UNIVERSITATEA TEHNIC GHEORGHE ASACHI, IAI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMIC I PROTECIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA INGINERIA I PROTECIA MEDIULUI N INDUSTRIE

Potentialul Romaniei de Cultivare si Obtinere

a Canepei pentru Fibra si Ulei

Coordonatori: Confereniar dr. ing. Irina Volf

Asistent dr. ing. Ctlin Blan

Student: Codreanu Simona

Grupa 2505 MM

2012-2013

Cuprins
Cap. I. Potentialul Romaniei de cultivare si obtinere a canepei
1.1. Raspandire geografica si productie
1.2. Legislatie nationala pentru plante textile
1.3. Elemente strategice in sectorul plantelor textile
1.4. Particularitati biologice si conditii de cultivare

Cap II. Potentialul de valorificare a canepei

2.1. Fibra de canepa
2.1.1.Tehnologii de recoltare a tulpinilor de cnep pentru fibr
2.1.2. Etapele procesului
2.2. Uleiul de canepa

Cap III. Concluzii

Cap IV. Bibliografie

Cap. I. Potentialul Romaniei de cultivare si obtinere a canepei

Canepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate n ara noastr (peste 2000 de ani),
fiind utilizat n principal pentru obinerea de fibre folosite la confecionarea de mbrcminte.
Tulpinile de cnep din populaiile locale i cnepa slbatic conin 10-12% fibre, iar soiurile
ameliorate, 26-32%.
Inainte de 1989, Romania era o forta in domeniul canepii industriale. Numai judetul Arad
cultiva 10.000 de hectare! Astazi, cota obtinuta de la UE este de numai 200 de hectare pe intreaga
tara.
Aceasta planta mai este cunoscuta si sub denumirea de canabis, iar in momentul de fata se
fac nenumarate studii, la nivel global, cu privire la efectele benefice pe care le poate avea impotriva
cancerului si chiar SIDA. Din pacate, Romania, care inainte de 1989 era cea mai mare producatoare
de canepa din Europa, astazi a ajuns sa fie unul dintre importatorii cei mai umili.
Cnepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu
se arunc, totul e valorificat, iar produsele obinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii pn
n industria cosmetic sau auto. Dup cultivarea cu cnep, terenul devine n anul urmator propice
cultivrii cerealelor deoarece cnepa ucide buruienile. De asemenea, cantitatea de ngrmnt
chimic necesar unei producii bune este mult mai mic decat la alte culturi.
Coninutul de fibre n tulpini este influenat de soi, condiiile tehnologice i pedoclimatice.
Fibrele au o serie de nsuiri deosebit de valoroase la rezisten (la traciune, torsiune, frecare,
putrezire), extensibilitate (elastic i plastic), capacitate de filare, lungime mai mare dect fibrele de
sisal, iut, manil sau bumbac, care le fac utilizabile ntr-o serie de domenii: n industria textil, n
industria manufacturier, n industria automobilelor.
Seminele de cnep conin: 36% ulei, 28% proteine, 14-27% substante extractive neazotate,
17,8-26,3% celuloz i 2,5-6,8% cenu. Datorit acestei compoziii, seminele de cnep pot fi
utilizate pentru extragerea de ulei folosit direct n alimentaie i la fabricarea margarinei. Uleiul
nerafinat se utilizeaz pentru obinerea lacurilor, vopselelor, linoleumului, spunului i a pnzelor
ceruite.
Cnepa este o planta complexa cu aplicatii multiple:
-n industria textila pentru confectionarea de mbracaminte ecologica;
-n industria constructiilor se realizeaza din cnepa materiale izolante, elementi
fonoabsorbanti si termoizolanti, respectiv fibra pura, folosita la captusirea mansardelor, ca un
substitut la materialele cancerigene folosite pna recent;
-n industria constructoare de masini din fibra de cnepa nvelita printr-un procedeu special
n plastic este utilizata n producerea unor componente ale masinilor;
-n industria cosmetica, este utilizata la realizarea spumei de dus, a sapunului, cremelor si a
detergentilor;
-samnta de cnepa are un continut de 30-33 % ulei, putnd fi utilizata la fabricarea uleiului;
de asemenea datorita calitatilor sale nutritive poate fi folosita n alimentatia umana si animala,
putnd fi un potential substitut pentru soia;
-semintele de cnepa pot fi utilizate si pentru obtinerea alcoolului, cu costuri mult mai reduse
dect procedeele clasice.
Smna se utilizeaz pe scar larg, direct sau n furaje concentrate, n hrana psrilor (n
special n hrana unor psri exotice: papagali, canari, puni, etc.).
Turtele rmase de la extragerea uleiului se utilizeaz singure sau n nutreuri concentrate
pentru hrana psrilor, vieilor, cailor, oilor, petilor, etc. 600 g turte de cnep echivaleaz ca
valoare nutritiv cu 1000g boabe de cereale. n hrana vacilor gestante, turtele de cnep trebuie
folosite cu restricie, deoarece provoac avorturi. Lemnul de cnep reprezint cca 55% din
greutatea tulpinii i conine peste 50% celuloz. Puzderia rezultat de la extragerea fibrelor sau

planta ntreag, se utilizeaz pentru obinerea de: hrtie, plci aglomerate fonoizolatoare, pentru
industria mobilei, mtase artificial, puf pentru izolare fonic ntre plcile de rigips. Pleava rezultat
n culturile pentru smn este un ngrmnt deosebit de valoros: 10 t pleav de cnep
echivaleaz cu 40 t gunoi de grajd. Frunzele i inflorescenele se utilizeaz n medicin.
Apare n momentul de fa i un paradox, de altfel specific n ultimii 20 ani de democraie n
Romnia. Pe de-o parte, UE ne ofer avantaje pentru producerea de plante textile (in i cnep),
guvernul aprob i el un program de dezvoltare a culturilor de plante textile (subvenii pentru
smn i producie), iar, pe de alt parte, se face excluderea tuturor celor care cultiv cnep n
mod organizat i sub control.
Sectorul plantelor tehnice i, n cadrul lui, plantele textile (cnepa, inul i bumbacul),
prezint o importan deosebit nu numai pentru economia agricol dar i pentru ceea ce nseamn
agricultura ecologic durabil. Pe seama cnepii pot fi relansate o serie de meteuguri i obiceiuri
care pot juca un rol determinant n viitoarea strategie de dezvoltare rural. De aceea, trebuie
modificat legislaia n vigoare cu privire la droguri, n sensul de a fi scoas de sub interdicie
cultura cnepii pentru fibre (Cannabis sativa L.), rmnnd incriminat cnepa indian (Cannabis
indica), specific pentru producerea de droguri.
Proprietati: Culoare de la argintiu pana la cenusiu si verde inchis. Cu cat culoarea este mai
inchisa, calitatea este mai scazuta. Lungimea plantei tehnice este mai mare, de 60-70 cm, iar a
celulei elementare pana la 55 mm. Repriza este 12% si sub influenta presiunii si caldurii fibrele
plesnesc si de aceea nu se intrebuinteaza pentru imbracaminte. Sunt mai rezistente (fibrele) decat
cele de in, rezistenta specifica ajunge pana la 70 kg forta/mm 2. De aceea se utilizeaza pentru
franghii, sfori, odgoane, covoare, articole tehnice, ambalaje, etc. Canepa se cultiva pentru continutul
sau in fibre naturale in procent relativ ridicat si pentru semintele bogate in ulei sicativ. Fibrele de
canepa sunt mai lungi decat cele de in, foarte durabile si destul de rezistente. Ele se utilizeaza la
confectionarea unei game largi de produse textile, de la cele mai grosiere pana la cele mai fine. Fiind
rezistente la putrezire, chiar si cand stau in apa, din aceste fibre se confectioneaza ata pentru
cizmarie, navoade, foi de cort, odgoane, furtunuri pentru incendii, fitile pentru explozive etc. Din
canepa cotolozata pura sau in amestec cu bumbacul si lana se fabrica tesaturi mixte fine si rezistente.
Fibrele scurte (caltii) se folosesc la confectionarea saltelelor precum si ca material izolator.
Produsele secundare ca: uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate in general ca si cele ale inului iar
cenusa obtinuta prin arderea lemnului constituie un bun ingrasamant chimic bogat in P, K, Ca. Din
varfurile inflorescentelor plantelor femeiesti si din seminte se prepara medicamente cu actiune
sedativa, diuretica, vomitiva, vermifuga si altele.
Cnepa pentru drog nu se cultiva n Romnia!
Aciunea narcotic este dat de substanele produse de periorii secretoi aflai pe suprafaa
frunzelor din inflorescene, pe nveliul florilor i pe bracteele care nvelesc smna. Coninutul n
substane cu aciune narcotic i halucinogen difer foarte mult de la specie la specie.
Cel mai ridicat coninut n astfel de substane se gsete n Canepa Indiana Cannabis
indica, ce cele dou forme ale sale: C. indica subnarcotic i C. indica narcotic. Aceast specie
se gsete cultivat i necultivat n: India, Iran, Turcia, Siria, Nordul Africii, Orientul Apropiat i
Mijlociu. Se caracterizeaz prin talie scund, 1-1,5 m, puternic ramificat, frunze cu foliole nguste
i semine mari.
Cnepa pentru fibre i n special Cannabis sativa L. Culta var. italic, din care fac parte i
soiurile cultivate n Romnia i, n general, n Europa, au un coninut sczut n substane narcotice i
halucinogene (n cele mai dese cazuri 0,2-0,3%). Aceast cnep este format i utilizat special
pentru producerea de fibre.
Se caracterizeaz prin plante cu talia nalt, 2,0-5,0 m, neramificat, frunze cu foliole mari,
late i lungi, inflorescene semicompacte i scurte (n special la plantele femele). Acest tip de cnep
se gsete n Bulgaria, Italia, Spania, Ungaria, Frana i Romnia.

n grupul de substane secretate de cnep, cele mai importante sunt: nacosonul,

cannabidiolul, tetrahydrocannabiolul constituente ale subsanei din hai i marijuana. Planta de
cnep, n special cea indian, are capacitatea biosintetic de a produce din acidul canabigerolic
acid cannabidiolic (DCBD), acid cannabidiol (CBD), acid tetrahydrocannabinolic (ATHC),
canabinol (CNB) i acid canabinolic (ACNB).
Acidul ACBD i ATHC predomin n plante pn la nflorire, dup care se transform n
CBD, CNB i THC (tetrahydrocannabinol). Pentru ca aceast transformare s aib loc n perioada de
nflorire, este nevoie de o temperatur medie zilnic de peste 32 oC, ceea ce se poate realiza numai n
climatele calde ale globului i mai puin n condiiile Europei i ale Romniei.
Ceea ce trebuie tiut este faptul c spre sfritul perioadei de vegetaie, prin uscare o parte
din THC se transform n cannabinol (CNB), compus chimic farmacologic inactiv. Transformarea
THC n CNB are loc i n rendzina secretat de periorii aflai pe inflorescena plantei femele, ceea
ce reduce foarte mult aciunea narcotic a acestuia.
n ceea ce privete substanele narcotice n perioada de vegetaie, n planta de cnep au loc
dou procese: transformarea ACBD n THC i transformarea THC n CNB, farmacologic inactiv.
Primul proces este puternic dependent de lumina i temperatura ridicat. Al doilea proces se
desfoar n cadrul transformrilor din plant n perioada de maturizare.
Substanele de mai sus sunt prezente la toate speciile de cnep cunoscute la aceast dat.
Coninutul cel mai ridicat n astfel de substane se gsete n speciile de cnep indian (Cannabis
indica), cnepa chinezeasc (Cannabis sinensis), cnepa slbatic (Cannabis sativa ssp. spontane,
nalt de 0,5-1,5 m i puternic ramificat). Cnepa cultivat pentru fibre (Cannabis sativa) are un
coninut sczut n astfel de substane.
1.1. Raspandire geografica si productie
Suprafata mondiala cultivata cu canepa pentru fibra este de peste 500.000 ha, tari mari
cultivatoare fiind: Rusia, Iugoslavia si pana in anul 1990 Romania. Acest tip de cnep se gsete n
Bulgaria, Italia, Spania, Ungaria, Frana i Romnia. Inul si canepa sunt considerate prioritare in
strategia MAPDR si prin sumele acordate pentru sprijinirea celor doua culturi s-a dorit extinderea
suprafetelor cultivate cu plante textile, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece nu se poate vorbi de
suprafete fara unitati de procesare a inului si canepei. Numarul unitatilor de procesare s-a diminuat
considerabil. Marea majoritate a topitoriilor care au fost vandute, noii proprietari nu au tinut cont de
obiectul de activitate al acestor unitati, utilajele aflate in dotare fiind valorificate la fier vechi. De
asemenea, prin programul SAPARD - imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole
si piscole, investitii noi pentru constructii, modernizarea si retehnologizarea unitatilor existente
pentru procesarea plantelor textile (in si canepa) inclusiv cladiri, masini, instalatii si echipamente
pentru procesare, ambalare, depozitare si marketingul fibrelor textile s-a construit si dat in folosinta
o unitate de procesarea semintelor de canepa in scopul obtinerii uleiului si a suplimentelor nutritive,
a fainei proteice din srotul obtinut in urma presarii, pe de alta parte, obtinerea semintelor decojite folosite in scop alimentar. CANAH International, primul producator de ulei de canepa din Romania,
a carei fabrica are o capacitate de prelucrare de 1000 tone seminte pe an, aceasta cifra constituind
echivalentul a 250.000 litri ulei de canepa anual se afla in localitatea Salonta, judetul Bihor.
n ultimii zece ani, n statele Uniunii Europene, cultura cnepii a luat un avnt deosebit n
urma propunerii Comisiei Europene de a subventiona aceasta cultura care astazi se concentreaza n
urmatoarele state: Franta, Germania, Marea Britanie, Polonia, Italia, Spania, Ungaria, Cehia.
Zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de
vegetatie de 300-550 mm, temperaturile medii nu depasesec 16 - 18 grade Celsius.

Se extinde: in vestul tarii (campiile Crisurilor, Muresului, Timisului, Carasului) pe vaile

Muresului si Tarnavelor, valea Somesului, Oltului, in depresiunea Barsei, depresiunea Sfantu
Gheorghe precum si in valea Siretului si in valea Moldovei .
Zona favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de
vegetatie de 300-400 mm, iar temperaturile medii nu depasesec 15,2 18,9 grade Celsius.
Se extinde in: Campia Transilvaniei, in partea de sud a Podisului Getic, nordul Campiei
Romane (zona solului brun roscat).
Zona putin favorabila se caracterizeaza prin temperaturi medii in timpul perioadei de
vegetatie de 14 -14,5 grade Celsius. Zona cuprinde si regiuni secetoase (stepa si silvostepa din sudul
si sud estul tarii) si regiuni cu soluri mai putin texturate (dealurile Olteniei, Munteniei, Moldovei,
etc.).
Cnepa se concentreaza n special n zonele foarte favorabile si favorabile I, fiind astfel
posibil sa se obtina cu regularitate productii de tulpini uscate de 6 10 t/ha. Ca zone ecologice se
pot retine: Cmpia de Vest si zonele intramontane din vaile Somesului si Muresului, partea centrala
si de nord a Moldovei, Cmpia Romna, care au un regim hidric mediu (300 550 mm) si o
temperatura medie de +16+18o C n perioada de vegetatie. Se cultiva pe soluri profunde, fertile,
bine aprovizionate cu elemente nutritive, cu pH neutru, cu o structura buna si cu aport freatic.
In UE in 2006 au fost cultivate 14577ha de canepa pentru fibre reprezentanad, aproximativ
9% din suprafata mondiala cultivata cu canepa.

Figura 1.1.1 Tarile din UE producatoare de canepa

Schema de plati pe suprafata din Fonduri Europene aferente anului 2008 platite in
cursul anului 2009
-60,75 /ha plata unica pe suprafa( SAPS)
-46,71 /ha, pli naionale directe complementare (PNDC)
-41,7 /ha, pli naionale directe complementare (PNDC) ,cuplate de productie;
- 90 /tona fibra de canepa.
Sustinerea produciei la cultura de in si canepa in anul 2009
-39,0 lei/ha ( subvenionarea cu 1 leu/litru de motorin utilizat pentru lucrrile mecanice de
nfiinare a culturilor agricole de primvar, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea
de 39,0 litri/ha).

-30% contributii din fonduri publice acordate producatorilor agricoli conform Legii nr. 150/2003
credit agricol pentru productie.
-250 lei/t pentru in si canepa pentru fibra (schema de sprijin financiar la productia marfa)

Figura 1.1.2 Dispunerea geografica a plantatiilor de canepa pe teritoriul Romaniei

Tabel 1.1.2 Date privind dinamica produciei n perioada 2001- 2008
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Plante Textile
Suprafata
mii
0.9
1,4
1,6
1,5
2,3
2,3
ha
Productia totala
mii t
3,2
6.4
3,9
3
5,2
3,9
CANEPA FIBRA
Suprafata
mii
0,6
1,0
1,2
1,2
2,1
1,27
ha
Productie medie
kg/h
4701 5300 2662 1583 2238 1250
a
Productia totala
mii t
2,8
5,6
3,2
1,9
4,7
2,4
2001-2007 - Date din Anuarul Statistic al Romniei

2007

2008

2009

0,3

0,055

0,6

0,277

0,2

0,023

2228

7870

0,5

0,181

2008 - Date furnizate de INS (Institutul National de Statistica)

2009 - Date furnizate de MAPDR (Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale)
Romania se situa pana in 90 printre producatorii importanti de in si canepa din Europa,
ocupand locul 3 dupa CSI si Italia. In prezent productia de in si canepa a scazut considerabil datorita
factorilor generali si specifici. Industria prelucrarii inului si a canepii in Romania se afla in atentia
Serviciului Integrat de Consultanta pentru Economie Privata European, care pe baza unor studii
facute in Romania a evidentiat cateva aspecte:
-fibrele de in cultivate in Romania rezulta de la soiuri de in de calitate inferioara, adica fibre
scurte si de aceea se impune importul de seminte din Olanda si Belgia.

Fig. 1.1.3 Suprafata de canepa cultivata in Romania

Fig. 1.1.4 Procentul fibrelor de canepa utilizate in Romania

1.2. Legislatie nationala pentru plante textile
1. Ordinul MAPDR nr.1044/2003 privind autorizarea unitatilor de procesare primara a tulpinilor de
in si canepa pentru fibra, in concordanta cu Regulamentul (CE) nr.245/2001 care prevede reguli
detaliate de aplicare a R. (CE) nr. 1673/2000 privind organizarea comuna a pietelor de in si canepa
2. Ordinul MAPDR nr.677/2004 privind desemnarea unui laborator pentru determinarea continutului
de tetrahydrocanabinol (THC) la soiurile de canepa

3. Ordinul nr. 200 din 11 aprilie 2005 privind autorizarea Organizaiei interprofesionale a
productorilor i procesatorilor de in i cnep din Romnia
4. OMAPDR nr.1285/2005 pentru recunoasterea Consiliului pe produs Plante textile si produse
procesate
5. HG nr.582/2004 pentru modificarea si completarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor
Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, aprobat prin HG
nr.1359/2000
6. Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope
Legislatie referitoare la sustinerea plantelor textile in anul 2007:
* Ordonan de urgen nr. 25 din 29 martie 2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat
productorilor agricoli pentru achiziionarea de motorin n vederea efecturii lucrrilor agricole
mecanizate de nfiinare i ntreinere a unor culturi agricole ce se nfiineaz n primvara anului
2006, precum i pentru aprobarea suplimentrii cu suma de 200 milioane lei (RON) a Programului
"Dezvoltarea durabil a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic i piscicol, precum i alte
programe pe care Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale trebuie s le pun n
aplicare"
* Hotrre nr. 214/2007 privind aprobarea activitilor pentru care se acord sprijin financiar
productorilor agricoli din sectorul vegetal n anul 2007, a cuantumului sprijinului i a sumei totale
alocate fiecrei activiti, precum i pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Hotrrea Guvernului
nr. 1.853/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenii, pentru anul 2006,
productorilor agricoli din sectorul animalier i din sectorul piscicol.
* Ordonanta de urgenta nr. 123/2006 pentru aprobarea acordarii sprijinului financiar producatorilor
agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al imbunatatirilor funciare si al organizarii si sistematizarii
teritoriului, aprobata prin Legea nr.125/2007
* Ordonanta de urgenta nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale
directe complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007,si pentru modificarea
art. 2 din legea nr. 36/1991 privind societatilor agricole si alte forme de asociere in agricultura,
aprobata prin Legea nr.139/2007
* Hotrre nr. 636/2007 privind declararea strii de calamitate natural n agricultur pentru culturile
nsmnate n toamna anului 2006 i n primvara anului 2007, precum i pentru stabilirea nivelului
maxim al sumei ce poate fi acordat ca despgubire.
* Hotarare nr.477/2007 privind aprobarea nivelului fondurilor publice care se acorda in anul 2007
conform prevederilor Legii creditului agricol pentru productie nr.150/2003, precum si pentru
modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii creditului
agricol pentru productie nr.150/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.816/2003
1.3. Elemente strategice in sectorul plantelor textile
Orientarea fermierilor ctre aceste culturi n zonele tradiionale, ncurajarea asocierii pentru
accesarea msurilor de dezvoltare rural pentru noi uniti de procesare. Meninerea sprijinului
financiar acordat plantelor textile pentru fibre, respectiv sprijinul suplimentar fa de celelalte culturi
care const n plile naionale directe complementare cuplate de producie i ajutoarele de stat.
Susinerea altor utilizri ale plantelor textile:semine pentru ulei, biocombustibil, hrtie etc.
Cnepa i inul sunt menionate de printele istoriei, Herodot, care scria n secolul al V-lea .e.n. : In
ar crete i cnepa, care este foarte asemntoare cu inul, afar de grosime i asprime. In aceast
privin cnepa ntrece cu mult inul, ea crete i de la sine i semnat. Tracii i fac din cnepa
haine, care aduc foarte mult cu cele din in, cine nu prea e obinuit cu inul, nici n-ar putea deosebi

dac e vorba de in sau de cnepa, iar cine n-a vzut niciodat cnepa, i nchipuie c i hainele sunt
din in".
Fragmentele de esturi descoperite n spturi atest c prelucrarea cnepii a constituit un
meteug necesar i n secolele XXII, aa cum a fost pn n urm cu 2025 de ani. In Mehedini
cnepa s-a folosit mai ales pentru confecionarea unor piese de port(cmi, crpe de cap) i mai
puin pentru tesaturile din interior.
Originare din estul continentului asiatic, cele dou plante, cnepa i inul, au ajuns probabil
prin intermediul civilizaiei pelasgice la greci i la scii, de unde au fost preluate apoi i de traci.
Menionarea destul de frecvent a acestor fibre vegetale n documentele mai vechi indic
importana pe care au avut-o n economia autarhic rneasc i n cea feudal. Astfel, la 1564, Al.
Lpuneanu primea cnepa de la Bistria Ardeleneasc, iar mai trziu Paul de Alep amintea
numeroase mori de meliat inul i cnepa, ntlnite n drumul su. Pe la 1702, documentele
menioneaz iazurile" folosite ca ,,topile", iar mai trziu, n numeroase foi de zestre figureaz
cnepa i inul.
1.4.Particularitati biologice
Cnepa (Canabis sativa), cea comuna, are importanta strict agricola si este raspndita n
Romnia. Este o planta anuala ierboasa, cu radacina pivotanta care se duce n sol pna la 70 80
cm. Frunze mari, palmiate, cu marginile dintate. Ea are ca parte productiva tulpina nalta, puternica,
rezistenta la cadere. n culturile semanate des, pentru producerea de fuior, tulpinile sunt lungi si
neramnificate; n culturile semanate mai rar, pentru producerea de samnta, tulpinile cnepii sunt
mai groase si mai ramificate. Se remarca ca o planta unisexuata dioica, adica unele plante sunt
femele (cnepa de vara), altele sunt mascule (cnepa de toamna), cu durata diferita de vegetatie si cu
un raport numeric ntre ele de 1:1. Cnepa este o planta iubitoare de caldura. Temperatura minima de
ncoltire este de +1-+2oC, dar plantutele rasarite nu suporta ngheturile trzii sub 20, -30. Cunoscnd
acestea, data semanatului se stabileste dupa ce a trecut pericolul gerurilor trzii n zonele de cultura
respective. Cnepa are nevoie n perioada de vegetatie de o temperatura de +16-+18 oC. Prefera un
regim hidric ridicat fiind mare consumatoare de apa. Reactioneaza foarte bine la o nutritie bogata
Locul n asolament. Cele mai indicate premergatoare sunt leguminoasele anuale, cerealele,
porumbul (hibrizii foarte timpurii si timpurii), sfecla de zahar si cartoful. Solurile cultivate cu
cnepa se ncadreaza ntr-un asolament cu rotatia de 3 5 ani, evitndu-se ca premergatoare
culturile parazitate de lupoaie (floarea soarelui).
Soiurile admise pentru a fi cultivate sunt n numar de 6, majoritatea cresc n tara noastra:
Denise, Diana, Irene, Lovrin 110, Secuieni, Zenit. Soiurile au tulpini nalte, subtiri, ce contin 28
32 % fibre de calitate superioara.
Pregatirea terenului
Fertilizarea are o mare importanta deoarece cnepa are sistemul radicular putin dezvoltat
comparativ cu partea aeriana si o slaba putere de absorbtie a substantelor nutritive din sol. Ea trebuie
sa gaseasca deci n sol rezerve mari de hrana asimilabila, ceea ce se realizeaza prin folosirea
rationala a ngrasamintelor cum sunt: gunoiul de grajd (10 15 t/ha), ngrasamintele azotate (50
80 kg substanta activa la ha) si ngrasamintele fosfatice (32 48 kg/ha substanta activa). Dupa
eliberarea terenului, resturile vegetale se maruntesc cu ajutorul grapei cu discuri. Afnarea profunda
a solului se executa, odata la 3 4 ani, cu scarificatorul la adncimea de 50 80 cm, cu distante de
1,4 m ntre piesele active, pe soluri grele care au un strat compact de argila. Aratura de baza se
executa vara sau toamna, la adncimea de 25-30 cm, cu plugul n agregat cu grapa stelata sau grapa
cu colti. Pentru a putea intra ct mai devreme la semanat n primavara, pregatirea patului germinativ
se poate realiza prin discuiri din toamna, la desprimavarare executndu-se numai o lucrare cu
combinatorul. La araturile adnci executate trziu si cu resturi vegetale se executa 2 lucrari: cu

discul + lama de nivelare + grapa cu colti reglabili, la desprimavarare si combinatorul, nainte de

semanat.
Semanatul
Samnta de cnepa trebuie sa aiba puritate minima de 96 % (fara seminte de lupoaie) si
capacitate germinativa minima de 80 % (sporuri sigure de productie se obtin cnd facultatea
germinativa depaseste 90 %). Se foloseste samnta din anul precedent. Materialul de semanat se
trateaza cu fungicide (Criptodin 3kg/t) si corbifuge (contra ciorilor). Semanatul se face cnd
temperatura n sol, la 5 6 cm adncime, s-a stabilizat la +8-+9 o (practic naintea semanatului
porumbului). La semanatul prea timpuriu plantele sufera din cauza temperaturilor scazute, cresc
ncet si nu ating naltimea normala, pagubele produse de purici sunt mai mari. Prin ntrzierea
semanatului se favorizeaza atacul moliei, se scurteaza perioada de vegetatie, plantele nfloresc
prematur. Nerespectarea epocii de semanat determina ntotdeauna productii mai mici de tulpini si
fibra. Distanta ntre rnduri cea mai potrivita este de 12,5 cm. Se seamana cu semanatoarea SUP-17.
Adncimea de semanat este de 3 4 cm. Pe soluri mai usoare sau n primaveri secetoase se poate
ajunge la 5 6 cm. Dupa semanat se grapeaza pentru a nu lasa vizibile rndurile, limitnd astfel
pagubele produse de ciori, porumbei etc.
ngrijirea culturii
Pe soluri mijlocii, bine structurate si n cazul pregatirii ideale a solului (lipsa de
mburuienare), cnepa poate reusi bine fara alte lucrari de ngrijire efectuate la sol. Totusi exista
situatii care impun masuri de ntretinere a culturilor. Daca semanatul se face n teren afnat, sau n
primaveri secetoase, trebuie efectuat un tavalugit imediat dupa semanat. Aparitia crustei n perioa da
de la semanat la rasarit impune interventia cu grapa sau tavalugi stelati. Dupa rasarire, buruienile
perene cu nmultire vegetativa (palamida, susai, urda vacii etc.) se nlatura prin plivire.
Combaterea puricilor se face n preajma rasaritului sau la avertizare de regula cu Lindatox.
mpotriva moliei cnepii (Grapholita delineana), n afara rotatiei rationale, se intervine n zonele
infestate prin tratamente chimice cu Decis sau Sumithion. Se face un tratament la avertizare si nca 2
tratamente ulterioa re, la intervale de cte 12 15 zile.

Cap II. Potentialul de valorificare a canepei

2.1. Fibra de canepa

2.1.1.Tehnologii de recoltare a tulpinilor de cnep pentru fibr
Cnepa pentru fuior se recolteaza la sfrsitul nfloririi plantelor mascule, atunci cnd trecnd
prin lan se constata ca nu se mai scutura polen. Recoltarea prematura duce la obtinerea unor
productii mai mici de fibra. ntrzierea recoltatului este si ea foarte daunatoare, n special prin
degradarea tulpinilor. n acelasi timp fibra pierde din finete si devine aspra si casanta. n multe
unitati cnepa se recolteaza manual. Tulpina se taie la naltime a de 4 6 cm, cu secera sau cu coase
speciale, si se lasa pe sol n manunchiuri de 15 20 cm grosime, asezate rasfirat n X (foarfeca)
pentru uscare. Cnd partea superioara s-a ngalbenit, snopii se ntorc pe partea cealalta si se usuca
nca 2 3 zile (n total uscarea dureaza pna la 4 8 zile). Urmeaza scuturarea de frunze si legarea
snopilor: n 2 locuri daca sunt mai lungi de 100 cm si o singura data la cei scurti. Recoltatul
mecanizat se face cu masina JSK-2,1. Dupa taiere tulpinile ramn pe sol n strat subtire (asezate
aproximativ perpendicular pe directia de naintare a masinii). Dupa uscare se procedeaza ca n cazul
recoltarii manuale: desfrunzire si legare n snopi. Productivitatea masinii (folosita la acest procedeu
fara aparatul de legare) este de 4 5 ha/sch.
Din anul 1976 s-a omologat masina romneasca de recoltat cnepa MRC-2,4 cu o
productivitate de 7 8 ha/schimb, care lasa tulpinile n brazda subtire pe sol.
Productia poate atinge valori de 4000 6000 kg/ha tulpini uscate, din care prin topire rezulta
16 25 % fibre (din care 60 % fuior si 40 % clti), n functie de soi, zona ecologica si tehnologia
agricola.

Soiurile de canepa cultivate pentru fibra

In anul 2008 s-a publicat R(CE) nr.145/2008 care in Anexa II Soiuri de canepa eligibile
pentru platile directe sunt mentionate varietatile de canepa autorizate in anul de comercializare
2008/2009, respectiv soiurile de canepa: Denise, Diana, Lovrin 110, Silvana si Zenit.Soiurile
mentionate in lista au un continut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2%
Zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de
vegetatie de 300-550 mm, temperaturile medii nu depasesec 16 - 18 grade Celsius. Se extinde: in
vestul tarii (campiile Crisurilor, Muresului, Timisului, Carasului) pe vaile Muresului si Tarnavelor,
valea Somesului, Oltului, in depresiunea Barsei, depresiunea Sfantu Gheorghe precum si in valea
Siretului si in valea Moldovei.
Zona favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de
vegetatie de 300-400 mm, iar temperaturile medii nu depasesec 15,2 18,9 grade Celsius. Se
extinde in: Campia Transilvaniei, in partea de sud a Podisului Getic, nordul Campiei Romane (zona
solului brun roscat).

Zona putin favorabila se caracterizeaza prin temperaturi medii in timpul perioadei de

vegetatie de 14-14,5 grade Celsius. Zona cuprinde si regiuni secetoase (stepa si silvostepa din sudul
si sud estul tarii) si regiuni cu soluri mai putin texturate (dealurile Olteniei, Munteniei, Moldovei,
etc.). Canepa este o planta anuala. Aceasta se cultiva pentru fibre textile, pentru funii si sfori.
Semintele de canepa se dau hrana la pasari sau din ele se extrage ulei.
nc din cele mai vechi timpuri cnepa a fost o plant traditional a romnilor obtinndu-se
productii record pe teritoriul trii noastre. ncercm acum relansarea acestei vechi traditii combinnd
tehnologia modern cu vasta experienta dobndit n trecut ncepd de la cercetare, cultur,
industrializare si pn la comercializare.
Stigmatul de drog pus canepii industriale a facut ca o ramura importanta a agriculturii sa se
afle acum in pragul dezastrului. Si daca la noi aceasta planta este considerata non-grata, Uniunea
Europeana este dispusa la a subventiona investitii in realizarea culturilor de canepa. Din canepa
indiana se extrage marijuana sau hasisul. De altfel, canepa cultivata in Romania, cannabis sativa, se
deosebeste fundamental de planta din care se extrage produsul halucinogen THC
(tetrahidrocanabinol), atat prin forma, cat mai ales prin concentratia de drog: maximum 0,2% in
canepa obisnuita, fata de peste 1% in cea indiana. De fapt, canepa are cea mai mare capacitate de
industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se arunca, totul e valorificat, iar produsele
obtinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii pana in industria cosmetica sau auto. Dar
avantajele cultivarii si industrializarii acestei plante nu se opresc aici: cultivarea poate fi facuta in
conditii bune in toata tara, iar terenul devine in anul urmator propice cultivarii cerealelor deoarece
canepa ucide buruienile. Nu in ultimul rand, cantitatea de ingrasamant chimic necesara unei
productii bune este mult mai mica decat la alte culturi.
In 1989 au fost insamantate peste 56.000 de hectare cu canepa, dar in anii urmatori productia
s-a prabusit. Motivul principal a fost acela ca industria de prelucrare si-a inchis topitoriile si
filaturile de canepa, afirma Elena Tatomir,
director al Directiei Implementare Politici in
sectorul vegetal din Ministerul Agriculturii,
Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Din cele 31 de
unitati de prelucrare ale plantelor textile
existente inainte de revolutie, au ramas doar 4-5
astfel de topitorii, multe fiind inchise pentru ca
nu mai au materie prima. Iar materie prima nu
exista pentru ca nu mai are cine sa achizitioneze
canepa. Rezultatul nu s-a lasat asteptat - zone
specializate odata in cultivarea canepii au uitat
acum traditia. Dupa al II-lea razboi mondial,
Romania ocupa locul II in Europa in ceea ce
priveste suprafetele cultivate cu canepa. Canepa este o planta ce apartine genului Cannabis si
cuprinde 2 specii: Cannabis sativa (canepa obisnuita) si Cannabis indica (canepa indiana).
Specia Cannabis sativa cuprinde doua subspecii: Culta (canepa cultivata pentru fibra) si
Ruderalis (canepa salbatica).
In Romania se cultiva canepa pentru fibra necesara industriei deprelucrarea si extragerea
fibrelor lungi sau scurte. Soiurile de canepa cultivate la noi in tara, respectiv soiurile Secuieni si
Lovrin 110, au un continut scazut in cananoide (tetrahidrocarabinol) de sub 0,3%. In prezent,
suprafata ocupata de cultura canepii este de 1000 ha, iar pentru anul 2003 este prevazuta cultivarea a
5500 ha, urmand ca in anul 2010 sa creasca pana la 25000 ha. In anul 2002, au fost acordate
subventii pentru cultivatorii de plante textile (in si canepa), beneficiindu-se de o reducere cu 50% a
pretului de cumparare al semintelor certificate din productia interna si acordarea a 333 mii lei/to

tulpini pentru producatorii agricoli care au incheiat contracte de valorificare a productiei cu

topitoriile existente.
Seminte de canepa
-fibrele de canepa sunt fibre de calitate superioara cu rezultate din soiuri de buna calitate.
-Romania dispune de topitorii, filaterii si tesatorii moderne, care pot prelucra aceste fibre.
-fibrele de in si canepa sunt fibre ecologice, din cauza ca nu necesita tratamente cu insecticide,
fungicide, ingrasaminte in cantitati mari.
-au initiat o activitate (serviciul) pentru acordarea de certificate ECO pentru in si canepa; prin
acordarea acestor certificate va creste grija pentru calitatea productiei, dar si increderea
producatorilor romani pentru in si canepa.
2.1.2. Etapele procesului: Canepa Prelucrare Industriala
Perioada interbelica a adus cu sine prelucrarea cnepii la scara industriala. Rentabilitatea si
cstigurile mari aduse de aceasta noua ramura a industriei a determinat Ministerul Agriculturii sa
ncurajeze taranii sa produca cnepa peste trebuintele lor personale.
Preluata la nationalizare de statul comunist, industria de prelucrare a cnepei a cunoscut o
dezvoltare spectaculoasa. Daca n 1988 se cultivau 359.000 ha cu cnepa, n 1989 Romnia a ajuns
sa cultive cu cnepa 439.000 ha si sa devina a patra tara producatoare de cnepa din lume, dupa CSI,
China si India, fiind urmata de Polonia, Ungaria si Iugoslavia. Cele mai potrivite pentru cultura
cnepii s-au dovedit a fi teritoriile din vestul tarii: Nadlac, Iratos (Jud.Arad), Sinnicolau Mare, Deta,
Jimbolia (j.Timis), Palota (j.Bihor), etc.
Filatura din Falticeni era considerata cea mai mare din Europa, productia ei plecnd aproape
n exclusivitate la export.
Dupa 1990 a urmat prabusirea. Industria de prelucare a intrat ntr-un cerc vicios: cnepa nu
se mai semana, fabricile nu aveau ce prelucra, au pierdut piata. Urmarea a fost previzibila: s-au
nchis majoritatea topitoriilor si filaturilor de cnepa.
Si ca si cum acest colaps industrial n-ar fi fost ndeajuns, prin Legea 143/2000 privind
combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, n Romnia se interzicea cultivarea
canabisului, fara nici o alta specificare. Acest fapt se datoreaza asimilarii cnepei industriale
canabis sativa cu cnepa care are un indice halucinogen ridicat, canabis indis.
Au fost necesari 5 ani ca sa fie corectata legislatia si sa se treaca de la formula interzis la
cultivare controlata, adica autorizata pe baza unor contracte.
n urma acestor framntari, din cele 36 de unitati prelucratoare de cnepa au ramas doar 4-5
topitorii, care supravietuiesc cu greu.
Si asta n conditiile n care Romnia este unica tara din lume care prelucreaza cnepa 100%
flausata, ceruta de Japonia si care foloseste fibra textila de cnepa din fir rasucit n confectii.
Fabrica de cnepa din Iratos s-a deschis n anul 1930, devenind n timp una dintre cele mai
renumite din tara. Se semanau cam 600 de ha de cnepa, prin contractare cu satele din jur, Iratos,
Turnu si Dorobanti.
Fiind subordonata Trustului inului, cnepii si bumbacului din Bucuresti, productia fabricii
mergea fie la export n tari precum R.D.G. sau Rusia, fie n tara la filaturi.
Dupa 1990, destinul fabricii trece prin momente duale, pna n 1999, fabrica de la Iratos
detinea majoritatea plantatiilor de cnepa din tara. Pentru ultima oara gasim fabrica pe lista
ntreprinderilor care proceseaza cnepa n anul 2003. n acel an n judetul Arad s-au mai cultivat
nca 760 ha iar fabrica avea 125 de angajati. n ciuda tuturor acestor performante, care determina
cuprinderea fabricii n programul guvernamental de investitii, schimbarea conducerii, preluarea ei de
catre o alta firma romno-germana, care vinde stocurile fara sa mai produca, duce la acumularea
unor datorii, care determina AVAS sa o vnda la licitatie pentru recuperarea acestora. O parte din

utilaje au fost cumparate de fabrica de cnepa din Nadlac, iar restul s-au vndut ca fier vechi. Azi
din fabrica care a detinut decenii la rnd 75% din productia nationala de cnepa-din care 80%
mergea la export n Ungaria si Iugoslavia- n-au mai ramas dect peretii fostelor hale si imensul
cmpul de uscare pustiu.
Fabrica de cnepa din Nadlac a functionat din anii 1930, ca o sectie a fabricii din Iratos, dar
cu o istorie si o evolutie proprie. Daca la topit lucrau mai ales barbatii, munca fiind extrem de
solicitanta fizic, n fabrica procesau cnepa femeile.
Dupa 1990 fabrica s-a privatizat, a obtinut chiar succese pe piata, exportnd n fosta
Iugoslavie si Ungaria, dar datorita costurilor ridicate de productie, pe moment marfa a ramas stocata,
iar fabrica n asteptarea altor investitori care ar putea relansa productia.
n anii 1970 si-au nceput activitatea fabricile din Snicolaul Mare (jud. Timis). Astfel, n
1970 s-a deschis Fabrica de cnepa, urmata n 1973 de Fabrica de placi aglomerate, din puzderie de
cnepa si n 1975 Fabrica de filatura de cnepa. Numarul angajatilor a depasit cifra de 800 de
oameni, erau folositi cam 15-20 oameni la ha, iar pentru necesitatile fabricii erau cultivate cu cnepa
cca 12 000 ha la CAP.
n perioada 1985-1990 complexul industrial oferea spre vnzare pe piata romneasca si la
export, o gama larga de produse finite: placi aglomerate, tesaturi din fire de cnepa, saci textili,fibre
de cnepa.
Dupa 1990 lucrurile au nceput sa se deterioreze. N-a mai fost plan de nsamntari, oamenii
au schimbat culturile. Li s-a parut ca n cazul cnepii banii sunt greu de recuperat. Fabricile n-au mai
avut materie prima, liniile tehnologice nu puteau fi pornite pentru cantitati mici. Costurile au devenit
prea mari.
Asa s-a ajuns ca din faima de altadata azi sa nu mai existe nimic. Privatizarea a nsemnat si
n acest caz moartea fabricilor de prelucrare a cnepii. Activitatea a ncetat n 1997. Vechile utilaje
au fost vndute la fier vechi.
Fabrica de cnepa din Carei, este una dintre putinele care au rezistat n contextul scaderii
cantitatii de cnepa nsamntata si a legislatiei prohibitive a cultivarii cnepii promovata prin legea
143 din 2000 care trece cnepa pe lista plantelor ce contin substante psihotrope. n 2005, fabrica a
fost privatizata, lund denumirea de S.C. Carpic S.A.
Noua conducere a fabricii este preocupata de noile tehnologii de prelucrare a cnepii, cum ar
fi topirea cnepii la roua practicata n Germania, sau topirea cu enzime aflata nca n stadiu de
cercetare, dar care ar reduce mult costurile de productie. Deocamdata se asteapta explozia cererii de
fibra de cnepa pe piata.
Fabrica din Szeged este cea mai mare fabrica de cnepa din Europa Centrala, cu o vechime
de peste 125 de ani. n Ungaria sfrsitului de secol al XVIII-lea, procesarea cnepii se facea prin
intermediul micilor mestesugari fabricanti de frnghii. Din rndul acestora face parte familia Bakay,
care si muta atelierul de la Zenta la Szeged, n anul 1801. n a doua jumatate a secolului al XIX-lea,
Bakay Nandor preia atelierul aflat pe marginea falimentului si redreseaza situatia datorita
experientei sale manageriale dobndita n cei 6 ani de stagiu profesional efectuat n strainatate. n
urma unei dezvoltari dinamice si a unei politici de piata competente, n scurt timp activitatea se
relanseaza, si n consonanta cu schimbarile timpului, atelierul devine fabrica. n prezent, la
Kompolt, functioneaza Centrul de Cercetare Agricola GATE Fleischmann Rudolf, care se ocupa din
1920 cu ameliorarea calitatii cnepii. Pe lnga acesta functioneaza si un mic SRL care cultiva
cnepa pentru samnta, pe o suprafata de 200-300 hectare. Cnepa de Kompolt este omologata si
este considerata cel mai bun soi pe plan mondial. Este recunoscuta de statul austriac, german,
elvetian, englez si olandez. Productia anuala de cnepa este determinata de cererea industriala. n
Ungaria functioneaza n prezent doua uzine prelucratoare: Elso Magyar Kenderfon Rt., la Szeged,
si Hungarohemp Kenderipari s Logisztikai Rt, la Nagylak.

Statiunea de cercetare si dezvoltare agricola Lovrin a fost nfiintata n 1946, iar cercetarile n
domeniul cnepii au fost initiate n 1957. Aici sunt studiate si dezvoltate cu o pasiune rar ntlnita de
catre cercetatorii laboratorului, soiurile de cnepa ce urmeaza sa fie cultivate. Primul soi dioic creat,
la care statiunea din Lovrin a colaborat, a fost Fibramulta 151, omologat n 1965.
Al doilea soi de cnepa, cu o arie mai mare de extindere n cultura a fost Lovrin 110, creat de
statiune prin selectie individuala repetata asupra unei populatii de Silistra, provenita din Bulgaria.
Soi de cnepa dioica cu cea mai buna fibra si productie acceptabila de samnta este cultivat n
Cmpia de Vest si n sudul Transilvaniei. n plus, avnd o plasticitate ecologica ridicata, soiul Lovrin
110 poate realiza productii stabile n toate zonele de cultura ale cnepii din Romnia si chiar din
tarile Uniunii Europene. A fost omologata n 1981 si recunoscuta de Uniunea Europeana datorita
cantitatii scazute de THC (sub 0,2%). n anul 2006, grupul de cercetatori care lucreaza n laboratorul
de ameliorare a cnepei a cstigat un proiect de cercetare si promovare a unor soiuri de cnepa
pentru fibra si samnta cu un continut de THC sub 0,2%, limita admisa de Uniunea Europeana. n
prezent sunt obtinute si n curs de testare liniile noi de cnepa dioica Lovrin 200 , Lovrin 201 si
Lovrin 202, avnd 25% fibra bruta si 35% fibra tehnica.
S.C. Cnepa Romneasca S.A., nfiintata n 1999, are ca principal obiectiv refacerea a unui
circuit al cnepii, de la samnta pna la produsul final. mpreuna cu Statiunea de cercetari din
Lovrin, S.C. Cnepa Romneasca S.A. au initiat un amplu proiect de relansare a culturii cnepii si a
prelucrarii cnepii, proiect de a fost premiat n martie 2003 la Geneva de Comisia Economica ONU
pentru Europa la categoria Resurse nationale. Pentru a aduna la un loc producatorii, procesatorii si
potentialii clienti straini, S.C. Cnepa romneasca S.A. n colaborare cu Statiunea de cercetari
Lovrin a initiat ncepnd cu anul 2002, o zi a cnepii, n care alaturi de discutii sa aiba loc si
prezentari de produse. Tot la Statiune a fost amenajata o casa a cnepii, n care strainii pot sa vada de
la unelte traditionale pna la ultimele produse din cnepa. De asemenea se doreste reabilitarea
confectiilor din cnepa, cunoscndu-se tendintele de promovare a hainelor ecologice.
S.C. Firi Vigonia S.A. Timisoara, desprinsa din fostele Uzine Textile Timisoara n anul
1992 si privatizata initial sub numele de RI-FI Filatura Vigonie SRL ,cu 50 de angajati, este azi o
firma cu capital integral privat specializata n domeniul textil,cu urmatoarele activitati de productie:
o filatura de vigonie; un atelier de tesut mecanic, care produce tesaturi tip in, tip cnepa si vigonie,
cu destinatie mbracaminte exterioara, mbracaminte de protectie, articole tehnice si tesaturi de uz
gospodaresc; un atelier de tesut cu razboaie manuale, un atelier de confectii, un atelier de tricotat din
firele produse de firma,o linie de vata hidrofila pentru uz medicinal. Nevoia de a supravietui a
orientat n anul 2007 productia spre fire de vigonie dar interesul pentru fibra naturala nu s-a piedut.
n magazinul de prezentare mai sunt stocuri de pnza Liuba (cnepa n amestec cu bumbac) iar
conducerea asteapa comenzi, pentru a reporni productia de fire si tesaturi ecologice.
Prelucrarea primar a cnepei are drept scop extragerea fibrelor textile coninute n tulpinile
acestor plante, prin ndeprtarea cu ajutorul unor mijloace fizice, chimice, biochimice i mecanice a
componentelor nefilabile (epiderm, parenchim i lumen) coninute n tulpini. Se obin, n urma
prelucrrii, dou categorii de fibre, care poart numele de fibre topite i fibre netopite.
Fibrele topite se obin, de regul, prin parcurgerea a dou etape:
n prima etap se urmrete distrugerea, sau cel puin slbirea legturii dintre fasciculele fibroase
i esuturile vecine sau esuturile n care fibrele sunt nglobate. Aceast etap poart denumirea
generic de topit i se efectueaz prin mijloace biochimice, chimice sau fizice;
a doua etap, realizat cu mijloace mecanice, are ca scop eliminarea prilor nefilabile, respectiv a
resturilor de epiderm i de parenchim, precum i a ntregii pri lemnoase. Fibrele netopite, obinute
prin aa-numita prelucrare la verde a inului i cnepii, parcurg o singur etap, urmrindu-se doar
eliminarea masei principale lemnoase a plantelor prin prelucrare mecanic. Prin decorticarea
tulpinilor verzi rezult un semifabricat, care este ulterior uscat i poate fi supus unui proces de

nnobilare, biologic, chimic sau fizic, i materialul fibros obinut poate fi filat direct n aceast stare,
purtnd chiar denumirea de fibr prelucrat la verde.
n general, pentru prelucrarea primar cnepei sunt incluse o serie de faze tehnologice, din
care unele sunt excluse, n funcie de varianta de obinere a fibrelor topite sau netopite. Un proces
complet de prelucrare primar presupune urmtoarele faze tehnologice:
1 pregtirea tulpinilor pentru topire;
2 topirea tulpinilor;
3 uscarea tulpinilor topite;
4 prelucrare mecanic a tulpinilor topite prin zdrobire i meliare;
5 prelucrarea i sortarea clilor de meli prin uscare, scuturare i nnobilare;
6 sortarea fuiorului de cnep;
7 presarea i ambalarea fuiorului sau a clilor.
Dac este exclus topirea, fibra rezultat fiind unitar, din cele apte faze se exclude acelea
care privesc topirea i, respectiv, gruparea fibrelor tehnice n fuioare i cli.
Tehnologii de recoltare a tulpinilor de cnep pentru fibr
n cadrul culturilor pentru fibr, procesul de recoltare cuprinde urmtoarele operaii:
tierea plantelor;
defolierea tulpinilor;
legarea tulpinilor n snopi;
transportul snopilor la staiile de prelucrare primar.
Defolierea se poate face nainte de tierea plantelor, prin folosirea unor substane chimice
sau, dup ce plantele au fost tiate, mecanic, prin scuturare i lovire. Se poate spune c defolierea
chimic poate avea influen negativ, manifestat prin degradarea parial a unei cantiti din
fibrele tratate sau poate avea implicaii ecologice, dac substanele aplicate sunt considerate
poluante. n general, n Romnia se practic varianta a II-a, de defoliere prin aciuni mecanice,
respectiv, dup ce tulpinile au fost tiate se las n benzi pe mirite, pentru uscarea frunzelor, apoi se
ridic de pe sol, se scutur frunzele i tulpinile, legate n snopi, sunt ncrcate i transportate la
staiile de pregtire primar. Recoltarea cnepii pentru fibr se face la sfritul nfloritului, atunci
cnd tulpinile au cptat culoarea galben-aurie. Fa de inul care se smulge, cnepa se recolteaz
prin tiere. Se impune ca nlimea medie de tiere de la sol s nu depeasc 7 cm; pierderile de
tulpini s fie sub 5%; tulpini frnte de maximum 6%.
Utilajele folosite-la mainile de recoltat cnep sunt:
maini de tiat tulpini, care taie plantele i le las n brazd pentru uscare;
maini de defoliat i legat snopi, care ridic tulpinile de pe sol, scutur frunzele i leag tulpinile n
snopi;
maini de tiat tulpini i legat n snopi, care se folosesc numai la culturi defoliate pe cale chimic.
Pregtirea tulpinilor decapsulate pentru topire
Depozitarea tulpinilor decapsulate. nainte de nceperea campaniei de recepionare se
ntocmete planul de depozitare a tulpinilor, n care sunt cuprinse toate msurile necesare asigurrii
bunei conservri a acestora.

Tulpina de canepa
Sortarea

Presarea

Topirea

Uscarea

Zdrobitul

Melitatul

Inobilarea

Pregatirea pentru
comercializare

Fibra de canepa
Fig. 2.1.2.1 Schema procesului tehnologic de prelucrare primar a cnepei
Amplasarea girezilor (irelor) i a stogurilor de tulpini se face numai pe terenuri deschise,
accesibile aciunii vnturilor, neinundabile i cu orientare de la nord spre sud i, pe ct posibil,
paralel cu direcia vntului dominant.
Distanele minime ntre girezi, stoguri i vecinti, sunt urmtoarele:
distana ntre girezi, frontal: 15 m;
distana ntre girezi, lateral: 25 m;
distana fa de oproane: 50 m;
distana fa de cldiri industriale, drumuri publice i ci ferate: 100 m;
distana fa de case de locuit: 200 m.
Tlpile girezilor pentru depozitarea tulpinilor trebuie s aib urmtoarele dimensiuni:
lungimea, n m: 2025
limea, n m: 6-8
nlimea, n m: 0,4-0,5

Stogurile de tulpini de n se aaz n grupuri de cte cinci, respectndu-se urmtoarele

distante:
distana dintre stogurile din acelai grup: 15 m;
distana dintre grupurile de stoguri: 25 m;
celelalte distane sunt aceleai ca i la girezi.
Reguli pentru depozitarea tulpinilor. Tulpinile
de cnep se depoziteaz numai n girezi sau stive,
putand fi depozitate i direct n oproane.
In oproane se depoziteaz cu prioritate
tulpinile de calitate superioar i, n special,
tulpinile topite. Stivuirea tulpinilor se face pn la
acoperi, iar pe mijlocul opronului, longitudinal, se
las nestivuit un spaiu, pentru circulaia cruelor,
tractoarelor cu remorci etc. Se recomand ca podeaua
oproanelor s fie betonat sau asfaltat.
Fig. 2.1.2.2 Giread de tulpini de cnep
Lungimea i grosimea tulpinilor sunt influenate de numeroi factori ca: soi, sex, durata zilei,
umiditatea solului i aerului, temperatura, compoziia fizic i chimic a solului, agrotehnica
aplicat, ngrminte, sistem de cultur, densitatea plantelor n lan etc.
La cnep, tulpinile cu lungimea util cea mai mare, neramificate i mai subiri, sunt
considerate ca fiind cele mai valoroase. Ele au cel mai ridicat coninut de fibr, dau un randament
ridicat la fuior, iar fibra obinut este mai rezistent.
Raportul dintre lungimea util i grosimea plantei poart numele de zveltee. Cu ct tulpinile
sunt mai nalte i mai subiri, au un indice de zveltee mai ridicat i, deci, sunt mai valoroase.
Culoarea este, de asemenea, una dintre caracteristicile de baz dup care putem aprecia
calitatea tulpinilor. Ea indic: gradul de maturitate la care s-a fcut recoltarea, condiiile de uscare i
de depozitare, atacul anumitor boli. Culoarea normal a tulpinilor este verzuie-deschis, galben,
verzuie, galben palid, galben-alb-aurie. Astfel de tulpini conin celule fibroase bine formate,
nelignifiate, din care vor rezulta, prin prelucrare, fibre rezistente, corespunztoare sub aspectul
individualizrii, puritii i moliciunii. Tulpinile de culoare verde sau verde-brun indic o recoltare
prea timpurie, ntr-un stadium n care procesul de formare a fibrelor nu s-a terminat. Astfel de tulpini
dau un randament de fibr i de fuior mai redus.
Culori nchise, mergnd chiar pn la nnegrire, pot avea i tulpinile recoltate n perioada
optim, ns plouate pe cmp n timpul uscrii sau depozitate n condiii necorespunztoare. La
astfel de tulpini au nceput deja procese de topire sau chiar de putrezire. Fibra lor este uneori atacat.
Culoarea tulpinilor poate fi, de asemenea, modificat datorit atacului unor boli. n funcie
de natura bolii i de intensitatea ei apar diferite pete. La cnep, ptarea datorit bolilor este foarte
rar, practic neavnd importan.
Un alt caz de culoare anormal l prezint tulpinile de cnep de culoare violacee sau chiar
violet. Acestea apar n condiii nefavorabile de vegetaie, mai ales pe timp secetos. Ele se topesc i
se prelucreaz foarte greu, din care cauz sunt denumite n practic tulpini srmoase.
Atacarea cnepii de ctre viermele porumbului i grindin provoac leziuni plantelor,
distrugnd sau slbind fibrele n locurile respective, precum i tulburri generale n formarea
esuturilor fibroase. Din astfel de tulpini se obine o producie total redus de fibre i mai ales un
randament redus de fuior.
Prezena n snopii de tulpini a tulpinilor scurte, rmase nedezvoltate, a tulpinilor rupte,
frnte, strivite, nclcite, indic o recoltare i manipulare necorespunztoare. Cu ct coninutul n
astfel de tulpini este mai ridicat, cu att ele sunt mai puin valoroase, deoarece vor da un randament
mai redus de fuior.

Alte caracteristici. Un alt factor de apreciere a calitii tulpinilor de cnep este prezena
frunzelor. Dac tulpinile de cnep nu sunt bine scuturate dup uscare, rmn cantiti mari de
frunze. Prezena acestora duneaz n desfurarea normal a topirii, iar fibrele obinute pot cpta o
nuan verzuie.
Greuti mari provoac prezena n masa de tulpini a buruienilor. Dei o parte din acestea se
descompun cu ocazia topirii i se scutur prin repetatele manipulri ale materialului, unele dintre
ele, de exemplu paiele de cereale, se menin n masa de fibre, mai ales la cli, impurificnd fibrele.
Cantitatea i mai ales rezistena fibrelor pot fi apreciate i dup caracteristicile mecanice ale
tulpinilor, respectiv dup rezistena lor la rupere. n cazuri de vtmri grave (putrezire, topire n
cmp, atac puternic de boli), tulpinile au o rezisten redus, putnd fi rupte uor, chiar cu mna.
Calitatea tulpinilor este cu att mai bun, cu ct rezistena lor la traciune este mai mare. Aceast
caracteristic se poate stabili prin analize de laborator, efectund ruperea la un dinamometru.
Principalele substane care intr ncompoziia tulpinilor i fibrelor de cnep sunt
urmtoarele: celuloza, hemicelulozele,zaharurile, substanele pectice i lignina (tabelul 2.1.3).
Tabelul 2.1.2.1 Compoziia chimic (aproximativ), n %, a fibrelor de canepa
Felul
Celuloza
Hemiceluloza,
Apa Substante Ceruri
Substante
Fibrei
substante pectice
solubile
minerale
si lignina
Canepa
75
9.5
10
2.1
0.6
0.8

Alte
substan
te
2.0

Sortarea i presarea tulpinilor pentru topire

Condiia de baz care trebuie realizat n vederea obinerii unei topiri uniforme i de calitate
superioar este formarea de loturi omogene de tulpini, din punct de vedere al caracteristicilor fizice
(lungime, grosime, culoare). Este de asemenea indicat ca fiecare lot s provin de pe acelai teren de
cultur, fiind cultivat n aceleai condiii de sol, de clim i agrotehnice. Prelucrarea mecanic
raional necesit o omogenitate ct mai mare a loturilor. Omogenitatea loturilor de tulpini sub
raportul caracteristicilor fizico-mecanice se realizeaz prin sortare.
Sortarea tulpinilor trebuie efectuat n prima faz a procesului tehnologic, iar apoi corectat
i completat n fazele urmtoare. Buna sortare a tulpinilor constituie baza obinerii unei producii
mari i calitativ superioare n topitorii i mai departe n filaturi; de aceea, trebuie s i se acorde o
atenie deosebit. Sortarea snopilor se face dup lungime i culoare. Cnd partida este suficient de
omogen, muncitorul extrage snopii cu caracteristici diferite fa de sortul de baz, introducndu-i n
main separat, dup ce s-au adunat n numr mai mare.
Sortarea tulpinilor decapsulate pe mnunchiuri se efectueaz de ctre muncitorii de la
debitarea mainii, care extrag din stratul de tulpini decapsulate, de pe masa de debitare,
mnunchiurile de tulpini cu caracteristici diferite. Dup legare, snopii de tulpini decapsulate sunt
depozitai separat pe grupe tehnologice.
Presarea tulpinilor n baloturi se poate face n cazul transportrii pe distane mari a tulpinilor
de cnep. Pentru presare se utilizeaz presa hidraulic. Presa lucreaz alternativ cu cele dou
rnduri de brae. Baloturile produse sunt n greutate de 4080 kg, pentru tulpini de cnep.
Greutatea baloturilor este n funcie mai ales de lungimea tulpinilor. Densitatea de presare variaz
ntre 12 i 140 daN/m2.
Topirea tulpinilor de cnep- Scopul i importana topirii
Topirea plantelor liberiene se refer la procesul de descompunere a substanelor pectice din
lamelele extrafasciculare. Prin descompunerea acestor substane se distrug legturile dintre
fasciculele de celule i, dintre acestea, i celelalte esuturi anatomice ale tulpinii. Fasciculele de
celule, numite fibre tehnice, pot fi astfel extrase din structura plantelor.

Topirea este o operaie important n procesul clasic de preindustrializare a cnepei, deoarece

dac topirea tulpinilor nu se desfoar corespunztor, fibra poate fi depreciat sau de calitate
inferioar. n acest sens, topirea nu poate mbunti calitatea fibrelor din tulpini, dar desfurarea
corect a acestui proces poate asigura meninerea proprietilor originale ale fibrelor.
Fibrele tehnice de cnep obinute curent n Romnia din tulpini topite (conform STAS
1714-89) se mpart n fuioare i cli.
Procesul chimic pe care se bazeaz topirea este hidroliza substanelor pectice, care formeaz
legtura ntre fasciculele de fibre i esuturile care le nconjoar n tulpin. Pentru extragerea fibrelor
din plantele liberiene este necesar eliminarea parial a epidermei i a prii lemnoase din zona
intern a tulpinii, precum i efectuarea unei oarecare separri a fasciculelor, prin ruperea sau
eliminarea esuturilor parenchimului care leag fibrele ntre ele. Aceste aciuni sunt mult uurate
prin intervenia ciupercilor, a bacteriilor, la topire sau a substanelor chimice.
Topirea este un proces fermentativ, n urma cruia fibrele liberiene sunt distinct
individualizate de esuturile nconjurtoare: parenchim, cambiu, epiderm etc., permind
prelucrarea lor separat. Procesul de topire este un proces fizic, chimic i biologic complex.
Descompunerea substanelor pectice ce se realizeaz prin topire biologic, chimic sau
fizico-chimic are, n unele cazuri, rezultate similare,
ns topirea cu mijloace chimice sau fizico-chimice
necesit costuri ridicate. Dup metoda biologic,
topirea se poate face n ap sau la rou. n continuare
este prezentat o clasificare a metodelor de topire.
Dup locul n care se efectueaz topirea, se
deosebesc: topire n ruri, bazine sau canale. Exist
i sisteme combinate de topire, de exemplu topirea n
ap rece, urmat de topirea la rou sau topirea
repetat (topirea n dou etape, ntre care se
intercaleaz o uscare a tulpinilor). n condiiile
climei noastre, topirea cea mai potrivit este topirea
n ap, a crei durat se poate reduce n regiuni
rcoroase prin folosirea apei calde. Durata topirii
depinde de o serie de factori ca: temperatura apei,
natura apei folosite, recolta nsi de tulpini care
variaz de la sezon la sezon i de la lot la lot.
Topirea biologic. Prin metoda topirii
biologice, descompunerea substanelor pectice are
loc sub aciunea enzimelor secretate de bacteriile
Fig. 2.1.2.3 Canale de topire
pectinolitice la topirea n ap, sau a ciupercilor la topirea la rou. Esena topirii biologice este
aducerea tulpinii n condiii favorabile activitii bacteriilor care, nmulindu-se, dizolv substanele
solubile din tulpinile expuse umezelii i descompun pectina. Astfel, dup ase zile, tulpina supus
topirii se poate considera complet topit, ntruct coninutul de 0,2% substane pectice reflect faptul
c pectina a rmas numai n lamelele mediane ce unesc fibrele elementare n fascicule.
Dezvoltarea microorganismelor ce favorizeaz topirea are loc la 28-37C. n ap rece,
dezvoltarea i aciunea lor este mai redus. n consecin, topirea dureaz cu att mai mult cu ct apa
este mai rece. Dac apa are temperatura mai mare de 38C, o parte din bacterii mor.
n timpul topirii, bacteriile distrug sau transform n alte substane n primul rnd pectina din
scoar i prile lemnoase, care se descompun mai uor, astfel se elibereaz numai fasciculele de
fibre. Pectina care se gsete n lamelele mediane este atacat la supratopirea tulpinilor. Dup
terminarea descompunerii pectinelor extrafasciculare, procesul de topire trebuie ntrerupt, n caz

contrar sunt atacate i substanele pectice intrafasciculare, mai stabile. n acest caz, se produce o
supratopire a tulpinilor cu realizarea unor microfascicule sau chiar o individualizare total a
celulelor, numit cotonizare.
Faza biologic principal este caracterizat prin urmtoarele particulariti:
apariia mirosului specific, condiionat de acumularea acidului butiric i a altor substane n
lichidul de topire;
dezvoltarea puternic a peliculei superficiale i ncetarea degajrii de gaze. Topirea este influenat
de starea i structura diferit a tulpinilor, de temperatura i compoziia chimic a apei, de clim etc.,
de aceea operaia de topire este greu de condus tiinific. Deoarece substanele pectice dizolvate s-ar
putea lipi din nou de tulpini i acizii acumulai n timpul topirii ar putea s frneze topirea,
primenirea lent a apei influeneaz n bine desfurarea procesului de topire. Cantitatea de ap
proaspt necesar zilnic se poate evalua la 1/61/10 din volumul apei de topire. Activitatea
microorganismelor care descompun pectinele n decursul topirii este aproape perfect, nct topirea
biologic nu a putut fi echivalat de metodele fizice sau chimice n ceea ce privete calitatea fibrei.
O metod de amplasare n trei variante a bazinelor de topire fa de sol este prezentat n fig.
2.1.2.4 iar n fig. 2.1.3.5 se poate urmri modul de aezare a tulpinilor n bazin.

Fig. 2.1.2.4 Schema amplasrii bazinelor fa de nivelul solului:

a sub nivel; b semingronat: c la nivelul solului.

Fig. 2.1.2.5 Schema aezrii tulpinilor n bazine: a bazin de topire ; b bazine de topire cu ap
cald (112).
n mod normal, bazinele de topire au capacitatea de la 4 la 89 tone de tulpini fiecare. O
topitorie va avea de obicei o baterie de bazine, uneori pn la 16, n total, fiecare de circa 4,5 m
lungime; 3,6 m lime i 23 m nlime. Pentru topirea a 78 tone de tulpini sunt necesari circa 56
000 de litri de ap (Kirby, 1963). Una din cauzele principale ale deficienelor topirii este folosirea a
prea puin ap pentru acoperirea stratului de tulpini ce va fi topit. Din pcate, se folosete o
cantitate insuficient de ap pentru a dilua acizii produi pe durata topirii, astfel bacteriile vor fi
distruse sau reduse numeric i topirea va dura mai mult cu posibilitatea de a se deteriora fibra.
Bazinele sunt prevzute cu supape de admisie a apei calde, care sunt controlate printr-o valv.
Jeturile sunt reglate s curg uor pe pereii bazinului, astfel apa curge pe cimentul pardoselii
bazinului naintea nlrii printre tulpini. Aceasta previne distrugerea bacteriilor prin lipsa apei. Apa

de topire va avea o temperatur de aproximativ 80C i, dac este mpins direct pe stratul de
tulpini, poate cauza ntrzierea sau oprirea topirii. Bazinul de topire este de obicei izolat cu materiale
adecvate, care s evite pierderile de cldur i astfel s reduc scderea de temperatur care poate
avea loc, n mod deosebit, noaptea. Aerarea se efectueaz att direct n bazinele de topire, ct i ntrun bazin aerator. Consumul de aer pe ciclu de topire este de circa 140 m 3 de aer la tona de tulpini
decapsulate, iar cel de energie electric de circa 12 kW la tona de tulpini. Procesul de topire aerob se
desfoar n dou faze: faza fizic i faza biologic principal. Trecerea de la o faz la alta se face
pe msur ce substanele pectice se hidrateaz i ncepe fermentarea lor.
Durata orientativ a topirii tulpinilor crude de cnep n funcie de temperatura apei este
prezentat n tabelul 2.1.5, iar influena perioadei de recoltare a tulpinilor crude de in asupra duratei
topiturii n ap rece, n tabelul 2.1.6.
Tabelul 2.1.2.2 Durata topirii cnepei n funcie de temperatura apei de topire
Temperatura apei oC Durata topirii, in zile Temperatura apei oC Durata topirii, in zile
12-15
14-21
25-29
4-5
15-17
10-12
29-33
3-4
17-21
7-10
33-36
2.5-3
21-25
5-6
36-38
2.5-3
Uscarea tulpinilor
Uscarea natural a tulpinilor
Se recomand n cazul cnepei uscarea natural pe cmp, pn la o umiditate maxim
tolerat, de 50%, urmat de uscare artificial n usctoare.
Este un procedeu economic de uscare n aer liber pe aa-numitele cmpuri de uscare, terenuri
plane sau uor n pant (pentru scurgerea apei n cazul ploilor), cu iarb scurt i deas i prevzute
cu drumuri late de acces. Tulpinile topite, splate i cltite (eventual stoarse) sunt transportate pe
cmpul de uscare. Datorit condiiilor variaiei condiiilor atmosferice se prevede ocuparea cmpului
de uscare cel puin trei sptmni. Durata uscrii naturale depinde, aa cum s-a artat, de condiiile
meteorologice (soare i vnt):
34 zile pentru timp foarte clduros i uscat;
710 zile pentru timp potrivit;
1421 zile pentru timp rcoros i umed.
Aezarea tulpinilor pe sol se face n conuri, cu densitatea de 1,55 kg/m2 la tulpini de cnep.
Pentru timp mai umed, cnd uscarea se face greu i neuniform, este necesar ntoarcerea conurilor,
pentru a scoate la suprafa tulpinile umede din interior. Se impune supravegherea cmpului de
uscare i ridicarea tulpinilor czute.
Uscarea natural este considerat ncheiat la o umiditate de 1012, admindu-se 16%, n
cazul n care condiiile atmosferice au fost neprielnice. Uscarea natural are avantajul c nu necesit
consum de combustibil, dar, prezint, n principalul, urmtoarele dezavantaje:
caracterul sezonier al produciei, topirea fiind limitat de posibilitile de uscare;
dependena de condiiile meteorologice temperatur i n special ploi care nu permit o
planificare i desfurare ritmic a produciei, n caz de ploi prelungite se pot produce pagube mari,
prin deprecierea calitativ a tulpinilor.
scoaterea din circuitul agricol a unor importante suprafee de teren;
consumul mare de for de munc.
Uscarea artificial a tulpinilor
Uscarea artificial evit toate dezavantajele enumerate n cazul uscrii naturale, n variantele
moderne fiind o operaie industrial continu, mecanizat, uor controlabil, rapid, fr o

depozitare prealabil pentru odihn i revenire. Se impune ns ca n usctor s fie introdus un

material cu o umiditate ct mai mic, excesul de 300400% umiditate a tulpinilor topite scoase din
bazine fiind exclus. n cazul inului, mainile de splat i stors tulpini reduce umiditatea la circa
160%, iar la cnep, aa cum s-a artat, este obligatorie folosirea uscrii naturale. n ambele cazuri,
in sau cnep, umiditatea recomandat pentru tulpinile alimentate n usctor nu trebuie s
depeasc 50%.
Se menioneaz dou tipuri de usctoare: tip tunel cu band rulant i tip turbin cu band
rulant, prima variant fiind preferabil. Fibrele extrase din tulpinile uscate pe cale artificial sunt de
calitate mai slab dect cele uscate natural sub aspectul culorii, luciului, moliciunii, rezistenei i
elasticitii. Efectele negative se datoreaz forrii reducerii durate de uscare prin majorarea
temperaturii, aciune care duce la acumularea acidului pectinic de pe fibre. n urma evaporrii
forate a apei, acest acid se concentreaz, atacnd pectina de pe fibra elementar i substanele
pectice din lamela median. La topirea natural, aceti acizi cu efect distructiv sunt descompui de
ctre microflora aerob nainte ca tulpinile s se fi uscat, astfel nct concentrarea i acumularea lor
este exclus.
Usctoare tip tunel. Sunt instalaii cu lungimi apreciabile, de 1825 m, n care circul aer
cald cu temperatura de 60...80C (temperatura dup ventilatorul de aducie poate atinge chiar 95C).
Aerul este nclzit de radiatoare amplasate de-a lungul pereilor, iar circulaia aerului este fcut de
ventilatoare puternice de aspiraie. Cldura necesar este dat de baterii nclzite cu abur sau cu gaze
de ardere. Usctoarele tunel sunt mprite n dou seciuni, cu roluri bine precizate:
a) Prima seciune, numit zon de uscare, este format din trei compartimente independente n
privina comenzii circulaiei aerului cald. Suplimentar, mai poate fi introdus un compartiment de
rcire, numit zon de rcire.
b) A doua seciune, numit zon de umidificare, are drept scop s aduc tulpinile la umiditatea
optim, mai mare cu 12% fa de cea a esuturilor lemnoase existente n tulpini, respectiv 810%.
Mnunchiurile cu tulpini topite se aaz n poziie vertical sau orizontal pe o band rulant.
Densitatea de ncrcare cu tulpini este de circa 45 kg/m2 substane uscate. Un model de usctor
tunel, la care se prezint i circulaia aerului, este redat n fig. 2.1.2.6.
Usctoarele tip tunel se mpart n mai multe variante constructive:
usctoare tunel cu aciune n contracurent pentru tulpini;
usctoare tunel mecanizate cu mai multe tunele i transport monorai pentru tulpini;

Fig. 2.1.2.6 Usctor tip tunel cu zon de uscare, de rcire i de condiionare.

Prelucrarea mecanic a tulpinilor topite
n urma topirii s-au distrus legturile dintre fasciculele fibroase i esuturile n care acestea
sunt nglobate, obinndu-se aa numitele tulpini topite care, n mod obligatoriu, trebuie uscate pn
la umiditatea de circa 10%, pentru a fi prelucrate corespunztor. Pentru separarea prii fibroase

valoroase din ansamblul tulpinii topite urmeaz o etap n care se intervine mecanic asupra fibrelor
prin operaii distincte, care trebuie s conin zdrobirea i meliarea.
Zdrobirea tulpinilor de cnep. Zdrobitoarele ce prelucreaz tulpinile topite de cnep au
acelai principiu de funcionare cu utilajele similare pentru in, deosebindu-se prin dimensiuni,
numrul de perechi de cilindrii canelai i profilurile acestora.

Fig. 2.1.2.7 Elementele constructive ale cilindrilor canelai ai zdrobitoarelor:

a traseul materialului ntre cilindrii canelai; b intersecia cilindrilor canelai.
Meliarea- Scopul i importana melirii
Meliarea are drept scop de baz ndeprtarea puzderiilor i a resturilor de esuturi aderente
de fibrele tehnice. Suplimentar, prin meliare se urmrete i individualizarea fascicolelor de fibre
tehnice.
Operaia trebuie astfel realizat nct s se asigure menajarea maxim a fibrelor, n sensul
obinerii unei cantiti ct mai mari de fuior meliat de sorturi superioare i meninerea rezistenei
fibrelor i a lungimii fascicolelor. n consecin, procesul de meliare este cu att mai raional cu ct
se obine un randament ct mai ridicat n fuior, dar i caracteristicile fizicomecanice ale fuiorului
mai bune. Prin caracteristici dorite se neleg: moliciune, puritate, grad ridicat de individualizare,
lungime, rezisten, lips de fibre scurte, paralelizare etc.
n urma melirii apar i deeuri, care se constituie n cli de meli separai pe sorturi, cu
caracteristici de rezisten i grad de curare impuse. Meliarea va fi astfel fcut nct s se obin
randamente majorate n privina sorturilor superioare de cli meli, fibre din care, prin proces
cardat-pieptnat sau semipieptnat, pot fi obinute fire cu finee avansat, care pot rivaliza cu firele
din fuior pieptnat.
Realizarea obiectivelor enumerate este posibil dac se folosesc:
turbine de meliat, n care tulpinile zdrobite sunt supuse la aciunea de lovire a unor cuite
curitoare montate pe tamburi rotativi;
melie cu palete, utilaje semimecanizate n care tulpinile zdrobite sunt supuse la aciunea de lovire
a unor palete de lemn montate pe discuri din oel sau din font.
Utilaje specifice melirii- Turbine de meliat. Sunt utilaje la care materialul fibros este
prelucrat n dou seciuni care lucreaz dup aceleai principiu, fiecrei seciuni revenindu-i cte un
capt al mnunchiurilor de tulpini topite i zdrobite.

Fig. 2.1.2.8 Tamburi rotativi de la turbine de meliare.

Fig. 2.1.2.9 Meli cu palete.
n ambele cazuri, aciunea de lovire a tulpinilor zdrobite are loc n stare inut, astfel nct
materialul trebuie prins alternativ la unul din capete, captul liber fiind meliat. n aciunea de
meliare, anumite zone din tulpin sunt dublu meliate, astfel nct operaia impune o serie de calcule
specifice, regsite n majoritatea manualelor de specialitate.
n general, meliarea se face n dou etape:
premeliare, care urmrete eliminarea principalei mase de puzderii;
finisarea mnunchiurilor de fibre premeliate, la care se elimin resturile de puzderii rmase pe
fibr.
Prelucrarea mecanic a tulpinilor netopite
Utilizarea fibrelor netopite de cnep n filatur permite simplificarea tehnologiei de
prelucrare, prin eliminarea operaiei de topire i micorarea, astfel, a duratei de prelucrare a
tulpinilor cu circa 20 de zile. Se evit totodat pierderile de tulpini de 2030% la topire.
Eliminarea topirii n ap, tehnologie recomandat n Romnia, micoreaz consumul de
energie necesar nclzirii, aerrii lichidului de topire i funcionrii instalaiilor de epurare a apelor
reziduale, disprnd caracterul sezonier al preindustrializrii inului i cnepei. Folosirea fibrelor
netopite de cnep elimin necesitatea dotrii ntreprinderilor cu linii tehnologice diferite n
preparaia filaturii pentru prelucrarea separat a fuiorului i a clilor, condiionnd micorarea
cheltuielilor de investiii.
Operaia de zdrobire are drept rol s frng componenii lemnoi prezeni n interiorul
tulpinii n buci cu lungimea mai mic de 1 cm, numite puzderii.
Eliminarea puzderiilor n procesul de obinere a fibrelor lungi este realizat prin desprinderea
lor tangenial de pe tulpinile zdrobite pe turbinele de meliat. n cazul fibrelor extrase din tulpini
netopite, curirea aproape complet a fibrelor de puzderii se va face pe scuturtoare, unde sunt
eliminate n principal puzderiile libere i pe o card finisoare, care ncheie procesul de obinere a
acestui tip de fibre.
nnobilarea clilor de cnep- Consideraii generale
n principiu, clii grupeaz fibrele filabile scurte i neparalelizate, cu lungimi sub 300 mm,
care se obin din deeuri de la meliare sau din tulpini de calitate inferioar.
Prin nnobilarea clilor se urmrete eliminarea unei cantiti importante de impuriti i
fibre scurte, nmuierea, individualizarea i ndreptarea fibrelor filabile rmase n scopul creterii
indicilor de fiabilitate. Pentru realizarea practic a acestor obiective sunt necesare patru operaii:
uscare, zdrobire, scuturare, meliare, dispuse sau grupate n diverse succesiuni, n funcie de calitatea

materialului intrat n fabricaie. Dac materialul se prelucreaz greu i efectul nnobilrii este
insuficient, operaiile trebuie repetate de dou sau chiar de trei ori.
Materia prim supus nnobilrii este de trei categorii:
cli brui, formai din deeuri de la secia de prelucrare mecanic a tulpinilor pentru
fuior;
tulpini necorespunztoare calitativ pentru o extragere normal a fibrelor dup zdrobire
i meliare, n grupare intrnd:
tulpini scurte, care nu au fost bine prinse de transportorul agregatului de meliare
(au czut n deeuri);
tulpini rupte de paletele mainilor de meliat;
tulpini supratopite, putrezite sau atacate de duntori;
tulpini scurte, obinute din culturi cu condiii pedo-climatice necorespunztoare;
tulpini rupte i nclcite, rmase dup uscarea natural pe cmp;
tulpini scurte, rupte i nclcite, rmase de la sortarea i depozitarea tulpinilor topite.
tulpini destinate extragerii fibrelor unice.
n figurile 2.1.2.10 i 2.1.2.11 sunt redate scheme bloc ale agregatelor de prennobilare (AP)
i ale agregatelor de nnobilare (AC), din care se observ c acestea sunt formate din seciuni
distincte de: zdrobire (SZ1), (SZ2); scuturare (SS1), (SS2); meliare (SM); alimentare (SA);
uniformizareafnaresubiereparalelizare a stratului alimentat (SUASP) i de debitate a
materialului (SD). Agregatele de prennobilare (AP) nu au seciune de meliare.

Fig. 2.1.2.10 Schema bloc a agregatului de prenobilare (AP):

SZ1 seciune de zdrobire; SS1 seciune de scuturare.

Fig. 2.1.2.11. Schema bloc a agregatului de nnobilare a clilor (AC): SA seciune de alimentare;
SUASP seciune de uniformizareafnaresubiere paralelizare; SZ2 seciune de zdrobire; SM
seciune de meliare; SS2 seciune de scuturare; SD seciune de debitare.
n fig. 2.1.2.12 se poate urmri o instalaie de obinere a fibrelor unice, din tulpini normale
calitativ, alimentate sub form de baloi. Pentru fibra unic tulpinile sunt prelucrate pe agregate
lipsite de meliare, dar mult mai dezvoltate sub aspectul numrului de zdrobitoare i de scuturtoare
integrate n instalaie.

Fig. 2.1.2.12. Schema bloc a instalaiei de obinere a fibrelor unice de cnep din tulpini:1 linie de
prelucrare a tulpinilor; 2 linie de curare a fibrelor; SA seciune de alimentate a baloilor cu
tulpini; Z1, Z2 zdrobitoare; S1, S2, S3, S4, S5 scuturtoare; SD seciune de debitare.

Agregate de prennobilare
Se folosesc la prelucrarea tulpinilor declasate , dar i pentru cli brui de cnep, cu coninut
mare de puzderii i puternic ncrustai. Instalaiile moderne includ, n linii continue, nainte sau dup
uscare, astfel de agregate (AP), recomandndu-se instalarea lor n toate staiile de
preindustrializare. n general sunt formate numai din dou seciuni n tandem: seciunea de zdrobire
(SZ1) i seciunea de scuturare (SS1).
Agregatele de nnobilare
Analiznd evoluia agregatelor de nnobilare concepute n jurul anilor 1920 se constat c
cele trei seciuni (de zdrobire, meliare, scuturare) se menin, intervenind modificri n special la
seciunea meliare (SM) i completri n zona alimentrii cu elemente urmrind uniformizarea,
afnarea, subierea i paralelizarea materialului din stratul alimentat (SUASP).
Pregtirea pentru comercializare
Principalele nsuiri ale fibrelor tehnice care intereseaz n prelucrarea textil i n special n
filatur sunt: rezistena, starea de individualizare i flexibilitatea. Suplimentar, pentru o mai bun
caracterizare, intervin: culoarea, luciul, lungimea, fineea, elasticitatea, omogenitatea.
n departajare se mai iau n considerare i defectele, cum ar fi: coninutul de impuriti
(puzderii libere i aderente), fibre ptate, fibre nclcite etc.
Orice standard de calitate a fibrelor include repriza de 12% i umiditatea maxim admis n
materialul fibros, de 16%. Peste 16% umiditate se dezvolt pe fibre microorganisme, care atac
membrana celulozic a fibrelor, depreciind calitatea.
Criterii de clasificare a fibrelor tehnice de in i cnep. Standarde Fibrele tehnice de in i
cnep obinute din tulpini topite se mpart n dou mari grupe:
fuior reprezentnd mnunchiul de fibre paralelizate uniform, individualizate i individualizabile;
cli reprezentnd fibrele neparalelizate, obinute de la meliat sau de la prelucrarea tulpinilor
topite de calitate inferioar.
n Romnia, pentru in i cnep se folosesc i n prezent standardele 1714-78 pentru cnep
care scot n eviden:
la fuior:
lungimea minim a mnunchiului, n cm;
coninutul de puzderii admis, n %;
fora de rupere minim, n N i neregularitatea la fora de rupere, n %;
umiditatea legal, n % i umiditatea maxim admis, n %, i, suplimentar mai sunt incluse:
masa mnunchiului, n g;
culoarea;
senzaia la pipit;
starea de individualizare;
la cli, caracteristicile care departajeaz diversele sorturi sunt:
fora de rupere, min n uvi, n N;
coninutul de puzderii admis, n %;
umiditatea, n %;
fibre nnegrite.
Sortarea fuiorului i sortarea clilor-Sortarea fibrelor de cnep n staiile de pregtire
primar urmrete:
mbuntirea calitii fibrelor, prin eliminarea defectelor tehnologice, mrindu-se prin aceasta
valoarea lor comercial;
revenirea fibrelor (reumidificarea natural) cu o umiditate subcondiionat (sub 12%);
completarea i desvrirea presortrii, efectuate n seciile de prelucrare mecanic a fuiorului i
clilor;

 formarea mnunchiurilor de fuior meliat: cnep, 10002000 g;

clasarea i compartimentarea fuiorului i clilor pe sorturi pentru ambalare.
Sortarea fuiorului se face dup faza de revenire, iar sortarea clilor, naintea revenirii,
deoarece, n forma uscat, puzderiile se detaeaz mai bine n timpul sortrii, dect dup revenire.
Sortarea fuiorului de cnep ca, i n cazul inului, se face n dou faze:
presortarea reprezint o sortare preliminar, care se face direct la agregatul de zdrobire-meliare;
sortarea propriu-zis se efectueaz, ca i n cazul inului, n ncperi bine iluminate, cu personal
specializat. Se recomand sortarea la lumina zilei, nefiind indicat s fie influenat de razele solare.
Este indicat s se foloseasc geamurile cu sticl mat la halele de sortare.
Fuiorul de cnep este adus de la secia de pregtire mecanic n legturi de 810 kg.
Sortarea se face pe mese, prin separarea de mnunchiuri de 12 kg ct mai omogene n privina
caracteristicilor, care le ncadreaz ntr-un anumit sort. Fiecare mnunchi se desface, se examineaz
cu atenie, ndeprtndu-se toate fibrele tehnice care se abat de la valorile limit ale sortului din care
acestea fac parte.
Dup sortare se ndreapt i se piaptn vrfurile, fiecare mnunchi rsucindu-se cu 180, la
o nlime de 1/3 de vrf. Se aaz n rastel, pe sorturi, vrf la vrf i baz la baz. n comparaie cu
fuiorul de in, la sortarea fuiorului de cnep intervin n mod deosebit tueul i gradul de
individualizare.
Sortarea clilor de cnep
Aceast operaie poate fi fcut n dou faze, o presortare fiind fcut la locul de debitare al
scuturtorului (nnobilatorului de cli). n vlul destul de subire debitat se observ uor cuiburi de
fibre insuficient finisate, ghemotoace i, n general, fibre cu caracteristici mult diferite de restul
materialului fibros. Dac n urma presortrii se constat c n prelucrare este un material
corespunztor, se poate elimina sortarea suplimentar propriu-zis.
Pentru a grupa clii n cele patru sorturi, se va ine cont suplimentar de lungimea fibrelor,
finee, culoare, luciu. Concomitent cu sortarea, se ndeprteaz smocuri de fibre rmase de la
presortare i se poate face chiar o scuturare, prin aezarea clilor pe o mas cu plas de metal sau un
grtar. nainte de mbalotare, clii clasai pe sorturi vor fi supui unui control de calitate n
laboratorul staiei de pregtire primar.
2.2. Uleiul de canepa
Istoria utilizrii uleiului de cnep i are nceputurile n China. Cu aproximativ 3.000 de ani
.H. seminele erau folosite pentru combaterea inflamaiilor pielii i erau considerate ca fiind tonice,
regenerative, laxative diuretice i excelente pentru eliminarea limbricilor la nou-nscui i animale.
Presarea materialului oleaginos sau a seminelor de oleaginoase
Presarea este operaia de separare a componentului lichid (ulei) dintr-un amestec lichid-solid
(mcintura). Scopul presrii este de a exercita o presiune asupra mcinturii i favorizarea separrii
uleiului. Un avantaj al presrii la rece al plantelor oleaginoase este c pe lng producerea de ulei
vegetal presat la rece mai sunt i turte furajere valoroase, utilizate cu succes n creterea animalelor.
Nivelul produciei de semine este unul extrem de important, determinant pentru
rentabilitatea ntregului sistem prin cantitatea de semine obinute la hectar, prin procentul de ulei ce
poate fi extras i prin posibilitatea utilizrii turtelor rezultate n urma extraciei la furajare n
zootehnie.
Factorii care influeneaz presarea sunt:
- presiunea;
- durata;
- vascozitatea uleiului (se micoreaz prin inclzirea mcinturii in timpul prjirii);

- lungimea capilarelor (ce poate fi micorat prin distrugerea structurii celulare in timpul mcinrii
i prjirii).
Metode de presare
Uleiurile vegetale se pot obine prin presarea la rece sau la cald a seminelor de plante
oleaginoase i extragerea componentului lichid din acestea. Procesul de presare a seminelor se
desfoar n 2 faze: n prima faz, de pregtire se usuc seminele i se zdrobesc, iar n cea de-a
doua faz seminele se preseaz la rece sau trec printr-o faza de nclzire i dup aceea se preseaz.
Se obine astfel uleiul i turtele sau peleii n cazul presrii la rece. Dup presare, uleiul este filtrat i
depus n butoaie.
Prin presarea la rece a semintelor se obtine uleiul si turtele care contin 5% ulei si n jur de
33% materie proteic, iar prin presarea la cald a semintelor se obtine cu 19% mai mult ulei si srot.
Uleiul filtrat este foarte pur, avnd doar 120 mg/kg impuriti.
Presarea la rece, se poate realiza la o scar medie, ntr-o ferm privat asezat undeva n
apropierea culturilor, conectate direct sau indirect la productia agricol fiind necesare preturi de
investitie reduse. Nu se folosesc solventi chimici sau conditionri termice ale semintelor, are
cheltuieli logistice si msuri de securitate reduse, consum redus de energie, flexibilitate mrit,
proces mai rapid de adaptare pentru alt fel de seminte uleioase, fr ap rezidual.
Un avantaj al presrii la rece al plantelor oleaginoase este c pe lng producerea de ulei
vegetal presat la rece mai sunt si turte furajere valoroase, utilizate cu succes n cresterea animalelor.
Inca din cele mai vechi timpuri, canepa era utilizata atat in scopuri medicale cat si in domeniul
constructiilor.
Uleiul presat la rece este acel ulei care a fost obtinut prin utilizarea unei tehnologii de
productie ce presupune folosirea unui regim termic redus.In cazul folosirii unei temperaturi mai
ridicate in procesul de presare aceasta va ajuta la fluidificare uleiului si la obtinerea unei cantitati
mai mare din aceeasi cantitate de materie prima, deci un randament mai bun. In schimb sub actiunea
caldurii se vor degrada aroma si culoarea uleiului insotita de scaderea valorii nutritive a acestuia.
Din acest motiv, uleiul presat la rece tinde sa fie mai scump decat uleiul obisnuit din comert (care in
afara de presare se mai poate extrage suplimentar si cu ajutorul hidrocarburilor urmat apoi de
diverse procese de rafinare: decolorare, dezodorificare, etc. pentru a-l face potrivit consumului).
Desi uleiul presat la rece este mai scump el este de asemenea, de o calitate mult superioara.
Termenul de "ulei presat la rece" face obiectul unor reglementari diferite, in functie de
provenienta acestuia adica in ce parte a lumii a fost facut.In Uniunea Europeana, de exemplu, uleiul
care este etichetat ca presat la rece trebuie sa fie produse intr-un mediu care nu depaseste niciodata o
anumita temperatura. Temperatura variaza, in functie de ulei, dar este, in general in jur de 27 grade
Celsius). In schimb in Statele Unite, etichetarea uleiului nu este reglementata, astfel incat "uleiul
presat la rece" poate fi de fapt de ulei obtinut in alte conditii decat prin presare la rece. Consumatorii
sunt obligati sa se foloseasca de vaz, miros sau gust pentru a determina daca uleiul este sau nu cu
adevarat presat la rece.
Pentru obtinerea uleiului, materia prima pentru a fi utilizata se transforma intr-o pasta. Pasta
trece printr-un proces de malaxare printr-o agitare lenta, care incurajeaza uleiul sa se adune. Pentru a
extrage uleiul, se aplica presiune asupra pastei, fortand eliminarea uleiului din aceasta. In cazul
presarii la cald incalzirea pastei va duce la modificarea vascozitatii uleiul si o mai buna curgere a
acestuia ceea ce va creste productia de ulei. Unii producatori amesteca pasta cu apa calda, sau se
incalzeste pasta inainte de presare.
Produsul final este un lichid vscos, clar, de culoare verde, aromat (miros i gust plcut, de
nuc). ntre intensitatea coloraiei i aroma uleiului exist o corelaie biunivoc, intensitatea aromei
crescnd odat cu intensitatea culorii.

Culoarea verde a uleiului se datoreaz clorofilei liposolubile extrase odat cu acesta n cursul
procesului de presare i reprezint, pe de o parte, o caracteristic a uleiului nerafinat, i o garanie a
faptului c este un produs 100% natural, pe de alt parte.
Cercetri relativ recente au confirmat efectele uleiului virgin de cnep, cunoscute nc din
antichitate, i au lrgit gama de aplicabilitate a acestuia.
n concordan cu acestea, seminele de cnep sunt unica surs vegetal care are o
compoziie echilibrat n ceea ce privete coninutul de aminoacizi i acizi grai eseniali existeni
ntr-o form asimilabil i care s acopere necesarul nutriional uman.
Uleiul de cnep reprezint 25 35% din masa seminelor supuse extraciei, coninutul su
fiind reprezentat prin trei categorii distincte de compui: lipide, componente liposolubile i ap i
compui volatili.

Fig.2.2.1. Pres de extragere uleiuri (Schit)

1. Cadru; 2. Melc cu pas variabil; 3 Plnie alimentare; 4 Motor electric;
5. Reductor; 6.Cuplaj cu gheare; 7. Stator (perete lateral din bare); 8. Plnie evacuare
Este echipamentul tehnic principal de extracie prin presare la rece a uleiului din semine i
const dintr-un cadru 1 pe care se afl organele de presare (melc cu pas variabil 2, dispozitiv
eliminare pelei), organele de acionare (motor electric 4, reductor 5, cuplaj cu gheare 6), plnie de
alimentare 3, plnie de evacuare 8 i organele de protecie (aprtoare cuplaj cu gheare, aprtori
melc extracie: dou laterale, dou de capt i una superioar).
Purificarea uleiurilor vegetale
Uleiul brut de pres este supus in continuare unei operaii de purificare, deoarece conine
impuriti mecanice i organice in suspensie, urme de ap care trebuiesc ndeprtate pentru evitarea
degradrii rapide a uleiului i a pierderilor.
Purificarea uleiului nainte de depozitare comport urmtoarele operaii:
- separarea resturilor grosiere de mcintur oleaginoas prin sedimentare, filtrare sau centrifugare;
- eliminarea umiditii in exces prin uscare;
- sedimentarea impuritilor cu dimensiuni mici prin filtrare.
Prima fabrica de ulei de canepa din Romania a fost inaugurata pe 16 mai 2007 la Salonta, in
judetul Bihor. Cu aceasta ocazie, au fost lansate pe piata si primele produse pe baza de ulei din
seminte de canepa. Uleiul de canepa obtinut in fabrica de la Salonta este recunoscut pentru

proprietatile sale nutritive, fiind singurul ulei comestibil cu un procent ideal de acizi grasi. Fabrica
din Salonta apartine unui grup de investitori privati, CANAH International, si a fost construita
printr-un program SAPARD. Fabrica va prelucra semintele de canepa pentru obtinerea uleiului si a
suplimentelor nutritive, a fainei proteice si a semintelor decojite, folosite in scop alimentar. De
asemenea, reziduurile, care sunt foarte bogate in vitamine, vor ajunge in hrana animalelor.
Capacitatea de prelucrare a fabricii este de 1.000 de tone de seminte pe an, echivalentul a 250.000
de litri de ulei de canepa anual. Investitia in fabrica de la Salonta a fost de peste 1,7 milioane de
euro, iar jumatate din aceasta suma va fi rambursata beneficiarului prin programul SAPARD. Pe
langa piata interna, uleiul de Salonta va ajunge in tari ca Italia, Anglia sau Germania, unde este
folosit in fabricarea cosmeticelor.
Reprezentantii firmei au ales Salonta ca urmare a traditiei indelungate in cresterea canepei.
Fabrica de la Salonta lucra in 2007 cu materie prima de la cultivatorii din zona, persoane fizice si
juridice. "Pentru anul 2007, a fost contractata o productie de pe 300 de hectare. Reprezentantii
fabricii sustin ca pot sa proceseze productia de canepa de pe o suprafata de 2.000 de hectare. Dupa o
incercare esuata in 2007, cand sperau ca vor avea 200 de hectare cultivate in zona, materia prima a
ramas pentru acestia calcaiul lui Ahile, deoarece asigurarea cantitatilor de seminte, pe masura
cererii care este in continua crestere, devine din ce in ce mai dificila. Cum agricultorii romani nu
mai sunt, din nefericire, interesati de aceasta planta, fabrica importa intreaga cantitate de seminte, in
principal din China, dar si din Franta, Germania si Estonia. China este cel mai mare cultivator de
canepa din lume, atat pentru samanta, cat si pentru tulpini, pentru fibra. In China, cultivarea semintei
se face manual, zeci sau sute de mii de familii cultivand cate 1000-2000 de metri patrati fiecare, cu
insamantare manuala, plivire manuala, recoltare manuala si uscare la soare. Samanta este certificata
bio, coapta uniform, deosebit de bogata in principii benefice. O astfel de agricultura artizanala nu
este, desigur, posibila in Romania. In schimb, posibilitatea achizitionarii materiei prime din
productia noastra ar oferi mult mai multe avantaje. Cultivarea canepei aduce profit. Soiul romanesc
"Zenit", cu care fabrica a lucrat in 2007, este foarte echilibrat din punct de vedere al calitatilor
nutritive si granulometrice, dar nu mai e de gasit. Pentru firma ar fi avantajoase distantele reduse,
relatiile directe intre cultivatori si procesatori. Organizatia ar avea posibilitatea coordonarii si
optimizarii cantitatilor si calitatii soiurilor cultivate, astfel incat sa existe o situatie din care sa
castige toata lumea.
Pentru recolta anului 2012, se ofera un pret de 1000 euro/tona pentru samanta conventionala
si 1300 euro/tona pentru samanta certificata ecologic. Autorizatia de cultivator este necesara oricarui
cultivator de canepa si se obtine de la directiile agricole locale.
Dat fiind proveniena natural a produsului, distribuia ponderal a acestor componente
variaz ntr-un domeniu larg de valori. Astfel:
- lipidele reprezint cca. 99,5% din masa uleiului, din care:

acizi grai eseniali polinesaturai 72 89%, din care:

o acid linoleic (LA, -6) 43 62%,
o acid -linoleic (ALA, -3) 19 25%,
o acid oleic (-9) 7 9%,
o acid -linoleic (GLA, -6) 2 4,5%,
o acid stearidonic (SDA, -3) 1 2%),
o acizi grai saturai 8 10%,
- componentele liposolubile reprezint mai puin de 0,1% i se constituie din clorofil i vitamina E;
- apa i ali compui volatili reprezint cca. 0,4%.
Alte beneficii ale uleiului de canepa:
- este o sursa deloc de neglijat de clorofila
- constituie o adevarata bogatie de vitamina E

- fata de restul uleiurilor vegetale, acesta este cel mai bogat in grasimi polinesaturate (grasimi bune)
Afectiunile care raspund cel mai bine la tratamentul cu ulei de canepa
O serie de studii au fost facute pe aceasta tema, iar rezultatul a fost unul deloc surprinzator.
S-a demonstrat ca acest ulei este deosebit de eficient in cazuri precum afectiuni respiratorii,
dermatite, psoriazis, acnee, lupus cutanat, arsuri, patologii gastrointestinale, afectiuni vasculare,
chisturi ovariene, sindromul premenstrual si menopauza (in aceste cazuri beneficiile sunt datorate
continutului de Acid Gamma-Linoleic AGL), convulsii, perturbari de limbaj, autism la tineri si
multe altele. In cadrul acestor studii s-a mai aratat ca uleiul de canepa este bogat in magneziu, o
substanta minerala indispensabila organismului.

Cap III. Concluzii

Cnepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu
se arunc, totul e valorificat, iar produsele obinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii pn
n industria cosmetic sau auto. Dup cultivarea cu cnep, terenul devine n anul urmator propice
cultivrii cerealelor deoarece cnepa ucide buruienile. De asemenea, cantitatea de ngrmnt
chimic necesar unei producii bune este mult mai mic decat la alte culturi.
Seminele de cnep conin: 36% ulei, 28% proteine, 14-27% extractive neazotate, 17,826,3% celuloz i 2,5-6,8% cenu. Datorit acestei compoziii, seminele de cnep pot fi utilizate
pentru extragerea de ulei folosit direct n alimentaie i la fabricarea margarinei. Uleiul nerafinat se
utilizeaz pentru obinerea lacurilor, vopselelor, linoleumului, spunului i a pnzelor ceruite.
Apare n momentul de fa i un paradox, de altfel specific n ultimii 20 ani de democraie n
Romnia. Pe de-o parte, UE ne ofer avantaje pentru producerea de plante textile (in i cnep),
guvernul aprob i el un program de dezvoltare a culturilor de plante textile (subvenii pentru
smn i producie), iar, pe de alt parte, se face excluderea tuturor celor care cultiv cnep n
mod organizat i sub control.
Aciunea narcotic este dat de substanele produse de periorii secretoi aflai pe suprafaa
frunzelor din inflorescene, pe nveliul florilor i pe bracteele care nvelesc smna. Coninutul n
substane cu aciune narcotic i halucinogen difer foarte mult de la specie la specie. Cel mai
ridicat coninut n astfel de substane se gsete n Canepa Indiana Cannabis indica, ce cele dou
forme ale sale: C. indica subnarcotic i C. indica narcotic.
Cnepa pentru fibre i n special Cannabis sativa L. Culta var. italic, din care fac parte i
soiurile cultivate n Romnia i, n general, n Europa, au un coninut sczut n substane narcotice i
halucinogene (n cele mai dese cazuri 0,2-0,3%). Aceast cnep este format i utilizat special
pentru producerea de fibre.
Consider ca in Romania ar trebui promovata cultivarea canepei avand in vedere ca Canah
International, firma care prelucreaza semintele de canepa pentru obtinerea uleiului si a suplimentelor
nutritive, a fainei proteice si a semintelor decojite, folosite in scop alimentar importa la momentul
actual intreaga cantitate de seminte, in principal din China, dar si din Franta, Germania si Estonia.

Cap IV. Bibliografie

1. Valeria Gribincea, Lcrmioara Demetra Bordeianu, Carmen Cuzic-Zvonaru, Adriana
Musta, Cristina Racu Voroneanu, Ramona Violeta Manolache:Prelucrarea Primar A
Bumbacului, Inului i Cnepii (Preindustrializarea)
2. Paul Ggeanu- Metode i echipamente de obinere a uleiurilor vegetale, surs alternativ de
promovare a biocombustibililor n fermele agricole, Editura Terra Nostra, Iai, 2009;
3. http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/canepa-cannabis-sativa-l.html
4. http://www.ecomagazin.ro/produse-eco-din-canepa/