22. Intoxicatia profesionala cu metale si sarurile lor: plumb, mercur, crom, cadmiu, mangan, beriliu, nichel.

Intoxicatia profesionala cu Plumb Factor etiologic principal: Pb Factori etiologici favorizanţi (secundari) Aparţinând de organism: efort fizic intens, surmenaj, subnutriţie, alcoolism, viroze, apariţia unei acidoze metabolice, femeile, adolescenţii şi tinerii; Aparţinând mediului de muncă sau unor aspecte organizatorice: spaţii închise neventilate, ventilaţie deficitară, nerespectarea igienei individuale, nerespectarea regulilor de protecţie a muncii, nefolosirea de echipamente individuale de protecţie specifice. Timp probabil de expunere până la apariţia intoxicaţiei – 2-3 luni până la 2-3 ani (funcţie de cantitatea de plumb absorbită şi de particularităţile individuale: – prezenţa factorilor favorizanţi). Locuri de muncă, operaţii tehnologice, profesiuni expuse: Pb metalic şi oxizi de plumb: o extragerea plumbului din minereuri; o topirea şi turnarea plumbului şi a aliajelor de plumb, recuperarea deşeurilor de plumb; o industria de acumulatori, repararea lor; o folosirea Pb ca material anticoroziv o blindarea cablurilor o folosirea ca ecran de protectie impotriva radiatiilor ionizante o fabricarea cristalului , ind tipografica Oxizi de plumb (coloranţi) şi săruri anorganice de plumb: o fabricarea de vopsele, glazuri, lacuri, emailuri, pe bază de plumb; o industria ceramicei, porţelanului şi teracotei etc., pe bază de plumb. Săruri organice de plumb: o fabricarea benzinei etilate (pentru aviaţie, benzină Premium etc.); o industria maselor plastice unde se utilizează stearat. Caile de patrundere Calea respiratorie- in mediul industrial este principala cale. Pb patrunde sub forma de aerosoli, ceturi, pulberi. Absorbtia incepe chiar de la nivelul mucoasei nazale. Pb ajunge in alveolele pulmonare, poate strabate epiteliul acestora, patrunde in circulatie sau poate fi solubilizat prin transformare in carbonat de Pb si sa ajunga astfel in vasele sanguine. Calea digestiva- nu are rol important in conditii profesionale; patrunde doar o parte din Pb inhalat si depus in cavitatea bucala, cel reintors in faringe sau transportat in gura de tigari, alimente, degete de la locul de munca cu Pb. In medie se absoarbe 5-10% din Pb inghitit prin mucoasa gastrica si a intestinului subtire, restul fiind eliminat prin materiile fecale, transformat in sulfat de Pb datorita reactiei cu H2S. Pb absorbit din intestinul subtire ajunge in ficat prin circulatia portala si se elimina prin bila din nou in intestin. Absorbtia Pb din tractul digestiv este favorizata de alimentatia saraca in Ca, Fe, proteine, constipatie. Calea cutanata- nu are rol in absorbtia Pb metalic si a compusilor anorganici; unii compusi organici liposolubili strabat tegumentele intacte. Eliminarea plumbului Prin urina se elimina 75-80% prin filtrare glomerulara si excretie tubulara. Restul se elimina pe cale digestiva, prin fanere, transpiratie. Materiile fecale contin de 2-3 ori mai mult Pb decat urina dar este “Pb de pasaj” care trece prin intestin fara sa se resoarba sau se reintoarce prin bila. Eliminarea Pb prin urina este in raport cu nivelul Pb din sange si cantitatea de Pb absorbita recent (3-4 zile). Plumburia este supusa la variatii in cursul unei zile in functie de debitul urinar, desi pe 24 de ore prezinta o anumita constanta. Pentru cresterea semnificatiei acestora este necesara corectarea concentratiei de Pb in functie de densitatea urinii sau prin raportare la gram de creatinina; valorile pot fi influentate de ingestia de lichide si starea functionala a rinichilor.

Eliminarea prin firul de par- normal pana la 3ng/cm fir; peste aceste valori exista posibilitatea unei absorbtii crescute. Determinarea cantitatii Pb in firul de par da indicatii asupra momentului absorbtiei, stiind ca firul de par creste cu 1 cm pe luna. Eliminarea prin glandele mamare- laptele matern contine normal 5-12 ug/l. Eliminarea prin unghii, transpiratie- este fara importanta. Circulatia, distributia si depunerea plumbului in organism Dupa absorbtie circula legat de hematii, fixat de lipoproteinele membranei si numai 2-5% se afla in plasma( de aceea se determina in sangele total). Se face in 2 etape: - depunerea initiala, in primele zile mai ales- in tesuturi moi- ficat, splina, rinichi, miocard, tesut gras. - depunerea secundara- in sistemul osos- in traveele spongioasei(de unde poate fi mobilizat) si in compacta cu depunere definitiva. Depunerea in oase se face sub forma de fosfat tertiar de Pb insolubil, in special in regiunile epifizare.depunerea se face dupa aceleasi legi ce guverneaza si depunerea calciului (bilant Ca-P, pH sanguin, h paratiroidian si vit D2).Pb se poate mobiliza din oase si trece In circulatia generala dupa viroze pulmonare, administrare de parathormon, scaderea Ca din alimentatie. Pb din sange este in echilibru cu Pb depus in tesuturile moi si nu este influentat de Pb stabil din oase. Este cel mai bun indicator al expunerii (absorbtiei).Daca absorbtia suplimentara inceteaza revine la valorile fiziologice mai rapid decat plumburia, in timp ce in tesuturi pot persista concentratii crescute mult timp (pana la 18 luni). Pb urinar prezinta oscilatii mari de la o zi la alta conditionate de cantitatea absorbita foarte recent. Se mentine mult timp crescut si scade treptat paralel cu descarcarea lenta a Pb cumulat in tesuturi. Mecanism de actiune - mecanism enzimatic- inhiba o serie de enzime- succiniloxidaza, scaderea arginazei hepatice, glutation, decarboxilaza, dehidraza acidului delta-amino-levulinic; - lezarea sistemului vascular- spasme vasculare (leziuni renale sau cerebrale) - producerea unei hemolize intravasculare. Tabloul clinic I. Sindromul asteno-vegetativ Apare cel mai precoce, simptomele sunt nespecifice, subiective: astenie, fatigabilitate, slabiciune musculara, cefalee, ameteli (in special la schimbarile bruste de pozitie), modificari comportamentale (stari de nervozitate), parestezii, tulburari de somn (somnolenta- insomnii), tulburari de memorie, crampe musculare, precordialgii, palpitatii, scaderea apetitului, scaderea libidoului, labilitatea pulsului si TA (fenomenul se accentueaza daca muncitorul continua sa lucreze in mediu cu Pb). II. Sindromul digestiv Cronic- precedat de sindromul asteno-vegetativ se manifesta prin scaderea apetitului, satietate rapida (dupa primele inghitituri de alimente), meteorism, senzatie de jena dureroasa epigastrica, constipatie, gust dulce metalic datorita tulburarilor de sensibilitate gustativa. Acut= colica saturnina- forma tipica, cea mai grava, precedata de forma cronica sau se poate manifesta brusc. Durerile- puternice, sub forma de colici (apare, diminua, dispare, reapare), sunt difuze, cuprind tot abdomenul sau localizate periombilical, rar epigastric, iradiaza catre regiunea lombara, cedeaza la presiunea profunda a abdomenului(pozitia cocos de pusca). La inspectie abdomenul este normal sau escavat, nu prezinta contractura sau aparare musculara. La palpare profunda inceteaza temporar durerile din timpul crizelor paroxistice. La palpare apare sensibilitate periombilicala, epigastrica sau pe cadru colic, care prezinta zone spastice alternand cu zone destinse. Constipatia- poate precede colica cu mai multe zile, este completa pentru gaze si materii fecale, tenace, rebela la tratament. Incetarea constipatiei coincide cu incetarea colicii saturnine. Anorexie Greturi, varsaturi, intoleranta gastrica Simptomele digestive sunt insotite de bradicardie (pana la 48/min) puls mic, dur, cresterea TA (160180) care revin la normal la incetarea colicii, artralgii, mialgii, halena fetida, parestezii ale extremitatilor.

