P. 1
22 - Plumb, Mercur, Crom, Cadmiu, Mangan, Beriliu, Nichel

22 - Plumb, Mercur, Crom, Cadmiu, Mangan, Beriliu, Nichel

|Views: 1,615|Likes:
Published by Ioana Iga

More info:

Published by: Ioana Iga on Oct 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/08/2013

pdf

text

original

22. Intoxicatia profesionala cu metale si sarurile lor: plumb, mercur, crom, cadmiu, mangan, beriliu, nichel.

Intoxicatia profesionala cu Plumb Factor etiologic principal: Pb Factori etiologici favorizanţi (secundari) Aparţinând de organism: efort fizic intens, surmenaj, subnutriţie, alcoolism, viroze, apariţia unei acidoze metabolice, femeile, adolescenţii şi tinerii; Aparţinând mediului de muncă sau unor aspecte organizatorice: spaţii închise neventilate, ventilaţie deficitară, nerespectarea igienei individuale, nerespectarea regulilor de protecţie a muncii, nefolosirea de echipamente individuale de protecţie specifice. Timp probabil de expunere până la apariţia intoxicaţiei – 2-3 luni până la 2-3 ani (funcţie de cantitatea de plumb absorbită şi de particularităţile individuale: – prezenţa factorilor favorizanţi). Locuri de muncă, operaţii tehnologice, profesiuni expuse: Pb metalic şi oxizi de plumb: o extragerea plumbului din minereuri; o topirea şi turnarea plumbului şi a aliajelor de plumb, recuperarea deşeurilor de plumb; o industria de acumulatori, repararea lor; o folosirea Pb ca material anticoroziv o blindarea cablurilor o folosirea ca ecran de protectie impotriva radiatiilor ionizante o fabricarea cristalului , ind tipografica Oxizi de plumb (coloranţi) şi săruri anorganice de plumb: o fabricarea de vopsele, glazuri, lacuri, emailuri, pe bază de plumb; o industria ceramicei, porţelanului şi teracotei etc., pe bază de plumb. Săruri organice de plumb: o fabricarea benzinei etilate (pentru aviaţie, benzină Premium etc.); o industria maselor plastice unde se utilizează stearat. Caile de patrundere Calea respiratorie- in mediul industrial este principala cale. Pb patrunde sub forma de aerosoli, ceturi, pulberi. Absorbtia incepe chiar de la nivelul mucoasei nazale. Pb ajunge in alveolele pulmonare, poate strabate epiteliul acestora, patrunde in circulatie sau poate fi solubilizat prin transformare in carbonat de Pb si sa ajunga astfel in vasele sanguine. Calea digestiva- nu are rol important in conditii profesionale; patrunde doar o parte din Pb inhalat si depus in cavitatea bucala, cel reintors in faringe sau transportat in gura de tigari, alimente, degete de la locul de munca cu Pb. In medie se absoarbe 5-10% din Pb inghitit prin mucoasa gastrica si a intestinului subtire, restul fiind eliminat prin materiile fecale, transformat in sulfat de Pb datorita reactiei cu H2S. Pb absorbit din intestinul subtire ajunge in ficat prin circulatia portala si se elimina prin bila din nou in intestin. Absorbtia Pb din tractul digestiv este favorizata de alimentatia saraca in Ca, Fe, proteine, constipatie. Calea cutanata- nu are rol in absorbtia Pb metalic si a compusilor anorganici; unii compusi organici liposolubili strabat tegumentele intacte. Eliminarea plumbului Prin urina se elimina 75-80% prin filtrare glomerulara si excretie tubulara. Restul se elimina pe cale digestiva, prin fanere, transpiratie. Materiile fecale contin de 2-3 ori mai mult Pb decat urina dar este “Pb de pasaj” care trece prin intestin fara sa se resoarba sau se reintoarce prin bila. Eliminarea Pb prin urina este in raport cu nivelul Pb din sange si cantitatea de Pb absorbita recent (3-4 zile). Plumburia este supusa la variatii in cursul unei zile in functie de debitul urinar, desi pe 24 de ore prezinta o anumita constanta. Pentru cresterea semnificatiei acestora este necesara corectarea concentratiei de Pb in functie de densitatea urinii sau prin raportare la gram de creatinina; valorile pot fi influentate de ingestia de lichide si starea functionala a rinichilor.

Eliminarea prin firul de par- normal pana la 3ng/cm fir; peste aceste valori exista posibilitatea unei absorbtii crescute. Determinarea cantitatii Pb in firul de par da indicatii asupra momentului absorbtiei, stiind ca firul de par creste cu 1 cm pe luna. Eliminarea prin glandele mamare- laptele matern contine normal 5-12 ug/l. Eliminarea prin unghii, transpiratie- este fara importanta. Circulatia, distributia si depunerea plumbului in organism Dupa absorbtie circula legat de hematii, fixat de lipoproteinele membranei si numai 2-5% se afla in plasma( de aceea se determina in sangele total). Se face in 2 etape: - depunerea initiala, in primele zile mai ales- in tesuturi moi- ficat, splina, rinichi, miocard, tesut gras. - depunerea secundara- in sistemul osos- in traveele spongioasei(de unde poate fi mobilizat) si in compacta cu depunere definitiva. Depunerea in oase se face sub forma de fosfat tertiar de Pb insolubil, in special in regiunile epifizare.depunerea se face dupa aceleasi legi ce guverneaza si depunerea calciului (bilant Ca-P, pH sanguin, h paratiroidian si vit D2).Pb se poate mobiliza din oase si trece In circulatia generala dupa viroze pulmonare, administrare de parathormon, scaderea Ca din alimentatie. Pb din sange este in echilibru cu Pb depus in tesuturile moi si nu este influentat de Pb stabil din oase. Este cel mai bun indicator al expunerii (absorbtiei).Daca absorbtia suplimentara inceteaza revine la valorile fiziologice mai rapid decat plumburia, in timp ce in tesuturi pot persista concentratii crescute mult timp (pana la 18 luni). Pb urinar prezinta oscilatii mari de la o zi la alta conditionate de cantitatea absorbita foarte recent. Se mentine mult timp crescut si scade treptat paralel cu descarcarea lenta a Pb cumulat in tesuturi. Mecanism de actiune - mecanism enzimatic- inhiba o serie de enzime- succiniloxidaza, scaderea arginazei hepatice, glutation, decarboxilaza, dehidraza acidului delta-amino-levulinic; - lezarea sistemului vascular- spasme vasculare (leziuni renale sau cerebrale) - producerea unei hemolize intravasculare. Tabloul clinic I. Sindromul asteno-vegetativ Apare cel mai precoce, simptomele sunt nespecifice, subiective: astenie, fatigabilitate, slabiciune musculara, cefalee, ameteli (in special la schimbarile bruste de pozitie), modificari comportamentale (stari de nervozitate), parestezii, tulburari de somn (somnolenta- insomnii), tulburari de memorie, crampe musculare, precordialgii, palpitatii, scaderea apetitului, scaderea libidoului, labilitatea pulsului si TA (fenomenul se accentueaza daca muncitorul continua sa lucreze in mediu cu Pb). II. Sindromul digestiv Cronic- precedat de sindromul asteno-vegetativ se manifesta prin scaderea apetitului, satietate rapida (dupa primele inghitituri de alimente), meteorism, senzatie de jena dureroasa epigastrica, constipatie, gust dulce metalic datorita tulburarilor de sensibilitate gustativa. Acut= colica saturnina- forma tipica, cea mai grava, precedata de forma cronica sau se poate manifesta brusc. Durerile- puternice, sub forma de colici (apare, diminua, dispare, reapare), sunt difuze, cuprind tot abdomenul sau localizate periombilical, rar epigastric, iradiaza catre regiunea lombara, cedeaza la presiunea profunda a abdomenului(pozitia cocos de pusca). La inspectie abdomenul este normal sau escavat, nu prezinta contractura sau aparare musculara. La palpare profunda inceteaza temporar durerile din timpul crizelor paroxistice. La palpare apare sensibilitate periombilicala, epigastrica sau pe cadru colic, care prezinta zone spastice alternand cu zone destinse. Constipatia- poate precede colica cu mai multe zile, este completa pentru gaze si materii fecale, tenace, rebela la tratament. Incetarea constipatiei coincide cu incetarea colicii saturnine. Anorexie Greturi, varsaturi, intoleranta gastrica Simptomele digestive sunt insotite de bradicardie (pana la 48/min) puls mic, dur, cresterea TA (160180) care revin la normal la incetarea colicii, artralgii, mialgii, halena fetida, parestezii ale extremitatilor.

