1.

Asemanarile si deosebirile culturilor

Greciei si Romei antice
Valorile comune pentru Grecia si Roma
sunt:
Ideia unitatii comunitatii civile bazate pe
legatura strinsa dintre bunurile si
interesele unei personalitati si a
colectivului unde datoria fiecarui
cetatean consta in a sluji acestei
comunitati. Ideia puterii supreme a
poporului care ridica orasul antic la
inaltimi inaccesibile in comparative cu
alte state in acre conducea
monarhul.ideia libertatii si indipendentei
cit a oraselor asa si a cetatenilor,ideia
unitatii comunitatii civile cu zei si eroi .
De la bun inceput Roma ducea
permanent razboaie cu vecinii sai ceia ce
a determinat dezvoltarea politica,modul
de viata si istoria.Daca Grecii formau
mituri despre zeii si eroi atunci la romani
in centrul atentiei era poporul care lupta
pentru prosperitatea imperiului,zeii dupa
parerea romanilor doar ii ajutau sa
biruie ..Dreptul Roman a devenit drept
model pentru viitorii creatori de legi a
stat la baza codului lui Napoleon si altor
doc juridice din ep moderna si
contemporana.Civilizatia romana
impreuna cu cea greaca au adus
contributii importante in organizarea
politica ,juridical ,militara,in
arta,arhitectura,limbile europene,limbile
romanice.
2.Aportul Greciei antice in formarea
civilizatiei europene
Poporul Greciei Antice a jucat un rol
important in dezvoltarea ciivilizatiei
europene,definind omul ca o creatie
perfecta a naturii.Geniul grec Pitagora
afirma ca Omul este masura tuturor
timpurilor,deasemenei a dat nastere
gindiri filosofice de care ne folosim si
pina in prezent..
Cultura si civilizatia greaca atrecut prin 4
perioade.
1.Perioada creto-miceniana
mil.III.secXII i.e.n.Centrul culturii este
insula Creta,unde sa format o cultura
2.Perioada arhaica(sec XI VI i.e.n.)
are loc procesul constituirii oraselor state
si concentrarea puterii in miinele unui
singur om
3.Perioada clasica (sec V IV i.e.n.)
perioada culturii si civilizatiei elene,ea
nastere ceea ce mai tirziu a fost numit
miracolul grecesc.ea avint democratia.
4.Perioada post clasica (sec IV 146
i.e.n.) expansiunea lui Alexandru
macedon.Grecia devine dependenta de
Imperiul roman din punct de vedere
politic
3.Aportul Romei antice la formarea
civilizatiei europene
Cultura Romei antice ( sec. VIII a.753
i.e.n. 476 i.e.n.) a fost influentata de
cultura elena si cea etrusca,cea etrusca
fiind ce amai veche civilzatie de pe pen.
Apenina. Cultura romana s-a bazat in cea
mai mare parte pe comunitatile cilice
antice,iar modul ei de viata a determinat
principalele valori materiale si
spirituale,acestea fiind:
Ideea unitatii comunitatii cilice
bazate pa legatura strinsa dintre bunurile
si interesele unei personalitati
Idea puterii supreme a poporului,ieea
libertatii si a independentei,a polisurilor
si oraselor.
Ideea unitatii comunitatii cilice cu
zeii si eroii.
Evidentiem 3 perioade
1.Per.regalitatii sec VIII VI i.e.n.
2.per.republicana sec V II i.e.n.
3.per.imperiala sec I i.e.n. sec V
4.Dreptul roman ca o importanta
manifestare a culturii antice
Dreptul roman se refer la un set de
reguli, care au constituit sistemul roman
juridic timp de 13 secole, ncepnd cu
fondarea Romei (753 .Hr.), pn la
sfritul domniei mpratului Justinian
(565 d.Hr.).
Cele mai multe
civilizaii din antichitate au fost conduse
prin cutume sau prin hotrri arbitrare
date dup bunul plac al regilor i
preoilor.n prima jumtate a secolului al
V-lea .Hr. are loc o revolt a plebeilor
care considerau c i ei aveau dreptul s
cunoasc i s interpreteze un cod de
legi. Drept urmare, i face apariia
Legea celor 12 table (Lex duodecim
tabularum), creaia unei comisii formate
din 10 membrii (decemvirii) ce a abordat
toate domeniile de drept
Legile celor 12 table, cunoscut de
toi romanii pe de rost, sunt completate
n timpul Republicii de legi emise de
comiii, senat i magistrai. n timpul
Imperiului dreptul este inspirat de
edictele mprailor, de instruciunile
date funcionarilor (mandata), din decrete
punctuale i din rspunsurile date de
mprat la ntrebrile particularilor i ale
magistrailor (rescripta).
La sfritul secolului I d.Hr., n
perioada Imperiului, la Roma i
disputau ntietatea dou coli de drept,
cea a Proculienilor (creat de Proculus
i Labeo) i cea a Sabinienilor (creat
de Capito i Sabinus
n secolul al
VI-lea d.Hr. mpratul Justinian (527565) a angajat juriti pentru a face o
compilaie cuprinztoare a legilor
romane, din care a rezultat codul
iustinian (Codex Iustiniani).
5. Particularitatile formarii culturii
medievale in Europa Occidentala
Epoca medievala cuprinde perioada de
timp de la dezmembrarea Imp.Roman
(sec5) pina la aparitia protestantismului
(sec14) Este divizata in doua etape:
timpurie(sec5-9) clasica(10-14).
Evul Mediu european este delimitat,
oarecum nelalocul lui, de dou
evenimente majore:
1. Cderea Imperiului Roman de Apus n
anul 476 d. Hr. (nceputul)
2. Descoperirea continentului american

de ctre Cristofor Columb n 1492

(sfritul)
Epoca medieval are n centru un bun pmntul. Principala activitate a
economiei era agricultur iar posesia
unui lot de pmnt asigura bogia sau
hrana unei familii. Relaia vasal - senior
este capital pentru aceast perioad
istoric. Acumularea unor capitaluri
sporite n secolele XV - XVI duce la
decderea treptat a importanei
produselor agricole. Comerul i
activitile bancare tind s creeze o nou
categorie social - burghezia.
n anul 1348 Europa a fost lovit de
ciuma neagr i vestul Europei a fost n
doliu.
Arta medieval este dominat
de dou stiluri: romanic i gotic.
Castelele i catedralele rmase de atunci
sunt adevrate opere arhitectonice. Evul
Mediu a fost plin de tragedii, de srcie
dar a fost o "trecere" spre vremuri mai
bune.
6.Diferentele dogmatice si de cult a
celor doua biserici romano-catolica si
Greco-catolica
Biserica Romano-Catolic este Biserica
Catolic de rit latin.Conductorul
Bisericii Romano-Catolice este episcopul
Romei, Papa, care este urmaul Sfntului
Petru
Biserica Romano-Catolica este nu numai
denominatia crestina, ci si confesiunea
cu cei mai multi aderenti din lume. Este
cea mai timpurie Biserica Crestina, si se
considera urmasa de drept a Bisericii
Apostolice, formata din Isus Cristos si
apostolii sai.
Caracteristici
Biserica se consider i se proclam ca
fiind nsrcinat de Isus Cristos pentru a
ajuta credinciosul cretin s strbat
drumul spiritual ctre Dumnezeu, trind
dragostea reciproc prin sacramente
(botez, mir, euharistie, pocin, maslul,
preoie i cstorie), prin intermediul
crora credinciosul se va mntui.
Biserica Catolic consider c are
misiunea de a elabora i propaga
nvtura cretin, precum i aceea de a
veghea asupra unitii credincioilor.
Biserica Catolic este format ntr-o o
structur piramidal, destinat s
menin unitatea tuturor cretinilor i
respectarea dogmei oficiale a Papei de la
Roma i a Vaticanului.
Bisericile catolice de rit bizantin,
cunoscute sub numele de biserici "grecocatolice", sunt bisericile rsritene de rit
bizantin Bisericile catolice de rit bizantin
fac parte din categoria mai mare a
bisericilor catolice de rit oriental.
Denumirea "greco-catolic" este folosit
pentru a face distincia ntre "bizantinii
unii" (= greco-catolici) i cei neunii,
cunoscui ca "ortodoci", "grecoorientali etc.Poziia oficial a bisericilor
catolic i ortodox n ceea ce privete
originea i viitorul bisericilor unite este
sintetizat n Documentul de la
Balamand, din care citm, n traducere:
6. Separarea Bisericilor Oriental i
Occidental nu numai c nu a stins
sentimentul de unitate dorit de Isus
Cristos, dar deseori aceast situaie
contrar naturii Bisericii a dat multora
ocazia de a contientiza i mai tare
necesitatea realizrii unirii, pentru a
rmne fideli poruncii dumnezeieti.
8.Stilul arhitectural romanolatin,monumentele stilului
Stilul arhitectonic romanic
Numit, inexact, uneori : romano-bizantin
sau latin, este cel dintai stil de arta
propriu al Apusului medieval. El ia
nastere in epoca lui Carol cel Mare
(secolele VIII-IX), cand se realizeaza in
Apus o prima simbioza a resturilor vechii
arte romane a bastinasilor romanizati
(galo-romani) cu cultura nationala a
popoarelor germanice stabilite in Apus
(goti, alemani, franci, normanzi, anglosaxoni, germani etc.) si cu influente de
origine orientala, aduse in Apus pe de o
parte de maurii din Spania, pe de alta de
calugari, comercianti, pelerini, iar mai
apoi (de la 1096 inainte) de Cruciati care
pun in contact cultura apuseana cu cea
bizantina si araba.
Perioada de formare a stilului o
constituie secolele VIII-X (faza timpurie
sau pre-romanica) ; apogeul il atinge in
secolele XI -XII (perioada matura, sau
romanicul dezvoltat), iar in sec. XIII
incepe sa fie inlocuit (mai intai in Franta)
de stilul gotic.
Caracterele generale ale stilului se pot
reduce la urmatoarele :
a) Lipsa de unitate in plan ; planul
bisericilor romanice este foarte variat b)
Materialul de constructie este mai ales d)
Interiorul, precedat uneori de un narthex
de mari proportii, e impartit (ca si la
basilici) in mai multe nave.
e) Acoperisul primelor biserici
romanice e in sarpanta, adica cu
scheletul de lemn sau metal
g) Sculptura decorativa e intrebuintata
mai mult decat in basilical si bizantin h)
Arcul rotund (roman, in semicerc
perfect) este utilizat in larga masura, atat
ca element arhitectonic
Monumente reprezentative
Dintre bisericile romanice din epoca lui
Carol cel Mare (faza preromanica), cele
mai multe au fost distruse de invazia
normanzilor din secolele IX si X.
a) In Franta (patria stilului) :
- biserica abatiala (principala) a
manastirii Sf. Stefan (Saint-Etienne) din
Caen, in nordul Frantei (sec. XI).
- biserica Notre-Dame du Port din
Clermont (sec. XI) ;
c) In Germania, din epoca preromianica
se mai pastreaza biserica S. Cyriac la
Gernrode, din timpul lui Carol cel Mare
9.Stilul arhitectural gotic
Arhitectura gotic reprezint unul din
stilurile arhitecturale asociate cu

