COTELE DE MOSTENIRE FUNCTIE DE CLASELE DE MOSTENITORI

CLASELE DE MOSTENITORI
DESCENDENTI. Prima clasa de mostenitori este cea a descendentilor, adica cea a
copiilor defunctului si a urmasilor lor in linie dreapta la infinit, indiferent daca sunt din
casatorie sau din afara ei, inclusiv copiii adoptati cu efecte depline. Daca la
mostenire vin numai descendenti de gradul I (copiii), atunci mostenirea se va imparti
in mod egal. Daca alaturi de acestia la mostenire este chemat si sotul supravietuitor,
atunci se stabileste mai intai cota acestuia de 1/4, iar restul se imparte in mod egal
intre descendenti.

PRIVILEGIATII.

Dac defunctul nu are ascendeni sau cei existeni nu pot (din cauza nedemnitii sau
exheredrii cnd culeg numai rezerva) ori nu pot s vin la motenire, legea cheam la
motenire rudele care fac parte din clasa a II-a de motenitori, alcatuit din ascendenii
privilegiai i colateralii privilegiai. Ei se numesc privilegiai, deoarece nlatur de la
motenire pe ceilali ascendeni i colaterali, denumii ordinari, care fac parte din
clasele de motenitori subsecvente.

Clasa a doua de mostenitori legali este formata din ascendentii privilegiati si

colateralii privilegiati.
Ascendentii privilegiati sunt parintii tata si mama defunctului din casatorie, din
afara casatoriei sau din adoptie. Daca la mostenire sunt chemati numai ascendentii
privilegiati, atunci mostenirea se va imparti in mod egal intre acestia. Daca ei vor
veni in concurs cu sotul supravietuitor, atunci sotul supravietuitor are dreptul la 1/2
din mostenire, iar restul se va imparti conform celor de mai sus.

Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana

la gradul IV inclusiv (nepoti si stranepoti de frate-sora).

mparirea motenirii ntre colateralii privilegiai.

Regula general este c motenirea sau partea de motenire ce se cuvine colateralilor
privilegiai se mparte, ntre fraii i surorile defunctului, n mod egal, adic pe capete, potrivit
principiului egalitii ntre mostenitorii de grad egal. Tot asfel se mparte motenirea i ntre
1
ascendenii din frai i surori dac ei vin la motenire n nume propriu. n schimb dac
descendentii din frai i surori vin la motenire prin reprezentare, chiar dac sunt de grad egal,
mparirea se face pe tulpini i subtulpii.

mparirea pe linii este o modaliate special de mpartire a motenirii care se aplica n acele
cazuri n care, n calitate decolaterali privilegiai, sunt chemai la motenire frai i surori ai
defunctului care nu sunt din aceeai prini. Din acest punct de vedere fraii i surorile
defunctului pot fi de trei categorii: frai buni (primari), adic frai cu defunctul i dup tat i
dup mam (indiferent dac sunt din cstorire, din afara cstoriei sau din adopia cu efecte
depline fcuta de ambii prini, soi), frai consangvini(consangeni), adica frai cu defunctul
numai dup tat (indiferent dac sunt din cstorii deosebite, din afara cstoriei sau din
adopia cu efecte depline facut numai de tat); frai uterini, adica frai cu defunctul numai
dupa mam (indiferent dac provin din cstorii diferite, din afara cstoriei sau din adopia cu
efecte depline facut numai de mam).

Dac la motenire sunt chemai frai i surori fcnd parte din aceeai categorie,
motenirea se va mpri potrivit regulii generale. n schimb, dac la motenire sunt chemai
frai i surori din categorii deosebite, atunci motenirea sau parte din motenire ce se cuvine
colateralilor privilegiai se mparte n dou pri egale, corespunzatoare celor dou linii; linia
patern i linia matern.

Apoi, jumatatea patern se mparte ntre fraii defunctului pe linie patern, iar jumatatea
matern ntre fraii defunctului pe linie matern. Fraii buni, fiind frai cu defunctul pa ambele
linii, vor lua cota-parte corespunzatoare din ambele jumti (privilegiul dublei legturi).
mprirea pe linii se aplic i descendenilor din frai i surori, indiferent c ei vin la motenire
prin reprezentare sau n nume propriu.
Fraii i surorile defunctului pot veni la motenire numai n nume propriu, n schimb
descendenii lor, pot beneficia i de reprezentarea succesoral. Colateralii privilegiai nu sunt
motenitori rezervatari, nici sezinari i nu sunt obligai la raportul donaiilor.

Daca colateralii privilegiai vin singuri la mostenire, atunci vor imparti

bunurile in mod egal. Daca vor veni in concurs cu sotul supravietuitor, mai intai se
va stabili cota acestuia de 1/2 si apoi se va imparti restul de mostenire in functie de
numarul lor. Daca ascendentii privilegiati vin in concurs cu colateralii privilegiati,
partea ascendentilor se va stabili astfel:
daca exista un singur parinte, el va primi 1/4 din mostenire, iar restul de 3/4
revenind colateralilor privilegiati (indiferent de numarul lor), iar daca vin ambii
parinti, le va reveni 1/2 (fiecare cate 1/4), restul de 1/2 revenind colateralilor
privilegiati, iar intre acestia cota de 1/2 se imparte in mod egal, indiferent de
numarul lor. Daca alaturi de clasa a doua de mostenitori legali vine la mostenire si
sotul supravietuitor al defunctului, mai intai se stabileste cota ce se cuvine acestuia

2
 si restul se imparte intre mostenitorii din clasa a doua dupa regulile aratate mai sus.

