care se respinge. Ideea e ca, atunci cand cererea de recuzare
se respinge ca lipsita de obiect, intrucat s-a admis o cerere de abtinere, solutia de respingere a cererii de recuzare nu mai
poate fi atacata).
Daca cererea e facuta cu rea-credinta=> amenda (se face venit la stat) si despagubiri (le primeste partea daca le cere).
SOLUTII POSIBILE + EFECTE:
Admiterea cererii de abtinere/recuzare=>
Conduce la indepartarea judecatorului din complet: daca ne aflam la art. 42 pct.11 (sot sau ruda cu un alt membru al
completului), NU are loc indepartarea ambilor, ci numai a unuia.
Cat priveste actele de procedura facute pana la acel moment: prin ncheierea de admitere a abtinerii sau recuzarii, se va
stabili si in ce masura se pastreaza actele de procedura efectuate pana la momentul respectiv=> daca nu spune nimic, actele
se considera desfiintate. Daca recuzarea sau abtinerea e judecata de instanta ierarhic superioara=> dosarul nu se mai trimite
la aceeasi instanta, ci va trimite cauza unei alte instante egale in grad cu cea nvestit iniial, din circumscriptia instantei
ierarhic superiorare.
REGIMUL JURIDIC AL INCHEIERII (caile de atac ce pot fi exercitate):
In cazul abtinerii, indiferent ca s-a admis sau respins, incheierea nu este supusa niciunei cai de atact, intrucat partea nu a
reclamat nimic (doar judecatorul a formulat cererea de abtinere). Daca se admite cererea de recuzare, nu e supusa niciunei
cai de atac (cel care a formulat cerere e multumit si nu are interes sa o atace). Incheierea prin care s-a respins cererea de
recuzare poate fi atacata, dar nu de ndat. Art. 53 zice ca poate fi atacata numai odata cu hotararea prin care s-a solutionat
cauza, adica la finalul procesului. Daca ns hotrrea este DEFINITIV, atunci ncheierea se atac cu recurs la instanta
superioara, in termen de 5 zile de la comunicarea hotararii definitive pe fond.
Calea de atac impotriva incheierii:
Daca vorbim de apel si instanta de apel constata ca cererea de recuzare a fost gresit respinsa=> ea va reface actele de
procedura ale primei instante si, daca este cazul, va reface chiar si dovezile administrate=> NU se trimite cauza spre

13

1.
2.
3.

rejudecare, insa instanta de apel va reface actele de procedura si, eventual, va administra din nou probele. Aceasta pentru ca
instanta de apel este, ea insasi, instanta de FOND!
In recurs, daca se admite recursul, atunci cauza trebuie trimisa spre rejudecare=> instanta de recurs va casa hotararea si
o va trimite spre rejudecare la instanta de apel sau la prima instanta (in acest din ruma caz cand nu exista apel, cum ar fi in
contencios administrativ).
Ce se intampla cu procesul de fond cat timp se solutioneaza abtinerea sau recuzarea?
La abtinere: in cauza respectiva NU se poate face niciun act de procedura!
La recuzare: ea NU DETERMIN SUSPENDAREA procesului=> procesul de solutionare a cererii de recuzare se poate derula,
n timp ce, n paralel, se judec n continuare cauza ns nu se poate pronunta hotararea nainte de soluionarea cererii de
recuzare. Aceasta prevedere este NOU! n vcpc zicea c, pn nu s-a soluionat recuzarea, procesul este suspendat de
drept. Aceasta solutie clasica si corecta a dat nastere unor abuzuri. Judecatorul recuzat va putea administra probe, poate da
cuvantul partilor pe fond, dar va ramane in pronuntare. Daca cererea de recuzare e ntemeiat, cauza se VA REPUNE PE
ROL, iar noul judecator intrat in complet va proceda la audierea partilor sau chiar se vor reface toate actele de procedura (in
functie de ce scrie in incheiere). Daca nu s-ar repune cauza pe rol, s-ar incalca principiul contradictorialitatii si al dreptului la
aparare (aceast din urm idee e de la mine, nu e dictat)
PARILE
Poarta mai multe denumiri in functie de pozitia lor procesuala. Clasic, denumirile sunt reclamant si parat (in vechile legiuiri
erau prigonitor si prigonit)). Mai exist i: apelant vs. intimat; recurent vs. intimat; parat-reclamant (la cerere
reconventionala); contestator vs. intimat; n faza executarii avem creditor vs. debitor. In practica putem avea litisconsortiu
procesual (coparticiparea procesuala, adica sunt mai multi reclamanti sau mai mult parati).
Coparticiparea procesuala:
Activa; pasiva; mixta;
Subiectiva; Obiectiva (cand coparticiparea decurge din stransa legatura a unor cereri. De obicei rezulta din conexarea unor
dosare).
Facultativa si Obligatorie (cea mai importanta). Facultativa e regula=> decurge din vointa unor parti de a formula
impreuna actiunea sau impotriva unor anumite persoane. Sunt situatii, mai putine ca numar, in care coparticiparea este
obligatorie (la partaj trebuie sa figureze TOTI coproprietarii, sub sanciunea nulitii absolute). Cand ceri anularea unui act
semnat de mai multe persoane sau ceri anularea absoluta a unui act semnat de mai multe persoane=> i chemi n judecat
pe toi semnatarii. Dac nu ar exista coparticipare procesual obligatorie, nu s-ar justifica existena instituiei introducerii
forate n proces. La raporturile de rudenie: copilul i prinii vor fi citai n toate cauzele privind filiaia, chiar dac nu sunt
pri etc
RAPORTURILE DINTRE COPARTICIPANTI:
Principiul este independena procesual prilor= > actele fcute de unii nici nu profita, dar nici nu dauneaza
celorlalti participanti. Daca sunt mai multi pri i numai unul face apel, pentru ceilali soluia este definitiv. Dac unul
dintre pri invoc o excepie, numai el va luat cuvntul pe excepie. Excepia, de la acest principiu al independeei
procesuale a prilor, este extinderea efectelor favorabile asupra celorlati: aceasta extindere se produce numai cand e
impusa de natura r.j. sau e impusa de o dispozitie legala=> efectele favorabile ale unor acte de procedura, se vor EXTINDE
si asupra celorlalti.
Exemple de excepii:
- art. 634 NCC partajul ;
- Art. 419 la perimare (moartea dosarului pentru o indelungata ramanere n nelucrare); Dosarul nu poate s rmn n via
pentru unele pri i pentru altele s fie mort.
- Daca avem debitori solidari i unul dintre ei formuleaz apel i ctig, artnd c datoria nu exista=> efectele hotararii se
vor extinde si asupra celorlalti debitori nediligeni care nu au formulat apel (caz cand rezulta din natura raportului juridic).
- Sunt multe cazuri in materie delictuala (Dar nu oricand, ci, de exemplu, cand se demonstreaza lipsa legaturii de cauzalitate
intre fapta si prejudiciu. E clar c vor beneficia i ceilali pri de aceast demonstaie) .
OBSERVATII:
a). NUMAI ACTELE FAVORABILE SE EXTIND!!! Daca o parte face apel si pierde apelul si e obligat si la cheltuieli de
judecata, acestea din urma nu vor fi suportate si de ceilalti care nu au facut apel.
b). Cei care beneficiaza de extinderea actelor de procedura si termenelor, vor continua sa fie citati daca nu au termen in
cunostinta.
Una dintre cele mai importante obligatii ale partilor este cea din art.10 ncpc. La art. 11 ncpc exista o reala obligatie a
tertilor. La art. 12 zice de buna-credin; contrariul bunei-credinte e abuzul de drept care inseamna exercitiul unui drept
recunoscut de lege, exercitat cu respectarea formelor lui exterioare (deci se respecta art.10), dar scopul este deturnat (partea
urmareste un scop contrar legii, nu scopul recunoscut de lege). Partea care savarseste abuz de drept poate fi obligata la
amenda sau la daune (materiale sau morale). Alta sanctiune a actului abuziv este respingerea lui fara a fi analizat in fond.

PARTICIPAREA TERILOR LA PROCES

Formele de participare a tertilor la proces sunt 2: voluntare (interventia voluntara) si fortate (avem 4 cazuri de forate: 3
clasice si unul mai nou: chemarea in judecata a altor persoane; chemarea in garantie; aratarea titularului dreptului;
introducerea in cauza, din oficiu, a altor persoane). Cand vorbim de terti este vorba de persoane care isi disputa drepturi sau
interese, iar nu: martori, experti, traducatori etc Acesti terti sunt de fapt parti, dar le zicem asa pentru a-i deosebi de partile
initiale.

1.

INTERVENTIA VOLUNTARA (principala si accesorie)

Interventia voluntara
Principala: atunci cand tertul pretinde dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta. Tertul intervine intr-un
proces nceput de alte persoane. A revendic un teren de la B i apare C care zice ca terenul este al lui=> sa-l obligati pe B
sa-mi lase mie, nu lui A, n deplina si linistita proprietate terenul. Alt exp.: Intre A si B se desfasoara un proces legat de

14

2.

a)
b)
c)

1.
2.

1.

predarea unor bunuri in baza unui contract de vanzare, iar C intervine si solicita declararea nulitatii absolute a ctr. dintre una
dintre parti si el, care ar determina si nulitatea ctr. dintre B si A (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis). Sau proces de
partaj in care intervine un tert care zice ca si el are drepturi asupra masei partajabile. Ultimele 2 exemple se refera la drepturi
aflate in strns legatur cu dreptul dedus judecii. (Prof. Mihaela Tbrc e de prere c terul nu ar putea formula vreo
pretenie, pe aceast cale a interveniei voluntare principale, n legtur cu vreun drept pretins de prt printr-o eventual
cerere reconvenional-asta am citit in ncpc comentat-)
Accesorie: Tertul intervine pentru a sprijini numai apararea uneia dintre parti. Dac n primul caz vorbim de un ter care
deduce judecii un drept propriu, la interventia accesorie tertul nu invoca niciun drept propriu pentru a-i fi recunoscut.
Acest ter nici pe departe nu este o persoan binevoitoare, lui facandui-se mila de una dintre pri . Tertul are el nsui un
interes, ntruct solutia din acel proces ar putea sa influenteze drepturile sale=> vrea sa nu ajunga in situatia in care
drepturile sale sa fie puse in discutie. Exemplu frecvent: A revendica un bun de la B, iar tertul C ar avea un drept de
dobandire a bunului de la B pentru ca a semnat cu acesta o promisiune de vanzare-cumparare, dar care poata fi pusa in
executare numai daca B este proprietar=> are interesul ca B sa devina proprietar si sa-si onoreze promisiunea. C nu-si poate
deduce dreptul su de crean n procesul dintre A si B. Iat un exemplu n care cererea de intervenie voluntar accesorie ar
fi respins ca fiind lipsit de interes: A cheam n judecat pe B (fostul so) pentru ca instan sa partajeze bunurile pe care le
au n comun. T este tatl lui A i i-a donat/vndut (la mprumut nu merge pentru c are interes) acesteia anumite bunuri pe
care instana le-a inclus in masa partajabil (masa bunurilor comune). T nu are interes JURIDIC s intre n proces (nu poate
s-i justifice interesul prin faptul c dorete ca fica lui s fie mai bogat; acesta nu este un interes juridic! ). Dac ns T doar
i-ar fi mprumutat lui A un bun sau anumite bunuri, atunci ar fi avut interes s intre n proces, ntruct mai uor primete
bunul de la A dect de la B.
Admisibilitatea:
Cererea principala nu este admisibilia in urmatoarele materii:
Cereri cu caracter personal: divortul de exemplu. Daca insa intr-un divort exista un capat de cerere privind partajul, se
poate formula cerere de interventie principala in cadrul partajului.
Litigiile individuale de munca: nu are de ce un alt salariat sa invoce un drept;
Actiunile posesorii (Tabarca e de o opinie contrara): tertul trebuie sa invoce un drept, insa prin actiunea posesorie nu se
apara un drept.
Interventia accesorie, de principiu, este admisibla in toate cazurile mai putin in acelea cu caracter strict personal
(punerea sub interdictie, recunoasterea paternitatii, declararea judecatoreasca a mortii etc).
Cerere de interventie principala e o veritabila cerere de chemare in judecata!!! Cerere de interventie
accesorie este o simpla aparare care ar fi putut fi facuta si de parti, nu investeste instanta cu un nou capat de
cerere.
Distinctie intre cerere PRINCIPALA si cererea de interventie ACCESORIE.
Ambele trebuie sa fie formulate in scris. In timp ce principala trebuie sa imbrace forma de la art. 194 ncpc, cea accesorie e
suficient sa imbrace forma unei cereri obisnuite, indeplinind conditiile de la art. 148 (conditii mai lejere).
Taxa de timbru la cererea principala e ca la o CCJ, iar cererea accesorie este supusa unei sume fixe, indiferent de valoare
obiectului judecatii.
Cererea Principala are niste limite de timp mai constrangatoare pentru parti, putand fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor
in fata primei instante. Poate fi facuta si in apel daca exista consimtamantul partilor initiale, altfel s-ar incalca principiul
dublului grad de jurisdictie. Principiul dublului grad de jurisdictie nu e de rang constitutional, ci legal. Nu se poate face in
recurs, in contestatie in anulare, in revizuire. Daca recursul dispune casarea cu trimitere la apel sau chiar la prima instanta, sar putea face cerere de interventie principala. La revizuire si la contestatie in anulare, daca se admit cererile si se judeca
procesul si te afli in fata instantei de apel sau in fata primei instante, atunci cerere de interventie este permisa. Cererea de
interventie accesorie, fiind o simpla aparare, poate fi facuta oricand in cursul procesului.
Competenta de judecata: Cererea de interventie principala se judeca in principiu de instanta investita cu judecarea procesului
in care se intervine, pentru ca e o cerere incidentala. DAR, atunci cand judecata cererii de interventie intarzie judecata cererii
principale, ea poate fi disjunsa si judecata separat, caz in care nu se mai aplica regula competenta de judecata a instantei
principale intervine si pentru cerera incidentala.
Nu intotdeauna se poate disjunge: cand legatura intre cereri este foarte stransa. De exemplu la partaj. Sau in cazul in care
tertul pretinde pentru sine chiar dreptul dedus judecatii sau o parte din dreptul dedus judecatii.
Daca se dispune disjungerea, instanta care a judecat cererea princpala ramane competenta, dar se judeca SEPARAT.
Acelasi judecator, acelasi complet va judeca dar intr-un dosar separat=> PROROGAREA DE COMPETENTA SE MENTINE
(e vorba de competenta determinata de natura incidentala a cererii se da la examen ).
La cererea accesorie. ESTE IMPOSIBILA DISJUNGEREA.
La interventia principala, intervenientul poate formula orice acte de procedura doreste, el fiind aidoma reclamantului. Daca
partile initiale decid sa stinga procesul pe cale de renuntare, achiesare, tranzactie, tertul intervenient principal nu e afectat,
procesul lui continuand.
La accesorie: intervenientul poate face numai actele de procedura ce nu contravin interesului partii in favoare careia a
intervenit. Poate formula cale de atac, dar ea va fi considerata neavenita daca nu e formulata si de partea in folosul careia a
intervenit. Daca partea renunta la calea de atac sau I se anuleaza/ perima=> cade si calea de atac formulata de
intervenientul accesoriu. Acest intervenient accesoriu are asadar o pozitie precara in proces, este dependent de cel in folosul
caruia sustine ca a intervenit.
ASEMANARI:
Ambele cereri sunt supuse unei proceduri de admitere in principiu. Cererea se comunica partilor initiale. Apoi are loc
procedura de admitere in principiu care are loc cu ascultarea partilor si a intervenientului, chiar daca intervenientul inca nu
e parte in proces (o anomalie). Instanta, cand analizeaza admiterea in principiu, verifica daca tertul justifica un interes, iar
la principala si un drept care sa aiba legatura cu dreptul dedus judecatii sau sa fie chiar dr. dedus judecatii. Termenul in care e
facuta cererea (la principala). La principala, daca vorbim de apel, consimtamantul celorlalte parti implicate in cauza. Daca
acestea sunt intrunite se pronunta o incheiere de admitere in principiu (SE ATACA NUMAI ODATA CU FONDUL) sau de
respingere ca inadmisibila a cererii (VA FI ATACATA SEPARAT DE FOND IN TERMEN DE 5 ZILE DE LA PRONUNTARE PENTRU
PARTEA PREZENTA SI DE LA PRONUNTA PENTRU PARTEA ABSENTA). Se ataca numai cu APEL (=> nu mai poti face recurs), la

15

2.
A.
B.
C.
D.
E.
F.
G.
H.

I.

1.

2.

instanta ierarhic superioara si cu recurs tot la instanta ierarhic superioara (nu la ICCJ), daca este pronuntata de o instanta de
apel. Termenul e acelasi de 5 zile.
Judecata pricinii principale se suspenda pe parcursul judecarii apelului sau recursului.
Efectele admiterii in principiu:
Investente instanta;
Intervenientul dobandeste pozitia si drepturile unei parti (va fi citat, I se comunica hotararea);
Opereaza o prorogare de competenta: Cererea de interventie principala ar putea fi de competenta altei instante=> o
eventuala disjungere nu va strica acest lucru.
Dreptul dedus pe calea cererii de interventie principala devine litigios.
Intrerupe prescriptia.
Instanta va acorda un termen partilor initiale in proces, pentru a depune intampinare.
Impotriva cererii de interventie, reclamantul din procesul initial va putea formula cerere reconventionala, intrucat el
devine paraat fata de intervenient.
Intervenientul ia procedura din starea in care se afla: nu I se vor comunica actele anterioare, dar ARE DREPTUL DE A
ADMINISTRA PROBE, dar probele initiale nu se mai refac!
SOLUTIILE INSTANTEI:
Principala: daca intervenientul pretinde acelasi drept cu cel pretins de reclamant, solutiile sunt radicale=> daca se admite
cererea reclamantului, trebuie respinsa cererea de interventie. Daca intervenientul pretinde doar o parte din drepturile
reclamantului, poate fi o admitere in parte.
Accesorie: soarta ei tine de solutia data in ceea ce il priveste pe cel in favoarea caruia a intervenit. Daca sustii reclamantul si
pierde el=> pierde intervenientul. Daca sustii paratul si pierde el=> pierzi tot tu, intervenient.
OBSERVATIE: Art 65 alin.(3) zice ca, dupa admiterea in principiu, instanta va da un termen pentru ca partile originare sa
depuna intampinarea. Este nevoie de aceasta intampinare, intrucat instanta se pronunta pentru admiterea in principiu.
Asadar inca nu i-a dat dreptate PE FOND intervenientului, ci doar a acceptat interventia sa in proces.
INTERVENTIA FORTATA
CHEMAREA IN JUDECATA A ALTEI PERSOANE (ART. 68 ART. 71 ncpc)
Este un mijloc procesual prin care oricare dintre partile originare poate solicita introducerea in cauza a unui tert care ar
putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. Caracteristicile de baza sunt:
a). Tertul intervine pentru ca una dintre partile originare doreste, nu el doreste;
b). Tertul ar putea pretinde acelasi drept ca si reclamantul.
Expemple:
cedentul in cheama in judecata pe debitorul cedat=> debitorul are interesul sa il cheme in judecata si pe cesionar.
Art. 643 NCC: oricare coproprietar poate chema in judecata pe cel care a adus atingere coproprietatiila alin.3 zice ca
paratul poate cere instantei introducerea in cauza a celorlalti coproprietari in calitate de reclamanti. Faza e ca paratul nu ar
putea opune ALJ dupa ce se judecata si castiga cu un coproprietar, de asta legea ii da voi ca sa ii cheme pe toti in proces=>
hotararea le va fi opozabila tuturor coproprietarilor.
Aceasta forma nu poate fi utilizata pentru a introduce in proces un nou parat!!!=> daca reclamantul nu a
chemat in judecata pe cine trebuie: A cheama in judecata pe B si solicita anularea ctr. de v-c dintre ei, dar afla intre timp
ca B a vandut lui C=> degeaba va anula acest contract dintre el si B, pentru ca va trebui sa obtina si anularea ctr.
subsecvent. A nu il cheama pe C in termenul prevazut la art. 204 ncpc.
Chemarea in judecata a altor persoane se foloseste NUMAI pentru ca hotararea sa ii fie opozabila celui introdus
in proces, nu pentru a fi obligat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Cel introdus in proces are pozitia
reclamantului=> NU poate fi obligat sa faca ceva. In primul exemplu (corect): Debitorul i cheama pe cesionar in judecata, nu
pentru a-l obliga pe acesta la o prestatie, ci pentru a-i fi opozabila hotararea ce se va pronunta.
Daca s-ar admite cererea de chemare in judecata a altei persoane, avem 2 particularitati:
daca vorbim de o pretentie baneasca, atunci exista posibilitatea prevazuta de lege ca, paratul sa recunoasca datoria si sa
declare ca vrea sa si-o execute fata dde oricare dintre persoanele care isi va dovedi dreptul (la cesiune: debitorul nu contesta
faptul ca trebuie sa plateasca, ci el vrea doar sa stie cui sa plateasca. Art. 71 ncpc. Debitorul zice ca iese din proces si
consemneaza suma pentru ca instanta sa o dea celui care are dreptate.) Atentie: trebuie neaparat sa fie vorba de o
OBLIGATIE BANEASCA!!!; A doua conditie: paratul sa recunoasca datoria; A treia conditie: paratul sa consemneze suma la
dispozitia instantei.
Cand obiectul CCJ e predarea unui bun sau a folosintei acestuia: paratul va putea iesi din proces daca declara ca da bunul
celui care va castiga procesul (la fel ca in primul caz, dar aici nu e vorba de o obligatie baneasca). Grantia executarii este:
sechestru judciar pe care il va dispune instanta care va numi si un administrator judiciar pana la momentul la care instanta se
va pronunta in mod definitiv.
Desi paratul iese din proces, HOTARAREA I VA FI OPOZABILA!, pentru ca el a recunoscut; a executat anticipat.
Procedura:
Domeniul de aplicare: institutia nu e aplicabila drepturilor nepatrimoniale.
Titularul cererii poate fi: reclamantul, paratul, intervenientul principal (are pozitia procesuala a reclamantului).
Cine poate fi chemat in judecata: un tert care poate pretinde acelasi dr ca si reclamantul.
TERMENUL DIFERA:
Pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta (daca cererea este facut de reclamant). Cercetarea procesului
merge de la primul termen pana la ultimul, iar etapa dezbaterilor este momentul al care partile pun concluziile finala (ultimul
termen). Dupa ce instanta a dispus inchiderea cercetarii judecatoresti, nu se mai admite o cerere pentru introducerea fortata
in proces. Cum stim cand se termina cercetarea judecatoreasca? Simplu: instanta da o incheiere in care consemneaza ca s-a
terminat cercetarea judecatoreasca.
Paratul trebuie sa faca cererea odata cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu pana la primul
termen de judecata daca a fost legal citat. Intampinarea se depune in 25 de zile de la primirea CCJ. Exceptional, cand
intampinarea nu-i obligatorie, cererea poate fi facuta si la primul termen de judecata. Regula e ca intampinarea o obligatorie.
Daca se modifica CCJ de catre reclamant, se va acorda un nou termen paratului pentru a depune intampinare la cererea
modificata=> in acest termen paratul va putea depune o cerere de chemare in judecata a altei persoane;

16

1.
2.

1.

Paratul formuleaza o cerere reconventionala (in care parat e reclamantul). Daca se pretinde ca chematul in judecata are
un drept concurent cu cel invocat de parat in cererea reconventionala=> paratul, in privinta acelui tert, va putea formula
cererea de interventie pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta, iar reclamantul (care a devenit parat) va
putea formula cererea in termenul de intampinare (se inverseaza rolurile).
Cand avem intervenient principal: reclamantul are o pozitie de parat fata de intervenient=> fata de acesta, reclamantul
poate formula o cerere de introducere in proces a altei persoane, in termenul in care trebuie sa depuna intampinarea
prevazuta la art. 65 alin.3 ncpc.
SANCTIUNEA care intervine in cazul nedepunerii in termen: DECADEREA!!!!! (In vcpc, nu se respingea ca tardiva, ci se
dispunea judecarea separat=> avem o sanctiune mai drastica in ncpc).
FORMA CERERII: trebuie sa aiba forma scrisa (evident).La CCJ a altei persoane, trebuie atasate copii de pe inscrisuri + copie
de pe CCJ + copie de pe intampinare. In vcpc aceasta cerere nu era supusa procedurii de admitere in principiu, care se aplica
in mod corespunzator, potrivit regulilor de la interventia principala (deci se aplica si art. 64!!!)
Dupa admiterea in principiu, tertul dobandeste o pozitie procesuala de reclamant (nu poate fi obligat la a da, a face, sau a
nu face). El nu e chiar reclamant, dar are o pozitie specifica reclamantului. Intervenientul nu poate face cerere
reconventionala. Daca reclamantul iese din proces, judecata continua.
Chemarea in garantie
Mijlocul prin care: Oricare din partile din proces ar putea introduce in cauza o terta persoana, impotriva careia s-ar
putea indrepta cu o cerere in garantie sau in despagubiri, daca ar pierde respectivul proces. A se judecata cu B si ma gandesc
la faptul ca exista T care ar fi raspunzator de ceea ce mie mi se intampla in acel dosar si atunci eu, parte initiala in proces, am
2 modalitati de abordare: prima (astept sa pierd procesul si ulterior sa formulez o cerere de despagubire); a doua (nu mai
astept sa vad soarta procesului, ci il chem in procesul meu pe cel impotriva caruia ar urma sa ma intorc in ipoteza in care
pierd=> castig timp!). De regula, cererea de chemare in garantie e o facultate, nu o obligatie. Chemandu-l pe garant,
acesta va fi interesat sa ma apere si pe mine in raporturile cu adversarul meu. Prima tendinta a garantului este nu sa se
apere impotriva celui garantat, ci impotriva celeilalte parti. Sunt situatii in care chemarea in garantie e absolut necesara=>
daca n-o faci, risti sa pierzi dreptul de regres. Exemple:
Art. 1705 ncc: cumparatorul chemat in judecata de un tert care pretinde ca are un drept.... trebuie sa il cheme in judecata
pe vanzator. Daca nu a facut-o...(citeste articolul).
Art. 2310 ncc: alin.2 (read it).
Cerere in garantie sau in despagubire: fideiusorul (in dreptul material) e garant; in drept procesual el e cel chemat in garantie
(?????:((()
Partaj (art. 683 ncc): avem o garantare reala.
Despagubire: la comitentul chemat in judecata pentru fapta prepusului=> nu e garantie, ci o veritabila despagubire pe care
comitentul trebuie sa o primeasca de la prepus.
Chematul in garantie poate, la randul lui, sa cheme in garantie o alta pesoana, dar acesta din urma nu poate
chema si el pe cineva in garantie.
PROCEDURA: Cererea poate fi formulata de reclamant, parat sau intervenientul principal. Atras in garantie poate fi cel care
ar datora garantia sau despagubirile, dar si succesorii universali sau cu titlu universal. Succesorul cu titlu particular, de
regula, nu poate fi chemat in garantie. A vinde lui B si B vinde lui C. Garantie pentru evictiune e datorata de A lui B si de catre
B lui C, dar B, daca-i evins, nu s-ar putea intoarce impotriva lui C.(aici nu inteleg(???))
TERMENUL:
Reclamant/Intervenient: pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta.
Parat: odata cu intampinarea sau pana la primul termen la care e legal citat, daca nu e obligatorie intampinarea. Trebuie
sa iei in calcul tot ce s-a discutat la termene la chemarea in judecata a altor persoane.
Sub nicio forma cererea nu poate fi facuta in apel!!!
Sanctiunea e tot DECADEREA.
Forma = forma cererii de chemare in judecata, intrucat ar fi putut facuta oricand pe cale separata.
Cererea este supusa admiterii in principiu. (se aplica regulile de la interventia voluntara!! art.64 ncpc)
Chematul in garantie nu trebuie sa depuna intampinare cand i se comunica chemarea in garantie, ci el va trebui sa depuna
intampinarea numai dupa admiterea in principiu.
Tertul are o pozitie independenta, similara pozitiei unui parat in cererea de chemare in garantie, nu a intregului proces.
Niciodata chematul in garantie nu va putea fi obligat fata de partea care NU l-a chemat in garantie, nici macar
la cheltuieli de judecata=> va fi obligat exclusiv fata de cel care l-a chemat in garantie.
Judecata cererii de chemare in garantie: e o cerere cu natura incidentala=> e in competenta instantei care judeca cererea
principala. Daca cererea de chemare in garantie ar intarzia cererea principala, instanta poate dispune disjungerea, dar
instanta investita initial RAMANE COMPETENTA=>chiar daca, daca ar fi fost depusa separat, ar fi fost competenta o alta
instanta.
Daca se ajunge la disjungere, cererea de chemare in garantie va fi suspendata pana la judecarea cererii principale. Chematul
in garantie, trebuie sa astepte sa vada DACA pierde procesul cel pe care il garanteaza.
Daca CCG e formulata de parat: La evictiunea: R il cheama in judecata pe P. Paratul P cheama in judecata pe G.
Reclamantul revendica de la parat, iar acesta din urma a cumparat bunul de la G. Sa zicem ca se admite cererea lui R=> se
va admite si cererea de chemare in garantie a lui P catre G (daca este intemeiata; la evictiunea cam e intemeiata; dar la
comitent-prepus, s-ar putea sa nu fie intemeiata daca prepusul a savarsit fapta pentru ca asa i-a dat insarcinari comitentul
etc.). Daca se admite CCJ, dar si CCG, paratul poate face apel impotriva reclamantului. IMPORTANT: Si G poate face apel in
contra lui P, dar si impotriva lui R (desi intre ei nu exista raporturi procesuale).
Daca se admite cererea reclamantului dar nu se admite CCG (de exemplu la prepus-comitent): paratul poate face apel
contra reclamantului; contra chematului in garantie; dar si impotriva ambilor.
Daca CCJ se respinge, CCG ramane fara interes sau obiect. R poate face cale de atac si contra lui P si contra celui chemat
in garantie, sau impotriva ambilor. Daca R face apel doar impotriva lui P (deci R nu-l cheama in apel si pe G, intrucat fie nu
vrea, fie ca R nu a pierdut din cauza apararilor lui G) si castiga apelul si se schimba solutia in apel, insa solutia data in CCG
ramane neschimbata, intrucat nu a fost atacata. P are dreptul ca sa faca un apel impotriva lui G, care se numeste APEL
PROVOCAT (art. 473). Daca P nu face apel provocat si pierde, poate introduce din nou o cerere, hotararea de fond neavand
autoritate de lucru judecata.

17

C.C.G facuta de Reclamant:

1. Daca se admite CCJ=> se respinge CCG=> P poate face apel impotriva lui R, dar si impotriva lui G.
2. Daca se respinge CCJ=> se admite CCG (de regula) daca-i intemeiata. R->P; G->R/P;
2. Daca se respinge CCj, dar si CCG (ca neintemeiata)=> R->P/G;

1.
2.
3.

1.
2.

3.
4.

1.
2.
3.
4.

1.

Aratarea titularului dreptului

E un mijloc prin care numai PARATUL cheama in judecata o terta persoana pe care o considera titulara dreptului
pretins de reclamant. Exp: chiriasul, uzufructuarul;
Conditii specifice:
Sa se urmareasca valorificarea DOAR A UNUI DREPT REAL!! (art. 551ncc ne zice care sunt drepturile reale);
Intre P si T sa existe un raport juridic cu privire la bunul individual-determinat ce formeaza obiectul procesului.
P sa indice pe titularul dreptului.
OBSERVATIE: Spre deosebire de formele discutate pana acum, aici DOAR PARATUL poate face aceasta cerere. Daca insa
paratul face cerere reconventionala=> si Reclamantu (care devinde parat) va putea arata titularul dreptului,
intrucat devine si el Parat.
ORA 3:
Ipoteze posibile:
Daca tertul recunoaste ca el este titularul dreptului si R accepta ideea de a-l inlocui pe P cu tertul respectiv=> P va fi scos
din proces si T va intra in locul lui, reparandu-se un viciu care era, din start, imputabil relamantului.
Daca T recunoaste sustinerile lui P (adica recunoste ca el e titularul dreptului), insa R nu consimte=> T are pozitia unui
intervenient principal. T va avea o pozitie procesuala independenta; va putea ataca hotararea ce se va pronunta; hotararea ii
va fi opozabila.
Daca tertul nu recunoaste sustinerile lui P, el ramane in proces avand pozitia unui intervenient principal, hotararea urmand
a-i fi opozabila.
Daca T nu se infatiseaza si nu se stie pozitia lui=> va fi citat in continuare si hot. Ii va fi opozabila, el avand calitatea de
intervenient principal.
Vorbim exclusiv de actiuni reale. Titularul cererii este DOAR paratul. Termenul: se depunde odata cu intampinarea/la primul
termen de judecata. Sanctiunea: decaderea. Urmeaza procedura de admitere in principiu.
Pozitia procesuala: daca si T recunoaste ca e titularul dr. si r consimte sa-l schimbe pe P cu T=> tertul devine P. In TOATE
celelalte ipoteze, are pozitia de intervenient principal. In TOATE cazurile, hotararea ii va fi opozabila acestuia.
Introducerea fortata din oficiu
Sediul materiei: art. 78, art. 79. E o reglementare noua.
Mijloc procesual pus la dispozitia INSTANTEI si e o derogare de la pp-ul disponibilitatii.
Domeniu de aplicare principal este cel al procedurilor necontencioase (acelea in care petentul supune atentiei instantei un
drept care nu se opune cuiva. Daca instanta apreciaza ca ar trebuie sa participe la proces persoane care ar putea fi
interesate=> le introduce in proces.)
In materie contencioasa instanta poate introduce din oficiu numai daca exista o dispozitie expresa a legii (l.c.a.; )
In materia asigurarilor: pentru daune te indrepti direct impotriva asiguratorului, dar trebuie citata si persoana care e vinovata
de accident.
La contraventii: se citeaza obigatoriu contravenientul si organul care a intocmit pvc.
Art. 436 ncc: parintii si copilul vor fi citati in toate cazurile privitoare la filiatie...
A doua conditie: participarea acestor terte persoane la proces, sa fie necesara solutionarii pricinii=> tine de structura
raportului juridic, nu e o simpla dorinta a instantei.
In materie contencioasa, daca nu exista o prevedere expresa a legii, dar instanta apreciaza ca nu poate judeca
pricina, intrucat o parte nu a fost chemata in jud. si nu o poate introduce din oficiu,=> poate pune in discutia
partilor necesitatea introducerii in proces. Exemplu: partajul (instanta zice ca mai e un mostenitor=> trebuie sa-l
chemati in judecata, alminteri partajul e nul absolut.)
Procedura:
Titularul cererii = instanta;
Termenul = pana la terminarea cercetarii judecatoresti=> nu se poate in apel.
Daca instanta constata dupa inchiderea dezbaterilor ca lipseste una dintre parti, instanta va repune cauza pe rol in
vederea discutarii introducerii in cauza a tertului.
NU AVEM PROCEDURA DE ADMITERE IN PRINCIPIU.
Pozitia procesuala a tertului: spre deosebire de celelalte proceduri, T va putea cere READMINISTRAREA PROBELOR.
Argumentare: T este un veritabil parat sau un veritabil reclamant; de fapt procesul nu ar fi trebuit inceput fara el; el este o
piesa esentiala a procesului, nu una complememtara; lui i s-a rapit dreptul de a participa de la inceput in proces. Nu e ca la
intervenient care alege el sa intervina in proces=> reparatia trebuie sa fie TOTALA in ceea ce priveste probatoriul.
Problema doar se ridica/se pune in discutie din oficiu, dar tot partile decid de regula.
La cererile de divort, NU poti fi reprezentat. La interogatoriu (mijloc de obtinere a marturisirii persoanei) nu se poate
folosi reprezentarea.
REPREZENTAREA CONVENTIONALA:
La persoana fizica: prin mandatar avocat sau prin mandatar neavocat.
Forma: mandatarul avocat se legitimeaza in proces conform legii speciale (legea organizarii si exercitarii profesiei de
avocat nr. 51/1995). Avocatul deci se legitimeaza in proces prin depunerea unei imputerniciri (e o forma tip trecuta la anexa
din lege). In spatele oricarei imputerniciri se afla un contract de asistenta care NU este depus la dosar. El, avocatul, depune la
dosar doar imputernicirea. Imputernicirea NU trebuie semnata de parte=> avocatul face mentiune doar ca
imputernicirea a fost redactata pe baza contractului de asistenta (acesta din urma este semnat de partea reprezentata).
Partea adversa, daca are dubii, nu are decat sa se inscrie in fals, dar, daca nu are dreptate poate fi acuzata de denunt
calomnios. Avocat este numai cel care isi exercita profesia in cadrul unui barou din U.N.B.R.=> orice autointitulare ca fiind
avocat este o FAPTA PENALA.

18

A.
B.

1.
2.

1.

2.

3.

4.

Mandatarul neavocat: se legitimeaza printr-o procura (nu imputernicire ca la avocat) care trebuie sa fie un inscris
autentic, dar poate fi facuta si prin declaratie verbala in fata instantei care o va consemna in incheiere. Ce trebuie sa
cuprinda aceasta procura/declaratie in fata instantei? R: trebuie sa fie un mandat ad litem=> este dat pentru exercitiul
dreptului de reprezentare in instanta=> un mandat general (cu o formulare de genul sa-mi reprezinte interesele in fata
oricarei institutii) NU da dreptul la reprezentarea in fata instantei=> trebuie sa fie mentionat in el dreptul de reprezentare in
fata instantei. Exista 2 EXCEPTII de la mandatul ad litem:
Cand este vorba despre un prepus;
Cand mandantul nu are nici domiciliul si nici resedinta in tara=> se presupune ca e mai greu sa acorde un mandat pentru
un proces anume;
Mandatarul avocat: poate face toate actele de procedura in interesul partii, deci nu trebuie sa scrie ceva anume in
contract (cum ar fi dreptul de redactare, sustinere, depunere, probe, etc). Poate redacta cererea si motivele de recurs si
poate exercita recurs. Potrivit ncpc: in recurs, reprezentarea nu se poate face decat prin avocat/consilier juridic. Exceptii: la
persoana fizica, daca chiar partea este licentiata in drept sau sotul ori ruda pana la gradul 2 al partii este licentiat in drept,
atunci NU mai este necesara prezenta, in recurs, a avocatului. La persoanele juridice exista o alta exceptie (introdusa prin
legea nr. 2/2013): persoanele juridice care sunt instante/parchete, in recurs, cererile si motivele de recurs pot fi sustinute si
de: conducatorul instantei / al parchetului, un consilier juridic, etc.( se refera la procesele dintre instanta/parchet si terti). La
persoanele juridice, pot fi si consilierii juridici.
Art. 83 alin.3 este inselator), intrucat vorbeste de redactarea cererii si a motivelor de recurs ceea ce ar lasa impresia ca
numai recurentul, nu si intimatul ar trebui reprezentat prin avocat. La art. 13 ncpc zice ca, in recurs cererile si concluzii
partilor(.)=> Este o necorelare terminologica.
Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului, poate face, chiar fara a avea mandat, orice
acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen (precum exercitarea unei cai de atac) si care s-ar pierde prin
neexercitarea lor la timp si poate, de asemenea, sa introduca orice cale de atac impotriva hotararii pronuntate (art.87
alin.2). Nu ne referim la avocatul care are mandat, pentru ca nu ar fi nevoie de o astfel de precizare. Nu ne referim la un
avocat care nu a avut niciodata mandat de la parte. Vorbim de un avocat al carui mandat a expirat. Efectele caii de atac se
produc tot asupra partii. Partea NU trebuie sa RATIFICE actul facut de avocat fara mandat (ratificarea acopera un act nelegal,
dar aici avem text de lege care zice ca actul este legal=> este o prorogare a drepturilor mandatarului avocat, peste limitele
mandatului su, printr-o dispozitie legala). Acest text nu se aplica unui avocat care nu a avut mandat pentru faza procesuala
anterioara. Textul vorbeste numai de introducerea cii e atac, adic declararea (un fel de act de conservare) caii de
atac=> sustinerea caii de atac trebuie facuta pe baza unui NOU MANDAT.
Mandatarul neavocat: poate face toate actele judecatii, daca nu se prevede altfel (mai putin actele de dispozitie:
renuntarea la judecata, renuntarea la drept, achiesarea, tranzactia: pentru acestea trebuie un mandat special; si avocatului ii
trebuie un mandat special, dar acesta poate fi inclus in mandatul initial de asistenta judiciara). Pentru judecata in fata primei
instante si in apel, mandatarul NU POATE PUNE CONCLUZII asupra exceptiilor precum si asupra fondului=> poate sa
depuna inscrisuri, sa solicite probe, sa administreze probe, sa participe la adiminstrarea probelor (e o persoana muta).
Exceptii:
Cand mandatarul p.f. e sot sau ruda pana la gradul al doilea, poate pune concluzii in fata oricarei instantei fara a fi asistat
de avocat, daca e licentiat in drept. Asadar poate pune concluzii si in materie de exceptii sau pe fond.
Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege/hotarare judecatoreasca. Parintele, chiar daca nu e licentiat in drept, are
dreptul de a pune concluzii fara avocat (in prima instanta/in apel, dar NU in recurs). Curatorul e obligatoriu un avocat.
Art.83 alin.4: zice ca, si in cazul contestatiei in anulare si al revizuirii, se aplica art.83 ncpc=> nu vorbim doar de recurs,
ci si de acestea 2=> regula ca ai nevoie de avocat se aplica si aici. Briciu: textul se refera la contestatie si revizuire indiferent
de hotararea impotriva careia se formuleaza una dintre aceste 2 cai de atac=> textul se aplica indiferent de obiectul revizuirii
sau al contestatei in anulare (aceste 2 cai de atac se pot exercita atat impotriva hotararilor din recurs, cat si din apel (mai
rarut) si chiar din prima instanta (si mai rar) ), intrucat nu rangul instantei, ci caracterul extraordinar al caii de atac au impus
prezenta avocatului in aceste faze. Boroi+Ciobanu: regula, cum ca ai nevoie de avocat in contestatie in anulare sau in
revizuire, se aplica doar atunci cand cele 2 cai extraordinare de atac au ca obiect numai o hotarare data in recurs.
Reguli derogatorii de la dreptul comun al mandatului pentru mandatul judiciar:
Mandatul judiciar nu inceteaza prin moartea mandantului si nici prin pronuntarea unei hotarari de punere sub
interdictie a mandantului=> mandatul supravetuieste acestor 2 evenimente si va putea fi revocat de mostenitorii
mandantului sau de catre reprezentantul legal al mandantului incapabil.
Daca moare mandatarul=> se intrerupe termenul procedural pentru exercitarea unei cai de atac sau a altui act
procedural=> va curge un nou termen (hotararea se va comunica partii si, de la comunicare, va curge un nou termen). Daca
moartea intervine in cursul procesului, dar cu mai putin de 15 zile inaintea zilei de infatisare, intervine suspendarea de drept
a jduecatii, pana la inlocuirea mandatarului. Ar putea sa genereze si o suspendare a termenului de perimare, intrucat, pe
durata suspendarii judecatii s-ar suspenda si cursul perimarii. Perimarea= lasarea in nelucrare a dosarului timp de 6 luni.
Renuntarea si revocarea mandatului: Renuntarea/revocarea nu sunt opozabile celeilalte parti decat daca a fost facuta in
sedinta publica si partea a fost prezenta sau daca i se comunica aceasta incetare/revocare a mandatului. Mandatarul
renuntator la imputernicire, trebuie sa incunostiinteze atat partea adversa cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de
termenul de judecata, despre faptul ca a renuntat la mandat.
Pentru a nu lasa partea fara aparare intr-un moment critic al procesului: mandatarul NU poate renunta la mandat in cursul
termenului de exercitare a cailor de atac. Mandatarul poate sa renunte in interiorul caii de atac, dar aceasta renuntare nu este
opozabila. Sau, partea ar putea solicita repunerea in termenul caii de atac. Textul se refera la caile de atac de reformare, nu si
la caile de atac de retractare (contestatia in anulare si revizuirea), intrucat aceste termene sunt foarte lungi (chiar ani).
Sanctiunile care intervin in cazul lipsei calitatii de reprezentant.
Exceptia lipsei calitatii de reprezentant incepe printr-un efect dilaoriu, dar se transfora intr-un efect peremptoriu=>
instanta, obervand ca nu exista la dosar dovada calitatatii de reprezentant, va da un termen in care partea va putea depune
dovada/va putea ratifica actele facute fara mandat; daca nu face acest lucru, intervine nulitatea actului de procedura.
Momentul pana la care se poate invoca aceasta exceptie: in tot cursul procesului, dar nu poate fi invocata DIRECT
in calea de atac nici pe cale de exceptie, nici pe cale de aparare de fond. Cat timp sunt in fata unei instante, fiind
adversar cu partea nelegal reprezentata, am tot interesul, in fata acelei instante, sa invoc aceasta nelegalitate, intrucat eu

19

pot sa castig procesul, dar cel invis poate sa zica ca nu a fost legal reprezentat=> am obtinut o hotarare nula. Nu se poate
face direct in apel, intrucat, daca partea a pierdut procesul, nu se va putea prevala de lipsa de reprezentare a partii adverse,
partea adversa, desi nereprezentata legal, a castigat procesul.
Art. 176 pct.2 ncpc: nulitatea este neconditionata de vatamare=> cel care invoca exceptia lipsei calitatii de
reprezentant, NU trebuie sa faca dovada vatamarii. Sa zicem ca unul care nu este reprezentat prin avocat si nici licentiat in
drept, face un recurs impecabil si zice ca el nu este vatamat cu nimic, nu conteaza.
Aceasta exceptie nu trebuie confundata cu exceptia lipsei dreptului functional al persoanei care se identifica ca
reprezentant de a reprezenta in justitie (un mincinos). Nu vorbim de lipsa dovezii calitatii, ci chiar de lipsa calitatii.!

A.

B.

C.

D.

1.

PARTICIPAREA PROCURORULUI IN PROCESUL CIVIL

Exista 4 modalitati de participare:
Dreptul de a porni actiunea civila (de a declansa procesul):
Procurorul poate porni actiunea cand e necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime a minorilor,
persoanelor puse sub interdictie si a disparutilor.+ IN ALTE CAZURI PREVAZUTE DE LEGE. Pe langa regula generala, mai exista
deci prin legi speciale si alte cazuri [legea contenciosului administrativ (art.1 alin.4 si 5); art. 245 alin.1 lit. c 1 CPP (procurorul
poate formula actiunea pentru desfiintarea unui act falsificarea unui act, atunci cand nu poate pune in miscare actiunea
penala, intrucat a intervenit prescriptia, moare autorul etc poate introduce actiune pentru ORICE categorie de
persoane, nu doar minori, disparuti, pusi sub interdictie)]. Titularul dreptului va fi introdus in proces si acesta va putea
face acte de dispozitie, eventual renunta la drepturile sale=> actiunea procurorului este o facilitate, nu o restrangere a
drepturilor persoanei. Daca procurorul isi retrage cererea, titularul poate cere continuarea procesului. Art. 81 alin.2 ncpc: daca
reprezentantul minorului de exemplu face acte de dispozitie (incuviintate de autoritatea tutelara), instanta va putea sa NU
tina cont de ele, daca nu sunt in interesul minorului, disparutului, pusului sub interdictie. In literatura mai veche: acest drept
nu vizeaza si actiunile cu caracter strict personal, dar aceasta afirmatie este incorecta astazi; asa zicea legea atunci, dar
astazi, aceasta expresie a fost scoasa. Vezi si art.44; 508; ncpc,!
Punerea de concluzii in procesul civil:
Nu procurorul a facut actiunea, dar participa la judecarea actiunii facute de altii. Cand formuleaza el actiunea, e evident ca
poate participa la proces. Poate participa la proces cand apreciaza ca => sfera e mult mai larga decat la A (toti cetatenii).
Sunt cazuri in care participarea procurorului este obligatorie (la decaderea din drepturile parintesti 508 ; la expropriere;
infiintarea unui partid politic; infiintarea unei fundatii sau asociatii;), sub sanctiunea nulitatii (e o chestiune de
CONSTITUIRE A COMPLETULUI)!!! Tot timpul trebuie sa fie scris in lege ca judecata are loc cu participarea procurorului.
Exercitiul cailor de atac:
Poate exercita calea de atac impotriva hotararilor in cazul carora AR FI PUTUT sa introduca actiune in justitie=> nu e
obligatoriu ca procurorul sa fi introdus actiunea, ci e suficient ca actiunea sa se incadreze in categoria celor in care avea
calitatea procesuala de a introduce actiunea.
Si in celelalte cazuri poate introduce calea de atac, daca a participat la judecata=> in ipotezele de la alineatul 1,
procurorul poate formula calea de atac fie ca a introdus el, fie ca nu a introdus el, fie ca nu a participat la judecata, pe cand,
in cazul celorlate persoane, poate exercita calea de atac si daca nu a participat (??)
Punerea in executare a unor titluri executorii:
Daca aceste titluri executorii sunt emise in favoarea unor minori, pusi sub interdictie sau disparuti. Daca procurorul a
introdus actiunea in numele minorului si a pierdut si a fost obligat la cheltuieli de judecata=> nu poate cere punerea in
executare a unei astfel de hotarari, pentru ca nu e favorabila minorului.
Ministerul Public nu datoreaza taxa de timbru si nici cautiune. Briciu: faza cu cautiunea nu e prea corecta.
IMPORTANT: Trebuie sa fie asigurat principiul EGALITATII ARMELOR=> procurorul trebuie sa fie egal cu avocatul in sfera
civila. Nu e ca in penal, unde procurorul are o pozitie superioara.
COMPETENTA
Notiunea: nu se refera la judecator, vazut ca atare, ci este vorba de instanta ca organism. Judecatorul e competent nu e
corect; de fapt e vorba de instanta.
Compententa GENERALA: atributiile de judecata ale altor institutii decat instantele judecatoresti.
Competenta JURISDICTIONALA:
1. Materiala: Functionala si Procesuala;
2. Teritoriala: De drept comun; Alternativa; Exclusiva;
Regimul juridic: normele de competenta internationala, generala, materiala, teritoriala exclusiva, sunt norme imperative=>
pot fi invocate si din oficiu de instanta, de procuror, de oricare dintre parti. Termen: la cea internationala si generala : in orice
stare a pricinii; Materiala si teritoriala exclusiv: pot fi invocate numai pana la primul termen la care partile sunt legal citate in
fata primei instante. Celelalte (teritoriale de drept comun si alternativa )sunt dispozitive=> incalcarea lor poate fi invocata
numai de parat prin intampinare / la primul termen la care partile sunt legal citate in fata primei instante.
COMPETENTA GENERALA: E vorba de diferentierea intre instantele judecatoresti si alte organe care au atributii
jurisdictionale. CCR nu e un organ integrat in sistemul judiciar. Instanta de judecata poate analiza ea insasi compatibilitatea
unor norme anterioare Constitutiei cu Constitutia sau cu o Conventie Internationala=> daca se invoca neconstitutionalitatea
dispozitiilor din VCC, nu trimiti la CCR!
Mai avem: Materie electorala; c-a ; OSIM; Consiliul Concurentei, CSM,: toate acestea desfasoara o activitate
jurisdictionala, dar nu fac parte din sistemul judiciar. Intotdeauna exista un acces la instantele judecatoresti, dupa
epuizarea cailor pur-administrative.
COMPETENTA MATERIALA
Functionala: competenta instantelor dupa categoria de judecata pe care o fac: prima instanta; instanta de apel; instanta
de recurs. Poate fi aceeasi instanta (de exemplu CA). In practica se face o eroare: prin competenta materiala functionala se
intelege repartizarea pe sectii. Aceasta din urma e compenta materiala de ordin procesual.

20

2.

1.
2.

1.
2.

3.
4.
5.

6.

Procesuala: criteriile dupa care legea stabileste ca o anumita instanta e competenta sa judece un anumit litigiu, dupa
gradul ei: natura raportului (expropriere, proprietare intelectuala, etc); obiectul si valoarea litigiului (peste 200.000 lei e
competent Tribunalul) cand primele 2 nu sunt suficiente .
COMPETENTA JUDECATORIEI
La examen nu se cere sa stii lista din art.94 ncpc pe de rost (zice Briciu ca ar fi prea usor)) ).
Pentru judecata in prima instanta, Tribunalul este instanta care are plenitudine de competenta=> ori de cate ori, in
legatura cu o pricina, nu se va desemna o competenta speciala a altei instante, in prima instanta ea va reveni tribunalului
(ACESTA ESTE FIRUL DIRECTOR). Vezi lista in cod.
La cererile de imparteala: Vcpc zicea ca judecatoria e competenta sa judece cererile de imparteala + cele privind
succesiunile. Ncpc: daca avem un partaj care NU DECURGE dintr-o succesiune, indiferent de valoarea masei
partajabile (deci si peste 200.000 lei), judecatoria va fi competenta. Daca e vorba de un partaj care DECURGE dintr-o
succesiune: Daca avem, pe langa partaj, si cerere de stabilire a calitatii de mostenitor sau de reducere a liberalitatii
excesive=> tot judecatoria e competenta, intrucat sunt accesorii cererii de partaj (vezi art. 123 ncpc), chiar daca, dupa
valoarea lor, ar fi de competenta tribunalului. Nu vom avea o astfel de situatie daca cererile sunt facute pe cale separata
(anularea unui testament sau a unui certificat de mostenitor). Asadar, si cand decurge dintr-o succesiune si cand nu decurge
dintr-o succesiune, partajul este intotdeauna de competenta judecatoriei, indiferent de valoarea masei partajabile. DECI, TOT
TIMPUL CAND AVEM PARTAJ + ALTE CERERI IN MATERIE SUCCESORALA, COMPETENTA VA FI JUDECATORIA!!! Chiar daca acele
alte cereri ar fi, dupa valoarea lor, de competenta tribunalului, in temeiul art. 123 ncpc, tot judecatoria le va judeca.
In NCPC comentat (sub coordonarea prof. Boroi) se zice: Din coroborarea art. 94 pct.1 lit.i) cu art. 105 ncpc, rezulta
ca sunt supuse criteriului valoric toate cererile provenind dintr-o succesiune, CU EXCEPTIA CELOR DE IMPARTEALA
JUDICIARA, care sunt de competenta in prima instanta a JUDECATORIEI, indiferent de valoarea obiectului cererii.
Caile de atac: impotriva hotararilor date de organe administrative (): legea 18/1991 comisiile alea ; contestatiile
la executare; asigurarea dovezilor pe cale separata;
COMPETENTA MATERIALA A TRIBUNALULUI
Peste 200.000 lei + cele care nu sunt date in competenta altor instante. Functional vorbind, Tribunalul judecata toate
apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de judecatorie. Judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate
de judecatorie, numai daca legea prevede expres (la perimare; cand paratul achieseaza la pretentiile reclamantului; etc
).
Insolventa + concordat preventiv; In legea 64/1991 cu brevetele, la art.25: TMB ;
CURTILE DE APEL
Judeca in prima instanta cererile in materie de c-a: 2 categorii de cauze:
Actiunile indreptate impotriva actelor emise de institutiile centrale: Guvern, Ministere, CSM, U.N.B.R.
Actele administrativ fiscale care implica impozite, taxe > 1000.000 lei. Exista multe derogari de la aceste 2 categorii de
cauze: cetatenia (se ataca la tribunal); despagubiri pe legea 10/2001 (tot la tribunal, desi e o autoritate centrala);
In rest, sunt instante de apel : impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta.
Judeca si ca instanta de recurs: cand legea prevede expres. In toate litigiile de c-a care incep la tribunal, sunt instante de
recurs, intrucat, in c-a, NU exista calea de atac a apelului=> se ataca doar cu recurs la instanta ierarhic superioara, care este
CA. ICCJ va judeca doar alea care incep la CA.
COMPETENTA I.C.C.J.
E instanta cu plenitudine de competenta in materie de recurs=> cand nu exista prevedere contrara, ICCJ e
compenteta pentru judecarea recursurilor. Judeca R.I.L.
Judeca cerereile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept. Aceasta
procedura evita o viitoare casare si contribuie la o uniformizare a practicii.
Judeca stramutari; contestatie in anulare impotriva unei hotarari pronuntate de ICCJ; recuzare unor judecatori de la
ICCJ.
Determinarea competentei dupa valoarea obiectului cererii
Cum se determina valoarea unei cereri?
Cand avem in discutie executarea unui ctr. se va tine seama de valoarea obiecultui acestuia.
La anularea, rezolutiune sau reziliere, chiar daca nu se solicita repunerea in situatia anterioara, cererea e evaluabila in bani,
iar valoarea e valoarea obiectului acelui contract.
La prestatiile succesive: renta viagera; inchiriere pe perioada nedeterminara de exemplu. Valoarea se socoteste dupa
valoarea prestatiei anuale!
Actiunile privind drepturile de proprietate/alte drepturi reale: valoarea impozabila (REGULA); daca bunul nu are valoare
impozabila (imobile apartinand statului de exemplu), valoarea se determina dupa aprecierea reclamantului pe baza grilelor
notariale care stabilesc valoarea estimativa sau alte inscrisuri.
Valoarea obiectului cererii o stabileste relamantul;
Valoarea poate fi contestata de catre instanta sau parat. Daca se contesta, se va da un singur termen pentru lamurirea
valorii si ea va putea fi clarificata exclusiv pe baza de inscrisuri=> NU SE ADMITE PROBA CU EXPERTIZA!!. La sumele de
bani, nu se poate contesta valoarea
Momentul este cel al sesizarii instantei=> daca, dupa sesizari, intervin modificari in valoarea obiectului, compenteta
ramane castigata.
Daca sunt mai multe capete de cerere care antreneaza competente diferite: mergem pe principiul accesorium sequitur
principale.
Capete diferite care atrag compente materiale diferite si nu exista un raport principal-accesoriu: pricina se va disjunge;
daca totusi exista o stransa legatura ori sunt intemeiate pe aceeasi cauza, nu se vor putea disjunge, ci compenta va fi a
instantei mai inalte in grad.
La coparticipare procesuala: trebuie sa vedem daca un reclamant cheama mai multi parati in judecata in baza unor
raporturi juridice distincte, nu se cumuleaza valoarea cererilor. Daca e o obligatie comuna, se vor cumula.
La competenta teritoriala alternativa: reclamantul este cel care are dreptul de a alege instanta.

21

1.

2.

3.

Competenta teritoriala de drept comun

E reglementata prin norme de ordine privata=> partile pot deroga, iar incalcarea lor poate fi invocata numai prin
intampinare si numai de catre parat. Ar putea capata accente de ordine publica: daca e o competenta teritoriala de drept
comun in favoarea domiciului paratului si nu e permisa derogarea (exp.: litigiile cu caracter nepatrimonial). Regula: o.d.c.o.
legea nu preve altfel, competenta teritoriala este cea de la domiciliul sau sediul paratului.
Ratiunea acestei reguli: se bazeaza pe prezumtia de nevinovatie, fiind o prelungire a acesteia (la actiunile
personale)=> costurile suplimentare de transport sau altele, trebuie facute de reclamant. La actiunile reale, ratiunea e ca
aparentele sunt conforme cu realitate. La actiunile reale imobiliare, locul unde-I situat imobilul.
Domiciulul: in dreptu procesual s-a considerat ca nu exista identitate intre notiunea de domiciliu din perspectiva
administrativa (din actul de identitate) si cea din perspectiva dr.proc.civil. Ceea ce intereseaza in procedura civila este
domiciul real, nu locul care rezulta neaparat din actele de stare civila. Potrivit NCC: resedinta va fi considerata domiciliu,
cand domiciliu nu este cunoscut. In lipsa de resedinta, p.f. e considerata ca domiciliaza la ultimul domiciliu sau la locul unde
aceasta persoana se gaseste, daca nici ultimul domiciliu cunoscut din act nu e cunoscut.
Art. 91 NCC: dovada domiciliului si a resedintei se face cu mentiunile din actul de identitate. Cand aceste mentiuni
nu corespund realitatii=> o inopozabilitate a schimbarii domiciliului atunci cand schimbarea nu e evidentiata in C.I.=> in
continuarea principiul e cel a domiciliului de fapt, dar tertilor nu le este opozabila situatia de fapt=> vor putea
formula legal actiuni, bazandu-se pe mentiunile din C.I. Daca tertul cunoaste totusi situatia de fapt, care nu concorda
cu mentiunile din C.I., el se va putea prevala de acest lucru, formuland actiunea la instanta corespunzatoare domiciliului de
fapt. Daca s-ar dovedi ca reclamantul cunostea situatia de fapt care nu concorda cu cea din C.I., paratul ar putea invoca
necompetenta instantei, daca reclamentul a facut abstractie cu privire la ceea ce cunostea el despre situatia de fapt.
Sediul (aceeasi regula ca la p.f.): art. 229 alin.1 si 2 NCC!
Exceptii:
Cand paratul nu are domiciliul/sediul cunoscut art. 108 ncpc: actiunea se introduce la resedinta sau reprezentanta
acestuia; daca nu sunt cunoscute acestea, actiunea se introduce la instanta de la domiciliul reclamantului;
Art. 109 ncpc: Cazul persoanei juridice de drept privat care are dezmembraminte (sucursale, agentii, puncte de lucru) : la
instanta sediului ei, cat si la instanta unde-si are sediul un dezmembramant al acesteia, numai pentru obligatiile ce
urmeaza a fi executate in locul unde-si are sediul respectivul dezmembramant sau in privinta actelor/faptelor
incheiate/savarsite de reprezentantul dezmembramantului respectiv. E o derogare partiala. Cand inchei un contract
cu sucursala unei banci=> este competenta instanta de la sediul centralei, dar devine competenta si instanta de la sediul
sucursalei. Aceste 3 ipoteze sunt alternative.
In cazul entitatilor fara personalitate juridica (societati simple de exemplu): cererea se poate introduce la instanta
domiciliului acelui membru caruia i s-a incredintat conducerea sau administrarea de catre membrii societatii, iar, daca nu
exista o astfel de persoana, se poate introduce la instanta domiciliului oricaruia dintre membrii societatii.
Competenta teritoriala ALTERNATIVA
Regula: ne aflam inca pe taramul competentei de DREPT PRIVAT, nu de oridine publica. Atunci cand legea da posibilitatea
formularii cererii la mai multe instante, reclamantul este cel care face alegerea (art.166 ncpc). Reclamantul nu trebuie sa
justifice de ce a ales acea instanta.
Art.111 ncpc : cereri indreptate impotriva persoanelor juridice de drept public. Instanta de la sediul paratului sau cea de la
domiciliul sau sediul reclamantului. E un favor facut de stat reclamantului. Regula concorda si cu dispozitiile din materia c-a,
dar nu toate litigiile cu statul sunt de contencios administrativ=> ncpc continua sa-si produca efectele, chiar daca in legea c-a
gasim texte care reglementeaza competentele! Litigiile cu statul pot fi si civile, nu numai de c-a=> ncpc se aplica in
continuare. Legea 554 prevede acelasi lucru ca ncpc.
Pluralitatea de parati: reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului/sediului oricaruia dintre acestia: art. 112
ncpc. E coparticipare procesuala pasiva, iar reclamantul poate introduce actiunea la domiciliul oricaruia. Daca unii parati sunt
obligati principal, iar altii accesoriu=> regula se aplica numai pentru cei obligati principal.
Daca reclamantul introduce in cauza anumiti parati care nu au legatura cu raportul dedus judecatii, NUMAI
PENTRU A ATRAGE O ANUMITA COMPETENTA, oricare dintre parati poate invoca necompetenta PANA LA PRIMUL
TERMEN DE JUDECATA la care partile sunt legal citate in fata primei instante (abuz de drept procesual). Ca sa
vedem daca 112 e aplicabil, trebuie sa ne raportam la regulile de la coparticipare procesuala=> nu in orice mod pot sta mai
multe parti in judecata, ci numai atunci cand exista o legatura de cauza/de obiect. Nu orice admitere a unei exceptii a lipsei
de calitate procesuala a unuia dintre parati atrage declinarea de competenta, ci numai atunci cand ESTE EVIDENT ca paratul
a fost chemat total fara nicio treaba!!
Regula in general e ca necompetenta primeaza in fata exceptiei lipsei de calitate procesuala, dar aici e invers: intai se
rezolva problema de calitate si apoi problema de competenta.
Art. 113 ncpc (9 subcazuri de competenta alternativa): In afara de competenta de drept comun (domiciliul sau sediul
paratului) sau alte competente alternative (cum ar fi 112, 111), mai sunt competente si urmatoarele instante:
Instanta domiciliului reclamantului in cereri privitoare la filiatie: de obicei reclamantul este un minor, dar nu in toate
cazurile reclamantul e minor. Mama, procurorul pot formula actiunea. Reclamantul poate alege si instanta domiciliului
paratului=> acestea 9 sunt alternative!
Instanta in a carei circumscriptie domiciliaza creditorul reclamant la actiunile privind obligatia de intretinere, inclusiv
alocatii de stat pentru copii: de principiu, reclamantul e o persoana aflata in nevoie (nu intotdeauna minor). Putem avea si
obligatia de intretinere intre fostii soti (389 NCC); Textul nu e aplicabil cand debitorul obligatiei de intretinere ar solicita, de
exemplu, reducerea obligatiei de intretinere, intrucat i s-au micsorat veniturile. Textul vorbeste doar de cereri facute de
creditorul reclamant.
Actiunile privind executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract: pe langa instanta de drept comun, e
competenta si instanta locului prevazut in contract pentru executarea, chiar si partiala, a obligatiilor. Nu e vorba de
locul de executare a obligatiei astfel cum e stabilit prin lege, ci e vorba de locul de executare determinat prin vointa partilor.
Cand partile nu a zis nimic, ne uitam in ncc (art.1494) unde trebuie executat contractul, dar asta nu ne ajuta la determinarea
competentei. Deci: doar cand partile au prevazut un loc de executare a contractului.
Cererile care izvorasc dintr-un contract de locatiune: pe langa competenta de drept comun, e competenta si instanta
locului situarii imobilului.

22

1.
2.
3.

1.
2.

3.

Actiunile de prestatie/justificare/rectificare tabulara: si locul situarii imobilului. Exista o componenta semnificativa legata
de probatoriu care poate fi facut mai usor la instanta locului situarii imobilului.
In materia ctr. de transort: si instanta de la locul de plecare sau locul de sosire;
Cambie, cec, bilet la ordin: si instanta locului de plata.
Art. 113 pct. : si instanta domiciliului consumatorului!!! Se introduce o competenta in favoarea consumatorului.
Ramane competenta instanta domiciliului/sediului profesionistul, dar e competenta si instanta domiciliului consumatorului.
In materie delictula: locul unde-si are domiciliul paratul, dar si locul savarsirii faptei sau locul unde s-a produs
prejudiciul. Textul difera de vcpc, unde era numai locul savarsirii faptei. Daca un articol de presa e fapta ilicita, practiv fapta
se produce peste tot, daca e o presa nationala))=> teoretic te poti adresa oricarei instante din tara. La fel cu un post de
televiziune care savarseste o fapta ilicita.
Competenta alternativa in materia ocrotirii p.f.
Art. 114 ncpc: alin.2: pe langa instanta de la domiciliul persoanei ocrotita, devine competenta si instanta de la locul
situarii imobilului. Art. 107 NCC: ne spune ce inseamna instanta de tutela. Art. 146 NCC: incuviintarea actelor minorului care a
implinit 14 ani=> actele sunt supuse anularii daca nu au fost autorizate. Aceasta prevedere de la art 146 nu se aplica pentru
anularea actelor neautorizate, ci, pentru anularea acestor acte, se aplica regula generala. Art. 146 se refera la partea
necontencioasa a ocrotirii minorului, adica la incuviintarea actelor minorului.
In materie de asigurari:
Domiciliul asiguratului:
Locul unde se afla bunul asigurat:
Locul unde se produce obiecul aigurat:
Numai dupa ce dreptul la dezdaunare a aparut, se alege competenta.
Competenta teritoriala EXCLUSIVA
Aceasta este singura reglementata prin norme de ORDINE PUBLICA! Avem aceste norme cand se prevede expres ca o
anumita competenta este exclusiva actiunea se introduce numai la instanta. Natura exclusiva a instantei trebuie sa rezulte
din lege ( sau cel putin din ratiunea legii: daca ne referim la faliment=> competenta judecatorului sindic (care e la
tribunal)=> numai tribunalul e competent).
Art. 117 ncpc: cererile reale imobiliare: numai la instanta unde este situat imobilul. Daca imobilul se afla in circumscriptia
mai multor instante=> cererea e de competenta instantei domiciliului paratului. Daca paratul nu-si are domiciliul in una dintre
circumscriptiile pe care se intinde imobilul, ..
Actiunile reale imobiliare: Actiunile in revendicare, confesorii, negatorii, granituirile, actiunile posesorii, partajele
imobiliare atunci cand nu decurg dintr-o succesiune si sub rezerva de a nu fi un capat accesoriu la un capat principal de
cerere. Daca s-a terminat divortul si partajul se face pe urma=> se aplica 117 daca e vorba de vreun imobil.
Cererile in materie de mostenire: 118. Avem 3 categorii de cereri:
Privind validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare : anularea unui testament;
Privitoare la mosteniri si la sarcinile acestuia + reductiunea liberalitatilor excesive; cereri privind cheltuielile pe care unul
dintre mostenitori le-ar fi facut cu ocazia decesului autorului comun; cererea de iesire din indiviziune; in constatarea stabilirii
cotei ideale; anularea unui certificat de mostenitor; petitia de ereditate;
Cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau a executorilor testamentari:
cererea de predare a unui legat; cererea privind plata unor sume decurgand din contracte pe care un tert le-a incheiat cu
autorul; plati facute dupa decesul autorului, dar in legatura cu decesul autorului.
NU INTRA cererile prin care un tert ar revendica din mana mostenitorilor un bun pe care acestia l-au gasit in posesia
autorului lor (au gasit un bun in casa sau au gasit o casa in posesia defunctului), intrucat art.118 vorbeste de cererile
creditrorilor defunctului, neintrand si ACTIUNILE REALE ale tertilor, acestea merg pe aer.117.
NU INTRA nici pretentiile mostenitorilor contra tertilor primite pe cale de succesiune.
Comptetenta este cea de la ultimul domiciliu a defunctului!
Daca sunt mai multe mosteniri deschise succesiv, competenta e a instantei ultimului domiciliu a oricaruia dintre defunctii
succesivi (noutate; in vcpc nu exista o prevedere).
IMPORTANT: In caz de concurs intre art.117 si 118 , adica o cerere in materie de mostenire care priveste si un
imobil: se aplica art.118 (cererile in materie de mostenire)!
Cererile in materie de societate: instanta in circumscriptia careia isi are sediul principal societatea; aceasta
competenta dainuie pana la lichidarea/radierea societatii; domeniul de aplicare: pricini care vizeaza legalitatea
adunarilor generale ale societatii, raporturile dintre asociati privind cotele lor societare, actiunile societatii
contra asociatilor sau invers;
NU ESTE VORBA de actiunile tertilor contra societatii sau invers.!!!
Cererrile in materie de insolventa sau concordat preventiv: exclusiv instanta de la sediul debitorului este comptenta.
Actiunile indreptate impotriva unui consumator: instanta competenta exclusiv e cea de la domiciliul consumatorului (art.121
ncpc) Nu e necesar ca actiunea sa fie intemeiata pe dispozitii decurgand din legea privind protectia consumatorilor; de
principiu nu e asa pentru ca e vorba de o actiune a profesionistului contrac consumatorului; poate fi o cerere de executare a
unui contract.
Desi norma e de competenta teritoriala exclusiva, in anumite cazuri se poate deroga de la ea: dupa nasterea
litigiului, consumatorul ar putea accepta o alta competenta decat cea prevazuta in folosul lui. Acest lucru=> din teza finala a
art.121, care zice ca art.126 alin.2 ramane aplicabil. Dupa ce s-a nascut dreptul la despagubire, consumatorul fie invoca
exceptia de necompetenta, fie instanta o va invoca DIN OFICIU (fiind de ordine publica), dar, daca instanta invoca din oficiu,
consumatorul poate afirma ca nu este de acord. Uneori consumatorul s-ar putea sa fie interesat sa se judece acolo unde il
cheama in judecata profesionistul. Instanta poate invoca din oficiu, ciar daca consumatorul are dreptul de optiune.
Starea si capacitatea persoanelor: nu e scris nicaeri, dar=> din art. 126 coroborat cu art.129 alin.2 pct.3: partile nu pot
dispune pentru ca partile nu sunt supuse dispozitiei partilor=> nu se incadreaza in categoria de competenta de la care partile
pot deroga=> ca e o norma de competenta teritoriala exclusiva.
Divort: art.914 ncpc:
Reguli speciale privind competenta

23

1.

1.
2.
3.
4.

A.

B.

a.
b.
c.
d.

A.

Art. 123 ncpc. Clasificarea cererilor e in art.30 ncpc. Caracterul accesoriu, incidentalnu inlatura normele de competenta
generala si internationala, aici neoperand prorogarea competentei. Ne aflam intr-un caz de prorogare legala de
competenta (extinderea competentei unei instante pe care, in mod normal, nu le-ar avea in competenta ei).
Daca avem de a face cu o cerere incidentala care ar atrage competenta unei instantei straine, nu opereaza
prorogarea.
La cererile aditionale, cand se modifica valoarea obiectului litigiului in cursul procesului, competenta ramane castigata in
favoarea instantei investite. Daca se inlocuieste obiectul, iar nu se majoreaza, tot cerere aditionala este. Art. 99 ncpc trebuie
avut si el in vedere. Daca faci revendicare si, la primul termeni, modifici cererea si ceri o suma de bani.
Cererile accesorii au un astfel de regim cat timp sunt formulate in cursul unnui proces inceput. Daca procesul s-a
terminat si se formuleaza o cerere care ar fi putut fi accesorie, nu mai e aplicabila regula (cererea de partaj introdusa dupa
desfiintarea casatoriei prin hotarare definitiva).
In materia apararilor si incidentelor procesuale, art.124: instanta care judeca procesul se va pronunta si asupra
apararilor, exceptiilor invocate, mai putin cu privire la chestiunile prejudiciale care sunt de competenta altei instantei.
Daca se invoca o exceptie, ea va fi solutionata de instanta care judeca fondul. Daca se invoca exceptia nulitatii unui act
care, de pilda, are o valoare ce depaseste pragul de 200.000 lei in cursul unui proces inceut la judecatorie, ea va reveni
instantei in fata careia a fost invocata, iar nu tribunalului. Exceptia e solutionata prin considerente, iar nu prin dispozitiv.
Daca se invoca exceptia de nelegalitate a unui act administrativ: chiar instanta care judeca litigiul va solutiona problema,
iar nu instanta de c-a.
Chestiunile prejudiciale: sunt tot incidente dpdv al naturii juridice, precum exceptiile sau apararile, mai apropiate de
aparari, DAR, in privinta lor, este stabilita exclusiv o anumita instanta dinr atiuni ce decurg fie dintr-o ordine juridica diferita,
fie dintr-o ramura juridica diferita. Exemple de chestiune prejudiciala:
penalul tine in loc civilul; daca intr-un proces civil se ridica problema ca un act depus ar fi fals, atunci procesul civil se
suspenda si se duce intreaga cauza in penal.
exceptia de neconstitutionaliate (e o aparare pana la urma). Legea 47/1992 zice ca NUMAI CCR se pronunta asupra
exceptiilor de neconstitutionalitate.
trimiterea la CJUE pentru pronuntarea unei hotarari prin care sa se stabileasca compatibilitatea unei norme interne cu o
norma a DUE (tot o chestiune prejudiciala).
in materia sesizarii ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept art.519
si urm. ncpc.
COMPETENTA FACULTATIVA
Vizeaza 2 situatii:
Cand un judecator are calitatea de reclamant, iar cererea este de competenta instantei unde el isi desfasoara
activitatea=> va sesiza o instanta de acelasi grad aflata in circumscriptia oricarei CA invecinate, nu din curtea de apel
unde el functioneaza.
Cand judecatorul este parat=> reclamantul poate sesiza oricare dintre instantele egale in grad cu aceasta, aflata intr-o
circumscriptie a unei CA invecinate.
Normele de competenta facultativa sunt de ordine privata!=> Daca judecatorul sesizeaza instanta unde
functioneaza el si paratul nu zice nimic, neregularitatea se acopera.
Alegerea de competenta: normele de competenta teritoriala, cu exceptia celor exclusive, sunt dispozitive. Partile pot
deroga daca:
Au capacitate de exercitiu deplina. Alegerea de competenta ar putea fi facuta si de reprezentantii legali ai acestor
persoane, dar numai cand e in folosul minorilor sau celor pusi sub interdictie;
Alegerea de competenta trebuie sa fie facuta in mod expres. Daca R formuleaza cererea la o instanta necompetenta, iar
paratul nu zice nimic, nu inseamna ca asa au convenit ei, dar paratul e decazut din dreptul de a invoca exceptia.
Trebuie sa se indice instanta aleasa.
Nu trebuie interzisa de lege=> sa nu intre in domeniul normelor de competenta materiala sau a celor de competenta
teritoriala exclusiva.
Art. 126 alin.2: Nu ar putea, intr-un contract bussines to consumer, sa se treaca o clauza a competentei in favoarea
profesionistului, intrucat clauza ar fi nescrisa (abuziva). Deci, numai dupa ce se naste dreptul la despagubire, se poate
face aceasta alegere.
Clauzele neuzuale din ncc: art 1203 NCC le defineste si, printre ele, se refera si cele prin care se deroga de la competenta
instantelor judecatoresti=> norma de alegere a competentei, daca e inclusa intr-o clauza de tip standard=> e considerata de
ncc neuzuala=> trebuie acceptata in mod expres de cealalta parte. Trebuie deci sa fie o clauza standard (1202 ncc).
Daca partea cealalta e un consumator, nu ma intereseaza, pentru ca oricum clauza e nescris. Textul devine interesant cand
ambele parti sunt profesionisti (unul dintre ei foloseste o clauza standard cu privire la alegerea competentei, air celalalt e tot
profesionist si acesta din urma semneaza contractul dar nu accepta in mod expres. Avem asadar un profesionist mai
profesionist decat celalaltExp: societatea de leasing e un profesionist care contracteza cu alti profesionisti de multe ori;
un distribuitor mic pe langa marele producator (Mercedes vs. un dealer al sau) ).
Sunt opinii diferite: unii zic ca prin clauzele standard se inteleg numai clauzele externe actului, asadar cele la care contractul
face trimitere; altii zic ca e vorba chiar de clauzele interne contractului, nu de cele la care contractul face trimitere.
INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPETENTA
Exceptia de necompetenta: mijlocul procesual de invocare a necompetentei instantei in fata careia se afla un proces.
DACA PROCESUL S-A FINALIZAT PRIN PRONUNTAREA UNEI HOTARARI, NU MAI INVOCI EXCEPTIA DE NECOMPETENTA IN CALEA
DE ATAC, CI formulzi calea de atac pentru ca nu s-a observat si nu s-a invocat de catre instanta acea exceptie (daca e de
ordine publica).
Competenta generala si cea internationala si cea materiala si cea teritoriala exclusiva sunt de ordine publica. Chiar in
interiorul normelor de ordine publica exista o dihotomie, dupa cum ne referim la competenta generala si internationala,
p.d.o.p. ,si materiala si teritoriala exclusiva care pot fi invocatate numai pana la primul termen de judecata. Legiuitorul a dorit
sa comprime timpul procesului. Chiar daca sunt de ordine publica, ele se invoca intr-o faza incipienta.

24

1.
2.
3.
4.

i.
ii.

iii.

iv.

Dar,art.131 ncpc prevede obligatia instantei de a-si verifica din oficiu competenta (generala, internationala, materiala si
teritoriala exlusiva). Rezultatul acestei verificari e trecut intr-o incheiere care are caracter interlocutoriu. Daca partile sunt
legal citate, prima chestiune e verificarea instantei daca e competenta.
Regimul de invocare a exceptiei de necompetenta
Materiala: poate fi invocata de parti si judecator din oficiu, dar NUMAI PANA LA PRIMUL TERMEN DE JUDECATA LA CARE
PARTILE SUNT LEGAL CITATE.
Teritoriala de drept comun si alternativa: NUMAI PARATUL ar putea formula cererea, numai prin intampinare, iar, daca
aceasta nu e obligatorie, pana la primul termen.
Cu exceptia competentei generale si internationale: legitorul a dorit ca problema competentei sa fie transata la primul
termen.
Daca la primul termen nu se poate transa problema stabilirii competentei, deoarece trebuie administrate
probe sau partile trebuie sa dea lamuriri, INSTANTA VA ACORDA CEL MULT UN TERMEN IN VEDEREA
ADMINISTRARII UNOR PROBE. Exp: cand vorbim de competenta dupa valoare: instanta da un singur termen. Asadar,
pentru stabilirea competentei NU E ACCEPTABILA PROBA CU EXPERTIZA, MARTORI, CERCETAREA LA FATA LOCULUI,
pentru ca nu se poate da decat un singur termen.
SOLUTIONAREA EXCEPTIEI:
Regula: exceptia de necompetenta se discuta cu prioritate=> nu se pun in discutie celelalte exceptii sau fondul. Dar, daca
se recuza un judecator sau e abtinut, va avea prioritate judecarea cererii de abtinere. Daca e recuzare, intrucat nu se
suspenda judecata, aceasta poate continua.
Daca instanta e competenta=> exceptia se respinge printr-o incheiere interlocutorie=> instanta nu mai poate revenit
asupra ei. Incheierea se ataca numai odata cu fondul.
Daca instanta nu e competenta=> se admite exceptia=> se declina competenta printr-o hotarare care nu-I supusa
niciunei cai de atac.
Daca e competent un organ FARA activitate jurisdictionala, se admite exceptia si va respinge cererea ca inadmisibila
(instanta nu-si poate declina competenta unui asemenea organ).
Daca nu-s instantele romane competente, se respinge cererea printr-o hotarare care poate fi atacata cu recurs, nu la
ICCJ, ci la instanta ierarhic superioara. Nu se realizeaza declinarea catre o instanta straina.
Opinie: in ce priveste competenta in domeniul comuniatar, ar fi declinarea, dar e o traduceere nefericita a Regulamentului 44.
Particularitatile hotararii de declinare a competentei:
Dezinvesteste instanta care s-a pronuntat asupra exceptiei;
Investeste instanta care e declarata competenta si la care se trimite dosarul. Aceasta hotarare de declinare a
competentei stabileste SI CINE E COMPETENT!! si dispune trimiterea dosarului la acea instanta=> acea instnta nu
e investita de parte, ci de catre o alta instanta.
Are ALJ numai pentru instanta care a pronuntat-o, dar nu si pentru instanta pe care ea o declara compettenta, aceasta din
urma va putea ea insasi sa-si decline competenta fie catrre prima instanta (conflict negativ de competenta) fie catre o alta
instanta.
Actele indeplinite de instanta necompetenta e lovita de nulitate, dar probele administrate vor putea fi pastrate, ele
ramanand castigate jduecatii, dar, pentru motive temeinice, instanta competenta le va putea readministra (reface). Toate
celelalte acte sunt nule. Nulitatatea decurgand din necompetenta NU ESTE CONDITIONATA DE VATAMARE!!!! Intrucat
declinarea de competenta se da la primul termen=> vor fi cat mai putin acte lovite de nulitate.
Conflictele de competenta

Sediul materiei: art 133-135 NCPC

Exista 2 categorii de conflict de competenta:
pozitiv-cand 2 sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece acelasi proces
-se poate ajunge la aceasta in cazul in care partea introduce cererea la 2 instante diferite, iar una dintre ele respinge exceptia
de necompetenta invocata in ceea ce o priveste. Amandoua isi declara propria competenta-prima prin incheierea prin care isi
constata competenta potrivit art 131 CPC, iar a doua respinge exceptia de competenta si devin, astfel, amandoua
competente
-avem competenta alternativa si reclamantul formuleaza cererea la cel putin 2 din instantele compente-in mod normal se
invoca litispendenta, dar daca instanta o respinge, inseamna ca se creeaza un conflict pozitiv de competenta
negativ-cel mai adesea intalnit in practica
Conflictul negativ este intalnit atunci cand 2 sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta de a judeca acelasi
proces sau in cazul unor declinari succesive, cand ultima instanta isi declina competenta in favoarea uneia dintre cele
anterioare.
instante A declina la instanta B, iar instanta B la instanta A;
Instanta A declina la B, B la C, iar C la A;
*: Nu este conflict de competenta in cazul in care ultima instanta isi declara necompetenta si isi declina competenta in
favoarte unei terte instante; este doar o declinare in lant.
Conditii:
este necesar sa fie 2 cauze;
este necesar ca instantele sa isi decline reciproc competenta una alteia;
sa nu fie ambele competente - una trebuie sa fie necompetenta 1;

1 Zidaru, in NCPC comentat (coordonat de prof. Ciobanu + Marian Nicolae), vol.1, p. 415 pct.7 Desi in doctrina se retine
adesea conditia ca cel putin una dintre instante sa fie competenta, in realitate, aceasta chestiune nu conditioneaza
pronuntarea regulatorului de competenta, ci efectele lui=> Daca este desemnata ca fiind competenta o instanta terta,
careia dosarul ii este trimis pe cale administrativa, aceasta din urma trebuie la randul ei sa-si verifice competenta,
stabilirea competentei in favoarea sa nefiind obligatorie, asa cum se intampla atunci cand una dintre instantele in conflict
este competenta si dosarul i se trimite ei, de catre instanta care solutioneaza conflictul de competenta.

25

Conflictul de competenta poate sa apara si in cazul in care declinarea reciproca ar avea loc intre organe ale instantelor
judecatoresti si organe din afara instantelor judecatoresti, DAR organe cu activitate jurisdictionala.
De exemplu, o instanta de arbitraj, daca este institutionalizat , isi declina competenta in favoarea unei instante sau poate sa
apara intre o instanta judecatoaresca si CNSC(Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor)
Nu exista conflict de competenta intre o instanta si un organ fara activitate jurisdictionala, daca este competent un organ fara
activitate jurisdictionala, instanta va respinge cererea ca inadmisibila.
Exista conflict de competenta si in cazul in care exista o disputa intre sectii si complete specializate ale aceleiasi instante. Aici
numai se aplica regulile de la conflictul de competenta, dar nu este conflict.
Nu exista competente pe sectii sau complete decat atunci cand legea prevede in mod expres:
la ICCJ unde fiecare sectie are competenta in materia sa
in cazul legii insolventei-cauzele revin judecatorului sindic care functioneaza la sectia specializata
cand se prevede ca anumite cauze revin sectiei de contencios adminsitrativ.
Art 136- Dispozitii speciale
(1) Dispozitiile prezentei sectiuni privitoare la exceptia de necompetenta si la conflictul de competenta se aplica prin
asemanare si in cazul sectiilor specializate ale aceleiasi instante judecatoresti.
(2) Conflictul se va solutiona de sectia instantei stabilite potrivit art. 135 corespunzatoare sectiei inaintea careia s-a ivit
conflictul.
(3) Conflictul dintre doua sectii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie se solutioneaza de Completul de 5 judecatori.
(4) Dispozitiile alin. (1)-(3) se aplica in mod corespunzator si in cazul completelor specializate.
Cand intre complete si sectii apar probleme de competenta, se aplica prin asemenare regulile de la conflictul de competenta.
In practica s-au ivit situatii in care o sectie trimitea la alta, iar aceasta trimitea la prima in cazul aceleiasi instante si se finaliza
cand o sectie primea cauza.
Nu exista hotarari de declinare intre sectii, trebuie date incheieri si conflictul va fi solutionat de instanta superioara. La fel si la
completele specializate.
Constitutia spune ca competenta instantelor se stabileste prin lege, iar sectiile prin hotarare CSM, iar completele prin hotarare
a instantei.
In cazul in care apare un conflict pozitiv sau negativ intervine suspendarea de drept a procesului si instanta sesizeaza din
oficiu regulatorul de competenta. Nu partile sunt cele care trebuie sa sesizeze regulatorul de competenta, ci chiar instanta in
fata careia se iveste conflictul.
La conflictul negativ-cea care si-a declinat ultima competenta in favoarea uneia anterioare (cand B declina dosarul la A).
La conflictul pozitiv-instanta care se declara cea din urma competenta-daca A constata ca este competenta, iar B respinge
exceptia de necompetenta, acea incheiere marcheaza ivirea conflictului de competenta
Regulatorul de competenta este instanta imediat superioara si comuna instantelor aflate in conflict. Pot fi Tribunale, Curti de
Apel sau ICCJ.
Ex: daca exista conflict intre Judecatoria sectorului 1 si Judecatoria sectorului 5 , regulatorul de competenta este Tribunalul
Bucuresti
Daca este un conflict intre sectii , va fi competenta sectia corespunzatoare celei in fata careia s-a ivit conflictul de la instanta
superioara.
Daca exista conflict intre o instanta si un organ jurisdictional, instanta competenta este instanta superioara celei intrata in
conflict.
In cazul in care apare un conflict intre sectiile ICCJ, regulatorul va fi completul de 5 al ICCJ.
Nu exista conflict de competenta cu ICCJ, daca ea isi declina competenta, declinatorul valoreaza si regulator. In cele din urma,
ea ar fi trebuit sa fie regulator in acest caz.
Procedura de solutionare-in Camera de Consiliu, fara citare, fara publicitate, se pronunta o hotarare definitiva. Nu este cu
participarea partilor. Prevederea privind Camera de Consiliu nu este afectata de legea 2/2013 care a prevazut ca NCPC intra in
vigoare, cu exceptia prevederile cu privire la Camera la Consiliu- numai cele din dreptul comun seamana, nu si in ce priveste
incidentele procedurale si procedurile speciale.
Daca instanta admite cererea de regulator de competenta, va indica care instanta din cele aflate in conflict este competenta
si va trimite dosarul. Instanta care a fost desemnata ca si competenta nu mai poate sa isi decline competenta, astfel ca acea
hotarare are autoritate de lucru judecat.
Exista si cazuri in care instanta care este regulator de competenta stabileste ca nu este conflict de competenta-se va
respinge cererea de conflict de competenta si trimite dosarul la instanta C (A trimite la B, B la C-este o declinare in lant).

1.
2.
3.
4.

Litispendenta
(art 138 NCPC)
Litispendenta este situatia in care exista 2 procese diferite intre aceleasi persoane, avand acelasi obiect si cu aceeasi cauza.
Este nevoie sa fie
2 procese;
sa nu avem o cauza declinata sau acelasi proces in etape diferite;
este necesara tripla identitate-proces, parte, obiect ;
este necesar ca ambele instante sa fie competente (competenta alternativa sau situatia in care una dintre ele nu este
competenta, dar nu se invoca necompetenta la primul termen sau prin intampinare), altfel se invoca necompetenta instantei
respective, nu litispendenta;
Litispendenta este, in realitate, o antecamera a autoritatii de lucru judecat, ea impiedica incalcarea autoritatii de lucru
judecat, de aceea pentru a verifica litispendenta, trebuie verificata existenta elementelor care ar duce la autoritatea de lucru
judecat.
Trebuie sa ne aflam pe taramul autoritatii de lucru judecat, care este in germene.
Cererile, de obicei, nu sunt identice, de cele mai multe ori exista mici modificari la obiect sau cate o parte in plus sau in
minus. In acest caz, este litispendenta partiala.

26

Fie se unesc cererile, fie se disjung si se judeca separat.

Sunt cereri in care obiectul unui proces este implicit si in celalalt. Sunt si cazuri in care intr-un caz se cere executarea
contactului si se invoca pe cale de aparare nulitatea, iar in alt proces paratul solicita nulitatea contractului. Este litispendenta
si in acest caz.
Nu este necesar ca partile sa aiba aceeasi calitate in proces.
Trebuie vazuta sursa, ce se incearca prin litispendenta-se incearca evitarea autoritatii de lucru judecat.
Avem autoritate nu numai pe dispozitiv, ci si pe considerentele semnificative.
Daca nulitatea in primul proces este ceruta pentru anumite motive, iar in cel de-al doilea pentru alte motive-de ex in primul
nulitate pentru vicii de forma, in al doilea vicii de consimtamant.
Este diferenta intre cauza actiunii si cauza cererii , la listispendenta, la fel ca la ALJ, trebuie sa fie vorba despre cauza cererii.
Exceptia poate fi invocata de instanta din oficiu sau de catre parti=> este o exceptie de ordine publica. Ea nu poate fi
invocata decat in fata instantelor de fond, deci nu oricand. Instanta de fond-prima instanta si instanta de apel.
Ar putea sa se uneasca o pricina ce se afla in prima instanta cu o pricina care se afla in apel pentru ca de fapt este aceeasi
pricina, se unesc doar formal. Se trece deci, peste competenta materiala functionala.
Instanta in fata careia se invoca difera dupa cum sunt de acelasi grad sau de grad diferit. In fata aceluiasi grad-ultima
instanta sesizata. Daca instantele sunt de grad diferit-instanta cu grad inferior, chiar daca ar fi prima instanta sesizata.
Trebuie sa ne gandim la solutia pe care instanta o va da. Daca va admite exceptia, instanta va trimite dosarul primei instante
investite sau instantei superioare in grad. Practic, se invoca in fata instantei care, daca ar admite, ar trimite dosarul.
Solutia se da printr-o incheiere care poate fi atacata numai odata cu fondul.
Exceptia se invoca numai in fata instantelor de fond. In VCPC se aplica autoritatea de lucru judecat daca exceptia era
invocata in apel-autoritatea se dobandea de catre hotararile definitive.
Nu se poate invoca litipendenta daca unul din dosare este in recurs, pentru ca, recursul presupune numai analizarea unor
probleme de legalitate.
Solutia va fi suspendarea cauzei pe fond pana la judecarea recursului.

i.

ii.

1.

CONEXITATEA (art. 139 ncpc)

Este o masura care se discuta atunci cand se vorbeste despre litispendenta, dar e diferita de aceasta, intrucat la conexitate
avem tot 2 procese, dar nu mai exista identitate de parti, obiect si cauza , ci, cele 2 procese, sunt intre aceleasi parti sau intre
partile respective si alte parti, IAR obiectul si cauza nu mai sunt identice, dar trebuie sa aiba o stransa legatura.
2 procese distincte;
Pe rolul a 2 instante diferite sau pe rolul aceleiasi instante, dar la complete sau sectii diferite;
Ambele procese sa fie pe rol;
Identitatea partiala de parti=> una dintre parti sa se regaseasca si in al doilea proces;
Intre obiectul si cauza celor 2 procese sa exista o stransa legatura.
Unii autori mai retin:
a). ambele procese sa se afle in fata primei instante (nici nu se poate altfel)=> nu se pot conexa 2 procese aflate in apel sau
in recurs, chiar daca exista o stransa legatura intre ele.
b). gresita: instantele ar trebui sa fie de acelasi grad (a fost o conditie prevazuta in art. 164 vcpc), dar ncpc nu mai retine
aceasta conditie si ea nu poate fi extrasa nici din logica reglementarii. Vezi Art. 99 alin.2 ncpc.
Faptul ca instantele sunt de grad diferit, ne referim la competenta materiala procesuala si daca e competenta materiala
procesuala diferita=> NU SE MAI POT CONEXA.
Exemple:
Pot fi veritabile aparari care se fac printr-un alt proces: de pilda, intr-un proces se solicita revendicarea unui bun, iar in alt
proces se ataca cu nulitate titlul pe care reclamantul sau paratul din primul proces il infatiseara in aparare sau in sustinerea
pretentiilor.
La suspendare: cand un drept dintr-un proces atarna de solutia data in alt proces=> se suspenda primul proces.
PROCEDURA DE INVOCARE:
Traditional, exceptia de conexitate era considerata de ordine publica. Nu e vorba de incalcarea ALJ, ci e vorba de
eventuale impedimente in faza executarii=> poate fi invocata de parti sau din oficiu. Dar tratamentul de ordine publica are o
limita=> poate fi invocata cel mai tarziu pana la primul termen in fata instantei ulterior sesizate (cea de-a doua). Cea de-a
doua instanta se va pronunta asupra exceptiei printr-o incheiere atacabila numai odata cu fondul. Dosarele vor fi reunite, in
principiu, la instanta care a fost prima sesizata (daca sunt de acelasi grad). Daca sunt de acelasi grad, dar una are
competenta exclusiva, la aceasta din urma se conexeaza dosarele. Daca sunt de grad diferit=> se reunesc in fata instantei
mai inalte in grad (asta nu scrie in art. 139 ncpc, ci doar la litispendenta!...nu stiu cum a aparut in curs).
Daca, dupa conexare, una dintre pricini ar fi in stare de judecata iar cealalta nu, instanta va putea disjunge si judeca
separat procesul care se afla in stare de judecata. Disjungerea nu va atrage trimiterea celuilalt dosar la instanta de
la care a venit, de vreme ce a operat prorogarea de competenta. DISJUNGEREA NU ESTE OBLIGATORIE IN ACESTE
CAZURI (Art. 139 alin. 5 zice instantele pot dispune disjungerea.). Exemplu: Daca se conexeaza o cerere de evacuare cu
una pentru imbunatatirile aduse imobilului=> se poate dispune disjungerea, dar sunt situatii in care nu s-ar putea disjunge.
Dintre litispendenta si conexitate, NUMAI CONEXITATEA ESTE UN CAZ DE PROROGARE A COMPETENTEI, NU
SI LITISPENDENTA.
STRAMUTAREA PROCESULUI
E un incident in legatura cu competenta instantelor. Reglementata de Art. 140-146 ncpc.
Definitie: mutarea dosarului de la instanta competenta la o alta instanta care devine competenta prin hotararea de
stramutare.
Motivele de stramutare:
Banuiala legitima: existenta unei indoieli cu privire la impartialitatea judecatorilor din cauza circumstantelor procesului,
calitatii partilor ori relatii conflictuale locale. Exemple: te judeci cu primarul (nu cu primaria); cu prefectul; In Bucuresti nu ar fi
aplicabila chestia cu primarul, ci numai in orasele mici. Sau te judeci cu o societate care e motorul economiei acelui orasel.

27

2.

1.
2.

3.
4.

1.
2.

Siguranta publica: imprejurarile exceptionale care presupun ca, judecata procesului la instanta competenta, ar conduce la
tulburarea ordinii publice (mai greu de aplicat acest text). Exemplu: 1000 de oameni il asteapta pe judecator pe scarile
instantei. Cazul F.N.I.
Invocare: de catre partea interesata. Pentru siguranta publica se invoca, nu de parti, ci de procurorul general. Se invoca in
orice faza a procesului.
Competenta: la banuiala legitima: CA in raza careia se afla instanta respeciva. Daca e chiar CA cea de la care vrei sa stramuti,
competenta e a ICCJ. La siguranta publica, doar iccj e competenta.
PROCEDURA: se depune la instanta competenta sa judece cererea de stramutare, iar nu la cea competenta sa judece cauza
pe fond. Procesul de fond nu se suspenda automat. Dar suspendarea poate fi ceruta si va fi judecata de instanta
competenta sa solutioneze cererea. Se poate da si fara citarea partilor, in camera de consiliu.
Incheierea de suspendare nu e supusa niciunei cai de atac si NU SE MOTIVEAZA!
JUDECATA: are loc de urgenta, in camera de consiliu, dar cu citarea partilor=> e o procedura contradictorie. Se pronunta o
hotarare care are 2 caracteristici: e definitiva si e nemotivata=> poate fi atacata doar cu contestatie in anulare si, in unele
cazuri, cu revizuire. In vcpc nu o puteai ataca cu nimic.
E nemotivata pentru ca, de obicei, probele in materie de stramutare nu sunt infailibile; probatoriul e unul sumar; nu poti
asculta martori; e cam pe ce se spune; cam cat de credibila e povestea, cam atat va fi si solutia. Instanta trebuie sa creada ca
increderea in judecatorii de la o anumita instanta ar putea fi zdruncinata=> trebuie sa existe doar o rezonabilitate a ideii
afirmata de parte (perspective de viitor). Deci temerile NU TREBUIE DOVEDITEdaca s-ar dovedi ar intra deja in procesu
penal. De pida, partea aduce o poza ca judecatorul a stat la masa la o nunta impreuna cu partea.
EFECTELE ADMITERII CERERII: procesul se trimite la o instanta egala in grad cu cea la care se judeca pricina in fond, dupa
cum urmeaza:
Daca problema apare la o judecatorie sau tribunal: se trimite la o instanta din raza CA respective;
Daca ICCJ a pronuntat hotararea de stramutare (ceea ce inseamna ca CA judeca pe fond ): la o instanta din raza unei CA
invecinata cu CA in raza teritoriala a careia functiona instanta respectiva.
In vcpc nu era o astfel de solutie: se trimitea pricina la o alta instanta egala in grad.
Pana la data cererii de stramutare si daca n-a intervenit suspendarea cauzei: prin hotararea de stramutare se arata si in ce
masura actele indeplinite vor fi pastrate=> daca hotararea nu zice nimic, se refac toate actele.
Hotararea care s-ar pronunta inainte sau dupa ce instanta a dispus stramutarea, ea e desfiintata de drept=> nu mai poate fi
salvata. (solutia e mai dura)
Cand se stramuta procesul, caile de atac impotriva hotararii pe fond se vor face in fata instantei ierrarhic superioare
instantei la care s-a stramutat pricina!!!=> si caile de atac urmeaza cursul stramutarii.
Daca s-a facut o cerere de stramutare, nu se mai poate formula o noua cerere decat pentru imprejurari necunoscute (sau
care au aparut dupa) la momentul solutionarii primei cereri. Se evita astfel posibilitatea abuzului de drept. Se respinge ca
inadmisibila, deci fara a fi judecata pe fond.
Delegarea instantei: din cauza unor imprejurari exceptionale, o instanta este impiedicata sa judece un timp indelungat=>
ICCJ deleaga o alta instanta.
PROROGAREA DE COMPETENTA
O instanta care nu ar fi competenta primeste competenta judecarii unei cauze anume, individual determinate; nu vizeaza
competenta instantei in general:
Prorogarea legala: ipoteza coparticiparii procesuale; cererile aditionale, accesorii si incidentale se judeca de instanta
competenta sa judece cererea principala (opereaza atat fata de competenta materiala cat si cea teritoriala); conexitatea;
Prorogare judecatoreasca:
Actiunea in recuzare, cand se trimite la o alta instanta egala in grad (cand nu se poate constitui completul la instanta in
fata careia a aparut cazul de incompatibilitate);
Stramutarea procesului;
Delegarea instantei;
Admiterea apelului si casarea cu trimitere la alta instanta egala in grad cu prima, daca partile au solicitat (art. 480 alin.3);
Admiterea recursului si casarea cu trimitere la o alta instanta egala in grad cu cea care a pronuntat hotararea casata (art.
497);
Comisia rogatorie: anumite probe sunt administrate in alt loc decat cel in care functioneaza instanta. De regula,
administrarea probelor se face de instanta care judeca procesul, dar proba se poate administra si de catre alta instanta, care
va trimite rezultatul celei dintai. De pilda, cand un mator e departe si nu poate veni.
3. Prorogarea conventionala: cand partile aleg o anumita competenta, cand partile aleg instanta competenta teritorial=> este
tot o prorogare de competenta.

1.
2.
3.

1.
2.

ACTELE DE PROCEDURA
In materie de procedura exista distinctia intre inscris si operatiune (corespondenta cu distinctia din civil: instrumentul si
negotium). In procedura, desi exista distinctia intre inscris si operatiune, ambele sunt acte de procedura DISTINCTE.
Operatiunea nu va supravetui fara instrumentum. Nulitatea lui instrumentum va atrage si nulitatea lui negotium=> nu voi
avea niciodata o declaratie de martor, daca nu avem inscrisul care o consemneaza, chiar daca toata lumea l-a auzit cand a
vorbit.
Citatia are 3 acte:
Negotium: instiintarea propriu-zisa;
Citatia= hartia;
Procesul-verbal de inmanare care dovedeste ca hartia a ajuns la tine.
Daca lipseste unul dintre aceste 3 acte de procedura, TOTUL E NUL! In procedura, NIMIC NU SUPRAVETUIESTE FARA
FORMA.
CONDITIILE GENERALE ALE ACTULUI DE PROCEDURA: aplicabile cand legea nu prevede conditiile unui anumit act.
Cand legea prevede asa ceva, nu mai analizezi conditiile generale care urmeaza.
Sa imbrace forma scrisa. Sunt acte care se fac oral si care se consemneaza in incheierea de sedinta.
Actul sa relateze in chiar continutul sau ca au fost indeplinite conditiile prevazute de lege (cea mai importanta): in
procedura, actul nu poate fi dovedit decat prin consemnarile facute chiar in continutul lui. Daca in p-v de citare nu scrie cui I
s-a inmanat citatia, degeaba vii cu martori care sa dovedeasca ulterior ca respectivul a primit citatia; degeaba rezulta din

28

3.
i.
ii.
iii.
iv.
v.
vi.
vii.
viii.

A.
1.
2.
3.

B.

C.
1.
2.
D.

1.

evidenta lucrurilor ca partea a primit citatia; agentul procedural a uitat sa ia nr. si seria de buletin, agentul inmanand citatia
persoanei pe care a gasit-o acasa. NU ADMITE NICIO PROBA EXTRINSECA ACTULUI.
Actul sa fie indeplinit in limba romana;
Conditiile intrinseci:
In scris;
Sa cuprinda indicarea instantei;
Numele, prenumele, resedinta, sediul etc
Numele si prenumele reprezentantilor, daca-I cazu;
Obiectul; valoarea pretentiilor daca-I cazu;
Motivele cererii;
Semnatura;
Adresa electronica, fax, telefon mobil (numai daca partea le detine);
Cererile pot fi facute si in forma electronica, daca sunt indeplinite conditiile speciale din legea speciala.
Daca exista imposibilitate de semnare, judecatorul stabileste identitatea partii, ii va citi continutul cererii si ii va lua
consimtamantul;
Timbrarea cererii: de principiu, orice cerere e supusa unei taxei de timbru.
Numarul de exemplare: atatea cate sunt necesare pentru comunicare; orice cerere se comunica tuturor partilor si un
exemplar ramane la instanta=> ai 3 adersari, faci 4 copii;). Daca partea nu indeplineste aceasta obligatie, instanta va punea
sa faca ea din oficiu sau va putea pune in sarcina altei parti, dar cheltuiala va fi suportata de cel care nu a facut cate copii
trebuia.
Daca cererea presupune si atasarea unor inscrisuri, si inscrisurile se depun in atatea inscrisuri in cate exemplare ai facut CCJ.
Cererea facuta prin mandatar: se depune si procura, imputernicirea sau actul din care rezulta puterea de reprezentare ( de
exemplu incheierea prin care a fost numit curator.)
Reprezentantii persoanei juridice de drept privat, vor depune un extras de pe registrul public unde sunt inscrise.
Cererea denumita gresit (indiferent ca e vorba de CCJ sau o cale de atac) e valabil facuta chiar daca denumirea
e gresita.
TERMENELE PROCEDURALE
Poate fi stabilit de lege sau de instanta.
Clasificari:
Dupa modul de stabilire:
Legale: stabilite prin lege;
Judecatoresti: Fixate de instanta: depuneti un inscris in nu stiu cate zile sau fixarea termenului urmator de judecata;
Conventionale: Stabilite de parti (sunt contestate de doctrina, intrucat tot instanta incuviinteaza invoiala partilor);
Importanta: nerespectarea termenlor legale poate atrage decaderea daca sunt imperative; la cele judecatoresti sunt alte
sanctiuni: amenda; treceera la jduecarea pricinii;
1. Imperative nu are nicio legatura cu ORDINEA PUBLICA. Imperativ inseamna acel termen in interiorul caruia trebuie
sa efectuezi un act de procedura. Nu e reglementat prin norme de ordine publica (Peremptorii): Termenul de exercitare a
apelului;
2. Prohibitive: in interiorul lor e interzisa savarsirea unui act de procedura. Se numesc si dilatorii: abia la sfarsitul lor se
deschide perspectiva de a efectua un act de procedura: mai multe sunt in materia executarii silite (Exemplu: ziua fixata
pentru tinerea licitatiei, se stabileste un termen care trebuie respectat de la momentul publicatiilor de vanzare pentru a
asigura posibilitatea platii in ultimul moment a datoriei de catre debitor.)
Daca la cele imperative, daca sunt prevazute de lege, intervine decaderea ca sanctiune; la cele prohibitive, intervine nulitatea
actului.
Absolute: pentru exercitarea unei cai de atac de exemplu;
Relative: modificarea cererii de chemare in judecata (de regula pana la primul termen, dar paratul poate consimti ca
reclamantul sa modifice CCJ si tardic);
Pe ore, zile, saptamani luni si ani.
Termenele procedurale (continuare):
Termene care curg pe ore, zile, luni si ani. Importanta sub aspectul modului de calcul al termenelor (art. 181 ncpc
zice cum se calculeaza aceste termene).
In proportie de 90% termenele in procedura sunt pe zile. Nici prima zi, nici ziua in care se implineste termenul nu se
iau in calcul=> un sistem pe zile libere. Jumatatile de zile nu se iau in calcul. De exemplu, daca ai un termen de 3 zile, vei
avea in realitate 5 zile la dispozitie.
Termenul pe saptamani, luni sau ani: termenul se implineste in ziua corespunzatoare din ultima saptamana, luna sau
ultimul an. Daca a inceput sa curga pe 30 noiembrie si ar trebui sa se implineasca pe 30 februarie=> se va implini pe 28 sau
29 februarie. Daca ultima zi a termenului e nelucratoare, termenul se proroga pana la prima zi lucratoare.
Nu in toate zilele lucratoare, registratura este deschisa. In vacanta judecatoreasca serviciul la registratura este
deschis 2 zile. Chiar si in alea 2 zile cand e deschis, programul e scurt. Dar vezi art. 183 ncpc!!! (posta, registratura, curier,
etc). Se va lua in calcul data la care actul a fost depus la posta (e o fictiune juridica). In toate aceste cazuri, recipisa oficiului
postal sau inregistrarea facut la unitatea militara sau de detinere, trebuie pastrata de catre parte, intrucat ele dovedesc data
depunerii. La posta sau curierat, si instanta pastreaza plicul si-l ataseaza cererii sau actului procedural trimis prin posta.
Art 182 alin.2 ncpc: zice in final dispozitiile art. 183 fiind aplicabile Unele instante au interpretat vadit eronat
acest text, adica asa: daca eu ca instanta am programul registraturii pana la ora 13, inseamna ca la ora 13 iti expira termenul
si nu mai poti trimite nici prin fax, posta, curierat, etc.
Durata termenelor:
Punctul de plecare: Regula e ca termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu
dispune altfel. Legiuitorul lasa loc si unor prevederi contrare. De exemplu, la sechestrul judiciar, la art. 974 ncpc: incheierea
este supusa numai apelului in termen de 5 zile de la pronuntare. Daca nu era 974 in forma asta, termenul de 5 zile curgea de
la comunicarea incheierii.

29

2.

i.
ii.
1.

2.

iii.
iv.

v.

A.
B.
C.
D.
E.
F.
G.
H.
I.
J.

i.
ii.

Exista 3 cazuri de echipolenta. Echipolenta= situatii in care legea achivaleaza anumite acte procesuale, comunicarii actului,
cu efectul ca, de la acele momente, incepe sa curga termenul. Nu suntem in fata unei exceptii de la regula ca termenul curge
de la comunicare, ci suntem in fata unei situatii in care legiuitorul asimileaza comunicarii alte acte de procedura
Art. 184 alin.2 ncpc prevede 2 ipoteze: a). Nu i s-a comunicat actul partii (procedura de comunicare e mult mai complexa
decat o simpla luare la cunostinta), dar aceasta a primit sub semnatura copie de pe act nu e comunicare, dar se
echivaleaza cu o comunicare dpdv al curgerii termenelor; b). partea a cerut sa se comunice actul altuia cand mori de grija
altuia, e o problema si cu tine - uneori, partea observa ca grefa nu a comunicat hotararea partii adverse si partea are
interesul ca si partea adversa sa primeasca hotararea, pentru ca sa treaca termenele de apel pentru toti, termene care curg
de la comunicare, si astfel hotararea sa se definitiveze! ).
Art. 468 alin.2 ncpc: la comunicarea incheierii de incuviintare a executarii silite, este atasata si hotararea care se executa.
Art. 468 alin.3: Daca partea face apel inainte de comunicarea hotararii, hotararea se socoteste comunicata la data
depunerii cererii de apel=> se echivaleaza depunerea cererii de apel cu data comunicarii hotararii. Aceste dispozitii sunt
aplicabile si la recurs (art. 485 zice asta).
Punctul de implinire: Daca vorbim de un termen imperativ, ajungerea la punctul de implinire ar avea drept consecinta
imposibilitatea efectuarii actului de procedura. La termenele prohibitive, ajungerea la termen are consecinta deschiderea
posibilitatii de a face actul de procedura. In primul caz intervinde decaderea, iar la prohibitive, daca actul e facut inainte de a
se implini termenul, intervine nulitatea neconditionata de vatamare.
INTRERUPEREA SI SUSPENDAREA TERMENELOR: regula e ca termenele curg neintrerupt, dar sunt si exceptii.
Art. 184 alin.3: cel cu capacitate de exercitiu restransa sau fara;
Art. 184 alin.4:
daca a intervenit moartea uneia dintre parti, se va face o noua comunicare la ultimul domiciliu al defunctului pe numele
mosteniriiPe numele mostenirii inseamna: comunicarea are forma unei citatii pe care ar trebui sa scrie cui i se comunica,
dar nu mai poate sa i se mentioneaze numele defunctului, dar nici numele mostenitorilor=> se scrie la rubrica cu nume si
prenume: in vederea mostenitorilor defunctului cutare. Textul se aplica chiar daca defunctului i s-a apucat a comunica actul.
Cand a intervenit moartea reprezentantului partii caruia i s-a comunicat actul, se va face o noua comunicare partii,
moment de la care incepe sa curga un nou termen. De aceea, atunci cand ai reprezentant mandatar in proces, legea iti cere
sa indici si adresa ta, nu numai pe a reprezentatului. Nu e legal sa indici numai adresa reprezentantului. Le indici pe ambele,
dar soliciti ca actele sa fie comunicate reprezentantului.
Acestea (primele 2) sunt cazuri generale. Dar sunt si cazuri speciale:
Perimarea ( art. 417 ncpc).
La 418 sunt cazuri de suspendare a termenului de perimare: cat timp partea e impiedicata sa efectueze actul de
procedura din motive temeinic justificate; cand cursul judecatii a fost suspendat fara vina partii, in anumite cazuri prevazute
de lege; In unele cazuri, termenul de perimare se suspenda pe toata durata suspendarii procesului (cand penalul tine in loc
civil de exemplu), dar sunt si cauze in care termenul de perimare se suspenda pe o perioada mai mica: pe o luna, daca unele
fapte de suspendare s-au petrecut in ultimele 3 luni ale termenului de perimare;
In materia apelului, art. 469 (cazuri aplicabile si in materia recursului potrivit art. 485 ncpc ): alin.1 e o replica a lui 184
ncpc. Alin 4 = tot o aplicatie a lui 184. Daca unul dintre mostenitori formuleaza acte, acest acte nu echivaleaza cu un act
de acceptare a succesiunii.
REPUNDEREA IN TERMEN
Daca partea a pierdut un termen legal imperativ pentru motive temeinice: in termen de cel mult 15 zile de la disparitia
cauzei, partea trebuie sa solicite repunerea in termen. Odata cu cererea de repunere in termen, trebuie depus si actul de
procedura care a fost facut. Nu ceri repunerea in termen si faci actul intr-un nou termen. 15 zile = pentru formularea cererii
de repunere dar si pentru formularea actului. La caile de atac, cererea de repunere in termen va fi solutionata de instanta
investita cu solutionarea caii de atac care nu a fost facuta in termen=> mai intai se va pronunta asupra acestei cereri si apoi
asupra eventualei exceptii de tardivitate. Daca respinge cererea de repunere in termen, cel mai probabil va respinge calea de
atac ca fiind tardiv formulata.
Sanctiunea nedepunerii actului in termen e DECADEREA si, daca totusi se face respectivul act partea,
intervine nulitatea, dar instanta nu anueaza actului respectiv ci-l va respinge ca fiind tardiv. Art 185 ncpc nu ne
da solutia nulitatii. Actul respectiv e bine facut, nu are niciun viciu intrinsec, singura lui problema e ca nu e facut in termen.
Acul, fiind facut totusi dpdv fizic, material, el ramane la dosar dar nu produce efecte. Unii autori zic ca e nulitatea, dar aceasta
solutie contravine unei practici de peste 100 de ani. Art 185 a consacract o doctrina si o jurisprudenta constanta.
NULITATEA
Sanctiunea procedurala ce intervine in cazul actului de procedura ce nu indeplineste conditiile de fond sau de forma
prevazute de lege pentru validitatea lui, lipsindu-l in tot sau in parte de efectele sale firesti.
Clasificari (extrem de importante):
Absolute: se invoca de orice parte, de instanta din oficiu, de procuror daca participa; Intervine cand cerinta nesocotita
ocroteste un interes public; De regula, se invoca oricand (cred);
Relative: se invoca, de obicei, la termenul care a intervenit sau la urmatorul termen daca partea lipseste sau daca
nulitatea a intervenit intre termene.
Exprese: vatamarea este PREZUMATA;
Virtuale: vatamarea trebuie DOVEDITA de catre cel care invoca nulitatea;
Intrinseci: pentru nerespectarea aspectelor de forma ale actului;
Extrinseci: CCj nu e timbrata de exemplu; Intervine cand actul e impecabil dpdv al intocmirii sale, dar nu respecta forma.
Proprii:
Derivate: daca intervine decaderea si totusi partea face actul de procedura=> intervine nulitatea actului derivata din
decadere;
Conditionata de vatamare: trebuie facuta proba vatamarii si conteaza daca e expresa sau virtuala ca sa vedem cine
are sarcina probei;
Neconditionata de vatamare: invers fata de precedenta
Nulitati conditionate de vatamare: Aceasta este regula. Conditii:
Actul sa I fost indeplinit cu neobservarea cerintelor legale;
Sa se fi produs prin nesocotirea cerintelor legale o vatamare;

30

iii.
iv.

1.

2.

La nulitatile exprese vatamarea e prezumata, dar s epoate face proba contrara;

Vatamarea sa nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului;
Exemplu: citarea: vine cu 3 zile inainte de termen. Se nesocoteste o norma legala. Se produce o vatamare, intrucat are doar 3
zile in loc de 5 zile pentru pregatirea procesului. Nu e o vatamare pecuniara, dar e o vatamare. Aici vatamarea e prezumata,
fiind o nulitate expresa. Partea care e citata cu 3 zile inainte, nu trebuie sa arate instantei ca cele 3 zile nu-I sunt suficiente.
Nu poate fi inalutara altfel. Daca insa, a fost citata cu 3 zile inainte si partea vine la proces si vrea sa se judece, instanta nu va
trimite partea acasa spunandu-I ca nu a fost citata cu minim 5 zile inainte de termen. Nu se considera ca e inalturata
vatamarea atunci cand se reface actul de procedura, de exemplu daca se citeaza din nou partea, dar, de aceasta data,
legal.
Nulitatea neconditionata de vatamare: este exceptia. Intervine fara a ne interesa daca se produce sau nu o astfel de
vatamare. Exista o enumerare exhaustiva a lor:
Se incalca dispozitii referitoare la capacitatea procesuala;
Aspectele legate de reprezentarea procesuala: de exemplu recursul e facut de parte, fara avocat, se anuleaza indiferent
daca recursul este impecabil, poate mai bun decat cel facut de un avocat.
Se incalca normele privind competenta instantei;
Compunerea sau constituirea instantei: numarul de judecatori; participarea procurorului cand e obligatorie;
incompatibilitatile; judecarea pricinii de un judecator definitiv sau unul stagiar;
Publicitatea sedintei de judecata: daca nu se judeca public, desi egea prevede ca se judeca public. Daca legea prevede ca
se judeca in camera de consiliu, dar se judeca in public, nu mai este o nulitate necondiionata de vatamare, ci, eventual, una
conditionata de o astfel de vatamare;
Conditii extrinseci actului de procedura: neplata taxei de timbru; actul a fost facut cu incalcarea termenului legal prohibiv
(nu imperativ, ca la imperativ intervine decaderea).

