Scoala Postliceala Sanitara Vasile Alecsandri

Buzau
REFERAT
Medicina in Roma
Antica
Tudor Ramona
Maria
anul I C, A.M..
In toata antichitatea, medicina a fost supusa rigorilor actelor
religioase. Romanii, spre deosebire de celelalte popoare, deosebit de
pragmatici in esenta lor, nu au fost adeptii credintelor metafizice, fapt ce s-
a reflectat si in conceptiile lor medicale.
Medicina Patriarhala romana, la inceput, solicita ajutorul animist al
spiritelor binefacatoare, vindecatoare ce stapaneau natura: rauri, izvoare,
lacuri, paduri, copaci, stanci, munti, coline etc. Aceste spirite, dupa
imprejurari, puteau deveni malefice, aducand boli, ca de exemplu muntii si
raurile (raceala, lacurile si baltile (malaria, padurile (muscaturi de
reptile etc. !otul putea interveni in procesul morbid: lucrul, nasterea,
accidentul, caldura, frigul, apa, usa, pragul, vatra, camera in care locuiai,
fantana" de aceea se sustinea ca toate sunt dominate de puteri divne. Insesi
actele vietii: casatoria, munca campului, constructiile, calatoriile etc. erau
supuse puterii supreme, care trebuia consultata atat in cazuri de reusita,
cat si de nereusita intamplatoare sau prin imbolnaviri. !oate aveau
spiritele lor proprii. In afara acestor spirjte. sa le spunem comunitare,
fiecare om isi avea #Spiritul lui protector. $piritul protector ii facea pe unii
mai rezistenti (imuni la boli sau mai predispusi (genetic la diferite
imbolnari. Aceste spirite personale erau numite "Genii%, pe care fiecare om
in parte le cinstea prin diferite ofrande, fiind considerate drept forte divine
care patroneaza pe fiecare om in parte. Aceste genii, pentru barbati, in
conceptia antica, intruchipau "Barbatia", iar pentru femei erau simbolul
sfant al "Fecunditatii". &eseori vindecatorii, in cazul sterilitatilor de orice
fel, invocau ajutorul acestor genii ale fecunditatii.
'xcluzand aceste #Spirite Protectoare de tip Genii, lumea antica
romana mai era reprezentata de o infinitate de forte misterioase numite
#Numina, care simbolizau orice obiect, cat de mic, si orice actiune, cat de
simpla, fiind omniprezente in toate momentele vietii, ele fiind, de
asemenea, invocate in procesul de vindecare. !oate aceste #Numine( erau
considerate drept zei.
)e o treapta superioara a aprecierilor stateau astrologii, magii
vindecatori si interpretii de visuri, *isterele +rfice, &ionisiace.
&upa cum putem remarca, medicina patriarhala a fost magico-
religioasa.
&upa ocuparea ,reciei de catre romani, in perioada -./-0// i.e.n.,
s-a introdus la Roma cultul zeului-medic grec Asclepios, pe care romanii l-
au adoptat numindu-l 'sculap de la inceput, cum de altfel au procedat cu
intreaga cultura elina.
)entru integrarea cat mai ferma a medicinii din ,recia in lumea
latina, 1aius Iulius 1aesar le-a acordat medicilor greci in anul 23 i.e.n.
cetatenia romana, cu toate ca acestia erau rezidenti in orasul celor 4 coline
de peste un secol. Incurajat de aceste masuri liberale, Asclepiade din 5itina
2
(-02 - 2/ i.e.n. infiinteaza in 1etatea 'terna6 prima scoala de medicina,
careia i-au urmat si altele. &e notat ca numele de Asclepiade a fost dat in
semn de distinctie si apreciere in cinstea marelui zeu grec Asclepios.
Asclepios din mitologia greaca era considerat drept %zeul tamaduirii% si
apreciat ca patronul medicinei din 'pidanaur. Abia in secolul III i.e.n.,
romanii l-au preluat sub numele de 'sculap, tratandu-l cu mare cinste, pe
care i-au acordat-o si lui Asclepiade, care a introdus practica medicala
greaca (elina in Roma antica, superioara de altfel din toate punctele de
vedere. *edic-filozof, Asclepiade, in scrierile sale, fragmentare, a introdus
un nou concept despre patogenia procesului morbid. &aca 7ipocrate
atribuie aceasta patogenie dezechilibrului dintre umori, Asclepiade, ca
adept al scolii atomiste a lui &emocrit si 8eucip, a pornit de la ideea ca
fiinta materiala a omului, deci corpul sau, se compune din atomi despartiti
unii de altii de asa-numitii pori (poros. Intreaga viata si manifestarile ei
sunt date de miscarea atomilor (gandire, sentimente, bucurii, tristete,
durere, mers, boli. 1auzele acestor miscari sunt materiale (fizice sau
mecanice, ca de exemplu: frigul,caldura, lovirea, efortul etc.
Sanatatea, dupa Asclepiade, este data de un raport echilibrat intre
atomi, in timp ce boala este conditionata de dezechilibre avand drept
cauza, in special, starea porilor. Astfel, in metodica autorului, ar fi vorba de
doua grupe de boli:
- 5oli determinate de STATUT STRITUS - starea stransa a porilor
ce impiedica miscarea atomilor (scleroze, fibroze, calusuri, 9eratoze,
cheloide etc"
0 5oli determinate de STATUS !A"US - relaxare a porilor ce nu mai
stapaneste distantele dintre atomi (degenerente, ahiloidoza, mucinoza,etc.
$colile medicale din Roma s-au impus prin scrierea mai multor
tratate aparute in limba greaca, ca de exemplu tratatele lui Soranos din
#$es, ale lui Arethaios din appadocia, ale lui oelius Aurelianus si ale lui
Ru$us din #$es, fiecare avand o personalitate aparte.
Astfel, tratatul lui Arethaios se ocupa de cauzele, de simptomele si de
tratamentul diferitelor boli acute. !ratatul lui 1oelius are in vedere o
descriere exhaustiva a bolilor acute si cronice, in timp ce opera lui Rufus,
ce cuprinde 2/ de lucrari, se limiteaza la afectiuni chirurgicale, autorul
fiind chirurg militar.
Roman de origine, 1ato 1enzorul, inspirat de aportul medicilor greci,
scrie, la randul sau, un !ratat de *edicina &omestica, iar +ctavian
Augustus infiinteaza prima scoala oficiala de medicina, care functioneaza
timp de : secole, incepand cu secolul al 0-lea, predand lectii in limba
greaca.
Remarcabila a fost vasta #;armacologie *edicala(6 si #Anatomia
+chiului(, cat si lucrarea %&espre *ijloacele de <indecare% (cu
3
medicamente de origine vegetala, animala, si minerala, toate trei elaborate
de medicul &ioscoride in secolul I al erei noastre.
&upa cum ne putem da seama, epoca romana s-a caracterizat printr-
un puternic aflux de lucrari scrise si chiar de tratate.
)e aceasta linie se inscrie si opera enciclopedistului Aulus ornelius
elsus (sec. I e.n. care a fost considerata prin %!ratatul despre medicina%
(%e Medica !ibri &cto, elaborat de autor, "cea mai importanta opera
dupa 'ipocrat", conceputa, asa cum reiese si din titlu, in = volume, cel mai
important volum cuprinzand "chirur(ia". +pera lui 1elsus, caracterizata
printr-o documentatie vasta, cuprinde o analiza pertinenta a
simptomatologiei bolilor, elemente foarte importante de terapeutica6 si
amanunte deosebite din practica chirurgicala, referindu-se si la timpii
operatori din chirurgia abdomenului.
Galenus (-:/ - 0// e.n. sau Galenos din Per(am) localitate din Asia
*ica, adus la Roma pentru meritele sale deosebite de imparatul Marcus
Aurelius, a fost un adevarat savant enciclopedist, distingandu-se prin peste
.// de opera medicale. In scrierile lui a incercat sa impace conceptia
umorala a lui 7ipocrate cu conceptia solidista (atomicista a lui Asclepiade.
;acand studii si pe animale vii privind mecanismele respiratiei, cat si
asupra maduvei sectionate referitoare la transmiterea influxului nervos,
,alenus a avut tendinta de a transforma medicina in stiinta exacta. $-a
impus prin aleasa sa cultura in domenii foarte variate, ca de exemplu:
filozofia, logica, psihologia, retorica si filologia. 1artile lui trateaza cu multa
competenta anatomia, fiziologia, etiologia, diagnosticul si terapeutica,
impunandu-se in specialitati diferite, ca de exemplu: chirurgia, oculistica,
otologia, farmacologia, dietetica si igiena. +perele lui ne dau deosebite date
din domeniul osteologiei, a miologiei si a nervilor.
Relevante sunt observatiile privind nervii cranieni si spinali, ca si
datele referitoare la fiziologia generala a sistemului nervos. A apreciat in
mod deosebit masurile profilactice, gimnastica medicala si miscarea,
masajele repetate, baile si regimul alimentar.
1onsiderat din punct de vedere istoric ca cel din urma medic al
antichitatii greco-romane, a trait la Roma, departe de )ergam, de la varsta
de :/ de ani pana la moarte. 'ste pe drept cuvant considerat ca cel ce a pus
bazele anatomiei umane, facand in prealabil multiple studii si observatii
experimentale pe animale. *edic de mare importanta, s-a preocupat cu
multa pricepere si talent deopotriva si de drept si de matematica. A avut
cea mai recunoscuta faima de practician, fiind ca atare apreciat in intreg
evul mediu 'uropean.
Romanii s-au ocupat de asistenta medicala nu numai a nobililor, ci si
a tuturor claselor sociale. Au ramas ca model de medicina sociala asa-
numitele *aletudinarii, care nu erau altceva decat in$irmerii (ratiute
pentru scla+i. &e asemenea, ne-a retinut atentia numarul mare de medici
4
-ser, care nu erau altceva decat sclavi adusi din ,recia si care practicau
medicina.
I(iena omunala6 a reprezentat o imperioasa necesitate pentru
urbanistica romana, cu atat mai mult cu cat 1etatea 'terna, numita
Rumina de catre fondatorii ei etrusci, intinsa pe 4 coline, avea un
perimetru de 0/ de 9m, cu o populatie de -.4//./// de locuitori, cu un
total de peste ././// de locuinte familiale si un numar deosebit de mare de
case inchiriate, numite %insule%, localitatea fiind la o distanta de -. 9m de
varsarea in mare a !ibrului.
;ondatorii etrusci, in dorinta de a preveni morbiditatea prin malarie,
au intreprins asanarea mlastinilor, apoi romanii au introdus alimentarea
cu apa a capitalei prin -- apeducte si --.0 de fantani, majoritatea racordate
la sursa principala a apeductelor.
Instalatiile si institutiile igienice erau foarte dezvoltate in lumea
romana. 1asele si strazile aveau canalizare eficienta pentru scurgerea
resturilor menajere si a dejectiilor, toate canalele varsandu-se intr-un canal
colector numit %cloaca% - %cloca maxima% - ce se varsa in fluviul !ibru si de
aici in mare. )entru pastrarea starii de igiena, capitala era dotata cu =.3 de
bai private si un numar de -- terme (saune.
>iciodata medicina romana nu a renuntat la implicarea zeilor in
destinul sanitar al omului, indiferent din ce categorie faceau parte medicii:
medici metodisti (in spiritul atomist al lui ,alenus, medici de casa
(angajati in special de nobili, medici de cabinete particulare (solicitati in
special de negustori, arhitecti si diferiti slujbasi, medici militari (angajati
de diferite cohorte si legiuni, medici sacerdoti (medici ce faceau vizite la
domiciliu si medici angajati de urbanitate ca sa acorde consultatii gratuite
saracilor, asistenta sociala fiind organizata de stat.
1u toata organizarea medicala deosebita din Roma antica si cu tot
progresul realizat prin contactul cu lumea greaca, medicii din 1etatea
'terna nu puteau renunta la invocarea diferitelor zeitati. Acest lucru se
impunea din punctul de vedere al opiniei publice. 1el mai des erau invocati
zeii *esta) Ianus) Marte) Neptun si ,upiter- Miner+a, ca zeita a
intelepciunii, dadea limpezime in gandire si in logica diagnosticului. Ianus
proteja caminul de boli in tot cursul anului, incepand cu prima zi din luna
Ianuarie. *esta, ca zeita a focului domestic, proteja in ansamblul sau focul
vietii. ,unona, ca protectoare a casatoriilor, era invocata la nasteri ca
aparatoare a copilului si a mamei, iar ,upiter, ca zeu al tunetului si
fulgerelor, proteja oamenii in timp de vreme rea. 'l era frecvent invocat
pentru a ajuta in procesul de vindecare a celor raciti.
Religia era invocata atat de medici, cat si de cetatenii de rand numai
in scop pur utilitar, romanii fiind in general, spirite pozitive si deosebit de
pragmatice.
5
1a o reminiscenta din perioada etrusca, a ramas in constiinta publica
.eita Mama6 ca o forta generatoare si regeneratoare a vietii. 'a era
invocata de toata societatea de tamaduitori, vindecatori, preoti si medici in
perioada graviditatilor problematice si a nasterilor patologice.
&ar romanii nu au preluat zeitati numai de la etrusci si greci
(majoritatea zeitatilor nominalizate mai sus aveau echivalente si in cultura
greaca, ci si de la alte popoare ale lumii antice. 1a de exemplu: cultul zeitei
Isis, luat de la egipteni, era invocat in caz de sterilitate si in timpul
maternitatii. &e asemenea, zeul Baal din 1anaan era solicitat tot pentru
binecuvantarea fecunditatii. + deosebita protectoare, frecvent rugata in
timpul maternitatii, era zeita frigiana /bele, careia i s-au ridicat
impozante temple in Roma. 1onstanti aparatori ai oamenilor bolnavi sau
sanatosi si care erau unanim recunoscuti au fost Atar Gatis (zeu frigian,
Sol In+ietus (din panteonul persan si tot din )ersia zeul Mithra (nascut in
0. decembrie - ziua de 1raciun. Acest zeu, ca si cultul sau deosebit de
raspandit in Roma, au premers crestinismul, cu atat mai mult, cu cat si el
preconiza cele -/ porunci si avea un mod de oficiere bisericesc aproape
identic cu cel crestin.
;amilia romana reprezenta o importanta unitate socio-culturala in
care capul familiei oficia cultul domestic pe un mic altar de langa vatra,
solicitand zeilor casei in primul rand sanatatea care e necesara sa se afle la
baza tuturor succeselor. *edicii ce paseau peste pragul acestor case
invocau, in special, gratitudinea celor doi !ari ce aparau intreaga familie.
Alti lari, la randul lor, protejau oamenii in diferite calatorii. + alta categorie
de zei casnici erau cei doi Penati ce aveau grija de bucatele servite in actele
de cult casnic, cat si in actele de cult public, cand se ofereau zeilor ofrande
sub forma de flori, fructe, vin si chiar oua.
&pera de sanatate publica si indi+iduala0 era deservita nu numai de
medici, ci si de diferite 1olegii, ca de exemplu: 1olegiul ,hicitorilor, format
din au(uri care interpretau vointa zeilor in diferite boli prin zborul si
cantecul pasarilor" 1olegiul 7aruspicilor se ocupa de cercetarea
maruntaielor animalelor sacrificate, in special ficatul, prezicand in acest
mod soarta diverselor imbolnaviri. Aprecierile privind aspectul visceral
malefic, 7aruspicii le obtineau din cartile secrete ale etruscilor.
on$reria !upercilor avea ca ideal combaterea sterilitatii feminine
prin flagelarea femeilor sterile, convinsi ca in acest mod le fac apte pentru o
eventuala graviditate.
1artile Sibilice se consultau in scopul prevenirii unor exceptionale
pericole ce amenintau cetatea, ca de exemplu: epidemii de ciuma.
)ragmatismul medical roman a determinat aparitia unei noi metode
de diagnostic stiintific, si anume Uroscopia care a fost foarte mult
exploatata in 'vul *ediu" astfel, dupa aspectul lor macroscopic, urinile
aveau modificari de culoare in ictere sau por$irii, aveau un aspect floculat,
6
tulbure in Albuminurie) ne$rite sau boli +enerice, aveau o deosebita
vascozitate in prostatite, seminalite etc, apareau cu o abundenta sedimente
nisipoasa in calculo1e si de culoare rosu intens in hematurii-
In ceea ce priveste igiena alimentara, romanii foloseau ca paste
fainoase: terciuri de mei, de faina sau de tarate, paine de grau sau de orz,
adeseori framantate in lapte, la care se adaugau oua, branza, miere sau
diverse condimente. 8eguminoasele erau variate: varza, ceapa,
usturoi, sfecla alba, laptuci, macris, castravete, bob, linte, ridichi, urzici,
frunze de hrean, praz, ciuperci, alune etc.
1arnea nu era fripta, ci maruntita6 in bucati mici, care erau apoi
fierte in apa cu lapte si adaos de maruntaie. 'a era deosebit de variata: de
paun, flamingo, barza, cocor si de magar salbatic. $e serveau frecvent
sosuri de peste, preferandu-se tiparul.
'rau apreciate bauturile fermentate: de mure, scoruse, gutui,
vinurile de fructe si mai rar %cele de struguri%.
*asa de pranz se servea rece, masa de baza era cina, care se termina
cu un adevarat ospat natural. Aceasta lista alimentara foarte bogata era
indidualizata de medici in raport cu boala, starea fizica sau varsta.
In toata medicina romana se acorda o mare importanta, in aparitia si
vindecarea bolilor, supranaturalului. Acest aspect particular a fost cuprins
in conceptia finalista a lui Galenus si a fost transmis urmasilor sai pana in
'vul *ediu ca un adevar teologic. Acest adevar nu este departe de
proverbialitatea: %ce ti-e scris, in frunte ti-e pus% sau de constatarile
stiintifice moderne prind imprimarea pe 1R+*+?+*@8 3 a unor semne
cu caracter fatalist.
7