U

a ,
ISTORIA

TIMPURILOR \OVA
PANA LA 1900:
.,

. PENTRIJ CLASA III SECTNDARA

DE

ION S. FLORU
PROFESOR DE .ISTORIE LA LICEUL SFANTU SAVA,
FOST INSPECTOR SCOLAR.
- _
EDITIA II.
Aprobata ca manual didactic prin Mouitorul Oficial din 20 lulie 1903
si definitiy prin ordinul No 12 611 din 9 Decemvrie 1903
. 2.000 EXEMPLARE

BUCURESTI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL" S-sor ION ST. RASIDESCU
16, STRADA DOAMNEI, 16
1904. 11.451

II

Pretul 3 Lei.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA

TIMPURILOR NOIJA
PANA LA 1900

PENTRU CLASA III SECUNDARA

DE

ION S. FLORU
PROFESOR DE ISTORIE LA LICEUL SFANTU SAVA,
FOST INSPECTOR COLAR.

BOMA 11.
.Aprobati ca manual didactic prin Mouitoral Oficial din 20 lulie 1903
pi dellnitiv prin ordinal No. 12.611 din 9 Decenivrie 1903.

BUCURESTI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL" S-sor ION ST. RASIDESCU
16, STRADA DOAMNEI, 16
1904. 11,451

www.dacoromanica.ro
EXEMPLARELE VOR PI SEMNATE

122

www.dacoromanica.ro
 ISTOR TA
TIMPURILOR NOMA
Caracterul si diviziunea Istoriei timpurilor nou.
Schimbari in vieatd. Decderea Spaniei qi Turciei. Cre;terea Rusiel
Crearea imperiului German. Anul 1789.

In cele doua. secole si junnatate, care s'au scurs de la

pacea vestfalica (1648) pana azi, s'a schimbat mult vieata
popoarelor i s'au schimbat rnult raporturile dintre statele
Europei.
Parra in secolul XVII cestiunile religioase aveau locul
de frunte in cugetul oamenilor i in planul regilor. Dupa
pacea vestfalica, nu se mai fac rasboaie religioase, iar min-
tile alese prsesc cestiunile religioase, care sant cestiuni
de constiinta, i incep studiul sistematic al naturii. AM-fel
din secolul XVII incepe progresul fr seaman al tiintii,
al artelor si al industriei. De atunci s'a imbunattit traiul,
s'a raspandit cultura, s'au populat.de Europeni continentele
noua, s'au schimbat raporturile dintre guvern i supui. Mai
inainte supusul era, fata de guvern, fr vointa si contiir46,
azi guvernul este considerat ca un serviciu in interesul celor

In aceste doua secole Francia a mers in fruntea statelor,

'pe cand decad, necontenit,,doua puteri mari, Spania i .Tur-
cia; cea d'intai decade in luptele cu Olanda, cu Anglia si
cu Francia, cea de a doua in lupta cu Austria mai intai,
cu Rusia mai apoi. Acest din urma stat crete in mod co-
www.dacoromanica.ro
 4

varitor, de la oceanul Pacific pAnA la gura Prutului, ci mai

mult ea Turcia amenintA popoarele europene. In jumtatea
a doua a secolului trecut s'a ridicat, in fine, in locul ve-
chiului imporiu romano-german, imperiul german de azi,
care ocupa locul intAi intre statele Europei.
Istoria acestor doul secole se imparte in dolt& parti prin
anul 1789, cfind a inceput in Francia o mare revolutiune,
care a tinut multi ani ci care a schimbat fata lurnii. Se
chiamA Revolutiunea cea mare

www.dacoromanica.ro
FRANCIA 51 ANGLIA MA LA REVOLUTIA. FRANCEZA

Ludovic XIV si monarchia absoluta.

Caracterul regelni. Monarchia absolut. Colbert. Louvois. Vauban. Hew,
carea edictului din Nantes (1685).

In Francia Ludovic XIV (1643-1715), flu! i urmaul

lui Ludovic al XIII, nu luase parte la conducerea statului
cat timp trAise Mazarin. Nu se ocupar de cat cu petreceri
si p&rea, atat de neglijent, in cat semna actele fAr& s& le
citeasc. Mare fa mirarea tutulor, cand, a doua zi dup&
moartea lui Mazarin, un mare demnitar intreband pe rege,
la cine sA mearg& cu afacerile sale, regele Ii r&spunse :
Ala mine i le voi rezolvi indath. Copilul i tanArul ne-
glijent a fost rege activ i mandru, model de rege abso-
lut. Sub el Francia monarchic& a luat eel d'intai loc in
Europa prin puterea armelor ci pdn lumina culturii.
In copilarie Ludovic primise o educatiune i o instruc-
tiune foarte ne-ingrijit& : intr'o sear& il g&siser& intr'un ba-
sin, in care c&zuse Mr& s fi observat cine-va. Nu era ex-
traordinar de inteligent, voia ins& s& vad& singur inainte
de a hot&ra, Ii plAcea munca i a avut noroc s& gAseasc&
servitori devotati. Era apoi plin de demnitate la tinutA, la
vorbA, in totul : n'a trecut odath pe lang& o femee lark
sk-si ridice p&laria, chiar cand erau fete in cas& i le etia.
eine sant. Convins ca este o flint& superioark ajunse s&
fie condus de curtezani, care ctiau sA-1 convingg, c& cuge-
tul lor este ideia regelui. Peste toate, un om foarte egoist,
www.dacoromanica.ro
 6

care la moartea celui mai credincios servitor se simtia

foarte putin miscat.
De la el Incepe In Francia a se raspandi credinta c nobilii nu trebue
traiasca de cat MO tege, la curte, caci el voi slid vada pe toti, chiar
pe cei mai mid Imprejurul sau. La sculare si la culcare, sau cand
se plimba, privia la dreapta si la stanga, distingind chiar pe cei care
nu credeau. Prin acest trai la curte nobilii se saraciau cu hainele, eu
luxul; mosiile le erau OW administrate, regele era insa sigur de su-
punerea lor. Cine nu venia la curte, nu primia nimic : anu-1 cunoscp
rspundea El. A manch la masa regelui, a-i tine lumanarea la culcare,
a sta mai aproape sau mai departe de el, era o onoare pentru care se
certau cei mai marl si odata era sa se feel rasboi civil chiar. i aceste
distinctiuni stia sa le inalte el, regele. Unui nobil, pe care singur 11
Meuse seful vanatoarei Ii scrie aca-i pare bine ca amic, de demnitatea
ce i-o da oa regeb. Nici odata lingusitorul nu si-a perdut mintea mai
mult ca atunci: trite() plimbare se intampla s ploutt si regele cu po-
liteta aduse vorba de haina: anu e nimic, Sire, raspunse el, ploaia din
Atarly nu wide.
Pentru cA in Paris suferise umiliri in timpul rAsboaielor
Frondei si-a construit palate si gradini minunate intr'un
sat nurnit Versailles, undo si-au construit palate si cei-lalti
nobili si din care a esit apoi orasul regal. Pentru a putea
trAi in apropiere de cati-va alesi isi construi un castel in
alt loc, la Manly. Cei mai mari artisti ai timpului au infru-
musetat acele palate si sume colosale s'au cheltuit cu ele.
Monarchia absolutii. Regele conducea statul fArA nici un
control, autoritatea lui era absolutA. Printii sant Zei, zice
un mare orator din acel timp, i sfinti, pe care nu-i poate
LAU nici o crimA.
Ludovic a soils memorii In care zice: enatiunea nu exist separata
In Francia. Ea exista Intreaga In fiinta regelui, . . Regii sant stfipani
absoluti i dispun in mod firesc, pe deplin si In toata libertatea de
toate bunurile, atat .bisericesti cat si civilea.
Oainenll de stat si generalll eel marl. Din marea gene-
ratiune a lui Richelieu se gasiau imprejurul regelui o mul-
time de bArbati mari in toate ramurile, intro care se distin-
geau insA Colbert, Louvois i Vauban.
Jean Colbert, ministru puternic in timpul cel mai In-
www.dacoromanica.ro
 7

semnat de marire al lui Ludovic XIV (1661-1683), era

fiul unor negustori. Mai intai ucenic, apoi copist, distins
prin inteligenta i munca sa, fu cunoscut de Mazarin, care-I
recomanda regelui. Era de o activitate extra-ordinara (lu-
cre. 16 ore pe zi) i gasia timp pentru toate (la varsta de
BO de ani invta latineste i, ne-avfind alt a. vreme, in dru-
murile ce le face& cu trAsura, lu cu sine un profesor, ca
sa-1 invete). A restabilit starea:. finantelor imputinand nu-
rnarul celor care nu platiau dari si arnendand pe vechii
casieri, care se imbogatisera in serviciul statului. A mic-
sorat darile puse asupra mosiilor si a marit darile indi-
recte pe obiectele de consumatiune. A incurajat indus-
stria, cornerciul maritim, Wand societati pentru comerciul
cu America si Africa.
De atunci Francezii au stabilit colonii in Canada, in bashful raului
Misisipi si in alte parti. Dar economille lui Colbert nu puteauindestula
trebuinta de bani a regelui. Colbert trebui sa creeze ranguri noul si
sa le van* ranguri ca vinzatori de vitei, precupeti de fan, masur-,-
tori de graunte. Starea taranilor era de plans, intr'un secol nand re-
:stele cheltui sute de milioanei cu palatele sale. Muriau oameni de
foame, i In spitale culcau ate patru In acelasi pat. Industria cu toate
incurajrtrile, era tinutrt in lac de bvesle, care hotarau cati ucenici s
aiba maistrul, cum sa faca marfa, chiar cum sa o coloreze. Ast-fel pa-
latine moi trebuii acute din piei de castor; cand castorii peril% din
Canada, fabricantii voira sa le faca din alte materii, dar autoritatile
se opusera, confiscara marfa i pusera la amenda pe fabricanti, care
trecurA in alte ii
Louvois. Ministrul de rasboi al lui Ludovic XIV a fa-
cut imbunatatiri in administratiunea armatei. Ostasii atunci
se inrolau de voie sau intrau cu contract. Sergenti gatiti .
frumos i cu bani in mangt, veniau prin targuri, prin car-
ciumi, povestiau minunatii din armata i, langa oala cu
faceau pe cei crezaton sA incheie contract pe 4 ani de
serviciu. Louvois a introdus in armata mersul la pas si u-
niforma. Armata franceza era atunci de 300.000.
Vauban. N'a fost ministru,qi un general si cel mai mare
inginer militar al Franciei. Era un om bland, drept si modest,
www.dacoromanica.ro
 8

de aceea nu era observat de rage. Condusese paste 50 de

asedii, multe sub ochii regelui, care se faca pe sine ma-
resal, dar nu fusese invitat la masa regala pa.na la varsta de 58
de ani. Vauban a inconjurat Francia cu fortarete. El a inven-
tat baioneta gaurit la baza, caci la inceput baioneta era.
plina i astup& %eava puscii. El a saris i o carte (1) plina
de compatirnire pentru popor, insa cartea a fost condam-
nata si autorul a mi.frit de durere (1707).
Revocarea edictului din Nantes (1685). Ludovid XIV nu
.pute& suferi pe protestanti in statul eau, ins& cat timp a
trait Colbert persecutiunea era imblfinzit de acel mare
ministru, cAd industria intreaga era in mfiinile lor. Dupa
moartea lui Colbert devenira atot-puternici Louvois i d-na
de Maintenon. Aceasta femee, dupa moartea reginei, se cu-
nunase in secret cu regele si-1 conduce& in totul. Ludovic
opri pe protestanti de la mai toate meseriile, trimise in ca-
sole lor cavaleria dragonilor, care in court timp facura pe
protestanti sau FA se declare 'catolici sau sA fuga in alte
fdri. Apoi regele decreta destiintat edictul din Nantes, care
da protestantilor libertatea religioasa, Cei mai multi fugari
s'au dus- in Wile vecine, Olanda; Anglia si Prusia, uncle
au stabilit fabrici, cauzand Franciei perderi mari. Ast-fel
in Lyon numarul tesatoriilor scAz, dupa revocarea edic-
tului din Nantes, de la 18.000 la 4.000.

Rsboaiele ut Ludovic XIV.

Rasboiul pentru Flandra. Rasboiul Olandez (1672-1678). Rsboiul German_
Bataliile de la Fleurus i Marsaglia. Rasboiul de succesiune Spaniol.
1:Manila de la Hochstadt (1704), Turin, Malplaquet.
Pacea de la Utrecht (1713).

Mai toata domnia lui Ludovic XIV a fost plina de ras-

boaie. A ajutat Portugezilor, pe ascuns, in lupta cu Spa-
niolii, asa ch Portugalia si-a catigat independenta. A dat

(1) Dime royale.

www.dacoromanica.ro
 9

ajutor Germanilor contra Turcilor, aa el aceatia au fost

invinai. A bombardat oraaele din nordul Africei, unde se
stabiliser& o multime de pirati, care jefuiau coastele Eu-
ropei sudice. A purtat un rAsboi cu Spania, de la care
a luat partea din nordul Franciei numitl Flandra. Inca rAs-
boaie mari, in care ,s'a luptat nu cu o singurl putere, ci
mai cu toatA Europa, a purtat Ludovic XIV trei i a eait
biruitor in cele doul d'intai i mai mult invins de cat in-
vingAtor in cel de al treilea. Succesele Francezilor se da-
-toriau faptului c armateie lor erau bele mai disciplinate
ai cele mai bine comandate. Marii generali Cond ci Turenne au
llsat elevi demni, care au mantuit Frannia in zilele din
urm ale lui Ludovic.
Rlsboiul eu Olanda (1672-78). Olanda era republiUl ai
.bogAtiile cum ai credinta locuitorilor calviniati nu erau pe
placul regelui absolut. Comerciul lumii era atunci in mai-
nile Olandezilor, dou treimi din corlbiile comerciale erau
olandeze, scriitorii, care ridiculizau pe regele soare in 0-
landa gasiau refugia sigur. Ludovic se alil mai intai
cu Anglia ai cu Suedia, apoi nAvAli in Olanda iinpreunk
cu generalii sal Cond i Turenne. In cate-va zile armata
francezA ocupl aproape fArl lupta oraaele olandeze. Oland&
era condusA atunci de un mare republican uumit _roan de
Witt, care propusese inarmarea tArii dar nu fusese ascultat.
Olanda se gAsia atunci in acelaa pericol ca pe timpul
lui Filip II. Olandezii cerurl pace &and regelui o mare
despagubire de rAsboi i un mare numAr *de cet4i din
Ora bor. Ludovic cera un numAr mai mare de cetAti, mai
cerii ca intreaga ara sl se intoarcl la catolicism. In dis-
perarea for, Olandezii alergarl la celac mijloc, care-i sea,
pase in timpul lui Filip II, rupserl zagazurile i acoperira.
cu apA tam. In Olanda uscatul este mai jos ca nivelul ma-
rii ai locuitorii, ca si se apere de apA au construit zaga-
zuri puternice, unul din cele mai frumoase ai mai folosi-
toare produce ale mainii omenecti. In acela timp partidul
monarhist cu Wilhelm de Orania, strAnepotul lui Wilhelm Ta.
www.dacoromanica.ro
 10

eiturnul, noise pe ioan de Wit i proclama de statuder pe

Wilhelm, care cera ajutor de la cele-lalte state. Pe cAnd
armatele franceze se retrAgeau din pricina apelor, in aju-
torul Olandei se ridicA electorul de Brandenburg, impratul
german qi mai pe urmA re-
gele Spaniel. Cond se luptA
cu succes contra lui Wil-
helm, pe cAnd Turenne res-
pinse armatele imperiale co-
mandate de un distins ge-
neral numit Montecuculli.
Moartea lui Turenne (1675),
cauzatA de o bomb, pr
c imputerniceste pe aliati,
insA victoria c4tigatA de ge-
neralul Luxembourg asupra
lui Wilhelm la Cassel qi cu-
prinderea mai multor cetAti
de cAtre Francezi, aduse in
cheerea pacii (1678). Ludo-
./ vic din acest rsboi nu ILIA
nimic de la Olanda, Iu insA
de la Spania provincia Fran-
cheComte i un mare numAr
de cetAti in Belgia.
In luptele pe apA Fran-
cezii se sustinua contra 0-
lande zilor, care erau coman-
Ludovic XIV.
daci de un mare amiral nu-
mit Ruyter. In acele lupte
s'a distins un frances Duquesne i a murit marele Ruyter
lovit de o bombA.
In urma risboiului au Olanda, Francezii numirl pe Ludovic eel
Mare. Acesta In mtindria lui nu mai respect drepturile nimenui. Flea
niste tribunale (eamere de reunitme), ca s afle ce ()rase au tinut vre-
odatA de orasele date Frantei prin pacea din Vestfalia i prin penile
www.dacoromanica.ro
 11

urmAtoare. Apoi ocupi oraeele arAtate tfarl altA forma de process, de ei

erau unele ale impAratului, altele ale regelui Suediei, fostul sAu abet.
Astfel ()cup/ marele oral} Strasburg.
Wilhelm, care se Mouse i rege in Anglia, se uni cu lmpAratul
cu alti printi mai mici i lncep un nou rAsboi european. Acest ras-
boi lncepit !ma cu o cruzime, care revolt& pe toatA lumea contra
Francezilor. Louvois dete ordin ca tot Palatinul a/ fie ars ei pustiit.
()nee le fora arse ei arAmate, vfile furl smulse, arborii th.iati, locuitorii a-
lungati. D'atunci a rAmas in inimile Germanilor o urA grozavii contra
Francezilor. $i totuei, norocul rAsboiului favoriza tot pe Francezi.
Luxembourg tnvinge pe aliati la Fleurus, le ucide 14.000 de oameni,
.apoi pe Wilhelm la Isleerwinden, loc vestit printr'o earjA de cavalerie
francezA, care a flout pe Wilhelm sA zicl : acoh, obrasnicA natiune !s
Alt general, Catinat, invingei pe ducele de Savoie la Marsaglia, unde au
cAzut 17.000 de aliati. Prin pace Ludovic intone& unele cetAti ocupate,
dar pAstra Strasburg. Pe mare Invinsera Englezii.
Bilsboiul, de succesiune spaniol (1701-14). Carol 11, re-
gele Spaniei i cumnatul lui Ludovic, murind fr copii,
iAsase prin testament ca moptenitor, pe un nepot al lui
Ludovic, numit Flcp. ImpAratul german, rudA pi el cu Carol,
pretindee, coroana Spaniei, pentru un fiu al Om nurnit Carol.
Imparatul german pi Wilhelm, care se temeau de puterea
cea mare a Spaniei i Frantei unite sub aceiai familie, in-
cepurl cu "Ludovic un rAsboi, care a tinut 13 ani. Francezii
ii trimiserA armatele in Spania, in Italia pi in Germania.
In Italia armatele franceze fur& respinse de la inceput,
epirA insA biruitoare in Bavaria la _Hochstadt (1703) pi in
alte locuri, de unde amenintau BA mearga asupra Vienei.
Insa doi maH generali, care serviserA in armata francezA,
englezul Marlborough (1) pi printul Eugeniu de Savoia se
unix% i invinserA pe Francezi tot la Hochstadt (1704), unde
cAzurA multi morti pi se predarA 26 de batalioane pi 12
escadroane franceze. Numele Malbrook rAmase ca nume
de speriat copiii francezi. In acelaq timp Englezii ocupara
in Spania stanca Gibraltar, care domina trecefea din ocea-
nul Atlantic in Mediterana pi pe care o tin pang azi.

(1) pr. MOolbere.

www.dacoromanica.ro
 12

In anii urmatori luptele se urmara cu perderi pentru

Prancezi, care fura invinsi in Italia (Turin 1706) de Eugenia
si in Olanda de Marlborough, castigara insa o mare victoria
in Spania. Saracia era in Franta atat de mare, in cat re-
gale trimise sit topeasca sculele sale pretioase. Apoi cera pace
(1709) primind sa dea inapoi Strasburg, Alsacia, multime
de alte cetati, sa renunte nepotul sau la Spania. Aliatii ii
cerura insa, ca sIt trimeata armata sa spre a bate pe Spa-
niolii, care tineau cu Filip. aDaca tot trebue sa ma bat, ras-
punse regele, mai curand mit voi bate contra inirnicilor
de cat contra copiilor mei si rhea apel la Franta, aratand
conditiunile. Se facii inca o armata, pe care Marlborough
o respinse din nou la ilialplaquet (1709) cu perderi mari insa.
(24 000). Mai apoi Francezii castiga victorii in Spania, An-
glia se retrage din rasboi i norocul ravine la Francezi,
care bat pe Germani (1712).
Pacea de la Utrecht (1713). Prin pacea de la Utrecht An-
glia lua de la Spania Gibraltarul si de la Franta Noua Scotia
si insula Terra Nova. Filip era recunoscut rege al Spaniei
si al Coloniilor, pe cfind Italia si Belgia treceau la casa de
Habsburg.. Dona regate noua erau recunoscute pentru ca-
sale de Savoia si Hohenzollern (Prusia).

Artele si literatura In secolul al XVII,

Arhitect.ii Mansard, Perrault. Nicolas Poussin. Tragicii Corneille pi Racine.
Molidr.e. La Fontaine. Filosofti Descartes. pi Pascal. Oratorii Bossuet pi
Fenelon. Papin.

In timpul lui Ludovic XIV an trait cei mai marl scrii-

tori francezi,. asa ca secolul XVII, in literatura, se chiama.
secolul lui Ludovic al XIV, precum a fost secolul lui August
la Romani si secolul lui Pericles la Greci. Regele a incu-
rajat pe artisti si are meritul sat' in desvoltarea artelor
franceze, de si multi din marii artisti tineau din marea ge-
neratiune a lui Richelieu si prodursera operele ler inainte
ca marele rege sa inceapit a domni. .

www.dacoromanica.ro
 13

Arhiteetura. Dintre marii arhitecti, care au infrumusetat

Franta, se disting doi Mansard, din care cel de al doilea.a
construit castelele Manly, Versailles ... Altul a fost Perrault.
Sculptura si pictura. Intro cei mai insemnati sculptori
a fost Puget, iar dintre cei mai mari pictori a fost Lesueur,
mort Mar ca si Rafael si marele Nicolas Poussin, demn
a sta alturi cu cei mai mari pictori ai Italiei.
Tragedia. In secolul XVII au scris doi mari poeti tragici,
Pierre Corneille i Jean Racine.
Pierre Corneille a dat in 1636 tragedia numita Le Cid,
cu care incepe teatrul mo-
dem francez. Subiectul este
luat din luptele Spaniolilor
cu Maurii i nici un scriitor
n'a prezentat mai bine man-
dria i vitejia spaniel& In
eta tragedie ia ca subject
lupta legendara dintre Ho-
rati i Curiati, si mai bine
de cat un Roman ne infati-
seaza sufletul vechilor Ro-
mani. De aceea in Iiteratu-
ra franceza el se chiama
tnarele Corneille. Ca om el
nu se pricepea BA fie curte-
zan si a murit sarac i trist
Racine.
(1684).
Jean Racine. A scris cu mai putina forta, dar cu mai
multa delicateta de cat Corneille. El a lost bine vazut la
curte si a lost sprijinit de d-na de Maintenon. Subiectul unei
tragedii a lui este luat din vieata lui Neron, cand acel tiran
a inceput cruzimile prin moartea fratelui sat' vitreg.
Comedia. Poeti comici a avut multi Franta, ins& eel mai
mare, de o potriva cu Aristofan al Grecilor, a fost Jean
Moliere. El era trist si slab, a murit (1673) In varsta de
51 de ani. Subiectul unei comedii a lui este avari(ia, al al- .

www.dacoromanica.ro
 14

teia este ipocrizia sau prefacatoria. In alt comedie rade de

femeile invatate, care in loc sa-si vada de casa si de copii,
pierd timpul admirand scrieri fAra nici o valoare.
Fabula. Precum Mo here este cel mai mare poet comic,
ast-fel cel mai mare fabulist al lumii este Jean de La Fon-
taine. Nici el n'a stiut sa placa marelui rege si a trait de-
parte de curte, ingrijit de nobili puternici i bogati, care
ceau haz de neglijenta si de glumele lui. Animalele lui
par'ca sant oameni, si in adevar ca inchipuesc oameni (ast-
fel leul este Ludovic XIV),
arborii si florile au simtire,
natura intreaga este insu-
fletita.
Filosofia. Tot in secolul
XVII s'a aratat marele 11-
losof Descartes, cu care in-
cepe filosofia modern& In
1637, a publicat el un mic
tratat, Discours de la .Methode,
care a Mout o adevarata re-
volutiune filosofica.
Descartes. a fost si mare
invatat, unul din cei mai
mari invatati ai popoarelor
nou.
Moliere. Alt mare invatat, si in
acelasi timp mare scriitor,
a fost Blaiso liascal, care odata treed. Sena, in trasura cu 4
cai, cei dinainte cazura in apa si el .cu trasura scapa nu-
mai pentru ca s'au rupt hamurile: d'atunci vedea tot-deauna
alaturi de el o prapastie. El a facut multe descoperiri in
fizica si in matematici. A mnrit la 39 de ani in 1662.
Elocuenta, Unul din cei mai elocuenti bArbati ai bise-
ricii a fost episcopul Bossuet. El a pronuntat discursuri de
inmormantare asa de frumoase, cum nu s'au mai pronuntat
nici inainte nici dupa el. In acelasi timp, dar ceva mai VA-
www.dacoromanica.ro
 15

Tar, trAia F Delon, alt episcop, care a scris intre altele ra-
tAcirile lui Tlmaque.
Mara de acesti mari oameni au mai fost o multime de
alti scriitori i de invatati insemnati. Papin, cel d'Antai s'a
servit de puterea aburului ca forth de miscare si a con-
struit un vaporas de calAtorit pe apA. Insa mult mai tar-
ziu a priceput lurnea inventiunea lui.

Artele si stiintele fri cele-lalte tad.

Milton, Leibniz, Spinozi (1632-1677). Kepler. Galilei. Isaac Newton
(1642-1727). Rubens i Rembrandt.

Secolul XVII a produs si in cele-lalte tad artisti mari si

invatati mari. Anglia disputa Frantei IntAietatea artistica si
o intrece in stiinta.
Marele Shakspeare a scris cea mai mare parte din dra-
mele sale in secolul XVII si Anglia produse in acelasi se-
col pe John Milton (1) (1608-1674).
Fiul unui puritan, Milton a fost un model de caracter pur i sta-
tornic. TWA and lectiuni, pang and fu atras In lupta cea mare din-
tre rege si parlament. Atunci a publicat el o carte In care ziceit: cin&
nimiceoe o carte, oinoari ratiunea, aci o idee Inabusita poate si nu.
mai revie in istorie." In timpul republicii a ocupat un post Insemnat
si a publicat o scriere, In care spunek c libertatea este InAscuth, In
om i c natiunea are drept, s pedepseasa pe un tiran tradAtor.
Dup aderea republicii fu persecutat si abia sapa de la moarte.
Same si mai apoi orb, el dicta fetelor sale poema Paradisul
Perdut, carl aseaza ath.turi de Dante intre poetii crestini.
Paradisul Perdut descrie caderea primilor oameni i alun-
garea lor din paradis.
Un mare filosof si invatat s'a arAtat in Germania Leibniz
(1646-1716). El a descoperit calcule inalte in matematici
si a scris in toate ramurile. El credea ca mersul lumii a
fost stabilit de Dumnezeu inainte de a fi lumea, asa c
mersul lumii este cel mai bun, caci Dumnezeu este insAsi

(1) pr. Gion Milt'n.

www.dacoromanica.ro
 16

bunatatea si nu puteh area o lume rea. Credinta aceasta,

.c.a in lume toate merg bine, se chiama Optimism.
In acelasi timp cu Leibniz trails, in Olanda, tut filosof evreu Baruch
Spinoza (1632-1677), unul din cei mai mari filosaft ai Europei. Era
ide origine din Portugalia i pentru ideile lui a fost gonit de Evrei si
persecutat de crestini. Ca sa, poata trai, lucra stiole pentru ochelari si
se ,multumia aproape eu nimic. Intr'o zi a trait cu o supa cu lapte sc
.eu unt, In tot 15 bani, si cu bere de 5 bani i umatate. Intr'o Dumi-
nick pe cand ga,zda ireni de la biserica, 11 gasi mort In cas. Opera
lui cea mare se chiama Died si este scrisa in latineste.
Medicinii. In Anglia a trait unul din cei mai mafi me-
dici, Harvey (1) (1578-1657), care a descoperit ciculaiu-
ea &angel ui.
Fizica i Astronomia. Copernic sustinuse c pmntul
se invarteste imprejurul soarelui, insA un German a de-
monstrat ce figura este ocolul facut de planete imprejurul
soarelui. El se chiama Ioan Kepler. *i el a fost sarac, a
avut de luptat cu multime de greutati, dar dupa o staru-
inta din cele mai mari isbuti sA demonstreze, cA ocolul
fcut de planete are figura unei elipse i ca soarele se gA-
sWe intr'unul din cele doll& focare ale elipsei.
Un mare invatat a produs Italia, pe Galileo Galilei El
a Mout multe descoperiri in fizica. Cu o luneta Melia
(le el, a observat, cel d'intai, ca petele din lima. snt munti,
ca in calea laptelui snt o multime de stele. Tot el a zis
intai, ca planetele n'au lumina lor, ci o imprumuta de la
soare. El a suferit mult din partea bisericii, care 1-a che-
mat la judecata, 1-a pus sa subscrie ca se leapada de are-
dinta ca pamtmtul se invarteste. MIA la moarte a fost ti-
nut sub supraveghere.
Dar cel mai mare invatat nu numai din secolul XVII,- ci
din toti secolii, a fost englezul Isaac Newton, (2) nascut in
-ziva de CrAciun, dupa stilul nostru, in 1642 si mort in 1727.
El a descompus lumina prin prisma si a creat ramuri
(1) Harvi.
(2) Niuen.
www.dacoromanica.ro
 ,17

. noti in matematicile inalte. .EA a demonstrat cea mai

insemnat lege din qtiint, legea atractiunii. Copernic
sustinuse c6. pmntul se invfirtWe imprejurul soarelui,
Kepler demonstrase, ch pam'antul descrie o elips, lumea
intreagl crede c ptimn-
tul este izolat in spatiu, dar
nimeni nu demonstras e,
cum stau corpurile cereqti
in spatiu, de nu cad unele
peste altele.
Se povesteste, 0, Newton stt.
odatit sub un mar si intarnplan-
du-se sa cada un fruct a inceput
sa cugete, daca ar mai fi cazui
cand pomul ar fi fost inalt de 10,
de 100 ori mai mult. Se intreba
apoi daca ar fi cazut, cand po-
mul ar fi lost pana la luna de
Inalt ? Si luna de ce nu cade
Dupa ce meditase cestiunea an
Intregi, Newton gasi raspunsul :
toate corpurile se atrag dupa ma- A ewtu
rime si atractiunea se micso-
reaza cu cat distanta dintre corpuri este mai mare. Asa dar paman-
tul atrage luna, care din cauza atractiunii terestre, In loc sa se depar-
teze de pamant In linie dreapta, cade mereu spre el si descrie o linie
curba. Tot ast-fel pamantul se Invarteste In linie curb& imprejurul
soarelui fara s cada in el si soarele imprejurul altei stele fail, s cada
in ea. Ast-fel omul intelesese misterul cerului si Voltaire a avut drep-
tate S zica :
Compasul lui Newton mtisoartt universul. (1)
Tot in acel mare secol a trait In Belgia i Olanda doi pictori mari
ca Michel Angelo, Rubens i Rembrandt.

(1) Le compas de Newton mesure l'univers.

?torn. -Istoria Popoarelor nou. 2
www.dacoromanica.ro
 18

Ludovic XV i Ludovic XVI.

Regenta ducelui de Orleans. Law. Cardinalul Fleury.
Turgot, Necker.

Urrnasul lui Ludovic XIV fu strAnepotul sAu, Ludovic XV,

copil in varstA de 5 ani, care fu pus sub epitropia ducelui
de Orleans, descendentul fratelui lui Ludovic XIV. Cat timp
Franta a fost condusa de ducele de Orleans, a lost timp
de slabiciune si de desfranare. Se cheltuiau banii statului
fArh, nici o socotealA, in petreceri si in daruri date celor
care stiau sA placA ducelui de Orleans. Si statul era dator
2 miliarde i jumAtate, si cheltuelile intreceau veniturile
de dou ori. Pe &Ind in Anglia si in Olanda statul se im-
prumuta cu dobandA de 3 si 4 la sutA, Franti. plAtia, do-
banda de 10 si chiar 20 la sutl. Comerciul incetase a-
proape, industria secase prin fuga protestantilor, moiiIe
rAmaneau nelucrate, cAci tinerimea murise in rAsboaie.
Law (1). In acel timp de sArAcie, se ivi un Scotian, inte-
ligent i intreprinzator, care propuse ducelui de Orleans
sa-i procure bani fArA mAsurA, ins 6. bani de hartie. Un ban-.
cher, care are marfa, zicea el, poate primi bani de la cei
care au, in schimbul chitantei sale; statul insA este un mare
bancher, care in loc de marfA are pamantul i veniturile ani-
lor viitori i coloniile: Chitan tele statului (banii de 'Artie) sant.
mai bune de cat banirde metal, cAci sA pastreazA mai usor.
Duce le de Orleans ii dete voe sA facA o bancA pe actiuni,
care in scurt timp isbuti mai pe sus de toate asteptArile.
Law marl banca, inflintA societAti de comert, ca stt caute
aur in basinul raului Misisipi i s colonizeze acea intinsa
regiune. Toata lumea cumpara, actiuni, cAci toatA lumea cre-
dea eh o s se aducA aur. 0 actiune de 500 de franci se urea.
la 10.000. Nobilii Ii vindeau casele, viile, mosiile, ca sh cum-
pere acele hartiute. Multi imprumutAtori renuntara la su-

(1) pr. Laa.

www.dacoromanica.ro
 19

mete imprumutate statului in schimbul acelor hartiute.

Plata impozitelor, vAnzArilor i cumpArArilor se fAcea cu
acele hartiute minunate, iar aurul i argintul intra in ply-
nitele lui Law, care acum ajunsese ministru de finance.
I3anca ar Li mers bine, dac . s'ar fi trimes in America
colonisti muncitori s cultive i sA facA comerciu, dacA
actiunile n'ar fi intrecut de citt de 3 ori suma banilor din
pivnite i dacA ducele de Orleans n'ar fi cheltuit nebu-
neste. Law insA a scos actiuni de 3 miliarde (aproape un mi-
liard luat de duce si de nobili, un print atunci a castigat
20 de milioane) i lumea a inceput sA vinIl cu hartiutele la
bancA, spre a lua pe ele bani de metal. Fiind-ca banca
n'avea nici a zecea parte bani, actiunile an scazut grozav,
in cat actiunea cumpArata cu 10.000 de franci se vindea
cu 20. Cei mai prevAzatori vanduse insA actiunile inainte
de scAdere i cumpArase pe ele moii, vii, case. Asa ca din
aceast intreprindere a rezultat o mare schimbare de pro-
prietate in Franca. Mosiile multor nobili lenesi au intrat in
minile oamenilor priceputi i muncitori. La starsit Law
a perdut toatA averea, cu care venise in Franca (2 mil.) si
a esit blestemat de multi (1720).
Ludovk XV (1723-1774). Era inteligent dar usor si des-
franat. Despretuia pe toti oamenii i nu-i tolacea si lucreze
nimic serios. Era condus de femei stricate, care au duo
statul spre peire. Una din acele femei, fata unui mAcelar,
se numia 2narchiza de Pompadour, care timp de aproape 20
de ani a numit ministri, a declarat rAsboaie si a acut ge-
nerali.
La inceput Ludovic numise ministru pe fostul sau pro-
fesor, cardinalul Fleury. Acesta era un om timid si iu-
bitor de pace. Se intfimplase, cA in Anglia BA fie atunci mi-
nistru tot un om iubitor de pace si amandoi au cAutat s
impace toate ne-intelegerile pe cale pasnicA. Totusi cardi-
nalul Fleury a sustinut un rAsboi cu Austria, care impe-
dicase pe socrul lui Ludovic de a se alege rege in Polo-
nia. Armatele franceze au bAtut pe cele austriace in Italia.

www.dacoromanica.ro
 20

Austriacii la incheierea pacii au dat lui Stanislas Leczinski,

socrul lui Ludovic, ducatul Lorenei, cu cond4iune, ca dupa
moartea lui sA treacA la Franta.
Dupa moartea cardinalului Fleury, Ludovic XV a intrat
in rasboiul silezic i apoi in i'Asbniul de 7 ani cu Prusia,
care era ajutata de Anglia. In acest rasboi armatele Iran-
ceze au lost bAtute de Prusieni, iar flota a lost distrusa de
Englezi, care au luat Frantei toate coloniile din America
i India din Asia. Poporul sArAcit incepU a se revolt, po-
litia rapia copiii lucratorilor ca sA-i valid& iara parinOlor.
In popor se raspAndia svonul, ca regele face baie in sange
de copil. Fata de nemultumirea tutulor, regele avea un sin-
gur cuvAnt: apres nous le deluge (clupa noi fie i potop).
Ludovic X-VI (1774 1792). Nepotul lui Ludovic XV era
un om bland, dar putin inteligent. El s'a lasat sa fie con-
dus de regina Maria Antoaneta, femee urara i risipitoare.
In 10 ani s'a cheltuit un miliard i jumatate, cea mai mare
parte in daruri acute 1inguitoriIor. Oarnenii de valoare nu
stau la putere, caci regina nu-i putea suferi. Ast-fel s'au
retras Turgot 0 Necker.
Turgot. Era un orn de caracter i foarte instruit. Mind
ministru de finante (1774-76), el a decretat, ca sa se lase
liber cornertul cu grAne, caci inainte nu era liber sa se a-
ducA grau dintr'o provincie in alta; aqa ca intr'o provincie
se intampla sa moara oamenii de foame, iar in alta pro-
vincie sA fie prea mUlt grAu. El mai decreta desfiintarea
breslelor i dete voie ori-cui sa munceascA spre a trAi. Mai
voia sa desfiinteze inegalitatea impozitelor i strangerea lor
prin arendare. Dar intrigile de la curte 11 rasturnara spre
nenorocirea regelui i a nobililor, caci reformele lui ar fi
putut scapa Franta de revolutiune.
Necker. A fost de doua ori ministru de finante i s'a dis-
tins prin staruinta, cu care cerea regelui sa se MA eco-
nomii la cheltueli. Publica o lista de cheltueli i toata lumea
se revolta cAnd vAzii risipa banflor statului : pensiunile erau
enorme. Necker fu departat (1781). Insa din toate partile se

www.dacoromanica.ro
 21

indreptau cereri de a se aduna statele generale (adicA de-

legatii clerului, nobililor i negustorilor), spre a lila mAsuri
pentru indreptarea statului. State le generale se chemarA in
1789, insA ele incepurA Revolutiunea cea mare.

Miscarea intelectuala in Francia.

Voltaira (t 1778). Montesquieu. Rousseau (t 1778). D'Alembert.
Diderot. Influenta scriitorilor.

In secolul XVIII Fran cia a jucat un rol politic mai mic de

cat in secolul XVII, insA influenVi culturii franceze a lost a-
tunci mai insemnatA ca tot-deauna. Limba francezA era limba
diplomaticA, obiceiurile franceze si politeta francezA erau
studiate si primite de toti oamenii civilizati. Scriitorii fran-
cozi erau cetiti in toate Wile si imitati, impAratii si regii
din Europa se intreceau in a-i chema la curtea lor si a le
cere sfaturi pentru organizarea statului.
Scriitorii secolului al XVIII se chiaml filesefi, nu pentru ea s'au o-
cupat numai cu filosofia, ci pent u cIt se departau de credintele vechi,
voind A teliascA asa Cum judecau ei cA este bine, adicA in numele
ratiunii filosofice combAteau asezImintele tradiVonale.
Voltaire (1694-1778). Col mai mare dintre toti scriitori
secolului XVIII a fost Francisc Voltaire, adevArat rage al
literaturii. In zilele din urmA ale lui Ludovic XIV Voltaire
fusese aruncat in inchisoare cAci se bAnuia, el a facut o
poezie in care batjocoria pe rege. Dui)/ cat-va tirrkp a fost
liberal, dar certand u -se cu un nobil a fost din nou inchis
sease luni. A trecut apoi in Anglia, undo a scris mai multe
lucrAri insernnate, in cat numele lui s'a raspandit pretu-
tindeni. A fost chemat de Frederic II regele Prusiei si a
stat 3 ani in Berlin, de uncle s'a dus in Elvetia, s'a sta-
bilit la Ferney, panA in anul mortii sale. Scrierile lui Vol-
taire formeazA o bibliotecA intreagA. El a scris tragedii:
Mahomet, Brutus ... . A scris o poemA epicA, in genul llia-
dei, numitA La Henriade, dupa nurnele lui Henric IV. A
scris istorie: Charles XII, Secolul lui Ludovic XIV. A scris
www.dacoromanica.ro
 22

subiecte scurte de filosofie i romane scurte. A scris o mul-

time de scrisori oamenilor celor mai insemnati din timpul
sat'. In toate icrierile sale Voltaire critic& abuzurile bise-
ricii, tirania preotilor, ataca chiar baza crestinismului. A-
del/rat ca tirania bisericii era atunci foarte mare, in cat
s'au vaclut oameni omorati numai, pentru c nu ingenu-
chiasera, (And treceau preotii cu icoanele; dar si Voltaire
a fost nedrept i pasionat. Vorba lui de toate zilele era
Ecrasons l'Infame (-= sa strivim pe ticalos, adica Cresti-
nismul). Modul lui de scriere nu era serios, era batjocori-
tor si nici un scriitor din lume n'a fost mai batjocoritor
de cat Voltaire.
Montesquieu. Scriitor serios i adne a fo.4 Montesquieu,
care a scris o carte mica despre marirea i deedderea Roma-
nilor. Ideile din acea carte sant primite i azi de cei mai
mari fnvatati din timpul nostru. 0 opera mai mare a lui
Montesquieu se numeste Esprit des Lois (= spiritul legi-
lor). In ea Montesquieu studiaz formele de guvern ale
dileritelor popoare (ce este republica, ce este despotismul,
ce este monarchia) i arata bunul si raul fie-carUia. El re-
comanda ca cel mai bun guvern monarchia constitutionala,
pe care o avem i noi. El este unul din cei mai mari oa-
meni, din cati s'au ocupat cu istoria.
Rousseau (1712-1778). Jean-Jacques Rousseau era fiul
unui ceasornicar din Geneva si a dus o viea ta. plina de
suferinte si de rataciri. A lost ucenic, lacheu, copist, mu-
zicant, filosof, naturalist. Prin talentul sat] a lost prilnit de
toti, de printi si de scriitori, insa s'a certat cu toti i fu-
gii de pretutindeni, caci crede ca toata lumea s'a inteles
ca sa-1 persecute. La moarte nu s'a tiut, daca s'a omorat
eI, sau l'a ucis cine-va. Jean Jacques Rousseau este cel
d'antai scriitor, care a iubit natura si a descris-o, cum n'a
mai descris-o nimeni inaintea lui.
Iubirea de natura salbatica, ne atinsa de mana omeneasca,
1-a facut s urasca vieata civilizata si tot ce este atins de
mana omului. Vieata civilizata, zice el, este inferioara starii
www.dacoromanica.ro
 23

salbatice, cand oamenii erau egali i liberi i buni, precum ei-

ser din mainile creatorului. Cunostintele mai exacte de azi
nu ne arata insa atilt de inocenta vieata slbaticilor. Rousseau
a influentat foarte mult prin cartea sa Emile, unde oda re-
guli de educatiune si de instructiune. 0 alta carte a lui, care
a fost evanghelia revolutiunii franceze, se numeste Contrat
social ( contract social). Acolo sustine Rousseau, ca. legile
si guvernul exista in puterea unui contract, inteles intre
supusi si guvern. Daca guvernul nu se tine de obligatiunile
lui de a fi egal i drept cu toti, supusii au drept sa all-.
rame contractul si s schimbe guvernul i legile.
Eneielopedistii. Cei mai multi sriitori din secolul XVIII
s'au invoit sa scoata impreuna un dictionar enciclopedic,
care sa cuprind a. partite principale din toate stiintele. Insa,
ei refuzau numele de stiinta teologiei, adeca tocmai stiintei,
care tusese socotith Ora atunci ca stiinta cea mai insem-
nata. De aceea biserica a impiedicat tiparirea Enciclopediei,
care a esit greu i dupa multi ani. Cei mai insemnati En-
ciclopedisti au fost D'Alembert, un mare matematic filosof,
si Diderot. Acesta era fiul unui cutitar, a fost ucenic, apoi
a luat asupra-si publicarea Enciclopediei, pe care a 'clus-o
la sfarsit. Diderot a scris romane, a scris tratate mici filo-
sofice in forma, de convorbiri admirabile. 0 mare impara-
teas a Rusiei i-a cumparat biblioteca, i-a lasat-o ins pana
la moartea lui, socotindu-1 bibliotecar i platindu-i leafa pe
50 de ani inainte (50.000 fr.)
lnfluenta scriitorilor. Toti acesti scriitori atacau abuzu-
rile, fie ale bisericii, fie ale guvernului. Unii cereau tole-
ran(cl, adica nimeni sa nu fie suparat pentru credintele sale
religioase, caci credintele nu se pot demonstra ca matema-
ticile i fizica, in cat poate sa aib dreptate i catolicul,
care credo in sfinti si protestantul, care nu crede. Alta ce-
reau, ca guvernul s fie de o potriva pentru toti i sa dea
socoteal de modul cum guverneaza si cum cheltueste ba-
nii: poporul suveran sa controleze guvernul. Aceste idei patrun-
sesera in societatea cea mai inalta. Ast-fel un ministru
www.dacoromanica.ro
 24

avAnd ordin sa impiedice publicarea Enciclopediei instiintA,

pe Diderot. Pe and acesta se plangea, ca nu stie uncle s.
ascunzA atatea manuscrise, ministrul ii zise : trimete-le pe
toate la mine, ca, nu va veni nimeni sa le caute.

Anglia sub ultimii Stuarti.

Carol U. Test Act ((673). Habeas Corpus ((679). Whigs #i Tories. Iacob II.

Cromwell condusese republica englezA cu mare glorie,

dar cu mare asprime, de aceea poporul a vAzut cu multA
bucurie reurcarea Stuartilor pe tron.
Carol 1! (1660-1685). ye tronul regal se urea flu! lui
Carol I, Carol II. El incercase in timpul lui Cromwell sa
cAstige tronul, fr sA isbuteascA. Chemat de insusi poporul
englez, el se arritA ca rege fArA demnitate si neglijent. randii
lui Ludovic al XIV un port din nordul Francei, pe care il
castigase Cromwell. PurtA rAsboi cu Olandezii, care find con-
dusi de marele amiral Ruyter, pAtrunserA in Tamisa 5i erau sh
cuprindA Londra. In acel timp de incercare, Carol petrecea
prinzAnd fluturi in sala de mancare. Era vAndut lui Ludo-
vie XIV, care-i plAtia o mare sumA de bani si care plAtia
qi pe minitrii englezi. Asa se esplicA, de ce in prima parte
a domniei lui Ludovic XIV, Anglia a fost aliatA cu Fran-
cia si au luptat impreunA contra Olandei. Tot aka se explicA
qi atotpiiternicia lui Ludovic XIV in acel timp. InsA si mai
mult de cat toate supra pe Englezi faptul, cA regele in-
clina spre catolicism. Englezii urau pe catolici, numiti de
ei pdpistafi, nu numai ca pe oameni cu alte credinte, ci ca
pe niste fiinte spurcate i rAu fAcAtoare. Precum Romanii
cei vechi credeau, cA. nenorocirea imperiului este pricinultA
de crestini, ast-fel poporul englez Invinui pe papist* de
ori-ce nenorocire. Regele n'avea copil legitim i mosteni-
tor al coroanei era fratele sAu Jacob, duce de York. Acesta
insA trecii pe fatA la catolicism. 0 fricA mare cuprinse tot
poporul. Toti credeau c s'a urzit un complot mare al
lumei catolice, ca sA desfinteze religiunile reformate, si cA

www.dacoromanica.ro
 25

de aceea Olanda este atacatA de Francia, de aceea Stuartii

sustin catolicismul.
Opozitiunea poporului se arAth in toatA puterea, cand par-
lamentul aduse o lege nouA numitA Test Act (=legea in-
cercArii). DupA aceast lege, ori-ce functicnar al statu-
lui trebui BA jure supunere bisericii anglicane. Regele
incercA sA se opunk dar mai pe urmA primi actul (1673).
0 multime de catolici nu voirA .0. jure si demisionarA dirk
serviciul statului. Insusi fratele regelui, Jacob, demisionA
din demnitatea de amiral.
0 altA lege insemnatA prin care s'a micsorat mult pu-
terea regelui a fost legea numitA Habeas corpus (1679). In
ea se zicek cA nici un acuzat sA nu fie trimes intr'o in-
chisoare peste mare. Se mai zicek cA temnicerul este da-
tor, ca indatA ce i se aduce un arestat, sal duch inaintea
judecAtorului, impreun. cu actul de arestare. Judecatorui
cereet actul i dacA nu-1 gsia, drept, fiber& pe acuzat.
Aceasta e una din cele mai marl cuceriri acute de popor asupra
guvernului. In puterea acestei legi, un acuzat nu poate fi tinut la in-
chisoare tie cat dup hotartirea judecltorului si a legii. Popoarele oi-
vilizate se cunosc (lima respectul ce are autoritatea public& pentru
dreptul fie-caruia.
Whigs si 'Tories (1). Parlamentul mai votase o lege,
prin care depart& de la tron pe Jacob, ea unul ce se decla-
rase catolic. Regele dizolvA mai multe parlamente, spernd
sA-si formeze unul, care sA respingA legea. Insa, parlamen-
tele erau contra lui Jacob i fierberea in tarA crestea me-
reu. Unii tineau cu regele si cu fratele sAu, altii erau con-
tra lor i luptau pentru cresterea libertAtii poporului. Par-
tizanii regelui se numiau Tories, (dupa numele catolicilor
irlandezi, fugari prin insule, i MO); iar adversarii rege-
lui se chemau Whigs, (dupA numele Scotienilor rficulati
Contra episcopilor). Aceste doua nume au rAmas in urma,

(1) pr. huigs si tbris.

www.dacoromanica.ro
 26

celor don& partide politice ale Angliei i anume tories sant

conservatori, iar whigs sant liberali.
Carol dizolva din nou parlamentul, pastr dreptul de
succesiune al fratelui eau i ucise cu cruzime pe cei, care
i-se opuneau.
Jacob II (1685-88). Mai mult de cat fratele su, nh nu-
mai c intra indata in a1iant5. cu Ludovic XIV, dar voi BA
converteasca poporul la catolicism. A inceput in Scotia
mai intai persecutiuni contra presbiterianilor.
Se facura mici revolte, insa regele le Inabusi i pedepsi
pe vinovati cu cruzime. Era atunci ministrn un om crud
si far& rusine, numit Jeffryes (1), care se lauda cu cruzi-
mile lui eu miros, zicea, el, pe un presbiterian cale de
trei poste. Cruzimile lui Jeffryes, sfortarile de catolicizare
ale regelui, desperau pe Englezi. Ei insa nu ee revoltau,
caci Iacob era Wean i n'avea flu, iar fata cea mai mare
a lui era casatorita cu reformatul Wilhelm de Orania, care
trebuia s se urce pe tron. In 1688 ins& regina nasal un
flu, care era s5. fie crescut in religiunea catolica. Atunci
toata Anglia chema pe Wilhelm de Olanda, ca s detro-
neze pe socrul BALI.

Anglia sub casa de Orania. Regina Ana.

Revolutiunea din 1688. Deelarattunea Drepturilor ((689). Wilhelm III.
Ana. Generalul Marlborough.

Wilhelm pleca in capul flotei olandeze, insotit de un mare

numr de Englezi, care gasisera adapost la dansul. Trecii
marea, fait a intampina vre-o- rezistenta si debarcii in An-
glia. Locuitorii ii priMira ca pe un liberator, nobilii si
demnitarii cei mafi trecura in partea lui. Wilhelm merge&
spre Londra incet, ca s dea timp tutulor sa fuga.
Regele fu parasit de toti, chiar de al doilea ginere al
sau si de fata sa : Doamne, ajuta-mi, caci fiii mei m'au
(1) pr, Gefris.

www.dacoromanica.ro
 27

Orbit, zicea. el. Pe urmA fugi in Franta, unde Ludovic

XIV il primi cu mare pompL
Wilhelm (1689-1702). Ginerele lui lacob se numete in
Anglia Wilhelm III. El adunA parlamentul englez, care
declarA cAzut de la tron pe Iacob i urmaii lui. Apoi
parlamentul dete o declaratinne a drepturilor (1689), pe
care o recunoscii noul rege. In acea declaratiune se zicea,
cA. regele nu poate pune asupra poporului nici o dare. DA-
rile mai intai O. fie votate de parlament. Se mai zicea,
in declaratiunea drepturilor, cA. ori-cine poate adresa plan-
geri regelui, fArA ca sl fie pedepsit pentru accasta. Se mai
zicea iar, cA alegerile de deputati trebue O. se fad, fArA.
amestecul autoritAtilor; cA regele sA nu strngA armatA
WA, invoirea parlarnentului. AceastA declaratiune, simpla
repetire a legilor mai vechi, insemna un pas nou in des-
voltarea omenirii. Regele nu mai era considerat ca un zeu,
ci ca un servitor al statului.
Wilhelm primi declaratiunea drepturilor ei fu proclamat
rege. Apoi incepia lupta cu Ludovic XIV. Acesta dete aju-
toare lui Iacob, ca sA revolte Irlanda catolicA in contra lui
Wilhelm. Toate incercArile, insA, n'au isbutit, de $i arma-
tele lui Wilhelm au fost invinse de mai multe oH. In ca-
pul Olandei i Angliei unite, Wilhelm se putea mAsura
cu Ludovic XIV, de aceea s'a simtit indatA scAzand pu-
terea regelui francez. Cu toate acestea, parlamentul con-
trola de aproape actele regelui, cerceta dacA banii votati
pentru armatA s'au cheltuit in adevAr cu armata, de i re-
gelui nu-i place& acel control. Parlamentul a hotArat apdi
ca din trei in trei ani, sA se aleagA un nou parlament, aa
a se micora puterea regelui 'asupra adunArii.
*Wilhelm a murit in 1702, dintr'o Were de pe cal, WA
sA lase vre un motenitor.
Regina Ana (1702-1714). Inainte de Wilhelm murise
sotia sa Maria ei tronul se cuvenia Anei, a doua fatA a lui
Iacob II, aceeai care prasise pe tatAl ei ei fugise la Wil-

www.dacoromanica.ro
 28

helm. Domnia ei este insemnatA prirr rAsboiul purtat cu

Ludovic XIV pentru succesiunea Spaniei.
Marlborough. In acel rAsboi Anglia a dat cele mai mari
lovituri si generalul ei Marlborough a fost eroul rAsboiului.
El fusese ridicat de jos prin protectia lui Iacob II, servise
in armata francezA sub generalul Turenne, cAstigl asupra
Francezilor marea bAtMie de la Hochstadt (1704). A mai
invins pe Francezi si in alte bAthlii insemnate, insA lupta
de la Malplaquet (1709), unde a perdut 24.000 de ostasi, a
ridicat in contra lui partidul tory. El era din partidul whig,
care conduce& atunci Anglia si adversarii lui il acuzau,
cA a dus armata la macel si ca sustine rasboiul, ca sA chs
tige bani din plata soldatilor. In adevAr, Marlborough a
fost unul din cei mai avari oameni. Opri Uin hrana sol-
datilor si a strhns o avere colosalA. Aceste acuzAri pe de
o parte, iar pe de alta dorinta de pace a Angliei, 1-au fa-
cut sA se retraga din capul arrnatei.
Pacea de la Utrecht (1713), prin care se termin& rAsbo-
iul, da Angliei Noua Scope, Terra Nova din America si
stanca Gibraltar, din Europa. Regina Ana muri in 1714,
iar mostenitorul cel mai apropiat al ei era George I, capul
casei de Hanovra.