catedralele, precum i cu alte biserici din

aproape toat Europa n timpul perioadei
medievale, ncepnd cu secolul al XII-lea
i ncheind cu anii 1500Dou dintre
elementele caracteristice ale arhitecturii
gotice sunt bolta n arc frnt, sau ogiva,
care este de fapt o intersecie
longitudinal a doua bolte clasice ale
stilului romanic, i arcul de susinere al
ogivei, aa numitul arc butant. Un al
treilea element definitoriu, care apare la
multe cldiri gotice, nefiind ns
omniprezent, este rozeta, prezent att n
basoreliefuri ct i n alte forme
ornamentale.
Stilul gotic este o transformare a stilului
romanic, aprut din necesitatea de da o
alt dimensiune vertical cldirilor. n
Anglia, la nceputul secolului al 19-lea,
goticul cunoate o re-evaluare i o nou
recunoatere, de fapt o "renatere"
denumit gotic renscut (conform
termenului original folosit n englez,
Gothic Revival architecture) sau neogotic.Mai trziu, la sfritul aceluiai
secol i nceputul secolului 20,
arhitectura gotic are o ultim "tresrire
de orgoliu", producnd opere durabile, n
stilul numit deja atunci neo-gotic, n
locuri foarte diferite ale lumii.
10.cultura renascentista,izvoarele ei.
Umanismul
Renaterea este denumirea curentului
de nnoire social i cultural care a
aprut n Europa la sfritul Evului
Mediu, n secolele al XV-lea i al XVIlea.
Noiunea de "Renatere" (n francez:
Renaissance, n italian: Rinascimento) a
fost folosit pentru prima dat la
nceputul secolului al XIX-lea de ctre
istoricul francez Jules Michelet,
Gnditorii Renaterii s-au ocupat mai
departe cu studiul gramaticii i retoricii
medievale. n domeniul teologiei au
continuat tradiiile filozofiei scolastice,
iar interpretarea filosofiei platoniciene i
aristoteliene i-a pstrat mai departe un
rol decisiv. colile din Salerno (Italia) i
Montpellier (Frana) reprezentau centre
vestite pentru studiul medicinei.
Baza spiritual a Renaterii a constituit-o
umanismul. Interesul enorm pentru
cultura antichitii a dus la cutarea i
descoperirea manuscriselor clasice:
"Dialogurile" lui Platon, operele istorice
ale lui Herodot i Thucydide, creaiile
dramatice i poetice ale grecilor i
romanilor. nvai din Bizan, care dup
cderea Constantinopolului la turci
(1453) s-au refugiat n Italia i predau
acum n coli din Florena, Ferrara sau
Milano, Reprezentani importani ai
umanismului au fost i Erasmus din
Rotterdam i Thomas Morus. Cultivarea
armonioas nu numai a spiritului, dar i
a corpului, care n perioada medieval
era total discreditat, a devenit n timpul
Renaterii un scop educativ.
11.Locul si rolul renasterii
Italiene.Titanii epocii renasterii.
Primele manifestri ale Renaterii au
avut loc n Italia. Dup
Pacea de la Lodi
(1454) a intervenit un
echilibru ntre
diversele fore politice
care a dus la o perioad
de relativ linite i, n
consecin, la
dezvoltarea economic
a oraelor din centrul
i nordul Italiei,
favoriznd nflorirea
artei i literaturii,
ncurajat i susinut
financiar de bogatele i
influentele familii
Medici din Florena,
Reprezentani ai literaturii italiene
renascentiste sunt:
Angelo Poliziano (1454-1494), "Stanze
per la giostra", "Favola d'Orfeo";
Niccol Machiavelli (1469-1527), "Il
Principe",
".
Arte plastice
Dezvoltarea artei n Renaterea italian
are loc la nceputul secolului al XV-lea n
Florena. Filippo Brunelleschi (13771446), cel mai nsemnat constructor al
Renaterii, descoper perspectiva liniar
- caracteristic artei din aceast perioad
- i realizeaz cupola Domului din
Florena (1436).
Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine
cunoscut prin realizarea porilor de bronz
ale Baptisteriului din faa Domului,
numite, mai trziu, de ctre
Michelangelo "Porile Paradisului".
Donatello (1386-1466), prin stilul su
plastic, a influenat i pictura. Printre
cele mai importante opere ale sale este
statuia de bronz a lui David
12.Barocul curent artistic in arta
sec.XVI-XVII
Baroc (n italian i portughez Barocco,
n francez i englez Baroque)
desemneaz simultan o perioad n
istoria european dar i un curent artistic
care a fost generat n Roma, Italia, n
jurul anilor 1600. Stilul baroc se
regsete clar reprezentat n arhitectur,
dans, filozofie, mobilier, muzic,
literatur, pictur, sculptur i teatru.
Indiferent de domeniul n care se
regsete, stilul baroc se caracterizeaz
prin utilizarea exagerat a micrii i a
claritii, respectiv a bogiei folosirii
detaliilor ce simbolizeaz lucruri ce se
pot interpreta cu uurin i lips de
ambiguitate. Toate aceste elemente sunt
folosite de ctre artitii genului baroc
pentru a produce momente de tensiune,
drama,
Naterea barocului este categoric legat
de decizia Conciliului de la Trient
(Concilio di Trento) din anii 1545 - 1563
privind modul n care Biserica Romano-

Catolic vedea evoluia picturii i

sculpturii bisericeti. Ideea era ca artitii
s realizeze opere vizuale care s se
adreseze tuturora, dar mai cu seam celor
muli i needucai, dect grupului extrem
de restrns,
Evoluia barocului
Barocul a continuat s se propage
dinspre Italia nspre vestul Europei mai
ales de-a lungul primei jumti a
secolului al XVII-lea, iar ulterior nspre
centrul, nordul i estul Europei n cea dea doua jumtate a aceluiai secol i la
nceputul secolului urmtor
Dezvoltarea, propagarea i evoluia
barocului, sub diferitele sale aspecte i
variaiuni locale, nu au fost sincrone. Ba
chiar mai mult, n timp ce n unele ri i
culturi, barocul ajunsese la apogeu, n
altele era n plin floare, iar n altele era
ntr-o faz incipient. n timp ce n
Frana, ncepnd cu anii 1720, se
remarc o saturare de realizri n stil
baroc i un avnt puternic al stilului
Rococo (evident n special dup anii
1740), mai ales n arte decorative, pictur
i interioare,. Barocul a continuat s se
propage i peste oceanul Atlantic.
ntreaga Americ Latin, adic toate
rile aflate la sud de Statele Unite ale
Americii, de la Mexico la Brazilia i
Argentina, ri de limb spaniol i
portughez au fost puternic influenate de
stilul baroc, trecut desigur prin filiera
barocului spaniol i a celui portughez.
Faptul c structura stradal conceput
intenionat radial, adic baroc, se
regsete n Arcul de Triumf din
Bucureti, respectiv n Arcul de Triumf
din Paris este una dintre cele mai clare
dovezi de triumf universal uman al
barocului .
13.Particularitatile clasicismului
unui dintre principalele curente
artistice din sec XVII
Clasicismul este un curent literar-artistic
- avnd centrul de iradiere n Frana, ale
crui principii au orientat creaia artistic
european ntre secolele al XVII-lea i al
XVIII-lea. Pornind de la modelele
artistice (arhitectur, sculptur, literatur)
ale Antichitii, considerate ca
ntruchipri perfecte ale idealului de
frumusee i armonie, clasicismul aspir
s reflecte realitatea n opere de art
desvrite ca realizare artistic, opere
care s-l ajute pe om s ating idealul
frumuseii morale. Clasicismul nseamn
n primul rnd ordine (pe toate planurile),
echilibru, rigoare, norm, canon, ierarhie
i credin ntr-un ideal permanent de
frumusee.
Istorie
n contrast cu arta baroc, n secolul al
XVII-lea, n Europa, se afirm o art
bazat pe echilibru i rigoare: arta
clasic. Regulile stricte vin atunci s
defineasc pictura, literatura, muzica,
sculptura i arhitectura. Epoca de aur a
clasicismului este perioada care, n
Frana, corespunde regilor Ludovic al
XIII-lea i Ludovic al XIV-lea.
14.Sentimentalismul ca curent
ideologic al sec XVIII
Curent preromantic n literatur aprut la
sfritul sec. XVIII ca o reacie mpotriva
clasicismului.
Din lucrarea filosofului englez izvorte
aadar nu numai gndirea iluminist, ci i
un curent nou, care va inunda veacul al
XVIII-lea, i anume sentimentalismul,
componenta principal a
preromantismului Cel care i d ntia
expresie puternic i ampl e romancierul Samuel Richardson (16891761), creatorul romanului epistolar
modern. Romanele sale, Pamela i
Clarissa, au avut n Europa o rezonan
prodigioas. Publicul era captivat nu
numai de forma lor inedit, de impresia
de via adevrat i de sentimentalitatea
molipsitoare ce se desprindea din ele, ci
i de noutatea personajelor feminine
15.Particularitatile romantismului
Romantismul este o micare artistic i
filozofic aprut n ultimele decenii ale
secolului al XVIII-lea n Europa, care a
durat mare parte din secolul al XIX-lea.
A fost o micare contra raionalismului
care marcase perioada neoclasic, ce se
va pierde la apariia spiritului romantic.
Romantismul s-a manifestat n forme
diferite n diferitele arte i a marcat n
special literatura i muzic
Primele manifestri romantice n pictur
vor aprea cnd Francisco Goya ncepe
s picteze la pierderea auzului.Goya
creeaz un joc de lumini i umbre care
accentueaz situaia dramatic
reprezentat.
Dei Goya a fost un pictor academic,
romantismul va ajunge mult mai trziu la
Academie.
Francezul Eugne Delacroix este
considerat a fi pictor romantic prin
excelen. Tabloul su Libertatea
conducnd poporul reunete vigoarea i
idealul romantic ntr-o oper care este
compus dintr-un vrtej de forme.
16.Particularitatile realismului
Realismul a aprut n Frana, n a doua
jumtate a secolului al XIX- lea, ca
reacie anti-romantic?. Realismul in arte
se refera la acuratetea si detaliul vietii
concrete si ale problemelor sale.
Realismul este curentul literar care tinde
sa dea o reprezentare veridica realitatii,
sa infatiseze cu obiectivitateadevarul, sa
observe existenta reala. Impresia
deosebita produsa la jumatatea secolului
al XIX-lea de prograsulstiintelor naturii
ii indeamna pe scriitori sa incerce
aplicarea, in creatia literara, a unor
metode impuse dedezvoltarea stiintei.
Astfel, in opera unor mari scriitori relisti,
ca Balzac sau Stendhal se intalnescmulte
elemente romantice.In concluzie,
realismul poate fi definit prin trasaturile
sale definitorii:reprezentarea veridica a

