Sunteți pe pagina 1din 5

DESPRE FRIDA KAHLO Elena Ioana CATRINA

Istoria artelor vizuale


2016

Frida Kahlo de Rivera (nscut Magdalena Carmen Frieda Kahlo y Caldern; 6 iulie 1907 13
iulie 1954) a fost o pictori mexican care s-a fcut cunoscut mai ales prin autoportretele sale
pictate ntr-un stil suprarealist.Frida Kahlo s-a nscut i a murit n capitala Mexicului, Mexico
City, n casa sa, cunoscut sub numele de Casa Albastr (Casa Azul) A afirmat mereu c s-a
nscut n 7 iulie 1910, dei certificatul de natere atest c s-a nscut n 6 iulie 1907. Prin aceasta
e voia ca data sa de natere s coincid cu data de ncepere a Revoluiei Mexicane, astfel nct
viaa ei s fi nceput odat cu naterea Mexicului modern. Opera sa este considerat emblematic
pentru cultura naional mexican, mbinnd stilul suprarealist cu tradiiile indigene.Cultura
mexican i tradiiile amerindiene se mbin armonios n pictura Fridei Kahlo, de multe ori
lucrrile sale fiind considerate adesea art naiv, mai apropiate de folk art dect de curentul
suprarealist propriu zis. Muli au considerat ns c pictura sa se ncadreaz totui n curentul
suprarealist. n 1938, Andr Breton, iniiator i teoretician al suprarealismului, aprecia c pictura
Fridei Kahlo este o panglic n jurul unei bombe. Artista a avut o csnicie tumultuoas (azi se
spune deschis) cu marele pictor mexican Diego Rivera. A suferit toat viaa, avnd numeroase
probleme de sntate, multe cauzate de un teribil accident auto suferit n tineree. Recuperarea
ndelungat dup accident, recuperare care nu s-a realizat niciodat complet, a izolat-o oarecum
de restul lumii, aceast izolare, nchidere n ea nsi, este reflectat n pictura sa, explicnd
oarecum de ce majoritatea lucrrilor sale sunt autoportrete. Multe autoportrete sunt un reflex al
suferinei fizice cauzate de urmrile accidentului suferit. Frida a afirmat n repetate rnduri: m
pictez pe mine, pentru c mult prea adesea sunt singur i pentru c sunt subiectul pe care l
cunosc cel mai bine. De multe ori spunea, "M-am nscut cea. M-am nscut pictor."
Dup accident, Frida Kahlo a abandonat studiile de medicin pentru a se dedica picturii. Pictase
i mai nainte, n timp ce era imobilizat n spital pentru a-i ocupa timpul. n cele trei luni de
dup accident, autoportretele predomin n pictura sa. Mama sa i-a adus un evalet special,
conceput de aa manier nct s poat picta fr s se scoale din pat, iar tatl su i-a adus culori
i pensule.[18] Lucrrile sale din aceast perioad sugereaz durerile atroce pe care le suporta.
Kahlo a realizat cel puin 140 de lucrri de pictur, mpreun cu alte zeci de desene i studii. Din
cele 140 de lucrri de pictur, 55 sunt autoportrete, care adesea ncorporeaz o simbolistic
complex, legat adesea de suferinele sale fizice, dar i de mitologia mexican. Avea s
mrturiseasc la un moment dat: "Nu pictez niciodat vise. Pictez propria mea
realitate"."[19] Pictorul Diego Rivera a avut o influen considerabil asupra stilului ei de a picta.
De altfel, Frida l-a admirat din totdeauna pe Diego Rivera. Prima dat s-a apropiat de el n 1925
la Ministerul Educaiei Publice, unde lucra la o fresc mural. I-a artat pictorului patru din
lucrrile sale, ntrebndu-l dac are cumva talent. Pictorul, impresionat, i-ar fi spus: "Ai talent".
Dup acest schimb de replici, Diego Rivera a devenit un oaspete permanent n casa prinilor
Fridei. Fr discuie, aprecierile pozitive ale pictorului i comentariile admirative ale acestuia, au
determinat-o pe Frida Kahlo s-i urmeze chemarea artistic.[20] Kahlo a fost de asemenea
influenat de cultura indigen mexican, o explozie de culori vii, simbolism dramatic i stil
primitiv. n compoziiile sale a introdus adesea maimue. n mitologia mexican, maimua este
simbolul dorinei, dar artista le-a zugrvit ntotdeauna cu tandree, prezentndu-le ca simboluri
protectoare. De asemenea, n lucrrile sale apar adesea simboluri cretine.[21] Practic, n
majoritatea lucrrilor sale se combin tradiiile i simbolistica religioas mexican cu tratarea
suprarealist a subiectului. n 1938, artista a avut prima i singura galerie solo n SUA, la galeria