ASCENDENTII ORDINARI. Clasa a treia de mostenitori legali o reprezinta

ascendentii ordinari. Acestia sunt bunicii, strabunicii fara limita de grad. Daca vin
singuri la mostenire, acestia vor imparti in mod egal intre ei masa succesorala.
Daca vin in concurs cu sotul supravietuitor, se va defalca mai intai cota acestuia de
3/4.

COLATERALI ORDINARI. Clasa a patra de mostenitori legali este formata din

colateralii ordinari, adica rudele colaterale ale defunctului care nu sunt frati sau
surori ori descendenti ai acestora, adica unchi, matusi, veri primari si fratii sau
surorile bunicilor defunctului. Ei vor culege intreaga mostenire daca sunt singuri, iar
daca vin in concurs cu sotul supravietuitor al defunctului se va stabili mai intai cota
acestuia de 3/4 si abia apoi vor imparti ceea ce a mai ramas.

MOSTENITORII REZERVATARI
Din dispozitiile art. 841, 843 C. civ. si art. 2 din Legea nr. 319/1944 rezulta ca mostenitorii
rezervatari sunt doar descendentii, ascendentii privilegiati si sotul supravietuitor ai defunctului.
1. Descendentii
Cuantumul rezervei. Potrivit art. 841 C. civ., in cazul in care la mostenire vin copii ai
defunctului, cotitatea disponibila a mostenirii nu poate depasi:
-1/2 din mostenire, daca lasa un copil;
-1/3 din mostenire, daca lasa doi copii;
-1/4 din mostenire, daca lasa trei sau mai multi copii.
Implicit, rezulta ca rezerva va fi de: 1/2 din mostenire pentru un copil, 2/3 din mostenire pentru
doi copii si 3/4 din mostenire pentru trei sau mai multi copii.
2. Ascendentii privilegiati
Cuantumul rezervei. In randul mostenitorilor rezervatari art. 843 C. civ. include pe mama si pe
tatal defunctului, daca acesta nu lasa descendenti. Este vorba asadar de parintii defunctului,
fiind indiferent daca de cujus s-a nascut din casatorie sau dinafara casatoriei. In cazul filiatiei
rezultate din adoptie, adoptatorii vor lua locul parintilor firesti.
Conform art. 843 C. civ., cotitatea disponibila a mostenirii nu poate trece peste 1/2 din
3
mostenire daca cel decedat lasa in viata ambii parinti sau peste 3/4 din mostenire daca lasa in
viata un singur parinte, in mod corelativ, rezerva fiind de sau 1/4 din mostenire.
Parintii defunctului fac parte din clasa a doua de mostenitori impreuna cu colateralii privilegiati
sau descendentii acestora, dar rezervatari nu sunt decat cei dintai.

3. Rezerva sotului supravietuitor

PRIORITATE
Daca sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu rudele defunctului,
stabilirea cotei ce i se cuvine se face cu intaietate fata de stabilirea cotelor
mostenitorilor cu care concureaza

Cuantumul rezervei. Din dispozitiile art. 2 din Legea nr. 319/1944, rezulta ca, in
cazul in care defunctul lasa un sot supravietuitor, liberalitatile facute de sotul
predecedat nu pot depasi jumatate din cotele de mostenire legala prevazute la art.1
din aceeasi lege in favoarea sotului supravietuitor, cote care, asa cum am vazut
(supra nr.104) difera in functie de clasa de mostenitori legali cu care vine in concurs.
Se deduce deci ca rezerva sotului supravietuitor va fi de:
-1/8 din mostenire in concurs cu descendentii (jumatate din cota legala de 1/4);
-1/6 din mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii privilegiati, daca acestia
vin impreuna la mostenire (jumatate din cota legala de 1/3);
-1/4 din mostenire in concurs fie cu ascendentii privilegiati, fie cu colateralii
privilegiati (jumatate din cota legala de 1/2);
-3/8 din mostenire in concurs cu ascendentii ordinari (clasa a treia de mostenitori)
sau cu colateralii ordinari (clasa a patra de mostenitori) (jumatate din cota legala de
3/4);
-1/2 din mostenire cand exista donatii care se imputa asupra cotitatii disponibile a
mostenirii si liberalitati testamentare (legate) (jumatate din intreaga mostenire, care
ar fi revenit sotului supravietuitor in lipsa de mostenitori legali).

Regulile generale ale devoluiunii succesorale :

4
 1) motenitorii sunt chemai la succesiune n ordinea claselor de
motenitori legali (excepie face soul supravieuitor care nu este nlturat de
aceste clase i nici nu nltur);

2) n interiorul aceleiai clase, rudele aflate n grad mai apropiat de defunct,

nltur pe cele aflate ntr-un grad de rudenie mai ndeprtat (excepie fac prinii
defunctului care nu nltur pe fraii defunctului i reprezentarea);

3) n interiorul aceleai clase de motenitori, rudele de grad egal motenesc

n pri egale (excepie fac fraii defunctului att dup mam ct i dup tat, care
primesc mai mult dect cei numai dup mam sau numai dup tat).