22. Intoxicatia profesionala cu metale si sarurile lor: plumb, mercur, crom, cadmiu, mangan, beriliu, nichel.

Intoxicatia profesionala cu Plumb Factor etiologic principal: Pb Factori etiologici favorizanţi (secundari) Aparţinând de organism: efort fizic intens, surmenaj, subnutriţie, alcoolism, viroze, apariţia unei acidoze metabolice, femeile, adolescenţii şi tinerii; Aparţinând mediului de muncă sau unor aspecte organizatorice: spaţii închise neventilate, ventilaţie deficitară, nerespectarea igienei individuale, nerespectarea regulilor de protecţie a muncii, nefolosirea de echipamente individuale de protecţie specifice. Timp probabil de expunere până la apariţia intoxicaţiei – 2-3 luni până la 2-3 ani (funcţie de cantitatea de plumb absorbită şi de particularităţile individuale: – prezenţa factorilor favorizanţi). Locuri de muncă, operaţii tehnologice, profesiuni expuse: Pb metalic şi oxizi de plumb: o extragerea plumbului din minereuri; o topirea şi turnarea plumbului şi a aliajelor de plumb, recuperarea deşeurilor de plumb; o industria de acumulatori, repararea lor; o folosirea Pb ca material anticoroziv o blindarea cablurilor o folosirea ca ecran de protectie impotriva radiatiilor ionizante o fabricarea cristalului , ind tipografica Oxizi de plumb (coloranţi) şi săruri anorganice de plumb: o fabricarea de vopsele, glazuri, lacuri, emailuri, pe bază de plumb; o industria ceramicei, porţelanului şi teracotei etc., pe bază de plumb. Săruri organice de plumb: o fabricarea benzinei etilate (pentru aviaţie, benzină Premium etc.); o industria maselor plastice unde se utilizează stearat. Caile de patrundere Calea respiratorie- in mediul industrial este principala cale. Pb patrunde sub forma de aerosoli, ceturi, pulberi. Absorbtia incepe chiar de la nivelul mucoasei nazale. Pb ajunge in alveolele pulmonare, poate strabate epiteliul acestora, patrunde in circulatie sau poate fi solubilizat prin transformare in carbonat de Pb si sa ajunga astfel in vasele sanguine. Calea digestiva- nu are rol important in conditii profesionale; patrunde doar o parte din Pb inhalat si depus in cavitatea bucala, cel reintors in faringe sau transportat in gura de tigari, alimente, degete de la locul de munca cu Pb. In medie se absoarbe 5-10% din Pb inghitit prin mucoasa gastrica si a intestinului subtire, restul fiind eliminat prin materiile fecale, transformat in sulfat de Pb datorita reactiei cu H2S. Pb absorbit din intestinul subtire ajunge in ficat prin circulatia portala si se elimina prin bila din nou in intestin. Absorbtia Pb din tractul digestiv este favorizata de alimentatia saraca in Ca, Fe, proteine, constipatie. Calea cutanata- nu are rol in absorbtia Pb metalic si a compusilor anorganici; unii compusi organici liposolubili strabat tegumentele intacte. Eliminarea plumbului Prin urina se elimina 75-80% prin filtrare glomerulara si excretie tubulara. Restul se elimina pe cale digestiva, prin fanere, transpiratie. Materiile fecale contin de 2-3 ori mai mult Pb decat urina dar este “Pb de pasaj” care trece prin intestin fara sa se resoarba sau se reintoarce prin bila. Eliminarea Pb prin urina este in raport cu nivelul Pb din sange si cantitatea de Pb absorbita recent (3-4 zile). Plumburia este supusa la variatii in cursul unei zile in functie de debitul urinar, desi pe 24 de ore prezinta o anumita constanta. Pentru cresterea semnificatiei acestora este necesara corectarea concentratiei de Pb in functie de densitatea urinii sau prin raportare la gram de creatinina; valorile pot fi influentate de ingestia de lichide si starea functionala a rinichilor.

Eliminarea prin firul de par- normal pana la 3ng/cm fir; peste aceste valori exista posibilitatea unei absorbtii crescute. Determinarea cantitatii Pb in firul de par da indicatii asupra momentului absorbtiei, stiind ca firul de par creste cu 1 cm pe luna. Eliminarea prin glandele mamare- laptele matern contine normal 5-12 ug/l. Eliminarea prin unghii, transpiratie- este fara importanta. Circulatia, distributia si depunerea plumbului in organism Dupa absorbtie circula legat de hematii, fixat de lipoproteinele membranei si numai 2-5% se afla in plasma( de aceea se determina in sangele total). Se face in 2 etape: - depunerea initiala, in primele zile mai ales- in tesuturi moi- ficat, splina, rinichi, miocard, tesut gras. - depunerea secundara- in sistemul osos- in traveele spongioasei(de unde poate fi mobilizat) si in compacta cu depunere definitiva. Depunerea in oase se face sub forma de fosfat tertiar de Pb insolubil, in special in regiunile epifizare.depunerea se face dupa aceleasi legi ce guverneaza si depunerea calciului (bilant Ca-P, pH sanguin, h paratiroidian si vit D2).Pb se poate mobiliza din oase si trece In circulatia generala dupa viroze pulmonare, administrare de parathormon, scaderea Ca din alimentatie. Pb din sange este in echilibru cu Pb depus in tesuturile moi si nu este influentat de Pb stabil din oase. Este cel mai bun indicator al expunerii (absorbtiei).Daca absorbtia suplimentara inceteaza revine la valorile fiziologice mai rapid decat plumburia, in timp ce in tesuturi pot persista concentratii crescute mult timp (pana la 18 luni). Pb urinar prezinta oscilatii mari de la o zi la alta conditionate de cantitatea absorbita foarte recent. Se mentine mult timp crescut si scade treptat paralel cu descarcarea lenta a Pb cumulat in tesuturi. Mecanism de actiune - mecanism enzimatic- inhiba o serie de enzime- succiniloxidaza, scaderea arginazei hepatice, glutation, decarboxilaza, dehidraza acidului delta-amino-levulinic; - lezarea sistemului vascular- spasme vasculare (leziuni renale sau cerebrale) - producerea unei hemolize intravasculare. Tabloul clinic I. Sindromul asteno-vegetativ Apare cel mai precoce, simptomele sunt nespecifice, subiective: astenie, fatigabilitate, slabiciune musculara, cefalee, ameteli (in special la schimbarile bruste de pozitie), modificari comportamentale (stari de nervozitate), parestezii, tulburari de somn (somnolenta- insomnii), tulburari de memorie, crampe musculare, precordialgii, palpitatii, scaderea apetitului, scaderea libidoului, labilitatea pulsului si TA (fenomenul se accentueaza daca muncitorul continua sa lucreze in mediu cu Pb). II. Sindromul digestiv Cronic- precedat de sindromul asteno-vegetativ se manifesta prin scaderea apetitului, satietate rapida (dupa primele inghitituri de alimente), meteorism, senzatie de jena dureroasa epigastrica, constipatie, gust dulce metalic datorita tulburarilor de sensibilitate gustativa. Acut= colica saturnina- forma tipica, cea mai grava, precedata de forma cronica sau se poate manifesta brusc. Durerile- puternice, sub forma de colici (apare, diminua, dispare, reapare), sunt difuze, cuprind tot abdomenul sau localizate periombilical, rar epigastric, iradiaza catre regiunea lombara, cedeaza la presiunea profunda a abdomenului(pozitia cocos de pusca). La inspectie abdomenul este normal sau escavat, nu prezinta contractura sau aparare musculara. La palpare profunda inceteaza temporar durerile din timpul crizelor paroxistice. La palpare apare sensibilitate periombilicala, epigastrica sau pe cadru colic, care prezinta zone spastice alternand cu zone destinse. Constipatia- poate precede colica cu mai multe zile, este completa pentru gaze si materii fecale, tenace, rebela la tratament. Incetarea constipatiei coincide cu incetarea colicii saturnine. Anorexie Greturi, varsaturi, intoleranta gastrica Simptomele digestive sunt insotite de bradicardie (pana la 48/min) puls mic, dur, cresterea TA (160180) care revin la normal la incetarea colicii, artralgii, mialgii, halena fetida, parestezii ale extremitatilor.

senzatie de furnicaturi. Aspectul este asemanator cu cel din ileus paralitic. de 1-2 mm latime.cresterea ureei sanguine moderat. Dureri abdominale moderate cu tendinta la constipatie. Pareza si consecutiv paralizia intereseaza muschii inervati de nervul radial: extensorul anterior. tulburari de comportament si intelectuale.Tabloul clinic este insotit de semne de laborator (indicatori de expunere si de efect biologic). fiind prezente si imagini hidroaerice caracteristice. Exista 2 forme: accidente tranzitorii si encefalopatia propriu-zisa. manifestarile astenice pot continua inca 2-3 sapt. extensorul lung al mainii si degetelor fara a prinde si lungul supinator.cu mana in ghiara. cu abolirea reflexelor cubito-pronatoare.paralizia laringiana cu afonie. Pareza nervului radial este unilaterala. tartru dentar. neidemanare.daca sunt mai mult solicitati). in contradictie cu ceea ce se observa la alte localizari . neuropatia este exclusiv motorie. cel mai precoce apare scaderea vitezei de conducere motorie in fibrele lente ale nervului cubital. in cursul unei colici sau encefalopatii. cand se asociaza cu paralizia antebratului este datorata saturnismului. median si peronier. ca intr-o polinevrita alcoolica. Lizereul lui Burton= dunga albastruie sau albastru cenusie. Rx. dunga cenusie de la nivelul coroanelor de vipla. Sindromul nervos. cand se cere bolnavului sa ridice degetele nu poate ridica decat indexul si degetul 5 (face coarne). acidoza usoara. Durerile din colica persista cu aceeasi intensitate 2-8 zile-2 sapt fara tratament. Bi. apare totdeauna in cursul unei encefalopatii. simetrica. ocluzie intestinala. Aceste paralizii se vindeca in decurs de mai multe saptamani-luni. Manevra Teleki: solicitarea bolnavului de a-si arata palma. mainile si antebratul fiind intinse la orizontal= pozitiva. atat pe fata jugala cat si linguala a gingiei. Complicatii digestive: perforatii gastrice. in jurul coletului dentar. Trebuie diferentiata de lizereul produs de alte metale (Hg. oligurie.paralizia peronierilor.de tip Remak.peronier.paralizie de tip Duchene-Erb a grupelor musculare superioare. Apare prin descompunerea resturilor alimentare proteinice dintre dinti cu formarea de mici cantitati de H2S care patrunde in capilarele mucoasei gingivale.rare. niciodata durere. Intereseaza extensorul comun al degetelor. dar de la inceput nu atinge extensorul propriu al indexului si al degetului 5. Forma tipica. Pareza si paralizia saturnina se instaleaza progresiv. Se produce o neuropatie flasca. segmente spastice alternand cu cele atone. daca bolnavul nu mai lucreaza in mediu cu Pb. Alte forme clinice de paralizii saturnine asociate celei de radial: . predomina pe partea dreapta conform legii solicitarii maxime(pot fi interesati si nervii extensori de la membrele inferioare. degetele sunt flectate pe metacarpiene.nervii cranieni. Encefalopatia saturnina Apar modificari functionale din partea SNC la plumbemie peste 60 ug/dl sub forma alterarii inteligentei vizuale. Reflexul olecranian este abolit. Cand se cere bolnavului sa flecteze bratul si se opune la efectuarea miscarii coarda lungului supinator se evidentiaza sub piele. rar superiori. atrofie de eminenta hipotenara cu imposibilitatea de a departa degetele unele de altele. nu dispar decat dupa incetarea constipatiei. fiind semn caracteristic (acest muschi nu este afectat). rar brusc. Diagnosticul parezei de nerv radial se pune prin tehnici electrofiziologice: scaderea vitezei de conducere motorie a nervului si modificari ale traseului EMG.paralizia regiunii antero-externe a gambei. III. fara tulburari de sensibilitate. pe marginea libera a gingiei. Paralizia progreseaza: mana cade in unghi drept. apoi incisivi. . net delimitata.paralizie de tip Aran-Duchene. canini inferiori. leucocitoza moderata cu neutrofilie. fara a fi insotita de tulburari de sensibilitate. progresiva. cu mici forme senzitive. Apare intai la nivelul premolarilor si a primilor molari. . gingivita tartrica (albastruie negricioasa).periferic si central Neuropatia periferica Nervii extremitatilor sunt precoce si frecvent afectati de Pb.modificari de tonus ale tubului digestiv. aminoacidemie crescuta. Cand se cere bolnavului sa resfire degetele el poate executa menevra pentru ca intervin interososii. Ag). cu abolirea reflexelor. deci a antebratului are debut progresiv. . incepe cu slabiciunea mainilor. desi predominant pe dreapta. reactioneaza cu Pb din sange si formeaza PbS insolubila care se depune. mai ales la nivelul intestinului dar si la nivelul stomacului.

V Sindromul anemic Clinic. Activitatea renala revine la normal in 10-14 zile de la debutul colicii. In patogenie rolul principal il au modificarile functionale si anatomice ale vaselor cerebrale. Manifestarile sunt benigne. insotit de halucinatii. Semnele de atingere renala functionala atesta existenta unor spasme vasculare generalizate. Manifestarile clinice apar la 3-4 sapt de la expunerea foarte mare sau dupa o colica saturnina. spasmele arteriale. insomnie rebela. afazie. miocardice. de aceea HTA nu este constanta. Este continuu sau alterneaza cu perioade constiente. Alcoolul are rol adjuvant facilitand leziunile SNC si contribuind la aparitia sechelelor psihice. Anatomo-patologic nu sau gasit modificari la nivelul articulatiilor. convulsivant. cu Pb pana la 350. se manifesta ca o asociere a 3 sindroame: delirant. In expuneri prelungite pot apare leziuni grave. tulburari de echilibru. atrofie glomerulara si degenerescenta hialina a vaselor. anxietate. cresterea permeabilitatii capilare. Cresteri pasagere ale TA se intalnesc in cursul colicii .se datoreaza unui spasm vascular si prezinta amauroza. convulsii. leziuni hemoragice retiniene. Prezinta o stare prodromala cu cefalee. halucinatii. agitatie-depresie. astenie. Encefalopatia saturnina propriu-zisa (eclampsia saturnina sau marea encefalopatie saturnina a lui Duvoir) Apare exceptional in mediul industrial. hemi/monoplegii. afazii tranzitorii. intensitatea variaza de la o zi la alta. cu sechele (deficit intelectual. Cuprinde simptomele ce atrag atentia asupra unei grave atingeri a SNC: cefalee intensa. Pb S 120-300. sindrom Korsacov. Examenul obiectiv: tremor. Diagnosticul de nefroscleroza saturnina este determinat de anamneza profesionala si mai ales de existenta de episoade de colica. elemente celulare crescute. Se asociaza si ameteli. tresariri ale muschilor fetei. mialgii la nivelul membrelor inferioare. dureaza cateva ore= mica encefalopatie a lui Duvoir. pareze. EEG. Sechele ale intoxicatiei cronice cu Pb • Nefrita cronica. Spasmul vascular se limiteaza la vasele cerebrale si retiniene. tulburari senzoriale-vizuale (hemianopsie sau amauroza tranzitorie). frecventa la cei care au ingerat bauturi alcoolice (tuica poluata cu Pb). Convulsiile sunt de cele mai multe ori localizate. neinfluentate de factori meteorologici. Trebuie exclusa glomerulonefrita cronica de alta etiologie. In patogenie este implicat elementul angiospastic. pleoapelor. Pb U 900. Delirul este intotdeauna prezent. comatos. si secundar leziuni ale sistemului nervos. Encefalopatia minor= stadiul prodromal. • Arterioscleroza cu alteratii ale vaselor cerebrale. afazie. periferice • HTA prezenta la unii bolnavi datorita fie unei vasculopatii generalizate. mai ales colica. Nu apare singur ci insoteste sau urmeaza manifestarile acute ale intoxicatiei. cosmaruri. presiunea locala usureaza durerea iar miscarile o accentueaza. agitatie sau depresie. tremuraturi accentuate ale mainilor. IV Sindromul pseudoreumatic Se manifesta cu artralgii.paloare cu caracter particular datorita scaderii concentratiei de Hb.edem. atingeri de nerv optic sau laringian)care au fost ameliorate prin tratament cu EDTA. hiperreflectivitate osteotendinoasa. Obiectiv: nu exista modificari ale aparatului locomotor. fie arteriosclerozei renale. FO. tremor generalizat. inegalitate pupilara cu reflexul de lumina pastrat. surditate. stare de excitatie crescuta. LCR hipertensiv cu albumina. Se manifesta printro nefropatie nespecifica cu fibroza interstitiala intensa. Laborator: absorbtie crescuta de Pb si semne de efect biologic.AIT. constrictiei arteriolare cutanate si hemolizei (facies saturnin). limbii. coma. stupoare. Evolutia poate fi spre deces. scaderea memoriei si a simtului critic. tulburari de vedere (amauroza). pareze de nervi cranieni.In cursul colicii saturnine functia renala este frecvent alterata prin reducerea debitului sanguin renal si a filtratului glomerular ca urmare a constrictiei arteriolelor renale. Boala propriu-zisa incepe prin stare de dezorientare.modificari marcate dar lipsite de specificitate care urmeaza o evolutie paralela cu starea clinica. Apar apoi manifestarile clasice: delir. Manifestarile se atenueaza sau dispar in cateva zile si nu sunt pe primul plan. spasm arterial. ireversibile datorita aterosclerozei vaselor renale. staza papilara. cu reducerea debitului de filtrare. aparitia durerilor fiind legata de locul de munca. de tip jacksonian.

la Pb-S peste 50ug/dl scaderea este asa de mare ca nu se mai coreleaza cu expunerea. exprima un echilibru dinamic intre absorbtia. Indicatori de efect biologic Acidul delta aminolevulinic in urina(ALA-U). Protoporfirina IX libera eritrocitara (PEL). La populatia neexpusa profesional valorile sunt 10-20ug/dl. nu este specifica saturnismului. Fierul si protoporfirina raman nelegate. teratospermie. Coproporfirinuria (CP-U). Examene de laborator Indicatori de expunere Plumbemia Pb-S.Pb inhiba hemisintetaza. Examenul hematologic Anemie. Se observa la microscop ca puncte albastre in hematii.5-12 ug/l. Poate prezenta variatii in functie de debitul urinar. La barbati asteno-. Afectiuni tiroidiene (experimental) Efecte teratogene Efecte mutagene Efecte cancerigene: creste mortalitatea prin cancerpulmonar la muncitorii de la topirea secundara a plumbului. Leucograma.datorata scaderii protoporfirinei eritrocitare si imposibilitatii includerii fierului in structura protoporfirinei eritrocitare. Anemia saturnina este moderata.poate apare o usoara leucocitoza in colica saturnina.indica o buna regenerare a maduvei osoase si se datoreste stimularii de catre bilirubina indirecta formata prin hemoliza. Reticulocitoza.Pb inhiba coproporfirindecarboxilaza cu rol in transformarea coproporfirinei III in protoporfirina IX. Activitatea minima acceptabila: 30 unitati. Porfobilinogen (PBG). scaderii sintezei de globina si a unui grad de hemoliza.cresterea este inconstanta. este predominant hemolitica in fazele acute ale intoxicatiei. retentia si eliminarea Pb. Persoane neexpuse: sub 50 ug/100 ml eritrocite. normocroma sau usor hipocroma si sideremia crescuta. ALA acumulandu-se in sange. Hematiile cu granulatii bazofile sunt crescute. apare si in boli hepatice. masoara Pb absorbit recent. In intoxicatia cu Pb sunt peste 5000/1 milion. Plumburia Pb-U. Valori normale: pana la 150 ug/l. libere in sange. Aceste depozite se coloreaza cu reactivi pentru Fe in albastru(reactia Pearls).• • • • • • Creste incidenta miocardiopatiilor si a bolilor coronariene Efecte asupra fertilitatii la femei. Valoarea pentru persoane neexpuse este de 50 ug/l. enzima cu rol de a introduce fierul in nucleul protoporfirinei formand hemul. Examenul este valabil pentru expuneri mici si medii. hipo-.enzima cu rol de transformare ALA in uroporfirinogen. Pb o inhiba.determinarea se poate face pe urina pe 24 de ore sau pe spot. Valori normale: pana la 2. Normalizarea PEL este mai lenta avand astfel valoare clinica si medico-legala. fiind eliminat urinar. Eliminarea CP-U nu este specifica.3ug Pb/cm par corespund la Pb-S 40 ug/dl.bun indicator al actiunii Pb asupra sintezei hemului. asupra ovulatiei si rar avorturi si mortinatalitate. ALA dehidraza eritrocitara. Concentratia Pb in laptele matern. febra sau ingestia de alcool.cel mai bun indicator de expunere. Valori peste 10 mg/l sprijina diagnosticul de intoxicatie cu Pb. Concentratia Pb in par. Sub aceasta cifra este posibila actiunea Pb. . La populatia neexpusa ALA –U este sub 5 mg/l.5 mg/l. care inhiba actiunea dehidrazei acidului delta aminolevulinic cu rol de transformare ALA in porfobilinogen. Sunt hematii tinere care contin ribozomi care sub efectul Pb se regrupeaza. Din cauza dificultatii de legare a Fe cu protoporfirina in mitocondrii se vad granule de feritina(siderocite). Expusi 110 ug/100 ml.

ventilaţie generală. rafinare. indicatori de efect biologic Diagnostic diferential .intreruperea contactului profesional cu Pb . Automatizarea unor procese tehnologice.abdomen acut.hepatite epidemice . colica biliara sau renala . expunerea profesionala la Pb metalic.administrarea de medicamente care accelereaza eliminarea Pb. agent chelator care care formeaza cu Pb compusi cu structura inelara stabili si solubili care se elimina rapid pe cale renala. apendicita acuta. se adm 1-1. Determinarea incarcarii cu Pb a organismului Se face prin mobilizarea metalului cu EDTA. PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice 1. dar nespecific este scaderea vitezei de conducere a fibrelor nervoase lente ale nervului cubital. Parezele si paraliziile. 5. Diagnosticul intoxicatiei profesionale cu Pb 1.maxim 50. măcinare.indicatori de expunere.sindromul asteno-vegetativ . utilizarea de procedee umede.absorbtie excesiva de Pb care argumenteaza diagnosticul de intoxicatie. aport hidric si caloric adecvat. Dozele terapeutice 25 mg/kg corp/zi.nu este absorbtie crescuta de Pb. Împiedicarea pătrunderii vaporilor şi pulberilor de plumb în aerul locului de muncă prin: etanşerizarea proceselor de topire.functia renala. Are eficacitate mai redusa.are actiune chelatoare. encefalite.clorpromazina (plegomazin) 25 mg im repetat la 4-6 ore in functie de intensitatea durerii sau pev lenta 50 mg in glucoza 4 la 1000. B6 si balneofizioterapie. 2.5g/zi(cp de 250 mg) timp de 10 zile. In Clinica se adm 1g de 2 ori/zi la 12 ore timp de 5 zile. se adm vitamine din grupul B. concomitent se administreaza si EDTA.encefalopatia hipertensiva.Penicilamina (Cuprenil). Important. tabloul clinic cu unul sau mai multe sindroame 3. iar daca presiunea lcr este crescuta se face punctie lombara. are rol adjuvant.EDTA in perfuzie cu glucoza 1g la 12 ore. ventilaţie locală.colica saturnina.absorbtie crescuta de Pb. oxizi de pb.sindromul anemic . ocluzie intestinala. Izolarea aparaturii şi/sau a proceselor tehnologice generatoare de vapori sau pulberi de plumb de locul unde lucrează muncitorul. .vitamine B1. C.(testarea sensibilitatii la penicilina).Determinarea vitezei maximale de conducere motorie in nervii periferici Indicatorul cel mai sensibil de expunere si de efect biologic.Eliminarea plumbului din procesul tehnologic. 3. care să îndepărteze pe muncitori de sursele de emisie a vaporilor sau pulberilor de plumb. Fe. neoplasm cerebral.encefalopatia saturnina. Tratament Tratament etiologic: . Tratament patogenic Se adreseaza mecanismelor de actiune enzimatica a Pb. peste 12 mg.culoarea subicterica a conjunctivelor. produce reactii alergice violente si este nefrotoxic. Eliminarea totala a Pb in 5 zile 2mg. examene de laborator si paraclinice. urmate de o pauza de 5 zile dupa care se poate repeta in functie de eliminare. peste aceasta doza sau administrat perioada indelungata apar leziuni tubulare renale sau spolierea organismului de ioni metalici Zn. eventual anticonvulsivante (fenobarbital). pancreatita acuta. 1 fiola are 10 ml sol 10% Edetamin. Urgentele Colica saturnina. Împiedicarea sau diminuarea acţiunii plumbului asupra muncitorilor prin: . intre 2-12 mg. sedative(diazepam). Encefalopatia saturnina. Co. 4.ganglioplegice. Cu. saruri anorganice de Pb 2.sarea monocalcica a acidului etilendiamintetraacetic (EDTA). ulcer gastric sau duodenal perforat. meningite.

semestrial – acid deltaaminolevulinic sau protoporfirina liberă eritrocitară .  regim corespunzător (succesiunea perioadelor de muncă şi a celor de repaus) cu condiţii de repaus corespunzătoare. Valorile limită pentru Pb şi compuşii lui (în afara PbS –sulfura de plumb): – valoarea limită (8 ore): 0. boală cardiacă ischemică) – boli cronice ale sistemului nervos central şi periferic – afecţiuni psihice – anemie – porfirii – nefropatii cronice – femei în perioada de fertilitate – adolescenţi 3. discuţii în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii.semestrial/anual sau când consideră medicul de medicina muncii b) 7 zile 4. care constă din: a) conform datelor din Dosarul medical b) – hemogramă – examen sumar de urină – creatinină sanguină – uroporfirine urinare c) contraindicaţii: – boli cronice ale aparatului cardiovascular (HTA.  înzestrarea şi obligarea folosirii echipamentului de protecţie individuală. fişa 77): a) – examen clinic general . Măsurile tehnice au ca scop principal realizarea unor concentraţii de Pb în aerul locurilor de muncă sub valorile limită. duşuri. pulberi). .  catagrafia locurilor de muncă expuse.semestrial – plumbemie/plumburie .1 mg/m3 Măsuri medicale 1. fişa 77). reducerea efortului fizic.semestrial – hemogramă .  interzicerea consumării hranei la locul de muncă. Controlul medical periodic (conform NGPM/2002 – Anexa 2.  catagrafia proceselor tehnologice cu risc. Această recunoaştere a riscului de intoxicaţie este necesară pentru a face:  catagrafia muncitorilor expuşi.anual – EMG . Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002 – Anexa 7.anual – creatinină sanguină . întreţinerea lui în bună stare.la indicaţia medicului de medicina muncii .  studii epidemiologice 2. recomandate prin proces verbal de constatare cu recomandări.  realizarea şi buna întreţinere a anexelor social sanitare (vestiare. WC-uri). carbonat bazic de plumb) şi a stării de agregare (vapori. Recunoaşterea riscului profesional de intoxicaţie cu plumb pe teritoriul întreprinderii prin:  cunoaşterea procesului (proceselor) tehnologic cu precizarea formei chimice (oxizi. Informarea şi formarea în domeniul profilaxiei şi acordării primului ajutor – pentru manageri: se va avea în vedere realizarea măsurilor tehnico-organizatorice. consilierea patronului.05 mg/m3 – valoarea limită (termen scurt: 15 min): 0.  reducerea zilei de muncă în anumite cazuri (6 ore/schimb)  alimentarea raţională şi de protecţie  instructaj eficient de protecţie a muncii şi respectarea disciplinei tehnologice.  catagrafia profesiunilor expuse. – pentru muncitori se va avea în vedere în special:  suprimarea fumatului la locurile de muncă.

maniacal. agitat. Semne clinice caracteristice: hipotermie chiar pana la 35. emite vapori la temperaturi obisnuite. Intoxicatia profesionala cu mercur Mercurul. bradicardie. apar elementele caracteristice. Tulburarile digestive cresc si ele in intensitate. care poate conţine plumb).  cunoaşterea primelor semne de boală. 2. La acelasi bolnav tabloul clinic poate imbraca aspecte diferite in cursul evolutiei: delirant. Tratament EDTA. acte de violenta extrema. Factori etiologici favorizanţI 1. Evolutia este cu remisiuni temporare. in cazurile grave moartea survine dupa 2-8 zile. TA scade usor. Intoxicatia profesionala cu tetraetil de plumb Tablou clinic Intoxicatia acuta.Pb-U care arata eliminari mari 500-4000ug/l in mod spontan. dupa o perioada asimptomatica intre 6 ore si 18 zile. cu valoare diagnostica. tulburari de mers si de echilibru. simptom precoce. afecţiuni renale ce favorizează acumularea toxicului.singurul metal lichid la temperatura camerei. bradicardie 30-50. greturi. a fumatului la locurile de muncă unde aceasta se permite. In cazurile usoare. tremuraturi. – ventilaţie deficitară. hipoTA pana la 80/40. Sunt mai putin accentuate manifestarile neurologice: tremuraturi. auditive. traume psihice.  respectarea igienei individuale la sfârşitul schimbului. depresie sau agitatie. Pb-S pana la 160ug/dl. agitat. locuri de munca. respectarea igienei individuale înaintea luării meselor. agitatia si delirul se atenueaza sau dispar.psihoza acuta. astenie. Sunt caracteristice paresteziile bucale ca senzatie de corp strain. subnutriţie. agitatie.  diminuarea consumului de alcool (atenţie mai ales la ţuica produsă de producătorii particulari. trat simptomatic.bolnav dezorientat.  purtarea corectă a echipamentului de protecţie. dar pot apare recaderi. Bolnavul scade rapid in greutate. sialoree si transpiratii (hiperexcitatie vagala).anorexie matinala. – spaţii închise neventilate. insotite de halucinatii vizuale. Aparţinând de organism – efort fizic intens prin mărirea debitului respirator. Procese tehnologice.predomina semne si simptome ale SNC. hipotermie care dispar in cateva zile. 3. stări de surmenaj. tactile. hipertonie vagala discrete. hiper ROT. cefalee. usoara hipotermie. alcoolism.apare dupa o expunere de scurta durata la concentratii mari de toxic.  prezentarea obligatorie la examenul medical periodic etc. ameteli. daca nu este totala somnul apare din cand in cand. Aparţinând mediului de muncă sau unor aspecte organizatorice: – temperatura crescută a aerului la locul de muncă. – prezenţa altor toxice profesionale neurotrope sau nefrotoxice. Pot apare si manifestari digestive. Manifestari prodromale: insomnia. profesiuni expuse: .tulburari de somn. cu accese maniacale. anxietate. hipotonie. Perioada de stare: manifestarile prodromale se accentueaza. diaree sau constipatie. confuz. schizofrenic. Timp probabil de expunere până la apariţia intoxicaţiei – câteva luni până la câţiva ani funcţie de cantitatea de mercur absorbită şi de prezenţa factorilor favorizanţi. In cazurile de gravitate medie durata manifestarilor acute este de 2-4 sapt. cefalee. cu vise terifiante. Diagnostic Laborator.  consumarea alimentaţiei de protecţie (lapte) în timpul schimbului.

apoi degetele mainii. Concomitent apare tabloul de enterocolita acuta. greutate la vorbire la inceputul frazelor. Este o tulburare psihica manifestata prin anxietate. termometre.labilitate de puls si TA. de oboseala. exista tendinta de a se izola. prepararea compusilor mercuriali prepararea vopselelor pe baza de Hg (pentru fundul vaselor) industria electrotehnica. in stari emotive. musculatura antebratului si bratului.cea mai frecvent intalnita. cefalee. Apoi apare nefroza toxica cu poliurie in prima faza. buzelor. antiseptice. tuburi de razeX. fabricarea pilelor electrice.fabricarea. neon. timiditate. Inceteaza in timpul somnului. fabricarea anumitor intrerupatoare si acumulatoare in locurile unde se utilizeaza pompe de vid cu Hg industria chimico-farmaceutica. barometre etc curatirea Hg prin filtrare si distilare industria chimica. psihoza maniaco-depresiva.fabricarea Cl si sodei caustice cu Hg electrod. urmata in 24-48 ore de o stomatita acuta ulceronecrotica. apoi oligurie cu albuminurie.tensiometre. cu diaree sanguinolenta. tulburari de somn (somnolenta initial. tulburari vegetative. mers nesigur si balansat. in cazuri grave apar delirul cu halucinatii. Ag. este un tremor cerebelos tipic. . iritabilitate. Pot fi si tulburari de memorie si atentie. . adiadococinezie.unguente. Intoxicatia cronica.eretismul mercurial.apare de obicei dupa cel asteno-vegetativ. ingerare de alcool. sinteza aldehidei si acidului acetic cu Hg catalizator. nistagmus. melancolie suicida. . fabricarea lampilor cu incandescenta. Sindromul neuro-psihic. ritmice. limbii. nesiguranta. amalgam dentar fabricarea de cosmetice si sapunuri industria explozibililor fabricarea fetrului pentru palarii si confectionarea acestora fabricarea oglinzilor sau curatarea amalgamului de cositor de pe oglinzile vechi taxidermie= impaierea animalelor fotografie si fotogravura fabricarea de artificii tabacit si argasit decorarea portelanului laboratoare sau sectii unde se lucreaza cu Hg gravarea si brumarea otelului placarea cu Au. proba indexnas. lampi radio. verificarea si repararea stabilizatoarelor si redresoarelor de curent electric.in conditii profesionale este foarte rara. manometre. hematurie si cilindrurie. nu poate sa continue munca daca este observat de altii. vorbire sacadata. lampi cu vapori de Hg. In orele urmatoare expunerii apare sialoree. frig. chiar anurie si IRA. medicamente. Se evidentiaza cu ocazia unor miscari intentionale. se datoreste inhalarii unei cantitati mari de vapori de Hg intr-un timp scurt. Poate apare si un tremor parkinsonian asociat cu amimie. Pentru ca se elimina prin glandele sudoripare poate de termina aparitia unei dermatite. apoi insomnii sau vise terifiante).proba scrisului.tremor. ameteli. Initial apar: rinofaringita. se pot asocia asinergie. foame. are frecventa de 5-6/sec. hipertonie musculara. cu dureri abdominale intense sub forma de colici. proba paharului. mers cerebelos. Cr vopsirea cu vopsele pe baza de Hg a vaselor maritime Tabloul clinic Intoxicatia acuta. dermografism. transpiratii diurne. devine banuitor. Tremorul intentional se manifesta ca tremuraturi fine. Sindromul asteno-vegetativ Simptomul cel mai frecvent si mai precoce este astenia. laringita si bronsita acuta pana la bronsiolita obliteranta si pneumonie chimica.- - - industria extractiva si prelucratoare a Hg industria metalurgiei neferoase: extragerea Au si Ag prin amalgamare fabricarea si repararea aparatelor de masura cu Hg. debuteaza la nivelul pleoapelor.

dermatoze la saruri de mercur. Tabloul clinic. proba eliminarii provocate dupa Unithiol. cp 250 mg. gust dulceag metalic in gura.5 g/zi (1 comp. Sindromul digestiv . 2. varsaturi. simetrica. Sindromul asteno-vegetativ: sindroame astenice de natură neprofesională.la nivelul ochilor. beta 2 microglobuline. care este o depunere de sulfura de mercur in capilare. nervul optic(tulburari de adaptare ale sensibilitatii luminoase si de diferentiere). Hg-S peste 10 ug/dl Indicatori de efect biologic: Examen de urina. semnificand o mercuremie crescuta. care capata un reflex brun-gri sau galbui . Examenul gingival evidentiaza lizereul mercurial Gilbert. Mai puţin eficace ca în intoxicaţia profesională cu plumb (se va urmări funcţia renală: creatinină sanguină) Intoxicatia acuta.stomatita de diferite grade. 2. timp de 10 zile – pauză 5 zile – se repetă cura de 2 g/zi timp de 10 zile. 1 capsulă = 150 mg). . 3. Examene de laborator si paraclinice Indicatori de expunere:Hg-U peste 200 ug/l.rinite cronice. proba paharului. = 250 mg.incetarea expunerii.5g/zi. pentru eliminarea Hg din organism(testare prealabilă la penicilină). DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL 1.modificare de culoare a capsulei anterioare a cristalinului bilaterala. maximim fiind atins la sfarsitul perioadei de administrare 10-15 zile). Sindromul neuro-psihic: – tremor tiroidian – tremor alcoolic Tratament Etiologic. 2-3 cure. cresterea avorturilor. care daca evolueaza realizeaza un sindrom Toni. EDTA (curba eliminarilor de Hg are o alura ascendenta. examenul cristalinului. 2 g/zi.Fanconi (diabet renal+ hipercalciurie cu calcemie normala+hiperfosfaturie+ aminoacidurie).250 mg x 4/zi 10 zile. Diagnostic pozitiv 1. dureri abdominale difuze. EDTA.neregularitati ale ciclului menstrual. - .gastrita: inapetenta. Alte modificari . . obiectiv tulburari de sensibilitate(hipoestezie sau anestezie tactila. Sindromul de iritatie a mucoasei CAS. sinuzite. Dpenicilamina.glomerulopatie extramambranoasa.polinevrita mercuriala. termica sau dureroasa). este specific pentru clorura mercurica.proteinurie (beta 2 microglobuline). nu este eficace in intoxicatia cu Hg metalic si nu amelioreaza simptomele neurologice. timp de 10 zile. nervul olfactiv(tulburarea mirosului).2 g/zi iv 10 zile 2-3 cure. B6. negricioasa. Unithiol Patogenic.Debre. Intoxicatia cronica Clorhidrat de D-penicilamina(Cuprenil)-1-1.o dunga albastruie violet. testare la penicilina.antidot BAL= dimercapto-2. EDETAMIN (sare monocalcică disodică a acidului etilen-diamin-tetra-acetic). impotenta sexuala .nervul acustico-vestibular(ameteli. N-acetil-DL-penicilina. Proba scrisului. greturi. exagerarea ROT. administrarea de medicamente care sa diminue cantitatea de Hg in organele tinta : Penicilamină (Cuprenil): 1.proteinurie.vitaminoterapie B1. In fazele mai avansate pot fi interesati nervii cranieni. diaree alternand cu constipatie.3-propanol-DMP sau dimercaprol. Uneori apare hipertrofia glandelor salivare. nistagmus si hipoacuzie intre 6000 si 8000 Hz). depozite de Ig G si C3 pe membrana bazala glomerulara. proba index-nas. Sindromul renal .sindrom nefrotic.subiectiv parestezii in extremitati.tubulopatie proximala. Expunerea profesionala la mercur metalic si/sau saruri anorganice de mercur. care poate fi precedata de sialoree.

antiparkinsoniene. tiroidă. cunoaşterea formei chimice a mercurului utilizat. podelei. automatizarea unor procese tehnologice. contraindicaţii: – boli cronice ale sistemului nervos central şi periferic – boli psihice inclusiv nevrozele manifeste – boli endocrine: hipertiroidie. studii epidemiologice. confecţionarea corespunzătoare a mesei de lucru. – înzestrarea şi obligarea folosirii echipamentului de protecţie individua.Simptomatic. conform datelor din Dosarul medical (atenţie: sistem nervos central şi periferic. a podelei. 2. întreţinerea lui în bună stare. – valoarea limită (8 ore): 0. a pereţilor.anual – examen stomatologic (specialist) . Anexa 2. catagrafia locurilor de muncă. 2. hipoparatiroidie – nefropatii cronice – stomatite 3. profesiunilor. împiedicarea pătrunderii vaporilor de mercur în aerul locului de muncă prin: etanşerizare. menţinerea Hg sub un strat de apă. realizarea unor concentraţii de Hg în aerul locurilor de muncă sub valorile limită. muncitorilor expuşi. Controlul medical periodic: a) – examen clinic general . tranchilizante. spălarea mesei de lucru. – alimentaţie raţională şi de protecţie. Măsuri medicale 1. – construirea şi buna funcţionare a anexelor social sanitare (vestiare. – instructaj de protecţie a muncii şi respectarea disciplinei tehnologice. PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice 1.semestrial – mercur în sânge . împiedicarea sau diminuarea acţiunii Hg asupra muncitorilor prin: – reducerea efortului fizic. 3. eliminarea mercurului din procesele tehnologice. duşuri.05 mg/m3 – valoarea limită (termen scurt – 15 minute): 0.din 2 în 2 ani – examen neurologic (specialist) – din 2 în 2 ani doar la indicaţia medicului de medicina muncii (şi nu din 2 în 2 ani. WC-uri). la sfârşitul fiecărui schimb de lucru. fişa 66): a. 2. stare psihică. cavitatea bucală) b. menţinerea temperaturii în încăperea de lucru sub 18°C. ventilaţie locală. Examenul medical la angajare (NGPM/2002. determinări de Hg în aerul locurilor de muncă şi în urina muncitorilor. Măsurile tehnice au rol principal. spălătoare. izolarea aparaturii şi/sau a proceselor tehnologice generatoare de vapori de mercur de locul unde lucrează muncitorul. tratamentul stomatitei. – regim de muncă corespunzător (succesiunea perioadelor de muncă şi a celor de repaus) cu condiţii de repaus corespunzătoare. creatinina sanguină c. 5. pereţilor. ci atunci când consideră acesta că este necesar) b) 7 zile .semestrial – creatinină sanguină . Recunoaşterea riscului de intoxicaţie cu Hg în întreprindere. 4.anual – mercur în urină . – reducerea zilei de muncă în anumite cazuri (6 ore/schimb). care să îndepărteze pe muncitor de sursele de emisie a vaporilor de mercur. tratamentul tulburarilor digestive.150 mg/m3 Are indicativul P (pătrunde prin piele).

care se necrozeaza. flictena sau papula. pumn) imediat dupa inceperea lucrului cu cromati. Caracteristic dermitei cromice este vindecarea lenta si posibilitatea recidivei. in tabacariile chimice si la cromajul electrolitic. rinoree. . Manifestari din partea tegumentelor. profunda. Actiunea iritativa apare la punctul de contact cu imbracamintea(gat.industria chimica la oxidarea antracenului.industria de producere de pigmenti anorganici . oxidarea TNT pentru obtinerea de florogucinol. Intoxicatia profesionala cu crom Industrii.ateliere grafice.pentru protectie anticoroziva pentru obiecte casnice.favorizat si de scarpinatul la nas. fisura.bicromati alcalini sau alaunul de crom (sulfat dublu de crom si potasiu) . despre realizarea măsurilor de profilaxie. cu fund neregulat.pulberea sau ceata de crom se depune pe septul nazal. Initial apare hiperemia sau iritatia mucoasei cu rinoree. . in industria colorantilor de crom. fabricarea aliajelor. a otelurilor si fontelor cu crom. Informarea managerilor şi muncitorilor despre riscurile asupra sănătăţii şi capacităţii de muncă. textila.industria unde se folosesc coloranti pe baza de crom. leziunea incepe printr-o escoriatie. Tabloul clinic Intoxicatia acuta Manifestari din partea aparatului respirator. oxidarea picolinei pentru a produce acid nicotinic. Se vindeca rapid.manipularea cimentului care contine saruri de crom hexavalent (zidari). anurie. . Dermitele alergice. bronsite. nu recidiveaza. de marimea unui bob de mazare sau mai mare.metalurgia cromului.prepararea de catalizatori cu acid cromic.a sticlei. localizate pe fata dorsala a degetelor si mainilor. Intoxicatia cronica Se manifesta prin afectare cutanata si mucoasa. rosie.industria de preparare a cromatilor si bicromatilor alcalini si a anhidridei cromice (ceata de crom) . pot fi dureroase sau nedureroase.tabacarii. Netratat patrunde in tesuturile moi si poate ajunge la os. inconjurata de un chenar infiltrat violaceu. Apare mai ales in fabricile producatoare de cromati si bicromati.4. EPA. cu stranut. diaree sanguinolenta. Prin indepartarea crustelor apar leziuni si infectari ale zonei. Odata constituita apare ca o ulceratie rotunda sau ovalara. cu marginile taiate drept. .fabricarea materialelor refractare.industria de baterii electrice . piese de automobil. rar necesita schimbarea locului de munca. consumarea alimentaţiei de protecţie în întreprindere.sectiile de cromaj electrolitic (anhidrida cromica). procese tehnologice. a cauciucului. a materiilor plastice. Dermitele prin crom. despre simptomatologia de debut. care pot fi urmate de hematemeza. Ulcerul tegumentar. diminuarea consumului de alcool. instrumente medicale. respectarea igienei individuale înaintea luării meselor. faringite. Ulceratia septului nazal.de la eritem si papule pana la eczema. locuri de munca. chiar coma uremica. urmata de paloarea si formarea de cruste aderente. oligurie. chiar bronhospasm generalizat. Evolutia este lenta. leziuni ale septului nazal.leziunea caracteristica este “ochi de pasare”. solide.cromat si bicromat de potasiu pentru litografii. iar . .arsuri de diferite grade in functie de cantitatea de substanta si suprafata de expunere. . Ulceratiile sunt unice sau putin numeroase. hiperemia faringelui.cromul 6+ produce atat iritatia primara cat si sensibilizarea pielii. Manifestarile nefrotoxice sunt urmarea absorbtiei unei cantitati mari de crom care determina o nefroza tubulara datorita excretiei metalului. iritatie. producerea antrachinonei. In functie de concentratia compusilor in aer si de durata de expunere apar fenomene clinice iritative acute ca rinite. laringite.inhalarea de pulberi sau ceturi cu crom hexavalent este iritativa. . acoperita de o crusta bruna aderenta. profesiuni expuse .

Sensibilizarea se datorează compuşilor de crom. 1. spre deosebire de nichel. Mucoasa conjunctivala. mirosul nu este afectat. bronsite cronice. Schimbarea locului de munca in timpul ulceratiei previne perforatia. Etiologic: întreruperea expunerii profesionale la crom 2. In perioada activa a ulceratiei sunt frecvente rinoreea si epistaxisurile. 4. Manifestari digestive. – rezultatele determinărilor în aerul locurilor de muncă. Cancerul pulmonar datorat cromului este cel mai adesea epitelial şi diferă histologic de alte cancere pulmonare datorită substanţelor cancerigene dina aerul locului de muncă sau mediului înconjurător. poate persista formarea de cruste si senzatia de nas umed.fabricarea bicromatilor din cromit. în ambele cazuri.dupa 1-2 saptamani incepe perforarea. Se poate asocia si sinuzita cronica. leucocitoza moderata cu neutrofilie. Are origine periferica.2. Dar.conjunctivita catarala. DIAGNOSTICUL POZITIV 1. Structura osoasa nu este interesata. criteriul expunerii profesionale este cel mai important.ulceratii gastrice si duodenale (endoscopie). emfizem . De menţionat că brăţările din piele pentru ceasurile de mână. Ulcerele datorită cromului sunt profunde. perioada in care perforatia poate creste in dimensiuni. Testele bronhomotorii specifice au importanţă în diferenţierea astmului bronşic datorat cromului de alte cazuri de astm bronşic. industria pigmentilor de culoare. nu exista fibroza pulmonara. TRATAMENT 1. la expuneri intense si de durata poate aparea o rinita atrofica cu hiposmie si anosmie. rareori ulceratii. Obiectiv: – documente oficiale din care să rezulte expunerea profesională şi durata acesteia (copie de pe carnetul de muncă. Stabilirea expunerii profesionale 1.3.2. colita spastica. adeverinţe). rotunde şi marginile lor sunt înălţate. de unde rezultă importanţa criteriului de expunere profesională la crom. Apare respiratie suieratoare daca perforatia are peste 1 cm. Sunt si cazuri rare de cancer al nasului la expuneri semnificative.2. tăbăcite cu bicromaţi pot produce o stare alergică cutanată la crom. Vizitarea locului de muncă (se va avea în vedere şi expunerea tegumentară sau digestivă). Perioada de latenta medie este 27 de ani de la inceputul expunerii. alterare usoara a functiei hepatice. Se vindeca prin formarea unui tesut cicatriceal vascular. care poate apare pana la 6-8 saptamani. uneori VSH si gamaglobuline crescute. laringite. care se comportă ca haptene. – aplicarea locală de radiaţii ultraviolete. Testele epicutanate au importanţă în diferenţierea dermatozelor alergice datorită expunerii la crom de alte dermatoze alergice. Faringite. nu cromului metalic. – badijonări la 3 zile cu soluţie de nitrat de argint 8%. nu compuşii de nichel. Subiectiv: anamneza profesională 1.prezenta la 85-90% din muncitori. Periferia ulceratiei ramane in stadiul de ulceratie activa inca 3 luni. Cancerul pulmonar. . Rinita cronica.3. Modificari sanguine-usoara anemie.1. histologic pot fi toate tipurile.enteropatia cromica. unde nichelul metalic este sensibilizant. Examenul citologic al secreţiei bronşice: prezenţa de celule de tip IV şi V (frotiu Papanicolau) DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL Ulceraţiile şi perforaţiile septului nazal pot fi produse şi de alte metale sau compuşi corosivi. Examene de laborator şi paraclinice: Indicatori de expunere: Cromul în urină (cromuria – Cr-U): – LBT: 10 μg/gC (în timpul lucrului) – LBT: 30 μg/gC (la sfârşit de săptămână) Indicatori de efect biologic:Betaglicuronidaza urinară. urmată de aplicarea unei creme sau pomezi cicatrizante. Patogenic şi simptomatic: În cazul ulceraţiilor cutanate: – pansament antiseptic.

la 3 ani de la angajare şi apoi anual – PFV . Măsuri medicale Recunoaşterea riscului profesional reprezentat de expunerea la crom. purtarea echipamentului individual de protecţie. aplicarea de unguente cu EDTA. PROFILAXIE 1. la bijuterii – – . locuri de munca.anual – examen ORL inclusiv laringoscopic (specialist) . în special crom hexavalent şi.producerea acumulatorilor alcalini.la 10 ani de la angajare şi apoi din 3 în 3 ani b) 30 zile Informarea şi formarea managerilor şi muncitorilor expuşi asupra riscurilor profesionale. Deci. ca absorbant de neutroni .chiuretarea ulceraţiei. sulfura de cadmiu in celulele foto si celulele solare. Intoxicatia profesionala cu cadmiu Cadmiu. . Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002. foarte maleabil si ductil. acordarea de prim ajutor. – unirea cromului trivalent cu o proteină (cromoproteină) cu acţiune sensibilizantă.aliajele cadmiu-argint. deci. Măsuri tehnico-organizatorice Automatizarea procesului tehnologic. Industrii. . În cazul ulceraţiilor nazale: aplicări locale de unguent cu Ca-EDTA-Na2 – 5%. deşi EDTA nu chelează cromul hexavalent. procese tehnologice. moale. Ventilaţie generală şi locală.galvanizare cu cadmiu metalic(cadmiere) pentru otel si fier cu rol in prevenirea coroziunii. Purtarea echipamentului individual de protecţie.la 5 ani de la angajare şi apoi din 3 în 3 ani – cromurie .anual – RPA . respectarea igienei individuale. el reduce cromul hexavalent în crom trivalent şi excesul de EDTA chelează cromul trivalent.tehnica nucleara. anexa 7.stearat de cadmiu ca stabilizator al plasticelor de PVC. aplicarea locală de EDTA inhibă: – acţiunea directă iritantă şi corosivă a cromului hexavalent. clorura de cadmiu in productia unor filme fotografice.anual – examen citologic al sputei . oxidul de cadmiu la smaltuire. cu continut de Ag variabil pana la 20%. . de apariţie a intoxicaţiei acute sau cronice. cupru si plumb in special. perforaţie sept nazal pentru cromul hexavalent) – hemogramă – PFV c) contraindicaţii: – boli cronice ale căilor respiratorii superioare – bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic) (în funcţie de rezultatele PFV) – ulcer gastric şi duodenal – colită cronică – hepatopatii cronice – anemii – dermatoze Control medical periodic: a) – examen clinic general . Este obtinut ca un coprodus la rafinarea zincului si a altor metale. sulfura de cadmiu si sulfoseleniura de cadmiu ca pigmenti galbeni si rosii in industria plasticelor si colorantilor. fişa 29) a) conform datelor din Dosarul medical b) – atenţie căi aeriene superioare (ulceraţie. in industria ceramicii. profesiuni expuse: . Etanşeizarea instalaţiilor tehnologice.metal rar alb-albastrui.

glucoza. simptomele cele mai severe apar dupa o perioada de latenta de 24 de ore. Creste volumul rezidual pulmonar. Dupa 7-8 ani de expunere apar simptome generale: astenie. Nu duc la formarea de calusuri si fracturi spontane.apar dupa 12-14 ani de expunere cu dureri osoase progresive.cel mai bun indicator de expunere pentru ultimele luni. . Diagnostic Cadmiu in sange. Etiologic . colul femural si platoul tibial). iar timpul de mixica este normal. Rinichiul este organul tinta pentru cadmiu.confectionarea modelelor usor fuzibile pentru turnatorie. CPT nu este crescuta. in coloana lombara. dupa cativa ani de expunere. paloare. bazin si epifizele oaselor membrelor inferioare. bolnavii prezinta dispnee progresiva. Poate apare o anemie moderata cu cresterea VSH si usoara hipergamaglobulinemie. Tulburarile digestive: scaderea apetitului.aliajul cu cupru. Rx. microcitara cu hiposideremie si hipocupremie. Moartea poate surveni intre a 4-7 zi de la debut. colici abdominale. fosfor). cefalee.Examene de laborator şi paraclinice Indicatori de expunere: – cadmiu în sânge (Cd-S): LBT 5 μg/l – cadmiu în urină (Cd-U): LBT 5 μg/g creatinină (proteinuria apare când Cd-U este peste 100 mg/l) Indicatori de efect biologic: – beta2 microglobuline în urină – glicozurie – aminoacidurie – calciu în urină – creatinină sanguină în sânge – modificări RPA – modificări PFR TRATAMENT 1. Emfizemul pulmonar.5% staniu+ 12. Persista mult timp dupa intreruperea expunerii la toxic. ameteli. Manifestari osoase. Simptomatologia pneumoniei chimice apare la 1-8 zile de la expunere asemanatoare unei gripe sau ca febra turnatorilor (febra de zinc).întreruperea expunerii la cadmiu Intoxicaţia acută: EDETAMIN – 1-2 g/zi. tulburari digestive si scadere ponderala.se dezvolta insidios.aliajul Wood.. timp de 10 zile (DMP este contraindicat) Atenţie: monitorizare funcţii renale! - . fenomenele bronsitice nu sunt obligatorii. dispozitive de alarma contra incendiilor. Cadmiu in urina. deoarece cadmiu continua sa se elimine pe cale digestiva. .v. Anemia este hipocroma. meteorism si diaree greu influentabila de tratament. fatigabilitate crescuta.50% bismut+ 25% plumb+12. ducand la grave tulburari de mers. Nefropatia cadmica.5% cadmiu. daca lezarea celulelor tubului proximal progreseaza nu mai pot fi resorbiti nici aminoacizii. determinand proteinurie tubulara cu cresterea excretiei de proteine cu greutate moleculara mica. legaturi telefonice). Tablou clinic Intoxicatia acuta Se manifesta prin pneumonie chimica sau la expunere mare prin EPA toxic. insomnie.creste rezistenta la rupere. cu caracter lancinant.<10 ug/g creatinina. ramurile ischiopubiene ale coxalilor.cea mai importanta afectiune care apare dupa o expunere de lunga durata la concentratii mici (din aer sau alimente). la tractiune fara a diminua conductivitatea electrica (cabluri electrice pentru tramvaie.osteoporoza generalizata cu aparitia unor fisuri transversale flancate de doua benzi de densificare osoasa (omoplati. greturi cu/fara varsaturi. troleibuze. minerale (calciu. Intoxicatia cronica Apare la expunerea la oxid de cadmiu (fumuri sau pulberi) si stearati de cadmiu.< 10 ng/ml in sangele total. i.

pauză (deoarece chelaţia poate creşte leziunile renale) şi apoi repetă schema de tratament (atenţie: monitorizarea funcţiei renale) 2.v. timpul de expunere necesar pentru a se efectua controlul medical periodic: 30 zile. – purtarea echipamentului individual de protecţie 2. interzicerea fumatului. Educaţia sanitară: – informarea conducerii şi a muncitorilor şi reprezentanţilor acestora precum şi a comitetului de sănătate şi securitate în muncă despre influenţa nocivă a cadmiului şi a compuşilor săi asupra sănătăţii.Intoxicaţia cronică: – întreruperea expunerii profesionale la cadmiu – EDETAMIN – 1-2 g/zi. Măsuri tehnico-organizatorice – eliminarea procedeelor periculoase. i. Simptomatic PROFILAXIE 1. b. – ermetizarea şi etanşeizarea instalaţiilor – ventilaţie locală şi generală. – pneumopatii cronice obstructive. este raspandit in natura in rocile silicoase insotind fierul. Examenul medical la angajare: a) examenele medicale conform dosarului medical – atenţie: Hb. timp de 10 zile. Patogenic: – calciu şi vitamina D 3. Intoxicatia profesionala cu mangan Manganul este un metal alb-murdar. Minereurile cele mai importante sunt oxizii. purtarea echipamentului individual de protecţie. examen clinic general – anual. Ht + PFV + sumar de urină Contraindicaţiile medicale: – nefropatii cronice – anemii – boli cronice ale căilor aeriene superioare respiratorii – bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic). dacă medicul de medicina muncii consideră necesar – Cadmiuria – semestrial – Test cu acid tricloracetic – anual – PFV – anual. în funcţie de rezultatul PFV Controlul medical periodic a. – Hb. Factori etiologici favorizanţi: – infecţiile cronice. – boli hepatice cronice (reducerea excreţiei de mangan). Măsuri medicale Recunoaşterea riscului profesional la cadmiu şi săruri de cadmiu. Ht – anual – Sumar de urină (proteine şi beta2 microglobuline) – anual. . relativ sfaramicios. – boli renale cronice (reducerea excreţiei de mangan). – carenţe nutriţionale (absorbţie crescută de mangan). – anemie feriprivă (absorbţie crescută de mangan). cadmierea prin suflare. formarea conducerii în spiritul realizării măsurilor tehnico-organizatorice şi formarea muncitorilor asupra măsurilor de prim ajutor. respectarea igienei individuale..

Stadiul I. Tablou clinic Manganul. In acest caz evolutia silicozei este mai rapida. hepatita cronica. tabacitul pieilor.tulburari ale functiei sexuale si scaderea fertilitatii. In expunerile incipiente memoria imediata nu sufera transformari cantitative ci calitative prin pierderea puterii asociative. propulsat. O expunere prelungita la pulberi de mangan cu concentratii crescute de SiO2 poate contribui la aparitia silico. psihoza maniaco.exploatarile miniere (abataj. apare tremorul parkinsonian de amplitudine mica. soptita cu bradilalie si bradipsihie. DIAGNOSTICUL POZITIV Stabilirea expunerii profesionale: 1.manganoconiozei sau manganoconiozei. vocea devine monotona. cefalee. vopsire. Utilizare.sindromul extrapiramidal se accentueaza si apar tulburari cerebeloase cu astazie. mai ales la membrele superioare.depresiva. Locuri de munca. hipotermie. Alte efecte ale expunerii la mangan . clonus al piciorului si/sau rotulei si diminuarea reflexelor abdominale. Modificarile apar la examenul psihologic.nimic patologic. Fata devine imobila ca o masca. statii de imbogatire si macinare).astenie. In ficat apar leziuni de hepatita cu necroza. Obiectiv: – documente oficiale din care să rezulte expunerea profesională şi durata acesteia (copie de pe carnetul de muncă.Femeile însărcinate expuse la mangan prezintă un risc crescut de avort.forma cea mai frecvent intalnita. La examenul obiectiv. EMG. somnolenta. . fabricarea bateriilor uscate. Pulmonar apar infiltrate bronsice cu fibroza.sindromul extrapiramidal cu fenomenul de roata dintata. Timpul de expunere până la apariţia intoxicaţiei: – intoxicaţia acută: ore-zile – intoxicaţia cronică: ani. Tabloul clinic se instaleaza dupa aprox 2 ani de expunere (de la cateva luni pana la 5-10 chiar 17 ani). Stadiul II. electrozilor. polidipsie. locuri de munca In siderurgie cu rol de dezoxidare si desulfare la fabricarea fontei si otelurilor. tulburari de memorie. slabire in greutate. Pneumonia manganica Apare datorita cantitatilor mari de SiO2 lc prezent in roci. . se accentueaza tulburarile de afectivitate si comportament. Apar tulburari de mers. adeverinţe) – rezultatele determinărilor de mangan în aerul locului de muncă . furnicaturi in membrele inferioare. Uneori se poate asocia si sindromul piramidal cu semnele Babinski si/sau Rossolimo pozitive. Pneumonia manganica are evolutie rapida spre moarte daca nu se intervine cu antibiotice.efecte endocrine. rara. hepatita cronica este insotita de degenerescenta lenticulara. ingrasaminte si catalizatori. citoliza. scaderea capacitatii de munca.nevroza de tip asteno. dezechilibru hipotalamo. Apar tulburari de vorbire. nu se mai poate face mersul inapoi.hipofizo. Intoxicatia cronica cu mangan.simptome de neuron motor. amorteli. Pot apare si tulburari diencefalice. apare casexie si polinevrita toxica. mers de cocos. Boala se poate accentua la fumatorii alcoolici. Subiectiv: anamneza profesională 2. in siderurgie. . cuptoare.simptomele se accentueaza. nervozitate. Stadiul IV. polifagie. . depresie. modificari psihice privind afectivitatea si comportamentul. Poate fi insotita de o intoxicatie usoara cu mangan sub forma unei nevroze astenice sau de o intoxicatie cronica cu mangan stadiul II sau III. in industria chimica si farmaceutica. mersul devine nesigur. regim alimentar dezechilibrat. abazie care accentueaza tulburarile preexistente.suprarenal. Stadiul III.leziuni metabolice hepatice. Are 4 stadii.vegetativ: astenie.efect hipotensiv pe TAS.toxic cumulativ care actioneaza timp indelungat asupra SNC si periferic. transport.