REGIMUL DE INVOCARE SI SOLUTIONARE A NULITATILOR

Distingem dupa cum vorbim de nulitatea absoluta sau de cea relativa.
Cine poate invoca nulitatea?:
La absoluta: oricare din parti, procuror sau instanta din oficiu si oricand, daca legea nu prevede altfel (la competenta
materiala sau teritoriala exclusiva, pana la primul termen de judecata=> legea prevede altfel).
La relativa: doar de partea care este vatamata, dar nu cumva chiar partea sa fie in culpa. Prin intampinare sau la primul
termen de judecata. Daca neregularitatile apar pe parcursul procesului, se invoca la acel termen sau la termenul proxim, dar
inainte de a se pune concluzii pe fond.
Solutiile posibile:
Nulitatile se pot invoca: FOARTE IMPORTANT!!!
Pe cale de exceptie (cand se invoca in cursul unui proces, in legatura cu ce s-a intamplat in acea faza pocesuala) sau.
Daca se admite exceptia se pronunta o inchiere interlocutorie (daca instanta ramane investita) sau o hotarare daca se
pronunta respingerea cererii, iar instanta se dezinvesteste. La exceptiile dilatorii se pronunta o: incheiere, iar la exceptiile
peremptorii se pronunta o: hotarare. Daca se respinge exceptia, se pronunta always o incheiere interlocutorie.
In caile de atac (cand s-a terminat procesul). De obicei, incheierile se ataca odata cu fondul.
Termenul de invocare a nulitatii: art. 177 alin.3 ncpc: textul e nou si se refera la salvgardarea actului. Exemplu: o
nulitatea legata de nereprezentarea legala, unde avem o nulitate neconditionata, instanta amana judecata, iar, pana la
termenul urmator, vine reprezentantul legal si ratifica actele=> nu mai e cazul ca instanta sa anule actele de procedura
facute cu nerespectarea legii. TEXTUL NU APLICA CAND, PENTRU ACOPERIREA VICIILOR CE GENEREAZA NULITATE, E
PREVAZUT UN TERMEN, AIR ACTUL SALVATOR INTERVINE DUPA EXPIRAREA TERMENULUI RESPECTIV: actul
salvator, el insusi, e un act lovit de nuitate derivata din decadere si un act nul nu poate salva un act nul => cand instanta
spune ca se acorda 10 zile pentru inalaturarea viciilor CCJ, iar partea o face in a-11-a zi, iar instanta e pronunta in a-13-a zi, ar
trebui sa intervina decadere. CCJ putea fi salvata de la anulare in alea 10 zile.
Art. 178 alin.5 ncpc: Textul se aplica si nulitatilor absolute, sau numai celor relative? Daca se aplica si celor absolute
(si se aplica), atunci avem o problema cu regula ca cea absoluta se poate invoca in orice faza a procesului, daca legea nu
prevede altfel. Se pare ca legea prevede altfel in art. 178 alin.5!!. Se doreste inlaturarea abuzului de drept ce consta
in pastrarea unor cauze de nulitate de care sa le prezinti succesiv instantei (asa-numitul as in maneca). Legiuitorul vrea
loialitate procesuala. Asadar, se aplica si celor absolute! Briciu: opinia contrara e profund ilogica: daca art. 178 alin5 se aplica
numai nulitatilor relative, el nici nu ar mai fi trebuit sa existe, intrucat oricum nulitatile relative se invoca numai la primul
termen.
Efectul nuliatii: actul nul va fi lipsit de functia sa procedurala. In procedura, nuliattea afecteaza atat operatiunea cat si
actul incheiat pentru constatarea ei=> nu-I ca-n civil unde moare instrumentum, dar ramane negotium=> in procedura:
moare forma, moare si fondul. Nulitatea opereaza retroactiv. In principiu se pot reface actele in fata aceleiasi instante, daca
nu se prevedea un termen care a expirat pentru refacerea lor.
Daca actul cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt, ele pot fi folosite (ai fost intr-un loc si nu aveai
cu sa savarsesti o infractiune in alt loc; dovedesti ca nu ai fost la amanta))).
Nulitatea actului atrage si nulitatea actului subsecvent, daca nu au o existenta de sine statatoare.
NULITATEA NU OPEREAZA DE DREPT!!!=> trebuie constata de instanta. Daca nu-i constatat nulitatea, actul produce
efecte. Daca toate caile de atac au fost epuizate si actul e nul, dar instanta nu a constatat nuliatatea, actul va produce efecte.
In civil e mai simplu: poti ignora actul daca-I nul si daca instanta nu a contatat inca acest lucru.
DECADEREA
Acea sanctiune procedurala care consta in pierderea dreptul de a exercita o cale de atac sau de a indeplini orice alt act de
procedura , daca nu a fost respectat termenul imperativ prevazut de lege (deci numai un termen legal imperativ, nu orice
termen). Alti autori: in ncpc zice ca intrevine decaderea daca nu se respecta termenele judecatoresti, cu argumentarea ca
185 din ncpc nu se mai refera expres la termenele legale. Dar alin.2 de la 185 se refera la un termen prevazut de lege. Nici in
perioada interbelica textul nu prevedea ca e un termen legal imperativ, dar se intelegea acest lucru.
Conditiile de operabilitate:

31

1.

2.

3.
4.
5.

1.
2.
3.
4.
5.

i.
ii.

iii.

a.

Trebuie sa fie un termen legal imperativ, nu unul de recomandare, inauntrul caruia trebuie exercitat un termen procedural.
Nu intotdeauna avem un nr de zile, saptamani, ani. Termenul poate fi reprezentat si de o etapa procesuala. Exemplu:
nulitatea relativa se invoca pana la termenul imediat urmator sau, in art. 204 ncpc zice ca CCJ se modifica pana la primul
termen de judecata la care reclamantu-I legal citat, deci pot fi mai multe zile sau mai putine. Sau cand se stabileste o anumita
ordine in efectuarea actelor: nulitatea actelor de procedura se invoca deodata pentru toate motivele de nulitate (Exp: poti
invoca chiar in recurs toate motivele de nuliatate deodata).
Partea sa nu fi exercitat dreptul procedural inlauntrul respectivului termen. Decaderea nu se aplica termenelor prohibitive.
Decaderea opereaza INTOTDEAUNA pentru parti, nu si pentru instanta. E drept ca si instanta e obligata de lege sa faca
anumite acte in anumite termene, dar nu intervine decaderea.
Sa nu existe o derogare expresa de la sanctiunea decaderii. Cand legea prevede alta sacntiune decat decaderea.
Sa nu fie caz de indivizibiliatate sau solidaritate: daca unul face apel, efectele hotararii se extind si pentru ceillti
(coparticipare);
Daca partea potrivnica renunta la acest drept. Cand nu invoca decaderea in termen, nu e o renuntare la dreptul de a
invoca decaderea, ci o decadere din dreptul de a invoca o decadere.
Cine si in ce termen poate invoca decaderea:
Prin ce mijloc: Exceptie (in cursul procesului) si cale de atac (daca s-a pronuntat o hotarare)
Termenul pentru modificarea CCJ, e de ordine privata. Termenul pentru solicitarea unei probe, e tot de ordine privata.
EFECTELE DECADERII:
Pierderea dreptului procesual ce nu a fost exercitat in termen: daca totusi faci actul dpdv material, acesta va fi lovit de o
nulitate derivata.
Dreptul subiectil civil nu e atins, dar indirect, ar putea fi afectat: daca ai pierdut procesul si nu faci apel in termen=> ai
pierdut si dreptul indirect (mediat).
Daca actul cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt, e valabil sub aceste aspecte.
Isi produce efectele DOAR DACA A FOST CONSTATA DE INSTANTA.
COMPARATIE INTRE NULITATE SI DECADERE:
Asemanari:
Actul nul si cel tardiv sunt lipsite de efecte dpdv al functiilor procedurale, dar pot produce alte efecte (in contraventional,
penal, etc). Ambele institutii nu pot fi extinse prin analogie. Au regim de invocare simiar. Nimeni nu se poate prevala de ele
daca sunt pricinuite de propriul fapt.
Deosebiri:
Nulitatea opereaza in cazul nerespectarii formelor legale si a termenelor prohibitive, iar decaderea opereaza pentru
nerespectarea termenlor legale imperative. Nulitatea conditionata de vatamre presupune imposibilitatea inlaturarii
vatammarii altfel decat prin anularea actului, iar decaderea opereaza prin simplul fapt al expirarii termenului. Actul nul va
putea fi refacut in conditiile legaii, iar la decadere: actul tardiv nu mai poate fi refacut, stingandu-se insusi dreptul procesual.
JUDECATA IN PRIMA INSTANTA
(I)
ETAPA SCRISA
Titularii dreptului de a sesiza instanta
Orice persoana ce pretinde apararea drepturilor sau intereselor sale letigime+ procurorul (minori, interzisi, disparuti)
+ instanta din oficiu in cazuri expres prevazute de lege (vezi in ncc despre instanta de tutela, care se poate investi, de multe
ori, din oficiu).
Actul de sesizare a instantei de regula e CCJ, dar poate fi si reconventionala, interventia principala, chemarea in
garantie etc.
Momentul de debut al procesului (foarte important, intrucat, in functie de el, se determina legea aplicabila intregului
proces): prin inregistrarea cererii la instanta, in conditiile legii! Daca ai trimis prin posta, curier sau altceva, momentul de
incepere a procesului e atunci cand CCJ e inregistrata la instanta.!!! Faza cu posta si celelalte echivalente au relevanta numai
pentru a vedea daca ai facut un act in termen, dar nu si pentru a identifica momentul de inceput al procesului.
Proceduri prealabile sesizarii instantei
Acestea nu sunt contrare liberului acces la justitie, daca sunt gratuite, iar, daca nu sunt gratuite, sa fie facultative=>
vor fi luate in calculul termenului rezonabil al procesului, daca e obligatorie. Constituia zice ca procedurile jurisdictionale sunt
facultative =>, per a contrario, ca o.d.c.o. legea pevede o procedura prealabila nejurisdictionala, ea va trebui parcursa si
dovada parcurgerii ei se va atasa la CCJ.
Neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocata numai de catre parat si NUMAI PRIN INTAMPINARE, sub
sanctiunea decaderii, deci nu si instanta din oficiu.
Exemple:
La c-a: art. 7 din legea 554 zice ca, inainte de a declansa procesul de c-a, trebuie sa faci o cerere de revocare a actului la
autoritatea emitenta a actului.
Procedura de informare asupra medierii: in anumite litigii ar trebui ca partile sa urmeze o procedura de informare asupra
avantajelor medierii si abia dupa aceea sa sesizeze instanta. Procedura poate fi facuta si in timpul procesului, deci nu mai e
atat de prealabila. Poate fi facuta si de avocat, judecator, notar. Se poate respinge cererea ca inadmisibila cand nu a fost
facuta anterior si reclamantul refuza in mod expres aceasta procedura.
La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu
privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de codul civil. Neindeplinirea procedurii poate fi invocata de instanta,
din oficiu, sau de catre parat. Faza e ca pot aparea si alti mostenitori si s-ar putea pronunta o hotarare nelegala daca nu
participa toti succesorii (e vorba de un caz de coparticipare procesuala fortata). Asta cu invocarea de catre instanta din oficiu
nu e prea la locul ei, intrucat legea nu prevede niciun termen in care instanta poate invoca, dar consideram ca se poate
invoca tot numai la primul termen (Briciu+Ciobanu; practiva s-ar putea sa nu imbratiseze acest punct de vedere, ci pe acela
potrivit caruia instanta ar putea oricand sa invoce).
CCJ
Este actul de sesizare a instantei. Art. 194 zice de forma cererii:
Datele de identificare ale partilor. CNP, CUI, nr. de inmatriculare, contul bancar al paratului se mentioneaza in masura in
care sunt cunoscute de reclamant=> e o prostie sa anulezi CCJ pentru ca acesta nu a indicat contul bancar al paratului. Daca
domiciliul reclamantului e in strainatate, va trebui sa indice si un domiciliu ales in Romanica pentru comunicarea actelor de

32

b.

1.

2.

3.

4.

5.

1.
2.

i.

procedura; va trebuie sa indice si adresa electronica, nr de telefon, fax, dar numai daca le detine si daca este cazul (sunt utile
pentru reclamant mai ales cand e interesat sa ii parvina cat mai repede anumite comunicari ale instantei).
Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces: daca nu se mentioneaza acest lucru, instanta ar putea sa
considere ca cererea nu este semnata (o semneaza reprezentantul, dar instanta nu stie ca e reprezentant). Daca nu zice ca e
reprezentant, instanta l-ar putea considera parte=> nu are calitate procesuala activa. Art. 151: cand cererea e facuta prin
mandatar se va alatura procura.sau imputernicirea.copie legalizata.extras de la registrul public ( vezi articolul).
CCJ (continuare) am ramas pe la forma
Obiectul cererii si valoarea lui: valoarea este necesara din 2 perspective: pentru stabilirea taxei judiciare de timbre (este
stabilita in genere intr-un procent din valoarea obiectului cererii), dar si pentru stabilirea competentei, intrucat in unele litigii
exista o competenta determinate dupa valoare. Vorbim de valoarea in ipoteza litigiilor evaluabile in bani, evident. Art. 194
lit.c se coroboreaza cu modul de determinare a valorii din material competentei. Daca e o cerere imobiliara, valoarea va fi cea
impozabila si, daca nu exista o valoare impozabila, se stabileste dupa aprecierea reclamantului, grilele notariale, inscrisuri,
lamuriri pe care reclamantul le da. Daca e o actiune in rezilierea locatiunii, e valoarea anuala a chiriei. Daca e o crere privind
anuarea sau rezolutiunea unui contract, valoarea va fi cea a obiectului contractului respective.
Imobilele trebuie identificate prin niste date suplimentare (strada, nr, apartament, etc) + anexarea extrasului de CF, iar,
daca nu-i inscris inca in CF, trebuie atasat un certificate de la biroul de CF cum ca acesta nu este inca inscris in CF. Lipsa
indicarii obiectului atrage nulitatea expresa a CCJ. Lipsa mentiunii privind valoarea este o nulitate virtuala.
Lipsa indicarii valorii obiectului nu atrage automat anularea cererii, ci judele va pune in vedere partii sa indice
valoarea.
Aratarea motivelor de fapt si de drept: Neindicarea textelor legale nu ar atrage automat anularea CCJ, intrucat judele ar
putea sa califice corect cererea, chiar daca aceasta nu contine un anumit articol la care sa se raporteze; uneori reclamantul
indica doar principii sau reguli de drept, fara a indica un articol, si acesta nu e cazul de anulare. Neindicarea motivelor DE
FAPT reprezinta un caz de nulitate expresa, iar neindicarea motivelor de DE DREPT e un caz de nulitate virtuala.
Exp: se cere demolarea unei constructii si se fac aparari sip e nulitatea autorizatiei, cat sip e executia defectuaza a
demolarii=> trebuie sa stii exact motivele de drept, pentru a formula aparari (deci poti fi vatamat si poti dovedi vatamarea
prin neindicarea temeiurilor de drept asta pentru nulitatea virtuala ).
Aratarea dovezilor pe care se intemeiaza fiecare capat de cerere: daca sunt inscrisuri ele trebuie atasate la CCJ in copii
certificate. Daca se cere proba cu interogatoriul paratului, atunci reclamantul va cere ca acesta sa fie prezent in persoana la
termen; cand se interogheaza o persoana juridica, interogatoriul se face in scris. Numai daca proba e acceptata, paratul va fi
citatat pentru interogatoriu. Daca e citatat in vederea interogatoriului, nu inseamna neaparat ca instant a si admis proba.
Daca interogatoriul se ia in scris (la p.j.), la CCJ trebuie atasate si intrebarile pe care reclamantului intelege sa i le puna
paratului. Daca se doreste proba cu martori, reclamantul trebuie sa indice numele si adresa martorilor pentru a fi citati. Nu
inseamna ca daca sunt citati, s-a si admis proba. Daca nu se admite proba, instant trimite marorii acasa.
Semnatura: lipsa ei este prevazuta sub sanctiunea nulitatii EXPRESE, dare a poate fi acoperita IN TOT CURSUL
JUDECATII IN FATA PRIMEI INSTANTE: daca se invoca la un anumit termen in fata primei instante ca lipseste semnatura,
reclamantul va fi invitat sa semneze, daca-i prezent. DAca lipseste, se va acorda un termen inauntrul caruia reclamantul sa se
prezinte sis a semneze. Daca nu se prezinta, sau daca e prezent dar refuza sa semneze, CCJ va fi anulata. La inceput nulitatea
are un character dilatoriu, pe urma dobandeste character peremptoriu.
CCj + toate inscrisurile se depune in atatea exemplare cate parti sunt+ unul pentru instanta.
TIMBRAJUL:
Orice cerere facuta instantei se timbreaza, daca nu e o dispozitie expresa contrara. De exemplu: litigii de munca;
Timbrajul este:
Progresiv: un procent din valoarea obiectului pricinii;
In cota fixa: e trecut cuantumul in lege;
De regula, cota procentuala e aplicabila litigiilor evaluabile in bani, dar sunt unele litigii evaluabile in bani, pe
care legea le trece ca fiind supuse unei taxe fixe (de exp: folosirea locuintei, chiar daca dreptul de folosinta e evaluabil
in bani; cerere in materie de c-a; ).
Cererea reconventionala, cererea de interventie principal si cea de chemare in garantie, se timbreaza la fel ca CCJ.
Taxele de timbre se platesc aniticipat. Impotriva modul de stab a taxei de timbre se poate face cerere de reexaminare in 3 zile
de la comunicarea instantei care se solutioneaza in camera de consiliu, fara citarea partilor, de aceeasi instanta, dar de alt
complet. Nulitatea pentru neplata taxei de timbru, este neconditionata.
Daca taxa judiciara de timbru e platita numai pentru anumite capete de cerere, cererea va fi judecata in limita taxei
achitate=> cererea nu se anuleaza.
Pe langa scutirile legale de taxe de timbru, si judele poate acorda scutiri de taxe de timbru in cadrul cererilor de ajutor public
judiciar, cand persoana se afla in nevoie, atunci cand se incadreaza in anumite plafoane. (scutire, esalonare sau reducerea
taxei judiciare). Persoanele juridice nu pot beneficia de ajutor public judiciar, dar pot beneficia de facilitate fiscal, daca
dovedesc ca venitul lor pe ultimele luni e prea mic pentru a suporta taxa.
INREGISTRAREA CCJ SI CONSTITUIREA DOSARULUI
Cererea se depune personal sau prin reprezentant sau poate fi trimisa prin posta, curierat, fax, email. Trebuie insotia de:
dovada imputernicirii sau a procurii; taxa judiciara de timbru si inscrisurile atasate acesteia. Data certa este primita la
registratura instantei (de atunci se considera ca a inceput procesul).
Dupa inregistrare, dosarul se preda presedintelui instantei sau persoanei desemnate de acesta care va stabilit in mod
aleatoriu completul de judecata. Presedintele nu face nimic in ceea ce priveste judecarea acelui dosar: nu stabileste termene,
citatea partilor, nu stabileste nimic. Stabilirea in mod aleatoriu se face prin ECRIS sau, daca acesta nu functioneaza in acea zi,
in SISTEM CICLIC. Fiecare complet are un numar al lui. Pastrarea dosarului este lasata unui functionar al instantei (grefier si
altii). Daca ai un contract atasat la CCJ, el nu va primi data certa in privinta semnarii contractului, ci in privinta datei depunerii
lui, atat!
CCJ se inregistreaza in: registrul general de dosar (vizeaza nr de dosar); OPI-ul alfabetic (registru in ordinea alfabetica);
registrul informative (cuprinde toate actele care se depun intr-un dosar anume); condica de sendita si registrul de termene
(de regula e un singur registru pentru aceste 2). Registrul pe termene e tinut pe zile.
EFECTELE CCJ
Investeste instanta cu judecarea cererii;

33

ii.

Cadrul procesual (parti+obiect) in care se va desfasura judecata este determinat de ccj; Ai in vedere art. 78 unde instanta
introduce in proces; si la obiect mai poate umba instanta (la divort de exemplu: numele de dupa divort, etc)
O cerere strict personala introdusa de titularul dreptului, in anumite cazuri, actiunea poate fi transmisa mostenitorilor
acestuia: in materie de revocare a donatiei pentru ingratitudine (actiunea poate fi facuta numai impotriva donatarului); in
materie de divort, cand sotul decedeaza inainte de a introduce actiunea, mostenitorii nu mai pot, dar mostenitorii
reclamantului decedat in cursul procesului ar putea sa continue actiunea impotriva paratului, daca se constata culpa
exclusive a paratului.
Opereaza punerea in intarziere (1522 ncc)
Bunul devine litigios;
Intreruperea prescriptiei extinctive: efectul intreruptiv se produce si data s-a introdus actiunea la o instanta
necompetenta.
La cererile reale imobiliare, inceteaza buna-credinta (tb sa completezi).

iii.

iv.
v.
vi.
vii.

1.

2.
3.

4.

a.
b.

VERIFICAREA SI REGULARIZAREA CCJ art. 200 ncpc

Aceasta procedura de regulazare si verificare a ccj, se producea si sub imperiul vcpc, deci nu e nimic nou, desi multi
practicieni zic ca e cel mai nou lucru introdus de ncpc)). Si sub imperiul vcpc nu era de presupus ca o cerere depusa nu
parcurgea o procedura de verificare, intrucat, de cele mai multe ori, reclamantul depune cererea cu vicii. In vcpc se facea in
sedinta publica. Si in vcpc se putea suspenda procesul, pentru ca reclamantul nu-si indeplinea obligatia care se refera la
derularea procesului.
In ncpc, legiuitorul a gandit aceasta procedura INAINTE DE STABILIREA PRIMULUI TERMEN, pentru a nu ajunge sa se
realizeze in proces. Primul termen se va acorda numai daca CCJ este regularizata. Toata discutia este inainte ca CCJ sa fie
comunicata paratului=> se face in contradictoriu numai cu reclamantul. Paratul va primi o CCJ impecabila=>
procesul nu va mai primi amanari ca-n vcpc.
Dupa ce se numeste acel complet aleatoriu, de indata, judecatorul investit va proceda la verificarea FORMALA a CCJ (nu
daca e corecta in sine CCJ). Daca constata ca cererea e ok, prin rezolutie va dispune comunicarea CCJ paratului. Daca CCJ nu e
ok, pune in vedere reclamantului ca in 10 zile sa rectifice viciul respectiv, adica sa faca completarile sau modificarile dispuse.
Reclamantul va primi o instiintare din partea completului, in care va primi instructiuni cu privire la care element ear trebui sa
intervina: semnati cererea; atasati procura; atasati extrasul de CF; indicate obiectul cererii; Termenul de 10 zile este de
DECADERE=> daca reclamantul nu-l respecta, degeaba le face in a-11-a zi.
Toate aceste rectificari sunt sub sanctiunea NULITATII (in vcpc, se lasa la aprecierea judelui daca se suspenda procesul pe
1 an, dupa care se perima, sau sa anuleze CCJ).
Toate elementele prevazute la 194-197 sunt sub sanctiunea nulitatii?? R: toate in afara de ipoteza in care ai mai multi
reclamanti cre ar trebui sa-si aleaga un singur reprezentant si ei nu si-l aleg=> instanta numeste un curator, potrivit art.202
alin.3 teza II. NU ARE IMPORTANTA DUPA CUM NULITATILE SUNT ABSOLUTE SAU RELATIVE, VIRTUALE SAU
EXPRESE, CONDITIONATE SAU NECONDITIONATE=> TOATE ACESTE DISTINCTII NU SE APLICA DECAT IN FAZA
JUDECATII, NU SI IN ACEASTA FAZA A REGULARIZARII!!!! Asadar, poate sa intervina nulitatea CCJ si pentru o nulitate
care in mod normal e conditionata de vatamare, dar judele nu va analiza vatamarea, intrucat inca nu avem nici parat=>
intervine la initiative instantei.
Nu va intervene nulitatea in cazul neindeplinirii procedurii prealabile.
In cazul neindicarii probelor: majoritatea autorilor spun ca intervine nulitatea; Briciu: art. 254 zice ca neindicarea probelor
in termen, intervine decaderea. Rezerve: reclamantul indica ca nu are nicio proba, ci se foloseste de prezumtii (poate indica
cel mult faptul vecin si conex), de exemplu la contraventii cand reclamantul nu are ce dovedi, intrucat e rasturnata sarcina
probei.
Nulitatea se va pronunta prin incheiere, data in camera de consiliu, fara citarea partilor. Nu scrie expres ca e fara
citarea partilor, dar se deduce din faptul ca, la cererea de reexaminare, zice ca e cu citarea partilor. Impotriva solutiei
reclamantul poate face doar cerere de reexaminare in 15 zile de la comunicarea incheierii, doar pentru 2 motive:
Masura anularii a fost dispusa eronat;
Daca reclamantul a modificat CCJ in cele 10 zile si totusi instanta a anulat CCJ (reclamantul a depus cererea la instanta in
a-10-a zi, iar judele o primeste dupa 3 zile si se grabeste si anuleaza cererea).
Nu se poate invoca in cererea de examinare faptul ca instanta nu era competenta sau judele era incompatibil sau
alcatuirea completului era nelegala. Daca se admite cererea de reexaminare, cauza revine la judele intitial care a zis ca CCJ e
nula.
Termenul de 10 zile trebuie coroborat cu ajutorul public judiciar pentru plata taxei de timbru: judele ii zice reclamantului
sa plateasca taxa judiciara de timbru in 10 zile, sub sanctiunea nunliatii CCJ, dar reclamantul zice ca are nevoie de ajutor
public judiciar=> Pe toata durata solutionarii cererii de ajutor public judiciar, nu curge termenul de 10 zile in privinta taxei
de timbru. Aceasta prorogare a termenului de 10 zile, de fapt e o veritabila intrerupere, dar legea nu o numeste asa (oug
80/2013), opereaza DOAR IN PRIVINTA OBLIGATIEI DE PLATA A TAXEI. RRDP nr.4 (Briciu despre legea taxei judiciare de
timbru) Daca CCJ trebuie regularizata pentru : semnatura, depunere extras de CF si altele si obligatia de a plati taxa=>
termenul se proroga numai pentru faza cu taxa nu si pentru celelalte.
In comunicarea pe care paratul o primeste, i se pune in vedere sa depuna intampinarea in 25 de zile. Intampinarea se
comunica reclamantului si i se pune in vedere sa depuna raspuns la intampinare in 10 zile. Dupa ce judele are si intampinarea
si raspunsul, in termen de 3 zile stabileste termenul care nu poate depasi 60 de zile.
In vcpc depuneai cererea, iti dadea termenul. In procesele urgente, termenele pot fi reduse=> judele poate acorda 10
zile pentru intampinare, iar pentru raspuns la intampnare 3 zile de exemplu, dar nu sub 24 de ore. Daca nu se depune
intampinarea sau raspunsul la intampinare, la expirarea termenului de 25 de zile, respectiv de 10 zile judele acorda termen
de judecata.
MASURI PENTRU PREGATIREA JUDECATII
Inainte de primul termen, daca s-a solicitat prin CCJ, se va dispune citarea paratului pentru interogatoriu de exemplu;
comunicare la CF pentru nu stiu ce acte; toate aceste masuri sunt sub rezerva aprobarii lor dupa dezbaterea contradictorie =
toate acestea de iau prin REZOLUTIE (act administrativ).
Prin INCHEIERE (act jurisdictional), se iau masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea dovezilor, cand
exista riscul ca o proba sa dispara pana cand procesul va ajunge in faza de administrare a probelor.

34

a.
b.
c.
d.

MODIFICAREA CCJ art. 204 ncpc

Orice element al cererii poate fi modificat: parti, obiect, cauza, probe; numai pana la primul termen la care aceste este
legal citat. Nu trebuie sa fie legal citat si paratul, ci doar reclamantul. In vcpc se modifica pana la prima zi de infatisare
(notiune complexa: ambele sau toate partile sa fie legal citate sis a fie intrunite conditiile pentru a se putea pune concluzii=>
putea fi si al-7-a termen).
Reclamantul poate sa propuba noi dovezi, probe. In doctrina: unii zic ca aceste noi dovezi nu trebuie sa fie conditionate
de modif factual, iar altii zic ca aceste noi dovezi sunt doar cele impuse de modificarea CCJ, nu si daca reclamantul a uitat sa
propuna unele dovezi. Briciu: daca reclamantul vrea sa-si suplimenteze probatoriul, ca urmare a intampinarii paratului, poate
face acest lucru prin raspunsul la intampinare. Aceste noi dovezi nu pot fi oricare si neconditionate de ccj modificata la
termenul respectiv. Coroborarea lui 204 cu 254=> noile dovezi nu sunt cele pe care reclamantul a uitat sa le propuna initial si
care n-au legatura cu modificarea CCJ, alminteri paratul nu ar putea sa se apere fata de aceste noi probe. Daca reclamantul ar
avea noi dovezi care nu rezulta din modificarea CCJ, paratul nu s-ar putea apara fata de ele.
Termenul (care e o etapa procesuala) este sub sanctiunea decaderii. Instanta va comunica cererea modificata paratului,
pentru a depuna intampinare (trebuie o noua intampinare, intrucat e o noua CCJ). Sunt situatii cand modificarea poate fi
facuta peste termenul prevazut de lege: modificarea ccj este reglemetata prin norme de ordine privata, intrucat numai
paratul ar putea sa fie deranjat de modificarea ccj. Modificarea ccj peste termen poate fi facuta numai cu acordul expres al
tuturor partilor. Daca paratul tace, inseamna ca nu e de acord cu modificarea CCJ.
Exista 4 situatii (fictiuni), in care modificarea CCJ nu e considerata modificare, desi e o modificare=> se pot face oricand
in fata primei instante si pot fi facute si verbal.:
Se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
Reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii: daune rezultate din accidente auto; vicii de constructii
(trebuie expertiza);
Se solicita contravaloarea obiectului cererii pierdut sau pierit in timpul procesului;
Se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau invers, atunci cand cererea in constatare
este admisibila;
INTAMPINAREA:
Act de procedura prin care paratul arata apararile sale fata de CCJ. De principiu e obligatorie, dar sunt situatii in care
legea prevede expres ca intampinarea nu este obligatorie (la evacuare).
Cuprinde: date de identificare; exceptii procesuale; raspunsul in fapt si in drept la cererile reclamantului si probe. La
probe se aplica regulile de la CCJ (inscrisuri in copie certificate; daca ceri interogatoriul unei p.j. zici si intrebarile, etc). Daca
sunt mai mult reclamanti reprezentati printr-un singur mandatar, se poate depune un singur exemplar.
Termen: 25 de zile de la comunicarea CCJ, daca legea nu prevede altfel. La achizitiile publice de exp, cu 3 zile inainte
de judecata.
Sanctiunea nedepunerii sau depunerii tardive a intampinarii: decaderea din dreptul de a mai propune probe si de a
mai ridica exceptii de ordine privata. In mod exceptional, nedepunerea intampinarii va produce si efecte mai grave decat
astea: in material ordonantei de plata de exemplu, in art. 1018 ncpc: instanta poate considera nedepunerea intampinarii ca o
recunoastere a debitorului fata de pretentiile creditorului (in mod normal acest efect nu se produce).
Art. 263 situatia partii decazute, care n-a depus intampinarea.
In vcpc, se spunea ca paratul care-i lipsit de apararea facuta de un avocat, deci n-are avocat, la prima zi de
infatisare, avea voie sa indice exceptiile relative si sa indice probe, daca n-a facut-o prin intampinare. In ncpc, NU MAI
EXISTA UN ASTFEL DE ROL ACTIV AL JUDECATORULUI, dar ar putea solicita o repunere in termen, aratand
motivele pentru care n-a facut intampinarea.

35

i.

ii.
iii.

1.
2.

1.

CEREREA RECONVENTIONALA
Actul de procedura prin care paratul isi manifeste pozitia ofensiva, el nelimitandu-se daor la a se apara, ci solicita si
obligarea reclamantului fata de el sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva=> paratul este un veritabil reclamant=> se numeste
parat-reclamant. Cererea reconventionala este in principiu facultative, dar uneori e utila, avand 3 scopuri:
Paralizarea cererii reclamantului: reclamantul isi intemeieaza pretentiile de revendicare pe un inscris, iar paratul invoca
nulitatea acelui act; chiar daca nu vrea ceva in plus de la R, P vrea ca acel act sa dispara din circuitul juridic civil. R =
reclamant; P = parat; Cererea reconventionala isi gaseste raspunsul in dispozitiv, nu in considerente ca intampinarea;
Sa compenseze pretentiile si nu are la indemana mijlocul compensarii legale (pe care o poate cere si prin intampinare), ci
vrea o compensare judiciara (se cere numai prin reconventionala);
P nu se opune admiterii cererii R, dar vrea si el ceva de la R (vrea cheltuielile facute cu imbunatatirea imobilului din care
este evacuat).
Toate aceste cauze sunt simple facultati; P le putea face si pe cale separata;
Cererea reconventionala poate fi si obligatorie daca vrei sa obtii anumite efecte (exemple: divort art. 916 alin.4 ncpc).
Persoane care pot face cererea reconventionala:
Paratul, dar si
Reclamantul, in cazul unei interventii principale;
Aspectul de admisibiliatate al cererii: pot fi cerute doar acele pretentii care sunt strans legate de r.j. dedus judecatii de
reclamant sau sa derive din acelasi r.j. (exp: contract de locatiune si locatarul nu preda imobilul; locatarul a facut cheltuieli si
le cere pe cale reconventionala).
In ncpc: prin cererea reconventionala poti chema in judecata si alti parati.
Forma: conditiile pentru CCJ, inclusiv timbrajul. Cererea reconventionala NU URMEAZA O PROCEDURA DE VERIFICARE
SI REGULARIZARE, la fel ca CCJ.
Se depune odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la primul termen de judecata, daca intampinarea nu-i obligatorie, sub
sanctiunea decaderii din dreptul procesual, iar nu subiectiv, de a formula cererea (paratul poate pe cale
separata sa il dea in judecata pe reclamant. In vcpc se judeca separat=> opera o prorogare de competenta, iar in ncpc
nu opereaza o asemenea prorogare de competenta).
C.R. se comunica reclamantului si celorlati eventual, iar acestia pot depune intampinare, in aceleasi termene (25 zile; 10
zile pentru raspuns la intampinare;)
Reclamantul nu poate formula C.R. la C.R. a paratului initial, dar AR PUTEA SA-SI MODIFICE CCJ=> R poate sa-si
redimensioneze pretentiile, dar nun prin C.R., ci prin modificarea CCJ.
Judecata: de regula, se judeca odata cu CCJ, fiind incidentala. Daca numai CCJ e in stare de judecata=> instanta poate
dispune disjungerea si judecata separata=> va primi termen la acelasi complet dar un termen nou. Disjungerea nu poate fi
dispusa daca legea prevede acest lucru sau cererile trebuie neaparat judecate impreuna pentru ca sunt foarte strans legate.
(exp: cerere reconventionala in cererea de partaj, divort,)
Masurile asiguratorii si provizorii
C civ vorbeste de masuri conservatorii ( intra nu numai masurile asiguratorii, ci si alte masuri, precum actiunea pauliana,
opozitia creditorilor, notarea in carte funciara a litigiului) si masuri asiguratorii.
Masurile asiguratorii reprezinta doar o specie a masurilor conservatorii.
Masurile asiguratorii se disting de celelalte masuri conservatorii prin caracterul mult mai brutal. Masurile conservatorii tind la
protejarea unui drept prindeschiderea unor mijloace.
Alaturi de sechestrul asigurator, poprirea , sechestrul judiciar , mai exista 2 texte care vizeaza si alte masuri asiguratorii in
materia proprietatii intelectuale. Textul a fost introdus pentru a unifica procedura in materie de proprietate intelectuala. De
aceea titlul suna masuri asiguratorii si provizorii.
Masurile provizorii cuprind masurile asiguratorii , dar mai cuprind si altele, cum ar fi solicitarea unor probe inainte ca procesul
sa inceapa. In prima faza, ideea este de asigurare a existentei probei . Ordonanta presedintiala este o masura provizorie.
Masurile asiguratorii : sechestrul asigurator, poprirea asiguratorie, sechestrul judiciar .
Sechestrul asigurator
Definitia legala art 591 imobilizarea unor bunuri mobile si/sau imobile urmaribile ale debitorului, aflate in posesia acestuia
sau a unui tert, in scopul valorificarii lor in momentul in care creditorul unei sume de bani va obtine un titlu executoriu.
Este vorba de o indisponibilizare judiciara, iar bunurile trebuie sa fie urmaribile . Indisponibilizarea se face in asteptarea
obtinerii de catre creditor a unui titlu executoriu. Creanta creditorului nu este certa, ci este in proces de constituire a unui titlu
executoriu.
Obiectul : toate bunurile care pot fi urmarite silit.
A se vedea art 726 si 727 NCPC bunurile care nu pot fi urmarite ( obiectele de cult, bunurile de uz personal, alimentele
necesare debitorului si familiei lui pe 3 luni) .
In NCC- in materia privilegiilor si garantiilor art 2324 gaj comun al creditorului. !!! Alin 3 si 4 diviziunea de patrimoniu
(patrimoniul de afectatiune).

36

Conditii referitoare la creanta

1.

2.

3.

Constata
ta in
scris

Nu este
constata
ta prin
act scris

Constata
ta in
scris

Conditii de fond

Cautiune

Nu este titlu executoriu

Este necesara
dovada intentarii
actiunii de fond

Cautiune obligatorie in
cuantumul stabilit de
instanta. Decizia
instantei nu este
absoluta. Cautiunea nu
va putea reprezenta
mai mult de 20 % din
valoarea creantei
respective. Rezulta din
textele de la titulul 14
din capitolul privitor la
proceduri specialecautiunea speciala
1056 NCPC

Exigibila

Nu este titlu executoriu

Este necesara
dovada intentarii
actiunii

Cautiune obligatorie in
cuantum fix de 50 %
din valoarea creantei ;
cautiunea se depune
odata cu cererea.

Nu este
exigibila

Debitorul a micsorat prin fapta sa

asigurarile date creditorului sau
nu a dat asigurarile promise ori
atunci cand este pericol ca
debitorul sa se sustraga de la
urmarire sau sa isi ascunda ori sa
isi risipeasca averea. Cazuri de
decadere din beneficiul
termenului. Judecatorul de
sechestru nu stabileste el daca
debitorul a fost sau nu decazut
din termen. El doar ia act de cele
spuse de creditor. Verifica daca
sunt indeplinite aceste cazuri .
Daca sunt sau nu indeplinite va
verifica judecatorul de fond, el
(judele de sechestru) nu
dezleaga problema
exigibilitatii. Creanta nu este
exigibila in mod aparent. Prin
cumularea conditiilor, legiuitorul
spune ca nu este necesar sa se
faca dovada unei exigibilitati
aparente. Decaderea din
termen trebuie solutionata de
judecatorul de fond. Inca nu s-a
decis daca debitorul este decazut
din termen

Este necesara
dovada intentarii
actiunii

Cautiune obligatorie ;
Cuantumul este stabilit
de instanta, cu
mentiunea ca poate fi
mai mare de 20%.

Exigibila

Procedura de solutionare
Competenta : instanta care judeca procesul in fond de prima instanta. Chiar daca se cere masura sechestrului cand procesul
se afla in apel, hotararea nefiind executorie, sau in recurs, totusi cererea se va face la prima instanta care a fost investita .
Este o procedura atasata judecatii de fond. Logica acesteia nu se regaseste decat in legatura cu procedura de fond. Ea vine
sa apere pe cel care a declansat un proces de o castigare inutila, pentru ca debitorul si-a creat o insolvabilitate, acesta
putand sa-si vanda bunurile inainte de pronuntarea hotararii.
Se pune intrebarea : in ce masura judecatorul de sechestru se poate pronunta asupra problemei de a sti daca creditorul a
introdus cererea de sechestru la instanta competenta sa judece cauza in prima instanta, cat timp instanta de fond nu s-a
pronuntat asupra propriei competente. Ar putea judecatorul de sechestru sa spuna ca nu e compentent, cat timp cererea a
fost introdusa la o instanta de fond. (ultima fraza e cu ? sau cu !.... ?:)))
Nu este necesara individualizarea bunurilor de catre creditor. Toate bunurile mobile si imobile sunt susceptibile de a fi
sechestrate, pana la concurenta cu valoarea creantei. Daca sunt sechestrate mai multe decat este nevoie se poate
face contestatie la executare.
Instanta va decide , de urgenta, in camera de consiliu , fara citarea partilor , prin incheiere executorie (incheierea executorie
inseamna ca apelul nu suspenda executarea. Este o procedura care nu are caracter contradictoriu. Sunt abolite in aceasta
materie principii precum dreptul la aparare, contradictorialitatea, oralitatea. Sunt abolite datorita faptului ca are un caracter
de surpriza. Daca debitorul ar fi citat, cel mai probabil ar fi ca, inainte sa se prezinte, sa vanda bunurile sau sa le ascunda.
Pentru ca masura sa fie eficienta ea trebuie sa aiba un grad de surpriza.

37

1.

Drepturile debitorului nu sunt inlaturate in totalitate. El are drept la o cale de atac (apel, in 5 zile de la comunicare, NU
PRONUNTARE ca nimeni n-a fost citat (s.n. B.I.) ).
Tot instanta va stabili suma pana la care se incuviinteaza sechestrul asigurator. Cand se va executa masura sechestrului, vor
trebui identificate bunuri pana la cuantumul creantei.
Instanta va fixa si cuantumul cautiunii si termenul in care acesta trebuie platit. Se aplica doar in cazul unei creante constata
prin act scris. In caz contrar, adica atunci cand creanta nu este constatata prin act scris, aceasta este 50 % .
Cautiunea nu este platita in avans de creditor, ci numai in masura in care ea este incuviintata. Daca nu plateste cautiunea,
atrage desfiintarea de drept a sechestrului. Acest lucru se constata prin incheiere definitiva, fara citarea partilor.
Aceasta cautiune trebuie platita pentru ca sechestrul este o masura dura. Indisponibilizarea averii presupune anumite
prejudicii pentru debitor. Este posibil ca creditorul sa piarda procesul, ceea ce inseamna ca pretinsul debitor a suferit o
masura drastica si are nevoie de a se despagubi. Or, nu ar fi corect sa se intoarca impotriva creditorului si sa-l gaseasca
insolvabil. Cautiunea va satisface eventuala nevoie de recuperare a pierderilor suferite de cel impotriva caruia s-au luat
aceste masuri, el avand un drept de preferinta asupra acestei sume .
Aceasta cautiune va ramane la dispozitia instantei pana cand se va solutiona procesul de fond. Pana atunci vor exista
urmatoarele posibilitati :
Fie a castigat creditorul si cautiunea i se libereaza lui ;
Fie creditorul pierde si atunci debitorul afirma in mod expres ca nu vrea despagubiri sau nu introduce o cerere privind
despagubirile in termen de 30 de zile sau daca se introduce actiune in despagubiri , cautiunea va fi blocata si se va libera
eventual debitorului daca se va dovedi ca acesta a suferit un prejudiciu ca urmare a luarii acestei masuri.
Daca creditorul a depus cautiunea in avans si nu se adopta masura sechestrului, atunci ea se libereaza chiar prin incheierea
prin care s-a dispus neluarea acestei masuri.
Cai de atac : apel in 5 zile de la comunicare. Creditorului i se comunica de indata de catre instanta, insa debitorului i se
comunica prin executorul judecatoresc . Daca debitorului i s-ar comunica de indata , el ar putea instraina averea , ar lua
masuri de protejare nelegala a bunurilor sale.
Daca insa, prima instanta este chiar curtea de apel ( cazuri rare ) , atunci calea de atac este recursul, pentru ca ICCJ nu are in
competenta sa functionala dreptul de a judeca apel.
Apelul nu este suspensiv de executare, executarea se aduce la indeplinire de catre executorul judecatoresc, aplicand
regulile de la executarea silita in mod corespunzator.
Ridicarea sechestrului asigurator art 956 NCPC
In principiu, sechestrul inceteaza la momentul ramanerii defintivie a hotararii de respingere, anulare, constatare a perimarii
ori prin care s-a luat act de renuntarea la judecata sau la drept.
Incheierea este definitiva , fara citarea partilor.
Sechestrul poate inceta daca se da o garantie indestulatoare, caz in caz instanta va putea ridica sechestrul la cererea
debitorului .
In materia cautiunii , art 1058 prevede ca garantie indestulatoare poate fi o ipoteca mobiliara sau imobiliara , o creanta
ipotecara, scrisoare de garantie bancara.
Creditorul indica ce bunuri anume pot fi sechestrate. Daca creditorul stie ca un anumit bun este foarte important pentru
activitatea debitorului si debitorul ar putea fi foarte prejudiciat prin sechestrarea lui , dar el are si alte bunuri, totusi acesta ar
putea veni in fata judecatorului sa ceara schimbarea bunului cu altul .
Procedura : cererea se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea in termen scurt a partilor, prin incheiere
supusa numai apelului, in termen de 5 zile de la pronuntare la instanta ierarhic superioara . Apelul se judeca de urgenta si cu
precadere. De asemenea, in cazul in care cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie, a fost
anulata, respinsa sau perimata prin hotarare definitiva ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia, debitorul
poate cere ridicarea masurii de catre instanta care a incuviintat-o. Asupra cererii instanta se pronunta prin incheiere
definitiva, data fara citarea partilor.
Poprirea asiguratorie
Are exact acelasi scop pe care il are si sechestrul asigurator, doar obiectul este altul. In cazul popririi este vorba de sume de
bani, titluri de valori, dar si titluri mobile incorporabile urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care
acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente, in conditiile stabilite de 952.
Este vorba de o tripla relatie : debitor- creditor tert poprit. Tertul poprit este de fapt un debitor al debitorului.
Creditorul ii cere tertului poprit sa nu-i plateasca debitorului .
In ce priveste sumele datorate in viitor, este posibila poprirea daca sunt datorate in baza unor acorduri juridice existente. De
ex, contul bancar pe 0 el ar putea sa fie poprit, pentru ca el ar putea fi alimentat ; chiriile datorate proprietarului.
Reguli aplicabile Art. 970
(1) Solutionarea cererii, executarea masurii, desfiintarea si ridicarea popririi asiguratorii se vor efectua potrivit dispozitiilor art.
953-958, care se aplica in mod corespunzator.
(2) In cererea de poprire bancara creditorul nu este dator sa individualizeze tertii popriti cu privire la care solicita sa se
infiinteze poprirea.
In ceea ce priveste sumele datorate in viitor, este permisa poprirea daca sumele sunt datorate in baza unor raporturi juridice
existente. In ceea ce priveste solutinarea cererii, executarea masurii, desfiintarea si ridicarea popririi se aplica toate regulile
de la sechestru. In cazul popririi bancare, creditorul nu este dator sa individualizeze tertii popriti.
Sechestru judiciar
In ceea ce priveste sechestru judiciar, el consta in indisponibilizarea bunului ce formeaza obiectul unui litigiu, sau in conditiile
legii, a altor bunuri, in vederea protejarii executarii in natura a hotararii ce va fi pronuntata in litigiu de fond.
Conditii-972
Existenta unui process asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil si
asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna.(enumerarea este una exemplificativa, nu este neaparat o
actiune reala, poate fi de ex si pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract de v-c).
Exceptii(fara a exista proces)
a) asupra unui bun pe care debitorul l ofer pentru liberarea sa;

38

b) asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice s se team c va fi sustras, distrus ori alterat de
posesorul su actual;
c) asupra unor bunuri mobile care alctuiesc garania creditorului, cnd acesta nvedereaz insolvabilitatea debitorului su
ori cnd are motive temeinice de bnuial c debitorul se va sustrage de la eventuala urmrire silit ori s se team de
sustrageri sau deteriorri.

2.

In termen de cel mult 20 de zile de la data incuviintarii masurii asiguratorii,, partea trebie sa initieze actiunea de fond, sub
sanctiunea desfiintarii de drept a sechestrului judiciar.
Masura sa fie necesara pentru conservarea dreptului. Nu e sufficient sa existe un process, cel care solicita sechestrul
trebuie sa dovedeasca si un pericol legat de deteriorarea bunului. Distrgerea bnului, pericol care va face dificil de executat
obligatia in viitor.
Instanta competenta
Instanta investita cu judecarea cererii principale. Daca nu avem proces, atunci instanta din circumscriptia careia se afla bunul
ce urmeaza a fi sechestrat
Procedura
Se judeca de urgenta, cu citarea partilor.
Instanta va putea sa il oblige pe reclamant la darea unei cautiuni.
In cazul imobilelor se va proceda si la inscrierea in CF.
Incheierea, care este executorie, este supusa numai apelului, in termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta ierarhic
superioara.
Administratorul-sechestru
Este numit de instanta. Administratorul poate sa faca: toate actele de conservare i administrare, va ncasa orice venituri i
sume datorate i va putea plti datorii cu caracter curent, precum i pe cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, cu
autorizarea prealabil a instanei care la numit, administratorul-sechestru va putea s nstrineze bunul n cazul n care
acesta nu poate fi conservat sau dac, dintr-un alt motiv, msura nstrinrii este vdit necesar i, dac a fost n prealabil
autorizat, el va putea sta n judecat n numele prilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru.
Administratorul provizoriu
In cazuri urgente, instanta va putea numi fara citarea partilor un administrator provizoriu, pana la solutionarea cererii de
sechestru judiciar.

Masuri provizorii in materia drepturilor de proprietate intelectuala

Se aplica drepturilor in materia prop intelectuale, indiferent ca au continut patrimonial sau nepatrimonial.
Conditii:
Dovada credibila ca drepturile de proprietate intelectuala fac obiectul unei actiuni ilicite, actuale sau iminente(la o analiza
la prima facie-in aparenta ar rezulta ca dreptul e supus unei actiuni ilicite)
Pericolul unui prejudiciu greu de reparat(pericolum im mora, nu e suficient ca actiunea sa fie vadit ilicita, mai trebuie si ca
cel care solicita masura sa demonstreze ca daca masura nu ar fi luata, dreptul ar fi prejudiciat in esenta lui)
Pentru prejudiciile aduse prin mijloacele presei, sunt mai restrictive: petentul face dovada credibila ca drepturile sale de prop
intelectuala fac obiectul unei actiuni ilicite, actuale; prejudiciile cauzate sunt grave; actiunea nu este in mod evident
justificata; masura solicitata instantei sa nu apara ca fiind disproportionate in raport cu prejudiciile cauzale.
Pot fi luate, cu caracter exemplificativ, urmatoarele masuri:interzicerea incalcarii sau incetarea ei provizorie; luarea masurilor
necesare pentru a asigura conservarea probelor.
In cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei: nu pot avea ca obiet interzicerea savarsirii faptei ilicite, chiar daca are
caracter imminent, ci numai eventuala incetare a savarsirii faptei sau interzicerea ei pe viitor, daca aceasta persista.
Citarea si comunicarea actelor de procedura
regula: citarea partilor
Obligaia de a cita prile
(1) Instana poate hotr asupra unei cereri numai dac prile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin
reprezentant, n afar de cazurile n care prin lege se dispune altfel.
(2) Instana va amna judecarea i va dispune s se fac citarea ori de cte ori constat c partea care lipsete nu a fost
citat cu respectarea cerinelor prevzute de lege, sub sanciunea nulitii

1)
2)
3)

o
o
o
o

Exceptii: conflictul de competenta, preschimbarea termenului, asiguarea probelor etc

Termenul in cunostinta
Este o institutie care inlatura obligatia de citare. Cand ai termen in cunostinta, legea considera ca nu mai e necesar sa fii
citat, fiind prezumat ca stii toate termenele anterioare.
Cazuri:
Partea care a depus cereare personal sau prin mandatar si a luat termen in cunostinta
Partea care a fost prezenta la un termen de judecata, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, chiar
neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul
Partea careia, personal sau prin reprezentant legal sau conventional ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu
primirea corespondentei, I s-a inmanat citatia pentru un termen de judecata.
Regula nu se aplica:
in cazul reluarii judecatii, dupa ce a fost suspendata
in cazul cand procesul se repune pe rol(instanta a ramas in pronuntare, insa mai avand aspecte de clarificat, a repus cauza
pe rol)
cand partea este chemata la interogatoriu, in afara de cazul in care a fost prezenta la incuviintarea lui, cand s-a stabilit si
termenul pentru luarea acestuia
cand, pentru motive temeinice, instanta a dipus ca partea sa fie citata la fiecare termen

39

in cazul in care instanta de apel sau de recurs fixeaza termen pentru rejudecarea fondului procesului dupa anularea
hotararii primei instante sau dupa casare cu retinere.
Nu au termen in cunostinta militarii incazarmati si detinuti.
Pentru motive temeinice se poate preschimba termenul, la cerere sau din oficiu, de catre completul investit cu solutionarea
cauzei, in camera de consiliu, fara citarea partilor. Partile vor fi citata de indata pentru noul termen fixat.
ART. 157
Cuprinsul citaiei
(1) Citaia va cuprinde:
a) denumirea instanei, sediul ei i, cnd este cazul, alt loc dect sediul instanei unde urmeaz s se
desfoare judecarea procesului;
b) data emiterii citaiei;
c) numrul dosarului;
d) anul, luna, ziua i ora nfirii;
e) numele i prenumele sau denumirea, dup caz, ale/a celui citat, precum i locul unde se citeaz;
f) calitatea celui citat;
g) numele i prenumele sau denumirea, dup caz, ale/a prii potrivnice i obiectul cererii;
h) indicarea, dac este cazul, a taxei judiciare de timbru i a timbrului judiciar datorate de cel citat;
i) meniunea c, prin nmnarea citaiei, sub semntur de primire, personal ori prin reprezentant legal sau convenional ori
prin funcionarul sau persoana nsrcinat cu primirea corespondenei pentru un termen de judecat, cel citat este considerat
c are n cunotin i termenele de judecat ulterioare aceluia pentru care citaia i-a fost nmnat;
j) alte meniuni prevzute de lege sau stabilite de instan;
k) tampila instanei i semntura grefierului.
Cele bolduite sunt nulitati exprese.
Organe competente pentru comunicare:
Comunicarea citatilor, precum si a tuturor actelor de procedura, se face, de regula, din oficiu prin agenti procedurali ai
instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agent ori salariati ai altor instante in a caror circumscriptii se
afla cel caruia I se comunica altfel
Daca nu este posibil, se va face prin posta, cu scrisoare recomandata,cu continut declarant si confirmare de primire, in plic
inchis, la care se ataseaza dovada de primire/procesul verbal si instiintarea prevazuta la163.
Comunicarea se poate face si prin mijloacele moderne-154(6)-Instanta comunica citatia, precum si un formular pe care partea
il completeaza si il trimite inapoi.
Comunicarea poate fi facuta si de catre parti, daca au avocat sau consilier juridic si convin astfel.
ART. 169
Comunicarea ntre avocai sau consilieri juridici
Dup sesizarea instanei, dac prile au avocat sau consilier juridic, cererile, ntmpinrile ori alte acte se pot comunica
direct ntre acetia. n acest caz, cel care primete cererea va atesta primirea pe nsui exemplarul care urmeaz a fi depus la
instan sau, dup caz, prin orice alte mijloace care asigur ndeplinirea acestei proceduri.

Locul citarii
La domiciliul sau sediul
Locul citarii Art. 155
(1) Vor fi citati:
1. statul, prin Ministerul Finantelor Publice sau alte organe anume desemnate in acest scop de lege, la sediul acestora;
2. unitatile administrativ-teritoriale si celelalte persoane juridice de drept public, prin cei insarcinati sa le reprezinte in justitie,
la sediul acestora;
3. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal sau, atunci cand este cazul, la sediul
dezmembramantului lor;
4. asociatiile, societatile si alte entitati fara personalitate juridica constituite potrivit legii, prin reprezentantul desemnat, la
sediul sau domiciliul acestuia;
5. cei supusi procedurii insolventei, precum si creditorii acestora, la domiciliul sau, dupa caz, la sediul acestora; dupa
deschiderea procedurii, citarea va fi efectuata potrivit legii speciale;
6. persoanele fizice, la domiciliul lor; in cazul in care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la resedinta cunoscuta ori la
locul ales de ele; in lipsa acestora, citarea poate fi facuta la locul cunoscut unde isi desfasoara permanent activitatea
curenta;
7. incapabilii sau cei cu capacitate de exercitiu restransa, prin reprezentantii sau ocrotitorii lor legali, la domiciliul ori sediul
acestora, dupa caz; in caz de numire a unui curator special, potrivit art. 58, citarea se va face prin acest curator, la sediul sau
profesional;
8. bolnavii internati in unitati sanitare, la administratia acestora;
9. militarii incazarmati, la unitatea din care fac parte, prin comandamentul acesteia;
10. cei care fac parte din echipajul unei nave maritime sau fluviale, alta decat militara, daca nu au domiciliul cunoscut, la
capitania portului unde este inregistrata nava;
11. detinutii, la administratia locului de detinere;
12. personalul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare si cetatenii romani trimisi sa lucreze in cadrul personalului
organizatiilor internationale, precum si membrii de familie care locuiesc cu ei, cat timp se afla in strainatate, prin Ministerul
Afacerilor Externe; alti cetateni romani, aflati in strainatate in interes de serviciu, inclusiv membrii familiilor care ii insotesc,
prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla unitatea care i-a trimis in strainatate;
13. persoanele care se afla in strainatate, altele decat cele prevazute la pct. 12, daca au domiciliul sau resedinta cunoscuta,
printr-o citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire, recipisa de predare a
scrisorii la posta romana, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada a indeplinirii
procedurii, daca prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romania ori prin acte normative speciale nu se

40

prevede altfel. Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu este cunoscut/cunoscuta, citarea se face potrivit art.
167. In toate cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in tara, va fi citat numai acesta din urma;
14. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 167;
15. mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special numit de instanta, la domiciliul acestuia.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) pct. 1 si 2, statul, prin Ministerul Finantelor Publice, unitatile administrativ-teritoriale,
precum si celelalte persoane juridice de drept public isi pot alege un sediu procesual la care vor fi comunicate toate actele de
procedura.
Persoanele care se afla in strainatate, citate potrivit art. 155 alin. (1) pct. 12 si 13 pentru primul termen de judecata, vor fi
instiintate prin citatie ca au obligatia de a-si alege un domiciliu in Romania unde urmeaza sa li se faca toate comunicarile
privind procesul. In cazul in care acestea nu se conformeaza, comunicarile li se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa
de predare la posta romana a scrisorii, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada de
indeplinire a procedurii.
Persoanele cu domiciliu necunoscut urmeaza a fi citate prin publicitate in conditiile art. 167 NCPC.
Alegerea locului citarii si al comunicarii altor acte de procedura Art. 158
(1) In caz de alegere de domiciliu sau, dupa caz, de sediu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de
procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea mentiuni, comunicarea se va face,
dupa caz, potrivit art. 155 sau 156.
(2) Partea poate alege ca toate actele de procedura sa ii fie comunicate la casuta postala.
Citatia si celelalte acte de procedura, sub sanctiunea nulitatii, vor fi inmanate partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de
judecata. In cazuri urgente sau atunci cand legea prevede in mod expres, judecatorul poate dispune scurtarea termenului de
inmanare a citatiei ori actului de procedura, despre aceasta facandu-se mentiune in citatie sau in actul de procedura.
Invocarea si inlaturarea neregularitatilor privind citarea Art. 160
(1) Daca partea prezenta in instanta, personal sau prin reprezentant, nu a primit citatia sau a primit-o intr-un termen mai
scurt decat cel prevazut la art. 159 ori exista o alta cauza de nulitate privind citatia sau procedura de inmanare a acesteia,
procesul se amana, la cererea partii interesate.
(2) Orice neregularitate cu privire la citare nu va mai fi luata in considerare in cazul in care, potrivit alin. (1), nu s-a cerut
amanarea procesului, precum si in cazul in care partea lipsa la termenul la care s-a produs neregularitatea nu a invocat-o la
termenul urmator producerii ei, daca la acest termen ea a fost prezenta sau legal citata.
Neregularitatea trebuie invocata la termenul imediat urmator. Daca ea nu invoca nulitatea la termenul imediat urmator, nu va
putea invoca ulterior efectuarii altor acte.
(3) In lipsa partii nelegal citate, neregularitatea privind procedura de citare a acesteia poate fi invocata si de celelalte parti ori
din oficiu, insa numai la termenul la care ea s-a produs. Este o problema de interes. Daca nu s-a invocat la acest termen, la
termenul urmator nu mai poate invoca, ci doar partea adversa va putea invoca.
Inmanarea se face personal la locul citarii. Insa, ea se poate face oriunde se afla cel citat, daca acesta semneaza.
Inmanarea facuta altor persoane Art. 162
(1) Inmanarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura in cazurile prevazute la art. 155 alin. (1) pct. 1-5 si pct. 12 sau atunci
cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat, notar public ori executor judecatoresc se poate face functionarului sau
persoanei insarcinate cu primirea corespondentei, care va semna dovada. In lipsa acestora, inmanarea citatiei sau a actelor
de procedura se va face administratorului cladirii, iar, in lipsa, paznicului sau agentului de paza, care va semna procesulverbal intocmit in acest scop de catre agent, dupa ce acesta din urma a certificat in prealabil identitatea si calitatea sa.
(2) In cazurile prevazute la art. 161 alin. (4)-(7), unitatea unde se afla cel citat ii va inmana de indata acestuia citatia ori, dupa
caz, actul de procedura comunicat sub luare de dovada, certificandu-i semnatura sau aratand motivul pentru care nu s-a
putut obtine semnatura lui. In acest din urma caz se va proceda potrivit alin. (1). Dovada se va preda agentului ori va fi
trimisa direct instantei, daca inmanarea citatiei nu s-a putut face de indata.
Procedura de comunica difera dupa cum persoana este gasita sau nu .
Procedura de comunicare Art. 163
(1) Comunicarea citatiei se va face persoanei in drept sa o primeasca, care va semna dovada de inmanare certificata de
agentul insarcinat cu inmanarea.
(2) Daca destinatarul primeste citatia, dar refuza sa semneze dovada de inmanare ori, din motive intemeiate, nu o poate
semna, agentul va intocmi un proces-verbal in care va arata aceste imprejurari.
(3) Daca destinatarul refuza sa primeasca citatia, agentul o va depune in cutia postala. In lipsa cutiei postale, va afisa pe usa
locuintei destinatarului o instiintare care trebuie sa cuprinda:
a) anul, luna, ziua si ora cand depunerea sau, dupa caz, afisarea a fost facuta;
b) numele si prenumele celui care a facut depunerea sau, dupa caz, afisarea si functia acestuia;
c) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, resedinta, respectiv sediul celui instiintat;
d) numarul dosarului in legatura cu care se face instiintarea si denumirea instantei pe rolul careia se afla dosarul, cu indicarea
sediului acesteia;
e) aratarea actelor de procedura despre a caror comunicare este vorba;
f) mentiunea ca dupa o zi, dar nu mai tarziu de 7 zile de la afisarea instiintarii ori, cand exista urgenta, nu mai tarziu de 3 zile,
destinatarul este in drept sa se prezinte la sediul instantei de judecata pentru a i se comunica citatia. Cand domiciliul sau
resedinta ori, dupa caz, sediul acestuia nu se afla in localitatea unde instanta de judecata isi are sediul, instiintarea va
cuprinde mentiunea ca pentru a i se comunica citatia destinatarul este in drept sa se prezinte la sediul primariei in a carei
raza teritoriala locuieste sau isi are sediul;
g) mentiunea ca, in cazul in care, fara motive temeinice, destinatarul nu se prezinta pentru comunicarea citatiei in interiorul
termenului de 7 zile sau, dupa caz, al termenului de 3 zile prevazut la lit. f), citatia se considera comunicata la implinirea
acestui termen;
h) semnatura celui care a depus sau a afisat instiintarea.
(4) Mentiunile de la alin. (3) lit. c)-g) se completeaza de catre grefa instantei. Termenele prevazute la alin. (3) lit. f) si g) se
calculeaza zi cu zi.

41

1.

(5) Despre imprejurarile aratate la alin. (3) agentul va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde mentiunile aratate la art.
164, acesta facand dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat.
(6) Daca destinatarul nu este gasit la domiciliu ori resedinta sau, dupa caz, sediu, agentul ii va inmana citatia unei persoane
majore din familie sau, in lipsa, oricarei alte persoane majore care locuieste cu destinatarul ori care, in mod obisnuit, ii
primeste corespondenta.
(7) Cand destinatarul locuieste intr-un hotel sau intr-o cladire compusa din mai multe apartamente si nu este gasit la aceasta
locuinta a sa, agentul ii va comunica citatia administratorului, portarului sau celui care, in mod obisnuit, il inlocuieste. In
aceste cazuri, persoana care primeste citatia va semna dovada de primire, agentul certificandu-i identitatea si semnatura si
incheind un proces-verbal cu privire la aceste imprejurari. Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
(8) In cazul in care lipsesc persoanele prevazute la alin. (6) si (7), precum si atunci cand acestea, desi prezente, refuza sa
primeasca actul, sunt aplicabile dispozitiile alin. (3)-(5).
(9) In cazurile prevazute la alin. (3) si (8), agentul are obligatia ca, in termen de cel mult 24 de ore de la depunerea sau
afisarea instiintarii, sa depuna citatia, precum si procesul-verbal prevazut la alin. (5), la sediul instantei de judecata care a
emis citatia ori, dupa caz, la cel al primariei in raza careia destinatarul locuieste sau isi are sediul, urmand ca acestea sa
comunice citatia.
(10) Cand partii sau reprezentantului ei i s-a inmanat citatia de catre functionarul anume desemnat in cadrul primariei, acesta
are obligatia ca, in termen de cel mult 24 ore de la inmanare, sa inainteze instantei de judecata dovada de inmanare
prevazuta la alin. (1), precum si procesul-verbal prevazut la alin. (5).
(11) Cand termenul prevazut la alin. (3) lit. f) s-a implinit fara ca partea sau un reprezentant al ei sa se prezinte la primarie
pentru a i se inmana citatia, functionarul anume insarcinat din cadrul primariei va inainta instantei de judecata, de indata,
citatia ce trebuia comunicata, precum si procesul-verbal prevazut la alin. (5).
(12) Dispozitiile prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.
Se poate intampla ca :
Fie persoana este gasita , caz in care primeste citatia , sau refuza citatia sau primeste , dar refuza sa o semneze .
Se intocmeste proces-verbal ca a primit sau ca a primit , dar nu a vrut sa semneze desi a primit-o . Daca partea refuza , se
depune la cutia postala, daca nu are , se afiseaza pe usa si se intocmeste proces-verbal in acest sens.
Daca nu gaseste partea, dar gaseste o persoana majora, atunci inmanarea se va face acestei persoane si se aplica
dispozitiile de mai sus.
Daca nu se gaseste nici o persoana majora, citatia se va depune in cutia postala.
Daca nu se identifica locuinta, domiciliul partii, daca reclamantul dovedeste ca a facut tot ce i-a stat in putinta ca sa-l
identifice , atunci se va recurge la citarea prin publicitate :
La usa instantei
Pe portalul instantelor
La ultimul domiciliu cunoscut
Atunci cand instanta apreciaza ca este necesar se poate recurge la un al patrulea mod, publicarea in Monitorul Oficial sau intrun ziar de larga raspandire.
In cazul acesta, procedura va fi considerata realizata in a 15 a zi de la data afisarii. Pe langa faptul este citat prin publicitate,
instanta numeste si un curator special pentru apararea intereselor celui astfel citat. Acesta este un avocat, de pe o lista din
raza teritoriala a baroului unde functioneaza instanta. Acesta va face o aparare speciala pe baza probelor sumare prevazute
in dosar.
Daca se va dovedi ca partea a cerut citarea prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura vor fi anulate, iar cel
care a cerut va fi sanctionat si prin amenda.
Mai exista un caz special , cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face deoarece imobilul a fost demolat, a
devenit nelocuibil sau de neintrebuintat ori destinatarul actului nu mai locuieste in imobilul respectiv sau atunci cand
comunicarea nu poate fi facuta din alte motive asemanatoare, agentul va raporta cazul grefei instantei spre a instiinta din
timp partea care a cerut comunicarea despre aceasta imprejurare si a-i pune in vedere sa faca demersuri pentru a obtine
noua adresa unde urmeaza a se face comunicarea.
Comunicarea actelor se face in formele prevazute pentru citare.
Citarea nu se poate face oricand zilele lucratoare in timpul orelor de program.
In cazuri urgente, se pot folosi si zilele nelucratoare sau sarbatorile legale, dar numai cu incuviintarea presedintelui instantei.
ORA 2:
Poprirea asiguratorie
E o masura care are exact acelasi scop precum sechestrul asigurator, numai ca obiectul popririi este reprezentat de sume
de bani, titluri de valoare si bunuri mobile incorporale, dar ele nu sunt la debitor, ci se afla la o terta persoane care i le
datoreaza debitorului.
Tripla relatie: creditor-debitor-tert poprit. Tertul e de fapt un debitor al debitorului poprit. Tertul datoreaza bani, titluri
de valoare. Creditorul ii cere tertului poprit sa nu-i plateasca aceste sume de bani debitorului si sa le indisponibilizeze in
mainile lui pana la clarificare. Sumele datorate in viitor: pot fi poprite, daca sunt datorate in baza unor raporturi juridice
existente (contu bancar pe 0 va putea fi alimentat- la chirie: popresti sumele pe care chiriasul le datoreaza proprietarului,
etc).
La poprirea bancara, creditorul nu este dator sa individualizeze tertii popriti cu privire la care solicita sa se infiinteze
poprirea. Pentru celelalte, tertul trebuie individualizat.
Sechestrul judiciar
Inseamna indisponibilizarea bunurilor ce formeaza obiectul litigiului sau, in conditiile legii, a altor bunuri prin
incredintarea pazei acestora unui administrator-sechestru desemnat potrivit art. 975. Daca sechestrul asigurator viza
sechestrarea bunurilor in vederea valorificarii viitoare a unei creante (bunurile nu aveau legatura cu obiectul litigiului), aici
obiecul sechestrului este IDENTIC cu obiectul litigiului=> scopul nu e protejarea creantei, ci protejarea EXECUTARII IN
NATURA A HOTARARII CE VA FI PRONUNTATA IN LITIGIUL DE FOND=> litigiul de fond are ca obiect predarea unui bun
sau a folosintei acestuia, iar reclamantul se teme ca bunul va fi instrainat.
Conditii:
Existenta unui proces, dar nu orice proces, ci asura proprietatii/ alt drept real principal; posesiei unui bun mobil sau imobil
ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna. LA BUNURI DE GEN NU PUTEM PUNE SECHESTRU

42

i.
ii.
iii.

a.
b.

A.
B.

1.
2.
3.
1.
2.
3.
4.
5.
6.

JUDICIAR. Nu e neaparat vorba de un drept real. O vanzare in timpul procesului ar conduce la imposibilitatea pronunntarii
unei hotarari care sa ine loc de act de vanzare cumparare; la procesele de partaj se aplica pe deplin, unde avem bunuri
mobile care sunt usor de instrainat;
Exceptie: cand nu avem nevoie de proces:
ASura unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa;
Asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sa se teama ca va fi distrus sau altertat de posesorul
sau actual.
Asupra unor bunuri care alcatuiesc.vezi in ncpc
In termen de 20 de zile de la incuviintarea masurii asiguratorii: partea care a cerut sechestru trebuie sa formuleze actiunea de
fond; sa ia masuri pentru inceperea executarii silite; Cand avem un titlu executoriu (ipoteca de exemplu) poti cere aceasta
masura, dar, in 20 de zile incepi treaba. In 20 de zile se desfiinteaza de drept sechestrul judiciar daca nu incepi porcesul.
Nu e suficient sa existe un proces, cel care cere masura trebuie sa dovedeasca si faptul ca exista un pericol care ar putea
face greu sau imposibil de executat hotararea (exp: scoti bunurile la vanzare la mica publicitate; scoti la vanzare terenul;
deterioreaza un autoturism de 4 locuri cu care cara ciment; scoate cerificat de la CF pentru vanzare, etc)
Instanta competenta: instanta din circumscriptia careia se afla bunul ce urmeaza a fi sechestrat. ->
Se judeca de urgenta CU CITAREA PARTILOR, intrucat trebuie dezbatut daca e necesara sau nu masura.
Instanta va putea sa il oblige pe reclamant la plata unei cautiuni. In cazul bunurilor imobile se va proceda si la inscrierea in
CF potrivit art. 954 alin.3. Incheierea este supusa numai apelului in termen de 5 zile de la pronuntare la INSTANTA
IERARHIC SUPERIOARA.
Incheierea este executorie.
Paza bunurilor este data unui administrator sechestru, cel mai probabil detinatorul bunului (instanta alege);
Vezi in cod ce poate sa faca administratorul, printre care: poate sa instraineze bunul daca nu mai poate fi conservat si va
putea sta in judecata in numele partilor, daca este autorizat prealabil de catre instanta. E important acest lucru pentru ca e
posibil ca partea, daca nu poate sa instraineze bunul sa simuleze un proces si sa-l piarda in procesul acela cu un tert=> in
proces va sta chiar administratorul sechestru ca sa asigure ramanerea bunului in patrimoniul partilor.
In cazuri urgente, instanta va putea da prin incheiere definitiva, fara citarea partilor, numirea unui administrator proviziu, a.i.
debitorul sau nu instraineze bunul chiar pe durata judecarii.
Masuri provizorii in materie de proprietate intelectuala
Se aplica drepturilor din materia proprietatii intelectuale, indiferent daca au continut patrimonial sau nepatrimonial.
Conditii cumulative:
Dovada credibila ca drepturile de proprietate intelectuala fac obiectul unei actiuni ilicite, actuale sau imintente;
Prejudiciul greu de reparat.
Analiza la prima facie (in aparenta): ar rezulta ca dreptul e supus unei actiuni ilicite.fara administrarea unui probatoriu
amplu, sa se dovedeasca faptul ca dreptul de proprietate este supus unei actiuni ilicite. o adiere de dreptate.
Pericolul unui prejudiciu greu (se stabileste daca e greu in baza unei analize sumare a judecatorului; greu nu inseamna
imposibil) de reparat: periculum in mora.=> nu-i suficinet ca actiunea sa fie vadit ilicita si dreptul vadit incalcat ci mai trebuie
ca cel care cere masura sa demonstreze ca, daca masura nu ar fi luata, dreptul respectiv ar fi prejudiciat in insasi esenta
lui=> va fi greu de reparat. Sau bunul respectiv ar putea fi reparat, dar exista o stare de vadita insolvabilitate a celui care
face actiunile.
La prejudiciile aduse prin mijloacele presei scrise sau audiovizuale: in afara de cele 2 conditii:
sa fie prejudicii grave;
Actiunea este in mod evident jusificata, potrivit art.75 din C.civ.;
Masura solicitata in instanta sa nu apara ca disproportionata in raport cu prejudiciile cauzate;
Masuri care se pot lua:
Interzicerea incalcarii sau incetarea ei provizorie;
Luarea masurilor necesare pentru conservarea probelor (iei produsele contrafacute din raft);
Aceste masuri au caracter exemplificativ, deci pot fi luate multe alte masuri: aducerea unei garantii; luare masurii
sechestrului; Orice isi imagineaza judecatorul ca poate duce la protejarea dreptului. La prejudiciile produse prin presa: nu se
poate interzice savarsirea faptei ilicite, dar se poate cere stoparea ei, dupa ce a aparut.
CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA
Regula: citarea partilor=> instanta nu poate hotara decat daca partile au fost citate/sau prezentat personal sau prin
reprezentant. Instanta va amana judecata si va dispune sa se faca citarea cand citarea n-a fost facuta corect sau n-a fost
facuta deloc.
Termen in cunostinta: inlatura obligatia de citare!! . Partile nu trebuie citate la fiecare termen. Legea considera ca nu
mai e necesar sa fii ciatat, fiind prezumat ca stii toate termenele urmatoare cad:
Daca partea a depus personal/prin mandatar CCJ si a luat termenul in cunostinta;
Partea a fost prezenta la un termen;
Vezi in cod mai complet.:)
Regula nu se aplica:
Daca judecata a fost reluata dupa suspendare;
Daca pricina a fost repusa pe rol: instanta a ramas spre deliberare si ulterior a repus cauza pe rol; partile nu se mai
asteptau sa fie vreo judecata;
Cand s-a stabilit ca partea sa vina la interogatoriu; nevenire la interogatoriu se finalizeaza printr-o consecinta periculoasa
penrtu parte, de aceea i se comunica chiar daca are termen in cunostinta;
Cand pentru motive temeinice s-a dispus ca partea sa fie citata la fiecare termen : daca de exp judele vrea sa impace
partile;
Cand instanta de apel/recurs fixeaza termenul pentru rejudecarea fondului;
Militarii incazarmati si detinutii sunt citati la fiecare termene pentru a putea pleca la proces.
Pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea partilor, se poate preschimba termenul; in camera de consiliu si fara citarea
partilor.
CUPRINSUL CITATIEI:
Art. 157 ncpc stabileste tot ce contine citatia. Unele elemente sunt locite de nulitate expresa iar altele de nulitate virtuala.
Exemplu: in citatie lipseste numarul dosarului=> nulitate expresa, dar asta nu inseamna ca nu se poate face proba contrara

43

a.

A.
1.
2.
3.
B.
C.

de catre partea adversa. Daca lipseste calitatea celui citat=> nulitate virtuala, deci cel care o invoca trebuie sa arate cu ce a
fost vatamat. Prin citatie i se spune ca nu va mai fi citat pentru urmatoarele termene. Daca lipseste stampila instantei si
semnatura grefierului=> expresa va fi nulitatea.
Comunicarea citatiilor se face de regula din oficiu, prin agenti procedurali ai instantei/alti salariati ori prin agenti ai instantei
in circumscriptia careia are sediul/domiciliul partea. Daca nu-i posibil sa se faca prin agentii instantei, se face prin posta, dar
tot de catre instanta.
Instanta poate face comunicarea prin mijloace moderne: telefax, posta electronica, alte mijloace care asigura trimiterea
textului si confirmarea primirii lui. Instanta comunica citatia si un formular pe care partea va trebui sa-l completeze si sa-l
trimita instantei.
Comunicarea poate fi facuta si de catre parti cu next conditii:
Sa fie avocati sau consilieri juridici. Art. 169 ncpc zice ca nu chiar toate actele pot fi communicate intre parti, ci doar
cererile, intampinarile si alte acte (se intelege ca lte acte ale partilor). Semnatura pe un exemplar care se depune la
dosar de partea interesata.
LOCUL CITARII: domiciliu sau sediul, dar nu e chiar simplu ca sunt fel de fel de locuri speciale (art.155).
Persoanele cu domiciliul in strainatate sunt instiintate in citatie ca au obligatia de a-si alege un domiciliul in Romania pentru a
li se comunica actele. Daca nu o fac, se citeaza prin Posta Romana, dar se ia in considerare data depuneirii la posta romana.
Orice parte poate sa-si aleaga domiciliul la o alta persoana (la reprezentant/avocat). Daca-si schimba domiciliul pe parcursul
procesului, partea trebuie sa instiinteze instanta si partea, in caz contrar=> neluarea in seama.
Termenul pentru inmanarea citatiei: 5 zile inaintea termenului de judecata (regula).
Invocarea si inlaturarea neregularitatilor privind citatia: art.160 ncpc.
Art. 160 alin.3 EXTREM DE IMPORTANT: neregularitatea trebuie invocata la next termen, daca nu invoca tunci, nu va mai
putea invoca ulterior.
Daca partea nu-i legal citata, neregularitatea poate fi invocata si de ceilalti, insa NUMAI LA TERMENUL CAND ACEASTA SA PRODUS, intrucat e o problema de interes.
Inmanarea citatiei: la pf se face personal, la locul citarii. Inmanarea se poate face oriunde se afla cel citat daca acesta
semneaza de primire.
La pj, institutii publice, avocat, notar, executor, se comunica la sediul persoanei insarcinate cu primirea corespondentei.
Procedura de comunicare: dupa cum persoana respectiva este sau nu este gasita.
Daca-i gasita si:
Primeste citatia=> se intocmeste procesul-verbal de inmanare;
Primeste citatia dar refuza sa semneze=> se face p-v in care se mentioneaza ca a refuzat sa semneze.
Partea refuza sa primeasca citatia=> se depune la cutia postala si se afiseaza pe usa. Dupa ncpc, daca se depune la cutia
postala, se face sub mentiunea ca partea ar putea sa se prezinte la instanta sau la primaria localitatii respective.
Nu e gasita partea dar este gasita o persoana majora care locuieste cu partea (nu e neaparat sa fie ruda cu partea), i se
va inmana acestei persoane.
Nu e gasit nimeni acasa: asta e regula))))vezi codul
Ce se-ntampla daca nu se identifica locuinta, domiciliul partii sia vem domiciliu necunoscut: daca reclamantul dovedeste ca a
facut tot ce i-a stat in putin sa afle locuinta aprtii adverse si n-a reusit acest lucru, atunci se va CITA PRIN PUBLICITATE:
afisarea citatiei la: usa instantei; pe portalul instantelor; la ultimul domiciliu cunoscut.
Cand instanta apreciaza, se poate folosi si al patrulea mod: publicarea in M.OF/un ziar central de larga raspandire. Procedura
va fi considerata realizata in a-15-a zi de la data afisarii. Instanta numeste si un curator special pentru reprezentarea partilor
citate prin publicitate (in vcpc nu exista asa ceva). El este un avocat care va face niste aparari in contul persoanei citate prin
publicitate, pe baza probelor sumare pe care i le ofera dosarul.
Daca se va dovedi ca partea a cerut citarea prin ublicitate cu rea-credinta=> TOATE ACTELE DE PROCEDURA VOR FI
ANULATE, iar cel care a cerut va fi sanctionat si cu amenda.
Caz special: cand comunicarea actelor nu se poate face intrucat imobilul indicat drept adresa a fost demolat,., ori
destinatarul nu mai locuieste in imobilul respectiv: agentul procedural va raporta cazul grefei instantei si aceasta sa faca
demersuri pentru aflarea noii adrese sau sa citeze prin publicitate.
Comunicarea actelor se face in formele prevazute pentru citare. Citarea nu se poate face oricand: numai intre ora 7 si 20 in
zilele lucratoare. In cazuri urgente se pot folosi si zilele de sarbatoare sau alte zile nelucratoare, cu incuviintarea presedintelui
instantei (ordonanta presedintiala de exemplu).
La examen intra si amenzile judiciare: nu sume ci reguli de procedura: cum se acorda, cum se contesta.
Etapa cercetarilor si dezbaterilor
Sedinta de judecata
Sedinta de judecata, cel putin ca principiu, este publica. Regula este publicitatea.
Aceasta regula suporta 2 amendamente
1. incepand cu 1 ianuarie 2016, o parte a procesului, denumita cercetarea procesului, urmeaza sa se desfasoare in
camera de consiliu. Sedinta publica ramane aplicabila numai dezbaterilor finale
2. indiferent de aceasta prevedere, chiar si pana la 1 ianuarie 2016, exista cazuri in care legea prevede ca anumite
procese, in integralitatea lor sau numai intr-o anumita faza a judecatii , spre exemplu prima instanta, sunt supuse
judecatii in Camera de consiliu. In acasta cazuri nu are relevanta prevederea cu 1 ianuarie 2016.
a. ordonanta presedintiala-procedura urgenta, cu caracter vremelnic-se judeca in camera de consiliu si la
cercetare si la dezbateri
b. sechestru judiciar
c. cererea de recuzare sau de abtinere
Sunt situatii in care legea nu prevede ca o cauza se judeca in camera de consiliu, dar instanta stabileste ca trebuie
judecata in camera de consiliu.
Art 213, alin 2- De asemenea, in cazurile in care dezbaterea fondului in sedinta publica ar aduce atingere moralitatii,
ordinii publice, intereselor minorilor, vietii private a partilor ori intereselor justitiei, dupa caz, instanta, la cerere sau din
oficiu, poate dispune ca aceasta sa se desfasoare in intregime sau in parte fara prezenta publicului.
Instanta poate la cerere sau din oficiu sa dispuna judecarea in camera de consiliu

44

ex: divorturi celebre, cauze in care se apara interesul minorilor

Chiar daca se judeca in camera de consiliu, partile pot fi insotite de reprezentantii lor sau de persoane carora instanta le
admite participarea la proces (ex rude, martori, experti etc).
Ratiunile pentru care o cauza se judeca in camera de consiliu sunt diverse.
ex: in materia societatilor-ratiunile pentru care legiutorul a decis sa se judece in camera de consiliu: pentru ca s-ar putea
dezvalui secrete ale societatii, eventual economice si sa afecteze societatatea.
Ratiunile pentru care se judeca o cauza in camera de consiliu tin si de urgenta. La sedintele obisnuite, listele publice tin de
planificarea presedintelui instantei , pe cand sedintele in camera de consiliu sunt stabilite de judecator.
La abtinere si recuzare se discuta despre legatura dintre un judecator si una dintre parti.
Poate fi legat si de protectia unei categorii-art 266-ascultatarea unui minor se face in camera de consiliu, dar judecarea
procesului se poate face si in sedinta publica.
Activitatea premergatoare sedintei de judecata
Pilonul central este grefierul. Grefierii sunt de mai multe categorii, una dintre ele este grefierul de sedinta care are sarcini
legate de activitatea premergatoare sedintei si de activitatea de dupa judecata.
Grefierul:
1. preia dosarele din arhiva
2. verifica dovezile de inamare a citatiilor ori de comunicare si a altor acte de procedura, relatiile solicitate de
instanta (ex instanta cere anumite informatii de la Cartea Funciara)
3. intocmeste lista de procese-art 215 CPC, 103 ROI
Art 103, alin 1 ROI-afiseaza lista cauzelor cu o zi inainte de inceperea sedintei de judecata sau cel tarziu cu o ora inainte
de data inceperii sedintei.
(1) Grefierul de edin preia dosarele de la arhiv, sub semntur n registrul de termene, cu cel puin dou zile naintea
edinei, afieaz lista cauzelor cu o zi naintea termenului de judecat sau cel mai trziu cu o or nainte de nceperea
edinei la instanele la care activitatea se desfoar n 23 timpi. Grefierul de edin completeaz condica de edin,
verific dac au sosit la instan i s-au ataat la dosare dovezile de nmnare ori de comunicare a citaiilor i a celorlalte
acte de procedur, precum i relaiile i actele solicitate de preedinte sau de instana de judecat. De asemenea,
grefierul de edin verifica legalitatea ndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataate la dosar i informeaz
preedintele completului de judecat despre deficienele constatate. Dosarele se predau completului de judecata.
Alin 6-cuprinsul listei de sedinta- Lista de edin cuprinde i numele i prenumele judectorilor care compun completul de
judecat, numele i prenumele grefierului de edin, precum i numele i prenumele procurorului de edin. n cazul n
care la edina de judecat particip un alt procuror dect cel menionat n lista de edin, grefierul cauzei anun
numele i prenumele acestuia nainte de a face referatul cauzei.
Lista cuprinde si numele judecatorului si procurorului, este important avand in vedere cauzele de recuzare, se verifica
continuitatea.
In CPC se prevede ca listele de sedinta trebui sa cuprinda si o ora orientativa pentru cauza respectiva. Dar nu exista
sanctiune pentru nerespecatrea acestei prevederi, cel mult s-ar putea aplica o sanctiune administrativa.
Art 215 CPC-reguli privind asezarea in lista a cauzelor
(2) Procesele declarate urgente(cele declarate de lege ca fiind urgente), cele ramase in divergenta (exista in complet 2
judecatori care nu pot ajunge la un consens si se cere sa participe si un al 3-lea judecator) si cele care au primit termen in
continuare (dosarele nu s-au terminat pana la ora 24 si se continua a doua zi) se vor dezbate inaintea celorlalte.
(3) Procesele in care partea sau partile sunt reprezentate ori asistate de avocat, respectiv consilier juridic se vor dezbate
cu prioritate. trebuie verificat daca exista imputernicire la dosar
4.

preda dosarele completului de judecata

Sedinta de judecata propriu-zisa

Rolul central il are presedintele de complet.
Problemele apar cand sunt mai multi judecatori in complet.
Atributiile presedintelui de judecata
1. conduce sedinta- deschide, suspenda, ridica sedinta
2. daca sunt mai multi judecatori in complet si doresc sa puna intrebari partilor, martorilor, expertilor, o pot face
numai prin intermediul presedintelui de complet. Marturiile se consemneaza de grefier, dar numai ce spune
presedintele de complet sa consemeneze. Martorul poate cere rectificarea, daca i se permite. Presedintele de
complet poate incuviinta si punerea de intrebari directe. Partile daca se adreseaza martorilor sau daca avocatii
partilor vor sa adreseze intrebari martorilor , aceastea se adreseaza prin intermediul presedintelui de complet.
Poate cere incuviintarea presedintelui de complet sa adreseze direct intrebarile
3. art 217 CPC-exercitarea politiei de sedinta
(1) Presedintele completului de judecata exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si a buneicuviinte, precum si a solemnitatii sedintei de judecata.
(2) Daca nu mai este loc in sala de sedinta, presedintele le poate cere celor care ar veni mai tarziu sau care depasesc
numarul locurilor existente sa paraseasca sala.
(3) Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, cu exceptia cazului in care le poarta in exercitarea
serviciului pe care il indeplineste in fata instantei.
(4) Persoanele care iau parte la sedinta sunt obligate sa aiba o purtare si o tinuta cuviincioase.
(5) Cei care se adreseaza instantei in sedinta publica trebuie sa stea in picioare, insa presedintele poate incuviinta, atunci
cand apreciaza ca este necesar, exceptii de la aceasta indatorire. (La camera de consiliu, alin 5 nu se aplica, persoanele
pot sta jos.)
(6) Presedintele atrage atentia partii sau oricarei alte persoane care tulbura sedinta ori nesocoteste masurile luate sa
respecte ordinea si buna-cuviinta, iar in caz de nevoie dispune indepartarea ei.
(7) Pot fi, de asemenea, indepartati din sala minorii, precum si persoanele care s-ar infatisa intr-o tinuta necuviincioasa.

45

(8) Daca inainte de inchiderea dezbaterilor una dintre parti a fost indepartata din sala, aceasta va fi chemata in sala
pentru a i se pune in vedere actele esentiale efectuate in lipsa ei (sanctiunea este nulitatea actului). Aceste dispozitii nu
se aplica in cazul in care partea indepartata este asistata de un aparator care a ramas in sala.
(9) Cand cel care tulbura linistea sedintei este insusi aparatorul partii (se aplica si mandatarului partii), presedintele il va
chema la ordine si, daca, din cauza atitudinii lui, continuarea dezbaterilor nu mai este cu putinta, procesul se va amana,
aplicandu-se amenda judiciara prevazuta la art. 187 alin. (1) pct. 2, iar cheltuielile ocazionate de amanare vor fi trecute in
sarcina sa, prin incheiere executorie, dispozitiile art. 191 fiind aplicabile.
Art 218- (1) Daca in cursul sedintei se savarseste o infractiune, presedintele o constata si il identifica pe faptuitor.
Procesul-verbal intocmit se trimite procurorului.
(2) Instanta poate, in conditiile legii penale, sa dispuna si retinerea faptuitorului.
ex : marturie mincinoasa, ultraj, incaierare.
Momentele principale in desfasurarea sedintei de judecata
1. Ordinea in care se examineaza cauzele-art 215 -2 reguli
a. intai se iau cauzele in care se impune amanarea si apoi cauzele care suscita discutii
b. dintre cele care suscita dezbateri, nu toate ajung la dezbaterile finale, au loc discutii contradictorii-acolo
se respecta ordinea din lista-art 215
Ca regula, amanarile fara discutii se pot lua intr-un complet format dintr-un singur judecator, desi in mod normal cauza se
judeca intr-un complet format din 2 judecatori. Daca partile poarta discutii cu privire la corecta sau incorecta procedura,
inseamna ca sunt dezbateri si trebuie sa fie toti judecatorii.
2. Apelul cauzelor-art 104 ROI-ordinea din lista poate suferi modificari pe baza solicitarii partilor (prin cerere),
incuviintata de catre presedintele de instanta
(9) Apelul prilor i al celorlalte persoane citate se face, de regul, de grefierul de edin, prin instalaia de sonorizare.
(10) Dup strigarea cauzei i apelul prilor, grefierul de edin face oral referatul cauzei (parti, obiect, cererile partilor)
prezentnd pe scurt obiectul pricinii i stadiul n care se afl judecata acesteia, comunic modul n care s-a ndeplinit
procedura de citare a persoanelor chemate la proces i dac s-au realizat celelalte msuri dispuse de instan la
termenele anterioare.
(11) Cauzele care se amn, fr discuii, vor putea fi strigate la nceputul edinei, n ordinea listei, dac toate prile
legal citate sunt prezente i cer amnarea sau n cauz s-a solicitat judecata n lipsa.
(12) La cererea prilor, instana va putea lsa cauza la urm, fixnd o anumita or, cnd dosarul va fi strigat din nou.
3. Situatia in care partile sunt absente-art 104 ROI
(13) n cazul n care nici una dintre pri nu se prezint la strigarea cauzei, dosarul va fi lsat la sfritul edinei cnd,
dup o nou strigare, n ordinea listei, se va proceda conform dispoziiilor procedurale. Pentru motive temeinice,
preedintele completului poate dispune luarea cauzelor ntr-o alt ordine dect cea nscris pe lista de edin.
Motive temeinice: partea vine din alt oras, avocatul pune concluzii la alta instanta etc
Daca nici la a doua strigare, niciuna dintre parti nu se prezinta, instanta va verifica daca vreuna a cerut judecarea in lipsa.
Daca una a cerut judecarea in lipsa, atunci cauza se va judeca. Daca niciuna nu a cerut judecata in lipsa, cauza se va
suspenada. Daca partile isi delasa cauza, neindicand sa se judece in lipsa lor, inseamna ca nu mai avem
contradictorialitate. Dupa 6 luni de la suspendare intervine perimarea, daca intre timp cauza nu este repusa pe rol. Se
plateste o taxa de 50% din valoare pentru repunerea pe rol pentru ca este vina partilor.
Daca doar una dintre parti se prezinta, procesul continua cu aceasta.Daca partea nu este legal citata, se dispune
amanarea
4. Analiza posibilelor cauze de amanare a judecatii-art 220-222 CPC
Amanarea cauzei cand nu este in stare de judecata Art. 220
Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu
provoaca dezbateri. Cand completul de judecata este alcatuit din mai multi judecatori, aceasta amanare se poate face si
de un singur judecator.
Amanarea judecatii prin invoiala partilor Art. 221
(1) Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura data in cursul procesului. (partile
nu trebuie sa isi motiveze cererea)
(2) Dupa o asemenea amanare, daca partile nu staruiesc in judecata (este posibil ca a doua oara partile sa faca alte acte
din care sa rezulte lipsa lor de intentie de judecata), aceasta va fi suspendata si cauza va fi repusa pe rol numai dupa
plata taxelor de timbru, potrivit legii. (suspendare legala, de drept)
(3) Instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de parti pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin
invoiala partilor; este socotita ca atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi. (ex: se solicita
amanarea pentru un motiv care nu ar fi primit in mod obisnuit, iar cealalta parte nu se opune)

Amanarea judecatii pentru lipsa de aparare Art. 222

(1) Amanarea judecatii pentru lipsa de aparare poate fi dispusa, la cererea partii interesate, numai in mod exceptional,
pentru motive temeinice si care nu sunt imputabile partii sau reprezentantului ei. (2) Cand instanta refuza amanarea
judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.
Motiv temeinic-exemplu: imposibilitatea de a ajunge la instanta din cauza conditiilor vremii. Motivele temeinice nu trebuie
sa fie mai presus de vointa partilor, motivele sunt scuzabile.
Intervine amanarea fara discutii.
Daca avocatul spune ca partea l-a angajat doar cu o zi inainte, se spune ca este vina partii. Se poate ca nici partea sa nu
fie culpabila ( ex: partea a fost bolnava, in coma, plecata in strainatate).
Cauze de amanare-aceste amanari au la baza anumite discutii sau necesitatea de a administra anumite probe

lipsa procedurilor de citare

46

lipsa indeplinirii masurilor dispuse in instanta in cursul procesului-ex relatii venite de la primarie, de la notar, de la
Cartea Funciara
administrarea probelor-un martor nu se poate prezenta-se poate dispune inlocuirea lui sau daca il vrea neaparat
pe el se mai da un termen
anumite inscrisuri sunt combatute prin inscrierea in fals

5. Incercarea de impacare a partilor-art 227 CPC

Prezenta personala a partilor in vederea solutionarii amiabile a litigiului Art. 227
(1) In tot cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor, dandu-le indrumarile necesare, potrivit legii. In acest
scop, el va solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate. Dispozitiile art. 241 alin. (3) sunt
aplicabile.
(2) In litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecatorul poate invita partile sa participe la o
sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Cand considera necesar, tinand seama de
circumstantele cauzei, judecatorul va recomanda partilor sa recurga la mediere, in vederea solutionarii litigiului pe cale
amiabila, in orice faza a judecatii. Medierea nu este obligatorie pentru parti.
(3) In cazul in care judecatorul recomanda medierea, partile se vor prezenta la mediator, in vederea informarii lor cu
privire la avantajele medierii. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea litigiului prin mediere. Pana
la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, partile depun procesul-verbal intocmit de mediator cu
privire la rezultatul sedintei de informare. (textul este redactat in perioada in care avantajele medierii puteau fi prezentate
numai de catre mediator)
(4) Prevederile alin. (3) nu sunt aplicabile in cazul in care partile au incercat solutionarea litigiului prin mediere anterior
introducerii actiunii.
(5) Daca, in conditiile alin. (1) sau (2), partile se impaca, judecatorul va constata invoiala lor in cuprinsul hotararii pe care
o va da. Dispozitiile art. 440 sunt aplicabile.
Exista 2 categorii de mediere

judecatorul poate invita partirle sa participe la o sedinte cu privire la avantajele medierii-poate fi facuta de
mediator, de avocat, judecator, procuror, consilier juridic, notar

poate recomanda partilor sa recurga chiar la mediere-se poate face numai de catre mediator
Poate fi sanctionata partea care nu mai participa la mediere , desi initial a acceptat. Sanctiunea este amenda.
Judecatorul poate adopta solutia ca insusi el sa faca procedura prezentarii avantajelor medierii. Poate recomanda partilor
sa recurga chiar la mediere. Judecatorul nu ii poate trimite obligatoriu la mediere, daca partile se opun.Daca cel putin o
parte nu vrea,atunci nu se poate recurge la mediere.
Partile sunt sanctionate daca accepta medierea, li se da termen si dupa nu se mai prezinta la mediere. Sanctiunea are la
baza de fapt faptul ca a indus in eroare instanta si i s-a acordat termen.
Exista o directiva in domeniul medierii, dar se refera la litigii transfrontaliere. Se pot aplica, insa, si in dreptul intern.
Medierea nu este obligatorie, un singur stat a avut regula ca medierea asupra medierii este obligatorie-Italia, dar a fost
inlaturata pentru ca blocheaza accesul la justitie.
Sunt litigii in care informarea asupra medierii este obligatorie , dar nu sunt litigii in care medierea este obligatorie.
6.

Ordinea analizei: intai se examnieaza exceptiile, ulterior se administreaza probele si se dezbate

cauza
7. Ordinea in care iau cuvantul participantii la proces-art 216, alin 2
(2) Presedintele da cuvantul mai intai reclamantului, apoi paratului, precum si celorlalte parti din proces, in functie de
pozitia lor procesuala. Reprezentantul Ministerului Public va vorbi cel din urma, in afara de cazul cand a pornit actiunea.
Altor persoane sau organe care participa la proces li se va da cuvantul in limita drepturilor pe care le au in proces.
Judecatorul poate acorda cuvantul si in replica, chiar de mai multe ori.
8. Concluziile scrise- art 244, 394
Concluziile orale nu trebuie sa depaseasca limita celor scrise.
Terminarea cercetarii procesului Art. 244
(1) Cand judecatorul se socoteste lamurit, prin incheiere, declara cercetarea procesului incheiata si fixeaza termen pentru
dezbaterea fondului in sedinta publica.
(2) Pentru dezbaterea fondului, judecatorul pune in vedere partilor sa redacteze note privind sustinerile lor si sa le depuna
la dosar cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit potrivit alin. (1), fara a aduce atingere dreptului acestora de a
formula concluzii orale.
(3) Partile pot fi de acord ca dezbaterea fondului sa urmeze in camera de consiliu, in aceeasi zi sau la un alt termen.
(4) Cererea de judecata in lipsa presupune ca partea care a formulat-o a fost de acord si ca dezbaterea fondului sa aiba
loc in camera de consiliu, in afara de cazul in care partea a solicitat expres ca aceasta sa aiba loc in sedinta publica.
Uneori se poate repune cauza pune rol pentru 2 ipoteze:

cand instanta s-a considerat lamurita, odata cu deliberarea repune cauza pe rol

cand sunt 2 judecatori si nu ajung la o opinie comuna si se face complet de divergenta, mai vine inca un
judecator

Momentul primului termen la care partile sunt legal citate

Importanta practica: se inlocuieste sintagma prima zi de infatisarea
Pentru parat

poate atrage tertii in proces

poate invoca necompetenta materiala si teritoriala exclusiva

47


poate invoca nulitati relative cu neregulatitati savarsite pana la inceperea judecatii

poate formula cerere reconventionala daca intampinarea nu este obligatorie

Pentru reclamant

poate modifica cererea de chemare in judeacta

poate propune noi dovezi

Pentru instanta

verifica din oficiu competenta generala, materiala si teritoriala exclusiva

verifica identitatea partilor si calitatea de reprezentant

procedeaza la estimarea duratei procesului-art 238

Estimarea duratei cercetarii procesului Art. 238
(1) La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul, dupa ascultarea partilor, va estima durata
necesara pentru cercetarea procesului, tinand cont de imprejurarile cauzei, astfel incat procesul sa fie solutionat intr-un
termen optim si previzibil. Durata astfel estimata va fi consemnata in incheiere.
(2) Pentru motive temeinice, ascultand partile, judecatorul va putea reconsidera durata prevazuta la alin. (1). ( ex decesul
unei parti, intervin recuzari, incompatibilitati, se schimba martorul)
Nu exista nicio sanctiune pentru instanta. La caile de atac, poate exista o contestare cu privire la tergiversarea procesului.
Partea ar putea ataca la CEDO.
Incheierile de sedinta
Procesul nu se judeca la un singur termen. Exista si aceasta posibilitate, dar in general procesul are cel putin 2 sedinte.
Dupa fiecare termen, se redacteaza o incheiere de sedinta
Art 231-Notele de sedinta. Inregistrarea sedintei
(1) Grefierul care participa la sedinta este obligat sa ia note in legatura cu desfasurarea procesului, care vor fi vizate de
catre presedinte. Partile pot cere citirea notelor si, daca este cazul, corectarea lor.
(2) Instanta va inregistra sedintele de judecata. Inregistrarea va putea fi ulterior transcrisa la cererea partii interesate, in
conditiile legii. Transcrierile inregistrarilor vor fi semnate de presedinte si de grefier si vor avea puterea doveditoare a
incheierilor de sedinta.
Redactarea incheierii de sedinta Art. 232
(1) Pe baza notelor de sedinta, iar daca este cazul si a inregistrarilor efectuate, grefierul redacteaza incheierea de
sedinta.
(2) Incheierea se redacteaza de grefier in cel mult 3 zile de la data sedintei de judecata.
Incheierile de sedinta sunt de fapt niste procese verbale.
Incheierile sunt acte procedurale ale instantei intocmite pentru fiecare termen de judecata, anteriore
hotararii finale, care permit urmarirea evolutiei procesului.
Observatii:

sunt situatii cand nu se redacteaza incheiere-la termenul la care are loc dezbaterea finala a pricinii-hotararea in
partea initiala va cuprinde si precizarile care ar fi fost cuprinse in incheire

amanarea pronuntarii-instanta ia act de dezbaterile finale, dar nu da solutia in acea zi si stabileste un termen de
pronuntare-se redacteaza incheiere de dezbteri, in acest caz partea introductiva a hotararii judecatoresti nu va
mai mentiona cuprinsul dezbaterilor din sedinta respectiva pentru ca ele se regasesc in incheierea de sedinta.
Hotararea judecatoreasca va face corp comun cu incheirea de dezbateri, nulitatea incheierii de dezbteri, atrage in
acest caz si nulitatea hotararii judecatoresti.

incheierile de sedinta nu trebuie confudate cu incheierile executorului judeactoresc

Clasificare
-se refera la incheierile premergatoare-date in cursul procesului
-exista si incheieri finale-sechestrul judiciar, asigurator, cand sunt facute pe cale separata, asigurarea dovezilor; aceste
proceduri nu sunt pe fond, sunt numai accesorii unei proceduri pe fond
-nu sunt incidente intr-un proces anume
Incheierile premergatoare

interlocutorii-se rezolva exceptii exceptii procesuale, incidente procedurale si alte chestiuni litigioase; instanta nu
poate reveni asupra lor la termenele urmatoare. Incheierile interlocutorii leaga instanta. Exemple:

incheierea prin care s-a respins exceptia de necompetenta

incheierea prin care s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale

incheierea prin care se admite in principiu o cerere de partaj-instanta fixeaza ca partile au sau
nu calitate de coproprietari, cotele si compunerea masei

incheierea prin care se admite in principiu o cerere de interventie, de chemare in garantie

preparatorii-se adopta masuri de simpla administrare a judecatii, fara a se dezlega chestiuni litigioase, instanta
poate reveni numai motivat asupra lor. Exemplu:

incheierea de incuviintare a probelor-instanta poate reveni asupra unor probe pe care initial le-a
admis motivat ca prin admininsitrarea altor probe, chestiunea se considera lamutita-ex: paratul
recunoaste pretentiile, nu mai este nevoie de martori sau se solicita o expertiza, dar se
constata ca partile nu au obiectiuni cu privire la calculele si nu exista suspiciuni ca acele calcule
ar fi gresite.
Revenirea este posibila numai cu privire la utilitatea probei, nu cu privire la legalitatea probei.Ex: marturia este
sau nu adminsibila intr-un proces-unul spune ca este un act, altul ca este un fapt, iar instanta spune ca este un act,
instanta nu poate spune ulterior ca este un fapt si sa revina asupra incheierii.

incheierea prin care s-a estimat durata procesului

48

Forma incheierilor
Forma incheierilor de sedinta urmeaza, in principiu, forma unei hotarari judecatoresti, pentru ca incheierea este o hotarare
judecatoreasca, dar mai mica, premergatoare unei hotarari judecatoresti finale.
Cuprinsul incheierii de sedinta Art. 233
(1) Pentru fiecare sedinta a instantei se intocmeste o incheiere care va cuprinde urmatoarele:
1) denumirea instantei si numarul dosarului;
b) data sedintei de judecata;
c) numele, prenumele si calitatea membrilor completului de judecata, precum si numele si prenumele grefierului;
d) numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea partilor, numele si prenumele persoanelor care le reprezinta sau le
asista, ale aparatorilor si celorlalte persoane chemate la proces, cu aratarea calitatii lor, precum si daca au fost prezente
ori au lipsit;
e) numele, prenumele procurorului si parchetul de care apartine, daca a participat la sedinta;
f) daca procedura de citare a fost legal indeplinita;
g) obiectul procesului;
h) probele care au fost administrate;
i) cererile, declaratiile si prezentarea pe scurt a sustinerilor partilor, precum si a concluziilor procurorului, daca acesta a
participat la sedinta;
j) solutia data si masurile luate de instanta, cu aratarea motivelor, in fapt si in drept;
k) calea de atac si termenul de exercitare a acesteia, atunci cand, potrivit legii, incheierea poate fi atacata separat;
l) daca judecarea a avut loc in sedinta publica, fara prezenta publicului ori in camera de consiliu;
m) semnatura membrilor completului si a grefierului.
(2) Incheierea trebuie sa arate cum s-a desfasurat sedinta, cuprinzand, daca este cazul, mentiuni despre ceea ce s-a
consemnat in procese-verbale separate.
(3) In cazul in care hotararea se pronunta in ziua in care au avut loc dezbaterile, nu se intocmeste incheierea de sedinta,
mentiunile prevazute la alin. (1) si (2) facandu-se in partea introductiva a hotararii.
Regimul cailor de atac
Regula: incheierile se ataca odata cu fondul, daca hotararea judecatoreasca finala este supusa vreunei cai de atac.
Apelul sau recursul facut impotriva hotararilor judecatoresti finale se considera facut si impotriva incheierilor
premergatoare
Exceptia: atacarea incheierii pe cale separata, dar numai cand legea prevede expres

respingerea ca inadmisibila a cererii de interventie-art 64

incheierile date asupra cererilor de suspendare a procesului

Potrivit unei opinii majoritare, si incheierile prin care se respinge cererea de suspendare se ataca separat.

cererea de suspendare a executorii provizorii-art 450, alin 5

(4) Suspendarea va putea fi incuviintata numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum va fi stabilit de instanta in conditiile
art. 718 alin. (2) si (3).
(5) Pana la solutionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi incuviintata provizoriu, prin ordonanta presedintiala,
chiar inainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerintei prevazute la alin. (4).

incheierea prin care instanta investita cu o cerere de stramutare dispune cu privire la suspedarea cauzei

incheierea prin care se solutioneaza cererea de abtinere, prin care se admite cererea de recuzare
Regula: In cazul in care legea dispune ca incheierea poate fi atacata pe cale separata, dosarul se va trimite la instanta
superiora in copie certificata de catre grefa instantei a carei incheiere se ataca.
In practica, se aplica art 234, alin 3.
Desi legea nu prevede ca se ataca separat, partea ia initiativa si spune ca se ataca pentru a trimite dosarul si sa nu mai
aiba loc judecata, ceea ce duce la tergiversarea procesului.
Desebire intre ipoteza in care legea prevede expres trimiterea si situatia in care legea nu prevede si partea sustine ca ar
exista , caz in care se trimite doar incheierea si doar daca instanta considera ca sustinerile sunt admisibile va cere si
dosarul.
Cercetarea procesului
Conceptul de cercetarea a procesului
Scopul judecarii procesului Art. 211
Completul de judecata, constituit potrivit legii, efectueaza activitatea de cercetare si dezbaterea fondului procesului, cu
respectarea tuturor principiilor si garantiilor procesuale, in vederea solutionarii legale si temeinice a acestuia.

Faza de cercetare

Faza de dezbateri
Etapa cercetarii-se indeplinesc acte de procedura pentru pregatirea dezbaterilor finale asupra procesului
Art 237-Scopul si continutul cercetarii procesului Art. 237
(1) In etapa de cercetare a procesului se indeplinesc, in conditiile legii, acte de procedura la cererea partilor ori din oficiu,
pentru pregatirea dezbaterii in fond a procesului, daca este cazul.
(2) In vederea realizarii scopului prevazut la alin. (1), instanta:
1. va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;
2. va examina cererile de interventie formulate de parti sau de terte persoane, in conditiile legii;
3. va examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in judecata, a intampinarii, a raspunsului la
intampinare si a explicatiilor partilor, daca este cazul;
4. va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate;
5. la cerere, va dispune, in conditiile legii, masuri asiguratorii, masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea
unei situatii de fapt, in cazul in care aceste masuri nu au fost luate, in tot sau in parte, potrivit art. 203;

49

6. va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor;

7. va incuviinta probele solicitate de parti, pe care le gaseste concludente, precum si pe cele pe care, din oficiu, le
considera necesare pentru judecarea procesului si le va administra in conditiile legii;
8. va decide in legatura cu orice alte cereri care se pot formula la primul termen de judecata la care partile sunt legal
citate;
9. va dispune ca partile sa prezinte dovada efectuarii verificarilor in registrele de evidenta ori publicitate prevazute de
Codul civil sau de legi speciale;
10. va indeplini orice alt act de procedura necesar solutionarii cauzei, inclusiv verificari in registrele prevazute de legi
speciale.
Practic, se face tot ce inseamna o judecata, mai putin punerea de concluzii finale.
Cercetarea procesului sete cea mai ampla in cadrul unui proces.
Locul cercetarii procesului

pana la 1 ianuarie 2016-in sedinta publica-inca nu exista incaperi in cadrul instantelor

dupa 1 ianuarie 2016-camera de consiliu

S-a dorit ca prin ducerea discutiilor in camera de consiliu, aspectul conlucrativ sa creasca. Judecatorul devine mai rigid in
sedinta publica decat in camera de consiliu. Discutia este mai aplicata in camera de consiliu.
Dezbaterea publica va ramane exclusiv pentru partea de dezbateri finale, pentru a avea o pozitie coerenta a partilor.

Reguli privind cercetarea procesului

se estimeaza durata cercetarii procesului

se stabileste daca probele sunt adminstrate de parti sau de avocati-art 239

Alegerea procedurii de administrare a probelor Art. 239
Judecatorul, la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, pune in vedere acestora, daca sunt reprezentate
sau asistate de avocat, ca pot sa convina ca probele sa fie administrate de catre avocatii lor, in conditiile art. 366-388.
Dispozitiile art. 238 sunt aplicabile.
Duce la scaderea taxei de timbru cu 25%.

termelele sunt scurte, chiar de la o zi la alta si numai pentru motive temeinice se pot acorda termene mai lungise aplica numai cand cercetarea ar avea loc in camera de consiliu-art 241

daca se renunta la o cerere sau la drept, se incheie o tranzactie ori sunt exceptii peremptorii, nu va mai avea loc
o dezbatere asupra fondului

judecatorul va pronunta o incheiere prin care va considera incheiata cercetarea si va incepe dezbaterea fondului,
cu fixarea unui termen, partile pot conveni ca dezbaterea sa aiba loc in acelasi termen
o
nu se mai pot depune inscrisuri dupa terminarea cercetarii
o
pana la acel moment reclamantul poate chema o alta persoana in judecata
Partile depun concluzii scrise cu cel putin 5 zile inainte de termenul la care vor avea loc dezbaterile finale-asta nu
inseamna ca nu se mai pot depune si ulterior-se pot si dupa , dar dupa inciderea dezbaterilor nu se mai pot depune,
snctiunea este neluarea in seama.
Excepiile procesuale
Notiune : art 245 NCPC Excepia procesual este mijlocul prin care, n condiiile legii, partea interesat, procurorul sau insta
invoc, fr s pun n discuie fondul dreptului, neregulariti procedurale privitoare la compunerea completului sau constitui
instanei, competena instanei ori la procedura de judecat sau lipsuri referitoare la dreptul la aciune urmrind, dup caz, declina
competenei, amnarea judecii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii
Apararile lato sensu (totalitatea mijloacelor procesuale folosite pentru respingerea pretentiilor reclamantului) sunt:
1.
Aparari de fond raspunsul pe care P 2 il ofera pretentiilor R 3 si tind la respingerea cererii ca neintemeiata (cand problema
decurge din nedovedirea faptelor pe care le pretinde) sau nefondatat (R dovedeste faptele, dar legea nu conduce la solutia pe care
o pretinde) tinde la paralizarea pretentiilor R, fie prin aratarea ca legea nu e cea incidenta, fie ca interpretarea data e alta decat c
data de R, fie ca faptele nu sunt reale sau nu sunt prezentate in maniera reala.
a) Aparari in fapt: raspunsul pe care P il ofera pretentiilor R si tind la respingerea cererii ca neintemeiata sau nefondata;
b) Aparari in drept: atunci cand P invoca aplicarea altor reguli de drept sau sustine o alta interpretare a normelor incidente
cauza;
Exceptiile sunt tot aparari, numai ca, spre deosebire de cele de fond, nu tind la paralizarea pretentiilor R, ci isi propun fie amana
procesului, fie respingerea cererii, dar fara a exista o analiza in fond. Esenta exceptiei de fapt este aceasta: ca evita discutia pe fon
cauzei, fondul reprezentand 2 componente - fapte si drept. Exceptia evita fie prin simpla amanare a cauzei, nu poti sa zici ca paralizezi, v
competenta, sau unele exceptii chiar conduc la un efect similar apararilor, prin care se paralizeaza actiunea, care se respinge. Except
pastreaza elementul esential, refuzul de a discuta pricina in fond. Cand respingerea actiunii vine ca urmare a invocarii unei exceptii, hotara
nu e puratatoare de ALJ4. Daca se respinge actiunea ca urmare a unei aparari de fond, hotararea are ALJ.
Nu sunt exceptii, ci veritabile aparari, unele exprimari care pot induce in eroare, avand in notiune cuvantul exceptie
i.
Exceptio non adimplenti contractus (R solicta P executarea unei prestatii, iar P sustine ca R nu e indreptatit sa ii cea
pentru ca el insusi nu si-a executat contractul se transeaza problema pe fond. Daca R isi executa prestatia, avem o a
cauza);

2 Parat
3 Reclamant
4 Autortate de lucru judecat
50

ii.

iii.
iv.
v.

Exceptio mali procesus (daca va dovedi ca avea mijloace suficiente astfel incat rezultatul sa fie altul, vanzatorul se
putea exonera de obligatia de evictiune, se antameaza aici o problema de fond - arata ca soarta procesului ar fi fost a
daca, prin apararile lui, s-ar fi ajuns la alta solutie);
Exceptio plurium concubentium ( in actiunea in stabilirea paternitatii);
Exceptia nulitatii a. j. ce sta la baza actului administrativ;
Exceptia nelegalitatii actului administrativ;

Alte aparari de fond:

- nemo auditur propriam turpitudinem;
- compensatia legala;
- beneficiul de diviziune si dicutiune;
- cererea reconventioanala;
Exceptiile procesuale sunt niste mijloace de aparare care privesc incalcarea normelor de organizare (exceptia de incompatibilita
de procedura (necompetenta, litispendenta, conexitatea) sau privind exercitiu dreptului la actiune (lispa calitatii, capacitatii) si care tind fie
amanarea cauzei, fie la respingerea pretentiilor R fara o analiza in fond a acestora.
Nu sunt exceptii, ci incidente procedurale:

exceptia de neconstitutionalitate;

de nelegalitate a actului administrativ (se judeca chiar de instanta care judeca fondul);

trimiteri preliminarii la CJUE;

sesizarea ICCJ pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in dezlegarea unei probleme de drept;
Exceptiile sunt forme de manifestare a actiunii civile, deci si ele trebuie sa indeplineasca toate conditiile de exercitiu prevaz
pentru actiunea civila ( interes, capacitate).
Exceptiile se invoca in anumite termene, dupa cum sunt de ordine publica sau privata, in timp ce apararile se pot invoca in tot cur
procesului.
Momentul solutionarii: exceptia trebuie solutionata in cazul cercetarii procesului, in timp ce apararile se dezleaga prin hotara
finala.
Clasificare:
Dupa obiect:
a. De procedura vizeaza incalcarea normelor de procedura, de organizare, de competenta > exceptiile: de necompeten
de incompatibilitate, de perimare, de compunere a instantei, nulitatea cererii de chemare in judecata;
b. De fond - vizeaza lipsuri ale dreptului la actiune exceptiile: lipsei de interes, lipsei calitatii procesuale, capacita
prematuritatii, prescriptiei, sau ALJ. De asemenea: exceptia de inadmisibilitatea a actiunii in constatare pen
neindeplinirea conditiei subsidiaritatii, exceptiile decurgand din inadmisibilitatea pentru inexistenta unei cai de atac cand
se poate face apel/recurs
Exceptia netimbrarii e una de procedura (Briciu), desi unii (Tabarca) o vad ca exceptie de fond. Instanta nu te poate scuti
o conditie de exercitiu.
Importan exceptiile de fond sunt exceptii de ordine publica de regula. Exceptia lipsei capacitatii de exercitiu nu este insa de ord
publica, nici exceptia prescriptiei (situatia e mixta aici dupa cum e pe noul cod sau pe vechiul), dar exceptiile sunt rarisime.
Exceptiile de fond genereaza un efect peremtoriu, in timp ce cele de procedura genereaza in general o amanare.

Dupa efectul spre care tind:

Dilatorii tind la amanarea procesului > dai o incheiere;
Peremptorii tind la paralizarea judecatii (respingere/anulare) > dai o sentinta sau o decizie, in functie de faza in care
afli. Exceptiile permeptorii se gasesc de regula in zona exceptiilor de fond.
Observatie: sunt si exceptii care incep printr-un efect dilatoriu, dar care se poate transforma intr-unul peremptoriu daca nu amnai m
intai cauza , ci, pur si simplu anulezi fara sa ami, hotararea este casabila
Exemple de exceptii care incep printr-un efect dilatoriu si se transforma in peremptorii:
i.
Lipsa calitatii de reprezentant intai se acorda un termen;
ii.
Lipsa capacitatii de exercitiu se acorda un termen pentru ratificarea sau confirmarea actului de catre reprezentantul le
si nulitatea intervine doar daca acest lucru nu se intampla;
iii.
Netimbrarea cererii intai se pune in vedere partii sa achite taxa de timbru si, daca nu se achita, intervine apoi anularea;
iv.
Lipsa semnaturii cererii de chemare in judecata art. 196

a.
b.

