Inventarea formelor

Alain Boutot

"Forma unui lucru este o realitate

de nestpnit, ceva care poate fi
perceput, dar nu cuprins, deinut,
msurat, cntrit.
Pe scurt, este ceva care vorbete
deopotriv inteligenei i simurilor,
raiunii i senzaiilor.
"
forma este o noiune fundamental calitativ

nu este o mrime asemenea masei, vitezei, temperaturii

nu poate crete sau scdea
nu i se cunoate un principiu de conservare precum cel al
energiei sau micrii
nefiind cuantificabil, forma pare sa sfideze orice
ncercare de investigare tiinific precis

ideea c tiina trebuie s fie doar cantitativ este

o prejudecat depait de teoriile morfologice
 Despre teoria complexitatii..

Stiinta complexitatii realizeaza un nou tip de

unificare, abordeaza domenii dintre cele mai
variate pentru a descoperi in ele ceea ce este
"universal", trateaza unitar fenomene si
structuri dintre cele mai diferite.

Astfel, se poate spune ca ea se afla

in cautarea intregului
Despre teoria complexitatii..
 Despre teoria complexitatii..

pentru a surprinde esenta complexitatii, nu se poate utiliza modelul de

studiu clasic al stiintei - care ar presupune fragmentarea intregului si
studiul partilor astfel izolate

stiinta complexitatii este, in primul rand, un alt mod de a

aborda rational realitatea, un alt mod de a construi o
viziune ontologica a universului pentru a putea surprinde
fenomene neliniare, singularitati, sinergii, evolutii.

Numarul elementelor aflate intr-un sistem NU

este esential in definirea unui sistem complex!
 Despre teoria complexitatii..

teoria complexitii are un nceput n ncercrile lui Henri

Poincar de modelare matematic a instabilitii sistemelor
mecanice, de la nceputul secolului
..i
s-a dezvoltat odat cu perfecionarea calculatoarelor i
creterea consecutiv a puterii lor de calcul
..i
a furnizat mijloacele de studiu al sistemelor complexe,
gasindu-i aplicaii n numeroase domenii, dintre cele mai
diverse,
i..
 Despre teoria complexitatii..

a revoluionat cunoaterea tiinific

numeroi cercettori consider c tiina

secolului XX va rmne n istorie pentru trei
realizari:
teoria relativitii
mecanica cuantic i
tiina complexitii
 Despre teoria complexitatii..
uneltele de lucru specifice dezvoltate de matematic i fizic de-a
lungul ultimului secol s-au dezvoltat independent, dar alctuiesc
mpreun un ansamblu de instrumente conceptuale i tehnice,
concrete, utile i utilizate in
studiul sistemelor complexe (teoriile morfologice):

tiinta cogniiei
sinergertica
teoria haosului
geometria fractal
teoria catastrofelor
teoria structurilor disipative
teoriile morfologice caut s descrie
i pe ct posibil s explice apariia,
meninerea i dispariia formelor,
ncearc nelegerea genezei i
stabilitii lor ntr-o multitudine de
domenii..
 Teoria haosului

: este studiul sistemelor complexe, dinamice, bazate pe

concepte matematice; numele provine de la faptul c
sistemele pe care teoria le descrie sunt aparent
dezordonate, iar teoria haosului caut ordinea interioar
n aceste aparent ntmplatoare date

Haosul din teoria haosului nseamn ordine n cel

mai simplu sens al acesteia

astfel, teoria haosului nu pune accent pe dezordine

(caracterul imprevizibil motenit al unui sistem), ci pe
ordinea motenit a sistemului (caracterul universal al
sistemelor similare)
 Teoria haosului

: descoperitorul teoriei haosului este Jaques Hadamard, care n

anul 1989 a publicat un articol semnificativ despre studiul
micarii haotice a unei particule care gliseaz fr frecare pe o
suprafa plan, avnd toate traiectoriile instabile

la nceputul secolului XX, Henri Poincare a demonstrat c pot

exista orbite neperiodice neapropiindu-se sau ndepartandu-se
de un punct fix

marea parte a teoriei a fost elaborat de matematicieni sub

numele de teoria ergodic

alte studii despre aceleai fenomene au fost efectuate de G.D

Birkhoff, A.N. Kolmogorov, M.L Cartwright, J.E Littlewood si
Stephen Smale
 Teoria haosului

natura "lucreaz neliniar" i implicit haotic..

..fumul unei igri care se raspanete n aer

formnd o mulime de vrtejuri i volute..
 Teoria haosului

.. un curs de apa nvolburat din cauza

obstacolelor pe care le intlnete..
 Teoria haosului

.. o frunz care se desprinde i cade dup o

traiectorie sinuoas i complex ..
 Teoria haosului

Importana condiiilor iniiale

n anul 1687, Sir Isaac Newton susine c se poate caracteriza un sistem n
viitor, dac se cunoate starea lui la un moment dat; complet determinist, se
bazeaz pe principiul cauza-efect: orice se va intampla n viitor e determinat
de ce se intampl in prezent, iar ce se intampl n prezent e efectul a ceea
ce s-a ntamplat n trecut.

exista unele sisteme, numite sisteme dinamice neliniare, a cror evoluie nu

poate fi prezis; mici variaii n condiiile iniiale ale acestor sisteme produc
variaii semnificative pe termen lung.

aflarea strii unui astfel de sistem la un moment dat nu e posbil deoarece

evoluia sistemului depinde att de mult de condiiile iniiale inct orict de
precis ar fi acestea msurate, eroarea se propag n timp att de pregnant
ncat e imposibil de corectat - singura metod de aflare cu exactiate a
evoluiei sistemului dinamic neliniar este de a introduce ca i condii iniiale o
msurtoare cu o infinitate de zecimale, ceea ce este, cel putin deocamdata,
imposibil
 Teoria haosului

exemple..
cel mai la ndemana sistem dinamic este vremea, care nu poate fi prezis cu
exactitate dect pe perioade mici de timp, n jur de o sptmn

un alt exemplu e cel al unei bile care se afl pe vrful unui deal i creia i se
aplic o for - nu se poate prezice exact ce traiectorie va avea
 Teoria haosului

exemple..

aruncarea unei monede - sunt dou

variabile de care depinde: ct de
repede lovete pmntul i ct de rapid
se nvarte; teoretic, ar fi posibil s se
controleze aceste variabile pentru a
controla traiectoria monezii. este posibil
s se pun variabilele ntr-o anumit
ordine, dar este imposibil s fie
controlate destul de bine astfel nct s
se cunoasc rezultatul final
 Teoria haosului
exemple..
atractorul Lorentz
Lorentz a gsit c diferene de minute n
condiiile iniiale ale vremii produc
schimbri drastice n final - linia graficului
ecuaiilor care modelau acest fenomen
urmrea figura rasucit a cifrei 8

partea ciudat este c dei linia

ntotdeauna descria aceeai form,
niciodat nu descria exact aceeai
traseu i nici un punct al liniei nu se
intersecta vreodata cu alt traseu
[ecuaiile descriu in mod repetat aceeai form
general dar niciodat aceasta nu se repet,
cu o precizie extraordinar]
..mai multe despre atractorii stranii in cap. urmtor..
 Teoria haosului
exemple..

turburena

: este o cunoscuta manifestare a

haosului, constituind una din cele mai
dificile problematici ale fizicii; desi uor i
continuu observat nelegerea sa este
foarte dificil

vrtejurile apei la impactul cu stalpii

curenii de aer
...
 Teoria haosului

modelarea fizic a turburenei

n 1971 doi fizicieni, D. Ruelle i F. Takens propun abordarea naturii

turbulenei bazat pe noiunea de atractor straniu

ideea fundamental a rezultat din studiul deformaiilor undelor

cvasiperiodice (pe un tor) sub influenta unor perturbatii i a artat
c undele instabile pot fi aproximate cu altele structural stabile

Ruelle i Takens au formulat o ipotez matematic foarte general:

multimile complexe, situate in vecinatatea undelor cvasiperiodice pe un
tor, sunt atractori ai regimurilor turbulente
Teoria haosului
Teoria haosului
Teoria haosului
Teoria haosului
Teoria haosului
 Teoria haosului

tehnicile teoriei haosului au fost folosite

pentru crearea de sisteme biologice
tiai c..
sisteme de ecuaii dinamice au fost folosite
pentru aflarea a orice de la creterea populaiei
la btile neregulate ale inimii

inima omului urmeaz un model haotic -

timpul ntre btile inimii nu ramane constant, ci
depinde de activitatea cardiac, printre ali
factori

analiza btilor inimii - care pot ncetini sau

se pot intensifica - poate ajuta cercettorii s
gseasc metode de a readuce un ritm anormal
ntr-o rata stabil
 Teoria haosului
aplicaii n
arhitectur

se poate observa o
asemnare ntre traiectoria
unei particule aflat ntr-o
micare brownian i schiele
proiectelor deconstructiviste

aa cum haosul micrii browniene nu este cu adevarat haos,

ci doar hipersensibilitate la condiiile iniiale, nici liniile
generatoare ale acestui tip de arhitectur nu sunt arbitrare, ci
depind de cauze greu observabile
 Teoria haosului
aplicaii n arhitectur

combinnd teoria fractalilor cu cea a haosului obinem, urmrind o

particul aflat n suspensie ntr-un lichid, o miscare browniana
 Teoria haosului
aplicaii n
arhitectur
 Teoria haosului
mai multe despre haos..
..cri

Ilya Prigogine, I. Stengers - Noua

alianta, Ed. Politica (1984)
Ilya Prigogine - De la existenta la
devenire, Ed. Stiintifica (1992)
Gelu Bourceanu, Ioan Grosu,
Camelia Beldie - Evolutie si
autoorganizare in sisteme ..filme
departe de echilibru, Ed. Tehnica
(1989) Hardware (1990)
Ziauddin Sardar, Iwona Abrams - Jurassic Park (1993)
Cateva despre HAOS, Ed. Curtea (1998)
Veche (2002) Run Lola Run (1998)
Benoit Mandelbrot - Obiectele efectul fluture (2004)
fractale, Ed. Nemira (1998) Match Point (2005)
Friedrich Cramer - Haos si ordine, A Sound of Thunder (2005)
Structura complexa a viului, Ed. The Science of Sleep (2006)
All (2001) Chaos (2007)
 Atractorii stranii
atractorii sunt pari ale fazei de spaiu a sistemului dinamic; s-a
: crezut c ar fi subseturi ale fazei spaiale puncte, linii, suprafee,
volume.

doi atractori simpli sunt punctul fix i ciclul limit; cnd aceste
tipuri sunt greu de descris, atunci atractorul este unul straniu
un atractor este informal descris ca straniu daca are o dimensiune
non integra sau daca dinamicile de pe el sunt haotice

termenul a fost introdus de David Ruelle i Floris Takens pentru a

descrie atractorul rezultat dintr-o serie de bifurcaii ale unui sistem
descriind o curgere fluid

atractorii stranii genereaz

tipare punctuale repetitive, ntr-o
: dimensiune 2D, n vreme ce algoritmii lor colorai
reprezint timpul care produce imagini 3D - a treia
dimensiune este determinata de perceptia observatorului cuplata cu
o intentie creativa
Atractorii stranii
 Atractorii stranii

reprezint un sistem dinamic, care evolueaz dupa destul de

mult timp

prezint o anumit dependen fa de un ansamblu (continuu)

de condiii iniiale

are dou traiectorii provenite din dou puncte nvecinate din

interiorul bazinului atractorului sistemului; indiferent unde se vor
afla, acestea se vor ndeparta exponenial

n vecintatea unui atractor straniu, dou traiectorii tind ctre o

regiune a spaiului, iar n acelai timp se ndeprteaz una fa
de cealalt
Atractorii stranii
 Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
atractorul potcoav

imaginat de matematicianul S. Smale

transform un ptrat n cursul a dou

operaii successive:
ntr-o prima faza ptratul este ntins n
direcie paralel cu una din laturile sale i
contractat pe directie perpendiculara;
suprafaa dreptunghiului rezultat este mai
mic dect a ptratului
n a doua faza dreptunghiul este ndoit
astfel nct s formeze o potcoav i s
se nscrie n ptratul iniial

rezult o structur stratificat foarte

complex, alcatuit dintr-o
suprapunere infinit de linii, care
insa, ramane conex
 Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
atractorul Lorenz

imaginat de matematicianul E. Lorenz, meteorolog

American, care in 1963 a creat un model pentru
prognozarea vremii si a formulat legile ce descriu
micarea atmosferei terestre, bazndu-se pe
ecuaiile simplificate ale mecanicii fluidelor

comportamentul curios al curbelor integrale

din modelul lui Lorenz poate fi explicat prin
prezena unui atractor straniu; urbele
integrale, trasate de calculator, descriu in
spaiul fazelor, pentru anumite valori ale
parametrilor, bucle ce se ncolcesc la infinit
n jurul a dou puncte fixe instabile, care
atrag toate traiectoriile aparinnd unui
anumit domeniu

nu este nici o linie, nici o suprafa, ci o

figur geometric intermediar - fractal
 Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
atractorul Lorenz
 Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
Cliford Pickover continu
studiile predecesorilor si i
reuete s transforme o
imagine 2D ntr-una 3D

complexitatea imaginii 3D este

dat o dat ce curbele ncep s
sugereze suprafee

xt+1= sin(byt) + c sin(bxt)

xt+1=sin(axt) + d sin(ayt)

o ecuaie genereaz interioare

fantomatice n timp ce cealalta
genereaza dou zone diferite
de unde genereaza curbele
 Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
Paul Bourke considera c
densitatea punctelor e
controlat de timp, sau timpul
da unui atractor 2D o aparent
tridimensional

xt+1= sin(ayt) - cos(bxt)

xt+1=sin(cxt) + cos(dyt)
 Atractorii stranii

pornind de la diferite ecuaii matematice se poate da natere unor forme

total diferite
Atractorii stranii
Atractorii stranii
Atractorii stranii
 Efectul fluture

Tot Edward Lorenz a observat ca modificand parametrii initiali la o

scara foarte mica in simulatorul de clima, rezultatul final poate sa
fie orice intre vreme senina si uragan.
Efectul fluture e o expresie care incearca explicatia notiunii tehnice
de dependenta sensibila de conditiile initiale din cadrul teoriei
haosului.
Mici variatii ale unei conditii initiale a unui sistem dinamic non-liniar
pot produce variatii la scara mare in interiorul sistemului, in timp.
Efectul fluture
 Efectul fluture

Numele efectului vine de la analogia cu ideea ca bataile din

aripi ale unui fluture pot creea mici schimbari in atmosfera,
care pot cauza in final aparitia unei tornade (sau pot impiedica
aparitia unei tornade).
Bataia de aripi este considerata, in acest caz, conditia initiala
a sistemului care genereaza un lant de evenimente care
conduc la un fenomen ce actioneaza la o scara mult mai
mare.
Daca fluturele nu ar fi batut din aripi, traiectoria sistemului ar fi
fost diferita.
Efectul fluture
 Efectul fluture

Pe de alta parte, trebuie sa existe anumite conditii de

sensibilitate pentru ca bataia din aripi sa poata genera orice
traiectorie.
Legatura dintre un fluture si lantul de evenimente pe care il
cauzeaza este imposibil de urmarit.
Daca sistemul e sensibil la un curent atat de mic, in traiectorie
vor interfera multe alte elemente care o vor schimba.
Asadar, se pune problema daca fluturele a generat furtuna,
sau a facut ca furtuna sa depinda intr-o anumita masura si de
activitatea lui.
Cauzalitate versus sensibilitate
 Efectul fluture

Imaginile reprezinta doua traiectorii in interiorul unui atractor Lorenz

care incep in acelasi punct, dar ale caror coordonata x difera doar la
a cincea zecimala.
Initial, traiectoriile par coincidente, insa , spre final, diferenta dintre
ele devine evidenta.
 Efectul fluture

Exista cateva probleme cu notiunea. Acestea fac recognoscibila

diferenta intre modelele haosului si aplicatia acestor idei in
lumea reala.
S-au incercat interpretari ale efectului fluture in cadrul ideii de
calatorire in timp, dar fara detalii si mai degraba in teorii
simpliste.
 Efectul fluture

In ceea ce priveste arhitectura, o analogie intre o traiectorie care

poate avea un parcurs diferit si un rezultat final complet diferit in
urma schimbarii unor mici detalii initiale, nu poate fi intocmai
suprapusa pe evolutia istorica a unui curent, sau a unui anumit
program de arhitectura.
In cazul bisericilor, de exemplu, putem intelege de ce, acum 6
secole foloseau un anumit tip de plan, materiale si stil estetic, la fel
cum evolutia pana in zilele noastre ale acestor caracteristici nu e
deloc haotica, ci dimpotriva, tine de variabile care pot fi contorizate
in mare parte.
Asadar, discrepanta dintre o conditie initiala putin alterata in evolutia
in timp a unui program de arhitectura nu conduce la un rezultat
extrem de diferit. Sigur ca, daca un detaliu e semnificativ, el va
influenta traiectoria, dar nu in acelasi ritm si nu necontrolabil cum s-
ar putea spune despre efectul fluture.
 Teoria catastrofelor

: catastrofa apare atunci cnd o variaie continu

a unor cauze produce o variaie discontinu a
efectelor

teorie dezvoltat de matematicianul francez Rene Thom

(1970)
numit i teoria stabilitii structurale

pentru Rene Thom, o forma se distinge, se separ de un fond,

de un spaiu-suport, un spaiu- substrat
dac fondul este perfect omogen, uniform, sau dac
proprietile sale se modific n mod continuu, nu exist
morfologie: o form exist dac exist discontinuitate
 Teoria catastrofelor

permite studiul strilor critice, al singularitilor, prin

construcia unui model care permite nelegerea i analiza
fenomenelor ce au loc la pragul care marcheaz trecerea
ntre doua stri (bifurcaii, tranziii de faz)

ofer un model n care se pot observa i nelege

analogiile dintre fenomene aparent far o legatur
evident ntre ele, care au loc n diferite sisteme naturale,
de la fizic la psihologie i sociologie, relund din alt
perspectiv rolul analogiei n transferul de cunostine
 Teoria catastrofelor
conexiuni cu arhitectura..

proiectul, ideea ce st la baza viitoarei

construcii, aparine unei lumi abstracte dar
eseniale, fr de care nimic nu este posibil

lumea ideilor este cea dinamic, cea n care

au loc mutaii, salturi, evenimente; spaiul
construit, oricat de bine construit ar fi,
rmane doar o reflecie
 Teoria catastrofelor
conexiuni cu arhitectura..

vom reprezenta o aezare uman printr-o form

variabil n spaiul - substrat al cmpiei sau al
coastei de deal

zona de periferie este, deci, catastrofic, iar n

funcie de scara de obsevaie, catastrofice pot fi
cartierul mrginas, locuina ce are n spatele ei
terenul viran sau chiar gardul ce marcheaz
separarea locuirii de nelocuibil
 Teoria catastrofelor
conexiuni cu arhitectura..

putem face o paralela cu relaia

figura-fond n esutul urban:

la o anumit scar, o construcie poate sa apar ca un punct

catastrofic n relaie cu esutul urban datorit unei
discontinuiti n calitatea fondului construit, n timp ce la o
scar mai mare, o multitudine de astfel de discontinuiti pot
forma ele nsele un fond omogen, deci o continuitate
 Teoria structurilor disipative

: abordeaz procesele cooperante, adic fenomenele

de auto-organizare ce pot aparea n anumite cazuri
i condiii n populaii compuse din indivizi identici

moleculele n chimie
celulele n biologie
locuitorii unui ora n urbanism

Ilya Prigogine a primit Premiul Nobel pentru chimie in

1977 pentru contribuiile sale la termodinamica de
neechilibru, n special la teoria structurilor disipative
 Teoria structurilor disipative

structurile disipative sunt formate i stabilizate de

fluxul de materie i energie pe care acestea le
schimb cu mediul nconjurtor, spre deosebire de
structurile de echilibru, care nu au nevoie de un aport
energetic extern

astfel, o mulime de indivizi identici poate suporta

modificri sub aciunea unor factori externi meninui,
i revine la o stare iniial atunci cnd aciunea
acestor factori nceteaz
 Teoria structurilor disipative
conexiuni cu arhitectura..

structura iniial poate fi comparat cu mulimea programelor

de arhitectur existente la noi n tar, asupra careia acioneaz
meninut, de la un moment dat, un ansamblu de factori externi,
spre exemplu regimul politic comunist

mulimea iniial sufer anumite modificri i transformri

meninute pe perioada acionrii factorilor externi :

..sistematizare: blocuri-tip in cartiere dormitor - Balta Alb, Drumul Taberei;

construcia unor cldiri monumentale - Palatul Parlamentului, Casa Scnteii,
construcia centrului civic i n mediul rural, locuine private unifamiliale de
dimensiuni reduse..

odat cu dispariia factorilor exteriori, multimea i reia cursul

normal: programele arhitecturale se schimba, i recapat
libertatea de exprimare
 Teoria structurilor disipative
conexiuni cu arhitectura..
 tiina modern i tehnica

: pozitivismul este un curent filozofic din sec. XIX-XX al crui

tez principal este c singura cunoatere autentic este cea
tiinific, iar aceasta nu poate veni dect de la afirmarea
pozitiv a teoriilor prin aplicarea strict a metodei tiinifice

curent filozofic conceput de Auguste Comte care limiteaz

rolul stiinei numai la descrierea si sistematizarea faptelor si
fenomenelor
pozitivismul a fost conceput si dezvoltat de astronomii greci
conform sistemului lui Ptolemeu, pmntul st fix n centrul
Universului
toate celelalte corpuri cereti (luna, soarele, planetele,
stelele) se mic pe traiectorii perfect circulare n jurul acestui
corp central
 tiina modern i tehnica

incapacitatea de a nelege fenomenul micrilor corpurilor cereti

tratarea formal a descoperirilor desparirea definitiv dintre
teoria matematica i realitatea analizat

tiina actual tehno- tiina - termen ce pune in

eviden:

- indisolubilitatea celor doi poli: teoreticul si tehnica

operatorie
- primordialitatea tehnicii asupra teoriei
 tiina modern i tehnica
legtura actual dintre tiin i tehnic

HEIDEGGER consemneaz trsturile generale ale tiinei moderne:

1.tiina modern se fundamenteaz pe esena tehnicii

2.Esena tehnicii nu are nimic etnic.
3.Esena tehnicii nu este o simpl oper a omului pe care o
superioritate i o suveranitate uman ar putea s o subjuge printr-o
atitudine moral potrivit.

esena unui lucru difer de lucrul nsui

tehnica reprezint fundamentul stiinei
 tiina modern i tehnica
tehno-tiina i primatul aciunii asupra nelegerii

Stiina a uitat vocaia sa pricipal, care nflorea de la presocratici la

Aristotel: aceea de a ne face s pricepem realitatea. Ea nu mai este
preocupat s neleag lumea, ci de o singur dirin, cea de a o
domina i de a o transforma.
Thom

tiina nu se mai preocup de a sti, ci numai de a fi posibil

secolul al XVII- lea Newton si Galilei:

- se renun la vocaia teoretic a stiinei
- se ctig precizia descrierii micrii corpurilor materiale
- se elimin utilizarea forelor oculte, entelechia
- se pierde din vedere cauza micrii
- tiina devine descriptiv i nceteaz a mai fi explicativ
 tiina modern i tehnica
tehno-tiina n cutarea realului

tiina, practic, pragmatic si foarte eficace de altfel, ignora paradoxal natura

G.Hottois: Fizicianul stie cum sa transmute materia sa faca fisiunea, dar nu

abordeaza problema naturii materiei sau a energiei
epistemologie = teorie a cunoasterii stiintifice, discurs teoretic care se refera la
cunoastere si stiinta, reflectie asupra stiintei
tiina este mai mult a sti sa faci decat a stii
A. Comte: Orice ipoteza trebuie sa se indrepte exclusiv catre legile
fenomenului si nicidecum catre modul in care s-a produs

probleme legate de natura sau de esenta fenomenelor nu mai sunt preocupari

stiintifice
ex: termenii stiintifici( electronul, magnetismul, greutate, electricitate,molecula)
pentru a fi explicati trebuie sa se recurga la argumente de tip operatoriu.
 tiina modern i tehnica
operaionism = doctrina urbanistica dezvoltata de fizicianul
american Bridgman, a carui idee directoare este ca
semnificatia fiecarui termen stiintific trebuie sa poata fi
determinata prin specificarea unei operatii de verificare bine
definita care sa-i furnizeze un criteriu de aplicare

tiina modern pune accentul pe felul in care lucrurile se

comporta intr-o experienta sau alta, face analogia observatiilor
si descopera legaturile dintre acestea si in final elaboreaza legi

legile nu sunt fundamentate in fiinta ci numai niste relatii constante

intre observatiile noastre

legi particulare simple realitati observabile (Legea empirica a

dilatarii unei tije metalice)
legi teoretice realitati neobservabile molecula

obiectivitate stiintifica fac parte numai legile ce pot fi controlate

prin observatie
 tiina modern i tehnica

Idealist vs. Realist

Berkeley, filozof, reprezentant al idealismului subiectiv:

a exista inseamna a fi priceput

Wittgenstein:
Limitele limbajului meu arata limitele propriei mele lumii

Niels Bohr:
Intrebarea la care trebuie sa raspunda stiinta nu este <<Ce
este natura?>> ci <<Ce putem spune noi despre ea?>>
 tiina modern i tehnica

exemplul mecanicii cuantice..

Rene Thom:
Mecanica cuantica constituie un scandal
intelectual al secolului[...].Stiinta a renuntat, intr-
adevar, la intelegerea lumii! Este ceva care se
impune dar care nu poate fi inteles
Louis de Broglie spunea in 1970: particula trece
deodata prin gaurile A siB, unde este, se spune,
potential prezenta
Dirac: principalul scop al fizicii nu este sa genereze
niste imagini, ci sa formuleze legile care
guverneaza fenomenele si sa le utilizeze pentru
descoperirea unor fenomene noi

inteligibilitatea a devenit astazi un lux inutil

 Intuitii - influenta in arhitectura

Ideile noi aparute intr-un anumit domeniu, se difuzeaza

si in altele, iar ele influenteaza indirect gandirea unei
epoci.

Exista exemplele in care arhitectii integreaza direct in

procesul de proiectare aceste noi metode, dar pot fi
urmarite cazuri in care este creata o atmosfera, iar ele
servesc drept surse de inspiratie.
 Intuitii - influenta in arhitectura

"Stiinta moderna se afla intr-o situatie ciudata. Desi omniprezenta in noianul

de tehnologii si aplicatii, ea pare sa fi parasit lumea noastra. Fizica a incetat
sa ne mai descrie, pe noi insine si obiectele ce ne inconjoare, fiind de
cateva decenii in plina cursa, ce pare ca nu se va opri nicicand, spre
infinitezimal si spre necuprins.

Alain Boutot, in introducerea cartii sale, pune in

evidenta faptul ca aceste teorii, ce sunt incadrate in studiul
morfogenezei, apar ca o reactie impotriva stiintei traditionale,
"de la care omenirea cere pe zi ce trece tot mai mult, dar care se
indeparteaza constant de intelegerea si existenta umana."
 Intuitii - influenta in arhitectura

Ceea ce suna foarte aproape de

ideile filosofice ale secolului XX,
perspectiva fenomenologica, ce
a insemnat in arhitectura o
pozitie critica impotriva Miscarii
Moderne.

Cautarile unei arhitecturi a

spectaculosului, structurile
organice, nu pot fi puse in
legatura cu redescoperirea
complexitatii naturii pe care o
propune stiinta?
 Intuitii - influenta in arhitectura

"Pana acum, savantii nu au facut decat sa

transforme lumea; de acum inainte vor trebui
s-o si descifreze.

"Explorarea lumii pe care o locuim se

dovedeste la fel de surprinzatoare si de
generatoare de noi perspective ca si
vertiginoasa explorare a marelui si micului
infinit."
Intuitii - influenta in arhitectura

Ideile despre generarea fractalilor,

reiterarea, folosirea datelor de iesire ca
noi date de intrare, pot fi puse in
legatura cu proiectarea ca proces.

Abordarea urbanismului contemporan

presupune perfectionari succesive ale
modelului initial, urmarindu-se
raspunsul locuitorilor la conditiile date.

Exemple: EuraLille sau La Defense, care nu sunt

o colectie de obiecte incremenite, ci reprezinta un
proces de evolutie in timp.
 Intuitii - influenta in arhitectura

Concluzie:

Teoriile morfologice, care par foarte complicate si

abstracte, sunt de fapt mult mai aproape de noi decat ni
s-ar putea parea.

Suntem imbibati de ele, pentru ca au fost prezente in

gandirea ultimilor 50 de ani.
 Bibliografie/ Surse
Boutot, Alain Inventarea formelor, vol I, Editura Nemira, 1996

virtualia.ong.ro/00/nadina_00.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Chaos_theory
http://en.wikipedia.org/wiki/Catastrophe_theory
http://en.wikipedia.org/wiki/Strange_attractor#Strange_attractor
http://en.wikipedia.org/wiki/Butterfly_effect
http://www.visual-chaos.org/lex.html
http://www.visual-chaos.org/complexity/
http://www.visual-chaos.org/refs/
http://www.visual-chaos.org/complexity/background/refs.html
www.astech.ro/p_pin/pinuluicomplexitate.html
www.ctanm.pub.ro/Club/Prezentari/CNIV%202004/CNIV2004_S3.html
www.rov.ro/complexity/portal/modules.php?op=modload&name=Sections&fil
e=index&req=viewarticle&artid=19&page=1
www.csc.matco.rowww.complexity.rowww.noema.info
www.agonia.ro/index.php/essay/164051/index.html