Examene de laborator şi paraclinice 1. la nivel individual. menţionate la cap. Dar. Indicatori de efect biologic – simptome şi semne de sindrom parkinsonian – radiografie pulmonară .3. determinarea Mn-U şi Mn-S este fără mare importanţă practică. corelaţia este slabă. Indicatori de expunere: – nu există. Tabloul clinic. Vizitarea locului de muncă Se va avea în vedere şi posibilitatea pătrunderii manganului pe cale digestivă. dar. De ce? Deoarece corelaţiile între concentraţia medie de mangan la nivel de grup de persoane expuse prezintă o corelaţie aproximativă cu concentraţia de mangan din aer. datorită expunerii acute sau cronice. Tabloul clinic Manifestările clinice (simptome şi semne). De menţionat: la persoanele care nu sunt expuse profesional: Mn-U: LBT – 10 μg/l Mn-S: sub 20 μg/l Mn-fir de păr: sub 3 mg/kg păr Unele date din literatură arată că manganul din materiile fecale peste 60 g/kg ar fi un indicator de expunere profesională.

absenteismului medical. Cu). Intoxicatia profesionala cu beriliu Beriliu.oxidul de beriliu. .formeaza aliaje cu un numar de metale (otel. – etanşeizarea instalaţiilor tehnologice. Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002.producerea beriluilui metalic prin reducerea cu Mg. Zn.smaraldul si acvamarinul. greu fuzibil. tuburi catodice. constructia rachetelor si avioanelor supersonice. PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice – automatizarea proceselor tehnologice.industria ceramicelor. Este de culoare cenusie stralucitoare. are mare rezistenta la rupere la tractiune si la coroziune. . metalurgia pulberilor. nichel.nitrura de beriliu. are cea mai buna permeabilitate pentru razele X si conductibilitate electrica ridicata.sulfat hidratul de beriliu. respectarea igienei individuale. are cel mai ridicat modul de elasticitate. . Varietati naturale. Examen medical periodic (conform NGPM/2002. anexa 7.in reactiile nucleare.nitratul de beriliu. la fabricarea arcurilor de ceas. fabricarea ferestrelor pentru raze X. Mg. constructia reactorilor nucleari. . locuri de munca. reprezentat de expunerea la mangan şi implicit de apariţie a intoxicaţiei acute sau cronice cu mangan 2.reactiv chimic. usor. Industrii. reactori pentru propulsarea submarinelor atomice. Informare şi formare: Informarea managerilor şi angajaţilor asupra riscurilor pentru sănătate. Stabilirea expunerii profesionale (subiectiv şi/sau obiectiv) are mare importanţă pentru efectuarea diagnosticului diferenţial TRATAMENT Etiologic: întreruperea expunerii profesionale Patogenic: levodopa administrat pe cale bucală. Formare: acordarea primului ajutor. bronzurile de beriliu sunt utilizate la fabricarea instrumentelor care nu trebuie sa emita scantei. fişa 64) a) – examen clinic general – anual – examen neurologic (specialist) – doar la indicaţia medicului de medicina muncii când se consideră necesar – mangan în urină – anual b) 30 zile 4.DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL Excluderea altor cauze ale simptomelor nespecifice. – ventilaţie locală şi generală – înlocuirea perforajului uscat cu perforajul umed – purtarea echipamentului individual de protecţie: măşti de protecţie (în zonele cu concentraţii mari de pulberi sau fumuri ce conţin mangan) – interzicerea de a fuma sau mânca la locurile de muncă Măsuri medicale 1.fluorura de beriliu.producerea beriliului metalic. purtarea echipamentului individual de protecţie. la calirea metalelor. anexa 7. profesiuni expuse: . Al. materiale refractare. putin raspandit in natura si foarte dispersat. fişa 64) a) conform datelor din Dosarul medical b) examen neurologic (specialist) c) contraindicaţii: – boli cronice ale sistemului nervos central şi periferic 3.clorura de beriliu .metal rar. Recunoaşterea riscului profesional. scăderea productivităţii muncii. izolatorilor. . . comutatoarelor.

predominant restrictiva. cand bolnavul acuza tuse seaca. bronhoscopic – congestie severa a mucoasei cu tendinte la sangerare si ulceratii. PFV. profesiuni expuse: Utilizat în: – industria aeronautică (fabricarea rachetelor şi a avioanelor supersonice) – fabricarea instrumentelor de precizie – fabricarea calculatoarelor – tuburi cu raze X (fabricarea ferestrelor pentru tuburi de raze X) – tuburi fluorescente – electrozi pentru tuburi cu vid – catozi calzi şi moderatori în reactori nucleari Profesiuni expuse (principale): – cei ce manipulează (prelucrare prin aşchiere. modificari pulmonare la examenul Rx. Rx apar modificari la 1 saptamana de la debut initial o voalare difuza. Vindecarea se face in 1-4 saptamani de la intreruperea expunerii. fara tuse sau dispnee. Tablou clinic Berilioza acuta. hepatosplenomegalie cu modificari functionale. calculi renali si perioade de hipercalciurie. leziuni spontane ale tegumentelor ce seamana cu sarcoidoza. apoi apar zone neregulate de infiltratie moale. Rx. uneori albuminurie. cu senzatie de constrictie toracica si arsura retrosternala. poate evolua spre insuficienta pulmonara sau cardiaca. dispnee la eforturi mai mari. . Obiectiv: tahipnee. Intoxicatia cronica. Forme usoare. uneori insuficienta respiratorie. cianoza. diseminate. . Evolutia este stabila mai multi ani. scadere in greutate. care in cazuri grave pot conflua. . In prima faza apar simptomele si semnele febrei de fum. aliaje. PFV sunt normale. dureri toracice retrosternale.rinofaringita berilica= tumefierea si hiperemia mucoasei nazale.prin expunere unica sau repetata la oxid de beriliu cu dispersie mare (extragere din minereuri. Perioada de latenta de la ultima expunere este de 5-10 ani. mai ales in regiunile bazale. artropatii. cresterea Ht. sangerari. astronautică.apare dupa expuneri scurte dar intense. Bolnavul acuza stare generala proasta. dar apar tulburari in difuzia gazelor. Laborator si paraclinic: leucocitoza moderata cu neutrofilie. Intreruperea expunerii duce la remisia fenomenelor inflamatorii in 3-6 saptamani.tuse chinuitoare.poate fi produsa prin inhalarea oricarui compus de beriliu.) beriliu şi aliaje de beriliu. uneori apare o expectoratie putin abundenta. operaţii tehnologice. De obicei intoxicatia incepe dupa o boala. dispnee de effort. pot prezenta dureri articulare si slabiciune. tahicardie. modificari Rx marcate.disfunctie ventilatorie mixta. In evolutia bolii apare scaderea in greutate. dispnee de efort initial apoi de repaus. Pe termen lung apare BPOC la nefumatori. bilaterala a campurilor pulmonare. hipercalciurie cu/fara calculi renali. Forme clinice Asimptomatica. dispnee moderata si raluri bronsice.bronsita si traheita berilica (expunere la concentratii mari)= tuse seaca. chiar perforatie de sept nazal. mucoasa si striata sanguinolent. – cei ce fabrică tuburi catodice. – tehnicieni din aeronautică. mai rar la inhalarea aerosolilor cu fluorura. anorexie. Afecteaza in special aparatul respirator. proteinele serice crescute cu gamaglobulinele crescute. interventie chirurgicala sau nastere prematura. . Administrarea de corticoizi prelungeste viata si prelungeste perioadele de remisiuni.pneumonie chimica. clorura sulfat sau hidroxid de beriliu). industria nucleară. prin extruziune etc. Rx arata o accentuare a desenului bronhopulmonar. devine chinuitoare. rafinare. tulburari in functia hepatica. febra moderata. fatigabilitate.normal. a acidului uric seric. desi debutul bolii poate fi cu slabiciune. raluri bronsice predominant sibilante si raluri crepitante. industria ceramica).Locuri de muncă. fisuri si ulceratii nazale. slabiciune musculara. alfa2-globuline crescute. Formele moderat severe. dispnee. apoi dispar si dupa o latenta de 24-48 de ore apare tabloul clinic al unei pneumonii chimice= tuse seaca care se accentueaza progresiv. care dupa 3 sapt se transforma in mici umbre nodulare.tuse seaca.

examen de laborator si paraclinice: indicatori de expunere : Be-U >2micrograme/l indicatori de efect biologic: rgf pulm(std. stabilirea expunerii profeionale subiectiv: anamneza profesionala obiectiv: documente oficiale. alte pneumoconioze. La debut.ulcerul berilic produs de patrunderea unor cristale de compusi ai beriliului in solutii de continuitate ale pielii. initial-hipertrofia ggl limfatici. inodora. ochelari de protecţie.in plus casexie si dupa un timp semne de insuficienta cardiaca dreapta. PFV Diagnostic diferential: sarciodoza. . care poate evolua spre o eruptie papulo-veziculoasa. fata. I Resp. 1/3 din bolnavi prezinta o adenopatie hilara bilaterala. fişa 17) b) RPA. tuberculoza. Apare in primele 3-10 zile de la inceperea expunerii. cu aspect de ulceratie cu margini hipertrofice. apare dupa mai multe zile sau sapt de la lezarea initiala. poate apare un emfizem in jur. combinezoane presurizate (în zonele cu concentraţii mari). Măsuri medicale Recunoaşterea riscului profesional reprezentat de expunerea la beriliu. anexa 7. intreruperea expunerii duce la vindecare in 7-14 zile. foarte pruriginoasa. uneori frisoane si febra. care in timp pot creste.dermita de iradiatie produsa de saruri solubile(fluorura. descreste sau raman nemodificate. Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002. antebrate. . micronodulare sau nodulare. de apariţia intoxicaţiei acute sau cronice cu beriliu. . dermita de iritatie si cea alergica sunt insotite de regula si de o conjunctivita sau rinofaringita. tablou clinic 3. cheratite cronice – boli cronice ale căilor respiratorii superioare – bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic) (în funcţie de rezultatele PFV) . seamana cu sarcoidoza. atona. membre inferioare sau generalizata. Tratament : etiologic-intreruperea expunerii profesionale Patogenic si simptomatic: corticosteroizi in berilioza cronica. Histologic este identic cu cel pulmonar. sulfat) in cantitati suficiente pentru a actiona ca iritant primar. localizat in special pe maini si antebrate.dermita de tip alergic apare la 7-14 zile de la expunerea initiala ca o eruptie eritemoedematoasa. alte pneumoconioze. biopsie pulmonara. Testul cutanat este pozitiv. Complicatia frecventa. Rx in intoxicatia cronica cu beriliu(berilioza). Aceasta supuratie aseptica se prelungeste luni sau ani cu inchideri si redeschideri. sindromul HammanRich. Modificarile sunt bilaterale si simetrice. PFV c) contraindicaţii: – conjunctivite cronice. std avansat granulomatoza pulm bilat difuza). intereseaza tegumentele descoperite (maini. gat) sub forma unor arsuri de gradul I sau II. apare dupa 1-4 luni ca un nodul subcutanat al carui centru se necrozeaza si continutul se evacueaza pe un traiect fistulos indolor. silicoza. cu/fara semne de fibroza sau emfizem. carcinoza miliara.opacitati lineare. Diagnostic pozitiv 1.granulomul berilic exogen produs de implantarea subcutanata a unui produs insolubil de beriliu.pneumotoraxul. In berilioza acuta spitalizare deoarece orice simptom usor poate preceda forme grave (EPA. schimbarea echipamentului individual de protecţie. – etanşeizarea instalaţiilor tehnologice. – ventilaţia locală şi generală – purtarea echipamentului individual de protecţie: măşti de protecţie (în zonele cu concentraţii mari).Formele grave. cu o tuse seaca chinuitoare. mănuşi de protecţie. IC) PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice – automatizarea proceselor tehnologice. micoze. localizata si pe zonele descoperite dar si in regiunea genito-crurala. rezultatele determinarii aerului la LM vizitarea LM 2. Leziuni tegumentare produse de expunerea la beriliu: .nespecific. sdr Hamman-Rich.