realitatii, obiectivitatea scriitorului,

prezenta unor persanoje tipice in
imprejurari tipice,preocuparea pentru
social, libsa idealizarii sau a
abstractizarii, atitudinea cristica fata de
societate exprimataintr-un stil sobru si
impersonal.Marii autori realisti europeni
(Sthendal,H. Balzac, Charles Dickens, N.
Gogol, G. Flaubert, L. Tolstoi, H.
Ibsen)nu s-au dezmintit de la aceste
principii stabilite cu toate influentele
existente in acea epoca (in special
influentaromantismului).Asemeni
oricarui curent literar de o importanta
maxima in dezvoltarea ulterioara a prozei
si poeziilor, curentulromantic a avut un
sef de scoala si un teoretician care a dat
nastere acestui curent, l-a denumit si si-a
sustinutopinia in decursul intregii cariere
artistice. Pentru realism principiile au
fost fundamentate si teoretizate
deSthendal (pseudonimul lui Henry
Boyle - 1783-1842 - prozator si eseis
francez) care a apreciat ca romanulrealist
nu este decat o oglinda ce reflecta atat
cerul albastru -frumusetea vietii, bucuria
de a trai- cat si noroiuldin baltoace
-partea neplacuta, mizera a vietii
17.Particularitatile curentului modern
Modernismul este o micare cultural,
artistic i ideatic care include artele
vizuale, arhitectura, muzica i literatura
progresiv care s-a conturat n circa trei
decenii nainte de anii 1910 - 1914, cnd
artitii s-au revoltat mpotriva tradiiilor
academice i istorice impuse i
considerate standard ale secolelor
anterioare, ncepnd cu cele ale secolului
al XIV-lea i culminnd cu rigiditatea i
"osificarea" academismului secolului al
19-lea.
Unii istorici ai artei mpart secolul al
XX-lea n perioada modern i cea
postmodern, pe cnd alii le vd ca dou
perioade ale aceleiai ere artistice.
Prezentul articol prezint micarea care a
nceput la finele secolului al XIX-lea;
pentru arta dup anii 1970, vedei
articolul despre postmodernism.
elurile modernismului
Modernitii au crezut c prin refuzarea
tradiiei ar fi putut descoperi noi i
radicale feluri de a crea "un altfel de
art".
18. Dialogul intercultural ntre Est i
Vest
interculturalitatea, ca fenomen, poate
aparea spontan, dar manifestarea si
evolutia ei sunt conditionate de factori de
diferite naturi, dintre care s-au evidentiat
cei politici,legislativi, administrativi,
economici, pe langa educatie si creatie
culturala propriu-zisa.
Preocuparea pentru interculturalitate ca
disciplina este, de asemenea, favorizata
de contextele pluraliste si are la baza
dezideratul unitatii in diversitate.
Aceste contexte s-au constituit in timp,
de obicei prin interventia unei puteri,
precum statele cuceritoare, care au apelat
la dislocari si colonizari de populatie, sau
au determinat (in mod pozitiv sau
negativ) miscarea naturala a populatiei,
prin masuri administrative,
facilitati/restrictii economice,
toleranta/persecutie religioasa etc.
Provocata de contexte tensionate, precum
razboiul, dominatia militara si aliantele
strategice, sau, dimpotriva, de perioadele
de pace si progres economic, de
dezvoltare culturala si toleranta
religioasa, interculturalitatea are astazi
propria istorie, dar i se poate proiecta si
un viitor. Proiectul intercultural este de
obicei schitat fie ca incercare de
vindecare, fie de prevenire a
conflictelor, mai ales a celor provocate
de ideologiile extremiste care abuzeaza
de datele de identitate cultural
19. Particularitile culturii maselor,
deosebirile ei fa de cea de elit
La inceputul perioadei interbelice
Basarabia este un
spaiu mai puin coerent din punct de
vedere cultural, marcat de statutul de
margine a unui imperiu cu strategii
culturale mai puin eficiente, formulele
culturale erau predominant folclorice,
politic aceast regiune era confuz din
cauza varietii de ideologii, oscilaii
intre paradigme, iar din punct de vedere
social era marcat de discrepana mare
dintre elite si mase.Mai mult, in spaiul
cultural romanesc sunt detectabile
diferenele de situare in paradigma
european la nivel regional: in cazul
Basarabiei situarea in interval provoac
nedeterminri alimentate de
instabilitatea, variaia Centrelor si a
modelelor revendicate, suprapunerea
acestora. Faptul ca s-au produs mutaii
care au putut fi
adoptate atat de usor este determinat de
insuficiena asimilrii unei paradigme
culturale, precum si discrepanei,
decalajului foarte mare dintre elite si
public, modernitatea fiind asumat doar
de elite
20.Fenomenul culturii proletare
Proletariat este un termen care
denumete totalitatea proletarilor.
n Roma antic, proletarii erau ceteni
liberi sraci, lipsii de mijloace de
producie, respectiv de pmnt, eliminai
de pe piaa muncii de sclavi, care nu
puteau plti impozit, devenind parazii ai
economiei.
Karl Marx i Friedrich Engels au preluat
termenul, dndu-i o alt interpretare,
cunoscut sub denumirea de marxist:
Prin proletariat se nelege clasa
muncitorilor salariai moderni care,
neposednd mijloace de produie proprii,
sunt nevoii s-i vnd fora lor de
munc pentru a putea tri. [6] Aceasta
nseamn c muncesc pentru un salariu
fix i nu pentru a participa la mprirea
profitului. [5]

n spaiul anglo-saxon a aprut o nou

noiune, cea de proletariatul gulerelor
albe (n englez white-collar
proletariat), constnd din absolvenii de
universiti, cu venituri specifice clasei
mijlocii, care reprezint n prezent baza
forei de munc n industria modern. n
rndul lor se numr i programatorii de
calculatoare, contabilii firmelor,
reprezentanii de vnzri pentru firmele
de produse farmaceutice.
21.Esenta curentelor avangardistenabism,
fovism,cubism,dadaism,futurism,supr
arealism.
Curentele din arta primei jumti a sec.
XX, caracterizate prin refuzul metodelor
tradiionale, sunt numite avangardiste
n prima decad a sec. apar
curentele avangardiste, care tind ctre o
nnoire i mai radical a limbajului
artistic.
Fovismul ( de la fr. fauve fiar
slbatic) (a.a. 1905-1908) chema la
studierea lumii prin ochii unui copil.
Fovitii utilizau culori intense, vii, fr
s le combine. Petele mari de culoare
erau adeseori nconjurate cu linii groase
de contur. Genurile preferate ale
fovitilor erau peisajul i portretul.
Cubismul (de la fr. cube cub) a luat
fiin sub influena postimpresionismului
lui P. Cesanne, a fovismului i a
sculpturii africane. Reprezentanii si
P. n cubism sunt ntlnite foarte des
elemente ale civilizaiei contemporane
uzine, evi, sticle, texte tiprite, umbrele,
.a. Dadaismul este un curent artistic de
avangarda, lansat la Zurich, in 1916, de
ctre un grup de artiti i scriitori, printre
care i romanii Tristan Tzara si Marcel
Iancu, reunii n asa-zisul Cabaret
Voltaire, fondat de ei.Ca i alte micri
de avangarda, dadaismul s-a manifestat
n arta i literatur ca un act de revolta
mpotriva valorilor burgheze pe care
promotorii ncercau sa le persifleze i sa
le discrediteze prin deriziuni, n numele
unei
noi
estetici
care
afirma
independenta absoluta a individului.
Futurismul - (de la lat. futurum viitor)
(a.a.1909-1925) este cel mai radical
curent avangardist. Dezvoltarea cea mai
ampl a cunoscut-o n Rusia i n Italia.
Futuritii au proclamat ruptura total nu
doar cu arta, ci i cu toat cultura din
trecut.. Suprarealismul
(de la fr.
surrealisme suprarealism) este a treia
faz a cubismului i ultima etap
important a avangardismului. A aprut
sub
influena
simbolismului,
a
expresionismului i a dadaismului (a
doua faz a cubismului). Se manifest n
anii 1924-1940. A cunoscut o vast
rspndire internaional.. Scopurile
suprarealismului, aa cum au fost ele
declarate, sunt eliberarea social, moral
i intelectual a omului. Curentul nu era
strin nici de politic, proclamndu-se
adeptul revoluiei.
Suprarealismul
pledeaz mpotriva comercializrii artei.
22.Cultura geto-dacilor
Cultura geto-dacilor constituie un
fenomen foarte complex prin radacinile
sale istorice, prin varietatea formelor si
prin teritoriul in care s-a manifestat.
2.1. Religia geto-dacilor
Religia geto-dacilor, ca a tuturor
popoarelor din antichitate, constituie
unul dintre subiectele cele mai
pasionante, atat prin fascinatia
subiectului in sine, cat mai ales prin aura
creata in jurul lui de catre o literatura de
tot felul.
Mult mai dificila este situatia a..tfe, se
asezau in groapa obiectele de care mortul
ar putea avea nevoie in viata de apoi,
precum si vase cu mancare si bautura. La
moartea celor bogati se faceau si ospete
funerare cu spargerea rituala deasupra
mormantului a vaselor folosite.
La geto-daci intalnim, in ansamblul
riturilor de sacrificiu, atat jertfele umane
(constatate, dealtfel, si la alte popoare),
cat si sacrificarea de animale si ofrande,
acestea doua din urma devenind,
probabil, destul de timpuriu
preponderente.
23. Mnstirile moldoveneti ca i
centre de cultur medieval
Meleagul Moldovnesc a rezistat
numeroaselor invazii de-a lungul
secolelor si a constituit un camp de lupta
pentru trei mari imperii: Habsburgic,
Turc si Rus. De-a lungul timpurilor
agitate marcate de ambitia marilor
imperii, localnicii si-au gasit refugiu si
salvare la adapostul manastirilor si
bisericilor ridicate in ciuda vicisitudinilor
istoriei
24.Particularitatile dezvoltarii culturii
basarabene dupa 1812
Basarabia este denumirea dat de
Imperiul Rus n 1812 teritoriului
voievodatului Moldovei dintre Prut i
Nistru anexat prin Tratatul de la
Bucureti din 1812,
n urma rzboiului ruso-turc din 18061812, ctigat de Imperiul arist, ruii
cereau ambele ri romneti (ara
Romneasc i Moldova). Doar iminena
atacului lui Napoleon a fcut ca
preteniile ruseti s se reduc treptat, de
la ambele ri romne, la toat Moldova,
apoi la teritoriul Moldovei dintre Nistru
i Siret,
. Astfel, la Chiinu n data de 3 martie
1917 a fost nfiinat Partidul Naional
Moldovenesc sub conducerea lui Vasile
Stroescu cu obiectivul de a "crea o diet
provincial numit Sfatul rii". Prima
ntrunire a Sfatului rii a avut loc n
ziua de 21 noiembrie 1917 cnd a fost
ales n funcia de preedinte Ion Incule,
n timp ce Pan Halippa a fost ales
vicepreedinte,
Aparut la Chiinu abia in 1906, primul
ziar de limba romna, Basarabia,
functioneaza mai putin de un, autoritatile
inchizandu-l dupa ce publica Deteapt-

te, romne!.[11] In 1912, cand se celebrau

100 ani de ocupatie, Fclia rii scria ca
"rioara noastr este cuprins de
ntuneric ca i o sut de ani n urm";
ziarul este inchis imediat de autoritati.
[12]
.
25. Renatere naional n Moldova la
sfritul secolului
Criza sistemului totalitar n Moldova
Sovietic. Renaterea micrii de
eliberare naional dup restructurarea
din URSS n 1985. Apariia noilor
formaiuni obteti i politice.
Transformrile n domeniul vieii socialpolitice. Declaraia suveranitii i
proclamarea independenei Republicii
Moldova. Legea Republicii Moldova
Cu privire la partide i alte organizaii
social-politice. Programele i activitatea
partidelor politice din Republica
Moldova. Alegerile parlamentare din
Republica Moldova 1994, 1998, 2000.
Integrarea Republicii Moldova n
structurile politice i economice
internaionale
26.Notiunea de civilizatie si
particularitatile trecerii la civilizatie.
CIVILIZATIA: rep totalitatea
mijloacelor prin care omul se adapteaza
mediului fizic si mediului social, reusind
sa-l transforme sa-l organizeze sau sa-l
integreze.
Civilizatia a inceput odata cu
descoperirea agriculutrii.
Istoria civilizatiei nu poate investiga mai
mult de cateva milenii in care
monumentele, inscriptiile arhaice,
operele de arta, manuscrisele si mult mai
tarziu cartile permit descifrarea gandirii
si a felului cum isi traiau viata cei
dinaintea noastra..
CONCEPTUL DE CIVILIZATIE s-a
constituit in Europa relativ tarziu in
perioada renasterii, acea perioada de
avant cultural care a curpins Italia intre
sec 14-16.
TERMENUL CIVILIZATIE: sensul
acestui cuvant a fost acela de
progres.Civilizatia semnificand
deopotriva progresul material si spiritual,
progresul social dar si capacitatea de
ameliorare a unui individ.Termenul e
consacrat pe plan european abia la
jumatatea sec 18 in jurul anului 1750 de
contele Victor de Mireabean care publica
un tratat despre populatie.
28.Notiunea de Europa izvoarele
civilizatiei europene
Sens etimologic.Cuvintul Europa are o
vechime de 2500 de ani.Etimologia sa
este
egeeana
prehelenica,deci
indoeuropeana.Denumirea vine de la
cuvintul hirib-apus de soare,antonimul
acestuia este asu(Asia)-rasarit.Putem
presupune,asadar ca Europa in raport cu
continentul asiatic desemna tara de la
apus.
Sens mitologic.Exista 2 mituri (in
mitologia
greaca)cu
referire
la
Europa,unde numele de Europa il poarta
un personaj femenin,in primul caz fiind
vorba despre o princesa finiciana,iar in al
2-lea caz-una din fiicele marii.
Europa a fost o noiune precumpnitor
geografic pn n sec. XI-XII, cnd a
devenit numele pe care i l-a dat sie-i
spaiul comun de civilizaie al
Occidentului catolic. n gndirea politic
a Rsritului de tradiie bizantin, unde
cretintatea a reprezentat o noiune
unificatoare, cuvntul Europa ncepe s
desemneze Occidentul n curs de
modernizare rapid n sec. XVII-XVIII.
Acest sens devine precumpnitor politic
mai ales dup Revoluia Francez i dup
expansiunea napoleonian, astfel nct,
n preajma anului 1848, noiunea ajunge
s desemneze mai ales Europa
motenitoare a Luminilor, progresist i
democratic. n aceeai epoc, Saint
Simon lanseaz primul proiect de
unificare politic european n jurul
valorilor de progres i de respect pentru
drepturile omului i ale ceteanului
29.Valorile general umane create de
civilizatia europeana
Valoare-caracter,insusire a unor
lucruri,fenomene,actiuni pe care o
comunitate umana pune pret in virtutea
consonantei lor cu necesitatile si
idealurile generate de acestea
Valori general umane categorii de
valori pe care este constituita si UE in
prezent (liertate,solidaritate,respect
reciproc...)
1.locul personalitatii in societate
2.principiul divizarii puterii
3.divizarea puterii in cea politica(este
executata de stat) si spirituala(executata
de biserica)
4.libertatea intelectuala a personalitatii
5.divizarea puterii politice si economice
6.suveranitatae apolitica
7.dreptul natiunilor la auto identificare.
30.Cadrul de spatiu si de timp a
civilizatiei europene medievale
Societatea medieval era organizat
dup un sistem social i politic cunoscut
sub denumirea de feudalism, care i este
specific Evului Mediu. Acesta a fost un
sistem de organizare a societii n care
aristocraia agrar i militar stpnea
pmntul i ranii.
Nobilii i ranii erau principalele
categorii sociale n ornduirea feudal
Raporturile dintre seniori i vasali
Aceste raporturi erau determinate de
datin. Vasalul era obligat s-i
recunoasc n mod solemn dependena de
seniorul care i-a dat pmnt cu drept de
posesiune. El se prezenta naintea
seniorului pentru a-i depune omagiul,
declarnd c devine omul lui.
Vasalul se obliga s respecte persoana,
familia, onoarea i averea seniorului.
Aceasta era datoria de credin
(fidelitatea). Vasalul trebuia s-i
nsoeasc seniorul n rzboi (dar nu mai
mult de 60 de zile pe an). El trebuia s ia

parte la consftuirile la care n convoca i

s asiste la scaunul de judecat.

Cavalerul
Biserica s-a strduit s foloseasc fora i
solidaritatea nobililor, mblnzind
obiceiurile lor brutale i oferindu-le
exemplul cavalerului cretin - un ideal
moral de otean al lui Hristos. Din
secolul al XII-lea, n rndul cavalerilor
erau admii numai fii de nobili.
ranii
rnimea, partea cea mai numeroas a
societii feudale, era mprit n mai
multe categorii, n funcie de statutul
social i, desigur, de avere.
n faa abuzurilor i violenelor, ranii
nu aveau niciun mijloc legal de aprare.
Nemulumirea acestora, manifestat prin
rscoale, a crescut n secolul al XIV-lea,
n mprejurrile Rzboiului de o sut de
ani
Orenii
La nceputul Evului Mediu, cele mai
multe orae depindeau de un episcop sau
de un senior care avea o cas ntrit n
interiorul oraului. n secolul al XI-lea,
n afara zidurilor cetii s-a format cte o
aezare nou (burg), ai crei locuitori,
burghezi, cereau liberti: de a ine o
pia, de a nu mai fi erbi. La sfritul
secolului al XI-lea, pentru a obine aceste
avantaje, n anumite orae s-au format
asociaii numite comune
31.Viata politica si social economica a
europei medievale
In vremurile noastre, cuvantul medieval
este adesea folosit cu sensul de barbar,
acest lucru fiind consecinta aspectelor ce
au caracterizat acele vremuri. Unii
contemporani sunt de-a dreptul ingroziti
de evenimentele petrecute atunci
(razboaie, boli fara leac, ideile ereticilor,
armate mercenare.
In epoca medievala au fost puse bazele
multor institutii moderne importante,
dupa modelul carora s-au inspirat cele
moderne, astazi fiind studiate multe din
artele medievale.. Sistemul European
modern este, de asemenea, intr-o anumita
masura rezultatul evolutiei medievale.
Chiar si ideea de nationalism ia amploare
in aceasta epoca, prin curajul si dragostea
de patrie demonstrate de Ioana DArc, in
RAZBOIUL DE 100 DE ANI. Epoca
medievala a reprezentat o perioada in
care o multitudine de etnii diferite
(romanii, francii, vizigotii) s-au luptat,
au invatat unii de la altii, au muncit
impreuna pentru a schimba cursul
istoriei. Transformarile economice,
politice, sociale si artistice suferite de
epoca medievala au provocat raspunsuri
creative positive.
32. Biserica n calitate de factor de
integrare a civilizaiei europene
De-a lungul istoriei Europei, din cele mai
ndeprtatetimpuri, diversele culturi i
civilizaii au interacionat, au impus
valorile lor altora saui-au asumat
valorile altora folosind de la mijloace din
cele mai agresive pn la celemai
panice modele de aculturaie. Dac la
nceput Europa reprezenta un amalgamde
civilizaii i de populaii diferite, de la
cele mediteraneene la cele nordice,
celtice,de la populaiile caucaziene la
populaiile tracice, toate acestea avnd o
multitudine deobiceiuri diferite, i se
putea vorbi, n consecin, de conceptul
de Europ a civilizaiilor, dup primul
sinod ecumenic, Imperiul Roman care
reunea autoritar toateaceste popoare, a
favorizat, n mod paradoxal, n ciuda
persecuiilor
anterioarempotriva
cretinismului, tocmai naterea unei
civilizaii cretine a Europei. n prezent,
este de netgduit faptul c Biserica a dat
natere unui alt concept:civilizaia
european, despre care se poate spune c
poate fi caracterizat de un singurtermen:
cretintate.
33.Urmarile marilor descoperiri
geografice pentru europeni
Marile descoperiri geografice din a doua
jumatate a secolului al XV-lea si din
secolul al XVI-lea au constituit o etapa
decisiva in domeniul cunoasterii globului
pamantesc, ale caror multiple consecinte,
pe plan economic si social, politic si
stiintific, au exercitat o insemnata
inraurire asupra dezvoltarii societatii.
Cristofor Columb (1451-1506). Dupa
staruitoare interventii , proiectul sau a
fost aprobat , in anul 1492, de regii
Spaniei, Ferdinand de Aragon si Isabella
de Castillia, deoarece reprezenta, pentru
Spania, singura solutie de a descoperi
calea maritima spre vest, catre Asia,
Columb a mai descoperit si alte insule
cum ar fi Cuba.Columb era convins ca a
debarcat pe tarmurile rasaritene ale
Asiei..
Ca urmare a descoperirii Americii, in
America s-au introdus plante din Europa
precum : graul, secara, meiul, orzul, vita
de vie, maslinul, diversi pomi fructiferi ,
trestia de zahar, precum si unele animale,
ca : boul, bivolul, calul, magarul, oaia,
pasari de curte. Iar din America s-au
introdus in Europa unele plante, ca :
porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar
dintre pasari , curcanul.
Exploatarea puternica a bogatiilor
minerale din noile teritorii au dus la un
puternic aflux de metale pretioase spre
Europa care a avut puternice consecinte
economice si sociale.
In acelas timp marile descoperiri
geografice au fost urmate de o lupta
crescanda intre statele Europei apusene,
pentru suprematia maritime si comerciala
si pentru colonii. Marile descoperiri

geografice au avut in general urmari

negative pentru popoarele din Africa,
America si Asia cu care au venit in
contact statele europene .
Marile descoperiri geografice au
contribuit considerabil la progresul
cunostintelor omenesti.
35.Principiile relatiilor international
europene in perioada stabilirii
capitalismului
Pana la mijlocul sec. al XVII-lea
capitalismul era preponderent comercial.
Intensificarea schimbului de marfuri a
contribuit la dezvoltarea industriei, in
epoca moderna apar forme mai complexe
de organizare a muncii de manufactura.
Fiind intreprinderi capitaliste,
manufacturile intrunesc un numar mare
de muncitori specializati in anumite
operatii de realizare a produsului finit.
Specializarea productiei a impus
necesitatea perfectionarii uneltelor, care
nu numai ca erau perfectionate, dar si
inlocuite cu altele noi, aparute in urma
inventiilor tehnice. Masinile substituie
munca manuala cu cea mecanizata.
Trecerea de la manufactura la productia
bazata pe folosirea masinilor a deschis
calea spre revolutia industriala. Aceasta a
contribuit la sporirea considerabila a
productiei, in afirmarea relatiilor
capitaliste un rol determinant l-au avut
factorii politici: biruinta burgheziei
asupra nobilimii feudale si instaurarea
principiilor moderne de guvernare a
societatii.in tarile Europei continentale
revolutia industriala s-a infaptuit in
prima jumatate a sec. XIX-lea, incepand
abia in anii '20 - '30, iar in Rusia
iobagista si mai tarziu.
in Franta revolutia industriala decurgea
mult mai lent decat in Anglia, din cauza
diferitor factori. Micile gospodarii
taranesti franau dezvoltarea industriei, in
anii 1815-1830 a crescut mult numarul
masinilor, volumul productiei industriale,
a inceput constructia cailor ferate.
in anul 1825 in Anglia s-a declansat o
criza economica de supraproductie.
Multe intreprinderi industriale au fost
oprite, crestea somajul, scadeau salariile
muncitorilor, dar, in acelasi timp, erau
majorate preturile. Toate acestea s-au
rasfrant negativ asupra situatiei
oamenilor muncii
34 Apariia elementelor capitaliste n
Europa Occidental. Absolutismul.
Capitalismul este un sistem
economic care se distinge
prin proprietatea privat asupra factorilor
de producie precum i
prin producia pentru o pia care
stabilete preurile. Capitalismul
presupune ganizarea economiei bazat
pe:-propritate privat-libertatea
produciei i a comerului avnd ca
scop obinerea profitului
Capitalism (dictatur capitalist sau
dictatur burghez), formaiune
social care se ntemeiaz pe proprietatea
privat-capitalist asupra mijloacelor de
producie i pe
exploatarea muncitorilor salariai i n
careburghezia, n vederea consolidrii
dominaiei sale economice, deine
puterea politic.Procesul de apariie al
capitalismului n Europa occidental a
nceput aproximativ n sec. 15 - 16. Cele
dou clase principale ale capitalismului
snt clasa proletarilor i clasa
capitalitilor. Scopul produciei
capitaliste este obinerea de plusvaloare.
n raport cu feudalismul, capitalismul a
dezvoltat forele de producie ale
societii, a ridicat productivitatea muncii
i gradul de socializare a produciei.
Contradicia fundamental a
capitalismului este contradicia dintre
caracterul social al produciei i forma
privat-capitalist a nsuirii rezultatelor
produciei.
Ideologia burghez, produs spiritual al
ornduirii capitaliste, exprim interesele
de clas ale diferitelor pturi i grupri
ale burgheziei. De la nceputul sec. 20,
capitalismul a intrat n stadiul cel mai
nalt al dezvolt rii sale :imperialismul .
.Absolutismul este forma de guvernare
n care monarhul (mprat, ar, sultan,
rege, domnitor) dispune integral de
puterea suprem n stat, poporul fiind
total lipsit de drepturi (monarhie
nelimitat).Absolutismul creeaz un
puternic aparat de stat, vizibil i relativ
independent n raport cu clasa nobililor,
dar care ocrotete i consolideaz n fapt
interesele generale ale acestei clase.
Apare i se dezvolt n perioada de
destrmare a strilor feudale i de
transformare a strilor oreneti mijlocii
n clasa burgheziei moderneEl apare n
cele mai multe ri europene la sfritul
secolului XV, ajungnd s cunoasc
formele sale clasice n timpul Elisabetei
Tudor (1558 - 1603), Ludovic al XIV-lea
(1643 - 1715), Petru I cel Mare (1682 1725) .a. Absolutismul monarhic va fi
nlturat n apusul Europei prin
revoluiile burgheze din rile de Jos
(secolul XVI), Anglia (secolul XVII),
Frana (secolul XVIII). n rile romne,
un astfel de despot luminat a fost
Constantin Mavrocordat care, ntre 1730
- 1769, n cele 10 domnii, a ntrit
puterea domneasc printr-un sistem de
reforme sociale, fiscale, administrative i
judectoreti.
36.Efectul reformei bisericesti asupra
destinuluii europenilor
Prefacerile sociale si economice care au
avut loc in secolele XIV-XV au generat o
criza si in plan religios: Reforma.
Originea acesteia trebuie cautata in
decaderea morala a clerului si in refuzul
comunitatilor din Germania de a mai
finanta o Biserica venala si corupta.Cel
care a declansat miscarea impotriva
Bisericii catolice a fost Martin Luther.
Acesta considera ca numai Dumnezeu

poate asigura mantuirea pacatosilor

Ideile sale au determinat ruptura de
Biserica Romei si nasterea Bisericii
Luterane.
O alta miscare a Reformei s-a manifestat
in Elvetia: calvinismul.
Cauzele Reformei
Reforma reprezinta o miscare socialpolitica si ideologica de la inceputul
secolului al XVI-lea, indreptata
impotriva Bisericii catolice.
Secolele XIV-XV au fost bantuite de
razboaie mistuitoare, de foamete si ciuma
.Biserica s-a dovedit incapabila sa
rezolve aceste nelinisti.
Reforma a fost urmarea directa a slabirii
autoritatii papale. Dupa ce, intre secolele
XI-XIII, papalitatea fusese in conflict cu
imparatii germane.Reforma a avut si
cauze politice, legate de progresele
inregistrate in organizarea statelor in
urma incheierii procesului de
centralizare. Monarhia centralizata, cum
a fost cea engleza, nu a acceptat
implicarea papalitatii in problemele ei.
Amenintata de erezii, Biserica catolica
devine tot mai intoleranta.
37.Iluminismul-o revolutie spiritual
Iluminismul este o micare ideologic i
cultural, antifeudal, desfurat n
perioada pregtirii i nfptuirii
revoluiilor din sec. XVII-XIX n rile
Europei, ale Americii de Nord i ale
Americii de Sud i avnd drept scop
crearea unei societi raionale, prin
rspndirea culturii, a luminilor n
mase (cf. Carp Maxim). Iluminismul este
o replic la adresa barocului, care
ncearc s nlture dogmele religioase i
s infiltreze luminarea maselor pe baza
experienei proprii.
n Anglia, cafenelele i presa n curs de
nflorire au stimulat critica politic i
social, precum comentariile urbane ale
lui Joseph Addison i Sir Richard Steele.
n Germania, universitile au devenit
centre ale Iluminismului (Aufklrung).
G. E. Lessing a lansat o religie natural a
moralitii, iar Johann Herder a elaborat
o filosofie a naionalismului cultural care
se baza pe nrudirea cultural, de snge i
de limb. Importana primordial a
individului, decurgnd din incapacitatea
omului de a-i folosi abilitile cognitive
n lipsa instruciunilor unei alte persoane,
a format baza eticii lui Immanuel Kant.
Printre reprezentanii italieni ai epocii, se
numr Cesare Beccaria i Giambattista
Vico. Promotorii Iluminismului au fost
adesea considerai rspunztori de
Revoluia francez. Cu siguran, epoca
Iluminismului poate fi vzut drept o
linie major de demarcaie pentru
apariia lumii moderne.
Prin gndirea raional i aciunile
determinate de aceeai raiune,
iluminitii recunoteau garania
progresului permanent al omenirii n
vederea stpnirii forelor naturii,
precum i a implementrii unei ordini
sociale mai drepte .
Cauza socio-istoric a iluminismului a
fost avntul economic i social al
burgheziei, a crei dorin de emancipare
a primit din partea iluminismului
impulsuri importante. Iluminismul a fost
i acea micare spiritual care a pregtit
Revoluia Francez. Rdcinile
ideologice ale iluminismului se afl n
umanism, n reformare i n sistemele
filosofice raionaliste ale secolelor XVI
i XVII (Spinoza, Descartes).
Iluminismul a fost o micare care a
cuprins ntreaga Europ i pn n
America de Nord. Ea a aprut mai nti
n Olanda i n Anglia, unde filosofi i
politicieni precum H. Grotius, T. Hobbes
i J. Locke au dezvoltat ideea dreptului
natural, drept nnscut omului
Ei au pus astfel sub semnul ntrebrii
poziia imperiului "dat de Dumnezeu",
precum i pretenia bisericilor de a fi
instana suprem n ceea ce privea
problemele morale, tiinifice, literare,
artistice i educaionale.
luminismul i efectele sale asupra vieii
intelectuale, sociale i politice a avut cel
mai mare rsunet n Frana. Cei mai
nsemnai reprezentani ai acestei micri
au fost Voltaire, Montesquieu, Rousseau,
Diderot, Holbach, d'Alembert.
REPREZENTANTI:
n Anglia : David Hume, John Locke,
Isaac Newton
n Germania : Immanuel Kant, Friedrich
von Schiller, Gotthold Ephraim Lessing
n Italia : Cesare Beccaria
n SUA : Benjamin Franklin, Thomas
Jefferson, Thomas Paine
n Romnia : Ion Budai Deleanu
Secolul al XVIII-lea e socotit secolul
luminilor.
Strict cronologic vorbind el se intinde de
la pasnica revolutie engleza din 1688
pana la sangeroasa revolutie franceza din
1789, amandoua aceste revolutii au
consacrat cucerirea puterii politice de
catre clasa sociala a burgheziei orasenesti
in ascensiune. De aceea, secolul
luminilor este revolutionar in primul rand
dar in egala masura, umanitarist si
progresivist. Desi este englez prin
originea ideilor pe care se bazeaza, apare
ca un secol francez, prin forma pe care
aceste idei sunt chemate sa le umple.
38.politica absolutismului
Absolutismul este forma de regim
politic in care autoritatea suprema
exercita puterea fara a depinde sau a fi
controlata de alte institutii, superioare
sau inferioare. Aceasta nu inseamna ca
cel care detine puterea, definit legibus
solutus (independent de lege) este lipsit
de limite fata de propriile
decizii.Caracteristica absolutismului,
care il face diferit fata de o dictatura sau
o tiranie, poate fi remarcata numai daca
este observata o forma istorica anume, de
organizare a puterii: adica cea a statelor

monarhice moderne din Europa, intre

sec. XV si XVII.
Un alt rezultat al absolutismului a fost
aparitia unei birocratii si a unei
administratii, unitare, care au incercat sa
reduca la minim sfera de actiune si
autonomie a organelor locale si dorinta
lor de a participa la politica centrala.. S-a
impus o armata de tip modern,
permanenta si cu organizare uniforma.
Absolutism - regim politic n care un
monarh concentreaz n minile sale
ntreaga putere. (< fr. absolutisme): este
forma de guvernare n care monarhul
(mprat, ar, sultan, rege, domnitor)
dispune integral de puterea suprem n
stat, poporul fiind total lipsit de drepturi
(monarhie nelimitat). Absolutismul
creeaz un puternic aparat de stat, vizibil
i relativ independent n raport cu clasa
nobililor, dar care ocrotete i
consolideaz n fapt interesele generale
ale acestei clase. Apare i se dezvolt n
perioada de destrmare a strilor feudale
i de transformare a strilor oreneti
mijlocii n clasa burgheziei moderne. n
general, absolutismul, sprijinindu-se pe
nobilime i folosindu-se de puterea
economic a burgheziei n dezvoltare
urmrete slbirea aristocraiei feudale n
scopul crerii unei puteri centralizate
autoritare prin lichidarea strii de
destrmare feudal i a luptelor nobiliare
interne. El apare n cele mai multe ri
europene la sfritul secolului XV,
ajungnd s cunoasc formele sale
clasice n timpul Elisabetei Tudor (1558 1603), Ludovic al XIV-lea (1643 - 1715),
Petru I cel Mare (1682 - 1725) .a.
Absolutismul monarhic va fi nlturat n
apusul Europei prin revoluiile burgheze
din rile de Jos (secolul XVI), Anglia
(secolul XVII), Frana (secolul XVIII).
n centrul i estul Europei, absolutismul
se va menine mbrcnd forma
absolutismului luminat (despotismul
luminat) care, prin reforme, va prelungi
n timp i existena monarhiei
absolutiste, dar i a formelor feudale.
Un termen specific
In mod paradoxal, termenul de
absolutism a aparut in perioada de sfarsit
al sec. XVIII si prima jumatate a sec.
XIX, chiar in momentul in care
fenomenul respectiv disparea o data cu
Revolutia franceza. Cuvantul dorea sa
sublinieze aspectele negative ale puterii
monarhice nelimitate. Mai dificila este
identificarea originilor regimurilor
absolutiste, ale caror anticipari ar trebui
depistate chiar in sec. XIII si XV Cu
siguranta perioada definitorie a a. trebuie
plasata intre sec. XVI si XVIII, o data cu
dezvoltarea marilor monarhii nationale
din Europa (cu toate ca existau uneori
diferente importante intre absolutismul
francez, englez si german). Desi nu era
folosit direct termenul de absolutism,
aceasta politica a fost exprimata teoretic
de ganditori precum J. Bodin si T.
Hobbes.
39.Valorile principale ale ideologiei
liberale
Liberalismul este o ideologie politic i
economic. Putem identifica un nucleu
constitutiv conceptual al liberalismului :
libertate, drepturi individuale, stat de
drept, toleran i pluralism, proprietatea
privat, concurena.
s-a nscut n urma rzboaielor religioase
din sec. XVI-XVII, care au avut ca scop
separarea Bisericii fa de Stat i
Cetean. n sec. XVIII, ulterior
cristalizrii principiilor liberalismului
politic, a aprut i liberalismul economic,
al crui printe este considerat
economistul Adam Smith. Acesta a
susinut liberatatea economic, initiativa
individuala si noninterventia statului in
economie. Conceptul fundamental care
st la baza liberalismului este libertatea
individual. A fi liber nu nseamn
capacitatea de a face ceva, ci dreptul de a
o face. Eforturile liberalismului se
ndreapt spre lrgirea sferei private a
aciunilor umane, pentru a spori
libertatea individual n cadrul unei
societi libere.
40.Evolutia structurilor
industrial(bresla,manufactura,fabrica)
41.Prima revolutie tehnico-stiintifica
In secolele al XV-lea si al XVII-lea, in
Europa stiinta a cunoscut un mare avant.
Revolutia stiintifica s-a produs intr-o
societate dinamica, aflata in plina
expansiune si avansata din punct de
vedere tehnologic.Inventarea tiparului a
permis pastrarea si transmiterea celor
mai importante informatii, noilor
generatii.
Cu exceptia catorva descoperiri
stiintifice remarcabile, gandirea
stiintifica din epoca medievala tarzie a
facut relativ putine progrese in
comparatie cu tehnologia.La inceputul
secolului al XVI-lea - inceputul erei
moderne - majoritatea ideilor privind
universul erau bazate pe teoriile
ganditorului grec Aristotel (384 - 322
i.e.n.) si pe completarile aduse de
astronomul grec Ptolemeu.
Potrivit lui Ptolemeu, Soarele, Luna si
restul planetelor se roteau in jurul
Pamantului, care era fix..Nu toti
ganditorii greci erau de acord cu
Ptolemeu, care sustinea ca Soarele se
roteste in jurul Pamantului; totusi teoriile
sale au ramas in picioare de-a lungul
Evului
42.A doua rev. tehnico-stiintifica
Secolul al XVIII aduce pentru Anglia
profunde
transformari
sociale
i
economice. Are loc i o revoluia agrar.
ncepe s se practice agricultura
intensiv,
tiintific,
se
folosesc
ngrmintele, se amelioreaz rasele de
vite, capre, oi. Revoluia industrial are
loc n Anglia n a doua jumatate a