Dupa caracterul normei invocate CEA MAI IMPORTANTA!!!

a. Absolute vizeaza norme de ordine publica se invoca in tot cursul procesului ;
b. Relative vizeaza norme de ordine privata;
Trebuie vazuta valoarea protejata prin norma juridica edictata pentru a clasifica.
Exceptiile de fond sunt, in genere, de ordine publica. Exceptia inadmisibilitatii cererii de recurs este de ordine publica. La except
de procedura insa, situatia sta cam asa:

Normele de organizare, de regula sunt de ordine publica. Singurele care sunt de ordine privata sunt incompatibilitatie relat
de la art. 42.
Normele de competenta sunt de ordine publica/privata, in functie de timpul competentei.
La normele de procedura propriu-zisa nu se poate stabili o regula necitarea unei parti e de ordine privata, depasirea termenu
de apel/ recurs e o chestiune de ordine publica.
Exceptia de perimare e o problema de ordine publica, chiar daca P nu o face, exista un interes al statului, sa nu ramana o afac
deschisa mult timp dpdv litigios pe rolul instantei.
Incalcarea unui termen prohibitiv e o nulitate neconditionata de vatamare, dar nu e neaparat de ordine publica trebuie vazut
proteja acel termen pentru a sti daca e de ordine publica sau privata.
Invocarea exceptiilor - art. 247
Exceptii
Cine
Absolute
Parti, Instanta,

Cnd
In orice stare a procesului;

51

Procuror

Relative

Partea care
justifica un
interes

In recurs, exceptiile absolute pot fi ridicate numai daca nu este necesara

administrarea altor dovezi in afara inscrisurilor noi
desi ar fi de ordine publica si ar antrena si alte probe decat proba cu
inscrisuri devin inadmisibile prin imposibilitatea dovedirii
Cel mai tarziu la I termen de judecara dupa savarsirea
neregularitatilor procedurale, in etapa cercetarii procesului si
inainte de a se pune concluzii in fond

Art 247 daca stii de o neregularitate care e de ordine publica si nu o invoci de indata, ci astepti sa o invoci intr-o faza superio
pentru a antrena o amanare, nu esti decazut, dar vei suporta consecintele.
Regulile de invocare a exceptiilor sunt reguli generale. Sunt posibile exceptii
Competenta materiala si teritoriala exclusiva pot fi invocate numai la primul termen.
Lispa capacitatii de exercitiu daca mergem la art. 57 NCPC deducem ca e o exceptie relativa si ne-am astepta sa poat
invocata intr-un anumit termen, dar poate fi invocata in orice stare a procesului.
Exceptia conexitatii poate fi invocata de parti sau din oficiu ( se confirma caracterul de ordine publica), dar cel mai tarziu
primul termen de judecata la care partile sunt legal citate.
Desi exceptiile pot fi invocate oricand , un prim amendament este acesta in recurs numai daca nu este nevoie de administra
unor alte probe decat inscrisuri. Dar mai exista si art. 178 alin 5 arata ca toate cauzele de nulitate a actelor de nulitate trebuie invoc
deodata, sub sanctiunea partii din decaderea partii din dreptul de a le invoca. Textul se aplica nulitatilor absolute, nu celor relative, care oric
se invoca la primul termen. Reprezinta o limitare. Se aplica cand exista 2 cauze de nulitate si se va invoca numai unul , daca nu se invo
textul nu se aplica. Cuvantul inadminsibilitate este utilizat in practica. Se refera la faptul ca ea exista dar este efectul unor exceptii, si n
categorie in sine exceptia lipsei indeplinirii unei conditii in cazul unei actiunii in constatare actiunea e inadmisibila. Recursul facut prin lip
dreptului daca tot l-ai facut, ti se va respnge ca inadamisibil.
Cand se invoca exceptia, cand calea de atac: exceptia se invoca numai in cursul unui proces. Daca procesul a ajuns in dezbateri,
mai poti invoca. Eventualele neregularitati daca sunt de ordine publica, le vei invoca prin calea de atac. Daca ai invocat excep
necompetentei si ea ti s-a respuns, calea de atac va cuprinde un motiv de apel/recurs privind gresita solutionare a exceptiei e o critic
modului de solutionare, nu o invocare a exceptiei.
In doctrina mai veche s-a sustinut ca ar exista o categorie de mijloace de aparare care nu sunt nici exceptii, nici aparari de fond
inadmisibilitati semanau cu apararile pentru ca antamau fondul intr-o masura fondul, dar semanau si cu exceptiile pentru ca duceau
respingerea fondului lipsa calitatii, a interesului. Doctrina actuala a respins teza.

Reguli privind solutionarea exceptiilor

Regula se solutioneaza inainte de administrarea probelor si de dezbaterea in fond a cauzei. Daca intervin dupa incheie
cerceteraii procesului, dar inainte de dezbateri, trebuie pusa in dezbatere partior, inainte de dezbatere.
Exceptia exceptiile pot fi unite cu administrarea probelor sau cu fondul cauzei daca sunt indeplinite cumulativ 2 conditii:
i.
Pentru judecarea exceptiei este necesar sa se administreze dovezi
ii.
Aceste dovezi sa fie comune cu cele necesare pentru finalizarea cercetarii sau pentru solutionarea procesului
Uneori unirea dureaza cat dureaza administrarea de probe. Alteori juudecatorul uneste exceptiile chiar cu dezbaterea in fond asupra prici
dand cuvantul si asupra fondului si asupra exceptiei, dar va solutiona mai intai exceptia si apoi fondul daca mai e cazul (in genera
exceptiile de fond si mai ales daca e vorba de o calitate procesuala activa invocata intr-o actiune in revendicare).
Daca se invoca mai multe exceptii simultan (in sensul ca juudecatorul are de solutionat mai multe exceptii la un moment dat, d
ele poate au fost invocate pe rand) instanta va determina ordinea de solutionare in functie de efectele pe care le produce eventuala admiter
unora din exceptii asupra celorlalte. Aceasta e singura conditie. In genere solutionez mai intai exceptiile care ar face inutila solutionarea ce
din urma. Unii autori spun ca se solutioneaza intai exceptiile de procedura si apoi cele de fond, concluzie extrasa din art. 248 alin 1. Alin 2
refera insa la succesivitatea intre exceptii.
Exemple:

Lipsa calitatii procesuale active si exceptia nesemnarii pe cea din urma o vom solutiona mai intai, daca e nula cererea nu ne m
intereseaza lipsa calitatii

Necompetenta cu prescriptia, mai intai necompetenta

1. necompetenta 2. prescriptia 3. ALJ ordinea de solutionare 1,3,2

1. Necompetenta 2. Incompatibilitatea 3. Lipsa calitatii procesuale active ordinea de solutionare: 2,1,3 intai trebuie sa vad da
judecatorul are dreptul sa se pronunte, intrucat daca nu are dreptul, nu poate face acte procedurale in cauza apoi sa vad daca insta
e competenta

1.Netrimbrare, 2. Necompetenta 3. Conexitate 1,2,3 trebuie sa vad daca cererea e timbrata ca sa fac acte de procedura. Da
instanta e necompetenta poate cadea si probleme conexitatii. Necompetenta nu poate fi invocata in procedura de regularizare, in ti
ce netimbrarea se poate, un judecator necompetent ar putea sa anuleze cererea pentru netimbrare.
Solutia asupra exceptiei
Exceptia
Masura dispusa
Calea de atac
Admite
Peremptorie
Dupa caz anuleaza, cererea, constata perimarea
Dilatorie
Amana cauza pentru refacerea actului,
declina cauza etc.
Respinge
Incheiere sau hotarare numai cand exceptia a fost
Odata cu
unita cu fondul
Fondul

PROBELE IN PROCESUL CIVIL

Legea aplicabila
Art 26 NCPC
Cand ai redactat un act te-ai raportat si la o eventuala solutionare a unui litigiu si iti construisti actul, clauzele in functie de sistemul probator
care ti-l da legea la momentul incheierii.
Modul de administrare se stabileste dupa legea in vigoare la daa administrarii numarul de exemplare cerut, daca cer in fotocopie simpla s
legalizata, daca traducerile trebuie legalizate sau nu, daca martorii stau afara sau in sala, ordinea de punere a intrebarilor martorilor, cu
amendezi martorii etc.
2.
Natura normelor
1.

52

Admisibilitatea, obiectul si sarcina probei norme dispozitive in principiu, pot face obiectul unei conventii a partilor art 2
Admisibilitatea- daca pentru anumite probe trebuie administrate numai proba cu inscrisuri vezi art 309. Obiectul probe
partile convin de exemplu sa nu dovedeasca faptul generator de drepturi si obligatii, ci convin ca dovada altui fapt constit
dovada insasi a faptului generator (de exemplu daca o parte nu a facut un anumit fapt insemana ca nu a stiut). Sarc
probei paratul sa dovedeasca in locul reclamantului
Norma nu genereaza o permisibilitate totala. Nu vor fi permise cand situatiile privesc situatii cu privire la care partile nu pot dispune, a ce
care fac imposibila ori dificila dovada actelor juridice (se cere un dcument imposibil de produs provenit de la NASA) sau care contravin ord
publicii de exemplu nu pot fi martori cei care au fost condamnati pentru marturie mincinoasa.
Partile nu pot formula conventii prin care sa spuna ca o proba e mai puternica decat alta marturia e mai puternica decat inscrisul. Da
martorul a spus ca are un act juridic cu valoare de peste 250 lei pentru care proba cu martori de inadmisibila, dar se face o conventie sa nu
asteptre ca e valabila si conventia ca va prevala inscrisul, aprecierea probelor se face de catre judecator, o proba pe care el o consid
necesara poate fi administrata chiar daca partile au exclus-o. Daca o proba e nelegala, nu poate fi administrata de judecator.

Administrarea dovezilor se poate deroga in mod exceptional (administrarea probelor prin avocati art 261 alin 2)

53

Subiectul, obiectul si sarcina probei

Subiectul probei: judecatorul
Obiectul probei:

Actele faptei care trebuie dovedite

Nu pot face obiectul probei: ceea ce instanta este tinuta sa ia cunostinta din oficiu art 251 : dreptul in vigoare nu treb
sa faci dovada legii, e prezumata ca fiind cunoscura. Vorbim de legea lato sensu.
Obs: numai ce este publicat in M. Of. sau alta modalitate prevazuta de lege. In ccp conventiile, tratatele internationale neintegrate intr-o le
sarcina probei revine partilor, judecatorul nu e prezumat ca le cunoaste. La fel si dreptul international cutumiar, dreptul strain (art 2562 NCP
jurisprudenta, regulamentele locale (regulementul de urbanism se afla la Primarie), reguli deontologice, practici. Cine invoca uzantele treb
sa le dovedeasca art 5 alin 1.

Faptele necontestate de parti, faptele notorii, negative nedeterminate (ar fi o proba neverosimila). In cccp fapt
necontestate judecatorul e absolvit de dreptul de a le proba, insa daca are suspiciuni poate cere sa se administre
probe pentru ca partile sa nu incerce sa eludeze legea.

Faptele negative nu se pot dovedi decat prin faptul pozitiv contrar

Sarcina probei
o
Cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile prevazute de lege. Nu e vo
neaparat de R, ci si de parat, in cazul cererii reconventionale. In cazul invocarii exceptiei, cel ce a invocat-o trebuie sa
demonstreze.
o
Exceptii:
Existenta unei prezumtii legale = legatura pe care legea o face intre faptul generator de drepturi si obligatii si un f
vecin si conex, astfel incat prin simpla dovedire a faptului conex este dovedit si faptul generator (regimul bunur
comune art. 339, remiterea voluntara a inscrisului constatator al creantei art 1503 NCC).
Art 420 NCC - contatarea recunosterii de filiatie
Art 35 din Legea 202/2001 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati
In materia litigiilor de munca sarcina e inversata, angajatorul trebuie sa faca dovada, chiar daca figureaza ca parat.
In legea privind protectia consumatorului

Daca R
1.
2.
3.
4.

5.

Conditii de adminisbilitate a probelor

Potrivit legii doar admisibilitatea si utilitatea probei adica sa duca la solutionarea procesului. Doctrina a mai dezvoltat inca 2 condit
a. Proba sa fie legala art 309, 1001, 2200 NCC
b. Proba sa fie verosimila adica sa tinda la fapte credibile, ceea ce se solicita sa nu fie contra legilor naturii
c. Proba sa fie pertinenta, sa aiba legatura cu obiectul pretentiilor sau apararilor partilor e inclusa in ultima categorie
proba poate sa fie pertinenta, dar sa nu fie concludenta.
d. Proba sa fie concludenta adica sa fie de natura sa conduca la solutionarea cauzei
Propunerea probelor art 254
o
Reclamant - CCJ Sanctiune pentru neefectuare in termen decaderea.
o
Parat intmpinare
Partea decazuta din dreptul de a administra o proba va putea totusi sa se apere discutand in fap
in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivinice.
De exemplu partea e decazuta din dreptul de a cere o expertiza, dar va putea sa isi spuna punctele de vedere cu privre la obiectiv
expertizei.
modifica cererea de CCJ, in legatura cu aspectele modificate poate cere si probe.
Exceptii
Necesitatea probei rezulta din modificarea probei
Nevoia administrarii probei reiese din cercetarea judecatoreasca si partea nu o mai putea prevedea
Partea invedereaza instantei ca, din motive temeinice justificate, nu a putut propune in termen probele cerute veritabila repun
in termen
Administrarea probei nu duce la amanarea judecatii partea este in masura sa administreze proba chiar la termenul respecti
poate fi orice proba, mai putin expertiza. Nici interogatoriul daca cealalta parte nu a fost citata cu aceasta mentiune, nici martorii da
nu sunt in sala. Inscrisurile cel mai adesea.
Exista acordul expres al tuturor partilor
Unii autori spun ca prevederea care spune ca partea care nu solicita probele in termen este de ordine publica Briciu nu!

Daca intervine incuviintarea pentru motivele mentionate, apare o serie de reguli impuse pentru accelerarea judecatii:
Art 254 alin 4
a) s depun lista martorilor n termen de 5 zile de la ncuviinarea probei, cnd se cere proba cu martori;
b) s depun copii certificate de pe nscrisurile invocate cu cel puin 5 zile nainte de termenul fixat pentru judecat, dac s-a ncuviin
proba cu nscrisuri;
c) s depun interogatoriul n termen de 5 zile de la ncuviinarea acestei probe, n cazurile n care interogatoriul trebuie comunicat, potr
legii;
d) s depun dovada plii cheltuielilor necesare efecturii expertizei, n termen de 5 zile de la numirea expertului sau n termenul stabilit
instan potrivit dispoziiilor art. 331 alin. (2), dac s-a ncuviinat proba expertizei.
OBS: Lit a- e valabila mai putin pentru ipoteza pct 4. Se admite termenul de 5 zile pentru ca se presupune ca in acest caz nu era prega
partea ca i se va admite proba
Lit b - daca e vorba de proba cu inscrisuri, mai putin pct. 4

Incuviintarea probelor prin incheiere motivata care mentioneaza faptele ce trebuie dovedite, mijloacele de pro
incuviinttate, precum si obligatile ce revin partilor in legatura cu administrarea acestora. Incheierea are caracter preparatoriu, in
numai sub caraterul utilitatii, nu al legalitatii.
Locul administrarii probelor - in fata instantei de judecata sesizate, in camera de consiliu, daca legea nu dispune altf
din ian 2016
Observatii:
Exceptie comisia rogatorie derogare si de la principiul nemijlocirii probelor prevazut de art 16. NCPC (audierea unui mar
netransportabil), asigurarea dovezilor administrate inainte de inceperea procesului, fiind conditionata de existenta unei urgente

54

aici e o derogare de la principiul nemijlocirii), problele administrate de o instanta necompetenta raman valabile chiar si in ipoteza
care celelalte acte se refac, probele administrare, in cazul in care ulterior a intervenit perimarea daca se perima cauza, o no
cerere e posibila, insa se vor putea administra si probele administrate in cauza perimata, daca mai pot fi folosite .
Cheltuielile necesare administrarii probele art. 262
Cheltuielile necesare administrrii probelor- art. 262 care prevede c instana stabilete cum vor fi suportate
cheltuielile privind probele, principiul este acela c partea care a solicitat o prob trebuie s avanseze cheltuielile
referitoare la administrarea probelor respective. Sunt situaii n care proba e dispus din oficiu sau la cererea procurorului
i atunci instana va stabili cheltuielile i partea care va trebui sa le plteasc, putnd s le pun n sarcina ambelor pri.
Daca reclamantul trebuie s plteasc i nu pltete, art. 242- suspendarea judecii cauzei. Dac nu ne aflm n situaia
probei solicitate de instan i procuror, nedepunerea cheltuielilor atrage decderea prii din dreptul de a administra
proba.
Administrarea probelor- reguli generale
1.
2.

Ordinea administrrii: stabilit de instan,

Momentul administrrii:

Daca este posibil, chiar n edina n care s-au ncuviinat,

nainte de nceperea dezbaterilor asupra fondului.

3. Dovada i dovada contrar vor fi administrate pe ct posibil n aceeai edin- nu e o regul care atrage
nulitatea,
4. Dac s-a dispus cercetare la faa locului, aceasta se va efectua, cnd este cazul, nainte de administrarea
celorlalte probe,
5. Cnd proba cu martori a fost ncuviinat n condiiile prevzute la art. 254, alin.(2)- peste termenul normal
prevzut pentru depunerea probelor, dovada contrar va fi cerut, sub sanciunea decderii, n aceeai edin,
dac prile sunt de fa, dac nu, se va cere la termenul imediat urmtor,
6. Exista i alte reguli speciale de asigurare a celeritii in cazul ncuviinrii probei n condiiile art. 254 alin. 2- art.
254 alin. 4 NCPC,
7. Partea care a lipsit la ncuviinarea dovezii este obligat s cear proba contrar la edina urmtoare, iar n caz
de mpiedicare, la primul termen cnd se nfieaz.
Aprecierea probelor- art. 264
Regula: Nu avem o ierarhie asupra probelor n genere, judectorul fondului este suveran n aprecierea probelor.
(1) Instana va examina probele administrate, pe fiecare n parte i pe toate n ansamblul lor.
(2) n vederea stabilirii existenei sau inexistenei faptelor pentru a cror dovedire probele au fost ncuviinate,
judectorul le apreciaz n mod liber, potrivit convingerii sale, n afar de cazul cnd legea stabilete puterea lor
doveditoare.
Excepii: sunt situaii n care legea stabilete o ierarhie a forei probante a probelor administrate ( ex: art. 421- aciunea
n contestarea filiaiei, art. 422- aciunea n stabilirea maternitii raportate la art. 411 NCC, n materie de filiaie sau
implicit n art. 412 alin. 2 NCC- timpul legal al concepiunii).
Mai sunt si alte reguli create de jurispruden care se aplic n anumite materii, de exemplu n materia stabilirii
paternitii, chiar dac legea nu stabilete o ierarhie, se va da prioritate probelor de natur tehnic i dac ele includ o
constatare evaziv, se va trece la o analiz a probei cu martori, prezumii etc.
Asigurarea probelor- art. 359- at. 365 NCPC
Noiune: mijloc procesual care permite administrarea probelor pentru viitor- in futurum;
Scop: conservarea dovezilor pentru a putea fi folosite ntr-un proces viitor sau ntr-un proces n curs dar care n-a ajuns
nc n faza administrrii de probe;
!!! Excepie de la principiul nemijlocirii
Forme: constatarea unei dovezi/ constatarea unei situaii de fapt
E.g.: Exist un contract de antrepriz i la un moment dat, antreprenorul ntrerupe lucrrile, beneficiarul l notific s reia
lucrrile apoi solicit rezoluiunea contractului dar vrea s continue lucrrile cu un alt antreprenor. l cheam n judecat
pe primul antreprenor pentru rezoluiune i daune etc, dar pn la administrarea probelor, construcia va fi n alt faz.
1.

Constatarea unei probe

A.

Condiii- art. 359

i.
Probele ce pot fi asigurate- mrturia, expertiza, mrturisirea, nscrisurile- ex.: nscris sub
semntur privat pe care trebuie s se recunoasc semntura, cercetarea local,
recunoaterea unui nscris,
ii.
Interesul n asigurarea dovezii- petentul trebuie s dovedeasc faptul c proba ar putea
fi folositoare n viitor,
iii.
Urgena- pericolul ca proba s dispar sau s fie greu de administrat n viitor,
!!! excepie de la condiia urgenei- cnd cealalt parte i d acordul.
iv.
S nu existe nc un proces/ procesul s nu fi ajuns n faza administrrii probelor.
!!! Poziia din cererea de asigurare a dovezilor nu trebuie s fie identic cu cea din procesul de fond (se are n vedere
ipoteza n care nu exist nc un proces);
!!! Nu se cerceteaz admisibilitatea i concludena, acestea se cerceteaz de instana care judec procesul (vezi art. 258).
B. Procedura de soluionare

Instana competent: - Pe cale principal, judectoria n circumscripia creia se afla

obiectul constatrii,
Pe cale incidental, instana care judec procesul n prima
instan;

Cuprinsul cererii- a. probele, b. faptele pe care dorete s le dovedeasc, c. urgena/

acordul prii adverse,

55

Soluie
Admite
Respingere

In camera de consiliu, cu citarea prilor; !!! excepie- cnd exist pericol de ntrziere,
instana poate dispune i fr citarea prilor,
ntmpinarea nu este obligatorie.
Actul instanei
ncheiere executorie
ncheiere

B.

C.

Termen
Cu citare- 5 zile de la
pronunare
Fr citare- 5 zile de la
comunicare

Administrarea probelor asigurate se constat printr-o ncheiere, care nu este supus niciunei ci de atac,
Cheltuielile de judecat (cu administrarea probelor): asupra lor se pronun instana care judec procesul.

2.
A.

Cale de atac
Nu are
Apel separat

Constatarea de urgen a unei stri de fapt

Condiii: art. 364 alin. 1

i.
Obiectul constatrii: o stare de fapt,
ii.
Interesul n asigurarea dovezii
iii.
Urgena- pericolul ca starea de fapt s nceteze sau s se schimbe pn la administrarea probelor,
iv.
ncuviinarea instanei, numai atunci cnd este necesar concursul prii adverse sau a altor persoane i
acestea nu i dau acordul (art. 364, alin. 3)
Obs!!! Competena instanei se determin potrivit regulilor generale de la asigurarea dovezilor. Instana
va putea judeca chiar i fr citarea celui mpotriva cruia se solicit constatarea.
Procedura

Competena: executorul judectoresc n circumscripia cruia urmeaz s se fac constatarea

Se ntocmete un p-v de constatare care va fi comunicat aceluia mpotriva cruia s-a fcut constatarea,
dac nu a fost citat i are valoare de nscris autentic.
Aspect comun celor dou proceduri:
Art. 365: n caz de pericol n ntrziere, asigurarea dovezii i constatarea unei stri de fapt se vor putea face i n
zilele nelucrtoare i chiar n afara orelor legale, ns numai cu ncuviinarea expres a instanei.

Proba prin nscrisuri

Noiune: art. 265 NCPC: nscrisul este orice scriere sau alt consemnare care cuprinde date despre un act sau
fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de conservare i stocare.
Clasificri:
1. n funcie de scopul ntocmirii: nscris preconstituit- cele fcute cu scopul de a dovedi un fapt juridic/
nepreconstituit,
2. n funcie de semnarea sau nu: nscrisuri semnate/ nesemnate- art. 268- rolul semnturii: Semntura unui
nscris face deplin credin, pn la proba contrar, despre existena consimmntului prii care l-a semnat cu
privire la coninutul acestuia. Dac semntura aparine unui funcionar public, ea confer autenticitate acelui
nscris, n condiiile legii.,
3. n funcie de obiectul nscrisurilor preconstituite- originare- constat un act sau fapt/ recognitive- au fost
ntocmite cu scopul de a recunoate existena unui act care a fost pierdut sau distrus/ confirmative- cnd exist
o nulitate relativ, se face un act prin care se acoper aceasta,
4. n funcie de modul de ntocmire- autentice/ sub semntur privat/ pe suport informatic/ n form
electronic: nscrisurile pe suport informatic i cele n form electronic sunt diferite, nscrisurile n form
electronic se refer la dispoziiile privind semntura electronic- art. 4/ L. 455/2001, art. 5, 6/ L. 455/2001 ,
nscrisurile pe suport informatic- art. 282 i urmtoarele NCPC.
5. n funcie de raportul dintre nscrisuri- originale/ duplicate= nlocuiesc originalul i au aceeai putere
doveditoare (art. 285)/ copii= chiar legalizat a unui nscris autentic, nu poate face dovad dect despre ceea ce
e cuprins n documentul original, este un nceput de dovad scris, are valoare deplin numai dac exist
originalul sau un duplicat de pe original ( art. 286). Copiile de pe copii nu au nicio putere doveditoare.
nscrisul autentic
Noiune: art. 269
Art. 90/ Legea 36/1995 notarilor publici: nscrisul autentic notarial este nscrisul ntocmit sau dup caz, primit i
autentificat de ctre notarul public ori de ctre personalul misiunilor diplomatice i al oficiilor consulare, n forma i n
condiiile stabilite prin prezenta lege.
Sunt i alte acte autentice: vezi Legea nr. 188/2000, Legea nr. 119/1996, actele executorilor judectoreti.

Autenticitatea nscrisului poart asupra: identitatea prilor, exprimarea consimmntului lor cu privire la
coninutul actului, semntura lor i data nscrisului,

Numrul de exemplare: un singur exemplar original, prilor li se elibereaz duplicate,

Puterea doveditoare: art. 270: pn la declararea sa n fals, actul autentic face dovada cu privire la constatrile
fcute personal de cel care a autentificat nscrisul. Art. 100 din L. 36/1995, alin. (2)- Constatri personale ale
notarului- faptul prezentrii prilor i a tuturor participanilor la procedura de autentificare, precum i
identificarea acestora, locul i data ncheierii actului, exteriorizarea consimmntului; alin. (3) Declaraiile
prilor cuprinse n nscrisul autentic notarial fac dovada, pn la proba contrar, att ntre pri ct i fa de
oricare alte persoane- spre ex, cnd prile spun ca s-a pltit preul, notarul ia act de declaraiile lor i sunt
valabile pn la proba contrar.

56

Caracterul de titlu executoriu: art. 101 din L. 36/1995: nscrisul autentificat de notarul public care constat o
crean cert i lichid are putere de titlu executoriu la data exigibilitii acesteia. n lipsa nscrisului original,
poate constitui titlu executoriu duplicatul sau copia legalizat de pe exemplarul din arhiva notarului public.
Nulitatea i conversiunea nscrisului autentic: art. 271- nscrisul nul absolut valoreaz nscris sub semntur
privat dac este semnat de pri. Conversiunea este posibil numai dac forma autentic este cerut ad
probationem.
nscrisul sub semntur privat
Noiune: art. 272 NCPC: forma este cerut cel mai adesea ad probationem ( contractul de comision), dar sunt
situaii n care este cerut i ad validitatem ( testamentul olograf, contractul de arendare),
Condiia semnrii de ctre pri: n absena semnturii, nscrisul poate valora, eventual, nceput de dovad
scris,
Puterea doveditoare: art. 273- (1) nscrisul sub semntur privat, recunoscut de cel cruia i este opus sau,
dup caz, socotit de lege ca recunoscut, face dovad ntre pri pn la proba contrar,
Meniunile care nu privesc raportul juridic: cu/ fr legtur cu raportul juridic (art. 273, alin. 2).
Formaliti suplimentare:
1.

a.
b.
c.
d.

pluralitatea de exemplare:

cnd este un contract sinalagmatic, trebuie s fie attea exemplare cte pri cu interese contrare sunt i s
se fac meniune despre aceasta pe fiecare exemplar.
Lipsa meniunii nu poate fi opus de cel care a executat obligaia prevzut n nscris, nici de teri,
Sanciune: nscrisul este nul ca mijloc de proba (instrumentum), dar va putea fi socotit ca nceput de dovad
scris;
Formalitatea nu este necesar cnd prile au depus de comun acord singurul exemplar in pstrarea unui ter
ales de acetia, in raporturile dintre profesioniti, contractele ncheiate prin corespondenta, conversiunea actului
nul ca nscris autentic, nscrisul constatat printr-o hotrre judectoreasc- exemplu, o tranzacie).
2.

Meniunea bun i aprobat- nscrisul prin care o parte se oblig ctre alta s dea o sum de bani sau o
cantitate de bunuri fungibile, trebuie s fie:

a.
b.
c.

S fie scris n ntregime de cel care se oblig,

n afara semnturii, s poarte meniunea olograf bun i aprobat pentru
n caz de neconcordan ntre cuprinsul nscrisului sau meniune- art. 275, alin. 2- obligaia nu exist
dect pentru suma cea mai mic- prezumie.
Formula nu este necesar:
cnd e un nscris nul ca nscris autentic, dar valabil ca nscris sub semntur privat,
cnd obligaia are ca obiect un bun determinat individual,
cnd obligaia asumat este una de a face sau de a nu face, n cazul profesionitilor
alte cazuri.
Nerespectarea formalitii: actul este nul ca mijloc de prob (instrumentum), dar va putea fi socotit ca
nceput de dovad scris.

d.

e.

Data nscrisului sub semntur privat

1. Valoarea datei ntre pri- meniunea privind data are aceeai putere ca i celelalte meniuni;
2. n raporturile cu terii:, data este opozabil atunci cnd a devenit CERT- art. 278 NCPC:
n raporturile dintre profesioniti- art. 277/ NCPC: (1) Dispoziiile art. 274 i 275 nu se aplic n raporturile dintre
profesioniti.
(2) nscrisul nesemnat, dar utilizat n mod obinuit n exerciiul activitii unei ntreprinderi pentru a constata un act juridic,
face dovada cuprinsului su, cu excepia cazului n care legea impune forma scris pentru nsi dovedirea actului juridic.
(3) nscrisul sub semntur privat ntocmit n exerciiul activitii unei ntreprinderi este prezumat a fi fost fcut la data
consemnat n cuprinsul su. n acest caz, data nscrisului sub semntur privat poate fi combtut cu orice mijloc de
prob.
(4) Dac nscrisul prevzut la alin. (3) nu conine nicio dat, aceasta poate fi stabilit n raporturile dintre pri cu orice
mijloc de prob.

1.

nceput de dovad scris

Noiune: art. 310 NCPC
Condiii:
1. S existe o scriere, indiferent de forma sau motivul pentru care a fost fcut,
2. Scrierea sa provin de la care cruia i se opune,
3. Scrierea sa fac credibil faptul pretins de adversar.
Puterea doveditoare: nceputul de dovad scris poate face dovada ntre pri numai dac este completat prin
alte mijloace de proba, inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumii,
Alte situaii: art. 358/ NCPC

nscrisul

Administrarea probei prin nscrisuri:

se afla n posesia prii:
Poate fi administrat proba cu nscrisuri a cror ncuviinare a fost fcut de instan,
Copii certificate pentru conformitate, ntr-un numr suficient de exemplare,
Cnd se depune o copie, partea este obligat s aib asupra sa originalul i, la cerere, s l prezinte
instanei,
nscrisurile ntocmite n alt limb dect cea folosit n faa instanei trebuie nsoite de traduceri
legalizate,

57

nscrisurile depuse n original nu vor putea fi retrase dect dup ce se vor lsa copii legalizate la grefa
instanei. nscrisurile depuse n copie nu pot fi retrase.

2.

nscrisul se afl n posesia prii adverse:

Cnd partea nvedereaz c partea advers deine un nscris probatoriu, referitor la proces, instana
poate ordona nfiarea lui.
nfiarea obligatorie a nscrisului:
i.
Dac nscrisul este comun prilor din proces,
ii.
Dac nsi partea adversa s-a referit n proces la acest nscris sau
Dac, dup lege, ea este obligat s nfieze nscrisul.
Sanciune pentru neprezentarea nscrisului: instana va putea socoti ca dovedite afirmaiile fcute cu
privire la coninutul acelui nscris de partea care a cerut nfiarea (prezumie simpla)
Respingerea cererii de prezentare a nscrisului:
i.
Coninutul nscrisului se refer la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viaa privat a unei
persoane,
ii.
Depunerea nscrisului ar nclca ndatorirea legal de pstrare a secretului,
iii.
Depunerea nscrisului ar atrage urmrirea penal a prii, a soului sau a unei rude ori afin pn la
gradul al treilea inclusiv.
Cercetarea nscrisului de ctre judectorul delegat- art. 296
3. nscrisul se afl n posesia unui ter: art. 297/ NCPC- obligaia terului de a prezenta nscrisul
Exista posibilitatea ca n anumite situaii s nu se poat depune nscrisul n instan pentru c e absolut necesar pentru
funcionarea unei autoriti sau instituii- planul cadastral, registrele CF- nu se vor trimite originalele, ci copii certificate ale
acestora. Se poate ca i judectorul s se deplaseze la locul unde se afla nscrisul, dac acesta e dificil de reprodus;
judectorul va cita i prile.
4. Administrarea nscrisurilor difer n funcie de natura nscrisului: autentic sau sub semntur privat.
a. nscrisul sub semntur privat- Verificarea de scripte: Acela cruia i se opune un nscris sub semntur privat
este dator fie s recunoasc, fie s conteste nscrierea ori semntura. Contestarea trebuie s se fac la primul
termen.
b. Cnd se contest scrierea sau semntura ori declar c nu le cunoate, instana va proceda la verificarea
nscrisului prin:
1. compararea scrierii i semnturii de pe nscris cu scrierea i semntura din alte nscrisuri necontestate. Daca
judectorul nu e lmurit, va ordona expertiza, oblignd prile s depun nscrisuri de comparaie. nscrisurile
depuse pentru verificare vor fi semnate de preedinte, grefier i de pri,
2. Expertiz,
3. Orice alte mijloace de prob admise de lege.
c. Daca se pretinde c nscrisul a fost falsificat, se va proceda la nscrierea in fals- art. 304 NCPC.
Procedura falsului este specific nscrisurilor autentice, dar poate fi utilizat i pentru cele sub semntur privat dac
partea nu se rezum la a afirma c nu recunoate semntura, ci afirm chiar c a fost falsificat.
Poate fi verificat numai prin procedura falsului,
Declanarea procedurii falsului: defimarea nscrisului fcut de partea interesata personal sau prin
mandatar- nu trebuie mandat special pentru declanare, ci doar pentru participare la procedura falsului,
Termen: cel mai trziu la primul termen dup prezentarea unui nscris folosit in proces,
Procedura:

Citarea prii care folosete nscrisul pentru a lua la cunotin de denunarea nscrisului ca fals, sa depun
originalul i s dea explicaiile necesare,

ntocmirea p-v prin care se constat starea material a nscrisului denunat ca fals, semnat de preedinte, grefier
i pri,

Judectorul ntreab partea care a produs nscrisul dac nelege s se foloseasc de nscris,

Dac partea care a folosit nscrisul lipsete, refuz s rspund sau declar c nu se mai servete de nscris,
acesta va fi nlturat n tot sau n parte, dup caz,

Dac partea care a denunat nscrisul ca fals lipsete, refuz s rspund sau i retrage declaraia de denunare,
nscrisul va fi considerat ca recunoscut.

Art. 307 NCPC- suspendarea procesului si sesizarea parchetului- instana poate suspenda procesul dac este
cunoscut autorul sau complicele la fals.

Art.308 NCPC- cercetarea falsului de ctre instana civil- prin orice mijloace de prob, cnd aciunea penal nu
poate fi pus n micare ori nu poate continua.

1.
2.

Proba cu martori
Mijlocul de prob: declaraia martorului, nu martorul,
Admisibilitate: n toate cazurile n care legea nu dispune altfel;
i.
Dovedirea faptului juridic: fr limite,
ii.
Dovedirea actului juridic: reguli i excepii.
Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori dac valoarea obiectului su e mai mare de 250 de lei.
Este inadmisibil proba cu martori dac pentru dovedirea unui fapt juridic legea cere forma scrisa. Excepii:
a. Partea s-a aflat n imposibilitate material sau moral de a-i ntocmi un nscris pentru dovedirea faptului
juridic,
b. Exist un nceput de dovad scris potrivit art. 310,
c. Partea a pierdut nscrisul doveditor din caz fortuit sau for major,
d. Prile convin fie i tacit s foloseasc aceasta prob ns numai privitor la drepturile de care ele pot sa
dispun
e. Actul juridic este atacat

ncheierea de ncuviinare a probei va arata martorii i obligaiile ce revin prilor n legtur cu administrarea probei cu
martori, instana va putea limita numrul martorilor propui. Cnd s-a ncuviinat proba cu martori, instana dispune
citarea i ascultarea acestora.
Excepii:
1. Cnd martorii sunt prezeni la ncuviinare i sunt ascultai chiar n edina respectiva,

58

2. Cnd partea i asum obligaia de a aduce martorii la termenul fixat chiar fr a fi citai (nu opereaz sanciunea
decderii pentru nerespectarea acestei obligaii) ,
3. Cnd martorii se nfieaz la termenul fixat pentru ascultarea lor.
Mandatul de aducere a martorilor: art. 313, daca martorul nu se prezinta- sanciune specific. Instana va proceda la
judecata.
Ascultarea martorilor n faa instanei: art. 314
nlocuirea martorilor: n caz de moarte, dispariie sau motive bine ntemeiate. Lista martorilor propui se va depune, sub
sanciunea decderii, n termen de 5 zile de la ncuviinare.
Audierea martorilor:
Regula: se poate audia oricine.
Excepii:

Persoanele care nu pot fi martori:

1. rude, afini pana la gradul 3 inclusiv, so, fostul so, logodnic, concubin, cei aflai n dumnie sau n
legturi de interes cu vreuna dintre pri- de ordine privat,
2. persoane puse sub interdicie i cei condamnai pentru mrturie mincinoas- de ordine public.

Persoane scutite de a depune mrturie: art. 317 alin. 1 NCPC- avocaii, executori, notari etc- cei inui de secretul
profesional. Dac sunt dezlegai de secretul profesional, pot depune mrturie.

Persoane care sunt ascultate n condiii deosebite: copiii care nu au mplinit 14 ani i cei care sunt lipsii de
discernmnt n momentul audierii, fr a fi pui sub interdicie, pot fi ascultai, fr jurmnt, ns instana le va
atrage atenia s spun adevrul i va ine seama la aprecierea depoziiei lor, de situaia lor special.

Proba cu martori
Audierea martorilor
Regula: martorii vor fi ascultati in mod separat
Cei care nu sunt ascultati trebuie sa stea in afara salii pentru ca daca ar sta in sala, afland ceea ce au declarat cei care au
fost anterior audiati, ar putea sa isi schimbe declaratiile si sa mistifice adevarul.
Audierea martorului incepe printr-o serie de intrebari puse de presedintele completului care au rolul de a contura
personalitatea martorului pentru a vedea daca exista anumite exceptii legate de neprimirea lui ca martor sau a aprecierii
probei cu martori.
Art. 318: Identificarea martorului
(1)Presedintele, inainte de a lua declaratia, va cere martorului sa arate:
a)numele, prenumele, profesia, domiciliul si varsta;
b)daca este ruda sau afin cu una dintre parti si in ce grad;
c)daca se afla in serviciul uneia dintre parti.
(2)Presedintele va pune apoi in vedere martorului indatorirea de a jura si semnificatia juramantului.
Daca partea adeversa nu se opune, inclusiv rudele vor putea fi ascultate.
Art 318 (3) -La litigiile de munca, este greu ca martorii sa fie din afara angajatorului, deci chestiunea se apreciaza de la
caz la caz.
Dupa aceasta faza, se depune juramantul.
Art. 319: Depunerea juramantului
(1)Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din
ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
(2)In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe Biblie.
(3)Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.
(4)Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. (2).
(5)Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi
ascunde nimic din ceea ce stiu.".
(6)Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea
formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu.".
(7)Persoanele mute si surdo-mute stiutoare de carte vor depune juramantul transcriind formula acestuia si semnand-o;
persoanele hipoacuzice vor rosti juramantul, iar cele care nu stiu sa scrie vor jura prin semne cu ajutorul unui interpret.
(8)Situatiile la care se refera alin. (3)-(7) se retin de catre instanta pe baza afirmatiilor facute de martor.
(9)Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste
infractiunea de marturie mincinoasa.
(10)Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
Sunt prevazute ipoteze si in situatia in care martorul nu are confesiunea religioasa crestina sau alte asemenea situatii.
Art 319 (6)-Este ipoteza martorului care are o credinta, dar aceasta ii interzice sa depuna juramantul.
Minorii cand sunt audiati ca martori nu vor depune juramantul, dar li se atrage atentia sa spuna adevarul.
Art. 320: Scutirea de juramant
Copiii care nu au implinit varsta de 14 ani si cei care sunt lipsiti de discernamant in momentul audierii, fara a fi pusi sub
interdictie, pot fi ascultati, fara juramant, insa instanta le va atrage atentia sa spuna adevarul si va tine seama, la
aprecierea depozitiei lor, de situatia lor speciala.
Audierea propriu-zisa
Regula: martorul nu poate citi un raspuns in timpul audierii, insa se poate folosi de insemnari pentru a citi denumiri sau
cifre, dar are nevoie de incuviintarea presedintelui completului

59

Intrebarile: martorul este lasat sa isi expuna liber punctele de vedere cu privire la ceea ce stie.
Apoi i se pun intrebari. Ordinea in care acestea i se adreseaza sunt :
1
de catre presedintele completului
2
ceilalti membri ai completului pun intrebari prin intermediul presedintelui.
3
partea care l-a propus (se utilizeaza formula va rog sa intrebati martorul) prin intermendiul presedintelui
completului
4
partea adversa, tot prin intermediul presedintelui.
Instanta poate sa cenzureze intrebarile daca nu au legatura cu obiectul cauzei sau sunt jignitoare.
Depozitia martorului se consemneaza de catre grefier, dar dupa dictarea presedintelui, deci grefierul nu conseamneaza ce
aude el. Se utilizeaza formula Consemnati ca martorul a spus..
Daca cu ocazia dictarii, partile au obiectiuni, trebuie sa le infatiseze. In acest caz presedintele fie mai intreaba o data
martorul, fie reformuleaza raspunsul. Avand in vedere ca sedintele se inregistreaza, se poate ulterior verifica.
Depozitia va fi semnata pe fiecare foaie de martor, presedinte si grefier.
Art. 323: Consemnarea declaratiei martorului
(1)Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare
pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul refuza
sau nu poate sa semneze, se va face mentiune despre aceasta in incheierea de sedinta.
(2)Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, de grefier si
martor, sub sanctiunea de a nu fi luate in considerare.
(3)Locurile nescrise din declaratie trebuie barate cu linii, astfel incat sa nu se poata face adaugiri.
(4)Dispozitiile art. 231 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
Art 323 (3)-Depozitia va fi luata in considerare, dar nu se vor lua in seama stersaturile, adaugirile sau schimbarile din
cuprinsul marturiei.
Martorii vor putea fi reaudiati daca dupa finalizarea audierii instanta gaseste ca este necesar. Daca declaratiile martorilor
nu se potrivescc, atunci martorii vor fi confruntati.
Art. 325: Banuiala de marturie mincinoasa
Daca, din cercetare, reies banuieli de marturie mincinoasa sau de mituire a martorului, instanta va incheia un procesverbal si va sesiza organul de urmarire penala competent.
Aprecierea probei
Judecatorul trebuie sa determine
a
sinceritatea martorului
b
in ce masura depozitia corespunde realitatii
Ipoteze:

Martorul ar putea sa cunoasca adevarul, dar sa il mistifice sau sa omita sa spuna anumite lucruri (judecatorul
trebuie sa isi dea seama tinand cont de relatia martor-parte).

Martorul poate sa fie sincer, dar depozitia lui sa nu corespunda adevarului. Martorii percep realitatea in mod
diferit, de obicei, acel fapt nu a reprezentat centrul activitatii lor, este ceva marginal, isi aduc aminte doar
anumite secvente. Trebuie vazut caracterul direct al informatiei martorului, judecatorul trebuie sa chestioneze
martorul pentru a vedea daca ceea ce spune reprezinta o expunere a altcuiva (proba indirecta) sau a cunoscut
fapta prin propriile simturi.
Regula este ca trebuie folosite in proces probele directe. Daca martorul spune ca a cunoscut faptele de la parte, proba
este ineficienta. Daca martorul spune ca a cunoscut fapta de la un tert, atunci trebuie audiat si tertul. Daca tertul a murit,
va fi valabila marturia martorului, dar aceasta proba va fi mai slaba.
Sunt situatii care nu sunt proprii inscrisurilor-de exemplu:la raspunderea delictuala , este foarte greu de folosit inscrisuri.
Chiar daca proba cu martori are caracter imprecis, este o proba foarte importanta, sunt procese care nu se pot judeca fara
a administra aceasta proba.
Drepturile banesti ale martorului-art 326
Art. 326: Drepturi banesti ale martorului
(1)Martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare si masa daca este din alta localitate, precum si
dreptul la despagubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obtinut daca si-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei
de la locul de munca, prilejuita de chemarea sa in vederea ascultarii ca martor, stabilite in raport cu starea sau profesia pe
care o exercita, precum si cu timpul efectiv pierdut.
(2)Drepturile banesti se asigura de partea care a propus martorul si se stabilesc, la cerere, de catre instanta, prin incheiere
executorie.
Prezumtiile
Notiune : prezumtiile sunt consecinte pe care legea sau judecatorul le trage dintr-un fapt cunoscut pentru a stabili un fapt
necunoscut-art 327
Prezumtiile sunt rationamente logice.
Exemplu: prezumtia de paternitate
Un barbat este casatorit cu o femeie
Femeia a nascut un copil, iar acest copil a fost conceput in timpul casatoriei (fapt cunoscut)
Sotul mamei este si tatal copilului (fapt necunsocut, dar considerat dovedit in baza paternitatii)
Prezumtia este relativa.

60

Intre faptul cunoscut, dovedit si faptul considerat nedovedit pe baza prezumtiei trebuie sa existe o legatura de conexitate.
Faptele trebuie sa fie vecine si conexe.
Prezumtia este o probabilitate care poate fi apreciata de catre legiuitor prezumtie legala (in acest exemplu) sau poate fi
facuta de judecator-prezumtie judiciara. Prezumtiile legale sunt limitate ca numar, de obicei de gasesc in NCC sau in alte
legi speciale, iar cele judiciare sunt nelimitate ca numar.
Clasificare:

1
2

Dupa organul care stabileste probabilitatea ca faptul necunsocut sa fie adevarat:

Legale
Judiciare

Prezumtiile legale
simple-iuris tantum-permit proba contrara (de exemplu: prezumtia de paternitate)
absolute- iuris et de iure nu permit proba contrara-in CPC nu mai exista, in VCPC era prezumtia autoritatii de
lucru judecat. Aceste prezumtii nu ar trebui sa existe, de esenta prezumtiei este probabilitatea. Daca o situatie nu
permite proba contrara si regulile sunt foarte clare, ar trebui sa devina regula de drept(de exemplu: solidaritatea)

mixte-permit proba contrara, dar numai prin anumite mijloace de proba, numai de catre anumite persoane sau
numai in anumite situatii
Exemple:
a
timpul legal al conceptiunii-art 412. Inainte era prezumtuie absoluta, dar acum se poate face numai prin
mijloace stiintifice.
Art. 412: Timpul legal al conceptiunii
(1) Intervalul de timp cuprins intre a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al
conceptiunii. El se calculeaza zi cu zi.
(2) Prin mijloace de proba stiintifice se poate face dovada conceptiunii copilului intr-o anumita perioada din intervalul de
timp prevazut la alin. (1) sau chiar in afara acestui interval.
b

prezumtia de filiatie fata de mama- se admite orice de mijloc de proba, dar numai daca anterior exista o
hotarare judecatoreasca care constata substituirea de copil sau in cazul in care a fost inregistrata ca
mama a unui copil o alta femeie decat aceea care l-a nascut
Art. 411: Posesia de stat conforma cu actul de nastere
(1) Nicio persoana nu poate reclama o alta filiatie fata de mama decat aceea ce rezulta din actul sau de nastere si posesia
de stat conforma cu acesta.
(2) Nimeni nu poate contesta filiatia fata de mama a persoanei care are o posesie de stat conforma cu actul sau de
nastere.
(3) Cu toate acestea, daca printr-o hotarare judecatoreasca s-a stabilit ca a avut loc o substituire de copil ori ca a fost
inregistrata ca mama a unui copil o alta femeie decat aceea care l-a nascut, se poate face dovada adevaratei filiatii cu
orice mijloc de proba.
c
prezumtia de coproprietate asupra despartiturilor art 660- nu se pot folosi martori
Art. 660 : Prezumtia de coproprietate asupra despartiturilor comune
(1) Zidul, santul, precum si orice alta despartitura intre doua fonduri sunt prezumate a fi in proprietatea comuna a
vecinilor, daca nu rezulta contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori daca proprietatea comuna
nu a devenit proprietate exclusiva prin uzucapiune, in conditiile legii.
(2) Dispozitiile art. 651 sunt aplicabile in mod corespunzator.
d

remiterea voluntara a inscrisului legal constatator al creantei facuta de creditor catre debitor (art 1503,
alin 1)-in CCiv era o prezumtie absoluta, acum este o prezumtie mixta. Este vorba despre un inscris sub
semnatura privata, asa rezulta din context. De exemplu: avem un inscris sub semnatura privata, cu
mentiunea bun si aprobat, redactat intr-un singur exemplar prin care o alta persoana se obliga fata de
noi si noi i-l remitem. Daca i-l remitem, inseamna ca am primit suma de bani. Din faptul remiterii si al
faptului ca inscrisul sub semnatura privata era singura dovada, se considera ca stingerea datoriei s-a
produs. Proba trebuie facuta in sensul ca nu s-a stins prin plata, ci intr-un alt mod. Proba o poate face
debitorul.
Daca inscrisul este sub semnatura autentica, creditorul ar putea sa dovedeasca ca inscrisul s-a dat
pentru altceva.
Art. 1.503 : Remiterea inscrisului original al creantei
(1) Remiterea voluntara a inscrisului original constatator al creantei, facuta de creditor catre debitor, unul din codebitori
sau fideiusor, naste prezumtia stingerii obligatiei prin plata. Proba contrara revine celui interesat sa dovedeasca stingerea
obligatiei pe alta cale.
(2) Daca inscrisul original remis voluntar este intocmit in forma autentica, creditorul are dreptul sa probeze ca remiterea
s-a facut pentru un alt motiv decat stingerea obligatiei.
(3) Se prezuma, pana la proba contrara, ca intrarea persoanelor mentionate la alin. (1) in posesia inscrisului original al
creantei s-a facut printr-o remitere voluntara din partea creditorului.
2
Prezumtiile judiciare
Sunt suspuse unei duble conditii de admisibilitate
a
prezumtia judiciara sa aiba greutatea si puterea de a naste probabilitatea faptului pretins (si necunoscut ),
legatura intre faptul cunoscut si cel necunsocut sa fie semnificativa, dar sa aiba caracterul de situatie particulara,
de aceea nu a fost identificata de legiuitor. Simplele alegatii ale partilor nu pot sta la baza prezumtiilor. Faptul
cunoscut pe care partea trebuie sa il dovedeasca pentru a ajunge la faptul necunsocut trebuie procurat de parte
in mod licit.

61

Conditia poate fi verificata numai de instanta de apel pentru ca reprezinta o situatie de fapt care nu intra sub incidenta
instantei de recurs.
b
sa fie admisibila proba cu martori (conditia ar putea fi verificata de instanta superioara, fie de apel , fie de recurs)
Efecte
Prezumtia scuteste de dovada pe cel in folosul caruia este stabilita.
Art. 328: Prezumtiile legale
(1)Prezumtia legala scuteste de dovada pe acela in folosul caruia este stabilita in tot ceea ce priveste faptele considerate
de lege ca fiind dovedite. Cu toate acestea, partea careia ii profita prezumtia trebuie sa dovedeasca faptul cunoscut, vecin
si conex, pe care se intemeiaza aceasta.
(2)Prezumtia legala poate fi inlaturata prin proba contrara, daca legea nu dispune altfel.
Intr-o prima parte, partea care se foloseste de prezumtie trebuie sa dovedeasca faptul generator si conex celui pe care
doreste sa il dovedeasca si in a doua faza intervine o scutire de proba in privinta faptului generator de drepturi si de
obligatii.
Regula: prezumtia mixta
Exceptia: prezumtia simpla si absoluta
Briciu : Interdictiile nu sunt prezumtii absolute.
Expertiza
Mijloc de proba prin care se lamuresc aspecte de fapt ce presupun cunostinte de specializate.
Se retin urmatoarele :
Nu vizeaza aspecte de drept
Implica domenii de specialitate ( nu situatii de fapt pe care instanta poate sa le aprecieze prin cunostinte
obisnuite)
Domeniile de specialitate sunt foarte multe : expertize tehnice ( evaluatoare, privind starea constructiilor, topografica , de
masurare a unor terenuri), medico-legale, criminalistice ( in materia falsului de inscrisuri).
Regula o reprezinta caracterul facultativ al probei. Instanta , la cererea partilor, stabileste daca aspectul de fapt respectiv
il poate aprecia sau are nevoie de opinia unui specialist. Instanta este cea care stabileste limita in care poate intelege
unele aspecte de fapt.
Sunt si situatii exceptionale in care expertiza este obligatorie. Legiuitorul a stabilit ca judecatorul nu poate stabili.
Exemple:
expertiza psihiatrica (art 937)
cazul conceperii copilulu intr-o anumita perioada a timpului conceptiunii sau in afara acestuia
in cazul inregistrarii tardive a nasterii
stabilirea despagubirilor in caz de expropriere
Sunt si situatii in care, desi legea nu prevde, jurisprudenta a stabilit ca expertiza este necesara.
Exemple:
in materia stabilirii paternitatii sau de tagada a paternitatii instanta nu ar da o hotarare temeinica
Sediul materiei :
codul de procedura civila
dispozitii speciale :
o
OG 2/2002 privind organizarea activitatii judiciara si extrajudiciare
o
OG 1/ 2000 privind organizarea si functionarea institutelor de medicina legala
o
OUG 190/2000 privind regimul metalelor pretioase ( importanta pentru ca se prevede ca valoarea
metalelor pretioase si alte asimilate se face de ANPC)
o
OG 75/2000 privind organizarea activitatii de expertiza criminalistica (incidenta in materie civila, mai
ales, in cazul verficarii de scriptae sau in procedura falsului)
Incheierea de incuviintare a probei
Expertiza se solciita odata cu cererea de chemare in judecata sau prin intampinare, cerere reconventionala, prin
modificarea cererii de chemare in judecata sau in conditii art 254 .
Incheierea cuprinde:
Desemnarea expertului/ expertilor . pot fi desemnati 1 sau 3 experti.
o
Principiul este ca ei sunt alesi de parti. Ele se inteleg asupra acestor persoane. Daca partile nu se
inteleg, vor fi desemnati prin tragere la sorti de catre instanta. Mentiunea este ca expertii sunt cei de pe
lista biroului local de expertiza.
o
Daca nu sunt experti intr-un anumit domeniu, atunci se trece la numirea unor specialisti in acel
domeniu.
o
Sunt situatii in care expertiza nu poate fi facuta de un expert , ci de un laborator. Se trimite incheierea
institutului sau laboratorului de expertiza, urmand ca acolo sa se stabileasca persoanele care vor face
expertiza. Se aplica in cazul expertizei medico-legala - IML si in cazul expetizei criminalistice.
Legea prevede si posibilitatea ca partile sa isi angajeze consilieri, dintre expertii din acel domeniu, care sa asiste
partea. Acestia sunt peste nr de unu sau trei desemnati de instanta si vor fi platiti de parti. Ei au rolul de a
indruma partea , de a o consilia in punerea intrebarilor.
Obiectivele expertizei intrebarile la care trebuie sa raspunda partile sau expertii .
Termenul in care trebuie efectuata expertiza
Onorariul potrivizoriu al expertuului se depune in 5 zile de la numire
o
La finalul expertizei, expertul are posibilitatea sa solicite reevaluarea prin majoare a onorariului,
instanta dispunand aceasta prin incheiere executorie, cu citarea partilor. Expertii desemnati de instanta
nu pot primi alte sume de bani decat cele dispuse de instanta. Orice suma primita de catre expert in
afara acelora dispuse de instanta reprezinta infractiune - luare de mita.
Ei au dreptul la cheltuieli de transport, cazare si masa. De asemenea, aceste cheltuieli trebuie dispuse de
instanta.

62

Sunt situatii in care instanta poate fixa un termen scurt, in camera de consiliu, atunci cand considera ca este necesara
consultatia cu privire la termenul expertizei, la obiectiv sau la onorariu etc. Trebuie citate si partile. Onorariul se depune in
termen de 5 zile
Recuzarea si inlocuirea expertului
Recuzarea
Expertul poate fi recuzat pentru motivele de recuzare ale judecatorilor, aplicate corespunzator. (art 41, 42)
Termenul de formulare a cererii de recuzare este de 5 zile de la numire, daca exista la aceasta data sau de la data ivirii
motivului, in celelalte cazuri . Se vorbeste despre data existentei motivului , nu de la data la care partea a cunoscut
motivul. Daca partea face dovada ca nu cunostea motivul, poate solicita repunerea in termen.
Se judeca de instanta, cu citarea partilor si a expertului
Incheierea se ataca numai odata cu fondul.
Se observa diferente fata de cazul recuzarii judecatorului.
Inlocuirea
Se dispune daca expertul nu se infatiseaza
Alte cazuri : daca nu a depus raportul , in caz de boala .
Administrarea probei cu expertiza
Sunt 2 posibilitati :
Ascultarea expertului in sedinta
Efectuarea unui raport de expertiza
Instanta chestioneaza expertul asupra
1. Efectuarea expertizei are loc cu citarea
partilor
nelamuririlor in sedinta, fara necesitatea
Daca este nevoie de o lucrare la fata locului
intocmirii unei lucrari. Expertul trebuie citat
sau este vorba de viciile unei constructii,
si ascultat in sedinta. Daca nu vine, intervine
aspecte legate de semenele de hotar, de
inlocuirea lui.
Ascultarea se face cu citarea partilor.
granituire
Opinia expertului se consemneaza intr-un
Sunt necesare explicatiile partilor.
Explicatiile se dau in contradictoriu.
proces-verbal.
Regulile privind aducerea cu mandat a
Sunt si situatii in care nu este necesara citarea . De
martorilor si cele privind citarea se aplica
exemplu, in cazul expetizei contabile.
corespunzator. Acestea nu se aplica
Citarea se face prin scrisoare recomandata cu continut
specialistilor care nu sunt experti judiciari.
declarat, cu 5 zile inainte de termen.
Expertii judiciari sunt trecuti pe o lista
Daca partile nu sunt citate, intervine nulitatea
speciala, fapt care determina drepturi
raportului. Este vorba de o nulitate relativa. Ea poate fi
speciale.
invocata la primul termen de la depunerea raportului
de partea vatamata.
2. Opozitia unei parti la efectuarea lucrarii
Atunci cand se cere evaluarea unui
apartament si una dintre parti locuieste in el.
Partea nu da voie expertului. Inainte nu era
reglementata aceasta problema si se gaseau
diverse solutii,.
Se creeaza o prezumtie relativa impotriva
partii care a impiedicat efectuarea lucrarii, in
sensul ca afirmatiile partii care a solicitat
expertiza sunt corecte.
Partea care se opune va suporta costurile
expertizei
In mod exceptional, cand instanta apreciaza
ca aflarea adevarului este indisolubil legata
de efectuarea expertizei, va autoriza
folosirea fortei publice pentru efectuarea
expertizei. Autorizarea se da prin incheiere,
cu citarea partii. Expertul va fi insotit de un
jandarm care va asigura patrunderea lui in
spatiu. Alte solutii : amendarea partii,
renuntarea la expertiza si folosirea altor
mijloace.
3. Raportul de expertiza se depune cu 10 zile
inainte de termenul fixat pentru judecata, cu
exceptia cazurilor de exceptie.
Eventualele obiectiuni se vor putea face
numai la primul termen de la depunerea
raportului.
Daca se incalca termenul de 10 zile, partile
pot solicita acordarea unui termen pentru
consultarea raportului, pentru formularea
unor obiectiuni. In cazul incalcarii termenului
de 10 zile, expertul ar putea fi amendat.
4. Forma raportului de expertiza
O parte introductiva - se prezinta organul
care a efectuat expertiza
Continutul
Parte finala- concluziile, raspunsul final la
toate intrebarile din incheierea de

63

incuviintare a probei.
Daca au fost mai multi experti si au opinii diferite,
exista posibilitatea formularii unor opinii separate.
Expertii consilieri fac rapoarte separate. Ei fie au
aceeasi opinie, fie au opinii separate ori
complementare.
Lamurirea. Completarea. Noua experiza
Toate acestea pot interveni ca urmare a doua evenimente:
Cererea partilor
Din oficiu, de catre instanta
Partile pot formula obiectiuni, care daca sunt admise, ar conduce la lamuriri sau completari ale raportului.
Obiectiuni se fac atunci cand:
Expertiza cuprinde aspecte neclare
Exista contradictii intre parerile expertilor ( 3 experti cu 3 pareri diferite)
Nu s-a raspuns la toate obiectivele stabilite de instanta
Exista si cererea de refacere a expertizei, atunci cand neclaritatile sunt profunde, cand partea nu are increderea
ca aceiasi experti pot raspunde la intrebari.
Noua expertiza nu se confunda cu anularea raportului si refacerea lui. Cand se dispune anularea expertizei si
refacerea lui, primul act e nul . Atunci cand se fac lamuriri sau completari, ambele raporturi sunt valabile. In cazul
anularii raportului si refacerii lui, onorariul se plateste o singura data.
In cazul lamuririi sau completarii, expertiza se face de acelasi expert.
In cazul refacerii, expertiza se face de alti experti.
Cererea trebuie facuta in primul termen de la depunerea raportului.
Cererea de refacere a raportului de expertiza se poate face in primul termen de la depunerea raportului sau la
primul termen de la raspunsul la completari sau la primul termen de la lamuriri.
Aprecierea probei cu expertiza
Instanta nu este tinuta de concluziile expertilor
Proba este lasata la libera aprecierea a instantei
Instanta va putea sa inlature concluziie expertilor , dar numai motivat, iar motivele trebuie sa aiba la baza
argumente de aceeasi natura cu cele ale expertilor (valoare stiintifica egala)
Constatarile de fapt ale expertilor, precum prezenta partilor, sustinerile acestora, data, aratarea operatiunilor
efectuate fac dovada pana la inscrierea in fals.
Atunci cand sunt intocmite 2 sau mai multe rapoarte, instanta trebuie sa adopte una dintre pareri, ea nu poate sa faca o
medie a rapoartelor.
Mijloacele materiale de proba
Lucrurile care prin insusirea lor, aspectul, urmele, semenele sau urmele pe care le pastreaza conduc la stabilirea unui fapt.
Exemple: fotografii, benzi de inregisrare a sunetului, fotocopii, filme etc.
Conditii de admitere ca proba: obtinerea lor sa nu fie contrara legii sau bunelor moravuri.
Uneori, mijloacele de proba sunt mai bune decat martorii si surprind anumite aspecte, extrem de bune prin caracterul lor
obiectiv.
Sunt foarte bune in materie de pricini urgente, cand instanta nu are timp sa administreze probe vaste.
Exemplu: Una dintre parti, prin ordonanta presedintiala, solicita suspendarea unei construcutii pentru ca ii obtureaza
vederea. Cealalata parte se apara sustinand ca acea constructie e deja inaltata si ca acum se lucreaza la interioare.
Eventual partea ar putea sa ceara demolarea. O parte spune la acea constructie se afla la nivelul 1, cealalta la nivelul 2.
Paratul aduce fotografia.
Si in raporturile de familie pot fi aduse astfel de probe : scrisori etc.
Mijloacele de proba se pun la dispozitia instantei. Daca aducerea lor este imposibila, vor fi lasate in depozitul instantei si
vor fi consulata de aceasta. De principiu, se dau in pastrarea grefei si va fi intocmit un proces-verbal.
Marturisirea
Recunoasterea de catre una dintre parti, din propria initiaitiva, sau provocata prin intermendiul interogatorului , a unui fapt
pe care partea adversa isi intemeiaza fie pretentiile , fie apararile.
Marturisirea poate fi spontana sau provocata (prin interogatoriu).
Marturisirea vizeaza un fapt, iar nu un drept ( in cazul recunoasterii unui drept se face cerere de achiesare la pretentiile
reclamantului sau o cerere de renuntare la drept reclamant)
Nu este un act specific paratului, ci si reclamantului. Pot fi recunoscute fapte care stau la baza pretentiilor- parat sau la
baza apararilor reclamant.
Marturisirea are caracter personal. Daca se marturiseste pentru altul devii martor.
Interogatoriul cu privire la propriile fapte declaratie.
Reprezentantul legal al unei persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cel care asista persoana cu capacitate de
exercitiu restransa poate fi chemat personal la interogatoriu numai in legatura cu actele incheiate si faptele savarsite in
aceasta calitate. Art 353.
Feluri:
Extrajudiciara in afara instantei care judeca procesul. Poate fi marturisire extrajudiciara cea facuta intr-un alt
proces decat cel de fata.
Un act nul pentru lipsa formei autentice, dar in care se recunoaste un anumit fapt ( de exemplu las fiului mei
urmatoarele).Desi nul actul ca donatie, totusi marturisirea ca donatarul este fiul lui poate fi considerata proba.
Judiciara face fovada deplina contra celui care a facut-o.In principiu, nu poate fi divizata . Ea poate fi divizata,
daca cuprinde fapte distincte si care nu au legatura intre ele, La interogatoriu, paratul fiind intrebat daca a
imprumutat 100 mii euro de la reclamant, paratul raspunde da marturisire care face dovada deplina. Insa, de
obicei, el va spune da, am primit, dar nu cu titlu de imprumut, de ex, resituirea de datorie anterioara. In

64

general, adauga un fapt concomitent cu cel recunoscut, dar care are ca natura sa anuleze efectul marturisirii.
Aceasta este o marturisire calificata. Paratul ar putea sa raspunda da, am primit, dar ulteior i-am restituit.
Avem de-a face cu o recunoasterea a unui fapt ulterior, distinct din punct de vedere fizic, material . Este o
marturisire complexa.
Marturisirea nu poate fi revocata, decat pentru eroare de fapt scuzabila. Instanta va aprecia ce este scuzabil sau
nescuzabil. Trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant, fiind vorba de un act de dispozitie. Nu poate privi
drepturi de care partea nu poate dispune .Trebuie facuta personal sau prin mandatar cu procura speciala .
Reguli privind administrarea probatoriului
Persoane fizice
Se face prin chemarea in fata instantei a celui care i se
ia interogatoriul. Persoana chemata nu cunoaste
dinainte intrebarile. Le va afla ad-hoc , in instanta.
Persoana trebuie citata. Citatia trebuie sa cuprinde
mentiunea personal la interogatoriu. Nu este o
simpla citatie, intrucat neprezentarea la interogatriu
produce efecte speciale, cum ar fi recunoasterea .
Partea chemata la interogatoriu trebuie citata chiar
daca are termen in cunostinta, mai putin in cazul in
care partea a fost prezenta la sedinta in care s-a
dispus introgatoriul.
Partea va fi chestionata prin intrebari de catre
presedintele compeltului de judecata. Partea care
solicita interogariul face o lista de intrebari pe care o
preinta presedintelui. Partea ar putea sa dea raspunsul
in scris , daca are domiciliul in strainatate si este
reprezentata prin madantar. In acest caz, in lipsa de
conventii contrare, ea va depune raspunsul prin
mandatar, iar in cadrul procurii speciale si autentice
se vor trece raspunsurile la intrebarile pe care
intelege sa le dea. Nu mandatarul da raspunsul. El
este obligat sa dea raspunsul cuprins in procura
speciala.Daca nu isi alege mandatar, el va fi solicitat
sa isi aleaga un mandatar. Se poate face chiar o
comisie rogatorie. Daca mandatarul este avocat
procura certificata.
Presedintele completului va putea sa si inlature o serie
din intrebari, daca apreciaza ca nu au legatura cu
cauza. De asemenea, in cazul persoanei aflate in
strainantate, prin incheiere ar putea sa dispuna ca
partea sa nu raspunda la unele intrebari .
Daca interogatoriul urmeaza sa se ia in scirs, la
cererea de chemare in judecata se depune si lista
intrebarilor.
Procurorul si partile pot pune intrebari prin intermediul
presedintelui, insa acesta poate sa incuviinteze sa le
puna direct.
Partea nu poate citi un raspuns, dar se poate folosi de
insemnari cu privire la cifre si denumiri.
Exista si posibilitatea confruntarii partilor adverse.
Raspunsurile se trec pe aceeasi foaie cu intrebarile.
Interogatoriul se semneaza pe fiecare pagina de
presedinte, grefier, cel care l-a propus, partea care a
raspuns. In cazul in care partea supusa la
interogatoriu refuza sa raspunda sau se afla in
imposibilitate de a semna, se intocmeste procesverbal.
In cazul interogatoriului luat din oficiu,intrebarile si
raspunsurile se consemneaza in incheiere.

Persone juridice
Fie ca sunt de drept public, fie ca sunt de drept privat,
ele vor raspunde in scris, dupa ce li se vor comunica
intrebarile.
Raspunsul trebuie sa provina de la cel care are
puterea de angaja juridic persoana juridica. Poate fi
vorba de presedintele CA, primar, ministru .
Se excepteaza de la regula raspunsului in scirs, cazul
societatilor de persoane, in cazul lor, asociatii cu drept
de reprezentare vor fi citati personal. In acest caz, se
aplica regulile de la persoanele fizice.

Neprezentarea la interogatoriu sau refuzul de a raspunde

Efecte:
Daca se marturiseste, efectul probatoriu este deplin
In cazul marturisirii complexe, se dispune divizarea
Daca partea nu se prezinta la interogatoriu, desi a fost legal citata sau refuza sa raspunda la interogatoriu ori in cazul
persoanelor juridice, desi li s-au transmis lista cu intrebari, nu trimit lista cu raspunsuri, instanta poate aprecia refuzul de a
raspunde, fie o marturisire deplina, fie un inceput de dovada scrisa impotriva celui care a refuzat interogatoriul.
Desi legea prevede, in art 349, ca marturisirea judiciara face deplina dovada impotriva celui care a facut-o, aceasta nu
inseamna ca inlatura celelalte probe. Nu este o dovada absoluta. Judecatorul poate sa o aprecieze .

65

INCIDENTE PROCEDURALE
Suspendarea, Perimarea, Actele de dispozitie ale partilor
SUSPENDAREA JUDECATII/PROCESULUI
Definitie: Ramanerea in nelucrare a dosarului pentru motive dorite de parti (vointa e expresa sau tacita) sau
independente de vointa acestora.
Clasificare:
A. Suspendare voluntara: emana din vointa partilor (vointa expresa sau tacita/presupusa);
B. Suspendarea Legala: poate fi:
i.
De drept: cand, in prezenta unui caz de suspendare, instanta nu mai are drept sa aprecieze
oportunitatea acesteia; Exemple: la conflictul de competenta instanta inaintea careia s-a ivit conflictul
de competenta suspenda automat procesul.
ii.

A.

1.
2.
3.

4.

5.

Facultativa: instanta poate aprecia daca-i cazul sau nu sa suspende. La procedura de inscriere in fals:
instanta poate sa suspende judecata.

Suspendarea voluntara: art. 411 ncpc

LA CEREREA TUTUROR PARTILOR: verbal sau inscris partile solicita instantei suspendarea. E vorba de toate partile
procesului respectiv. Procesul civil e o afacere privata=> daca partile nu mai vor sa insiste in judecata, conflictul
nefiind stins, instanta nu poate din oficiu sa rezolve problema respectiva=> ar fi un caz de lipsa de
contradictorialitate.
LEGIUITORUL PRESUPUNE VOINTA PARTILOR DE A NU CONTINUA CONFLICTUL: PARTILE SA FIE LEGAL CITATE SI SA
NU SE PREZINTE NICIUNA LA JUDECAREA CAUZEI SI NICIUNA SA NU FI CERUT JUDECAREA IN LIPSA. Daca cel putin
o parte cere judecarea in lipsa, atunci prezumtia de delasare a proceului nu mai subzista=> partea a decis sa nu
vina la proces, dar nu a cerut sa nu se judece.
Aceste cazuri de suspendare nu se aplica in unele situatii, cum ar fi:
Atunci cand cererea e facuta de procuror in interesul uneia dintre aprti (minor/interzis/disparut);
Nu se aplica in materie de contraventii!!! De obicei oragnul constatator nu se prezinta la judecarea in lipsa. In OG
2/2001 s-a prevazut ca textul din ncpc nu este aplicabil.
Cererea de judecare in lipsa produce efecte numai la instanta in fata careia a fost formulata: daca ai cerut
judecarea in lipsa la prima instanta si pe urma faci apel, in apel se cere din nou prin cererea de
apel/intampinare/act separat judecarea in lipsa.
La divort: art. 921 ncpc impune prezenta personala la proces a reclamantului. Daca la termenul de judecata in
prima instanta R lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.
Doctrina: Textul e aplicabil numai daca nu vine R, dar paratul totusi vine. Daca nu vine niciunul, judecata se
suspenda (Briciu nu-i de acord).
Art. 927 ncpc reia aceeasi ipoteza de la divort.

Reluarea judecatii dupa ce a fost suspendata:

1. Oricare dintre parti poate cere reluarea, dar, in acest caz, pentru ca s-au jucat de-a procesul, partea va plati 50%
din taxa de timbru datorata pentr cererea care s-a suspendat. NU CONTEAZA CE POZITIE ARE PARTEA
RESPECTIVA (poate fi chiar paratul, chiar daca nu prea are motive sa ceara el reluarea judecatii).
2. Recluarea e ceruta din oficiu de catre instanta, dar numai in vederea constatarii perimarii, dupa trecerea a 6
luni de la perimare.
SUSPENDAREA LEGALA DE DREPT
Sunt cazurile de la art. 412 (sediul principal al materiei)+alte cazuri de suspendare (ncpc si in legi speciale).
E suficient ca instanta sa identifice ca exista un caz dintre cele prezentate de lege si e obligata sa dispuna
suspendarea.
1. Decesul uneia dintre parti: Pana cand dainuie suspendare? R: pana la intorducerea in cauza a mostenitorilor.
Oricare dintre partile interesate vor putea cere repunerea pe rol a cauzei, identificand prezumtivii mostenitori.
Desi e un caz de suspendare lagala de drept, totusi, daca se invoca si se dovedeste moartea uneia dintre parti,
instanta va putea amana o data procesului, in vederea introducerii in cauza a mostenitorilor. Daca nu exista o
astfel de cerere din partea partii interesate, intervine suspendarea si se va relua cursul judecatii dupa aflarea
mostenitorilor.
2. Interdictia judecatoreasca a uneia dintre parti: va dainui pana la numirea tutorelui/curatorului.
3. Prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre parti, survenit cu mai putin de 15 zile inainte de
ziua infatisarii: termenul de 15 zile e optim pentru a-ti regandi apararea. Dainuie pana la numirea noului
reprezentant.
4. Incetarea functiei tutorelui sau curatorului. Pana la numirea noului tutore/curator.
5. Cand PJ e dizolvata. Suspendarea itnervine pana la numirea lichidatorului.
6. Prin deschiderea procedurii insolventei, daca debitorul trebuie reprezentat. Suspendarea intervine pana la
numirea administratoruuli/lichidatorului judiciar. Debitorul, in acest caz, poate fi reclamant, dar si parat. Acest
punct nu trebuie confundat cu cazul din legea 85/2006, adica urmatorul:
7. Intervine suspendarea de la data deschiderii procedurii insolventei (...). Vizeaza numai ipoteza actiunilor
indreptate impotriva debitorului si care vizeaza realizarea unor creante=> actiunile reale pot continua. Vizeaza
pozitia de parat a debitorului. suspendarea dureaza pana la finalizarea procedurii de insolventa (caz din lege
speciala).
8. Noutate in ncpc, dar nu nou in legislatia noastra: Daca instanta formuleaza o cerere de pronuntare a unei hot
preliminare adresata CEDO. Instanta nu e obligata sa trimita intrebarea preliminara in fata Curtii, mai putin in
cazul in care cererea e facuta intr-o cauza de atac finala.
OBS: toate aceste motive sunt valabile daca intervin pana la inchiderea dezbaterilor. Daca intervin cand instanta
delibereaza, ele nu provoaca niciun efect asupra procesului, intrucat toate se refera la asigurarea dreptului la aparare, la
contradictorialitate sau alte motive.
Celelalte cazuri de suspendare:

66

1.
2.

3.
4.
5.

6.

7.

8.
9.

La cererea de abtinere: cand se formuleaza o cerere de abtinere, procesul se suspenda de drept; daca se
formuleaza recuzare, instanta nu suspenda judecata, ci doar nu poate sa pronunte hotararea. [art. 49 ncpc].
Pe durata judecarii apelului impotriva respingerii ca inadmisibila a cererii de interventie: Incheierea poate fi
atacata odata cu fondul daca-i de admitere. Daca-i de respingere se ataca la instanta superioara (art. 64)=> se
suspenda. Vezi art. 64. Textul se aplica si la CCG; aratarea titularului dreptului si la chemarea in judecata a altei
persoane.
In cazul disjungerii cererii de chemare in garantie: Daca e de natura sa intarzie jduecata cererii principale, se
disjunge judecarea CCG care va fi suspendata pana la solutionarea cererii principale.
In cazul conflictului de competenta: instanta in fata careia se iveste conflictul, va trimite cauza la regulatorul de
comptenta si va suspenda cauza pana cand acesta se va pronunta.
In cazul litispendentei, daca una dintre cauze se afla in recurs: art. 138 alin.(6) ncpc. Litispendenta poate fi
invocata doar in fata instantelor de fond. Daca o cauza e in recurs, nu se mai poate invoca nici litispendenta nici
ALJ (nu e data inca hotararea)=> suspendarea judecatii cerererii din fond
Daca, dupa o amanare prin invoiala partilor, acestea nu staruiesc in judecata: se prezuma ca nu mai exista
contradictorialitate. Art. 221 ncpc textul incepe linistitor)). Alin.3 zica ca instanta e obligata sa cerceteza daca
nu cumva un anumit motiv de amanare tinde la o suspendare prin invoiala partilor. Dupa ce au avut o invoiala de
amanare, unul zice ca vrea sa amane pentru un motiv si depune un inscris care n-are nicio treaba cu judecata si
cealalta parte nu se opune, ci zice ca vrea sa citeasca inscrisul. Tot lipsa de contradictorialitate este, dar partile
ascund intentia de suspendare, pentru a nu plati 50% din taxa judiciara de timbru.
In cazul sesizarii ICCJ pentru pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept:
procedura noua care vizeaza incercarea de unificare a practicii. Cand o instanta care judeca in ultim grad, se
confrunta cu o problema de drept de care depinde solutionarea cauzei si ea e noua si asupra ei nu s-a pronuntat
ICCJ printr-un RIL, va putea sa suspende judecata si sa trimita o intrebare catre ICCJ care-i va zice cum se
solutioneaza chestiunea respectiva. Dupa ce ICCJ se pronunta, se reia judecata.
Regula PENALUL TINE IN LOC CIVILUL art. 27 alin.7 ncpp: suspendare de drept pana la rezolvarea in prima
instanta a cauzei penale, dar nu mai mult de 1 an.
De la data deschiderii procedurii insolventei: se suspenda toate actiunile impotrva debitorului, daca aceste
actiuni vizeaza recuperarea creantelor, pana la finalizarea procedurii (radierea debitorului sau salvarea lui). Rolul
acestei suspendari: toti creditorii vor trebui sa-si realizeze creantele in acea procedura, in fata judelui sindic. Ei
trebuie sa se inscrie la masa credala.

SUSPENDAREA LEGALA FACULTATIVA

Cazurile de la art. 413 (sediul principal)+ alte prevederi aflate fie in ncpc, fie in alte legi.
Cazurile de la art. 413
1. Dezlegarea cauzei depinde in tot sau in parte de existenta/inexistenta unui drept ce face obiectul unei alte
judecati: cazul respectiv s-ar putea elimina prin conexare, dar nu tot timpul (unul e in prima instanta, iar unul e in
apel), sau nu se invoca conexarea in termenul prevazut de lege.
Se invoca rezolutiunea unui contract/executarea unui ctr intr-un proces, iar in alt proces se invoca nulitatea
contractului=> pentru a dispune rezolutiunea/executarea, trebuie sa te afli in fata unui contract valabil
incheiat=> suspenzi acest proces pentru a vedea daca e nul ctr.
Ceri revendicarea, iar, intr-un proces diferit, titlul care sta la baza revendicarii, se sustine ca ar fi nul=> nu
poti judeca revendicarea pentru ca ea presupune o comparare de titluri, iar unul dintre titluri e supus unei
judecati dincolo de care s-ar putea stabili ca el nu exista.
Intr-o cauza se invoca accesiunea, iar in alt proces se invoca valabilitatea autorizatiei de constructie.
2. Cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce ar
urma sa se dea, daca legea nu prevede altfel: E vorba de oincepere a unei urmariri penale, deci nu-i vorba de o
simpla plangere penala sau faza preliminara, ci trebuie sa fi inceput urmarirea penala, iar infractiunea sa fie
determinanta pentru solutionarea in cauza a pricinii civile.
Exemple:
O marturie este esentiala, iar in legatura cu depozitia martorului in acel dosar, s-a inceput urm.pen. pentru
marturie mincinoasa. Daca insa maturia e considerata de judecator ca nefiind foarte importanta=> judele
poate sa NU suspende procesul.
OBS:
i.
Suspendarea dainuie pana cand hotararea care a generat suspendarea ramane definitiva.
ii.
Instanta va putea reveni asupra suspendarii, daca constata ca partea care a cerut-o nu are un comportament
diligent in cadrul procesului care a determinat suspendarea, tergiversand solutionarea acestuia (precizarea e
valabila pentru ipoteza de la pct. 1 aia cu procesul civil)=> incheierea nu are caracter interlocutoriu.
iii.
Pentru pct.2 ( pentru ipoteza cu urmarirea penala): daca urmarirea penala dureaza mai mult de 1 an de la
data la care a intervenit suspendarea.
Alte cazuri decat cele de la art.413
1. Cererea de stramutare in sine nu suspenda procesul, dar instanta care judeca cererea, va putea dispune
suspendarea procesului in legatura cu care s-a cerut suspendarea=> suspendare legala facultativa.
2. Art. 242 ncpc: cand instanta constata ca desfasurarea normala a procesului e impiedicata prin vina R, prin
neindeplinirea obligatiilor stabilite in cursul judecatii: EXP:
Judele ii pune in vedere R sa depuna niste inscrisuri la dosar, dar nu le depune=> judele constata ca nu
poate sa judece procesul.
Aducerea unui inscris e esentiala pentru solutionarea cauzei. Judele ar putea sa solutioneze cauza fara a lua
in considerare acel inscris, dar el are obligatia de a afla adevarul.
Textul se aplica si cand o proba e dispusa din oficiu si cheltuiala ei e pusa in sarcina R. Daca Reclamantul nu
plateste, totusi, la ce i-ar folosi instantei sa decada din proba pe R, din moment ce ea a propus proba?=>
solutia poate fi suspendarea procesului, nu decaderea din proba. Daca il decade pe R din proba, ajunge in
aceeasi situatie in care se afla inainte de a propune proba din oficiu=> n-a facut nimic).
3. Daca partea s-a inscris in fals si a indicat autorul sau complicele acestuia. Nu e obligatoriu sa fi inceput urmarirea
penala. Nu se identifica total cu art. 413 pct.2 chiar daca ideea e cam aceeasi. Aici avem o particularizare a lui
413 pct. : nu trebuie sa inceapa urmarirea penala, dar trebuie sa se indice autorul sau complicele.

67

4.

5.

In cazul sesizarii ICCJ pentru pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept, in
situatia unei cauze similare celei in legatura cu care s-a nascut incidentul: Daca o instanta a intrebat ICCJ o
chestiune de drept cu care se confrunta si alte instante, acestea din urma, afland ca o alta instanta a formulat
cerere la ICCJ, pot (deci facultativ) sa suspende judecata. Instanta care a sesizat ICCJ suspenda obligatoriu
judecata.
Pana la solutionarea exceptiei de constitutionalitate de catre CCR: in legea CCR nu avem o acoperire pentru
aceasta ipoteza=> solutia rezulta din istoria textelor. Aici se poate aplica, putin fortat, si cazul de la art. 413
pct.1.

Procedura suspendarii
Instanta se pronunta printr-o incheiere care se ataca cu RECURS. Daca vorbim de ICCJ, incheierea este definitiva.
[Doctrina: numai incheierea de admitere a cererii de suspendare se ataca cu rescurs, iar nu si incheierea de respingere a
acesteia (Briciu+Ciobanu nu agreeaza acest punct de vedere; argumente de text)].
Cand se admite cererea de suspendare, recursul poate fi formulat cat timp dureaza suspendarea. Cand se
respinge, termenul de recurs curge de la comunicarea incheierii. Daca s-a repus pe rol, nu mai ai interesul sa ataci
suspendarea.
Recursul se face separaat, iar nu odata cu fondul.
Efectele suspendarii
1. Ramanerea cauzei in nelucrare.
2. Orice act de procedura care se face dupa intervenirea cauzei de suspedare (mai ales legala) este lovit de nulitate.
3. Reluarea judecarii procesului poate avea loc:
a. Prin cererea de redeschidere facuta de una dintre parti: repunerea pe rol va putea fi facuta numai daca se
plateste 50% din taxa de timbru datorata pentru cererea suspendata;
b. Prin cererea de redeschidere a procesului, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui
reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, dupa caz, a partii interesate, a lichidatorului, a
administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, in cazurile prevazute la art. 412 alin.1 pct.1-6;
c. In cazurile prevazute la art. 412 alin.1 pct.7, dupa pronuntarea hotararii de catre CJUE;
d. Prin alte modalitati prevazute de lege;
PERIMAREA
Definitie: Sanctiunea procedurala ce intervine in cazurile in care partile lasa cauza in nelucrare timp de 6 luni.
Natura juridica: Undeva intre sanctiune pentru parti si utilitate pentru instanta.
Domeniul de aplicare: CCJ; Apel, recurs, contestatie in anulare, revizuire=> nu intervine numai pentru CCJ, ci si
pentru alte cereri care genereaza o cale de atac. Doctrina: regulile perimarii nu se aplica la cererile facute de procuror
pentru persoane aflate-n situatii speciale; nu se aplica (discutabil) in cererile care nu-si propun solutionarea fondului :
masuri asiguratorii, ord.presed; asigurarea dovezilor. Nu se aplica nici in procedura arbitrala, deoarece aci exista
caducitatea, daca cauza nu se rezolva. Autori: se aplica si procedurii arbitrale, pentru ca caducitatea intervine la cererea
partilor, iar perimarea ar putea sa intervina si la cereea organului arbitral.
Se aplica si incapabililor.
Trebuie sa existe motive imputabile partii=> natura juridica de sanctiune. Nu intervine independent de culpa
partilor. Legea prevede 2 ipoteze in care partea nu ar fi considerata in culpa (sunt enuntiativa, sunt cele mai frecvente, dar
nu-s singurele)
i.
Atunci cand actul de procedura trebuia facut din oficiu, n-a fost facut si nici n-a fost urmat de altele. Exp: s-a
cerut abtinerea de catre un judecator, cauza s-a suspedat, s-a solutionat cererea de abtinere, dar nu s-a mai
repus cauza pe rol si au trecut 6 luni=> NU intervine perimarea pentru ca actul de procedura urmator nu
revenea partilor. Instanta trebuia sa repuna cauza pe rol si sa citeze partile care nu mai aveau termen in
cunostinta.
ii.
Din motive neimputabile partii, cererea nu a ajuns la instanta competenta sau nu se poate fixa termen de
judecata.
Daca instanta la care s-a depus apelul nu trimite dosarul, partea nu are ce sa faca.
Daca INSA de exemplu, partea nu a platit taxa judiciara de timbru, nu a semnat-o=> e culpa partii si intervine
perimarea.
Instanta privind regulatorul de competenta solutioneaza cauza, dar uita sa trimita dosarul instantei
competente.
S-a admis recursul, sa casat cu trimitere, dar nu s-a fixat termenul.
Termenul de perimare
Termenul este de 6 luni si curge de la ultimul act de procedura efectuat in cauza. De obicei, ultimul act e o
incheiere de suspendare fie prin vointa partilor, fie intr-un mod imputabil partii (in practica). Termenul ar putea curge si de
la sesizarea instantei privind un conflict negativ de competenta (?).
Intreruperea termenului de perimare
Efectuarea unui act de procedura care:
1. Este valabil. Nu e valabil ca act intreruptiv o cerere de repunere pe rol netimbrata sau nesemnata sau facuta
de o persoana fara calitate de reprezentant.
2. Actul sa fie facut IN SCOPUL judecatii=> sa aiba ca tendinta finalizarea procesului. Nu e un asemenea act,
cererea repunerii pe rol facuta in vederea discutarii perimarii (paratul are interes s-o faca). Daca paratul cere
repunerea pe rol in vederea discutarii perimarii inainte de expirarea termenului de 6 luni, nu se intrerupe
termenul. Sau: una dintre parti depune cerere de fotocopiere, de studiere, de vizionare, de eliberare a nu stiu
ce=> nu-s acte facut in scopul judecatii. Sau: dupa repunerea pe rol, partile se invoiesc sa suspende.
3. Actul de procedura sa fie facut de partea care JUSTIFICA UN INTERES: actele facute din oficiu nu intrerup
perimarea. De obicei, Reclamantul/intervenientul principal are interes, dar si P, daca a formulat CR.
Actul intreruptiv PROFITA TUTUROR (in sensul ca produce efecte; nu e chiar o profitare) partilor, indiferent de
pozitia procesuala pe care o au=> nu se aplica principiul independentei procesuale a partilor.
Perimarea opereaza in privinta intregului dosar!!!=> nu exista perimari partiale. Chiar daca P repune
cauza pe rol pentru ca are el o CR=> acest efect se produce si pentru CCJ a R.
Exista 3 cazuri de suspendare:

68

1.

Cat timp dureaza suspendarea facultativa prevazuta de art. 413 (procesul depinde de solutionarea unui alt proces
sau daca exista urmarire penala), termenul de perimare este si el suspendat, dar si alte cazuri de suspendare,
atunci cand suspendarea nu este urmata de lipsa de staruinta a partilor [pentru ipoteza a doua, nu e vorba de
suspendarea voluntara, ci de alte cazuri de suspendare care intervin de drept sau sunt facultative si care
genereaza suspendarea termenului de perimare daca nu se constata lipsa de staruinta a partilor: suspendarea
procesului pentru ca a fost sesizata CCR; Nu de aflam in aceasta ipoteza daca s-a supendat cauza pentru ca R nu
si-a indeplinit unele obligatii puse in vedere de instanta.
Art. 521 daca a fost sesizata ICCJ cu o chestiune de drept si o instanta constata ca si ea se confrunta cu acea
chestiune de drept si-si supenda, facultativ evident, cauza pe care o are pe rol: dupa ce se va publica in M.OF. solutia
data de ICCJ, instanta din oficiu ar trebui sa dispuna repunerea cauzei pe rol, iar nu la cererea partilor=> daca instanta nu
repune cauza pe rol, perimarea este suspendata. totusi textul este periculos: din moment ce hotararea se publica in M.Of.,
partea nu poate invoca necunoasterea ei. La exceptia de neconstitutionalitate, dupa ce CCR solutiona cauza si publica in
M.Of. intervenea perimarea chiar daca instanta nu repunea cauza pe rol. Asta inseamna ca, desi instanta trebuie
sa repuna din oficiu cauza pe rol, totusi intervine perimarea. Faza e ca partile nu trebuie sa stea in pasivitate, ci, dupa
publicarea in M.Of. ar trebui sa ceara instantei repunerea pe rol! In concluzie, potrivit Briciu: termenul de perimare este
suspendat numai pana la publicarea in M.Of. a hotararii date de ICCJ in privinta dezlegarii chestiunii de drept cu care a fost
sesizata). Termenul Nu poate curge cat timp partea nu poate sa faca acte de procedura, pentru ca actul de suspendare nu
poate fi controlat de parte.
ATENTIE: suspendarea termenului de perimare dureaza pana la momentul la care inceteaza cauza de
suspendare, chiar daca partea nu a avut diligenta sa ceara repunerea cauzei pe rol. Daca s-a suspendat procesul pentru
ca exista un alt proces in care exista un drept...cand hot din al 2 proces e definitiva=> incepe sa curga si termenul de
perimare.
2. Cazurile de suspendare legala de drept de la art. 412 ncpc, daca au intervenit in ultimele 3 luni ale termenului de
perimare, iar suspendarea are loc numai pentru 1 luna.
Exp: a intervenit decesul partii=> ai ragaz de 1 luna sa gasesti mostenitorii; de asemenea, ai 1 luna ca sa-ti faci
rost de curator/tutore, etc....
3. Cand partea e impiedicata sa staruie in judecata pentru motive temeinic justificate sau in alte cazuri prevazute
de lege.
Exercitiu: daca se suspenda procesul ca urmare a faptului ca instanta de stramutare a dispus suspendarea
cauzei=> termenul de perimare incepe sa curga dar nu e imputabil partii pana cand instanta nu repune cauza pe rol.
Procedura perimarii
va verifica:
Trecerea termenului de 6 luni;
Sa nu existe cauze de intrerupere sau de suspendare;
Culpa partii;
Sa nu existe o alta cauza de stingere a procesului, prevazuta printr-o norma speciala;
Art. 924 (vezi art.) caz hazliu.
OBS: perimarea opereaza in bloc, deci pentru toate cererile din dosar: CCG; cerere de interventie, etc
Se invoca:
1. Din oficiu: instanta poate repune cauza pe rol in vederea discutarii perimarii si, chiar daca una dintre parti solicita
repunerea pe rol, instanta poate invoca din oficiu perimarea=> e de ordine publica (caracterul curativ al
perimarii; curata instanta de dosarele ramase in nelucrare).
2. De parti: prin cerere sau pe cale de exceptie.
PERIMAREA NU POATE FI INVOCATA PENTRU PRIMA OARA IN APEL=> NUMAI PANA LA INCHIDEREA
DEZBATERILOR IN FATA PRIMEI INSTATESE POATE INVOCA=> caracterul de ordine publica este atenuat.
Instanta se pronuta de urgenta, cu citarea partilor. Se face un referat de catre grefier in care se arata mai multe
chestiuni.
Daca nu a intervenit perimarea se da o incheiere care se ataca odata cu fondul, pentru ca procesul continua.
Hotarare daca a intervenit perimare: hotararea se ataca cu recurs in 5 zile de la pronuntare, la instanta ierarhic
superioara, care ar putea fi si iccj, dar nu-i obligatoriu.
Daca perimarea are loc chiar in fata ICCJ=> recursul se face la completul de 5 judecatori. Spre deosebire de
suspendare, cand hot era definitiva, in materie de perimare la ICCJ, totusi se poate ataca cu recurs (aparent e recurs la
recurs. De fapt, problema perimarii a apartur in recurs=> e un veritabil recurs la o hotarare data pentru prima data in
recurs, care nu a trecut prin analiza pana atunci).
Efecte:
1. Stige procesul.
2. Actele de procedura raman fara efect in ce priveste functia lor procedurala. Cat priveste declaratiile, prezenta lor
in fata judelui si altele, actele produc efecte sub aceste aspecte=> pot fi folositte ca probe in alte procese, dar nu
sub aspectul functiei lor procedurale.
PROBELE ADMINISTRATE RAMAN CASTIGATE CAUZEI SI POT FI FOLOSITE IN CAZUL IN CARE SE
FORMULEAZA O NOUA CCJ. Chiar daca procesul s-a stins prin perimare, daca dreptul subiectiv nu e prescris, intrucat nu
exista ALJ, se poate face o noua CCJ in care poti administra probele administrate in dosarul care s-a perimat. Daca se pron
o hot de fond si se perima apelul, efectul perimarii se va intinde numai asupra apelului=> hotararea de prima instanta
devine executorie, dar si definitiva pentru ca nu poti face recurs dara sa fi facut apel=> dobandeste ALJ indirect, prin
efectul perimarii.
3. Dobandirea caracterului executoriu de hot de prima instanta, in cazul perimarii apelului.
4. Perimarea recursului are ca efect definitivarea hotararii atacate.
Instanta

Actele de dispozitie ale partilor

*RENUNTAREA LA JUDECATA/LA DREPT- act de dispozitie specific reclamantului;
*ACHIESREA LA PRETENTIILE RECLAMANTULUI- act specific paratului;
*TRANZACTIA ;
Aspecte generale
Actele de dispozitie sunt acte unilaterale=> NU au caracter revocabil.

69

Sunt acte personale=> pot fi facute de parte sau de un mandatar cu procura speciala si autentica. Nu toate
drepturile sunt susceptibile de acte de dispozitie.
Atunci cand e vorba de un minor/persoana pusa sub interdictie/disparut, chiar daca reprezentntul legal e
autorizat de autoritatea tutelara sa incheie actul de dispozitie respectiv, instanta va putea sa ignore acel act si sa
continue procesul, daca considera ca actul nu e in avantajul celui ocrotit (art. 81 alin. (2) NCPC). Actul este legal,
dar nu e in favoarea persoanei reprezentate.

RENUNTAREA LA JUDECATA SI RENUNTAREA LA DREPT

RENUNTAREA LA JUDECATA
Act de dispozitie specific reclamantului prin care acesta decide sa nu mai continue procesul declansat prin CCJ. Ea
se aplica si paratului daca acesta face CR, intrucat si el poate renunta la CR. Si intervenientul are pozitie de reclamant=>
poate renunta la judecata. Deci toti care formuleaza pretentii, pot sa si renunte la ele.
Forma: cererea se face fie personal, fie prin mandatar cu procura speciala. Poate fi facuta verbal in sedinta de
judecata sau printr-o cerere scrisa (nu trebuie sa imbrace o anumita forma ad validitatem).
Termenul in care se poate renunta la judecata.
Daca renuntarea se face pana la comunicarea CCJ catre parat (evident ca nu se cere vreun consimtamant din
partea paratului), renuntarea e neconditionata de vreo pozitie a paratului;
Daca R renunta la primul termen la care partile sunt legal citate sau ulterior, renuntarea nu se poate face decat
cu acordul expres sau tacit al celeilalte/celorlalte parti. Se cere consimtamantul P, intrucat renuntarea nu stinge
procesul intr-un mod irevocabil. R va putea sa formuleze o noua CCJ, pentru ca hotararea nu are ALJ=> de
multe ori renuntarea nu e un act de stingere a oricaror raporturi conflictuale dintre parti. Nu intotdeauna e vorba
de o delasare. Daca R alege o instanta (competenta alternativ) si pe urma nu mai poate invoca necompetenta,
dar ar vrea sa introduca CCJ la cealalta instanta=> renunta la judecata si formuleaza actiunea la cealalta
instanta, care, de asemenea e competenta. Sau, daca R constata ca nu are suficiente probe: renunta si pe urma
se pregateste mai bine si revine mai in forta.
Consimtamant tacit: daca P e prezent si se formuleaza o cerere de renuntare si el nu zice nimic=> ca el este de
acord. Cand P nu este prezent, nu e acord tacit, vezi Art. 406 alin. (4) teza II.
Avem deci 2 ipoteze: renuntarea cu acordul paratului si cea fara acordul lui, dar exista si o ipoteza intermediara:
Daca R renunta la cerere dupa ce s-a comunicat CCJ catre parat, dar pana la primul termen, nu este necesar
acordul paratului, dar P va putea sa solicite obligarea R la plata cheltuielilor de judecata.
Daca se renunta in apel sau in recurs (evident cu consimtamantul partii adverse), hotararile pronuntate in fazele
anterioare, se vor anula in tot sau in parte, in limitele renuntarii si se va pronunta o hotarare prin care se ia act de
nchiderea dosarului ca urmare a renuntarii.
ATENTIE: Diferenta intre renuntarea la apel/recurs si renuntarea la CCJ: renuntarea la apel inseamna o achiesare
la hotararea pronuntata in prima instanta (reglementat de art. 463), iar renuntarea la CCJ, daca o faci in apel, stergi atat
efectele apelului, cat si ale CCJ initiale. (Faza comica: o parte pierdea procesul, dup care fcea apel si, n apel, zicea ca
renunta la ccj, iar partea cealalta era bucuroas creznd c se va definitiva hotrrea dat n prim insta, dar, de fapt,
i lua eap crezand ca apelantul a renuntat la apel, nu la ccj. Renuntand la insasi CCJ, aceasta se anula=> se putea
formula o noua actiunea).
Instanta se pronun printr-o hotarare (sentin sau decizie) care consemneaza sec ca se ia act de renuntarea la
judecata. Daca se renunta ntr-o faz naintat, se poate ca instanta ca oblige la cheltuieli de judecata pe R, daca CCJ a
ajuns la parat si acesta din urma a cerut cheltuieli de judecata. E supusa recursului la instanta ierarhic superioara
(Tribunal, CA sau ICCJ). Daca renuntarea intervine la ICCJ, atunci hotararea este definitiva.
Efectele:
1. Hotararea nu are ALJ=>o noua CCJ poate fi formulata daca partea respectiva mai este in termenul de prescriptie
a dreptului la actiune.
2. Produce efecte exclusiv cu privire la cel care a formulat actul respectiv => daca exista o coparticipare procesuala
activa i un R renunta, procesul va continua cu ceilalti reclamanti. Daca sunt CCJ, CR, Cerere de interventie, etc,
renuntarea la una dintre acestea nu inseamna ca se renunta si la celelalte!! Insa, daca se renunta la CCJ=>
cererea de interventie accesorie ramane fara obiect.
RENUNTAREA LA DREPT
De aceasta data, lucrurile sunt mai grave. E un mijloc procesual prin care R renunta la nsui dreptul subiectiv
dedus judecatii=> se pronunta o hotarare prin care se va respinge ca nentemeiata sau nefondata cererea formulata de
R. Din cauza acestui aspect=> unele diferente fata de renuntarea la judecata.
Forma: Cererea poate fi facuta personal sau prin mandatar cu procura speciala si autentic. Verbal in sedinta
(consemneaza grefierul n ncheiere) sau prin inscris autentic depus la registratur.
Termenul: Nemaiexistand posibilitatea reluarii procedurii, R poate renunta la drept in orice faza a procesului.
Daca renuntarea se face in cile de atac, atunci hotararile pronuntate anterior, vor fi si ele anulate in tot sau in parte, in
limita renuntarii, pronuntandu-se o hotarare prin care se va respinge cererea ca nefondat.
Partea renunta la drept atunci cand a primit satisfactie pentru pretentiile sale. Nu se poate renunta sub conditie,
pentru ca instanta trebuie sa puna capat definitiv conflictului.
Hotararea: tot sentinta sau decizie. E supusa numai recursului care se judeca la instanta ierarhic superioara,
deci nu neaparat la ICCJ. Spre deosebire de renuntarea la judecata, chiar daca renunarea la drept are loc n fata ICCJ, va
exista recurs la completul de 5 judecatori (art. 410 ncpc).
ACHIESAREA
Este de 2 feluri:
1. La pretentiile Reclamantului (art. 436-437): cand paratul recunoaste pretentiile lui R.
Avem de a face cu un act al paratului, de recunoastere a drepturilor invocate de R, total sau partial. Se va
pronunta o hotarare prin care se va admite in tot sau in parte, in limita achiesarii, pretentiile R formulate impotriva P.
Daca P recunoaste o parte=> se poate pronunta o hotarare partiala, in limita recunoaterii, ulterior continuand
procesul cu privire la partea nerecunoscuta.

70

Calea de atac ce se poate formula impotriva hotararii: recursul la instanta ierarhic superioara. Daca achiesarea
are loc chiar la ICCJ, desi Codul nu zice, exista recurs la completului de 5, pentru ca seamana cu renuntarea la drept. Daca
intervine intr-o faza superioara, trebuie anulata hotararea/hotararile pronuntate anterior si admiterea cererii R.
2.

La hotararea pronuntata (art. 404+463): act specific celui care a pierdut ceva din ceea ce s-a cerut=> nu e
neaparat un act specific paratului. Se confunda cu renuntarea la judecata prin practica, dar nu trebuie
confundate.
Art. 404 renuntarea la calea de atac in fata primei instante=> terminologic ne-ar duce cu gandul la renuntarea
la judecata. Art. 463 foloseste terminologia corecta.
Partea care a pierdut procesul, in tot sau in parte, decide sa nu mai exercite calea de atac, sau, daca a exercitato, sa renunte la judecata acesteia=> supunerea benevola la solutia pronuntata.
Efect: daca partea declara ca renunta la apel de exemplu, inainte de a incepe chiar sa curga termenul de apel,
partea nu va mai putea formula apelul, deci nu se poate razgandi.
Felurile: achiesare la hotarare (art. 464 ncpc):
a. Expresa: fie verbal in sedinta, fie prin inscris autentic, personal sau prin mandatar cu procura speciala si
autentica.
b. Tacita: trebuie sa rezulte din acte sau fapte precise si concordante, care exprima intentia certa a partii de a-si da
adeziunea la hotarare. Exemple: atunci cand o hotarare nu este executorie, iar partea, inainte chiar de a expira
termenul de apel, dar dupa ce i s-a comunicat hotararea, o executa de bunavoie. Apelul e suspensiv de
executare=> termenul de apel e si el suspensiv de executare=> partea nu avea nicio obligatie de a executa, nu
putea fi nici executata silit. Partea a primit hotararea, a analizat-o si a decis s-o execute.
Daca executa dupa expirarea termenului de apel, nu mai achiesare tacita la hotarare, pentru ca oricum e
decazuta din dreptul de a face apel.
Daca insa hotararea e executorie si supusa inca recursului, iar partea o executa benevol, fara a exista dosar de
executare silita=> NU ESTE ACHIESARE (partea se teme sa nu se mareasca cheltuielile cu cele de executare). Partea face
recurs si, in recurs, daca va castiga, va solicita intoarcerea executarii.
CAZ: Daca paratul a formulat o CR intr-un proces; a pierdut procesul si el si R; s-a formulat apel de catre R; P s-a
prezentat in apelulul reclamantului; s-a respins apelul, dupa care a facut si el apel impotriva hotararii de prima instanta pe
CR, spunand ca dreptul meu de apel se naste de la momentul comunicarii hotararii. Faza e ca P a cunoscut continutul
hotararii, dar, prin faptul ca P a pus concluzii in apelul formulat de R, unde a solicitat respingerea apelului si mentinerea
hotararii (hotarare care, atentie, ii respingea si cererea lui reconventionala), se intelege ca R a achiesat tacit.
TRANZACTIA
Art. 2267: Noiune
(1)Tranzacia este contractul prin care prile previn sau sting un litigiu, inclusiv n faza executrii silite, prin concesii sau
renunri reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalt.
(2)Prin tranzacie se pot nate, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre pri.
Si renuntarea poate avea la baza o tranzactie. Si renuntarea si achiesarea se refera exclusiv la drepturile din
proces, iar tranzactia pune in discutie si alte drepturi.
Termen: oricand in tot cursul judecatii. Avem o reverva daca aici intra si partea de executare silita, dar NCC zice
ca inclusiv in faza executarii silite se poate.
De tranzactia poate lua act instanta chiar intre termene, fara ca partile sa fie citate. Daca aprtile vin la judec u
rtanzactia intr-o alta zi decat cea privind judecata, atunci hotararea se va da in camera de consiliu.
Forma: scrisa; va fi semnata de toate partile. Judele va verifica indentitatea partilor.
Se va pronunta o hotarare de expedient care:
i.
Dispozitivul hotararii nu-l reprezinta hotararea instantei, ci chiar intelegerea partilor;
ii.
Poate fi atacata numai cu recurs la instanta ierarhic superioara. Recursul nu poate viza decat aspecte de
procedura.
iii.
Spre deosebire de alte hotarari judecatoresti, solutia adoptata pe calea hotararii de expedient va putea fi
pusa in discutia unei alte instante, fie solicitandu-se anularea tranzactiei, fie rezolutiunea, sau sa se
demonstreze simularea actului respectiv, pentru ca, in realitate, controlul pe care-l face instanta e exclusiv
unul de procedura.
Autori: hotararea de expedient nu are ALJ, intrucat, desi se transeaza lititgiul, nu instanta il transeaza, ci partile
prin vointa lor de care instanta ia act. Briciu: la nivel filosofic putem accepta, dar la nivel practic, desi nu-i ALJ, totusi, un
nou proces nu va putea fi facut, pentru ca, desi nu s-ar opune exceptia de ALJ, se opune exceptia lucrului rezolvat pe cale
de tranzactie, care, ca si ALJ, blocheaza demersul judiciar.
Pe calea recursului, nu se pot invoca chestiuni ce tin de fondul tranzactiei.
DEZBATERILE
Dupa ce s-au administrat probe, s-au rezolvat incidentele, completul da o incheiere de terminare a cercetarii
procesului, moment care marcheaza intrarea in faza dezbaterii in fond a procesului.
Art. 244: Terminarea cercetrii procesului
(1)Cnd judectorul se socotete lmurit, prin ncheiere, declar cercetarea procesului ncheiat i fixeaz termen pentru
dezbaterea fondului n edin public.
(2)Pentru dezbaterea fondului, judectorul pune n vedere prilor s redacteze note privind susinerile lor i s le depun
la dosar cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit potrivit alin. (1), fr a aduce atingere dreptului acestora de a
formula concluzii orale.
(3)Prile pot fi de acord ca dezbaterea fondului s urmeze n camera de consiliu, n aceeai zi sau la un alt termen.
(4)Cererea de judecat n lips presupune c partea care a formulat-o a fost de acord i ca dezbaterea fondului s aib
loc n camera de consiliu, n afar de cazul n care partea a solicitat expres ca aceasta s aib loc n edin public.
Se fixeaza termen pentru dezbaterea in fond a pricinii, deci Codul se refera la un alt termen.
Briciu (opinie minoritara): separarea intre cercetarea procesului si acordarea acelui termen de dezbatere avea 2 ratiuni:
era complicat ca, fiind in camera de consiliu, sa termini cu cercetarea procesului, sa iei dosarul si sa fugi in
sedinta publica;
nu e normal ca la termenul la care s-au administraat probe, exceptii, etcsa aiba loc si dezbaterea.

71

In dezbaterea in fond ar trebui sa se puna cncluzii numai cu privire la aspectele de fond. Totusi legea permite
chiar si in aceasta faza, inainte de a se da cuvantul pe fond, sa existe cereri privind completarea sau refacerea unor probe,
punerea in discutie a unor incidente (vezi art. 390).
Art. 390: Chestiunile prealabile dezbaterilor n fond
nainte de a se trece la dezbaterea fondului cauzei, instana, din oficiu sau la solicitarea prilor, pune n discuia acestora
cererile, excepiile procesuale i aprrile care nu au fost soluionate n cursul cercetrii procesului, precum i cele care,
potrivit legii, pot fi invocate n orice stare a procesului
De principiu, dezbaterile au loc intr-o singura sedinta, dar daca, amploarea lor depaseste limita timpului alocat
sedintei, ele pot continua intr-o alta zi, chiar in afara orelor fixate pentru judecata.
Art. 393: Continuarea dezbaterilor n fond
Dezbaterile ncepute vor fi continuate la acelai termen pn la nchiderea lor, cu excepia cazului n care, pentru motive
temeinice, sunt lsate n continuare pentru o alt zi, chiar n afara orelor fixate pentru judecarea pricinilor.
DELIBERAREA SI PRONUNTAREA HOTARARII
Dezabaterile, odata incheiate, urmeaza o etapa care nu mai presupune participarea partilor, adica deliberarea,
dupa care se pronunta hotararea.
Deliberarea are loc de principiu in camera de consiliu (cdc) dupa inchiderea dezbaterilor.
OBS: Aceasta regula din art. 395 nu exclude ipoteza in care instanta ar putea sa se pronunte asupra unor
aspecte incidentale ale pricinii, deliberand chiar in sedinta publica. Art. 395 se refera la ipoteza clasica. Chiar in faza de
cercetare a procesului sau a dezbaterilor, judele delibereaza si se pronunta (asupra probelor, amanarii cauzei).
Deliberarea este procesul de formare a opiniei completului.
1. Judecator unic: deliberarea e proces exclusiv intern, fara exteriorizari;
2. Complet colegial: adunarea opiniilor judecatorilor. Exista si o regula: presedintele completului e cel care strange
opiniile judecatorilor; se incepe cu judele cel mai nou in functie si se termina cu opinia presedintelui, intrucat cei
noi ar putea fi influentati in decizia lor de opiniile celor mai in varsta. Deliberarile nu se inregistreaza si nici nu se
consemneaza, deoarece e o faza secreta=> ordinea in care se exprima opiniile nu poate fi verificata si nici
cenzurata. Judecatorii sunt tinuti de secretul deliberarii, ei nu pot comunica presei, partilor sau altora cum s-a
ajuns la opinia respectiva.
OBS: daca intre momentul inchiderii dezbaterilor si momentul deliberarii un judecator paraseste instanta
respectiva, el va lua in continuare parte la deliberari, atat timp cat pastreaza calitatea de jude (detasat, delegat, avansat,
cat timp isi pastreaza calitatea de judecator). Daca el pierde calitatea de judecator sau este suspendat din functie, atunci
nu mai poate participa la deliberare si cauza trebuie repusa pe rol cu inlocuirea lui de catre un alt judecator, pentru ca el
nu poate fi inlocuit in faza dezbaterilor, pentru ca judecatorii care pronunta hotararea trebuie sa fie aceeasi cu cei care au
asistat la dezbateri.
Sunt cazuri in care judecatorii apreciaza ca este cazul sa amane pronuntarea pe maxim 15 zile. Ulterior mai pot
da un 15 zile. Motivul pentru care se amana: Exista pricini complexe in care nu e usor sa deliberezi in aceeasi zi (mai
citesti doctrina, mai citesti concluziile partilor, etc).
1. Se redacteaza o incheiere de dezbateri in care se vor trece cele petrecute la termenul la care au avut loc
dezbaterile. Cand se va redacta hotararea finala, partea expozitiva a hotararii finale va face refereri la faptul ca
sunt consemnate in incheierea de dezbateri cele care s-au petrecut la dezbateri. Incheierea face cop comun cu
hotararea. Hotararea nu poate fi inteleasa fara incheiere, pentru ca e incompleta. Art. 425 ncpc.
2. Daca incheierea de dezbateri (idd) e nula=> automat nulitatea hotararii. Hotararea practic nu are expozitiv.
Sunt incheieri care au independenta=> nulitatea lor nu atrage nulitatea hotararii.
3. Noutate: posibilitatea ca pronuntarea sa nu mai fie facuta in public, ci sa fie pusa la dispozitia partilor prin
mijlocirea grefei, adica prin punerea la dispozitie a registrului de pronuntari sau publicarea pe portal. Derogare de
la regula ca solutia se pronunta in sedinta publica. Ea e conforma art. 6 par.1 CEDO (nu trebuie neaparat ca
solutia sa fie citita in public, ci doar sa nu ramana in secret solutia). Regula la noi e pronuntarea in sedinta
publica.
4. Daca judele a fixat un termen de amanare a pronuntarii, el nu va putea pronunta hotararea mai repede, chiar
daca intre timp si-a format opinia. Argumente: partile cunosc faptul ca in 15 zile ar mai putea sa depuna concluzii
scrise (aspect al dreptului la aparare); sunt situatii in care termenul de exercitare a caii de atac sa curga de la
pronuntare; Art. 396 zice regula asta de la pct. 4.
5. Nu e permisa nici pronuntarea dupa termenul de 15 zile. Codul a vrut sa elimine doar ipoteza care era in dubiu,
adica asta cu pronuntarea mai repede. Pronuntarea peste termenu de 15 zile nu a fost pusa niciodata in discutie.
Intervine nulitatea hotararii (e de discutat daca e nulitate conditionata sau neconditionata de vatamare. Doctrina:
nulitate in baza art. 175 conditionata de vatamare; Briciu: am unele mici rezerve fata de aceasta sutinere,
intrucat sunt conditii extrinseci actului si e neconditionat de vatamare si daca te pronunti mai devreme si daca te
pronunti mai tarziu. Treaba e discutabila oricum) daca se pronunta peste termen, pentru ca nu se respecta
incheierea anterioara.
Cu ocazia deliberarii se pot ivi unele incidente:
i.
Completul de divergenta
E posibil numai daca avem un complet colegial, format dintr-un nr par de judecatori. Daca0s 3 judecatori, art. 398
ne ofera solutia care spune ca hot se ia cu majoritate, iar judecatorii a caror opinie se apropie sunt obligati sa si le uneasca
intr-una singura. Cand 2 au o opinie si al treilea are o opinie, nu e nicio problema.
Daca avem complet par si nu se poate realiza unanimitatea (nu majoritatea), atunci se va forma un complet de
divergenta care va include pe langa cei 2 judecatori initiali si un al treilea: presedintele, vicele, presedintele de sectie sau
un jude desemnat de acestia (in practica, in general, intra judele de permanenta, adica cel care il inlocuieste pe un
judecator caruia i s-ar intampla ceva nefericit).
Divergenta se va putea judeca in aceeasi zi, dar, pentru ca apare in faza deliberarii, va trebui acordat un termen
si partile vor fi citate, iar termenul nu poate fi mai mare de 20 zile de la divergenta. Divergenta poate sa apara si cu
privire la incuviintarea unei probe (un jude zice ca proba e legala, altul zice ca nu-i legala), nu neaparat asupra fondului.
Divergenta nu se refera numai la aspectul final!!!. Ea poate sa apara si pe exceptii, pe probe, pe incuviintarea unor
obiectiuni la raportul de expertiza, cu privire la amanare, etc. Regula e ca divergenta e cand se ramane in pronuntare
asupra fondului.

72

Cu ocazia divergentei, in cdd, nu se vor discuta decat aspectele ramase in divergenta, nu tot ansamblul cererii=>
NU SE MAI POT FACE CERERI NOI IN ACEASTA FAZA, chiar daca pricina e reluata, ea e reluata trunchiat=> nu mai ai
plenitudinea cadrului procesual.
Judecatorii isi pot schimba opiniile cu ocazia deliberarii ce are loc dupa dezbaterea in completul de divergenta
(cdd). Ei nu sunt tinuti de opiniile care i-au adus in situatia de divergenta. In vcpc, judecatorii erau obligati sa-si
motiveze opiniile divergente, inainte de a se discuta in cdd. In ncpc, judecatorii nu mai sunt obligati la motivarea lor, ci
ncpc zice doar ca partile vor fi anuntate in sedinta despre chestiunile ramase in divergenta, pentru ca aceastea sa stie pe
ce sa pledeze, pe ce sa puna concluzii.
Daca unul din judecatorii completului initial nu mai poate face parte din cdd din varii motive, atunci nu va mai
avea loc divergenta, ci cauza se va repune pe rol intr-un complet format din 2 judecatori, judele aflat in imposibilitate
urmand a fi inlocuit. Cel care a audiat dezbaterile trebuie sa fie si acela care pronunta hotararea.
ii.
Fara a fi divergenta, completul apreciaza ca trebuie sa repuna cauza pe rol, deoarece nu este lamurit;
Judecatorul s-a crezut lamurit, dar constata ca mai trebuia administrata o proba, de cerut explicatii etc (art. 400
ncpc). Partile sunt din nou citate (pentru ca nu mai au termen in cunostinta) si se reiau dezbaterile. E posibila chiar
administrarea de probe. Daca una dintre parti depune inscrisuri dupa inchiderea dezbaterilor=> instanta va ignora acele
inscrisuri, nu va repune cauza pe rol. Daca sunt extrem se importante acele inscrisuri, instanta mai ignora aceasta regula
si repune cauza pe rol daca nu e lamurita. Strict procedural, acele inscrisuri nici nu ar trebui citite, dar grefa le trimite la
dosar si judele e tentat sa le lectureze). Daca se repune cauza pe rol se mai pot invoca exceptii de ordine publica
(perimarea de pilda).
MINUTA
In final, se va intocmi o minuta. Cuprinde solutia pe scurt. Daca exista opinie separata, se va mentiona si opinia
separata in minuta. Minuta se semneazea de catre cei care au participat la deliberare, lar la ICCJ, semneaza si magistratul
asistent care are un rol consultativ. Lipsa semnaturii de pe minuta determina nulitatea hotararii si nu poate fi
remediata, intrucat minuta cuprinde solutia din cadrul deliberarii; ea va reprezenta dispozitivul viitoarei hotarari.
Hotararea finala trebuie sa respecte minuta! Minuta reprezinta pozitia judecatorilor de la momentul deliberarii; Aplicarea
unei semnaturi ulterioare NU INSEAMNA NIMIC, pentru ca persoana respectiva si-a format convingerea ulterior. Daca nu-i
semnata minuta, inseamna ca nu s-a participat la deliberare. Partea nu prea are sanse sa afle ca semnatura a fost aplica
ulterior. Aplicarea semnaturii dupa deliberare inseamna infractiunea de fals.
Minuta se aplica pe versoul CCJ, iar, daca-i extrem de ampla si depaseste limitele unei pagini, se poate face
printr-o anexa la dosar.
In caz de contradictie intre minuta si dispozitivul hotararii ce se va redacta, solutia nu-i nulitatea hotararii, ci
refacerea dispozitivului potrivit minutei, deoarece, dupa momentul pronuntarii, judecatorii se dezinvestesc si nusi mai pot schimba opinia, nu mai pot retracta chiar daca isi dau seama ca au gresit. Altfel, legea ar fi eludata.
PRONUNTAREA HOTARARII
Dupa redactarea minutei are loc pronuntarea hotararii care, de regula, are loc in sedinta publica, chiar daca
pricina s-a judecat integral in CDC. Singura derogare = daca se amana pronuntarea. Daca se pronunta in sedinta publica,
partile nu trebuie citate pentru ziua pronuntarii! In afara de ICCJ, prof. Briciu nu a vazut pronuntari in sedinta publica.
Banuiala e ca nu exista pronuntare in sedinta publica. In penal se respecta aceasta regula mai des.
Data hotararii e cea la care minuta e pronuntata.
REDACTAREA, SEMNAREA SI COMUNICAREA HOTARARILOR
Clasificare a hotararilor judecatoresti.
A. Sentinte, Decizii si Incheieri:
Sentinta: Cele princ are se solutioneaza o cerere in prima instanta sau atunci cand se ataca acte jurisdictionaladministrative. Noul cod nu mai zice ca sunt cele prin care instanta solutioneaza fondul in prima instanta, pentru ca
sentinta e aceea si prin care se pronunta asupra exceptiei. Ideea e ca instanta se dezinvesteste.
Decizia: cea prin care se finalizeaza o cale de atac; apel, recurs, contestatie in anulare, revizuire.
Incheierea: cea prin care instanta fie solutioneaza anumite incidente in cursul procesului, fie situatii in care legea
prevede expres ca finalizarea unui proces, de obicei nu in fond, are loc printr-o incheiere. Vizeaza simplele incidente
procedurale, dar care, dpdv administrativ, se trateaza ca dosare separate (asigurarea dovezilor pe cale separata;
sechestrul asigurator si sechestrul judiciar; )
B. Hotarari de prima instanta, hotarari executorii si hotarari definitive.
Hotararile executorii sunt cele date in apel, daca prin lege nu se prevede altfel, si cele date in prima instanta fara
drept de apel, ori cand partile au convenit sa exercite direct recursul. Sunt vechile hotarari definitive.
Hotararile definitive sunt cele care fie nu sunt supuse nici apelului, nici recursului (putine); hotararile date in
prima instanta fara drept de apel si impotriva carora nu s-a exercitat recursul; hotararile date in prima instanta care nu au
fost atacate cu apel, pentru ca nu mai pot fi atacate nici cu recurs; hotararile date in apel neatacate cu recurs sau fara
drept de recurs si hotararile date in recurs+ cele pe care legea le prevede ca sunt definitive. Sunt vechile hotarari
irevocabile.
Cand legea zice ca-i definitiva: nu e supusa recursului, dar are contestatie in anulare si revizuire.
Hotararea definitiva e hotararea care nu poate fi atacata cu recurs.
Hotararile executorii si cele definitive pot fi puse in executare, chiar daca impotriva lor sunt exercitate cai de atac.
C.

Hotarari cu o singura executare sau hotarari cu executare alternativa:

Hotarari cu executare alternativa: cand se solicita predarea unui bun, fie obligatii de a face sau a nu face care
implica un fapt personal. In aceste ipoteze, pentru ca R isi prefigureaza ideea ca ar putea sa se loveasca de opunere la
executare in viitor, ()
D. Totale si partiale
Partiala: paratul recunoaste in parte pretentiile reclamantului.
Hotararea partiala e executorie de drept, chiar daca impotriva ei se exercita calea de atac si chiar daca procesul
continua pentru partea cealalta.
E. Susceptibile de ES si nesusceptibile de ES. Hotararile de constatare nu pot fi executate silit.
REDACTAREA HOTARARII

73

Se realizeaza de un jduecator desemnat de presedintele completului. La litigiile de munca poate fi desemnat si un

asistent judiciar. Opinia separata e redactata de autorul opiniei separate.
I.
Partea introductiva (PRACTICAUA HOTARARII): cuprinde mentiunile existente la art. 233 ncpc (materia
incheierii de sedinta ids). Sunt foarte importante.
De pilda, daca nu ai data sedintei, nu poti verifica aspectele legate de pronuntare. Prezenta partilor; pozitia
partilor, etc Neideplinirea unor mentiuni poate conduce la nulitate conditionata de vatamare. Cand se amana
pronuntarea, toata aceasta parte va fi introdusa in incheierea de dezbateri care va cuprinde aspectele care ar trebui
cuprinse in partea introductiva a hotararii.
II.
CONSIDERENTELE: expunerea de fapt retinuta de instanta; motivele care au intemeiat solutia instantei si
totodata motivele pentru care s-au respins cererile partilor.
Cuprinde 2 parti: prima in care se regasteste expunerea faptelor astfel cum e prezentata de parti; apoi
intelegerea faptelor de catre instanta si apoi aplicarea textelor de lege la situatia de fapt constatata. Sunt situatii in care
expunerea faptelor e sintetizata de judecator si nu e copy-paste din CCJ.
Niste reguli jurisprudentiale:
1. Nu constitie o hotarare legala, cea prin care instanta nu se refera si la motivele pentru care a inlaturat apararile
partii care a pierdut procesul, marginindu-se la a relua argumentele partii care a castigat procesul;
2. Cand partea a avut mai multe argumente care sustineau un motiv, instanta nu e obligata sa se refere la fiecare
argument in parte, ci la motiv doar. Argumentele = teze care sustin un motiv. Motivul nulitatii de exemplu poate fi
eroarea, pentru care se susin mai multe argumente.
3. In considerente instanta trebuie sa se refere la situatia de drept particularizata in speta respectiva=> nu este
valabila hotararea prin care instanta expune numai doctrina sau jurisprudenta in materie, fara a o particulariza.
Clasificarea considerentelor:
1. Decisive: fara de care solutia nu ar fi aratat in acel fel; cele care sustin esential solutia.
2. Supraabundente: cele care nu se refera la solutia respectiva si sunt introduse de instanta fara a fi necesar acest
lucru=> hotararea ar fi fost aceeasi. Exp: se invoca o exceptie de netimbrare care e admisa, dar in hotarare zice
ca cererea oricum era neintemeiata si daca ar fi fost timbrata (analizeaza fondul practic).
Cele supraabundente nu sunt purtatoare de ALJ, iar cele decive au ALJ, pentru ca fara ele dispozitivul nu ar putea
fi conceput.
De exemplu: intr-o actiunea in revendicare, faptul ca R are titlu si titlul opus de P e inferior titlului R=> acestea
sunt argumente decisive. Argumentele supraabundente ar putea fi: P a fost de r-c (nu trebuie sa fie vorba de r-c care
paralizeaza actiunea in revendicare); relatiile avute de P cu cel de la care a dobandit.
Daca solutia cuprinde motive care nu au legatura cu pricina, hotararea poate fi atacata exclusiv sub aspectul
considerentelor, pentru ca se creeaza o falsa aparenta de ALJ! In principiu, cum vom vedea la apel, hotararea pate fi
atacata numai in privinta solutiei, dar, daca hotararea cuprinde astfel de motive care nu au nicio legatura cu pricina, ea
poate fi atacata si sub aspectul considerentelor.
III.
DISPOZITIVUL: solutia data de instanta.
1. Trebuie sa fie concis;
2. Trebuie sa contina solutia la toate cererile principale, accesorii incidentale si toate capetele de cerere
formulate de parti.
3. Daca s-a unit exceptia cu fondul si intri in deliberare cu tot cu exceptie trebuie arata si solutia data pe
exceptie.
4. Daca sunt mai multe parti, trebuie aratata solutia cu privire la fiecare dintre acestia.
5. Daca dispozitivul intra in contradictie cu minuta=> sanctiunea= refacerea dispozitivului
dupa minuta; Dispozitivul nu trebuie sa fie exact ca minuta (aceasta cuprinde solutia pe scurt). Daca in
minuta nu zice nimic de cheltuieli de judecata, iar in dispozitiv P e obligat la plata cheltuielilor de
jduecata=> e o solutie in plus=> e o contractie=> trebuie refacut dispozitivul si scoasa partea legata
de cheltuieli.
6. Daca dispozitivul se contrazice cu considerentele esentiale=> CASAREA hotararii, adica nulitatea ei.
In partea finala a dispozitivului exista anumite mentiuni cu privire la:
a. Daca e executorie;
b. Daca e supusa cailor de atac
c. Data;
d. Mentiunea ca s-a pronuntat in sedinta publica/ alta modalitate prin care a fost pusa la dispozitia partilor;
e. Cand e supusa apelului/recursului, se va indica si instanta la care urmeaza sa se depuna calea de atac. Legea
prevede ca apelul/recursul se depune la instanta care a pronuntat hotararea, iar nu la cea care urmeaza sa
judece apelul/recursul, sanctiunea e nulitatea expresa si neconditionata de vatamare! Sub imperiul vcpc, CCR a
zis ca textul care sanctioneaza cu nulitatea expresa aceasta chestiune, e neconstitutional pentru ca-i excesiv; nu
ar fi proportional intre sanctiune si fapta. Ncpc a pastrat sanctiunea in dispretul CCR)), dar chiar in corpul
hotararii i se va spune partii unde se depune apelul/recursul. Daca partea, intemeindu-se pe mentiunea din
hotarare otrivit careia are de exercitat o anumita cale de atac, o exercita, dar acea cale de atac nu e prevazuta de
lege, calea de atac va fi respinsa ca inadmisibila, dar va putea introduce calea de atac corecta, de la comunicarea
hotararii de respingere ca inadmisibila a primei cai de atac. Caile de atac sunt date de legiuitor=> instanta nu
poate crea/rapi cai de atac. Daca, potrivit legii, nu ai apel si judele zice ca ai apel, NU INSEAMNA CA TI S-A
NASCUT DREPTUL DE A FACE APEL. Partea este totusi intr-o eroare scuzabila!, chiar daca nemo censetur
ignorarem legem. Jura novit curia totusi (Judele cunoaste legea). Daca judele nu stie, cu atat mai putin stie
partea. Judele din calea de atac poate recalifica calea de atac si sa o judece atunci cand nu e inadmisibila. Uneori,
daca recalifici un apel ca recurs, e inadmisbil. Si invers iese aiurea.
f.
Semnaturile judecatorilor si grefierului, spre deosebire de minuta (MINUTA E SEMNATA DOAR DE JUDECATORI).
Grefierul nu participa la deliberari. Situatia nu mai e la fel de grava ca la minuta. Hotararea se redacteaza in
aproximativ 30 de zile de la pronuntare. Pe toata durata celor 30 de zile, judecatorul poate semna.
i.
Lipsa semnaturii de pe hotarare ar putea fi complinita ulterior,
ii.
Daca un jude a participat la deliberare si a semnat minuta si nu mai poate, din varii motive, semna
hotararea=> presedintele instantei va semna. La fel si in cazul grefierului, va semna grefierul sef.
Intotdeauna se va mentiona cazul care a determinat acest lucru, pentru ca partea sa vada ca nu-i o
greseala sau abuz.
Uneori exista si opinie separata. Mai intai se pune cea majoritara.

74

Opinia concurenta: cea care nu contrazice pozitia majoritara, dar nu e de acord cu motivarea, cu toate ca ajunge
la aceeasi solutie.
Hot se redacteaza in 2 exemplare originale=> partilor li se comunica copiile certificare care evident nu au
semnaturile.
COMUNICAREA HOTARARILOR JUDECATORESTI
Regula: toate hotararile jduecatoresti se comunica. In vcpc se prevedea ca se comunica numai acelea care sunt
supuse cailor de atac si comunicarea era necesara pentru curgerea termenului pentru exercitarea caii de atac.
Exista prevederi (art. 427 ncpc+alte legi) care presupun comunicarea din oficiu a hotararii catre alte persoane
decat partile.
Art. 427: Comunicarea hotrrii
(1)Hotrrea se va comunica din oficiu prilor, n copie, chiar dac este definitiv. Comunicarea se va face de ndat ce
hotrrea a fost redactat i semnat n condiiile legii.
(2)Hotrrile definitive prin care s-a dispus efectuarea unei nscrieri n cartea funciar sau, dup caz, n alte registre
publice se vor comunica din oficiu i instituiei sau autoritii care ine acele registre.
(3)Hotrrile definitive prin care s-a dispus anularea, n tot sau n parte, a unui act notarial se comunic din oficiu de
ndat notarului public instrumentator, direct ori prin intermediul camerei notarilor publici n circumscripia creia
funcioneaz.
(4)De asemenea, hotrrile prin care instana se pronun n legtur cu prevederi cuprinse n Tratatul privind
funcionarea Uniunii Europene i n alte acte juridice ale Uniunii Europene se comunic, din oficiu, chiar dac nu sunt
definitive, i autoritii sau instituiei naionale cu atribuii de reglementare n materie.
Mai avem: 927 alin.4 ncpc Instana la care hotrrea de divor a rmas definitiv o va trimite, din oficiu,
serviciului de stare civil unde a fost ncheiat cstoria, Registrului naional al regimurilor matrimoniale, prevzut de
Codul civil, i dac unul dintre soi a fost profesionist, registrului comerului.
In materia punerii sub interdictie, art. 940 ncpc.
Art. 940: Comunicarea hotrrii
(1)Dup ce hotrrea de punere sub interdicie judectoreasc a rmas definitiv, instana care a pronunat-o va
comunica, de ndat, dispozitivul acesteia n copie legalizat, dup cum urmeaz:
a)serviciului de stare civil la care naterea celui pus sub interdicie judectoreasc este nregistrat, pentru a se face
meniune pe marginea actului de natere;
b)serviciului sanitar competent, pentru ca acesta s instituie asupra celui pus sub interdicie judectoreasc, potrivit legii,
o supraveghere permanent;
c)biroului de cadastru i publicitate imobiliar competent, pentru notarea n cartea funciar, cnd este cazul;
d)registrului comerului, dac persoana pus sub interdicie judectoreasc este profesionist.
(2)Dispoziiile alin. (1) sunt aplicabile i instanelor nvestite cu judecarea cilor de atac prevzute de lege.
(3)n cazul n care cererea de punere sub interdicie judectoreasc a fost respins, curatela instituit pe durata
procesului nceteaz de drept.
EFECTELE HOTARARII JUDCATORESTI
Vcpc nu mentiona niciun efect, iar ncpc retine toate efectele din doctrina=> nu s-a schimbat nimic).
1. Dezinvestirea instantei: Acum intelegem de ce judele nu mai poate provoca anularea hotararii prin redactarea
unui dispozitiv neconform cu minuta.
2. Puterea probanta de act autentic. Forta probanta de act autentic cade numai asupra aspectele pe care instanta
le-a constatat ex propriis sensibus (ziua judecatii, prezenta partilor, etc). Nu are aceasta forta probanta in ce
priveste declaratiile partilor sau inscrisuri sub semnatura privata depuse la dosar.
3. Executorialitatea hotararii: nu toate hotararile au putere executorie. Executorialitatea= obligatia partii de a aduce
la indeplinire hotarare + posibilitatea recurgerii la un EJ pentru a duce la indeplinire pe cale fortata hotararea
respectiva. Trebuie sa fie o hot susceptibila de a fi pusa in executare (actiunile in constatare nu pot fi executate
silit de exemplu). Trebuie sa fie o hotarare macar executorie sau definitiva (daca-i de prima instanta, intrucat
apelul, de principiu, e suspensiv de executare, nu e executorie.) Sub vechiul cod, hotararea trebuia investita cu
formula executorie. NCPC: incuviintarea ES inainte ca hotararea sa fie pusa in executare.
4. ALJ: In ncpc nu mai e vazuta ca o prezumtie irefragabila de adevar, ci ca un efect al hotararii care vine din
necesitatea determinata de imutabilitatea unui litigiu.
i.
Azi nu se mai zice putere de lucru judecat. Puterea de lucru judecat era unul si acelasi lucru cu ALJ.
ii.
ALJ are 2 fatete:
a. negativa (niciuna dintre aprti nu va putea relua procesul cu identitate de parti, obiect si cauza dupa
ce a fost solutionat in mod definitiv si care se manifesta prin blocarea noii proceduri prin exceptia
ALJ care-i de ordine publica=> se invoca IN ORICE STARE A PROCESULUI si INFRANGE SI
PRINCIPIUL NON REFORMATIO IN PEJUS). De obicei non reformatia in pejus invinge exceptiile de
ordine publica) si o
b.
fateta pozitiva (potrivit art. 431: cand o parte foloseste hotararea jduecatoreasca definitiva intr-un
alt litigiu, prevalandu-se de solutia obtinuta in litigu initial si solicita ca instana in noul litigu sa
pronunte o solutie conforma cu prima solutia; Obiectul primului litigiu trebuie inclus in al doilea
obiect, nu identic pentru ca ar fi lipsit de interes). Aici ALJ se invoca pe cale de aparare, nu pe cale
de exceptie. Va fi luata in cadrul dezbaterilor finale.
Pentru existenta ALJ e necesar ca:
1. Pricina sa dezlege fondul sau
2. Macar o exceptie sau orice alt incident: aici ALJ poarta numai cu privire la chesitune juridica dezlegata: Daca CCJ
e respinsa ca prescrisa, are ALJ numai in ce priveste exceptie, nu si pe fond.
TRIPLA IDENTITATE: parti, cauza cererii, obiect.
O hotarare provizorie nu are alj asupra fondului, dar o hotarare provizorie are ALJ asupra altei cereri tot provizorii
daca nu s-a schimbat nimic din datele problemei (autoritate relativa. Exp: ceri sistarea unei constructii pe cale de
ordonanta si instanta zice nu; vii a doua zi si ceri acelasi lucru spunand ca prima nu are ALJ ca nu a antamat fondul,
instanta va respinge pentru ca de fapt prima hotarare are ALJ asupra acelei chestiuni).
OBLIGATIVITATEA (vizeaza partile) SI OPOZABILITATEA HOTARARILOR (vizeaza tertii si nu presuune obligarea acestora, ci
numai ca tertii sa tina cont, sa nu ignore acea hotarare).

75

1.

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Hotrrea judectoreasc
Executarea proviorie. Reprezint nsuirea unei hotrri judectoreti de a fi executorie chiar dac mpotriva acesteia se
formuleaz apel; executarea are ns caracter provizoriu.
Hotrrile judectoreti sunt executorii numai dupa ce trec de faza apelului. Executarea provizorie este de 2 feluri:
executare provizorie de drept i executare provizorie judectoreasc.
Executarea provizorie de drept: n acest caz instanta nu are dreptul de a aprecia dac se impune sau nu
ncuviinarea executrii. Astfel, dac exist o pricin din cele pentru care legea prevede c hotrrea se execut de
ndat, iar apelul nu este suspensiv de executare, instana nu poate sa mpiedice executarea provizorie.
Cazuri (art. 448 NCPC):
Stabilirea modului de exercitare a autorittii printeti, stabilirea locuinei minorului, precum i modul de exercitare a
dreptului de a avea legturi personale cu minorul;
Plata salariilor sau a altor drepturi izvorte din raporturi juridice de munc, precum i a sumelor cuvenite, potrivit legii,
omerilor;
Despgubiri pentru accidente de munc;
Rente ori sume datorate cu titlu de obligaie de ntreinere sau alocaie pentru copii, precum i pensii acordate n cadrul
asigurrilor sociale, cu meniunea c se aplic numai dac reprezint capt de cerere principal;
Despgubiri n caz de moarte sau vtmare a integritii corporale ori sntii, dac despgubirile s-au acordat sub
forma de prestaii bneti periodice;
Reparaii grabnice;
Punerea sau ridicarea sigliilori ori efectuarea inventarului;
n cazul cererilor privitoare la posesie, numai n ceea ce privete posesia;
Hotrrile pronunate n temeiul recunoaterii de ctre prt a preteniilor reclamantului, pronunate n condiiile art.
436NCPC;
n orice alte cazuri n care legea prevede c hotrrea este executorie prin dispozitii speciale vom vedea meniuni c
hotrrea este executorie su forma apelul nu suspend executarea, de exemplu: la ordonana preedinial, la
ordonana de plat, la procedura special a evacurii, la sechestre, n procedura insolvenei, etc.
Raiune: Pentru aceste cazuri, legiuitorul prezum urgena realizrii. n cazul hotrrii judectoreti de prim
instan, aceasta se bucura n mod provizoriu (vremelnic) de caracter executoriu de drept, anterior rmnerii ei definitive,
astfel nct se poate trece la executarea silit, dar pe riscul creditorului ( art. 637 alin. 1 NCPC).
*Dac obiectul pricinii l formeaz unul dintre cazurile enumerate mai sus, hotrrea judectoreasc este
executorie de ndat, apelul nu este suspensiv de executare i acest lucru nu trebuie menionat n dispozitivul
hotrrii pentru c este prevzut de lege.

o
o

Executarea provizorie judectoreasc: este lsat la aprecierea instanei, care apreciaz, la cerere, dac
apelul ce va urma nu trebuie s suspende executarea.
Condii:
de fond:
obiectul procesului s aib coninut patrimonial (art. 449 NCPC);
obiectul procesului s nu fie: stramutarea de hotare; desfiinarea unor construcii, plantaii i alte aezri fixe; intabularea
ori radierea unui drept din cartea funciar; n general, msura nu trebuie s fie ireversibil sau greu reversibil.
nstana va aprecia necesitatea msurii n raport cu 3 elemente alternative (nu cumulative):
temeinicia vdit a dreptului;
starea de insolvabilitate a debitorului nu este necesar ca debitorul s fi intrat n insolven (atunci procesul se
suspend); creditorul, daca ar atepta s execute hotrrea dup apel, ar putea sa nu mai aib ce s execute;
neadoptarea de ndat a masurii este vdit prejudiciabil pentru creditor;
**Se va plti o cauiune numai dac instana apreciaz c este necesar, ns cuantumul cauiunii nu este lsat la
aprecierea instanei ci se vor aplica dispoziiile art. 718 alin. (2) i (3) din materia suspendrii executrii silite n cadrul
contestaiei la executare.

o
o

de form:
cererea poate fi fcut n scris sau verbal, n edin, executarea vremelnic nu se poate da din oficiu (trebuie s existe o
cerere din partea prii interesate);
termen: n faa primei instane, pn la nchiderea dezbaterilor, nu poate fi fcut direct n apel, dar dac a fost facut la
prima instan i a fost respins, poate fi reiterat n faa instanei de apel;
Suspendarea executrii provizorii: se aplic att n cazul celei legale ct i celei judectoreti; trebuie s se
fi formulat apel nu se poate suspenda executarea provizorie daca nu a fost declarat apel. Cererea de suspendarea a
executrii se poate face odat cu cererea de apel sau distinct, n faa instanei de apel (n tot cursul apelului) nu exist
un termen.
Procedura de soluionare: cererea de suspendare se depune la prima instan sau la instana de apel (dac se
face distinct de cererea de apel). Cererea va fi judecat de instana de apel i chiar de completul care judec apelul.
Instana se va pronuna cu citarea prilor, n termen scurt, prin ncheiere, care se atac cu apel n 5 zile de la pronunare.
*Plata unei cauiunii este obligatorie i prealabil judecrii cererii de suspendare.
**Atunci cnd exist urgen, prin ordonan preedinial, n camer de consiliu, ntr-un complet format dintrun judector, se poate ncuviina provizoriu suspendarea executrii pn la soluionarea cererii de suspendare (art. 450
alin.(5) NCPC) cu plata unei cauiuni deductibile din cauiunea ulterioar.
***Cererea de suspendare, chiar daca e fcut odat cu cererea de apel, nu se judec odat cu apelul ci se
judec mai nti suspendarea.
Cheltuielile de judecat
Sunt incluse n categoria cheltuielilor de judecat: taxele judiciare de timbru i timbrul judiciar, onorariile
avocailor, ale experilor i ale specialitilor numii n condiiile art. 330 alin.(3), sumele cuvenite martorilor pentru
deplasare i pierderile cauzate de necesitatea prezenei la proces, cheltuielile de transport i, dac este cazul, de cazare,
precum i orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfurare a procesului.

76

Nu reprezint cheltuieli de judecat: amenzile judiciare sau despgubirile pentru tergiversarea procesului,
chiar dac partea care a provocat cu rea credinta tergiversarea procesului fiind sancionat ctig procesul, nu
recupereaz amenda de la partea advers.
Observaii:
Partea din cheltuielile de judecat reprezentnd onorariile avocailor, ale experilor i ale specialitilor numii n
condiiile art. 330 alin. (3) pot fi reduse, la cerere, dac instana apreciaz c:
o
o

sunt vdit disproporionate n raport cu valoarea sau complexitatea cauzei, de exemplu dac ntr-o pricin de divor,
onorariul avocatului de 10.000 de euro este mai mare, n comparaie cu al altor avocai, nu nseamn c este vdit
disproporionat;
sunt vdit disproporionate n raport cu activitatea desfurat;
n aprecierea disproporionalitii instana va ine seama de circumstanele cauzei.
**Reducerea cheltuielilor nu afecteaz raporturile client-avocat , instana nu reduce onorariul, ea reduce numai parte din
cheltuielile de judecat; onorariul rmne intact, chiar dac partea nu i le va putea recupera din cheltuielile de judecat.
Cheltuielile de judecat se acorda numai la cerere, nu i din oficiu, cererea putndu-se face pn la nchiderea
dezbaterilor asupra fondului, Cu toate acestea, instana trebuie s ntrebe prile dac solicit sau nu cheltuieli de
judecat.
Dac nu au fost solicitate n cursul procesului sau dac au fost solicitate i instana a omis s se pronune
asupra lor, pot fi solicitate de cale separat, n limita termenului de prescripie care ncepe s curg de la data rmnerii
definitiv a hotrrii. Dac au fost solicitate i instana le-a respins, trebuie formulat cale de a atac, apel sau recur, dup
caz.
Dovada efecturii cheltuielilor de judecat trbuie depus pn la nchiderea dezbaterilor asupra fondului.
Referitor la onorariile de avocat, ele nu vor fi dovedite de parte prin depunerea contractului de asisten ci se va depune
factura nsoit de ordinul de plat sau chitan, dup caz; n orice caz cheltuielile trebuie s se fi fcut, nu s fie cheltuieli
viitoare; n ipoteza n care nu s-a efectuat plata (avocatul a emis factura i partea nu a avut bani s plteasc), partea
poate s cear cheltuieli pe cale separat, dar factura trebuie s fi fost emis anterior.
Cheltuielile de judecat sunt suportate de regul de ctre partea care pierde procesul, acesta aflndu-se n
culp procesual. n ipoteza n care prtul execut obligaia n timpul procesului i cauza rmne fr obiect, soluia va fi
de respingere a preteniilor reclamantului ca fiind rmase fr obiect, caz n care reclamantul nu poate fi obligat s
suporte cheltuielile , ele vor fi puse n sarcina prtului deoarece, plata fcut n timpul procesului are la baz o
recunoatere a preteniilor reclamantului.
**Daca cererea este admis n parte, cheltuielile se acord proporional. Dac au existat cereri de ambele pri
sau o cerere reconvenional, de intervenie principal i se admit toate, se va proceda la o compensare. Dac sunt mai
multe pri, cheltuielile se acord egal, proporional sau solidar, potrivit cu poziia lor n proces ori cu natura raportului
juridic, de exemplu, n ipoteza n care avem mai muli pri i reclamantul pretinde de la toi o datorie, dac acea datorie
izvorte dintr-un raport juridic de solidaritate, instana va obliga pe toi prii n solidar; prii vor fi obligai n mod egal
n situaia n care nu exist un raport de solidaritate ntre pri, nu va funciona solidaritatea, iar fiecare prt va fi obligat
n mod egal la plata cheltuielilor de judecat.
**Potrivit cu poziia lor in proces se refer la posibilitatea ca o anumit parte s fi generat anumite cheltuieli
mai mari de judecat, caz n care nu va mai funciona egalitatea, ci proporionalitatea.
Chematul n garanie nu suport cheltuielile de judecat fa de cel care nu l-a chemat n garanie, pentru c,
fa de el nu exist un raport juridic. Intervenientul accesoriu nu are drept la cheltuieli de judecat , ntruct el nu
formuleaz pretenii proprii, deci nu se poate spune ca va ctiga procesul, iar ceilali nu l pierd fa de el.
n mod excepional, partea care a pierdut procesul va putea fi exonerat de la plata cheltuielilor de judecat
dac:

o
o

1.

prtul recunoate preteniile reclamantului n tot; achisarea trebuie s fie total nu parial, recunoaterea trebuie s fie
spontan, nu provocat prin interogatoriu i va trebui s aib loc la primul termen de judecat la care prile sunt legal
citate;
prtul s nu fi fost pus n ntrziere sau s nu fie de drept n ntrziere. *Observaie:domeniul efectiv de aplicare este
diminuat de dispoziiile art. 1522 NCC, nsi art. 454 teza 2 spune c dispoziiile art. 1522 alin. (5) NCC rmn aplicabile,
dei Codul civil a intrat n vigoare anterior, i dei NCPC are n Legea de punere n aplicare art. 83 lit. k) , i dei art.1522
pare a fi contrar art. 454, acesta nu va fi considerat abrogat, ca rezultat art.1522 NCC reduce sfera de aplicare a lui 454
NCPC deoarece n alin. (5) al art. 1522 se prevede c cererea de chemare n judecat formulat de creditor, fr ca
anterior debitorul s fi fost pus n ntrziere, confer debitorului dreptul de a executa obligaia ntr-un termen rezonabil,
calculat de la data cnd cererea i-a fost comunicat. Dac obligaia este executat n acest termen, cheltuielile rmn n
sarcina creditorului.
ndreptarea, lmurirea i completarea hotrrii
ndreptarea hotrrii: presupune existena unor erori materiale sau omisiuni cuprinse n hotrri sau ncheieri, care nu
influeneaz soluia, de exemplu: numele prilor, calitatea acestora, erori de calcul etc. Nu se confund aceast eroare
material cu eroarea material de la constestaia n anulare, care e o eroarea material care ns a generat o soluie
greit.
**Erorile materiale de aici nu influeaneaz soluia!
De exemplu: se gresete ntr-un caz, unde n loc de POPESCU ION se trece POPESCU IONIC. ns, dac instana nu
observ c cererea de exercitare a cii de atac a fost trimis prin pot i calculeaza termenul de exercitare a cii de atac
nu de la data potei, ci de la data nregistrrii la grefa instanei. Calculnd termenul dup data primirii la gref partea care
a formulat cale de atac nu mai este n termen prin urmare instana va respinge apelul ca tardiv. i aici este o eroare
material, dar aceastae a produs consecine n planul soluiei. n acest caz mergem pe ci de atac sau pe constestaia n
anulare.

77

ndreptarea hotrrii se poate face din oficiu sau la cererea prii interesate. Nu exist un termen n care trebuie
fcut cererea, competena revine instanei care a pronunat hotrrea (chiar acelai complet). Cererea se judec, de
regul, fr citarea prilor, n camera de consiliu; prile pot fi citate dac se apreciaz c sunt necesare lmuriri. Se va
pronuna o ncheiere care este supus cilor de atac prevzute pentru hotrrea a crei ndreptare s-a solicitat.
2.

Lmurirea hotrrii: presupune 2 situaii, i anume, atunci cnd sunt necesare lmuriri cu privire la nelesul, ntinderea
sau aplicare dispozitivului sau dispozitivul cuprinde dispoziii contradictorii.
Lmurirea hotrrii se face numai la cererea prii interesate. **n realitate judectorii trebuie s fie foarte
ateni ca, pe calea lmuriri, s nu aduc elemente noi, care nu au format obiectul dezlegrii. Spre exemplu, nu
reprezint un caz de lmurire ipoteza n care instana dispune repunerea prilor n situaia anterioar sub aspectul
meniunilor din Cartea Funciar, iar pe calea lmuririi dispune repunerea n situaia anterioar n ceea ce privete i
predarea bunului; Este ns corect lmurirea hotrrii prin care instana a obligat partea la 0.15% dobnzi, dar a uitat s
precizeze c aceste dobanzi se aplic pe zi de ntrziere;
Nu exist un termen pentru formularea cererii, dar trebuie urmrit dac mai exist interes , dac a trecut
termenul de prescripie a executrii nu mai exist un interes de lmurire a ntinderii dispozitivului pentru c n realitate
lmurirea nu vizeaz puterea de dovad a nscrisului ci se are n vedere executorialitatea dispozitivului.
Cererea de lmurire se judec de instana care a pronunat hotrrea , acelai complet, se judec de urgen,
cu citarea prilor, n camera de consiliu. Se pronun o ncheiere, care este supus cilor de atac prevzute pentru
hotrrea a crei lmurire se solicit.

3.

Completarea hotrrii: intervine atunci cnd exist o omisiune a instanei de a se pronuna cu privire la o cerere
principal, incidental, accesorie, conex (nu se aplic n cazul omiterii de a se pronuna asupra excepiilor, caz n care se
va formula apel, nu cerere de completare; la fel i n cazul n care instana a omis s se pronune asupra unui mijloc de
aprare), la un capt de cerere, la cererile martorilor, experilor, traductorilor, interpreilor, avocailor din oficiu,
curatorilor judiciari, cu privire la drepturile lor.
Cererea va fi formulat n termenul prevzut pentru declararea apelului sau recursului n cauza respectiv, 30
de zile de la comunicare, termen general, 15 zile de la pronunare, n cazul hotrrilor din cile extraordinare de atac
(unde nu exist apel sau recurs) sau n fond, dup casarea cu reinere. Instana competent este cea care a pronuntat
hotrrea, cererea se judec de urgen, cu citarea prilor. Se pronun o hotrre(sentin/decizie), care este supus
cilor de atac prevzute pentru hotrrea iniial.
Reguli generale:
Aceste ndreptri, lmuriri, completri nu pot fi fcute pe calea apelului sau recursului, doar pe calea revizuirii,
n cazul unora; dac ai cerut ceva i intana nu s-a pronunat asupra cererii poi s mai faci o nou cerere de chemare n
judecat.
Cile de atac sunt cele prevzute pentru hotrrea a crei ndreptare, lmurire sau completare se solicit.
Dac cererile sunt admise, cheltuielile sunt suportate de stat, instanta e culpabil pentru acestea.

Cile de atac
Clasificare. Reguli generale
Sunt ci de atac: apelul, recursul, contestaia n anulare i revizuirea.
Clasificare:
Ci de atac ordinare : apelul, presupune faptul c partea nemulumit poate critica hotrrea sub toate
aspectele, de fapt i de drept.
Ci de atac extraordinare: recursul, contestaia n anulare i revizuirea, presupun formularea de critici
asupra unor aspecte limitativ prevzute de lege, n general aspecte de drept.
Ci de reformare: apelul i recursul, presupun judecarea de ctre alte instene dect cele care au pronunat
hotrrea, instane mai nalte n grad.
Ci de retractare: revizuirea i contestaia n anulare, care presupun judecarea chiar de ctre instana care a
pronunat hotrrea, cu o singur excepie, art. 510 alin. (2)NCPC, n cazul dispoziiilor art. 509 alin. (1) pct. 8- exist
hotrri definitive potrivnice, date de instane de acelai grad sau de grade diferite, care ncalc autritatea de lucru
judecat a primei hotrri- cererea de revizuire se va ndrepta la instana mai mare n grad fat de instana care a dat
prima hotrre.
** Cile de retractare nu presupun un control critic al hotrrii , ci n cazul lor fie este vorba de aspecte de omisiune, fie de
aspecte necunoscute la momentul pronunrii hotrrii iniiale.
Ci devolutive: apelul, permite reluarea procesului sub toate aspectele sale, de fapt i/sau de drept;
Ci nedevolutive: recursul, contestaia n anulare, revizuirea, nu permit reluarea ntregului proces, ci numai a
anumitor aspecte;
Ci suspensive de executare: apelul, simpla introducere a cererii de apel suspend executarea
Ci nesuspensive de executare: recursul, contestaia n anulare, revizuirea, se poate cere i obine
suspendarea executrii;
Reguli generale

78

Calea de atac poate fi formulat numai de una dintre prile din proces , nu i de ctre un ter (art. 458 NCPC).
Excepiile sunt prevzute expres de lege, de exemplu calea de atac exercitat de procuror.
Cile de atac extraordinare nu pot fi exercitate ct timp este deschis calea apelului. Excepie (art. 459 dac
prile consimt expres, prin nscris autentic sau declaraie verbal n faa instanei, consemnat n proces-verbal, caz n
care, recursul poate fi exercitat numai pentru ncalcarea sau aplicarea greit a normelor de drept material (numai pentru
pct. 8 al art. 488 NCPC).
Cile extraordinare se pot exercita concomitent, dar judecarea recursului are prioritate, deoarece recursul e cale de
reformare.
Legalitatea cii de atac nseamn c hotrrea e supus numai cilor de atac prevzute de lege, n termenele i
condiiile prevzute de lege. Dac judectorul prevede o alt cale de atac, poate s induc n eroare partea, care poate
exercita calea de atac greit i i se va respinge calea ca inadmisibil, dar de la comunicarea hotrrii se deschide dreptul
prii de a exercita calea corect.
Unicitatea caii de atac presupune c o cale de atac se poate exercita mpotriva unei hotrri o singur dat.
Daca prin aceeai hotrare au fost soluionate i cereri acesorii, hotrrea este supus n ntregul ei cii de atac prevzute
de lege pentru cererea principal, chiar dac cererile accesorii ar genera alte ci de atac. n cazul n care prin aceeai
hotrre au fost soluionate mai multe cereri principale sau incidentale (nu i accesorii), de exemplu: cerere
reconvenional, cerere de intervenie principal, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotrrea n
ntregul ei este supus apelului. Hotrrea dat n apel este supus recursului. Dac hotrrea cu privire la o cerere
principal sau incidental nu este supusa nici apelului i nici recursului, soluia cu privire la celelalte cereri este supus
cilor de atac n condiiile legii, ex: divorul prin consimmntul prilor.

Se atac n principal dispozitivul, considerentele se atac n mod excepional, numai dac:

ele nu au legtur cu judecarea acelui proces;
sunt greite, caz n care, ar putea s constituie autoritate de lucru judecat ntr-un proces viitor; partea nu le-ar putea ataca
pentru c a ctigat procesul, dar partea advers ar putea s i le opun ntr-un proces viitor.
cuprind constatri de fapt ce prejudiciaz partea; aceste prevederi sunt aplicabile atunci cnd sunt atacate numai
considerentele. Textul se refer la ipoteza n care partea este multumit de soluie, i nu vrea schimbarea acesteia, ci face
referire doar la considerente. Pan la NCPC o astfel cerere era respins ca lipsit de interes. Legiuitorul accept i apelul
mpotriva considerentelor. Instana va admite apelul sau recursul si va nltura din corpul considerentelor, acele
considerente care fie nu au legtur cu pricina, fie sunt greite, fie cuprind constatri de fapt care prejudiciaz partea ,
acestea vor fi nlocuite cu propriile considerente ale instanei de apel.
Msurile de administrare judiciar nu pot face obiectul niciunei ci de atac, de exemplu: modul n care se
repartizeaz aleatoriu; termenul pe care instana l d.

1.
2.

Apelul
Noiune. Apelul este o cale de atac de reformare , adic va fi judecat de o instan mai nalta n grad dect
cea care a pronunat hotrrea , ordinar, nu presupune invocarea unor motive speciale, ci se poate exercita pentru orice
nemulumire, fie n legtur cu aplicarea legii, fie cu interpretarea probelor sau a faptelor din dosar, devolutiv, produce
o judecat n tot, att sub aspectele de fapt, ct i sub cele de drept, i este, de principiu, o cale suspensiv de
executare, cu o excepie, i anume executarea provizorie.
Obiectul apelului l formeaz, de regul, hotrrile de prim instan , existnd si excepii: hotrri care
nu sunt supuse niciunei ci de atac , cum ar fi hotrrea de declinare a competenei,hotrrea de strmutare, hotrri
supuse numai recursului, de exemplu: hotrrea prin care se ia act de renunarea la calea de atac sau de renunarea la
drept, hotrrea data n baza recunoterii preteniilor, hotrrea prin care se ia act de nvoiala prilor, hotrrea de
perimare, hotrrile n materie de contencios administrativ pentru care competent n prim instan este Curtea de Apel
(art. 96 pct.1 NCPC).
Mai pot fi atacate cu apel i ncheierile. Ca regul acestea se atac odat cu fondul, dar exist i ncheieri
care se atac separat, de exemplu: ncheierea de ncuviinare a msurilor asigurtorii, ncheierea de respingere a cererii
de intervenie principal/ accesorie, a cererii de chemare n garanie, a cererii de artare a titularului dreptului, de
chemare n judecat a altei persoane.
Felurile apelului. Apelul poate fi de trei feluri: principal, incident i provocat;
Apelul principal
Apelul incident este acela formulat de ctre intimatul din apelul principal, dup mplinirea termenului de apel, care,
printr-o cerere proprie, tinde la schimbarea hotrrii primei instane.
Apelul incident se ntlnete cu predilecie n situaia n care prima instan a admis n parte cererea sau dac,
n cazul n care exist o cerere principal i una reconvenional, instana a admis numai una. Teoretic, trebuie s existe
interesul ambelor parti de a exercita apel, cu alte cuvinte pentru niciuna dintre pri ctigul nu este deplin. n acest
context, una dintre pri, cea care a fost mai mulumit, chiar dac nu a obinut tot ce a cerut n prim instant, decide s
nu mai formuleze apel, ns cealalt parte formuleaz apel principal, caz n care, legea ofer posibilitatea celeilalte pri
de a-i reconsidera cererea formulnd un aa-numit apel incident. poate fi facut dupa indeplinirea termenului de apel
principal) art 472 NCPC .
Exemplu: Reclamantul solicit de la prt 100.000 lei, capital i 20.000 lei cu titlu de dobnd. Instana admite
cererea n parte i l oblig pe prt la plata a 100.000 lei ns respinge captul de cerere privind dobnzile. Reclamentul
nu declar apel, i trec cele 30 de zile, termenul general de apel. Prtul face totui apel principal, n termen. n acest
moment, se redeschide posibilitatea pentru reclamant de a-i reconsidera poziia, i anume, face apel i cere schimbarea
soluiei i cu privire la dobnzi. Prin nedeclararea apelului, reclamantul era dispus s renune la dobanzi, pentru a putea
executa ct mai repede capitalul;
Cnd reclamantul e pus n aceast dilem i n faa acestei decizii, el a pierdut termenul de apel principal,
pentru c va afla c cellalt a facut apel dup epirarea termenului de apel principal, de aceea, apelul incident poate fi
fcut dup mplinirea termenului pentru apelul principal.

79

Prof. Briciu: Logica este aceea de a stimula pe cel care pierde procesul parial s nu exercite apel dect n
msura n care are o credin deplin n succesul lui dac tii c eti vinovat pentru 100% i ai fost obligat doar pentru
80% nu mai reclami; este posibil ca la sfrit s fi obligat pentru tot.
Observaii:
*Cererea prin care se formuleaz apel incident se depune odat cu ntmpinarea la apelul principal.
*Dac apelul principal este respins ca inadmisibil sau pentru orice alte motive care nu presupun o cercetare a
fondului, sau este anulat, cade i apelul incident, acesta nu va mai fi analizat pe fond ntruct va rmne fr obiect.
3.

Apelul provocat poate fi formulat aunci cnd, n caz de coparticipare procesual sau de intervenie a unor teri n prima
instan, intimatul din apelul principal, dup mplinirea termenului de apel, declar apel mpotriva altui intimat sau
mporiva unei persoane care a figurat n prima instan, dar care nu este parte n apelul principal, dac acesta din urm ar
fi n msur s produc consecine fa de situaia juridical a intimatului din apelul principal .
Exemplu: A, reclamant, d n judecat pe B, prt, i solicita oareice. B cheam n garanie pe C spunnd:
dac voi pierde procesul cu A, s-l obligai pe C s-mi plateasc o daun. n prim instan cererea lui A este respins, prin
urmare cererea de chemare n garanie este respins pentru c rmne fr obiect. Reclamantul face apel principal. B nu
are de ce s faca apel pentru c a catigat la fond i nici chematul n garanie nu are de ce s formuleze apel pentru c i
el a ctigat oarecum procesul, pentru c cererea de chemare n garanie a rmas fr obiect. n ipoteza n care apelul lui
A s-ar admite, s-ar schimba soluia data n prim instan i B ar fi obligat, acesta nu ar mai putea s-l cheme n garanie
pe C pentru c nu a fcut apel principal. Ar putea cel mult s fac o cerere pe cale separat. n aces caz, daca vede c A a
fcut apel principal, B ar trebui s formuleze un apel provocat, chemndu-l n apel i pe C. A putea s fac apel i
mpotriva lui i impotriva lui C, pentru c este posibil c cererea lui iniial s fi fost respins c urmare a aprrilor fcute
de C.
Dac B nu face apel provocat, pierderea procesului n apel ar avea consecine mai grele dect dac ar fi pierdut
procesul n prim instan. Cererea de chemare n garanie va putea fi soluionat pe cale separat dac B nu formuleaz
apel provocat.
Observaii:
Ca i la apelul incident cererea de apel provocat se depune odat cu ntmpinarea n apelul principal, i dac
apelantul principal renun la apel, este anulat apelul principal, se perim, sau se respinge pentru orice motiv care nu
necesit o analiz pe fond, apelul provocat va rmne fr efecte.
Instana competent este instana ierarhic superioar celei care a pronunat hotrrea, cu meniunea c ICCJ
nu judec n apel. Sunt situaii n care anumite pricini, dei sunt prevzute cu drep de apel, fiind judecate n prim instan
de ctre Curtea de Apel, ar trebui ca apelul s fie judecat la ICCJ. Prof. Briciu: mpotriva hotrrii respective se va face
recurs pentru c ICCJ nu judec n apel. Mai sunt i situaii n care legea spune c dac procesul n prim instan se
judec la Curtae de Apel, cauza va fi supus recursului (n materia sechestrului asigurtor i judiciar).

Termenul de apel este de 30 zile, iar, de regul, el curge de la comunicare; sunt situaii n care legea
prevede altfel, n sensul c fie exist un alt termen dect cel de 30 zile, de exemplu 5 zile pentru cererile de intervenie
(l.s.) sau la msurile asigurtorii, fie exist derogri n privina momentului de la care ncepe s curg termenul. Astfel
termenul poate curge i de la pronunare, n materia sechestrului judiciar sau a ordonanei preediniale. n acest caz,
respectiv calculul termenului de exercitare a apelului, trebuie avute n vedere i cazurile de echipolen:
atunci cnd partea a primit sub semnatur copie de pe hotrrea care se atac, precum i n cazul n care a cerut
comunicarea hotrrii celeilalte parti, termenul de apel va ncepe s curg de la acel moment;
cnd comunicarea hotrrii este fcut odata cu ncheierea de ncuviinare a executrii silite;
la data depunerii cererii de apel, atunci cnd apelul este formulat mai nainte de comunicarea hotarrii; n acest caz
termenul de motivare a apelului curge ns de la data comunicarii, aici nu mai funcioneaz principiul echipolenei pentru
ca nu se poate prezuma c partea cunoate motivarea hotrrii, ea poate cunoate cel mult soluia;
Pentru procuror, termenul curge de la data pronunrii hotrrii, iar dac a participat la judecarea cauzei curge
de la comunicare.
Cazurile de ntrerupere a termenlor. Curgerea termenului de apel este ntrerupt de moartea prii care are interes s
declare apel (art. 184 NCPC), situaie n care se va face o nou comunicare a hotrrii, la ultimul domiciliu al prii
defuncte, pe numele motenirii, adic se va scrie pe citaie pentru motenitori sau n atenia motenitorilor, fr a se
arta calitatea motenitorilor, de la aceast dat ncepnd sa curg un nou termen de apel; de moartea mandatarului
cruia i s-a comunicat hotrrea, caz n care, se va face o nou comunicare prii la domiciliul ei, iar de la data comunicrii
va ncepe s curg un nou termen de apel;
**Dac unul dintre motenitori face apel, nu nseamn c apelul reprezint un act de acceptare
tacit a motenirii.
n cazul motenitorilor incapabili, termenul nu va curge de la momentul comunicrii hotrrii la ultimul domiciliu
al defunctului, ci numai de la momentul numirii unui tutore, curator etc.
Termenul nu curge pentru cel lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrans, ct timp
nu a fost desemnat o persoana care s l reprezinte sau s l asiste, dup caz.
Repunerea n termen urmeaz regula general din art. 186 NCPC. Astfel, n principiu, ea trebuie fcut n cel
mult 15 zile de la ncetarea mpiedicrii, dar n cazul cilor de atac, termenul este cel prevazut pentru exercitarea cii de
atac, n cazul apelului 30 de zile, termen general sau alt termen expres prevzut. Cererea de repunere n termen se face
odat cu cererea de apel. Ambele cereri vor fi naintate instanei superioare care se va pronuna cu prioritate asupra
cererii de repunere n termen i ulterior asupra cererii de apel.

80

Dac cererea de repunere n termen este respins , i apelul va fi respins ca tardiv.

Forma cererii de apel.
1.

1)
2)
3)

2.

Conditii intrinseci: numele, prenumele, CNP, domiciliu pentru persoana fizic, denumire, sediu, date de
inregistrare fiscal ale persoanei juridice; n cazul n care din cuprinsul cererii de apel lipsessc aceste meniuni,
intervine sanciunea nuliti virtuale, condiionat de vtmare; indicarea hotrrii atacate, lipsa ei atrage nulitatea
expres; motivele de fapt i de drept pe care se ntemeiaz apelul, sanciunea care ntervine fiind decderea;
probele pe care se bazeaza cererea, sanciunea care intervine este decderea; *Prof. Briciu: i n acest caz se aplic
regula c dac difer termenul de apel de termenul de motivare, termenul pentru propunerea probelor va curge tot de la
comunicarea hotrrii; semntura, lipsa ei atrage nulitatea expresa cu meniunea c n cazul lipsei semnturii aceasta
poate fi complinit n tot cursul procesului din apel, astfel c n momentul n care se sesizeaz lipsa semnturii se pune n
vedere prii s i nsueasc sau nu cererea, iar dac partea apelant nu este prezent se va cita cu meniunea de a
semna apelul;
Precizri :
Apelul ar putea fi i nemotivat deoarece, dac apelul este nemotivat, nu nseamn c nu se va judeca sau c se va
respinge, ci apelul nemotivat va fi judecat pe baza afirmaiilor susinute de pri i probelor administrate la prima instant.
Fiind vorba de o component a cererii de apel, termenul de motivare este chiar termenul de apel, adic 30 zile de la
comunicare, ns n ipoteza n care termenul de apel curge de la pronunare, termenul de motivare curge tot de la
comunicare.
n ceea ce privete forma probelor se vor respecta dispoziiile art. 194 lit. e), astfel, dac exist martori se indic numele,
prenumele, adresa; dac se solicit expertiz se indic obiectivele, dac se cere interogatoriul n scriu se vor depune i
ntrebrile etc. ;

Condiii extrinseci: taxa judiciar de timbru n cazul apelului este de 50 % din taxa datorat pentru introducerea cererii
de chemare n judecat; n cazul cererilor evaluabile n bani ea este tot de 50 % ns se calculeaz n funcie de valoarea
contestat; depunerea cererii se face la instana care a pronunat hotrrea atacat, sanciunea care ntervine pentru
depunerea cererii de apel la alt instan este nulitatea necondiionat de vtmare, cu precizarea c n cuprinsul
hotrrii de prim instant se menioneaz unde se va depune calea de atac. Dac totui nu se indic n dispozitivul
hotrrii instana competent, nu se poate reine culpa prii dac aceasta depune cererea de apel la o alt instan;
Efectele cererii de apel

1.

Prin cerearea de apel se nvestete instana de apel. Daca la cererea de chemare n judecat existau situaii n care
instana se investea din oficiu, n ceea ce privete instana de apel, acesta, niciodata nu se va investi din oficiu.

2.

Continu efectul suspensiv de executare, declanat odat cu ncepera cursului termenului de apel, pan la
soluionarea apelului. Termenul de apel suspend executarea i dac se face apel n acest termen, suspendarea executrii
continua. Exist i excepii de la efectul suspensiv de executare, cum ar fi executarea provizorie, sechestrul asigurtor/
judiciar, ordonana preedinial.

3.

Efectul devolutiv nseamn c instana de apel are dreptul de a proceda la o nou judecat n fond att sub aspectele de
fapt, ct i sub aspectele de drept. Din efectul devolutiv rezult o serie de consecine: i. apelul poate s nu fie motivat ,
ntruct datorit efectului devolitiv se provoac o nou judecat n tot; ii. pot fi admise toate probele care au fost admise
i n prim instant, instana putnd dispune refacerea sau completarea probelor administrate de ctre prima instan ,
precum i administrarea probelor noi, care au fost cerute prin cererea de apel sau prin ntmpinare;
Exist i excepii de la caracterul devolutiv, i anume, atunci cnd apelantul solicit anularea hotrrii primei
instane sau respingerea cererii de chemare n judecat pe baza unei excepii peremptorii. n ipoteza n care apelantul a
invocat n prim instan nulitatea cererii, dar instanta i-a respins excepia de nulitate, a judecat procesul pe fond i a
admis actiunea reclamentului, n apel, instana se va pronuna numai asupra respingerii excepiei de nulitate.
Limitele caracterului devolutiv

1.

Tantum devolutum quantum apellatum (art. 477 NCPC): n apel, nu se judec dect n limita n care s-a apelat. Astfel,
instana de apel ar putea fi investit numai cu anumite aspecte ale hotrrii de prim instan pentru c apelantul nu a
formulat un apel mpotriva tuturor problemelor soluionate de ctre prima instan, de exemplu s-ar putea ca instana de
fond s fi fost investit cu mai multe capete de cerere, dar partea s fac apel doar pentru un capt de cerere. Exist i
situatii n care vorbim de o devoluiune total ca n cazul apelului nemotiv, atunci cnd se tinde la anularea hotrrii
pronunate n prim instan sau obiectul litigiului este indivizibil, cu meniunea c indivizibilitatea poate purta i asupra
persoanelor, cum este cazul coproprietarilor. Fa de prile care nu sunt apelate, hotrrea de prim instan va rmne
definitiv i va dobndi autoritate de lucru judecat.

2.

Tantum devolutum quantum iudicatum (art. 478 NCPC): n apel se poate judeca numai ceea ce s-a judecat la prima
instan. Exist i sisteme de drept care permit rejudecarea a ceea ce s-a judecat n prim instan, plus alte aspecte pe
care prile au uitat s le menioneze n faa primei instane. n sistemul nostrum de drept nu poi s vii s critici ceea ce
n-ai cerut.
Potrivit acestei limite, n apel nu se poate schimba cadrul procesual de la prima instan, astfel c nu se poate
schimba calitatea prilor, cauza i obiectul aciunii, nu se pot introduce direct n apel pri noi n proces, care nu au fost la
prima instan, nu se pot face cereri noi, cum ar fi o cerere reconvenioanal sau o cerere de chemare n garanie, nu se
pot aduga capete de cerere ce nu au fost formulate n faa primei instane, cu excepia cererii de intervenie principal,
pentru care este nevoie de acordul expres al tuturor prilor din process i a cererii de intervenie accesorie, care poate fi
fcut pn la nchiderea dezbaterilor, n tot cursul judecii. Totui, prile vor putea s expliciteze aspecte care au
prezente implicit n aprrile formulate de pri n prima instan.

81

Legea prevede c n apel se pot cere dobnzi, rate, venituri, ajunse la termen dup ce s-a pronunat hotrrea
primei instane, precum i ceea ce curge dup momentul pronunrii, se va putea invoca compensaia legal, care este o
simpl aprare, ns nu se va putea cere compensaia judiciar pentru c acesta presupune o cerere reconvenional.
Depunerea cererii de apel i pregtirea dosarului: pn la 1 ian. 2016 se aplic dispoziiile din LPA Legea
nr. 2/2013, iar ceea ce se regsete n cod nu se aplic pn atunci.
Prin urmare cererea de apel se depune la instana care a pronunat hotrrea, apoi se ateapt expirarea
termenului de apel pentru toate prile, dup care se nainteaz dosarul la instana superioar care judec apelul. Acolo,
preedintele instanei ia msurile necesare pentru repartizarea aleatorie a dosarelor, prin rezoluie. Completul cruia ia
fost repartizat dosarul va analiza dac cererea de apel ndeplinete condiiile de form, dac constat c acestea nu sunt
ndeplinite va pune n vedere apelantilui s complineasc eventualele vicii n termen de 10 zile, ca i la prima instan i
dac acestea nu se complinesc se va anula cererea, conf. prof. Briciu, chiar dac n LPA nu se menioneaz acest lucru.
Daca se trece de regularizare, se va comunica cererea intimatului, acesta avnd obligaia de a depune
ntmpinare n termen de cel mult 15 zile de la comunicare. ntmpinarea se comunic apelantului, care trebuie s depun
rspuns la ntmpinare n termen de 10 zile. ntimatul va lua cunostin de rspunsul la ntmpinare din dosar. Dup ce au
expirat aceste termene, n 3 zile, preedintele completului de apel fixeaz, prin rezoluie, primul termen care nu poate
depi 60 zile, cu meniunea c n cazurile urgente se pot reducere termenele.
*Dac sau formulat mai multe apeluri (principale i incidente/provocate) mpotriva aceleiai hotrri, acestea se
vor judeca mpreun si de ctre acelai complet, trimiterea se va realiza de la completul ultim investit ctre completul cel
dinti investit, pe cale administrative, fr a fi necesar o nchiere.
**n apel se pot administra probe noi, dar trebuie cerute fie prin cererea de apel, fie prin ntmpinare, sau dac
necesitatea administrarii lor reiese din dezbateri. Instana de apel poate readministra probele de la prima instanta sau
poate administra probe noi.
***De la 1 ianuarie 2016, n apel, i etapa cercetrilor i etapa dezbaterilo vor avea loc n edin public.

1.
2.

Soluii posibile n cerere de apel :

Se respinge apelul, se anuleaz, sau se constat perimarea, cu pstrarea hotrrii atacate.
Se admite apelul :

2.1. Se schimb n tot sau n parte sentina atacat i va fi substituit de hotrrea pronunat de ctre instana de
apel.
2.2. Dac prima instan s-a judecat cererea fr a se cerceta fondul sau fr citarea unei pri atunci se anuleaz
hotrrea i se evoc fondul, adic instana de apel judec pentru prima dat fondul, ntruct nu a fost dezbtut la
prima instan, ceea ce reprezint o abdicare de la principiul dublului grad de jurisdicie, instana de apel va fi prima
instan care judec fondul, i ultima, pentru c recursul va judeca exclusiv n drept.
Observaii: dac mcar una dintre pri solicit, prin cererea de apel sau prin ntmpinare, ca procesul s fie
trimis spre rejudecare, n caz de admitere a apelului, instana de apel este obligat s trimit dosarul spre rejudecare la
prima instan. Trimiterea are loc o singur dat n cursul judeci , caz n care nu mai vorbim de o excepie de la dublul
grad de jurisdictie. n acest caz, dezlegrile date asupra problemelor de drept de ctre instana de apel, precum i
necesitatea administrrii unor probe, sunt directive obligatorii pentru instana de trimitere.
2.3. Dac prima instan nu era competent se anuleaz hotrrea i se trimite la instana competent sau reine
cauza spre judecare n fond. Cea din urm soluie intervine n ipoteza n care Curtea de Apel este competent n prim
instan, n complet compus dintr-un judecator, nu din doi, nu se pune problema incompatibilitii.
2.4. Dac exist un motiv de nulitate a hotrrii de prim instan, altul dect necompetena, iar prima instan a judecat n
fond, se anuleaza n tot sau n parte procedura urmat n faa primei instane, se va reine procesul spre judecare
i se va pronuna o hotrre care va fi la rndul ei supus recursului. Instana de apel va continua judecata de la
momentul la care a intervenit nulitatea care s-a extins i asupra hotrrii.
Non reformatio in peius (art 481 NCPC). Apelantului nu i se poate crea o situaie mai grea n propria cale de
atac, dect dac consimte expres la aceasta sau n cazurile expres prevzute de lege. Principiul non reformation in peius
este un pricipiu de ordine privat.
Observaii: situaia apelantului poate fi mai rea dac intimatul formuleaz apel principal sau apel incident, i
acestea sunt admise. n acest caz nu ne aflm n faa unei veritabile excepii e la principiu, deoarece situaia mai rea nu se
creaz prin propria sa cerere ci prin cea a intimatului. Se poate realmente crea o situaie mai grea, dac apelantul
consimte la crearea unei situaii mai grele, de exemplu prin ncheierea unei tranzacii prin care cedeaz unele drepturi pe
care prima instan i le-a recunoscut. Sunt i situaii care nu in de voina prii ca urmare a admiterii excepiei autoritii
de lucru judecat.
RECURSUL
Recursul este o cale extraordinara de atac, dar, ca si apelul, e de reformare=> se judeca de o instanta
superioara (la baza e controlul hotararii judecatoresti; la retractare insa avem autocontrol). Spre deosebire de apel,
recursul nu este suspensiv de executare si este nedevolutiv, producand o judecata numai sub aspectele de drept.
Intre apel si recurs nu prea avem legaturi, decat ca sunt de reformare. Intre ele exista o prapastie enorma pe care
instantele nu prea o vad. Legiuitorul a conceput recursul astfel: anumite hotarari, chiar proaste, nedrepte, nu mai pot fi
indreptate pe calea recursului. Se discuta chestiuni de procedura (nici astea nu-s toate) aplicarea textelor de lege, nu
clauzele unui contract sau interpretarea lor.
Obiectul recursului:
Hotararile date in apel

82

Hotararile date fara drept de apel, dar pentru care e prevazut recursul; Sunt hotarari definitive, deci nu pot fi
atacate cu recurs. Exemple de hotarari fara dret de apel: renuntarea la judecata, renuntarea la drept, perimarea,
sechestul asigurator/judiciar cand sunt date de C.A.;
Incheierile premergatoare, in cazurile expres prevazute de lege. De obicei se ataca odata cu fondul. Exp:
incheierea de suspendare a judecatii care poate fi atacata separat cu recurs.
Observatii. NU SUNT SUPUSE RECURSULUI:
Cauzele care sunt de competenta in prima instanta a judecatoriei (art. 94 lit.a-j.). Deci tot ce se judeca in prima
instanta la Judecatorie, nu poate fi atacat cu recurs.
Cererile evaluabile in bani pana la 1.000.000 lei inclusiv. Toate de la Judecatorie (deci<200.000 ei)+ alea de la
Tribunal (intre 200.000 si 1.000.000 lei) nu pot fi atacate cu recurs. In cod scrie 500.000, nu 1.000.000 lei (lpa).
Litigii de munca si asigurari sociale;
Materie de insolventa;
In materie de expropriere;
Expropriere;
Repararea prejudiciile cauze prin ()
In NCPC avem si recurs incident si provocat=> toate regulile de la apelul incident si provocat se aplica in mod
corespunzator.
Termen: se aplica regulile de la apel, cu unele exceptii. Daca intimatul nu a invocat prin intampinare sau din
dosar nu reiese ca recursul a fost depus peste termen, el este socotit in termen, adica: Recursul nu-si propune sa
administreze prea multe probe; instanta poate invoca tardivitatea din oficiu, dar dovezile trebuie sa fie la dosar. De pilda,
avem un recurs, nu s-a invocat tadivitatea prin intampinarea, iar in dosar nu avem dovada de comunicare=> nu stim de
cand curge termenul de recurs=> nu e tardiv. Instanta nu trebuie sa ceara dovada de la instanta de fond, pentru a nu
mari probatoriul!
Daca termenul e unul si acelasi cu cel de motivare al recursului:
1
Daca termenul de recurs, curge de la pronuntare, cel de motivare de la comunicare;
2
Cand partea formuleaza recurs inainte de termen, e caz de echipolenta=> hotararea se considera comunicata la
momentul la care s-a facut recurs. Echipolenta vizeaza numai termenul de recurs, NU SI CEL DE MOTIVARE.
Competenta: Regula: ICCJ judeca toate recursule. Exceptia: Instanta superioara. adica Tribunal sau C.A. (trebuie
prevazut expres, fie in cod, fie in alte legi, precum legea c-a). In c-a exista doar recurs, nu si apel! Chiar scopul recursului e
legat de competenta ICCJ=> din art. 483 ncpc. Recursul, pe langa functia de a indrepta hot jud nelegale, are si functia
secundara de a unifica jurisprudenta. Jurisprudenta se poate unifica prin 3 mijloace:
a
RIL;
b
Cerere de pronuntare a unei hotarari prealabile;
c
Prin fiecare proces in parte, ultima cale de atac sa fie la ICCJ; In cele din urma, instantele de fond vor constata
care este trendul de la ICCJ=> nu vor mai da hotarari care se vor casa pe banda rulanta.
Exceptiile de la regula ICCJ, sunt in zone in care nu se judeca pe fond (zone neutre), cum ar fi: renuntari la drept
sau judecata, etc
Forma cererii de recurs.

CERINTE INTRINSECI.
Art. 486: Cererea de recurs
(1)Cererea de recurs va cuprinde urmtoarele meniuni:
a)numele i prenumele, domiciliul sau reedina prii n favoarea creia se exercit recursul, numele, prenumele i
domiciliul profesional al avocatului care formuleaz cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea i sediul lor, precum
i numele i prenumele consilierului juridic care ntocmete cererea (NULITARE EXPRESA). Prezentele dispoziii se aplic
i n cazul n care recurentul locuiete n strintate;
b)numele i prenumele, domiciliul sau reedina ori, dup caz, denumirea i sediul intimatului (NULITATE VIRTUALA);
c)indicarea hotrrii care se atac N.E.;
d)motivele de nelegalitate pe care se ntemeiaz recursul i dezvoltarea lor sau, dup caz, meniunea c motivele vor fi
depuse printr-un memoriu separat N.E.;
e)semntura prii sau a mandatarului prii n cazul prevzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, dup caz, a
consilierului juridic N.E..
(2)La cererea de recurs se vor ataa dovada achitrii taxei de timbru, conform legii, precum i mputernicirea avocaial
sau, dup caz, delegaia consilierului juridic.
(3)Meniunile prevzute la alin. (1) lit. a) i c)-e), precum i cerinele menionate la alin. (2) sunt prevzute sub sanciunea
nulitii. Dispoziiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) i ale art. 87 alin. (2) rmn aplicabile.
Absenta motivelor de legalitate, spre deosebire de apel, unde intervenea decaderea, (formularea tardiva a
acestora) => N.E. (nulitatea expresa) a recursului.
Daca motivele nu se incadreaza in cele prevazute expres de lege=> N.E. (nulitate expresa). Asta din cauza ca-i
cale extraodinara de atac. Nedezvoltarea motivelor=> tot nulitate!
Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu, caz in care nu mai intervine nulitatea
recursului daca NU E MOTIVAT. Daca instanta nu le invoca, nu te mai poti plange (Briciu asta e asa, la iama nene).
In cazul in care cererea nu este semnata de avocat/consilier juridic, in afara situatiilor de la art. 13 alin.2
nulitatea este neconditionata de vatamare (N.N. nulitate neconditionata). Recursul poate fi semnat de mandatar, dar
mandatarul trebuie sa intruneasca conditiile de la art. 13 alin.2, adica mandatarul sa fie sot sau ruda pana la gr.II cu
partea si sa fie licentiat in drept.
Nu e suficient ca recursul sa fie semnat de parte, CI TREBUIE SEMNAT SI DE AVOCAT/CONSILIER JURIDIC,
sub sanctiunea nulitatii. Lipsa semnaturii partii e sub sanctiunea N.E. Daca lipseste semnatura avocatului => N.E., dar
si neconditionata de vatamare (rezulta din art. 176 ncpc).
Daca avocatul are mandat=> partea nu mai trebuie sa semneze recursul. Daca are mandat numai de
redactare=> partea trebuie sa semneze si ea recursul. Trebuie de vazut ce scrie in mandatul avocatului (poate are
mandatat doar pentru redactare=> trebuie sa semneze si partea recursului).

83

Prin legea 4/2013=> inca o derogare de la obligativitatea semnarii recursului de avocat/consilier, cand chiar
instanta/parchetul e parte in proces=> recursul poate fi declarat si sustinut si de catre un judecator/procuror desemnat de
conducerea instantei sau parchetului.
Recursurile facute de nespecialisti in drept=> esec total.

CONDITIILE EXTRINSECI:
1
Inscrisuri NOI, de care recurentul intelege sa se foloseasca (sanctiunea - DECADEREA). Se depun odata cu
cererea de recurs sau cu intampinarea (pentru intimat). E singura proba admisa in recurs.
2
Taxa judiciara de timbru (N.N.): pentru ca nu presupune analiza in fond, vom avea o taxa de timbru in suma fixa
(parca 100 lei). Pentru motivul de la art. 488 pct. 8 ncpc, singurul care presupune analiza legii de drept
substantial, taxa se calculeaza ca la apel (50% din taxa datorata la prima instanta, dar calculata numai la
valoarea care se contesta).
3
Imputernicirea avocatului/delegatia consilierului juridic (N.N.).
Ca si la prima instanta si la apel, si in recurs, avem regularizarea cererii de recurs, daca nu exista semnatura;
daca nu e depusa procura mandatarului sau imputernicirea avocatului etc. Se da un termen de 10 zile (exact ca la apel).
Efectele:
1
Investirea instantei de recurs nu se poate investi din oficiu;
2
Suspendarea executarii hotararii, numai daca legea prevede expres aceasta (cod+legi speciale): cauzele de c-a;
privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau alte asezari fixe; 1063 ncpc; radierea
din CF a unor drepturi;
Cand legea nu prevede ca recursul suspenda executarea, se poate obtine suspendarea executarii, daca
incuviinteaza instanta de recurs. Cererea de suspendare a executarii:
Se depune direct la instanta de recurs. Daca se face odata cu recursul se depune la instanta care a pronuntat
hotararea atacata;
E supusa acelorasi reguli ca si cererea de recurs, sub aspectul reprezentarii (avocat/consilier/licentiat in drept si
ruda)
Se judeca cu citarea partilor, in CDC, in maxim 10 zile de la primirea cererii;
Cautiunea este obligatorie si prealabila; Odata cu cererea de suspendare se depune si cautiunea, calculata potivit
regulilor de la CLA (art. 718 ncpc).
Partile trebuie sa fie reprezentate prin avocat/consilier juridic;
Se pronunta o incheiere motivata si DEFINITIVA.
Se judeca de:
i
Daca cererea e facuta inainte ca dosarul sa ajunga la instanta de recurs: un complet format din 3
judecatori, dar altul decat cel care va judeca in viitor recursul, pentru ca nu avem inca recursul
inregistrat la instanta de recurs! Trebuie sa treaca minim 30 de zile pentru ca instanta sa trimita dosarul
instantei de recurs, dar partea poate proceda la executare silita a doua zi, intrucat hotararea e
executorie.
ii
Completul de filtru (analizeaza admisibilitatea in principiu a recursului), daca a fost desemnat. Daca
cererea de suspendare se face in perioada respectiva;
iii
Completul care judeca recursul pe fond, daca s-a fixat termen in sedinta publica.
Instanta poate reveni motivat asupra suspendarii acordate, daca exista motive temeinice, procedura
suspendarii aplicandu-se in mod corespunzator, MAI PUTIN CAUTIUNEA.
A
B
C
D
E
F
G
H
1

Depunerea cererii de recurs& Pregatirea dosarului.

Se depune la instanta care a pronuntat hotararea, sub sanctiunea nulitatii;
Dupa expirarea termenului de recurs pentru toate aprtile, dosarul se inainteaza instantei de recurs;
Cererea se semneaza de avocat/consilier juridic, cu exceptia art. 13 alin.2 si atunci cand cererea e formulata de o
instanta sau un parchet;
Pentru complinirea viciilor cererii de recurs, se aplica dispozitiile de la apel (10 zile pentru regularizare);
La ICCJ, presedintele desemneaza un complet de filtru, pentru examinarea admisibilitatii recursului.
Termenul pentru depunerea intampinarii, este de 30 de zile, iar nu 15 ca la apel, de la comunicare.
Si intampinarea si raspunsul la intampinare trebuie semnate de avocat sau consilier juridic.
Daca sunt mai multe recursuri repartizate la
MOTIVE:
Instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale
>
Fie Un judecator e incompatibil (Se refera la art. 41- de ordine publica; daca e art. 42, merge si acolo, dar
trebuie sa se fi invocat si instanta sa nu se fi pronuntat sau sa fi respins cererea de recuzare);
>
Fie avem un numar diferit de judecatori (trebuia sa fie 2 si au fost 3 Exp: instanta a recalificat recursul ca
apel, dar l-au judecat 3=> unul a uitat sa plece); - Se poate invoca din oficiu.
>
Fie procurorul nu a fost prezent si era obligatorie participarea lui (expropriere de exemplu, de punere sub
interdictie; partidele politice) Se oate invoca din oficiu;
>
La litigiile de munca au lipsit asistentii judiciari sau a lipsit unul din ei Se poate invoca din oficiu.
Continuitatea completului: Dac hotrrea a fost pronunat de alt judector dect cel care a luat parte la
dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecat dect cel stabilit aleatoriu pentru soluionarea
cauzei ori a crui compunere a fost schimbat, cu nclcarea legii.
Cnd hotrrea a fost dat cu nclcarea competenei de ordine public a altei instane, invocat n condiiile
legii: Trebuie sa fie necompetenta materiala, teritoriala exclusiva sau generala. Materiala si teritoriala exclusiva,
trebuie ca partea sa le fi invocat la primul termen de la prima instanta si instanta sa nu se fi pronutat sau sa fi
respins in mod gresit si trebuie sa fi invocat si in APEL; Necompetenta Generala poate fi invocata si direct in
recurs. Necompetenta de ordine privata nu poate fi analizata in recurs, chiar daca partea a invocat-o si in prima
instanta si in apel si a fost respinsa exceptia in mod gresit.
Cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti (NU E VORBA DE NECOMPETENTA!!!): Vizeaza incursiunea
instantei in sfera atributiilor legislativului sau executivului. E o aplicatie partiala a prevederilor art. 5 ncpc.
Judecatorul are dreptul sa constate ca un text legal poate fi ignorat, daca se raporteaza la norme comunitare

84

TUE;TFUE; Jurisprudenta CJUE; CEDO. Judele poate constata ca o Directiva e rtanspusa gresit! (Constitutia
ii da voie si chiar il obliga).
Exemple:
Judecatorii au considerat ca o lege, desi abrogata, nu trebuia abrogata pentru ca era buna si judecatorii au
aplicat-o;
Daca instanta ar emite o autorizatie de constructie. Dar daca instanta obliga autoritatea sa emita o
autorizatie de constructie, e ok!
Daca declara un text neconstitutional. Daca insa, un text anterior Constitutiei, e constatat de un judecator ca
nemaifiind in vigoare, E OK.
5
Cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea
nulitatii: Daca nulitatile sunt relative, ele nu pot fi invocate direct in recurs, ci la instanta la care au
aparut=>solutia data de instanta cu privire la aceste motive de nulitate relativa, poate fi criticata in recurs.
6
cnd hotrrea nu cuprinde motivele pe care se ntemeiaz sau cnd cuprinde motive contradictorii ori numai
motive strine de natura cauzei: Inexistenta sau caracterul defectuos al motivarii=>
a
Nu exista motivare;
b
Motivarea e deficitara, in sensul ca cuprinde motive contradictorii (se refera la considerente cred); A nu se
confunda cu situatia in care dispozitivul cuprinde dispozitii contradictorii, caz in care se formuleaza o cerere
de indreptare pe art. 443 ncpc.
c
Motivarea nu are legatura cu pricina;
7
Cnd s-a nclcat autoritatea de lucru judecat: atat ca exceptie invocata, cat si in sens pozitiv, ca aparare!
8
Cnd hotrrea a fost dat cu nclcarea sau aplicarea greit a normelor de drept material. Nu intra aici: Ipoteza
in care avem de a face cu aplicarea/interpretarea gresita a probelor din dosar (martori, expertize, inscrisuri, etc),
ci numai textul de lege trebuie sa fi fost interpretat sau aplicat gresit; sau textul nu era in vigoare sau era
inlaturat de o norma speciala, etc. Instanta poate aplica, de pilda, teoria proprietarului aparent, chiar daca nu e
prevazuta de lege=> poate aplica principii generale.
MOTIVELE DE CASARE NU POT FI PRIMITE DECAT DACA NU AU PUTUT FI INVOCATE PE CALEA APELULUI (deci astea
au aparut la prima instanta) SAU IN CURSUL JUDECATII APELULUI ORI, DESI AU FOST INVOCATE IN TERMEN inaintea primei
instante sau a instantei de apel, AU FOST RESPINSE SAU INSTANTA A UITAT SA SE PRONUNTE ASUPRA LOR.
ATENTIE!!!: Chiar daca e o problema de ordine publica, aparuta la prima instanta, pe care nu ai invocat-o in
apel, nu o mai poti invoca in recurs, daca legea nu prevede altfel. Omisio medio, se refera nu numai la declararea caii de
atac, ci si la motive.
Procedura de solutionare a recursului.
Difera, dupa cum suntem la ICCJ sau la alte instante, adica Tribunal si CA. Ne vom concentra pe iptoeza ICCJ, ea
fiind regula.
1
Procedura de filtrare a recururilor:
a
Ideea e sa nu ajunga a se dezbate in fond decat acele recursuri unde completul simte nevoia de a avea o
dezbatere contradictorie orala.
b
Completul de filtru e format dn 3 judecatori!, desemnati aleatoriu.
c
Presedintele completului desemneaza un raportor care poate fi unul dintre judecatori sau magistratulasistent. Se intocmeste un raport, in cel mult 30 de zile de la repartizare (presedinte/alt
judecator/magistratul-asistent). Ra;ortul zice daca:
Recursul indeplineste conditiile de forma;
Daca motivele invocate se incadreaza in cele prevazute la art. 488;
Daca exista motive de ordine publica care pot fi invocate din oficiu;
Daca este VADIT nefondat: Motivele se incadreaza formal in cele de la 488, dar interpretarea propusa de
recurent e contrara intregii practici judiciare sau nu are nicio legatura cu textul sau propune o interpretare
totalmente eronata (zice ca incalcarea unui termen de 30 zile pentru redactarea hotararii atrage nulitatea, dar
toata lumea stie ca e termen de recomandare).
Daca este cazul, raportorul arata si jurisprudenta CCR, a ICCJ, a CEDO si a CJUE, precum si pozitia doctrinei in
problemele de drept vizand dezlegarea data prin hotararea atacata.
Raportul se comunica partilor, care depun un raspuns (PUNCT DE VEDERE) la raport in 10 zile de la comunicare.
Se semneaza de avocat/consilier juridic.
Solutiile completului de filtru:
1
Anularea recursului. Completul este in unanimitate de acord ca recursul nu indeplineste conditiile de forma, ca
motivele de casare invocate si dezvoltarea lor nu se incadreaza in cele prevazute la art. 488 ncpc.
2
Respingerea recursului, cand completul este in unanimitate de acord ca acesta este vadit neondat;
3
Solutionarea in fond a recursului, daca se apreciaza ca recursul este admisibil si toti membrii sunt de acord, iar
problema de drept care se pune in recurs nu este controversata sau face obiectul unei jurisprudente constante a
ICCJ, daca recurentul si intimatul au fost de acord ca recursul sa fie solutionat de completul de filtru (vezi 490
alineat 2).
4
In cazul in care nu sunt aplicabile 1,2,3, se pronunta o incheiere de admitere in principiu a recursului si se fixeaza
termen, cu citarea partilor in sedinta publica. E singurul caz in care avem citarea partilor. La 1,2,3, nu avem
citarea partilor.
OBS: In toate cazurile, completul de filtru judeca fara citarea partilor, dar ..
ICCJ.
-

Solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs.

anuleaza;
perima;
respinge ca tardiv;
respinge ca nefondat;
Admite, caseaza si trimite spre rejudecare. In caz de admitere=> casarea si trimiterea spre rejudecare la instanta
de apel sau la prima instanta (Vezi art. 480 alin. 3; cand ne aflam in acele ipoteze prevazute la apel, in care
instanta de apel insasi ar fi trimis spre rejudecare. De exp: la prima instanta nu s-a judecat pe fond!)
Admite, caseaza si respinge cererea ca inadmisibila, cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti sau
cand s-a incalcat ALJ, cererea este de competenta unui organ fara activitate jurisdictionala sau nu este de
competenta instantelor romane, cererea se respinge ca inadmisibila.

85

Trimiterea se poate face si l alta instanta decat cea care a judecat fondul.
Tribunal & CA:
In caz de casare:
Cu retinere spre rejudecarea rocesului in fond se va face de catre instanta de recurs, fie la termenul la care a avut
loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop;
Cu trimitere, o singura data in cursul procesului, in cazul in care instanta a carei hotarare este atacata cu recurs a
solutionat procesul fara a intra in judecata in fond sau judecata s-a facut in lipsa partii care a fost nelegal citata,
atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului;
Admite si respinge cererea ca inadmisibila, cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti sau cand s-a
incalcat ALJ, cererea este de competenta unui organ fara activitate jurisdictionala sau nu este de competenta
instantelor romane, cererea se respinge ca inadmisibila;
Hotararea casata nu are nicio putere=> actele de executare sau de asigurare sunt desfiintate de drept, daca
instanta de recurs nu dispune altfel (Se poate pronunta din oficiu.). Nu poate dispune din oficiu intoarcerea executarii!
Judecata se va relua in limitele casarii; cand casarea s-a facut pe motive de procedura, se va relua judecata de la
ultimul act anulat.
La rejudecare, se va tine seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata;
Sunt admisibile orice probe prevazute de lege!!!, INDIFERENT DACA CASAREA E CU TRIMITERE SAU CU RETINERE .
ICCJ caseaza cu retinere numai in c-a.
Hotararea instantei de recurs data asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanta care
judeca fondul. Aici nu mai avem, ca la apel, necesitatea administrarii unor probe, pentru ca instanta de recurs ignora total
probleme
Non reformatio in pejus se aplica atat in recurs, cat si in ce priveste rejudecarea in fond dupa casare. Vizeaza deci
si solutia data in rejudecarea in fond dupa casare. Exemplu: daca recurentul a facut recurs pentru ca a fost obligat la
jumatate si se caseaza cu trimitere, nu se poate sa fie obligat la tot dupa rejudecarea in fond dupa casare, intrucat
aceasta a venit ca urmare a recursului lui. Daca ambele parti au facut recurs, poate fi obligat la tot.
CONTESTATIA IN ANULARE
Cale extraodinara de retractare, nedevolutiva, nesuspesinva de executare. Poate fi obisuinta sau de drept comun
sau speciala.
OBISNUITA
Motiv: contestatorul nu a fost legal citat si nici nu a fost prezent la termenul la care a avut loc judecata (adica la
dezbateri).
Conditii de admisibilitate:
1
Impotriva acelei hotarari, sa nu se fi formulat anterior o alta CIA, chiar daca s-au invocat alte motive.
2
Hotararea sa fie definitiva: CIA nu poate fi facuta omissio medio.
3
Motivul nu putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului.
Daca le punem cap la cap=> necitarea in recurs!
Exceptie: CIA e admisibila si daca motivul a fost invocat prin cererea de recurs (facuta in termen), dar instanta la respins pentru ca avea nevoie de verificari de fapt incompatibile cu recursul SAU daca recursul a fost respins fara a fi
cercetat in fond, dar, in acest ultim caz, fara a fi vina partii respective!
Motivele sunt 4 la numar:

SPECIALA

CONTESTATIA IN ANULARE SPECIALA

Motive.
1. Hotararea data in recurs a fost pronuntata de o instanta necompetenta absolut sau cu incalcarea normelor
referitoare la alcatuirea instantei si, desi se invocase exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se
pronunte asupra acesteia. De fapt sunt 2 motive si 1 conditie de admisibilitate. La alcatuirea instantei intra:
numarul de judecatori, participarea procurorului (cand e obigatorie);
2. Dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale. Este vorba despre o EROARE MATERIALA CARE
INFLUENTEAZA SOLUTIA PE FOND=> nu e ca la indreptarea erorilor materiale.
3. Instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l in parte, a omis sa cerceteze vreunul dintre motivele de
casare invocate de recurent in termen. Daca instanta nu a invocat din oficiu un motiv de recurs de ordine publice,
iar partea nu l-a invocat, nu va putea partea sa faca contestatia la executare speciala, criticand atitudinea
instantei care consta in faptul ca nu a invocat din oficiu motive de ordine publica in recurs.
Nu se mai aplica derogarea cum ca ar putea fi si hotararea unei instante de apel, daca nu exista recurs impotriva
acelei hotarari, pentru ca aici e vorba strict de motivele de recurs.
4. Instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unuia dintre recursurile declarate in cauza . E vorba de mai mult decat
un motiv, e vorba de omisiunea instantei de a se pronunta asupra unui recurs intreg.
Conditii de admisibilitate:
1. Impotriva aceleiasi hotarari sa nu se fi formulat anterior de catre aceeasi persoana, o CIA, chiar daca s-au invocat
alte motive;
2. Sa aiba ca obiect o hotarare a instantei de recurs sau a instantei de apel (mai putin pct. 3), in cazurile in care,
potrivit legii, nu sunt supuse recursului.
3. Sa nu fie interzisa printr-o norma speciala (ex: in materie de divort, etc).
Competenta.
Instanta care a pronuntat hotararea. Daca motivele atrag competente diferite, nu opereaza prorogarea de
competenta.
Termen: 15 zile de la comunicare, dar nu mai mult de 1 an de la ramanerea definitiva. Motivarea CIA se face in acelasi
termen, sub sanctiunea nulitatii.
Reguli de judecata. Solutii. Cai de atac.
Cererea se semneaza de avocat/consilier juridic, cu exceptia art. 13 alin.2 ncpc si atunci cand este formulata de o
instanta sau parchet.
a. Opinia 1: pentru toate CIA, trebuia semnatura avocatului sau consilierului.

86

b.

Opinia 2: va trebui sa semneze un avocat/consilier, numai daca se ataca o hotarare data de instanta de recurs.
Briciu (opinie ultraminoritara): Legiuitorul a avut in vedere recursul in sine, tehnicitatea lui, sau faptul ca-i cale
extraordinara de atac? Legiuitorul a avut in vedere, nu recursul in sine, ci faptul ca e o cale extraordinara de atac=> CIA
trebuie semnata de avocat/consilier indiferent ca-i vorba de o hotarare a instantei de recurs sau a altei instante, pentru ca,
in toate cazurile, avem de a face cu o delimitare exacta a motivelor (de aici decurge caracterul de cale extraodinara de
atac).
Judecata se face de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor.
Se aplica regulile judecatii finalizate prin hotararea atacata. Daca e hotarare de apel=> se va judeca in complet
de 2 judecatori, dupa regulile apelului. E o cale de retractare=> instanta revine asupra solutiei adoptate dupa
aceleasi reguli dupa care a judecat prima data.
Intampinarea este obligatorie; se depune cu 5 zile inainte de primul termen de judecata si nu se
comunica=> contestatorul va lua cunostinta de ea din dosar.
DACA SE ADMITE CONTESTATIA:
A. Instanta pronunta o singura hotarare prin care va anula hotararea atacata si va solutiona cauza.
B. Daca solutionarea cauzei la acelasi termen nu este posibila, instanta va pronunta o hotarare pe CIA si, daca
anuleaza cererea, fixeaza termen in vederea solutionarii cauzei pe fond printr-o noua hotarare. E o hotarare
INTERMEDIARA CARE NU POATE FI ATACATA SEPARAT, CI NUMAI ODATA CU FONDUL.
Hotararea e supusa, in principiu, numai CIA/REVIZUIRE=> e supusa acelorasi cai de atac precum hotararea
atacata.
REVIZUIREA
Cale de atac extraordinara, de retractare, nedevolutiva si nesuspensiva de executare.
Motive.
1. Instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unul lucru
cerut ori a dat mai mult decat s-a cerut=> incalcarea disponibilitatii.
Nu s-a cerut: s-a cerut capitalul, dar instanta a dat si dobazile; Se cere anularea, se da rezolutiunea. Daca acest
altceva decat s-a cerut, decurge dintr-o recalificare a cauzei=> nu e motiv de revizuire.
Nu s-a pronuntat (se poate face si COMPLETAREA HOTARARII, dar daca ai facut-o si s-a respins, nu mai poti face
revizuirea): Nu trebuie confundat cu admiterea in parte. Aici e o uitare/omisiune a instante, nu o neacceptare a unei
pretentii. Se refera la cereri: CR; CCG; Cerere de inteventie.sau capete de cerere=> NU SE REFERA LA EXCEPTII, CHIAR
DACA AU FOST PEREMPTORII.
Daca sunt alte motive de fond, iarasi nu se aplica reviuirea. Nici cand instanta a uitat sa se pronunte asupra
probelor nu e vorba de revizuire, ci de apel/recurs dupa caz.
S-a dat mai mult decat s-a cerut: La un proces de partaj, daca R sustine ca vrea sa imparta averea dupa
algoritmul: 1/3 pentru el si restul pentru P, dar instanta, aplicand legea, observa ca lui R i se cuvine => nu e mai mult
decat s-a cerut!
2. Obiectul pricinii nu se afla in fiinta.
E vorba de o hotarare care are ca obiect predarea unnui bun si, cu ocazia executarii, se observa ca ES nu mai e
posibila in natura, intrucat bunul a disparut. EJ va constata ca nu se poate executa hotararea, iar partea (creditorul adica)
va putea formula cerere de revizuire prin care sa se schimbe obligatia de a da bunul, cu echivalentul banesc al acestuia.
3. Un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecta, a fost condamnat definitiv pentru o
infractiune privitoare la pricin sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in
cursul ori in urma judecatii, cand aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza. In
cazul in care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala (prescriptia,
decesul autorului, etc), instanta de revizuire se va pronunta mai intai, pe cale incidentala, asupra
existentei sau inexistentei infraciunii invocate (va admite in principiu revizuirea si va acorda termen pentru
judecarea pricipii de alt jude, cu alt martor, alt expert sau alte inscrisuri). In acest ultim caz, la judecarea
cererii va fi citat si cel invinuit de savarsirea infractiunii.
i.
O hotarara penala de condamnare; Daca judele e condamnat pentru abuz in serviciu, pentru ca a dus
dosarul de la instanta acasa=> asta nu influenteaza solutia. Judele i-a tras o palma inculpatului=> nu
are nicio legatura cu solutia. Martorul a declarat numai minciuni, dar judele a inlaturat marturia lui. Daca
expertul a fost condamnat ca a luat bani, dar expertiza a fost anulata, intrucat nu a citat o parte. Pentru
aceste exemple, intrucat nu exista legatura de cauzalitate intre aceste imprejurari si solutia data in
cauza=> nu se poate revizui hotararea.
ii.
O hotarare de declarare ca fals a inscrisului;
iii.
Judele, martorul, expertul sau inscrisul sau fi fost relevante in cauza=> OBLIGATORIU legatura de
cauzalitate.
4. Un judecator a fost sanctionat disciplinar definitiv pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau
grava neglijenta, DACA aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza.
Dupa pronuntarea hotararii se afla ca un jude a fost partinitor, dar partinirea nu reprezinta chiar o fapta penala, ci
disciplinara=> o gravitate mai mica, dar suficienta. Daca se incalca principiul distribuirii aleatorii, nu rezulta neaparat ca
are legatura cu solutia. NU MAI EXISTA POSIBILITATEA CA INSTANTA SA SE PRONUNTE INCIDENTAL=> daca intervine
prescriptia, nu mai poate fi analizata pe cale incidentala.
Nu e vorba neaparat de judele din cauza, ca la pct.3! Poti fi sanctionati judecatori care nu au participat la
judecata, dar au intervenit la altii. Poate a fost sanctionat ala care s-a ocupat de distribuirea aleatorie a dosarelor.
5. Dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care
nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor (posibil SUBIECT DE EXAMEN).
E denumit si descoperirea de inscrisuri noi, dar ele sunt chiar foarte vechi.
Inscrisul nu a fost utilizat pana atunci in proces;
Inscrisul A EXISTAT la data pronuntarii; Daca nu a existat=> se incalca ALJ. Deci trebuie sa fi preexistat. Nu se
accepta revizuirea daca inscrisul a fost produs dupa [Dar, daca e produs dupa, dar atest un act care exista
anterior, se admite revizuirea].
Nu a putut fi prezentat in proces deoarece, fie a fost retinut de partea adversa (viclenie deci) sau dintr-o
imprejurare mai presus de vointa partii. Daca actul era in Arhiva Nationala si, prima data nu l-au gasit, dar l-au
gasit pe urma.

87

Inscrisul trebuie sa fie determinant. Trebuie sa aiba aptitudinea de a conduce la schimbarea solutiei.
Sa fie prezentat de partea care face revizuirea, nu sa se ceara instantei sa oblige o autoritate, un tert sau
partea adversa pentru a aduce inscrisul, pentru ca asta se putea face si la judecata pe fond.
De la regula ca inscrisul a existat la data pronutarii hotararii, exista si o derogare jurisprudentiala. Si hotararea
judecatoreasca e inscris care schimba perspectiva lucrurilor discutate in cadrul acelui proces. Jurisprudena derog de la
regula preexistenei nscrisului=> ESTE SUFICIENT CA PROCESUL DIN CARE A REZULAT HOTARAREA PREZENTATA CA
INSCRIS SA FI INCEPUT ANTERIOR. Exemplu: S-a pierdut intr-o actiunea pentru ca P a prezentat un titlu de proprietate ca
si R (instanta a ajuns la concluzia ca titlul P e mai caracterizat), dar, ulterior, intr-un alt proces, s-a stabilit ca titlul cu care
s-a aparat P, este nul=> daca s-ar rejudeca procesul, R ar castiga pentru ca nu mai ai ce titluri sa compari, din moment ce
al P e nul. Aceasta a doua hotarare poate sta la baza revizuirii celei dinti, n msura n care procesul (in care s-a
pronuntat hotararea care a stabilit ca titlul P e nul) a nceput anterior procesului cu revendicarea.
6. S-a casat, s-a anulat sau s-a shcimbat o hot pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.
A da in jud pe B, A prezinta titlul, dar B nu-l prezinta pentru ca titlul lui a fost anulat. Pe urma se desfiinteaza
hotararea care zicea ca titlul lui B e nul. Poate fi o hotarare civila, penala, in c-a, arbitrala=> nu e neaparat sa fie civila.
7. Statul ori alte pj de drept public, minorii si cei pusi sub interdictie judecatoreasca ori cei pusi sub
curatela nu au fost aparati deloc (daca nu s-a prezentat reprezentantul, dar a facut intampinare=> nu e
incident motivul. Trebuie sa fie vorba de o lipsa TOTALA de aparare, iar nu o aparare deficitara! Daca aparatorul a
venit la un termen, s-a cerut o proba, a depus intampinare, etcun singur act daca a facut=> nu e lipsa totala de
aparare) sau au fost aparati cu viclenie (trebuie dovenit elementul subiectiv) de cei insarcinati sa-i apere.
Nu se refera neaparat la bunuri din domeniul public, ci tot ce are legatura cu statul=> o inelagalitate
nejustificata. Ar fi normal sa se aplice acest motiv de revizuire numai cu privire la litigiile care au ca obiect bunuri
domeniale.
8. Exista hotarari definitive potrivnice, date de instante de acelasi grad sau de grade diferite, care
incalca ALJ a primei hotarari. FOARTE IMPORTANT.
Hotarari definitive contradictorii;
Identitate de parti, obiect, cauza;
In al doilea proces fie nu s-a invocat ALJ, fie s-a invocat, dar instanta a omis sa se pronunte asupra exceptiei.
Daca s-a invocat si instanta a respins-o=> in revizuire s-ar relua judecata ce a avut loc in hotararea atacata, ceea
ce nu-i posibil, pentru ca in revizuire nu se reia judecata.
Sa se ceara anularea celei de a doua hotarari. Daca ne gasim in situatia aceasta nu se va pronunta la o
comparare a celor 2 hotarari si sa se aleaga care-i mai buna.
9. Partea a fost impiedicata de a se prezenta la instanta si sa anunte instanta despre aceasta, dintr-o
imprejurare mai presus de vointa sa.
Exp: nu putem veni de la Constanta la Buucuresti ca s-a inzapezit A2=> a putut sa sa instiinteze=> nu se aplica
motivul.
10. CEDO a constatat o incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale datorata unei hotarari
judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca. Briciu: nu as revizui o
hotarare pentru ca CEDO a zis ca nu s-a respectat un termen rezonabil. Daca CEDO zice ca s-a incalcat dreptul la
un proces echitabil pentru ca instanta nu a judect in fond=> revizuiesc hotararea si judec pricina in fond
11. Dupa ce hotararea a devenit definitiva, CCR s-a pronuntat asupra exceptiei invocate in acea cauza,
declarand neconstitutionala prevederea care a facut obiectul acelei exceptii.
Alte motive de revizuire (prevazute in legi speciale).
Art. 21 alin.2 din Legea c-a nr. 554/2004. Constituie motiv de revizuire, care se adauga la cele prevazute de
CPC, pronuntarea hotararilor ramase definitive prin incalcarea principiului prioritatii dreptului comunitar, reglementat de
art. 148 alin.2, coroborat cu art. 20 alin.2 din Constitutia Romaniei, republicata. Conditii:
1. Initial, textul a fost abrogat prin legea nr. 299/2001.
2. Prin decizia CCR nr. 1039/2012 a declarat neconstitutionala legea de abrogare.
Briciu: dreptul comunitar trebuia aplicat de instanta cand s-a judecat pricina!!, nu acuma=> este un articol
aberant. Difera mult de pct. 10 din NCPC, pentru ca acolo e vb de hotarari CEDO, survenite procesului.
Obiectul revizuirii:
A. Hotarari definitive;
B. Hotarari pronuntate asupra fondului (prima instanta) sau care evoca fondul (de apel e vorba).
Exceptie: motivele de la pct. 3,4,7-10 si art. 21 alin.2 din legea c-a.
Respingerea recursului ca nefondat=> nu inseamna ca s-a pronuntat pe fond!
Observatii:
Nu intereseaza instanta de la care provin hotararile; poate fi hotarare de prima instanta, apel sau recurs,a tunci
cand se judeca in fond dupa casarea cu retinere. Nu intereseaza daca s-a formulat apel=> nu se retine omisio
medio, pentru ca motivele apar ulterior de regula (Judele e condamnat pentru luare de mita peste 1 an). Nici nu
aveai cum sa ataci. Important e ca hotararea sa fie definitiva. Daca ai deschisa calea apelului, nu poti face
revizuire. Se poate formula revizuire+recurs, dar mai intati se judeca recursul si, daca se admite, revizuirea
ramane fara obiect.
Nu intereseaza daca s-a formulat sau nu apel in cauza;
Revizuirea este inadmisibila in cazurile prevzute lege ()
Comeptenta: Regula = instanta care a pronuntat hotararea care se ataca. Exceptia: daca se incalca ALJ (pct. 8
de la art. 503)=> competenta instantei mai inalte in grad, data de cea care a pronuntat prima hotarare, adica
cea care va ramane in picioare. Cand sunt competente diferite, nu opereaza prorogarea. In materie de cai de
retractare, nu opereaza prorogarea.

Termen: 1 luna= termenul general si curge:

Art. 511: Termen de exercitare
(1)Termenul de revizuire este de o lun i se va socoti:
1.n cazurile prevzute la art. 509 alin. (1) pct. 1, de la comunicarea hotrrii;
2.n cazul prevzut la art. 509 alin. (1) pct. 2, de la cel din urm act de executare;
3.n cazurile prevzute la art. 509 alin. (1) pct. 3, din ziua n care partea a luat cunotin de hotrrea instanei
penale de condamnare a judectorului, martorului sau expertului ori de hotrrea care a declarat fals nscrisul,

88

dar nu mai trziu de un an de la data rmnerii definitive a hotrrii penale. n lipsa unei astfel de hotrri,
termenul curge de la data cnd partea a luat cunotin de mprejurrile pentru care constatarea infraciunii nu
se mai poate face printr-o hotrre penal, dar nu mai trziu de 3 ani de la data producerii acestora;
4.n cazul prevzut la art. 509 alin. (1) pct. 4, din ziua n care partea a luat cunotin de hotrrea prin care a
fost sancionat disciplinar definitiv judectorul, dar nu mai trziu de un an de la data rmnerii definitive a
hotrrii de sancionare disciplinar;
5.n cazul prevzut la art. 509 alin. (1) pct. 5, din ziua n care s-au descoperit nscrisurile ce se invoc;
6.n cazul prevzut la art. 509 alin. (1) pct. 6, din ziua n care partea a luat cunotin de casarea, anularea sau
schimbarea hotrrii pe care s-a ntemeiat hotrrea a crei revizuire se cere, dar nu mai trziu de un an de la
data rmnerii definitive a hotrrii de casare, anulare sau schimbare;
7.n cazurile prevzute la art. 509 alin. (1) pct. 7, din ziua n care statul ori alt persoan de drept public a luat
cunotin de hotrre, dar nu mai trziu de un an de la data rmnerii definitive a acesteia; n cazul minorilor,
persoanelor puse sub interdicie judectoreasc sau sub curatel termenul de revizuire este de 6 luni de la data
la care cel interesat a luat cunotin de hotrre, dar nu mai trziu de un an de la dobndirea capacitii depline
de exerciiu sau, dup caz, de la nlocuirea tutorelui persoanei puse sub interdicie, de la ncetarea curatelei ori
nlocuirea curatorului;
8.n cazul prevzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rmnerii definitive a ultimei hotrri.

Termene speciale:
(2)n cazul prevzut la art. 509 alin. (1) pct. 9, termenul de revizuire este de 15 zile i se socotete de la
ncetarea mpiedicrii.
(3)Pentru motivele prevzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 i 11, termenul este de 3 luni de la data publicrii
hotrrii Curii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curii Constituionale n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I.

UNIFICAREA PRACTICII JUDICIARE

Cele mai multe probleme de practica neunitara sunt in materia dreptului de proprietate si nu se datoreaza atat
sistemului judiciar, cat sistemului legislativ. NCPC a cautat solutii de unificare a practicii. Solutiile gasite de cod sunt solutii
legislative; legiuitorul, cand gaseste o solutie, nu garanteaza ca ea va si functiona. Sunt 3 solutii de unifficare a practicii:
1. R.I.L.: Nu este promovat de catre parti, ci de catre procurorul general/colegiile C.A./Avocatul Poporului, atunci
cand se constata dezlegari (nu solutii) diferite prin hotarari judecatoresti definitive, cu privire la una si aceeasi
problema de drept, nu de fapt. ICCJ se pronunta intr-un complet special.
Hotararea e obligatorie pentru
toate instantele din sistem, de la momentul publicarii ei in M.Of. Unii doctrinari: aceasta hotarare se plaseaza
intre puterea judecatoreasca si cea legislativa, intrucat are caracter general obligatoriu.
Nu e un act al puterii legiuitoare, deoarece nu impune, ci interpreteaza un text de lege=> valabilitatea
interpretarii inceteaza odata cu abrogarea textului de lege respectiv. Si acest caracter general obligatoriu nu este unul
care sa iasa totalmente din sfera puterii judecatoresti, intrucat judecatorii sunt independenti, dar independenta lor uneori
permite ca sa se supuna hotararilor unor instante superioare.
RIL-ul are mai multe probleme:
i.
E greoi pentru ca nu e la indemana partii. Partea trebuie sa astepte ca sistemul sa-si gaseasca propriile
inconsecvente.
ii.
Nu produce efecte pentru partile in cauzele care au generat jurisprudenta inconsecventa !! Hotararea data
in RIL este obligatorie numai pentru viitor.
RIL-ul = un instrment insuficient pentru unificarea practicii.
2.

DUCEREA TUTUROR RECURSURILOR LA ICCJ: ICCJ e instanta cu complete putine; cu sanse mari de a avea o
jurisprudenta unitara, iar judecarea tuturor recursurilor la una si aceeasi instanta creeaza premisele ca, in toate
pricinile de acelasi fel, problemele de drept sa fie dezlegate identic. Prezumtia este relativa, dar logica. Briciu:
acest mijloc este cel mai eficient. Conduce in mod natural la o jurisprudenta unitara. Dupa casare dupa casare,
instantele vor intelege in cele din urma care e gandirea ICCJ.

3.

SESIZAREA ICCJ IN VEDEREA PRONUNTARII UNEI HOTARARI PREALABILE PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI
DE DREPT!

Este un instrument totalmente nou. Reglementarea nu este chiar asa cum s-a dorit.
Ratiunea: este format pe modelul avizului asupra problemelor de drept pe care il da Curtea de Casatie franceza.
In Franta, acest aviz nu este obligatoriu, el se impune numai prin forta motivarii. La noi e obligatorie hotararea data de
ICCJ.
Din art. 519 => conditiile:
a. Sa fie o problema de drept;
b. Problema de drept sa vizeze fondul cauzei. Aici e o problema, pentru ca si problemele de procedura pot influenta
fondul (exp: la calitate procesuala).
c. Problema de drept sa fie noua. Spre deosebire de RIL, unde problema a primit dezlegari diferite, aici problema e
noua. cuvantul nou e relativ. El se refera la faptul ca inca nu s-a format o jurisprudenta, nu la faptul ca nicio
instanta nu s-a pronuntat.
d. Asupra acelei probleme de drept, ICCJ sa nu fi statuat intr-un RIL si nici sa nu faca obiectul unui RIL in curs de
solutionare.
e. Conditie procedurala: probema sa se ridice in fata unei instante care judeca in ultim grad. Asta poate insemna:
apel, daca nu e prevazut recursul, sau recurs ceea ce inseamna ca chiar ICCJ (complet de 3 jduecatori) poate
sesiza ICCJ (completul de 9 judecatori).
Daca aplicam strict aceste conditii, putine lucruri mai ajung sa fie solutionate pe aceasta cale.
Procedura: Sesizarea nu o face partea. Partea poate sa invoce ca problema ar fi una care sa permita sesizarea
ICCJ, dar sesizarea o FACE NU INSTANTA DE JUDECATA IN FATA CAREIA SE IVESTE PROBLEMA=> aceasta procedura nu
poate deveni un factor de tergiversare a procesului. Partea poate avea un rol important, indicand instantei cat de dificila e
problema respectiva.

89

Instanta va sesiza ICCJ printr-o incheiere care nu-i supusa niciunei cai de atac. Aceasta incheiere SUSPENDA
judecata (caz de suspendare legala DE DREPT). E posibil ca alte instante din sistem, care au pe rol aceeasi problema de
drept, vazand ca o alta instanta a sesizat ICCJ, POT si ele sa-si suspende propriile procese pana la dezlegarea problemei de
drept respective (suspendare LEGALA FACULTATIVA).
Judecarea la ICCJ: dispozitiile din cod (art. 516 indice 1 NCPC) nu se aplica deocamdaa, pentru ca au fost
amanate pana la 1 ianuarie 2016. Acum completul e format din: presedintele sectiei/alt jude desemnat de acesta+8
judecatori din cadrul sectiei respective.
ICCJ se pronunta, dezlegand problema de drept, iar, de la momentul publicarii in M.Of. a deciziei, solutia e
obligatorie pentru TOATE instantele din sistem. Seamana foarte mult, sub acest aspect, cu un RIL. Spre deosebire de RIL,
hotararea e obligatorie si pentru instanta care a trimis de la momentul pronuntarii=> PRODUCE EFECTE INCLUSIV
PENTRU PARTILE DIN CAUZA CARE A DETERMINAT PRONUNTAREA HOTARARII PREALABILE.
Ordonanta presedintiala
Ii zice presedintiala pentru ca: era data de presedintele instantei. Revenea acestuia ca un atribut personal. Insa,
pe linia suspiciunii, democratiei si altor factori de, sa zicem, distribuire aleatorie, s-a spus ca regula ca ordonanta revine
doar presedintelui, incalca distribuirea aleatorie=> LPCNCPC a prevazut ca ea se jdueca de un oarecare complet al
instantei=> denumirea ei e istorica.
Reglementare: art. 996-1001 NCPC. Generic vorbind, este un mijloc procedural prin care instanta dispune masuri
cu caracter vremelnic pentru protejarea unor drepturi sau interese care s-ar pagubi prin inatrzierea adoptarii unor astfel de
masuri. Ea nu are o delimitare anume=> se aplica in cazul oricaror masuri cu caracter vremelnic, atunci cand nu sunt alte
proceduri speciale pentru rezolvarea acelor probleme. EXP: avem sechestru asigurator/judiciar=> NU POTI APLICA
ORDONANTA, pentru ca faci lex tertia. Sau, la fel, la asigurarea de dovezi!
Unde legiuitorul nu a reglementat proceduri speciale, se poate face ordonanta presedintiala. Nu e fericita
plasarea ei in cadrul procedurilor speciale, pentru ca are un CARACTER GENERAL. Pe vremuri, ea era plasata in cod dupa
CCJ=> era mai ok.
CONDITII DE ADMISIBILITATE pentru a se pronunta o ordonanta preseditiala.
A. Sa exista URGENTA (trebuie dovedita de cel care o cere):
Cand masura este necesara pentru apstrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere. Exemplu: o contructie
e construita cu incalcarea regulilor din autorizatia de construire (daca autorizatia nu-i legala, e alta
poveste=> ai calea c-a, pe cand aici e o problema de civil) poti cere suspendarea lucrarii. Odata construita
cladirea, ar fi mult mai dificila demolarea ei decat stoparea lucrarii.
Cand masura e necesara pentru preveniea unei pagube iminente si care nu se mai poate repara;
Cand masura e necesara pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Exemplu: Bunurile
mobile sunt duse in imobilul unui tert=> ceri permisiunea de a intra in imobilul tertului.
Aceste 3 ipoteze indica urgenta!
B. VREMELNICIA: masura ordonantei sa nu fie una definitiva. Altfel, tinde sa inlocuiasca fondul problemei. Aceasta
conditie de admisibilitate rezulta din art. 996 NCPC, ea neputand fi pronuntata atunci cand se adopta niste masuri
a caror executare nu mai face posibila restabilirea situatiei de fapt. Exp: nu ai putea cere pe cale de ordonanta
demolarea unor lucrari! Poti prin ordonanta presedintiala (OP) cere ca un proprietar sa permita altuia sa treaca pe
terenul lui.
C. NEPREJUDECAREA FONDULUI: Instanta nu poate dispune masuri care antameaza fondul litigiului pe calea OP
(anularea, rezolutiunea unui contract sau restituirea unor prestatii). Cand dispui sistarea constructiilor, nu spui
suspend pentru ca se incalca dreptul de proprietate.
D. EXISTENTA UNEI APARENTE DE DREPT IN FAVOAREA CELUI CARE SOLICITA MASURA: E lucrul cel mai complicat din
ecuatie, intrucat, din acest punct de vedere, OP este foarte foarte dificil de adoptat: nu ai voie sa te pronunti pe
fond, dar trebuie sa arati ca aparenta fondului e in favoarea R. E o duplicittate care face din OP o procedura ce
poate fi adoptata numai de persoane cu multa experienta.
Briciu: Poate fi o aparenta manifesta, dar e vorba mai de curand de rezonabilitatea solicitarii. In dreptul
german se analizeaza astfel: cand din pozitia scrisa, documentele depuse si pozitia partilor, nu exista aparaari care sa
duca la inadmisibilitatea cererii. Francezii: aparenta inseamna o adiere de dreptate, dar ei cer fie URGENTA, fie
APARENTA. Lor nu le trebuie amandoua! Francezii sunt mai delicati)) Deci francezii motiveaza pe periculum in mora
(intarzierea). La noi sunt ambele.
Ori de cate ori legiuitorul prevede masura OP expres pentru anumite masuri, JUDELE NU MAI TREBUIE SA
VERIFICE URGENTA SI VREMELNICIA PENTRU CA LE-A APRECIAT DEJA LEGIUITORUL . Judele va verifica doar
APARENTA dreptului nu si urgenta si vremelnicia.
Exemple:
masuri provizorii in materia dreptului de proprietate intelectuala (Art. 978 alin. (4)).
Stabilirea pretului de un tert la v-c=> se cere instantei pe cale de OP, stabilirea pretului.
In materia succesiunii;
In materia evacuarii, art. 1045 NCPC;
E. Procesul de fond poate sa EXISTE sau sa NU EXISTE.
Dar e bine sa existe, pentru ca, prin procesul de fond, arati instantei vremelnicia, atunci cand ea nu rezulta din
natura solicitarii. Exemplu: Ti se incalca accesul pe un teren asupra caruia consideri ca ai servitute legala. Ceri instantei,
pe cale de OP, sa dispuna obligarea proprietarului sa-ti lase libera trecerea pana la terenul tau. Daca nu ceri si printr-o
actiunea reala, apararea dreptului real de servitute, e posibil ca instanta sa o respinga, considerand ca ai cerut o masura
cu caracter definitiv.
Competenta: Instanta care ar fi competenta sa solutioneze fondul litigiului. Vezi care-i valoarea servitutii si te
duci la Judecatorie sau la Tribunal si acolo faci si OP.
Procedura:
1. Se poate judeca fara citarea partilor
2. Se poate si cu citarea partilor: judecata are loc de urgenta si cu precadere. Nu sunt aplicabile dispozitiile care
impart procesul in etapa cercetarii si a dezbaterilor=> e ceva unitar. INTAMPINAREA NU-I OBLIGATORIE.
Nu exista o limitare in privinta unor probe, dar ele nu trebuie sa genereze un timp prea mare de administrare.
Daca martorul e in sala, e ok, dar daca vine din SUA, nu-i ok.

90

Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, deci nu 15 zile! Motivarea solutiei trebuie facut in cel mult 48
de ore de la pronuntare (asta scrie doar in carte))))e rarisim in realitate).
Efectele hotararii: desi e supusa apelului, este executorie=> apelul nu-i suspensiv de executare. La cererea R,
instanta poate dispune ca executarea sa se faca fara somatie! Are ALJ asupra unei alte cereri, tot in materie de OP, daca
situatia de fapt care a impus masura, nu s-a schimbat.
Adica: vecinu spune asta distruge tot cartierul, face niste sapaturi de ni se strica toate casele, dar nu e niciun
perete crapat, constructorul are avize, are tot ce trebuie. Peretele matale n-ai dovedit ca s-a surpat=> e o premonitie
deocamdata)) Si respinge cererea. Dupa o perioada, se crapa peretele=> daca faci o noua cerere de OP, nu se va putea
sustine ca se opune ALJ. Simpla premonitie a devenit o realitate. Hotararea in materie de OP are ALJ relativa=> se aplica
atat timp cat situatia de fapt a ramas deschimbata.
Nu are ALJ asupra procedurii de fond, pentru ca nu antameaza fondul, insa hotararea de fond are ALJ asupra unei
proceduri de OP care s-ar incerca ulterior sdezlegarii fondului problemei.
Cale de ataac: apel in 5 zile de la pronuntare (daca e cu citare) sau de la comunicare (cand e fara citare).
APELUL SE JUDECA INTOTDEAUNA CU CITAREA PARTILOR. Regula cu amanarea pronuntarii pe 24 h si cea cu motivarea in
48 h de la pronuntare, e valabila si-n apel.
Daca OP va fi judecata de CA in prima instanta, atunci calea de atac e recursul. Motivare: ICCJ nu judeca apeluri.
Art 97 pct. 1 zice care-i competenta functionala a ICCJ. Daca hotararea data la CA nu-i definitiva=> ai RECURS la ICCJ.
Pe parcusrul procedurii, in fata primei instante, R poate transforma cererea de OP in CCJ, pana la inchiderea
dezbaterilor, deci pana la finalul procesului, in faza accesibila partilor. In acest caz, instanta va amana caauza si va cita pe
P, cu mentiunea ca cererea a fost transformata, pentru ca P sa depuna intampinare.
Cand se judecata fara citarea partilor, se judeca mai repede, poate chiar in aceeasi zi. Singurele probe sunt
inscrisurile depuse.
Ordonanta de plata
Aceasta a cumult in ncpc: somatia de plata+ordonanta de plata, restrangandu-le intr-o singura procedura. Trebuie
sa fie o creanta certa lichida si exigibila.
1. Certa: art. 662 cpc: cand existenta ei neindoielnica rezulta din insusi titlu executoriu. Aici nu avem titlu
executoriu, ci doar titlu, alminteri ODP ar fi lipsita de interes (daca ar fi titlu executoriu).
2. Exigibil: sa fie ajunsa la scadenta.
3. Lichida:
4. Creanta sa vizeze sume de BANI!!!, nu alte obligatii de a da sau a face.
5. Creanta sa rezulte dintr-un contract civil/un ctr incheiat intre un profesionist si o autoritate contractanta (statul
nostru sau alt stat membru; autoritate publica locala/centrala; entitate finantata de o autoritate publiva; entitate
in care menbrii organelor de conducere sunt desemnati se stat;) => se aplica si contractelor incheiate in
materia contractelor de achizitie publica.
6. Creanta sa fie constatata printr-un inscris, statut, regulament, alt inscris insusit de parti.
7. Sa nu vizeze creante pentru car partea ar fi trebuit sa se inscrie la masa credala in cadrul procedurii insolventei.
Procedura e una FACULTATIVA.
Procedura prealabila: somarea paratului prin executor/scrisoare recomandata cu confirmare de primire si continut
declarat, prin care i se pune in vedere sa plateasca in termen de 15 zile. Aceasta notificare intrerupe termenul de pe.
Neefectuarea ei duce la inadmisibilitatea cererii, dar inadmisibilitatea nu poate fi invocata din oficiu, ci de catre P prin
intampinare.
Competenta: Instanta la care s-ar introduce cererea de drept comun, daca s-ar face o asemenea cerere.
Procedura de judecata.
a. Termenul. Art 1018 NCPC: citatia se inmaneaza cu 10 zile inaintea termenului de judecata. Primind cererea,
instanta acorda direct termen si comunica CCJ P, punandu-i in vedere sa depuna intampinare cu cel putin 3 zile
inainte de termen=> nu se aplica art. 201 NCPC. Deci intampinarea nu se mai comunica.
b. Efectul intampinarii: Daca nu se depune intampinarea, pe langa efectele din dreptul comun (adica decaderea din
dreptul de a invoca exceptii relative+imposibilitatea de a invoca probe) aceasta ar putea fi considerata de catre
instanta o recunoastere a creantei.
c. Judecata: de urgenta si cu precadere.
d. Probele: se admite doar proba prin inscrisuri.
Daca instanta apreciaza ca pretentiile sunte intemeiate, emite o ordonanta de plata (asa se numeste hotararea
ce se da) a sumei, in tot sau in parte. Instanta poate acorda si un termen de plata (de gratie) care trebuie cerut de debitor
si nu poate fi mai mic de 10 zile sau mai mare de 30 de zile.
Atunci cand instanta constata ca pentru dezlegarea cauzei ar fi necesare administrarea si a altor probe,
admisibile in procedura de drept comun, dar neadmisibile in procedura ODP, va respinge cererea=> asta nu inseamna ca
nu are dreptate. Exemplu: zice ca are drept la ata la suta din vanzarile care se vor face din produsul X. E nevoie de un
expert ca sa vada cate produse s-au vandut si alte chestiuni care dureaza.
Hotararea data in materia ODP, se poate ataca cu CERERE IN ANULARE (nu e suspensiva de executare, dar se
poate cere suspendarea daca partea plateste o cautiune). Termenul e de 10 zile de la inmanarea/comunicarea ODP; poate
fi facuta de P sau R.
Competenta judecarii cererii in anulare: instanta care a pronuntat hotararea intr-un complet format din 2
jduecatori=> nu prea e o cale de atac, pentru ca nu-i o instanta superioara. Hotararea e definitiva.
Taxa judiciara de timbru e IN SUMA FIXA INDIFERENT DE VALOAREA (cam 100 lei)=> e o procedura foarte folosita,
dar instantele trebuie sa fie atente pentru a nu judeca in fond.
Daca se respinge cererea de ODP sau se admite actiunea in anulare si ulterior se respinge, creditorul ARE
DESCHISA CALEA FONDULUI=> nu are ALJ in ce priveste latura negativa si pozitiva, asupra fondului! Daca ODP se
admite sau se admite actiunea in anuare si se admite pe urma, NU SE MAI POATE ANGAJA O PROCEDURA DE
FOND=> ALJ difera dupa cum e vorba de respingere/admitere. De fapt, nu e ALJ, intrucat nu s-a antamat fondul, ci de
imutabilitatea litigiului.
La examen avem si procedura divortului. De analizat in mod deosebit PARTICULARITATILE, deosebirile fata de
procedura de drept comun.

91

La examen vom avea: OP;ODP;Procedura divortului; De la ES: NUMAI PARTEA GENERALA, nu si fiecare executare
in aprte (titluri executorii; prescriptia, perimarea ES; intoarcerea ES; CLA; fara: urmarire mobiliara/imobiliara/poprire,
etc) Doar o grila va viza o chestiune de ES si, probabil va fi din CLA/daca un titlu e executoriu sau nu.:)

92