Manevra Teleki: solicitarea bolnavului de a-si arata palma. senzatie de furnicaturi. Exista 2 forme: accidente tranzitorii si encefalopatia propriu-zisa. simetrica. incepe cu slabiciunea mainilor. Se produce o neuropatie flasca. segmente spastice alternand cu cele atone. canini inferiori. daca bolnavul nu mai lucreaza in mediu cu Pb. Paralizia progreseaza: mana cade in unghi drept. nu dispar decat dupa incetarea constipatiei.paralizia peronierilor. cu abolirea reflexelor cubito-pronatoare.paralizie de tip Duchene-Erb a grupelor musculare superioare. Rx. Forma tipica. Sindromul nervos. tulburari de comportament si intelectuale. reactioneaza cu Pb din sange si formeaza PbS insolubila care se depune. Ag). desi predominant pe dreapta.de tip Remak. III. . Encefalopatia saturnina Apar modificari functionale din partea SNC la plumbemie peste 60 ug/dl sub forma alterarii inteligentei vizuale. cel mai precoce apare scaderea vitezei de conducere motorie in fibrele lente ale nervului cubital. Bi. Complicatii digestive: perforatii gastrice. cu abolirea reflexelor. atrofie de eminenta hipotenara cu imposibilitatea de a departa degetele unele de altele. ca intr-o polinevrita alcoolica. atat pe fata jugala cat si linguala a gingiei.paralizia regiunii antero-externe a gambei. fiind semn caracteristic (acest muschi nu este afectat). dar de la inceput nu atinge extensorul propriu al indexului si al degetului 5. rar superiori. Apare prin descompunerea resturilor alimentare proteinice dintre dinti cu formarea de mici cantitati de H2S care patrunde in capilarele mucoasei gingivale. fara tulburari de sensibilitate. Pareza nervului radial este unilaterala. Intereseaza extensorul comun al degetelor. cand se asociaza cu paralizia antebratului este datorata saturnismului. apoi incisivi.periferic si central Neuropatia periferica Nervii extremitatilor sunt precoce si frecvent afectati de Pb. leucocitoza moderata cu neutrofilie. oligurie. Aceste paralizii se vindeca in decurs de mai multe saptamani-luni.paralizia laringiana cu afonie. manifestarile astenice pot continua inca 2-3 sapt. Lizereul lui Burton= dunga albastruie sau albastru cenusie.daca sunt mai mult solicitati). predomina pe partea dreapta conform legii solicitarii maxime(pot fi interesati si nervii extensori de la membrele inferioare. degetele sunt flectate pe metacarpiene. in contradictie cu ceea ce se observa la alte localizari .modificari de tonus ale tubului digestiv. Dureri abdominale moderate cu tendinta la constipatie. Durerile din colica persista cu aceeasi intensitate 2-8 zile-2 sapt fara tratament. Aspectul este asemanator cu cel din ileus paralitic. median si peronier. deci a antebratului are debut progresiv. extensorul lung al mainii si degetelor fara a prinde si lungul supinator.peronier.Tabloul clinic este insotit de semne de laborator (indicatori de expunere si de efect biologic). Apare intai la nivelul premolarilor si a primilor molari. dunga cenusie de la nivelul coroanelor de vipla. Pareza si consecutiv paralizia intereseaza muschii inervati de nervul radial: extensorul anterior. Cand se cere bolnavului sa flecteze bratul si se opune la efectuarea miscarii coarda lungului supinator se evidentiaza sub piele. de 1-2 mm latime. Reflexul olecranian este abolit. niciodata durere. gingivita tartrica (albastruie negricioasa). aminoacidemie crescuta.cu mana in ghiara. Diagnosticul parezei de nerv radial se pune prin tehnici electrofiziologice: scaderea vitezei de conducere motorie a nervului si modificari ale traseului EMG. Trebuie diferentiata de lizereul produs de alte metale (Hg. Pareza si paralizia saturnina se instaleaza progresiv. ocluzie intestinala. pe marginea libera a gingiei. rar brusc. mainile si antebratul fiind intinse la orizontal= pozitiva.rare. Alte forme clinice de paralizii saturnine asociate celei de radial: . Cand se cere bolnavului sa resfire degetele el poate executa menevra pentru ca intervin interososii. in cursul unei colici sau encefalopatii. neidemanare.nervii cranieni. net delimitata. apare totdeauna in cursul unei encefalopatii. tartru dentar.cresterea ureei sanguine moderat. mai ales la nivelul intestinului dar si la nivelul stomacului. neuropatia este exclusiv motorie. cu mici forme senzitive. . cand se cere bolnavului sa ridice degetele nu poate ridica decat indexul si degetul 5 (face coarne). in jurul coletului dentar. fiind prezente si imagini hidroaerice caracteristice.paralizie de tip Aran-Duchene. . progresiva. acidoza usoara. fara a fi insotita de tulburari de sensibilitate.

constrictiei arteriolare cutanate si hemolizei (facies saturnin). mai ales colica. ireversibile datorita aterosclerozei vaselor renale. Laborator: absorbtie crescuta de Pb si semne de efect biologic. pareze de nervi cranieni. afazii tranzitorii.In cursul colicii saturnine functia renala este frecvent alterata prin reducerea debitului sanguin renal si a filtratului glomerular ca urmare a constrictiei arteriolelor renale. Evolutia poate fi spre deces. leziuni hemoragice retiniene. stare de excitatie crescuta. cu Pb pana la 350. neinfluentate de factori meteorologici. FO. agitatie-depresie. LCR hipertensiv cu albumina. tulburari de vedere (amauroza).modificari marcate dar lipsite de specificitate care urmeaza o evolutie paralela cu starea clinica. spasm arterial. cresterea permeabilitatii capilare. Pb S 120-300. Semnele de atingere renala functionala atesta existenta unor spasme vasculare generalizate. Prezinta o stare prodromala cu cefalee. afazie. spasmele arteriale. Diagnosticul de nefroscleroza saturnina este determinat de anamneza profesionala si mai ales de existenta de episoade de colica. • Arterioscleroza cu alteratii ale vaselor cerebrale. afazie. hiperreflectivitate osteotendinoasa. dureaza cateva ore= mica encefalopatie a lui Duvoir. Delirul este intotdeauna prezent.paloare cu caracter particular datorita scaderii concentratiei de Hb. Boala propriu-zisa incepe prin stare de dezorientare. In patogenie rolul principal il au modificarile functionale si anatomice ale vaselor cerebrale. Examenul obiectiv: tremor. si secundar leziuni ale sistemului nervos. convulsivant. Manifestarile clinice apar la 3-4 sapt de la expunerea foarte mare sau dupa o colica saturnina.AIT. surditate.se datoreaza unui spasm vascular si prezinta amauroza. Encefalopatia saturnina propriu-zisa (eclampsia saturnina sau marea encefalopatie saturnina a lui Duvoir) Apare exceptional in mediul industrial. tulburari senzoriale-vizuale (hemianopsie sau amauroza tranzitorie). pleoapelor. sindrom Korsacov. V Sindromul anemic Clinic. Activitatea renala revine la normal in 10-14 zile de la debutul colicii. inegalitate pupilara cu reflexul de lumina pastrat. mialgii la nivelul membrelor inferioare. aparitia durerilor fiind legata de locul de munca. staza papilara. agitatie sau depresie. In expuneri prelungite pot apare leziuni grave. Anatomo-patologic nu sau gasit modificari la nivelul articulatiilor. coma. Encefalopatia minor= stadiul prodromal. Convulsiile sunt de cele mai multe ori localizate. fie arteriosclerozei renale. Spasmul vascular se limiteaza la vasele cerebrale si retiniene. Se asociaza si ameteli. Manifestarile sunt benigne. de tip jacksonian. tremor generalizat. tresariri ale muschilor fetei. cosmaruri. atingeri de nerv optic sau laringian)care au fost ameliorate prin tratament cu EDTA. EEG.edem. Nu apare singur ci insoteste sau urmeaza manifestarile acute ale intoxicatiei. comatos. Apar apoi manifestarile clasice: delir. elemente celulare crescute. Pb U 900. atrofie glomerulara si degenerescenta hialina a vaselor. Cresteri pasagere ale TA se intalnesc in cursul colicii . pareze. limbii. Cuprinde simptomele ce atrag atentia asupra unei grave atingeri a SNC: cefalee intensa. halucinatii. tulburari de echilibru. anxietate. de aceea HTA nu este constanta. hemi/monoplegii. Alcoolul are rol adjuvant facilitand leziunile SNC si contribuind la aparitia sechelelor psihice. convulsii. Manifestarile se atenueaza sau dispar in cateva zile si nu sunt pe primul plan. astenie. presiunea locala usureaza durerea iar miscarile o accentueaza. cu sechele (deficit intelectual. In patogenie este implicat elementul angiospastic. tremuraturi accentuate ale mainilor. Obiectiv: nu exista modificari ale aparatului locomotor. scaderea memoriei si a simtului critic. Se manifesta printro nefropatie nespecifica cu fibroza interstitiala intensa. Este continuu sau alterneaza cu perioade constiente. cu reducerea debitului de filtrare. Sechele ale intoxicatiei cronice cu Pb • Nefrita cronica. frecventa la cei care au ingerat bauturi alcoolice (tuica poluata cu Pb). periferice • HTA prezenta la unii bolnavi datorita fie unei vasculopatii generalizate. insomnie rebela. insotit de halucinatii. intensitatea variaza de la o zi la alta. Trebuie exclusa glomerulonefrita cronica de alta etiologie. miocardice. stupoare. se manifesta ca o asociere a 3 sindroame: delirant. IV Sindromul pseudoreumatic Se manifesta cu artralgii.

Sub aceasta cifra este posibila actiunea Pb. Fierul si protoporfirina raman nelegate.cel mai bun indicator de expunere. Hematiile cu granulatii bazofile sunt crescute. Aceste depozite se coloreaza cu reactivi pentru Fe in albastru(reactia Pearls). Valori normale: pana la 2. Eliminarea CP-U nu este specifica. libere in sange.• • • • • • Creste incidenta miocardiopatiilor si a bolilor coronariene Efecte asupra fertilitatii la femei.datorata scaderii protoporfirinei eritrocitare si imposibilitatii includerii fierului in structura protoporfirinei eritrocitare.poate apare o usoara leucocitoza in colica saturnina. Poate prezenta variatii in functie de debitul urinar.cresterea este inconstanta.5 mg/l. In intoxicatia cu Pb sunt peste 5000/1 milion.Pb inhiba hemisintetaza. ALA dehidraza eritrocitara. fiind eliminat urinar. Protoporfirina IX libera eritrocitara (PEL). Indicatori de efect biologic Acidul delta aminolevulinic in urina(ALA-U). Pb o inhiba. Din cauza dificultatii de legare a Fe cu protoporfirina in mitocondrii se vad granule de feritina(siderocite). normocroma sau usor hipocroma si sideremia crescuta.Pb inhiba coproporfirindecarboxilaza cu rol in transformarea coproporfirinei III in protoporfirina IX. Valoarea pentru persoane neexpuse este de 50 ug/l. exprima un echilibru dinamic intre absorbtia. hipo-. Expusi 110 ug/100 ml. teratospermie. retentia si eliminarea Pb. nu este specifica saturnismului. Porfobilinogen (PBG). Valori normale: pana la 150 ug/l. care inhiba actiunea dehidrazei acidului delta aminolevulinic cu rol de transformare ALA in porfobilinogen.determinarea se poate face pe urina pe 24 de ore sau pe spot. Concentratia Pb in par. Activitatea minima acceptabila: 30 unitati. Concentratia Pb in laptele matern. asupra ovulatiei si rar avorturi si mortinatalitate. La barbati asteno-. Sunt hematii tinere care contin ribozomi care sub efectul Pb se regrupeaza. Leucograma.3ug Pb/cm par corespund la Pb-S 40 ug/dl. Plumburia Pb-U. este predominant hemolitica in fazele acute ale intoxicatiei. masoara Pb absorbit recent. Valori peste 10 mg/l sprijina diagnosticul de intoxicatie cu Pb. Persoane neexpuse: sub 50 ug/100 ml eritrocite. Afectiuni tiroidiene (experimental) Efecte teratogene Efecte mutagene Efecte cancerigene: creste mortalitatea prin cancerpulmonar la muncitorii de la topirea secundara a plumbului. La populatia neexpusa ALA –U este sub 5 mg/l. Normalizarea PEL este mai lenta avand astfel valoare clinica si medico-legala.enzima cu rol de transformare ALA in uroporfirinogen. Examene de laborator Indicatori de expunere Plumbemia Pb-S. . Reticulocitoza. febra sau ingestia de alcool. Examenul este valabil pentru expuneri mici si medii. la Pb-S peste 50ug/dl scaderea este asa de mare ca nu se mai coreleaza cu expunerea.indica o buna regenerare a maduvei osoase si se datoreste stimularii de catre bilirubina indirecta formata prin hemoliza. Coproporfirinuria (CP-U). enzima cu rol de a introduce fierul in nucleul protoporfirinei formand hemul.bun indicator al actiunii Pb asupra sintezei hemului. scaderii sintezei de globina si a unui grad de hemoliza.5-12 ug/l. Anemia saturnina este moderata. ALA acumulandu-se in sange. La populatia neexpusa profesional valorile sunt 10-20ug/dl. apare si in boli hepatice. Se observa la microscop ca puncte albastre in hematii. Examenul hematologic Anemie.

encefalopatia hipertensiva. .clorpromazina (plegomazin) 25 mg im repetat la 4-6 ore in functie de intensitatea durerii sau pev lenta 50 mg in glucoza 4 la 1000.EDTA in perfuzie cu glucoza 1g la 12 ore. ocluzie intestinala.hepatite epidemice . Împiedicarea sau diminuarea acţiunii plumbului asupra muncitorilor prin: .(testarea sensibilitatii la penicilina).Penicilamina (Cuprenil). are rol adjuvant. intre 2-12 mg. utilizarea de procedee umede. sedative(diazepam).sarea monocalcica a acidului etilendiamintetraacetic (EDTA). Împiedicarea pătrunderii vaporilor şi pulberilor de plumb în aerul locului de muncă prin: etanşerizarea proceselor de topire. PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice 1. peste 12 mg. saruri anorganice de Pb 2. produce reactii alergice violente si este nefrotoxic. B6 si balneofizioterapie. 5. encefalite.sindromul asteno-vegetativ .absorbtie crescuta de Pb. Parezele si paraliziile.colica saturnina.5g/zi(cp de 250 mg) timp de 10 zile. agent chelator care care formeaza cu Pb compusi cu structura inelara stabili si solubili care se elimina rapid pe cale renala. se adm 1-1. Tratament patogenic Se adreseaza mecanismelor de actiune enzimatica a Pb. aport hidric si caloric adecvat. Important. examene de laborator si paraclinice. Eliminarea totala a Pb in 5 zile 2mg. Dozele terapeutice 25 mg/kg corp/zi.absorbtie excesiva de Pb care argumenteaza diagnosticul de intoxicatie.intreruperea contactului profesional cu Pb . Are eficacitate mai redusa. urmate de o pauza de 5 zile dupa care se poate repeta in functie de eliminare. care să îndepărteze pe muncitori de sursele de emisie a vaporilor sau pulberilor de plumb. colica biliara sau renala . dar nespecific este scaderea vitezei de conducere a fibrelor nervoase lente ale nervului cubital. ventilaţie generală.Eliminarea plumbului din procesul tehnologic. măcinare. Cu. 1 fiola are 10 ml sol 10% Edetamin.administrarea de medicamente care accelereaza eliminarea Pb. neoplasm cerebral.sindromul anemic . tabloul clinic cu unul sau mai multe sindroame 3. C. 3. concomitent se administreaza si EDTA. ulcer gastric sau duodenal perforat. In Clinica se adm 1g de 2 ori/zi la 12 ore timp de 5 zile. Tratament Tratament etiologic: .indicatori de expunere.ganglioplegice.maxim 50. Diagnosticul intoxicatiei profesionale cu Pb 1. pancreatita acuta.abdomen acut.functia renala. eventual anticonvulsivante (fenobarbital). Determinarea incarcarii cu Pb a organismului Se face prin mobilizarea metalului cu EDTA. apendicita acuta. iar daca presiunea lcr este crescuta se face punctie lombara. oxizi de pb. rafinare. indicatori de efect biologic Diagnostic diferential .are actiune chelatoare.encefalopatia saturnina. peste aceasta doza sau administrat perioada indelungata apar leziuni tubulare renale sau spolierea organismului de ioni metalici Zn. Co. Izolarea aparaturii şi/sau a proceselor tehnologice generatoare de vapori sau pulberi de plumb de locul unde lucrează muncitorul. 2. ventilaţie locală. se adm vitamine din grupul B. Automatizarea unor procese tehnologice. meningite.vitamine B1.Determinarea vitezei maximale de conducere motorie in nervii periferici Indicatorul cel mai sensibil de expunere si de efect biologic. 4. Urgentele Colica saturnina. Fe.nu este absorbtie crescuta de Pb. Encefalopatia saturnina. expunerea profesionala la Pb metalic.culoarea subicterica a conjunctivelor.

discuţii în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii. . consilierea patronului.anual – EMG .  interzicerea consumării hranei la locul de muncă.  reducerea zilei de muncă în anumite cazuri (6 ore/schimb)  alimentarea raţională şi de protecţie  instructaj eficient de protecţie a muncii şi respectarea disciplinei tehnologice.1 mg/m3 Măsuri medicale 1.semestrial – acid deltaaminolevulinic sau protoporfirina liberă eritrocitară . întreţinerea lui în bună stare. boală cardiacă ischemică) – boli cronice ale sistemului nervos central şi periferic – afecţiuni psihice – anemie – porfirii – nefropatii cronice – femei în perioada de fertilitate – adolescenţi 3. recomandate prin proces verbal de constatare cu recomandări. duşuri. WC-uri). fişa 77). Valorile limită pentru Pb şi compuşii lui (în afara PbS –sulfura de plumb): – valoarea limită (8 ore): 0.anual – creatinină sanguină . – pentru muncitori se va avea în vedere în special:  suprimarea fumatului la locurile de muncă. Această recunoaştere a riscului de intoxicaţie este necesară pentru a face:  catagrafia muncitorilor expuşi. pulberi).05 mg/m3 – valoarea limită (termen scurt: 15 min): 0. Informarea şi formarea în domeniul profilaxiei şi acordării primului ajutor – pentru manageri: se va avea în vedere realizarea măsurilor tehnico-organizatorice.semestrial – plumbemie/plumburie . carbonat bazic de plumb) şi a stării de agregare (vapori.  catagrafia locurilor de muncă expuse.  regim corespunzător (succesiunea perioadelor de muncă şi a celor de repaus) cu condiţii de repaus corespunzătoare. Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002 – Anexa 7.  realizarea şi buna întreţinere a anexelor social sanitare (vestiare. Măsurile tehnice au ca scop principal realizarea unor concentraţii de Pb în aerul locurilor de muncă sub valorile limită.semestrial – hemogramă .  catagrafia proceselor tehnologice cu risc. fişa 77): a) – examen clinic general .  studii epidemiologice 2. Recunoaşterea riscului profesional de intoxicaţie cu plumb pe teritoriul întreprinderii prin:  cunoaşterea procesului (proceselor) tehnologic cu precizarea formei chimice (oxizi.la indicaţia medicului de medicina muncii . reducerea efortului fizic.  înzestrarea şi obligarea folosirii echipamentului de protecţie individuală. care constă din: a) conform datelor din Dosarul medical b) – hemogramă – examen sumar de urină – creatinină sanguină – uroporfirine urinare c) contraindicaţii: – boli cronice ale aparatului cardiovascular (HTA.semestrial/anual sau când consideră medicul de medicina muncii b) 7 zile 4. Controlul medical periodic (conform NGPM/2002 – Anexa 2.  catagrafia profesiunilor expuse.

La acelasi bolnav tabloul clinic poate imbraca aspecte diferite in cursul evolutiei: delirant. Timp probabil de expunere până la apariţia intoxicaţiei – câteva luni până la câţiva ani funcţie de cantitatea de mercur absorbită şi de prezenţa factorilor favorizanţi. cefalee. stări de surmenaj. Evolutia este cu remisiuni temporare. trat simptomatic. schizofrenic. Pot apare si manifestari digestive. Aparţinând de organism – efort fizic intens prin mărirea debitului respirator. Semne clinice caracteristice: hipotermie chiar pana la 35. hipoTA pana la 80/40. hipotermie care dispar in cateva zile. Sunt mai putin accentuate manifestarile neurologice: tremuraturi. agitat.  prezentarea obligatorie la examenul medical periodic etc. Intoxicatia profesionala cu mercur Mercurul. astenie. hipertonie vagala discrete.  cunoaşterea primelor semne de boală. sialoree si transpiratii (hiperexcitatie vagala). cu accese maniacale.psihoza acuta. in cazurile grave moartea survine dupa 2-8 zile. Pb-S pana la 160ug/dl. daca nu este totala somnul apare din cand in cand. anxietate. bradicardie 30-50.apare dupa o expunere de scurta durata la concentratii mari de toxic. Tulburarile digestive cresc si ele in intensitate. dar pot apare recaderi. Perioada de stare: manifestarile prodromale se accentueaza. a fumatului la locurile de muncă unde aceasta se permite. tulburari de mers si de echilibru. Sunt caracteristice paresteziile bucale ca senzatie de corp strain. In cazurile de gravitate medie durata manifestarilor acute este de 2-4 sapt. acte de violenta extrema. simptom precoce. hiper ROT. Bolnavul scade rapid in greutate. greturi. Intoxicatia profesionala cu tetraetil de plumb Tablou clinic Intoxicatia acuta. – ventilaţie deficitară. cu vise terifiante.  respectarea igienei individuale la sfârşitul schimbului. Tratament EDTA. alcoolism. Factori etiologici favorizanţI 1. apar elementele caracteristice. agitatia si delirul se atenueaza sau dispar.  purtarea corectă a echipamentului de protecţie. maniacal.tulburari de somn. respectarea igienei individuale înaintea luării meselor. care poate conţine plumb). subnutriţie. cefalee. depresie sau agitatie. bradicardie. Aparţinând mediului de muncă sau unor aspecte organizatorice: – temperatura crescută a aerului la locul de muncă. Diagnostic Laborator.singurul metal lichid la temperatura camerei.  diminuarea consumului de alcool (atenţie mai ales la ţuica produsă de producătorii particulari. In cazurile usoare. diaree sau constipatie.anorexie matinala. profesiuni expuse: .  consumarea alimentaţiei de protecţie (lapte) în timpul schimbului. 3. agitat. TA scade usor. afecţiuni renale ce favorizează acumularea toxicului. – spaţii închise neventilate. ameteli. Manifestari prodromale: insomnia. traume psihice. dupa o perioada asimptomatica intre 6 ore si 18 zile. tremuraturi.Pb-U care arata eliminari mari 500-4000ug/l in mod spontan. cu valoare diagnostica.bolnav dezorientat. insotite de halucinatii vizuale.predomina semne si simptome ale SNC. hipotonie. locuri de munca. confuz. emite vapori la temperaturi obisnuite. auditive. agitatie. usoara hipotermie. Procese tehnologice. tactile. 2. – prezenţa altor toxice profesionale neurotrope sau nefrotoxice.

devine banuitor. melancolie suicida. mers nesigur si balansat.eretismul mercurial. timiditate.proba scrisului. . limbii. Apoi apare nefroza toxica cu poliurie in prima faza. fabricarea pilelor electrice.cea mai frecvent intalnita. fabricarea anumitor intrerupatoare si acumulatoare in locurile unde se utilizeaza pompe de vid cu Hg industria chimico-farmaceutica. antiseptice. buzelor. greutate la vorbire la inceputul frazelor. manometre.labilitate de puls si TA. urmata in 24-48 ore de o stomatita acuta ulceronecrotica.tremor. nesiguranta. Se evidentiaza cu ocazia unor miscari intentionale. medicamente.unguente. tulburari vegetative. barometre etc curatirea Hg prin filtrare si distilare industria chimica. foame. Tremorul intentional se manifesta ca tremuraturi fine. frig. . cu dureri abdominale intense sub forma de colici. termometre. Intoxicatia cronica. are frecventa de 5-6/sec. fabricarea lampilor cu incandescenta. Initial apar: rinofaringita. Sindromul asteno-vegetativ Simptomul cel mai frecvent si mai precoce este astenia. Pot fi si tulburari de memorie si atentie.tensiometre. tuburi de razeX. nistagmus. apoi degetele mainii. Pentru ca se elimina prin glandele sudoripare poate de termina aparitia unei dermatite. Concomitent apare tabloul de enterocolita acuta. nu poate sa continue munca daca este observat de altii. apoi oligurie cu albuminurie. laringita si bronsita acuta pana la bronsiolita obliteranta si pneumonie chimica. hematurie si cilindrurie.apare de obicei dupa cel asteno-vegetativ. in cazuri grave apar delirul cu halucinatii. Sindromul neuro-psihic.fabricarea. este un tremor cerebelos tipic. iritabilitate. mers cerebelos. exista tendinta de a se izola. Inceteaza in timpul somnului.fabricarea Cl si sodei caustice cu Hg electrod. se pot asocia asinergie. . In orele urmatoare expunerii apare sialoree. neon. ameteli. musculatura antebratului si bratului.in conditii profesionale este foarte rara. proba indexnas. dermografism. transpiratii diurne. Ag. prepararea compusilor mercuriali prepararea vopselelor pe baza de Hg (pentru fundul vaselor) industria electrotehnica. adiadococinezie. psihoza maniaco-depresiva. proba paharului. in stari emotive. Poate apare si un tremor parkinsonian asociat cu amimie. cu diaree sanguinolenta. tulburari de somn (somnolenta initial. vorbire sacadata. chiar anurie si IRA.- - - industria extractiva si prelucratoare a Hg industria metalurgiei neferoase: extragerea Au si Ag prin amalgamare fabricarea si repararea aparatelor de masura cu Hg. amalgam dentar fabricarea de cosmetice si sapunuri industria explozibililor fabricarea fetrului pentru palarii si confectionarea acestora fabricarea oglinzilor sau curatarea amalgamului de cositor de pe oglinzile vechi taxidermie= impaierea animalelor fotografie si fotogravura fabricarea de artificii tabacit si argasit decorarea portelanului laboratoare sau sectii unde se lucreaza cu Hg gravarea si brumarea otelului placarea cu Au. lampi radio. sinteza aldehidei si acidului acetic cu Hg catalizator. ingerare de alcool. cefalee. debuteaza la nivelul pleoapelor. de oboseala. apoi insomnii sau vise terifiante). lampi cu vapori de Hg. Este o tulburare psihica manifestata prin anxietate. Cr vopsirea cu vopsele pe baza de Hg a vaselor maritime Tabloul clinic Intoxicatia acuta. ritmice. hipertonie musculara. se datoreste inhalarii unei cantitati mari de vapori de Hg intr-un timp scurt. verificarea si repararea stabilizatoarelor si redresoarelor de curent electric.

timp de 10 zile – pauză 5 zile – se repetă cura de 2 g/zi timp de 10 zile. nervul optic(tulburari de adaptare ale sensibilitatii luminoase si de diferentiere).stomatita de diferite grade. Examene de laborator si paraclinice Indicatori de expunere:Hg-U peste 200 ug/l. gust dulceag metalic in gura.tubulopatie proximala. Alte modificari .nervul acustico-vestibular(ameteli. proba index-nas. depozite de Ig G si C3 pe membrana bazala glomerulara. proba eliminarii provocate dupa Unithiol. varsaturi.polinevrita mercuriala. Diagnostic pozitiv 1. exagerarea ROT. Tabloul clinic. beta 2 microglobuline.Debre.antidot BAL= dimercapto-2.2 g/zi iv 10 zile 2-3 cure.5 g/zi (1 comp.o dunga albastruie violet. simetrica. cp 250 mg. administrarea de medicamente care sa diminue cantitatea de Hg in organele tinta : Penicilamină (Cuprenil): 1. negricioasa. Sindromul digestiv . cresterea avorturilor. N-acetil-DL-penicilina. Examenul gingival evidentiaza lizereul mercurial Gilbert. examenul cristalinului. impotenta sexuala . Intoxicatia cronica Clorhidrat de D-penicilamina(Cuprenil)-1-1. 2 g/zi.proteinurie (beta 2 microglobuline). .sindrom nefrotic. . proba paharului. pentru eliminarea Hg din organism(testare prealabilă la penicilină).incetarea expunerii. care daca evolueaza realizeaza un sindrom Toni.250 mg x 4/zi 10 zile. EDTA (curba eliminarilor de Hg are o alura ascendenta. Uneori apare hipertrofia glandelor salivare. = 250 mg.vitaminoterapie B1. 2.proteinurie. timp de 10 zile. Sindromul renal .gastrita: inapetenta. testare la penicilina. Dpenicilamina. EDETAMIN (sare monocalcică disodică a acidului etilen-diamin-tetra-acetic).subiectiv parestezii in extremitati. semnificand o mercuremie crescuta. care este o depunere de sulfura de mercur in capilare. care capata un reflex brun-gri sau galbui . sinuzite. diaree alternand cu constipatie. Mai puţin eficace ca în intoxicaţia profesională cu plumb (se va urmări funcţia renală: creatinină sanguină) Intoxicatia acuta. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL 1. este specific pentru clorura mercurica. nervul olfactiv(tulburarea mirosului). Sindromul de iritatie a mucoasei CAS.3-propanol-DMP sau dimercaprol.rinite cronice. Unithiol Patogenic. In fazele mai avansate pot fi interesati nervii cranieni. 3. - .modificare de culoare a capsulei anterioare a cristalinului bilaterala. obiectiv tulburari de sensibilitate(hipoestezie sau anestezie tactila. maximim fiind atins la sfarsitul perioadei de administrare 10-15 zile). nistagmus si hipoacuzie intre 6000 si 8000 Hz). EDTA. greturi.Fanconi (diabet renal+ hipercalciurie cu calcemie normala+hiperfosfaturie+ aminoacidurie). dureri abdominale difuze. termica sau dureroasa). 1 capsulă = 150 mg).dermatoze la saruri de mercur.neregularitati ale ciclului menstrual.5g/zi. Expunerea profesionala la mercur metalic si/sau saruri anorganice de mercur. Hg-S peste 10 ug/dl Indicatori de efect biologic: Examen de urina. care poate fi precedata de sialoree. Sindromul asteno-vegetativ: sindroame astenice de natură neprofesională. 2-3 cure. 2. B6.glomerulopatie extramambranoasa. Proba scrisului. nu este eficace in intoxicatia cu Hg metalic si nu amelioreaza simptomele neurologice. Sindromul neuro-psihic: – tremor tiroidian – tremor alcoolic Tratament Etiologic.la nivelul ochilor.

cavitatea bucală) b. – instructaj de protecţie a muncii şi respectarea disciplinei tehnologice. spălătoare.semestrial – mercur în sânge . stare psihică. contraindicaţii: – boli cronice ale sistemului nervos central şi periferic – boli psihice inclusiv nevrozele manifeste – boli endocrine: hipertiroidie. menţinerea temperaturii în încăperea de lucru sub 18°C. – reducerea zilei de muncă în anumite cazuri (6 ore/schimb). 3. Anexa 2. studii epidemiologice. muncitorilor expuşi. 2. întreţinerea lui în bună stare. 4. ventilaţie locală. izolarea aparaturii şi/sau a proceselor tehnologice generatoare de vapori de mercur de locul unde lucrează muncitorul. eliminarea mercurului din procesele tehnologice. podelei. Examenul medical la angajare (NGPM/2002. pereţilor. împiedicarea sau diminuarea acţiunii Hg asupra muncitorilor prin: – reducerea efortului fizic. care să îndepărteze pe muncitor de sursele de emisie a vaporilor de mercur. WC-uri). tratamentul tulburarilor digestive.05 mg/m3 – valoarea limită (termen scurt – 15 minute): 0.din 2 în 2 ani – examen neurologic (specialist) – din 2 în 2 ani doar la indicaţia medicului de medicina muncii (şi nu din 2 în 2 ani. – construirea şi buna funcţionare a anexelor social sanitare (vestiare. catagrafia locurilor de muncă. fişa 66): a. profesiunilor. tratamentul stomatitei. – valoarea limită (8 ore): 0. Măsuri medicale 1.anual – mercur în urină . 2. a pereţilor.antiparkinsoniene. conform datelor din Dosarul medical (atenţie: sistem nervos central şi periferic. confecţionarea corespunzătoare a mesei de lucru. PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice 1. hipoparatiroidie – nefropatii cronice – stomatite 3. împiedicarea pătrunderii vaporilor de mercur în aerul locului de muncă prin: etanşerizare. – înzestrarea şi obligarea folosirii echipamentului de protecţie individua. 5. tranchilizante.anual – examen stomatologic (specialist) . menţinerea Hg sub un strat de apă. duşuri. tiroidă. determinări de Hg în aerul locurilor de muncă şi în urina muncitorilor.semestrial – creatinină sanguină . realizarea unor concentraţii de Hg în aerul locurilor de muncă sub valorile limită.150 mg/m3 Are indicativul P (pătrunde prin piele). automatizarea unor procese tehnologice. ci atunci când consideră acesta că este necesar) b) 7 zile . la sfârşitul fiecărui schimb de lucru. 2. Controlul medical periodic: a) – examen clinic general . cunoaşterea formei chimice a mercurului utilizat.Simptomatic. Recunoaşterea riscului de intoxicaţie cu Hg în întreprindere. creatinina sanguină c. a podelei. Măsurile tehnice au rol principal. – regim de muncă corespunzător (succesiunea perioadelor de muncă şi a celor de repaus) cu condiţii de repaus corespunzătoare. spălarea mesei de lucru. – alimentaţie raţională şi de protecţie.

profunda.bicromati alcalini sau alaunul de crom (sulfat dublu de crom si potasiu) . flictena sau papula.industria de baterii electrice .cromat si bicromat de potasiu pentru litografii. laringite. rinoree. Caracteristic dermitei cromice este vindecarea lenta si posibilitatea recidivei.industria unde se folosesc coloranti pe baza de crom. Informarea managerilor şi muncitorilor despre riscurile asupra sănătăţii şi capacităţii de muncă. diminuarea consumului de alcool.manipularea cimentului care contine saruri de crom hexavalent (zidari). Apare mai ales in fabricile producatoare de cromati si bicromati. EPA. Ulcerul tegumentar. Tabloul clinic Intoxicatia acuta Manifestari din partea aparatului respirator. . Dermitele alergice. . diaree sanguinolenta. Initial apare hiperemia sau iritatia mucoasei cu rinoree. fabricarea aliajelor.arsuri de diferite grade in functie de cantitatea de substanta si suprafata de expunere. In functie de concentratia compusilor in aer si de durata de expunere apar fenomene clinice iritative acute ca rinite. instrumente medicale. procese tehnologice.tabacarii.industria de preparare a cromatilor si bicromatilor alcalini si a anhidridei cromice (ceata de crom) . Evolutia este lenta. iritatie. care se necrozeaza. cu marginile taiate drept. a materiilor plastice. anurie.metalurgia cromului. pumn) imediat dupa inceperea lucrului cu cromati. profesiuni expuse .industria chimica la oxidarea antracenului. oxidarea picolinei pentru a produce acid nicotinic.leziunea caracteristica este “ochi de pasare”. pot fi dureroase sau nedureroase. Manifestari din partea tegumentelor. de marimea unui bob de mazare sau mai mare. a otelurilor si fontelor cu crom.cromul 6+ produce atat iritatia primara cat si sensibilizarea pielii. despre realizarea măsurilor de profilaxie.de la eritem si papule pana la eczema. .ateliere grafice. solide. chiar coma uremica. urmata de paloarea si formarea de cruste aderente. a cauciucului. consumarea alimentaţiei de protecţie în întreprindere. Dermitele prin crom. nu recidiveaza. in industria colorantilor de crom. . respectarea igienei individuale înaintea luării meselor. Se vindeca rapid. Odata constituita apare ca o ulceratie rotunda sau ovalara. iar .industria de producere de pigmenti anorganici .sectiile de cromaj electrolitic (anhidrida cromica). leziunea incepe printr-o escoriatie. Prin indepartarea crustelor apar leziuni si infectari ale zonei. cu stranut. oligurie. rosie. inconjurata de un chenar infiltrat violaceu. chiar bronhospasm generalizat. piese de automobil. in tabacariile chimice si la cromajul electrolitic. care pot fi urmate de hematemeza. localizate pe fata dorsala a degetelor si mainilor. locuri de munca. Intoxicatia cronica Se manifesta prin afectare cutanata si mucoasa. Manifestarile nefrotoxice sunt urmarea absorbtiei unei cantitati mari de crom care determina o nefroza tubulara datorita excretiei metalului. producerea antrachinonei.prepararea de catalizatori cu acid cromic.pentru protectie anticoroziva pentru obiecte casnice. textila. Ulceratia septului nazal. Netratat patrunde in tesuturile moi si poate ajunge la os. . rar necesita schimbarea locului de munca. cu fund neregulat. fisura. Actiunea iritativa apare la punctul de contact cu imbracamintea(gat. oxidarea TNT pentru obtinerea de florogucinol. leziuni ale septului nazal.inhalarea de pulberi sau ceturi cu crom hexavalent este iritativa. . despre simptomatologia de debut.pulberea sau ceata de crom se depune pe septul nazal. faringite.a sticlei. Intoxicatia profesionala cu crom Industrii. . Ulceratiile sunt unice sau putin numeroase. acoperita de o crusta bruna aderenta.favorizat si de scarpinatul la nas.fabricarea materialelor refractare. hiperemia faringelui.4. bronsite.

alterare usoara a functiei hepatice. leucocitoza moderata cu neutrofilie. Mucoasa conjunctivala. Rinita cronica.fabricarea bicromatilor din cromit. unde nichelul metalic este sensibilizant. spre deosebire de nichel. nu compuşii de nichel. adeverinţe). Testele epicutanate au importanţă în diferenţierea dermatozelor alergice datorită expunerii la crom de alte dermatoze alergice. rareori ulceratii. Apare respiratie suieratoare daca perforatia are peste 1 cm.2.1. Patogenic şi simptomatic: În cazul ulceraţiilor cutanate: – pansament antiseptic. mirosul nu este afectat. Examene de laborator şi paraclinice: Indicatori de expunere: Cromul în urină (cromuria – Cr-U): – LBT: 10 μg/gC (în timpul lucrului) – LBT: 30 μg/gC (la sfârşit de săptămână) Indicatori de efect biologic:Betaglicuronidaza urinară. Obiectiv: – documente oficiale din care să rezulte expunerea profesională şi durata acesteia (copie de pe carnetul de muncă. perioada in care perforatia poate creste in dimensiuni. TRATAMENT 1. de unde rezultă importanţa criteriului de expunere profesională la crom. Etiologic: întreruperea expunerii profesionale la crom 2. emfizem . la expuneri intense si de durata poate aparea o rinita atrofica cu hiposmie si anosmie. Vizitarea locului de muncă (se va avea în vedere şi expunerea tegumentară sau digestivă).ulceratii gastrice si duodenale (endoscopie). Are origine periferica. Ulcerele datorită cromului sunt profunde. – aplicarea locală de radiaţii ultraviolete. Examenul citologic al secreţiei bronşice: prezenţa de celule de tip IV şi V (frotiu Papanicolau) DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL Ulceraţiile şi perforaţiile septului nazal pot fi produse şi de alte metale sau compuşi corosivi. DIAGNOSTICUL POZITIV 1.dupa 1-2 saptamani incepe perforarea. criteriul expunerii profesionale este cel mai important.3. – rezultatele determinărilor în aerul locurilor de muncă. colita spastica. urmată de aplicarea unei creme sau pomezi cicatrizante. Manifestari digestive. Cancerul pulmonar. In perioada activa a ulceratiei sunt frecvente rinoreea si epistaxisurile. 4.2. laringite. Se vindeca prin formarea unui tesut cicatriceal vascular. Structura osoasa nu este interesata. industria pigmentilor de culoare. Perioada de latenta medie este 27 de ani de la inceputul expunerii.conjunctivita catarala. – badijonări la 3 zile cu soluţie de nitrat de argint 8%. rotunde şi marginile lor sunt înălţate. Testele bronhomotorii specifice au importanţă în diferenţierea astmului bronşic datorat cromului de alte cazuri de astm bronşic. Sensibilizarea se datorează compuşilor de crom. poate persista formarea de cruste si senzatia de nas umed. Subiectiv: anamneza profesională 1. bronsite cronice. tăbăcite cu bicromaţi pot produce o stare alergică cutanată la crom. . Schimbarea locului de munca in timpul ulceratiei previne perforatia.prezenta la 85-90% din muncitori. uneori VSH si gamaglobuline crescute. Cancerul pulmonar datorat cromului este cel mai adesea epitelial şi diferă histologic de alte cancere pulmonare datorită substanţelor cancerigene dina aerul locului de muncă sau mediului înconjurător. Se poate asocia si sinuzita cronica. nu exista fibroza pulmonara. Modificari sanguine-usoara anemie. Stabilirea expunerii profesionale 1. 1. De menţionat că brăţările din piele pentru ceasurile de mână. histologic pot fi toate tipurile.3. Sunt si cazuri rare de cancer al nasului la expuneri semnificative. care poate apare pana la 6-8 saptamani. Dar. Faringite. Periferia ulceratiei ramane in stadiul de ulceratie activa inca 3 luni.2. nu cromului metalic. în ambele cazuri.enteropatia cromica. care se comportă ca haptene.

Purtarea echipamentului individual de protecţie. acordarea de prim ajutor. de apariţie a intoxicaţiei acute sau cronice. ca absorbant de neutroni . Etanşeizarea instalaţiilor tehnologice. profesiuni expuse: .la 10 ani de la angajare şi apoi din 3 în 3 ani b) 30 zile Informarea şi formarea managerilor şi muncitorilor expuşi asupra riscurilor profesionale. Industrii. Este obtinut ca un coprodus la rafinarea zincului si a altor metale. sulfura de cadmiu si sulfoseleniura de cadmiu ca pigmenti galbeni si rosii in industria plasticelor si colorantilor. Deci. la bijuterii – – . purtarea echipamentului individual de protecţie. in industria ceramicii. fişa 29) a) conform datelor din Dosarul medical b) – atenţie căi aeriene superioare (ulceraţie. cu continut de Ag variabil pana la 20%.tehnica nucleara. Măsuri tehnico-organizatorice Automatizarea procesului tehnologic. în special crom hexavalent şi. locuri de munca. deşi EDTA nu chelează cromul hexavalent.metal rar alb-albastrui. deci. .stearat de cadmiu ca stabilizator al plasticelor de PVC.la 3 ani de la angajare şi apoi anual – PFV . – unirea cromului trivalent cu o proteină (cromoproteină) cu acţiune sensibilizantă. respectarea igienei individuale. procese tehnologice. anexa 7. aplicarea de unguente cu EDTA. Măsuri medicale Recunoaşterea riscului profesional reprezentat de expunerea la crom. . Ventilaţie generală şi locală.producerea acumulatorilor alcalini. perforaţie sept nazal pentru cromul hexavalent) – hemogramă – PFV c) contraindicaţii: – boli cronice ale căilor respiratorii superioare – bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic) (în funcţie de rezultatele PFV) – ulcer gastric şi duodenal – colită cronică – hepatopatii cronice – anemii – dermatoze Control medical periodic: a) – examen clinic general . aplicarea locală de EDTA inhibă: – acţiunea directă iritantă şi corosivă a cromului hexavalent. PROFILAXIE 1. În cazul ulceraţiilor nazale: aplicări locale de unguent cu Ca-EDTA-Na2 – 5%. Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002.aliajele cadmiu-argint.galvanizare cu cadmiu metalic(cadmiere) pentru otel si fier cu rol in prevenirea coroziunii.la 5 ani de la angajare şi apoi din 3 în 3 ani – cromurie . foarte maleabil si ductil. . sulfura de cadmiu in celulele foto si celulele solare. clorura de cadmiu in productia unor filme fotografice. Intoxicatia profesionala cu cadmiu Cadmiu. moale. oxidul de cadmiu la smaltuire. el reduce cromul hexavalent în crom trivalent şi excesul de EDTA chelează cromul trivalent.anual – examen citologic al sputei .anual – examen ORL inclusiv laringoscopic (specialist) .anual – RPA . cupru si plumb in special.chiuretarea ulceraţiei.

colul femural si platoul tibial). cu caracter lancinant. timp de 10 zile (DMP este contraindicat) Atenţie: monitorizare funcţii renale! - . fenomenele bronsitice nu sunt obligatorii. i. insomnie. fatigabilitate crescuta. Simptomatologia pneumoniei chimice apare la 1-8 zile de la expunere asemanatoare unei gripe sau ca febra turnatorilor (febra de zinc). paloare. bolnavii prezinta dispnee progresiva. Poate apare o anemie moderata cu cresterea VSH si usoara hipergamaglobulinemie.50% bismut+ 25% plumb+12. Creste volumul rezidual pulmonar. dispozitive de alarma contra incendiilor. troleibuze. Anemia este hipocroma. Tulburarile digestive: scaderea apetitului.Examene de laborator şi paraclinice Indicatori de expunere: – cadmiu în sânge (Cd-S): LBT 5 μg/l – cadmiu în urină (Cd-U): LBT 5 μg/g creatinină (proteinuria apare când Cd-U este peste 100 mg/l) Indicatori de efect biologic: – beta2 microglobuline în urină – glicozurie – aminoacidurie – calciu în urină – creatinină sanguină în sânge – modificări RPA – modificări PFR TRATAMENT 1.aliajul Wood.cea mai importanta afectiune care apare dupa o expunere de lunga durata la concentratii mici (din aer sau alimente). ducand la grave tulburari de mers.v.confectionarea modelelor usor fuzibile pentru turnatorie. determinand proteinurie tubulara cu cresterea excretiei de proteine cu greutate moleculara mica.. Manifestari osoase. Emfizemul pulmonar.5% cadmiu. Persista mult timp dupa intreruperea expunerii la toxic. dupa cativa ani de expunere. la tractiune fara a diminua conductivitatea electrica (cabluri electrice pentru tramvaie. .apar dupa 12-14 ani de expunere cu dureri osoase progresive. ameteli. Tablou clinic Intoxicatia acuta Se manifesta prin pneumonie chimica sau la expunere mare prin EPA toxic.<10 ug/g creatinina. Diagnostic Cadmiu in sange. simptomele cele mai severe apar dupa o perioada de latenta de 24 de ore. Rx.< 10 ng/ml in sangele total.întreruperea expunerii la cadmiu Intoxicaţia acută: EDETAMIN – 1-2 g/zi. Nu duc la formarea de calusuri si fracturi spontane.creste rezistenta la rupere. Intoxicatia cronica Apare la expunerea la oxid de cadmiu (fumuri sau pulberi) si stearati de cadmiu.cel mai bun indicator de expunere pentru ultimele luni. Moartea poate surveni intre a 4-7 zi de la debut. Etiologic . Cadmiu in urina. Nefropatia cadmica. cefalee. microcitara cu hiposideremie si hipocupremie. CPT nu este crescuta. ramurile ischiopubiene ale coxalilor. Rinichiul este organul tinta pentru cadmiu. . legaturi telefonice).se dezvolta insidios. tulburari digestive si scadere ponderala. iar timpul de mixica este normal. bazin si epifizele oaselor membrelor inferioare.aliajul cu cupru. in coloana lombara. minerale (calciu. colici abdominale. deoarece cadmiu continua sa se elimine pe cale digestiva.osteoporoza generalizata cu aparitia unor fisuri transversale flancate de doua benzi de densificare osoasa (omoplati. greturi cu/fara varsaturi. glucoza. meteorism si diaree greu influentabila de tratament.5% staniu+ 12. daca lezarea celulelor tubului proximal progreseaza nu mai pot fi resorbiti nici aminoacizii. Dupa 7-8 ani de expunere apar simptome generale: astenie. fosfor).

Ht + PFV + sumar de urină Contraindicaţiile medicale: – nefropatii cronice – anemii – boli cronice ale căilor aeriene superioare respiratorii – bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic). Examenul medical la angajare: a) examenele medicale conform dosarului medical – atenţie: Hb. – boli renale cronice (reducerea excreţiei de mangan). Minereurile cele mai importante sunt oxizii. Măsuri tehnico-organizatorice – eliminarea procedeelor periculoase. Patogenic: – calciu şi vitamina D 3.Intoxicaţia cronică: – întreruperea expunerii profesionale la cadmiu – EDETAMIN – 1-2 g/zi. – Hb. – ermetizarea şi etanşeizarea instalaţiilor – ventilaţie locală şi generală. – boli hepatice cronice (reducerea excreţiei de mangan). interzicerea fumatului. . timp de 10 zile. – pneumopatii cronice obstructive. cadmierea prin suflare. purtarea echipamentului individual de protecţie. timpul de expunere necesar pentru a se efectua controlul medical periodic: 30 zile. b..v. Măsuri medicale Recunoaşterea riscului profesional la cadmiu şi săruri de cadmiu. – carenţe nutriţionale (absorbţie crescută de mangan). în funcţie de rezultatul PFV Controlul medical periodic a. Simptomatic PROFILAXIE 1. – purtarea echipamentului individual de protecţie 2. formarea conducerii în spiritul realizării măsurilor tehnico-organizatorice şi formarea muncitorilor asupra măsurilor de prim ajutor. – anemie feriprivă (absorbţie crescută de mangan). examen clinic general – anual. relativ sfaramicios. Ht – anual – Sumar de urină (proteine şi beta2 microglobuline) – anual. i. dacă medicul de medicina muncii consideră necesar – Cadmiuria – semestrial – Test cu acid tricloracetic – anual – PFV – anual. este raspandit in natura in rocile silicoase insotind fierul. pauză (deoarece chelaţia poate creşte leziunile renale) şi apoi repetă schema de tratament (atenţie: monitorizarea funcţiei renale) 2. Intoxicatia profesionala cu mangan Manganul este un metal alb-murdar. Factori etiologici favorizanţi: – infecţiile cronice. respectarea igienei individuale. Educaţia sanitară: – informarea conducerii şi a muncitorilor şi reprezentanţilor acestora precum şi a comitetului de sănătate şi securitate în muncă despre influenţa nocivă a cadmiului şi a compuşilor săi asupra sănătăţii.

in industria chimica si farmaceutica. Pulmonar apar infiltrate bronsice cu fibroza. abazie care accentueaza tulburarile preexistente. soptita cu bradilalie si bradipsihie.nevroza de tip asteno. In acest caz evolutia silicozei este mai rapida.tulburari ale functiei sexuale si scaderea fertilitatii. clonus al piciorului si/sau rotulei si diminuarea reflexelor abdominale. O expunere prelungita la pulberi de mangan cu concentratii crescute de SiO2 poate contribui la aparitia silico. Pneumonia manganica Apare datorita cantitatilor mari de SiO2 lc prezent in roci. Pot apare si tulburari diencefalice. rara. EMG. Utilizare. statii de imbogatire si macinare). adeverinţe) – rezultatele determinărilor de mangan în aerul locului de muncă . ingrasaminte si catalizatori. furnicaturi in membrele inferioare.efect hipotensiv pe TAS. in siderurgie. psihoza maniaco. hepatita cronica este insotita de degenerescenta lenticulara. Timpul de expunere până la apariţia intoxicaţiei: – intoxicaţia acută: ore-zile – intoxicaţia cronică: ani.exploatarile miniere (abataj.leziuni metabolice hepatice. apare casexie si polinevrita toxica. apare tremorul parkinsonian de amplitudine mica.simptomele se accentueaza. propulsat. slabire in greutate. Pneumonia manganica are evolutie rapida spre moarte daca nu se intervine cu antibiotice. . polidipsie. hipotermie.simptome de neuron motor. hepatita cronica.Femeile însărcinate expuse la mangan prezintă un risc crescut de avort. DIAGNOSTICUL POZITIV Stabilirea expunerii profesionale: 1. Stadiul IV. Subiectiv: anamneza profesională 2. tulburari de memorie. dezechilibru hipotalamo. amorteli. In expunerile incipiente memoria imediata nu sufera transformari cantitative ci calitative prin pierderea puterii asociative.sindromul extrapiramidal se accentueaza si apar tulburari cerebeloase cu astazie. Tablou clinic Manganul.efecte endocrine. Locuri de munca. . Boala se poate accentua la fumatorii alcoolici. electrozilor. Fata devine imobila ca o masca. Apar tulburari de vorbire.nimic patologic. Stadiul II. Tabloul clinic se instaleaza dupa aprox 2 ani de expunere (de la cateva luni pana la 5-10 chiar 17 ani). scaderea capacitatii de munca.depresiva. transport. fabricarea bateriilor uscate. polifagie. Poate fi insotita de o intoxicatie usoara cu mangan sub forma unei nevroze astenice sau de o intoxicatie cronica cu mangan stadiul II sau III. modificari psihice privind afectivitatea si comportamentul. cuptoare. mai ales la membrele superioare. depresie.forma cea mai frecvent intalnita. Uneori se poate asocia si sindromul piramidal cu semnele Babinski si/sau Rossolimo pozitive.suprarenal.manganoconiozei sau manganoconiozei.sindromul extrapiramidal cu fenomenul de roata dintata. regim alimentar dezechilibrat. Are 4 stadii.vegetativ: astenie. Apar tulburari de mers. . citoliza. Intoxicatia cronica cu mangan. nervozitate. vopsire. Obiectiv: – documente oficiale din care să rezulte expunerea profesională şi durata acesteia (copie de pe carnetul de muncă. locuri de munca In siderurgie cu rol de dezoxidare si desulfare la fabricarea fontei si otelurilor. nu se mai poate face mersul inapoi. mers de cocos. Alte efecte ale expunerii la mangan . In ficat apar leziuni de hepatita cu necroza. Stadiul III. se accentueaza tulburarile de afectivitate si comportament. Stadiul I. somnolenta.hipofizo. mersul devine nesigur. vocea devine monotona.astenie. cefalee.toxic cumulativ care actioneaza timp indelungat asupra SNC si periferic. . La examenul obiectiv. Modificarile apar la examenul psihologic. tabacitul pieilor.

datorită expunerii acute sau cronice. De ce? Deoarece corelaţiile între concentraţia medie de mangan la nivel de grup de persoane expuse prezintă o corelaţie aproximativă cu concentraţia de mangan din aer. Indicatori de expunere: – nu există. Vizitarea locului de muncă Se va avea în vedere şi posibilitatea pătrunderii manganului pe cale digestivă. Dar. Tabloul clinic. menţionate la cap. determinarea Mn-U şi Mn-S este fără mare importanţă practică. dar.3. Examene de laborator şi paraclinice 1. la nivel individual. Tabloul clinic Manifestările clinice (simptome şi semne). De menţionat: la persoanele care nu sunt expuse profesional: Mn-U: LBT – 10 μg/l Mn-S: sub 20 μg/l Mn-fir de păr: sub 3 mg/kg păr Unele date din literatură arată că manganul din materiile fecale peste 60 g/kg ar fi un indicator de expunere profesională. Indicatori de efect biologic – simptome şi semne de sindrom parkinsonian – radiografie pulmonară . corelaţia este slabă.

Mg. la calirea metalelor. comutatoarelor.nitrura de beriliu.industria ceramicelor. anexa 7.producerea beriluilui metalic prin reducerea cu Mg.sulfat hidratul de beriliu. Industrii. are cel mai ridicat modul de elasticitate. izolatorilor. Recunoaşterea riscului profesional.nitratul de beriliu.in reactiile nucleare. anexa 7. – ventilaţie locală şi generală – înlocuirea perforajului uscat cu perforajul umed – purtarea echipamentului individual de protecţie: măşti de protecţie (în zonele cu concentraţii mari de pulberi sau fumuri ce conţin mangan) – interzicerea de a fuma sau mânca la locurile de muncă Măsuri medicale 1. fişa 64) a) – examen clinic general – anual – examen neurologic (specialist) – doar la indicaţia medicului de medicina muncii când se consideră necesar – mangan în urină – anual b) 30 zile 4. . materiale refractare. Stabilirea expunerii profesionale (subiectiv şi/sau obiectiv) are mare importanţă pentru efectuarea diagnosticului diferenţial TRATAMENT Etiologic: întreruperea expunerii profesionale Patogenic: levodopa administrat pe cale bucală. scăderea productivităţii muncii. . Al. . bronzurile de beriliu sunt utilizate la fabricarea instrumentelor care nu trebuie sa emita scantei. constructia rachetelor si avioanelor supersonice. Este de culoare cenusie stralucitoare.oxidul de beriliu.fluorura de beriliu. reprezentat de expunerea la mangan şi implicit de apariţie a intoxicaţiei acute sau cronice cu mangan 2.reactiv chimic. constructia reactorilor nucleari.smaraldul si acvamarinul. greu fuzibil. reactori pentru propulsarea submarinelor atomice. . Varietati naturale. are mare rezistenta la rupere la tractiune si la coroziune. – etanşeizarea instalaţiilor tehnologice. usor. locuri de munca. putin raspandit in natura si foarte dispersat. fabricarea ferestrelor pentru raze X. PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice – automatizarea proceselor tehnologice.producerea beriliului metalic. Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002. are cea mai buna permeabilitate pentru razele X si conductibilitate electrica ridicata. purtarea echipamentului individual de protecţie. profesiuni expuse: . absenteismului medical. Informare şi formare: Informarea managerilor şi angajaţilor asupra riscurilor pentru sănătate.DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL Excluderea altor cauze ale simptomelor nespecifice. Examen medical periodic (conform NGPM/2002. Zn. Formare: acordarea primului ajutor. fişa 64) a) conform datelor din Dosarul medical b) examen neurologic (specialist) c) contraindicaţii: – boli cronice ale sistemului nervos central şi periferic 3. Cu).clorura de beriliu . . Intoxicatia profesionala cu beriliu Beriliu. respectarea igienei individuale.metal rar. metalurgia pulberilor. la fabricarea arcurilor de ceas. nichel. tuburi catodice. .formeaza aliaje cu un numar de metale (otel.

Rx apar modificari la 1 saptamana de la debut initial o voalare difuza. pot prezenta dureri articulare si slabiciune. De obicei intoxicatia incepe dupa o boala. dispnee moderata si raluri bronsice. Afecteaza in special aparatul respirator. Forme clinice Asimptomatica. interventie chirurgicala sau nastere prematura. fisuri si ulceratii nazale. dispnee de efort initial apoi de repaus. Evolutia este stabila mai multi ani. Intoxicatia cronica.Locuri de muncă. predominant restrictiva. proteinele serice crescute cu gamaglobulinele crescute.disfunctie ventilatorie mixta. clorura sulfat sau hidroxid de beriliu). sangerari. Perioada de latenta de la ultima expunere este de 5-10 ani.prin expunere unica sau repetata la oxid de beriliu cu dispersie mare (extragere din minereuri. leziuni spontane ale tegumentelor ce seamana cu sarcoidoza. dispnee la eforturi mai mari. fara tuse sau dispnee. cand bolnavul acuza tuse seaca. astronautică. care dupa 3 sapt se transforma in mici umbre nodulare. febra moderata. Rx. care in cazuri grave pot conflua. . desi debutul bolii poate fi cu slabiciune. Intreruperea expunerii duce la remisia fenomenelor inflamatorii in 3-6 saptamani. devine chinuitoare. uneori albuminurie. PFV sunt normale. aliaje. fatigabilitate.poate fi produsa prin inhalarea oricarui compus de beriliu. . a acidului uric seric. mai ales in regiunile bazale. modificari pulmonare la examenul Rx. Forme usoare. uneori apare o expectoratie putin abundenta. Formele moderat severe. uneori insuficienta respiratorie. Administrarea de corticoizi prelungeste viata si prelungeste perioadele de remisiuni. alfa2-globuline crescute. Obiectiv: tahipnee. operaţii tehnologice. profesiuni expuse: Utilizat în: – industria aeronautică (fabricarea rachetelor şi a avioanelor supersonice) – fabricarea instrumentelor de precizie – fabricarea calculatoarelor – tuburi cu raze X (fabricarea ferestrelor pentru tuburi de raze X) – tuburi fluorescente – electrozi pentru tuburi cu vid – catozi calzi şi moderatori în reactori nucleari Profesiuni expuse (principale): – cei ce manipulează (prelucrare prin aşchiere. . dispnee de effort. apoi apar zone neregulate de infiltratie moale. Tablou clinic Berilioza acuta. Laborator si paraclinic: leucocitoza moderata cu neutrofilie. artropatii.tuse chinuitoare. hipercalciurie cu/fara calculi renali. calculi renali si perioade de hipercalciurie.) beriliu şi aliaje de beriliu. Bolnavul acuza stare generala proasta. bilaterala a campurilor pulmonare. prin extruziune etc. dispnee. industria ceramica). . Rx arata o accentuare a desenului bronhopulmonar. rafinare. PFV. hepatosplenomegalie cu modificari functionale.tuse seaca.apare dupa expuneri scurte dar intense.pneumonie chimica. cresterea Ht. dureri toracice retrosternale. raluri bronsice predominant sibilante si raluri crepitante. mai rar la inhalarea aerosolilor cu fluorura. In prima faza apar simptomele si semnele febrei de fum. scadere in greutate. chiar perforatie de sept nazal. anorexie. cu senzatie de constrictie toracica si arsura retrosternala. apoi dispar si dupa o latenta de 24-48 de ore apare tabloul clinic al unei pneumonii chimice= tuse seaca care se accentueaza progresiv. slabiciune musculara. In evolutia bolii apare scaderea in greutate.bronsita si traheita berilica (expunere la concentratii mari)= tuse seaca. poate evolua spre insuficienta pulmonara sau cardiaca. – cei ce fabrică tuburi catodice. Pe termen lung apare BPOC la nefumatori. dar apar tulburari in difuzia gazelor. cianoza. – tehnicieni din aeronautică. tahicardie. modificari Rx marcate.normal. Vindecarea se face in 1-4 saptamani de la intreruperea expunerii. diseminate.rinofaringita berilica= tumefierea si hiperemia mucoasei nazale. tulburari in functia hepatica. mucoasa si striata sanguinolent. industria nucleară. bronhoscopic – congestie severa a mucoasei cu tendinte la sangerare si ulceratii.

silicoza. La debut. dermita de iritatie si cea alergica sunt insotite de regula si de o conjunctivita sau rinofaringita. PFV c) contraindicaţii: – conjunctivite cronice. . . sdr Hamman-Rich. de apariţia intoxicaţiei acute sau cronice cu beriliu.dermita de tip alergic apare la 7-14 zile de la expunerea initiala ca o eruptie eritemoedematoasa. combinezoane presurizate (în zonele cu concentraţii mari). Măsuri medicale Recunoaşterea riscului profesional reprezentat de expunerea la beriliu. fata.ulcerul berilic produs de patrunderea unor cristale de compusi ai beriliului in solutii de continuitate ale pielii. std avansat granulomatoza pulm bilat difuza). Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002. Apare in primele 3-10 zile de la inceperea expunerii. tablou clinic 3. alte pneumoconioze. 1/3 din bolnavi prezinta o adenopatie hilara bilaterala. micronodulare sau nodulare. intereseaza tegumentele descoperite (maini. In berilioza acuta spitalizare deoarece orice simptom usor poate preceda forme grave (EPA. anexa 7. – ventilaţia locală şi generală – purtarea echipamentului individual de protecţie: măşti de protecţie (în zonele cu concentraţii mari). mănuşi de protecţie. examen de laborator si paraclinice: indicatori de expunere : Be-U >2micrograme/l indicatori de efect biologic: rgf pulm(std. Tratament : etiologic-intreruperea expunerii profesionale Patogenic si simptomatic: corticosteroizi in berilioza cronica. cu o tuse seaca chinuitoare. gat) sub forma unor arsuri de gradul I sau II. initial-hipertrofia ggl limfatici. descreste sau raman nemodificate. IC) PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice – automatizarea proceselor tehnologice. I Resp. carcinoza miliara. schimbarea echipamentului individual de protecţie. uneori frisoane si febra. micoze. cu aspect de ulceratie cu margini hipertrofice. poate apare un emfizem in jur. seamana cu sarcoidoza. localizat in special pe maini si antebrate. membre inferioare sau generalizata. Histologic este identic cu cel pulmonar.opacitati lineare. Testul cutanat este pozitiv. localizata si pe zonele descoperite dar si in regiunea genito-crurala. Complicatia frecventa. Rx in intoxicatia cronica cu beriliu(berilioza). care in timp pot creste. ochelari de protecţie.dermita de iradiatie produsa de saruri solubile(fluorura. intreruperea expunerii duce la vindecare in 7-14 zile.Formele grave.granulomul berilic exogen produs de implantarea subcutanata a unui produs insolubil de beriliu. .in plus casexie si dupa un timp semne de insuficienta cardiaca dreapta. Leziuni tegumentare produse de expunerea la beriliu: . sulfat) in cantitati suficiente pentru a actiona ca iritant primar. apare dupa mai multe zile sau sapt de la lezarea initiala. foarte pruriginoasa. sindromul HammanRich. stabilirea expunerii profeionale subiectiv: anamneza profesionala obiectiv: documente oficiale. alte pneumoconioze. cheratite cronice – boli cronice ale căilor respiratorii superioare – bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic) (în funcţie de rezultatele PFV) . tuberculoza. apare dupa 1-4 luni ca un nodul subcutanat al carui centru se necrozeaza si continutul se evacueaza pe un traiect fistulos indolor. – etanşeizarea instalaţiilor tehnologice.pneumotoraxul. Aceasta supuratie aseptica se prelungeste luni sau ani cu inchideri si redeschideri. fişa 17) b) RPA. Diagnostic pozitiv 1. Modificarile sunt bilaterale si simetrice. biopsie pulmonara. PFV Diagnostic diferential: sarciodoza. care poate evolua spre o eruptie papulo-veziculoasa. cu/fara semne de fibroza sau emfizem. inodora.nespecific. rezultatele determinarii aerului la LM vizitarea LM 2. antebrate. atona.

prezenţa terenului atopic. anexa 7. maleabil prin retopire. microvezicule. Tablou clinic Afectiuni cutanate Ni are actiune iritativa si uneori alergica asupra tegumentelor descoperite la muncitorii care lucreaza cu saruri de Ni sau la persoanele care poarta obiecte care contin Ni. intermediar in sinteza esterilor acrilici necesari pentru producerea maselor plastice. a emailurilor. respectarea igienei individuale. se pot extinde si la suprafetele cutanate acoperite. alcali. Daca pulberea ajunge la nivelul alveolelor poate determina pneumoconioza. obiecte casnice. cernelurilor.metal alb argintiu. ductil. Timpul de expunere profesională – în cazul intoxicaţiei acute: minute-ore-zile.din 3 în 3 ani – PFV – semestrial – dozarea beriliului în urină – anual – test sensibilizare la beriliu – din 2 în 2 ani b) 30 zile Informarea şi formarea managerilor şi angajaţilor expuşi asupra riscului profesional. magnetilor. dur. DIAGNOSTICUL POZITIV Stabilirea expunerii profesionale Subiectiv: – anamneza profesională Obiectiv: – determinări de nichel în aerul locului de muncă. Locuri de munca: fabricarea otelurilor inoxidabile. Uneori se constata perforatie de sept.cancerul cavitatilor nazale si cancer pulmonar. fata si gat. apoi papule. Fara tratament se instaleaza o eczema umeda. coroziunea apei. vopselelor. Manifestarile cutanate se pot localiza la maini. saruri.interdigital apare eritem. Cancerul la Ni La om. de boli alergice. acordarea primului ajutor. Vizitarea locului de muncă Tabloul clinic Examene de laborator şi paraclinice: Indicatori de expunere: – Ni-U: LBT: 15 mg/l. – determinări de nichel în urină. industria de automobile.– dermatoze Control medical periodic (conform NGPM/2002. . Atat Ni cat si sarurile lui produc sensibilizarea tegumentelor. – în cazul intoxicaţiei cronice: ani. pustule si ulceratii. Factori etiologici favorizanţi: – antecedente heredo-colaterale de cancer pulmonar. acumulatori alcalini. – documente oficiale privind vechimea în profesiunea şi/sau la locul de muncă suspectat de a produce îmbolnăvirea. Intoxicatia profesionala cu nichel Nichelul. industria ceramica. colorantilor. Manifestari respiratorii Sub forma de pulberi sau aerosoli poate determina iritatii si leziuni la nivelul mucoasei rinofaringiene si bronsice. Dermatitele la Ni apar la nichelatori. fişa 17) a) – examen clinic general – anual – RPA . care determina roseata cu edem si jena la deglutitie cu o senzatie de constrictie toracica. nitratul si formiatul de nichel se folosesc la hidrogenarea uleiurilor. purtarea echipamentului individual de protecţie. rezistent la acizi. sulfatul.

– – La persoanele în comă: – 25 mg/kg i.Pentru Ni(CO)4: – 100-500 mg/L = expunere modestă – peste 500 mg/L = expunere severă. Măsuri medicale 1.5 mg/kg corp la interval de 12 ore – următoarele 6 zile: 2. administrare de Detil ditiocarbamat de sodiu (Dithiocarb) – – Se recoltează urina pe o durată de 8 ore. oral 50 mg/kg corp. Tratament etiologic: – întreruperea expunerii profesionale la nichel carbonil: o scoaterea din mediul toxic o dezbrăcarea şi spălarea tegumentelor contaminate (dacă este cazul). C. în următoarele doze:  50% din doza totală la început  25% din doza totală la 4 ore  15% din doza totală la 8 ore  10% din doza totală la 16 ore  10% din doza totală la fiecare 8 ore până: devine asimptomatic sau Ni-S sub 50 mg/L. – ventilaţie locală şi generală (dacă este cazul). Indicatori de efect biologic: – COHb (în cazul nichel-carbonil) TRATAMENT În cazul intoxicaţiei cu nichel-carbonil (urgenţă): 1. apoi. administrare de DMP (dimercaptopropanol): – timp de 3 zile – 2. Tratamentul cu EDTA este discutabil. Tratament patogenic: oxigenoterapie 3. ATENŢIE SALVATORI! A. Recunoaşterea riscului de intoxicaţie profesională cu nichel: – determinări de nichel în aerul locului de muncă. – studii clinice şi epidemiologice. – purtarea echipamentului individual de protecţie.5 mg/kg corp o dată pe zi sau B. crescând la 100 mg/kg după simptomatologia clinică. la fiecare 4 ore. 2.m. Tratament simptomatic: barbiturice în caz de convulsii În cazul dermatozelor: – unguente cu: o Dietilditiocarbamat o Disulfiram (care este metabolizat în dietilditiocarbamat) – steroizi locali PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice – automatizarea proceselor tehnologice. . – etanşeizarea instalaţiilor. Dacă se depăşeşte 100 mg/L se instituie tratamentul cu: o Dietilditiocarbamat de sodiu (Dithiocarb).

anual – RPA la 5 ani de la angajare şi apoi din 3 în 3 ani. hemoglobină . atenţie: PFV c. examen clinic general – anual.anual . La auscultatie. nervozitate. . fără prag de expunere. poate forma cu aerul amestecuri detonante.apetit scazut. interzicerea fumatului. Educaţia sanitară: – informarea conducerii şi a muncitorilor şi reprezentanţilor acestora precum şi a comitetului de sănătate şi securitate în muncă despre influenţa nocivă a cadmiului şi a compuşilor săi asupra sănătăţii. – determinarea nichelului în urină . – PFV – anual. uneori disfonie. astenie. Se utilizeaza pentru obtinerea Ni prin procedeul Mond. Starea de rau general se accentueaza progresiv. c. metalizarea de contacte in circuite electronice. . Ea s-ar datora intoxicatiei cu CO. rar diaree. dupa aceasta faza apar manifestari digestive. varsaturi. Aceasta faza este trecatoare. Intoxicatia profesionala cu nichel-carbonil Nichel-carbonil.2.respiratie suieratoare insotita de raluri crepitante care se ridica treptat de la baza spre varful plamanului(EPA). – examen citologic al secreţiei bronşice (expectoraţiei) la muncitorii de la rafinarea nichelului – la 10 ani de la angajare şi apoi din 2 în 2 ani. conform datelor din Dosarul medical b. în funcţie de rezultatele PFV cardiopatii cronice anemii boli organice ale sistemului nervos central epilepsie 3. 4. . dispare treptat dupa scoaterea din mediu. respectarea igienei individuale. Examen medical la angajare Pentru nichel şi compuşii lui (în afara nichelului carbonil): a. expunere minimă de cel puţin 7 zile (expunere continuă sau discontinuă) Pentru nichel-carbonil şi alţi carbonili metalici: a. b.lichid incolor sau usor galben. examen clinic general – anual. greturi.PFV – anual. – – – – – – Pentru nichel-carbonil şi alţi carbonili metalici: conform datelor din Dosarul medical hematocrit şi hemoglobină contraindicaţii: boli cronice ale căilor aeriene superioare bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic). – examen ORL b. Manifestarile dominante grave sunt cele respiratorii si concomitent apare senzatia de constrictie toracica.determinarea nichelului în urină . este insotita de cianoza. uneori somnolenta. formarea conducerii în spiritul realizării măsurilor tehnico-organizatorice şi formarea muncitorilor asupra măsurilor de prim ajutor. în funcţie de rezultatele PFV – dermatoze a.hematocrit. apare o sputa rozacee. contraindicaţii: – boli cronice ale căilor respiratorii superioare – bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic). b. Manifestari clinice Intoxicatia acuta Inhalarea vaporilor de Ni(CO)4 produce brusc o cefalee pulsatila. dispnee progresiva. Control medical periodic: Pentru nichel şi compuşii lui (în afara nichelului carbonil): a.anual . purtarea echipamentului individual de protecţie. catalizator in industria maselor plastice.RPS la 5 ani de la angajare şi apoi din 3 în 3 ani. foarte volatil. tuse seaca. inflamabil.

PFV. iar dupa 24-72 de ore se instaleaza insidios senzatia de apasare toracica. Intoxicatia subacuta Dupa cefalee apare o faza de acalmie. EPA.desen peribronhovascular accentuat. PaO2 scade rapid in perioada EPA.accentuarea zgomotului II pulmonar. daca nu se intervine rapid apar leziuni miocardice cu dilatarea cordului drept. P ascutit. Rx. fibrilatie si stop cardiac. tahicardie. opacitati nodulare si micronodulare in 1/3 inferioara si mijlocie. Concomitent apare o stare de obnubilare. Apar raluri crepitante la baza care se extind treptat la varfuri. rar VEMS este scazut. convulsii-tonico-clonice sau coma. dispnee care se accentueaza progresiv si dupa cateva ore poate apare febra. ECG.CV scade rapid in intoxicatia subacuta.Auscultatia cordului.modificari de incarcare dreapta. Pulberea de Ni poate determina fibroze pulmonare si noduli fini pulmonari (pneumoconioza necolagena la Ni). .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->