A.

Prezentare generala:
Profil :
Mercurul este un agent iritant, inflamator i distructiv a crui aciune este
universal asupra organismului.
Este unul din cele mai mari i importante remedii homeopatice.
Este un remediu cu un mare polimorfism simptomatologic, care permite cu
mare greutate s se gseasc o punte de coeren ntre unele din aceste
simptome, uneori absolut antagoniste i neateptate.
Totodat este unul dintre remediile cele mai schimbtoare, cu cele mai
multe agravri la factorii nconjurtori i cu foarte puine ameliorri.

Sursa :
Patogenezia Mercurului a fost fcut pornind de la Mercurius solubilis i
Mercurius vivus, dou preparate puin diferite, dar nu n
msur s putem face, n practic, o distincie ntre ele,
(Kent).
Mercurius vivus, sau Mercurul metalic, este un metal
alb strlucitor, ca argintul, lichid la temperatura
obinuit, extrem de mobil, de unde i numele popular
de argint viu.

n natur, se gsete rar n form nativ, mai mult n

starea de sulfur roie de mercur sau cinabru.
Primele trei dinamizri ale remediului homeopatic se
prepar prin triturare hahnemannian. Se poate, apoi, trece la dinamizri
superioare fie tot prin triturri fie prin procedeul diluiilor obinuite.
El poate fi neles mai bine, plecnd de la descrierea aciunilor sale
asupra ntregului organism, remarcate n timpul intoxicaiilor accidentale
sau tratamentelor mercurice care au dominat terenul n terapeutica
sifilisului, in ultimele secole.

Tabloul intoxicaiei cu mercur :

n intoxicaia acut provocat de Mercur, se observ urmtoarele
manifestri :
- Inflamaie dureroas a tubului digestiv, cu:
- stomatit, gingivit, salivaie, fetiditate a halenei,

- faringit,
- greuri i vomismente de materii filante i sanghinolente,
- diaree sanghinolent de tip dizenteric;
- albuminurie, hematurie, anurie,
- hemoragii polimorfe,
- slbirea contraciilor cardiace,
- ncetinirea respiraiei,
- sudori reci, vscoase,
- colaps.
Moartea se produce n 24-30 ore n strile supraacute, n urmtoarele 12-15
zile n cele acute.

Aciunea sa asupra sistemului nervos cerebro-spinal

- agitaie motorie, tremurturi mici ale extremitilor, limbii i buzelor;
- chiar paralizii flasce i fr atrofie, cu preferin pentru muchii
extensori;
- depresie cerebral foarte puternic, ntr-un stadiu mai avansat.

Aciunea sa asupra sistemului nervos vegetativ

n sfera vegetativ Mercurius influeneaz n mod particular tubul
digestiv i aparatul urinar ;
- n privina tubului digestiv el acioneaz, inflamnd amigdalele,
ficatul, intestinul, glandele salivare, pancreasul.
- iritaia arborelui urinar, dup o prim faz de excitaie diuretic,
determin fenomene inflamatorii cu reducerea sau chiar
suprimarea funciilor renale.

Aciuni asupra altor organe i esuturi

n stare acut, Mercurius excit circulaia producnd bufee sanghine ale
feei.
n intoxicaiile prelungite i profunde, el perturb ntr-att nutriia
organismului nct se ajunge la emaciere caectic. El altereaz sngele
fluidificndu-l, distrugnd sau deformnd globulele roii, aparnd frecvent
hemoragii cauzate de aceste alteraii sanghine i de caracterul ulcerant al
inflamatiilor sale.
De fapt, toate esuturile sunt atacate de Mercurius:
- la nivelul esutului limfatic: adenite acute i cronice.
- la nivelul mucoaselor: stri inflamatorii cu catar, mai nti clar apoi
muco-purulent;

- la nivelul pielii: erupii variate, acute i cronice, mergnd de la

simplul eritem n limfangite, la erupii veziculoase, papulopustuloase, sifiliforme, n timp ce secreia sudoral este extrem de
mult crescut.
- la nivelul articulaiilor: se manifest de asemenea, n mod
particular, iritaia esutului fibros i seros ;
- la nivelul esutului subcutanat i al oaselor: se noteaz o stare
inflamatorie a esutului celular subcutanat i esutului osos,
inflamaia prinznd n special periostul i oasele lungi
n toate strile inflamatorii provocate de Mercurius exist tendina
producerii de:
==> supuraii;
==> ulceraii
==> necroze.
Ca orice metal, determin procese cronice lente i prelungite.
Intoxicaia cronic provocat de Mercur red tabloul frapant al diferitelor
manifestri ale sifilisului. Acesta pare a fi i aa zisul geniu al remediului,
ntruct exist o mare similitudine, pe de o parte, ntre simptomele
intoxicaiei cronice i cele ale patogeneziei sale i ntre manifestrile nu
numai primare i secundare ci i cele parasifilitice ale centrilor nervoi.
Aceast similitudine este subliniat odat mai mult i prin marea
modalitate a acestui remediu, agravarea nocturn a simptomelor.

Caracteristici generale clinice

Tabloul clinic al manifestrilor sale inflamatorii acute, de tip scofulos,
inclusiv caracterul lor distructiv nc de la nceput, se aseamn cu cele ale
terenului ereditar sifilitic.
De aceea, influena lui terapeutic antiinflamatorie l indic n acele stri
acute n momentul n care inflamaia intr, ca i la Pulsatilla, n stadiul de
cociune, dup Aconitum, Belladonna, Bryonia.
Trebue menionat i apariia, pe prima scen a simptomelor sale, a
hipersecreiei glandelor digestive, n mod special salivaia sa
caracteristic, cu gust metalic, un simptom concomitent foarte obinuit al
acestui remediu.
Ca tipologie, Mercurius corespunde temperamentelor limfatico-nervoase,
hidrogenoide, simpaticotonice.

Sindroame dominante
a) Sindromul de astenie cu tremurturi fine;

b) Sindromul sifiloid i scrofuloid : adenite, tulburri osoase,

ulceraii;
c) Sindromul de hipersecreie general;
d) Sindromul anemic;
e) Sindromul de inflamaie tisular : abces, flegmon; catar;
f) Sindromul oro-faringian : inflamaie; ulceraie, difterie;
g) Sindromul dizenteric;
h) Sindromul de inflamaie urinar : dizurie, cistit, anurie;
i) Sindromul cutanat : erupii veziculo-papuloase, supurante.
Aceast enumerare justific afirmaia privind universalitatea atingerilor
morbide manifestate de Mercurius, dar i dificultatea stabilirii de repere
simptomatologice specifice.
Gsim aici persoane:
= cu trsturi morale alese, panice i creative, dar i
= persoane cu trsturi amorale, josnice, cu impulsii distructive.

Istoria mercurului i geniul remediului :

Materia medical a acestui remediu este extrem de abundent i polimorf,
cu simptome ntr-att de variate i opuse pe plan fizic i mental nct apare
prea puin coeren ntre ele.
Pentru a memoriza i alimenta intuiia noastr privind acest remediu, ar fi
binevenite cteva idei de sintez, sau un oarecare fir cluzitor... Paradoxal
pentru acest metal care este cu siguran un excelent conductor !
Pentru a atinge acest scop, mai multe ci ni s-au prut posibile i
complementare : fiziologia, fizica, chimia, alchimia, astronomia i
mitologia, ca mijloace de ptrunde la spiritul remediului, de-a lungul a ceea
ce oamenii au descoperit legat de acest subiect al Mercurului, de utilitatea
lui, a rolului su n viaa uman i simbolurile pe care el le-a evocat nc din
Antichitate.
Dup o prim analiz a datelor din diferitele surse, apar eseniale dou
cuvinte-cheie pentru nelegerea nucleului Mercur:
a.Mercurul transmitor
b.Mercurul, corp strin
a) Mercurul transmitor-conductor :
Termenul de Mercur a fost introdus n secolul VI, de alchimiti, pentru a
desemna metalul Hydrargir (Hg) cuvnt grec latinizat semnificnd
argintul lichid conferindu-i simbolul celei mai apropiate planete de

Soare. Uimitoarele proprieti ale acestui corp, singurul metal lichid la

temperatura obinuit, foarte sensibil la orice variaie fizic a mediului
ambiant i de aparen foarte instabil (ca bula de mercur), le-a reamintit
rapiditatea i nencetatele salturi sclipitoare pe cer, ale planetei Mercur. Le
denumeau, de aceea argint viu.
Acest metal greu (z = 80), care este absent n corpul uman, nu exist n
stare pur pe planeta noastr, ci sub form de sulfur de mercur sau
cinabru (HgS). El posed proprieti foarte originale din punct de vedere
fizico-chimic : o foarte slab reactivitate proprie, ceea ce face ca el s
absoarb i s transmit foarte uor toi stimulii fizici, cum ar fi variaiile de
presiune (de aici folosirea lui la barometre, regulatoare tehnice, joje, etc. )
de temperatur (termometre), sau de diferene de potenial electric
(comutatoare, redresoare de curent, etc.) i tot felul de stimuli chimici,
conferindu-i puterea de a se amalgama cu toate metalele grele i uoare
(termenul de amalgam, la origine, se referea numai la combinarea
mercurului cu aurul).
Aceast proprietate de transmitor este n analogie cu caracteristicele
zeului Mercur al Italicilor, asimilat zeului grec Hermes, dotat cu sandale
naripate pentru a se putea ridica i deplasa cu uurin ; el este mesagerul
diligent al lui Jupiter, cel care transmitea oamenilor, mesajele zeilor din
Olimp, i vice-versa. El este de asemenea zeul cltoriilor (statuile sale
jalonau marile drumuri i rscruci romane) i, pe deasupra, zeul
negustorilor, al comercianilor.
Altfel spus, el reprezint un principiu de legtur, de schimburi i de
adaptare. El este unul din simbolurile inteligenei ingenioase i realizatoare
care prezideaz comerul. La partea sa opus, el este de asemenea
simbolul intelectului pervertit i al respingerii regulilor sociale, i deci zeul
protector al celor ce neal i fur.
Regsim aceast alternativ n nsemnul caduceei, atribut al lui Mercur,
care reprezint confruntarea dintre principiile contrare i complementare,
singurul mijloc de a accede la inteligen i la socializare : sus i jos,
stnga i dreapta, masculin i femenin, rigiditate i suplee, bine (arborele
cunoaterii) i ru (arpele).
n acest fel, Mercur, zeu inteligent, este de asemenea i zeul
medicinii !...care ajut medicul s neleag, s gseasc un echilibru ntre
forele opuse n el, ca n cazul pacientului su, i s se nale reprimnd
instinctele sale.
b.Mercurul, corp strin :
Din punct de vedere chimic, mercurul este total absent n corpul uman.
El este foarte toxic; este un caustic distrugtor, n special al parenchimelor.
El incearca s se combine, amalgameze, cu toate metalele grele i uoare
ale organismului, i n acest fel s perturbe, de fapt s perverteasc practic
toate metabolismele (Na, Cl, Cu, S, Pb, Zn, Ca, Mg, Alb, etc.) i aparatele

cele mai nobile (ochi, hematopoiez, muchi, sistem nervos, coagulare,

oase, aprare imunitar, etc. ) .
n alchimie, ntoarcerea la mercur este intoarcerea la soluie, ceea ce
reprezint o regresie total la o stare nedifereniat. Regsim acelai gen
de simbolism n medicina chinez, unde mercurul este extras din cinabru,
drogul imortalitii, pentru c este constituit din dou corpuri opuse i
complementare : sulful i mercurul ; primul este un element de foc, mascul,
yang iar cel de al doilea, ap, femela, yin, i deci influenabil i dotat cu o
mare plasticitate.
In acelai fel, bolnavul Mercurius este influenabil, deschis, hipersensibil
la mediul exterior i capabil s se adapteze la situaii dificile, cteodat
chiar s aib o contiin elastic, prsind atunci cile moralei.