secolului al XVIII-lea i continu n

primele decenii ale celui urmator..
Inveniile mecanice, introducerea
mainismului, minele de crbuni,
drumurile "macadam", nlocuirea n
metalurgie a carbunelui de lemn cu huila,
topirea fierului, confecionarea pe scar
larg a produselor din textile de
bumbac.n plus, tiina era exploatat
atent ca orice descoperire s fie
fructificat, spre a ameliora operatiunile
manufacturiere, industriale, miniere,
bancare, de transport etc.,
43.Evolutia miscarii femeilor pentru
egalitate in drepturi si emancipare
Femeile Evului Mediu au fost
renumite ca sotii, mame si calugarite
(femei ale bisericii), dar au mai fost
cateva care s-au indepartat de traditiile
acelor vremuri; acelea au fost
scriitoarele, poetele, educatoarele si chiar
cele care au practicat vrajitoria.
In intregul Ev Mediu situatia femeii era
intr-o umbra deasa si grea a pacatului
originar. Femeile erau vazute ca fiind
inferioare barbatilor si nu se bucrau de
afectiunea lorLa oras, femeile aveau o
varietate de ocupatii: faceau comert,
coceau paine si torceau
Femeile erau crescute pentru a se
marita,. De abia spre sfarsitul secolului
al 18-lea,
Adeptele miscarii pentru drepturile
femeii cereau, printre altele:
- dreptul de a dispune de proprietatea si
veniturile proprii;
- drepturi legale si economice mai bune
pentru femeile divortate;
- dreptul la vot.
44.Principiilr ideologiei conservative
Conservatorismul este o doctrin
politic aprut ca o reacie la
liberalism..
Principalele elemente ale gndirii
conservatoare sunt:
1. Omul ca fiin eminamente religioas,
ntruchipare a raiunii, a instinctului i a
emoiei, iar religia - element fundamental
al societii civile.
2. Comunitatea ca element teleologic
anterior individului.
3. Drepturile ca urmare fireasc a
obligaiilor individuale.
4. Rul considerat nrdcinat n fiina
uman i nu n instituiile statale.
5. Inegalitatea uman (nu i din punct de
vedere moral, ns) ca urmare a
organizrii sociale complexe.
45.Ideile socialiste raspindite in europa
in sec.XIX
Socialismul este un concept, o ideologie
sau un grup de ideologii, un ansamblu de
micri politice care au evoluat i s-au
ramificat de-a lungul timpului, un sistem
economic.
O republic socialist/stat socialist i
propune s instaureze comunismul.
Prin socialism se mai nelege ansamblul
doctrinelor social-politice care combat
individualismul, apar noiunile de
egalitate i solidaritate i constitue un
proiect att economic ,ct i social i
politic
Socialismul marxist = teorie politic
bazat pe concepia materialist a istoriei
i caracterizat prin luarea drept obiectiv
a punerii n comun a mijloacelor de
producie i de schimb, ca i prin
repartiia echitabil a bunurilor.
Comunismul = ansamblul concepiilor
socialiste care concep instaurarea
ornduirii socialiste ca o cerin a
raiunii, ca o concretizare a unui ideal
moral, prin transformarea social i
edificarea unei societi ideale, bazat pe
abunden i egalitate.Socialismul
anarhist (libertar) = exprim o critic
radical a societii i a tuturor formelor
de guvernare ce stau stavil unei
dezvoltri armonioase a individului i
care l constrng la corupie. Socialismul
reformist = dei pstreaz din marxism
obiectivul depirii capitalismului i
furirea unei societi socialiste n care
mijloacele de producie s fie proprietate
colectiv - resping revoluia pentru
atingerea acestui el, Social-democraia
= se revendic de la principiile
socialismului democratic
Socialismul trebuie privit ca o form de
organizare social, n care interesul
societii primeaz n faa interesului
unui individ sau a unui grup restrns de
indivizi i vine n opoziie cu
liberalismul, care reprezint sistemul
social n care primeaz interesul
individului, sau al unui grup restrns de
indivizi, n faa interesului societii.
.
46.Fenomenul multipartid n Europa
Prin instaurarea sistemului multipartid,
au fost create condiii, dar i necesitatea
unei paticipri mai mari, sau, mai precis
spus, autentice a cetenilor. in 1863 in
Germania apare uniunea germane,iar
1869 partidul social democratic.in 1880
in franta apare partidul muncitoresc
francez,in europa occidental patidele
burgheze de baza erau:cele
conservatoire si liberale.in franta ele
corepodeau cu cele republican si
monarhiste.in anglia cu torrii si
vighii.afirmarea sistemului multi partied
era drept rezultat dezvoltarea bazei
democratiei burgheze.

47.Formele noi de organizare ale

puterii statale in Europa(monarhie
constitutionala,republica
prezidentiala,republica parlamentara)
monarhie constituional este o form
de guvern monarhic ce face parte dintrun sistem constituional care accept un
monarh ereditar sau ales n funcie de .
Monarhiile constituionale moderne, de
obicei implementeaz conceptul de trias
politica, sau "separarea puterilor", unde

monarhul e capul ramurei legislative sau

doar are un rol ceremonial. n cazul n
care monarhul deine putere absolut,
aceasta se numete o monarhie
absolut.Astzi, monarhiile
constituionale sunt combinate cu o
democraie reprezentativ, care
reprezint teoriile suveranitii populare
care plaseaz suveranitatea n minele
poporului, i cele care consider
important rolul tradiiei n guvernmnt
O republic prezidenial este o form
de guvernmnt n care preedintele este
att eful statului ct i eful
executivului. Presedintele este ales de
popor.
Republica parlamentar este o
republic unde prim-ministrul (sau
cancelarul) este eful guvernului,
autoritatea executiv n stat, eful statului
(Preedinte) avnd, cu mici excepii,
funcii simbolice.
48.Ideologia nationalismului,
sovinismului.Politica coloniala
europeana.
Naionalismul este o ideologie care
creeaz i susine o naiune ca un concept
de identificare comun pentru un grup de
oameni.
Se deosebete de patriotism prin referina
juridic i ideologia politic :
naionalismul se refer la Dreptul
strmoesc care definete comunitile
istorico-lingvistice
Naionalismul patriotic promoveaz o
naiune fr s se opun minoritilor
conlocuitoare. Naionalismul de tip ovin
sau xenofob, dimpotriv, li se opune.
Astfel, naionalismul ovin i
antiromnesc din anumite ri,
Naionalismul romantic s-a dezvoltat mai
ales pe plan cultural-artistic prin
renvierea momentelor de glorie din
trecutul fiecrui popor i ocrotirea
tradiiilor, datinilor i obiceiurilor
populare.
Atitudine politic constnd n afirmarea
superioritii unei naiuni asupra altora,
n manifestarea exclusivismului i
intoleranei naionale; naionalism
extremist. Din fr. chauvinisme.
ovinsm. De-a lungul istoriei au existat
mai multe imperii, de la asirieni la
imperiul european al lui Hitler in timpul
celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Majoritatea acestora erau relativ
compacte, create prin expansiuni
teritoriale in zonele invecinate. Imperiile
coloniale ale principalelor puteri
europene implicau dominatia acestora
asupra popoarelor indepartate, neeuropene. Imperiile cuprindeau aproape
intreaga lume si se bazau pe
superioritatea economica si tehnologica.
Apogeul acestui proces, atins in secolul
XIX este adesea denumit Epoca
Imperialismului
49.Cauzele razboaielor mondiale
Primului Rzboi Mondial, cauzele reale
ale rzboiului merg mai n urm, n
reeaua complex a alianelor i
contrabalansrilor care s-au dezvoltat
ntre diferite puteri europene n urma
nfrngerii Franei i a formrii statului
german sub conducerea lui Otto von
Bismarck n 1871. Cei mai importani
pot fi considerai: naionalismul,
disputele anterioare nerezolvate, sistemul
de aliane, guvernarea fragmentar,
ntrzieri i nenelegeri n comunicaia
diplomatic, cursa narmrilor,
Cauzele celui de-al doilea rzboi
mondial sunt n general considerate
invazia german a Poloniei i atacul
japonez asupra Chinei, Statelor Unite ale
Americii i asupra coloniilor Regatului
Unit i Olandei.
Printre cauzele rzboiului mondial s-au
numrat creterea naionalismului, a
militarismului i prezena a mult prea
numeroase probleme teritoriale rmase
nerezolvate dup ncheierea primului
rzboi mondial. Eecul politicii francobritanice de mpciuire cu Hitler, s-a aflat
n strns legtur cu semnarea Pactului
Molotov-Ribbentrop, .Liga Naiunilor, n
ciuda eforturilor diplomatice fcute
pentru evitarea rzboiului, se baza pe
Marile Puteri pentru impunerea
rezoluiilor sale i, n lipsa voinei
politice a acestora, nu a putut face nimic
concret.
.
50. Liga naiunilor ca i instrument al
Pcii venice.
Liga Naiunilor a fost o organizaie
internaional nfiinat n iunie 1919 n
urmaTratatului de la Versailles. n
perioada de maxim dezvoltare, ntre 28
septembrie1934 i 23 februarie 1935, a
avut 58 membri. Scopurile Ligii
erau dezarmarea,
prevenirea rzboaielor prin intermediul
securitii colective, rezolvarea
disputelor inter-naiuni prin negociere,
diplomaie i mbuntirea calitii
vieii. Filozofia Ligii a reprezentat o
schimbare radical a gndirii politice fa
de ultimele sute de ani precedeni. Liga
nu dispunea de fore armate proprii, ci
depindea de Marile Puteripentru a aplica
deciziile sale sau sanciunile impuse.
Dup o serie de succese i unele eecuri
din anii 1920, Liga s-a dovedit
neputincioas n faa agresiunii Puterilor
Axei din anii 1930. Declanarea celui al
doilea rzboi mondial a nsemnat eecul
scopului principal al Ligii, acela de a
mpiedica o nou conflagraie
mondial.Organizaia Naiunilor Unite a
nlocuit Liga la sfritul rzboiului,
motenind totui o serie de agenii i
organizaii fondate de Lig.
51.Regimul politic totalitar
Totalitarismul este un regim politic n
care puterea aparine n mod total unei
persoane sau unui grup de persoane. Spre
deosebire de sistemul politic de tip
monarhie absolut sau dictatur, n
regimurile totalitare distana ntre stat i

