Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Uleiurile snt lichide grase ;obinute, din seminele unor plante sau arbori. Pentru
obinerea lacurilor i vopselelor se folosesc, uleiurile sicative
Uleiurile fierte dau o pelicul cu luciu i rezisten superioar.
Aprecierea calitatii se face prin caracteristicele:
-organoleptice:aspect,consistenta,culoare,grad de limpezire.
-fizico-chimice:timp de scurgere,putere de acoperire,timp de
uscare,elasticitate,flexibilitatea peliculei,rezistenta la frecare,lovire,duritatea,stabilitatea
la apa,la agenti atmosferici.
Aspectul se apreciaza daca produsul prezinta defectele:
*formarea unei pelicule pe suprafata produsului(aspect,consistenta,grosime).
*separarea fazelor(straturi diostincte de apa si ulei)
*prezenta impuritatilor
*aparitia sedimentelor.
Culoarea se verif vizual,prin compararea cu etalonul.
Consistenta se apreciaza dupa omogenizare.
Timpul de scurgere se apreciaza viscozitatea.timpul de scurgere a unui volum printr-
un orificiu la 20 grade .
Puterea de acoperire-prop.de a fc invizibila culoarea unei suprafete pe care se aplica.
12.Lacurile: definitie,compozitia,caracteristica
sortimentului,indici si cerinte de calitate. rini naturale, sintetice,
derivai celulozici sau de bitum, n diferii solveni, cu sau fr adaos de uleiuri vegetale.
pe un suport formeaz dup uscare, o pelicul aderent, compact, dur.
se clasific dup natura lianilor i a solvenilor n: lacuri pe baz de ulei; lacuri pe baz
de rini sintetice cu luciul pronunat, transparen, duritate i elasticitate mare,
rezisten bun la ap i solveni ,lacuri pe baz de derivai pelicule durabile, foarte
lucioase, care se usuc foarte repede; lacuri combinate .
se mai clasific i dup destinaie: lac incolor pentru tmplrie ; lac incolor pentru
interior ; lac de finisat pentru exterior ; lac de lefuit pentru exterior etc.
Aprecierea calitatii se face prin caracteristicele:
-organoleptice:aspect,consistenta,culoare,grad de limpezire.
-fizico-chimice:timp de scurgere,putere de acoperire,timp de
uscare,elasticitate,flexibilitatea peliculei,rezistenta la frecare,lovire,duritatea,stabilitatea
la apa,la agenti atmosferici.
Aspectul se apreciaza daca produsul prezinta defectele:
*formarea unei pelicule pe suprafata produsului(aspect,consistenta,grosime).
*separarea fazelor(straturi diostincte de apa si ulei)
*prezenta impuritatilor
*aparitia sedimentelor.
Culoarea se verif vizual,prin compararea cu etalonul.
Consistenta se apreciaza dupa omogenizare.
Timpul de scurgere se apreciaza viscozitatea.timpul de scurgere a unui volum printr-
un orificiu la 20 grade .
Puterea de acoperire-prop.de a fc invizibila culoarea unei suprafete pe care se aplica.
13.Pigmentii:notiuni,proprietati.Caracteristica pigmentilor
naturali si artificiali:felurile,proprietatile,utilizarea.
I. Pigmeni anorganici naturali
pmnturi naturale: huma, talcul mcinat;
pmnturi naturale colorate (ocruri) care provin din mcinarea rocilor argiloase
infiltrate cu oxizi metalici i anume: ocru galben, ocru rou, ocru brun ;
pmnturi naturale colorate cu adaos de pigmeni organici: minium: imitaie, rou
permanent, rou zinober etc.
pmnturi naturale colorate cu adaos de colorani organici: albastru azur, albastru
marin verde de ap, verde decorativ etc.
Pigmenii naturali anorganici se prezint sub form de pulbere fin, iar culoarea i
nuanatrebuie s corespund cu mostra etalon.
Pigmenii snt ntrebuinai n industriile produselor peliculogene (vopsele,
emailuri), pielrie, cauciuc, materiale plastice, sticl,
ceramic etc.
II. Pigmeni anorganici artificiali.
Sortimentul pigmenilor anorganici cuprinde:
pigmeni anorganici, acromatici : pigmeni albi (albul de zinc, albul de plumb, albul
de titan).
Pigmeni cenuii: cenuiul de zinc.
pigmeni negri snt pe baz de carbon (negru de fum, negru de acetilen) i pe baz
de oxizi de fier (oxidul negru de fier).
- pigmeni cromatici: pigmenii galbeni-galbenul de crom, galbenul de zinc i
galbenul de fier , pigmenii roii : miniul de fier, miniul de plumb, roul de cadmiu ;
identificarea sortimentului;
a) Culoare
b) Mirosul:
Carcateristici de calitate:
Aspectul-se apreciaza prin intinderea unui strat subtire pe epiderma,in
laborator prin presare intre doua placi de sticla.sa nu contina
aglomerari,particole.
Mirosul-caracteristic mostrei etalon,fara misor de mucegai,rinced.
Continutul de apa si substante volatile-depinde de tipul de
emulsie,continutul de subst.alcoolice,de parfumare.
Continutul de subs.grase-in functie de tipul cremelor.
Indicele de saponificare-cantitatea de hidroxid de potasiu necesara pt
neutralizarea acizilor liberi.
Continutul de subst.nesaponificabile-se refera la uleiuri grasimi,ce sint
insolubile in apa.
Stabilitatea-la 34 grade se apreciaza prin intervalul de timp exprimat
in ore in care cremele isi pastreaza omogenitatea.
Indicele de peroxid-indica gradul de rincezire a grasimilor.
19.Produsele de parfumerie: noiuni generale, clasificarea,materia prim i
auxiliar, sortimentul, indici de calitate.
Grupa produselor de parfumerie:parfumuri,ape de toaleta,ape de colonie.
Snt produse hidroalcoolice cu miros plcut ce se ntrebuineaz cu scop igienic, pentru
nviorarea pielii, parfumarea prului i a mbrcmintei.
La obinerea articolelor de parfumerie se folosesc ca materii prime substane odorante :
uleiuri volatile (vegetale, animale sau sintetice), fixatori care ntrzie volatilizarea i
mresc durabilitatea i stabilitatea mirosului, alcool etilic i colorani.
Produsele de parfumerie se difereniaz dup coninutul de ulei de parfum la litru
produs, de concentraia alcoolic, persistena mirosului.
Sortimentul produselor de parfumerie cuprinde :
apele de colonie care an un coninut de ulei de parfum de 2040 g ulei la litru de
produs, concentraia alcoolic 7075%, persistena mirosului 1520 minute.
Clasificare:
1.Dupa principiul de functionare:
a)aparate si masini electrotermice(radiatoare,plite electrice,fier de calcat)
b)aparate si masini electromotrice/electromecanice(aspirator,frigider,congelator)
c)aparate si masini mixte(uscator de par,masina de spalat).
2.Dupa durata de functionare:
a)aparate cu functionare continua
b)aparate cu functionare intermitenta
c)aparate cu functionare de scurta durata(aparat de macinat cafea).
3.Dupa gradul de protectie impotriva electrocutarii:
a)aparate electrice clasa 0 de protectie.
b)aparate electrice clasa: 01 de protectie
c)aparate electrice clasa I de protectie
d)aparate electrice clasa II de protectie
e)aparate electrice clasa III de protectie
4)Dupa protectia impotriva patrunderii apei
5)Dupa posibilitatile de manevrare(stationare,mobile,portabile)
6)Dupa destinatie:
a)pt pregatirea si pastrarea hranei
b)pt executarea si ingrijirea vestimentatiei
c)pt intretinerea curateniei locuintei si asig.comfortului prin
incalzire,aerisire,climatizare).
d)pt igiena si terapie corporala.
47.Cabluri electrice, articole pentru instalaii electrice, produse de iluminat:
clasificarea, sortimentul, cerinele de calitate.
Cablu electric este un mnunchi de fire conductoare, izolat sau neizolat, folosit pentru a
transmite energie electric la distan sau semnale de telefonie fix. Exist i cabluri
electrice ce sunt alctuite din conductori izolai unul fa cellalt cuprin i de o manta
comun. De asemenea n telecomunicaii i televiziune se ntrebuin eaz cabluri speciale
pentru transmiterea de informaii sau semnale TV, deci cabluri aa-zise neenergetice.
n general, n afar de materiale conductoare, structura cablului electric (izolat) poate
cuprinde i materiale electroizolante, materiale de impregnare sau materiale de protecie.
Cel mai folosit material conductor este cuprul, datorit rezistivitii reduse i
proprietilor mecanice. Un alt material folosit este aluminiul, care este mai ieftin, ns
are proprieti mecanice mai proaste dect cuprul (supus unei presiuni de contact se
deformeaz n timp) i are ~63% din conductivitatea electric a cuprului.
48.Aparate cu nclzire electric: domeniile de utilizare i avantajele, clasificarea
dup destinaie. Aparatele pentru nclzirea apei menajere i pregtirea buturilor:
prile componente, clasificarea, sortimentul, proprietile consumiste, cerinele de
calitate i controlul calitii n comer.
1)Boilere electrice au la baza efectul calori al unei rezistente electrice care se transmite
apei dintr-un bazin inchis,izolat termic.Realizate in 2 variante:cu incalzire instantanee a
apei,si cu acumulare de caldura functioneaza sub presiune.Mai frecvente cele de categ.a
doua.Parti componente:bazinul din metal rezistent la coroziune,rezistenta electrica a
rezervorului din material termorezistent,corpul exterior din tabla emailata,conducte de
alimentare cu apar rece si conducte de scurgere a apei cald.
Caract.de calitate:se refera la debitul de apa calda,randament,puterea absorbita de retea.
2)Aparate electrice de incalzit locuinta.Dupa modul de functionare:radiatoare cu
incalzire directa,aparate incalzitoare cu ventiloator,aparate incalzitoare cu acumulare de
caldura.Avantajele:utilizare comoda,igienica.,permit o reglare mai buna a temperaturii in
comparatie cu aparatele cu combustibili gazosi,lichizi.Acestea nu cedeaza caldura direct
aerului din incapere,ci incalzesc un agent intermediar cu capacitate de acumulare a
caldurii,care apoi e cedata intr-un interval de timp mai lung.Ca agent de acumulare e
utilizat uleiul mineral,materialul ceramic.Incalzirea incaperii continua si dupa
deconectarea de la retea.Parti componente radiatorului cu ulei:elementii radiatori cu rol
de acumulator de caldura,elementul incalzitor din sirma spiralizate,termoregulatorul
reglarea T,sis.de deplasare format din 4 rotile.
3)Radiatoare cu acumulator din material ceramic.Caract.de calitate:putere termica
pe fiecare treapta,T de iesire,suprafata de incalzire pe element,turatia motorului,niv.max
de zgomot, Cerinte de calitate:
a) tensiunea de alimentare exprimata in volti si frecventa in hz.
b) puterea absorbita se exprima in wati se determina cu watmetru. Produsul dintre
puterea absorbita si timpul de functionare reprezinta consumul de energie electrica.
c) protectia impotriva electrocutarii- exprima siguranta de functionare a aparatului din
punct de vedere al protejarii utilizatorilor la eventualele scurgeri de curent.
d) fiabilitatea capacitatea unui aparat de a functiona o anumita perioada de timp fara
defectiuni.
e) mentenabilitatea capacitatea unui aparat de a putea fi intretinut, reparat intr/o
anumita perioada de timp
f) dimensiunile/masa trebuie sa faciliteze amplasarea intr-un spatiu cit mai redus.
limitator de T de revenire,nr.elemetelor incalzitoare.
Voltmetrul este un aparat electric de msur folosit pentru msurarea tensiunilor n circuitele electrice.
O alt definire valabil spune c, voltmetrul este un aparat de msur care msoar diferena de
potenial electric dintre dou puncte. Voltmetrele clasice sunt compuse din dispozitive de msur
propriu-zise, alturi de care pentru extinderea domeniului de msur sau/i divizarea n game de
msur sunt incluse n construcie rezistene adiionale i divizoare de tensiune. Voltmetrele electronice
au sensibilitate mult mai mare dect voltmetrele electromecanice datorit rezistenei lor electrice de
intrare mult mai mari, dar sunt mai complicate i (uneori) mai vulnerabile la perturbaii
electromagnetice. n literatura tehnic de prezentare (prospecte) caracteristicile voltmetrelor sunt
clasificate n:
caracteristici de intrare
caracteristici de transfer
caracteristici de ieire
caracteristici generale
Wattmetrul este un instrument electric de msur care msoar puterea electric (n wai, singular watt)
ntr-un circuit electric. Cu un wattmetru se msoar puterea electric activ. Din punct de vedere al
construciei, wattmetrele pot fi instrumente:
electrodinamice, cel mai frecvent folosite, att pentru circuite de curent continuu ct i de curent
alternativ
ferodinamice
de inducie (inductive)
5. Stuf
Stuful este unul dintre cele mai vechi materiale folosite pentru acoperirea caselor
care a inceput sa fie reutilizat in ultima perioada, odata cu tendinta de folosire a
materialelor naturale si ecologice la scara mondiala.
Stuful este un termoizolator excelent, vara pastrand racoarea in casa iar iarna
caldura. Mai mult de atat, acest material este deosebit de rezistent, avand o durata
de viata de pana la 40 de ani.
Alama de cartuse contine circa 70% cupru si 30% zinc.Este foarte ductila, dar are
rezistenta mica la intindere.
Produse din fonta pentru lucrari de instalatii:
- radiatoare pentru instalatii de incalzire - se fabrica sub forma de elemente ce se
pot asambla; se protejeaza prin vopsire;
- cazi de baie si spalatoare, scaune de WC - se livreaza protejate prin smaltuire pe
fata vazuta;
- tevi de scurgere drepte sau ramificatii si sifoane de pardoseala;
- gratare pentru scurgeri stradale si capace cu rama pentru camine de vizitare in
lucrarile de aductiune de apa si canalizare;
- usi si gratare pentru sobe din teracota; plite pentru masini de gatit.
Table din otel - Tablele subtiri se intrebuinteaza pentru lucrari de invelitori,
izolatii, tubulaturi, pentru transportul aerului; tablele groase intra in structura de
rezistenta a unor constructii (rezervoare, elemente de constructii etc.); tablele
striate alcatuiesc suprafata de circulatie la pasarele. Din table se pot realiza si alte
produse prin indoire la rece sau prin matritare.
n natur metalele se gsesc sub form de combinaii chimice numite minerale. Acestea sunt
amestecate sub form de roci i se numesc minereuri.
Din minereuri, printr-un procese tehnologice se obin metalele.
Produsele de metal folosite n construcii sunt de natur feroas (fierul i aliajele lui) i
neferoase (aluminiul, cuprul, zincul, plumbul i aliajele lor).
Materiale de constructii din metal (sortimentul)
Profiluri laminate din oel la realizarea construciilor metalice i a construciilor din beton cu
armtur rigid.
PRODUSE DIN OEL PENTRU BETON ARMAT
Oel beton rotund i neted, laminat la cald OB 00 (declasat) i OB 37 (armtur de montaj de
distribuie i rezisten)
Oelul beton rotund, cu profil periodic laminat la cald
Se fabric n dou caliti cu simbolurile PC 52 i PC 60.
Srm tras pentru beton armat
Se obine prin trefilarea oelurilor laminate la cald OL34, OL37, OL42.
Trefilarea este o operaie mecanic la rece, care are drept rezultat ecruisarea oelului prin tragere
forat printr-o filier.
Srma tras este neted i cu suprafaa profilat.
STNB srma tras neted -3-10 mm - etrieri, plase sudate
STPB- srma tras profilat 3-10 mm armtur de rezisten, sub form de plase sau
carcase.
Table si Benzi
TABLA GROAS din oel laminat la cald, oel carbon obinuit, sau oeluri aliate se folosete n
construcii metalice.
PLATBANDE DIN OEL - din oel laminat la cald, oel carbon obinuit, sau oeluri aliate se
folosete n construcii metalice pentru profiluri compuse.
TABLA SUBIRE NEAGR are grosimi 0,25 i 1,0 mm - lucrri tinichigerie
TABLA ZINCAT tabl oel acoperit cu zinc, se folosete la nvelitori, tuburi de ventilaie, glafuri
ferestre
TABLA STRIAT tabl oel, pe o fa cu nervuri intersectate - acoperirea canalelor, trepte,
planee,
TABLA ONDULAT oel cu coninut redus de carbon nvelitori, obloane, perei exteriori,
BENZI DIN OEL laminate la cald de 2..5 mm grosime, se folosesc n construcii metalice