Copilul Mercurius :
Dup coloratura sa miasmatic, copilul Mercurius va putea evolua n
direcii opuse, mercurul avnd totdeauna un dublu sens, datorit faptului
c el se poate adapta la orice;
= fie n sensul bun, i va fi un realizator pozitiv, la sensul bun
pragmatic, cel care nelege totul, n maniera lui Hermes, zeul
hermetismului, adic al misterului i artei de a descifra;
= fie n sensul ru, i va putea deveni anticonformist, asociabil,
mincinos, ho, pervers, anormal, purttor de anomalii luetice, distrugtor
moral pentru alii i fizic pentru el (ulcere, carii, patologie osoas,
distrugeri parenchimatoase, etc.), abrutizat i stupid.
Citm aici comentariile Dr Didier Grandgeorge :
Precis datorit mesajului divin, de la proximitatea lui cu soarele,
Mercurul are misiunea de a transmite acest mesaj restului umanitii. El
are, pentru aceasta, mijloacele, cu curajul su, ndrsneala sa, autoritatea
sa, elocina sa.
Totui, perversiunea l pndete i, prin egocentrism, el este tentat s
deturneze mesajul pentru propria sa folosin. Chiar tipul de delict al
Mercurului este delictul iniiatului...foarte precoce n ale zeilor secrete.
Mercurius remediu sifilitic, oedipian, va putea s-i ucid tatl (impulsie
brusc de a ucide pe cei pe care i iubeste mai mult), odat ce le cunoate
mesajul, pentru a-l folosi pentru el-nsui i a manipula pe ceilali cu vrful
nasului.

B. Prezentarea simptomelor:
Mercurius solubilis :
Merc.
Stri mentale
introvertit, nchis n sine, intens emoionabil i suspicios;
impulsuri luntrice, violente deseori, idei distructive (s njunghie pe cineva, etc.);
impulsul de a ipa;
grab, iritabilitate;
precocitate;
team de: boal, moarte, demen, ntuneric, cimitire, locuri nalte, fantome,
oameni;
agorafobie, team de srcie (zgrcenie accentuat);
rspunde lent, se blbie;
anxietate i panic, atacuri de panic cu team puternic de demen;
dereglri compulsive (porniri nestpnite, irezistibile, ritualuri, constrngeri
auto-impuse);
retras, deprimat; impulsuri sinucigae;
Generalitati:
remediu luezinic;
agravare general noaptea;
agravare i la frig i la cldur (Nat-c., Ip.);
agravare cnd se nclzete n pat;
agravare la vreme umed;
agravare n aer liber;
scurgeri cu miros respingtor;
scurgeri suprimate cu agravri consecutive;
mare debilitate i slbiciune;
agravare general de la transpiraie;
sudori nocturne; ptialism
nfiare: figur palid, serioas, pielea feei are pete i e translucid ca
marmura;
Cap:
acnee cronic din care se elimin serozitate i puroi, lsnd cicatrici;
rinit cronic, rinoree verzuie i arsuri n nas;
afte n gur i pe limb; ulceraii bucale i faringiene;
otit acut sau cronic;
limb amprentat de dini;
gust metalic n gur;
respiraie cu miros greu, respingtor;
salivaie excesiv, mai ales noaptea n pat;
gingivit; dureri de dini;

Gt:

faringit acut sau cronic, limb ncrcat i salivaie;

adenopatie cervical;
pielea gtului i pieptului, n partea superioar, se nroete dup o emoie
puternic (Nat-m.);

Gastro-intestinal:
dorete pine cu unt, dulciuri, sare;
aversiune: dulciuri, sare, anghinare;
gastro-enterit acut cu diaree i senzaia de ne-evacuare complet;
scaun cu miros greu;
colit ulcerat;
Uro-genital:
-nevoi frecvente de a urina
-hemoragie uretral
-ulcere ale prepuului i glandului
-dureri neptoare, deirante, ovariene
-lactaie n timpul menstrelor (nu in sarcin)
-Lactaie n locul menstrelor
-prurit vaginal cu arsuri
nclinaii sexuale intense, uneori pervertite;
-ejaculare prematur;
-paleativ n cancerul uterin i de sn (Kent)
Extremiti:
-tremur general, n special al minilor, mai accentuat cnd scrie sau mnnc
-secuse musculare, micri convulsive, dezordonate (copii) -folosit n paralizia
agitant
Tremurturile, slbiciunea, sudorile, fetiditatea, supuraiile i ulceraiile, ca i
agravarea nocturn i agravarea la cldur i la frig, constitue ceea ce impresioneaz
la acest remediu (Kent)
Piele:

eczem; prurit, agravat la cldura patului sau cnd transpir;

ulceraii ale pielii, de obicei superficiale i cu tendina de a se extinde;
erupii cu miros respingtor, ce las cicatrici; psoriasis; furunculi; erizipel;

Mercurius corrosivus
(Biclorura de mercur)
Merc-c.
Dei multe dintre caracteristicile remediului Mercurius solubilis se regsesc i la
Mercurius corrosivus, acesta din urm se deosebete prin violena manifestrilor,
arsurile intense ale excoriaiilor i extensia rapid a leziunilor distructive

Tropism mare pentru:

ochi
tub digestiv (dizenterie)
organe urinare
Generaliti:
scurgeri care produc arsuri i excoriere;
agravare general noaptea;
-tenesme;
-tendin la ulceraii i hemoragii
Cap:

irit cu arsuri intense, lacrimaie i fotofobie;

ulceraii ale conjunctivei;
faringit sau ulceraii cu arsuri intense i dureri, i dorina constant de a nghii,
dei pacientul simte dureri foarte mari cnd nghite;
dureri n gt i apsare n gt, agravate de atingeri exterioare;
spasme n gt sau n esofag cnd nghite;
salivaie;
pioree;

Gastro-intestinal:

colit sau dizenterie cu tenesme constante, ncordare care nu relaxeaz nici

dup evacuare;
diaree cu snge, cu mucus; arsuri la defecaie;
diaree cu senzaia c materiile evacuate sunt fierbini;

Uro-genital:
cistit cu nevoia puternic de a urina; deseori senzaia nu se amelioreaz dup
urinare; tenesme; nevoie constant de urinare;
dizurie, arsuri dinspre uretr;
uretrit cu scurgeri purulente, arsuri intense i excoriere;
fimoz; balanit;
Indicaii clinice:
Balanit; Boala Crohn; Cistit; Colit; Faringit; Fimoz; Irit; Uretrit.
Comparaii:
- Canth.: Nevoia de a evacua din intestin i vezica urinar, tenesme, diaree hemoragic,
urin hemoragic, arsuri i excoriere;
- Merc., Nux-v., Ars.

Mercurius cianatus :
(Cianura de mercur)
A fost folosit mai mult n formele maligne de difterie, cu membrane cenuii, rapid
propagate n nas i pe o mare suprafa i cu exudaie mai intens i putenic dect la
celelalte remedii mercurice. Indicat n ulceraii fagedenice (larg extinse).

Mercurius iodatus flavus :

(Proto-iodura de mercur)
Remediu mai mic:
Prefer lateralitatea dreapt, mai ales n faringite, dar i n otite, amigdalite, etc. ,
chiar i pentru dureri nevralgice pe partea dreapt.(de ex. n nevrita braului drept,
ntlnit la scriitori: durerea este penibila n repaos sau n camera cald dar se
amelioreaz mergnd n aer liber, modalitate proprie numai acestui compus mercuric)

Mercurius iodatus ruber :

(Bi-iodura de mercur)
Are preferin pentru partea stng.
Remediu esenial pentru amigdalit n stnga sau faringit n stnga, chiar mai
folositor n astfel de cazuri dect Lachesis.
Ca i precedentul, n cazul ulceraiilor, are o rapid tendin la induraie i extindere
(fiind preferat odinioar n terapia cu preparate mercurice a vechilor sifilitice).

Mercurul metalic ( Hg )
Mercurul metalic ( Hg ) se foloseste la termometre, amalgame dentare si unele baterii.
Ionul mercuros (Hg+) si cel mercuric (Hg2+) se pot combina cu alte substante
chimice, cum ar fi carbonul, clorul sau oxigenul, pentru a forma compusi pe
baza de mercur, anorganici sau organici. Toate cele trei forme de mercur sunt
toxice in diferite grade. Compusii organici continand mercur se desfac cu timpul
si formeaza compusi anorganici; reciproc, mercurul anorganic poate fi convertit
de catre microorganismele din sol si apa in compusul organic, mercur metil.
Pestii, in special tonul si pestele sabie, pot concentra mercur metil in cantitati
mari; aceasta contaminare a pestilor datorata deversarii industriale si ingerarii
ulterioare a fost responsabila de epidemia de intoxicatie cu mercur din golful
Minamata, Japonia, 1955. Expunerea profesionala la compusii anorganici ai
mercurului continua in unele industrii: chimica, prelucratoare de metal, de
echipament electric, de automobile si in constructii, ca si in serciile medicale si
stomatologice. Expunerea datorata mediului are loc probabil cel mai adesea prin

ingerarea de peste contaminat si prin inhalarea vaporilor generati de amalgamul

dentar obisnuit, care contine in mod tipic aproape 50% mercur metalic. Exista,
de asemenea, o preocupare prind expunerea datorata apei poile contaminate in
zonele cu deseuri toxice incluse pe Lista de Prioritati Nationale, dintre care
aproape jumatate contin mercur, si inhalarea de fum provenind de la
incineratoarele care ard deseuri contaminate cu mercur. Exista controverse prind
riscul semnificativ de toxicitate datorat acestor ultime tipuri de expunere.
METABOLISMUL :
Mercurul liber nu se absoarbe bine prin tractul gastrointestinal si este excretat aproape
complet in fecale dupa ce a fost ingerat; totusi, cand persista, mercurul se
volatilizeaza la temperatura camerei in vapori care sunt bine absorbiti de catre
plamani. Odata absorbit, mercurul sub aceasta forma este liposolubil,
traverseaza bariera hemato-encefalica si placenta, si poate fi oxidat de catre
catalaza si peroxidul de hidrogen in clorura de mercur, care este retinuta in
rinichi si creier ani de zile. Mercurul liber din sange are o perioada de
injumatatire de aproximativ 60 de zile si este excretat in special in urina si
fecale.
Absorbtia gastrointestinala si cutanata a mercurului anorganic este
semnificativa. Supradozele mari distrug barierele gastrointestinale, favorizand in
continuare absorbtia. Odata absorbit, mercurul anorganic se desface in mercur
metalic si mercuric. Relativ putin din acest mercur traverseaza bariera
hematoencefalica; majoritatea este excretat in urina sau fecale, cu un timp de
injumatatire de 40 de zile, sau este retinut in rinichi ca ion mercuric.
Mercurul organic, in particular metilmercurul, se poate evapora si se supune
absorbtiei pulmonare. Formele ingerate (de exemplu, in pestele contaminat) sunt
bine absorbite. Doar cantitati mici sunt absorbite prin piele. Mercurul organic
absorbit este liposolubil, traverseaza usor bariera hemato-encefalica si placenta,
apare in laptele matern si se concentreaza in rinichi si sistemul nervos central.
Metilmercurul este acetilat in ficat, excretat in bila, reabsorbit si apoi excretat in
urina. Metil mercurul poate fi de asemenea conjugat cu cisteina sau glutation.
Numai 1% din mercurul organic este excretat nemodificat in urina. Timpul de
injumatatire al compusilor mercurului organic se situeaza in jur de 70 de zile.
Expunerea la mercur sub orice forma stimuleaza rinichii sa produca
metalotioneina, o proteina care leaga metalele ce ofera o protectie partiala
impotriva toxicitatii mercurului.
TOXICOLOGIE CLINICA :

Inhalarea vaporilor de mercur metalic este forma de expunere la mercur care a fost cel
mai bine studiata in termeni de toxicitate. Este mai probabil sa apara nivele
crescute ale expunerii la locurile de munca unde vaporii de mercur sunt generati
prin volatilizarea mercurului metalic indusa la caldura. Tusea, dispneea si

durerea toracica avand caracter de apasare sau arsura sunt simptome comune ce
pot fi acompaniate de infiltrate difuze sau de un aspect de pneumonita la
radiografia toracica. In cazurile relativ severe pot sa surna sindrom de detresa
respiratorie, edem pulmonar, pneumonie lobara, fibroza si descuamarea
epiteliului bronhiolar, care uneori pot duce la deces. Inhalarea acuta de vapori de
mercur poate cauza de asemenea toxicitate neurologica, manifestata prin
tremuraturi (care incep la nivelul mainilor), labilitate emotionala, cefalee si
polineuropatie. Expunerea cronica la mercur metalic produce un tremor
intentional caracteristic si eretism mercurial, o gama de manifestari incluzand
exciilitate, pierderea memoriei, insomnie, timiditate si uneori delirul ce a fost
descris la muncitorii cu expunere profesionala in industria palariilor de fetru
de unde si expresia nebun ca un palarier\". Dentistii cu expunere profesionala la
mercur au rezultate sub cele normale la testele neurocom-portamentale ale tezei
motrice, acuitatii zuale, memoriei auditive si zuale si coordonarii oculomotorii.
Expunerea la nivele scazute datorate amalgamelor dentare poate fi de asemenea
asociata cu reactii imunologice adverse la indizii cu anumite genotipuri ale
antigenelor umane leucocitare majore; in acest domeniu este necesara
continuarea cercetarilor.
Ingerarea acuta de doze mari de mercur anorganic provoaca coroziune
gastrointestinala severa cu greata, voma, hematemeza si durere abdominala; pot
aparea ulterior insuficienta renala acuta, soc si colaps cardiovascular. Doza
letala de mercur anorganic este estimata a fi in intervalul 10-42 mg/kg. Nivele
mai reduse de expunere cauzeaza forme mai blande, cu inflamatie
gastrointestinala, gingita si pierderea dintilor, hipertensiune arteriala, tahicardie
si sindrom nefrotic. Se pot dezvolta simptome similare cu eretismul. Expunerea
cutanata indelungata la saruri mercurice poate cauza dermatita exfoliativa.
Ingestia de compusi ce contin mercur organic este urmata de diaree, tenesme si formare
de cule la nivelul tractului gastrointestinal superior. Doza fatala de mercur
organic este estimata la 10-60 mg/kg. Persoanele care au ingerat faina
contaminata cu W-(etilmercur)-p-toluensulfonanilida dezvolta bradicardie,
alungirea intervalului QT, subdenivelarea segmentului ST si inversarea undelor
T. Neurotoxicitatea consecutiva expunerii la mercur organic se caracterizeaza
prin: parestezii; tulburari ale vederii periferice, auzului, gustului si mirosului;
vorbire ingreunata, insilitate a mersului si membrelor; astenie musculara;
iriilitate; pierderea memoriei; depresie. in general, asemenea simptome
debuteaza la doze peste 1,7 mg/kg. Aspectele descoperite la autopsie sugereaza
ca leziunile la nivelul ganglionilor bazali si al materiei cenusii a cortexului
cerebral si cerebelului sunt, in mod special, responsabile pentru aceste
simptome. Expunerea la mercur organic, in principal prin ingestia de cereale
tratate cu fungicide mercurice sau de peste contaminat, se asociaza, de
asemenea, cu un risc crescut de toxicitate fetala. Dupa intoxicatia accidentala cu
mercur din 1955, Minamata, Japonia, mamele expuse au dat nastere la copii cu
retardare mentala; pastrarea reflexelor primitive; simptome cerebeloase;
dizartrie; hiperchinezie; hipersalivatie; atrofierea cortexului cerebral, corpului

calos si cerebelului; citoarhitectura neuronala anormala. Aceasta ultima

modificare poate reflecta tulburari in migrarea neuronala in decursul dezvoltarii
fetale.
Expunerea copiilor la mercur, in oricare dintre formele sale, poate cauza un
sindrom particular cunoscut sub numele de acrodinie sau boala roz. Aceasta
situatie se caracterizeaza prin eritem, prurit, inflamatie, tahicardie, hipertensiune
arteriala, salivatie si transpiratie in exces, iriilitate, astenie, rash morbiliform si
descuamarea palmelor si telor.
INVESTIGATII DE LABORATOR :
Nivelurile de mercur in sange si urina nu trebuie sa depaseasca 180 ninol/l (3,6 /dl)
si respectiv 0,7 [imol/1 (15 [ig/dl). Simptomele se pot dezvolta cand nivelurile
de mercur in sange si urina depasesc 1 [imol/1 (20 Hg/dl) si, respectiv, 3 [imol/1
(60 /dl). Daca nivelul bazai al mercurului urinar in 24 de ore este scazut, poate fi
utila repetarea masuratorii dupa o doza orala unica de 2 g de Succimer, pentru a
dovedi incarcatura renala crescuta la pensionarii care au fost expusi intoxicatiei
cu mercur la fostul loc de munca; o crestere de peste 20 (ag in urina colectata in
24 de ore sugereaza expunere anterioara. Nivelurile in par pot fi utilizate pentru
dozarea expunerii cronice la mercur organic. Disfunctiile neurocomportamentale
la copii pot sa apara daca in parul mamei concentratia mercurului depaseste 30
nmol/g (6 (ig/g).
TRATAMENT :
Ingestia acuta de saruri mercurice poate fi tratata prin provocarea vomei sau prin
lavaj gastric. Se pot administra oral rasini cu politiol, pentru a lega mercurul din
tractul gastrointestinal. Agentii chelatori cei mai eficienti sunt
Dimercaprolul, Succimerul si Penicilamina, care prezinta grupe active
mono- si ditiol. Intoxicatia acuta cu mercur anorganic poate fi tratata cu
Dimercaprol in doze care nu depasesc 24 mg/kg zilnic, administrate
intramuscular in mai multe doze. Tratamentul se imparte in cure de cate 5 zile,
separate de cateva zile de pauza. Forma W-acetil a penicilaminei este, de
asemenea, utila la doze de 30 mg/ kg zilnic, in doze dizate. Dializa peritoneala,
hemodializa si hemodializa extracorporala regionala cu complexare cu succimer
au fost utilizate cu un oarecare succes in tratamentul pacientilor cu insuficienta
renala.
Intoxicatia cronica cu mercur organic este cel mai bine tratata cu W-Acetil