Manifestarile cutanate se pot localiza la maini. DIAGNOSTICUL POZITIV Stabilirea expunerii profesionale Subiectiv: – anamneza profesională Obiectiv: – determinări de nichel în aerul locului de muncă. maleabil prin retopire. pustule si ulceratii. Factori etiologici favorizanţi: – antecedente heredo-colaterale de cancer pulmonar. apoi papule. Cancerul la Ni La om. Uneori se constata perforatie de sept.– dermatoze Control medical periodic (conform NGPM/2002. prezenţa terenului atopic. industria ceramica. Fara tratament se instaleaza o eczema umeda. fata si gat. de boli alergice. purtarea echipamentului individual de protecţie. Dermatitele la Ni apar la nichelatori.interdigital apare eritem. magnetilor. ductil. microvezicule. Manifestari respiratorii Sub forma de pulberi sau aerosoli poate determina iritatii si leziuni la nivelul mucoasei rinofaringiene si bronsice. se pot extinde si la suprafetele cutanate acoperite. coroziunea apei. Locuri de munca: fabricarea otelurilor inoxidabile.din 3 în 3 ani – PFV – semestrial – dozarea beriliului în urină – anual – test sensibilizare la beriliu – din 2 în 2 ani b) 30 zile Informarea şi formarea managerilor şi angajaţilor expuşi asupra riscului profesional. – determinări de nichel în urină. Atat Ni cat si sarurile lui produc sensibilizarea tegumentelor.metal alb argintiu. nitratul si formiatul de nichel se folosesc la hidrogenarea uleiurilor. intermediar in sinteza esterilor acrilici necesari pentru producerea maselor plastice. Daca pulberea ajunge la nivelul alveolelor poate determina pneumoconioza. Timpul de expunere profesională – în cazul intoxicaţiei acute: minute-ore-zile. anexa 7. alcali. rezistent la acizi. acumulatori alcalini.cancerul cavitatilor nazale si cancer pulmonar. sulfatul. respectarea igienei individuale. Vizitarea locului de muncă Tabloul clinic Examene de laborator şi paraclinice: Indicatori de expunere: – Ni-U: LBT: 15 mg/l. saruri. obiecte casnice. – în cazul intoxicaţiei cronice: ani. Tablou clinic Afectiuni cutanate Ni are actiune iritativa si uneori alergica asupra tegumentelor descoperite la muncitorii care lucreaza cu saruri de Ni sau la persoanele care poarta obiecte care contin Ni. . fişa 17) a) – examen clinic general – anual – RPA . Intoxicatia profesionala cu nichel Nichelul. cernelurilor. – documente oficiale privind vechimea în profesiunea şi/sau la locul de muncă suspectat de a produce îmbolnăvirea. dur. colorantilor. care determina roseata cu edem si jena la deglutitie cu o senzatie de constrictie toracica. vopselelor. a emailurilor. acordarea primului ajutor. industria de automobile.

Tratament etiologic: – întreruperea expunerii profesionale la nichel carbonil: o scoaterea din mediul toxic o dezbrăcarea şi spălarea tegumentelor contaminate (dacă este cazul). – studii clinice şi epidemiologice. – purtarea echipamentului individual de protecţie. ATENŢIE SALVATORI! A. – ventilaţie locală şi generală (dacă este cazul). Tratament patogenic: oxigenoterapie 3. în următoarele doze:  50% din doza totală la început  25% din doza totală la 4 ore  15% din doza totală la 8 ore  10% din doza totală la 16 ore  10% din doza totală la fiecare 8 ore până: devine asimptomatic sau Ni-S sub 50 mg/L. Măsuri medicale 1. Tratament simptomatic: barbiturice în caz de convulsii În cazul dermatozelor: – unguente cu: o Dietilditiocarbamat o Disulfiram (care este metabolizat în dietilditiocarbamat) – steroizi locali PROFILAXIE Măsuri tehnico-organizatorice – automatizarea proceselor tehnologice.Pentru Ni(CO)4: – 100-500 mg/L = expunere modestă – peste 500 mg/L = expunere severă.5 mg/kg corp la interval de 12 ore – următoarele 6 zile: 2. la fiecare 4 ore. oral 50 mg/kg corp. Tratamentul cu EDTA este discutabil. . Dacă se depăşeşte 100 mg/L se instituie tratamentul cu: o Dietilditiocarbamat de sodiu (Dithiocarb). administrare de Detil ditiocarbamat de sodiu (Dithiocarb) – – Se recoltează urina pe o durată de 8 ore. crescând la 100 mg/kg după simptomatologia clinică. Recunoaşterea riscului de intoxicaţie profesională cu nichel: – determinări de nichel în aerul locului de muncă. – – La persoanele în comă: – 25 mg/kg i. – etanşeizarea instalaţiilor. apoi. 2. C.m. Indicatori de efect biologic: – COHb (în cazul nichel-carbonil) TRATAMENT În cazul intoxicaţiei cu nichel-carbonil (urgenţă): 1.5 mg/kg corp o dată pe zi sau B. administrare de DMP (dimercaptopropanol): – timp de 3 zile – 2.

determinarea nichelului în urină . fără prag de expunere. . Manifestarile dominante grave sunt cele respiratorii si concomitent apare senzatia de constrictie toracica. interzicerea fumatului. Intoxicatia profesionala cu nichel-carbonil Nichel-carbonil. în funcţie de rezultatele PFV – dermatoze a. Starea de rau general se accentueaza progresiv. 4. uneori disfonie.RPS la 5 ani de la angajare şi apoi din 3 în 3 ani. purtarea echipamentului individual de protecţie. atenţie: PFV c. – examen ORL b. nervozitate. expunere minimă de cel puţin 7 zile (expunere continuă sau discontinuă) Pentru nichel-carbonil şi alţi carbonili metalici: a. contraindicaţii: – boli cronice ale căilor respiratorii superioare – bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic). La auscultatie. – determinarea nichelului în urină . apare o sputa rozacee. dupa aceasta faza apar manifestari digestive.anual .2. Manifestari clinice Intoxicatia acuta Inhalarea vaporilor de Ni(CO)4 produce brusc o cefalee pulsatila. dispnee progresiva. b. respectarea igienei individuale. . metalizarea de contacte in circuite electronice. Aceasta faza este trecatoare. c.apetit scazut. conform datelor din Dosarul medical b.hematocrit. – – – – – – Pentru nichel-carbonil şi alţi carbonili metalici: conform datelor din Dosarul medical hematocrit şi hemoglobină contraindicaţii: boli cronice ale căilor aeriene superioare bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronşic). formarea conducerii în spiritul realizării măsurilor tehnico-organizatorice şi formarea muncitorilor asupra măsurilor de prim ajutor. Control medical periodic: Pentru nichel şi compuşii lui (în afara nichelului carbonil): a. Ea s-ar datora intoxicatiei cu CO. – examen citologic al secreţiei bronşice (expectoraţiei) la muncitorii de la rafinarea nichelului – la 10 ani de la angajare şi apoi din 2 în 2 ani. examen clinic general – anual. uneori somnolenta.anual . astenie. poate forma cu aerul amestecuri detonante. foarte volatil. în funcţie de rezultatele PFV cardiopatii cronice anemii boli organice ale sistemului nervos central epilepsie 3. rar diaree. examen clinic general – anual. b. greturi. Examen medical la angajare Pentru nichel şi compuşii lui (în afara nichelului carbonil): a.anual – RPA la 5 ani de la angajare şi apoi din 3 în 3 ani. . hemoglobină .PFV – anual. – PFV – anual.respiratie suieratoare insotita de raluri crepitante care se ridica treptat de la baza spre varful plamanului(EPA). este insotita de cianoza. varsaturi. dispare treptat dupa scoaterea din mediu. catalizator in industria maselor plastice. inflamabil.lichid incolor sau usor galben. Educaţia sanitară: – informarea conducerii şi a muncitorilor şi reprezentanţilor acestora precum şi a comitetului de sănătate şi securitate în muncă despre influenţa nocivă a cadmiului şi a compuşilor săi asupra sănătăţii. Se utilizeaza pentru obtinerea Ni prin procedeul Mond. tuse seaca.

dispnee care se accentueaza progresiv si dupa cateva ore poate apare febra.modificari de incarcare dreapta. P ascutit. fibrilatie si stop cardiac. Apar raluri crepitante la baza care se extind treptat la varfuri. . Pulberea de Ni poate determina fibroze pulmonare si noduli fini pulmonari (pneumoconioza necolagena la Ni). convulsii-tonico-clonice sau coma. ECG.CV scade rapid in intoxicatia subacuta. daca nu se intervine rapid apar leziuni miocardice cu dilatarea cordului drept. iar dupa 24-72 de ore se instaleaza insidios senzatia de apasare toracica. EPA. PaO2 scade rapid in perioada EPA. tahicardie.accentuarea zgomotului II pulmonar. opacitati nodulare si micronodulare in 1/3 inferioara si mijlocie. Intoxicatia subacuta Dupa cefalee apare o faza de acalmie.Auscultatia cordului. PFV.desen peribronhovascular accentuat. rar VEMS este scazut. Concomitent apare o stare de obnubilare. Rx.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful