RISCURILE AUTOMEDICATIEI

Automedicatia reprezinta tratarea problemelor comune de sanatate cu

medicamente destinate special acestui scop, aprobate ca fiind sigure si eficiente,
fara supravegherea unui medic.

Exista anumite riscuri atunci cand se administreaza orice medicament. Fiecare

individ reactioneaza intr-o maniera specifica la tratament. Specialistii sunt
formati sa recunoasca aceste diferente si sa recomande medicamentul potrivit
fiecarui bolnav. Afectiuni comune, precum racelile banale, tulburarile digestive,
durerile de cap, stomac sau dinti necesita medicamente pentru care nu e
obligatorie eliberarea unei retete. Pentru simptomele care persista insa mai mult
de trei zile, o vizita la medic este absolut obligatorie, pentru ca ele pot fi semnul
prezentei unei afectiuni serioase.

Exista totusi anumite situatii cand se poate stabili un diagnostic fara a merge la
cabinet si medicamentele pot fi obtinute fara reteta.
Automedicatia fara supraveghere medicala poate duce la efecte negative si
consecinte pe termen lung asupra sanatatii.
Nu orice fel de medicamente eliberate fara prescriptie medicala sunt complet
sigure, majoritatea provocand efecte secundare nedorite.
Favorizat de accesul facil la informatie prin intermediul presei, internetului si
publicitatii, acest fenomen tinde sa se generalizeze fara a se tine cont de
posibilele efecte secundare..

Automedicatia este o practica in crestere constanta. Din 2008, din ce in ce mai

multe medicamente au acces liber, adica sunt disponibile fara a solicita
farmacistul. Bineinteles, un medicament nu poate fi cumparat fara un sfat din
partea unui specialist. Dar nu este intotdeauna cazul.
Insa medicamentul nu este un produs de consum banal, deoarece poate avea
interactiuni periculoase intre unele molecule, in cazul unei supradoze si pot
exista efecte nedorite necunoscute

Persoanele cu varsta de 65 de ani sau mai mult, suferind de boli cronice precum
artrita, diabet, hipertensiune arteriala sau boli de inima, apeleaza mai frecevent
la acest tip de medicamente decat tinerii. Pentru ca au frecvent mai multe boli
concomitent, persoanele varstnice iau mai multe tipuri de medicamente.
Datorita schimbarilor ce apar odata cu varsta, si felul in care organismul lor
reactioneaza la medicamente este diferit de cel al tinerilor. De exemplu, pe
masura ce inaintam in varsta pierdem apa si tesut moale ( muscular cel mai
frecvent ) si creste cantitatea de tesut gras. Aceasta situatie poate influenta
durata de timp in care medicamentul ramane in organism.

Automedicatia se poate asocia cu riscuri grave, precum diagnosticarea gresita a

unei boli, administrarea unei doze prea mari de medicament, o durata prea lunga
de administrare sau interactiuni intre medicamente. E foarte important sa nu
uitam ca un medicament suficient de puternic pentru a vindeca, e suficient de
puternic si pentru a cauza neplaceri daca nu este utilizat corespunzator. Iata
cateva sugestii pentru a evita riscurile si pentru a obtine cele mai bune rezultate
de la medicamentele administrate.

Reactii adverse

Anumite medicamente pot sa genereze reactii adverse. Frecvent ele sunt de

intensitate redusa: eruptie usoara, cefalee de intensitate medie, greata sau
somnolenta. Alteori aceste simptome sunt severe: greata prelungita, hemoragie,
slabiciune marcata, tulburari de auz sau de vedere. Aparitia acestor simptome
reprezinta un semnal de avertizare ca medicamentul administrat poate cauza
probleme serioase de sanatate. Atunci cand o reactie apare in mod neasteptat sau
este de intensitate severa, un doctor trebuie consultat de urgenta.
Indivizii reactioneaza in mod diferit la acelasi medicament. O persoana poate
prezenta efecte neplacute la administrarea lui, pe cand alta nu are nici o
problema.

Interactiuni medicamentoase

Doua sau mai multe medicamente luate in acelasi timp pot interactiona si
afecteaza modul in care unul sau celalalt actioneaza in organism. De exemplu,
un antiacid poate face ca un anticoagulant sa se absoarba mai lent, in timp ce
aspirina mareste usor efectul anticoagulantelor.

Doua medicamente care au acelasi efect pot avea un impact mai mare decat cel
asteptat atunci cand sunt administrate impreuna ( fenomen numit potentare ).
Potentarea poate fi deosebit de utila, ca de exemplu in cazul trimetoprimului,
care este folosit pentru a intensifica efectul unui alt antibiotic, sulfametoxazol,
in combaterea anumitor infectii.

Potentarea poate fi si periculoasa, mai ales cand este vorba de medicamente cu

efect depresor la nivelul sistemului nervos central. Medicamente obtinute fara
reteta precum antihistaminicele, utilizate frecvent in combaterea racelilor, pot sa
creasca efectul sedativ al unor substante ca anestezice, barbiturice,
tranchilizante sau unele antialgice.

Alimentele si interactiunea lor cu medicatia

Alimentele pot interactiona cu medicamentele, facandu-le sa actioneza mai

rapid, mai incet sau chiar anulandu-le orice efect. Iata cateva exemple:

Alimentele care contin multe grasimi, ingerate inainte de administrarea

antimicoticului griseofulvina, pot creste considerabil nivelul medicamentului in
sange. Calciul din produsele lactate interfereaza cu absorbtia tetraciclinei, un
antibiotic folosit pe scara larga. Citricele sau fructele din citrice care contin acid
ascorbic accelereaza absorbtia fierului din suplimentele de fier. Bauturile
carbogazoase, bauturile din fructe si legume cu un continut ridicat de acid
( precum struguri, mere, portocale sau rosii ) determina dizolvarea unor
medicamente la nivelul stomacului in loc de intestin, unde absorbtia s-ar fi
realizat mai eficient.

Cantitati mari de ficat sau de legume cu frunze pot scadea eficienta

anticoagulantelor deoarece vitamina K pe care o contin favorizeaza coagularea
sangelui.

Cea mai periculoasa combinatie este cea dintre medicamentele folosite pentru
tratarea depresiilor severe sau a tensiunii arteriale crescute si alimentele care
contin substanta numita tiramina. Medicamentele amintite fac parte din
categoria inhibitorilor de mono-amin-oxidaza ( MAO ). Alimentele care contin
tiramina sunt branza fermentata, vin rosu, hering afumat, iaurt, smantana, ficat
de pui, fasole pastai, smochine, banane, avocado, carne marinata. Combinarea
acestor alimente cu un inhibitor MAO poate creste tensiunea arteriala la valori
periculoase.

Contraceptivele orale scad nivelul sanguin de acid folic, un membru al familiei

de vitamine B, si vitamina B6, chiar daca aceasta scadere nu este suficient de
mare pentru a cauza simptome vizibile. Femeile care iau asemenea
medicamente ar trebui sa consume mai multe legume cu frunze verde inchis
pentru a compensa pierderile.

Folosirea cronica de antiacide care contin aluminiu genereaza scaderea

fosfatului, cu aparitia unei senzatii de slabiciune, indispozitie si scaderea
apetitului.

Alimentele si interactiunea lor cu medicatia

Alimentele pot interactiona cu medicamentele, facandu-le sa actioneze mai
rapid, mai incet sau chiar anulandu-le orice efect. Iata cateva exemple:
Alimentele care contin multe grasimi, ingerate inainte de administrarea
antimicoticului griseofulvina, pot creste considerabil nivelul medicamentului in
sange.
Calciul din produsele lactate interfereaza cu absorbtia tetraciclinei, un
antibiotic folosit pe scara larga.
itricele sau fructele care contin acid ascorbic accelereaza absorbtia fierului din
suplimentele de fier.
auturile carbogazoase, bauturile din fructe si legume cu un continut ridicat de
acid (precum struguri, mere, portocale sau rosii) determina dizolvarea unor
medicamente la nivelul stomacului in loc de intestin unde absorbtia s-ar fi
realizat mai eficient.

Cea mai periculoasa combinatie este cea dintre medicamentele folosite pentru
tratarea depresiilor severe sau a tensiunii arteriale crescute si alimentele care
contin substanta numita tiramina. Medicamentele amintite fac parte din
categoria inhibitorilor de mono-amin-oxidaza (MAO). Alimentele care contin
tiramina sunt branza fermentata, vinul rosu, heringul afumat, iaurtul, smantana,
ficatul de pui, fasolea pastai, smochinele, bananele, avocadoul, carnea marinata.
Combinarea acestor alimente cu un inhibitor MAO poate creste tensiunea
arteriala la valori periculoase.

Contraceptivele orale scad nivelul sanguin de acid folic si vitamina B6, chiar
daca aceasta scadere nu este suficient de mare pentru a cauza simptome vizibile.
Femeile care iau asemenea medicamente ar trebui sa consume mai multe
legume cu frunze verde inchis pentru a compensa pierderile. Folosirea cronica
de antiacide care contin aluminiu genereaza scaderea fosfatului, cu aparitia unei
senzatii de slabiciune, indispozitie si scaderea apetitului.

Ce este de facut?

Automedicatia este strans legata de educatie, iar romanii prefera sa se trateze pe

cai traditionale sau dupa sfatul vecinilor sau al prietenilor. In mediul rural este
dezastru din acest punct de vedere, pentru ca oamenii se trateaza singuri.",
explica sociologul Marius Pieleanu. Potrivit ultimelor studii ale reprezentantilor
industriei farmaceutice, medicamentele eliberate fara reteta ocupa primul loc in
preferintele romanilor, din pacate.

Recomandarea specialistului

Automedicatia nu poate inlocui un doctor! "Sunt multe persoane care din

comoditate prefera sa nu mearga la medic, crezand ca stiu sa-si administreze
unele medicamente, de cele mai multe ori antibiotice. Neavand o infectie si
urmand un tratament pe baza de antibiotice se supun unor boli cardiovasculare,
genitale .

Pericolele automedicatiei
Farmacia este locul in care incepe automedicatia: inhalatori, paracetamol,
ibuprofen, pastile pentru gat... multe medicamente se vand fara reteta. In
prezent, 300 de medicamente sunt puse la dispozitie fara aviz din partea
medicului. Persoanele se trateaza singure de cele mai multe ori in cazurile de
rinita, dureri de spate, migrena, dureri de stomac.

Ma doare capul, tusesc putin, dar nu e nimic grav!. O privire in vitrina

farmaciei ar trebui sa ajute, insa nu este deloc simplu. Automedicatia este
folosita de toata lumea, mai mult sau mai putin, insa aceasta nu se intampla fara
riscuri. Farmacia se poate dovedi periculoasa in unele cazuri.

Daca unele medicamnete sunt concepute pentru automedicatie, altele nu sunt

deloc. Multe persoane cer sfatul farmacistului, insa destul de multi pacienti
folosesc medicamentele pe care le-au pastrat acasa, dupa un diagnostic rapid.

Cel mai potrivit comportament in ceea ce priveste sanatatea ar fi sa fiti

autonomi. Uneori, media a favorizat automedicatia, deoarece incurajarea
automedicatiei nu a fost decisa decat pentru motive economice. Dupa parerea
specialistilor, autonomia pacientului este doar o iluzie, pentru ca, de fapt,
oamenii sunt influentati de tot felul de informatii.

O alta sursa relevanta despre automedicatie este folosita de multa persoane si

este, poate, cea mai periculoasa: apropiatii. De multe ori, va intrebati membrii
familiei ce ar trebui sa faceti atunci camd nu va simtiti bine in loc de a
cere sfatul farmacistului sau, cel mai potrivit, medicului dumneavoastra.

Deseori, ei va propun propriile medicamente. Ceea ce este bun pentru o

persoana nu este neaparat potrivit pentru o alta, chiar daca simptomele se
aseamana.

Totodata, automedicatia ascunde un alt pericol: acela de a crede ca internetul

poate substitui avizul medicului. Internautii cauta din ce in ce mai multe
informatii medicale pe ecranul calculatorului.

Aproape jumatate dintre utilizatori frecventeaza forumurile sau site-urile de

specialitate pentru a se informa despre anumite medicamente sau afectiuni. Cat
despre medicamentele vandute pe internet, exista riscul ca acestea ca fie
contrafacute. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) precizeaza ca acestea
reprezinta 50% dintre medicamentele vandute ilegal.

Limite si pericole ale automedicatiei

Pericolele automedicatiei sunt multiple. In acest caz, tratarea de unul singur

poate antrena complicatii severe.
Riscurile datorate medicamentelor sunt necunoasterea compozitiei
medicamentului, toxicitatea necunoscuta, data prescriptiei medicamentului.

Riscurile legate de administrarea medicamentelor: interactiunile

medicamentoase, erorile de dozare, necunoasterea efectelor secundare, neatentia
la eventualele alergii.

Dificultatile medicilor: intarzierea diagnosticului, luarea unor medicamente in

cadrul automedicatiei poate masca unele simptome, antrenarea altor boli,
agravarea durerilor.

Statisticile din industria farmaceutica arata ca 73% dintre romani isi

administreaza singuri tratamente. Pentru ca ne tratam dupa ureche, specialistii
spun ca antibioticele au devenit ineficiente si cer sa fie interzisa eliberarea lor
fara reteta. in anul 2012, nu mai putin de 600.000 de romani au luat antibiotice
in fiecare zi, cei mai multi fara sa beneficieze de reteta medicala. Studiile arata
ca unele dintre cele mai folosite medicamente ibuprofenul, aspirina si
paracetamolul in forma efervescenta, luate din proprie initiativa, pun in pericol
sanatatea persoanelor care sufera de boli de inima.

Principalii factori care favorizeaza automedicatia sunt : accesul uor la

informatii medicale folosind internetul, frica de medic, evitarea cheltuilelilor
consecutive unui consult medical.

n general se apeleaz la automedicatie pentru afeciuni minore cum sunt

rceala sau afectiunile gripale, dureri de cap/dini/stomac, probleme digestive,
alergii, tulburri de poten , probleme de greutate. Persoanele care apeleaza la
automedicatie i motiveaz alegerea prin expresii ca: mi-a fost recomandat de
cineva , am luat alt dat i m-a ajutat , mi-a fost prescris in trecut pentru
aceeai problem de sntate , am citit ntr-o revist , am vazut reclama
TV/am auzit reclama la radio. Exist riscuri la administrarea oricrui
medicament deoarece fiecare individ reactioneaz specific la tratamentul
medicamentos. Specialistul recomand medicatia potrivit fiecarui bolnav in
parte.

Riscurile automedicaiei sunt numeroase: ntarzierea stabilirii unui diagnostic

corect, diagnosticarea greit , administrarea unei doze prea mari sau ineficiente
de medicament, durata prea lung de administrare, apariia unor intolerane sau
interaciuni medicamentoase, reacii adverse reduse ca intesitate (cefalee,
grea, constipaie) sau severe (erupii urticariene, dureri abdominale,
hemoragii, tulburri de vedere). Abuzul de medicamente este frecvent ntlnit la
antibiotice, cnd se profit de situaia eliberrii dozelor de urgen sau pacientul
este n posesia unor doze de antibiotic rmase de la un tratament anterior i
iniiaz singur acest tratament. Folosirea irationala a medicamentelor antibiotice
determina un risc de rezisten la antibioticul folosit (nu va mai fi eficient n
situaii care necesit un astfel de tratament), scderea imunitii organismului i
distrugerea florei intestinale normale. n lipsa consultrii unui specialist
administrarea acestor produse fr discernmnt poate agrava afeciunea iniial
( dac antibioticul se administreaz ntr-o afeciune viral scderea imunitii
duce la agravarea simptomelor ).

Un alt risc al automedicaiei este apariia intoxicaiilor medicamentoase cel

mai frecvent n cazul medicamentelor antiinflamatoare/analgezice. De obicei n
aceste situaii pacientul, nemulumit de apariia efectului dorit n timp scurt i
administreaz mai multe doze ntr-un interval mic de timp, putnd ajunge la
concentraii toxice. Trebuie luat n calcul c orice medicament administrat oral (
pe gur) are nevoie de un interval de timp s se absoarb iar n cazul
automedicaiei tratamentul administrat poate fi ineficient . Un medicament
antispastic, eficient n dureri abdominale, nu are nici un efect n cazul unor
dureri de cap sau de dini.

Pot s apar i situatii de agravare a strii persoanei care se trateaz fr

indicaia unui specialist. Administrarea unui sirop de tuse i a medicamentelor
antipiretice n cazul unei pneumonii poate atenua simptomele dar boala
evolueaz i prezentarea la medic este ntrziat nejustificat.

Este importanta evitarea automedicatiei n cazul femeilor nsrcinate , a celor

care alpteaza i a copiilor sub 2 ani deoarece la aceste persoane riscurile sunt
mai mari i exist medicamente care, chiar dac se pot elibera fr prescripie
medical, la categoriile susmenionate sunt contraindicate.

Automedicaia reprezint o problema ce poate fi rezolvat prin

responsabilizarea tuturor factorilor implicai-pacient, farmacist, medic,
productor. Rolul farmacistului este de a consilia pacientul n afeciunile uoare,
care nu necesit consult medical i de a indruma pacientul spre medic/spital
atunci cnd gravitatea situaiei o cere, de consiliere cu privire la modul de
administrare, efecte secundare si reacii adverse.

Adresai-v medicului sau farmacistului nu n cazul apariiei efectelor

adverse ale medicamentelor, ci nainte de administrarea lor.

Riscurile automedicatiei cu antibiotice sunt:

cronicizarea infectiilor bacteriene din sfera ORL, prin folosirea fie a unui
antibiotic inadecvat, fie a unor doze necorespunzatoare de antibiotic, fie datorita
folosirii antibioticului pe o perioada de timp insuficienta, fie datorita schimbarii
unui antibiotic cu altul la intervale de timp foarte scurte;
selectarea de tulpini microbiene rezistente la tot mai multe antibiotice, astfel ca
in cazul unor infectii bacteriene severe avem la indemana din ce in ce mai
putine antibiotice eficiente;
distrugerea echilibrului florei microbiene normale orofaringiene, vaginale cu
aparitia unor micoze (candidoze), foarte greu de tratat, care uneori necesita
antimicotice pe cale generala, care la randul lor sunt hepatotoxice.

Efecte adverse:
reactii alergice grave (soc anafilactic care poate duce la deces);
 hepatita fulminanta cu insuficienta hepatica acuta si deces;
nefrotoxicitate;
ototoxicitate cu scadere de auz reversibila sau ireversibila; enterocolite
cronice manifestate prin dureri abdominale, balonari, diaree, intoleranta
alimentara.

Antidepresive

Anxietatea este una dintre cele mai raspandite tulburari psihologice. Poate lua
mai multe forme, inclusiv o stare generalizata de neliniste, atacuri de panica,
comportament obsesivcompulsiv, fobii si frica intensa de situatii sociale.
Oamenii care sunt afectati de aceste tulburari de anxietate de multe ori incearca
sa isi rezolve singuri problema lor prin automedicatie, cu pastile sau alcool.
Desi la un moment dat aceasta practica poate parea buna in atenuarea
simptomelor, adesea poate avea si un efect invers, de agravarea efectelor de
anxietate. Psihiatrii si psihologii de mult timp suspecteaza ca exista o legatura
intre tulburarile de anxietate si abuzul de substante. Multe tipuri de
medicamente pot fi prescrise pentru atenuarea simptomelor de anxietate,
inclusiv antidepresive, benzodiazepine si betablocante. Aceste medicamente
sunt periculoase si ar trebui administrate numai sub supravegherea medicului.

Tratamentul anxietatii
Chiar si folosirea de medicamente pe baza de prescriptie medicala pentru a trata
anxietatea poate avea efecte secundare negative. Acesta este si motivul pentru
care cel mai eficient tratament pe termen lung pentru tulburari de anxietate este
consilierea si terapia. Unele tehnici, care sunt eficiente in tratamentul anxietatii,
includ terapie cognitiv- comportamentala si meditatie. Modificarea stilului de
viata, a alimentatiei, includerea exercitiilor fizice si stabilirea unui program de
somn sunt adesea necesare pentru a ajuta la mentinerea nivelului de anxietate
sub control.

Conform statisticilor, in fiecare an, in Europa, intre 8.000 si 10.000 de persoane

au nevoie de spitalizare din cauza administrarii dupa ureche a
medicamentelor, altfel spus din cauza unor combinatii neinspirate de
medicamente. Un medicament poate sa intensifice, sa modifice, sa reduca sau
chiar sa neutralizeze efectul altui medicament, luat in acelasi timp. Interactiunile
care apar intre medicamente pornesc, de multe ori, chiar de la nivelul tubului
digestiv, insemnand ca un medicament poate modifica absorbtia in organism a
altuia.

Sfaturi pentru a elimina riscurile asociate combinarii gresite a

medicamentelor: - administrati-va medicamente, preferabil, doar dupa
reteta/retete; - daca primiti retete de la mai multi medici (pentru mai multe
afectiuni), fiecare dintre medicii care va prescriu o reteta trebuie sa cunoasca
medicamentele pe care le mai folositi, dozele, concentratiile si orarul de
administrare; - daca trebuie sa luati un medicament fara avizul medicului, faceti
asta doar daca sunteti sigur(a)/ dupa ce va asigurati ca nu va exista nicio
interactiune cu alte medicamente pe care le utilizati, interactiune care sa cauzeze
efecte nedorite.

Medicamente folosite frecvent, a caror combinare poate avea efecte

nedorite sau chiar periculoase:

- aspirina si ibupofren - ambele sunt antiinflamatoare nesteroidiene, iar

combinarea lor potenteaza efectele negative la nivel gastro-intestinal, riscul de
ulcer crescand semnificativ; - antiinflamatoare nesteroidiene si
diuretice/medicamente hipotensive (pentru combaterea hipertensiunii) care au la
baza efectul diuretic: in cazul acestei combinatii, efectul diureticului este redus
semnificativ; - toate medicamentele pe baza de blocanti ai canalelor de calciu,
dar mai ales cele pe baza de calciu-blocante din generatia a doua - amlodipina
(Norvasc), felodipina (Plendil, Auronal), nimodipina (Nimotop), nicardipina
(Nicardipin) etc. pot avea consecinte grave in combinatie cu unele antibiotice
(eritromicina, claritromicina etc.). Asadar, nu combinati antibioticele cu
hipotensivele decat cu avizul medicului (medicilor, care cunosc medicatia
dumneavoastra completa!). Combinarea acestor antibiotice cu blocantii
canalelor de calciu duce la scaderea brusca si puternica a tensiunii. - statinele
(medicamente care reduc drastic cantitatea de colesterol ce se formeaza in
organism) nu vor fi asociate cu antibiotice macrolide (eritromicina,
oleandomicina, spiramicina, azitromicina, claritomicina etc.). - aspirina si
anticoagulantele: ambele au efect de fluidizare a sangelui, asocierea lor putand
provoca hemoragii grave; - antibioticele sau antifungicele in combinatie cu
anticonceptionalele: in acest caz, anticonceptionalele nu vor mai avea efect
(deoarece nu mai sunt deloc sau aproape deloc asimilate). - antidepresivele
nu se combina intre ele decat la recomandarea medicului; la fel, antidepresivele
cu analgezicele puternice (de exemplu cele din clasa opioidelor) nu trebuie
combinate decat cu aviz medical! Nu se combina, de exemplu, Prozac, Seronil,
Cipralex, Paxil etc. cu Tramadol! - anticonceptionalele pot avea efecte nocive si
in combinatie cu antidepresive, sau cu medicamente pentru diabet. - aspirina
potenteaza efectul hipoglicemiant al medicamentelor pentru diabet, de aceea
asocierea nu este recomandata (se poate ajunge la hipoglicemie).
- paracetamolul asociat cu alcoolul: combinatia este toxica pentru ficat, mai ales
in cazul copiilor (chiar daca aportul de alcool este redus; de aceea trebuie
evitate asocieri gen tinctura/sirop cu alcool si paracetamol). Alcoolul
interactioneaza si cu alte medicamente (antibiotice, antidiabetice, antidepresive,
anticoagulante, anumite medicamente cardiovasculare etc.), efectele putand fi
periculoase. - antivomitivele (Emetiral, Emetostop) nu trebuie combinate cu
sedativele. - antialergicele si sedativele/somniferele nu vor fi nici ele asociate.
- produsele cu nicotina (plasturi, pastile, guma, spray) si antidepresivele nu
trebuie combinate; la fel, nici medicamentele pentru astm nu se combina cu
produsele continand nicotina. - antitusivele si decongestionantele nazale nu
trebuie administrate odata cu antidepresivele.

Aparent inofensive i extrem de utile, vitaminele trebuie utilizate raional, mai

ales n cazul copiilor. Medicii avertizeaz c administrarea de vitamine fr
prescripie medical poate avea consecine grave asupra sntii.

De cele mai multe ori, atunci cnd copilul nu are poft de mncare, se simte
obosit sau se recupereaz dup o perioad n care a fost bolnav, prinii i dau
vitamine sau suplimente alimentare ca s i recapete energia. Ei aleg, de obicei,
vitaminele A, D, C, despre care ar fi auzit c sunt bune i cred c, dei poate nu
sunt constant eficiente, nici ru nu pot face.

,,Conform ultimului studiu privind automedicaia n cazul copiilor, dintre toate

categoriile de medicamente pe care prinii le administreaz copiilor fr
recomandarea medicului, 61% sunt vitamine sau suplimente alimentare. Este un
procent ngrijortor, pentru c, dei pot fi uor cumprate din magazinele
naturiste sau din farmacii, fr prescripie medical, acestea pot fi duntoare n
aceeai msura n care pot fi benefice. Vitaminele i suplimentele trebuie
considerate medicamente, de aceea recomandm prinilor s ia legtura cu
pediatrul nainte de a le administra celui mic", a declarat Cristian Luan,
Director Executiv Adjunct Asociaia Romn a Productorilor Internaionali de
Medicamente (ARPIM).

Afla care sunt cele mai frecvente bolile pe care prinii le trateaz fr a
cere sfatul unui specialist.

Riscurile automedicaiei la copii

Vitaminele i suplimentele alimentare sunt disponibile pe pia n diferite forme,

n diferite concentraii, sunt de calitate diferit i au i preurile foarte diferite.
Eticheta nu este nici ea de mare ajutor, de aceea, singurul criteriu de care
prinii trebuie s in cont este sfatul medicului pediatru. Administrarea de
vitamine fr prescripie medical poate avea consecine grave asupra sntii
copiilor.

Unele vitamine liposolubile pot determina intoxicaii grave, tocmai de aceea

pediatrul este singurul n msur s recomande folosirea acestora. De exemplu,
asocierea ntre vitamina D i E i acizii grai Omega 3 este benefic n bolile
pulmonare, dar orice alte asociaii haotice pot duna.

Mai mult, tipul de suplimente i cantitatea acestora difer de la vrsta la vrsta.

Astfel pot aprea efecte adverse dac un copil de 2 ani primete cantitatea de
vitamine necesar unui copil de 4 ani.

Respectarea dozei zilnice recomandate este esenial i doar medicul o

cunoate. Prinii administreaz de multe ori celor mici produse care asociaz
vitamina D i vitamina A, dar o cantitate prea mare de vitamina A poate fi cauza
unor semne neurologice grave. Administrarea vitaminei D, fr consultarea
medicului poate avea, de asemena, repercusiuni nedorite: rahitismul n carene
sau hipervitaminoza D care este grav deoarece afecteaz rinichii.

Sfatul medicului pediatru

,,Dac un copil crete n greutate conform vrstei lui, dac hrana lui este
diversificat i cuprinde toate alimentele necesare, (legume, fructe, carne, ou),
dac este un copil activ, atunci nu are nevoie de suplimente alimentare sau de
vitamine. n condiii de boal ns, suplimentrile vitaminice trebuie alese doar
de medic. Spre exemplu, numai el ar putea ti faptul c utilizarea substanelor
antitermice necesit i o suplimentare de vitamine din grupul celor antioxidante,
cum este vitamina C", a declarat dr. Evelina Moraru, medic pediatru Spitalul
Clinic de Urgen pentru Copii Sf. Maria Iai.

Regula de aur n dieta copiilor: 5 porii de legume i fructe pe zi

,,n unele cazuri, alimentaia nu le ofer celor mici toate vitaminele necesare. n
primul an de via sunt situaii n care, chiar dac sunt alimentai natural copiii
au nevoie de vitamina K, vitamina D i calciu care este foarte important n
metabolizarea corect, eficient a vitaminei D. n plus, procesul creterii i
activitatea intens implic un consum caloric crescut i astfel, uneori, cei mici
au nevoie de vitamine. Sunt att de multe variabile i att de multe lucruri de
analizat nct numai noi, medicii, putem determina dac cel mic are nevoie ntr-
adevr de vitamine sau suplimente alimentare, cnd i ct", a adugat doctorul
Evelina Moraru.

Vitaminele nu sunt bomboane

Un ultim aspect foarte important este acela de a nu lsa vitaminele acolo unde
cei mici pot ajunge. Au diferite forme, arome, culori i pot fi foarte uor
confundate de copii cu bomboane, nghiite ntr-o cantitate mai mare, ceea ce
poate avea consecine grave asupra sntii copilului.

Automedicaia este strns legat de educaie, iar romnii prefer s se trateze pe

ci tradiionale sau dup sfatul vecinilor sau al prietenilor. n mediul rural este
dezastru din acest punct de vedere, pentru c oamenii se trateaz singuri,
explic sociologul Marius Pieleanu.

Cele mai multe medicamente vndute fr reet sunt cele pentru rceal i
grip, analgezicele, vitaminele i mineralele, hepato-tonicele, protectoarele
pentru ficat i remediile pentru circulaia periferic.

Totodat, o cantitate important de medicamente vndute o reprezint

antibioticele i antiinflamatoriile, pe care romnii le iau fr discernmnt. Dei
exist, eliberarea lor fr reet este interzis prin lege, iar farmaciile le pot
vinde n doze de urgen.
In concluzie...

Cu siguranta, se poate spune ca si medicii fac greseli, stabilesc diagnosticuri

gresite si drept rezultat recomanda un tratament complet inutil si daunator, dar,
cu toate acestea, nu putem nega faptul ca exista si doctori buni, care au ani de
studii in spate, care au o experienta vasta, care stiu sa asculte pacientul si stiu sa
ajute.