Julien Levy. Lucrrile sale au fost n general bine primite de public, expoziia atrgnd o
sumedenie de artiti de marc.[22] La invitaia lui Andr Breton, a mers n Frana n 1939,
deschiznd o expoziie i n Paris. Cu aceast ocazie, Muzeul Luvru a cumprat una din lucrrile
expuse, "Cadrul"("The Frame"). A fost prima oper de art realizat de un artist mexican n sec.
20, care a fost cumprat de celebrul muzeu.
Idei principale regasite in tablourile ei:
Folosind tragediile ei personale, atat fizice cat si psihologice, combinate cu un stil de pictura
realist, Kahlo produce imagini care sunt pline de emotie bruta si pot fi socante. Cariera sa a fost
dominata de autoportrete care de multe ori aratau suferinta actritei.
Interesul ei pentru propriile radacini germano-mexicane in combinatie cu influenta
nationalismului puternic al sotului ei au avut un cuvant de spus in lucrarile ei. Lucrarile ei au de
aface cu identitatea nationala, cu prezenta sotului ei ca artist si rolul traditiei femeii si sotiei
mexicane.
Desi nu este un membru oficial al suprarealismului, imaginea bizara a Fridei impreuna cu stilul
ei linear aminteste de suprarealismul lui Salvador Dali, cu diferenta ca subiectul tablourilor ei
erau mult mai profund legate de propria persoana, decat de intelectual sau de umor. Ea nu era
interesata de scrisul automatic, vise, subconstient, lucruri pe care se focalizeaza suprarealismul.
Cea mai importanta creatie: Cele doua Frida (Las dos Frida), 1939
Dublul autoportret este una dintre cele mai
recunoscute compozitii ale Fridei si este simbolica
pentru durerea artistei pe care a simtit-o in timpul
divortului de sotul ei, Rivera. De asemenea,
reprezinta si tranzitia propriei ei persoane in ceea
ce priveste identitatea. In partea dreapta, artistul
este prezentat in haine europene, purtand un
costum ... casatoriei ei cu Rivera. In timpul
casatoriei lor, avand in vedere nationalismul
puternic al lui Rivera, Kahlo a devenit incredibil
de interesata de cultura indigena si a inceput sa
explore costumele traditionale mexicane, pe care il
poarta in partea stanga. Este mexicanca Kahlo
care tine un medalion cu o imagine a lui Rivera.
Cerul innorat si inima sangeranda a artistei un
simbol fundamental al catolicismului si de
asemenea simbolic pentur ritualurile astece accentueaza durerea personala si fizica a Fridei.
Diferite simboluri se suprapun prin semnificatii in picturile Fridei. Tema recurenta a sangelui
reprezinta durerea fizica si metafizica, indicand de asemenea pentru atitudinea ambivalenta a
artistei pentru acceptarea notiunilor de feminitate si fertilitate.

Urmatoarele lucrari sunt cele mai reprezentative pentru Frida Kahlo lucrari ce subliniaza
perioadele majore de creatie si reprezinta apogeul carierei artistice.
Frida si Diego Rivera (1931)
Din multe puncte de vedere, Kahlo a trait doua vieti: una ca sotie a
Diego Rivera si cea de-a doua ca artist excentric si talentat. In
marea majoritate a carierei sale, artista a fost vazuta in umbra lui
Rivera si tarziu de abia a castigat recunostinta internationala, prin
clienti si expozitii. Acest timpuriu dublu-portret a fost pictat de
Kahlo pentur a celebra casatoria cu Rivera si pentru a accentua
interesul ei de a-si reconcilia identitatea ca si sotie mai mult ca
artist. Rivera tine in mana o paleta si pensule de pictat, simbol al
talentului sau, in timp ce statura mai mica a Fridei si lipsa
simbolurilor artistice accentueaza rolul ei ca sotie.

lui

Bunicii mei, parintii mei si cu mine (1936)


Acest arbore genealogic visator a fost pictat pe
zinc si este o alegere ce indica fascinatia artistei
cu acest material pentru retablos mexicane de
secol 18 si 19. Retablos erau picturi mici pe metal
ce te faceau sa te gandesti la Dumnezeu, la
protectia si mila sa. Kahlo a creat aceasta lucrare
pentr a accentua atat mostenirea sa evreiasca
europeana cat si fundalul sau mexican. Tatal sau,
evreu german, ocupa partea dreapta a
compozitiei, simbolizand marea si partea materna
mexicana ocupa stanga, aducand aminte de
topografia Mexicana. Desi marea majoritate a
picturilor Fridei sunt legate personal de ea, ea
foloseste aceste compozitii pentru a transmite
mesaje politice: acest tablou a fost pictat imediat
dupa ce Adolf Hitler a interzis casatoriile interrasiale. Aici, Kahlo afirma
in acelasi timp mostenirea sa interrasiala pentru a confrunta ideologia
nazista.
Autoportret cu parul taiat (1940)
Autoportretul arata figura androgina a Fridei, Multi au vazut acest gest ca
un raspuns ce confrunta dorinta lui Rivera de a divorta, aratand mandria
ranita a femeii si pedeapsa proprie pe care si-o aplica pentru casatoria
nereusite. Parul ciopartit reprezinta de asemenea o expresie nuantata a
identitatii artistei.

Bibliografie:
http://www.theartstory.org/artist-kahlo-frida-artworks.htm
http://www.fridakahlo.it/