rar superiori.modificari de tonus ale tubului digestiv. net delimitata. fiind prezente si imagini hidroaerice caracteristice. Trebuie diferentiata de lizereul produs de alte metale (Hg.periferic si central Neuropatia periferica Nervii extremitatilor sunt precoce si frecvent afectati de Pb. cu abolirea reflexelor. Pareza si consecutiv paralizia intereseaza muschii inervati de nervul radial: extensorul anterior. dar de la inceput nu atinge extensorul propriu al indexului si al degetului 5. neuropatia este exclusiv motorie. leucocitoza moderata cu neutrofilie. reactioneaza cu Pb din sange si formeaza PbS insolubila care se depune. deci a antebratului are debut progresiv. cu mici forme senzitive. fiind semn caracteristic (acest muschi nu este afectat). fara tulburari de sensibilitate. Apare prin descompunerea resturilor alimentare proteinice dintre dinti cu formarea de mici cantitati de H2S care patrunde in capilarele mucoasei gingivale. manifestarile astenice pot continua inca 2-3 sapt.rare. cand se asociaza cu paralizia antebratului este datorata saturnismului. Bi. cel mai precoce apare scaderea vitezei de conducere motorie in fibrele lente ale nervului cubital. Diagnosticul parezei de nerv radial se pune prin tehnici electrofiziologice: scaderea vitezei de conducere motorie a nervului si modificari ale traseului EMG. in jurul coletului dentar.nervii cranieni. Dureri abdominale moderate cu tendinta la constipatie. Forma tipica. senzatie de furnicaturi. dunga cenusie de la nivelul coroanelor de vipla. Pareza nervului radial este unilaterala. Cand se cere bolnavului sa resfire degetele el poate executa menevra pentru ca intervin interososii. simetrica. . Cand se cere bolnavului sa flecteze bratul si se opune la efectuarea miscarii coarda lungului supinator se evidentiaza sub piele. in cursul unei colici sau encefalopatii. Sindromul nervos. Encefalopatia saturnina Apar modificari functionale din partea SNC la plumbemie peste 60 ug/dl sub forma alterarii inteligentei vizuale. de 1-2 mm latime. oligurie. . .paralizia laringiana cu afonie. atrofie de eminenta hipotenara cu imposibilitatea de a departa degetele unele de altele. apare totdeauna in cursul unei encefalopatii.paralizia peronierilor. incepe cu slabiciunea mainilor. nu dispar decat dupa incetarea constipatiei. progresiva. Exista 2 forme: accidente tranzitorii si encefalopatia propriu-zisa. mainile si antebratul fiind intinse la orizontal= pozitiva.de tip Remak. extensorul lung al mainii si degetelor fara a prinde si lungul supinator.Tabloul clinic este insotit de semne de laborator (indicatori de expunere si de efect biologic).daca sunt mai mult solicitati). desi predominant pe dreapta.paralizie de tip Duchene-Erb a grupelor musculare superioare. Alte forme clinice de paralizii saturnine asociate celei de radial: . Pareza si paralizia saturnina se instaleaza progresiv. degetele sunt flectate pe metacarpiene. daca bolnavul nu mai lucreaza in mediu cu Pb. mai ales la nivelul intestinului dar si la nivelul stomacului. niciodata durere. Lizereul lui Burton= dunga albastruie sau albastru cenusie.peronier. tulburari de comportament si intelectuale. segmente spastice alternand cu cele atone. III. Rx. ocluzie intestinala.paralizie de tip Aran-Duchene. aminoacidemie crescuta. pe marginea libera a gingiei. gingivita tartrica (albastruie negricioasa). Ag). Apare intai la nivelul premolarilor si a primilor molari. Paralizia progreseaza: mana cade in unghi drept. acidoza usoara. ca intr-o polinevrita alcoolica. Manevra Teleki: solicitarea bolnavului de a-si arata palma. rar brusc.cu mana in ghiara. median si peronier.paralizia regiunii antero-externe a gambei. neidemanare. in contradictie cu ceea ce se observa la alte localizari . tartru dentar. canini inferiori. cu abolirea reflexelor cubito-pronatoare.cresterea ureei sanguine moderat. predomina pe partea dreapta conform legii solicitarii maxime(pot fi interesati si nervii extensori de la membrele inferioare. Intereseaza extensorul comun al degetelor. Aspectul este asemanator cu cel din ileus paralitic. Reflexul olecranian este abolit. cand se cere bolnavului sa ridice degetele nu poate ridica decat indexul si degetul 5 (face coarne). atat pe fata jugala cat si linguala a gingiei. Se produce o neuropatie flasca. apoi incisivi. fara a fi insotita de tulburari de sensibilitate. Complicatii digestive: perforatii gastrice. Durerile din colica persista cu aceeasi intensitate 2-8 zile-2 sapt fara tratament. Aceste paralizii se vindeca in decurs de mai multe saptamani-luni.

In cursul colicii saturnine functia renala este frecvent alterata prin reducerea debitului sanguin renal si a filtratului glomerular ca urmare a constrictiei arteriolelor renale. V Sindromul anemic Clinic. mai ales colica. Delirul este intotdeauna prezent. Este continuu sau alterneaza cu perioade constiente. Sechele ale intoxicatiei cronice cu Pb • Nefrita cronica. hiperreflectivitate osteotendinoasa. Manifestarile sunt benigne. constrictiei arteriolare cutanate si hemolizei (facies saturnin). cu reducerea debitului de filtrare. staza papilara. Nu apare singur ci insoteste sau urmeaza manifestarile acute ale intoxicatiei. limbii. insotit de halucinatii. Manifestarile clinice apar la 3-4 sapt de la expunerea foarte mare sau dupa o colica saturnina. Laborator: absorbtie crescuta de Pb si semne de efect biologic. In patogenie rolul principal il au modificarile functionale si anatomice ale vaselor cerebrale. stare de excitatie crescuta. Trebuie exclusa glomerulonefrita cronica de alta etiologie. inegalitate pupilara cu reflexul de lumina pastrat. frecventa la cei care au ingerat bauturi alcoolice (tuica poluata cu Pb). presiunea locala usureaza durerea iar miscarile o accentueaza. scaderea memoriei si a simtului critic. Apar apoi manifestarile clasice: delir. Se asociaza si ameteli. • Arterioscleroza cu alteratii ale vaselor cerebrale. tremuraturi accentuate ale mainilor. Convulsiile sunt de cele mai multe ori localizate. halucinatii. cosmaruri. si secundar leziuni ale sistemului nervos. cresterea permeabilitatii capilare. aparitia durerilor fiind legata de locul de munca. Anatomo-patologic nu sau gasit modificari la nivelul articulatiilor. cu sechele (deficit intelectual. cu Pb pana la 350. convulsivant. Se manifesta printro nefropatie nespecifica cu fibroza interstitiala intensa. sindrom Korsacov.modificari marcate dar lipsite de specificitate care urmeaza o evolutie paralela cu starea clinica. atrofie glomerulara si degenerescenta hialina a vaselor. de aceea HTA nu este constanta. pareze.paloare cu caracter particular datorita scaderii concentratiei de Hb. IV Sindromul pseudoreumatic Se manifesta cu artralgii. tulburari senzoriale-vizuale (hemianopsie sau amauroza tranzitorie). tremor generalizat. insomnie rebela. Pb S 120-300. tulburari de vedere (amauroza). atingeri de nerv optic sau laringian)care au fost ameliorate prin tratament cu EDTA. intensitatea variaza de la o zi la alta. dureaza cateva ore= mica encefalopatie a lui Duvoir. EEG. Spasmul vascular se limiteaza la vasele cerebrale si retiniene. In patogenie este implicat elementul angiospastic. Alcoolul are rol adjuvant facilitand leziunile SNC si contribuind la aparitia sechelelor psihice. se manifesta ca o asociere a 3 sindroame: delirant. surditate. FO. Activitatea renala revine la normal in 10-14 zile de la debutul colicii. astenie. LCR hipertensiv cu albumina. pareze de nervi cranieni. Manifestarile se atenueaza sau dispar in cateva zile si nu sunt pe primul plan. coma. tulburari de echilibru. hemi/monoplegii. Prezinta o stare prodromala cu cefalee. Cresteri pasagere ale TA se intalnesc in cursul colicii . Semnele de atingere renala functionala atesta existenta unor spasme vasculare generalizate.edem. comatos. afazie. Obiectiv: nu exista modificari ale aparatului locomotor. anxietate. leziuni hemoragice retiniene.se datoreaza unui spasm vascular si prezinta amauroza.AIT. mialgii la nivelul membrelor inferioare. agitatie sau depresie. neinfluentate de factori meteorologici. periferice • HTA prezenta la unii bolnavi datorita fie unei vasculopatii generalizate. stupoare. spasmele arteriale. fie arteriosclerozei renale. Diagnosticul de nefroscleroza saturnina este determinat de anamneza profesionala si mai ales de existenta de episoade de colica. miocardice. ireversibile datorita aterosclerozei vaselor renale. Examenul obiectiv: tremor. Encefalopatia saturnina propriu-zisa (eclampsia saturnina sau marea encefalopatie saturnina a lui Duvoir) Apare exceptional in mediul industrial. agitatie-depresie. spasm arterial. Encefalopatia minor= stadiul prodromal. tresariri ale muschilor fetei. Pb U 900. de tip jacksonian. convulsii. Cuprinde simptomele ce atrag atentia asupra unei grave atingeri a SNC: cefalee intensa. Boala propriu-zisa incepe prin stare de dezorientare. afazii tranzitorii. Evolutia poate fi spre deces. In expuneri prelungite pot apare leziuni grave. pleoapelor. afazie. elemente celulare crescute.

Hematiile cu granulatii bazofile sunt crescute.5-12 ug/l.cel mai bun indicator de expunere. La populatia neexpusa profesional valorile sunt 10-20ug/dl. Anemia saturnina este moderata. Persoane neexpuse: sub 50 ug/100 ml eritrocite. nu este specifica saturnismului. Valori normale: pana la 2. teratospermie. La populatia neexpusa ALA –U este sub 5 mg/l. La barbati asteno-. scaderii sintezei de globina si a unui grad de hemoliza. Plumburia Pb-U. care inhiba actiunea dehidrazei acidului delta aminolevulinic cu rol de transformare ALA in porfobilinogen. Pb o inhiba.Pb inhiba coproporfirindecarboxilaza cu rol in transformarea coproporfirinei III in protoporfirina IX. apare si in boli hepatice. Examenul hematologic Anemie.enzima cu rol de transformare ALA in uroporfirinogen. Normalizarea PEL este mai lenta avand astfel valoare clinica si medico-legala.poate apare o usoara leucocitoza in colica saturnina. Valori normale: pana la 150 ug/l. Activitatea minima acceptabila: 30 unitati.3ug Pb/cm par corespund la Pb-S 40 ug/dl. Poate prezenta variatii in functie de debitul urinar.indica o buna regenerare a maduvei osoase si se datoreste stimularii de catre bilirubina indirecta formata prin hemoliza. fiind eliminat urinar. Din cauza dificultatii de legare a Fe cu protoporfirina in mitocondrii se vad granule de feritina(siderocite). enzima cu rol de a introduce fierul in nucleul protoporfirinei formand hemul. normocroma sau usor hipocroma si sideremia crescuta. masoara Pb absorbit recent. retentia si eliminarea Pb. Afectiuni tiroidiene (experimental) Efecte teratogene Efecte mutagene Efecte cancerigene: creste mortalitatea prin cancerpulmonar la muncitorii de la topirea secundara a plumbului.• • • • • • Creste incidenta miocardiopatiilor si a bolilor coronariene Efecte asupra fertilitatii la femei.Pb inhiba hemisintetaza. Leucograma. libere in sange. hipo-. Sunt hematii tinere care contin ribozomi care sub efectul Pb se regrupeaza. Aceste depozite se coloreaza cu reactivi pentru Fe in albastru(reactia Pearls).5 mg/l. Expusi 110 ug/100 ml. Reticulocitoza. Examenul este valabil pentru expuneri mici si medii. Protoporfirina IX libera eritrocitara (PEL). Coproporfirinuria (CP-U). exprima un echilibru dinamic intre absorbtia. Eliminarea CP-U nu este specifica. Examene de laborator Indicatori de expunere Plumbemia Pb-S. Sub aceasta cifra este posibila actiunea Pb. Valoarea pentru persoane neexpuse este de 50 ug/l. asupra ovulatiei si rar avorturi si mortinatalitate. Valori peste 10 mg/l sprijina diagnosticul de intoxicatie cu Pb. .determinarea se poate face pe urina pe 24 de ore sau pe spot. Concentratia Pb in laptele matern. Indicatori de efect biologic Acidul delta aminolevulinic in urina(ALA-U). la Pb-S peste 50ug/dl scaderea este asa de mare ca nu se mai coreleaza cu expunerea.datorata scaderii protoporfirinei eritrocitare si imposibilitatii includerii fierului in structura protoporfirinei eritrocitare. ALA acumulandu-se in sange. Se observa la microscop ca puncte albastre in hematii. Fierul si protoporfirina raman nelegate. In intoxicatia cu Pb sunt peste 5000/1 milion. Porfobilinogen (PBG). febra sau ingestia de alcool.bun indicator al actiunii Pb asupra sintezei hemului.cresterea este inconstanta. Concentratia Pb in par. ALA dehidraza eritrocitara. este predominant hemolitica in fazele acute ale intoxicatiei.

ventilaţie generală. care să îndepărteze pe muncitori de sursele de emisie a vaporilor sau pulberilor de plumb. Determinarea incarcarii cu Pb a organismului Se face prin mobilizarea metalului cu EDTA.(testarea sensibilitatii la penicilina). B6 si balneofizioterapie. Diagnosticul intoxicatiei profesionale cu Pb 1. meningite. concomitent se administreaza si EDTA.absorbtie crescuta de Pb. Tratament Tratament etiologic: . Urgentele Colica saturnina.vitamine B1. Eliminarea totala a Pb in 5 zile 2mg. peste aceasta doza sau administrat perioada indelungata apar leziuni tubulare renale sau spolierea organismului de ioni metalici Zn. dar nespecific este scaderea vitezei de conducere a fibrelor nervoase lente ale nervului cubital.are actiune chelatoare. ulcer gastric sau duodenal perforat.sindromul asteno-vegetativ . Împiedicarea pătrunderii vaporilor şi pulberilor de plumb în aerul locului de muncă prin: etanşerizarea proceselor de topire. aport hidric si caloric adecvat. neoplasm cerebral.encefalopatia saturnina. 3.indicatori de expunere.ganglioplegice.Eliminarea plumbului din procesul tehnologic. utilizarea de procedee umede. . apendicita acuta.sarea monocalcica a acidului etilendiamintetraacetic (EDTA).culoarea subicterica a conjunctivelor. se adm 1-1. iar daca presiunea lcr este crescuta se face punctie lombara. Dozele terapeutice 25 mg/kg corp/zi. Împiedicarea sau diminuarea acţiunii plumbului asupra muncitorilor prin: . Encefalopatia saturnina.nu este absorbtie crescuta de Pb. oxizi de pb. rafinare. Co. expunerea profesionala la Pb metalic. Are eficacitate mai redusa. 2. tabloul clinic cu unul sau mai multe sindroame 3. pancreatita acuta. 5. indicatori de efect biologic Diagnostic diferential . Automatizarea unor procese tehnologice.EDTA in perfuzie cu glucoza 1g la 12 ore. Parezele si paraliziile. eventual anticonvulsivante (fenobarbital). se adm vitamine din grupul B. Tratament patogenic Se adreseaza mecanismelor de actiune enzimatica a Pb.Determinarea vitezei maximale de conducere motorie in nervii periferici Indicatorul cel mai sensibil de expunere si de efect biologic.hepatite epidemice . ventilaţie locală.Penicilamina (Cuprenil).encefalopatia hipertensiva. Important. sedative(diazepam). ocluzie intestinala. produce reactii alergice violente si este nefrotoxic.administrarea de medicamente care accelereaza eliminarea Pb. 1 fiola are 10 ml sol 10% Edetamin. In Clinica se adm 1g de 2 ori/zi la 12 ore timp de 5 zile. are rol adjuvant. intre 2-12 mg.sindromul anemic . 4. Cu. saruri anorganice de Pb 2. Fe. agent chelator care care formeaza cu Pb compusi cu structura inelara stabili si solubili care se elimina rapid pe cale renala. măcinare. PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice 1.abdomen acut.clorpromazina (plegomazin) 25 mg im repetat la 4-6 ore in functie de intensitatea durerii sau pev lenta 50 mg in glucoza 4 la 1000. encefalite.absorbtie excesiva de Pb care argumenteaza diagnosticul de intoxicatie. C.functia renala. peste 12 mg. Izolarea aparaturii şi/sau a proceselor tehnologice generatoare de vapori sau pulberi de plumb de locul unde lucrează muncitorul. examene de laborator si paraclinice.maxim 50. urmate de o pauza de 5 zile dupa care se poate repeta in functie de eliminare.5g/zi(cp de 250 mg) timp de 10 zile. colica biliara sau renala .colica saturnina.intreruperea contactului profesional cu Pb .

 înzestrarea şi obligarea folosirii echipamentului de protecţie individuală. Controlul medical periodic (conform NGPM/2002 – Anexa 2.semestrial/anual sau când consideră medicul de medicina muncii b) 7 zile 4. fişa 77). WC-uri). duşuri. întreţinerea lui în bună stare. recomandate prin proces verbal de constatare cu recomandări. Această recunoaştere a riscului de intoxicaţie este necesară pentru a face:  catagrafia muncitorilor expuşi. Valorile limită pentru Pb şi compuşii lui (în afara PbS –sulfura de plumb): – valoarea limită (8 ore): 0.  reducerea zilei de muncă în anumite cazuri (6 ore/schimb)  alimentarea raţională şi de protecţie  instructaj eficient de protecţie a muncii şi respectarea disciplinei tehnologice.semestrial – plumbemie/plumburie .  catagrafia locurilor de muncă expuse.  catagrafia profesiunilor expuse. boală cardiacă ischemică) – boli cronice ale sistemului nervos central şi periferic – afecţiuni psihice – anemie – porfirii – nefropatii cronice – femei în perioada de fertilitate – adolescenţi 3.  studii epidemiologice 2.  realizarea şi buna întreţinere a anexelor social sanitare (vestiare.  catagrafia proceselor tehnologice cu risc.semestrial – acid deltaaminolevulinic sau protoporfirina liberă eritrocitară .05 mg/m3 – valoarea limită (termen scurt: 15 min): 0. fişa 77): a) – examen clinic general . discuţii în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii.anual – EMG .  interzicerea consumării hranei la locul de muncă. care constă din: a) conform datelor din Dosarul medical b) – hemogramă – examen sumar de urină – creatinină sanguină – uroporfirine urinare c) contraindicaţii: – boli cronice ale aparatului cardiovascular (HTA.la indicaţia medicului de medicina muncii . Recunoaşterea riscului profesional de intoxicaţie cu plumb pe teritoriul întreprinderii prin:  cunoaşterea procesului (proceselor) tehnologic cu precizarea formei chimice (oxizi.  regim corespunzător (succesiunea perioadelor de muncă şi a celor de repaus) cu condiţii de repaus corespunzătoare. Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002 – Anexa 7.semestrial – hemogramă . Informarea şi formarea în domeniul profilaxiei şi acordării primului ajutor – pentru manageri: se va avea în vedere realizarea măsurilor tehnico-organizatorice. consilierea patronului. pulberi).anual – creatinină sanguină . . – pentru muncitori se va avea în vedere în special:  suprimarea fumatului la locurile de muncă.1 mg/m3 Măsuri medicale 1. Măsurile tehnice au ca scop principal realizarea unor concentraţii de Pb în aerul locurilor de muncă sub valorile limită. reducerea efortului fizic. carbonat bazic de plumb) şi a stării de agregare (vapori.

confuz. usoara hipotermie. profesiuni expuse: . tulburari de mers si de echilibru. Intoxicatia profesionala cu tetraetil de plumb Tablou clinic Intoxicatia acuta. anxietate. cu accese maniacale. – spaţii închise neventilate. cefalee.  cunoaşterea primelor semne de boală. agitatie. In cazurile usoare. emite vapori la temperaturi obisnuite. dupa o perioada asimptomatica intre 6 ore si 18 zile. Procese tehnologice. stări de surmenaj. Timp probabil de expunere până la apariţia intoxicaţiei – câteva luni până la câţiva ani funcţie de cantitatea de mercur absorbită şi de prezenţa factorilor favorizanţi. hipoTA pana la 80/40. greturi. simptom precoce. daca nu este totala somnul apare din cand in cand. Aparţinând de organism – efort fizic intens prin mărirea debitului respirator. diaree sau constipatie.bolnav dezorientat. cu vise terifiante. Evolutia este cu remisiuni temporare. La acelasi bolnav tabloul clinic poate imbraca aspecte diferite in cursul evolutiei: delirant. insotite de halucinatii vizuale. tremuraturi. TA scade usor.  diminuarea consumului de alcool (atenţie mai ales la ţuica produsă de producătorii particulari. – ventilaţie deficitară. tactile. auditive. Tulburarile digestive cresc si ele in intensitate. hipertonie vagala discrete. Sunt mai putin accentuate manifestarile neurologice: tremuraturi.tulburari de somn.predomina semne si simptome ale SNC. Factori etiologici favorizanţI 1. dar pot apare recaderi. agitatia si delirul se atenueaza sau dispar. alcoolism. depresie sau agitatie. subnutriţie. afecţiuni renale ce favorizează acumularea toxicului. Sunt caracteristice paresteziile bucale ca senzatie de corp strain. agitat. respectarea igienei individuale înaintea luării meselor.Pb-U care arata eliminari mari 500-4000ug/l in mod spontan. hiper ROT. agitat. 2. Diagnostic Laborator. Tratament EDTA. Intoxicatia profesionala cu mercur Mercurul. In cazurile de gravitate medie durata manifestarilor acute este de 2-4 sapt.  prezentarea obligatorie la examenul medical periodic etc.apare dupa o expunere de scurta durata la concentratii mari de toxic. bradicardie 30-50. hipotermie care dispar in cateva zile. maniacal. – prezenţa altor toxice profesionale neurotrope sau nefrotoxice. acte de violenta extrema. Bolnavul scade rapid in greutate. traume psihice. schizofrenic. Aparţinând mediului de muncă sau unor aspecte organizatorice: – temperatura crescută a aerului la locul de muncă.  consumarea alimentaţiei de protecţie (lapte) în timpul schimbului.psihoza acuta. astenie. ameteli.singurul metal lichid la temperatura camerei.  purtarea corectă a echipamentului de protecţie. locuri de munca. Semne clinice caracteristice: hipotermie chiar pana la 35.  respectarea igienei individuale la sfârşitul schimbului. 3. cefalee.anorexie matinala. bradicardie. sialoree si transpiratii (hiperexcitatie vagala). cu valoare diagnostica. trat simptomatic. in cazurile grave moartea survine dupa 2-8 zile. Manifestari prodromale: insomnia. apar elementele caracteristice. Perioada de stare: manifestarile prodromale se accentueaza. care poate conţine plumb). Pot apare si manifestari digestive. hipotonie. a fumatului la locurile de muncă unde aceasta se permite. Pb-S pana la 160ug/dl.

in cazuri grave apar delirul cu halucinatii. Pentru ca se elimina prin glandele sudoripare poate de termina aparitia unei dermatite. Se evidentiaza cu ocazia unor miscari intentionale. Initial apar: rinofaringita. exista tendinta de a se izola. in stari emotive. timiditate. apoi degetele mainii. Poate apare si un tremor parkinsonian asociat cu amimie. termometre. apoi insomnii sau vise terifiante).- - - industria extractiva si prelucratoare a Hg industria metalurgiei neferoase: extragerea Au si Ag prin amalgamare fabricarea si repararea aparatelor de masura cu Hg. ritmice. nesiguranta. iritabilitate. Sindromul neuro-psihic. se pot asocia asinergie. debuteaza la nivelul pleoapelor.apare de obicei dupa cel asteno-vegetativ. chiar anurie si IRA. nu poate sa continue munca daca este observat de altii. cu diaree sanguinolenta.proba scrisului. amalgam dentar fabricarea de cosmetice si sapunuri industria explozibililor fabricarea fetrului pentru palarii si confectionarea acestora fabricarea oglinzilor sau curatarea amalgamului de cositor de pe oglinzile vechi taxidermie= impaierea animalelor fotografie si fotogravura fabricarea de artificii tabacit si argasit decorarea portelanului laboratoare sau sectii unde se lucreaza cu Hg gravarea si brumarea otelului placarea cu Au. ingerare de alcool. laringita si bronsita acuta pana la bronsiolita obliteranta si pneumonie chimica. tulburari de somn (somnolenta initial.labilitate de puls si TA. fabricarea pilelor electrice. are frecventa de 5-6/sec. se datoreste inhalarii unei cantitati mari de vapori de Hg intr-un timp scurt. dermografism.tremor. ameteli. Pot fi si tulburari de memorie si atentie. . Sindromul asteno-vegetativ Simptomul cel mai frecvent si mai precoce este astenia. nistagmus. medicamente. greutate la vorbire la inceputul frazelor.in conditii profesionale este foarte rara. vorbire sacadata. frig. . Este o tulburare psihica manifestata prin anxietate. limbii. buzelor. Apoi apare nefroza toxica cu poliurie in prima faza. neon. hematurie si cilindrurie. fabricarea anumitor intrerupatoare si acumulatoare in locurile unde se utilizeaza pompe de vid cu Hg industria chimico-farmaceutica. Intoxicatia cronica.fabricarea Cl si sodei caustice cu Hg electrod.eretismul mercurial. urmata in 24-48 ore de o stomatita acuta ulceronecrotica.unguente. fabricarea lampilor cu incandescenta. apoi oligurie cu albuminurie.cea mai frecvent intalnita. Concomitent apare tabloul de enterocolita acuta. cu dureri abdominale intense sub forma de colici. mers nesigur si balansat. Cr vopsirea cu vopsele pe baza de Hg a vaselor maritime Tabloul clinic Intoxicatia acuta. lampi radio. este un tremor cerebelos tipic. proba paharului. tulburari vegetative. tuburi de razeX. melancolie suicida. foame. prepararea compusilor mercuriali prepararea vopselelor pe baza de Hg (pentru fundul vaselor) industria electrotehnica. Tremorul intentional se manifesta ca tremuraturi fine. sinteza aldehidei si acidului acetic cu Hg catalizator. devine banuitor. psihoza maniaco-depresiva.fabricarea. verificarea si repararea stabilizatoarelor si redresoarelor de curent electric. musculatura antebratului si bratului. . Ag.tensiometre. transpiratii diurne. cefalee. manometre. hipertonie musculara. adiadococinezie. barometre etc curatirea Hg prin filtrare si distilare industria chimica. antiseptice. proba indexnas. In orele urmatoare expunerii apare sialoree. lampi cu vapori de Hg. Inceteaza in timpul somnului. de oboseala. mers cerebelos.

nu este eficace in intoxicatia cu Hg metalic si nu amelioreaza simptomele neurologice. EDETAMIN (sare monocalcică disodică a acidului etilen-diamin-tetra-acetic). exagerarea ROT. Mai puţin eficace ca în intoxicaţia profesională cu plumb (se va urmări funcţia renală: creatinină sanguină) Intoxicatia acuta. . care poate fi precedata de sialoree.incetarea expunerii. proba eliminarii provocate dupa Unithiol. Sindromul de iritatie a mucoasei CAS. impotenta sexuala .stomatita de diferite grade. care este o depunere de sulfura de mercur in capilare.nervul acustico-vestibular(ameteli. Hg-S peste 10 ug/dl Indicatori de efect biologic: Examen de urina.3-propanol-DMP sau dimercaprol. Uneori apare hipertrofia glandelor salivare. Examenul gingival evidentiaza lizereul mercurial Gilbert. timp de 10 zile – pauză 5 zile – se repetă cura de 2 g/zi timp de 10 zile. 3.tubulopatie proximala. Expunerea profesionala la mercur metalic si/sau saruri anorganice de mercur. nervul olfactiv(tulburarea mirosului). diaree alternand cu constipatie.glomerulopatie extramambranoasa. Examene de laborator si paraclinice Indicatori de expunere:Hg-U peste 200 ug/l. gust dulceag metalic in gura. Sindromul neuro-psihic: – tremor tiroidian – tremor alcoolic Tratament Etiologic.250 mg x 4/zi 10 zile. In fazele mai avansate pot fi interesati nervii cranieni. 2. beta 2 microglobuline. proba index-nas. administrarea de medicamente care sa diminue cantitatea de Hg in organele tinta : Penicilamină (Cuprenil): 1.la nivelul ochilor. care capata un reflex brun-gri sau galbui . depozite de Ig G si C3 pe membrana bazala glomerulara.proteinurie (beta 2 microglobuline). maximim fiind atins la sfarsitul perioadei de administrare 10-15 zile). Sindromul asteno-vegetativ: sindroame astenice de natură neprofesională. Tabloul clinic. EDTA. - . B6.Fanconi (diabet renal+ hipercalciurie cu calcemie normala+hiperfosfaturie+ aminoacidurie). Intoxicatia cronica Clorhidrat de D-penicilamina(Cuprenil)-1-1. care daca evolueaza realizeaza un sindrom Toni. negricioasa. simetrica. Diagnostic pozitiv 1. 2.5 g/zi (1 comp.gastrita: inapetenta. obiectiv tulburari de sensibilitate(hipoestezie sau anestezie tactila. termica sau dureroasa). varsaturi. Alte modificari . greturi. cp 250 mg. N-acetil-DL-penicilina. timp de 10 zile. EDTA (curba eliminarilor de Hg are o alura ascendenta.dermatoze la saruri de mercur. cresterea avorturilor. testare la penicilina. nistagmus si hipoacuzie intre 6000 si 8000 Hz). proba paharului.rinite cronice.5g/zi. dureri abdominale difuze. examenul cristalinului. = 250 mg.o dunga albastruie violet. Dpenicilamina. .polinevrita mercuriala. Sindromul renal .neregularitati ale ciclului menstrual. Unithiol Patogenic.sindrom nefrotic. semnificand o mercuremie crescuta.vitaminoterapie B1. nervul optic(tulburari de adaptare ale sensibilitatii luminoase si de diferentiere). 1 capsulă = 150 mg).antidot BAL= dimercapto-2.modificare de culoare a capsulei anterioare a cristalinului bilaterala. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL 1. pentru eliminarea Hg din organism(testare prealabilă la penicilină). 2 g/zi. este specific pentru clorura mercurica. Proba scrisului. sinuzite.Debre.subiectiv parestezii in extremitati.2 g/zi iv 10 zile 2-3 cure. 2-3 cure.proteinurie. Sindromul digestiv .

– construirea şi buna funcţionare a anexelor social sanitare (vestiare. realizarea unor concentraţii de Hg în aerul locurilor de muncă sub valorile limită. Măsuri medicale 1. confecţionarea corespunzătoare a mesei de lucru. – valoarea limită (8 ore): 0. a pereţilor. 5. 4. conform datelor din Dosarul medical (atenţie: sistem nervos central şi periferic. contraindicaţii: – boli cronice ale sistemului nervos central şi periferic – boli psihice inclusiv nevrozele manifeste – boli endocrine: hipertiroidie. cavitatea bucală) b. tranchilizante. Măsurile tehnice au rol principal. menţinerea temperaturii în încăperea de lucru sub 18°C.semestrial – mercur în sânge . împiedicarea pătrunderii vaporilor de mercur în aerul locului de muncă prin: etanşerizare. izolarea aparaturii şi/sau a proceselor tehnologice generatoare de vapori de mercur de locul unde lucrează muncitorul. determinări de Hg în aerul locurilor de muncă şi în urina muncitorilor.150 mg/m3 Are indicativul P (pătrunde prin piele).05 mg/m3 – valoarea limită (termen scurt – 15 minute): 0. care să îndepărteze pe muncitor de sursele de emisie a vaporilor de mercur. întreţinerea lui în bună stare. automatizarea unor procese tehnologice. tratamentul stomatitei. – instructaj de protecţie a muncii şi respectarea disciplinei tehnologice.anual – examen stomatologic (specialist) . ci atunci când consideră acesta că este necesar) b) 7 zile . la sfârşitul fiecărui schimb de lucru. stare psihică. 3. 2.Simptomatic. hipoparatiroidie – nefropatii cronice – stomatite 3. – alimentaţie raţională şi de protecţie. creatinina sanguină c. cunoaşterea formei chimice a mercurului utilizat. studii epidemiologice. WC-uri). Controlul medical periodic: a) – examen clinic general . tiroidă.anual – mercur în urină . pereţilor. tratamentul tulburarilor digestive. – regim de muncă corespunzător (succesiunea perioadelor de muncă şi a celor de repaus) cu condiţii de repaus corespunzătoare. duşuri. profesiunilor. menţinerea Hg sub un strat de apă. PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice 1.din 2 în 2 ani – examen neurologic (specialist) – din 2 în 2 ani doar la indicaţia medicului de medicina muncii (şi nu din 2 în 2 ani. – înzestrarea şi obligarea folosirii echipamentului de protecţie individua. Anexa 2. 2. Recunoaşterea riscului de intoxicaţie cu Hg în întreprindere. împiedicarea sau diminuarea acţiunii Hg asupra muncitorilor prin: – reducerea efortului fizic. ventilaţie locală. spălătoare. fişa 66): a.antiparkinsoniene. catagrafia locurilor de muncă. spălarea mesei de lucru. muncitorilor expuşi. eliminarea mercurului din procesele tehnologice. Examenul medical la angajare (NGPM/2002. – reducerea zilei de muncă în anumite cazuri (6 ore/schimb). podelei. a podelei. 2.semestrial – creatinină sanguină .

respectarea igienei individuale înaintea luării meselor. cu stranut. fisura.manipularea cimentului care contine saruri de crom hexavalent (zidari). iritatie. Ulcerul tegumentar. acoperita de o crusta bruna aderenta. producerea antrachinonei. .pulberea sau ceata de crom se depune pe septul nazal. iar . rinoree. textila.favorizat si de scarpinatul la nas. rosie.bicromati alcalini sau alaunul de crom (sulfat dublu de crom si potasiu) . faringite. care pot fi urmate de hematemeza. laringite. EPA. In functie de concentratia compusilor in aer si de durata de expunere apar fenomene clinice iritative acute ca rinite. a materiilor plastice. Ulceratia septului nazal. bronsite.industria de preparare a cromatilor si bicromatilor alcalini si a anhidridei cromice (ceata de crom) . leziuni ale septului nazal.leziunea caracteristica este “ochi de pasare”.pentru protectie anticoroziva pentru obiecte casnice. Intoxicatia profesionala cu crom Industrii. a cauciucului.inhalarea de pulberi sau ceturi cu crom hexavalent este iritativa. pot fi dureroase sau nedureroase. diminuarea consumului de alcool. locuri de munca. Evolutia este lenta. diaree sanguinolenta. piese de automobil.fabricarea materialelor refractare.industria de baterii electrice . rar necesita schimbarea locului de munca. despre simptomatologia de debut.industria unde se folosesc coloranti pe baza de crom. chiar bronhospasm generalizat. .de la eritem si papule pana la eczema. .cromul 6+ produce atat iritatia primara cat si sensibilizarea pielii. pumn) imediat dupa inceperea lucrului cu cromati. Dermitele alergice. Netratat patrunde in tesuturile moi si poate ajunge la os. fabricarea aliajelor. . in tabacariile chimice si la cromajul electrolitic. despre realizarea măsurilor de profilaxie. .a sticlei.tabacarii. Manifestari din partea tegumentelor.metalurgia cromului.arsuri de diferite grade in functie de cantitatea de substanta si suprafata de expunere. Prin indepartarea crustelor apar leziuni si infectari ale zonei. Informarea managerilor şi muncitorilor despre riscurile asupra sănătăţii şi capacităţii de muncă. Odata constituita apare ca o ulceratie rotunda sau ovalara. Intoxicatia cronica Se manifesta prin afectare cutanata si mucoasa. profunda. Ulceratiile sunt unice sau putin numeroase. a otelurilor si fontelor cu crom. oxidarea picolinei pentru a produce acid nicotinic. . consumarea alimentaţiei de protecţie în întreprindere. leziunea incepe printr-o escoriatie.4. anurie. Caracteristic dermitei cromice este vindecarea lenta si posibilitatea recidivei.ateliere grafice. oligurie. flictena sau papula. Dermitele prin crom. instrumente medicale. in industria colorantilor de crom.industria chimica la oxidarea antracenului. profesiuni expuse . Manifestarile nefrotoxice sunt urmarea absorbtiei unei cantitati mari de crom care determina o nefroza tubulara datorita excretiei metalului. Tabloul clinic Intoxicatia acuta Manifestari din partea aparatului respirator. care se necrozeaza. urmata de paloarea si formarea de cruste aderente. nu recidiveaza. .sectiile de cromaj electrolitic (anhidrida cromica). Initial apare hiperemia sau iritatia mucoasei cu rinoree. oxidarea TNT pentru obtinerea de florogucinol. localizate pe fata dorsala a degetelor si mainilor. Actiunea iritativa apare la punctul de contact cu imbracamintea(gat. inconjurata de un chenar infiltrat violaceu. solide. hiperemia faringelui. cu fund neregulat. procese tehnologice. Apare mai ales in fabricile producatoare de cromati si bicromati.industria de producere de pigmenti anorganici . cu marginile taiate drept.cromat si bicromat de potasiu pentru litografii.prepararea de catalizatori cu acid cromic. de marimea unui bob de mazare sau mai mare. Se vindeca rapid. chiar coma uremica.

dupa 1-2 saptamani incepe perforarea. colita spastica. 4. – rezultatele determinărilor în aerul locurilor de muncă. Examene de laborator şi paraclinice: Indicatori de expunere: Cromul în urină (cromuria – Cr-U): – LBT: 10 μg/gC (în timpul lucrului) – LBT: 30 μg/gC (la sfârşit de săptămână) Indicatori de efect biologic:Betaglicuronidaza urinară. nu compuşii de nichel.prezenta la 85-90% din muncitori. perioada in care perforatia poate creste in dimensiuni. Ulcerele datorită cromului sunt profunde. Faringite. nu cromului metalic. laringite. rotunde şi marginile lor sunt înălţate. Sunt si cazuri rare de cancer al nasului la expuneri semnificative. Testele bronhomotorii specifice au importanţă în diferenţierea astmului bronşic datorat cromului de alte cazuri de astm bronşic. uneori VSH si gamaglobuline crescute. Schimbarea locului de munca in timpul ulceratiei previne perforatia. mirosul nu este afectat. criteriul expunerii profesionale este cel mai important. spre deosebire de nichel.conjunctivita catarala.enteropatia cromica.1. histologic pot fi toate tipurile. de unde rezultă importanţa criteriului de expunere profesională la crom. Are origine periferica. emfizem . Stabilirea expunerii profesionale 1. Sensibilizarea se datorează compuşilor de crom. Periferia ulceratiei ramane in stadiul de ulceratie activa inca 3 luni. adeverinţe). urmată de aplicarea unei creme sau pomezi cicatrizante. rareori ulceratii. la expuneri intense si de durata poate aparea o rinita atrofica cu hiposmie si anosmie. nu exista fibroza pulmonara. industria pigmentilor de culoare.2. Rinita cronica.2. Etiologic: întreruperea expunerii profesionale la crom 2. care poate apare pana la 6-8 saptamani. Dar. . DIAGNOSTICUL POZITIV 1. – aplicarea locală de radiaţii ultraviolete. Testele epicutanate au importanţă în diferenţierea dermatozelor alergice datorită expunerii la crom de alte dermatoze alergice. Apare respiratie suieratoare daca perforatia are peste 1 cm. Manifestari digestive. Mucoasa conjunctivala. leucocitoza moderata cu neutrofilie. Vizitarea locului de muncă (se va avea în vedere şi expunerea tegumentară sau digestivă). Structura osoasa nu este interesata. Cancerul pulmonar datorat cromului este cel mai adesea epitelial şi diferă histologic de alte cancere pulmonare datorită substanţelor cancerigene dina aerul locului de muncă sau mediului înconjurător. – badijonări la 3 zile cu soluţie de nitrat de argint 8%. poate persista formarea de cruste si senzatia de nas umed. Examenul citologic al secreţiei bronşice: prezenţa de celule de tip IV şi V (frotiu Papanicolau) DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL Ulceraţiile şi perforaţiile septului nazal pot fi produse şi de alte metale sau compuşi corosivi. Obiectiv: – documente oficiale din care să rezulte expunerea profesională şi durata acesteia (copie de pe carnetul de muncă. 1. bronsite cronice. In perioada activa a ulceratiei sunt frecvente rinoreea si epistaxisurile.2. Modificari sanguine-usoara anemie. TRATAMENT 1. Se vindeca prin formarea unui tesut cicatriceal vascular. în ambele cazuri. Se poate asocia si sinuzita cronica. Cancerul pulmonar. alterare usoara a functiei hepatice. Perioada de latenta medie este 27 de ani de la inceputul expunerii. Patogenic şi simptomatic: În cazul ulceraţiilor cutanate: – pansament antiseptic.3. tăbăcite cu bicromaţi pot produce o stare alergică cutanată la crom. unde nichelul metalic este sensibilizant.3.ulceratii gastrice si duodenale (endoscopie). De menţionat că brăţările din piele pentru ceasurile de mână.fabricarea bicromatilor din cromit. care se comportă ca haptene. Subiectiv: anamneza profesională 1.

cu continut de Ag variabil pana la 20%. respectarea igienei individuale. cupru si plumb in special. la bijuterii – – .anual – RPA . fişa 29) a) conform datelor din Dosarul medical b) – atenţie căi aeriene superioare (ulceraţie. PROFILAXIE 1.anual – examen citologic al sputei . Etanşeizarea instalaţiilor tehnologice. el reduce cromul hexavalent în crom trivalent şi excesul de EDTA chelează cromul trivalent. Este obtinut ca un coprodus la rafinarea zincului si a altor metale. aplicarea locală de EDTA inhibă: – acţiunea directă iritantă şi corosivă a cromului hexavalent. procese tehnologice. . profesiuni expuse: . Purtarea echipamentului individual de protecţie. moale. – unirea cromului trivalent cu o proteină (cromoproteină) cu acţiune sensibilizantă. anexa 7. oxidul de cadmiu la smaltuire. in industria ceramicii. deşi EDTA nu chelează cromul hexavalent. Măsuri medicale Recunoaşterea riscului profesional reprezentat de expunerea la crom. Deci. sulfura de cadmiu si sulfoseleniura de cadmiu ca pigmenti galbeni si rosii in industria plasticelor si colorantilor. sulfura de cadmiu in celulele foto si celulele solare.chiuretarea ulceraţiei. . locuri de munca. foarte maleabil si ductil. Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002.producerea acumulatorilor alcalini. Măsuri tehnico-organizatorice Automatizarea procesului tehnologic. Intoxicatia profesionala cu cadmiu Cadmiu. Ventilaţie generală şi locală.galvanizare cu cadmiu metalic(cadmiere) pentru otel si fier cu rol in prevenirea coroziunii.la 5 ani de la angajare şi apoi din 3 în 3 ani – cromurie .stearat de cadmiu ca stabilizator al plasticelor de PVC. purtarea echipamentului individual de protecţie. de apariţie a intoxicaţiei acute sau cronice. în special crom hexavalent şi. acordarea de prim ajutor. .la 10 ani de la angajare şi apoi din 3 în 3 ani b) 30 zile Informarea şi formarea managerilor şi muncitorilor expuşi asupra riscurilor profesionale.tehnica nucleara. În cazul ulceraţiilor nazale: aplicări locale de unguent cu Ca-EDTA-Na2 – 5%. deci. clorura de cadmiu in productia unor filme fotografice.aliajele cadmiu-argint.anual – examen ORL inclusiv laringoscopic (specialist) . ca absorbant de neutroni .metal rar alb-albastrui. Industrii. aplicarea de unguente cu EDTA.la 3 ani de la angajare şi apoi anual – PFV . perforaţie sept nazal pentru cromul hexavalent) – hemogramă – PFV c) contraindicaţii: – boli cronice ale căilor respiratorii superioare – bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic) (în funcţie de rezultatele PFV) – ulcer gastric şi duodenal – colită cronică – hepatopatii cronice – anemii – dermatoze Control medical periodic: a) – examen clinic general .

daca lezarea celulelor tubului proximal progreseaza nu mai pot fi resorbiti nici aminoacizii. Cadmiu in urina. Dupa 7-8 ani de expunere apar simptome generale: astenie. Rinichiul este organul tinta pentru cadmiu. timp de 10 zile (DMP este contraindicat) Atenţie: monitorizare funcţii renale! - .< 10 ng/ml in sangele total.întreruperea expunerii la cadmiu Intoxicaţia acută: EDETAMIN – 1-2 g/zi. Tablou clinic Intoxicatia acuta Se manifesta prin pneumonie chimica sau la expunere mare prin EPA toxic. simptomele cele mai severe apar dupa o perioada de latenta de 24 de ore.5% staniu+ 12. Manifestari osoase.apar dupa 12-14 ani de expunere cu dureri osoase progresive. fatigabilitate crescuta. fenomenele bronsitice nu sunt obligatorii. ameteli. Nu duc la formarea de calusuri si fracturi spontane. cefalee.cel mai bun indicator de expunere pentru ultimele luni. paloare. deoarece cadmiu continua sa se elimine pe cale digestiva. ramurile ischiopubiene ale coxalilor. bazin si epifizele oaselor membrelor inferioare.. fosfor).Examene de laborator şi paraclinice Indicatori de expunere: – cadmiu în sânge (Cd-S): LBT 5 μg/l – cadmiu în urină (Cd-U): LBT 5 μg/g creatinină (proteinuria apare când Cd-U este peste 100 mg/l) Indicatori de efect biologic: – beta2 microglobuline în urină – glicozurie – aminoacidurie – calciu în urină – creatinină sanguină în sânge – modificări RPA – modificări PFR TRATAMENT 1. cu caracter lancinant.osteoporoza generalizata cu aparitia unor fisuri transversale flancate de doua benzi de densificare osoasa (omoplati.confectionarea modelelor usor fuzibile pentru turnatorie.se dezvolta insidios. troleibuze. colici abdominale.v. meteorism si diaree greu influentabila de tratament. determinand proteinurie tubulara cu cresterea excretiei de proteine cu greutate moleculara mica.cea mai importanta afectiune care apare dupa o expunere de lunga durata la concentratii mici (din aer sau alimente). Tulburarile digestive: scaderea apetitului. Moartea poate surveni intre a 4-7 zi de la debut. Creste volumul rezidual pulmonar. Simptomatologia pneumoniei chimice apare la 1-8 zile de la expunere asemanatoare unei gripe sau ca febra turnatorilor (febra de zinc). in coloana lombara. colul femural si platoul tibial). greturi cu/fara varsaturi. minerale (calciu. microcitara cu hiposideremie si hipocupremie. Diagnostic Cadmiu in sange.<10 ug/g creatinina. la tractiune fara a diminua conductivitatea electrica (cabluri electrice pentru tramvaie. Persista mult timp dupa intreruperea expunerii la toxic. . CPT nu este crescuta. Poate apare o anemie moderata cu cresterea VSH si usoara hipergamaglobulinemie. Etiologic .aliajul Wood.50% bismut+ 25% plumb+12. Anemia este hipocroma. Emfizemul pulmonar.5% cadmiu. Nefropatia cadmica. dupa cativa ani de expunere. glucoza. iar timpul de mixica este normal.creste rezistenta la rupere. ducand la grave tulburari de mers. bolnavii prezinta dispnee progresiva. . i. tulburari digestive si scadere ponderala. dispozitive de alarma contra incendiilor. Intoxicatia cronica Apare la expunerea la oxid de cadmiu (fumuri sau pulberi) si stearati de cadmiu. Rx.aliajul cu cupru. insomnie. legaturi telefonice).

– carenţe nutriţionale (absorbţie crescută de mangan). Măsuri medicale Recunoaşterea riscului profesional la cadmiu şi săruri de cadmiu. Simptomatic PROFILAXIE 1. – boli hepatice cronice (reducerea excreţiei de mangan). pauză (deoarece chelaţia poate creşte leziunile renale) şi apoi repetă schema de tratament (atenţie: monitorizarea funcţiei renale) 2. – Hb. purtarea echipamentului individual de protecţie. interzicerea fumatului. relativ sfaramicios. Intoxicatia profesionala cu mangan Manganul este un metal alb-murdar. – anemie feriprivă (absorbţie crescută de mangan). Examenul medical la angajare: a) examenele medicale conform dosarului medical – atenţie: Hb. Măsuri tehnico-organizatorice – eliminarea procedeelor periculoase. b. Educaţia sanitară: – informarea conducerii şi a muncitorilor şi reprezentanţilor acestora precum şi a comitetului de sănătate şi securitate în muncă despre influenţa nocivă a cadmiului şi a compuşilor săi asupra sănătăţii. – purtarea echipamentului individual de protecţie 2. formarea conducerii în spiritul realizării măsurilor tehnico-organizatorice şi formarea muncitorilor asupra măsurilor de prim ajutor. în funcţie de rezultatul PFV Controlul medical periodic a. – ermetizarea şi etanşeizarea instalaţiilor – ventilaţie locală şi generală. Patogenic: – calciu şi vitamina D 3. .. timp de 10 zile. examen clinic general – anual. cadmierea prin suflare.v. Minereurile cele mai importante sunt oxizii. i. Factori etiologici favorizanţi: – infecţiile cronice. timpul de expunere necesar pentru a se efectua controlul medical periodic: 30 zile. – boli renale cronice (reducerea excreţiei de mangan). Ht – anual – Sumar de urină (proteine şi beta2 microglobuline) – anual. dacă medicul de medicina muncii consideră necesar – Cadmiuria – semestrial – Test cu acid tricloracetic – anual – PFV – anual.Intoxicaţia cronică: – întreruperea expunerii profesionale la cadmiu – EDETAMIN – 1-2 g/zi. Ht + PFV + sumar de urină Contraindicaţiile medicale: – nefropatii cronice – anemii – boli cronice ale căilor aeriene superioare respiratorii – bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic). respectarea igienei individuale. – pneumopatii cronice obstructive. este raspandit in natura in rocile silicoase insotind fierul.

nu se mai poate face mersul inapoi. Timpul de expunere până la apariţia intoxicaţiei: – intoxicaţia acută: ore-zile – intoxicaţia cronică: ani. in siderurgie. . Utilizare. electrozilor. apare tremorul parkinsonian de amplitudine mica. EMG.simptome de neuron motor. Pneumonia manganica Apare datorita cantitatilor mari de SiO2 lc prezent in roci. O expunere prelungita la pulberi de mangan cu concentratii crescute de SiO2 poate contribui la aparitia silico. La examenul obiectiv. se accentueaza tulburarile de afectivitate si comportament.depresiva. mersul devine nesigur.astenie. citoliza.suprarenal. in industria chimica si farmaceutica. Tablou clinic Manganul. . Obiectiv: – documente oficiale din care să rezulte expunerea profesională şi durata acesteia (copie de pe carnetul de muncă.efecte endocrine. Stadiul II. Pneumonia manganica are evolutie rapida spre moarte daca nu se intervine cu antibiotice. Apar tulburari de mers. hepatita cronica este insotita de degenerescenta lenticulara. polidipsie. clonus al piciorului si/sau rotulei si diminuarea reflexelor abdominale.nimic patologic. mers de cocos.vegetativ: astenie. adeverinţe) – rezultatele determinărilor de mangan în aerul locului de muncă .efect hipotensiv pe TAS. Tabloul clinic se instaleaza dupa aprox 2 ani de expunere (de la cateva luni pana la 5-10 chiar 17 ani). tulburari de memorie. transport. Pulmonar apar infiltrate bronsice cu fibroza. propulsat.hipofizo. In acest caz evolutia silicozei este mai rapida. mai ales la membrele superioare. statii de imbogatire si macinare). fabricarea bateriilor uscate. nervozitate.sindromul extrapiramidal se accentueaza si apar tulburari cerebeloase cu astazie.forma cea mai frecvent intalnita. . abazie care accentueaza tulburarile preexistente. Locuri de munca. dezechilibru hipotalamo. Modificarile apar la examenul psihologic. cefalee. Alte efecte ale expunerii la mangan . cuptoare.simptomele se accentueaza. Boala se poate accentua la fumatorii alcoolici. Poate fi insotita de o intoxicatie usoara cu mangan sub forma unei nevroze astenice sau de o intoxicatie cronica cu mangan stadiul II sau III. Intoxicatia cronica cu mangan. In ficat apar leziuni de hepatita cu necroza. vocea devine monotona. depresie. psihoza maniaco. DIAGNOSTICUL POZITIV Stabilirea expunerii profesionale: 1.sindromul extrapiramidal cu fenomenul de roata dintata. ingrasaminte si catalizatori. Pot apare si tulburari diencefalice. Subiectiv: anamneza profesională 2.leziuni metabolice hepatice. Apar tulburari de vorbire. regim alimentar dezechilibrat. locuri de munca In siderurgie cu rol de dezoxidare si desulfare la fabricarea fontei si otelurilor. slabire in greutate. Fata devine imobila ca o masca. .Femeile însărcinate expuse la mangan prezintă un risc crescut de avort. apare casexie si polinevrita toxica.toxic cumulativ care actioneaza timp indelungat asupra SNC si periferic. Stadiul I. rara. somnolenta. Stadiul III.manganoconiozei sau manganoconiozei. vopsire.tulburari ale functiei sexuale si scaderea fertilitatii. scaderea capacitatii de munca. soptita cu bradilalie si bradipsihie. In expunerile incipiente memoria imediata nu sufera transformari cantitative ci calitative prin pierderea puterii asociative. modificari psihice privind afectivitatea si comportamentul. tabacitul pieilor. furnicaturi in membrele inferioare. Stadiul IV. hipotermie. hepatita cronica. Are 4 stadii. polifagie.exploatarile miniere (abataj.nevroza de tip asteno. Uneori se poate asocia si sindromul piramidal cu semnele Babinski si/sau Rossolimo pozitive. amorteli.

Indicatori de expunere: – nu există. menţionate la cap. corelaţia este slabă. datorită expunerii acute sau cronice. Tabloul clinic Manifestările clinice (simptome şi semne). Dar. la nivel individual. dar. determinarea Mn-U şi Mn-S este fără mare importanţă practică. De ce? Deoarece corelaţiile între concentraţia medie de mangan la nivel de grup de persoane expuse prezintă o corelaţie aproximativă cu concentraţia de mangan din aer. Indicatori de efect biologic – simptome şi semne de sindrom parkinsonian – radiografie pulmonară . Tabloul clinic. De menţionat: la persoanele care nu sunt expuse profesional: Mn-U: LBT – 10 μg/l Mn-S: sub 20 μg/l Mn-fir de păr: sub 3 mg/kg păr Unele date din literatură arată că manganul din materiile fecale peste 60 g/kg ar fi un indicator de expunere profesională. Examene de laborator şi paraclinice 1. Vizitarea locului de muncă Se va avea în vedere şi posibilitatea pătrunderii manganului pe cale digestivă.3.

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL Excluderea altor cauze ale simptomelor nespecifice. fişa 64) a) conform datelor din Dosarul medical b) examen neurologic (specialist) c) contraindicaţii: – boli cronice ale sistemului nervos central şi periferic 3. metalurgia pulberilor. putin raspandit in natura si foarte dispersat. constructia rachetelor si avioanelor supersonice. are mare rezistenta la rupere la tractiune si la coroziune.reactiv chimic. la calirea metalelor. Intoxicatia profesionala cu beriliu Beriliu.in reactiile nucleare.formeaza aliaje cu un numar de metale (otel. Formare: acordarea primului ajutor. Recunoaşterea riscului profesional. . profesiuni expuse: . materiale refractare. .sulfat hidratul de beriliu. fişa 64) a) – examen clinic general – anual – examen neurologic (specialist) – doar la indicaţia medicului de medicina muncii când se consideră necesar – mangan în urină – anual b) 30 zile 4. are cea mai buna permeabilitate pentru razele X si conductibilitate electrica ridicata. Al.producerea beriluilui metalic prin reducerea cu Mg.nitrura de beriliu. Stabilirea expunerii profesionale (subiectiv şi/sau obiectiv) are mare importanţă pentru efectuarea diagnosticului diferenţial TRATAMENT Etiologic: întreruperea expunerii profesionale Patogenic: levodopa administrat pe cale bucală.producerea beriliului metalic. absenteismului medical. izolatorilor. Este de culoare cenusie stralucitoare. la fabricarea arcurilor de ceas. reactori pentru propulsarea submarinelor atomice. Cu). Examen medical periodic (conform NGPM/2002. usor.smaraldul si acvamarinul. Informare şi formare: Informarea managerilor şi angajaţilor asupra riscurilor pentru sănătate. Industrii. anexa 7. respectarea igienei individuale. tuburi catodice. . reprezentat de expunerea la mangan şi implicit de apariţie a intoxicaţiei acute sau cronice cu mangan 2. . comutatoarelor. . locuri de munca. scăderea productivităţii muncii.nitratul de beriliu. – etanşeizarea instalaţiilor tehnologice. anexa 7. Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002. Varietati naturale. Mg. constructia reactorilor nucleari. fabricarea ferestrelor pentru raze X.industria ceramicelor. Zn.oxidul de beriliu. are cel mai ridicat modul de elasticitate.fluorura de beriliu.metal rar. bronzurile de beriliu sunt utilizate la fabricarea instrumentelor care nu trebuie sa emita scantei. PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice – automatizarea proceselor tehnologice. greu fuzibil. – ventilaţie locală şi generală – înlocuirea perforajului uscat cu perforajul umed – purtarea echipamentului individual de protecţie: măşti de protecţie (în zonele cu concentraţii mari de pulberi sau fumuri ce conţin mangan) – interzicerea de a fuma sau mânca la locurile de muncă Măsuri medicale 1.clorura de beriliu . . purtarea echipamentului individual de protecţie. nichel.

tulburari in functia hepatica. profesiuni expuse: Utilizat în: – industria aeronautică (fabricarea rachetelor şi a avioanelor supersonice) – fabricarea instrumentelor de precizie – fabricarea calculatoarelor – tuburi cu raze X (fabricarea ferestrelor pentru tuburi de raze X) – tuburi fluorescente – electrozi pentru tuburi cu vid – catozi calzi şi moderatori în reactori nucleari Profesiuni expuse (principale): – cei ce manipulează (prelucrare prin aşchiere. prin extruziune etc. clorura sulfat sau hidroxid de beriliu). Bolnavul acuza stare generala proasta. dispnee de efort initial apoi de repaus. – cei ce fabrică tuburi catodice. uneori insuficienta respiratorie. bilaterala a campurilor pulmonare. proteinele serice crescute cu gamaglobulinele crescute. scadere in greutate. poate evolua spre insuficienta pulmonara sau cardiaca. Afecteaza in special aparatul respirator. Evolutia este stabila mai multi ani. uneori apare o expectoratie putin abundenta. febra moderata. fara tuse sau dispnee. apoi dispar si dupa o latenta de 24-48 de ore apare tabloul clinic al unei pneumonii chimice= tuse seaca care se accentueaza progresiv. tahicardie. astronautică. cresterea Ht. PFV. dispnee la eforturi mai mari. PFV sunt normale. aliaje. fisuri si ulceratii nazale. devine chinuitoare. . leziuni spontane ale tegumentelor ce seamana cu sarcoidoza. dureri toracice retrosternale. alfa2-globuline crescute. Laborator si paraclinic: leucocitoza moderata cu neutrofilie. hepatosplenomegalie cu modificari functionale. Perioada de latenta de la ultima expunere este de 5-10 ani. Vindecarea se face in 1-4 saptamani de la intreruperea expunerii. cand bolnavul acuza tuse seaca.tuse seaca.disfunctie ventilatorie mixta. interventie chirurgicala sau nastere prematura. artropatii. Intoxicatia cronica. Forme usoare. Tablou clinic Berilioza acuta. operaţii tehnologice. cu senzatie de constrictie toracica si arsura retrosternala. dispnee de effort. predominant restrictiva. dispnee moderata si raluri bronsice.tuse chinuitoare.bronsita si traheita berilica (expunere la concentratii mari)= tuse seaca.pneumonie chimica. Rx arata o accentuare a desenului bronhopulmonar. care dupa 3 sapt se transforma in mici umbre nodulare. fatigabilitate. – tehnicieni din aeronautică.Locuri de muncă. Intreruperea expunerii duce la remisia fenomenelor inflamatorii in 3-6 saptamani. diseminate. modificari Rx marcate.prin expunere unica sau repetata la oxid de beriliu cu dispersie mare (extragere din minereuri. cianoza. De obicei intoxicatia incepe dupa o boala. modificari pulmonare la examenul Rx. slabiciune musculara. Administrarea de corticoizi prelungeste viata si prelungeste perioadele de remisiuni.rinofaringita berilica= tumefierea si hiperemia mucoasei nazale. Forme clinice Asimptomatica. .apare dupa expuneri scurte dar intense. rafinare.poate fi produsa prin inhalarea oricarui compus de beriliu. pot prezenta dureri articulare si slabiciune. raluri bronsice predominant sibilante si raluri crepitante. anorexie. Pe termen lung apare BPOC la nefumatori. Obiectiv: tahipnee. Rx. In evolutia bolii apare scaderea in greutate. Formele moderat severe. care in cazuri grave pot conflua. a acidului uric seric. calculi renali si perioade de hipercalciurie. chiar perforatie de sept nazal.normal. mai ales in regiunile bazale. dar apar tulburari in difuzia gazelor. In prima faza apar simptomele si semnele febrei de fum. desi debutul bolii poate fi cu slabiciune. apoi apar zone neregulate de infiltratie moale. uneori albuminurie. hipercalciurie cu/fara calculi renali. mai rar la inhalarea aerosolilor cu fluorura. . bronhoscopic – congestie severa a mucoasei cu tendinte la sangerare si ulceratii. industria ceramica). sangerari. dispnee. mucoasa si striata sanguinolent. industria nucleară.) beriliu şi aliaje de beriliu. . Rx apar modificari la 1 saptamana de la debut initial o voalare difuza.

atona. apare dupa mai multe zile sau sapt de la lezarea initiala. micoze. combinezoane presurizate (în zonele cu concentraţii mari). tablou clinic 3. Complicatia frecventa. anexa 7. foarte pruriginoasa.opacitati lineare. cu/fara semne de fibroza sau emfizem. antebrate. dermita de iritatie si cea alergica sunt insotite de regula si de o conjunctivita sau rinofaringita. IC) PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice – automatizarea proceselor tehnologice. fata. localizata si pe zonele descoperite dar si in regiunea genito-crurala. In berilioza acuta spitalizare deoarece orice simptom usor poate preceda forme grave (EPA. micronodulare sau nodulare. Măsuri medicale Recunoaşterea riscului profesional reprezentat de expunerea la beriliu. rezultatele determinarii aerului la LM vizitarea LM 2.in plus casexie si dupa un timp semne de insuficienta cardiaca dreapta. ochelari de protecţie. examen de laborator si paraclinice: indicatori de expunere : Be-U >2micrograme/l indicatori de efect biologic: rgf pulm(std. alte pneumoconioze. initial-hipertrofia ggl limfatici. PFV Diagnostic diferential: sarciodoza.ulcerul berilic produs de patrunderea unor cristale de compusi ai beriliului in solutii de continuitate ale pielii. stabilirea expunerii profeionale subiectiv: anamneza profesionala obiectiv: documente oficiale. – etanşeizarea instalaţiilor tehnologice. Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002. PFV c) contraindicaţii: – conjunctivite cronice. Tratament : etiologic-intreruperea expunerii profesionale Patogenic si simptomatic: corticosteroizi in berilioza cronica. Testul cutanat este pozitiv. La debut.nespecific. I Resp.dermita de iradiatie produsa de saruri solubile(fluorura. tuberculoza. carcinoza miliara. Modificarile sunt bilaterale si simetrice. poate apare un emfizem in jur.dermita de tip alergic apare la 7-14 zile de la expunerea initiala ca o eruptie eritemoedematoasa. schimbarea echipamentului individual de protecţie. membre inferioare sau generalizata. – ventilaţia locală şi generală – purtarea echipamentului individual de protecţie: măşti de protecţie (în zonele cu concentraţii mari).Formele grave. gat) sub forma unor arsuri de gradul I sau II. Histologic este identic cu cel pulmonar. apare dupa 1-4 luni ca un nodul subcutanat al carui centru se necrozeaza si continutul se evacueaza pe un traiect fistulos indolor. Aceasta supuratie aseptica se prelungeste luni sau ani cu inchideri si redeschideri. . localizat in special pe maini si antebrate. descreste sau raman nemodificate. care poate evolua spre o eruptie papulo-veziculoasa. uneori frisoane si febra. de apariţia intoxicaţiei acute sau cronice cu beriliu.granulomul berilic exogen produs de implantarea subcutanata a unui produs insolubil de beriliu. intreruperea expunerii duce la vindecare in 7-14 zile. Diagnostic pozitiv 1. Apare in primele 3-10 zile de la inceperea expunerii. sulfat) in cantitati suficiente pentru a actiona ca iritant primar. Rx in intoxicatia cronica cu beriliu(berilioza). intereseaza tegumentele descoperite (maini.pneumotoraxul. silicoza. cu o tuse seaca chinuitoare. std avansat granulomatoza pulm bilat difuza). sdr Hamman-Rich. . sindromul HammanRich. alte pneumoconioze. Leziuni tegumentare produse de expunerea la beriliu: . inodora. fişa 17) b) RPA. 1/3 din bolnavi prezinta o adenopatie hilara bilaterala. care in timp pot creste. mănuşi de protecţie. cheratite cronice – boli cronice ale căilor respiratorii superioare – bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic) (în funcţie de rezultatele PFV) . seamana cu sarcoidoza. biopsie pulmonara. . cu aspect de ulceratie cu margini hipertrofice.

a emailurilor. alcali. saruri. acumulatori alcalini.din 3 în 3 ani – PFV – semestrial – dozarea beriliului în urină – anual – test sensibilizare la beriliu – din 2 în 2 ani b) 30 zile Informarea şi formarea managerilor şi angajaţilor expuşi asupra riscului profesional. sulfatul. Manifestarile cutanate se pot localiza la maini. Dermatitele la Ni apar la nichelatori. de boli alergice. colorantilor. obiecte casnice. coroziunea apei.interdigital apare eritem. maleabil prin retopire. nitratul si formiatul de nichel se folosesc la hidrogenarea uleiurilor. Locuri de munca: fabricarea otelurilor inoxidabile. fişa 17) a) – examen clinic general – anual – RPA . anexa 7. DIAGNOSTICUL POZITIV Stabilirea expunerii profesionale Subiectiv: – anamneza profesională Obiectiv: – determinări de nichel în aerul locului de muncă. se pot extinde si la suprafetele cutanate acoperite. fata si gat. Cancerul la Ni La om.metal alb argintiu. microvezicule. acordarea primului ajutor. Fara tratament se instaleaza o eczema umeda. industria ceramica.– dermatoze Control medical periodic (conform NGPM/2002. Manifestari respiratorii Sub forma de pulberi sau aerosoli poate determina iritatii si leziuni la nivelul mucoasei rinofaringiene si bronsice. Timpul de expunere profesională – în cazul intoxicaţiei acute: minute-ore-zile. care determina roseata cu edem si jena la deglutitie cu o senzatie de constrictie toracica. Intoxicatia profesionala cu nichel Nichelul. Tablou clinic Afectiuni cutanate Ni are actiune iritativa si uneori alergica asupra tegumentelor descoperite la muncitorii care lucreaza cu saruri de Ni sau la persoanele care poarta obiecte care contin Ni. – determinări de nichel în urină. Daca pulberea ajunge la nivelul alveolelor poate determina pneumoconioza. vopselelor. – în cazul intoxicaţiei cronice: ani. intermediar in sinteza esterilor acrilici necesari pentru producerea maselor plastice. Vizitarea locului de muncă Tabloul clinic Examene de laborator şi paraclinice: Indicatori de expunere: – Ni-U: LBT: 15 mg/l. magnetilor.cancerul cavitatilor nazale si cancer pulmonar. apoi papule. Uneori se constata perforatie de sept. cernelurilor. respectarea igienei individuale. pustule si ulceratii. . dur. rezistent la acizi. ductil. – documente oficiale privind vechimea în profesiunea şi/sau la locul de muncă suspectat de a produce îmbolnăvirea. industria de automobile. purtarea echipamentului individual de protecţie. prezenţa terenului atopic. Factori etiologici favorizanţi: – antecedente heredo-colaterale de cancer pulmonar. Atat Ni cat si sarurile lui produc sensibilizarea tegumentelor.

– ventilaţie locală şi generală (dacă este cazul). C. – studii clinice şi epidemiologice. apoi.Pentru Ni(CO)4: – 100-500 mg/L = expunere modestă – peste 500 mg/L = expunere severă. Măsuri medicale 1.m.5 mg/kg corp o dată pe zi sau B. crescând la 100 mg/kg după simptomatologia clinică. Dacă se depăşeşte 100 mg/L se instituie tratamentul cu: o Dietilditiocarbamat de sodiu (Dithiocarb). la fiecare 4 ore. ATENŢIE SALVATORI! A. Tratament etiologic: – întreruperea expunerii profesionale la nichel carbonil: o scoaterea din mediul toxic o dezbrăcarea şi spălarea tegumentelor contaminate (dacă este cazul). 2. – – La persoanele în comă: – 25 mg/kg i. administrare de Detil ditiocarbamat de sodiu (Dithiocarb) – – Se recoltează urina pe o durată de 8 ore.5 mg/kg corp la interval de 12 ore – următoarele 6 zile: 2. în următoarele doze:  50% din doza totală la început  25% din doza totală la 4 ore  15% din doza totală la 8 ore  10% din doza totală la 16 ore  10% din doza totală la fiecare 8 ore până: devine asimptomatic sau Ni-S sub 50 mg/L. – etanşeizarea instalaţiilor. Tratament simptomatic: barbiturice în caz de convulsii În cazul dermatozelor: – unguente cu: o Dietilditiocarbamat o Disulfiram (care este metabolizat în dietilditiocarbamat) – steroizi locali PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice – automatizarea proceselor tehnologice. Indicatori de efect biologic: – COHb (în cazul nichel-carbonil) TRATAMENT În cazul intoxicaţiei cu nichel-carbonil (urgenţă): 1. Tratament patogenic: oxigenoterapie 3. Tratamentul cu EDTA este discutabil. oral 50 mg/kg corp. Recunoaşterea riscului de intoxicaţie profesională cu nichel: – determinări de nichel în aerul locului de muncă. . – purtarea echipamentului individual de protecţie. administrare de DMP (dimercaptopropanol): – timp de 3 zile – 2.

– – – – – – Pentru nichel-carbonil şi alţi carbonili metalici: conform datelor din Dosarul medical hematocrit şi hemoglobină contraindicaţii: boli cronice ale căilor aeriene superioare bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic). Intoxicatia profesionala cu nichel-carbonil Nichel-carbonil. contraindicaţii: – boli cronice ale căilor respiratorii superioare – bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic). rar diaree. catalizator in industria maselor plastice. respectarea igienei individuale.apetit scazut. purtarea echipamentului individual de protecţie. – examen citologic al secreţiei bronşice (expectoraţiei) la muncitorii de la rafinarea nichelului – la 10 ani de la angajare şi apoi din 2 în 2 ani. – determinarea nichelului în urină . conform datelor din Dosarul medical b. fără prag de expunere.lichid incolor sau usor galben. astenie. – PFV – anual.anual .determinarea nichelului în urină . uneori somnolenta. Ea s-ar datora intoxicatiei cu CO.PFV – anual. Manifestari clinice Intoxicatia acuta Inhalarea vaporilor de Ni(CO)4 produce brusc o cefalee pulsatila. .respiratie suieratoare insotita de raluri crepitante care se ridica treptat de la baza spre varful plamanului(EPA). metalizarea de contacte in circuite electronice. dupa aceasta faza apar manifestari digestive.2. interzicerea fumatului. hemoglobină . greturi. Educaţia sanitară: – informarea conducerii şi a muncitorilor şi reprezentanţilor acestora precum şi a comitetului de sănătate şi securitate în muncă despre influenţa nocivă a cadmiului şi a compuşilor săi asupra sănătăţii. Se utilizeaza pentru obtinerea Ni prin procedeul Mond.hematocrit. c. La auscultatie. nervozitate. Examen medical la angajare Pentru nichel şi compuşii lui (în afara nichelului carbonil): a. Starea de rau general se accentueaza progresiv. foarte volatil. formarea conducerii în spiritul realizării măsurilor tehnico-organizatorice şi formarea muncitorilor asupra măsurilor de prim ajutor. . inflamabil. b. varsaturi. Control medical periodic: Pentru nichel şi compuşii lui (în afara nichelului carbonil): a. în funcţie de rezultatele PFV cardiopatii cronice anemii boli organice ale sistemului nervos central epilepsie 3. apare o sputa rozacee. în funcţie de rezultatele PFV – dermatoze a. Manifestarile dominante grave sunt cele respiratorii si concomitent apare senzatia de constrictie toracica. – examen ORL b. dispnee progresiva. . 4.anual . poate forma cu aerul amestecuri detonante. atenţie: PFV c. tuse seaca. b. expunere minimă de cel puţin 7 zile (expunere continuă sau discontinuă) Pentru nichel-carbonil şi alţi carbonili metalici: a. uneori disfonie. Aceasta faza este trecatoare. este insotita de cianoza. examen clinic general – anual. examen clinic general – anual.RPS la 5 ani de la angajare şi apoi din 3 în 3 ani.anual – RPA la 5 ani de la angajare şi apoi din 3 în 3 ani. dispare treptat dupa scoaterea din mediu.

opacitati nodulare si micronodulare in 1/3 inferioara si mijlocie. Intoxicatia subacuta Dupa cefalee apare o faza de acalmie. daca nu se intervine rapid apar leziuni miocardice cu dilatarea cordului drept. rar VEMS este scazut. iar dupa 24-72 de ore se instaleaza insidios senzatia de apasare toracica.Auscultatia cordului. Pulberea de Ni poate determina fibroze pulmonare si noduli fini pulmonari (pneumoconioza necolagena la Ni).accentuarea zgomotului II pulmonar. Concomitent apare o stare de obnubilare. PFV. Rx.desen peribronhovascular accentuat. fibrilatie si stop cardiac. PaO2 scade rapid in perioada EPA. . tahicardie. ECG.modificari de incarcare dreapta. Apar raluri crepitante la baza care se extind treptat la varfuri. EPA. convulsii-tonico-clonice sau coma. dispnee care se accentueaza progresiv si dupa cateva ore poate apare febra. P ascutit.CV scade rapid in intoxicatia subacuta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful