Colegiul Naţional de Comerţ al ASEM

Catedra : ,,Comert,Merceologie ,Tehnologie’’

Studiu individual
La unitatea de curs: Designul ambalajului si a prod. alimentare
Tema : Ambalaj din material plastic

Elaborat: Ignat Ion , TAP-162

Verificat : Sadovici Oxana

Chisinau 2019
 Cuprins
1.Introducere

2.Materialele plastice

3.Clasificarea

4.Tipuri de plastic

5.Tipuri de ambalaje din materiale plastice

6.Avantajele

7.Dezavantajele

8.Concluzie
 Introducere
În drumul mereu ascendent al maselor plastice,o deosebita
importanta a avut-o descoperirea facuta de Karl Ziegler, în anul
1954, si anume amestecul de combinatii organo-aluminice si
tetraclorura de titan catalizarea polimerizarea etilenei la
presiuni joase.

Procedeul Ziegler a revolutionat tehnologia de obtinere a

polietilenei, permitând obtinerea industriala a acesteia la
presiuni de numai câteva atmosfere. Aceasta polietilena este
formata în principal din macromolecule liniare cu foarte putine
ramificatii, ceea ce permite împachetarea usoara a
macromoleculelor.
 Materialele
plastice

Materialele plastice sunt produse sintetice

macromoleculare, din care, prin prelucrare
mecanica sau termica, se pot obtine obiecte de
diferite forme, cu utilizari largi în industrie si comert.
Materialele plastice organice se mai pot numi
carboplaste.
 Clasificarea
produse termoplastice (acele
produse care supuse la încalzire se
Dupa comportarea la
înmoaie si pot fi prelucrate prin
incalzire materialele
diferite procedee:
plastice se împart în:
presare,valtuire,etc. Dupa racire se
solidifica ,dar printr-o noua încalzire
devin din nou plastice, procesul
putând fi repetat

polistirenul polietena policlorura de

vinil
 ( rigide )acele produse care se
înmoaie prin încalzire putând fi
produse prelucrate, de asemenea prin
termoreactive presare,valtuire,etc., iar apoi se
întaresc ireversibil ( devin rigide )

rasinile fenol- materiale plastice obtinute

formaldehidice prin policondensare.
 Dupa tipul reactiilor
chimice

Dupa tipul reactiilor chimice care stau la baza

sintezei lor, materialele plastice se împart în:

materiale plastice   materiale plastice

de polimerizare de policondensare

materiale plastice obtinute prin

transformarea produsilor,
macromoleculari si naturali
 Tipuri de plastic

Plasticul este prezent în viața

noastră, în activitățile zilnice. În
fiecare minut se folosesc un milion Acestea sunt reprezentate
de pungi de plastic și alte printr-un cod inscripționat
materiale plastice (sticle, pahare,
caserole, tacâmuri, ambalaje)

1.PET (PETE) – Polietilena tereftalată

(poliesterul). 
Cel mai sigur tip de plastic
Aici intra flacoanele cu
inscripția PET incolore sau
Este un plastic ușor, colorate, pentru apă, sucuri,
rezistent la coroziune și bere, băuturi alcoolice, ulei
reciclabil. Acesta poate fi alimentar, flacoane alimentare,
transformat în fibre borcane de plastic
sintetice sau folie.
 Polietilena PE
Material relativ uşor, rezistent, stabil, utilizat la
fabricarea pungilor.
Este un polimer termoplastic semicristalin de
culoare albă sau semitransparentă, obținut prin
procesul de polimerizare. Cel mai răspândit material
plastic.

Polietilena de înaltă densitate

HDPE
Polietilena de înaltă densitate este un material
ușor reciclabil. Pungile și foliile din plastic sunt
fabricate din acest tip de plastic și alteori din
LPDE.
Marcajul plasticului de tip
HDPE îl găsiți ștanțat sau
lipit, afișat, pe recipiente
pentru ambalaje
alimentare sau
nealimentare, folie
groasă, saci, cutii pentru
 LDPE – Polietilena de joasa
densitate.
Polietilena de joasă densitate este utilizată în
special pentru diferite ambalaje, sacoșe și
pungi, folosite pentru ambalarea alimentelor,
flacoane comprimate (pentru produse
alimentare), caserole, tăvi pentru alimente.
 PVC – Clorura de polivinil
(Poate fi periculos pentru copii mici) Este
material rigid, cu friabilitate medie. Se cunosc
diferite tipuri de P.V.C. (moale sau dur)

Marcajul plasticului de tip PVC îl găsiți

ștanțat sau lipit, afișat, pe profile de
ferestre (termopan), pe folie, pe
tubulatura pentru apa, izolații de cabluri
electrice.

PVC-ul este rezistent în timp, ușor

de manevrat, este ieftin, dar este o
amenințare mare pentru mediul
înconjurător. Este greu de reciclat,
implicând costuri mari.
 PP – Polipropilena

Un material uşor, rezistent, dur, foarte stabil la

temperaturi scăzute, utilizat la confecţionarea
recipientelor, care se pot steriliza

Marcajul plasticului de tip PP îl

găsim ștanțat sau lipit, afișat, pe
flacoane, pe dopuri pentru flacoane, pe
cutii pentru produse alimentare, pe Polipropilena
navete pentru sticle, pe găleți folosite degradează prin
în gospodărie, pe ligheane, pe expunere directă
tubulatura pentru apa. la lumina soarelui

Placi Polipropilena
 Tipuri de ambalaje din materiale
plastice

Ambalajele pot fi:

rigide și flexibile.

Ambalajele din materiale plastice sunt dintre cele mai variate,

prezentându-se în nenumărate variante constructive

pungi, sacoşe şi saci din material plastic

Sunt destinate pentru ambalarea si

transportul unei game foarte largi de
produse alimentare, farmaceutice, chimice,
textile etc.
Butelii şi flacoane din materiale plastice

Se folosesc pentru produse lichidele

alimentare (ap ă, băuturi răcoritoare, lapte
şi produse lactate, vin, ulei, sosuri etc,)
produse cosmetic, soluţii chimice,
detergenţi etc

Tuburi deformabile din material plastic

Se utilizează pentru
ambalarea produselor
păstoase în industria
alimentară (muştar,
maioneză, piureuri, pastă
tomate)
 Bidoane, canistre şi butoaie din materiale
plastice
Acestea se folosesc pentru
transportul laptelui şi
produselor lactate (smântână,
brânză proaspătă, îngheţată
frişcă etc.) precum și pentru
toate produsele lichide

Caserole din polistiren

Sunt utilizate ca ambalaje pentru

diverse produse, cum ar fi: carnea
şi preparatele din carne, produse
de patiserie şi cofetărie,
semipreparate alimentare,
pretându-se la încălzirea în
cuptorul cu microunde.
 Cutii şi recipiente de capacitate mică din
materiale plastice

Acestea se utilizează la
ambalarea produselor
semipăstoase: produse lactate
(iaurt, creme, brânză proaspătă,
îngheţată etc.), semipreparate
(maioneză)

Lăzi din material plastic

Navetele (lăzile) din plastic au diferite forme  şi

dimensiuni şi sunt utilizabile ca ambalaje pentru
sticle de bere de 0,5 si 1 litru, pentru legume fructe,
pentru carne şi mezeluri, pentru pâine si produse de
panificație. Navetele (lăzile) sunt rezistente la şoc şi
la temperaturi scăzute, adecvate pentru păstrarea
produselor refrigerate.
 Avantajele

• Au un aspect de prezentare
superior, atrăgător pentru toate • Izolează bine produsele atât
formele şi culorile alimentare cât şi cele
realizabile; nealimentare;

• Unele au rezistenţă termică

atât la temperaturi înalte cât şi • Impermeabile la apă, aer şi
la temperaturi joase; gaz;

• Sunt rezistente la rupere; • Rele conducătoare de

căldura;

• Sunt uşoare; • Sunt nealterabile;

 Dezavanatajele

stabilitate termică
coeficient mare de
scăzută (unele pot fi
dilatare termică ( dacă
utilizate până la 70oC,
în timpul folosirii lor
altele până la 200oC și
sunt expuse la variații
numai câteva pot fi
bruște de temperatură,
folosite la temperaturi
apar tensiuni interne
mai înalte
care pot produce fisuri

duritate mică
în comparație
conductibilitat
cu sticla
e termică
obișnuită sau
redusă
cu metalele
 Concluzie

In concluzie pot spune ca fiind un material de ambalaj,

materialul plastic este mai usor si mai subtire decat
alternativele din hartie si ajuta la reducerea consumului
de combustibil in timpul transportului, reducand emisiile
de gaze cu efect de sera. Multe materiale plastice sunt
acum reciclabile, ceea ce inseamna ca pot fi remodelate
in viitor intr-un ambalaj eficient, mentinandu-si
proprietatile excelente.
Plasticul este mai usor si mai puternic decat ambalajele
de hartie si de carton, iar materialele plastice si spumele
de poliuretan ofera o protectie mai buna pentru cea mai
mica resursa utilizata, facandu-le o optiune durabila.
Este un material care se dezvolta continuu in industria
prelucratoare si in inovare, inclusiv prin utilizarea
crescuta a plasticului reciclat, reutilizarea si reducerea
consumului de energie in timpul productiei, pe masura ce