societate este practic anulat, n sensul c

puterea ntrupat de stat, prin partidul
unic, ptrunde pn i n viaa particular
a fiecrui cetaean.
Raymond Aron a definit totalitarismul
astfel:
1. Fenomenul totalitar intervine la un
regim care i acord unui partid
monopolul activitii politice.
2. Partidul care are monopolul este
animat de, sau narmat cu, o ideologie
creia i confer o autoritate absolut i
care, pe cale de consecin, devine
adevrul oficial al Statului.
3. Pentru a rspndi acest adevr oficial,
Statul i rezerv, la rndul su, un dublu
monopol: monopolul mijloacelor de
for, i monopolul mijloacelor de
convingere
4. Cea mai mare parte a activitilor
economice i profesionale sunt supuse
Statului i devin, ntr-un fel, o parte a
Statului nsui..
5. Toate fiind activiti de Stat, i orice
activitate fiind supus ideologiei, o
greeal comis ntr-o activitate
economic sau profesional devine, n
acelai timp, o greeal ideologic..
52 Esena i scopurile ONU.
Comparaia ONU cu Liga naiunilor
Organizaia Naiunilor
Unite (abreviat: ONU) este cea mai
important organizaie internaional din
lume. Fondat n 1945 dup Al Doilea
Rzboi Mondial, are astzi 192 de state
membre. ntemeierea ei a constat din
semnarea, de ctre membrii ei fondatori,
a Cartei Organizaiei Naiunilor Unite.
Potrivit acestui document, ONU are
misiunea de a asigura pacea
mondial, respectarea drepturilor
omului, cooperarea
internaional i respectarea dreptului
internaional. Sediul central al
organizaiei este situat la New York.
n Adunarea General, exist
reprezentani ai fiecrui stat membru.
Fiecare stat are drepturi egale de vot. De
asemenea, rezoluiile Adunrii nu sunt
legi, ci doar recomandri.Consiliul de
Securitate: 15 membri, din care 5
permaneni, i restul alei pentru un
mandat de doi ani. n fiecare an sunt alei
cinci noi membri. Deciziile importante
ale Consiliului de Securitate trebuie s
fie votate de 9 membri, dintre toi aceti
membri, n principal aici se vorbete de
dreptul de Veto.Consiliului Economic i
Social i sunt subordonate multe din
organizaiile speciale.Consiliul de
Tutel i-a suspendat momentan
activitatea.Curtea Internaional de
Justiie decide dispute internaionale (se
afl la Haga).Secretariatul Naiunilor
Unite: cea mai mare funcie
administrativ este cea de Secretar
General al ONU
53.Pactul germano-sovietic MolotovRibbentrop din 23 august 1939 si
protocolul aditional secret
Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut
i ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat
de neagresiune ncheiat ntre Uniunea
Sovietic i Germania nazist, semnat la
Moscova, la 23 august 1939 .Scopul
declarat al acestui pact era, din punctul
de vedere oficial al Germaniei, ca cel
de-al Treilea Reich s-i asigure flancul
estic n perspectiva iminentei invadri a
Poloniei,
n cazul unor expansiuni teritoriale i /
sau politice n teritoriile aparinnd
statelor baltice, frontiera nordic a
Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor
de interese, att pentru Germania, ct i a
Uniunii Sovietice. n cazul unor
expansiuni teritoriale i/sau politice n
teritoriilor aparinnd Poloniei, sferele de
interese, att ale Germaniei, ct i ale
Uniunii Sovietice, in orice caz, ambele
guverne vor rezolva aceast problem pe
calea nlegerii prieteneti ntre Germania
i Rusia .Referitor la Europa de sud-est,
partea sovietic i accentueaz interesul
pentru Basarabia. Acest protocol va fi
considerat de ambele pri ca strict
secret.
54 Bilanurile i nvmintele istorice
ale rzboaielor mondiale
Primul Rzboi Mondial 28 iulie 1914
11 noiembrie 1918 s-a dovedit a fi o
ruptur decisiv cu vechea ordine
mondial, marcnd ncetarea final a
absolutismului monarhic n Europa.
Prin urmrile sale, ncheierea primului
rzboi mondial a afectat profund
ordinea politic, social i cultural a
ntregii lumi, chiar i a zonelor
neimplicate direct n conflagraie. Au
aprut noi state pe harta politic a lumii,
altele vechi au disprut sau i-au
modificat radical graniele, au fost
nfiinate organizaii internaionale, iar
noi idei politice i economice i-au
ctigat locul n lume.
Curarea principalelor cmpuri de
btlie este o sarcin nentrerupt, care
continu de decenii i nu pare s se
ncheie n curnd. Sute de tone de
proiectile neexplodate sunt adunate,
stocate i distruse
Al Doilea Rzboi Mondial 1 septembrie
1939 2 septembrie 1945 a fost un
conflict armat generalizat.Al Doilea
Rzboi Mondial a provocat moartea
direct sau indirect a peste 70 de
milioane de oameni, aproximativ 3% din
populaia mondial de la acea vreme.
Urmrile rzboiului, inclusiv noile
tehnologii i schimbrile aranjamentelor
geopolitice, culturale i economice, au
fost fr precedent.
Europa a ajuns s fie divizat de-a lungul
unei granie ideologice. S-au format dou
blocuri de est i de vest reprezentate
de Pactul de la Varovia i, respectiv, de
NATO.
Germania a fost mprit n patru zone
de ocupaie, zonele american, francez

i britanic urmnd s formeze Germania

de Vest, iar n zona sovietic aprnd
Republica Democrat German ..
55 nsemntatea procesului de la
Nuremberg
Procesele de la Nrnberg au fost o serie
de procese celebre pentru faptul c n
cadrul lor au fost inculpai importani
membri ai conducerii politice, militare i
economice a Germaniei Naziste.
Procesele au avut loc
ntre 1945 i 1949 n
oraul Nrnberg, Germania, n Palatul de
Justiie din Nrnberg. Primul i cel mai
cunoscut dintre aceste procese a
fost Procesul Principalilor Criminali de
Rzboi n faa Tribunalului Militar
Internaional (TMI), n care au fost
judecai 24 dintre cei mai importani
lideri ai Germaniei naziste, att capturai
ct i n contumacie. Dezbaterile
proceslui s-au inut ntre 20
noiembrie 1945 i 1 octombrie 1946. Al
doilea set de procese ale unor criminali
de rzboi mai puin importani a avut loc
conform Legii nr. 10 a Consiliului de
Control la Tribunalele militare de la
Nrnberg (TMN), printre careProcesul
medicilor i Procesul judectorilor. Acest
articol trateaz n principal TMI; vezi
articolul separat despre TMN pentru
detalii privind acele procese
56. Cauzele i esena rzboiului rece,
cursa narmrilor.
Rzboiul Rece (1947-1991) a fost o
confruntare deschis, nonmilitar (dei a
cauzatcursa narmrii) i limitat, care sa dezvoltat dup al Doilea Rzboi
Mondial ntre dou grupuri de state care
aveau ideologii i sisteme
politice diametral opuse. ntr-un grup se
aflau URSS i aliaii ei, crora li se mai
spunea i "Blocul oriental sau
rsritean". Cellalt grup
cuprindea SUA i aliaii lor, numii i
"Blocul occidental sau apusean". La
nivel militar-politic a fost o confruntare
ntre North Atlantic Treaty
Organization (NATO, Organizaia
Tratatului Atlanticului de Nord) i Pactul
de la Varovia. La nivel economic a fost
o confruntare
ntre capitalism i socialism. La nivel
ideologico-politic a fost o confruntare
ntre democraiile liberale occidentale
(aa-numita "lume liber", "societatea
deschis") i regimurile comuniste
totalitare (aa-numita "societatea
nchis"). nfruntarea dintre cele dou
blocuri a fost numit "Rzboiul Rece",
deoarece nu s-a ajuns la confruntri
directe militare dintresupraputeri (care ar
fi constituit un rzboi "cald" sau i
"fierbinte"). Din punctul de vedere al
studiilor strategice, nu s-a ajuns i nu se
putea ajunge la un rzboi "cald", la o
confruntare convenional, Din punctul
de vedere al serviciilor secrete, a fost o
confruntare ntre serviciile occidentale de
"intelligence" si serviciile de poliie
politic ale regimurilor totalitare
comuniste. S-a mai numit "Rzboiul
Rece" i datorit faptului c a fost purtat
ntre fotii aliai din rzboiul mpotriva
regimului totalitar nazist, ntre dou
forme de regimuri politice care aveau
aceleai rdcini ideologice, adic lupta
democratic pentru emanciparea omului
de sub orice form de dominaie.
"Rzboiul Rece" a dominat politica
extern a SUA i a URSS nc
din 1947.Rzboiul Rece s-a ncheiat
odat cu prbuirea regimurilor
comuniste sovietice i regimului URSS,
supraputerea care s-a confruntat cu SUA

57. Etapele principale n formarea

primului stat socialist
Termenul de stat socialist (sau republic
socialist, sau stat muncitoresc) poate
avea mai multe nelesuri diferite, dar cu
unele asemnri.
Termenul de stat socialist este folosit de
ctre acei socialiti care doresc s
sublinieze faptul c acetia susin o
form republican de guvernare.
Sensurile termenilor republic
socialist, stat socialist i stat
muncitoresc tind s difere n funcie de
aderenii variantelor de marxism,
marxism-leninism, i teorii socialiste
non-comuniste. Cele mai multe dintre
aceste teorii (dar nu toate) necesit cel
puin atitudini impuntoare a
economiei de a fi naionalizate, de obicei,
exploatate n conformitate cu un plan de
producie, astfel capitalismul i
achiziiile publice ale salariul de munc
pentru profitul privat sunt eliminate cel
puin n sferele majore de producie i
sociale, [1] dei exist unele teorii
economice socialiste care promoveaz
diferite nivele ale relaiilor de pia, n
asociere cu proprietatea public i/sau
cooperativa muncitoreasc.
Unii comentatori folosesc termenul de
stat socialist pentru a descrie statele
care prevd ajutor social, cum ar fi
asistena medical i de omaj, n ciuda
fundamentului economic al statului fiind
privatizat i capitalist.
58. Factorii crerii sistemului mondial
socialist
(In fr. commun, "comun, general"),
socialism revolutionar bazat pe teoriile
filosofilor politici Karl Marx si Friedrich
Engels, care pune accentul pe
proprietatea comuna asupra mijloacelor
de productie si pe economia planificata.
Are la baza principiul conform caruia
fiecare trebuie sa munceasca dupa
propria capacitate si sa primeasca dupa
nevoie. Dupa al Doilea Razboi Mondial,
comunismul a fost instaurat in tarile
aflate sub ocupatie sovietica. China s-a
afirmat dupa 1961, ca rival al URSS in
lumea comunista;

Uniunea Sovitica si comunismul au avut

multi admiratori in anii 1920 si 1930.
Acestia considerau ca URSS era un nou
tip de societate, mult mai dreapt,
trecandu-i cu vederea trasaturile negative
inclusiv groaznicele epurari facute de
Stalin
Incepand cu 1980, comunismul
parea sa intre intr-o stare de criza. Esecul
economic din Polonia a dus la fondarea
Solidaritatii, un sindicat independent.
In 1980 fortele sovietice sunt
doborate de gherilele anticomuniste in
Afganistan si in 1989 sunt obligati sa se
retraga.
In 1982, Leonard Brejnev a incetat
din viata..
59. Principiile construirii socialiste n
statele est-europene
60. Cauzele i urmrile prbuirii
sistemului mondial socialist
Incepand din 1985 si pana in 1988
situatia interna a URSS si pozitia sa
internationala s-au schimbat cu
repeziciune, dar acei ani nu se compara
cu ceea ce s-a intamplat incepand din
1989. Revolutia inceputa de Mikhail S.
Gorbaciov a scapat de sub control.
Frustrarile acumulate de catre cetatenii
sovietici au explodat sub forma criticii
care in perioada glasnostului a fost larg
mediatizata si care in schimb a dat
nastere si altor disensiuni. De asemeni
mult promisa perestroika pentru o viata
mai buna a ramas neimplinita, mai mult
economia a decazut iar nemultumirile sau acumulat. In cele din urma scaderea
presiunii politice a dus la cresterea
cererilor de democratie si a dat nastere la
lupta pentru democratie a multor grupuri
nationaliste din URSS. Dintre acestea o
parte din populatia Estoniei, Letoniei si
Lituaniei cele trei tari baltice
incorporate in URSS in anul 1940 erau
cele mai insistente in vederea obtinerii
independentei. Vechea garda comunista
s-a simtit amenintata de lupta pentru
democratie si separarea lor de URSS, dar
a rezistat cererilor.
Pe la mijlocul anilor `90 URSS-ul se afla
intr-o dificila situatie politica si
economica. Gorbacoiv era criticat atat de
reformatorii radicali cat si de vechea
garda comunista si birocrati
61. Esena politicii restructurrii,
implementate de M. Gorbaciov
n 1985, Gorbaciov a declarat c sistemul
economic sovietic era osificat i c
reorganizarea lui era imediat necesar.
La nceput, reformele lui au fost
cunoscute ca "uskorenie" (accelerare),
dar, mai apoi, termenul "perestroika"
(reconstrucie) a devenit mult mai
popular.Gorbaciov nu se afla pe un teren
virgin. Dei epoca lui Brejnev era
considerat n general ca una a stagnrii
economice, se desfuraser o serie de
experimente economice, n particular n
ntreprinderile mixte cu companiile
strine. O serie de idei reformiste
fuseser discutate n cercurile
managerilor socialiti cu idei novatoare,
care folosiser facilitile oferite de
Komsomol ca pe un forum de discuii.
Aa-numita "generaie Komsomol" avea
s se dovedeasc cea mai receptiv la
iniiativele gorbacioviste i rezervorul de
cadre pentru viitoarea clas a
afaceritilor postsovietici, lucru valabil n
special n statele baltice.Dup ce a
devenit Secretar General, Gorbaciov a
propus un program de reforme, care a
fost adoptat de Plenara CC al PCUS din
aprilie. [2]. ntr-un discurs inut n mai
la Leningrad, Gorbaciov i-a aprat n
mod public programul de reforme. Prima
reform important introdus de
Gorbaciov a fost aa-numita "reform a
alcoolului" , conceput s lupte
mpotriva alcoolismuluirspndit la scar
naional n Uniunea Sovietic. Preurile
la vodc, vin i bere au crescut n mod
semnificativ, iar vnzrile au fost
limitate. Cei care erau gsii bei la
munc sau n zonele publice erau
judecai i condamnai. Criticii lui
Gorbaciov au mers pn acolo nct au
afirmat c reforma alcoolului a fost cea
care a declanat seria de evenimente care
au dus laprbuirea Uniunii Sovietice i
la serioasele probleme economice cu care
avea s se confrunte nou formata CSI.
62. Tentativa loviturii de stat din
URSS, ntreprins n august 1991 i
rolul acesteia n proclamarea
independenei de ctre fostele
republici
Presedintele URSS Mihail Gorbaciov
este retinut la casa de vacanta din
Crimeea. Intiatorul conceptelor Glasnost
si Perestroika, Gorbaciov, nu a putut
prevedea contradictiile si limitele
reformelor sale pentru URSS.
Cu o zi inainte semnarii unui nou Tratat
Unional, un grup de inalti demnitari
sovietici a declarat crearea Comitetului
de Stat de Urgenta (GKCP). In acest mod
ei au incercat sa preia puterea la
Moscova.
Se zvonea atunci ca armata va
demola Casa Alba, cladirea
guvernamentala, si va termina definitiv
cu perestroika. In timp ce Gorbaciov era
retinut in Crimeea, Eltin se catara pe un
tanc T-72 si vorbeste multimii, castigand
simpatia moscovitilor.
Dupa anuntul public al puciului,
presedintele Federatiei Ruse, Boris Eltin,
a facut apel la rezistenta si a cerut
armatei sa se alieze cu populatia pentru a
face sa esueze "lovitura de stat
reactionara".
Ciocnirile dintre fortele de ordine si
populatia iesita in strada pentru a lupta
contra restauratiei regimului totalitar au
dus la caderea pucistilor si arestarea lor.
In fata demonstratiilor masive ale
populatiei armata s-a retras, iar in
noaptea de 22 august 1991 Mihail
Gorbaciov revine la Moscova, reluandu-

si toate functiile in stat.