Penicilamina .
Descriere :

Mercurul este un metal fluid alb-argintiu intalnit atat in rocile vulcanice si sedimentare,
cat si sub forma minereului cinabar (sulfid de mercur). Este neesential pentru procesele
biologice si toxic pentru toate organismele. Mercurul si compusii sai au numeroase
aplicatii industriale: contoare electrice, termometre, aditivi, conservanti antimicrobieni in
vopsele, cosmetice si produse farmaceutice.
In mod obisnuit mercurul in forma organica nu este intalnit in mediul industrial.
Intoxicatia acuta sau cronica cu mercur afecteaza rinichii, SNC si tractul gastrointestinal.
Triada simptomatica in intoxicatia cu mercur este urmatoarea: disfunctii articulare,
perturbarea activitatii musculare si ingustarea campului vizual. Expunerea cronica la
formele metalice si anorganice ale mercurului determina nervozitate, tremor si iritatia
mucoaselor. Intoxicatia cu mercur anorganic este asociata in principal cu efecte
periferice: gastroenterita si nefrita tubulara, pe cand expunerea la compusii organici
afecteaza in principal SNC, fiind posibile leziuni severe si ireversibile.
Intoxicatia cronica cu mercur anorganic este o boala profesionala ce afecteaza in special
minerii si muncitorii din topitorii.
Cea mai obisnuita sursa neindustriala de intoxicatie cu mercur este consumul de peste
contaminat cu metil-mercur.
In cazul expunerii profesionale, limita biologica tolerabila (LBT)=10 g/L sau 35

g/g creatinina.
Recomandari :
Recomandari

pentru

determinarea

mercurului:

- mercurul in sange: cel mai bun test pentru diagnosticul intoxicatiei cu mercur organic
(aceasta forma de mercur este localizata in principal in eritrocite);
- mercurul in urina: monitorizarea expunerii la mercur (in special forma anorganica).
Pregatire pacient :
Pentru evaluarea expunerii profesionale, momentul optim al recoltarii probelor de sange
este la incheierea schimbului, la sfarsitul saptamanii de lucru; probele de urina vor fi
recoltate inainte de intrarea in schimb.
Metoda :
Se foloseste metoda spectrometrica cu absorbtie atomica.
Pentru cadre medicale :
Specimen

recoltat

Cauze

de

1)

respingere

sange

venos;
a

2)

probei

proba
-

de

urina

specimen

spontana.
coagulat.

Recipient de recoltare - 1) vacutainer pentru metale ce contine EDTA sau heparinat de

litiu
Cantitatea
Prelucrare

ca

anticoagulant;
recoltata
necesara

1)
dupa

2)
cat

eprubeta
permite

recoltare

pentru

vacuumul;
-

nu

2)
este

urina.
10

mL.

necesara.

Stabilitate proba - probele de sange si urina se pastreaza la temperatura camerei pana in

momentul lucrului.
Intoxicatie cu mercur :
Semnele sunt, in principal, neurologice (tulburari psihice, afectare a cerebelului, cu
tremuraturi, deteriorare intelectuala) si renale (insuficienta renala). Se incepe prin
cautarea cauzei contaminarii, apoi, la spital, medicul administreaza un antidot (
Dimercaprol, D-penicilamina ), medicament care capteaza si elimina mercurul.
Sinonim: hidrargirism.

Mercurul si intoxicatia cu mercur :

Mercurul era cunoscut de chinezii si indienii antici, fiind gasit si in mormintele egiptene
(1500 i.Hr.). In China, India si Tibet, mercurul era utilizat pentru a prelungi durata de
viata, pentru a vindeca fracturi si a mentine starea de sanatate, in mod paradoxal fata de
ceea ce se cunoaste astazi despre proprietatile acestui element. Se spune ca primul
imparat al Chinei, Qin Shi Huang Di, este ingropat intr-un mormant ce contine rauri
curgatoare de mercur, ce reprezinta miniaturi ale raurilor Chinei. Primul imparat a
suferit de dementa si afectiuni ale ficatului, astazi explicate prin otravirea cu pilule ce
contineau mercur. Acestea aveau drept scop conferirea vietii vesnice. Grecii utilizau
mercurul in unguente, iar egiptenii si romanii il foloseau in cosmetice. Incepand cu anii
500 i.Hr., mercurul era utilizat la confectionarea unor amalgame cu alte metale. A fost
intrebuintat pe scara larga in diferite formule de catre alchimisti. In dialectul hindi,
cuvantul alchimie are corespondentul rasavatam, care inseamna calea mercurului.
Alchimistii il considerau materia primara din care se formau toate metalele. Se credea
ca diferitele metale se puteau produce prin varierea cantitatii sau tipului de sulf care se
putea adauga mercurului. Se incercau transformari ale diferitelor metale considerate
impure in singurul metal pur, aurul, cu ajutorul mercurului.
Hg este simbolul chimic al mercurului si vine de la forma latinizata hydrargyrum a
cuvantului grecesc hydrargyros, cuvant compus din doi termeni care inseamna apa si
argint (argint lichid). Elementul a fost denumit mercur, dupa zeul roman Mercur, printre
ale carui calitati se numarau mobilitatea si viteza.
Toxicitatea mercurului :
Calea de intrare a toxicilor cu mercur poate fi cutanata, digestiva sau inhalatorie, cea din
urma fiind forma frecventa de expunere in mediul industrial. Ca mecanism molecular al
toxicitatii mercurului, se descrie in principal cel de legare a grupelor sulfhidril din resturi

de cisteina a proteinelor structurale sau functionale din organism, sau fosforilice din
fosfoproteine si acizi nucleici. Legandu-se de aceste grupe functionale, nu mai permite
formarea puntilor SS disulfidice intre cate 2 resturi de Cys. Astfel nu mai este
permisa adoptarea unei conformatii specifice a proteinei pentru rolul biologic pe care il
indeplineste. Proteina are o alta structura tertiara, tridimensionala cu mercurul legat decat
cea pe care ar avea-o in mod fiziologic. Cu noua conformatie, ea nu isi mai poate
desfasura activitatea normal.
Asadar, produce inhibitii enzimatice asupra sistemelor fosforilarii oxidative si a citocrom
C oxidazei. Blocheaza, de asemenea, transportul intracelular al ionilor de potasiu si
transportul monozaharidelor prin membrana. In celula poate interactiona cu alti compusi,
inactivandu-se sau biotransformandu-se in compusi mai toxici (de exemplu, se metileaza
in organism, formand metilmercurul, compus extrem de toxic).
De asemenea, Hg afecteaza si functionalitatea proteinelor de membrana bazala
glomerulara, regasite la nivelul nefronului, in tubulii filtranti. Afectarea lor va duce la
afectarea nefronilor si a functiei de filtrare glomerulare ce se traduce prin proteinurie
severa. Dintre proteinele structurale mai sunt afectate si microtubulinele, care se gasesc
sub forma de centuri in membrana celulara, conferindu-i forma, sau a celor care se gasesc
la nivelul cililor si flagelilor sau a celor care sunt implicate in separarea cromozomilor in
timpul diviziunii celulare.
Ionii de mercur afecteaza procesul mitotic din celulele somatice si induc aberatii
cromozomiale numerice (aneuploidie), defecte ale cromatidelor. S-a dovedit ca
metilmercurul produce rupturi monocatenare in molecula de ADN.
In corp, mercurul metalic inhalat sub forma de vapori se poate oxida la nivelul hematiilor,
in tesuturile creierului si in tesuturile fetale la Hg2+. De asemenea, ionul Hg2+ se poate
reduce la Hg metalic. Hg metalic nu se absoarbe bine din tractul gastrointestinal. Timpul
de injumatatire (T) plasmatic este de aproximativ 60 de zile. Cum am mentionat mai
sus, traverseaza bariera hemato-encefalica si placenta. Se poate oxida cu catalaza si apa
oxigenata la clorura mercurica si va fi stocat la nivelul creierului si rinichilor timp de
cativa ani.
Compusii anorganici ai mercurului se absorb si din tubul digestiv, dar si prin piele. Doze
mari distrug mucoasa gastrica, iar astfel li se imbunatateste absorbtia. O parte din
cantitatea absorbita se poate reduce la mercur metalic. Ca ioni mercurici, nu traverseaza
bariera SNC, dar se stocheaza la nivelul rinichiului. T plasmatic este de circa 40 de
zile. Doza letala este cuprinsa intre 0,5 si 4,0 grame sare.
Compusii organici se fixeaza preponderent in hematii, ficat, rinichi si creier.
Metilmercurul se elimina si prin par, in concentratii de 100-350 de ori mai mari decat in
oricare alt tesut. Produc necroze la nivelul zonelor de substanta cenusie. Compusii
organici se elimina prin fecale sau urina, proportia depinzand de tipul radicalului organic.
Organismul raspunde intr-o anumita masura pentru a combate sau limita efectele toxice
ale metalului intoxicant. Expunerea la Hg in orice stare de oxidare stimuleaza sinteza de
tioneine in rinichi.
Tioneinele sunt o familie de proteine cu greutate moleculara mica, 3 500-14 000 Da,
bogate in resturi de cisteina (cca 30% din resturi) capabile sa lege cel putin 18 metale
diferite care se gasesc in organism in mod fiziologic sau xenobiotice. Ele au rol de
protectie impotriva stresului oxidativ in celula, de protectie impotriva intoxicatiei cu
metale grele si de reglare a metalelor fiziologice. Exista 4 izoforme principale la om.

Sinteza lor este foarte abundenta in nefroni si hepatocite, dar si in enterocite si celule
pancreatice. Biosinteza lor este strict dependenta de disponibilul de metale si de unele
nemetale provenite din alimentatie si de concentratiile celulare de histidina si cisteina.
Mercurul este embriotoxic, producand malformatii grave la nou-nascutii cu mame expuse
la acest metal. Studii arata ca sub forma metilmercurului si a clorurii mercuroase, este
cancerigen.
Tratamentul intoxicatiei cu mercur :
Intoxicatia acuta cu vapori se trateaza simptomatic, cu Hidrocortizon administrat
intravenos, pentru complicatiile pulmonare. Intoxicatiile prin ingestie se trateaza cu
inducerea emezei, efectuarea de lavaj gastric, administrare de substante cu multe grupe
tiolice in molecula pentru a complexa mercurul inca neabsorbit din tubul digestiv. Agenti
chelanti, cum sunt Dimercaprolul, Penicilamina, Acidul lipoic, Acidul
Dimercaptopropan-sulfonic se utilizeaza doar pentru saruri anorganice, fiindca ei
indeparteaza Hg doar din plasma, iar Hg din compusii organici se acumuleaza cu
preponderenta la nivelul SNC. Tratamentul nu este complet eficient. Chelatoterapia
poate dura si cativa ani.
Cazuri de intoxicatie cu mercur intalnite in literatura de specialitate
Intre 1923 si 1926 s-a initiat un studiu stiintific al intoxicatiei cu mercur, de catre
chimistul anorganician Alfred Stock. Cercetatorul s-a intoxicat el insusi cu mercur,
impreuna cu colegii din echipa sa, dupa ce au inspirat vapori de mercur emisi de
echipamentul de laborator (pompe de difuzie, valve de flotare, manometre) ce continea
mercur si care era foarte des utilizat de catre cercetatori.
Prin 1971-1972, intr-o zona rurala din regiunea Basra, Iraq, in urma tratarii de catre
localnici a culturilor de grau cu un fungicid pe baza de metilmercur, s-au soldat 6530 de
cazuri de intoxicatie, dintre care 459 de morti.
Pe data de 14 august 1996, Karen Wetterhahn, profesor de chimie la Colegiul Dartmouth,
SUA, a varsat din greseala 1 sau 2 picaturi de dimetilmercur pe manusa de cauciuc pe
care o purta in timp ce manevra substanta. Cinci luni mai tarziu femeia acuza simptome
neurologice specifice intoxicatiei cu mercur. Dupa trei saptamani, in ciuda chelatoterapiei
agresive, a intrat in coma si a murit.
In 19 martie 2008, Tony Winnet, 55 de ani, cetatean american, a inhalat vapori de mercur
dupa ce a incercat sa extraga aur prin procesul de amalgamare din circuitele laptopului
sau. 10 zile mai tarziu, barbatul a murit intr-un spital din Oklahoma.

Intoxicatria cu Mercur : ( suferinta unui om intoxicat cu Hg )

Daca nu v-ati rezolvat deja problema, parerea mea este ca suferiti de intoxicatie cronica
cu mercur sau alte metale grele. Inainte de orice, incercati sa stopati patrunderea unor
cantitati de mercur in organism. Mercurul se gaseste in plombe dentare din amalgam
(trebuie inlocuite treptat), peste si fructe de mare, alcool, otet, antiseptice, medicamente
chinezesti si/ sau ayurvedice, medicamente alopate care contin thimerosal (sodium
ethylmercurithiosalicylate), diuretice, antidepresive, mercurocrom, pesticide, insecticide,
oua si pui din comert, acetona, clor, deodorant, vopseluri, baterii, solutiile lentilelor de

contact, gratar la carbune, benzina. Aerisiti foarte bine incaperile de locuit. Verificati daca
casa este zugravita cu materiale care contin Pb si Hg.
Ajuta: miscarea de tip aerobic; seleniul 50 mg/zi (este general acceptat ca antidot al
mercurului); homeopatia, biorezonanta (si pentru diagnosticare si pentru tratament),
complexul de vitamine C si E naturale, de provenienta organica; consum suficient de apa;
transpiratii (bai fierbinti de picioare) urmate de dusuri si frecatul pielii cu manusa; argila;
ulei din seminte de in (prelucrate la rece); macris.
Atentie !!!!! Nu e de gluma cu aceasta suferinta! Adresati-va unui specialist in domeniu.
Unui foarte bun specialist, ca sa nu va faca mai mult rau decat bine. Daca vreti sa aflati
mai multe informatii cautati pe internet: intoxicatii cu mercur, intoxicatii cu metale grele,
chelatori, chelation (engleza) etc. Sanatate !!!!
Ansamblu de semne si simptome determinate de toxine particulare :
Toxidroame
Simpatomimetic
Anticolinergic
Colinergic
Opioide
Sedative-hipnotice
Sevrajul
Toxidroame
Simpatomimetic
Anticolinergic
Colinergic
Opioide
Sedative-hipnotice
Sevrajul
Simpatomimetice
Lupta sau fugi
Activarea ? si ? receptorilor
Unde se afla acesti receptori?
Sistemul Nervos Autonom
Simpatomimetice
Midriaza
Diaforeza (transpiratii abundente)
Tahicardie
Hipertensiune
Murmur intestinal normal sau accentuat
Agitatie

Hipertermie
Simpatomimetice
Cocaina
Amfetaminele
Efedrina
Albuterolul
Tratament
Racire
Benzodiazepine
Cum tratam HTA?
Toxidroame
Simpatomimetic
Anticolinergic
Colinergic
Opioide
Sedative-hipnotice
Sevrajul
Sistemul Parasimpatic
Anticolinergic
Tahicardie si hipertensiune
Hipertermie
Midriaza
Murmur intestinal diminuat
Retentie urinara
Halucinatii
Anticolinergice
Tratament
Benzodiazepine pentru sedare
Fizostigmina pentru revenirea starii de constienta
Protectie anticonvulsivanta
Cateter Foley (sonda urinara)
Toxidroame
Simpatomimetic
Anticolinergic
Colinergic
Opioide
Sedative-hipnotice
Sevrajul
Sistemul Parasimpatic
Colinergic
SLUDGE
Salivatie
Lacrimatie

Emisie de urina
Diaree
Crampe intestinale
Varsaturi
Colinergic
Tratament
Suport vital, monitorizarea secretiilor
Atropina
Pralidoxima
Compusi organofosforici
Agenti neurotoxici
Toxidroame
Simpatomimetic
Anticolinergic
Colinergic
Opioide
Sedative-hipnotice
Sevrajul
Opioid
Mioza
Depresie respiratorie
Bradicardie
Hipotensiune
Letargie
Opioide
Tratament
Suport vital
Naloxon
Antagonist competitiv pe receptorii opioidelor
Se administreaza doze mici pentru a preveni sevrajul
Scopul este acela de a imbunatati respiratia
Toxidroame
Simpatomimetic
Anticolinergic
Colinergic
Opioide
Sedative-hipnotice
Sevrajul
Sedative-hipnotice
Coma cu semne vitale normale
Sedative-hipnotice
Tratament
Suport vital
Toxidroame
Simpatomimetic
Anticolinergic

Colinergic
Opioide
Sedative-hipnotice
Sevrajul
Sevrajul
Sevrajul la opioide
Greturi, varsaturi, diaree
Diaforeza, piloerectie
Sevrajul la sedative-hipnotice
Greturi, varsaturi, diaree
Instabilitate autonoma, convulsii
Halucinatii, delir, tremor
Cocaina
Impiedica recaptarea NE
Complicatii ale consumului de cocaina:
IMA
Ischemie mezenterica
AVC
Hemoragie subarahnoidiana 0265/210110 informatii despre toxice