Povestire (ISPAS MOTAN GRAS)

Raymond Roca

Pagina: 1/2

Raymond ROCA: "ISPAS MOTAN GRAS"

POVESTIRI DE PE MARE (ROMANA)

Tr�ia la Br�ila, cu mult,i, mult,i ani �n urm�, o b�tr�nic� cumsecade c�reia toat�
lumea �i zicea Babana. Chiar dac� numele ei desemna o femeie gras�, Babana era
sl�but,� s,i usc�t,iv�. Probabil c� b�tr�net,ea �s,i pusese amprenta pe porecla
ei, transform�nd-o pe �baba Ana� �n Babana.

B�tr�na avea un suflet bun s,i o inim� larg�. Toat� ziua alerga de colo p�n� colo
ca s� ajute pe cineva. Suferea de boala singur�tat,ii cu toate c� avea un b�iat,
Panait, care fiind marinar, nu d�dea pe acas� cu s�pt�m�nile, sau uneori chiar cu
lunile, str�b�t�nd m�rile lumii cu corabia mos,tenit� de la tat�l s�u, care fusese
s,i el la r�ndul s�u, tot marinar.

�ntr-o sear�, �ntorc�ndu-se acas�, Babana auzi un mieunat slab care venea dintr-o
fund�tur� plin� de gunoaie. Inima n-o l�s� s� plece mai departe, se apropie s,i
observ� la lumina lunii c� se zbate ceva �ntr-o traist� legat� la gur�, aruncat�
printre b�l�rii. �s,i �nvinse frica, doar atunci c�nd �s,i d�du seama c� o vietate
are nevoie de ajutorul s�u. Ag�t,� traista cu o sc�ndur� putrezit� s,i o trase
afar� din groapa cu gunoi. Dup� ce, cu mare greutate s,i efort desf�cu nodul, �i
s�ri �n brat,e un pui de m�t,� negru, slab s,i pr�p�dit. Femeia se sperie s,i vroi
s�-l arunce c�t colo, dar i-se facu totus,i mil� de animal s,i �l lu� acas�.
Mirosea ur�t s,i era slab de-i puteai num�ra coastele. Ochii �i erau tulburi s,i
abia �s,i mai tr�gea sufletul. Cine s,tie de c�t timp z�cea �n traist�, aruncat la
gunoi. Dup� c�te se pricepea la m�t,e, �s,i dadu seama c� nefericitul animal, este
mot�nel.

B�tr�na �l cur�t,� cu o c�rp� umezit� �n ceai de mus,et,el, �i sp�l� ochii s,i

bl�nit,a s,i �i puse pe o farfurie c�teva buc�t,ele de c�rnat. Acesta se apropie,
le mirosi s,i amet,it �s,i pierdu echilibrul c�z�nd �ntr-o parte. Babanei i se
facu s,i mai mare mil� de pisoi. Lu� un pai de gr�u, �l bag� �n cana cu lapte s,i
�i picur� c�t,iva stropi �n botic. Pisoiul �s,i reveni put,in s,i �ncepu s� ling�
pic�turile, apoi lu� v�rful paiului �ntre l�but,e s,i �ncepu s�-l sug�. Babana
�s,i d�du seama c� acesta nu s,tie �nc� s� m�n�nce. Lu� o c�rp� curat� o �nmuie �n
lapte s,i �i d�du mot�nelului s� sug� un colt,. Din c�nd �n c�nd mai turna c�te un
pic de lapte pe c�rp� p�n� cand micul animal se s�tur�, se f�cu covrig s,i adormi.
�n somn, tremura parc� de frig s,i din c�nd �n c�nd mieuna subt,irel. Femeia �l
inveli cu un pulov�r vechi s,i se culc� s,i d�nsa.

A doua zi de dimineat,�, Babana simt,i c� cineva trage de p�tura cu care era

acoperit�. �n singur�tatea ei, se sperie, s�ri din pat, dar inima-i reveni la loc
c�nd v�zu pisoias,ul juc�ndu-se cu franjurii cuverturii. Acesta era vioi s,i
juc�us, s,i nu mai ar�ta slabiciunea pe care o avusese cu o sear� �nainte. Mieuna
parc� mai tare s,i se mis,ca mult mai agil. Primi iar o port,ie de l�ptic cu
c�rpa, dup� care �ncepu s�-s,i ling� bl�nit,a s,i s� se curet,e. Pe zi ce trece se
f�cea tot mai zdrav�n. Cu timpul se f�cu un motan de toat� frumuset,ea, cu o blan�
neagr� s,i pufoas� s,i cu ochi galbeni s,i inteligent,i. B�tr�na �i puse numele
Ispas, nume ce-i aducea aminte de un alt pisoi pe care �l avusese �n copil�rie.

Ispas era foarte cuminte s,i domestic. �l iubeau tot,i vecinii, c�ci de c�nd
ap�ruse motanul disp�ruser� tot,i s,oarecii s,i s,obolanii din mahala. B�tr�na �i
d�dea s� m�n�nce tot felul de bun�t�t,i. Cu timpul se �ngr�s,� as,a de tare, de
parc� era un miel s,i toat� lumea �ncepu s�-i spun� Ispas-Motan Gras.

Acestuia nici c�-i p�sa de ce zic alt,ii. Lenes,, z�cea toat� ziulica pe un
covoras, la soare �n pridvorul casei s,i �n afar� de m�ncare. nu se sinchisea de
nimic. Din c�nd �n c�nd mai deschidea c�te un ochi ca s� vad� ce se mai �nt�mpl�
prin �mprejur s,i s� �s,i dea lumea seama c� nu este mort.

�n ultima vreme, b�tr�na st�tea s,i ea mai mult pe acas�, c�ci balamalele nu o mai
l�sau s� se mai duc� prin t�rg. �ntr-o zi b�rt�net,ea �s,i spuse cuv�ntul s,i Baba
Ana �nchise ochii pentru �ntotdeauna. Panait se �ntoarse acas� s,i dup� ce d�du
toate lucrurile de poman�, v�ndu casa, dar de motan nu putu s� scape. Nimeni nu-l
vroia pe lenes,ul Ispas-Motan Gras. P�n� la urm�, din respect pentru mum�-sa, lu�
s,i motanul cu el pe corabie. Ajuns acolo, pentru �lenes,ul cel negru�, cum �l
numise Panait, se termin� cu binele. Adio ficat pr�jit, out,e fierte �n lapte s,i
sm�nt�n� proasp�t�. M�ncarea marinarilor era pes,tele, care la �nceput, lui Ispas-
Motan Gras, nu-i pl�cu de fel, odat� c� avea un miros ciudat s,i a doua oar� c�
Panait i-l d�dea crud. Cu timpul. de voie - de nevoie, �ncepu sa se obis,nuiasc�
s,i chiar s�-i plac�. C�teodat�, era foarte nostim, mai ales c�nd se juca cu c�te
un pes,te viu care c�dea pe punte din plasa marinarului. Atunci incepea un
adev�rat spectacol de circ, care �i mai descret,ea fruntea �nsinguratului fiu al
m�rilor.

Noul st�p�n f�cea comert, cu diferite m�rfuri. �mpreun� au b�tut apele m�rilor, �n
lung s,i-n lat, cu diferite treburi. La �nceput f�cur� curse scurte pe Marea
Neagra, de la Br�ila la Constant,a, Odesa sau Varna. Mai apoi, afacerile �i
�mpinse c�tre Bosfor. Panait auzise c� uleiul de masline grecesc are mare c�utare
pe piet,ele englezes,ti. Tot,i cei care se ocupau cu comert,ul cu m�sline, sau
uleiul acestora, deveniser� oameni cu bani. Se incumet� s,i el, �ncep�nd s� fac�
curse regulate cu marf� la Southampton, Londra s,i Liverpool. Afacerile mergeau
strun� s,i deseori termina cursa cu buzunarul plin. Corabia fiind bun�, deobicei
naviga singur. Uneori, c�nd era mult de lucru si str�batea o distant,a mai mare,
mai angaja c�te un membru-doi �n echipaj. �n general, pentru afaceri mici s,i
distant,e mai scurte, pe corabie erau numai c�pitanul s,i motanul. Panait, cam
posac nu prea era prietenos cu Ispas, iar acesta speriat de imesitatea apei st�tea
mai mult �n cabin�, cocot,at pe patul marinarului, unde visa la casut,a cu pridvor
din Braila s,i bun�t�t,ile culinare pe care i-le oferise fosta st�p�n�. Totus,i,
cu timpul, �ntre cei doi, se �nfirip� o leg�tur�, ceva ce sem�n� la �nceput, mai
mult cu o �nt,elegere, dec�t cu o prietenie. Aveau nevoie unul de altul, poate din
cauza singur�tat,ii care-i �nconjura.

�ntr-o zi, �ntorc�ndu-se dintr-o curs� f�cut� la Liverpool, la ies,irea din

str�mtoarea Sf�ntu Gheorghe, situat� �n sudul M�rii Irlandei, o furtun� groaznic�
�i ajunse din urm�, arunc�nd toate furiile v�ntului s,i m�rii peste corabie. Totul
se zg�lt,�ia s,i se zbuciuma. Ispas, z�p�cit s,i speriat, se ascunse sub pat
�nfing�ndu-s,i ad�nc ghiarele �n dus,umeaua de lemn pentru a-s,i putea ment,ine
echilibrul.

Panait, la timon�, �ncerca cu mare greutate s� t,in� corabia c�t mai dreapt�.
Deodat�, ceasul r�u s,i furia naturii dezl�nt,uite, rupser� o parte din catarg
care c�zu peste c�rm� s,i c�maci. Acesta aproape mort, z�cea imobilizat sub
greutatea arborelui. Totul p�rea c� se scufund� �n ad�ncuri. R�mas� f�r� control,
corabia s�lta ca o coaj� de nuc� pe valurile imense. Se f�cu bezn�, deoarece
puterea s�lbaticului uragan �ntunecase s,i soarele. Marea vuia s,i se zb�tea ca o
fiar� prins� �n capcan�. Apoi, �ncet-�ncet totul se lins,ti s,i veni adev�rata
noapte. O t�cere ciudat� se amesteca cu �ntunericul nopt,ii. Din c�nd �n c�nd, se
auzeau la pup�, nis,te gemete, dup� care o linis,te ap�s�toare acoperea totul ca o
mantie.

Lui Ispas �i fuse fric� s� ias� pe punte, s� vad� ce se �nt�mpl� acolo s,i ce face
st�p�nul. Dimineat,a, foamea s,i lumina soarelui �l facur� s� prind� curaj s,i s�
p�r�seasc� cabina. Cu pas,i felini urc� scara s,i ies,i la suprafat,a punt,ii.
R�mase uimit de harababura care �l �nconjura� p�nze, funii, plase �nc�lcite s,i
aruncate vrais,te. Omul nic�ieri! Mieun� �ncetis,or, parc� chem�ndu-l, apoi mai
tare, dar dejeaba � nu-i r�spunse nimeni. Str�b�tu puntea cu pas,i timizi,
simt,ind c� s-a �nt�mplat ceva r�u.
C�nd ajunse la pup� v�zu catargul pr�bus,it s,i sub el Panait z�c�nd nemis,cat. Se
as,ez� pe pieptul acestuia s,i �ncepu s� toarc�. V�z�nd c� nu mis,c� �ncepu s�
miaune din nou, parc� disperat, din ce �n ce mai tare. Auzi, parc� un oftat s,i
v�zu pleapele marinarului c� se mis,c�. Acesta intredeschise ochii s,i �i �nchise
la loc. Peste c�teva clipe �i deschise din nou. �ncerc� s� se mis,te, dar se
simtea imobilizat de greul catarg s,i de o durere ascut,it� �n piciorul drept.
Str�nse din dint,i, �s,i adun� toat� fort,a r�mas� s,i ies,i de sub greutatea care
�l t,inea ca �ntr-un cles,te. Motanul se sperie s,i s�ri c�t colo, mai s� cad�
peste bord. Marinarul �s,i d�du seama c� are un picior rupt s,i cu greu se t�r�
spre intrarea care cobora la cabin�. �n dureri groaznice se l�s� s� alunece pe
sc�ri p�n� ajunse l�ng� butoiul cu apa. B�u cu mare greutate s,i les,in� din nou.
Ispas cobor�se s,i el, urm�ndu-s,i st�panul. Se as,ez� c�t mai aproape de el s,i
�ncepu s�-i toarc� �ncetis,or la ureche de parc� ar fi vrut s�-i linis,teasc�
durerile. Peste o vreme marinarul �s,i reveni din nou, dar nu putu s� fac� nici o
mis,care f�r� s� t,ipe de durere. Corabia, asemeni unei fantome, plutea �n deriv�,
f�r� control, pe ape necunoscute.

Mai trecu o zi, timp �n care Panait se zb�tu �ntre viat,� s,i moarte, aiurind s,i
suferind din cauza durerii. Piciorul i-se umflase s,i �l chinuia foarte tare.
Noroc ca avea butoiul cu ap� aproape s,i putea s�-s,i mai aline setea s,i febra
groaznic�.

Motanul, la r�ndul s�u, suferea s,i el, deoarece �l durea burta de foame. Se
sculase de c�teva ori s� caute ceva de m�ncare, dar nu g�sise nimic. Toate
alimentele erau �nchise �n cal� s,i p�na acolo erau multe us,i �nchise s,i sc�ri
greu de urcat sau cobor�t. �ncepu din nou, s� miaune cu disperare. Panait se
trezi, mai b�u put,in� ap� s,i se v�iet� s,i el de durere.

Foamea �l scoase din nou, pe Ispas, afar� din cabin�. Ies,i pe punte s,i se as,ez�
la p�nd�, as,tept�nd s� apar� vre-un pesc�rus,, ca s�-l poat� �ns,f�ca s,i s�-l
m�n�nce. Dejeaba! Erau prea departe de mal ca vreo pas�re s� se aventureze �ntr-
acolo. Foamea �l chinuia din ce �n ce mai tare. Se duse la prov� unde era at�rnat�
plasa de pescuit s,i o cercet� cu atent,ie. �n afar� de c�teva alge uscate nu g�si
nimic. Mirosul de pes,te, care se �nbibase cu timpul �n sfoara acesteia, �l
inebunea, f�c�ndu-i s,i mai mare foame.

Plasa aruncat� de furtun� at�rna peste bord, pe jumatate �n ap�. Cu grij�, cobor�
pe ochiurile plasei ca pe o sc�rit,�, p�n� aproape de nivelul apei. Neg�sind nici
acolo, macar o r�m�s,it,� de pes,te, d�du nervos din coad�. V�zu s�rind din ap� un
pes,te aproape tot at�t de mare ca el. Se sperie s,i c�zu �n ap�. Noroc c� marea
era linistit�. Noroc c� plasa at�rna p�na la nivelul acesteia s,i avu de ce s� se
agat,e. Cu mare greutate se urc� pe punte scutur�ndu-s,i blana ud�. �s,i aduse
aminte de pes,tele care s�rise dup� coada lui s,i i-se f�cu s,i mai mare foame.
�s,i �nvinse frica s,i cobor� din nou pe plas� p�n� aproape de nivelul apei. �s,i
b�g� v�rful cozii �n ap� s,i �l mis,c� �ncet. Imediat �n jurul acesteia ap�rur�
c�rduri de pes,tis,ori argintii. Cu mis,care brusc�, Ispas, �nfipse ghiarele �ntr-
un pes,te care era mai aproape de el s,i �l scoase la suprafat,�. Ajut�ndu-se cu
colt,ii �l prinse de cap s,i �l imobiliz�. Urc� cu grij� pe punte, fiind atent s�
nu cad� din nou �n mare s,i s� nu-i scape valoroasa prad�. Se as,ez� pe burt� s,i
�ncepu s�-l �nfulece cu solzi cu tot.

Niciodat� nu m�ncase ceva mai gustos. Nici m�car delicatesele pe care i-le d�duse
r�posata Babana nu puteau s�-l egaleze. Dup� ce �l termin� simt,i c� nu era �nc�
satul, as,a c� se duse din nou la pescuit. Cobor� mult mai sigur pe plas� s,i �n
c�teva secunde prinse un alt pes,te de toat� frumuset,ea. Il t�r� pe punte s,i �l
devor� s,i pe acesta cu mare poft�. �ncepu s� se simt� bine s,i normal. I se
f�cuse lene s,i somn. Ca s�-s,i fac� siesta, ca alt�dat�, cobor� �n cabin�. Acolo
d�du de Panait care gemea de durere. G�ndul motanului, era totus,i, la pes,tii
juc�us,i din ap�, care �l s�turaser� s,i �l f�cuser� s� se simt� bine. Poate s,i
st�p�nul ar dori s� m�n�nce unul! Mult,i pes,ti prinsese Panait s,i �i imp�rt,ise
cu Ispas. Venise s,i r�ndul motanului s�-s,i pl�tesc� datoriile.

Din dou� s�rituri ajunse pe punte s,i �nc� din dou� pe plas�. Mult mai st�p�n pe
sine ca �nainte, cobor� cu dexteritate, �s,i b�g� coada �n ap�. C�nd ap�rur�
pes,tii, ag�t,� unul care i se p�ru mai mare. �l scoase pe punte s,i cu greu �l
t�r� p�na �n cabin�, pun�ndu-l aproape de gura lui Panait. Acesta deschise ochii,
v�zu pes,tele �nc� zb�t�nduse s,i �nebunit de foame �l lu� s,i mus,c� din el. �s,i
d�du seama de ceea ce f�cuse s,i cu mare greutate �s,i scoase cut,itul din
buzunar, cur�t,� pes,tele, �l t�ie �n buc�t,i s,i �ncepu s�-l m�n�nce as,a crud
cum era. Nu avea un gust prea bun dar totus,i �i ast�mp�r� foamea. Ispas, v�z�ndu-
l ca a terminat de mancat, o zbughi afar� s,i se mai �ntoarse cu un pes,te.
Marinarul �l m�nc� s,i pe acesta s,i adormi.

Se trezi peste c�teva ore cu o senzat,ie de mai bine, dar totus,i piciorul �l
chinuia foarte tare. L�nga el erau as,ezat,i trei pes,ti p�zit,i de Ispas. �i
m�nc� �n grab�, zic�nd bogdaproste motanului s,i apoi se t�r� p�n� la pat f�c�nd
un efort supraomenesc s� se urce �n acesta. Din cauza efortului s,i a durerii
les,in� din nou. Mai trecur� c�teva zile, timp �n care se hr�ni cum putu cu
pes,tele crud adus de pescarul cu patru picioare. Se mai intrem� put,in, dar
totus,i piciorul �l chinuia din ce �n ce mai tare.

O duse as,a zile s,i nopt,i f�r� sf�rs,it, tr�ind doar cu pes,tele adus de motan
s,i cu apa de b�ut din butoiul din cabin�. Piciorul i-se mai dezumflase, dar
prinsese o culoare p�m�ntie pe alocuri cu pete vinet,ii. �si d�du seama c� e
cangren� s,i simt,i c� �n cur�nd o s� moar�. Apuc�, cu mare efort, o sticl� de rom
s,i o b�u aproape pe jum�tate. Adormi, f�r� s� mai simt� durerea, mirosul greu s,i
mizeria care domnea �n cabin�. Vis� c� se plimba pe nori s,i c� putea s� mearg� pe
aces,tia f�r� s� cad�. Din c�nd �n c�nd ajungea la marginea norului s,i atunci un
picior �i aluneca �n gol. Cu mari eforturi se ridica s,i mergea mai departe, apoi
ajungea iar la margine, iar c�dea s,i iar se ridica. La un moment dat c�zu cu
ambele picioare de pe nor, duc�ndu-se cu mare vitez� spre p�m�nt. V�zu munt,i,
ape, case s,i chiar oameni. Aces,ti se uitau la el mirat,i, �i f�ceau semne s,i
parc� �i spuneau ceva.

Se sperie, se trezi s,i dechiz�nd ochii, v�zu �n picioare �n fat,a lui doi oameni.
Unul dintre ei �l t,inea �n brat,e pe Ispas, m�ng�indu-l cu tandret,e. Crezu c�
viseaz� �n continuare. Simt,i durerea din picior s,i �s,i d�du seama c� totul e
real. Unul dintre oameni �l intreb� �n limba englez� ce s-a �nt�mplat cu el s,i cu
corabia. Abia put�nd s� lege c�teva cuvinte le spuse despre furtun� s,i despre
accident. Cel mai t�nar dintre cei doi necunoscut,i ii examin� piciorul s,i d�du
nemult,umit din cap�

Panait �s,i pierdu cunos,tint,a trec�nd din nou �n lumea viselor. Parc� auzea
nis,te glasuri ciudate, apoi un zgomot de fer�str�u, un fream�t de p�dure, copaci
t�iat,i, o durere ascut,it�, s,i mai apoi ii disp�rur� toate imaginile. Z�cu as,a
�ntre viat,� s,i moarte p�na c�nd �ntr-o zi se trezi. �s,i d�du seama c� se afla
�ntins pe un pat de spital. Deschise larg ochii s,i v�zu �n fat,a sa o t�n�r�
imbr�cat� �ntr-o uniform� albastr� ca cerul. Aceasta �i d�du bun� ziua s,i �l
�ntreb� cum �l cheam�.

Panait �s,i aduse aminte, cu groaza de ceea ce i-se �nt�mplase, de piciorul

zdrobit. Totus,i nu mai simtea durerea aceea insuportabil�. �ncerc� s�-l mis,te
dar piciorul ii disp�ruse de la genunchi �n jos. �nt,elese atunci, dece era �ntins
pe acel pat s,i dece se afla acolo, la spital. Scoase un oftat s,i �ncepu s�
pl�ng�. T�n�ra il m�ng�ie pe frunte s,i �i spuse c� �n cur�nd se va simt,i mai
bine, s� fie optimist deoarece nu este singurul om din lume r�mas f�r� o jum�tate
de picior. �nchise ochii s,i �n fat,� �i ap�rur� toate imaginile dezastrului:
uraganul, catargul rupt, cabina, butoiul cu ap�, pes,tele crud, Ispas... Ispas !
unde o fi Ispas? Un t,ip�t ii ies,i din gur�:

- Unde m� aflu? Unde este Ispas-Motan Gras? Unde e bunul meu Ispas, cel care mi-a
salvat viat,a?
- Nu �nt,eleg, domnule, despre ce motan vorbit,i! �i spuse fata, s,terg�ndu-i
fruntea transpirat�, pot doar s� v� spun c� v� aflat,i la sect,ia de ortopedie a
spitalului regal din Plymouth.
- Plymouth at,i zis? Cum naiba am ajuns aici? Unde este dragul meu motan?
- V-a adus la spital o carut,a a administrat,iei portului nostru. Despre motan, nu
s,tiu nimic!
- Vreau motanul! Vreau motanul! Unde este dragul meu Ispas?

Fata �s,i �ndrept� privirea spre tavan s,i d�du �ncet din cap, crez�nd c�
marinarul s,i-a pierdut mint,ile.
Se indrept� spre us,� cu g�ndul s� mearg� s� anunt,e medicul de serviciu.

- Domnis,oar�, nu pleca ! �i spuse Panait, mai stai te rog cu mine, am s�-t,i

explic�
- M� numesc Samantha, am s� r�m�n, dar te rog s� �mi povestes,ti s,i s� �mi spui
pe nume�

Bolnavul �ncepu s�-i povesteasc� despre furtun�, despre accident, despre pes,tele
prins de Ispas s,i despre felul cum i-a salvat viata. Fata �nt,elese totul, p�n�
la urm� s,i �i promise suferindului c� se va interesa de soarta motanului. Dup�
c�teva zile Samantha �i d�du o parte din ves,tile care �l interesau. Fusese salvat
de echipajul unei nave australiene de comert,, care �l aduseser� p�n� �n portul
Plymouth. Despre motan s,i corabia avariat� nimeni nu putuse s�-i dea nici o
s,tire.

Trecuse o lun� de c�nd era �n spital s,i Panait se simt,ea din ce �n ce mai bine.
�ncepu s� ias� singur �n parcul spitalului, manevr�nd cu m�inile, destul de abil,
c�ruciorul cu rotile. Era totus,i nemult,umit c� nu putea s� umble. Doctorul �i
d�du o sperant,�, spun�ndu-i c� o protez�, care s�-i prelungeasc� piciorul
amputat, l-ar face din nou s� mearg�. Acesta, plin de sperant,e �s,i comand�
imediat una.

I se spuse, c� cei mai buni specialis,ti �n confect,ionarea protezelor

ortopedice,se g�sesc la Londra. P�r�si �n grab� spitalul din Plymouth s,i se mut�
la un sanatoriu din marele oras,. Nu peste mult timp obt,inu mult doritul obiect,
cu care nu se acomod� �ns� prea us,or. Mersul cu proteza �ncepuse greu, cu dureri,
cu c�deri, dar s,i cu multe sperant,e. Dup� dou� luni, mergea binis,or.

�ntre timp, contact� compania de asigur�ri maritime Lloyd, care c�zu de acord s�-i
pl�teasc� o sum� important� desp�gubire pentru invaliditate s,i pentru corabia
avariat�. Era totus,i norocos, deoarece, f�c�nd comert, cu englezii, fusese
obligat de legile locale s� �s,i fac� o polit,� de asigurare cu faimoasa companie.
Deveni peste noapte un om cu bani, dar f�r� prea multe sperant,e s,i bucurii. Se
simt,ea foarte singur s,i f�r� prieteni sau cineva apropiat. �i p�rea r�u s,i de
corabia disp�rut�, mai ales c� era mos,tenit� de la bunul s�u tat�, corabie care
poate se odihnea pe cine s,tie ce fund de mare. Cel mai mult, totus,i, simt,ea
lipsa prietenului Ispas. �l apuc� s,i dorul de cas�, de Braila. S-ar fi �ntors �n
Romania, dar acolo, dup� cum aflase din ziare, mirosea a r�zboi. Rom�nii se
ridicau tot mai des �mpotriva asupritorilor turci care le mai ocupau o parte din
t,ar�. Noul rege, Carol I, preg�tea r�zboiul de independent,� a Rom�niei fat,� de
Imperiul Otoman. �ncepuse r�zboiul ruso-rom�no-turc.

�ntre timp, angaj� un detectiv, pe care �l puse s�-i caute pe marinarii care �l
salvaser�. Vroia s� le mult,umeasc� s,i totodat� tr�ia cu sperant,a c� �l luaser�
cu ei pe Ispas. Nu trecur� nici dou� s�pt�m�ni s,i detectivul �i d�du o veste care
�l cam puse pe ganduri. Vasul australian care �l salvase se numea Billabong s,i
plecase mai de mult timp spre cas�. Acest fapt �l �ntrist� foarte tare, deoarece
nu primi nici o s,tire referitoare la Ispas. Tr�ia totus,i cu sperant,a c� motanul
nu r�m�sese pe corabia abandonat�. Aflase s,i numele capitanului care �l salvase.
Acesta se numea Tom Buddle s,i era originar din Sydney. Se duse la c�pitania
portului s,i d�du urgent o depes,� �n Australia, �n care cerea s� ia leg�tura cu
c�pitanul Buddle.

Timpul trecea �ncet, Panait �ncepu chiar s� se plictiseasc� de vremea ploioas� s,i
mohorit� a Londrei, c�nd �ntr-o zi mare-i fu bucuria. Primi o scrisoare chiar de
la capitanul Tom Buddle, personal. Acesta ies,ise la pensie s,i avea grij� de un
far situat la South Head, capul unei mici peninsule de l�ng� Sydney. �i mai
scrisese c� �n compania sa se afl� s,i motanul negru pe care �l g�sise pe corabia
avariat� s,i c�ruia �i spunea Nelson, nes,tiind ce nume avusese �nainte. Panait
�nebuni de bucurie. Fiindu-i dor de Ispas, fiindu-i dor de mare, fiindu-i dor de
aventur�, se urc� pe prima corabie care pleca spre Australia. Dup� c�teva luni de
c�latorie, f�c�nd escale la Cape Town, Zanzibar, Bombay s,i Jakarta ajunse �n
sf�rs,it pe p�m�ntul australian.
Portul Sydney i-se p�ru destul de mic �n comparat,ie cu marea metropol� Londra.
Sem�na mai mult cu Br�ila, singurele diferent,e fiind c� aici nu se vorbea
rom�nes,te ci doar o englez� greu de �nt,eles s,i care sem�na mult cu dialectul
Cockney vorbit pe malurile fluviului Tamisa. Trase la un han, �n frumosul cartier
The Rocks, unde se �nv�rtea de obicei lumea cu bani. Nici nu se odihni de loc dup�
c�l�torie fiind foarte ner�bd�tor s� se �nt�lneasc� cu c�pitanul s,i cu dragul s�u
motan, Ispas � Motan Gras. �nchirie o tr�sur� tras� de doi cai sprinteni s,i dup�
trei ore de alerg�tur�, pe drumuri dezfundate s,i pline de praf, ajunse la Hornby
Lighthouse, denumire dat� farului de la South Head. �ncepuse deja s� se �nsereze.
�i spuse vizitiului s� �l as,tepte s,i se apropie de masiva us,� a casei de l�ng�
turnul farului, �n care b�tu cu putere.

- Cine m� deranjeaz� la ora asta? se auzi o voce groas� s,i r�gus,ita din
interior.
- Sunt eu, domnule, cel pe care l-at,i salvat de la moarte �n m�rile Irlandei.
- Sunt prea obosit acum s,i n-am nici un chef s� v�d pe nimeni.
- Dar v� rog, totusi, c�pitane Buddle, s�-mi deschidet,i, deoarece v-am adus un
cadou s,i totodata as, vrea s� �l v�d pe Ispas, sau Nelson, cum �i zicet,i
dumneavoastr�!
- Nu am nevoie de nici un cadou, r�spunse r�ut�cios cel din�untru, s,i nici nu
vreau s�-t,i dau motanul �napoi. Este singura mea companie s,i nu vreau s� m�
despart de el. Te-as, ruga s� pleci!
- Dar, v� rog domnule s� m� �nt,eleget,i! Am f�cut acest drum lung, de la Londra
p�n� aici, ca s� �mi iau motanul �napoi. El este cel care m-a salvat de la moarte.
El este cel care mi-a dat de m�ncare c�t timp am fost neputincios s,i bolnav. V�
dau pe bani, c�t,i dorit,i�Va rog�este al meu!
- Nu-t,i dau nimic s,i nu vreau nimic pentru motan ! Acesta s� fie recompensa ca
te-am recuperat de pe corabia avariat�. Vezi-ti de drum�

Panait nu vroia s�-l supere pe c�pitanul Buddle, mai ales c� datorit� acestuia
ajunsese pe uscat s,i fusese dus la spitalul din Plymouth. �i venea totus,i s�
pl�ng� de necaz. M�car s�-l fi l�sat s� �l vad� pe Ispas. Se as,ez� obosit pe
banca din fat,a casei. Era m�hnit. Nu-i venea s� se mai �ntoarc� la han. Se
�ntunecase de-a binelea. Vizitiul �i f�cu semn c� venise timpul de plecare. Panait
se ridic� s,i, disperat �ncepu s� strige: �Ispas, Ispas...�. Nu auzi nici un
mieunat. Crezu c� fusese p�calit de capitanul cel r�ut�cios. Poate �s,i b�tea joc
de el. Poate c�, Ispas al lui cel drag, nu mai exista. Poate acesta era pret,ul
care trebuia s� �l pl�teasca pentru c� fusese salvat. Adusese cu el un butoias, de
rom care ar fi vrut s� i-l dea cadou c�pitanului pentru tot ce f�cuse pentru el
s,i motan. �l rug� pe vizitiu s� �l pun� l�ng� us,a de la intrare. Vroia s�-i
arate celui care �l salvase c� el tot recunosc�tor se simte chiar dac� nu i-se
r�spunde cu bun�voint,�. Mai strig� de c�teva ori numele motanului s,i nec�jit, se
urc� �n tr�sur� s,i pornir� spre Rocks. Nu �nchise ochii toat� noaptea. �s,i
repros,a lipsa de tact pe care o avusese cu c�pitanul. Trebuia s� insiste, trebuia
totus,i s� �l vad� pe Ispas. Oare, nu i-se �nt�mplase ceva?

A doua zi se �nv�rti f�r� chef prin oras,. Nu s,tia ce s� fac�. Seara se �mb�t�
crit,� cu nis,te marinari malaiezieni, c�rora le d�du de b�ut pe gratis. Dormi
put,in s,i �n aceea noapte. Visase ur�t s,i cu c�pitanul s,i cu motanul. �l visase
pe Buddle c� urca cu Ispas p�na �n turnul farului s,i c� de acolo, �l arunca jos.
El, Panait, era s,i el acolo s,i �ncerca s�-l salveze s,i s�-l prind� �n brat,e.
Neput�nd s� fug�, din cauza piciorului amputat, nu putea s� ajung� s�-l prind� la
timp. Motanul c�dea la distant,� de locul unde se afla. P�n� c�nd ajungea acolo
unde ar fi trebuit s� cad�, acesta disp�rea. Afar� fiind noapte, blana acestuia
fiind neagr�, era de neg�sit. Apoi iar, is,i ridica privirile �n sus, spre
reflectoarele farului s,i iar �l vedea pe c�pitan cum �l arunc� pe Ispas de sus.
Din nou f�cea eforturi s�-l prind�, neajung�nd la timp s,i iar noaptea neagr�
�nghit,ea totul.

Dimineat,a se scul� mahmur s,i sup�rat. Trebuia s� fac� ceva, trebuia sa ia o

decizie. Trebuia s� se duc� din nou la Tom Buddle. Trebuia s�-l roage din nou,
trebuia s�-l conving� s�-i dea prietenul �napoi, chiar dac� va pl�ti gras pentru
el. De data aceasta, c�l�toria p�na la Hornby Lighthouse i-se p�ru s,i mai lung�.
Tr�sura, care o angajase, o umplu cu bun�t�t,i s,i cadouri. Ajunse pe la pr�nz,
c�nd soarele australian cocea ca un cuptor.
St�tea nehot�r�t �n fat,a aceleias,i us,i, unde �n urm� cu dou� seri nu fusese
binevenit s,i nu i se permisese s� intre. B�tu hotar�t la us,�, dar de data
aceasta nimeni nu-i r�spunse. Ap�s� cu m�na clant,�. Us,a nefiind incuiat�, se
deschise. Panait intr� �n prima odaie de unde venea un miros puternic de rom. �l
strig� pe c�pitan, dar din nou, nu primi nici un raspuns. Cercet� la repezeal� si
celelalte camere, dar nici urm� de c�pitan sau motan. Ies,i afar� s,i se uit�
disperat �n direct,ia farului. Observ� ca us,a acestuia era deschis�. Se �ndrept�
c�t putu de repede �ntr-acolo s,i ajung�nd la baza sc�rilor strig� aproape r�cnind
numele capitanului. Presimt,i c� se �nt�mpl� ceva r�u.

Nu primi nici un r�spuns, dar, ca un ecou de sus str�batu un mieunat. �Ispas,

Ispas�, strig� Panait s,i �ncepu s� urce cu greu sc�rile �n spiral� ce duceau la
turnul farului. Uitase s,i de piciorul de lemn s,i de oboseal�. Cucerea cu mare
trud�, scar� dupa scar�, mai pe picioare, mai t�r�s,-gr�pis,, p�n� c�nd, la
nivelul trei, �l v�zu c�zut �n nesimt,ire pe c�pitanul Tom Buddle. Acesta mirosea
puternic a rom s,i se p�rea c� avusese un accident. Degetele m�inii drepte erau
�nfipte puternic �n tunica de marinar, undeva �n dreptul inimii, parc� vroind s� o
scoat� de-acolo. �ncerc� s� �l ridice, dar acesta nu se mis,ca de loc. �� simt,i
totusi respirat,ia slab�. Uit� de motan s,i �ncepu s�-l strige c�t putea de tare
pe viziteu, pentru al chema �n ajutor. Acesta auzi s,i veni �n grab�. C�pitanul
deschise put,in ochii s,i �ncepu s� horc�ie.

- Inima, inima, �ng�im� Buddle.

- Ce at,i p�t,it domnule? �ntreb� Panait.
- Inima, c�ldura, sc�rile, ro...
- Pot s� v� ajut cu ceva?
- Pleac� la naiba! Iar ai venit dup� m�t,�?
- Vreau doar s� v� ajut...
- Nu-t,i dau nimic! Nelson e doar al meu !...amiralul meu...! s,i din nou
c�pitanul �s,i pierdu cunos,tint,a.

Vizitiul, fl�c�u puternic, �l lu� pe Buddle �n spinare ca pe un sac de cartofi s,i

cobor� cu grij� sc�rile. Panait, r�mas mai �n urm�, auzi din nou un mieunat care
venea de sus. Urc� cu mare chin �nca dou� nivele s,i mare-i fu bucuria c�nd
deschise ultima us,�, cea care d�dea �n �nc�perea unde se aflau oglinzile s,i
tort,a farului s,i se pomeni cu Ispas �n brat,e. �l cuprinse o mare bucurie s,i
�ncepu s� pl�ng�. Motanul �ns�, toarcea linis,tit. �l s�rut�, �l m�ng�ie, �i spuse
vorbe dulci, vorbe cum nu spusese niciodat� nim�nui. �n sf�rs,it �l g�sise, aici,
departe, la cap�tul lumii. Erau din nou �mpreun�!

Aduc�ndu-s,i aminte de accidentul nefericitului c�pitan, lu� motanul �n brat,e s,i

cobor� cum putu de repede sc�rile. Fl�c�ul �l culcase deja pe bolnav �n c�rut,�
s,i era gata de plecare. Pornir� �n galop c�tre oras,. Bolnavul horc�ia s,i se
zb�tea din c�nd �n c�nd. Ajunser� la cea mai apropiat� suburbie, Watson�s Bay,
unde g�sir� un medic. B�tur� puternic la us,a acestuia s,i �l transportar� pe
capitan �n�untru. Doctorul �ncepu s� �l consulte s,i nu dup� mult timp spuse:
�Noroc c� l-at,i adus aici repede! Bietul om a f�cut un infarct s,i trebuie s�
stea sub �ngrijire medical�.� Panait �i d�du doctorului o sum� important� de bani
s,i �l rug� s� �l g�zduiasc� pe bolnav la el �n cas� p�n� c�nd il va putea
transporta la spital.

Dup� dou� zile, sub supravegherea medicului, �l transport� pe Buddle la spitalul

din Sydney. Acolo, datorit� �ngrijirii medicale de calitate, b�tr�nul lup de mare
se mai puse pe picioare. Panait �l vizita �n fiecare zi, mai ales c� hanul sau de
la Rocks era la o arunc�tur� de b�t, de Macquarie Street, strada pe care se afla
spitalul. Acolo �s,i f�cu chiar s,i o prieten�, o sor� medical�, t�n�ra
englezoaica, Florence Nightingale. Auzise multe lucruri frumoase despre d�nsa, cu
mult �nainte, la sanatoriul din Londra, unde fusese internat pe perioada c�t
inv�t,ase s� umble cu proteza. D�nsa lucrase acolo, inainte de a veni �n
Australia. Fiint,a fin�, educat�, venise la Sydney cu zece, doiprezece ani �n
urm�, pentru a organiza primul serviciu de surori medicale din Australia. �i
pl�cuse at�t de mult noile meleaguri, �nc�t se stabilise permanent aici, chiar
dac� ii era dor c�teodat�, de familie, prietenii din copil�rie, sau de clima cu
cele patru anotimpuri.
Aceasta se ocupa foarte mult de ingrijirea s,i recuperarea s�n�t�t,ii c�pitanului.
�i era mila s,i de marinarul rom�n pentru ca r�m�sese infirm at�t de t�n�r.
Panait, proasp�t venit din Londra, avea multe de povestit despre ceea ce se
int�mpl� acolo, care mai e moda �n marea metropol�, ce mai s,tia de fostele ei
colege, surorile de caritate de la sanatoriu. �i povesti chiar s,i nepl�cuta
aventur� din Marea Irlandei, despre accident, despre Ipsas-Motan Gras s,i cum
acesta �l ajutase s� supraviet,uiasc�. Florence fuse at�t de impresionat�, �nc�t
�n prima ei zi liber� �l vizit� pe Panait la han ca s� cunoasc� faimosul motan. �i
mai spuse despre prietenul s�u, Thomas Buddle, c� de-acum inainte va avea nevoie
de �ngrijire s,i supraveghere medical� permanent� s,i nu va mai putea lucra la
far, deoarece aceea munc� cerea un efort fizic destul de mare.

Dupa c�teva zile, Buddle se simt,i mai bine s,i fuse l�sat acas�. Panait, care �l
vizitase zi de zi, �i angaj� o trasur� s,i �l transport� p�n� la casa farului din
South Head. �l luase cu el s,i pe Ispas, spre bucuria c�pitanului care �l t,inuse
pe genunchi tot timpul drumului s,i �l m�ng�iase cu tandret,e. �ncet, �ncet, cei
doi marinari se �mprietenir�. Buddle �l �nvit� pe musafir s� r�m�n� peste noapte
acolo. Panait vru s�-l refuze pe moment, dar s,tiind ca acesta avea nevoie de
supraveghere medical� s,i ne�ndr�znind s�-l supere pe c�pitan, lu�nd motanul cu
el, accept� p�n� la urm�.

Nu dormir� aproape toat� noaptea, povestindu-s,i unui altuia viat,a de marinar s,i
aventurile. Marea s,i motanul �i apropia s,i ii lega unul de altul. Buddle �i
spuse de c�teva ori lui Panait �fiule�, fapt care �l impresionase foarte mult pe
acesta, aduc�du-i aminte de tandret,ea cu care �l tratase bunul s�u tat�. �l rug�
s� nu mai stea la han s,i s� se mute �mpreun�, �n casa de l�ng� far. Acesta, fiind
s,i el singur s,i nes,tiind �ncotro s� o apuce, accept�.

�ntre timp, administrat,ia portuar� local� di Sydney, detas,� provizoriu, un

b�rbat t�n�r, pentru a se ocupa de �ntret,inerea s,i buna funct,ionare a farului.
Acesta se mut�, �mpreun� cu nevasta s,i cei trei copii, �ntr-o c�m�rut,� din
spatele casei lui Tom Buddle. C�pitanul deveni din ce �n ce mai morocanos,
deoarece copiii f�ceau mult� g�l�gie s,i alergau toat� ziua dup� Ispas, tr�g�ndu-l
de coad� sau arunc�nd cu pietre �n s�rmana vietate nevinovat�. Buddle fumeg�nd de
nervi, se duse la c�pit�nie s,i ceru s� fie trecut �n rezerv�, deoarece nu mai
avea ce s� fac� la far. Dorea s� plece de acolo deoarece se simt,ea inutil. Vroia
s� aib� linis,te s,i de aceea c�uta s� cumpere o c�sut,a undeva aproape de ocean.

Panait se preg�tea s� se �ntoarc� acas�. Dar la care cas�? La Br�ila nu mai avea
pe nimeni! Anul era 1877. Rom�nia era �n toiul r�zboiului cu turcii. Accesul
navelor prin str�mtoarea Bosfor era controlat de musulmani, fapt care periclita
chiar s,i navigat,ia pe Dun�re. Nu s,tia ce s� fac�. S-ar fi dus cu o corabie p�n�
la Londra s,i de acolo peste Canalul Manecii ar fi ajuns �n Frant,a, dar drumul
p�na �n Rom�nia era destul de lung s,i periculos la acele vremuri. Singurii s�i
prieteni, Florence, Ispas s,i Tom, erau aici �n Australia.

C�pitanul simt,indu-i zbuciumul �l invit� s� se stabileasc� la Sydney s,i s�

locuiasc� �mpreun�. Dup� clipe de g�ndire s,i zbucium acesta accept� s,i chiar de
a doua zi pornir� impreun� s� g�seasc� o cas� de cump�rat. V�zur� multe
propriet�t,i frumoase. De bani nu se pl�ngeau, deoarece am�ndoi aveau destui,
Panait cu suma luat� de la asigurare, iar Tom cu cea primit� de pe urma
pension�rii. Cel mai mult le pl�cuse o cas� ciudat�, situat� pe cres,tetul v�ii
care se deschidea spre Tamarama Beach s,i care o cump�rar� �n grab�.

Locul, semana cu o prapastie s�lbatic�, acoperit� cu vegetat,ie luxuriant� s,i cu

ies,ire us,or accesibil� la drumul principal care ducea spre mijocul oras,ului. �n
partea opus�, panorama era superb�, dedesubt marea de verdeat,� se unea cu un golf
mititel acoperit cu nisip fin de culoarea aurului, m�ng�iat lin de de apele
albastre ale oceanului Pacific, care te invitau parc� la un voiaj sau la aventur�
pe intinsul lor.

Casa era semisuspendat� peste malul abrupt al pr�pastiei fiind as,ezat� pe o fost�
platforma militar� de observat,ie.
Platforma o construiser� cu mult,i ani �n urm�, det,inut,ii din noua colonie
englez�, din ordinul marinei militare a coroanei britanice, cu scopul de a se
amplasa pe ea tunuri care sa p�zeasc� coasta de est de vre-o invazie str�in�.
Cl�direa �ns�, era destul de nou� s,i foarte solid�. O reparar� s,i o amenajar�
d�ndu-i o form� de corabie. �n loc de valuri, pluteau pe un h�u de verdeat,�.
Aveau chiar s,i un catarg �nfipt �n mijlocul curt,ii, pe care fluturau dou�
steaguri, cel englezesc s,i cel rom�nesc.

�n fiecare dimineat,�, cam pe la aceeas,i or�, cei doi ies,eau pe punte, unde
foarte serios,i, executau parc�, procesiunea inspect,iei echipajului s,i a
�corabiei�. Buddle, gras cu barba alb�, �mbr�cat �n uniforma marinei comerciale
engleze, era c�pitanul. Panait, musculos s,i binelegat se �mbraca de obicei ca un
simplu marinar, dar c�teodat� is,i lua si el vestonul alb de c�pitan de corabie.
Atunci, comenzile erau strigate s,i mai puternic, de parca cei doi erau angajat,i
intr-o batalie pe mare. Spectacolul era caraghios, dar foarte amuzant s,i
interesant. At�t vecinii, c�t s,i cei din �mprejurimi, aveau mult� admirat,ie
pentru cei doi. Singurul, care nu-i lua niciodat� �n serios era Nelson-Ispas.
Ambii st�p�ni, poate din m�ndrie nat,ional�, �l strigau pe numele pe care fiecare
i-l d�duser�. Pentru Panait, motanul r�m�sese tot Ispas-Motan Gras, nume pe care
i-l d�du-se maic�-sa s,i vecinii din Br�ila.. Tom, �n schimb, �l striga Nelson,
dar uneori c�nd avea spectatori i-se adresa elegant s,i cu respect spun�ndu-i
�Sir�, sau �Domnule amiral�.

C�teodat� c�nd mai tr�gea un p�h�rel �n plus, c�pitanul, lu�nd o mimic� foarte
serioas�, se prot,�pea �n fat,a lui Nelson s,i �i d�dea raportul de parca s-ar fi
aflat �n fat,a corpului de ofit,eri ai marinei imperiale britanice. Atunci Panait,
ca s� r�d� de el, �ncepea s� vorbeasc� �n limba lui Napoleon s,i �s,i punea pe cap
o p�l�rie �n form� de trigon, care �mpreun� cu piciorul de lemn �i d�deau un aer
mai autentic de pirat, dec�t de �nvinsul de la Waterloo. Acest lucru �l scotea din
s�rite pe b�tr�nul lup de mare s,i astfel �ncepea cearta, amenint,�nd c� va da jos
steagul inamic de pe catargul din curte. Soarele puternic australian decolorase
culoarea galben� a tricolorului rom�nesc, transform�ndu-o �n alb, fapt care �l
f�cea s� semene din ce �n ce mai mult cu steagului frant,uzesc.

Buddle, av�nd mersul mai vioi, ajungea mai repede la catarg s,i se c�znea s� dea
jos steagul rom�nesc. Panait supar�t, lua motanul sub brat, s,i se f�cea c�
pleac�. Bine�nt,eles urma �mp�carea, care se termina de obicei cu un chiolhan.

Cu timpul, lui Ispas �ncepuser� s�-i albeasc� must�t,ile. �ntr-o dimineat�

c�pitanul Thomas Buddle nu mai r�spunse la apel. Panait fuse foarte m�hnit din
aceast� cauz�. Is,i pierduse poate, cel mai bun prieten-om, care �l avusese vre-
odata. �l �ngrop� �n cimitirul din apropiere s,i deseori putea fi v�zut �mpreun�
cu motanul negru st�nd nemis,cat ore �n s,ir l�ng� morm�ntul acestuia.

Anii au trecut. Despre Panait s,i Ispas-Motan Gras nu mai s,tie nimeni nimic la
Sydney, sau nici macar la Tamarama. Din c�nd �n c�nd, lumea vorbes,te despre
paradisul pisicilor din tufis,urile care cresc pe coasta v�ii s,i �ndem�narea cu
care acestea prind pes,te, b�g�ndu-s,i coada �n ap�, atunci c�nd marea e
linis,tit�.

Totus,i acolo, se mai pastreaz� �nc�, o casut,� alb� �n form� de corabie. Cei care
au norocul s� poat� face o vizit� prin acele locuri, mai pot vedea, pe peretele de
piatr� de l�ng� us,�, o plac� mic� de marmura alb�, pe care este sculptat� o
timon�, un motan s,i init,ialele �N.I.M.G.�.
Poate, Nelson-Ispas-Motan Gras!