Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs1 Istoric Anatom Umane
Curs1 Istoric Anatom Umane
Chinezii SB4
- interzisa disectia cadavrelor, structura corpului fiind dedusa prin cosmologie
- omul are 360 de oase- conform zilelor anului, gradelor unui cerc si tot atatia muschi si
articulatii.
- inima omului are 7 orificii, ca si numarul astrilor ce compune Carul Mare
- sufletul vital este corespondentul vantului
- organele principale ale organismului sunt legate intre ele prin 12 vase
- Wang Ts`Ingjen-1796: Corectarea erorilor medicale(greseli: vezica urinara comunica cu
intestine)
- distinge 7 specii de puls extern si de puls intern si 9 al caror prognostic
este mortal
- intre 1796-1800 a dezgropat si disecat 20 de cadavre de copii ce au murit
de holera si au fost ingropate superficial
1
- a descris epiglota, ureterele, arcul aortic, aorta descendenta, pancreasul,
VCI
- 1340/1341 Hona Cheon- imparte oasele in 12 grupe principale
- nu accepta disectia
-se bazeaza doar pe acupunctura
- se poate vorbi despre inceputul unei anatomii reale, chinezii adoptand ulterior medicina
europeana moderna.
Egiptenii SB1
- Herodot.
- Egiptenii stiau sa imbalsameze atat de bine, dar cunoasteau foarte putine date exacte
despre corpul pe care il deschideau-> din cunoasterea animalelor si fantezia
imbalsamarilor.
- Au fost practicate disectii pe cadavre umane, ba chiar si pe oamenii vii(aveau voie)
condamnati la moarte- ex. Alkmaion din Kroton, sec VI i e.n.- a disecat peste 100 de
indivizi
-Alkmaion- avea cunostinte despre structura ochiului, anatomia urechii, tuba auditiva, s-a
ocupat de embriologie
- 10 papirusuri cu ample referiri medicale, nu anatomice!(procedee de imbolnavire)
- medicii cunosteau anatomia externa a corpului, pt cea interna- cunosteau oasele si
organele, nefacand disectia clara intre nervi, vene, artere
Grecii SB2
- nu se practica autopsii, cadavrele fiind inmormantate in ziua gasirii lor.
- Parintele medicinei- ASCLEPIOS(initiat de vindecatorul Chiron)- cunostinte in Iliada si
Odiseea- sunt denumite mai toate partile somatice ale corpului omenesc si termeni pt
viscere: intestin, ombilic, vezica urinara. Ii vindeca si ii invie pe cei morti, astfel Zeus il
ucide cu trasnetul sau datorita maniei. Fii sai care mostenesc harul sunt predecesorii lui
Hipocrat. Au fondat 3 scoli celebre: Rhodos, Kos, Kuidos, unde se faceau observatii
anatomice pe viu si disectii pe animale.
- operele lui HOMER(850 i e.n.) contin anatomie si informatii medicale despre: epidemii,
boli, tratamente; descrie tendonul lui Achile si oprirea sangerarilor, spalarea ranilor. +
clavicula, astragal, 2 oase ale gambei, intestin, peritoneu, epiploon, vezica urinara,
ombilic, grasime perineala
- Se mentioneaza ca de la gat si cap pleaca vase mari; bataile inimii se simt in regiunea
pericardiala.
- Remarcabil- HIPOCRATE(460-377 i e.n.)- parintele observatiei rationale in medicina;
patriarh al gandirii medicale, care sustine ca cel mai bun medic este natura, caci le
vindeca jumatate din boli. mai intai sa nu faci rau, apoi sa vindeci
- Pt Hipocrate- inima este originea sangelui, apa provine din splina, iar bila din ficat;
apoi se contrazice venele, ca si arterele vin din inima
2
- artera are mai multa caldura decat vena cava
- creierul este rezervorul spiritului
- inima este musculoasa si de forma piramidala
- confunda nervii, tendoanele si ligamentele.
- Hipocrate a fost- reprezentantul scolii din Kos; creator de scoala medicala
- a avut multi discipoli
- a despartit medicina de religie, dar si de practicile vrajitoresti
- bun chirurg(operator), ortoped- serii de metode de reducere a luxatiilor,
bun terapeut
- aerul RAU produce boli (bacterii)
- observatii despre nasterea prematura si tardiva
- Aristotel- descrie dentitia si miscarile fetale la 40 zile
- Galen- descriere oase
Permisiunea disectiei
1230- imp. Frederic al II-lea al Germaniei interzice practicarea medicinii daca nu ai disecat cadavre umane
timp de 1 an
17 sept. 1299(1300): papa Bonifaciu al VIII-lea De sepulturis
Sixtus al IV-lea
Carol Quintul, 1530- imp. spaniol
Clement al VII-lea
Se infiinteaza primele facultati de medicina:
1220 Montpellier
1228 Padova(primul amfiteatru,prof-un roman; constituie si azi o forta in med europeana)
1215 Paris(?)
1250 Bologna
1348 Praga
1426 Louvain(Bruxelles)- fac. celebra
3
In perioada imediat premergatoare Renasterii:
Anatomia si artele SB11
- reprezentant de seama- Leonardo Da Vinci
- 1445-1448, Donatello- Miracolul inimii avarului; modele anatomice->bazorelief
Toti marii pictori, sculptori: - realizeaza ca este nevoie sa stie anatomie pentru sculptura
si pictura
- Antonio del Pallaiolo- pictor, gravator si sculptor, a realizat lucrari de disectie
- Michelangelo Buonarotti(1475-1564)- disectii in Florenta
- Rafaello Santi(1483-1520)
- Tiziano Veccelia(1450-1576)
- Marc Antonio della Torre, Andrea del Verrocchio
=> au dezvoltat si perfectionat studiul formelor exterioare in miscari si expresivitate
- Benvenuto Cellini
- Rembrandt
- Paolo Caliari- interogat pentru ideile laice din tabloul Casa Domnului, schimband
numele in Cina din casa lui Levi
- Albrecht Durer- a realizat Adam si Eva- modele de anatomie pe viu, dovedind o
temeinica cunoastere a formulelor exterioare ale corpului uman.
4
Andreas Vesalius Bruxellensis(1514-1564) SB10
-> familia Witing, Wesel- a pus bazele anatomiei moderne ; diseca de copil/ vivisectii pe
animale
25 feb. 1530- la 15 ani- la Univ. din Louvre- rector
- initial, merge pe literatura- engleza, franceza, spaniola. Ulterior a vrut sa devina
farmacist pentru a continua traditia familiei, insa devine apoi medic.
- nemultumit de ceea ce face la Bruxelles, pleaca la Paris, unde il are profesor pe Sylvius.
Acesta, enervat de curajul lui Vesalius de a-l contrazice in domeniul medical, ii devine
dusman : odata ajuns cardinalul Frantei, ordona moartea lui. 1542- aparitia cartii a dus la
decapitarea teoriei lui Galenus, Sylvius fiind un aparator al acestuia.
- pleaca de la Louvre la Padova, unde isi termina facultatea si doctoratul, fiind cunoscut
ca si medic chirurg.
1533 Paris, 1537 Louvre, Padova- 5 dec. 1537- lector de chirurgie
6 dec. 1539- profesor de anatomie si chirurgie :Profesorul trebuie sa execute el insusi
disectia metoda- anatomie comparata.
1544- se retrage la Padova
1546- medicul imp. Carol Quintul, Filip al II-lea-(1548 se duce in Spania); se casatoreste
si pleaca de la Padova. Capata renume foarte bun, fiind si chirurg si medic legist.
Condamnat la moarte prin ardere pe rug, este salvat de Filip.
*Tratamentul(insanatosirea) este primul scop al medicinii si rolul principal al studiului
anatomiei este acela de a fi o baza pt atingerea acestui scop.
Don Carles, Henric al II-lea, Ambroise Pare
1564- Insula Zante- a naufragiat si a murit de foame/ tifos
1538- Tabulae anatomicae la Venetia
1539- Basel: Epistola de vena seconda
1541- Venetia: Galeno opera omnia
1542- Basel: De humani corporis Fabrica(7 volume: oase si cartilagii; ligamente si
muschi; vase; nervi; digestiv si urogenital; inima si plaman; creier si org de simt; ilustratii
Stephano von Calcar KNIDOS(elevul lui tizian)), liborurum epitome
1561- Chirurgia magna
- prima descriere a urechii interne, externe, mezenterului, mediastinului, sternul, corpii
galbeni
- elev Vesalius- Renaldus Columbus Cremonesis(1516-1559): De re anatomicae
(1558)- descrie circulatia sangelui
5
- Sectiuni anatomice prin membre si viscere
Tratat de anatomie cu 120 capitole :
- 750 desene in 26(60) caiete; desenele redau diferite organe interne, pozitii in miscare,
musculatura diferitelor regiuni, scopul lui final fiind insa aplicatia plastica
- 228 planse : 215 biblioteca castelului regal la Windsor
- s-a retras la castelul Cloux din Franta, unde a continuat diesctia; cand a murit desenele
au fost disperasate in biblioteci din Franta, Germania, Anglia. Facute publice dupa 3-4
secole, majoritatea se afla in prezent in biblioteca castelului sau regal din Windsor.
- sangele circula intotdeauna plecand de la inima, urcand pana in varful capului
- descrie curburile coloanei vertebrale, particularitatile atlasului, axisului si sacrumului,
sinusul frontal, maxilarul superior si dintii
- nu a fost anatomist de profesie
6
- a banuit ca Galenus nu avea dreptate si ca ficatul nu este elementul cel mai important al
circulatiei sangelui, ci inima
- a efectuat multe vivisectii pe caini
- a publicat lucrarea De Mote Cordis, ce a demonstrat veridicatea teoriei sale pe seama
circulatiei sangelui in organismul uman
- a fost medicul de curte a 2 regi : Iacob I, Carol I; in razboiul civil din Anglia a fost altaturi de
rege in calitate de medic personal al acestuia
- avand in vedere opiniile sale regaliste, Cromwell i-a demodat casa, distrugand astfel majoritatea
notitelor
- Exercitio anatomica de motu cordis et sanguinis circulatione in animalibus(1628)-
Cercetare anatomica asupra miscarii inimii si sangelui la animale; descrie circulatia mica a
sangelui si miscarile inimii
- se invata de 17, se uita de 16 si se retine 1 data.
- trece de la descrierea structurilor macro si microscopice la verificarea prin experiment
- 1651- a publicat un studiu de embriologie, facand experiente pe embrionii de gaina.
7
- Victor PAPILIAN(1888 1956)- medic, anatomist i scriitor romn, discipol al
profesorului D. Gerota.
- fondatorul colii romneti de anatomie uman, de embriologie, de antropologie
+ al unui muzeu de anatomie.
- autorul primului tratat romnesc complet de anatomie uman: Manual practic
de disecie i Tratatul elementar de anatomie descriptiv i topografic cu aplicaii
medico-chirurgicale n trei volume, dedicat nvtorului su ;Cluj.
- 1966: Anatomia copilului, 1970- in rus.
- 1987 a publicat Anatomia dezvoltrii omului. Embriologie medical
- Ioan ALBU- profesor si medic primar anatomie patologica; a avut ca mentor pe Papilian
- preparator si asistent universitar al Fac de Med din Cluj
- cu bogata activitate stiintifica- autorul lucrarilor in domeniul structurii
osoase, studiul SNV, studiul unor regiuni herniare, probleme de anatomie comparativa
- Ion Turai(1907-1970)- medic chirurg, anatomist, membru corespondent(1955) al
Academiei Romane.
- a cercetat patologia hipertrofiei de prostata in 1949, iar mai tarziu a facut diferite
investigatii clinice si experimentale asupra tensiunii arteriale
- a studiat socul chirurgical dpdv fiziopatologic, clinic, profilactic si dpdv al
tratamentului
- a studiat medicina la Bucresti- elevul lui Francisc Iosif Rainer
- premiul Academiei Romane pt lucrarea Les troubles lacaux dus au roid
- premiul de stat pt lucrarea Mica chirurgie fiziopatologica(1955)
- Lucrari: Urgente medico-chirurgicale(1950), Jocul(1957), Chirurgia
stomacului(1963).