63. Cauzele crerii C.S.I

C.S.I este o alian format din 11 din
cele 15 foste republici ale Uniunii
Sovietice, excepiile fiind cele trei ri
baltice: Estonia,Letonia i Lituania,
precum i Georgia. Crearea CSI a
declanat procesul de destrmare a
Uniunii Sovietice. n urma unui rzboi
civil n care trupele ruseti au intervenit
de partea guvernului lui evardnadze. n
urma evenimentelor din august 2008,
cnd trupele ruseti au intervenit din nou
n Georgia,. n 1999, Uzbekistanul a
aderat la organizaie, ns pe 5 mai 2005,
a anunat preedenia n exerciiu (la acel
moment moldovean) c se retrage din
organizaie.CSI mpreun cu China i
SUA dein 80% din rezervele de crbuni
ale planetei. CSI se nscrie ntre cele mai
mari productoare de crbuni din lume,
deinnd totodat, intre 1/3 i 2/3 din
rezervele mondiale certe i probabile, din
care 90% sunt localizate n partea
asiatic.
64.Activitatea CSI si relatiile RM cu
aceasta organizatie
Comunitatea Statelor Independente
este o alian format din 11 din cele 15
foste republici ale Uniunii Sovietice,
excepiile fiind cele trei ri baltice:
Estonia, Letonia i Lituania, precum i
Georgia. Ceea ce e mai sus la p.63.
68. Noiunea de globalizare,
problemele globale este termenul
ntrebuinat pentru a descrie un proces
multicauzal care are drept rezultat faptul
c evenimente care au loc ntr-o parte
a globului au repercusiuni din ce n ce
mai ample asupra societilor i
problemelor din alte pri ale globului.
Problemele globale ale omenirii includ
acele probleme ce vizeaza intreaga
umanitate. Aceste probleme pot fi
solutionata numai cu participarea tuturor
tarilor si popoarelor. 1.Economia
mondiala este marcata de citeva
probleme globale. Dintre acestea, mai
importante sunt: problema alimentatiei,
poluarea mediului si problema
energetica.2. Problema alimentatiei
imbraca doua forme: malnutritia si
subnutritia. Ea este o problema
specifica tarilor subdezvoltate.3.
Problema poluarii este foarte complexa,
regasindu-se pe mai multe dimensiuni:
poluarea aerului, apei si a mediului
natural. 4. Problema energetica apare
datorita caracterului limitat al resurselor
energetice, ceea ce determina
insuficienta lor in raport cu nevoile
69. Istoria crerii Uniunii Europene
Tentative de unificare a naiunilor
europene au existat nc dinaintea
apariiei statelor naionale moderne.
Acum trei mii de ani, Europa era
dominat de celi, iar mai trziu a fost
cucerit i condus de Imperiul Roman,
centrat n Mediteran.. n urma
catastrofelor provocate de Primul i Al
Doilea Rzboi Mondial, necesitatea
formrii unei (ce a devenit mai trziu)
Uniuni Europene a crescut, din cauza
voinei de a reconstrui Europa i de a
elimina posibilitatea unui nou rzboi.
Acest sentiment a dus, n cele din urm,
la formarea Comunitii Europene a
Crbunelui i Oelului de ctre Germania
(de vest),Frana, Italia i rile
din Benelux. Acest lucru a fost posibil
prin semnarea, n aprilie 1951,
a Tratatului de la Paris, care a intrat n
vigoare n iulie 1952. Prima uniune
vamal total, denumit iniial
drept Comunitatea Economic
European (informal chiar i Piaa
Comun), a fost creat prin Tratatul de la
Roma, n 1957, i implementat la 1
ianuarie 1958. Aceasta din urm s-a
transformat n Comunitatea European,
care este, n prezent, "primul pilon" al
Uniunii Europene. UE a evoluat dintr-un
organ comercial ntr-un parteneriat
economic i politic. Definitivarea
Uniunii Europene s-a fcut prin
ratificarea de ctre ansamblul rilor
membre ale Comunitii Europene
a Tratatului de la Maastricht (Olanda),
pe 7 februarie 1993. Ca preedinte
alConveniei pentru Viitorul Europei,
fostul preedinte francez Valry Giscard
d'Estaing a propus schimbarea numelui
Uniunii Europene n Europa Unit, dar
aceast moiune nu a fost aprobat.
70. Principiile funcionrii Comisiei
Europene
Comisia european este organul executiv
al Uniunii Europene, avnd rolul de a
ntocmi proiecte de legi i de a
monitoriza aplicarea acestora. Comisia
este un organ al Comunitilor Europene,
independent de statele membre, avnd
deci un caracter cu adevrat
supranaional. Sediul Comisiei:
Berlaymont, Bruxelles. Comisarii
acioneaz exclusiv la dispoziia Uniunii
i nu a rilor de origine
Comisia este motorul sistemului
instituional al Comunitii:Avnd
dreptul de iniiativ ntocmete proiectele
de legi, pe care le supune pentru adoptare
Parlamentului i Consiliului. In calitate
de organ executiv Comisia asigur
aplicarea legislaiei europene (directive,
regulamente, decizii), execuia bugetar
i realizarea programelor adoptate de
Consiliu i Parlament. mpreun cu
Curtea European de Justiie verific
respectarea legislaiei comunitare.
71. Principiile constituirii
Parlamentului European
Parlamentul European este organul
reprezentativ al celor 450 de milioane de
ceteni ai Uniunii Europene. ncepnd
cu 13 iunie 2004, acesta are 732 membri.
S-a decis c numrul maxim de

parlamentari europeni trebuie fixat la

732, cu un prag minim de 5 i respectiv
maxim de 99 de deputai pentru fiecare
stat membru.Alocarea locurilor n
parlament are la baz o reprezentare
degresiv i proporional a statelor
membre. Astfel, statele mici trimit mai
muli deputai n PE dect ar trebui dac
s-ar lua n considerare strict populaiile
statelor respective. Configuraia actual a
Parlamentului European a fost stabilit
prinTratatul de la Nisa, care conine
prevederi referitoare la echilibrul puterii
i procesul decizional n cadrul Uniunii,
n contextul unei structuri cu 27 de State
Membre.rile n curs de aderare la
Uniunea European trimit un numr de
observatori n Parlamentul European cu o
anumit perioad de timp naintea
aderrii propriu-zise. Numrul de
observatori i mprirea lor politic este
nscris n tratatele de aderare ale rilor
respective.. Observatorii urmresc
dezbaterile din plen, din comisiile
permanente i din grupurile politice din
care fac parte pentru a fi deja
familiarizai cu funcionarea
Parlamentului European la momentul
aderrii.
72. Obligaiile Curii europene
Curtea European a Drepturilor Omului,
adesea numit informal "Curtea de la
Strasbourg", a fost creat pentru
sistematizarea procedurii plngerilor n
materia drepturilor omului provenite din
statele membre ale Consiliului Europei.
Misiunea Curii este s vegheze la
respectarea prevederilorConveniei
Europene a Drepturilor Omului de ctre
statele semnatare
73. Problema adoptrii constituiei
europene
Intr-o rezolutie aprobata de Parlamentul
European pe 24 septembrie se cere ca la
Conferinta Interguvernamentala ce
incepe in octombrie sa nu se aduca
schimbari substantiale la proiectul de
Constitutie UE.
Parlamentul European propune cateva
probleme care sa fie discutate in cadrul
Conferintei Interguvernamentale.
Acestea sunt:
- rolul Presedintelui Consiliului
European sa fie strict limitat la
conducerea procedurilor pentru a se evita
orice conflict cu Presedintele Comisiei
sau cu Ministrul de Externe UE;
- Ministrul de Externe UE ar trebui
sprijinit de o administratie comuna
Consiliu-Comisie;
- Parlamentul European sa joace un rol
mai mare in Politica Externa si de
Securitate Comuna (PESC), precum si in
politica de aparare;
- noua distributie a mandatelor in
Parlament sa fie introdusa fara intarziere;
- trebuiesc gasite mai bune solutii cu
privire la: consolidarea politicii de
coeziune economica si sociala,
coordonarea politicii economice,
numirea membrilor Curtii de Justitie si a
Tribunalului de Prima Instanta,
continuarea votului unanim in Consiliu
pentru PESC precum si in cateva
domenii ale politicii sociale
74. Etapele integrrii Republicii
Moldova n Comunitatea European i
prezentai perspectivele relaiilor
dintre Republica Moldova i
Comunitatea European
Pe parcursul ultimilor ani problema
aderarii la Uniunea Europeana tindea sa
devina obiectul unui consens politic mai
larg si n Republica Moldova. n virtutea
importantei sale strategice, Republicii
Moldova la Uniunea Europeana, care sar axa pe studierea legaturii dintre
factorii spatiali, politici, etnopsihologici,
vectorii economici externi si modalitatile
de promovare a intereselor economice
nationale. Aceste abordari devin deosebit
de necesare mai ales acum, dupa
ascensiunea politica de-a dreptul
remarcabila a comunistilor n
Republica Moldova.Dintr-o perspectiva
pragmatica, integrarea n Uniunea
Europeana se va solda cu doua
consecinte majore: 1) reducerea
suveranitatii politice si 2) aparitia noilor
posibilitati pentru promovarea intereselor
economice nationale..Problemele
economice interne ale Republicii
Moldova, suprapuse pe dimensiunile ei
geografice, economice si politice mici,
pot conduce, pe termen lung, la pierderea
patrimoniului industrial, la primitivizarea
tehnologiilor agricole, la degradarea
resurselor intelectual-umane, Pentru a
contracara aceste perspective nedorite,
trebuie sa fie preluate oportunitatile
extinderii structurilor economice, politice
si de securitate europene si euroatlantice
75. Evoluia conflictului Nistrean i
cile soluionrii acestuia. Negocierile
in probl.trans sau desfasurat cu
dificultate in ultimii 17 ani.iar din
februarie 2006 tratativele au fost
intrerupte,in dependent regimului de la
Tiraspol..pe 2 sept 1990 administratia de
la tiraspol condusa de igor sirniv
autoproclama idependeta transnistriei
regiune aflata in componenta RM.R
Moldoveneasca nistriana sa stabilit
capital la Tiraspol .unii analisti cred:ca
scenariul a fost pus la cale de catre
moscova.in 1992 tensiunile dintre chis si
Tiraspol sau trans intrun conflict armat.a
fost semnat un accord pest e citeva luni
de catre boris eltin ,m.snegur si
i.smirnov.care a pus capat razboiului.a
fost un referendum local care nu a fost
recunoscut de alte state,care a esuat