Anglia sub cei d'Infai trei regi de Hanovra.

Maximele guvernului parlamentar. George I. George II.
Ministrii Pitt. George III. Cucerirea Canadei. Compania ostindicd. Clive.
Lupta de la Plassey (1757).

Regii din familia ue Hanovra, strAini de Anglia, erau Mr&

nici un ta'ent si nu s'au amestecat mai de loc in condu-
cerea statului. Ast-fel tot seeolul XVIII Anglia a fost con-
dusA de cele dotrA particle politice, whig i tory. Partidul
conservator a stat, insA, departe ds putere mult timp, caci
nobilii erau partizanii urmasilor lui Jacob II si au fAcut in-
cercAri sa le dea tronul. Ast-fel partidul liberal a condus

www.dacoromanica.ro
 29

tara Oita la 1761. In acest timp s'au stabilit principiile gu-

vernului parlatnentar.
Gavernul parlamentar. Parlamentul (camera comunelor i
camera Lorzilor) nu numai ch Ira& bugetul i controla cheI
tuelile, dar obtiniz dreptul ca ministrii sa fie numiti din
skint sa.u. In adevar, regele Ii numeste, dar lapoi le lasa.
libertatea intreaga de conducere, caci re9ele domnefte nu gu-
verneazd. Regele nu trebue facut raspunzator de nici un act
al guvernului, minitrii singuri sant responsabili inaintea
parlamentului, care-i poate da in judecata. Ori-ce lege este
facuth de parlament si regele trebue sa o aprobe. Cand ma-
joritatea parlamentului este contra ministerului, ministeru I
trebue s se retraga. Dac h. ministerul crede, ca tam tine
cu el, poate ramane insa la putere, dar dizolva parlamentul,
face alegeri nou i dub, n'are majoritate se retrage.
Cresterea 1ibfrtti1or. Legea apara pe Englezchiar con-
tra guvernului. Casa omului este o cetate aparata de lege.
Englezul are drept de a petition, de a se aduna in ori-cat
1de mare numar, de a face societati politice (cluburi), de a
vorbi inaintea adunarii si de a seri (libertatea presei).
Acest guvern parlamentar, aceste libertati au scutit An-
glia de reVolutiunile, prin care an trecut cele-lalte state si
au fost copiate de mai toate tArile civilizate.
George I (1714-1727). A trait in intelegere stransa cu
Francia, cad ministrul WI Walpole (1) a fost aliatul intim
.al cardinalului Fleury, din Francia. Ei doi cautau sa in-
lature ori-ce cauzh de rasboi.. In parlament, Walpole Ii
facea majoritti influentand in alegeri i cumparand pe de-
putztti. Singur se Wid ca stie pretul fie-carei constiinte.
Regele nu se ingrija de nimic, nu stia englezeste si trhia
ca un strain in mijlocul poporului englez.
GeOrge BE (1727-1760). Fiul lui George I fu tot atat de
ne-insemnat ca i tatal sau. Cu toata iubirea de pace a lui
Walpole, Anglia intra in rasboi cu Spania, de la care
(1) pr. Ublpol.

www.dacoromanica.ro
 30

voia sa obtina dreptul de comert cu America spaniol. Ras-

boiul nu tu ins norocos si Walpole caza (1742). Timoul
de pace insa trecuse, si Anglia intra in qlsbniul de suc-
cesiunea Austriei si apoi in rasboiul de 7 ani.
In aceste rsboaie Anglia era contra Frantei. Cel mai in-
semnat ministru al ei, in vremea aceasta, a fost marele ora-
tor Pitt. Ajuns ministru din ()liter inferior, Pitt a dus con-
tra Franciei un razboi plin de glorie, caci la sitirsitul lui
Anglia co..stiga colonia Canada.
George III (1760-1820). In lunga sa domnie, regele
George III, a intervenit mai mult in afacerile statului, sus-
tinnd partidul tory. In tirnpul lui a trait al doilea Pitt,
mare orator si om de stat, ca si tatl s6.u. Ca si acela era
inimicul Frantei, mai ales al revolutiunii franceze,.pe care a
combAtut-o, urzind necontenit aliante contra ei. Sub George
III-lea Anglia a perdut coloniile sale din America, unite
sub numele de State le-Unite.
Cueerirea Canadei. Francezii colonizasera in America Ara-
lea raului S-t Laurent cu orasele Qubec i Montral. Pe de
alt parte, ocupasera regiunea marelui rail Misisipi, numita
Luisiana, in onoarea lui Ludovic XIV. Aceste doua regiuni
sant unite prin ra'ul Ohio, un afluent al raului Misisipi.
Francezii se siliau din toate puterile sa ocupe si regiunea
raului Ohio, in care caz ei ar fi inconjurat coloniile en-
gleze din Statele-Unite intr'un arc de cerc. Englezii au in-
teles ins pericolul si. au. inceput o lupta desperata contra
Francezilor, de la care au isbutit sa iea toate coloniile din
nnrdul Americei. Acest succes se datoria sprijinului, pe care
Anglia il da colonistilor s5.i, in timp ce Ludovic XV nu
tritnetea nici un ajutor colonistilor francezi.
Compania ostindicii. In anul 1600 s'a infiintat o societate
engleza pentru comertul cu India, numita Compania Indii-
lor. La inceput se ocupa numai cu comertul si *lig&
foarte mult. Mai pe urm incepa a stabili comptuare i a
ocuph pm'anturi de la printii indieni. Intemei fortul Wi-
liam intr'o pozitiune nesntoas, din care a esit ins& ma-

www.dacoromanica.ro
 31

rele oras Caleuta. Apoi se ivi un om, care transformA

intr'un mare imperiu posesiunile companiei. Se numa
Clive (1)
Clive. Fusese servitor al companiei in India, apoi soldat.
Luptase contra Francezilor, care ocupaserA o mare parte
din India si-i bAtuse. Apoi chstigA asupra unui print indian
marea bAtAlie de la Plassey (1757), prin care Anglia cu-
prinse India. Numai cu 3.000 de soldati, Clive a invins,
acolo, un inimic de 20 de ori mai mare.

(1) pr. ClAiv. 1

www.dacoromanica.ro
 GERMANIA, SPANIA, ITALIA 51 AMERICA PANA LA
REVOLUTIA FRANCEZA.

Germania pana la pacea de la Utrecht.

Ferdinand III. Leopold I. Rasboaiele cu Turcii. Asediul Vienei (1683).
Mobaci (1687). Zenta (1697). Pacea de la Carlowitz (1699). Iosif I.

In urma pacii vestfalice, puterea imparatului german se

micsorase cu totul. Unii printi electori, cum era marcgra-
ful de Brandenburg si ducele Bavariei, cautau marirea ca-
sei lor, alti printi facuser o confederatie sub protectia
Franciei. Irnparatii din casa de Habsburg, descendenti ai
lui F erdinand, fratele lui Carol V, aveau posesiuni intinse,
insa intrebuintau puterea nurnai in folosul casei lor. Afar&
de ne-inteleprile politice, existau apoi neuniri religioase.
Germania era desprtita prin credinta, caci nordul era mai
mult reformat, sudul era catolic. Imparatii sustineau cato-
licismul, care era combatut de printii din nord. Cu toate
acestea, imparatii habsburgi au dat lovituri de moarte
Turciei, de la care au luat regatul Ungariei si 1-au alipit
la statul lor. Ei au castigat apoi de la Spania Belgia si
mare parte din Italia.
Ferdinand III (1637-1657). A venit in capul imperiu-
lui tocmai in timpul rasboiului de 30 de ani. El vaza saw-
situl acelui rasboi i perdii Alsacia, pe care o dete Fran-
ciei. In statele sale persecuta reforma ou asprime i ast-
fel statele habsburgice conservara catolicismul.

www.dacoromanica.ro
 33

Leopold I (1657-1705). Fiul si urmasul lui Ferdinand

III a purtat lupte cu Ludovic XIV regale Franciei si a
castigat de la Turci intreaga Ungarie. Fusese crescut pen-
tru preotie, si a ramas intreaga lui vieatA posomorat, cre-
dincios, netolerant.
In primele rasboaie cu Ludovic XIV, de si aye& un bun
general, pe Montecuculli, a fost invins de Francezi, pen-
tm c armata lui era foarte rau organizatA. InsA Leopold
a intrat in toate rasboaiele contra lui Ludovic si la afar-
sit a avut norocul sa vada pe generalul sau, Eugenia de
Savoia, castigand victorii asupra Francezilor. El voise sa
puna pe fiul sau Carol rege in Spania, si se aliase cu
Olanda c cu Anglia in contra Francezilor. La moarte
Leopold Ma. imperiul fiului sat' celui mai mare Iosif I.
losif 1 (1.705-1711). A continuat lupta contra Franciei
si a luat masuri pentru organizarea armatei, find consi-
hat de printul Eugeniu. In cestiunile religioase a fost bland
si a cautat sa potoleasca certele dintre protestanti i ca-
tolici. El a murit fara O. lase mostenitor, de aceea a venit
la imparatie fratele sau Carol, care se lupth in Spania pen-
tru ocuparea acelei lari. Anglia sustinea pe Carol la tro-
nul Spaniei, dar cand a ocupat tronul imperial, 1-a parasit,
eaci se temea de unirea Spaniei cu Germania, ca pe tim-
pul lui Carol V. Acesta a fost motivul, pentru care s'a re-
tras Anglia din lupta cu Ludovic XIV si a incheiat pacea
de la Utrecht. Carol voia insa a continua rasboiul sin-
gur, dar armatele imperiale find in.vinse (1712), se incheia
o alta pace, prin care Austria castiga Belgia i o mare
parte din Italia (1714).
Riisboaiele en Tureil. Lunga domnie a lui Leopold I este
insemnata prin marele rasboi purtat cu Turcii. In secolul
XVII Turcii se ridicasera din nou amenintatori, sub cati-va
mari viziri. Armatele lor inaintau pana in cerftrul Germa-
niei i frica de ei Wit pe toti crestinii sA dea ajutor im-
paratului. 0 mare armata, in care se aflau Francezi, Sue-
dezi i Germani, pusa sub comanda lui Montecueulli, astiga
Floru. Istoria Popoarelor Noui.
www.dacoromanica.ro
8
 34

o mare victoria asupra Turcilor, la St. Gothard in 1664. Dar

frica de Turci era aaa de mare, in cat impAratul incheiA pace
clandu-le mari sumo de bani ai mai multe cetAti.
Ins un rAsboi mai mare se incepa intre Austriaci
Turci, din pricina Ungariei. Acea Ora se impArtise in tim-
pul lui Soliman in trei : partea apuseanA cu titlu de.

regat era posesiune a casei de Habsburg prin moatenire.

Partea de mijloc era fAcutA paaalac cu capitala in Buda.
Transilvania era principat vasal Turcilor. Ungurii nu erau
supuai credinciosi ai casei de Austria atunci, precum nu
sant credinciosi nici azi. Ei stint calviniti, ei cer mereu
privilegii nouA, de aceea Leopold i a persecutat cu asprime,
iar ei s'au rAsculat ai au chemat in ajutor pe Turci.
Asediul Irienel (1683). In 1683 vizirul Kara Mustafa Ina-
int& in fruntea unei armate de peste 200.000 asupra Vienii,,
pe care o inconjurA. Leopold pArAsi capitala. Garnizoana
era mica, dar curajul locuitorilor era mare. Turcii au dat
18 asalturi, foametea bantuia in cetate, curajul incepuse a
scAdea. In acele grele imprejurAri domnul Munteniei, qer-
ban Cantacusen, care mersese cu Turcii, ajuta pe locuitori
cu hranA i Ii incuraja sA stgruiascA inainte, cAci i Turcil
slAbesc i ajutor creatin are sa le soseascA.
Sobieski. Ajutorul sosi cu regale Poloniei Sobieski. Lupta
a fost crancenA, Tureii au lAsat morti 20.000, in bisericA.
iari s'a cantatat fost-a om trimes de Dumnezeu, cu
numele loan.
Mohael. Salankemen. Zenta. Dupa fuga ruainoasA a vi-
zirului succesele creatinilor se urmarA unul dupa altul. 0
mare infrangere suferirA Turcii la Mohaci (1687), in a-
cal* loc, unde desfiintasera Ungaria, apoi la Salanke-
tnen. Cu tot curajul lor, Turcii perdurA 28.000 oameni.
Vizirul se luptase in capul armatei, cu hangerul in manA,
dar un glonte ii lovise in tarnplA 1i cu el se ingropa no-
rocul Turcilor. Printul Eugeniu le date lovitura de moarte
la Zenta, langA Tisa (1697). Turcii perdura 30.000 ai ce-
rurA pace.

www.dacoromanica.ro
 35

Pacea de la Carlowitz (1699). Pacea se incheiA la Car-

lowitz si a fost cea mai dezastroasA pace pentru Turci, panA
in zilele noastre. Turcia lb& Austriei Ungaria turceascA,
afarA de Temisiana, apoi Transilvania. Po Ionia, Rusia si
Venetia primiau tAri i inuturi intinso.

Germania sub Carol VI (1711 1740).

Pragmatica sanctiune. Risbolul cu Turcii (1716 18). Al doileo rsboi.
(1736-39). Oltenia sub Austriaci.

Carol VI era in Spania, cAnd aflA de moartea fratelui sau

losif. Primind posesiunile casei de Habsburg, el mai adAogA
la ele statele ce i se deterA din succesiunea Spaniei. El
era iubitor de culturA, incurajA comereiur si se sili sA im-
bunatAteasca justitia.
Pragmatica sanctiune. Carol VI n'avea copil de parte bar-
bAteascA, ast-fel in cat cu dAnsul se stinge linia bArbAteascA
a casei de Habsburg, adusA la imperiu in secolui XIII. El
aveA o fat& Maria Terezia, pe care voiA sA o lase mosteni-
toarea tutulor statelor sale. fug un act mai vechi stabilise,
cA, in lipsa de fii, mostenirea statelor austriace sA vie fe-
telor lui Iosif, cAci i acela avusese fete. Toate sfortArile lui
Carol VI s'au indreptat de atunci, ca sA decidA pe cei cu
drept sA renunte in folosul Mariei. S'a adresat tutulor po-
poarelor din statul su, ca BA recunoasa pe fata sa ca sin-
gurA mostenitoare. Ungurii la suirea lui pe tron obtinuserA
dreptul sA-si aleaga alt rege, dad. nu va avea mostenitor
hArbat, dar Carol ii Mai sA recunoasca pe Maria. Acelas
lucru obtinuse in Austria, in Italia, in fie-care din statele
sale. Acest act, prin care se recunosteA Mariei dreptul de
a mosteni singur statele austriace, se chiaml pragmatica
sanqiune. Dupa ce isbuti in statele sale, Carol stArui la toate
statele Europei, ca sA recunoascA pragmatica sanctiune. Pru-
sia, Rusia, Francia, toate statele o recunoscurA, unele in
schimbul unor foloase considerabile. AceastA recunoastere
era Irma fArA nici o valoare, cAci dupa moartea lui Carol pu-
www.dacoromanica.ro
 36

terile vor cAut sA impArtA statele austriace. Un tezaur plin

i o armatA bung sant o garantie mai bunk de cat toate per-
gamentele, zicea. printul Eugeniu.
Carol VI a purtat un rAsboi cu Francezii pentru succe-
siunea Poloniei ei la incheerea pAcii (1735), a dat Franciei
ducatul Lorenei, statul ginerelui FAA', tot spre a se recu-
noaete pragmatica sanctiune.
Riisboaiele ea Tureii. Carol VI a purtat cu Turcii doll&
rAsboaie, cel d'intai cu mare succes, iar cel de al doilea cu
perderi.
Prima rdsboi (1716-18). Venetienii find invini de Turci,
cerurA ajutor de la Carol, care declarA rAsboi Turcilor. Vi-
zirul Damad- Ali atacA oraeul Petrovaradin, dar fu ran bAtut
de printul Eugeniu. Viziral se ucise pe campul de batae,
iar printul Eugeniu coprinse Belgradul.
P acea de la Passarowitz (1718). La incheerea pAcii de
la Passarowitz Turcia ls Austriei Teiniqiana, o parte din
Serbia cu Belgradul i Oltenia.
Al douilea rdsboi (17 36 39) fu mai putin norocos pentru
Carol. Armatele imperiale furA bAtute de Turci i respinse
peste DunAre, Belgradul fu atacat. Carol cern pace, care fu
incheiatA la Belgrad (1739). Prin pacea din Belgrad Austria
pArAsi Temieana, Serbia ei Oltenia.
In timp de 20 ani, cat Austriacii au tinut Oltenia, Roma-
nii au putut vedek, la ce se pot Wept& din partea Germanilor
crestini. Administratiunea gerdaanA era aspra i severitatea
cu care se strangeau dArile, fAcii pe Romani sA doreascA stA-
panirea turceascA. Germanii despretuip credintele noastre
stramoeF,Iti, ei voiau sA colonizeze Ora noastrA cu oameni
de altA limbA. Au ei adus Bulgari pe langk. Craiova ei in
alte locuri. De aceea multi Romani au trecut Oltul in Mun-
tenia Mare, de aceea cu multA bucurie s'a vAzut intrunirea
Olteniei cu restul tarii. Stapanirea austriac ne-a vindecat
de iubirea Germanilor, mai trebui ocupatiunile ruseeti,
ca sA ne vindece de iubirea Rueilor. Numai in urma su-
ferintelor, ce am incercat de la vecini, am inteles, c santem
www.dacoromanica.ro
 37

un popor numeros de 12 milioane i ch putem s ne bi-

zuim i pe puterea noastra, nu numai pe ajutorul strainilor.
In anul 1740 muri Carol VI, multumit cA a lasat tronul
fiicei sale Maria Terezia i soului ei Francisc de Lorena,

Inceputurile Prusiei.
Marca Brandenburg gi ducatul Prusia. Unirea lor (1618). Mare le Elector.
Regatul Prusiei (1701). Frederic Wilhelm I. Frederic. IL

In fats. Austriei catolice s'a ridicat Un stat protestant

mic la inceput, care s'a marit fAra incetare, a unit Ger-
mania si a format imperiul german de azi. Acel stat, Pru-
sia, poarta numele unui popor slav, Borusii, peste care s'au
asezat colonisti gerrnani i l'au germanizat.
Statul prusian s'a format din douA tinuturi marcgrafiatul
de Brandenburg i ducatul Prusiet. Marcgrafiatul de Branden-
burg fusese intemeiat de cei d'antai regi ai Germaniei pen.
tru paza statului contra Slavilor i marcgraful de Bran-
denburg era unul din cei 7 princi electori.
Ducatul Prusiei a fost o cieaOune a cavalerilor Teutoni,
pe care imp6. ratul Frederic 11 i-a asezat in secolul XIII pe
coastele marii Baltice, spre a crestina pe Borusi. Acei cA-
lugari au supus si au germanizat popoarele vecine, au in-
temeiat orase ea Kcenigsberg, s'au luptat cu regii polonezi.
Fiind WO, ei se lacura vasali regelui polonez. Caput ca-
valeriilor purta numele de mare magistru. Cand Luther in.
cepii ea raspandeasca reforma, marele magistru Albert de
Brandenburg se faza protestant, luS. titlul de duce si Mar statul
ereditat sub suzeranitatea Poloniei (1525). Peste un secol
urmasii sai se stinser i ducatul Prusiei trecif la rudele
sale din Brandenburg, la casa de Hohenzollern.
Maregrafiatul de Brandenburg fusese druit de Irnpra-
tul Sigisnzund de Luxenburg amicului sg,u, Frederic I de Ho-
henzollern la 1415. Urmasii lui Frederic au eastigat tinu-
turi noua, find printi activi i intelepti, iar la inceputul
www.dacoromanica.ro
 38

secolului XVII (1618), prin unirea cu Prusia, puterea mare-

grafului de Brandenburg se indoi.
Cele doua state (Brandenburg, Prusia) erau despartite
ins& prin regatul Poloniei. Activitatea marcgrafilor trebui
sa caute a *Cg independenta de sub Po Ionia, a cuceri
partea poloneza ce despartia cele doll& state gi a egi de
sub epitropia austriaca Aceasta au facut-o patru printi in-
semnati. Si-au facut-o organizand o armata model, and o
administratiune si o dreptate [Arft egal, inspirand poporului
constiinta de sine si iubirea de sacrificii pentru patrie. Din
istoria Prusiei invatam, cum un stat, far aparare naturala,
poate deveni o mare putere militara, prin disciplina gi prin
exactitate.
Frederic Wilhelm Mare le Elector (1640-1688). Printul
care a castigat independenta de sub Polonia,, se chiama in
istorie Mare le Elector. El se alia mai intai cu Suedezii
contra Polonilor, ii invinge i *CO independenta; se
aliaza apoi cu Polonii contra Suedezilor gi-i constrange, sa-i
recunoasca independenta. A luat parte la rsboiul Olandei
contra lui Ludovic XIV si- a castigat o victorie contra
Suedezilor, care erau aliati cu Ludovic. La sfargitul ras-
boiului a fost ins& nevoit sa, intoarca Suedezilor toate cuce-
ririle 'Acute. Marele Elector a fost mai insemnat ca om
de stat. A organizat armata, a incurajat agricultura, a dat
mari libertati comerciului si industriei. Pe child Protestan-
tii erau persecutati in Francis, el i-a primit cu bunatate.
Peste 20.000 de Francezi s'au agezat in oragele lui, cei mai
multi in Berlin, aducand pe paman,tul german industria
franceza.
Frederic I (1688-1713). Fiul marelui elector a realizat
alta dorinta a printilor de la Berlin, el a luat titlul de rege
al Prusiei la 1701, aga ca. Oa. la aceast data se numeste
Frederic III, elector, iar dupa aceast data se ntimeste Fre-
deric I rege. Imparatul Leopold avand necesitate de' bani
si armata, pentru rasboiul Spaniei, vandii lui Frederic tit-
lul de rege al Prusiei. La curtea vieneza nu se da nici o
www.dacoromanica.ro
 39

importantA titlului de rege in Prusia, cAci li se pArea tu-

tulor cA acea tar& se perde in brumh, dincolo de Polonia.
Numai printul Eugeniu prevAzuse, ce are O. ieasA din acel
titlu. Frederic s'a incoronat la Koenigsberg cu propria sa
man& El a fost om luxos ci cheltuitor, imit luxul lui Lu-
dovic XIV, a intemeiat academia din Berlin sub prezidenta
lui Leibniz. Din acea academie a fAcut parte ci domnul
nostru Dimitrie Cantemir.
Cheltuelile ci marele numAr de ostaci, ce da impAratu-
lui slAbisera tara, insA fiul sAti vindecA totul.
Frederic Wilhelm I (1713-1740). A fost eel mai mare
inimic al luxului, al artelor ci chiar al ctiintelor. A fost
eel mai mare amic al armatei, pe care a mArit-o la 80.000
ci a exercitat-o ca nimeni inainte de el. A introdus la puccA
vergeaua de fer, in locul celei de lemn, aca cA pucca se
incArca mai repede. A reglementat incArcarea puccii in 12
titnpi. A redus cheltuelile cu totul, afarA de cele pentru
armatA. A ingrijit insA de bunul mers al industriei ci a-
griculturei. AtrAgea in statele sale tArani muncitori ci fu-
gari protestanti. Incuraja instructia de jos, iar dispretul pen-
tru ctiintele inalte ci l'a arAtat fAcand prezident al acade-
miei pe nebunul sAu. Acest rege care se numecte in is-
torie regele sergent, avea un regiment de voinici lungi,
cei mai inalti oameni, recrutati din toate Wile. Cu toatA
aceastA armatA el n'a purtat rAsboaie ci a lAsat fiului sAti
on tezaur bogat ci o armatA fArA pereche.
Frederic II (1740-1786). Fiul regelui sergent se nu-
mecte in istorie Frederic cel Mare, cAci el a purtat douA
rAsboaie crancene cu Austria, de la care a luat Silezia, a
luat parte la impArtirea Poloniei in cat a unit Prusia cu
Brandenburg, a sustinut in fine un rAsboi de ceapte ani
cu aproape intreaga Europa. In copilArie tatAl sAu il ura
cAci nu-i plAcea armata, ci se ocupa. cu artele. L-a pedep-
sit, Pa arestat, l'a amenintat sA-1 ucidA. Mai pe urmA se
convinse, ca fiul sau nu este nedemn de dansul. In ade-
vAr, Frederic a fost un mare general ci un mare om.
www.dacoromanica.ro
 40

Ridicarea Prusiei Ia rangul de mare putere. Frederic

II a lAsat dupa sine statul prusian cu. o populatiune Indo-
itA si marit cu o treime in intindere (6.000.000 loc. si
190.000 Km. p.). Dupa el Prusia ()cup loc intre puterile
maH ale Europei si toate statele luau de model armata
prusiana. Frederic se ingrijia, de starea supugilor sai, atra-
gaud colonisti, secand balti, spre a castiga pamant pentru
agricultura. El se interesa de cele mai mici lucruri : po-
runci sa, se planteze pomi roditori, sa se raspandeasca cul-
tura cartofilor ; incuraja industria sustinand fabrici de za-
hat. si de bumbac ; Iu apararea taranilor contra nobililor,
se considera pe sine avocatul saracilor si apasatilor.
Atunci s'a vazut aceasta minune, un stat condus de un
filosol, caci Frederic era elevul lui Voltaire, pe care 1-a
tinut 3 ani la curtea sa si caruia nu uita sa-i scrie chiar
in cele mai grele momente. Frederic a scris carti in care
se gasesc idei de acestea : printul nu este suveran ne-
marginit, ci primul servitor al poporului sau. El lsa li-
bertatea cugetrii si a credintii, ast-fel ca pe vremea lui
s'a putut desvolta o filosofie indrasneata, si o literatura ger-
maul inalta. Pentru aceste merite, Germanii nu-1 numeso
numai tnare ci Unicul.

Rasboaiele dintre Austria ci Prusia.

Wesboaiele Silezice. Mollwitz (1741). Pacea de la Aachen (1748).
Resboiul de papte ani (1756-1763). Rossbach (1757).
Leuthen (1757). Pacea de la Paris.

Indata ce muri Carol VI, puterile europene uitara toate

inscrisurile date p`entru recunoasterea Mariei Terezia. Re-
gele Poloniei si electorul Bavariei pretindeau intreaga
mostenire, caci prin femei aveau mai multe drepturi de
cat Maria. Frederic II, regele Prusiei pretindea Silezia,
in virtutea unor acte vechi. Altii pretindeau Italia, iar
Francia crezand momentul potrivit, spre a nimici casa
de Habsburg, lur asupra-si rolul de a sprijini pe Bavaria.

www.dacoromanica.ro
 41

RAsboiul de suecesiune austriac (1741-48). Cel d'intgi

atm, il incepn Frederic. El cern Silezia de la Maria, promito.n-
du:i in schimb ajutorul sat', dar fiind respins cu dispret,
intrA cu armata in Silezia. La Nollwitz (1741), Frederic eft's--
tigA prima sa victorie ii intreagA Silezia. In acelasi an ar-
mata francezA se uni cu Bavarezii si inaintA in Austria
pAnA aproape de Viena, dar 7n loc sA meargA asupra Vie-
nei aligii se indreptarA spre Boemia, unde electorul Ba-
variei fu proclamat rege ; apoi fu ales impArat sub nu-
mele de Carol VII (1742).
Maria Terezia gAsi insA un sprijin puternic in Ungaria.
Ea veni in aceastA Or g. si
recunoscn privilegiile nobi-
limii. Astfel nobilii fur scu-
titi de impozite, regatul an-
gurese fu recunoscut ca o
unitate deosebitA de cele-
lalte state habsburgice, re-
gina se incoronA ca rege
al Ungariei. Fiind-ca femeile
nu aveau drept la coroank
ea fu declaratA rege, si cA-
lare pe cal, se urcA pe un
deal, unde se incoronau re-
gii unguri si lovi cu sabia
regelui Stefan spre cele 4 Maria Terezia.
vAnturi. Frumusecea re-
ginei, nenorocirea ei si privilegiile acordate, entusiasmarA
pe nobili, care seoaserA sAbiile si jurara : Moriamur pro
rege nostro Maria-Theresa (= SA murirn pentru regele nostru
M. T.): Mersul luptei se schimbA, armatele din Ungaria res-
pinserA pe Francezi si ocupara Bavaria, pe cAnd Frederic
dupg, o noua victorie incheiA pace cu Maria, pastrand Si-
lezia (1742). Acum Austria voi ceva mai mult : aliatA cu
Anglia si ea Olanda ea voi sA ie de la Franta cuce-
ririle facute in timpul lui Ludovic XIV. Englezii invin-
www.dacoromanica.ro
 42

serA pe Francezi i armatele austriace ajunserA la grani-

tele Frantei de la Rin si din Italia. SpAimntat de suc-
cesele Austriei, Frederic atAcA din nou armatele austriace
si din nou le invinse (Hohenfriedberg), apoi din nou in-
.cheiA pace (1745) pAstrand Silezia.
Electorul isavariei, de asemenea, incheiA pace cu Maria
Terezia. Francisc de Lorena, sotul Mariei, fu ales impArat,
dar rAsboiul se urrna, fr incetare. Armatele franceze erau
comandate atunci de un mare general, Maresalul de Saxa,
care invinse pe Englezi la Fontenoy, pAtrunse in Belgia, bAta
pe Austriaci i ocupa o mare parte din Olanda. In anul 1748
se incheiA pacea de la Aachen, prin care lucrurile rAmneau
in aceeasi stare ca inaintea rAsboiului, numai cA Frederic
[Astra Silezia.
Ritsboinl de seapte ani (1756.-1763). Rivalitatea dintre
Austria si Prusia pe de o parte, pe de alta rivalitatea din.
tre Francia i Anglia au pricinuit intre statele Europei un
rAsboi sangeres, care a tinut seapte ani. Maria Terezia voi
sA lea inapoi Silezia, Frederic se aliase insA cu Anglia.
Acest stat ave necesitate de un luptAtor, spre a apAra
Hanovra, posesiunea regilor englezi. Ast-fel Frederic se des-
pArtia de Francia, iar Austria se depArta. de Anglia. Englezii
se preparau pentru un mare rAsboi colonial cu Franta, cad
voiau sa rApeascA coloniile franceze. AceastA schimbare de
interese a fAcut ca Francia BA se alieze cu Austria, dupa o
inimicitie statornicA de peste 200 de ani.
Inceputul luptei 1-au fAcut Englezii pe mare. Ei atacarA
marina comercialA francezA i pe uscat Washington (1) incepii.
lupta in Canada. Flota francezA, insA, invinse flota englezA
I6.45. Minorca i Englezii impuscarA pe amiralul lor, eh n'a
stiut sA invingA. Mai pe urmA Francezii furl invini, atat
in India cat si in Canada si perdurA intinsul lor imperiu
colonial.
Pe uscat mncepf rAsboiul Frederic II, care intrA in Saxo-

(1) pr. U4ingen.

www.dacoromanica.ro
 43

nia, fr5. declarare de rsboi. Electorul Saxoniei, August Ill,

care era i rege al Poloniei, ceru ajutorul Frantei, Austriei,
Rusiei i Suediei. Ast-fel Frederic atrase asupra sa alianta
acestor puteri.
El cuprinse Dresda, bloc artrata saxonA la Pima, apoi
o sili sa se predeo., iar ostasii saxoni fur& 1ncorporati in
regimentele prusiene. Frederic era atacat din trei "Alt :
de Rusi dinspre Nord, de Austriaci dinspre Sud si de Fran-
cezi dinspre Apus. El ins& avea foloasele unei pozitiuni cen-
trale, ale unei arrnate disciplinate si ale geniului su mi-
litar. El merse asupra Austriacilor, pe care ii batii la Praga
(1757). Peste putin fu invins ins de ei la Kollin, uncle perda
14.000. Invingatorul se nurnia Daun, care nu stiU s pro-
lite de victorie, alt-f el Frederic ar fi fost strivit, caci i Rusii
invinsera pe Prusieni in Nord.
In rnijlocul acelor nenorociri, Frederic afl, c i armata
franceza a invins pe cea Anglo-hanoverezi, a silit-o sa
ieas 5. din rasboi i ca inainteaza contra lui. Cu 22.000, con-
tra 60.000, Frederic loveste pe Francezi la Rosbach (1757), le
ucide si le ia prizonieri 7.000. Se intoarse apoi contra lui
Daun, cu care purta cea mai mare lupta a sa si castiga
cea mai mare victoria la Leuthen. Cu 33.000 el batil 90.000
de Austriaci i facU prizonieri 20.000.
Luptele lui Frederic le-a caracterizat el, mai bine de cat ori-cine :
eu sant ca ariciul, care, sburlindu-se, se apara cu toti ghimpii sal*.
Rusii lnaintau victorio0, Frederic li Intampina la Zorndorf si-i invinse.
1nvins el insuei de Daun la Hochkirch, perda lagarul, artileria i multi
prizonieri. Se lupta numai in aprare l totu0 fu invins rau la Ku-
tiersdorf de Ru0 (1759): cunt nu Intl nemerefte us blestemat de glont, zi-
cea, el in batalie.
Starea Prusiei era de plans, in urma acestor lupte desperate.
Locuitorii se imputinau, orasele i satele erau facute cenuse.
Austriacii i Rusii intrara in Berlin, Frederic ins lupti
fr incetare. El se retrase in Silezia, unde sustind o lupta
desperata cu Austriacii la Torgau (1760). Norocul ii pro-
curl un aliat pretios, pe Rusi, care trecura in partea lui,
in cat Austriacii fur invinsi in cele din urma.
www.dacoromanica.ro
 44

In tot acest rAsboi armatele franceze, comandate de ge-

nerali incapabili, fuseserA Onute in loc de armatele anglo-
prusiene.
In urma gator lupte, toate statele doriau pacea, care se
incheiA la Paris (1763). Ea nu schimbA intru nimic lucru-
rile pe continent, dar in colonii Franca perdee. Canada 1
India, pe care le lue. Anglia.

Starea Germaniei dup fasboiul de eapte ani.

State le austriace sub Maria Terezia qi losif II. Anexarea Bucovinei (1775).
Revolutia lui Horia. Literatura germana in secolul XVIII. Liming.
Goethe. Schiller. Kant.

Cu rivalitatea dintre Austria si Prusia a inceput renaste-

rea Germaniei. Succesele lui Frederic cel mare deterA in-
credere Germanilor in ei inii. Talentele Mariei Terezia
intArirA statul Austriei, care We destinat sA pearA. Suc-
cesele politica furA urmate de o splendidA desvoltare li-
terara.
Maria Terezia (1740-80). A fost unul din cei mai in-
semnaci suverani. S'a ingriiit de buna stare a statului, a
usurat stare4 taranilor si a inceput instrucCiunea poporului
prin crearea de scoale primare.
Anexarea Bucovinei (1775). Maria Terezia a luat parte
la impArtirea Poloniei in 1772. Ea primi Galiia i peste
eati-va ani rApi de la Moldova trumoasa Bueovinii. un
mare rAsboi purtat intre Rusi i Turci, Maria promisese
ajutor Turcilor; si de si nu le-a dat nici un ajutor, dup&
incheierea pAcii cera de la Turci sA i dea BucoVina. Ea
pretindeA ca. Bucovina este o simplA legAturA intre Galicia
ei Transilvania, tin drum, care-i va inlesni calea contra Ry-
silor, in vre-un rAsboi ruso-turc. Ast-fel Austriacii se arA-
tau a poartA grija Turciei, iar Turcii, si din ignoranCA cA
nu cunosteau importanca provinciei, si din coruptie, cci
Ii s'au dat daruri bogate, deterA Austriei pamntul nostru,

www.dacoromanica.ro
 45

cu toate protestrile Romani lor. Ast-fel ni s'a luat o pro-

vincie, care nu s'a intors Inca /a tam noastra.
Iosif II (1780-90). Fiul Mariei Terezia fusese asociat
de dfinsa la imperiu si in urma ei eonduse statul, ea unul
din cei mai intelepti si mai buni suverani. El desflinta
arepturilA feodale, suprima pedeapsa cu moarte i proclama
ca -Loci sant egali intintea legii. Destlinta un mare numar
de rnanstiri i garanta libertatea retigioasa, cu toate eta-
ruintele si amenintarile papei, Aceste reforme nu erau, insa,
bine vazute de nobili si de preoti, de aceea la sfarsitul
vietei prsi pe unele din ele.
Revolutia Romani lor sub Rork'. (1784). Reformele imp"-
ratesti incurajara pe Romanii din Ungaria, sa, se revolte
in contra Ungurilor, apasatorir lor. Sub conducerea lui
Roria, a lui Clop.% i Crimn, Rotnanii ard castele, ucid no-
bili, aprind sate si targuri unguresti. Ungurii aruncau vina
asupra imparatului, care trim ise armatele contra revoltatilor.
Taranii fur risipiti, iar capii pedepsiti cu pedepse inflora-
toare. Un bine insa iesi din acea revolutiune: imparatul des-
fiinta legatura taranului de pamantiobagia.
Literatura germanii in secolul XVIII. In a doua jumatate
a secolului XVIII, literatura gerrnana a produs opera, care
se numar printre cele mai frumoase productiuni ale spiri-
tului omenesc. Din multimea scriitorilor se ridica, insa,
figura marelui critic Lessing, a divinului Goethe, a marelui
Schiller i a profundului tilosot Kant.
Lessing. A fost cel mai patrunzator critic. A aratat de-
fectele imiturii franceze si a deschis calea literaturii ger.
mane. 0 opera a lui se chiamil Laocoon.
Johann Wolfgang Goethe (1749-1832). Este cel mai
mare scriitor german. S'a nascut la Francfort pe Main, a
studiat la Leipzig, a trait mai mult la Weimar, uncle a fost
ministru i unde a murit linitit, intr'o varst inaintata zi-
cand: lumina, mai muff& lumina (Licht, mehr Licht). Era
frumos i linistit ca un Zeus, a intetes trumusetea i na-
tura ca un Grec. A scris tragedii, romane, calatorii, poezii
www.dacoromanica.ro
 46

scurte. Faust, opera sa cea mai genialA, este comparabil.

in InsernnAtate cu Iliada i cu Divina Comedie a lui Dante.
Goethe a fost kii. un adAnc filosof qi naturalist, eel mai u-
niversal cugetAtor.
Schiller (1759-1805). A fost profesor sArac, a murit
tAnAr, dupl ce a scris admirabile tragedii ca Wallenstein,
Ioana d' Arc, Maria Stuart. A scris minunate poesii: Cdntecul

Goethe, Schiller.
elopolului, A scris i opera de istorie: istoria rdsboiului
de 30 de ani qi revolu(ia tdrilor de jos.
Spirit nobil tiii iubitor de libertate,
Schiller este o podoabA a neamului
omenesc.
Immanuel Kant (1724-1804). Fiul
unui selar din Konigsberg, a studiat
in oraul shu i n'a eit din provin-
cia sa Van& la moarte. Era de o re-
gularitate exemplarA, In cat se ziceA,
\, cA locuitorii socotiau ceasurile chip&
Kant. ieirea lui din cask iar odat5. &And
nu s'a plimbat, au bAnuit cA s'a in-
tArnplat cav extraordinar, ceea ce se i IntAmplase. Opera.
fun dam entalA a lui Kant se chiamA Critica Ratiunii
Pure (1781).

www.dacoromanica.ro
 47

Spania pana. la 1789.

Decklerea Spaniei supt Filip III, Filip IV, Carol II. Ithsboiul de succesiune.
Filip V. Ferdinand VI. Carol VIII.

Supt urma0i lui Filip II (DI lip In, Filip IV qi Carol I4

regatul cel puternic al Spaniei merse mereu pe calea rui-
nei. MArirea Spaniei fusese fAcutA de prinSi insernnali, care
murind, duser b. cu dnii operele lor. Poporul era i este
prea supus, prea credincios regelui i preocilor. Nobilii cei
mai puternici nu vorbiau de cat in genuchi regelui Filip
Tot ce atingea regele era srant : calul pe care inalecase
el nu mai incAlech nimeni. Supunerea prea mare 0 urma-
rea prea riguroasA a tradiSiunii, Sin insA popoarele pe loc
i le slAbesc in lupta cu alte popoare. PreoSii aveau o pu-
tere extraordinarA. Erau biserici cu peste 100 de preoSi.
La moartea lui Filip II erau in Spania 750 de episcopate,
12.000 de mAnAstiri i 400 000 de clerici, la o populaSiune
cam de 9 milioane locuitori. Si averile naSionale intrau in
mainile clerului, de uncle nu mai puteau ei i numA-
rul enorm al cAIugArilor imputina numArul osta01or i
pe al ceaSenilor producAtori. In Spania sArAcia i le-
nea era mare, iar cer0tul nu se considerA nici azi ca
o ruqine. Mai ales de &and locuitorii muncitori, Maurii)
persecutati pentru credinta lor, fusese uci0 sau alun-
gati (aproape un milion), cultura dudului, a orezului, a
bumbacului peri, i populgiunea SArii scAza (Madridul en
400.000 mai inainte, scAza la 200.000 in secolul XVIII). Se-
vila avea in secolul XVI 16 000 de meserii, in secolul XVIII
300. Armata era flAmandA, fArA haine i MIA arme. PoliSia
se unia cu hoSii, cAci nu i se plAtia leafa.
Era atunci o idee gre0tA, cA bogAtia unei Sari stA in au-
rul i argintul ce-1 are Sara, aa c toSi cAutau aur in A-
rnerica. InsA bogAtia unei SAri nu stA in aur, cAci aurul nu
impline0e nici o trebuinSA, numai serve0e la schimb :
adevdrata bogdfie este munca, producerea de lucruri utile, haine,

www.dacoromanica.ro
 48

casa, alimente. 0 tar cu aur, dar MIA munc, va da aurul

pentru produsele muncii pi va ramane tar6. saracA. Ast-fel
aurul din America venia in Spania, dar de aci trecea in
Anglia pi in Francia in schimbul mArfurilor, iar mai tar-
ziu Spania rmase 5i fra aur, cci perda America.
Regii urnAtori lui Filip II se slbira in lupte cu Olanda,
pe care voiau sa o supuna, apoi in lupte cu Francezii in
rAsboiul de 30 de ani. Portugalia se revolt, Ii cap-
tig5. independenta, cauzand Spaniei perderi mari. In urma
Ludovic XIV se despagubi in rsboiele sale cu provinciile
spaniole din nordul i estul Franciei (Flandra, Franche-
Comt). Carol II era atat de ignorant, in cat, pe cand ora-
phi sale se dedeau Frantei, el plangea pa- Englezi, pentru
perderea unor cetati atat de frumoase.
Dinastia Burbonilor. Din norocire, la anul 1700 se stin-
se Carol II pi cu el familia Habsburgilor spanioli. Carol
lsase prin testament, ca moptenitor al tutulor statelor sale
pe un nepot al lui Ludovic XIV, numit Filip, care in Spa-
nia se numepte Fillp V (1700-1746). In folosul lui a pur-
tat Ludovic XIV sangerosul rasboi de 13 ani. 0 parte din
Spanioli nu voiau sa-1 recunoascA pe el, ci sustineau pe
Carol de Austria. Filip a perdut lupte mai mici contra En-
glezilor pi aliatilor lor, dar a captigat doua victorii insem-
nate, prin generalii francezi. Ast-fel Berwick la Almanza
.

(1707) a cauzat inimicilor perderi de 15.000, le-a luat tu-

nurile i drapelele. Alt general, Verulme, invinse definitiv,
la Villaviciosa (1710), armatele arhiducelui Carol, care se
duse in Germania, spre a se urea pe tronul imperial. Fi-
lip ramase rage in Spania, dar perdit prin pacea de la
Utrecht Italia 5i Belgia, Gibrallarut pi insula Minorca. Cea
mai mare parte din Italia pi Belgia fur& date imparatului
Carol, iar Gibraltarul pi Minorca full date Englezilor. Dup6.
moartea lui Ludovic XIV, Filip fu dominat de ministrul
Alberoni, care incepa un rsboi cu Austria, spre a-i lua I-
talia, dar fr. rezultat. In rasboiul pentru succesiunea Po-

www.dacoromanica.ro
 49

loniei isbuti Fi Iip s iea de la Austria regatul Neapolului

si Ski lief pentru fiul Mu (1735).
Ferdinand VI (1746-59). Fii lui Filip au fost regi ac-
tivi si intelepti, care au incercat ridicarea Spaniei. Ferdi-
nand a restabilit puterea pe apa, a Mout economii de 60
milioane, de si micsorase impozitele. Era iubitor de drep-
tate, da in fie-care saptamana cate doua audience supusi-
lor sal Acel rege intelept intelesese, ca. adevarata cauza a
caderii Spaniei era tirania bisericii, care prin inquisitiune
inabusia ori-ce idee, iar prin dreptul de azil adapostiet pe
talhari. El a deschis temnitele inquisitiunii si a dat liber-
tate celor arestati, a micsorat apoi numarul bisericilor cu
drept de azil.
Carol III (1759-88). Al doilea fiu al lui Filip V fusese
mai intai rege in Neapole. El a fost si mai bun rege de
cat fratele Om. A fost comparat cu Frederic II. In afara el
a luat parte la rasboiul de 7 ani, in care a perdut Florida
data Angliei, apoi la rasboiul american, in care a castigat
inapoi acea colonie cum si insula Minorca. Inauntru Ca-
rol a avut rninistri intelepti, care au ridicat marina si ar-
mata, au micsorat puterea bisericii. Atunci Iezuitii au fost
goniti din Spania. Agricultura a fost incurajata, s'au plan-
tat arbori, s'au facut poduri, cai si scoale, s'a lasat liber-
tatea comerciului. Carol ridica Spania la gradul de mare
putere, el trata ca egal cu Francia si Anglia. Ins toate
imbuntatirile fura cladiri pe nisip, caci urmasul sail Ca-
rol IV (1788--1808) strica totul: adeveirata civilizaliune a
popoarelor nu pleaca de la prinfi ci de la popor, alci prinfii
per, numai popoarele ramdn.

Statele Italiene.
Italia sub Spanioli. Progresele casei de Savoia. Amedeu. Victor Amedeu rege
al Siciliei, apoi al Sardiniei. Carol Emanuel III. Milanul. Venetia.
Genua. Toscana. Neapole fi Sicilia.
In lupta dintre Spania si Franca, pentru stapaniree Ita-
liei, invinsese Spania, multumita geniului lui Carol V si
Floru. lstoria Popoarelor noun. 4
www.dacoromanica.ro
 NO

generalilor lui Filip II. *i in curgere de aproape 200 de

ani Italia a fost sub intluenta spaniol. Existau state mai
mici, ca republicile Genua, Venetia, ducatul Florentei, statul
papal i altele, ins puterea lor era local i foarte mica,
toat influenta politica era. a Spaniei. Spaniolii lAsau Ita-
liei libertatea de a se administra, insn supraveghiau rela-
lianilo ei cu strinntatea, innbusiau ideile noun i impe-
dicau relatiunile comerciale. Asa in cat Italia death ea
totul in culturn, deczii in comerciu, care trecuse, prin
descoperirea Americei, pe alte mari si la alte ni. Chiar pu-
terea papilor scazuse c.onsiderabil, de si regii spanioli se
Iuptau cu toate ri1e pentru religiunea catolica.
0 noun epocn incepe pentru Italia, ca i pentru Spania,
cu stingerea familiei habsburgice din Spania. Dup pacea
de la Utrecht, influenta in Italia o au trei case : cam de
Habsburg austriaccl, cea burbonicet din Spania i casa de Savoia.
Sub ele Italia a inceput sa re-invieze, iar dupa un secol,
casa de Savoia a isbutit s respinga pe cele-lalte dot* sa.
unease& intreaga Italie si s faca, frumosul regat al Italiei
de azi.
Savoia. Progresele casei de Savoia prezinta asemanari
isbitoare cu progresele casei de Hohenzollern. In acelasi
timp (1416) cu Frederic I, marcgraf de Brandenburg, a fost
ridicat la rangul de duce al Savoici un print, Amedeu, de
acelasi imparat, Sigismund I de Luxenburg. Urmaii lui A-
madeu aveau posesiuni pe amandoun coastele Alpilor si au
suferit mutt de rivalitatea Spaniei si Fran tei in Italia. Ins&
stiind a se alia &and cu una, cand cu alta, si-au mrit
treptat puterea in Italia.
Ducele -Victor Ameden (1675-1730) era contimporan on
marele elector i, ca si el, inimic al Francezilor. A luat parte
in rsboiul german, contra lui .Ludovic XIV si a fost batut
ru la Marsaglia. S'a impAcat apoi cu Francezii, &and in
casAtorie pe o fat a sa dupa acel nepot al lui Ludovic, care
s'a urcat pe tronul Spaniei. Aceast rudenie nu I-a impedi-
cat, insa, a purta rasboi contra Francezilor si contra gine-
www.dacoromanica.ro
 51

relui sau, din care pricinA Francezii 1au gonit din capitala
sa, Turin. InsA victoria de la Turin a printului Eugeniu Ii
asigurA tronul.
Prin pacea de la Utrecht, Victor Amedeu castigt titlul
de rege, odatA cu Prusia, cum si insula Sicilia, pe care o
schimbA apoi cu Sardinia.
Carol Emanuel III (1730-73). Fiul lui Victor Amedeu a
fost dintre regii cei buni. A intemeiat universitAti, spitale
si s'a ingrijit de instructiunea poporului. 0 bunA faptA a
lui a fost, cA a intemeiat magazii de grail, de. unde locui-
torii puteau lua geau fArA plan, en conditiune sA-1 pue la
loc in anii de belsug.
Milanul. Ducatul Milanului luat de Carol V de la 14.`rn-
cezi rAmase sub familia Sforza, panA la stingerea acestei
familii, apoi Carol il dArui (1555) fiului sAu, Filip II, si a
rAmas alipit la coroana spaniolA pana la pacea de la Utrecht.
Acea pace a dat Milanul, impreunA cu Lombardia, lui Carol
VI de Austria. PArti mici din Lombardia s'au dat, insA, ca-
sei de Savoia, in urma rAsboaielor pentru succesiunea Po-
loniei i Austriei.
Venetia. Republica venetiana Ii pAstra independenta, insA
cAzuse din culmea puterii sale. In lupt necontenite cu
Turcii, nelinistitA de piratii din nordul Africei, insemnA-
tatea ei comercialA trecuse la Wile de pe coastele Atlan-
ticei. InsA Venetia lua parte la toate luptele contra Turcilor,
ast-fel ea fAcea parte din liga crestinA, care invinse pe
Turci la aseditil Vienei. Prin pacea de la Carlovitz obtinea
Moreea i multe insule. NenorocoasA in rAsboiul urmAtor,
perde Moreea prin pacea de la Passarowitz, pAstreazA insA
Dalmatia. Populatiunea statului Venetian se urea atunci la
21/2 milioane, iar veniturile lui la peste 60 de milioane.
Genua. Ca i Genua, Venetia perdii puterea ei in timpul
mArirei spaniole. Cu numele era independentA, insA in ori-
ce moment regele spaniol intervenia in afacerile genoveze.
A suferit mult in timpul puterii austriace i neputnd su-
pune Corsica revoltatA, o vnda Franciei in 1768.
www.dacoromanica.ro
 52

Toscana. Mare le ducat al Toscanei, cu capitala in Flo-

renta, a ramas la casa de Medicis, pana, la stingerea acestei
case in 1737. In rasboiul de succesiune polonez, Francisc
de Lorena, sotul Mariei Terezia, renunta la ducatul sau in
folosul lui Stanislas Leczinski qi in schimbul Lorenei i se
dete Toscana. Dupa moartea lui Francisc, fiul sail Leopold
(1765-90) se distinse printr'o administratiune inteleapta ci
blanda. Desiiinta pedeapsa cu moarte i uura pedepsele
celor vinovati, dup a. consiliile unui vestit invatat numit
Becearia. La moartea fratelui sau Iosif II, el se urea pe tro-
nul imperial (1790).
Neapole si Sicilia. Neapole i Sicilia au fost date de Aus-
triaci casei de Burbon din Spania, in urma rasboiului
pen tru succesiunea Poloniei i spre a recunoa0e pragmatica
sanctiune. Regele Don Carlos (1738-59) este acel* print
insemnat, care a condus Spania sub numele de Carol III.
Tot atat de insemnat a lost el i in Neapole prin retor-
mere sale. A miccorat drepturile nobililor i clerului, a pus
impozite asupra clerului si a ingreuiat daniile catre bise-
rici. A infiintat o academie, pentru a conduce sapaturile
oracelor Ilerculanum vi Pornpei, acoperite cu cenuce de vul-
canul Vezuv. Fiul sau Ferdinand IV (1759-1825), find mi-
nor, un ministru activ a urmat opera lui Carol.

State le-Unite ale Americei.

Coloniile europene in State le-Unite. Stapdnirea engleza. Legea
Timbrului. Washington. La Fayette. Franc lin. Capitularea de la York-Town.
Pacea de la Versailles (1783). Constitutiunea americana.

Nu intreg teritoriul de azi al Statelor-Unite a fostocu-

pat de la inceput de colonictii Englezi. Englezii au ocupat
numai o faio de-alungul oceanului, alte popoare au ocu-
pat alte portiuni ci numai dupa lupte crunte contra salba-
ticilor ci contra popoarelor europene, a isbutit rasa en-
gleza s intemeeze un stet nou, o lume noud.
Colonizarea. In zilele Elisabetei (1584), doua corabii en-
www.dacoromanica.ro
 53

gleze ajunsera pe coastele Statelor-Unite si bogatia vege-

tatiunii, abundenta vitei salbatice, isbi mintea corabierilor
englezi. Regina fermecata de minunile tarii, ii dete numele
de Virginia. Primii colonisti englezi erau, insa, condamnati
pe care-i transportau, spre a cultiva tutun i bumbac. Mai
pe urma tinuturile de pe coasta oceanului Atlantic deve-
nira un boo de azil al catolicilor persecutati de anglicani,
al puritanilor persecutati de regii Stuarti. Acolo, pe pa-
mant strain, in lupta cu salbaticii si cu natura salbatica,
se ivira oameni plini de credinta, care predicau ca came-
nii sant toti egali si a trebue sa traeasca frateste. Ast-fel
s'au desvoltat acolo institutiuni democratice si s'au into-
meiat orase, care vorbesc de intratira (Fila(lelfia, 1683,
=,-- iubire frateasca).
Pe langa, Englezi au venit ins Olandezi si Suedezi. 0-
landezii au infiintat un Gras numit atunci Noul Amsterdam
(1624), al carui nume Englezii l'au schimbat in New-York(1).
dupa ce l'au luat de la Olandezi. Regiunea imensa a ram-
lui Misisipi era ocupata de Francezi si numai dui:A rasbo-
iul de seapte ani Englezii au rallies deplin stapani in Sta-
tele-Unite.
Stapainirea Eng lea La mijlocul secolului XVIII erau 13
colonii engleze si ocupatiunea principalii a locuitorilor era:
cultura tutunului, cartofilor (plante indigene) bumbacului, ore-
zului, trestiei de zahar. Anglia nu se purta cu coloniile ei alt-
fel decht cele-lalte state. Ele n'aveau voie s faca comerciu
de cat cu Anglia, numai corabii engle7e veniau pe coastele
bor. Li se ingreuia comerciul intre ele si nu li se permitea,
s produca de cat materii brute, ca fabricatele sa le cum-
pere din Anglia. Industria ferului era oprita, rafinarea za-
hrului imposibila, din pricina taxelor.
Legea Timbrului (1765). Anglia invinsese pe Franta in
rasboiul de 7 ani, dar era datoare aproape 4 miliarde. Mi-

(i) pr. Niu-Iorc. Numele este al ducelui de York, mai pe urm5. rege,
Iacob II.
www.dacoromanica.ro
 54

nitrii englezi crezurA cA este momentuI s pun& la taxe

i pe colonisti. 0 lege hotAra, ca ori-ce contract sau act
civil dintre Americani sA se facA pe Brae timbratA, in fo-
losul statului. Americanii protestarA in numele acestui prin-
cipiu englezesc ori-ce
: impozit este nelegal, dacd n'a lost recuncs-
cut de cei, care trebue att-1 pltteascei, sau de reprezentantii Mr.
Guvernul englez desfiintA legea timbrului, dar puse un
impozit pe ceai. Ferberea crescii, panA cAnd locuitorii din
Boston se revoltA i aruncA in mare cutiile de ceai adus
din Anglia (1774). Acesta a fost inceputul revolutiei. Trei
oameni mari au contribuit la succesul Americanilor : Wa-
shington, La Fayette (1) i Franclin.
Washington. Prima intalnire intre Americani i Englezi
s'a intamplat la Lexington (1775) si Englezii au fost invinsi.
Soarta Americei a fost in mana unui ern extraordinar,
unul din cei mai mari oameni ai istoriei. Se numia George
Washington, era fiul unui proprietar din Virginia si se
distinsese in rAsboiul Canadei cu Francezii. In timpul pAcii
se retrAsese la mosie, unde se =ma cu agricultura, &and
cetAtenii sAi ii chemarA in capul armatei. Talentele lui de
general nu s'au arAtat prin succese ne-intrerupte, cAci dese-
ori a fost invins, ci in voirqa lui fArA margini, in stAruinta
i linistea cu care urmAria planul sAu. Primul sh'u succes
a fost alungarea armatei engleze din Boston (1776). Acest
succes incurajA atAt de mult pe Americani, in cat se de-
clararA independenti (1776) de Anglia. Generalul englez
cu armatA compusA mai mult din mercenari germani, ii
'respinse spre sud, el ins& sustinh lupte necontenite, de-
prinzand pe ai Bra cu rAsboiul regulat. Suncesul unui alt
general la Saratoga (1777), unde o armatA englez . se pre-
dete, marl entusiasmul Europei pentru Americani. Multime
de tineri francezi, intre care La Fayette, merserA sA lupte
ca voluntari contra Angliei.
La Fayette. Era tang'. de 20 ani, cAnd plecA in America,

(1) pr. La Fait.

www.dacoromanica.ro
 55

unde se distinse alaturi de Washington prin talente mili-

tare. Respinei in Sud de armata engleza, La Fayette veni
in Europa, spre a strui pe MITA Ludovic XVI, ca sa dea
ejutor Americanilor.
Benjamin Franklin. Inainte de La Fayette ceruse ajutor
Francezilor marele invatat Franklin. El era renumit prin
observatiunile sale geniale asupra electricittii, prin redac-
tarea declaratiunei de independenta. Era simplu ei intelept.
Primirea lui in Paris a fost un triumf, toata lumea indemna
pe rege s ajute pe Americani.
Francezii incepura contra Englezilor lupta pe apa, ei tri-
mesera ajutoare Americanilor. Mai pe urma intra in lupta
Spania ei Olanda. Anglia rezista cu cerbicie in toate par-
tile, perda insa multe pozitii, precum insula Minorca. Wa-
shington, intarit cu un ajutor de 8.000 Francezi, constranse
pe Englezi sa se predea la York-Town (1), 1781, cu 8.000
soldati ei 214 tunuri.
Pacea de la Versailles (1783). Capaularea de la York-
Town sfarei rasboiul in America, el ins& se purta in Indii
si in toate coloniile engleze, pan6 in 1783, cand se incheil
pacea din Versailles. Prin ea Anglia recunoetea indepen-
denta Statelor-fInite, red& Spaniei Minorca i Florida, intorcea
F'ranciei mai multe colonii, intre care Senegalul.
Constitutia americana (1787). In urma rasboiului, Statele-
Unite se gasiau independente, dar sleite de puteri. Tezau-
rul era, gol, datoriile enorme, ostaeii neplatiti ei gata de
revolta. Ei oferira lui Washington dictatura, pe care el o
respinse cu groaza ei se retrase la moeia sa. Din ingrijirea
generala se adun o conventiune din cei mai aleei oameni,
care detera Constitutia americana.
Puterea legiuitoare este incredintata unei camere i unui
senat, ales pe un timp scurt (cel mult 6 ani). Puterea exe-
cutiva fu incredintata unui prezident ales pe 4 ani. Pri-
mul prezident fu Washington, ales de 2 ori pe rand (1789

(1) pr. Tork-Taun.

www.dacoromanica.ro
 66

p5.n6. la 1797). A. treia oar5. refuza, si de atunci nici un

prezident n'a primit s fie ales a treia oara. Americanii re-
cunoscAtori marelui om, au construit capitala lor, Washing-
ton, aproape de mosia unde a muncit el si unde se odih-
neste cenusa lui.

www.dacoromanica.ro
ORIENTUL EUROPEI DE LA 1648 Pin LA REVOLUTIA
FRANCEZA.

Rusia sub Petru cel Mare. Carol XII.

Institutiunile lui Petru cel Mare. Carol XII. Rsboiul Nordic. Pultava
0709). Rasboiul lui Petru cu Tura Sfrsitul lui Carol XII.

In Rusia, nu mult timp dupA Ivan cel cumplit, s'a stins

familia veche, ccii trAgea origina de la l?uric, i in locul
ei s'a ridicat pe tron familia Rornanof. Sub Alexe Romanof
Rusia a fAcut progrese insemnate in civilizatiunea apu-
seanA; iar civilizatiunea apuseanA se arAta prin progresul
ce-1 lace& aceastA tar& in arte i in culturA.
Petru eel Mare (1689.1725). Mu It mai insemnat ca A-
lexe a tost fiul sAu, care poartA numele de Petru cel Mare
i de civilizatorul Rusiei. La inceput fusese pus sub epitro-
pia surorii sale Sofia, care voila sl rAmanA singurA stApAnA.
Petru insA, o inchise intr'o mAnAstire i luA puterea, find
in varstA de 17 ani. Acest om era inzestrat cu o vointA de
fer si cu o inteligentA mare. El voia sA civilizeze Rusia
i facli dou 5. cAlAtorii in Apus. In prima cAlAtorie se opri
in Olanda, spre a studia arta construirii corAbiilor. Lucra
singur in atelier, imbrAcat in haine de lucrAtor ; invAta
cum se fabricA hartia, luA model de organizarea armatei
si marinei sale. Aflnd cl in absenta sa s'au revoltat sire-
indemnati de Sofia, el se intoarse si-i pedepsi cu cru-

www.dacoromanica.ro
 58

zime. Ti singur capete de streli%i i cnd ostenia da cur-

tezanilor securea.
Institutiunile lui. Petru cel Mare ordon, eh femeile s
meargh singure pe strad i sh nu mai fie tinute in cash,
inchise ca la popoarele orientale. Irnpuse tutulor hainele apu-
sene in locul hainelor ttresti i puse biruri grele pe cei
care voiau sh poarte barbh. Veniturile statului crescura, sub
el prin impozite noui, dar i prin cresterea bogatiei natio-
nale. Ast-fel, Petru putit sh-si fach o armath i o marina
puternich. El organiza biserica, asa in cat in capul ei puse
un sinod de 12 episcopi i hothrarile lor erau aprobate de
%ar. El era, dar, i capul bisericii.
Un partid puternic rusese se opunea la aceste reforme
si in capul lui era 'Alexe, propriul fiu al lui Petru. Acesta
II aresth, 11 supuse la btaia cu cnutul, phn &and era a-
proape s moarh, apoi ii fcii disphrut, in cat nu s'a mai
auzit despre el. Imparteasa fu biciuith in public, alp mari
demnitari ucisi cu cruzime.
Acest om cu mana de fer, nu numai ch a introdus civi-
hzatiunea in Rusia, dar a interneiat puterea Rusiei, prin
victorii asupra Suedezilor i prin lupte contra Turcilor. El
voia sh intind Rusia pn la mare, if-WA marea Balticei ii
era inchish de Suedezi, iar marea Neagrci de Turci. De aceea
a avut lupte cu aceste douh puteri.
Riisboiul Nordic. Prin pacea vestfalich Suedia devenise
cel mai puternic stat din Nord. Sub regii Carol X 0 Ca-
rol Xl invinse pe Poloni 9i pe Danezi i inea sub stapa-
nirea ei cea mai mare parte din coastele mrii Baltice, in
cat aceastA mare era un lac suedez.
Murind Carol XI (1697) lsa, un fiu numai de 15 ani, si
vecinii shi, Danezi, Poloni i Rusi, se unir atunci contra
Suediei, spre a-i rpi posesiunile. Ei nu reusira, ins, asa
de usor, chei copilul de 15 ani se chema Carol XII (1697--
1718). In copilhrie fusese de o struint si de o ambipune
ne mai vhzuth. Nu bea de cat aph, rabda ea nimeni altul
de foame, de Bete si de somn. Odath vAzii scris pe o hart&
www.dacoromanica.ro
 59

geografica sub o cetate, coprinsa de Turci, aceste cuvinte

biblice: Dumnezeu mi-a dat-o, Dumnezeu mi-a luat-o, fie
numele Domnului bine cuvantat. El scrise sub o cetate
cucerita de Suedezi aceste cuvinte: Dumnezeu mi-a dat-o,
nici dracul nu mi-o va lua.
Fara sa se infricoseze de alianta celor trei state, el se
imbarca, in Mai 1700, cu armata sa, vine in apropiere de
Copenhaga, sare din barca in apa 'Ana la beau i, urmat
de ministri i armata, ajunge la tarm sub o ploae de gloante.
aCe suera asa pe la urechile noastre ? intreba el pe un
general. Gloantele ce va trimet raspunse generalul. Bun,
aceasta va fi in viitor muzica mea adaoga regale, pe chnd
generalul fu ranit la umar. Danezii fur& batuti, Copenhaga
era in pericol i regele Danemarcei obtinn pace, platind
cheltuelile rasboiului.
Ramasesera Inca doi inimici. Carol se indrepta mai in-
tai contra Rusilor, care luasera Livonia. In luna Noemvrie,
acelasi an, ii lovi la Narva i-i invinse atat de rau, in cat
numarul prizonierilor intrecea de 2-3 ori numarul ostasi-
lor Suedezi. Petru nu luase parte la lupta: Suedezii ne
vor bate mult timp, dar la sfarsit ne vor invata, ei, cum
sa-i invingem zicea tarul. Carol incepn a despretui pe Rusi
si se intoarse contra celui de al treilea inimic, Polonii.
Carol ii batn la trecerea raului Duna, patrunse apoi in Po-
Ionia i puse rege pe un Omar, Stanislav Leczinski obligand
pe August 11 sa 1 recunoasca i sa-i dea regatul in primire
Se intoarse din nou contra lui Petru, care in cei 8 ani
respinsese pe Suedezi i construise capitala sa Petersburg
(1703) in Ora cucerit. Rusii tura ram batuti intr'o lupta
si cerura pace, Carol nu voi si continua a-i urmari. Co-
mise insa greseala de a lase. calea Moscvei i de a se in-
drepta spre Sud, unde credea ca va gsi ajutor la Cazaci.
Acestia nu-i detera ajutor, iar armata ce-i venia din Sue-
dia fu invinsa de Petru. Fara hrana, fara, haine de iearna,
pe una din cele mai cumplite ierni (1709), armata suedeza
scazn, si la asediul cetatei Pultava (1709) fu strivita de nu-
www.dacoromanica.ro
 60

mArul Ruilor. Carol XII fusese rAnit mai inainte i co-

manda purtat pe pat. Armata suedezA fu desfiintatA i Carol
fugi la Bender in Basarabia.
RAsboiul cu Turcii. Petru se mai luptase cu Turcii, i
in pacea de la Carlovitz luase de la ei cetatea Azov. Turcii,
indemnati de Carol, voiau rAsboi, spre a o cuceri. Petru
se ali cu domnii notrii, Cantemir i Brdncoveanu, inaint
cu armata sa in Moldova, dar langA Prut fu inconjurat de
Turci i in pericol de a muri de foame (1711).
Pacea de la Prut. Coruptiunea turceasc mantul pe Rui.
Vizirul incheiA pace luand de la Petru numai Azovul i
impunand Ruilor sa-si ardA flota din marea de Azov.
StilrOtul mut Carol XII. Carol stAruia pe langA Turci s
inceaph rAsboi din nou en Ruii. Turcii IL invitarA sA pa-
rAseasa tara, el nu voi. Turcii voind sA-1 scoatA cu forta,
el se opuse cu 300 de oameni contra 20.000. Apoi de o-
data plea in 1714, strAbAta Germania in 16 zile i ajunse
la Baltica, unde Suedia perduse toate posesiunile, unde Au-
gust gonise pe Stanislay. Se luptA frA succes, apoi fc
aliantA cu Rusia i cu Spania (Alberoni), spre a pune in
Anglia pe Stuarti i a rApi Norvegia de la Danemarca.
PAtrunse in Norvegia, peri insA, de 6igur asasinat, in 1718.
Acest mare viteaz a cauzat ruina Orli sale, Care a perdut
posesiunile din Germania i din Rusia de azi.

Decaderea Poloniel. Caterina II.

Alegerea regilor. Lipsa de aparare. Liberum veto. loan Sobieski. August IL
Ana. Rasboiul cu Turcii (1736-1739). Elisabeta. Caterina II.

In Polonia a domnit familia Iagelonilor pang la 1572,

and s'a stins, i de atunci nobilii au inceput sA aleagA pe
regi. Alegerea regilor este un mare rAu, aci se fac in fara
partide multe i vrajmAii mari. Tocmai aa s'a infamplat
in Polonia, unde nobilii au inceput a Info, binele tArii i a
se gandi numai la foloasele lor. Cand alegeau un rege ii
vindeau voturile, obtineau drepturi mari, in cat nici la
www.dacoromanica.ro
 61

rasboi nu mergeau fara voia lor. Regelui nu-i mai rAma-

ne& nici-o putere. Armata era mica si neorganizata, artile-
ria er&inapoiata, in fanteria lipsi& cu totul. Granite le tarii erau
deschise, caci Po Ionia este o tail de campie i aparari na-
turale numai muntii formeaza; iar cetati nu avea. Nobilii
formau o cavalerie viteaza, dar nesupus, impartita in par-
tide inimice regelui, de cele mai multe ori.
Liberum veto. Nobilii aveau dreptul de a se intruni in
adunari, spre a se statui asupra afacerilor statului. Insa a-
caste adunri nu puteau lu nici o .hotarare, caci, pentru
ori-ce hotarare, se cere& ca toti nobilii s fie de acord.
Un singur nobil daca era contra ei, hotararea calleA. A-
ceast& votare se chern& liberum veto (=--- oprire libera) si se
asemana cu veto al tribunilor romani. Insa tribunii romani
erau 10, si tot erau dese ori in ne-intelegere, cu cat mai
greu era sa se inteleaga nobilii poloni, a caror adunare co-
prinde& zeci de mii ! Unii nobili se adunau inarmati i eau-
tau sa distruga pe adversarii lor, sau fugiau din adunare
la mosiile lor. Acolo adunau armata i se luptau pentru
ideia lor cu adunarea sau cu regele.
Mara de nobili, care duceau statul la peire, cea-lalta
parte a natiunii n'ave& nici o putere. Oraseni nu existau
in Polonia, caci majoritatea locuitorilor din orase erau Evrei,
pe care nimic nu-i leg& de Polonia. Taranii erau o turma
ignorant& si saraca, despoiata de nobili si de arendasii evrei.
Aceasta slabiciune a desteptat pofta de cuceriri a veci-
nilor. i ce vecini ! Rusii, care socotesc pe tar un Dum-
nezeu pamantesc, in timp ce Polonezii faceau tot felul de
neajunsuri regelui lor ! Prusienii cu armata cea mai bine
organizata din fume, pe cand Polonii se luptau cu cavale-
rie, ca in evul mediu.
Si pe langa atatea ne-intelegeri se adaoga cearta religioasa.
Polonia catolica persecut cu cruzime religiunea reformata
din partea vestica a regatului, persecuta cu cruzime reli-
giunea ortodoxa din partea estica a regatului. Prusia i Ru-
sia au luat partea coreligionarilor lor si la sfarsit au im-
www.dacoromanica.ro
 62

partit Polonia.impreuna cu Austria. Ast-fel un popor mare,

cu o populatiune de aproape 20 de milioane, cu o cultura
frurnoasa, traeOe supus sub alte popoare, caci n'a qtiut A
traeasca, in unire sub regele sau, s faca sacrificiu pentru
binele sau 13i sa aiba tolerancil pentru credintele altora.
De alt-fel Po Ionia n'a fost lipsita de regi insemnati, pre-
cum a fost Stefan Batory (1b75-1586), care a repurtat vic-
torii stralucite contra Ruilor si era BA distruga statul ru-
sesc cu totul.
Un rege mai vestit a fost Ioan Sobieski (1673 1696), pe
care 1-au ridicat la tron victoriile sale stralucite contra
Turcilor, intr'o vestita campanie numit campania minunatti
(1671). El a fost mantuitorul Vienei (1683) i aparatorul
crestinatatii contra Turcilor.
Dup moartea lui s'a ales rage August II, electorul de
Saxa, care intrand in coalitiunea contra Suediei, a fost de-
tronat de Carol XII i inlocuit cu Stanislav Leczinski. Dupa.
nenorocirea lui Carol in Rusia, August intl.& din nou in
Polonia si muri pe tron in 1733. Dupa dansul Franta sus-
tine& pe Stanislav, socrul regelui frrncez, pe cand Aus-
tria si Rusia sustineau pe fiul lui August II, pe August
III, care la sfarqit ramase rege. Armatele franceze invin-
sera pe Austriaci E}i. in pacea de la Viena se dete lui
Stanislav Lorena, pe and August III, ramase rege in Po-
Ionia. De i rege al Poloniei si elector al Saxoniei, Au-
gust III a fost un rege fara putere, care n'a putut apara
Saxa in contra lui Frederic II. Moartea lui in 1768 dete
ocaziune Rusiei sa intervina din nou in Polonia.
Rusia. Dupa moartea lui Petru cel Mare a urmat un
timp de turburari din pricina luptelor dintre sustiitorii re-
formelor lui Petru cel Mare si inimicii acestor reforme.
Imparatii se schimbara des i favoritii unuia erau exilati
in Siberia de favoritii celui-lalt.
Mai insemnata este domnia Anei (1730-40), care in a-
lianta cu Austria a pus rage in Polonia pe August III,
contra candidatului francez. Ana purta un rasboi cu Tur-
www.dacoromanica.ro
 63

cii (1736-39). Rusii devastar& Crimeea, pAtrunserA in Mol-

dova ai ocuparA 1aii, dar prin pacea de la l3elgrad (1739)
intoarser& inapoi toate cuceririle turceati, afarA de o fAaie
de pAmnt, dincolo de Nipru.
A mai fost insemnatA impArAteasa Elisabeta (1741-62),
fiica lui Petru ceI Mare. Ea a luat parte la rAsboiul de 7
ani contra lui Frederic cel Mare si numai moartea ei grab-
nicA a salvat pe regele prusian.
Caterina II (1762-1796. Succesorul Elisabetei fu ne-
potul su Petru III, care admire. pe Frederic cel Mare ai
dete ordin armatelor ruseati sA se unease& cu armata pru-
sianA. Petru in scurt timp ridicA in contra sa armata, pa
care voia s& o exerciteze dupA modelul prusian ; ridicA pe
preoti, cAci voia sA iea moiile mfinAstiresti. Sotia sa Ca-
terina, pe care voia BA o lase, adunA imprejurul ei per
cei mai insemnati nemultumiti ai in capul armatei luA pu-
terea in numele fiului sAu Paul. Petru pArAsit de toti hi
arestat, ucis in inchisoare, iar Caterina conduse statul.
Caterina II era de origine germank s'a aiAtat insA de-
votatA credintei ortodoxe i iubitoare de mArirea Rusiei..
Ea impArti Rusia in guvernAminte, se ingriji de starea po-
porului, aduse coloniati germani, fond& oraae i dete legi
nouA. Cu tot respectul pentru credinta ortodoxA, ea a luat
averile mAnAstireati pe seama statului. Sta in corespon-
dent& cu scriitorii francezi, care-i celebrau fapfele pe in-
trecute. Era vestitA prin spiritul, dar i prin vitiile sale_
0 nou Betniramida, ea a Mout reforme mari in statul sAu
ai a mArit Rusia mai mult ca ori-ce impArat, caci a im-
partit Polonia ai a luat de la Turci sudul Rusiei. De aceea.
se mai numeate Caterina cea Mare.

www.dacoromanica.ro
 64

ImpArtirea Paloniei. Rasbo.iele Caterinei cu Turcii.

Amestecul Caterinei in Polon... Oisidentii. Confsderatia
de la Bar. Impartirile Poloniei (1772, 1793, 1795). Rasboiul intai cu Turcii.
Pacea de la Cuciuc-Cainargi. Al doilea rasboi.

La moartea lui August III se Meuse intre Poloni doul

partide, unul voind sA aleagA rege pe un nobil polonez al-
tul voind sA aleagA pe fiul lui August III: Caterina II tinea
cu partidul cel d'intai i anume sustine a pe Stanislav Po-
niatowski, favoritul imparAtesei, un om slab si lesne de
condus. Poniatowski, dup consiliul cator-va oameni capa-
bili, incercA BA facA tronul ereditar i sA desflinteze liberum
veto. Aceste reforme nu plAceau insA Caterinei, care cant&
un motiv BA trimith armatA in Polonia.
Disidentii. Motivul se ivi indaa, cAci dieta intAri toate
mAsurile contra disiden(ilor (ortodoxi i reformati). Caterina
sustinea toate partidele, caci voia sA turbure apa. Ea ajuta
pe nobilii, care sustineau liberum veto, cAci zicea cA apArA
libertAtile poloneze, dar pregAtia arnriata, ea sA intre BA
apere pe ortoxii persecutati. Armata ruseaseA intrA in Po-
Ionia, prinse pe cei mai insemnati inimici ai disidencilor
si-i trimise In Rusia. i Polonii decAzuserA atat de Mu, in
cat trimiserA deputati sA multumesca, ImpArAtesei.
Confederatia de la Bar. Nobilii, partizani ai vechilor pri-
vilegii i abuzuri, dar care vedeau cu durere amestecul
Rusiei in Ora lor, se adunarA la Bar, in Podolia si cerurA
ajutorul puterilor europene Caterina era contra acestei
confederatii, cAci se temea, de intArirea Poloniei. Ea acuza
confederatia de netoleranta si de tiranie ; in adevAr, confe-
deratia zicea cA luptA pentru religiune ti iMelegea numai
religiunea catolicA, zicea c lupt pentru libertate i liber-
tatea o intelegea numai pentru nobili, pe &and poporul era
linut in vechia supunere. Caterina sustinea pe rege, u-
nealta sa, care voi retorme i tolerantA, si filosofii fran-
cezi aplaudau pe marea imprAteasa. Poniatowski, cern aju-

www.dacoromanica.ro
 65

torul Caterinei contra confederatilor si armata ruseasca risipi

trupele confederatilor si le cuprinse cetatile. Un numr dintre
ei fugira in Basarabia urmariti de Rusi. Turcii, suparati de
calcarea pamantului supus lor, declarara rasboi Rusilor.
Intaiu imprtrIire a Poloniei (1772). Rasboiul dintre Rusi
si Turci se urma cu furie. Turcii erau invinsi pe apa si
pe uscat, cfind Prusia si Austria se intelesera cu Rusia,
spre a imparti Polonia. Frederic cel Mare propuse impar-
tirea, spre a intruni Prusia cu statele sale din Germania, iar
Austria se invoi la irnpartire, ca sa nu lase numai pe ye-
cinii sal s ielt. Prusia 16, Ora ce desparti Prusia de
Brandenburg si BRA, Poloniei nurnai orasele Danzig EA
Torn, Austria life. Galitia cu partea cea mai populata,
iar Rusia lu partea cea mai intinsa. Aliatii garantara apoi
Poloniei, in batjocura, partea de tara, ce-i mai ramanea.
A doua Impirtire a Poloniei (1793). Poniatowski kli pa-
triotii sinceri poloni incercara din nou mantuirea statului
prin reforme, Tronul fu declarat ereditar in familia de
Saxa, spre a gasi ajutor in Germania. Burghezia primia drep.
tul de a lu parte in diet. Caterina acum incuraja opozi.
tiunea cator-va nobili, care nu voiau tronul ereditar, ca
sa-1 poata ()cup& si ei. Acei Ili chemara armata ruseasca,
tare de si invins de Kosciusko, inspaimanta pe Poniatowski
si-1 WA sa, desfiinteze reformele si s concedieze armata.
Apoi Prusia si Rusia impartira Polonia din nou. Rusia 1(14
o mare parte din tar& cu Lituania, iar Prusia Ilia Danzig si
Torn. Dieta trebui apoi sa recunoasca impartirea, de frica
baionetei rusesti. Camera fu inconjurat de soldati, tunuri
se Indreptar contra ei, deputatii nu voiau sa vorbeasca.
Camera fu blocata, in fine, si deputatii in scaunele lor,
regele pe tron, petreoura o zi si o noapte fail sa scoata o
vorba, Ara sa se auda o soapta. In dimineata urmatoare pre-
zidentul propuse recunoasterea impartirii si fiind-ca nici
o voce nu se auzi, tacerea fu considerata ca aprobare.
Kosciusko. In acele zile de doliu a trait un mare erou
polon, Tadeu Kosciusko. Nobil sarac, el fusese persecutat, tre-
bloru. - Istoria Popoarelor Nona,
www.dacoromanica.ro 5
 66

cuse in Ameriea si luptase in rsboiul Statelor-Unite con-

tra Angliei. Re-intors in patrie el, comanda Armata polona,
dar frica regelui Poniatowski impedicase continuarea luptei.
A treia Impiirtire a Polon lei (1795). Kosciusko revolt&
Po Ionia si numai cu 4.000 de tarani, rail armati, tinii piept
armatelor rusesti. Dar Prusia trimise o armata, Austria
treca in partea tarinei si Polonii trebuira sti se lupte cu
teribilul rus, Suwarof La Macejowice se dete lupta final.
.

Polonii fur& invinsi, Kosciusko fu ranit de moarte si cazii

in mainile Rusilor. Aceast infrangere insemna sfarsitul Po-
loniei. Cele trei puteri impartira intre ele restul Orli, iar
regele Stanislav Poniatowski primi o pensiune anuala.
De atunci Polonii nu mai formeaza un stat, de si sant un
popor numeros, cu o eultura si cu o literatura minunata.
Primul riisboi en Tamil (1768-74). Turcii declarasera.
rasboi Rusilor, bizuindu-se pe succesele lor din rasboiul
anterior, ins de aceasta data au suferit mari infrangeri. TA-
rile noastre ademenite de Rusi trecura in partea lor si far&
socotinta se deter& in mainile rusesti. Generalul Gaqzin,
ocupa Iasii si Bucurestii, alt general Ronzantzof invinde pe
vizir la Cahul (1770). In acelasi timp flota ruseasca din ma-
rea Baltica treat in oceanul Atlantic, apoi prin stramtoa-
rea Gibraltar, intra in Mediterana si ataca flota turceasca
in marea Neagra. La Cesme, aproape de insula Chios, flota.
turceasca fu aruncata in aer (1770), pe cand Grecii se re-
voltau. Pe uscat Rusii inaintau necontenit. Ocupara Cri-
meea si trecura Dunarea. Austria temndu-se de progre-
Bele Rusilor, incepa a trata cu Turcii, spre a se opune Rusilor.,
Pacea de la Cuciue-Cainargi (1774). Pacea se incheia la
satul Cuciuc-Cainargi. Rusii primiau parnantul p'inA la Ni-
pru, obtineau liber navigatiune pe marea NeagrA qi mai multe
cetati la marea de Azov. Turcii se obligau sa nu apese in
nici un mod religiunea cresting in imparatia lor, nici sa.
impiedice construirea sau repararea bisericilor. Rusii mai
obtineau dreptul ca ministrii lor sa poata interveni !a Poarta.
in favoarea principatelor noastre. Din aceasta, intervenire
www.dacoromanica.ro
 67

va iesi mai tarziu protectoratul rusesc asupra tarilor noastre,

protectorat, care ne dusese panA la marginea prApAstiei
si de care am scApat ca prin minune. Crimeea era declarata
independentA.
Al doilea rilsboi (1787-92). Rusia se amesteca ins& in
afacerile Crimeei, sustinea un partid contra altuia, apoi intrA
si cuceri tam. Turcii, din aceastA cauzA, declararA iar ras-
boi Rusilor, care erau aliati cu Austria. De si Catarina era
asa de sigurA ca va desfiinta statul turcesc, in cat crestea
pe un nepot al ei spre a-I face impArat grecesc; totusi nu-si
vAzii visul implinit. Austriacii, dupA cate-va lupte paritsira
pe Rusi. Acestia ocuparA principatele, castigarA cate-va ce-
tAti pe malul DunArii sub conducerea crudului Suwarof,
dar incheiarA pacea din kifi (1792), cAci Polonii se pregA--
tiau de luptA. Prin pacea din Iasi Rusia ocupa pamantul
panA la Nistru i 'Astra Crimeea, cum 7 i dreptul de a vorbi
in interesul principatelor noastre.

Turcia de la moartea lui Soliman II pana la pacea

de la Iaqi.
Se lim II. Vizirii Sokkoli i Sinan. Murad IV. Vizirii Hiupruli. Perderile
prin pacea de la Carlowitz ((699). Phcile de la Passarowitz ((748),
de la Cuciuc-Canairgi ((774), Sistov ((790) si Iasi ((792).

Istoria sultanilor de la moartea lui Soliman II (1566) in-

fatiseazA numai cruzimi si fapte nesocotite. Sultanii ne-in-
grijesc armata si-si petrec vieata numai in palat, imbAtan-
du-se cu yin in fie-care zi. De la moartea lui Soliman panA
la pacea de la: Carlowitz, in timp de 133 de ani, au impA-
rAtit 12 Sultani. Cei mai multi erau copii, unii erau idioti,
urcati pe tron de armata ienicerilor si tot de ea rAsturnati.
Unul din ei, Murad IV (1623- 40), care se numeste recon-
stituitorul imperiului, cAci a indreptat administratia si a
readus disciplina in armata, era atat de insetat de sange, in
cat eeie, noaptea din palat cu hangerul in manA i ucidea
pe ori-cine intalnia.
www.dacoromanica.ro
 68

In afara puterea Turcilor era lush mare i pericolul din

partea lor era serios. Unii mari viziri au dus lupte mari
contra crestinilor i au adaogat cuceriri noua. Ast-iel in
zilele lui Se lim 11, urmasul lui Soliman, a trait vizirul
Sokkoli, care a trimis armata sa cucereasca Arabia i care
a coprins insula Cipru de la Venetieni (1571). Venetienii
cerura ajutorul puterilor europene i ilota cretina sub co-
manda lui Don Juan de Austria, fratele lui Filip II, avU cu
Turcii vestita WV() de la Lepante, pe coastele Greciei (1571).
Turcii perdura peste 200 de corabii, 300 de tunuri i 30.000
de prizonieri. Papa insui aplica lui Don Juan cuvintele
evangheliei : Fost-a om trimes de Dumnezeu cu numele
loan. Sokkoli ins& refacii flota pi in mandria sa zicea, c
va face alta flota cu arme de argint, cu frfinghii de matase
pi panze de atlas. Dupa moartea lui Selim czil i marele
vizir, care mai pe urma fu asasinat de un inimic.
Un alt vizir inseinnat a fost Sinan-Paf a, invingatorul
Arabiei si Persiei, pe care Ina, Mihai Viteazul 1-a invins
la Calugareni i 1-a vazut fugind din Giurgiu sub focul tu-
nurilor romneti.
La inceputul secolului XVII decadenta Turcilor era va-
zuta de toti. Aproap& o jurnatate de secol, Oita la 1659, a
fost in Turcia o adevarata anarhie militara. Sultanii erau
inlocuiti de armata. i ucisi; revolutii sangeroase, jafuri in
Constantinopole i in provincii intuneca aceasta, parte a is-
toriei Turceti.
0 familie de viziri insemnati ridica din nou puterea im-
periului, familia Kiu pruli. Cel mai mare se chema II oham-
'med. El a potolit rascoalele, a adus armata la ascultare pi
a recomandat sultanului ca cel mai demn urmas al dm pe
fiul salt Ahmed (1661). Ahmed continua cu succes lupta
-contra Venetienilor i contra imparatului Leopold. De i
invins la San Gothard de Montecuculli, el semna cu Aus-
tria o pace favorabila, prin care mai multe cetti rarni-
neau Turcilor.. Tot el cuceri de la Venetieni insula Creta.

www.dacoromanica.ro
 69

Nici odatA Turcia nu pAruse atAt de puternicA, cu toate

acestea cAderea era, atAt de aproape !
Dup moartea lui Ahmed Kiupruli, vizirul Kara-Mustafa
incep nenorocita expeditiune contra Vienei (1683). In timp
de 2 luni tinir orasul inconjurat, si la sfArsit 1-ar fi cucerit,
dack 1-ar fi atacat. Vizirul erb, insl avar, el aflase, a in
Viena sAnt tezaure imense si nu voi sA le lase in prada
soldatilor, voi sA-i cadA lui prin predarea cetAtii. In Jocul
tezaurelor sosi, insA, loan Sobieski, cu escadroanele polo-
neze. Viena fu mAntuith. Kara-Mustafa fugi cu rAmAsitele
armatei, pArAsind 300 de tunuri, corturile i toate drwelele.
Lupta de la Mohaci fu perdutA. PerdutA fu i cea de la
Salankemen, in care marele vizir Kiupruli-Mustafa, fratele
lui Ahmed, muri, ca un erou, in fruntea soldatilor, cu hand
gerul in rnAnA. 0 nouA infrAngere, cea de la Zenta (1797),
decise pe Turci a cere pacea.
Perderile din pacea de la Carlowitz (1699). ImpAratul
Leopold lug. Ungaria i Transilvania. Polonia ILA Camenifa,
Podolia 0 Ucrania. Rusia pAstr Azovul. Vene0a lu Moreea.
Risboiul cu Petru cel Mare (1711). Indemnati de Carol
XII, Turcii incepurA rAsboi cu Petru cel Mare, care veni
in Moldova, unde insA fu inconjurat de Turci la Steinile0i.
Prin pacea incheiatA, Turcii reluau Azovul i obligau pe
Petru a-si arde flota din marea de Azov.
Rasboiul cu "Venetia si Austria. Perderile din pacea de
la Passarowitz (1718). Turcii incepuserA rAsboiul cu Vene-
tia, spre a Mu& i Moreea, precurn luaserA Azovul. InsA impA-
ratul Carol VI trimise pe printul Eugeniu contra bor. Marea
infrAngere de la Petrowaradin decise pe Turci a inchea pa-
cea de la Passarowitz (1718). Turcii pAstrau, in adevAr, Mo-
reea, dar lAsau Austriacilor Temisiana, Oltenia si Serbia.
Cel din urmA rAsboi norocos ii sustinurA Turcii contra
Austriei (1736-39) qi prin pacea de la Belgrad luarA inapoi
Serbia si Oltenia.
Perderile din pacea de la Cuciue-Cainargi (1774). In
urma infrAngerilor pe uscat si in urma distrugerii flotei
www.dacoromanica.ro
 70

la Cesme, Turcia incheiA cu Rusia pacea de la Cuciuc-Cai-

nargi, aproape tot atht de ruinAtoare ca cea de la Carlowitz.
Se lAsa. Rusilor pArnantul panA la Nipru, Ii se da mai multe
cetAti la marea de Azov, iar Crimeea era declaratA stat in-
dependent. 0 conditiune si mai periculoasa, era dreptul, ce
se da Rusiei, de a apAra la PoartA cauza principatelor ro-
mane. Prin acest drept Rusia se va amesteca in afacerile
interne ale principatelor.
Perderile din pacea de la iistov (1790) si Iasi (1792).
Rusia intervenise in certurile din Crimeea i supusese in-
treaga tar. Caterina II arAta pe fatA planul ei de a cu-
ceri imperiul turcesc i aliath cu Iosit 11, impAratul Au-
striei, Mee& planul de a imparti acest imperiu. Armatele
austriace i rusesti invinserA pe Turci in mai multe lupte,
dar murind josif II, urmasul sAu vAzit cA Rusia ar deveni
prea puternicA prin luarea principatelor i incheil cu Tur-
cii pacea de la *istov, prin care intorcea toate cuceririle
afarA de Orqova. Rush continuarl luptele, Suwarof cuprinse
ismailul i mAcelari 30.000 de persoane. Apoi se incheiA pa-
cea la Iasi (1792), prin care Turcii perdeau linuturile 'Ana
la Nistru, in cat Rusii se fAceau vecini cu rile noastre.

Tari le romne pana la revolutia francez.

loan Vodd cel Gump lit. Mihai ViteazuL Calugareni (1595). Mihai unWE,
Muntenia, Transilvania zi Moldova (1600). Moartea lui Mihai.
Matei Basarab i Vasile Lupu. Influenta eformei asupra Romnilor

Cilderea totalii sub Turd. De la cAderea Ungariei si de

la detronarea lui Petru Rares, tArile romane cad tot mai
tare sub Turci. Ungaria nu mai putea ajuth pe doritorii
de domnie i scaunul tArilor noastre ajunsese marfA de
vanzare pentru femeile din haremul sultanului. Turcii nu
mai cereau bani dupa vechile tractate, ci dupA nevoile
cele nouA i acele nevol erau mari, mai ales in urma ba-
tAliei de la Lepante, cand intreaga flotA trebui. refAcuth.
Moldova se ridica incA odath contra jugului turcesc sub
www.dacoromanica.ro
 71

comanda eroului loan Vodd cel Cumplit (1572-74). StrA-

nepot al lui Stefan cel Mare, avand de mama o armeancg,
Joan .VodA a dus in tinerele o vieata de rAtAciri. Era ne-
gustor de petre scumpe in Constantinopole, cand cumpara
tronul Moldovei. Turcii in. nevoie de bani, spre a-si reface
flota, ii cer urcarea tributului, dar Ioan ridica armele con-
tra lor. La' Silite, pe malul Ramnicului-SArat, bata o ar-
math turceascA intrith cu Munteni. Ataca si invinse apoi
pe Turcii din Braila, Tighina si cetatea Alba. Turcii ridi-
cara o armatA imensA si venirA asupra Moldovei. Fiind pA-
rAsit de boeri, cu care se purta prea aspru, loan VodA
se retrase inaintea armatei celei mari a Turcilor, dar fu
strivit de multimea lor. Romanii ar fi tinut pe Turci mult
timp in loc, dar suferiau mult de sete. In timpul nop%ii
intindeau pe iearbA panze ca sA se umezeascA de rouA si
sa-si ude cu ele buzele. In fine, loan a trebuit sA se pre-
deA. Turcii jurarA, cA-i vor respect& vieata, dar cand intrA
in cortul paei ii strApunserA in inimA, corpul legara
de douA camile si-1 fAcurA bucAti.
Peste douA-zeci de ani se ridicA dintre Romani un e-
rou mai mare ca loan VodA, era Mihai Viteazul, domnul
Munteniei.
Mihai Viteazul (1593-1601). TArile Roman e la suirea lui
Mihai erau bataia de joc a Turcilor. Domnii se schirnbau
dupA placul i dupa interesul Turcilor. Sumele de bani,
darurile de producte nu se mai numArau. Tara nu mai era
pentru oei de jos o patrie, ci un loc de muncl silnicA in
folosul Turcilor. Mihai ridicA spada lui Mircea cel Mare
se folosi de luptele de atunci ale Germanilor cu Turcii i
schimbA el soarta rasboiului. Ii cAuth mai intai aliati in
Transilvania i in Moldova.
In Transilvania era atunci principe Sigismund Batori, iar
in Moldova era domn Aron Tiranul. Mihai coprinse cetA-
tile turcesti de pe malul DunArei si bAtir mai multe oti
trimise contra lui. Sultanul Mohammed ill, inspAimantat de
succesele Romanilor trimise contra lui Mihai pe cel mai
www.dacoromanica.ro
 72

insemnat general turcese, pe marele vizir Sinan pap. Ar-

mata turceasa, cu mult mai numeroasA de cat cea roma.-
neascA, fu opritA la Tadul CAlugArenilor (1595 August 13).
Mii de Turci au perit, dar drum nu si-au deschis printre
Romani, care mai in urmA primind ajutoare din Moldova
si Transilvania urmAresc pe Turci, ii atacA la trecerea Du-
nArii si-i nimicesc cu totul. .
Romanii rAmaserA liberi de Turci, cat trAi Miliai. Alte
imprejurAri chemarA pe Mihai pe alte campuri de luptA. Si-
gismund pAe,sise Transilvania in folosul vArului sAu Andrei
Batori, care se numArA printre inirnicii lui Mihai. Acesta
trece in Transilvania, bate pe Andrei, care si fu omorat in
fuga sa prin munti, se declarA apoi Domn si peste acea tar&
(1599). Inimicii lui Mihai aveau in partep lor pe 1eremia
Movild, domnul Moldovei. Mihai pAtrunde in Moldova (1600),
alunga pe Ieremia si uneste, ast-fel, pentru cate-va luni, pe
Romanii Munteniei, Moldovei si Transilvaniei. Ace le Zuni de
ar fi fost secole, neamul nostru ar fi scris in istorie alte pagini,
de cat Me ce urmeazd. InsA inimicii nostri tot-deauna au fost
indrAsneti, iar noi n'am stiut sA fim, uniti si intelepti. Se
formeazA intre Romani un partid, care unit cu Ungurii si
cu Nemtii, batir pe Mihai si-1 alungA chiar din Muntenia.
El se duse la ImpAratul german Rudolf II, care-i dete ar-
math, spre a cuceri Transilvania din nou de la Sigismund.
Mihai batir pe Sigisrnund, intrA insA in ceartA cu generalul
Basta si acesta puse sA omoare pe eroul roman (1601).
DupA Mihai Romanti furA mai respectati de Turci, de si
domnii se schimbarA clese oH in timp de 30 de ani, pan&
la fericitele domnii ale lui Matei Basarab si Vasile Lupu.
Mita Basarab (1633-1654) si Vasile Lupu (1634-1653).
Matei era urmasul vechilor Basarabi si ocup6. tronul Mun-
teniei find sustinut de boerii romani, care se luptau din
toate puterile cu Grecii asezati 'in principate. Vasile Lupu
era de origine albanez si fusese ridicat domn de partidul
boerilor p&manteni din Moldova. Domniile lor au fost tim-
pun de liniste si fericire pentru Ora. Frumoasa bisericA
www.dacoromanica.ro
 73

Trei Ierarhi, ziditti de Vasile Lupu, multimea de biserici

zidite de Matei, aline tiparite in arnandoua Wile, erau
semnele unor timpuri mai bune si pentru noi. Bogatia a-
cestor domni era proverbiala, cuminOnia lor le asigura li-
niste din partea vecinilor. Ins& Lupu era ambitios, voia, sa.'
detroneze pe Matei si sa-i ie taxa, de aceea a inceput
contra lui un rasboi nelegiuit. Matei era insa bun ostas,
el WU pe Vasile de repetate ori i-1 constranse a se li-
nisti. Mai pe urma un boer al lui Vasile se rascula contra
lui, il alunga, cu ajutor de la Matei si se Moir domn. Vasile
fugi peste Nistru la Cazaci si cu ajutor de la ei relua.
domnia, inainta apoi asupra lui Matei. La Finta (1653),
pe ran] Ialomita, se date cea din urma batalie intre cei doi
domni.Matei, de i cu o armata mult mai mica, Wit cu
totul pe Vasile, care de atunci perdu tronul Moldovei. A-
ceste lupte slabiau insa pe Romani si folosiau numai vraj-
masilor nostri.
Inlluenta reformel asupra Virilor ronlline. Reforrna se ras-
pandise in Transilvania la Unguri si la Sasi. Reformatii
voiau sa atraga in partea lor pe Romani si pe langa per-
secutiuni intrebuintara unele mijloace blande, precum erau
carlile religioase tiparite in rornaneste. Ast-fel Romanii din
Transilvania, incepura Era citeasca si sa scrie in limba lor, iar
influenta lor se simti si in principate. Aci cultura slavona in-
cepuse a se perde. Cu greutate se mai gsiau cunoscatori
de limba slavona, in cat rnulte acte publice si private se
scriiau in romaneste. Dupa ce se incepit traducerea de carti
in Transilvania, printii romani, Matei si Vasile, au tiparit
cate-va car* bisericesti, apoi domnii urmatori Serban Can-*
tacuzen si Constantin Brncoveanu au tiparit in romaneste
cele mai multe carti bisericesti, asa ca. in prima jumatate
a secolului XVIII toate slujbele bisericei se faceau in ro-
maneste.

www.dacoromanica.ro
 74

DrAncoveanu si Cantemir. Intronarea Fanariotilor.

Starea triior romne sub Fanarioti.
erban Cantacuzen. Traducerea Bibliei. Constantin Brancoveanu (t 17(4).
Constantin Cantemir. Dimitrie Cantemir. Principalele familii fanariote.
IIrmarile domniei Fanariotilor.

Intre urmagii lui Matei Basarab a fost mai insemnat

4erban Cantacuzen (1679-1688), care a insotit pe Turci la
inconjurarea Vienei, unde a sustinut in secret pe Cregtini.
Tot el a pus s se traduca in romanegte Biblia. Urmagul
eau a lost Constantin Bnincoveanu. Dupa gonirea lui Vasile
Lupu, domnii Moldovei s'au schimbat gi mai des de cat in
Muntenia. Cei mai insemnati au fost Cantemiregtii, con-
timporani cu Brancoveanu.
Constantin Brancoveann (1688-1714). Constantin Bran-
coveanu a putut sta pe scaunul Munteniei un timp mai
indelungat, tocmai pe cand Turcia era in marele rasboi,
care s'a terminat cu pacea de la Carlowitz. In secret el
era prietenul Germanilor gi le comunica planurile de rap-
boi ale Turcilor. Acegtia il primiau in consiliile lor, caci
I3rancoveanu le da ajutor ye fata, gi le umplea pungile cu
bani. Dar suferintele Orli erau de nedescris. Armate ger-
mane o pustiau, armate turcegti gi ttregti treceau prin
ea, ca sa alunge pe Germani. Hrana ogtirilor, dregerea dru-
murilor, transportarea proviziunilor erau impuse Romnilor.
i pe cand barbatii aprovizionau cetatile din Ungaria sau
Camenita, in Po Ionia, casele ramaneau fara aparare, expuse
la jaful ogtirilor neregulate turcegti.
Dupa ineheerea pacii birurile n'au fost mai mici pe bie-
ii locuitori, cad. Turcii credeau ca Brancoveanu are averi
man gi pentru ca sa-i scoata bani, il amenintau cu detro-
narea sau cu moartea; iar Brancoveanu scotea. sute de mii
de lei din munca poporului. .5i acelea erau daruri extra-
ordinare, afara de tributul ordinar anual, pe care il urcase
de la 270 de pungi la 510 (--=.0 punga era de 500 lei).

www.dacoromanica.ro
 75

Starea de nesiguranta ii Meuse pe Brancoveanu s& fie

in secret prietenul Germanilor si mai apoi al Rusilor. CAnd
impAratul Leopold nu se mai ocup& de Orient, find on
totul absorbit de rAsboiul pentru succesiunea Spaniei, Bran-
coveanu isi intoarse privirile spre Moscova, de unde Petru
cel Mare promite& salvarea Crestinilor de sub jugul tur
cesc. El incheia un tractat secret cu Petru, se oblig& a-i
procur& proviziuni si a rAscula pe SArbi i pe Bulgari.
Primi si 300 de pungi, ca s strangA osti. Mai pe urm& se
tema, intoarse impratului banii i sta de o parte cu ar-
mata, gata sA treac& in partea invingAtorului. Petru fiind in-
vins, atribuie. lui BrAncoveanu infrangerea sa, Turcii erau
supArati pentru intelegerile lui cu Crestinii si mai ales doriau
averile lui. Brancoveanu cu toat& familia fu ridicat in 1714
si dus la Constantinopole, unde fu chinuit spre a declara
averile, apoi taiat impreun& cu 3 fii si un ginere.
Sffirsitul trist al lui BrAncoveanu a fost inceputul unei
epoce si mai triste in istoria noastrA, epoca domnilor fanarioti.
Cantemiretii. In timpul rAsboiului Vienei domnia Mol-
dovei era ocupata de Constantin Cantemir (1685-93. Ceea
ce Muntenia suferia de la Germani, Moldova suferia de la
Poloni. Ion Sobieski ocupase toat& partea de sus a tarii si
Cantemir, de si tine& in secret cu Polonii, nu stapania de
cat partea de jos. TAtarii ardeau locuintele i proviziunile,
ca s& nu gAseasca Polonii hranA. Polonil jefuiau casele si
chiar manAstirile. Ei cereau Moldova de la Turci i numai
moartea lui loan Sobieski a impedicat, poate, trecerea 01.11
noastre la Poloni.
Dimitrie Cantemir (1710-1711). Fiul cel mai mic al lui
Constantin Cantemir a fost numit domn de cAtre Turci cu
scop ca s& prinza pe Brancoveanu, care se aliase cu Rusii.
Dimitrie se ali& si el cu Rusii, in mod mult mai sincer ca
BrAncoveanu. El se puse sub protectiunea lui Petru i, im-
preun& cu boerii i armata, treca in partea Rusilor. In urma
pacii de la Prut Dimitrie fugi in Rusia, impreun& cu multi
boeri si se stabili acolo. El a fost uhul dintre cei mai mari
www.dacoromanica.ro
 76

invAtati. A fost impreuna cu Leibniz membru al Acade-

miei din Berlin, din al cArei indemn a scris o descriere a
Moldovei. A scris ci o cronica a Romnilor. Inainte de el
in Moldova trAiserA marii cronicari Grigore Ilreche ci Iiiiron
Costin. Dimitrie Cantemir ctiea multe limbi roi a scris o is-
torie a Turciei, care a fost cea mai bunk in secolul XVIII.
Intronarea Fanarlotilor (1711-1821). DupA fuga lui Di-
mitrie Cantemir in Rusia, Turcii numirA domn in Moldova
pe un grec Nicolae Mavrocordat. De acum inainte Turcii
chibzuirA ca domnii Munteniei i Moldovei sA se numeascA
dintre Grecii din Fanar. Acest nurne II poartA partea Con-
stantinopolei, locuitA de Grecii imbogAtiti prin comerciu i
priceputi a servi interesele Portii. Si mai inainte de Fana-
rioti se mai urcaserA pe scaunul principatelor domni greci,
dar, de la Nicolae Mavrocordat, Turcii le dedeau aceste lo-
curi de incredere, pentru CA boerii romani erau bAnuiti
cA tin cu RuOi. PanA la anul 1789 au tost mai insemnate trei
tamilii domnitoare: Mavrocordat, Ghica ci Ipsilante. Membrii
celor douA d'intai familii se schimbau cand in Muntenia,
cnd in Moldova, aca Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae,
a domnit de 6 bri in Muntenia i de 4 ori in Moldova.
Cam la trei ani, une ori i mai curand, domnul, sau era
inlocuit sau mutat, ci fie-care numire, fie-care mutare, era
insotita cu daruri ordinare ci extra-ordinare.
Starea rilor romiine sub Fanarioti. In acele triste tim-
puri, cand domnul vorbia altA limbA de cat supucii sAi, Ro-
manul nu mai avea incredere nici in dreptatea autoritAtii,
nici in viitorul sAu: Schimbarea domnilor, bucuria nebu-
nilor zicea proverbul. Societatea aleasa se silia el parA
greceascA, invAth grecete, asculta serviciul divin in gre-
cete. Roman numai prosthnea era, numai aceasta iubia
limba i o ascult in bisericA, numai aceasta cultiva mA-
noasele noastre campii, spre a indestulA pe nesAtiocii Turci,
spre a plAti datoriile beiului i a-i umple tezaurul, ca sA.-i
procure o nou domnie. i nu numai munca tArii s'a risi-
pit atunci, dar firul itoriei noastre s'a rupt, caci Rucii au
www.dacoromanica.ro
 77

tinut tArile ocupate si in timpul ocupatiunii (1769-74,

1787-92, 1806-12) n'au existat dornni. Virile fiind guver-
nate de Rusi. i o nenorocire si mai mare, pe care numai
veacurile o vor repara, atunci ni .s'a rApit Bucovina, luatA
de Austria, dupA pacea de la Cainargi si Basarabia, luatA
de Ruli, la 1812. Chiar dacA Fanariotii nu vor fi fost mai
rai ca domnii anteriori lor, nu yam uitA insA, cA in timpul
lor s'a perdut Bucovina si Basarabia.

www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIA FRANCEZA l URMARILE El.

Cauzele Revolutiei.
Starea societtii. Nobilii. Clerul. Clasa a traia. Organizarea intern. Justitia.
Ruina Rnanciara. Desteptarea poporului. Necker.

Monarhia despotica a dus Franta la o revolutie, care

a sguduit statul pan in temeliile lui ei care a avut ur-
mari necalculate pentru intreaga Europa. Multi oameni
mari au preva.zut revolutiunea, ast-fel Rousseau zicea ne
apropiem de criza. i de secolul revolutiunilor.
Revolutiunea a fost ocazionata de reaua stare financiara,
cauzele ei au lost ins& rnai adnci, in starea societatii, in
guvernarea cea rea, in deteptarea poporului.
Starea Soeietatii. Populatiunea Frantei era la inceputul
revolutiunii de 25 milioane de locuitori, impartiti in trei
clase nobili, cler, clasa a treia. Nobilii erau in nurnr de
80.060, preotii erau 250.000, iar poporul forma restul.
Nobilii. Ocupau demnitatile cele mari in stat i numai
ei aveau dreptul a fi ofiteri in armata. Erau scutiti de cele
mai multe dari, petreceau timpul la curte, departe de mo-
eine lor. Din pricina cheltuelilor celor mari ingrijitorii mo-
Oilor despuiau pe tarani, ca s dea i nobilului, O. le ra-
mn c j lor, ast-fel ca mizeria stenilor era. mare. Palatele
de pe la moii, curtile, ramneau in parasire, iar banii
scoi de la trani se cheltuiau in alte pArti, far& s se mai.
intoarca ceva in satul de unde se ltisera. Chiar in sAnul
www.dacoromanica.ro
 79

nobililor erau nemultumiri, cAci in familia nobill se 'As-

tra dreptul. intdiului ndscut. BAeatul cel mai mare lua titlul
si douA treimi din avere, dad, mai era un copil, si lua ju-
mAtatea averii cand erau mai multi de 2 copii. Acestia
impArtiau apoi cea-laltA jumatate.
Clerul. In privinta religioasA Franca era impartita in 18
arhiepiscopate cu 120 de episcopi, cu o multime de ma-
nAstiri si cAlugAri. Clerul avea averi imense, mosiile lui se
chemau mofia de Wind moartd, cAci ele puteau fi mArite,
dar nu micsorate, nici instrAinate. Veniturile clerului se
socotiau atunci la 250.000.000, erau insA neegal impArtite.
Episcopul din Strasburg avea 500.000 de franci pe an, iar
altul n'ave mai nimic i preotii de sat trAiau in mizerie.
Tiers Oat. Restul poporului se chema clasa III si se im-
pArtia in 3 : burghezia de sus, orafenii, Oranii.
Burghezia de sus era formatA din proprietari mari, din
negustori, fabricanti, medici, advocati, literati. Ei cump6.-
rau mosii de la nobili, cumpArau locuri de judecAtori si,
intrau in noblime.
OrAsenii, meseriasi si comercianti, erau impiedicati prin
regulamentele medievale ale breslelor, prin multimea va-
milor. Atat de multe vAmi erau, in cat o vadrA de yin
n'ajungei dinteo provincie in alta, ae oat scumpindu-se
de 20 de ori, pe cand mArfurile din China nu se scum-
piau pana in Franta de cat de 4 ori.
Taranii francezi inainte de revolutiune erau inteo stare
mai buna de cat tAranii celor-lalte state. Erau atunci 4 mi-
lioane din ei proprietari, dar jafurile arendasilor si multi-
mea dArilor ii tineau in mizerie.
Deosebit de darile cAtre stat, tAranul platia preotului
dijma, a zecea parte din producte. PlAtia apoi dArile catre
proprietar : darea prafului, pentru cA trecea cu turmele pe
movie si ridica prat ; darea cdreiumei, dupa care tAranui
n'avea, voie s vandA vinul sAti timp de o lunA sau 40 de
zile, pfinA cand vindea nobilul pe al sail ; mordritul, teseui-
tul, dupa care tAranul n'avea voie sA construeascA singur
www.dacoromanica.ro
 80

moar& i tease, ca s fie silit sa mearga la moara ei teas-

cul nobilului.
Si era aea de ignorant taranul francez, i aea de speriat
de dari, in cat intr'un sat voind sa se aeeze ceasornic, s'a
revoltat satul crezand pa acesta va fi vre-un nou bir.
Casa taranului era lar ferestre, acoperit cu stuf i pe
jos cu pamant. Hrana-i era putina ei de rea calitate. Tara-
nul nu mama paine de grail, iar toata carnea era un porc,
ce-1 taia la &ate un an.
Reana organizare interna. Statul era impartit in provin-
cii cu un intendent in capul fie-careia. Intendentul purta
grijea administratiei, a finantelor ei a justitiei. Deosebit de
intendent era i un guvernator militar.
In crap era un consiliu municipal, care insa avea o pu-
tere atat de marginit, in cat nu putea repara nici o olopot-
nits, fara, invoirea ministerului. In sate era cabs un primar
a chrui atributiune era numai sa hotarasca suma de impo-
zite, ce venia de fie-care familie.
Justitia se da in tribunale, care se aflau in oraeele mai
principale. iar apel se face& la parlament, care era. o curte
de judecata. Erau 13 parlamente i 'eel mai insemnat era
cel din Paris. Dar aceeaei lapta nu era lova& cu aceeaei
rigoare. Nobilul era alt-fel pedepsit de cat mojicul. Adrni-
nistratia trimetea la inchisoare, fara hotararea judecatoru-
lui. S'au vazut oameni inPhiei din greea i tinuti in tem-
nit that& vieata. Un Italian fu inchis la Bastilia, din gre-
path., chiar in ziva sosirii 1W in Paris ei ammo inchis 30
de ani, fara sa-1 cerceteze cine-va.
Ruina Financiarii. Impozitele erau grele i numeroase.
Fonciera, adica plata pentru moeii i constructiuni, o pia-
tiau numai cei de jos. Capitafia sau darea personala nu o
plti clerul, iar nobilii o platiau foarte neregulat. Erau taxe
pe vin, untdelemn.... contributiuni indirecte, era mono-
polul sarii (Gabelle), pentru care nobililor se dau scu-
tiri. Erau provincii, in care fie-care persoana mai mare
de 7 ani era fortata sa cumpere 7 kilograme de sare
www.dacoromanica.ro
 81

pe an iar in altele nu puteau ha paste tax& Numai cei de jos

trebuia sh fad. sosea (corve). *i in fie-care an cheltuelile
intreceau veniturile cu o mare sumk cci regele cheltuia
pentru sine averi colosale si da pensii in toate partile. Regina
avea 600 de persoane in serviciul sAu si la nasterea unei prin-
%ese zicea c5, face economie, daca, insArcineazA cu cresterea
ei 80 de persoane. Hrana cainilor de vantoare costa anual
50.000 de franci, iar a cailor 180.000.
Datoria publica era de 4 miliarde si jumatate.
Deteptarea popornIni. Scrierile filosofilor si enciclope-

Ludovic XVI.

distilor ghsisera rsunet in clasele de sus si desteptaserl

populatia oraselor. Mild Ludovic XVI depArtase pe Turgot
de la minister, toat5, lumea murmurase contra curtii. Mai
tarziu se incercara revolutiuni in mai multe orase. Se re-
fuza plata impozitelor, dad, nu se cheam statele generale
fail inthrziere.
Necker fu chemat ca ministru a doua oar in 1788. El de-
cise pe rege ca s cheme statele si numarul deputAilor
burghezi al fie egal cu numArul deputAilor nobili si cle-
rici la un loc.
www.dacoromanica.ro
F/oru. Istoria Popoarelor noel. 6
 82

Adunarea Constituanta.
Tiers dtat. Sieys. Mirabeau. Adunarea national. 14 lithe 1789 luarea Bas
tiliei. Noaptea de 4 August 1789. Aducerea regelui la Paris. Srbatoarea
Federatiunii. Moartea lui Mirabeau. Fuga regelui. Dizolvarea adunarii Cons
tituante (1791). Noua Constitutiune.

In ziva de 5 Mai 1789 se adunarli la Versailles statele

generale, care nu se mai adunaserA din 1614. Poporul aye&
mari sperante, in cei aproape 1.150 de deputati. Credea c.
ei vor indrepta starea financiarA pi vor intAri temeliile sta-
tului. Numele a doi deputati, alepi de clasa III, erau pe toate
buzele: al preotului Sieyes (1) i al contelui Mirabeau. Sieys
publicase o cArticicA vestitA prin titlul ei: Ce este clasa
III ? Nimic. Ce trebue sA fie ? Totul. Ce voepte s fie ?
Ceva. Mirabeau, nobil din Sud, era vestit prin elocuenta
sa, prin viiile i nenorocirile sale. Gonit de nobili din ran-
durile lor, el atacA la inceput pe nobili i pe rege cu o
violentA fr seamAn.
De la inceputul lucrArilor se ivith ne-intelegeri intre de-
putatii burghezi i deputatii claselor privilegiate. Nobilii si
clerul voiau sA se constitue in 3 adunAri, cAci apa lucraserA
statele generale mai inainte. Burghezii nu ,voiau, cAci pro-
punerile lor ar fi lost respinse in acest caz, adunarea fiind
una contra a douA. Ei voiau sA fie o singura adunare, 91
de oare-ce privilegiatii se retraserk ei declararA cA singuri
ei reprezintA natiunea i dupA propunerea lui Sieys se nu-
mir adunare national&
Curtea le inchise sala, unde se adunau, sub cuvant c.
vrea sA tacA preparative pentru o pedintA regal& Atunci
deputatii burghezi se intrunirA intr'o salA de gimnastica.
(jeu de paume = joo ou mincea) pi jurarA sa nu se despartA.
'Ana nu vor da Fran tei o constitutie (20 lunie).
In pedinta regalA, Regele ordonA clasei a treia BA cedeze

(1) Sidz.

www.dacoromanica.ro
 83

si fie-care clasa: sa discute separat. La plecare le ordona

sa se imprastiel Dupa ce regele iesi,iesir si privilegiatil, dar
burghezii ramasera la locul bor. Maistrul de ceremonii se in-
toarse in sal& si zise prezidentului: ati auzit, Domnilor, po-
runca regelui! Mirabeau se scula si-i raspunse: mergi de
spune regelui, ca noi santem aici prin vointa nationala si nu
vom iesi de cat prin forta baionetelor. Apoi adunarea se de-
clara.' inviolabila, iar regele nu indrasni sa-i scoata cu forta:
flind-ca nu vor sa ieasa, s'a ramana zise el si ordona ce-
lor-lalte clase s se uneasca cu deputatii burghezii.
Luarea Bastiliei. Regele planuia sa dizolve adunarea si

Mirabeau.

aduna armata la Versailles si imprejurul Parisului. In ace-

Iasi timp concedia pe Necker. Cand se auzi in Paris de
departarea lui Necker, lurnea se revolta, un avocat tanr
Camille Desmoulins, se sui pe o masa., inaintea unei cafe-
nele si cu un pistol in mana indennn lumea la revolta:
Gonirea hii Necker, zise el, este semnalul unui dant Bar-
tolomeu al patriotilor. Lumea urnplea, stradele, armata o
atach dar fu respins, si a doua zi fie-care isi fabric& o lance.
Se organiza o armata de cetateni, care atacara Bastilia, in-
www.dacoromanica.ro
 84

chisoarea cea mare, in care fusese inchis Voltaire si sufe-

rise atata lume. DupA cate-va ore de luptA, Bastilia fu luatA
si guvernatorul ei ucis. Luarea Bastiliei (14 Iu lie 1789), in-
semnand pentru poporul francez desfiincarea despotismului
regal, se serbeazg ca o sArbAtoare nationalh.
Speriat, regele rechemA pe Necker si depart& armata.
Noaptea de 4 August. Revolta ferbea. pretutindeni. SAtenii
se rAsculau contra proprietarilor, ardeau casele si archive
cu acte; nobilii incepurA a fugi in strAinAtate. In fzqa pe-
ricolului deputatii nobili declared. in 4 August, c5, sacrificA
privilegiile lor, cA voesc BA fie egali cu toti cetAtenii fran-
cezi. Drepturile feudale, dijma, privilegiile furA desfiintate,
in acea vestith noapte, care pArea cA infrAteste poporul
francez.
InsA regele din nou tncep sA iea mAsuri. IarAsi aduse
armatA, cu &dui de a se retrage la Metz i apoi s vinA
cu armata contra adunArii. In acel timp de turburri in-
cetase lucrul, paine nu era, pe cnd regele da banchete sol-
datilor ca sa-i inflAcAreze. Femei in numAr de 9.000-10.000
se adunA la sunetul unei tobe i in siruii strnse plead.
la Versailles, ca sA aducA pe rege pe brutar, cum ziceau
ele, pe brutAreasA si pe.micul ucenic. Ajung la Versailles,
ucid cti-va paznici si numai cu greutate furA linistite.
Regele i Adunarea se strAmutarA la Paris.
SArblitoarea Federatiunii (14 Iu lie 1790). NumArul nobi-
lilor fugiti in strAinAtate crestea mereu, amicii revoluciunii
incepurA atunci sA fac A. asociatiuni numite federatiuni, ai
caror membri jurau de a trdi liberi sau a marl. Sub cerul
liber se aduceau copii, fete, btrni incoronati cu spice si
cu foi de stejar, ca sA priveascA i sA bine-mvinteze jurA-
mntul. In Paris aceastA sArbAtoare se fcii la aniversarea
Bastiliei, in fata a 400.000 de privitori. Episcoyul Talley-
rand (= Talran) fad' leturghia inconjurat de 100 de preoti.
Regele i regina jurarA sA respecte Cunstitutia.
Moartea lui Mirabeau. Fuga regelui. Dar ideile revolu-
tionare chtigau din ce in ce mai mult teren. Mirabeau in-
www.dacoromanica.ro
 85

su0 speriat de ideile republicane ale adunArii, incepn sA

apere pe rege. Nu mai trAi insA mult i muri ruinat de
muna i de petreceri.
Atunci regele incerca sA fugA. Plea (20 Iunie 1791) spre
fruntariile Belgiei, dar aproape de granit fu recunoscut de
populatie ci oprit. Apoi cu intreaga familie fu adus in Pa-
ris in mijlocul tacerii absolute a poporului. Doua luni fu
suspendat, panA ce Adunarea ConstituantA, terminand Con-
stitutia, ii cern al jure a o va respect& i in urmA ii
restabili. Apoi acea insemnata Adunare termina cedin-
tele sale, cu hotararea ea nici un membru al ei, sit nu tacA
parte din Adunarea urmatoare (1791).
Constitutia noua. Adunarea Constituanta a schimbat mo-
narchia despoticA in monarchie constitutionalA. Mai Intel
insa a stabilit nicte principii, care se numesc Drepturile
Omului (1). Omul, pentru cit e om, are drept la libertate,
proprietate i sigurantA. Libertate insemneazd puterea de a face
tot ce nu vcetama pe altul. Ori-ce putere pleaca de la popor.
Poate ori-cine sA creada cum va voi, numai sA nu turbure
ordinea legalA. Se (IA libertatea cuvantului ci a scrisului,
numai, cA fie-cine este rAspunzAtor de abuzul acestor li-
bertAti.
Se slespArti apoi puterea legiuitoare de cea executivA. Ca
putere legiuitoare trebuia sa fie b singurA adunare. Ea vot
legile, declare rAsboi, incheie pacea, vote impozitele.
Regele era declarat inviolabil, ministrii erau responsabili
in locul lui. I se hotiira o lista civilet de 25 milioane pe an
Fran'ta fu impArtitA in departamente in locul provincii-
lor, in plAi i comune, organizate cam cum sant azi. Ju-
decatorii, preotii si episcopii trebui sa se aleagA de locui-
tori ci sit jure pe constitutie. Preotii nu voirA BA se supuna
acestei legi ci clerul se despArti in douA: constitu(ional sau
jurat si nejurat. Constituanta luit pe seama statului averile
bisericii.

(1) Vezi la adaos Declaratia Drepturilor Omului.

www.dacoromanica.ro
 86

Adunarea legislativa. Conventiunea.

Girondini vi Montagnards. Ministerul Girondin. Daclararea rdsboiului
contra impiratului. Prime le lupte. Duce le de Brunsvig. 10 August. Ares-
tarea regelui. Macelurile din Saptemvrie. Beta lia de la Valmy. Judecata
It moartea regelui.

Adunarea constituant se considerase ca o adunare ex-

tra-ordinarA, cu menirea de a schimba, forma guvernulul
i institutiunile vechiului stat. Cand crezu, a a atins acest
scop, ea se dizolvA si in locu-i se alese o adunare leg isla-
tivel. Aceasta era o adunare ordinarA, care trebuia sA tie 1 e -
dinte in tot anul i s se innoeascA la cAte doi ani. Hots-
rArea, ca membrii AdunArei ccnstituante, sA nu se poata.
alege in adunarea legislativA, a fog o mare gresealg, cAci
aceastA adunare a fost lipsitA de consiliul yi pruclenta de-
putatilor constituanti. Deputatii noei adunAri erau tineri,
entusiasti, decisi a purta rAsboi cu toatA Europa, ca sA
rAspAndeasca, ideile revolutiunii., De la inceput nu mai vo-
ira sA dea regelui nici titlul de sire nici pe cel de maestate,
oi sAi zicA rege al Franeezilor. InarmarA poporul cu Mei
i pe cap ii puserA o bonetA rosie, boneta sclavilor vechi
liberati din sclavie. Multi oameni distinsi Ii pArAsira, ca La
Fayette, care comanda armata poporului numitA garda na-
tionalA. Fratii regelui si mai toti nobilii mari fugisera in
Germania si in Italia, unde se preparau sA navaleascA in
Francia, ca sA inceapA rAsboi cu revolutionarii. Regii Eu-
ropei i toti printii se temeau sA nu se intample si in sta-
tele lor aceiasi miscare, cAci revolutionarii ziceau: rAsboi
regilor, pace natiunilor. Toti suveranii vedeau propriul lor
scaun clAtinAndu-se I loviturile contra lui Ludovic XVI,
de aceea Adunarea legislativa era preparath pentru rAsboi.
Majoritatea adunarii o formau Gironclinii, numiti asa pen-
tm ctt cei mai insemnati dintre ei erau din provincia su-
dicA Gironde. Deputatii cei mai extremi se numiau Monta-
gnards (Muntenil, caci ocupau in adunare locurile cele mai
inalte.
www.dacoromanica.ro
 87

Adunarea prezentA regelui douA decrete : 1) ca sA se

conflate averile emigratilor, daca nu se vor intoarce in
tarA dupA 2 luni ; 2) ca toti preotii sA jure pe consti-
tutie, iar celor care nu vor jura s li se opreascA lefile
Regele refuzA iscAlitura acestor dou decrete si in adu-
nare se ridicarA voci, care-1 acuzarA. El fu silit sA formeze
un minister din Girondini. Sufletul acestui minister era o
femee frumoasA i entuziastA, Madame Roland. Ministerul
Girondin declarA rAsboi Austriei (1792).
Dar armatele franceze se credeau pline de trAdAtori si
n'aveau incredere in conducAtorii lor. 0 armatA WA fuga
fArA sA dea ochi cu inimicul, alta nu numai cA fugi, dar
ucise pe generalul ei.
De toate aceste nenorociri, in Ora, si mai ales in Paris,
toti acuzau pe rege si mai ales pe reginA, Maria Antoaneta,
fiica Mariei Tereza. Se credea cA existA intelegeri de trA-
dare intre preoti, nobili si suveranii strAini. In 20 Iunie
1792 se ridicA multimea mahalalelor, supt conducerea unui
berar, pAtrunde cu forta in palatul regal, amenintA pe rege,
ii pun boneta rosie in cap, fArA ca primarul sA-i 11 im-
pedicat.
Nebunia multimii crescii, dud generalul armatelor au-
stro-prusiene dete un manifest amenintAtor. Ducele de Brunsvig
amenintA, cA dacA regale va suferi vre un rAu, toti locui-
torii vor fi executati militareste.
In 9 August multimea mahalalelor ocup primAria si nu-
meste un consiliu revolutionar. A doua zi merse asupra
palatului si intrA in luptl cu corpul de gardA. Regele fugi
din palat si clutA scApare in adunarea legislativA, care hind
inconjurata de multimea furioasA, il declarA suspendat,
panA ce o altA adunare, Convenriunea, il va judeca. Comuna
(primaria) trimise pe rege la inchisoare, impreunA cu toatA
familia sa.
In acelas timp se fAceau pregAtiri, spre a rezista inimi-
cilor. Se topiau clopote si statui, spre a se face arme; fe-
meile isi aduceau podoabele, tinerii se inrolau, si un mare
www.dacoromanica.ro
 88

drapel negru se inalta d'asupra primariei. Acest entuziasm

frumos a fost, ins, patat cu mult sange. La 2 Septern-
vrie, and se auzi in Paris, e,a inimicii au mai ocupat o
cetate si se apropie de Paris, multimea nvli in temnite
i ucise aprcape 1.500 de arestati, barbati si femei, din
cele mai inalte familii Ministrul de justitie Danton, mare
orator popular si unul din capii Muntenilor, lasase fiber&
rnultimea, ca sa verse sange nevinovat, in timp de 5 zile.
Aceste salbaticii departau de popor pe amicii lui : La
Fayette parsi armata, fugi in Flandra, undb fu arestat de
A ustriaci.
Batiilia de 1a Yalmy. Armata prusiana a fost oprita in
drumul Parisului de catre generalul Dumouriez, pe inalti-
mile de la Valmy. In ziva btaliei Prusienii bombardara
ingrozitor pozitiunile inimice. Apoi urcara dealul, operand
sa rstoarne de la primul atac acea armat de croitori qi
pantofari. Insa fur& primiti cu baioneta i cu strigate ras-
boinice. Se retrasera atunci trecand inapoi Rinul. In seara
bataliei, Goethe, care era in lagrul german, zise: in acest
loc si in aceast zi a inceput o era noua, in istoria lumii
i puteti zice: am fost rata la nasterea ei.
Conventianea Nationafil. Indata ce se intruni noua adu-
nare, conventiunea, declara pe rege cazut i statul re-
publica Partidele cele mai puternice erau: Girondinii i
Muntenii. Intre Girondini se distingea oratorul Vergniaud, a
carui deviza era: potius mori quam foedari ( mai bine
moartea de cat rusinea). Alt Giorondin .era filosoful Condor-
cet. Capii Muntenilor erau: Danton, care zicea: numele noa-
stre vor fi vestejite, dar libertatea o vom salva.. Tot Mun-
teni erau Camille Desmoulins, Robespierre, Marat, Saint-Just,
Carnot.
Judecarea i moartea lui Ludovic XVI (21 Ianuarie 1793).
Conventiunea judeca pe rege, numit in actul de acuzatie
Louis Capet, et1 condamn la moarte cu o mica majoritate.
Regele se urca pe esafod, de uncle pronunta aceste cuvinte:
Francezi, mor nevinovat. Iert pe autorii mortii mele qi

www.dacoromanica.ro
 89

ma rog lui Dumnezeu, ca sample meu sA nu cada asupra

Prat 4ei. Muzicile incepura sA sune si vocea nu i se
mai auzi.

Conventiunea. Teroarea.
Marat. Comuna. Comitetul mantuirii publice. Robespierre.
Jacobinii. Teroarea. Condamnarea Hebertiatilor qi Dantoniqtilor. Moartea lui
Lavoisier. Caderea lui Robespierre. Constitutiunea din anul III. Lucririle
Ccnventiunei.

In Conventiune deputatii Girondini erau in lupt per-

petua cu Muntenii, care aveau cu ei multimea. Dintre a-
cestia era atacat mai ales doctorul Marat. El scotea un jur-
nal, in care cere s se omoare nobilii, cu un cinism re-

Robespibrre.
voltator. Girondinii il detail in judecatA, dar tribunalul il
achita si Marat se intoarse in adunare, purtat in triumf si
incoronat cu flori.
Comuna. De mai multe ori se revolt populatiunea Pa-
www.dacoromanica.ro
 90

risului i veni asupra AdunArii, ca sl-i impunA a Ink ma-

suri contra Girondinilor. Toate aceste miscAri erau conduse
de Comunl. Adunarea rezistk insA cu energie, dar in ziva
de 2 Iunie fu inconjuratl de 100.000 de baionete si mai
multe tunuri se indreptara asupra ei. Deputatii, in cap cu
prezidentul lor, voesc sa-si deschidA drum printre multime :
Poporul, zice capul multimii, vrea 34 de capete. Indrep-
tandu-se apoi catie garda nationall ordonl: tunari, la tu-
nuri! Majoritatea insplimantatA, votA arestarea a 31 de de-
putati girondini.
Comitetul mantuirii publice. Se crel atunci o autoritate
extraordinarl numit comitetul mantuirii publice. Era, corn-
pus din 9 membri i exercita o dictaturA insplimfintAtoare.
Supraveghia pe minitri, pe generali i Iuk msurile ce le
credel bune pentru mantuirea statului. Sufletul lui era,
Robespierre. Acest advocat era imbibat de doctrinele lui
Rousseau. Spirit fanatic, el %Toil s stabileascl, o republicii
c u moravuri severe. Muncitor i cinstit, de alt-fel, era su-
pranumit incoruptibilul. Cand aye& in maul tog/ puterea, el
locuia, la un tamplar si se logodise cu fata lui. Ave& in gurA
necontenit cuvinte de virtute, si era atot-puternic in clubul
Jacobinilor.
Jaeobinii. Clubul Jacobinilor se numil ast-fel de pe o
inanAstire, in care se adunau membrii lui. In scurt timp
acest club avek un mare numr de partizani in Paris. FA-
cuse asociatiuni in toatA Franta, in cat aproape toi locui-
torii erau Jacobini i decideau alegerile dui)/ ideile jacobine.
Dui)/ propunerile comitetului, adunarea lu masurile cele
mai revolutionare. Institul un tribunal revolurionur, ca sA ju-
dece i sa condamne pe ori-cine cautA eA rat/cease/ po-
porul. Se fAcit o lege ca sa, pedepseascA pe cei bAnuiti c
sant in contra revolutiei si nu numai pe aceia, dar i pe
cei bAnuiti cA nu sant partizanii ei. i comitete revolutionare
erau in toate satele i orasele Franciei.
Teroarea. Franca a fost atunci guvernatA cu o tiranie in-
grozitoare. Teroarea in toatA puterea cuvantului a cuprins

www.dacoromanica.ro
 91

toate sufletele. A fost omorata pe esafod regina garia An-

toaneta, au fost omorati Girondinii. Multi au mers la esa-
fod veseli, cantand Marseiesa (1). A fost omorata Madame
Roland, despre care se /ice, ca in drurnul ei spre esafod
vazand statua Libertatii zise: 0, Libertate, chte crime se
comit in numele tau.
Pe tot teritoriul Frantei curgea sangele. Preotii si rega-
listii revoltau provincii intregi i Wean aliante cu strainii,
mai ales cu Anglia, spre a aduce pe descendentul regelui.
Partizanii girondinilor revoltau sudul Franciei, spre a lupta
contra tiranilor, pe cand in afar& erau coalizate contra re-
volutiei Anglia, Austria, Prusia, Span ia i alte state mai mici.
Conventiunea decise ca afacerile sa fie intrerupte, ca toti
'Francezii s fie rechizitionati pentru armata. Cei sanatosi
sa mearga la rasboi, femeile sa fac corturi i haine, copii
s faca scama pentru raniti. Caii particularilor erau con-
fiseati pentru armata i ori-ce murmur era sub ameninta-
rea mortii.
0 fata, Charlotte Corday, ucise pe Marat, insa uciderea lui
flu opri varsarea sangelui, cAci aceasta uu depindea de un
anume om, ci de imprejurarile timpului.
Comitetul mantuirii organiza 14 armate, supuse provin-
ciile rsculate si le pedepsi cu o cruzime fanatie, invinse
chiar coalitiunea europeana i o constranse sa ceara pace.
Dar cruzimea contra inimicilor o intoarse si in contra pro-
pri ilor partizan i.
Se formase intre Munteni 3 directiuni : klebertiftii, Robes-
pieritii oi Dantonktii. Acestia erau mai moderati i voiau
sa opreasch teroarea. Hebertistii voiau sa o faca mai fioroasa.
Cu ei aveau comuna. Ei declarara religiunea crestina des-
fiintata, i introdusera cultul Ratiunii i al .Naturii ; la poarta
cimitirelor pusera aceasta inseriptie: moartea e un somn

(1) Marseiesa (la Marseillaise), cantecul Revolutiunii i imnul natio-

nal francez, a fost compus5. de Rouget de Lisle i adus6 In Paris de
federatii din Marsilia, de aceea poart numele Marsiliei.

www.dacoromanica.ro
 92

vesnic. Robespierre acuza mai intai pe Hebertisti

trimese la esafnd cu votul Dantonistilor, apoi acuza pe
Dantonisti. Indemnat BA fuga, Danton intreaba: ia cine-va
si patria cu talpa pantofului sau. Fu acuzat de imoralitate
si dus la esafod cu mai multi partizani, intro care era si
Camille Desmoulins. SA arati capul meu poporului, zise
Danton calaului, face BA i-I arati. Robespierre ramase
atot-puternic i cu el un tanar inflexibil Saint-Just i un pa-
ralitic Couthon. Robespierre decreta o sarbatoare in onoarea
Fiinfei Supreme. Se ridica un munte impodobit cu arbori,
Robespierre se arata in mAna cu un buchet de spice si de
flori, pe cand fete, imbracate in alb, urcau muntele cAntAncl
un imn in onoarea fiintei supreme.
Teroarea continua insa. A fost ucis unul din cei mai
mari invatati ai lumii, Lavoisier.
Dar si contra lui Robespierre se facii un curent, care-1
ataca in adunare si-1 acuza pe el si pe cu cei doi. Couthon
acuzat, ca vrea sa se urce pe tron, arata picioarele parali-
zate si raspunde cu aceste vorbe : (Eu sa ma urc ile tron !
Multimea se rascoala luAndu-le apararea, dar Robespierre
nu voeste BA mearga in capul ei. Fura ucisi pe esafod si
in cate-va zile sute de partizani Ii urmara (1794).
Dupa moartea lui Robespierre incepa o alta teroare, con-
tra Jacobinilor. Cluburile fura desflintate, barbati si femei
furit ucisi fara alegere, de si guvernul era tot in mAinile
Muntenilor in cap cu Frron, Lgendre i Tallien.
Constitutia din anul III. In 1795, sau, dupa calendarul
'republicii, in anul III, se facit o noua constitutiune. Dupa,
aceasta constitutiune cetatenii alegeau prin delegati adu-
narile legislative. Adunari erau doua : a celor cinci sute 91
a beltreinilor. Puterea executiva era incredintata unui comi-
tet de 5 numit Directorat, ales de cele doua adunari. Di-
rectorii puteau numi pe ministri i pe generali.
Aceasta constitutie provoca o rascoala din partea rega-
listilor, dar un general tAnar, Bonaparte, risipi pe rasculati
intrebuintand tunul fart crutare.

www.dacoromanica.ro
 93

Creqiunile Convenpunei. In afarA de rAsboaie si de uci-

deri, Conventiunea a fAcut si lucruri folositoare. A luat
tnAsuri pentru instructiunea poporului. A Mut obligatoare
scoala primarA, a creat gimnazii si licee, a creat 0 mul-
time do scoale inalte. A introdus sistemul metric, pentru in-
lesnirea mAsurArii.
Mai putin norocoasA a tost la schimbarea calendarului.
A hotArAt BA nu se mai numere anii de la nasterea lui
Cristos, ci de la inceputul republicii franceze, 1792 Sep-
temvrie 22. Numele lunilor era dat dupA starea timpului :
Antosul, ploiosul, fiorar, fructosul. SArbAtorile erau desfiintate
cum si sAptArnnile. 0 lunA era impArtitA in 3 decade (10
zile) si numele zilelor din fie-care decadA erau : primkli,
duodi, tridi. Numele sfintilor erau inlocuite cu (Ate un nume
de planta, de fruct, de animal. Acest calendar a tinut de
la 1793-1806.

RAsb oaiele Republicii.

Jemmapes. Rscoala Sudului. Rscoala Vendeei. Respingerea Invazinnei.
Cuceriri In 1794. Tratatele de la Basel.

In urma bAtAliei de la Valmy armatele franceze luarA

ofensiva si nAvAlirA in Belgia, in Germania si Italia. Pre-
tutindeni ele se declarau contra tiranilor, ceia ce nu le
ImpedicA ins& a coup& Wile, pe care ziceau cA le scapA
de tiranie. Belgia era supusA Austriei si Francezii sub co-
manda lui Dumouriez atacA pe Austriaci la Jemmapes, ii in-
Tinge si ocup mare parte din tail.. Acest succes decise
pe Dumouriez, sA incerce ca sA-si fad un regat in Belgia.
In acelasi timp el intrA in trathri cu fratele lui Ludovic
XVI, pe care voiA sA-1 aseze pe tronul Franciei. Soldatii
nu voirl sA-1 urmeze si, temAndu-se sb. nu fie arestat, Du-
mouriez trecii in rndurile Austriacilor.
Armata lipsita de general fu invinsA, pe cAnd Prusienii
amenintau Lorena, Englezii, aliati cu Olandezii, atacau Nor-
dul, iar in Sud Spaniolii intrasera pe teritoriul francez. A-
www.dacoromanica.ro
 94

nul 1793 vAza armatele strAine respinse, iar rAscoalele in-

terne inn usite.
Raseoala Sudului. In Sud orasele Marsala, Lyon, Toulon,
fuseserA, revoltate de Girondini, apoi trecuserA in partea
regalistilor. Toulonul chemA pe Englezi, care ocuparA orasui
si luarA toatA flota francezA.
Conventinnea cerea de la generalii si sA, invingA, alt-fel
ii astepta tribunalul rev olutionar. Cyonul fu ocupat de ar-
matele republicano si populatiunea fu impuscatA fArA. milA.
Toulonul fu atacat de generalul Dugommier: trebue s. luhm
reduta, zise el, la inceputul atacului, sau alt-fel si 'isi
ti gfitul cu mama. Orasul lu coprins, Englezii alungati.
La asediul acestui ora s'a distins Bonaparte, care era a-
tunci cApitan de artilerie.
Bilscoala Vendeel. La sud de rfiul Loire, intre rfiu i o-
cean era o provincie numitA Vendeea, credincioasA cultului
catolic si regelui. Gaud Conventiunea ordonA inarmarea ca-
ranilor, tAranii din acea provincie luarA armele contra re-
publicii. Sub conducerea unor cApitani indrAsneti si pri-
ceputi. Vendeenii au sustinut 2 ani rAsboi cu armatele
republicii, rezistfind celor mai buni generali. Armatele lor
s'au ridicat pan& la 40.000 si au sustinut lupte cu baioneta,
mai crude si mai omortoare de cat luptele cu strAinii. Ca
sl-i supunA, Conventiunea ordonA sa se taie pAdurile si
crfingurile, sA se iea recoltele si animalele. In cele din urmg.
Vendeea fu supusA de un general insemnat numit Roche..
Respingerea Invaziunii (1793). In acelasi timp lupta se
.purta cruntA cu armatele strAine, care inaintau pe phmfin-
tul francez. Carnot, un membru al Comitetului mfintuirii
publice, organizA armata i dete planul de rfisboi. Planta
era simplu: sA fie mai numerosi ca inimicul, sA atace, sA
n'astepte a fi atacati, sA atace in pas repede cu baioneta
sA fie indrAsneti. Generalul fie-cArei armate era Insotit de
un comisar, ca in cas de Infrfingere, sal dea in judecata.
tribunalului revolutionar.
Englezii fur& invinsi in Nord, Austriacii furA invini la.

www.dacoromanica.ro
 95

Wattignies, in Belgia. Aceast victOrie se datoria hii Carnot

si generalului Jourdan.
Armata din Lorena fusese invinsA la inceput de Prusieni,
dar comitetul trimise comisar pe Saint-Just i generali pe
Pichegru i Roche. Prusienii aliati cu Austriacii, furA arun-
cati peste Rin. Numai contra Spaniei armatele republican;
rAmaserA fArA succes.
Cuceririle din 1794. Comandantul armatei din Nord, Pi-
chegru, nAvAleste in Belgia si castiga mai multe succese con-
tra Englezilor, din care cel mai cunoscut este cel de la
Ypres. In acelas timp Jourdan invinge pe Austriaci la
Fleurus i se inthlneste cu Pichegru in capitala Belgiei.
Jourdan urmareste arioi pe Austriaci si pe Prusieni, In
timp ce Pichegru intrA in Olanda. Armata anglo-olandeza.
se retrage ou perderi la fie-,ce pas, orasele primesc pe Fran-
cezi ca pe niste liberatori. Olandezii declarA statul lor re-
publicA, cu numele _Republica Batavd.
Aceleasi succese insotiau armatele tranceze in Italia, uncle
se distingea generalul Bonaparte si in Pirinei, unde bAtr-
nul Dugommier peri in lupta, dar Francezii iesirA invingAtori.
Tratatele de la Basel (1795). Atatea victorii deciserA pe
mai multe state s'a incheie pace cu republica francezA. Re-
gele Prusiei, regele Spaniei si Republica BatavA incheiari
pacea de la Basel. Prusia consimtia, ca Francia BA ie tinu-
turile din sthnga Rinului. Olanda ii lAs mai multe cetAti,
platia cheltueli de rAsboi si se obligA sA dea Francezilor
ajutor cu flota si cu armata. Regele Spaniei recunostea.
republica.

Directoratul.
Campania din 1796 in Germania. Bonaparte. Campania din Italia. Pacea de
la Campo-Formio (1797). Expeditia in Egipt (1798). Coalitia II. 18 Brumar.

Cei cinci directori luarA conducerea statului in 1795.

Ei avurA sA suporte o mare sArAcie inAuntru si un mare
rAsboi in afarA. PuserA insA in vanzare mosiile luate de la
www.dacoromanica.ro
 96

manAstiri qi sArAcia mai conteni, cat pentru rAsboi el fu

purtat cu succes in Germania si mai ales in Italia.
Campania din 1796 in Germania. La Rin luptau .contra
Austriei douA arrnate comandate de Jourdan i de Moreau.
La inceput amandou respinserl pe inimic qi ameninta
una Boemia, pe cand cea-laltA pAtrundea in Bavaria. Dar
arhiducele Carol atad mai intai pe Jourdan, il invinge
in mai multe locuri 91-1 arund inapoi pests Rin. Moreau
cuprinse capitala Bavariei, dar era amenintat sA alba tA-
iatA retragerea in Franta, in urrina intrangerii lui Jourdan.
De aceea fAcir o retragere iscusitA, i dupA lupte la fie-care
pas isbuti sA aducA armata inapoi in Francia.
Bonaparte. Campania in Italia era cu mult mai strAlucit
condusA de generalul Napoleon Bonaparte. Napoleon a fost
cel mai mare geniu militar al popoarelor moderne. Se nAs-
cuse la 1769 August 15, la Ajaccio in Corsica. Era al doilea
fm al lui Carol Bonaparte i al Laetitiei 1?amolzno. Ca copil
era mic, galben la fatA dar vioi, stAruitor in lucru, cu apli-
catiune deosebitA la matematici. Studiase in $coala militarA
din Paris, se distinsese la asediul Toulonului i apoi in
luptele din Italia, in care era general de brigadA in 1794.
Partizan al lui Robespierre, cAzir in uitare la moartea
acestuia $i era sA tread. in Turcia ca instructor militar.
Zelul cu care risipise rAscoala regalistilor i cuno$tintele
sotiei sale, losefina, vAkluva unui general omorat in timpul
teroarei, 11 puserA in capul armatei din Italia.
Campania din Italia 1796-1797. Armata din Italia era
. in lupta cu Austria $i cu Piemontul (cam de Savoia). Mai
putin numeroasA ca initnicii era comandatA, insA, de gene-
rali eroi qi deprinsA a suporta toate greutAtile. Bonaparte
$tia sA dectepte in soldati i iubirea de glorie $i dorinta
de ca$tig: soldati, zise el inteo proclamatiune, voi santeti
ran hrAniti, i aproape goi... rAbdarea voastrA, ourajul vos-
tru va face onoare, dar nu vl procurA glorie nici castig :
eu am sA vA conduc in cele mai roditoare campii din
lume: acolo veti gAsi orase mari, provincii bogate, acolo

www.dacoromanica.ro
 97

yeti gAsi onoare, glorie si bogAtie. Soldati din Italia yeti fi

lipsiti de curaj ?
Austriacii furA invinsi inteo multime de intalniri, apoi
Piemontezii full invinsi la Mondovi. Multe drapele furA tri-
mise Directoratului si Francia incepa sA celebreze victo-
riile tanacului general. Rage le Piemontului cera pace si
lAsA Franciei Savoia i .Nizza.
Se indrepteaz5, din nou asupra Austriacilor, ii invinge,
intrA in Milan, inconjoarA puternica cetate Mantua. TO su-
veranii Italiei pArsesc pe Austriaci. Bonaparte le cere bani,
obiecte de arta, tablouri. Papa insusi trebui sh dea 21. mi-
lioane, 100 obiecte de arta si mai multe cetati.
Generalul austriac Wurmser vine cu armatA nouA in aju-
torul Mantuei, este ins& invins si inchis in Mantua.
Alt general, Alvinzi, vine de douA ori BA despresoare Man-
tua, dar este invins la Arco le i la Rivoli.
Mantua cu Wurmser deschise portile invingAtorului.
Bonaparte se decise a trece Alpii si a merge asupra
Vienii. Austria ii opuse pe arhiducele Carol, pe care insA
Francezii il invinserA si inaintarA spre Viena.
Pacea de la Campo-Forrnio (1797). Pacea se incheiA in-
tre Austria si Bonaparte, care nu se ingrijia de ordinele
Directoratului. Austria ceda Franciei Belgia. Nordul Italiei
era liberat si %cut republicA (r. Cisalpind), dar Venetia era
desfiintatA si cedatA Austriei.
ExpediVa in Egipt (1798). Lui Bonaparte i se lacurA
mari onoruri, dar el nu se multumia numai cu atat. El
voia o expeditiune indepArtatA, care A dea numelui Mu o
mArire de poveste. El propuse sA se cucereasa Egiptul, de
unde se poate atac. India, bogata posesiune a Angliei. Plec
cu flotA si cu un mare inlmr de invAtati, care sA studieze
vechia culturA egipteanA. Debarca, aproape de Alexandria,
cuprinse acest oras si da locuitorilor proclamatiuni impes-
tritate en sentinte din Koran. Aproape de P iramide invinse
cavaleria Mamelucilor. Soldati, zise el armatei, amintiti-vA
eA din varful acestor piramide 40 de secoli vA privesc.
Floru. www.dacoromanica.ro
Istoria Popoarelor nou/L. 7
 98

Dar flota francez fu distrus de amiralul englez .Nelson

la Abukir. Ramanand prizonier in Egipt, Bonaparte ii pro-
puse sa cucereasca Siria. Invinse pe Turci, coprinse cetati
nu putii ins& cuprinde cetatea Acra i armata sa fu lovita
de ciuma. Din nou invinse pe Turci in Egipt, dar afrand
starea lucrurilor din Franta, prsi armata ci cu doua.
vase treca printre corbiile engleze i ajunse in sudul
F'rantei.
Coalitiu II. In Europa se unise din nou Austria, cu An-
glia, cu Rusial cu Neapole i cu Turcia contra Frantei. Di-
rectorii facura o lege, ca ori-ce Francez de 20-25 de ani
sa fie luat in armat i stransera 200.000 de oameni.
Jourdan fusese invins in Germania de arhiducele Carol.
Rucii uniti cu Austriacii alungara pe Moreau din Italia ci
amenintau Franta cu o invaziune prin Elvetia. In acelaci
timp Rucii ci Englezii debarcau in Olanda. Invaziunea fu
Ins impedicata. Massena invinse pe Ruci la Zurich (1799)
vzif fugind pe teribilul Suvvarof, care se laudase, ea
va face el, ceia ce nu facuse ducele de Brunsvig. Brune
invinse in doua lupte pe Ruci i pe Englezi in Olanda
constranse s se imbarce.
18 Brumar. Ast-fel, child Bonaparte veni din Egipt, nici
un pericol extern nu mai ameninte. republica. Era ins cu
atat mai mare pericolul intern, cAci regalictii'aveau Inajori-
tatea in Ora, generali ba Pichegru i Carnot erau contra
republicii, iar directorii erau incapabili.
Bonaparte ctiii s profite de imprejurari i sprijinit pe
armata din Paris, care era comandata de cumnatul sat!,
avand de partea sa pe prezidentul adunrii celor cinci sute,
care era fratele sat], dizolva adunarea celor cinci sute. Apoi
impreuna cu vre-o 50 deputati, partizani ai sai, declath
cazut directoratul ci in locul lui numi trei consuli, pro-
vizorii (18 Brumar = 9 Noemvrie .1799).

www.dacoromanica.ro
 99

Consulatul. Proclamarea Imperiuliii

Napoleon prim Consul.. Organizarea administratiei i justiTiei.
Imperiul (1804). Concordatul cu Papa. Codurile. Legiunea de onoare. Uni-
versitatea. Curtea. le. Lucrari publice.

Constitutia din anul VIII. ;Bonaparte imereun cu cole-

gul sAu Sieys facur o nouA constitutie, cunescutA sub
numele de constitutia din anul VIII al Republicii.
Dupl aceast constitutie puterea executiv era incredin-
tata. pe 10 ani la trei consuli, din care unul se chema
prim consul. El numi functionarii, generalii, minitrii
semna tratatele, in scurt exercita, a adevArath dictatur6.
Puterea legislativ era incredintatA la trei adunAri, care
erau mai mult nite consilii pe l'ang6 primul consul. Pu-
terea acestuia era aproape netArmurith i Sieys putif zice :
Domnilor, acum avem stgpfin. Acelai lucru cugeta si
Bonaparte. Mid se stabili in palatul regal Tuileries, zise
catre secretarul sau : lath-ne in Tuileries, acum trebue
s rmnem aci !
El ascundea ins& institOile monarchice sub puvinte re-
publicane..E1 consul, reguth. adnninistratia numind prefecti
pi sub-prefecti. In capul fie-carui departament stabili un pre-
fect cu putere executid. i pentru fie-care plas un sub-
prefect. Aceast organizare a fost adoptat i de noi.
Tot ast-fel, el a organizat justitia, intemeind judecdtorii
de pace, tribunale, curti de apel, curte de casatie.
In fapte era mai absolut ca regii. Exila in colonii aproape
60 de republicani, care fuseser contra lui in consiliul ce-
lor cinci sute. Intre cei exilati era i Jourdan. In 1800, pe
cand trecea cu trAsura pe strad, %cif explozie butoiul u-
nui sacagiu i era, sa-1 omoare, aci in loc de ap4 era plin
cu pulbere i cu proectile. Indat5, arune vina pe republi-
cani i exileaza. 130, pe care-i las in exil, de i mai pe
urma, afi pe urzitorii complotului.
In anul 1802 aduse pace in Franta, caci .se impaca cu
www.dacoromanica.ro
 100

Anglia si cu toate statele. De binefacerile pAcii still sA se

serveasch apoi ca si de victoriile rAsboiului. Fu numit con-
sul pe vieatA, cu dreptul de a-si numi succesor. Puterea
corpurilor legislative tot se mai micsorA. Insa Bonaparte
a desiasurat in acest timp o mare activitate. A introdus
si a desvoltat o multime de institutiuni, in cat in curand
toti simtiau, ca, i se cuvine un titlu si mai mare.
Imperial. Napoleon (1804). Facandu-se contra lui un corn-
plot, in care intrau oameni ca Pieliegru i Moreau, Bona-
parte primi propunerea ce i se faca, de a re-invia impe-
riul de Apus pentru familia sa. La incoronarea sa, Napo-
leon aduse pe papa sA-1 unga in catedrala Parisului Notre-
Dame, i desfasurA o pompa impunatoare. Facil toate ru-
dele sale printi, iar pe generali ii numi maresali si desvolta
o activitate colosala, in administratie ca si in rasboi.
Institutiile Consulatului. Napoleon impaca statul cu bi- -

serica. In urma mai multor tratari isbuti sa. stabileasca pa-

cea religioasa printr'un act vestit numit Concordat. Se lase.
libera religiunea catolicA, precum si cele-lalte religiuni.
Primul consul alegea pe arhi-episcopi si episcopi, care in
urmA erau intariti de papa, ca si in timpul regatului.
Papa recunostea confiscarea averilor bisericesti si prorni-
tea, cA nici el nici succesorii sAi nu vor turbura pe cum-
paratorii lor. Episcopii si preotii primira o leaf a, dupa
depunerea unui juramant de supunere la legile statului.
Acest concordat reguleaza si asta-zi raporturile dintre
stat si bisericA in Franca.
Codurile. Primul consul insarcinA o comisiune sa. adune
si sA completeze dispozitiunile legislative ale Constituan-
tei si Conventiunii. Acele dispozitiuni constituira Codul ci-
vil, care, complectandu-se mai tarziu, primi numele de
Codul Napoleon.
Aceasta opera este cea mai insemnata lucrare legislativa
de la caderea Romanilor. Codul ia pe om de la nastere,
regulamenteazA toate raporturile lui in societate, 'Ana il
baga in mormant.
www.dacoromanica.ro
 101

Legiunea de onoare. Primul consul a creat o decoratie

noua, numit legiunea de onoare, prin care s onoreze ori-ce
merit, militar sau civil. Opozantilor, care ziceau, ca deco-
ratiile stricA egalitatea, el le raspundea: cu aceste nimicuri,
atat de despretuite, se fac eroi!
Universitatea. Institui apoi liceele pentru invAtAmAntul se-
cundar, cu burse gratuite si cu o organizatiune militreasa:

Napoleon.

mersul copiilor era la pas si in sunetul tobei. Din invatA-

mantul secundar scoase Istoria, care fusese introdus de adu-
nArile revolutionare. In urma Napoleon organiz/ si Univer-
sitatea, care supraveghia invAtAmantul inferior. Profesorii
trebuia sa locueasca impreunA in licee si n'aveau voie s
se cstoreasca. Instructiunea primara fa cu totul prAsita.
Curtea si nobilimea. Ca sa_ dea o pomp mare impeu-
www.dacoromanica.ro
 102
_
lui Mu, Napoleon crea o curte stralucita din rudele si
generalii sai : mare elector, archicancelar, archivistier, ami-
ral, 16 maresali, maresal de palat, maestru de ceremonii.
El aye& o lista civila de 25 milioane.
Financele. Spiritul organizator al primului consul se arata
si in organizatiunea financelor. Crea un n ulna'. de contro-
lori, ca sa inscrie in roluri pe fie-care cetatean cu averea
sa. Institui perceptorii, care sa stranga impozitele si casierii,
care sa le adune, fie-care cu o garantie, potrivita cu su-
mele ce le vor intra in maini.
Supt el s'a creat Banca Franciei, cu un capital de 30 mi-
lioane la inceput, spre a scompta hartii comerciale si a scoate
hartie moneda. Azi Banca Franciei dispune de 4 miliarde.
Lucrari publics. Activitatea lui Napoleon se mai arta
in incurajarea comerciului, industriei si agrieulturei, in cre-
area de cai si deschiderea de canale. In anul 1801 exportul
Franciei a fost de 300 milioane, iar importul de 400, cam
cat este comerciul nostru de acum.

Rasboaiele sub Consulat si Imperiu pan a la pacea

de la Tilsit.
Marengo. Moreau In Germania. Hohenlinden. Pacea de la Lunville si
Amiens (1802). Ruperea pacii de la Amiens. A treia Coalitiune.
Austerlitz (1805). Pacea de la Presburg. Coalitiunea IV.
lena. Friedland. Pacea de la Tilsit.

Pe nand Bonaparte face& lovitura de stat, Francia era

In lupta cu coalitiunea II-a si victoriile lui Brune i llias-
sena respinsesera numai invaziunea, nu pusesera capat ras-
boiului. In 1800 Primul consul propuse direct pace rege-
lui Angliei si imparatului Germaniei. Propunerile nefiinci
primite, Bonaparte treat in Italia paste muntele San-Ber-
nard, decis sa tae linia de retragere a Austriacilor. Acestia
ataca pe Francezi la Marengo. Dup. o lupta vie, in care
Francezii erau invinsi la inceput, Austriacii se retrasera
lasand Francezilor mai toata Italia nordica.
www.dacoromanica.ro
 103

Moreau in Germania. Armata de la Rin, sub conduce-

rea lui Moreau, chatigh succese ai mai strlucite. Ea res-
pinse pe Austro-Bavarezi i ocuph. capitala Bavariei. De
aci Moreau se pregatia s mearg asupra Vienei, unde
avea sh se intalneasch cu armata din Italia. Armata austri-
ach incerch o lupth deciziva la Hohenlinden, dar fu cum-
plit invins (1).
Pacea de Ia Lun6vi11e (1801). Fata de atatea perderi Au-
stria inchei pacea de la Lunville, prin care coda din nou
Belgia i recunoatea, modifichrile facute de Bonaparte in
Italia.
Pacea de la Amiens (1802). Chiar Anglia inchei pace
cu Francia, duph ce armata francezh din Egipt fu invins.
Anglia intorcea Franciei, prin pacea de la Amiens, toate cu-
cererile fcute in colonii, in timpul acestui rAsboi. Mai
bine de un an Francia fu, ast-fel, in pace cu toate statele.
Ruperea pacii de la Amiens (1803). Bonaparte nu era
insh omul linitii. Un fel de friguri 11 irnpingea sd adaoge
la o uzurpare alta. Se amestech in afacerile ElveVei ai 0-
landei, anexa Piemontul la Franta, chuta cearth Angliei si
cearta incepir, ca s nu mai fineasch de cat cu sfaraitul
trist al lui Napoleon.
A treia coalitiune. Dui:A ce se fcu imprat, Napoleon
declara Italia regat, iar el ilia titlul de regale ei, apoi o-
cupa mai multe oraae din Italia. Acestor inchlchri rhspunse
a treia coalitie (Anglia, Rusia, Austria ai Neapole) a sta-
telor europene.
Napoleon atch pe Austriaci la Rin i prin marauri stra-
tegice, mai mult de cat prin lupte, nimici 80.000 de Au-
striaci, al chror general se predate in cetatea Urn. Solda-
ii : imphratul nu mai face rsboi cu bratele, ci
cu picioarele noastre.
Ruaii, care veniau in ajutorul Austriacilor, se retraserh
cu greutate, pe &and Napoleon ocuph Viena, se uni cu ar-

(1) Austriacii au avut perderi de 20.000.

www.dacoromanica.ro
 104

mata din Italia i se lu A. in urmArirea Rusilor 0i Austri-

acilor.
Austerlitz (1805). Pe cmpia Moraviei, aprole de Bran,
se intAlnirA armatele austro-ruse, comandate de cei doi
impArati, cu armata francezA, comandatA de Napoleon.
Aliatii, Incurajati prin chte-ya succese mici, erau siguri de isbfindk
Napoleon observ . un loc inalt In pozitiile inimicului, de unde puteh
rupe armata inimit, si decise si atace in alta parte, ca sail atragrt
de pe acea Inaltime. El erti sigur de succes din seara btliei. A doua
zi, and vAzit c Rusii parasesc InAltimea, el zise: aceast/ armath
este a meal). Atrage pe Rusi in locuri bltoase, apoi ocup5. tnIltimea,
de unde artileria sa Impinge pe Rusi pe un lac inghetat. Bombele
sparg ghiata, caii si oamanii se scufundl.
Aliatii perdeau 35.000, Francezii 8.000. Soldati, zice
Napoleon armatei, sant multumit de voi poporul vA va
revedea cu bucurie i va fi destul sA ziceti: am fost la
Austerlitz, ca indatA s vi se raspundA: iatA un viteazo.
Austria cerfi pace, care se incheiti la Presburg (1805). Ea
plAti bani, pArAsi provincii in Italia si Germania, recunoscii
ca regate Bavaria i Wartemberg, care cu alte state fAcurA
o confederatiune pe Rin, dependentA de Franta. Francise
II pArAsi titlul de ImpArat al imperiului romano-german
luA titlul de impArat al Austriei. Napoleon desfiintase im-
periul intemeiat de Carol cel Mare.
In acelasi an inel flota franceza a fost InvinsA la Trafal-
gar de amiralul Nelson. La inceputul luptei amiralul dedese
acest ordin de zi, care aminteste virtutea spartanA: An-
glia socoteste, ca, fie-care ii va face datoria. Lovit de
moarte, inainte de a-si da sfarsitul, recomandA succesorului
sAu, sl ancoreze inainte de a inserk cAci el prevede G
furtunA.
Peste putin muri i marele inimic al Revolutiei, minis-
trul Pitt: Tara mea, cum las eu tare mea, soptia el in
agonie.
Coalitiunea IV. Austria iesiA din coalitiune, dar locul ei
11 ha, Prusia, odihnitA i preparatA. Prusia simil umilirea

www.dacoromanica.ro
 105

Germaniei sub jugul francez si sub tirania lui Napoleon,

de aceea intrA in coalitiune.
Iena (1806). Napoleon printr'un sir de miscAri strategice,
izoleaz& armatele prusiene, le bate separat (len& i in 3 sAp-
tAmani sAvarsi, ceea ce Europa aliatA nu isbutise in seapte
ani, ocup& Berlinul i dispuse de soarta Prusiei.
Resturile armatei prusiene se unirA ins& cu Rusii si Na-
poleon merse contra lor. InaintA in Po Ionia, intl.& in Var-
pvia, unde Polonii ii primir& in triumf.
Cu Rusii avii doug mari bAtAlii, cea d'intai nedecisA, cea
de a doua decizivA la Friedland. Rusii perdur& 25.000 de
oameni. Napoleon ajunsese la Niemen, granita Rusiei.
Pacea de la Tilsit (1807). Napoleon se intalni cu tarul
Alexandru .1 i impreunA hotArar& soarta Europei. Napoleon
permise lui Alexandru s cucereascd prile noastre, iar acesta Ii
lAsA voie lui Napoleon, sA micsoreze Prusia. Se luA Prusiei
cea mai mare parte din provinciile poloneze, din care se
Mai ducatul Varfoviei, daruit electorului de Saxa. Acesta ob-
tint titlul de rege. Alte posesiuni prusiene formara un regat
nou, Westfalia, pe care Napoleon o dete unui frate al sAu..
Danzig deveni oras liber cu o garnizoana francezA. Alexan-
dru renunt& la comerciul cu Anglia.

Blocul Continental. Coalitia V. Franta i Europa

in 1810.
Cuprinderea Portugaliei. Ocuparea Spaniei. Bay len. Aspern. Wagram. Pacea
de la Viena (1809). Culmea puterii lui Napoleon. Serbdrile de la Erfurt.
Lupta cu papa. Semnele caderii.

In neputintA de a invinge pe Anglia, care era regina

mArilor, Napoleon decise a ruin& comertul ei. In 1806, din
Berlin, dete un decret, prin care interzice& ori-ce relatiuni
intro Anglia si continent. Supusii englezi furA declarati pH-
zonieri de rAsboi, iar mArfurile lor furA confiscate. Aceste
mAsuri rAspundeau declaratiunii engleze c& porturile fran-
ceze sant in stare de bloc si se numesc blocul continental.
www.dacoromanica.ro
 106

Ele au pricinuit Angliei mari perderi, dar si Europa a su-

ferit mult, din pricina lor. Un chilogram de zahar costa
la Paris 6 franci.
Cupriuderea Portugaliei (1807). Portugalia tria din co-
merciul sau cu Anglia, careia-i vindeh vinurile sale. Na-
poleon trimise o armata ea ocupe tare. Cnd Francezii
intrara in Lisabona gasira familia regal& fugita pe calea
Brasiliei, cu flota i cu nobilii regatului.
Ocuparea Spaniei (1808). In Spania regele Carol IV era
in ne-lntelegere cu fiul eau Ferdinand. Acesti regi nedemni
se plansera lui Napoleon, unul contra altuia. Napoleon de-
cise pe Ferdinand sa cedeze lui Carol, care apoi renunta
la coroana, in lolosul lui Napoleon. Acesta dete Spania fra-
telui sau Iosif.
Insa Napoleon nu tinuse socoteala de mandria poporului
epaniol, care se destepta din amortirea sa- i opuse cuce-
ritorului o rezistenta mai mare de cat a regimentelor ru-
setAi i de cat a soldatilar lui Frederic cel Mare. Fanati-
-zati de preoti, Spaniolii se revoltara in arcuate mici, cu o
putere de miscare si de centralizare MIA seaman. In urma
invingatorilor rasaria o armata, inaintea lor se ridica o ce-
tate inexpugnabila. Francezii au perdut in Spania 300.000
soldati i rezistenta acestei tari a lost prima cauza a c .
derii lui Napoleon. 0 armata de 20.000 fu nevoit sa se
predea la Baylen, pe camp deschis, prima predare, de acest
fel, a Francezilor.
Cand se auzi in Europa de aceasta infrangere, o usurare
. se simti: Francezii puteau fi Invini. Spania dedea, Euro-
pei exemphi de rezistenta.
Napoleon merse singur in Spania. Dar mai intai se in-
talni in Germania cu imparatul Rusiei Alexandru i din
nou repetara, unul altuia, semnele celei mai stranse prietenii.
In doua luni el nimici ori-ce rezistenta. Intra in Madrid
ca s atraga pe Spanioli, desfiinta inquisitiunea, dreptu-
rile feodale i un mare numar de manastiri. Laza apoi ge-

www.dacoromanica.ro
 107

neralilor sE continuarea luptei, cad o nouA coalitiune se

formase in Europa.
Coalitiunea 'V (1809). Germania, ea si Spania, suferi de
injosirea ei. Napoleon injumAtAtise Prusia i luase Habs-
burgilor cele mai frumoase provincii. Locuitorii formau so-
cietAti secrete (Tu.gend-Bund societatea virtutii) pentru
liberarea Garmaniei. Prusia ii reorganiz armata exerci-
tnd la arme pe toti locuitorii i liber pe tArani de servaj.
Austria insArcinase pe archiducele Carol, BA organizeze
din nou armata. Snstinuta cu bani de Anglia, Austria ia-
ri arunch in lupta 400.000 de oameni.
Aspern. Napoleon atacA in graba pe Austriaci, i urmA-
reste i ocupA a douas oar& Viena. Voind ins& a trece ar-
rnata peste DunAre, la .Aspern, lnga Viena, se intampla ca
Dunarea sA villa mare si sA rupA podul fiind jumatatea ar-
matei franeeze de cea-laltA parte. Arhiducele Carol atAcA
armata de dineolo de bunAre i dupA perderi mari de aman-
doua partile (1) o sili sa se retraga inapoi peste Dunre.
Wagram (1809). In seurt timp Napoleon treca DunArea
ei cu 150.000 atacA armata austriaca de 14 ).000 la Wagram.
Austriacii perdura 30.000, Francezii 18.000. Austria cern
pace.
Pacea de la *Plena (1809). Austria cedA partea sa din Po-
Ionia, pe care Napoleon o uni cu Polonia prusianA intr'un
mare ducat de Varpvia. Ea mai ced Bavariei mai multe
tinuturi, iar lui Napoleon ii lasa tot tArmul Adriaticei, din
care Napoleon fAca guvernmAntul Iliriei.
Franta in 1810. Imperiul francez atingeA in anii 1810 si
1811 cea mai mare intindere, avand 50 milioane de locui-
tori. El coprindea, atm% de Franta, Belgia, Olanda, tot tar-
mul Gemaniei nordice, pAnA la r'aul Niemen. Regatul Ita-
liei, de si despartit dupa nume, avea de rege pe Napoleon.
Tot de Franta tinea. tarmul Adriaticei luat de la Austria,

(1) 40.000.
www.dacoromanica.ro
 108

ast-fel c imperiul francez aw forma unei semilune atin-

gand Rusia cu un cap qi Turcia cu cel-lalt.
Europa In 1810. In Germania Napoleon tinea in clien .
tela pe regii Bavariei, Wurtembergului, Westfaliei, Saxei
i pe *o multime de printi. Regatul Prusiei era injumatatit,
Austria micorata i umiht.. Regatul Neapolului It dedese
cumnatului sau Murat, Spania i Portugalia luptau contra
arrnatelor franceze.
Mara de Turcia, doll& state erau intregi in Europa, Ru-
sia cu care Franta era aliata i Anglia, care a ramas ini-
mica statornica i norocoas a Corsicanului.
Culmea puterii lui Napoleon. Dup pacea din Viena,
Napoleon atinsese culmea puterii sale. Soldatii ii salutau:
traeasca imparatul Occidentului! La intrevederea lui cu
tarul Alexandru a promis unui mare actor, prieten cu el
din tinerete, sa-i procure un teatru de regi. In timpul unei
reprezentatii, actorul juca o pies de Voltaire, i &and pro-
nunta versul :
Amicitia unui om mare este o binefacere a Zeilor, tarul se
intoarse spre Napoleon ei-i zise: simt aceasta in toate zi-
Iele. Unei puteri atat de man ii lipsia ins un succesor.
Napoleon se desparti de imparateasa Iosefina i obtinit in
casatorie pe flica imparatului Austrief (1810). In anul ur-
mator i se natea, un fiu, care la natere primi numele de
regele Romei.
Lupta ea Papa. Papa nu observa blocul continental, Na-
poleon ocupa Roma cu armata i declara teritoriul ei in-
, corporat la Franca. Papa il excomunica, dar Napoleon
dote ordin, s6.-I aduca in Franca captiv. Prin aceasta fapM
Napoleon ridich in contra sa pe catolici. De alt-fel Franca
intreaga incepea a-1 pArasi. Parintii prangeau pe tinerii re-
crutati, care-i varsau sangele in toata Europa, dezertorii
erau numeroi (50 000), caderea se apropia.

www.dacoromanica.ro
 109

WAsboiul cu Rusia (1812). Cklerea lui Napoleon

S-ta Elena (1815).
Borodino. Moscva. Retragerea. Revolta Germaniei. Coalitia VI.
Lipsca (1813). Invaziunea. Re-intoarcerea lui Napoleon. Waterloo.

Amicitia dintre Napoleon i Alexandru nu era 'durabilA.

Alexandru refuzase cererea lui Napoleon de a-i da in ca-
sAtorie pe o sorA a sa. El nu vede& cu linite crearea du_
catului Vasoviei, cAci se temea de o re-inviere a Poloniei.
Napoleon nu mai incet& en uzurpArile: anex5. Olanda i ora-
sele libere din nordul Germaniei supt cuvant cA vrea sA
fie sigur de executarea blocului continental. Child anexA
un ducat din Germania stApanit de un cumnat al lui
Alexandru, acesta opri intrarea in Rusia a mai multor mar-
furi franceze si nu mai respect& blocul continental. Napo-
leon devenise foarte iritabil i decise, s dea i Rusiei lo-
vitura decizivA. 0 expeditiune contra Rusiei era insA ne-
buneascA, de oare-ce Spania nu era Inca supus, Portugalia
se lupta eu Francezii, ajutaa de Englezi supt comanda
unui general stAruitor, ducele de Wellington, Germania era
cuprinsa .de flora nationalismului ea si Franta in 1792.
Campania in Rusia (1812). Cu toate acestea Napoleon a-
dun& una din cele mai mari armate din Istorie, peste
600.000 de soldati, cu aproape 1.400 de tunuri. La forma-
rea acestei armate contribuiserA toate natiunile Apusului.
La 25 Iunie armata treen Niemenul, fArA opozitie din par-
rea Rusilor si se indrepta spre Vilna. Polonii primirA cu
bucurie pe Napoleon, spetand cA el va re-infiinta regatul
polonez. Napoleon nu-1 re-intlintA, temandu-se sA nu pro-
voace pe Austria si Prusia.
Rusii se retrAgeau in interiorul tArii /or, sustinand cu
Francezii lupte mid i devastand tot in urma lor, ea BA
nu gkseascA inimicii proviziuni. Armata suferia de foame
si de boale, in cat unele corpuri perdura jumatate din sol-
dAi. lntr'un moment Napoleon voi sA 'se opreascl : Ms-
www.dacoromanica.ro
 110

boiul Rusiei, zicea, el, este un rAsboi do trei ani. Apoi

dorinta, de a intr.& in Moscva, 11 coprinde si se indreapt& in
aceastA directiune. De la Smolensc spre Moscva armata se
imputin& mereu, inimicii deveniau mai indrAsneti. Ce boo
vine inainte, intrebau p unul, Pultava le rAspunse a-
cesta.
Borodino. Populatia rus& suferi& ins& de aceast& mare
arrnatA si comandantul rus Cutasof nu voi s& prAseasc&
Mos3va, fArA sA dea o lupta. La Borodino s'a dat o san-
geroas& lupt& : 60.000 de mii de Rusi au rAmas morti sau
rAniti si 30.000 de Francezi.
Moseva. Vechea capital& a Rusiei fu ocupatA, ins& a doua
zi Rusii ii deter& foc, din ordinul guvernatorului. Napo-
leon iesi printre flAcAri din palatul imperial.
Retragerea. VAzond cA Rusii nu cer pace si find in
mare lipsA, Napoleon decise sa, se retragl, retragere Mr&
seaman in istorie. FArA hranA, la fie-ce pas atacati de Rusi
pe o intins& pustie de zapada, caii mor, tunurile snt pa-
rAsite, bolnavii si obositii rAmfin acoperiti de zapadA. La
trecerea fie-cArui ran ii astept& Rusii si la asprimea ele-
mentelor se adaoga cruzimea oamenilor (1). Cea mai cos-
tisitoare trecere a fost peste raul Berezina.
La inceputul lui Decembre, in apropiere de Vilna, fri-
gul er& de 28 grade sub zero. Marea armata a rAmas pe
sesurile Rusiei, numai cte-va mii trecura Niemenul inapoi>
urmAriti i ei de Rusii invingatori.
Revolta Germaniei. Un entuziasm general cuprinse tot
poporul german. Profesorii din universitAti luau armele,
printii promitau libertate popoarelor, chemndu-le la rAs-
boiul pentru libertate, poetii inAltau inimile i preziceau
isbanda. Napoleon simti atunci, cat de rAu se purtase cu
Germania, pe care o despoiase de averi i o sfasiase dup.
placere.

(1) De la Moscva panii la Berezina s'au perdut 500 de tunuri, au

riimas 40.000 de prizonieri si 60.000 de morti:
www.dacoromanica.ro
 111

Coalitia VI. Mai intM Prusia se declar& contra lai, se

uni cu Rusia, cu Suedia si cu Anglia. Armata francez&
trebui s continue retragerea in fata inimicilor mai supe-
riori in numar.
Napoleon, care se intoarse la Paris, incepU a strange
din nou armate (1). El intampina pe aliati la Liitzen 5i-i in-
vinge, castig& si all& lupt contra lor, dar Austria unin-
du-se cu aliatii le marl numrul si aproape toti vasalii
din Germania il prsira, afar& de Saxonia.
Lipsea (1813). Aliatii veniau din Nord, din Sud pi din
Est in numar de 300.000, ea sa se intalneasa la Lipsca.
Armata din Nord er& comandata de un lost maresal al lui
Napoleon, care-1 parasise spre a deveni rege al Suediei ;
armata suveranilor (erau in ea cei doi imparati si regele
Prusiei) era comandata de un distins general Schwarzen-
berg, iar Prusienii de Bliicher. Napoleon ave& numai
175.000. Trei zile a %hint lupta de la Lipsca. Francezii ai
perdut 60.000, aliatii un numb. egal. Parasit in mijlocul
luptei de o parte din Germani, Napoleon incepe iar re-
tragerea. Parseste cetati cu garnizoane franceze, trece
Rinul pe teritoriul francez, urrnarit de invingatori.
Invazitmea. La inceputul anului 1814, aliatii trec Rinul
dupa ce declar, ca ei nu se lupt& cu Francia, ci cu
Napoleon, si pentru binele Franciei. In acelas timp Wel-
lington cu Englezi, Portugezi si Spanioli, invinsese pe
Francezi si inaint& spre Bordeaux, pe cand o alta armat&
austriaca inainta spre Lyon.
Nici odata. Napoleon n'a desfasurat mai mult geniu mi-
litar, dar totul fu zadarnic. Inimicii invini si respinsi, se
imputerniceau cu armatele, ce le veniau dinapoi 5i-1 atacau
din nou. Pe &and cercul de baionete se strange& imprejurul
Parisului, Napoleon face& planul, sa lase calea Parisului si
sa taie comunicatia aliatilor cu Germania, sa, revolte pe ta-
rani si s& string pe aliati intre armata lui si Paris. Dar

(1) Supt imperiu au fost chemati supt drapel 2.100.000.

www.dacoromanica.ro
 112

Parisul nu se aparA, ci deschise portile invingatorilor ;.iar

maresalii nevoind sa 1 mai urmeze, Napoleon abdic in fo-
losul fiului sAu.
Aliaii puserA rege in Francia pe fratele lui Ludovic XVI,
care luA numele de Ludovic XVIII, iar pe Napoleon il tri-
miserA in insula Elba.
Ite-intoarcerea hi Napoleon. Waterloo (1815). Ludovic
XVIII era rAu vAzut in tail, cAci castigase tronul cu aju-
tor strain si nemultumia armata, concediind un mare nu-
mar de ofiteri.
Napoleon aflA aceasta i debarcA in Francia. Un regi-
ment fu trimis in contra lui, dar el iesi inaintea soldatilor
si le zise, sa-1 omoare dacA vre-unul din ei voeste aceasta
Soldatii ii aclamarA, apoi toata. Francia, si Napoleon intra
din nou in Paris.
Insa, totul nu %Ma nici 100 de zile, cAci BRicher, gene-
ral prusian, si Wellington asteptau in Belgia sosirea Rusi-
lor i Austriacilor ca sa tread, Rinul. Napoleon, inainte de
a se intruni toti aliaii ataca pe Prusieni si-i invinse, apoi
atach pe Englezi. Lupta de la Waterloo, In Belgia, fu lupta
decizivA. Englezii erau strivii, and scara la 8 ore, sosira
Prusienii in coastele Francezilor. Lupta fu perduta, Napo-
leon se retrase, voi sa urmeze rezistenta, dar nimeni nu
mai voi sA-1 asculte.
S-ta Elena. Napoleon abdicA a doua oarA i voi s treaca in
Anglia. Guvernul englez insA IL trimise in insula S-ta Elena.
Mai trAi 6 ani in acea insulA, perduttt in mijlocul ocean ului,
unde i se fixti un spa-ciu de libertate lung de 2 km. si tot
atat de lat i muri la 5 Mai 1821.
Congresul de la Viena (1814-1815). Europa ci
Franta In 1815.
Modificarea hartei Europei. Perderile Frantei prin pacile din 1814
si 1815. Restauratia Bourbonilor in Franta.
Dupl prima abdicare a lui Napoleon, se aduna. la Viena
un congres european, spre a reguli starea Europei, turbu-
rata de revolutiune si de Napoleon.
www.dacoromanica.ro
 113

StrAlucirea acelui Congres intrece pe a tutulor congre-

selor anterioare. ImpAsatii Austriei si Rusiei, regii Prusiei,
Danemarcei si altii petreceau in capitala Austriei In ear-
batori strAlucite. Cei mai insemnati diplomati ai statelor
europene modificarA din nou harta Europei, recompensAnd
pe inimicii Frantei, pedepsind pe amicii ei. ConducAtorii
congresului erau printul Mett !I-nick, ministrul austriac, si
Tarul Alexandru.
Rusia conduse congresul, precum in rasboi condusese
atacul principal contra lui Napoleon. Se fAcii o noua Ira-
pArtire a Poloniei. Cea mai mare parte din tart, cu capi-
tala Varsovia, fu alipita la intinsele posesiuni ale Taru-
lui. Pacea de la Bucuresti ii dedese Basarabia. Aproape o
jumatate de secol, Rusia va fi considerata, ca cel mai pu-
ternic stat continental, aparatorul monarhiilor contra re-
volutiunilor.
Prusia chstigA tinuturile, pe care i le rApise Napoleon.
Ea WA o parte din Saxonia si se intinse pe tArmul stAng
al Rinului, devenind vecina cu Franta.
Austria perda Belgia, dar recAstig provinciile luate de
Napoleon, cum si. mare parte din Italja nordica.
Suedia fu recompensat, pentru ajutorul dat contra lui
Napoleon, cu Norvegia, care fu haat& de la Danemarca. A-
cast stat, ca si Saxonia, rAmAsese aliat cu Francia.
Regatul Teirilor de jos. Congresul din Viena decise a in-
conjura Franca cu state puternice, capabile B opune re-
zistenta. De aceea puse Elvetia sub garantia tutulor pu-
terilor, iar Belgia fu unitA cu Olanda, formAnd un singur
regat, numit regatul Tarilor de jos.
Spania qi Portugalia furA intoarse vechilor familii regale.
Italia fu cu totul modificatA. Nordul peninsulei fu ocu-
pat de Austria. Casa de Savoia ()cup& Genua si Sardinia.
Statul papal ere, restabilit. Burbonii aveau regatul calor
doug Sicilii.
Confederatia germania. State le su verane ale Germaniei
fura reduse la 39 si constituirA confederatiunea germanicA.
Floru. Istoria Popoarelor nonit.
www.dacoromanica.ro
8
 114

In ea intrau Prusia, Austria, cele 4 regate (Bavaria, Saxo-

nia, Wiirtemberg, Hanovra) i cele-lalte state mai mici.
Scaunul confederatiunii era, la Francfort-pe-Main si de-
ciziunile se luau inteo diet, a cArei prezidenta o avea Aus-
tria. Fie.care s'at suveran avea armata sa proprie i re-;
prezentantii si pe langh statele Europei, dar nu pute .

incheia aliante contrarii confederatiunii.

Anglia tinea imperiul mArilor, precum Rusia avea pe al
uscatului. Ea ocupa, locurile tari, de uncle stApania mArile.
Cel mai tare era insula Malta, cel mai bogat era sudul
Africei, pe care-1 rApise de la Olanda, pe cnd aceasth tarh
era unitA, cu. Franta. In mandria lor Englezii declaraii, c
nu trebue s se toga, nici o singura loviturA de tun pe
ocean, fArA voia Angliei.
Franta. In urma starsitului trist al lui Napoleon, Franta
vAza armatele strAine intrand in ea de dou ori, spre a
rApune pe Napoleon si a stabili pe Ludovic XVIII.
In anul 1814 se incheil la Paris primul tratat intre
Franta i aliati. Franta perdea, toate cuceririle fAcute de re-
volutiune si de Napoleon, si primia, inapoi toate coloniile
perdute in timpul rAsboiului cu Anglia, afarA de cate-va
insule.
In anul 1815, dupA bAtAlia de la Waterloo, aliatii intrara.
din nou in Paris si-i impuserA conditiuni mai aspre. Franta
porde& mai multe cetAti, care se alAturarA la TArile de jos
sau la Prusia. Populatia acelor tAri trecea de 500.000 lo-
cuitori i Franta rAmanea mai mica de cat in 1789.
Peste acestea, trebuia, sA intretinA o armatA strainh de
150.000, in cetAtile ei din nord, cel putin 3 ani. Apoi sh.
dea puterilor despAgubiri de rAsboi 700 milioane si sA p1A-
tease/ o sumh aproape tot atat de mare particularilor.
Restauratia Bourbonilor in Franta. Ludovic XVIII se
numia ast-fel, pentru cA regalistii francezi nu recunosteau
nimic din timpul Revolutiunii si al Imperiului, Pentru ei
duph. uciderea nefericitului Ludovic XVI, urmase pe tron
fiul lui i apoi Ludovic XVIII. Acesta numia anul 1814
www.dacoromanica.ro
 115

al 19-lea an al domniei sale. Fiul lui Ludovic XVI fusese

dat de republicani, ca ucenie, la un mestesugar si neferi-
citul print murise de intristare i de rele tratari.
In prima parte a domniei sale Ludovic XVIII nemultu-
mise foarte mult armata, concediind un mare numAr de o-
fiteri. Do aceea Napoleon a fost primit cu entusiasm, cand
s'a intors din insula Elba. El recompensa pe nobilii emi-
grati, care se luptasera alAturi cu strAinii contra Frantei
de aceea nemultumise pe toti oamenii distinsi, din timpul
Republicei si Imperiului.
Dupa bAtalia de la Waterloo, el urrna armata engleza,
ei vAzia intorcandu-se patriei sale suterintele, pe care ar-
matele franceze invingatoare le cauzaserA tarilor din Eu-
ropa. Prusienii pusera impozite asupra Parisului i altor
orase. Soldatii straini devastara muzeele i rApira operele
de arta. Apoi 150.000 dintre ei ramasera in cetatile din
Nord, gata a veni din nou, &and focul revolutionar ar is-
bucni iarAsi.
Regalistii acuzau pe revolutionari de toate aceste neno-
rociri si in pasiunea lor, nu se lasara mai pe jos de cat ei.
Generalul Brune lu omorat, alti generali i maresali, fala
armatelor franceze, furl omorati. Unii fugira in strainatate,
cum a fost Carnot. Acele zile de teroare au lost numite
teroarea alba, caci drapelul regilor francezi era de coloare
alba.

Rezultatele Revolutiunii franceze.

InrAurirea Revolutiunii asupra celor-lalte tri. Sarcini si
drepturi egale. Improprietarirea taranilor. Reforme in scoala, justitie,
administratie.

Nici o revolutiune n'a avut rezultate atat de mari ca

Revolutiunea Francez. Ea n'a adus numai schimbarea unei
forme de guvern sau rsturnarea cator-va dinastii regale,
ea a adus ridicarea burghezimei, dm& putin considerata
'Ana atunci i injositA. Croitorii i pantofarii de la Valmy
www.dacoromanica.ro
 116

invingind vechile armate, organizate i conduse de nobili,

au dat hurghezimei eel d'intfti loc in stat. De aceea ob-
servatiunea lui Goethe, cA de atunci incepe o nouh epocA
in desvoltarea omenirii, este de o mare adancime.
Revolutiunea a fost o continuare a Reiormei. Aceasta a-
tacase trecutul, lovind iii autoritatea credintei i gprijinin-
du-se pe ratiunea omeneascA. Tot pe ratiune sprijinindu-se
Revolutiunea a atacat toate autoritAtile trecutului : religiu-
nea i guvernul, clasele sociale i organizatiunea econo-
micA.
In lupta contra trecutului, RevoluOunea a fAcut i gre-
eeli, cAci nu toate institutiunile vechi erau rele. Aa de exem-
plu: breslele erau un rAu numai prin abuzurile lor. Ar fi
trebuit dar, BA se inlAture abuzurile i sA se pAstreze aso-
ciatiunile, care ar Li fost un sprijin pentru negustori i me-
seri*. Revolutiunea se teme insA de ori-ce asociatiune,
ea le-a desliinOt i a lAsat pe indivizi sA se lupte pentru
chtig in concurentd liberd. Concurenta insA pentru cel slab
este o infrngere sigurA, de aceea au fost sacrificati cei
slabi.
SlAbirea credintei i micprarea respectului.fatA de au-
torit4i au produs pretutindeni o scAdere morals, mult pA-
gubitoare adevAratului progres.
tardurirea Revolutiunii asupra celor-lalte 4drt. Aceste
etecte ale Revolutiunii s'au simtit in toate tArile Europei.
Francezii au fAcut revolucia lor cAutnd sA atragA la ea
pe toate popoarele. Pe child Englezii in revolutiunile lor
se luptau pentru dreptul englez, pentru libertatea englezd, Re-
volutiunea proclama drepturile omului, ale tutulor oamenilor.
Soldacii Revolutiunii se declarau amicii popoarelor, cu care
se luptau i inimici numai ai claselor privilegiate. De aceea
toti iubitorii de libertate, toate spiritele distinse din cele-lalte
tAri erau partizanii RevoluOunii ; de aceea armatele invin-
gatoare, dup. ce au cucerit Parisul i au cAlcat pamntul
francez, au dus in Orilla lor ideile de reform& i de liber-
tate ale invinilor.
www.dacoromanica.ro
 117

Dupa, Revolutiune toate statele europene intl.& in frAman-

tAri, spre a se organiza conform cu noile idei i intreaga
istorie a secolului XIX este plinA de aceste frAmantAri.
Revolutiunea, fAcand in luptA apel la popor, a desteptat
la toate popoarele Europei ideia de nafionalitate.
Acestei idei se datoresc statele nouA formate in secolul
XIX-lea: Germania, Italia, Romania.
Sarcini si drepturi egale. In toate tArile popoarele cereau
ca statul sA aibA o constitutie, ca toti locuitorii O. fie e-
gali inaintea legilor, ca sA se desfiinteze privilegiile de
clasA. Lupta, pe care regii o purtaserA contra rcvolutiona-
rilor francezi, trebui sA o poarte contra propriilor lor su-
pusi, cAci i acestia cereau libertafea presei, admiterea in
funefiunile civile i militare, fArA deosebire de clasA. $i in
cele din urmA regii au cedat.
Impropriethrirea tAranilor. Aceste cuceriri politico au
fost urmate de o mare sehimbare in starea economicA. Bur-
ghezia bbinii libertatea de a produce, de a fabrica, liber-
tatea comerciului, mai intai in interiorul statelor i apoi
in relatiunile dintre state. Clasa tArAneascA insAsi se ridicA
din arnortealA. Fiind chematA in lupta, profitA de infrange-
rea clerului i nobililor. In Fruita era mare numArul tA-
ranilor proprietari inainte de Revolutiune. In timpul Revo-
lutiunii moiile clerului furA secularizate, mosiile nobililor
emigrati furA confiscate si toate furA vandute in bucAti mici.
Ast-fel Franca feudalA deveni tara de proprietari mici, iu-
bitori de economie i strains legati de mosia lor.
In Prusia rAsboiul de libertate fu precedat de liberarea
tAranilor si de imbunAtAtirea stArii lor. Acelasi curent se
simtia in cele-lalte OA&
Reforme in scoalA, justitic, adrninistratie. In noua orga-
nizare se sinnti nevoe de instructia poporului, fie pentru.a-1
pregAti la luptele politice, fie pentru a-1 face demn de exer-
citarea drepturilor, fie mai ales pentru a avea in industrie
4i comerciu lucrAtori luminati, care sA imbunAtAteascA pro-
dusele fabricei. Revolutiunea fAcuse invatAmantul primar
www.dacoromanica.ro
 118

gratuit si obligator, dupA oare-care timp guvernele revenirA

la aceeasi mAsurA.
Aceleasi reforrne se fAceau in administratiune si justitie.
Mai toate statele europene adoptarti sistemul de administra-
tiune francez, cu prefecti i subprefecti, prin care puterea
centralA este steams legatA cu toate colturile tArii.
Darea justitiei in judecAtorii de pace, tribunale si curti
de apel inlesniA, de asemenea, plAngerile celor nedrepta-
titi. Ast-fel cu sngele a milioane de victime, omenirea ci-
vilizatA Ii rAscumpAr dreptul de a trAi mai liberA si a fl
mai sigura de activitatea ei.

Inventiuni.
Lavoisier. Gazul de Duminat. Fabricarea zahdrului din sfecle.
Mazina cu abur. Vaporul. Drumul de fier. Telegraful. Maqina de tors. Geo-
logia. Cuvier. Efectele descoperirilor asupra civilizatiuneL

Timpurile Revolutiunii si anii ce au urmat dup ea au vA-

zut arAtAndu-s. e mari oameni in siiinte si insemnate des-
coperiri practice. DouA stiinte au lost intemeiate atunci:
Chimia qi Geologia.
Experientele chimice sant vechi, chimia stiintificA a fost
insA intemeiatA de Lavoisier (1743-94). El a descoperit, cA
ori-ce ardere este o combinatiune de oxigen, n respira-
tiunea este o ardere perpetuA. A desoompus apa i aerul
si a pus principiile nomenclaturei chimice. Lavoisier a a-
rAtat, cA in naturA elementele se compun si se descom-
pun, dar cA nimic nu se perde, nimic nu se creazA ci ma-
teria este eternA. A lost ucis pe esafod in timpul Teroarei,
cAci ocupase demnitAti mari in timpul regalitAtii. In urma,
lui Lavoisier s'au ivit in toate thrile chimisti mari, care au
inceput sA aplice cunostintele chimice la trebuintele practice.
Gazul de ilumluat. Una din cele mai insemnate aplica-
tiuni a fost extragerea gazului de iluminat prin distilarea
cArbunilor de pAmnt. Unui inginer francez ii venise mai
intAi aceast idee, dar nefiind inteles, altii au aplicat-o in
www.dacoromanica.ro
 119

Anglia, de unde au imprumutat-o apoi toate tarile, la in-

ceputul secolului trecut.
Fabricarea Zabirului din sfecle. In urma blocului con-
tinental Europa era lipsita de zahAr si de toate produsele
coloniale. Numeroase incercAri s'au fAcut, spre a inlocui pro-
dusele industriei engleze. Cea mai fericitA a lost fabricarea
zahArului din sfecle. Cel d'Antai, care a stabilit o fabricA,
a fost Achard in Silezia, de unde s'a rAspAndit foarte mult
in cele-lalte tArT asa cA cea mai mare cantitate de zahAr
se fabric azi din sfecle.
Masina cu abur. Insemnate aplicatiuni au fost fAcute in
FizicA, prin intrebuintarea
puterii aburului. Un Sco-
tian, Jaws Watt, (= UM)
intrebuintA in 1769 masina
cu abur.
Taporul. Se fAceau incer-
earl in diferite thri, spre a
intrebuinta, -puterea aburu-
lui la mAnarea corAbiilor,
in locul vAntului. Incerca-
rile nu furA intelese la in-
ceput. In 1803 un American,
Arago.
.Fulton, ajunse la aceeasi i-
dee, pe care o propuse lui Bonaparte. Nefiind inteles in
Franta, se intoarse in America, unde in 1807 conduse un
vapor pe Hudson. Intre New-York Qi orasele vecine se sta-
bill indatA un serviciu de vapoare.
Drumul de fier. Intrebuintarea aburului la drumul de her
a fost mai thrzie de cat la vapoare. Inginerii frnncezi
americani Incercau sA construeasca trsuri cu vapor. Dar
spre a ajunge la drumul de fier trebuia sA vie cuiva ideea,
de a intrebuinta vine. In Anglia era, rAspindit obiceiul, de
a intrebuinta vine pentru arucioare la lucrarea in mine.
Trevilthiek i Novian incercarA a inlocui caii de la aceste
cArucioare prin masini cu abur. Stephenson perfectionA a-
www.dacoromanica.ro
 120

poi maeina ei in 1829 Manchester 0 Liverpool furA legate

printr'o cale feratA.
Telegraful. In ventiunea telegrafului reclama cunoetinte
mai adanci ei nu s'a re-alizat de cat dupA frumoasele desco-
periri a doi invAtati trancezi, Ampere 0 Arago.
Arago observA, oA o limb& de fier apropiat de polii unei pile
electrice, cAstigA proprietatea, de a atrage un corp asezat la distantl,
dar a, daca se intrerupe curentul, fierul perde Indata, propietatile sale
atractive. El recunoscit ast-fel putinta, ea In scurt timp, A se apropie
fierul de multe ori de pil5. si O. se Intrerupa aceastA comunicatiune,
asa a proprietatea de a atrage obiectele i se poate da si i se poate
luA toarte repede.D
Cel ce a realizat In practica inventiunea a fost un Ame-
rican, Morse, la 1843.
Masina de tors si de tesut. In lupta sa cu Anglia, Na-
poleon prom isese un premiu de un milion de franci, celui
ce va invent& o maeinA de tors ei de tesut, spre a inlocui
tesAturile engleze. Girard inventA maeina, dar guvernul lui
Ludovic XVIII refuzand plata premiului, Girard mutA ma-
einile ei industria sa in Austria, pe &And asociatii lui van-
durA secretul Englezilor. .
Geologia. 0 etiintA noug se intemeiA, Geologia, sau stu-
diul scoartei pAmanteeti. Progresele acestei etiinte au in-
lesnit exploatarea mineralelor, care in zilele noastre a luat
o mare desvoltare, atat pentru bog4iile directe ce le pro-
curA, cat ei pentru a huila este conditiunea industriei (1).
Cel mai mare merit la intemeerea Geologiei il are Georges'
Cuvier, unul din cei mai mari invAtati ai secolului al XIX.
El observA, cA organele unui animal stau in raport unele
cu altele, ast-fel cA din mArimea unui dinte putem preciza
mArimea Well ei din mArimea Well cele-lalte pArci ale cor-
pului. Bazandu-se pe acest adevAr, Cuvier dintr'un os ga-

(1) In anul 1900 s'a scos aur In valoare de 1.180.000.000 de lei, In

1899 In valoare de 1.520.000.000. De la 1851 0115. la 1899 s'a scos aur
in valoare de 33.328.155.000 de lei, pe cAnd de la 1501 On& la 1850
nu s'a scos nici pe jumAtatea acestei sume.

www.dacoromanica.ro
 121

sit in scoarta pAmantului, putea reconstitui animale intregi,

animale ce nu mai exista azi, ci numai resturi din oasele
lor se gAsesc petrificate in parnant. Ast-fel geniul lui Cuvier
descoperia lumi notia, inchise in pAmant de zeci de mi-
lioane de ani.
Efectele acestor descoperiri asupra civilizatiunii. In a-
farA de urmArile lor asupra starii materiale, aceste des-
coperiri au avut mari urmari asupra desvoltarii morale a
timpurilor noastre. Tari le cele mai departate au intrat in
legatura unele cu altele, in cat comunicatiunea intre tari e
mai usoara azi de cat era al O. data comunicatiunea intre pro-
vinciile aceleeasi OH. Drumul de fer si telegraful au mic-
sorat spatiul si au redus timpul. Locuitorii diferitel or OH
au invAtat a se cunoaste si a se simti legati mai strns
unii de altii. Iubirea si simtirile inalte au profitat de a-
ceste descoperiri : un fiu poate asculta la distante enorme
ultimele cuvinte ale tatalui sail ; o mama se simte in a-
proPierea fiului ei citind telegrama, ce-i vine in cate-va
minute de la marginea pamantului.

www.dacoromanica.ro
 EUROPA DE LA 1815-1871.

Sfanta alianta. 1815-1830.

Reactiunea monarhici. Congresele. Restaurat.iunea in Italia 0 Spania.
Revolutiile din Spania, Portugalia ci Italia. Interventiuni.

DupA rasturnarea lui Napoleon, impAratul Alexandru I

tu arbitrul Europei si restauratorul vechilor familii regale..
Aceste succese isbira mintea lui si-1 {Acura A se creacl uh
om predestinat sA inceap o epoca noul de pace universala.
In unire cu impAratul Austriei si cu regele Prusiei, el date
in 1815 un manifest cunoscut sub numele de tratatul sfin-
tel alianfe. In acel act ceT trei suverani declarau, c6, puterile
in viitor vor trebui, IA se conducA dupa preceptele re.ligiunii
crestine. Cei trei suverani se considerdu ca frati, gata ea
se ajute unul pe altul in ori-ce imprejurare.
In fond aceast alianta era alianta regilor contra princi-
piilor Revolutiunii, o unire a printilor contra popoarelor.
La ea se alturara toti printii Europei, afara de regele
Angliei. Toata politica Europei pima la 1830 a lost con-
dus de aceste principii. Printii cautau, sa tie popoarele in
supunere dupA vechile principii, popoarele cereau consti-
tutie si reforme. In mai multe tari isbucnesc revolutiuni,
ins suveranii sfintei aliante sprijinira tronul amenintat al
printilor. Sufletul acestei politici era ministrul Austriei
Metternich, care conduse politica austriac pang la 1848, iar
marele ei protector bra Alexandru 1.
La anul 1825 Alexandru I muri si cu moartea lui stnta
www.dacoromanica.ro
 123

alianta incepii a se slabi, cad Rusia insasi sustinit revo-

lutiunea poporului grecesc contra sultanului.
Reactiunea monarhiea. Regii restabiliti uitara promisiu-
nile date popoarelor in zilele pericolului. In Germania printii
nu voiau sa auda de libertate si de principii noua. In tgirile
care fusesera supt Francezi constitutiunile fur desilintate,
ideile vechi de guvernamant despotic fura urmate cu ne-indu-
plecare. Un print german intrand in statul sau zise: arn dor-
mit in timp de seapte ani i aduse lucrurile in starea in
care le lsase. Aceiasi conduita urmau cei-lalti printi pre-
cum si regele Prusiei i imparatul Austriei.
Aceasta intoarcere la trecut (= reactiune) fu o crud& des-
teptare pentru popoarele germane, care erau entusiasmate
pentru jibertate i constitutiune. Societatile, care luptasera:
contra Francezilor incepura atunci o lupta contra propriilor
lor guverne, spre a obtine o constitutiune. Tinerimea univer-
sitar* mai cu seama, se intruni in serbri, unde celebra
unitatea germana, libertatea i dispretul pentru puterea ab-
soluta. De la vorbe trecura apoi la tapte. Un student Sand
ucise pe poetul Kotzebue, care da tarului informatiuni din
Germania. Alte incercari de asasinat urniara.
Congresele. Printii inspaimantati se intrunir in congrese,
spre a Ida msuri contra miscarilor revolutionare. Mai in
fie-ce an se tinit un emigres (1) Ins msurile iritau mai
mult popoarele in loc de a le linisti.
Universittile furl supraveghiate cu asprime, protesorii
si studentii banuiti fur departati, jurnalele supuse la con-
sul* iar scriitorii revolutionari inchisi.
Restauratiunea in Italia i Spania. In Italia se res-
tabilise vechile familii princiare. Numai Venetia nu mai
fiint intre state. De cand Bonaparte o detese Austriei, re-
publica Adriaticei incetase de a mai exista. Congresul de
la Viena o lsase Austriei impreungi. cu Lombardia.

(1) In 1818 la Aachen, in 1819 la Carlsbad, In 1820 la Viena, In 1820

la Troppau, In 1821 la Laybach, In 1822 la Verona.
www.dacoromanica.ro
 124

In Neapole Napoleon pusese rege pe cumnatul Eau Murat.

Congresul din Viena re-aduse la tron pe regele bourbon
Ferdinand.
In urma luptelor norocoase contra Francezilor, Ferdinand
VII se intoarse pe tronul Spaniei i incepit a conduce statul
dupa principiile absolutiste. Spania era atunci intr'o mare
slAbiciune. FLA floth, fArA armatA, sAracA i leneA, ea tre-
bui sA sustie lupte cu coloniile sale din America sudicA.
Armatele ei find invinse, coloniile se transformarA in re-
publici i din vastele posesiuni spaniole nu-i mai rAmasera
de cat insula Cuba i cate-va alte mici posesiuni.
Revolutiunile din Spania, Portugalia si Italia. La ince-
putul anului 1820, nemultumirile contra regelui Ferdinand
VII din Spania, se intinserA panA in armatA. 0 revoIutiune
isbucni, care sill pe rege s primeasca o constitutiune i
sA facA mai multe reforme. Intre altele se proclami liber-
tatea presei, se desflintau scutirile de impozite i se secu-
larizau averile manAstirilor.
In Italia nemultumitii formau o societate secretl, numitA
Carbonarii, in care intra tot ce era mai de seaml in Italia (1).
o revolutie armatA, condusA de generali, sili pe regele Nea-
polei, Ferdinand, sa primeascA constitutia spaniolA.
Putin in urmA isbucniau apoi revolutiuni la Milan i la
Turin. Piemontul luA asupg-si apArarea cauzei nationale
contra A ustriei.
Interventiuni. Suveranii sfintei aliante, inspAimantati, se
adunarA in congres (Troppau 1820) i decisea sA trimeatA
armate, ca sA lecueascA otnenirea de aceast boalA. Numai
Anglia se opuse, sus(indnd, 0 un stat W are drept sd intervie in
afacerile altui stat independent.
Austria interveni in Italia, unde armatele napolitane se
risipira fArA a luptb, iar armatele piemonteze furl invinse
la .Novara. Ferdinand rAmase rege absolut in Neapole spri-

(1) In 1819 erau 650.000 de carbonari.

www.dacoromanica.ro
 125

jinit de o arrnata austriaca. Constitutia fu desfiintata in

Piemont.
Franca interveni in Spania, cu toata opozitia deputatilor
liberali, care erau contra rasboiului. Armata francezA intra
in Madrid, apoi urmArl pe revolutionari i restabili monar-
hia absoluta.
In Portugalia regale Ioan VI rAmAsese in Brazilia qi
dupl 1815. Mid se intoarse in regat, Brazilia se declara in-
dependenta, proclamnd ca impArat pe Don Pedro, fiul lui
loan (1822).

Revolutiunea Grecilor din 1821. Revolutiunea

franceza din 1830.
Eteria. Alexandru Ipsilante qi Tudor VIadimirescu. Revolutia in Grecia.
Misolonghi. Navarin. Pacea de la Adrianopole (1829). Regulamentul
organic. Ludovic XVIII 0 Carol X in Francia.

Ideile de libertate i independentA patrunsera p'ana in

Rsarit. Grecii culti 0 bogati nu numai din oraele tur-
ce0i, dar din toato orwle Mcusera o societate, Eteria, al
carei scop era sa lupte pentru liberarea tarii lor de sub
Turci. Protectornl acestei societati era chiar un ministru
al Rusiei, un Grec.
La 1821, Alexandra Ipsilante, major in armata ruseasca,
trece din Basarabia in Moldova, cu o mica armata, ucide
pe Turcii din Ia0 i cauta sa, rAscoale Wile noastre contra
Turcilor. Domnii fanarioti de atunci incurajau micarea
Grecilor, boerii grecizati erau i ei cu Ipsilante, cAci t5.-
rile noastre ajunsesera 0, se considere ca taxi grece0i. Nu-
mai poporul simti, ca interesul lui nu se impacA cu inte-
resul grecesc.
Tudor Tladirnirescu. Un O ran vrednic 0 indrasnet, grai
in locul poporului. El stranse armatA de Olteni i veni
spre Bucure0i, spre a oblig ne boeri, sa dea libertti i
sa desfiinteze privilegiile boere0i, jar. Grecilor sa le arate,
ca peste Dunare este Ora lor, acolo Ea se (Tina sh lupte
www.dacoromanica.ro
 126

pentru libertate. Spiritul Conventiunii franceze, care lup-

tase pentru libertate i natiune, se intrupase in acel Gor-
jan viteaz. Ipsilante IL prinse prin viclenie si-1 ucise, dar
rnicarea lui a lost re-invierea tarii noastre, caci de atunci
ni s'au trimis iar domni pamanteni.
Putin in urma armata lui Ipsilante fu batuta de Turci
la Drgaani, Ipsilante treca in Transilvania, unde fu a-
restat de Austriaci.
Bevolutinnea in Grecia. In drecia luptele s'au purtat cu
mult curaj i cu succese. In Moreea paa Dram-Ali fu rau
batut de Dimitrie Ipsilante i Grecia se proclama inde-
pendent&
Dar cele mai frumoase succese greceti fur& pe mare
unde Grecii erau pirati ne-intrecuci i aveau la 20.000 de
marinari intreprinzatori. Miaulis i Canaris ajunser groaza
Turcilor, a caror flot o aprindeau. Canaris arse 10 vase,
din care unul avea pe el 950 de oameni. La Chios aprinse
vasul amiral cu 80 de tunuri i cu 2.300 de.oameni.
Sultanul cera ajutorul Egiptului, unde Mehemet-Ali orga-
nizase o puternica armata. De i Miaulis arse 21 de vase
egiptene, nu putit impedica ocuparea tarii de Egipteni.
Viile fur& arse, maslinii tiati, satele facute cenue. Se crezit
ca neamul grecesc va peri.
In Europa incepura a se inrola voluntari, spre a merge
in ajutorul Grecilor. Cel mai mare a fost poetul Byron,
unul din cei mai mari poeti ai secolului. El a murit la a-
sediul cetatii Misolonghi. Aceasta cetate a sustinut un ase-
diu de 2 ani i, cand a fost cuprinsa, asediatii au dat foc
ierbii de pusca i au perit impreuna cu invingatorii.
Navarin. Rusia lua apararea Grecilor. Imparatul Nicola&
I, care urrna dup6. fratele su Alexandru, nu era tavorabil
glutei aliante. Francia i Anglia se unira cu Rusia spre
a interveni intre Greci i Turci, caci le era team& ca Ru-
sia sa nu desfiinteze imparatia tuiceasca in folosul ei. 0
flota fu trimisa la Navarin, unde se all flota turco-egip-
teana. Dintr'un vas turcesc se descarca o pusca asupra.
www.dacoromanica.ro
 127

unui vas englezesc. Thdat flota aliata raspunse la provo-

care printr'o bombardare teribilA. Flota turco egipteana
fu cu totul nimicitA.
Anglia, care se temea ca Rusia va. cuceri Constantino-
pole, se opri, dar Rusia declarA rAsboi Turcilor in 1828.
Cat-va timp norocul armelor Ora ca oscileaza intre Turci
i Rusi. A cestia Writ respinsi peste DunAre, Tarul era sA
peara intr'o furtunA pe marea Neagra.
Pacea de la Adrianopole (1829). In anul 1829 Rusii tre-
cur peste Balcani, ajunsera la Adrianopole i amenintau
Constantinopole. Turcia cera pace, care se incheia. la Adria-
nopole. Rusii primiau tara din sudul Caucazului, obtineau
libera navigatie pe marea Neagra i trecerea corabiilor
de comerciu prin Dardanele. Grecia era recunoscuta indepen-
denta, iar tarile noastre rAmasera ocupate de Rusi panA la
1834, pana la plata theltuelilor de rasboi. In acest timp Rusii
au dat tarilor noastre o lege organith, prin care mai mAriau
privilegiile boeresti sperand s provoace lupte intre clasele
de jos ei boeri, ca apoi s. intervina si sa ne cucereascA.
Din pacea de la Adrianopole a iesit un bine pentru noi.
Libera navigatiune pe DunAre i pe marea Neagra au des-
chis tarile noastre comerciului european. De atunci a in-
ceput sa se cultive in tarile noastre cerealele in cantitate
mare, de atunci a inceput sA se Lea' schimb mare in t-
rile noastre si sa se desvolte porturile Galati si Braila.
Regimul lui Ludovic XVIII si Carol X in Francia (1814
18301. Restauratiunea tinit in Franca 15 ani, dupa. care o
nou revolutiune alungA de pe tron pe ultimul rege bourbon.
Ludovic XVIII era un om bland dar slab, el lase, prea
mare putere calor d'imprejurul sau. De la inceput, din 1814,
el dete o constitutiune liberalA, care insA fu dese-ori cal-
catA. Regalistii persecutau cu pasiune pe partizanii ideilor
nou. In zelul lor ei erau mai regalisti de cat regele. La in-
ceput opozitiunea liberala nu put patrunde in adunarea
legiuitoare, in cat regele numise camera introuvable (=cum
nu se mai poate gasi). Acea camera dete din nou gu-
www.dacoromanica.ro
 128

vernului puterea de a arest& fall judecata. Regele insusi

o dizolva temandu-se, O. zelul ei sa nu-1 expuna la peri-
cole noua. Numarul opozantilor se mari in camera, pe
cand in tar% incepura a isbucni rscoale, sprijinite de so-
cietati secrete (carbonari). In ultimii ani Ludovic XVIII
lasa toata puterea partidului reactionar : ma anulez cu to-
tub) zice& el. In, 1825 muri, lsand coroana fratelui sau
Carol.
Carol X era omul nobililor emigrati, care luptasera con-
tra revolutiunii. El dete un miliard, ca despagubire, emi-
gratilor pentru confiscarea averilor, cu toate protestarile
opozitiunii liberale. Apoi aduse o lege contra presei si pro-
voca o protestare puternich in intreaga Ora.
Revolupunea din 1830. Carol X nu intelegea nimic din
murmurul poporului. El chema la putere pe Polignac, care
spera s invinga opozitiunea cu armata. Avand mare opo-
zitiune in camera el o dizolva, de si camera era. monar-
chist& si nu cerea de cat respectarea regimului constitu-
tional.
Carol X incepuse rasboiul in Algeria, unde armatele fran-
ceze cucerise Algerul. Regele credea, ca acest succes ii va
aduce o camera supusa, ins& alegerile ii trimisera una o-
pusa. Regele dete atunci 4 ordonante, prin care dizolv&
noua camera si suspend& libertatea presei. Jurnalistii se o-
pusera, scoasera jurnalele si provocara lumea la revolta.
Indata se aduna popor, se fac baricade si se incepe lupta
cu armata. In Paris er& putina armata si nici aceea nu tine&
cu regele, de aceea unii consilieri sfatuiau pe rege sa dept.-
teze pe Polignac. Regele nu voi, armata fu invins sau se
uni cu rasculatii, care in urma cerura caderea regelui.
Se propuse numirea, ca locotenent, a ducelui de Orleans.
Insusi Carol il recunoscit pang la majoratul nepotului Om,
trecit apoi in Anglia si peste cati-va ani muri in straina-
tate. Dar ducele de Orleans lu titlul de rege, cu invoirea
camerei si se numi Ludovic-Filip 1.

www.dacoromanica.ro
 129

Europa de la 1830-1840.
RevoluViunea din Belgia. Revolutiunea din Po Ionia, Revolutiuni in Spania,
Portugalia i Italia.

Revolutiunea din 1830 in Franta fu urmatA de revolu-

tiuni in mai .multe state ale Europei, dar mai ales in Bel-
gia, in Po Ionia pi in peninsulele din sudul Europei. Nu isbuti
insA in toate aceste state, cAci Frac*, din 1830 era prea ti-
midA, spre a sustine statele revoltate, in lupta lor cu sfanta
aliantA.
Revolutiunea din &lea (1830). Congresul din Viena
+anise 13elgia cu Olanda intr'un singur stat pi in folosul
casei de Orania. Belgienilor nu le place& aceastA unire, cAci
ei sant catolici, pe cand Olandezii sant calvinipti ; Belgi-
enii in majoritate vorbesc limba francezA, pe cand .0lande-
zii vorbesc limba flamandA. Aceste diferente provocarA o
mare nemultumire. 0 lunA dupA revolutiunea din Paris,
locuitorii din Bruxelles se revoltarA pi se proclamarA in-
clependenti.
Belgienii incepurA lupta cu Olandezii, care bombardarA
orapul Anvers. Ei cerurA ajutorul Europei i indatA se in-
truni la Londra o conlerintA a celor 5 mari puteri euro-
pene. Conferinta declarA Belgia despArtitA de Olanda pi pro-
puss Belgienilor ca rege pe printul Leopold de Saxa-Cobury
(1831). Olandezii nu voirA s recunoascA noul stat 9;;i sAli
retragA armata din cetAtile belgiene. Atunci Franta inter-
-veni i inconjurA in Anvers armata olandea Duph un lung
asediu Olandezii capitularA in 1832. Mai tarziu Olandezii
recunoscurA noul regat.
Belgia Ii dete apoi o constitutiune liberalA, pe care am
imitat-o i noi. Regale Leopold I pi full sail Leopold 11 au
rAmas ca modele de regi constitutionali. Sub ei Belgia a
-ajuns a fi eel mai industrial pi cel mai populat stat din
Europa, fatA cu intinderea lui. Olanda rivalizeazA cu Belgia,

Floru. Istoria Popoarelor NouS.

www.dacoromanica.ro
9
 130

ast-fel ca aceste doul state mici sant cele mai bogate ei

cele mai muncitoare din intreaga Europa.
Revolupunea in Po Ionia (1830). Congresul din Viena
cletese Rusiei cea mai mare parte a Poloniei, cu titlul de
reght i cu indatorire din partea Rusiei, de a da o consti-
tutiune Poloniei.
Cat timp trai Alexandru I constitutiunea lu respectata
pi o vieata noua re.insufleti tara. Populatiunea oraselor cre-
sca, averea se marl, armata i veniturile statului se orga-
nizara. Ins tocmai aceasta stare infloritoare inmultia ne-
intelegerile dintre Rusi i Poloni.
La moartea tarului Alexandru (1825) ii urma fratele shut
Nicolae I, care-si propusese, ca nu numai in Rusia, ci in
toata, Europa O. sustin absolutismul. In 1830 el dete ordin
sa se stranga armata polona, caci voi a. sa restabileasca pe
Carol X pe tron. Polonii se strang, dar alunga pe soldatii
Rusi din Varsovia.
Natiunea polona nu era preparata, pentru aceasta revo-
lntiune, multi nu vedeau foloasele ei i rceala lor folosi
Rusilor.
Rusii comandati de invingatorul Turcilor Diebici fur&
respinsi la pad-urea Waver, la Ostrolenka. Diebici muri de
holera, si fu inlocuit prin _Paskiewici. Acesta inconjura Var-
soiia i dupa. (lona zile de bombardare o cuprinse. Pen-
tru cea din urma oar% iau cuvfintul, zise un membru al die-
tei, i fara indoiala in Siberia voi peri ; dar am speranta,
ca toate provinciile imperiului rus se vor revolta. Polonia inceta
de a mai forma un stat deosebit, ea fu impartita in pro-
vincii rusesti.
Revolutiunea in Spania. Ferdinand VII, regele Spaniei,.
avea numai o fata Isabela, careia voia sa.l lase tronul. Cand
insa Filip V luase coroana Spaniei, dedese o lege ca fe-
meile sa fie excluse de la coroana. Sprijinindu-se pe acea
lege, un Irate al lui Ferdinand, numit Don Carlos, pretinse
coroana oi incepit contra nepoatei sale un rasboi crancen.
Isabela era numai de 3 ani, partizanii ei erau constitucionali,
www.dacoromanica.ro
 131

pe &and Don Carlos avea cu sine pe preoti pe nobili.

i
Armatele carliste iesirA biruitoare, Isabela rAmase pe tron,
numai prin ajutorul dat de Francia si Anglia.
Un general ridicat de jos, numit Espartero, luand co-
manda armatelor regale, isbuti sA infranga cu totul pe car-
1iti si se fAca regent. Espartero guvernA insA dupA plac
qiridicci in contra sa adunarea Cortesilor. Mai multe rAscoale
fAcndu-se contra lui i find pArAsit de soldati, Espartero
lugi in Anglia, iar Isabela ocupA tronul, condusA de mama
sa Maria-Cristina. Aceasta persecutA cu cruzime pe cei
mai inaintati constitOonali, numiti progresWi (1843).
In Fortugalia, la moartea lui Joan VI, coroana se cuvenia flicei lui
Dom Pedro, Impratul Braziliei. Ins& al doilea fiu al lui loan, Dorn Mi-
guel, uzurpa coroana riepoatei sale Dona Maria. Dorn Miguel aye& cu
sine pe absolutist, Dona Maria pe constitutionali, precum i ajutorul
Frantei si Angliei. 0 flota englezr distruse llota lui Dom Miguel si
Dona Maria ocupa tronul ca regina constitutional& a Portugaliei.
Revolutiunea in Italia. Id nordul Italiei erau mai multe
ducate (Modena, Parma), iar in centru era statul papal, toate
guvernate in mod absolut. Locuitorii se revoltar i alun-
gara pe prini. Acestia cerurA ajutorul Austriei, care tri-
mise armate i redete prinWor statele lor. Irish Italia era
plinA de revolt4ionari care conspirau spre a rAsturna pe
priMi si a uni intreaga peninsulA. Intre ei se distingea
Mazzini.

Ludovic Filip. Domniile reglementare in ta

rile romane.
Partidele politica. Noua charta. Cucerirea Algeriei. Domniile lui
Alexandru Ghica i Gheorghe Bibescu in Muntenia, a lui Mihai Sturza
in Moldova.

Ludovic Filip era un urmas al ducelui de Orldans, fra-

tele lui Ludovic XIV. El era, iubit de burghezia francez5.
pentru cA in timpul Revolqiunei luptase in rndurile pa-
triotilor. In timpul restaur4Lunii se arata foarte simplu, ii
www.dacoromanica.ro
 132

trimetea copiii sA invete in liceele statului, era cel mai

mare proprietar din Franta i tia, sA-si administreze bine
mosiile. El a lost numit regele burghez.
Ludovic Filip a domnit de la 1830 panA la 1848. El si-a
propus sA pAstreze pacea in atarA, iar inAuntru sA sprijine
burghezia, s implineascA dorintele ei. In zilele lui prospe-
ritatea Frantei a crescut foarte mult. S'au arAtat scriitori
i invAtati mari (1) s'a cucerit o colonie frumoasA. .

Partidele politico. Cu toate aceste merite, domnia lui Lu-

dovic Fi lip a fost turburatA necontenit de lupte cu cele-
lalte partide. S'au fAcut contra lui nurneroase comploturi
si rAscoale. In cele din urmA regele burghez a 'lost rAstur-
nat de o revolutiune i a trebuit sA fugA in strAinAtate,
unde a murit.
.Un partid opus regelui era partidul Bourbonilor alun-
gati, numit partid legimist, cAci sustinea pe regii legitimi.
Alt partid sustinea pe descendentul hii Napoleon, i se
chema bonapartist. Bonapartistii deveniau cu gat mai nu-
meroi cu cat se uitau nenorocirile cauzate de Napoleon, f
nu se amintea de cat triumful lui asupra Europei.
Partidul cel mai periculps era insA partidul republican,
gata de revoltA in tot momentul. Republicanii cereau, ca
ori-ce cetatean majnr sA aibA drept la alegerea deputati-
lor (= vot sau sufragiu universal).
Socialitii. In afark de parade, dar cu mult mai pericu-
loF}i erau socialitii. Ei se revolt& contra mizeriei, contra
concurentei in vieata. i prevAd, cA societatea odatA va a-
junge ca toti membrii ei sA trAeascA in egalitate frAteascA.
La inceputul omenirei, zic ei, lupta dintre om i om .era
cu mult mai crudA. Invinsul era mancat. In urmA invinsul

(1) Intre cei mai mari poeti ai Franciei se numArtt: Victor Hugo,
Lamartine, Alfred de Musset. Mari romancieri au fost atunci Georgos Sand
(femee), Alexandre Dumas i Balzac. Istorici au fost Michelet, Tocqueville,
Mignet, Guizot. Mare filosof a fost Auguste Comte 0 elevut s5.0 Littri,
filosofi pozitivisti. InvAtati au fast Dumas qi le Verrier, Ampere, Arago.

www.dacoromanica.ro
 133

a fost robit, apoi fAcut serv. lizi este intrecere pentru cao-
tig, societatea este intemeiat pe concurent. In viitor con-
curenta ins va disparea si in locul ei va veni iubirea. RAs-
boiul va dispArea oi el. Aceste visAri exprimA un mare adevAr,
leyea progresului, cA adicA omenirea in cursul timpului va a-
junge la o stare din ce in co mai buna oi mai dreaptA.
Alti socialioti sustineau, cA statul este ca o familie. El
trebue sA dea de lucru lucrAtorului. El trebue sA ingrijeascA
mai mult de cei de jos, precum un parinte ingrijeote mai
mult de copilul bolnav.
Se rAspunde sociabotilor (1), cA omul nu este atat de no-
bil ca sA se conducA de iubire, cA iubirea de multe ori este
oarbA oi vrand sA facA bine face de multe ori rAu. Se sus-
tine, cA statul socialist ar fi un stat tiranic, care ar intoarce
omenirea la barbaric.
Socialiotii scriau numai, nu organizau partid de lucrAtori,
cu toate acestea guvernul lui Ludovic Filip i-a persecutat
cu mprime.
Noua Charta. Ludovic Filip dete o nouA constitutiune
(= chartA), ceva mai liberalA de cat cea din 1814. Numai
acela aye& drept sA fie alegAtor, care plAtia impozite in
valoare do 200 lei (2), in boo de 300, cum era in charta de
la 1814.
Retscoale. LucrAtorii din Lyon se ridicarA cpntra fabrican-
tilor, care micooraserA salariile. Guvernul intrebuintA ar-
mata contra lor oi se fAcura. mAceluri grozave.
Legitimiotii oi bonapartiotii incercarA in mai multe ran-
duri 0, revolte tam. IncercArile nu isbutirA, pretendentul
bonapartist LouisNapoleon fu prins in douA randuri oi ares-
tat, dar scApA din inchisoare.
Politica externa. Ludovic Filip nu era iubit in tarA, mai
ales pentru cA in politica externA era prea timid. Nu voi

(1) Numele celor mai cunoscuti sant : Saint-Simon, Fourier, Louis Blanc.
(2) Suma de impozite ceruta pentru exercitarea dreptului de vot se
chiarn cens.

www.dacoromanica.ro
 134

sl primeascA pentru un fru al sAu coroana Belgiei. Nu ajut5.

pe Poloni nici pe Italieni contra asupritorilor lor. In mai
multe conflicte cu Anglia si Austria fusese chiar provocat
si el suterise provocarea.
Cueerirea Algeriei (1830-1848). RAsboid Algeriei s'a
inceput din pricinA, cA beiul insultase pe consulul francez.
DupA cucerirea Algerului, Francezii au continuat cucerirea
intregii ri. Cea mai mare greutate au intmpinat-o la lu-
area orasului Constantine (1836-37). Populatiunea maurA
opuse o rezistentA energicA, sub conducerea unui sef viteaz
si fanatic, Abd-el-Kader. Invins in mai multe rnduri 0 oia
sA ridice triburile, !Aril ce la 1847 fu invins i prins. Tara
intreaga fu declaratA provincie francezA.
Domniile reglementare. Se nurnesc ast-fel domniile, care
au -cinut in taxa noastra, cat timp legea sau Regulamentul
organic a fost considerat ca o constitutie a lor. Au lost
trei domnii reglementare, douA in Muntenia (Alexandru
Ghica 1834-1842 si Gheorghe Bibescu 1842-48) si una in
Moldova (Mihai Sturza 1834-1849).
Acel timp este un timp trist in, istoria noastrA. Domnii
erau la ordinul consulilor rusi din Iasi si Bucuresti.
Rusii se amestecau in toate afacerile noastre. Chiar Jude-
cAtile se hotArau prin influenia lor, asa cA cine aveA vre-o
judecatA rnergeA la consul, ca sA stArueascA, sA i se dea
dreptate.
Rusii incurajau pe beeri, sA facA supArAri domnului, ca
sA-1 tinA strans de ei i BA se arate buni I cu boerii. Ni-
meni nu putea seri atunci despre Rusia, cAci era pedepsit
de domn, dupa ordinul consulului. Mihai Cogedniceann, unul
din marii nostri oameni, a fost destituit din profesor pentru
cA a spus cit Basarabia ni s'a luat de Rusi. Scoalele mai
inalte au fost inchise din ordinul consulului.
Dar apasarea a otelit pe Romani. loan Iletiade Reidulescu,
Gheorghe Asachi au inceput a raspandi cultura intre ei
o generatie mare, cum au numai popoarele cu viitor, se ri-
dica la vocea lor, spre a intemei Romania de azi. Inaun-

www.dacoromanica.ro
 135

tru domniile reglementare au folosit Orli. Atunci a ince-

put sa se lumineze orasele, sa se incurajeze comerciul, sa
se libereze tiganii robi. \Tamil le dintre Moldova si Munte-
nia atunci s'au suprimat si aceasta fu primul inceput pen-
tru unirea lor definitiva.

Revolutiunea din 1848 In Franta.

Gauze le revolutiunii. Guvernul provizoriu. Revolutiunsa socialista.
Cavaignac. Noua constitutie. Adunarea legislativd. Lovitura de stat. Con.-
stitutiunea din 1852. Napoleon III.

Cauzele revolutiunii. Ludovic Filip lAsase man& libera

ministrului sAu Guizot. Acesta credea ct imiteazA guvernul
englez si sprijinit de camera, nu tine& in seama protesta-
rife tarii. In tarA se cerea vntul universal, sau, eel putin,
micsorarea censului ia 100 lei. Regale si Guizot nu voiau
sa auda, cad aveau cu ei camera. Dar camera nu reprezenta
Ora, caci fusese aleasa supt influenta guvernului. Apoi nu-
rnarul alegatorilor era mic, caci numai cei bogati aveau
drept de vot. Poporul mai era nemultumit din pricina Ore-
lei stari materiale: in industrie scadeau salariile lueratori-
lor, in agricultura se intAmplase o foamete mare in 1847.
Opozitiunea contra ministrului si a regelui se arata in
banchete.
In Februarie 1848 ministrul interzise un banchet la care
era sa iea parte mai multi deputati. In ziva hotArAtA, ar-
mata era insirata pe stradele pline de multime. A doua
zi incep impuscaturi, garda nationala se uneste cu ras-
culatii.
Regele departa pe Guizot, lucrurile se linistisera, cAnd
seara o lovitura de pusca trasA, nu se stie de cine, asupra
unui regiment, Mat pe comandant sa impuste lumea. Stri-
gate de rAsbunare se ridica din toate partile, se fac bari-
cade. Regele voi sa ieasa Ware, ca sa potoleasca miscarea,
fu primit insa cu strigate revolutionare.

www.dacoromanica.ro
 136

Ludovic Filip intelese ca nu mai poate Ii rege, abdica

si se duse in Anglia.
Guvernul provizorlu. Multimea navali in camera si a-
clama un guvern provizoriu, in care intra Lamartine, inva-
tatul Arago, socialistul Louis Blanc pi altii. Ei proclamara sta-
tul Republicili chemara o Adunare constituanta, spre a da
o nctua constitutiune. Toti cetatenii aveau drept sa voteze.
Lucratorii fat% lucru se miscau necontenit. Guvernul
provizoriu dete lucratorilor gra de lucru o sum& hotarata
pe saptaman5, si-i punea s fad. terasamente (ateliere natio-
nale). Insa tezaurul era gol, sumele date erau o povara
asupra budgetului statului.
Revolutiunea socialista. Alegerile nu iesir6 dupa dorinta
socialistilor, majoritatea'adunrii era formata de republi-
cani moderati. 0 multime imensa veni asupra adunarii, o-
curia camera si declara adunarea dizolvata. Apoi numi un
guvern provizoriu socialist, sub prezidenta lui Louis Bl no.
Ins garda national risipi multimea lucratorilor, 10, apara-
rea deputatilor i arest o parte din membrii guvernului
socialist. Lefile lucratorilor tura destiintate si se lua ma-
suri, spre a inabusi cu armele un atac din partea lor.
Cavaignac. Ministru de rasboi era generalul Cavaignac,
care pregati armata si garda nationall, spre a se lupta cu
rasculatii. In timp de 4 zile (23-26 Iunie) Parisul a fost
un camp de lupta, groaznica. Armata a suferit perderi mari,,
caul rasculatii ridicasera baricade pe toate stradele. In ziva
de 26 lucratorii pusera jos armele i peste 4.000 din ei
fura exilati in colonii.
Generalul Cavaignac inabusise rascoala. Adunarea ii de-
dese puterea executiva, de care el voia s profite, spre a
fi ales prezidentul republicii. Contra lui erau lucratorii ai
barbatii cei mai populari.
Noua Constitutie. Constitutia din 1848 decidea, ca pu-
terea legislativa sa fie incredintata unei adunri, aleas prin
vot universal. Puterea executiva se incredinta unui prezi.-
dent ales pe 4 ani, iar prin vot universal. Prezidentul se
www.dacoromanica.ro
 137

putea re-alege dupa un interval de 4 ani. Jules G rev y pro-

pusese, ca alegerea prezidentului s fie incredintat adu-
nrii, caci poporul poate fi inselat de vre-un ambitios, care
ar voi sa se faca stapfinul lui. Propunerea nu isbuti, ci fu-
sese primita propunerea lui Lamartine, ca prezidentul s.
fie ales de intregul popor.
Bonapartistii faceau o propaganda activa pentru nepotut
impdratului. In 10 Decemvrie 1848 fu ales prezident Louis
_Napoleon cu aproape 5,4 milioane de voturi, contra lui La-
marline cu 17.000 si a lui Cavaignac cu 114 milion.
Adunarea legislativfi. Dupa, inchiderea adunrii consti-
tuante, se alese o adunare legiuitoare compusa in majori-
tate de monarhisti ilegitimisti, orleanisti si bonapartisti).
Acestia. voiau s distruga institutiunile democratice, spe-
rand fie-care sa aduca pe pretendentul lor. Prezidentul ii
lasa s iea, masuri re-actionare, ca sa-i compromit in fwca
poporului.
Se lima masuri contra presei, se aduse o lege a instruc-
tiunii, prin care institutorul era pus sub supravegherea.
preotului si a prefectului.
Multimea era desgustata de adunare. Cati-va deputati
facur apel la arme, dar nimeni nu-i urma. In acelasi timp
prezidentul strabatea, Franta, aratandu-se protectorul lu-
cratorilor, aparatorul proprietatii contra rofiilor (= demago-
gilor), promitand construiri de canale i ci ferate. Scopu/
lui era, s schimbe articolul din constitutiune privitor la
alegerea prezidentului.
Lovitura de stat. Fiind-ca adunarea se opunea, prezi-
dentul fc o loviturd de stat (2 Decemvrie 1851), adica di-
zolv camera si arest pe adversari, apoi chema poporul
la o noua alegere, spre a i se prelungi puterea pe 10 ani.
In zadar mai multi deputati, in frunte cu Victor Hugo, in-
cercara sa faca o revolutiune, poporul nu-i urma.
Aproape 71/2 milioane de voturi aprobara fapta prezi-
dentului.
Constitutinnea din 1852. 0 notia constitutiune da prezi.

www.dacoromanica.ro
 138

dentului dreptul de pace si rasboi. Puterea legislativa era

incredintata unui Consiliu de Slat (40 de membri), unui
corp legislatic -(261) i unui senat (150), toti dependenti de
prezident.
Napoleon III (21 Noernvrie 1852). In fine prezidentul
dete pe fat& intentiunile sale luand titlul de imparat, cu
numele de Napoleon III. Poporul aproba acest act cu a-
proape 8 milioane de voturi.

Revolutiunea de la 1848 In Germania si in Austria.

Revolutia din Berlin. Parlamentul din Francfort. Uniunea vamali
cu Prusia. Revolucia din Viena. Revolutia din Ungaria. Abdicarea lui
Ferdinand. Frantz Iosef. I.

Dupa anul 1815 se ridicar dese-ori voci germane ce-

rand libertati constitutionale. Aceste reclamatiuni aveau
centrul in Germania sudica, unde printii pastiau consti-
tutiunile din timpul suprematiei franceze, si in tarile de
la Rin, care fusera, supuse direct regimului francez. Ala-
turi cu tendinta spre libertate, se desvolta. tendinta spre
unitate, favorizata mai ales de Prusia, care doria intinde-
rea sa.
Regele Prusiei, Frederic Wilhelm IV, un spirit romantic,
bun orator, cugetator perdut in visuri, promitea supusilor
sal constitutiune, insa data de el nu votata de camera.
Aduna, o dicta, insa voia, sa fie numit de el, nu aleasa de
popor. Aceste jocuri constitutionale preparau burghezia
.pentru revolutiune.
In urma revolutiunii din Paris, se facit si in Berlin o
adunare de strada. Armata interveni, iar regele atribuind
miscarii o mai mare insemnatate de cat avea, promise con-
stitutiune si convoca o adunare nationald. Constitutiunea era
copiata dupa cea belgiana, care servia atunci de model
celor mai multe tail.
In cele-lalte state germane, mai ales in Germania sudica,
toate spiritele liberale se miscara si propusera adunarea
www.dacoromanica.ro
 139

unui Parlament german la Franefort pe Main. 111-embrii acelui

parlament se aleserA din toate statele, mai cu seamA din
Germania sudick Ei reprezentau toate statele, n'aveau insA
nici o influenl spre a da putere de lege hotararilor. Erau
mai mult un fel de congres stiintifio, in card profesorii
formau inteligenta.
Parlamentul hotAra drepturile cetateanului german : ega-
litatea inaintea legii, independenta justitiei, libertatea pre-
sei, libertatea cultului si a instructiunii. Declark a toate
statele germane formeazA un tot si alese pe arhiducele loan
ea administrator al imperiului. Cand fu sA hotArascA,
cui sA dea coroana imperiului german, isbucnirA mari ne-
intelegeri. 0 parte sustinek pe impAratul Austriei, din ve-
chia familia inpperialk altA parte sustinea pe regele Prusiei,
care avea mai toti supusii sAi de origine german& Acest
din urrnA partid triumfk spre supArarea Austriei, care re-
chemA din parlament pe deputatii sal (de alt-fel putini).
Parlamentul propuse coroana lui Frederic Wilhelm IV. A-
cesta se intorsese iar la regimul despotic. Dizolvase adu-
narea nationalA din Berlin si incepuse un regim militar.
Gaud parlamentul ii oferi coroana imperial5, el refuzA, sA
o primeascA din maim parlamentului si declark cA, 0 va
primi numai, dacA-i va fi oferitA de printi, egalii sAi. Cei
4 regi refuzarA A recunoascA superior lor pe regele Pru-
siei ; Austria lil o pozitiune amenintAtoare, ast-fel Frederic
Wilhelm refuza coroana in mod definitiv (1849). Parlamen-
tul se imputinase si mai in urmA se risipi in urma unei
lupte cu armata prusianA.
Uniunea Tarnalii. Prima treaptA pentru stabilirea unitA-
tii Germaniei a pus-o Prusia printr'un tratat vamal inche-
iat la 1819 cu micul stat Schwarzburg-Sondershausen. Prusia
aye& posesiunile sale risipite si intrerupte prin mici state,
ast-fel in cat ocolul granitelor ei trecea de 7.000 kilometri
si inspectiunile vamale erau foarte dificile. Din aceastA ea-
uzA s'a invoit cu statele mici inconjurate de statul prusian,
ea toate sA aibA aceleasi vAmi, iar venitul BA se impart&

www.dacoromanica.ro
 140

proportional. In acest chip tot teritoriul se rotunzia, grani-

tele aveau o intindere mai mica si controlul era mai sigur.
La inceput printilor nu le placea uniunea vamala, dar v
zandu-i foloasele au primit-o, ceia ce facura apoi mai toate
statele germane (1853).
Revolufiunea in Austria 0 Ungaria. Imperiul austriac,
format din o inultime de natiuni, a fost la 1848 pe punc-
tul de a se descompune. Toate natiunile, Germani, Unguri,
Boemi, Slavi, Romani, s'au revoltat, ins fie-care avea alt
motiv de revolta decal cele-lalte. Germanii voiau libertati
constitutionale, revolutiunea lor a lost politica. Ungurii
voiau libertati si in acelasi timp separare de catre Austria,
revolutiunea lor a fost politica si nationala. Politica si na-
tionala a fost i revolutiunea Romanilor, ei ins se revol-
tau contra Ungurilor, care cereau de la Austria libertatea
de a sugruma pe Romani i pe Slavi. Tot pentru nationa-
litate s'au luptat Boemii. Ei insa s'au luptat contra Au-
striei.
RevoIutiunea dinViena. In urma rniscarei din Paris, bur-
ghezia i studentii din capitala Austriei provocara o mis-
care de stradit strigand jos Metternich. Ministrul fu de-
partat i fugi din Viena, in caruta unei spalatorese.
Imparatul Ferdinand dete apoi o constitutie copiata dupa
cea belgiana. Lucratorii din Viena, nemultamiti cu consti-
tutiunea, provocara ritscoale i imparatul fugi in Tirol.
Miscarea din Praga, unde se adunase un congres pan-
slavist (=sa uneasca pe toti Slavii : Rusi, Poloni...), tu In-
. buit de armata.
Revolutinnea din Ungaria. Ungurii cereau ca statul lor
sit fie despartit de Austria si sa fie condus dupa o consti-
tutiune. In statul lor ei cuprindeau insa pe Romani, Sarbi,
Croati i Slovaci, pe care-i considerau ca supusi. Impara-
tul jura cit va respecta constitutiunea, dar incuraja la re-
zistenta pe Romani i pe Croati.
Vienezii se unira cu Ungurii contra imparatului ; acesta
trimise armata din Boemia contra Vienezilor, iar pe Cro-

www.dacoromanica.ro
 141

ati si Romani ii arund. asupra Ungariei. Vienezii furl su-

pusi, Ungurii Ins& se luptath cu cerbicie contra Croatilor,
pe cand Romnii erau lipsiti de arme.
Abdicarea lui Ferdinand. Fra.utz Iosef I (1848). Ferdi-
nand I, care jurase pe constitutiunea ungureasca, abdick spre
a nu-si aka jurmantul. Nepotul WI Frantz losif I, atd.
Ungaria cu toate fortele. Ungurii erau condusi de cati-va
generali poloni revolutionari si se sustineau mai ales in
Transilvania. Imparatul cerii ajutorul tarului Nicolae I. Ace-
sta ordona armatelor sale, sA inainteze sub conducerea lui
Paskiewici. In nuratr de 80.000, Rusii trecura Carpatii si pro-.
fitar 6. de ne-intelegerile dintre Unguri. Conduchtorul ace-
stora, Kossuth, era in ne-intelegere cu generalul Georgey.
Kossuth las toat5, puterea lui Georgey, care fu inconjurat
de Rusi i constrans sa depue armele la Tri logos (1849).
In urma revolutiunii ori-ce m'asura liberal incet. Un-
garia perda vechile ei drepturi i un guvern mai re-actio-
nar de cat inainte incepU. Un mare progres adusese ins&
acea miscare : desfiintarea drepturilor nobililor, a inegali-
tatii impozitelor i aadministrrii provinciale prin nobili.

Revolutiunea RomAnilor de la 1848. Revolutiunea

din Italia.
Dest3ptarea Rominilor din Ungaria. incai. Petru Major. Muresianu. Roma-
nil contra Ungurilor. Avram Iancu. 1848 In Moldova. Revolutiunea din
Muntenia. Guvernul provizoriu. Intervenirea Rusiei i Turciei. Lupta din
Dealul Spirei. Conventiunea de la Salta Liman. Revolutiuni in Piemont, Roma
si Venetia. Intervenirea austriaca.
Revolutiunea Romanilor din Transilvania. Ungurii voiau
6 formeze statul lor din toate tarile, care formau odat
regatul unguresc, in total peste 300.000 kilometri patrati.
Insa pe acea suprafata locuesc numai 6 milioane de Un-
guri, contra 17 rnilioane de locuitori, din care numai Ro-
mani sant aproape 4 milioane. Ungurii voesc sa impun
Romanilor limba ungureasca in GeoalA, in armata si in tri-
bunale. Aceasta ar 11 insemnat peirea nationalitAtii noastre.

www.dacoromanica.ro
 142

Doi mari scriitori desteptasera pe Romanii din Ungaria,

la inceputul secolului, Gheorghe iiicai si Petru Major. A-
mandoi aratasera in scrierile bor originea neamului nostru.
Figura lui Gheorghe Sincai se ridica ins d'asupra tutu-
lor scriitorilor romani prin suferintele lui, adevarata ima-
gine a neamului nostru. Persecutat de Unguri, fara sprijin
si fait adapost, ratacia purtand in desagi opera lui i rAs-
pundea celor ce-1 intrebau : daca nu mi-a fost rusine s'o
fac, de ce sa-mi fie rusine s'o port', opera despre care
Ungurii ziceau ca e bung de foc, iar autorul de spanzurat.
Si in urma lui se ridicase Cipariu, Barnutin, Laurian, Ioan
Maiorescn i alti marl invatati i mari patrioti. Mare le poet
Andrei Maresianu trezi pe Romani prin cantecul sail Des-
teapta-te Romane. Romanii se adunara in 3 Mai la Blcq,
pe Cdmpkt liberfdii, unde la cuvintele lui Barnutiu jurara,
40,000,, s lupte pana la moarte pentru libertate.
Fara arme, fart ofiteri, ne-organizati, furl striviti de tu-
nurile unguresti, conduse de polonezul Benz, insa cerbicia
Romanilor umple si azi de Irica sufletul Ungurului. Re-
trasi in muntii lor, sub viteazul muntilor Avram Iancu
dese-ori s'au revarsat ca un potop asupra armatelor i ora-
selor unguresti. Si azi Ungurii urmaresc cu pisma lor me-
moria acelui erou, adevarat cavaler Ir ide si tara. pata.
Zeci de mii de Romani au perit atunci, dar sangele lor
este o garantie, ca vieata noastra o socotim mai putin de
cat drepturile noastre.
Revolutiunea. lii Mohlova si Muntenia. In Moldova au
incercat sa provoace o miscare tinerii fii de boeri instruiti
in strinatate. Dar, flind-ca poporul era strain de miscare,
toti tinerii au fost arestati de Mihai Sturza i revolutiu-
nea n'a avut nici o urmare.
In Muntenia tinerii revolutionari erau sprijiniti de bar-
bati mai batrani ca loan Heliade, care au atras in miscare
pe popor. De aceea revolutiunea din Muntenia a avut in-
semnate urmari. Pe cand Heliade ridic steagul revolutio-
nar la Islaz in 9 Iunie, o adunare prezenta (11 Iunie) lui
www.dacoromanica.ro
 143

Bibescu noua Constitutiune. Bibescu o sem* dar de frica

consulului rus fugi in Transilvania. Se alcatui un guvern
provizoriu cu Heliade si se incepura tratari cu Poarta. Ro-
mnii nu voiau, s schimbe nimic in raporturile lor cu
Turcia, ei voiau numai sa schimbe legile lor interne. Tur-
cii simtiau c. aceasta revolutiune este indreptata contra
Rusiei, de aceea nu se aratara prea suparati. Rusia insa.
cern Turcilor s intervie cu armata, spre a restabili' or-
dinea. Rornanii primira armata turceasca cu flori i cu spice
de grail, guvernul se, invoi cu Turcii, membrii sai furs
recunoscuti. Rusia insa acuz a. pe cornisarul turc, ca a lost
cumparat si cern ca O. fie trirnis alt comisar. Rusia dorik
s provoace pe Turci sa verse sange romanesc, ca apoi sit
aib cuvant a intr.& in tara, ca s ne apere de Turci. Do-
rinta i se implini, caci Turcii mergand sa ocupe cazarma
din Dealul Spirei, atacara pe pompierii romani, care se re-
trageau. Pompierii se luptara cu curaj, dar fiind putini se re-
trasera. Rusii indat ocupara amndoua. ri1e. Revolutionarii
romani fugira in tarile apusene, unde prin scris desteptara
lumea civilizata asupra originei i drepturilor noastre.
Revolutiunea de la 1848 a contribuit mult la destepta-
rea constiintii nationale. loan Brdtianu i Constantin Rosetti
au luat regularnentul organic, l'au pus pe un catafalc i im-
preun cu tot poporul, in chntecele preotilor, cu lurnnari
si cu femei bocitoare, 1-au dus i 1-au ars fi1a cu fila. Acea
cerernonie a isbit inchipuirea poporului si a arittat in mod
pipit, din care parte este in pericol existenta neamului
nostru. Afar% de acesti doi mari barbati a mai trait atunci
marele Nicolae Bdleescu, care a fost sufletul revolutiunii,
unul din marii nostri scriitori si care a murit strain pe
pamantul Siciliei, in etate numai de 33 de ani.
ConvenVunea de la lialta Liman. Rusii tin ura tarilo noastre
ocupate pana in anul 1849, cand incheiara cu Turcii Conven-
(iunea de la Balta Liman. Prin acea conventiune arnandoua
puterile se invoiau sa numeasca ele domni pe cate 7 ani,
in loc s fie pe viega. Apoi adunarile Orli trebuia BA se corn-

www.dacoromanica.ro
 144

pun& numai din boerii cei mai mari. Domni fur& numiti
Barbu $irbei in Muntenia si Grigore Ghica in Moldova.
Revolutinnea din Italia. In Italia revolutiunea din 1848
.avea tendinta politica si nationala. Doi barbati voiau s
alunge pe Austriaci din Nord si sa savarsiasca unirea Ita-
liei, papa Pitt 1X i regele Piemontului Carol- Albert. Regale
Neapolei Ferdinand 11 nu voi sa se uneasca cu cei doi,
insa, o revolutiune isbucni in Sicilia si Ferdinand fu ne-
voit sa primeasca o constitutiune. Carol-Albert si Pia IX
detera de asemenea constitutiune in statele lor.
Revolutiunea in Milan si 'Venetia. and se auzi de re-
volutiunea din Viena, la .Milan i Vene(ia isbucnira rascoale
contra Austriei. Armatele austriace tura respinse, pe child
cele-lalte state ale Peninsulei, in frunte cu Carol-Albert,.
proclamau liberarea ei de Austriaci.
Cucerirea Lombardici i Yenetiei de Austria. Intelege-
rea nu tinii mult timp. Papa se retrase din alianta si des-
fiinta constitutiunea, Ferdinand faun acelasi lucru. Carol-
Albert fu batut de Austriaci la Custozza. Aceste infrangeri
iritara pe Italieni, care decisera s rstoarne pe toti prin
-tii i sh fac din intreaga Italie republica cu capitala in
Roma. Piu IX fu alungat din Roma, unde se infiint o re-
publica in cap cu Mazzini. Austriacii invinsera Inca o data
la .Novara pe Carol-Albert. Acesta abdica in folosul fiului
sau Victor-Emanuel, care incheia pace cu Austria. Putin in
urma se supuse si Venetia dupa un asediu de un un. Papa
fu re-adus in 'Roma de o armata franceza.
In Italia lucrurile fura., ast-fel, restabilite cum erau ina-
into de 1848.
Chestia oriental si rasboiul Crimeei.
Turcii i popoarele crestine. Locurile sfinte. Mencicoff. Expeditiunea in Cri-
meea, tractatul din Paris. Adunarile ad-hoc. Conventia din Paris. Unirea
Principatelor. Alexandra. ban Cuza.
Turcii au venit in Europa la jumatatea secolului XIV,
au cucerit Constantinopole in 1453, dar de atunci i 'Ana
www.dacoromanica.ro
 145

azi au rAmas strAini de Europa nu numai prin religia, ci

si prin pornirile bor. Ei nu uitA, a au cucerit Wile pe
care le sin. Ei vor sA trAeascA si azi WA muncA, din munca
cucer4ilor si nu se:ocupA cu plAcere de cat de armatA si
de functiuni publice. Ast-fel fiind incapabili de a primi ci-
vilizatiunea europeank ei vor trebui sA pearA. lnsA popoarele
crestine supuse de Turci nu sant nici numeroase, spre a
le lua locul, nici intelese intro ele, spre a mosteni impreunA

Napoleon III.

statul turcesc. Europa apuseanA voeste, sA amae cat mai mult

diviziunea Turciei, cAci se teme sa nu cadl intreagA in mai-
mile Rusiei. Acest stat este legat cu crestinii din Turcia
prin religiune si prin origine. Cu aceste legAturi Rusia ur-
rnArete cucerirea Turciei, ocuparea Constantinopolei i pose-
siunea stramtorilor Bosfor i Dardanele, care-i deschid intrarea
in marea MediteranA. Dar tocmai aceasta nu vrea Italia, a
cArei putere ar fi arnenintatA, nu vrea Austria, Franca si mai
Floru. lstoria Popoarelor nouS. 10
www.dacoromanica.ro
 .146

ales Anglia, careia i s'ar taia comunicatiunea pe canalul

de Suez cu Asia Orientalcl. Toate puterile sant interesate
in aceast a. chestie oriental, noi mai mult ca ori-cine, caci
de deslegarea ei depinde linistea sau pericolul natiunii
noastre.
Locnrile sfinte. Locurile sfinte din Palestina, unde a
trait si a murit Isus Cristos, au fost i sant respectate de
Crestini. Acolo au bisericile lor i crestinii ortodoxi si cei
catolici i cei reforma0. Crestinii catolici sant sub protec-
tiunea Frantei, care-i apara de impilarile Turcilor, Crestinii
ortodoxi sant sub protectiunea Rusiei. Pe la 1850 catolicii
se certau cu ortodoxii pentru cheile sf. mormant. Nicolae I
interveni amenintator, ceea ce facia pe imparatul francez
ea trirneata o flota in apele turcesti.
Misiunea lui Mencieoff. Tarul Nicolae credea momentut
potrivit pentru a desfiinta Turcia. Cumnat cu regele Prusiei,
salvator al Austriei contra Ungurilor, el credea, ca. va 1i
ajutat de aceste dou puteri i trimese la Constantinopole-
pe printul Mencicoff. Acesta infra in capitala Turciei cu a
pompa extraordinara. Se purta mandru cu sultanul ei-i cerit
sA recunoasca pe Rusia ca protectoarea tutulor crestinilor
din Turcia. Sultanul refuza i indata armatele rusesti in-
trara, in tarile noastre, pe cand flota turceasca fu distrusa
la Sinope de cea ruseasca (1853).
Alianta puterilor apusene. Expeditiunea in Crimeea..
Franta si Anglia facura atunci 6 alianta pentru conserva-
rea Turciei. 0 f1ot aliat intra in Baltica, pe child o ar-
mata (1) debarca in Dobrogea. Rusii parasira Principatele,
ocupate apoi de Austriaci. Aliatii se imbarcara, din pri-
cina miasmelor din Dobrogea si dobarcara la Crimeea,
spre a ataca cetatea Sevastopol (1854). Invinsera pe Rusi la_
raul Alma i inconjurara cetatea. Rusii aveau puternica ar-
mata inauntru, aveau multe armate in afara, dar toate a-,
tacurile lor contra inconjuratorilor au fost respinse. Taruh

(1) 50.000 Francezi, 25.000 Englezi.

www.dacoromanica.ro
 147

Nicolae muri de supArare. Totusi cetatea tinit 11 luni, fAr

sA se supunA. Regele Piemontului, Victor Emanuel, trimise
18.000 de soldati aliatilor. In fine cAzii cea mai mare thrie
a Sevastopolei, Turnul Malacoff. Rusii fugirA din cetate (1855).
Tratatul din Paris (1856). In timpul rAsboiului, Romanii
se silirA din toate puterile sh destepte atentiunea Europei
asupra importantei, ce are Ora n astrA la gurile DunArii,
cum si asupra vointii noastre de a implini aici o misiune
latina. Silintele lor fur& incoronate de succes, cAci la in-
cheierea pacii regularea soartei noastre a fost grija princi-
pall a Congresului. Pacea din Paris a impus Rusiei grele
sacrificii : sA renunte la protectoratul asupra tArilor noastre;
sA intoarcA Moldovei Basarabia de la gurile DunArii (ju-
detele Cahul, Ismail si Bolgrad); sA nu mai tinA port de
rAsboi nici corabie de rAsboi in marea NeagrA. Navigati-
unea pe DunAre fu declaratA liberA in tot cursul acelui
fluviu.
Adunfirile Ad-hoc (1857). Napoleon sustinea unirea tA-
rilor noastre sub un singur domn, ca sA putem rezista ve-
cinilor iubitori de cuceriri. InsA Austria si Turcia se opu-
neau din toate puterile. Austria ca sA fie creduta, ca. sustine
o cauzA dreaptA, afirmA eh locuitorii nu voesc unirea th-
rilor oi propuse a se intreba locuitorii. Napoleon primi sa
se tie seamA de vointa poporului roman. De aceea se hotAra
sh se aleagA in principate dou adunAri ad-hoc i acestea
s arate dorintele Romanilor. Austria sper, c prin mari
influence in alegere va scoate in Moldova majoritAti con-
tra unirii. In adevAr guvernul de atunci, credincios Turciei,
alese o adunare opusA unirii, dar cu atata violare a drep-
tAtii, in cat imparatul ascultA plangerea Romanilor si in
intelegere cu Anglia dispuse sa se facA o notiA alegere. A-
dunArile, care s'au intrunit atunci au exprimat dorintele
Romanilor in 5 puncte. Ele au tesut firul viitorului nostru.
Cele 5 puncte erau : 1) Autonomia tarilor sub suzerani-
tatea Portei, conform cu vechile tratate. 2) Unirea Princi-

www.dacoromanica.ro
 148

patelor. 3) Print strain, dintr'o dinastie europeanA. 4) Ne-

utralitatea pAmantului Principatelor. 5) Regim constitutional.
Conventiunea din Paris. In urma acestor dorinte, con-
gresul din Paris a hotarat asupra soartei tarilor noastre
prin actul numit Conven(iunea din Paris. Conventiunea des-
flint& privilegiile, garanta principiile constitutionale si re-
comand imbunAtAtirea stArii tAranilor.
ImpAratul nu putuse a ne da unirea de cat pe jumatate-
Numai legile erau O. fie aceleasi, cum si o Curte de Ca-
satie i o Comisiune pentru pregatirea legilor. Aceste doul
erau A fie la Focsani.
TJnirea Prineipatelor romitine (1859). Rornnii insa nu ti-
null socoteala. de hotararile Congresului. Bizuindu-se pe
protectiunea lui Napoleon, ei alesera la 5 si 24 Ianuarie
acelas domn, pe colonelul Alexandra Cuza.
Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Austria nu interveni
in principate, caci Napoleon o ataca. in Italia, iar Turcia
recunosca Domn pe Cuza. In 1862 ramase un singur mi-
nister, cAci Oa. atunci fie-care tarA avea ministerul sAu.
Cuza a neglijat administratiunea tarii, a dat mare putere
oamenilor d'imprejurul sAu -si a voit sa. imite pe Napoleon,
guvernand fara control. De aceea a lost rAsturnat in noaptea
de 11 Fevruarie 1866. Numele lui va rAmane insA in Istorie
alaturi cu numele celor mai mari domni ai nostri, cAci a
fost primul domn al Romaniei si a impropietiirit pe tii-
rani. Camera se opunek el insA a dizolvat-o si, impreunA cu
Mihail Cogilniceanu, a Mout din 600.000 de clacasi 600.000
de proprietari. Tot atat de insemnata a lost alta faptA a lui,
luarea averilor manAstiresti in valoare de aproape un miliard.

Unitatea Italiei.
Cavour. Rasboiul din 1859. BatAlia de la Solferino. Anexarea Ducatelor. Ane-
xarea Neapolei, Siciliei si statului papal de Garibaldi. Regatul Italiei (1861).
Anexarea Venetiei, ocuparea Romei.
Dominatiunea franceza. desteptase in Italia, ca si in Ger-
mania, aspiratiunea poporului cAtre libertate si mai alis

www.dacoromanica.ro
 149

catre unitate. In 1848 regele Piemontului sperase s libe-

reze Italia cu propriile ei forte, dar incercarea sa nu isbu-
tise. Peste zece ani, acelasi stat isbuti, cu ajutor francbz,
find condus de un mare bArbat politic numit Cavour.
Cavour. Se nascuse la Turin, fusese (Alter, cAlAtorise in
Anglia, Franta qi Germania. Ajungand ministru in 1850, re-
forma starea fmantelor, organiza armata piemonteza i tiit
sA. ridice insemnAtatea politica a micului stat.
Piemontul n'ave atunci nici 5 milioane de locuitori. Re-

Cavour.

gele Piemontului purta numele de regele Sardiniei, caci; sta-

pfinia si aceasta insulA, impreuna cu Genua i cu Savoia. In
urma infrangerii de la Novara, pe cnd toate statele din
peninsula urmau curentul reactionar, singur regatul Sar-
diniei !Astra constitutiunea i deveni centrul unitatii ita-
liene. In timpul rAsboiului Crimeei, Cavour incheia alianta
cu Francia i cu Anglia, trimise 18.000 de soldati aliatilor,
nu spre a catigb, ceva imediat, dar ca BA poat lu parte
la congresul de pace.

www.dacoromanica.ro
 150

In Paris Cavour arata lui Napoleon starea Italiei pi vorbi

in congres contra ocuparii Italiei de catre Austria.
Mai pe urma. Napoleon se invoi cu Cavour, ca sa ajute
la liberarea Lombardiei pi Venetiei de la Austria, in schim-
bul Savoei pi Nizzei, care tusesera redate Piemontului la 1815.
Rsboiul din 1859. Austria era neliniptit de pregatirile
militare ale Piemontului pi de amenintarile lui Napoleon.
Ea declara rasboi Piemontului, de pi Anglia propusese adu-
narea unui congres si Napoleon il primise.
Napoleon veni in ajutorul Piemontezilor pi in cate-va
saptamani Austriacii fur& respinpi peste tot locul. Invin0
la Magenta de Mae-Mahon, fura alungati din Lombardia. Im-
paratul Frantz losef, imitand pe Napoleon, inainta contra
Francezilor on 150.000 pi-i ataca la Solferino. Mind invins,
Frantz Iosef se intalni cu Napoleon pi-i las Lombardia, care
fu data Piemontului. Venetia ramase Austriei, iar cei-lalti
printi trebuiau restabiliti in statele lor pi cu totii BA for-
meze o confecleratie sub prezidenta Papei.
Anex area Ducatelor. Aceasta pace umpla de revolt su-
fletul Italienilor. Ei sperasera s ieb. pi Venetia pi sa uneasca
toate statele intr'unul singur. Cavour povatui pe regele Vic-
tor Emanuel, sa nu se opue pe fata. t avour insupi se re-
trase. Dar indemna poporul din ducatele Toscana, Modena
i Parma, s goneasca pe ducii lor pi sa voteze unirea cu
Piemontul.
Cavour revenind la putere, obtinit de la Napoleon reu-
nirea ducatelor, cum pi a Italiei centrale, iar in schimb
'dete Frantei Savoia pi Nizza. Locuitorii acelor tinuturi vo-
tail alipirea lor la Franta.
Anexarea Neapolei, Siciliei si statului papal de Gari-
baldi. Un revohitionar curajos pi indr6znet, numit Gari-
baldi, ipi propuse s revolte regatul Neapolei, contra rege-
lui sat] Francisc IL El era ajutat in secret de Cavour, caci
republicanii Italieni promisesera regelui Victor Emanuel
sa-1 ajute a uni intreaga Italie. Garibaldi debarca in Sici-

www.dacoromanica.ro
 151

lia cu 1.000 de voluntari. Armata napolitanA era incapabilA

de luptA si 'Garibaldi in scurt timp cuprinse tcatA insula.
Ajutat apoi de Anglia, Garibaldi inaintA spre Neapole
fu primit cu triumf in capitalA, de unde Francisc II fu-
gise cu o zi mai inainte. In urma. Garibaldienii nAvAlirA
in statul papal. Cavour se temea, sA nu intervie Francezii
contra lui Garibaldi si s rede Neapole lui Francisc II.
De aceea sub cuvant cA voeste s apere Roma ca sA nu
fie atacath de Garibaldi, trimise o armatA in statul papal.
Armata papalA fu invinsA, statul papal, afarA de Roma, vota,
anexarea sa la Piemont. Armata piemontezA se uni cu Ga-
ribaldi si ocup& tara. Garibaldi lasA lui Victor Emanuel
toath puterea i nu voi sA primeascA nici o recompensA.
Locuitorii regatului napolitan votarA alipirea lor la Piemont.
Regatul Italiei. La 18 Fevruarie 1861, Victor Emanuel
fu proclamat rege al ltaliei. Peste cate-va luni muri Cavour,
cAruia Italia ii datoria unirea ei. Capitala noului stat se
mutA la Floren(a.
Anexarea 'Venetia i ocuparea Romei. Italiei ii mai lip-
sia Venetia, care era ocupatA de Austria si Roma, de unde
Papa Piu IX arunci blesteme asupra necredinciosilor, care
ii ocupaserA statele. Garibaldi Moil o incercare d'a ocup
Roma, dar Napoleon trimise in ajuterul papei o armatA,
care respinse pe Garibaldi cauzandu-i mari perderi. Fran-
cezii rAmaserA apoi in Roma, .spre a apAr pe papA contra
unei incercAri nouA.
Pentru ocuparea Venetiei Italia astepth momentul cand
Austria va intra in rAsboi cu vre-un stat. Momentul nu
intarziA mult, cAci in 1866 incepii rAsboi intro Prusia ai
Austria. Italia aliatA cu Prusia atAcA pe Austria, si de si in-
vinsa. la C ustozza, *fig% Venetia, de oare-ce Prusia nimi-
cise puterea A ustriei.
In fine, chiar Roma fu ocupatit in 1870. Incepand marele
rAsboi dintre Francia si Germania, Francezii retraserA ar-
mata lor din Roma, Italienii ocuparA Roma, care deveni
capitala intregei Italii.

www.dacoromanica.ro
 152

Unitatea Germaniei.
Bismarck. Rivalitatea dintre Austria si Prusia. Organizarea armatei
prusiene. Cestiunea Schleswig-Holstein. Rdsboiul din 4866. Moltke. Sadova.
Pacea de la Praga. Coniederatiunea germand de Nord.
Uniunea vamala.

Casa de Hohenzollern a isbutit sA uneascA intreaga Ger-

manie, in acelasi timp, cnd casa de Savoia uni intreaga
Italie. Acest mare eveniment, care a schimbat centrul Eu-
ropei si a scos pe Austria din Germania, a fost in mare
parte opera unui mare om numit Otto Bismarck, care a
condus Prusia i apoi Germania de la 1862 pan& la 1890.
In nici un timp i la nici un popor nou nu s'a arAtat Un
ministru mai mare, mai cunoscAtor de oameni si de im-
prejurAri.
Progresele Prusiei pa,rusera ca s'au Ingropat cu Frederic eel mare.
In rsboaiele revolutiei franceze Prusia fu invinsa, Napoleon o reduse
la cea mai profund& injosire, din care ins& esi invierea ei si a Ger-
maniei.
Prusia a dat semnalul desteptarii contra cuceritorului asupritor, ea
a entusiasmat Germania in lupta contra lui si din pacea de la Viena
a esit re-intregit& si marit. In urma pacii, de si regele prusian urmh.
politica sfintei aliante, toti cugetatorii germani vedeau in Prusia sta-
tul destinat s fac& unitatea Germaniei. Regele Frederic Wilhelm III
alina suferintele rasboaielor ca un adev5rat parinte al poporului. Fiul
sau Frederic Wilhelm. IV (1840-1861) arata in mai multe imprejurari
dorinta sa d'a face unitatea Germaniei, de si ideile sale de rege ab-
solut ii hotar&serii sa resping& coroana imperial& (Arita de parlamen-
tul din Francfort. Fratele sau Wilhelm I, care conduse Prusia ca re-
gent (1858-1861) in locul regelui bolnav i ca rege si imparat de la
1861-1888, av fericirea s. unease& Germania.
Rivalitatea dintre Austria si Prusia dupit 1848. DupA
revolutiunea din 1848 Austria intrA pe calea re-actionarA
pe cAnd Prusia isi dete o constitutiune liberalA. Din aceastA
cauzA toti partizanii ideilor liberale vedeau in Prusia sta-
tul chemat a realizA unitatea Germaniei. De aci rezultA
o mare rivalitate intro Austria si Prusia. In 1850 un rAs-
www.dacoromanica.ro
 153

boi intre cele douA state nu fu impiedicat de cat prin mij-

_ locirea imparatuluI Nicolae al Rusiei. Totusi, in rAsboiu)
Austriei cu Franta si Italia, toate statele mici germane
stAruiau ca s se dea ajutor Austriei, i Prusia ii puse
armata in stare de rasboi. Dar dupA 1859 Austria primi re-
gim constitutional si numrul partizanilor sal cresca in
Germania. Toti atacau organizatiunea vitioasa a Dietei, corn-
push din delegati numiti de suverani, in loc sa fie alesi

Bismrck.

de popor. Cu sprijinul Austriei se formA o societate natio-

nald, care convoca un congres la Francfort. Imparatul Aus-
triei invit pe suverani sA se adune in acelas oras voind ca
Austria sa realizeze unitatea german& Bismarck refuza Risk
invitatiunea imparatului i congresul din Francfort nu dote
nici un rezultat. Bismarck declara, ca Austria trebue sa
ieasa din Germania si unirea Germaniei sA se fuel sub con-
ducerea Prusiei, cu o adunare a poporului. Aceste din urm.
cuvinte, ca Germania trebue sA aibA o adunare a poporu-
www.dacoromanica.ro
 154

lui din toate statele, fu prim RA In Germania cu mare ne-

incredere, caci in Prusia Bismarck nu tine& seama de ca-
mera prusiana.
Bismarck ,sustinea serviciul militar de 3 ani, pe cand.
camera prusiana vota, bugetuI numai pentru un serviciu
de 2 ant. El nu tine asocoteala de camera pi mail& armata,
caci unitatea german& zicea, el, se va face nu cu discur-
suri ci cu fer i sange. Ast-fel Bismarck nu era iubit
nici de popor in Prusia, nici de suverani in Germania.
Armata prusiana numara ins 450.000 tineri, afara de
militii i gloate, ea era inarmata cu pupca cu ac, cu care
se putea trage 8-10 lovituri pe minut, pe cand cele-lalte
armate aveau pusca cu vergea.
Chestiunea Schleswig-Holstein. Ducatele Schleswig pi
Holstein sant populate de Germani pi erau supuse Dane-
marcei. In urma depteptarii spiritului national, aceste du
cate voiau sh, se desfaca de Danemarca i s intre in con-
faderatiunea germana. In 1863 regale Danemarcei lug ma-
suri ca sa uneasca mai strans de regatul sau cele douti
ducate. Dieta germanA reclama, pi Prusia se pregati sa tri-
meata armata, ca s ocupe ducatele.
Ca sa nu lase numai pe Prusieni, Austria se uni cu ei
si amandoul armatele ocupara ducatele, fr rezistenta din
partea Danezilor.
In propria lor tar ins, care fu in curand atacata de cei
doi aliati, Danezii opusera o rezistenta eroica. Orapul Diip-
pel sustinu un asediu celebru. Dar fiind mai putini i toate
posesiunile de pe continent flindu-le ocupate, Danezii se
supusera. Ei lasara ducatele celor doua state (1864).
Bsboiul Prnsiei Si Italiei contra Anstriei (1866). Austria
pi Prusia incepur intre ele cearta pentru administrarea celor
doua ducate. I3ismarck acuza pe Austria in Dieta, a face
pregatiri militare pi invita pe cele-lalte state sa treaca de par-
tea Prusiei. Cele 4 regate i cea mai mare parte a suverani-
lor ptiau ca Prusia provoca i trecura de partea Austriei.
Atunci Bismarck incheia cu Italia o alianta ofensiva pi
www.dacoromanica.ro
 155

defensiva. In acelal timp el se intalni cu Napoleon i ob-

Vnii de la el, ca Franta BA nu intervie in lupta.
Armata italian fu invins de Austriaci la Custozza, ina5.
fusese de mare ajutor Prusienilor, caci atrsese de la gra-
pita lor 150.000 de soldati. Flota italiana fu invinsa. la Lissa,
o insula in marea Adriatica.
Moltke. Armata prusiana era ins& condusa de marele
strategist Moltke. Acest mare om de rasboi, a rezumat
tiinta sa militara in aceasta vorba sa. mergem despartiti,
s atacam uniti. El impartia armatele i le recomanda
s mearga pe drumuri deosebite, dar sa se intalneasea in
acel* punct, asupra inirnicului. Aceast procedare se
chiama conventricei, i poate fi periculoas, daca inirnicul
are concentrate forte superioare, cu care poate intampina
separat corpurile de armata, care yin asupra-i.
Ins& Moltke prevazuse toate : cuno0ea, perfect geogratia,
calcula exact distantele ii mersul armatelor sale. Armata
prusiana, ca o main exacta, se Oa in locul hotarat, la,
timpul botarat. .
Sadova. Trei armate prusiene patrunsera in Boemia pe
cad deosebite i in aceia0 zi se intalnira in fata inimicului
la Sadova. Comandantul Austriacilor era generalul ungur
Benedek. Dona armate atacara pe Austriaci dintfo a treia
armata, parte ii ataca in spate, amenintandu-le retragerea.
Indata incepii fuga. Ofiterii, soldati, tunari se aruncara unii
asupra altora, spre a scap. Austriacii perdura 40.000 de
oameni, morti sau prizonieri, iar Prusienii se impartira in
dou, unii urmarind pe Austriaci in Moravia, altii luand
calea Vienei.
Pacea de la Praga (1866). Frantz Iosef ruga pe Napo-
leon s intervie pentru incheierea pacii i-i dete Vengia,
ca el s o .dea Italienilor. Pacea definitiva se incheia la
Praga. Austria plati o uoara despagubire de rasboi, re-
nunta la ducate i se invoi sa nu se mai amestece in a-
facerile Germaniei.
Confedergiunea genitalia de Nord. Prusia forma apoi
www.dacoromanica.ro
 156

cu micile state din nord de raul Main confederatiunea ger-

man& de Nord, sub conducerea ei. Ea desfiintA i anexA re-
gatul Hanovra i alte state mai mici.
Uniunea Vamalil. Statele din Sad, care tinuserA cu Au-
stria, furA tratate cu blandete. Toate intrarA cu Prusia in
legAturi vamale, in cat intreaga Germanie era un tot in
privirea cornercialA. AfarA de aceasta, Prusia Mar tratate
secrete cu fie-care stat, ca in caz de rAsboi toate statele
sa punk armata lor sub comanda regelui Prusiei.

Rsboiul franco-german (1870-1871).

IIrmarile rasboiului de la 1866 pentru Europa si pentru Romani. Carol I
in Romania. Candidatura printului Leopold la tronul Spaniei. Sedan, Metz.
Guvernul apararii nationale. Asediul Parisului. Paces de la Francfort.
Imperiul German.

Efectele riisboiu1ui pruso-austriac. RAsboiul pruso-au-

striae av urmAri considerabile pentru Europa i pentru
noi Romanii.
Germania primi o organizare nouA, cu mult mai puter-
nicA de cat in timpul suveranitAtii Austriei. Acest stat, a-
vand posesiunile sale afarA din Germania, se interesa de
cestiuni strAine Germaniei. Locul Austriei fu luat din 1866
de cAtre Prusia, putere curat germanicA. Imputernicirea Pru-
siei o fAcea apoi independentA de Rusia.
Austria suferi insA cele mai hotAratoare urmAri. Ea pierda
Venetia i fu scoasA din Germania, aa precum voise Bis-
marck. Privirile ei se indreptara de atunci spre RAsArit, nu
spre Apus, ca mai inainte. Ca sA suprime o cauzA de slAbi-
ciune a statului sAu, impAratul Frantz Iosef Merl in 1867 un
pact cu Ungurii, prin care toate tinuturile se impartirA intre
doll& state egal indreptatite, Austria si Ungaria. Un mic rau,
Leitha, de MO Viena, desparte cele dou state. Fie-care
din ele are ministerul sAu, camerele-sale legiuitoare, buge-
tul sAu. AmandouA insA sant unite prin persoana suvera,

www.dacoromanica.ro
 157

nului i prin mai multi ministri. Suveranul poartA. in Au-

stria titlul de impArat, in Ungaria de rege.
Rornanii din Ungaria au fost rAu loviti prin actul din
1867. Ungurii, de si putini, considerl intreaga tarA, ca Ora
bor. Ei vor s fad. pe Romani sA vorbeascA ungureste ei.i
persecutA cu cruzime. coalele le inchid, in triburiale le cer
sA vorbeascA ungureste, jurnalele sant supuse la amendA.
Carol 1 in Romania. RAsboiul din 1866 a fost cu bune
urmAri pentru statul nostru. Atunci Romanii au aleI3 ca
domn pe primul nostru rege Carol de Hohenzollern. Austria
se opune& din toate puterile la alegerea noului Domn. Or-
dine erau date in toate phrtile, BA supravegheze trecerea
printului i sA-1 opreascA. Cu multA indrasnealA a trecut Prin-
Vil Carol prin statele austriace si a sosit in tail. Austria
poate cA ar fi trecut muntii contra noului suveran, insI peste
cate-va sAptAmani rAsbolul pruso-austriac strivia cu totul
,puterea Austriei.
Candklatura printuhui Leopold de Hohenzollern. Napo-
leon se simtia umilit de victoriile Prusiei i doria sA ie&
ceva din Germania, precum luase Savoia i Nizza de la Italia.
Bismarck insA se opunea tutulor planurilor sale. Napoleon
se decise atunci sA declare rAsboi Prusiei.
Ocaziunea se ivi indatal Spaniolii fAcuserA in 1868 o re-
volutie i oferirA coroana Spaniel printului Leopold de Ho-
henzollern, fratele regelui nostru. Guvernul lui Napoleon luA
aceasta ca pretext de rAsboi. Ins& printul Leopold refuza
coroana. Pacea se credea asiguratk dar Napoleon voia rAs-
boi cu ori-ce pret. El ordonA ambasadorului sAu din Berlin,
ca s cearl regelui promisiunea CA nici in viitor nu va per-
mite acea candidaturh. Wilhelm nu voi sA dea acea pro-
rnisiune.
La Paris acest refuz fu considerat ca o insultA i rAsbo-
iul fu declarat.
Sedan si Metz. Armata francezA era insA cu mult infe-
rioarA celei germane si in organizare i in numAr. Prusie-
nii se unirl cu toate statele germane si puserA pe picior
www.dacoromanica.ro
 158

de rasboi in intaia linie 500.000 de oameni, dirigiati de

Moltke si comandati de generali viteji, intre care se dis-
tingia printul de coroana prusian. Francezii nu putura o-
pune acelei mase de cat 200.000 de oameni impartiti in doua
armate, una condus de Mac-Alahon, alta de Bazaine. Moltke
Meuse planul rasboiului cu doi ani mai inainte.
Amandoua armatele franceze fura atacate de o data si
. impinse una spre Metz a lui Bazaine, alta spre Nord a lui
Mac-Mahon. Apoi Germanii cazura asupra lui Bazaine si
cu perderi mari de amandou partite, mai ales la Mars-la-
Tour (1) il inchisera in Metz. 200.000 Germani ramasera
la Metz si inconjurara cetatea eu santuri teribile. Atte dota
armate inaintara spre Nord asupra lui Mac-Mahon.
Impins spre hotarul Belgiei, Mac-Mahon fu inchis in,
Sedan intr'o vale dominata de dealuri. Sdrobiti de o arti-
lerie superioara, Francezii, cu toata vitejia lor, se predetera.
Germanilor. Si nu numai armata se predete, dar si insusi
imparatul Napoleon, care se aft& cu armata lui Mac-Mahon.
13azaine se inchise in Metz si nu Mat nici o incercare
serioasa, ca s sparga liniile inimice. El sta in Metz si as-
tepta sa, fie numit dictator sau imparat in locul imparatu-
lui dus prizonier in Germania. Cand insa sfarsi hrana, ca-
pitula impreun cu intreaga lui armata. (180.000 soldati i
1.700 de tunuri).
Gavernut apilrIrii nationale. La vestea caderii Sedanu-
lui, poporul din Paris se revolta si proclama republica.
Apoi alese un guvern al apararii nationale. Seful acelui gu-
vern era generalul Trochu, un incapabil.
In loc sa inchee pace, guvernul trimise la curtile din,
Europa pe Thiers, ca s ceara ajutor Insa Rusia si Au-
stria fusesera invinse de Franta, Italia nu putuse ocupa,
Roma din pricina ei, Anglia n'avea nici un interes in joc-
Bismarck cern Alsacia si 3 miliarde. Cererea (find respinsa,
armatele Inaintara asupra Parisului.

(1) 20.000 perduti de fie-care parte.

www.dacoromanica.ro
 159

Asediul Parisalui. Capita la Frantei fu asediatA de Ger-

mani, din Septemvrie 1870 pan& in Ianuar 1871. Parisienii
puteau forma o arrnata de 500.000 de oameni, dar Trochu
amana mereu atacul contra asediatorilor. In urmA incepit
foam etea si boalele. Painea se da in Ianuar cu mAsura (300
grame de fie-care om), carnea era de cal (cate 25 grame
de fie-care om).
Grambeta. Capitalarea Parisulai. Un advocat indrAsnet
Gambeta, find numit ministru, plea. din Paris in balon.
El streAtit Franta chernand poporul la arme. Se formar .
rnultime de armate, care in cate-va intalniri invinserA pe
Germani, dar nu se putea spera un succes sigur, de oare-ce
armatele erau fail instructiune.
Toate armatele aveau de scop liberarea Parisului. Toate
furl invinse cu perderi mari. Parisul capitula (29 Ianuar).
Pacea de hi Franefort. Prin pacea incheiatA la Francfort
Ffanta intoarse German iei Alsacia si Lorena cu peste 1.600.000
locuitori. Se obligA sA plAteascA 5 miliarde de franci, si sA tin&
pe teritoriul ei o parte din armata germanA, ptinA la plata
miliardelor.
Imperial german. Constitutianea WI. In 1871 Ianuar 18,
ziva in care Frederic I se incoronase rege la Konigsberg,
dincolo de Polonia, regele frusiei Wilhelm fu proclamat.
impArat al Germaniei, in Versailles. In palatul lui Ludovic XIV
suveranii germani venirA, spre a asista la incoronarea ha-
trtmului Imparat.
Toate statele cedau Prusiei conducerea armatei si a politi-
cei externe, conservau insA oare-care autonomie internA. 0 a-
dunare, Reichstag, discutA legile aplicabile intregului imperiu.
Bismarck realizase unitatea Germaniei.
Franta sub Napoleon III.
Napoleon III. Politica lui in rhsboiul Crimeei, in rasboiul cu Austria,
in Italia 0 in Germania. Caderea monarhiei. A treia republica. Thiers..
Napoleon III era nepotul lui Napoleon I, fiul fratelui salt
Ludovic, pe care Napoleon 11 Meuse rege in Olanda. Mama
www.dacoromanica.ro
 160

lui ii crescuse cu ideea fixA, ca el intr'o zi va domni. Pra

a fi ales prezident in 1848, dusese o vieatA foarte aventu-
roasA. Crescuse in Elvetia si urmase la o c o al Militara
din acea tar& Apoi intrase in societatea carbonarilor ita-
lieni i luase parte la o revolutiune contra papei. In tim-
pul lui Ludovic Filip a provocat doua, rscoale rnilitare. Fiind
prins, in cea d'intai fusese lsat in libertate, in a doua
reusise sA fuga din inchisoare, trecuse in America, apoi
in Anglia. In aceast tall se ocup cu literatura, cu ces-
tiunile sociale, cu cursele de cai. Ave& atuhci idei turburi
{lespre drepturile lucrAtorilor, despre datoriile unui print.
Se credea socialist si chiar dupa ce ajunse imptirat se con-
sider apropiat de popor. Se numia irnpAratul tAranilor. Se
cAstori cu o frumoasA spaniolA de rang inferior, .Eugenia.
Ideile lui in politica externA erau revolutionare: voiA sA
,distrugA opera pAcii din Viena si sA opue dreptului prin.
dreptul popoarelor. Credea, cA rolul Frantei este s ajute
natiunile a se constitui in state nationale; dar pentru a-
-ceasta s primeascA o mArire teritorial, ceea ce Bismarck
numia. bac siq.
In fantazia sa Vomantic ). voia sA sprijine pretutindeni
rasa latin, Mit BA calculeze exact nici forta sa, nici rezul-
tatul final.
Acestui om, atat de celebru prin succesele sale si mai
mult Inca prin nenorocirile sale, care in timp de 16 ani a fost
arbitrul Europei, noi Romnii ii datorim recunostintb, pen-
tru sprijinul dat tarilor noastre. Si WA dnsul s'ar fi unit
rile noastre, dar poate In alte conditiuni si in alte timpuri.
Azi dad mergem cu propriile noastre forte, trebue s ne
amintim cu respect de cei, care ne-au indrumat in zile de
incercare.
Politica NI in rasbolui Crimeei. Napoleon III credea, c
adevArata pricinA a cAderii lui Napoleon I a fost, ca a lup-
tat contra nationalitatilor si contra Angliei. De aceea s'a
decis, sto. se fereascA de greselile lui si BA traeasa in pace
.cu Anglia. Aceasta tara aye& interes, sA apere Turcia con-

www.dacoromanica.ro
 161

Va. atacurilor Rusiei, de aceea Napoleon impreun cu An-

glia au inceput rasboiul Crimeei. Dupa cuprinderea Seva-
stopolei Napoleon ar fi vrut, sa se libereze natiunile sub-
jugate de Rusi, Polonii in intaiul rand. Insa prin aceasta
supare. pe Austria si Prusia, iar un rasboi cu ele 1-ar fi
adus in pozitia lui Napoleon, in lupta cu intreaga Europa.
Ast-fel. Rusii au scapat usor din acel rasboi.
Politica NI in rilsboiul en Austria, fatil de papa I in
rermanta. Politica lui Napoleon fata de Italieni a sovait,
caci erau doua, curente imprejurul eau. Unul sustinea uni-
tatea intreaga a Italiei, dupa voia poporului italian; alt cu-
rent, in cap cu imparateasa, voi o unitate necompleta, care
sa, lase papei puterea lui politica. De aceea Napoleon a ho-
tarat cu Frantz Iosef; ca statele italiene sit formeze o con-
federatiune sub prezidenta papei. Italienii nemultumiti de
acea hotarare au facut unirea mai mult contra vointei lui
Napoleon si ast-fel s'a instrainat de ei. Tot pentru aceasta
politica papala, s'a instrainat de el si Anglia. De aceea
Napoleon n'a avlt destul prestigiu, sa apere Polonia revol-
tata din nou contra Rusiei, nici sa apere Danemarca.
In contra Austriei Napoleon apara principiul nationali-
tatilor, de aceea a sustinut pe Italia, de la care a anexat
Savoia i Nizza. Apoi s'a abtinut de la rasboiul pruso-aus-
triac, operand sa obtina ceva si de la Prusia. Bismarck insa
1-a amenintat cu rasboiul, care a si isbucnit.
Napoleon a Mout o expeditie in Mexic, spre a forma, un
irnperiu latin in acea tart. Dar dupt 'cati-va ani a retras
armata i imparatul Maximilian, fratele lui Frantz Iosef, care
primise coroana gexicului, a Lost prins si impuscat de Me-
xicani.
Rasboiul din 1870. Mem Monarhiei. Rasboiul din 1870
nu seaman& cu nici unul anterior. Atunci a fost lupta
intre doua sisteme de armata: armata de profesiune i nafiu-
nea armatd. Sisternul vechi a fost invins i cel nou a fost
admis de toate statele, asa ca azi nu mai avem armate de
meserie, ci avem natiuni armate.
Flom.
www.dacoromanica.ro
Istoria Popoarelor nouL 11
 162

Napoleon voia rasboi, pentru ca in tail crestea opo-

zitiunea contra lui si imparateaa Eugenia tinea BA se faca
rAsboi. ImpAratul era bolnav si descurajat, soldatii viteji
dar Mu condusi.
DupA ce a dat sabia in rnainile lui Wilhelm 1, Napoleon
a fost dus prizollier in Germania, iar dupa incheerea
pacii a trait in Anglia pAna la 1873.
A treia republica. Thiers. In timpul rasboiului impara-
tul insotia armata, pe cAnd in Paris lAsase regenta pe im-
pArMeasa Eugenia. Cand s'a auzit de capitularea Sedanului,
poporul din Paris si din cele mai multe orase a declarat
imperiul cazut. Guvernul apararii nationale a condus re-
zistenta, dar nu era un guvern constituit. De aceea, indata
ce a capitulat Parisul, s'au fAcut alegeri pentru o adunare
nafionale t. Adunarea se intruni la Bordeaux i alese ca pre-
zident al republicii pe Thiers.
Thiers incheia pace cu Germania si inAbusi miscarea
Comunei. In Paris un mare numar de socialisti si revolu-
tionari luara puterea si numira un comitet, ca sa guver-
neze. Thiers si adunarea nationala trimise contra lor ar-
mata. Parisul suferi un nou asediu de 2 luni. Cruzimi mari
au fost sAvArsite de revolutionari si de soldati. Mii au pe-
rit in luptA, alte mii au fost impuscati sau trimisi in co-
lonii, monumente mari au fost arse. Franta 'Area, c se
prAvaleste in prapastie,
Dar indata increderea incep sa renasca. Thiers isbuti
sa plateascA datoria enorm si du plata ei, in Septemvrie 1874,
cel din urrnA soldat german trecea granita franceza. Thiers
demisiona in urma ne-intelegerilor cu Adunarea. Aceasta
era compusa in majoritate de monarhisti. Ea alese prezi-
dent pe generalul Mac-Mahon (1.873).

www.dacoromanica.ro
 EUROPA DE LA 1871 PANA IN ZILELE NOASTRE

Germania si Austria.
Trip la aliant. Frederic III. Retragerea i moartea lui Bismarck (1898).
Wilhelm II. Austria ocupa Bosnia 0 Hertzsgovina. Miquarea Slavilor din
Austria. NationalitAile din Ungaria.

La proclamarea imperiului, impAratul Wilhelm I declara

cA imperiul german insemneazA pace si libertate. In ade-
vAr, de la 1871 nici un rAsboi nu s'a int'amplat in Europa
apuseanA. Germania a cAutat sA intAreascA in timp de pace,
ceea ce a castigat in timp de rAsboi. Industria germanA a
luat o desvoltare ne asteptatA, in cat a intrecut industria
francez i concureazA pe cea englezA. Comerciul german
este azi in a doua linie dupa cel englez. Populatiunea
creste considerabil, in cat Germania are azi 56 de milioane
locuitori, cu 15 milioane mai mult de cat in timpul rAs-
boiului. Berlinul s'a ridicat de la 500.000 la mai mult de
21/2 "milioane.
Politica lui Bismarck. Creatorul imperiului, numit Can-
celarul de .fer, s'a arAtat modest in timp de pace, pe cat de
energic fusese in timp de rAsboi. A stat in detensivA
a cAutat a1iai spre a impune pace Francezilor, cand ar voi.
sA o turbure. Mai inthi el voia sA unease& intr'o aliantA
pe cei trei imparati (Germania, Austro-Ungaria i Rusia),
dar Rusia se retrase in urma rAsboiului cu Turcii.
Tripla alianta, (1879). Bismarck uni atunci pe Austria si
Germania intr'o aliantA ofensivA i defensivA, la care se

www.dacoromanica.ro
 164

alatura si Italia. Trip la alianth are de scop conservarea OA.

Ea este o opera nu mai pupn geniala de cat activitatea
diplomatica a lui Bismarck inainte de rasboi.
Inauntru Bismarck a persecutat cu asprime partidul so-
cialist si a sustinut o lupta crancen cu catolicismul. To-
tusi, sub el s'au facut legi pentru asigurarea lucrtorilor, in
cat in nici o Ora nu este o legislatiune mai favorabil lu-
catorilor ca in Germania.
El a inceput s ocupe regiuni in Africa si in alte con-
tinente, spre a stabili colonii.
Frederic III (1888). In 1888 moare primul imparat ger-
man, si-i urmeaza fiul sau, viteazul si bunul Frederic III.
de si bolnav foarte greu. Dupa 99 de zile el muri, plans
nu numai de Germania, ci de intreaga lume civilizata.
lrilhelm II. Fiul lui Frederic III, actualul imparat al Ger-
maniei, s'a nascut in 1859. A urmat in scoala publica si ca-
noaste adanc nu numai stiintele militare, dar tot ce este
stiinta si arta. De si in capul celei mai puternice armate din
lume, impratul Wilhelm este amicul pacii. Protectiunea
sa fata de lucrtori 1-a facut A se desparth de Bismarck in
1890. Batranul cancelar se retrase, respectat de toata Ger-
mania si dupa 8 ani muri, in 1898.
Politica colonial& Imparatul Wilhelm considera, ca mi-
siunea sa este a desvolta puterea maritima a Germaniei.
In adevar, Germania are o puternica marina comerciala, co-
merciul ei cu tarile transoceanice concureaza pe al Angliei.
De aceea Germania trebue sa alba flot puternica si si-o
construeste cu staruinta. In afara. de Europa, Germania a
odupat intinse teritorii. In China a pus piciorul, ocupancl
Kiauciu in 1898 si contribuind mai mult ca ori ce putere
la inabusirea rascoalei chineze din 1900.

2-

Austro-Ungaria este compusa din doua state, Austria i

Ungaria, unite prin persoana suveranului si avand mai multi .

www.dacoromanica.ro
 165

ministri comuni. In Austria elementul predomnitor este cel

german. Limba statului este limba germana. In Ungaria
este cel unguresc. Majoritatea populatiunii o forTeaza in
amandoua statele popoare de limbi deosebite : Boemi, Po-
loni, Sloveni, Croati, Sarbi, Romani.
Istoria interna a monarhiei este plina de luptele natio-
nalitatilor din fie-care stat. Dorinta natiunilor subordonate
este, de a forma un stat federalist. Insa Germanii in Aus-
tria si Ungurii in Ungaria se opun. Exist o lege, care da
drept fie-carei natiuni, sa-si pastreze limba sa in scoall si
in vieata publica. Natiunile cele doua ins& nu respecta le-
gea. Ele vor s asimileze pe cele-lalte i s se mareasea
in paguba lor.
Ocuparea Bosniei I Ilertzegovinei. In urma rasboiului
cu Turcii, Rusia aye& mare putere in Bulgaria. Austria ca
despagubire, obtinir in congresul din Berlin, sa ocupe Bos-
nia si Hertzegovina, spre a restabili ordinea. Ocupatitinea
intampina greutati, dar administratiunea austriaca a indrep-
tat mult starea inapoiata a acestor tari.
Ministrul, care a obtinut Bosnia si Hertzegovina, se chema
Andrassy. El a incheiat cu Bismarck tratatul de alianta,
care este azi una din temeliile pacii in Europa.
Miscarea Slavilor din Austria. Majoritatea populatiunii
in Austria o formeaza popoarele de origine slavona, Poloni,
Sloveni, Boemi. Fie-care din aceste popoare lupta contra
Germanilor austriaci, ins urmeaza o tactica deosebita,
Polonii mai mult aliati cu Germanii, se intaresc in Ga-
litia si au fost timpuri, cand cele mai insemnate ministere
ale monarchiei erau conduse de ei.
Slovenii incearca in Carntiolia i in Istria s tormeze un
centru puternic, adversar Germanilor, Italienilor i putini-
lor Romani, ce au mai ramas.
Boernii cer aceleasi drepturi ea i Ungurii. Ei vor un
regat al lor si in stat limba lor. Ei sant inimici nu nu-
mai ai Germanilor austriaci, ci t i ai celor din imperiul

www.dacoromanica.ro
 1 A6

german, cAci se tem, sa nu fie cotrop4i de Germani. Ei

sant in numar de 6 milioane.
NationalitAtile din Ungaria. In Ungaria lupta nu se vede
atat de bine ca in Austria, caci leg ea electorald ungureasca
este Mout& asa, ca nationalitatile nu pot intra in camera
legislativa. Ungurii nu sant de cat 6 milioane, pe &and Ro-
manii singuri sant aproape 4 \milioane. Apoi vin Srbii i
Croafii, care se lupta pentru un stat propriu, egal indreptatit
cu cel unguresc.
Romanii din Ungaria sant persecuta0, insa cauza lor va
birui. Chiar Ungurii inteligenti doresc aceasta, alt-fel Un-
garia este in pericol sA ajunga stat slay. Apoi cauza noastrk
este cauza cea mare a libertatii. Apasarea umileste pe apasA-
tor nu pe apasat.

Franta si Italia.
Constitutia din 1875. Mac-Mahon. Jules Gravy. Tunisul. Tonkinul. Carnot.
Alianta franco-rus, agitdri interne..Cestiunea papala in Italia. Humberto I.
Victor Emanuel HI.

Istoria Frantei, dup a. rasboiul din 1870, este plinA de lupte

interne pentru stabilirea institutiunilor republicane. Adu-
narea nationala era compusa in majoritate de monarhisti,
care provocarA pe Thiers sa demisioneze (1873) si alesera
pa Mac-Mahon (1873-79). Monarhistii credeau, c Mac-Ma-
hon va aduce pe tron pe unul din urmasii vechilor fami-
lii monarhice. Inst inteiegerea in acest scop era greu de fa.-
cut, caci nu se puteau in telege legistimitii, orleanistii i bonapar-
tistii. Intr'un timp legitimistii se impacasera cu orleanistii, re-
cunoscusera cu totii acelasi rege i-1 asteptau sa iea tronul.
InsA regele n'a voit sa primeasca drapelul tricolor, voia sA
pastreze drapelul alb al regilor si a fost parasit de orleanisti.
Legile constitutionale din 1875. Majoritatea tarii era ins5.
republicana i, sub presiunea ei, adunarea nationath. a Mout
mai multe legi constitutionale in 1875. Dup aceste legi
puterea legislativa este incredintat unui senat i unei ca-
www.dacoromanica.ro
 167

mere de Deputafi. Amandoua impreun aleg un prezident pe

eapte ani. Prezidentul are toate atributiunile unui rege con-
stitutional.
In alegerile noua monarhitii pastrara majoritatea sena-
tului, dar perdura pe a camerii i Incep lupta intre pre-
zident i camera.
Mac-Mahon dizolv camera, insa din alegeri iei o noul
camera republicana. Gambetta duse o campanie energica
contra prezidentului. Republicanii c4tigara majoritatea ci
in senat, iar Mac-Mahon ii dete demisiunea.
In locul lui se alese prezident Jules Grevy (1879 1887),
vechi republican. Sub el s'a facut o lege non& pentru re-
organizarea instructiunii publice. In locul ecoalelor conduse
de preoti s'a intemeiat instructiunea laica.
In armat, Francezii au adoptat sistemul prusian, in cat
toata populatiunea, in stare de a purta armele, este inarmata.
Au refacut armele, au intarit granitele, au marit marina,
asa ca flota franceza este a doua, dupa cea engleza. Aceste
pregatiri formidabile au lost imitate in toate Wile, in cat
toate Wile au atins punctul culminant in arrnare. Tocmai
aceste inarmari lac cu putint pacea, caci viitorul rasboi
s'ar da intre armate de milioane i pagubele rasboiului ar fi
necalculabile: Rasboiul din 1870 ar fi un joc de copii, fat
de cel... viitor, a zis printul Bismarck.
Tunisul. Franca posed& Algeria si Uncle sa ocupe toate
coastele nordice aIe Africei. 0 cearta cu beiul din Tunis ii
dete ocaziune, s trimit armata in acea tara. Dui:A mai
multe lupte mici, Tunisul prirni protectoratul francez. 0
armata franceza ramase, s coupe tam (1881). Azi Tunisul
este una din cele mai frumoase colonii franceze.
Tonkinul. In acelasi timp guvernul francez ocupa in Indo-
China o intinsa regiune i sustinil lupte cu China pentru
posesiunea Tonkinului. De si planul era combatut de multi
republicani, de ci suferira perderi, Francezii se acezara in
acea Ora, la care alipesc pe nesimtite bucati rupte de la
China.

www.dacoromanica.ro
 168

In interior insA, luptele politice sant foarte agitate. Grevy

a fost constrans sA demisioneze. Urmatorul lui a fost Car-
not, nepotul vestitului general revolutionar. Spirit bland si
moderat, el a continuat opera de desvoltare pasnica. Cu
toate acestea, a fost ucis de un anarhist (1894) si inmor-
mantarea Iui a lost un doliu pentru toata Franta.
Alianta franco-rus. In timpul prezidentei lui Felix Fa-
ure, tarul Rusiei a lacut o-cAlAtorie la Paris, unde a lost
primit in mod strAlucit. Prezidentul a intors vizita tarului
la Petersburg, cu care ocazie s'a proclamat alianta franco-
rug. (1897). Scopul aliantei este conservarea pAcei, ca si
scopul triplei aliante, pe care vrea s o contrabalanteze.
Republica insh a fost dese ori in pericol. Multi Francezi
vor sA alb un dictator, un rege sau un impArat, care BA
inceapa lupta cu Germania si sa rei Alsacia-Lorena. Pe la
1887 un general, Boulanger, agit tara i voia sA ajungA.
dictator, spre a in cepe rsboiul. Multi republicani i mo-
narhisti ii urmarA, Parisul ii alese deputat, Franta si Eu-
ropa asteptau cu ingrijire starsitul. Fiind dat in judecata
senatului, el fugi in strAinAtate si mai apoi se omora in
Belgia.
Mai periculoasa pentru existenta republicii, a fost mis-
carea lAcutA prin 1898 si 1899, in cestiunea Dreyfus. Acest
ofiter, de origine evreu, fusese condamnat pe nedrept, se
pare, de un tribunal militar. Gasindu-se probe de nevino-
vatia lui, indata Frauta intreagA se imparti in dou1 tabere.
, Adversarii lui Dreyfus acuzau pe inimicii lor, c sant van-
duti Evreilor i Germanilor. Ei doriau o dictaturA militara
si au incercat BA revolte armata. Partizanii lui Dreyfus
unirA cauza lui cu institutiunea republicii i isbutira sa
condamne pe cei, care complotau contra republicii. Prezi-
dentul actual se chiama Loubet. Sub el s'a re-inceput lupta
contra clericalilor. S'a facut o lege aspra contra ordinelor
religioase, care dispun de averi considerabile si combat
republica.

www.dacoromanica.ro
 169

2.

De la 1870 Italia intrA in rfindul puterilor mari euro-

pene. Intreaga activitate a Orli a fost indreptat spre inar-
marea pe apA si pe uscat si spre desvoltarea comerciului
si industriei.
0 cauz5 de mare neliniste pentru Italia este cestiunea
papei. Papa a excomunicat pe cuceritorii statelor sale si a
intrerupt ori-ce relatiuni cu regele. El spell sA poatA re,
*Lige puterea suveranA prin sprijinul catolicilor din Italia
si din intreaga lume.
Humbert I (1878-1900). La moartea lui Victor Ema-
nuel urmA fiul sAu Humbert I, sub care Italia a intrat in
alianta austro-germanA din cauza ocupArii Tunisului de
Francezi. Italia este amenintata a nu aveA nicro posesiune
in Africa nordicA, de aceea a intrat in intelegere pe de o
parte cu puterile centrale, pe de alta cu Anglia.
Italia nu are insA industrie puternicA, nici agricultura
infloritoare si cheltuefile cele mari cu armata an adus se,
racie si au provocat mari nemultumiri in popor.
S'au fAcut incercAri de colonizare pe coastele marl! Re-
qii dar fAra. succes. Italienii au sulerit un mare dezastru in
Abisinia (1896).
LucrAtorii au facut dese revolutiuni, pe care armata le-a
inAbusit cu asprime. AceastA stare de lucruri impinge pe
Italieni a se organiz in societAti revolutionare, din care
cea mai periculoasa este cea anarhistel. Cei mai multi anar-
histi sAnt tineri lucrAtori, care, ametiti de ideea de a ajunge
celebri, comit crime, mai ales contra capetelor incoronate.
Un anarhist italian a ucis pe Carnot, altul a ucis pe im-
pArAteasa Austriei, Elisabeta. In 1900 fu ucis si regale Hum-
bert. Aceste omoruri au fost condamnate chiar de parti-
dele socialiste.
Lui Humbert ii urma fiul sAu Victor Emanuel III..

www.dacoromanica.ro
 170

Rusia.
Popoarele Rusiei. Nicolae I. Alexandru II. Improprieterirea taranilor. Ras-
boiul ruso-turc. Alexandru H. Nicolae II. Alianta franco-rusa.

Rusia este' un stat compus din o multime de natiuni, ca

i Austro-Ungaria. Majoritatea populatiunii o formeaza lo-
cuitorii din Rusia Mare, Moscovi(ii sau Muscalii. In Rusia
Mica (Kiev, Ucrania), locueste un popor deosebit, Rutenii, care
vorbesc o limba deosebita si au o literatura frumoasa po-
pular& Rusia sudia este un amestec de popoare indigene
in Basarabia sant 1 milion de Romani) si de colonisti.
Rusia rasariteana este un amestec de popoare de rasa gal-
ben& Rusia vestica este alcatuita de Poloni, in vechea Po-
lonie, si de Germani in provinciile Baltice.
Cu toga, aceasta deosebire de natiuni, imperiul rusesc
n'a suferit nici o revolutiune in secolul XIX. Popoarele din
imperiul rusesc sant inculte i sarace. Orasele sant rari si
burghezia nu are in Rusia aceeasi importanta ca in cele-
lalte state europene. Ast-fei se explica, de ce Rusia a intrat
in secolul XX cu aceeasi forma de guvern, pe care o a-
veau statele europene in secolul XVIII.
Incercari de revolutiune s'au facut, insa ele n'au avut
nici un rezultat, caci sau au fost straine (Po Ionia), sau au
fost tacute de studenti, fArA sprijinul multimei populare.
In timpul lui Alexandru I, si la moartea lui, s'a Mout o
asemenea incercare, dar revolutionarii au fost prinsi si pe-
depsiti cu mare asprime.
Nicolae I (1825-1855). Acest tar s'a hotarat de la inceput
O. se opuna civilizatiunii occidentale 1i sa revina la vechiul
regim rusesc. Cartile i jurnalele straine erau oprite la gra-
nit& Strainii n'aveau voie sA intre In Rusia, nici Rusii sA
ieasa din ea, Ma. invoirea tarului. Tot-deauna ocupat cu
armata, el a parut capul Europei dupa 1848. Ins& rasboiul
Crimeei a aratat ca Rusia nici .in rasboi nu poate tine

www.dacoromanica.ro
 171

piept Europei apusene. Nicolae I a murit de supArare, vA-

zand armatele sale invinse de apuseni.
Alexandru II (1855-1881). Fiul sAu incepit s revie la
idei mai liberate. Censura deveni mai astimpArata, regimul
functionarilor mai putin apAsAtor.
IudatA dupA incheerea pacii de la Paris, impAratul Ale-
xandru voi EA imbunAtAteascA starea tAranitor. In Rusia ta-
ranul n'avea pAmantul sau, el cultiva moia boerului, cA-
ruia ii da o parte din recoltA. Alti tArani erau adevArati
sclavi ai tarului i ai boerilor. Acetia puteau si batA i
chiar sAi omoare. linparatul dete singur exemplu, liberand
pe tAranii de pe domeniile sale i dandu-le pamant de
muncA, pe care tAranul trebuia sA-1 plateascA cu incetul in
timp de mai multi ani. Apoi dete un decret, ca toti proprie-
tarii sA faca acelai lucru. Tranii, care fuseser sclavi de-
venirl liberi, fArA sA primeasca pAmnt. AceastA reformA
(1861) a ridicat mutt tArAnimea ruseascA, de i este infe-
rioara celei acute de Cuza in taxa noastrA.
Alexandru II imbunAtAti i juOitia. Paul la el puterea
judecatoreasca nu era deosebitA de cea administrativA. El
a deosebit-o i a interneiat judecittorii de pace, tribunale, curti
de apel, iar pentru pronese criminate a introdus curtile cu
j urafi.
Alexandru a organizat i coalnle, dupA modelul qcoale-
for apusene.
Revolutia polonezd (1863). Reforrnele liberate ale lui Ale-
xandru II fAcurA pe Poloni sA spere imbunAtAtirea soartei
lor. Alexandru se tame& insA de ferberile din Polonia i
nu se arAtA favorabil Polonilor. Atunci Polonii fAcur a. o
nouA rAscoalA. OrganizarA societati secrete, care adunau
mici trupe, le ascundeau prin pAduri i se luptau cu ar-
matele ruseti in lovituri mici. In caz de infrangere, tru-
pele se retrAgeau in Galitia. Acele societAti nu puteau re-
purta succese durabile fr ajutorul statelor europene.
Ins& Napoleon nu fu sprijinit de Anglia, iar consiliile lui
furA respinse de tar.
www.dacoromanica.ro
 172

Alexandra H lovi cu cruzime pe Poloni: arestA pe cei

bAnuiti, dete premii denuntAtorilor, desfiintA manAstiri. Ca
sA atragA pe tarani, le da mosiile nobililor revoltati. In-
terzise apoi limba polonA in scoalk in administratiune si
in justitie.
La aceeasi politicA de absolutism reveni tarul mai tar-
ziu si in Rusia. Mai multe conspiratiuni contra lui fur
descoperite. Functionarii administrativi puturA acum sA exi-
leze pe cine-va in Siberia, fArA judecatk i fArb. sA faca.
cunoscut familiei locul do exil.
Pe and voi sA revie iarAsi la idei liberale, Alexandra
II fu ucis printr'o bombl aruncat& in trAsurA (1881). Uci-
zAtorii fAceau parte din societatea secretA a 1Vihiliqti1or. A-
ceast& societate, putin numeroask se compune din tineri
studenti, care credeau cA prin violente vor pute& cons-
trAnge pe tar, a da o constitutiune Rusiei. Se numesc ni-
hilisti (1), cAci nu vor sA recunoascA nimic bun in socie-
tatea de azi, nici familia, nici ordinea politick nimic.
Rsboiul Ruso-Tnre (1877-78). In 1877 tarul Alexandra
II incepii rAsboi contra Turcilor, sub cuvnt, cA apArA pe
slavii supusi imperiului turcesc. Rusii trecurA DunArea
fArA mari greutati si inaintau spre Constantinopole. Insh
armata turceascA ii invinse Mu la Plevna. Rusii cerurA aju-
torul nostru i principele Carol inconjurA Plevna cu ar-
mat romneascA i ruseascA. DupA un asediu indelungat
Plevna fu cuprins4 si Rusii inaintarA spre Constantinopole.
Tratatul de la San Stefano i de la Berlin (1878): La
San Stefano, sub zidurile Constantinopolei, se incheiA pa-
cea. Turcii cedau mai toate posesiunile lor din Europa,
Bulgaria si Macedonia, care trebuiau reunite intr'un stat
bulgar vasal Turciei.
In Asia Rusia lu& mai multe cetAti insemnate. r
Anglia protest& contra acestui tratat i amenint& pe Rusi
cu rAsboi. Dupil mai multe tratAri se intruni un congres
(1) Latine#e Nihil Nimic.

www.dacoromanica.ro
 173

la Berlin, care lag. Bulgaria numai pn la Balcani gi dete

Rusiei mai putine locuri in Asia.
Alexandru 111 (1881-1894). Fiul lui Alexandru II a fost
Oral pdeii. El n'a facut nici un rasboi gi a dat increderea
sa minigtrilor pagnici gi iubitori de progresarea Rusiei in
Industrie gi cornerciu. Inauntru a continuat politica abso-
lutist gi a revocat unele masuri liberale. El era contrar
politicii germane gi a aratat necontenit semne de amicitie
republicei franceze.
Alianta franco-rusa. Sub urmagul eau, Nicolae II, s'a gi
incheiat o alianta intre Franta gi Rusia, cu that& deosebi-
rea de regim politic intre cele dou taxi.
Eusificarea provinciilor baltice. Nicolae II a continuat
politica tatalui sail. A desfiintat vechile libertti ale pro-
vinciilor baltice, impunandu-le limba ruseasca gi functio-
nari rugi. Filandezii rezista insa cu energie. Multi insa fug in
America, altii cauta sa rbbune tara lor contra Rugilor,
ucizand pe fuctionarii Rusi, chiar pe guvernator.
In ultimii ani Rusia a facut insemnate progrese. Un
drum de fer, cel mai lung de pe glob, strabate azi Sibe-
ria, in cat cine-va poate merge cu trenul de la Oceanul
Atlantic pana in Rasarit la rnarele Ocean. In 1898 impara-
tul Nicolae facir tarilor civilizate propunerea unei dezar-
marl generale, ca in locul armei s hotarasca. judecata. 0
conferinta europeana s'a gi adunat la liaga (1899), dar ho-
tararile ei na sant urrnate de puteri, care continua a face
mari pregatiri militare.
Tocrnai tarul Nicolae a intrat la Inceputul anului 1904 Intr'un mare
rAsboicu Japonezii. Acest popor din extremitatea Asiei a Inceput s
imprumute civilizatiunea europeang abia de 30 de ani si acum are fa-
brici de arme care rivalizeaza si chiar intrec pe cele europene, are
praful slit de pusa superior prafului european, are scoale primare In
toate comunele i universitAti cu invai cunoscuti In Europa. Pricina
rasboiului este, el Rusia a tot ocupat portiuni din China, s'a IntSrit
la oceanul Pacific si pune piedici comerciului i coloniarii Japonezilor
ln Coreea. Rusia a ocupat Mancturia In titnpul r5scoa1ei chineze (1900)
si de si a promis a se va retrage din ea Inteun termen hottrat, nu

www.dacoromanica.ro
 174

void sd se retragd. Japonezii au atacat indatd flota ruseascli. la Port-

Arthur ei in Coreea, Qi au inecat sau stricat cele mai puternice vase
ruseeti (cu unul din ele s'a inecat i amiralul rus, Macarof). Au de-
barcat apoi armate in Coreea alungind inaintea lor pa Ruei. A ceetia
au clutat srt-1 opreascd la trecerea rdului Ialu in niete poziii formi-
dabile, dar Japonezii i-au aruncat inaintea lor cauzandu-le perderi mari.
Apoi Japonezii au inconjurat Port-Arthur dupd o lupt d. omoratoare
la Kinciu ei au respins incercarea Rueilor de a despresura, cetatea sco-
Ond din lupt 10 000 de Ruei la Wafangu.

Anglia.
Reforme interne.Liberarea negrilor. George IV. Wilhelm IV, Victoria
(1837-1901). Anexarea Ciprului. Protectoratul in Egipt. Cestiunea irlandezi.
Politica coloniald. Eduard VII.

Anglia a fost scutitA de revolutiuni in tot secolul XIX.

Desvoltarea pasnicA a Angliei nu a provenit insh din lipsa
luptelor politice, ca in Rusia, ci din intelepciunea claselor
superioare, care au stiut sA cedeze &and trebue, fatA de mis-
cArile populare. Prin aceastA cedare la timp constitutiunea
englezA a suferit schimbari totale in cursul secolului.
totusi sange nu s'a vArsat, iar poporul a castigat convin-
gerea, a tot ce este in folosul sAu poate obtine pe cale
pasnicA, i aducand mereu plangerile sale la cunostinta pu-
blicA. Ast-tel Anglia este tara politicii sAnAtoase, unde se
lasA individului cea mai mare libertate, dar unde resp6c-
tul pentru lege este ca o religiune a tutulor.
. In urma luptelor cu Franta, Anglia se indatorase grozav
si industria ei cAzuse rat' in timpul blocului continental.
SArAcia pe de o parte, ideile nouA, pe de alta, provocarA
in tarA mari miscAri.
Anglia era o tarA administratA aristocratic. JudecAtori
erau nobilii locului sau ai tinutului si tot ei ingrijiau de
politia locului. Alegerea deputatilor numai cu numele era.
alegere, in realitate era o numire din partea guvernului,
cAci aveau drept de a alege deputati localitti, unde nu
era de cat cate o casA, ba chiar unele, unde nu era nici

www.dacoromanica.ro
 175

atat: o localitate fusese acoperit de apa, nici un locuitor

nu mai era, pe acolo i totusi in Camera comunelor era
un deputat in numele ei.
Se povesteste, a la o alegere veni un singur alegAtor: el constitui
adunarea, fAcit apelul,Aspunse la numele situ, se alese prezident, vorbi
pantru alegerea sa, ii puse numele la votare i se declara ales cu
toate voturile.
In privinta religiunii, catolicii n'aveau drept la nici o
funcOune in stat. Saracii erau numerosi.
Aceasta. stare s'a reformat en totul nurnai pe cale pas-
nica: oameni inspir4i de ideile revolqiunii franceze si-au
gasit partizani in clasele de lucratori si au oerut schim-
bari adunandu-se in mari intruniri publice (=meeting) de
zeci i chiar sute de mii de oameni. Guvernul se purta foarte
aspru cu ei, ii aresta, ei ins manifestau fara incetare ideile
lor, si la sfarsit isbutiau in alegeri si faceau reforma, chiar
prin .acei care o combatusera.
Asa s'a reformat in mai multe randuri legea electorala,
ast-fel in cat Anglia are azi votul aproape al tutulor locui-
torilor. S'a reformat legea catolicilor, in cat s'au facut i
ei egali cu anglicanii. Intre ministrii reformatori se distinge
in prima jumatate a secolului, liberalul Canning i conser-
vatorul Wellington, invingatorul de la Waterloo. Acesta a
dat drepturi Irlandezilor. 0 reforma iarasi mare a fost des-
fiintarea sclaviei negrilor (1834). Proprietarii de sclavi au
fost despagubiti de stat.
George IV (1820-1830), Wilhelm IV (1830.-1837). George
III fusese nebun in ahii din urma, ai domniei sale. Urma-
sub sau George IV, fu un rege urat de supusii OA, ast-fel
a in lupta de reforthe rolul principal l'au implinit mini-
ctnii sai. Tot ast-fel a fost sub fratele sau Wilhelm 1V, care
la moarte lasa ca urmas pe nepoata sa Victoria (1837-1901).
Cu urcarea ei pe tronul englez, s'a despartit coroana Au-
gliei de coroana Hanovrei. Regina se amesteca foarte putin
in afacerile statului, lase, Vara libertatea de a se guverna.
si de a se desvolta.
www.dacoromanica.ro
 176

S'au flout insemnate retorme in politica. S'au Mout pro-

grese fr seaman in industrie si in comerciu. In cultura
Anglia prezinta mari genii stiintifice i artistice (1).
Anexarea.Cipralui (1878). Politica engleza a urmarit in
secolul XIX pastrarea statului tweets() in intregimea lui.
,De aceea a luat apararea Turciei in contra Rusiei, a &cut
impreura cu Franca rasboiul Crirneei. Child a vazut insa
ea, Turcia este staramata prin pacea de la San Stefano, An-
glia a obtinut de la Turci insula Cipru, pe care Europa i-a
recunoscut-o in congresul din Berlin. Posesiunea acestei in-
sule intareste puterea Angliei in marea Mediterana. De a-
colo Anglia supravegheaza trecerea stramtorilor (Bogor, Dar-
(lanele) i intrarea canalului de Suez, pe unde este drumul
catre India.
Protectoratul asupra Egiptului (1882). Peste putin timp
Anglia ocupa i Egiptul si-I aduse sub protectoratul sau.
Chedivii egipteni cheltuisera sume enorme in constructiuni
ruinasera statul prin cheltueli nebunesti. Ne mai putand
plati datoriile contractate in Franca si Anglia, aceste doua
ri trebuia s intervie, spre a supraveghia finante"e egip-
tone. Franta retuza sa trimita armata franceza, pe cand An-
glia intra in Egipt, batii pe supusii egipteni rasculati con-
tra chedivului i lasa in tart o armata de ocupatiune. De
atunoi fmantele i administratia Egiptului este supraveghiata
de Anglia si sant intr'o stare prospera. In anii din urma
Anglia a supus i Sudanul egiptean, pan& in apropiere de
isvoarele Nilul ui.
Cestiunea Irlandezii. Irlanda in secolul al xyll a fast lo-
vita de Cromwell cu mare cruzime. Pamanturile locuitori-
lor au fost luate si date Englezilor. Irlandezii sant cel rnai
(1) Poeti mari au fost Byron si Shelley. Mari romancieri: Walter Scott,
Dickens, George Eliot (femee). Mari istorici: Grote, Buckle. In secolul XVIII
Englezii au avut pe marele istoric Gibbon. Mari filosofi: Mill, Spencer
Unul din cei mai man l. naturalisti filosofi ai lurnii a fost : Charles
Darwin (1809-1882), care a sods o carte vestita, numit. Originea
Speciilor,

www.dacoromanica.ro
 ITA L/A _El Vella
A. 5
NORDICA Carintia
..,....._.,
0.
,e ...-...
,_
0 -,
0 e."--
.. fi./5/5 Fl
/ A t,, ial /
-

d
t0 ....4"'"" Z. nr,
......./
r
I ,.......N..,r"
,..
Cam po f firm/1g
Lett aoh

j
0 L. go, o___-- t
J
c -
,-""
I. NW elia i .
-,...
Caraidicz
$6 -L Orn.h . r cliff,
.1 Z .

Mil an .- =..

-;
e Riyob .e.----""---
, 1.7-
.

l's ..)
.......-...........$
,.....)
.1Yernont
Turi 9 o Man ta
7.9..)

........ -,.
.-
-''''.. 1..
f/Ad/f =--
=--
:17'
A.:114
s) 11111111STIM/.. Pea -...7._-=:... -
i Marengo. 0.
..- ..... T
--_
WI" e ' riaIiceR---- .
_
d ---
e ' <5' 47)--.: 1
,...,.."/" ,_-_.----r--
......_7:-

No:cloy , .. ..... ;
.-- ,.., //,- ...
\ 0
ns, ...- e n LI a
s
___ 1 4 --"'" 7
- - - --

www.dacoromanica.ro
 178

sarac popor din Europa (se brAnesc numai cu cartofi) i sant

despretuiti de Englezi, cAci sant catolici. Ei nu puteau fi
functionari, nu puteau fi judecAtori, erau robi in pamantul
lor. Irlandezii au cerut dese-ori, sa fie socotiti egali cu En-
glezii ; s'au revoltat dese-ori, insA revolt] tiunile au Mout si
mai trist& starea lor. In fine, dup& 1820, se ivi un mare
orator irlandez, O'Connel, care organiz& rezistenta Irlandei
in lupta cu apAsAtorii ei. El proced& pe cale pasnica, prin
alegeri i intruniri. Unise intr'o mare societate pe toti Ir-
landezii. Fie care membru pl&tia 10 bani pe lunA pentru
sustinerea cauzei nationale. O'Connel a putut decide pe En-
glezi, chiar pe Wellington, sA de& drepturi Orli sale. Mai
tarziu Irlandezii voir& sA fie independenti i incepurA s in-
trebuinteze mijloace violente, ca Nihilitii rusi. Ucideau, arun-
cau in aer palate engleze. Un mare ministru englez, Glad-
stone, care a reformat si legea electoral& engleza, propuse
o nouA lege pentru Irlanda. El voia sa, se dea Irlandezilor
dreptul de-a-si alege un parlament al lor si de a-si face sin-
guri legile. Englezii n'au primit insA propunerea lui Glad-
stone, care a cAzut de la putere si a fAcut loc partidului
conservator. Azi starea lrlandei este foarte tristA. Locuitorii
fug in America, asa ca, la inceputul secolului XIX Irlanda
aye& 8 milioane de locuitori, pe cand azi are mai putin de
4 milioane.
Politica colonialii. S'a zis despre Anglia, c& in secolul
al XIX a creat natiuni. In adevar, coloniile engleze se tran-
form& in naVuni. Statele-Unite, Canada, Australia, Africa su-
dica, devin natiuni i nc& din cele mai mari si mai bogate
de pe lume. Azi vorbesc limba engleza peste 120 milioane
de oameni. Imperiul britanic numarl la 400 milioane supusi
si peste 30 milioane chilometri patrati. Flota engleza este
mai puternicA de cat flotele unite ale celor mai mari dou&
puteri. In anul 1899 Anglia a intrat in luptA cu un mic po-
por asezat in Africa sudicA, de origine olandez, J3urii. Acel
popor si-a apArat tara opunand o rezistentA eroicA, demn&
de eroii Olandei. DupA aproape trei ani de luptA, contra
www.dacoromanica.ro
 179

unui inimic de 10 ori mai putin numeros, Anglia a supus

pe Buri cu multe sacrificii de vieti 8l cu cheltueli enorme
(aproape 6 miliarde de lei).
Actualul rege, Eduard VII, pare ingrijat de cresterea co-
losalA a Gerrnaniei si a inceput sh se apropie de Francia.
In 1903 a fAcut o cAlAtorie la Paris, unde a tost primit in
mod strathcit, iar in anul acesta (1904) a tAcut o intelegere
cu Franta prin care se impacA ne-intelegerile din colonii
intro aceste douA cari.

Spania si America.
Isabela II. Revolutia din 1868. Candidatura lui Leopold de Hohenzollern.
Amadeu de Savoie. Alfons XII, Alfons XIII. Rasboiul american (1861-65).
Lincoln, Lee, Grant, Sheridan. Rasboiul cu Spania.

1.

In tot secolul \XIX, istoria Spaniel infaciseaza un sir ne-

intrerupt de frAmntAri politico, care au slAbit statul inAun-
tru si 1-au fAcut sa piarda toate posesiunile. Armata spaniola
este nedisciplinatA i fArA respectul legilor. Ea (IA ascultare
ori-cArui general revoltat in contra guvernului i ast-fel
s'au schirnbat o multime de guverne. S'a proclamat de
mai multe ori rertublica, s'a scimbat constitutiune dui-A
constitutiune, i Spaniolii tot nu stiu ce insemneazA liber-
tate, nici respect de lege.
Minoritatea reginei Isabela 11 (1833-1868), fiica lui Fer-
dinand VII, a lost plinA de lupte, mai int'ai contra unchiu-
lui sail Don Carlos, care avea in partea sa pe preoti i pe
partizanii regimului absolutist; apoi intre partizanii Isabe-
lei, care erau unii consliturionali, alcii progres0 i luptele
(Entre ei erau lupte pe vieata i pe moarte.
In 1854 isbucni o revoluOune, in care o parte din ar-
matA lupta contra armatelor guvernului. 0 adunare con-
stituantA fu aleasA. Dar generalul O'Donnel, fiind chemat
in capul guvernului, dizolvA adunarea i re-aduse vechia

www.dacoromanica.ro
 180

constitutiune. O'Donnel purtA un rhsboi fericit contra Ma-

rocului si inili cu tArie guvernul. El inAbusi incercArile de
rAscoalh ale Carlistilor si o nouA insurectiune Mout& in 1866.
Regina Isabela pricepeh putin afacerile statulului. Finan-
tele erau in stare rea, coloniile se perdeau una duph alla,
regina insh nu tineh in seamh meritul ministrilor, ci numai
sfaturile lingusitorilor. Prin aresthri, prin exilAri in colonii,
ea credea ch va 'Astro. coroana ODA la stArsit. In 1868 flota
se revola contra guvernului. Trupele regale furh invins5.
Isabela ne voind sh. se despartA de consilierii shi, voi
mai bine BA abdice si fugi in Franca.
Cortesii noi se declararh monarhisti in mare majoritate,
pe cAnd republicanii erau in minoritate. Insh monarhistii
nu se puteau intelege asupra persoanei regelui. Unii voiau
pe fiul Isabelei, Alfons, altii voiau pe alti printi. Se oferi
coroana printului Leopold de Hohenzollern, a cArui candida-
turA a servit lui Napoleon III ca pretext la declararea rAs-
boiului germanofrancez.
Amedeu de Savoia (1870-73). Printul Leopold refuthnd
coroana spaniolg, Cortesii proclamarh pe Ainedeu, al doilea
fiu al lui Victor Emanuel, regele Italiei. Acesta nu tinit
coroana mult timp, cAci o noug miscare in armath il ho-
tArh sh abdice.
Cortesii proclamarA apoi republica. Mai multi prezidenti
se urmarA in cte-va luni, unul dupa altul si unul in lupta
cu altul. In fine, un general proclamh rege pe fiul Isa:
belei (1874).
Alfons XII (1874-1885). Alfons purtA lupte cu Carlytii,
urmAsii lui Don Carlos, si isbuti sA-i infrAnga ou totul.
Dar s'au Mout dese rAscoale si in potriva lui. Alfons muri
in 1885, iar regina vAduvA nsca un fiu, care fu proclamat
rege in 1886.
In timpul acestui copil, numit Alfons X111, Spania a pur-
tat cu Statele Unite nenorocitul rAsboi din 1898, in care a
perdut si ultimele ei colonii.

www.dacoromanica.ro
 181

State le Unite americane au crescut in secolul XIX atat

de repede si cu atata putere, in cat rivalizeaza. cu Europa
pe toate campurile de activitate qi au intrecut-o in multe
directii.
La sfar@itul secolului XIX, populatiunea Statelor Unite
se apropie de 80 milioane, adica de 20 de ori mai mult
de cat la inceputul secolului. Ora@ele americane cu sute de
mu i cu milioane de locuitori se ridic pe ne-a@teptate.
Unele ramuri de industrie sant mai inaintate de cat in
Europa.
Americanii sant intreprinzatori fAr egal i staruitori in
intreprinderi. Mai toll oamenii lor insemiiati s'au ridicat
de jos prin energia lor proprie. Bogatasi de sute de mili-
oane, sau miliardari, au inceput prin a fi ucenici, prin a
munci cu mainile. Munca, intreprinderile colnerciale, risicul
pentru ca@tig, sant mai atractive pentru American, de cat
functia sigura, i saraca. De alt-fel, in Statele Unite nu sant
functionari in felul celor din Europa, caci acolo Ora se corn-
pune din mai multe state unite @i fie-care stat se adminis-
treaza singur.
Rilsbeinl din 1861-65. Statele din Nord sant mai mult
industriale i comerciale, cele din Sud sant mai mult a-
gricole. Inainte de 1861 era permis comerciul cu negri si
proprietarii din statele sudice intrebuintau sclavi negri la
cultura campului. Sclavia negrilor provoca indignare in
statele nordice i o propaganda activ se incepii contra ei.
Curentul deveni atat de puternic, in cat in 1860 candida-
tii la prezidentie se deosebiau, dupa cum erau pentru sau
contra sclaviei. Se alese Abraham Lincoln, care in tinerete
vaslise pe Misisipi, talase lemne i exercitase mai toate me-
seriile invatand din ele, c ori-ce muncd este onorabild ei nu-
mai munca onoreaz1 Batranul Abraham, cum il numiau A-
mericanii, era contra sclaviei.

www.dacoromanica.ro
 182

Atunci statele de sud se declarara despartite de cele din

Nord. Ele formara o confederatiune. Ele alesera alt prezi-
dent si atacara statele din Nord. De si mai putin populate
(5 milioane) de cat cele din Nord (26 milioane), ele aveau
mai bune armate, cad locuitorii erau oameni de Ora, de-
prinsi a manui carabina si revolverul,
State le de Nord fura invinse la inceput, dar Lincoln nu
se descuraja. Facii pregatiri colosale (1) Trimese corabii
sa impedice vinderea cerealelor din statele sudice in Eu-
ropa, ca sa le constranga la supunere prin lipsa de bani.
Armatele sudice fur invinse de numar, cu toata iscusinta
generalului Lee. Un capabil general al Nordului era Mae-
Clellan care apara. capitala Washington. Apoi Grant patrunse
in statele sudice din Nord, pe cand Sheridan si alti generali
patrundeau din Sud si din Vest. Stransi in capitala lor, Rich-
mond, sclavagistii tura mnvini cu mari perderi (2). Lee depuse
armele i concedia soldatii (1865). Lincoln putn zice, ca mortii
nu muriser in zadar : sclavia negrilor era desfiintat.
Rilsboiul cu Spanta peutru Cuba (1898). Insula Cuba se
revoltase contra Spaniei i sustine contra ei un rasboi
desperat. Americanii, care voiau sa cucereasca acea insula,
gsira un pretext de rasboi cu Spania. Ei acuzau pe gene-
ralul spaniol Weyler, ca este crud ca un tiran -cu revoltatii
ei dedeau Cubanilor ajutor aproape pe feta.
'Iota americana ataca coloniilo, pe care le mai aye&
Spania, insulele Filipine si Cuba. La fflanila, capitala Fili-
pinelor, fu distrus flota spaniola, compusa din vase vechi
si rat' armate. In Cuba asediul orasului Santiago parea c
promite succes, Spaniolilor, cand o bombardare grozava
de pe flota americana distruse cu totul flota spaniola.
Spania cern pace si parsi ultimele ei posesiuni, adu-
cand din Cuba cenusa lui Columb.
Statele IJnite ocupara ca posesiuni insulele Filipino.

(1) In tot rsboiul a chemat 2 milioane de soldati cu 4.500 tunuri.

(2) 40.000 ei 150 tunuri.

www.dacoromanica.ro
 183

Imperiul Otoman.
Salim II. Mahmud II. Mehemet-Ali in Egipt. Ferderile Turciei
de la 1812-1878.

In secolul XIX s'au ivit in Turcia cati-va sultani, care

au incercat sa opreasc ruina imparatiei prin introducerea
reformelor din Europa apuseana. Ace le incercari au isbu-
tit numai in parte, in reforma armatei. Insa re-inoirea Tur-
ciei ar fi cu putinta, numai &and s'ar re-inoi intreaga so-
cietate turceasca. Acest burn este insa foarte greu, din
pricina rivalitij vechilor natiuni supuse si din pricina
poltei de cucerire a vecinilor mai puternici. Ast-fel impe-
riul turcesc din Europa este perdut, afara de Constantino-
pole si de o mica parte de pe langa Mare. In Africa Fran-
cezii au cucerit Algeria si Tunisul, Egiptul este aproape
perdut.
Se lim III (1789-1808). A fost un sultan insemnat, care
a, incercat desfiintarea abuzurilor i organizarea armatei. A-
infiintat scoale militare i o fabrica de tunuri. In zilele lui
a intreprins Napoleon cucerirea Egiptului si Turcia a in-
trat in coalitie cu Anglia si Rusia contra Franciei.
Tot in zilele Lui un pasa din Vidin numit Pasvan-Oglu,
se revolta contra sultanului si se purta ca un stapan in
provincia lui, ca un hot in Wile vecine. Serbia, Bulgaria
si Muntenia au suferit atunci jafuri salbatice. Sate le noastre
orasele (Criiova) au fost arse de fiarele lui Pasvan nu-
mite Pasvanlii. Intr'un rand raspandindu-se vorba ca vine
Pasvan asupra Bticurestilor, locuitorii, impreuna cu Dom-
nul, au parsit capitala, spre a fugi in Transilvania. Dru-
mul de la Bucuresti la Brasov era un nesfarsit sir de care
si de fugari. Salim nu putea 1nfrange pe Pasvan, cad ar-
matele turcesti trimise contra lui se uniau, spre a jefui
impreuna rile crestine.
Selim III voi s desfiinteze armata Ienicerilor, care de
mult timp incetase de a mai fi de vre-un lobos pentru a-

www.dacoromanica.ro
 184

pararea ImparAtiei. Ienicerii se revoltau contra ori carei in-

cercari de reforma i erau mai cu succes la rasturnarea
sultanilor, de cat la respingerea inimicului. Selim III fu
rasturnat toi apoi locit cu hangerul in initnA.
Mahmud II (1808-1839). Nepotul lui Selim III fusese
crescut de el i intelegea insemnatatea culturii apusene.
El incepit reforma armatoi dupa sistemul apusean. Armata
Ienicerilor fu desfiinOta i rezistenta lor fu invinsa cu tunul.
0 noua armata fu organizata dupa sistemul apusean. Spre
a forma noua armata, cherna din Apus ofiteri straini.
Unul din ei numit Moltke, va fl mai tarziu celebrul con-
ducator al armatelor germane.
Mahmud incerca, a reform& i obiceiunie supu0or sAi,
ca Petru cel mare. Incepit *A be yin, de i Koranul oprete
aceasta. Se purta cu haine scurte. Regulamenta cum i cat,
sa se tunza barba iili mustatile. PlAnui chiar un codice de
legi. Reformele gAsira insa vrajmai pericuh* in majori-
tatea populatiunii musulmane. Ghiaur Padiah, ii zise o-
data un derviq, apucandu-i calul de frau, tu ruinezi islamis-
mul i atragi blestemul profetului asupra noastra a tutulorh)
Reforinele lui Mehemet-Ali in Egipt. In urma expediOunii
lui Napoleon in Egipt, Ora a fost cati-va ani disputata in-
tre Turci t;ii soldatii mameluci. Un soldat albanez, Mehemet-
Ali, ishuti sa infrfinga pe mameluci i Sultanul Se lin III ii
dete titlul de vice-rege (1805). Cu incetul Mehemet-Ali se
purta ca un suveran independent fata de Poarta i ca un
stapan absolut fata de Egipteni. Se declara proprietarul tti-
tulor moiilor din tara, iar locuiturii tura reduqi la rolul
de cultivatori in interesul lui. Lua in serviciul sau pe un
colonel francez, care-i form o armata de 50 000 soldati,
inarmati i disciplinati ca cei francezi. Chemat in ajutor
contra Grecilor, el trimise sultanului o insemnata flota i
armata, sub comanda fiului sau Ibrahim. 0 flota egipteana
a fost distrusa la Navarin de flotele aliate (rusa, engleza i
francezA).
Mehemet cucerise spre sud Buclanul egiptean qi in Asia o

www.dacoromanica.ro
 185

parte din Arabia, el voi& sa cucereasca ins& Siria, care in

tot-deauna a format un singur corp cu Egiptul. In 1831
Ibrahim navali in Siria i cuprinse mai toate cetatile, prin-
tre care fu i cetatea Aera. Din Siria Mehemet inainta in
Asia Mica si ameninta Constantinopole. Mahmud cern atunci
ajutorul inimicilor sai, Rusii.Printr'un tratat incheiat cu Ru-
sii, acestia se indatorau a da ajutor Sultanului, care MO.
flotei de rsboi rusesti trecerea liber prin cele doua steam-
tori (1833). Mehemet se opri din mers, 'Mgt Mahmnd ii
ls Siria.
In 1839 Mahmud incerca sa reia Siria de la Egipteni, dar
armata turceasca fu ram batuta la Nezib, iar flota turceasca
trecn la Egipteni. Mehemet din nou ameninta Constanti-
nopole. Dar de aceasta data interveni Anglia, care impreuna
cu Rusia, cu Austria si cu Prusia, ordonara armatelor egip-
tene s se retraga. De oare-ce Egiptenii refuzara, o flota
aliata bombarda Acra si-i constranse a se retrage.
Mehemet ramase numai cu Egiptul, apoi un nou tratat
interzicea trecerea prin stramtori tutulor vaselor de rasboi.
Sultanii urrnatori lui Mahmud au cazut din nou in vi-
tiile predecesorilor lor. Prin cheltueli nebunesti au ruinat
statul, prin ucideri fara judecata au instrinat de ei ye
oamenii cei mai priceputi. Azi armata turceasca poate sta
alaturi cu armatele europene prin curaj i iubirea de sa-
crificii, dar este ram ingrijita, rau platita. Rezistenta lui Os-
nzan-Paqa la Plevna, talentele generalilor turci in rsboiul
cu Grecii (1897) au dovedit ca Turcii sant inca o putere
insemnata.
Perderile suferite de la 1812-1878. Perderile Turcilor
la 1878 nu se pot compara de cat cu cele suferite prin pa-
cea de la Carlowitz. Atunci Turcia a incetat de a fi mare
putere european, acum a incetat de a mai fi stat european.
De la 1878 Turcia este mai mult un stet asiatic.
Ins i pana la 1878 perderile au fost simtitoare. Prin
pacea de la Adrianopole (1829) a recunoscut independenta
Greciei i autonomia Serbiei. In Africa a perdut Algeria si

www.dacoromanica.ro
 186

Tunisul. Egiptul numai cu nurnele era supus sultanului in

timpul lui Mehmet si urmasilor lui. In anii din urrnA. (1897)-
Turcia a perdut i insula Greta, care a fost transforrnatA
intr'un principat vasal, gata in tot momentul, a cere ali-
pirea ei la regatul grecesc.

Grecia. Serbia si Muntenegrul. Bulgaria.

Capodistria. Otto. George I. Anexarea Tesaliei. Rasboiul Tesaliei. Kara-
George. Milos. Milan. Alexandra. Petru Caragheorghevici. Alexandra
Battenberg. Unirea cu Rumelia. Rasboiul cu Serbia. Ferdinand
de Coburg. Cestiunea Macedoniei.

De la castigarea independent& lor, Grecii s'au aratat cu totul in-

capabili de vieath politica. N'au stint nici sh creasca bogatia tarii prin
munca, nici sh-i garanteze existenta prin cumintenie i organizarea
armatei, niei rhiar sh astepte In liniste viitorul. lmbatati de ideca, oh
ei sant chemati s ieb. locul Turcilor i s re-intemeeze Imperiul gre-
cesc, Grecii au provocat in dese randuri pe Turci i numai sprkjinul
puterilor europene le-a pastrat independenta.
In 1827 Grecii se declaraser republica i ca prezident
aleseserA pe Capodistria. Acest grec, fost ministru rus, nu
iubia pe Greci si nu intelegea ca un popor iesit din re-
volutiune este un popor saran. Voi sAnteti toti, le zicea
el, niste ho i niste mincinosi. El fu asasinat.
In 1832 Grecii aleserA ea rege pe Otto, un print bavarez.
Noul rege veni cu soldati si cu functionari germani si provoch ne-
multumirea Grecilor, care mai usor se faceau clefti, de cat sh primeasch
uniforma german& si care urau pe catolici, ca, in vechile timpuri ale
schismei religioase.
In timpul rAsboiului Crimeei, Grecii atatarA o rAscoala
in Tesalia, insa Anglia si Franca se opuserA incerchrilor
lor de rAsboi. 0 flotA francezA veni in apele grecesti spre
a-i tine in liniste. De atunci se forma contra regelui un
partid, care atrase in partea sa i armata. Pe cand regele
se afla intr'o cAlAtorie, soldatii jefuirA palatul regal si o
adunare nationalA votA cAderea regelui (1862).
Insulele lonice erau atunci in posesiunea Angliei. Guyer-

www.dacoromanica.ro
 187

nul englez hotara a le ceda Greciei, daca va alege un

rege placut Angliei. Grecii alesera atunci pe actualul rege
George, fiul regelui Danemarcei de azi. Insulele Ionice fur&
alipite la Grecia.
Constitutiunea actual& a Greciei admite o singura Camera
aleas prin vot universal. Luptele lor politice sant pasionate
si nu se poarta pentru binele statului, ci mai mult pentru
interesul particular. Acolo, cand vine un guvern now
schimba pe toti functionarii.
Anexarea Tesaliei (1881). In 1878 Grecii fusesera opriti
a se ridica in contra Turcilor prin promisiunile tacute de
puterile europene, a la incheierea pacei se va tine seama
de interesele grecesti. Congresul din Berlin botara, sa se
dea Greciei o parte din Tesalia. In urma sprijinului An-
gliei Gracia obtintl de la Turci intreaga Tesalie, mai mult
de cat voise sa-i dea congresul din Berlin.
Rsboiul Tesaliei (1897). Certele dintre rnusulmani i t;

Greet in Creta ispitisera dese ori pe Greci s inceapa rs-

boi cu Turcii, spre a pune mana pe acea insula. In 1896
si 1897 puterile europene decisera sa transforme insula
inteun stat vasal Turcilor si guvernat de un print crestin.
Grecii crezura potrivit momentul sa declare ruboi. In 1886
fusesera opriti de puterile europene, de aceasta data fura
lasati liberi. Armata turceasca, disciplinata i superioara
prin numar, arunca pe Greci de pe muntii de la granita,
ii urmari in campiile Tesaliei; ocupa Larisa i ameninta
sa ocupe intreaga Grecie. Armata greceasca se aratase ru
ingrijita i ru condus. Numrul mortilor si al ranitilor a
lost ne insemnat, pe &and al tugarilor a fost enorm.
Inaintarea Turcilor a fost oprita de puterile europene,
care mijlocira pacea. Grecia plati Turciei o mare despagu-
bire de rasboi si se inditora fata de puteri s dea garan-
ii pentru plata datoriei publice.

www.dacoromanica.ro
 188

2.

In timpul stapanirii turceeti, toate familide nobile sarbesti s'au des-

nationalizat, in cat la inceputul secolului rainasese In Serbia numai
clasa *minor, care cultivau pamaxitul si cresteau porci, pe care-i vin
deau in Ungaria. Un Lost sergent in Austria si negustor de porci, Kara
Gheorghe, se lupta contra Turcilor in rasboiul ruso-turc, din 1806
1812, cu cete de haiduci sarbi. lima la sfarsitul rasboiului, Sarbii furl
parasiti de Rusi, iar Kara-Gheorghe fugi In Austria.
Un alt negustor de porci, Milof, aratndu-se devotat sultanului, fa
insarcinat a strange darile conationalilor si. Imbogatindu-se, primi de,

j.-ifilPANIIIMMR
- --.
k.
!
-_.-- .*-
i
--.:- ...., ,
--.-_--,
S e' () ' ...
,0
:....... _
=
.

_..,....__. -r- it :
,
= - ......". --- 431
.. fir..../i
.=.. .....,A-- ..,
N
'-'
--

-,''' ' --" oar 1 r a to'

k.
' eildtord. -....-.
' ....
/0. \--- ...=..
_.. -1'
7 ell RC *4 .._
=_..- .,- k .
..r . ....-_-40...r.
--...L.i....,7-m-

' N # o, 4. .=---.-
- - --a -e. JO -,=,-rin
.- S7--- -- ----4-..-=r"-
a-
liven -.
-%
-,a4z...m.-.. .---.Ay
.. r- .....aa..: d
,
4i.......
. ,------- 1----
..,,,,.I.cs...- ,
r...
M.:.5-...

7-
4.0:.,
....:..=.- --=-..,- --=-
-=.....c.=.--jr....-. ..... .
."...-"...-.9 :.-.....:-..
,,,,Ar. ;..e--
- .. -....,. --7.--- 6
--. A_ _
666'

_ . Z..d7r.r...a,,.-LP ----, -..r.ze c-0~

--...-Na:.:------lotk .. f uRo/2,2
10 -
Africa _22,, . -.-- .---.4.2..3

la sultan titlul de print, apoi ca recompensa, ca nu a dat ajutor Gre-

cilor si Rusilor, fu numit in 1830 print ereditar al Serbiei. Armatele
turcesti se retrasera din toata tam, afara de Belgrad. Milos incepand
a domni ca un tiran, se forma contra lui un partid, care-I alung. Che-
mat apoi din nou, el muri pe tron (1860). Dupl cati-va ani de lupter
Sutra familia lui Milos si Aara-Gheorghevici, tronul fu dat unui urmas.
al lui Milo, numit Milan (1868).
In 1876 Serbia incepii razboi cu Turcia, spre a ajuth,
rAsculatilor din Bosnia si Heilegovina. &Arbil fur& invinsi

www.dacoromanica.ro
 189

i salvati numai prin interventnmea Europei. Congresul din

Berlin le dete un teritoriu nou i independenta. Milan lu
in 1882 titlul de rege.
In urma rsboiului nenorocos cu Bulgarii si din pricina
vietei desfranate, Milan ajunse foarte urat de supusii sAi.
In 1889 abdica, lsand coroana fiului sau Alexandru.
Acesta era minor i In timpul minoritatii liii Serbia a suferit mult
din amestecul lui Milan. Regele se declar apol major Inainte de
vreme ei- Med o multime de greeeli. Schimba constitutie dupa consti-
tutie i persecuta fAr6. alegere. De toate greeelile lui profitA. familia
Caragheorghevici, care incepit a-ei face partizani. La sarsitul lui Mai (29)
1903, oliterii superiori, in Intelegere cu oamenii de la palat, patrunsera
in palat sid omorar5. pe el, pe regina. chiar ei pe cati-va oameni politici.
De oare-ce familia obrenovici se stinse cu Alexandru, o adunare
alese de rege pe Petre Daragheorghevici, actualul rege.
Muutenegru. La inceput 'era un tinut mic si muntos con-
dus de capii bisericesti numiti 1Tladic. Locuitorii sant Sarbi
si se luptara cu curaj contra Turcilor, iar prin sprijinul
Rusilor au mArit tam lor. In congresul de la Berlin li s'a
indoit tara, in cat ati Muntenegru are 9.000 de kilometri
patrati i aproape 300.000 de locuitori. Printul Nichita, dom-
neste de la 1860 si a castigat insemnittate in Europa prin
amicicia Rusiei i prin castoria unei flice a sa cu actua-
iul rage al Italiei.

3.
Tratatul din Berlin forma intre Dunre i Balcani prin-
cipatul Bulgariei, legat de Turcia prin plata unui tribut.
Rumelia Oricntald cu capitala in Filipopole, forma o provin-
cie guvernata de un print crestin, numit de sultan.
Alexandrn Battenberg (1879-85). Primul print al Bul-
gariei incerc mari ne-ajunsuri, din pricina amestecului Ru-
siei in afacerile bulgaresti si din pricina luptelor dintre
Bulgari. In cele din urm6. Alexandru deprta de la guvern
partidul rusofil, in cat incept a fi urat de Rusia.
Unirea ea Rumelia (1885). In Rumelia populatiunea do-

www.dacoromanica.ro
 190

ria unirea cu Bulgaria. Un batalion de militie arestA pe

guvernator i proclarn unirea ;Aril cu Bulgaria (1885). Ale-
xandru primi unirea i intrA cu armata in Rumelia. Fapta
sa insA fu dezaprobata de puterile europene, mai ales de
Rusia. InsA un rAsboi intAri unirea.
Illsboiul cu Serbia (1885), Milan, regale Serbiei, temAn-
du-se de creterea Bulgariei, nAvAli cu armata sa in aceastA
tarA. Dar S'arbii furA bAtuti de Bulgari i urmAriti in pro-
pria lor tarA. Austria interveni in favoarea Serbiei i opri
continuarea rAsboiului.
Abdicarea tat Alexandra (1886). Rusia nu incuviinta.
purtarea printului Alexandru. El fu rApit de mai multi o-
fiteri, partizani ai Ruilor, i trimes in Rusia. 0 contra re-
volutiune se forma insA la Sofia i rechemA pe print. A-
lexandru reintrA in Sofia, 'lug, declarA cA, fArA invoirea Ru
siei nu va 'Astra. tronul. Rusia nu-i dete invoirea i el pa-
rAsi Bulgaria.
Ferdinand de Coburg (1887). La 1887, dup multe agi-
tad, fu ales print Ferdinand de Coburg, ofiter in armata
austriacA. PAnA la alegerea lui i cati-va ani mai apol, sta-
tul bulgar a fost condus de un bulgar insemnat, numit
Stambulov. Acesta exercita, o adevAratA dictaturA inauntru.
Partidul rusesc a rAsculat de mai multe ori pe tArani con-
tra guvernului, a Mout mai rnulte comploturi contra lui
Stambulov, dar acesta a inAbulit rAscoalele cu asprime.
Prin purtarea sa, Stambulov convinse pe Turcia li pe
puterile apusene, ca Bulgaria nu dore0e peirea Turciei,
i printul Ferdinand fu recunocut de puterile apusene i
de Turcia.
Mai Varziu printul pArAsi pe ministrul WI, care se re-
trase urmArit de ura inimicilor sal. In 1895 fu tAiat cu cu-
titele in strada principala a Sofiei, iar asasinii au rAmas
nepedepsiti.
De la retragerea lui Stambulov, Bulgaria s'a aruncat cu
totul in bratele Rusiei, care a recunoscut pe print i pare
cA favorizeazA pretentiile bulgare in Macedonia. Starea 11-

www.dacoromanica.ro
 191

nanciarA a thrii este insA din cele mai rele. Din cauzA c
tAranii n'au bani sA plAteascA impozitele, guvernul a in-
trodus bir in naturd, adicA Oranul sA dea porumb, gru
recoltA. Din aceastA cauzA s'au fAcut in anii din urmA mai
multe rAscoale tArAnesti si in cate-va locuri armata s'a u-
nit cu rAsculatii.
Cestinnea Nacedoniel. Macedonia este locuitA de mai
multe natiuni : Romani (cel putin 500.000), Bulgari, Siirbi
Greci si Turci. Statele crestine balcanice caut, fie-care, sa.
o castige pe cale pasnicA. Bulgarii incearcA ins& anexarea.
Macedoniei prin fapte violente. Urzesc rAscoale in Mace-
donia, strang arme i voluntari, care se exerciteazA cu ar-
mele chiar in capitala Bulgariei. Guvernul bulgar permite
aceastA purtare, chiar fosti ministri fac parte dintr'un mare
comitet macedonean. In anii din urmA Bulgarii au ince-
put a ucide pe ori-cine le dA planul pe faVA. Au ucis in
Bucuresti pe un protesor roman macedoneanu (Miltaileanu).
Procesul fAcut asasinilor a dat la ivealA o multime de alte
fapte, care au idignat nu numai intreaga noastrA tarA, dar
toatA Europa.civilizatA. Justitia noastrA a judecat procesul
si a condamnat pe cei vinovati, pe unii in absenp, justi-
ia bulgarl i-a achitat insA, arAtand cl in Bulgaria asasi-
natul poate fi justificat.
In 1903 comitetul macedoneanu a dat drumul bandelor
sale in Macedonia. Turci, Greci, Sarbi, Romani i chiar su-
pusi ai puterilor apusene au fost omorati fArA milA. Sate
i orase au lost arse, in Salonic s'au aruncat bombe dc
dinamitA asupra constructiunilor mai insemnate i asupra
institutiuniior financiare, trenuri, poduri au fost sfAramat
In timpul din urmA, Rusia flind ocupatA in Orient, Bul-
garii nu se mai pot astept la vre un ajutor din partea ei
si au inceput a se mai liniti.

www.dacoromanica.ro
 192

Romania sub Carol de Hohenzollern.

Constitutia din 1866. Riisboiul pentru ne-atdrnare. Independenta.
Trecerea Bunfirii. Luptele dela Plevna. Tratatele de la San Stefano si
Berlin.

Regele nostru se trage din acea vestitA familie, care a

format cea mai mare putere a Europei, incepAnd de la niste
rnici principate si culminnd in Germania de azi. In virstA

I.
M. S. Regele Carol I.

numai de 27 de ani, la 1866, cAnd s'a urcat pe tron, Prin-

cipele Carol dede la ivealA intr'o splendia declaratie, fran-
cheta sufletului sAu: Eu vA aduc o inimA lealA, cugetAri
drepte, o vointA tare de a face binele. Principe le Carol
primise coroana RomAniei nu pentru iubirea de glorie, ci
pentru a implini 0 misiune, a ne face datoria. Iubirea
www.dacoromanica.ro
 193

Orli noastre ouprinse sufIetu su, caci numai iubirea ade-

varata, poate gsi cuvinte atat de simple gi atat de calde:
credeti in mine, precum eu cred in voi.
Din primele zile ale Domniei sale horocul Orli noastre
vru, ca Francia i Prusia, rivale in Europa, sa sprijineasca
de o potriva interesele noastre. Austria Eli Turcia staruiau
ca rile s se desparta iarsi, dar Prusia prin rasboiul con-
tra Austriei, o impedica de a interveni in principat, iar
Napoleon rocomanda Turciei, sA se opreasch de la ori-ce
interventiune. Domnitorul Carol deciara Turciei, ca va res-
pecti toate drepturile Portei i, in urma unei calatorii la
Constantinopole, fix recunoscut ca Domnitor ereditar al Ro-
maniei.
Constitutia din 1866. Unul din primele acte ale Domniei
a fost Constitutiunea data trii in 1866. Imitata dupa con-
stitutiunea Belgiei, ea este una din cele mai liberale din
Europa. Constitutiunea noastra garanteaza drepturile cet-
tenilor, egalitatea lor inaintea legii, obligativitatea instruc-
tiunii primare, controlul functionarilor. Desparte puterea
executiva de cea judecatoreasca. Stabileste dreptuile elec-
torale, and tutulor dreptul de vot, direct sau indirect, da
dreptul de a face legi Adundril deputafilor si senatulul. De-
putatii snt alesi pe 4 ani, iar senatorii pe 8, ins jumatate
se re-inoesc la 4 ani. Domnitorul conserva toate drepturile
monarhului constitutional :.dreptul de veto la legile, pe care
nu le-ar crede potrivite ; dreptul de gratiere, amnistie... El
numeste ministrii, El este capul armatei. Regele nostru este
modelul suveranilor constitutionali. In regele nostru vene-
ram nu numai pe aparatorul pamantului stramosesc, dar
pe garantul libertatilor cetatenesti.
Organizarea interna. Statul nostru a luat o mare des-
voltare in toate ramurile de activitate. In scoal s'au creat
(lo multime de scoale secundare i s'a organizat Universi-
tatea din Bucuresti (1869). In biserica s'a organizat sinodul
bisericei (1872). S'a inceput constructiunea de cai ferate (1868),
prin care s'a math bogatia publica.
Floru. Istoria Popoarelor Nourt. 18
www.dacoromanica.ro
 194

Cel mai roditor guvern, inainte de rasboi, a fost guver-

nul de sub conducerea lui Lascar Catargiu (1872-1876).
Acest insemnat barbat unia o mare modestie i simplici-
tate cu o mare energie de vointa si cu o deosebita inte-
legere a trebuintelor practice. Cu dansul conlucrau general .
Florescu la organizarea arrnatei, Petre Mavrogeni la reforma-
rea sistemului financiar. Atunci s'au pus bazele finantelor
noastre, una din cele mai solide temelii ale Romaniei de
azi. A It ministru, Titu Maiorescu, un invAtat si un orator
din cei mai mari, a inceput atunci organizarea scoalei
repararea monumentelor nationale (Manastirea Curpi de
Arges).
Rasboiul pentru ne-atirnare (1877-1878). Rascoalele Sla-
vilor Ifin peninsula balcanicA in contra Turcilor, prevestiau
un rAsboi nou intro Rusia i Turcia. Romfinii, fiind ase-
zap intre cele doua mari puteri, se aliara cu Rusii pe de
o parte pentru ca .voiau sa castige independents, iar pe de
alta pentru c Turcii declarasera tara noastra ca pane inte-
-
grantli a imperiului turcesc. De la 1876 era la guvern
partidul liberal, condus de loan Bn1tianu, unul din cei mai
insemnati oarneni politici ai Orli noastre. El vizita pe ta-
rul Alexandra 11 in Crimeea i incheia cu Rusia o conven-
tiune. Rusii se obligau a respect& teritoriul nostru, Roma-
nia incuviinta trecerea armatelor rusesti prin tar/
Independenta. In urma acestei conventiuni si a intrarii
armatelor rusesti in tail, Turcii incepura a bombarda ora$ele
noastre de pe Dunare. Domaitorul Carol adun A. armata romanA
tare de 50.000 octeni, cu 180 de tunuri i aparA DunArea,
raspunzand cu tunul la provocarea Turcilor. Urmarea aces-
tor ostilitati fu, cA Rornanii declarara tam independenta de
Turci, in aceiasi fericita zi de 10 Mai, in care Domnitorul
Carol se urcase pe tronul Romaniei.
ApArarea DunArii. Armata romn ocupa tarmul Duna-
rii in Oltenia i, prin bombardarea cetatilor turcesti, infeani
Rusilor trecerea Dunarii.
Trecerea Dunitrii (20 August 1877). La inceputul rasbo-
www.dacoromanica.ro
 195

iului Rusii nu voisera a primi cooperarea separat a Roma-

-nilor la rasboi. Ei voiau, ca armata noastra s lupte risi-
pita printre corpurile rusElti. Aceasta insa nu putea admite
Domnitorul Carol. Romanii ramasera pe rnalul Dunarii, pe
nand Ruii treceau Balcanii i se visau in Con stantinopole. Ind'
un general turc, Osman-Pax, intarit in Plevna, infranse o
armata ruseasca, putin numeroas, apoi invinse o alta egala
ou armata sa (32.000), si-i ucise 8.000 de ostai. Frica cu-
prinse pe Rui, care se retrasera in graba, Tarul fugi peste
Dunare la noi. 0 telegrama ceIebra fu trimisa Domnitoru-
gui nostru : Turcii ... ne prabupsc. Domnitorul Carol
merse in Bulgaria, spre a .se intelege asupra conditiunilor,
in care putea veni armata romana in ajutorul Ruilor (1).
Domnitorul nostru primi comanda suprema asupra armatei
ruseti i romanesti, d'imprejurul Plevnei.
In fruntea armatei romaneqti (35.000 cu 108 tunuri) i a
celei ruseti (30.000 cu 282 tunuri) Domnitorul Carol ataca
din nou Plevna. De ci El vedea ca Plevna nu poate
fi nuprinsa en armele, caci era formidabil intarit," Rucii
voiau sa o atace, spre a ridica moralul armatei lor. Dom-
nitorul dispuse, ca Romanii sa atace (30 August) intaririle
de la Grivip, una din cele mai puternice ale Plevnei. Nici
o armata batrana i deprinsa cu rasboaiele n'a aratat, vre-
odata, o ,vitejie mai mare. Turcii se bateau cu desperare,
Romanii inaintau cu hotarare. De mai multe ori respinci,
Domnitorul ii aduna si-i aruncii, iar asupra inimicului, de-
cimati dar hotarati. Chiar o infrangere, in asemenea con-
ditii insemneaza cat o victorie, cad numai armatele su-
perioare struesc in lupta, dup. ce au fost respinse la
inceput. Romanii ins& au catigat victoria. Ei au ocupat
Grivita; au urcat pe sari intaririle, au skit asupra Tuzcilor,

(1) Pe and qeful suprem al armatei ruseeti zise Principelui, a ar

fi greu ca principele Carol a fie pus sub comanda unui general rus,
Principele rAspunse: 4Fireqte, dar zece generali ruei ar puta fi pu0
sub ordinele melea,

www.dacoromanica.ro
 196

le-au luat tunurile si drapelele. Multi scriitori mari strAini

air admirat vitejia Romani lor in acea zi, dar cea mai fru;
mom& lama este, ca victoria a fost platita cu mii de morti.
Armatele care nu se lupta cu hotarare, n'au morti, ci fu-
gari si prizonieri. In urmA Domnitorult inchise pe Osman
Pass, taindu-i toate comunicatiile. Cetatea Rahova, care a-
meninta spatele aliatrilor fu cucerita de Romani. Constrans
prin foame, eroul turc, dupA o rezistenta indelungsta, se
predete si intinse sabia sa unui colonel roman (28 Noemvrie).
Dupa caderea Plevnei, Romanii purtara lupta contra ce.
tatii Vidinului, undo izet-pap avea o garnizoana de 12.000
Cuceresc mai intai intaririle de la Smdrdan si incep a born-
barda Vidinui. Cetatea se supuse Romanilor, insa Turcii
incheiara cu Rusii pacea de la San Stefano.
Tratatul de la Berlin (1878). Romanii protestara contra
tratatului de la San Stefano, caci prin el Rusii ne luau cele
3 judete din Basarabia, cedate prin pacea de la Paris. Ca-
mera si Senatul refuzara, de a primi schimbul Basarahiei
cu Dobrogea, caci noi n'avern pdaidnt de vdnzare. loan Bra-
tianu si Mihail irogalniceanu aparara cauza Orli cu mandrie
si demnitate. Ei protestarl la puterile europene, aratara ce
sacrificii a %cut Romania in rasboi si cat de nedrept se
purta Rusia cu noi. Armata noastrA se intarise in regiunea
dealurilor si era aproape sa se ciocneasca cu cea ruseascA.
Acele momente de recunostinta din partea Rusiei vor ra-
mane vesnic in mintea Romanilor. Atunci Rusia a nitat
conventia sa scrisA, telegrama trirnisa in momentul infran-
gerii, E i nea rapit parnantul nostru. Congresul din Berlin
a aprobat cererea Rusiei, ne-a dat in schimb insa Dobrogea,
vechia provincie a lui Mircea cel mare. Atunci toate sta-
tele au recunoscut independents. noastrA.

www.dacoromanica.ro
 197

Regatul Romaniei.
Proclamarea i serbarile regatului. Succesiunea la tron. Familia regala
romn. Organizarea partidelor. Organizarea bisericei i independenta ei.
Reforma colar. Lucrarile publice. Institute de credit.

Principe le viteaz, care a dus armata la victoria, si bar-

bath insemna4i d'imprejurul sau, desavarsira opera lor prin
ridicarea Romaniei la rangul de regat. Este adevarat, eh
puterea statelor sta in numarul si in activitatea locuito-
rilor, dar recunoasterea unui titlu din partea celor mai
mari state este oglinda, in care vedem cum ne ,considera
cei-lalti. i consideratia noastra a crescut (1) in lume de
la proclamarea regatului. In 14 Martie 1881 corpurile le
giuitoare proclamara Romania regat, iar pe Domnitorul
Carol rege.
Timp de 4 zile, tara intreaga a serbat acest mare eve-
niment. Toate statele din lume au recunosbut si au salutat
pe primul rege al Romaniei. In fericita zi de 10 Mai s'a
savarsit mretul act al incoronarii.
In zilele urmatoare s'au continuat serbarile, cele mai
frumoase i cele mai inalttoare din istoria noastra. Ast-fel,
dupa aproape 700 de ani, de la vitejii Asanesti, o noua
coroana regala se punea pe fruntea unui print roman. De
aceast data insa ea nu va inceti de a straluci, caci acum
avem constiinta, c santem un popor numeros, ca avem
un pamant, o lege si ca voim a aye& un viitor.
Succesiunea la Tron. Maestatea Sa Regele s'a casatorit
in 1869 (3 Noetnvrie) cu Elisaveta, Principesa de Wied, care
uneste cu bunatatea sufletului sau de regina, darul poeziei
fermecatoare. Sub numele de Carmen Sylva, prima regina a
Romaniei, a cantat si a povestit tainele sudetului roma-

(1) In Septemvrie 1896 irnparatul-rege al Austro-Ungariel, Francisc

losef, a Wilt o vizit Regelui nostru in Bucuresti si la Sinaia. Pri-
mirea Imparatului a fost impAriteasca. Entusiasmul era de nedescris.

www.dacoromanica.ro
 198

nese si in toga, lumea se citesc Povestile PelAsului i

atatea povesti din muntii nostri fermecati. Ins toemai ea
in povesti, craiul i crAiasa n'au copii (1) si craiul p crAiasa
sant nemangaiati c n'au copii.
De aceea cu aprobarea prineipelui Anton, tathl Suvera-
nului, i cu invoirea Printilor, poporul roman a primit cu
recunostintA ea mostenitor prezumtiv al tronului pe Prin-
tul Ferdinand, al doilea fiu al printului Leopold, frate mai
mare al Suveranului nostru. Alteta Sa regalA a lost pro-
clamat Print de Romania la 1889. S'a nAscut la 24 Au-
gust 1865, s'a cAsAtorit la 1893 cu principesa Maria de
Edimburg. Din aceastA ferieit chstorie s'au nAscut Princi-
pele Carol la 2 Octomvrie 1893, Principesele Elisabeta
Maria, principele Rico lae.
Iubirea poporului roman pentru familia regalh, a lost
push la o grea incereare child Principii, Principe le F'erdi-
nand intai, apoi Principe le Carol au fost atinsi de o crudA
boalA (tifos). TWA tara s'a simtit in pericol cu Augustii bol-
navi. Rana. in cele mai retrase unghiuri ale tArii au fost
inimi sdrobite i s'au inAltat rugAciuni pentru insAnAtosire.
Azi sAnAtatea Lor ample de speranth. inimile Romani lor.
Reform le interne. In tot timpul, de la venirea regelui
Carol, statul nostru a avut o desvoltare sigurA si pasnicA.
Pe terenul politic s'au format la noi doub, partide politice,
care duph modelul englez, se schimbh la guvernarea tArii.
Ele nu intrebuinteazA in lupta, pentru a ajunge la putere,
de cat mijloacele engleze, presa i intrunirile. Cand ces-
tiuni mari reelamau concursul tutulor, tara a vAzut cu bu-
curie pe liberali i pe conservatori lucrand impreunA. Asa,
in 1882 Austria pretindea slt exercite politia DunArei pe
coastele noastre, ministrii liberali, loan BrAtianu i Dimitrie
Sturdza nu s'au oprit a face apel la conservatorul Petre
Carp. Acesta, reprezentand tara la Viena, a isbutit prin tac-

(1) 0 odrasl printiark Principesa Maria, nascuta la 8 Septemvrie

1870 a murit la 9 Aprilie 1874.

www.dacoromanica.ro
 199

tul i prin vederile sale, sa schimbe politica austriaca tata

de noi i cestiunea Dun Aril a incetat.
Timpul cel mai indelungat a fost consilier Regelui In-
telept, loan Bratianu. Barbat de stat in toata puterea cu-
vantului, el ava norocul sa vazA infaptuite visurile gene-
ritiei sale, dorintele divanurilor ad-hoc. Cap al guvernului

I. C. Drab

liberal, de la 1876 pAnA la 1888, influenta lui s'a simtit in

toata activitatea noastra.
alaturi cu dansul erau multi alti mari bArbati. Con-
stantin Rosetti, scriitor distins qi sfatuitor sigur ; Mihail Ko-
gdlniceanu, mare orator i priceput aparator al drepturilor
noastre asupra Basarabiei; Pimitrie Sturdza, care obtinii in
1885 independenta bisericii noastre, de la Patriarchul din
Constantinopole, i o multime altii.
De la 1888 pana, la 1895, in guvernul conservator 'si-a
www.dacoromanica.ro
 200

desvoltat activitatea sa marele orator Alexandra Lahovari,

Petre Carp a adus legea exploatArii minelor; menita a des-
chide o noua directie in desvoltarea noastra economica,
iar Tack Tonescu, a gasit solutiunea unei vechi i insem-
nate cestiuni, organizarea clerului.
De la 1895, partidul liberal savarsi marea opera, a or-
ganizarii scoalei romane. Cu legea D-lui Spiru Haret se
IncepiX o desvoltare temeinica atat literal% cat si stiintifica,
iar legile sale asupra scoalelor profesionale sant menite a
produce lucratori priceputi si a indruma tara spre o bo-
gat& desvoltare economica.
Prin aceasta conlucrare armonioasA s'a format Romania
de azi, pasnicA, constienta de sine si m'uncitoare.
Armata noastra este azi organizata si inarmata ca cele
mai bune armate europene. Noi avem de dou ori mai
multh armata de cat Germania, in proportiune cu popula-
tiunea noastrA. FOtificatiile Bucurestilor se socotesc printre
cele mai tari din lume. Armata a atras deosebita Ingrijire
a Regelui, caci ea este seutul independentei noastre.
,coala a realizat progrese considerabile. In invatamantul
rural s'au construit multime de scoale, s'au luat miisuri
pentru recrutarea invatatorilor din scoale normale, s'a pro-
curat material de invatamant. i mai mult Inca, au cacti-
gat cele-lalte ramuri ale invatamantului.
Biserica a fost recunoscutA independent& de Patriarhie,
a vazut regulata cestiunea clerului, organizarea semina-
riilor preotesti i, prin intemeerea facultatii de teologie, a
castigat un corp luminat si constient de misiunea sa.
Lucrari publice s'au Pacut cu imbelsnare. CAile noastre fe-
rate au costat aproape 800 de milioane si au ridicat bogatia
tarii. Suprafetele cultivate s'au mArit, caci exportul s'a u-
gurat. 0 nobila mandrie simtim, cand vedem campiile si
dealurile noastre acoperite de holde, LAM sA fie !Ant un
singur petec de pAmant nelucrat sau ne-intrebuintat. In
()rase s'au construit palate pentru serviciile publice, s'au

www.dacoromanica.ro
 201

construit docuri in porturi, s'a construit podul de peste Du-

care, una din cele mai mitrete lucrari in acest gen.
Creditul statului s'a marit, creditul particular este ajutat
de o multime de institutiuni financiare (Banca Nationalet 1880,
Creditul funciar rural FA urban, etc...) care au redus inte-
resul de la 120/0 la 60/o.
Aceste succese trebue sA ne fie insA indemnuri la succese
nouA. Nu trebue sh uitrn, a si statele cele-lalte progre-
seazA. Nu trebue sa uitAm ch 80/ dintre Romni trAesc
in ignorantA, iar ignoranta sAtenilor noBtri are urmAri rele
asupra hranei Bi locuintei lor, asupra sAnatatii lor.
Nu trebue BA uitAm c& vieata este o luptA continua, ca
Bi in timp ue pace natiunile luptA intre ele prin producti-
unile industriei Bi prin productiunile intelectuale (1).
Nu trebue BA uitAm, cl viea(a civilizata cere munca ne-intre-
ruptet qi cu ordine, cere economie, cere mai ales, muncet pro-
duchy& Din munca productivA avem cask hranA, imbrAcA-
minte si toate lucrurile vietii materiale, care sant conditi-
unite vietii intelectuale. De la popoarele viguroase sA inva-
Om a muncl, a economisi, spre a produce mai mult.
Iar in inimA trebue BA pAstrAm sapat iubire Orli Bi nea,
rnului, fidelitate Regelui, care a crezut in noi.

(1) In literaturA avem multi scriitori insemnati. Poeti mari avem pe

V (mile Alexandri, pe Gri gore Alexandrescu vi pe Mihail Etninescu. Nu-
velisti insemnati avem pe Alexandru 0 dobescu, pe Ioan Slavioi, pe Ioan
Creang 4, pe loan L. Carageale, care este si un mare autor dramatic,
pe Barbu Delavrancea, In acelasi Limp mare orator. Istorici avem pe
Bogdan- Petriceicu- Hasdeu, in acelasi timp mare tilolog, pe Alexandru
D. Xenopol. Marele critic si orator Titu Maiorescu, In acelasi timp in-
semnat barbat politic, prin studiile sale critice asupra limbii si litera-
turii romane, a determinat intreaga directiune a literaturii noastre in
cei din urni6, 30-40 de ani.

www.dacoromanica.ro
 DE CETIT
Testamentul politic al lui Petru cel Mare.
Se atribue lui Petru eel Mare urmatorul document, nu-
mit Testamentul lui, care insA a fost compus in timpul lui
Napoleon, poate chiar dictat de el.
In numele Prea Sfintei si nedespartitei Treimi, noi Pe-
tru I ..., tutulor urmasilor i succesorilor nostri la tronul
natiunei rusesti.
Marele Dumnezeu de la care tinem flinta si coroana noas-
tra, care ne-incetat ne-a luminat cu luminile sale si ne-a
\ sustinut cu sprijinul sAu dumnezeesc, imi ingb.dlie a vedeit
cA poporul rus este chemat, in viitor, a domina asupra in-
tregei Europe. Temeiul credintei mele este cl natiunile
europene, cele mai multe, au ajuns la o stare de bAtrAnete
vecinA cu caderea, sau merg spre ea cu pasi mari: urmeazA
dar, el ele vor fi usor i fArA indoialA cucerite de un po-
por tAnAr i nou, cAnd acesta va fi atins intreaga sa forta si
twit& cresterea sa. Privesc invaziunea viitoare a tArilor Oc-
cidentului i Orientului din partea Norduluf, ca o miscare
periodicA hotArAtA in destinele Provedintei, care a regene-
rat ast-fel poporul roman prin invaziunea Barbarilor. Aceste
emigratiuni ale oamenilor polari sant ca revArsArile Nilului,
care la timpuri hotarate vin s ingrase cu nAmol Oman-
turile sArAcite ale Egiptului. Eu am gasit Rusia rdu, o las
fluviu, urmasii miei o vor face mare, destinatA a fertiliza Eu-
ropa sArAcitA, si valurile ei vor trece paste toate zAgazurile

www.dacoromanica.ro
 203

puse in cale-i de maini slabe, dach urmasii midi vor sti sh-i
indrepteze cursul. De aceea le las instructiunile urmtoare,
le recomand atentiunii i observatiunii lor constante :
1). A intretine natiunea rush inteun rsboi continuu, spre
a tine pe soldat rhsboinic tot-deauna i ocupat; a nu-I o-
dihni de cat spre a imbunatAti finantele statului, a reface
armatele, a alege momentele priincioase pentru atac. A face

Cormonia
di &tope* notii 111... .........-....*
,.
""'=. ..
7=.,.
= 77)4
o
oe who*

at","....../ ft
=.= 7 ....&..
V,1,1

-..- Ha ovra
ii. dem
,- rhor
.3Zorix/orf ..... 0
.

Konor.zeloef o wart,,,,i.
=.:ZO,17"1"--
S a ii,,,h:r"6., .1 Polom'a
zts
Aveles, ,,,,,,,.Y.,...4...velaer,r,
na
.11'
'
\Carliod
iez%.
Afo

,
k K lb _4DP4Zil

leurlemberg. 0/114qe4d;

Ilavoria,. Warn 1
..

PresOurs.
qtero`
.7.

1
7
r <
r 'IlWr lice

ast-fel, ca pacea sh serveasch pentru rhsboi si rhsboiul pentru

pace, in interesul mhririi si prosperithtii ne-incetate a Rusiei.
2). A ohema prin toate mijloacele posibile, de la popoarele
instruite ale Europei, chpitani in timp de rhsboi i invh-
tati in timp de pace, ca natiunea ruseasch sh profite de fo-
loasele celor-lalte thri, fhr a perde vre-unul din ale sale.
3). A lua, parte in ori-ce imprejurare la afacerile Si cer-
tele din Europa, si mai ales la cele din Gerrnania, care fiind
mai apropiath, ne intereseazh mai de aproape.
www.dacoromanica.ro
 204

4). A impArti Po Ionia sustinand in ea turburarea si ne-

intelegerea, a *fig& pe cei marl cu bani ; a influent& die-
tele, a le corupe, spre a aye& influentA la alegerile de regi,
a numi pe partizanii nostri, a-i apark a bAga trupe mos-
covite si a le lAsa acolo, panA la ocaziunea de a rAmane
acolo definitiv. DacA puterile vecine opun piedici, a le li-
nisti momentan, imbuchatind tam, panA ce vom putett re-
lu ceea ce vom fi dat.
5). A Wit cat se va putea mai mult de la Suedia, si a o
face ca ea BA ne atm), spre a gAsi pretext a o supune. In
acest scop a o izola de Danemarca si pe Danemarca de
Suedia, si a nutri cu ingrijire rivalitatile lor.
6). A lua tot-deauna sotiile printilor rusi dintre printesele
din Germania spre a inmulti aliantele de familie, a apropia..
interesele, si a uni de la sine Germania cu interesul nos-
tru mArind in ea influenta noastrA.
7). A cAut& de preferintA alianta Angliei (1) pentru ca-
mel% ca una ce are cea mai mare nevoe de noi* pentru
marina sa, si care poate fi cea mai de folos la desvoltarea
marinei noastre.. A schimb& lemnele si alte producte Ale
noastre pe aurul ei si a stabili intre negustorii sAi, mate-
lotii sAi si ai nostri, raporturi oontinui, prin care se vor
form& cei din tarA la navigatiune si comert.
8). A se intinde fArA incetare spre Nord, de-alungul Bal-
ticei, cum si spre Sud de-alungul mArii Negre.
9). A se apropi& cat mai mult de Constantinopole si de
Indii. Cine va domni acolo va fi adevAratul suveran al lu-
mii. Prin urmare a atata rAsboale ne-incetate &and Turcu..
lui, and Persiei ; a stabili santiere pe Marea Neagra ; a
cuprinde putin (Ate putin aceastA mare, cum si Baltica,
ceea ce este un punt indoit necesar la reusirea proectu-
lui ; a grAbi decAderea Persiei; a pAtrunde pan& la Golful
Persic; a restabili, dacA e posibil, prin Siria, vechiul eomert,

(1) In secolul XIX Rusia si Anglia au fost rivale pretutindeni.

www.dacoromanica.ro
 205

al Asiei Mici, i a inainta, Liana la Indii, intrepozitul lumii.

Ajungand acolo ne putem lipsi de aurul Angliei.
10). A cauta, si a cultiva cu grije alianta Austriei; a spri-
jini pe fata ideile sale de dornnie viitoare asupra Gerrna-
niei, si pe ascuns a excit e. contra ei gelozia printilor. A
indemna cand pe unii nand pe altii sa cear ajutor Rusiei,
si a exercita asupra t Ara un fel de protectiune, care ea
pregateasca dominatiunea noastra viitoare.
11). A interesa casa de Austria ea sa goneasca pe Turci
din Europa, si a potoli galozia ei la cucerirea Constanti-
nopolei, fie implicand-o in
vre un rasboi cu statele
vechi ale Europei, fie dan-
du-i o parte din cucerire,
care i se va lua mai apoi.
12). A leg si a reuni
imprejurul nostru pe cres-
tinii ortodoxi raspanditi fie
in Ungaria, fie in Turcia,
fie in sudul Poloniei; a ne
face centrul lor, sprijinul lor,
si a stabili de mai inainte
o predomnire u niversala l.v
printeun fel de autocratie
Petru eel Mare (1).
sau de suprematie sacer-
dotala: ei vor forma amicii in mijlocul inimicilor ri4Rstri.
13) Dupa desmembrarea -Suediei, dupa invingerea Per-
siei, dupa. subjugarea Poloniei, dupa cucerirea Turciei, dup .

reunirea armatelor i dup ocuparea marii Negre si a Bal-

ticei de flotele noastre, trebue s propunem in mod sepa-
rat si foarte secret, mai intai curtii din Versailles, apoi
celei din Viena ca sa impartim cu ea imperiul Universu-

(1) Mai multe figuri sant din manualul d-lui Dsiri Blanchet, Preleis
de l'histoire eontemporaine de 1789 a 1889 (Paris 1895); altele sant din
Weisser (Bilder Atlas).

www.dacoromanica.ro
 206

lui. Dac una din dou& primeste, ceea ce este sigur, lin-
gusind ambitiunea i iubirea lor de sine, a ne servi de
una spre a strivi pe cea-lalt; apoi a strivi la rndu-i pe

am burg

Witstfa

Colon la Erk
8 la
ter foo. o
Weerw)ives'en
0 .,s
N L.r ach o o
Aix- Iii-Chape//e-i .oef/tenhirohefi (
i c.
rus Neyw ied \
Fran cfo

fd
Lovowy Wu, ars,

Th/M //
14//rry Metx
dea/s2,rsIsider, Bar-art
r utt Mister>, .fiy
Lore sitahim Hochstd,
asbur afm n

.a)
Nil:hoe:64 NwIcesvfor
In
(v).tedinie
Bilgia faa Rio -17?tn

lye, Cr,

cea care va rAmline, incepand cu ea o luptA ce nu poate

fi indoioasA, Rusia stApAnind tot Orientul i o parte din
Occident.
14). DacA, ceea ce nu e de loc probabil, fie-care ar refuza

www.dacoromanica.ro
 207

propunerea Rusiei, trebue a le implic in certe pi a le

slabi una prin alta. Atunci, profitand d'un moment hota-
rator, Rusia va inunda Germania cu trupele sale adunate
de mai inainte, pe cand clout' flote considerabile vor plea
una din marea de Azov pi cea-lalta din portul Arkanghel
incarcate cu horde asiatice sub convoiul flotelor armate
din marea Neagra i marea Baltic& Inaintand pe Medite-
ran& pi pe ocean, ele vor inunda Franta de o parte, pe
&and Germania va fi de cea-lalta parte, pi dupa invingerea
acestor dela tari, restul Europei va trece upor pi far . lupth
sub jug.
Ast-fel poate pi trebue sa fie subjugata Europa.

Declaratia drepturilor omului.

Adunarea Constituanta a discutat pi stabilit in pedintele
din 20, 21, 23, 24 pi 26 August 1789 pi a primit la 26 Oc-
tomvrie acelap an, urmtoarea declaratie :
Preambul. Reprezentantii poporului francez, constituiti
in adunare nationala, considerand ca ignoranta, uitarea
sau dispretuirea drepturilor omului sant singurele cauze
ale nenorocirilor publice pi ale coruptiunii,guvernelor, s'au
hotarat a expune, intr'o declaratiune solemna, drepturile
naturale, ne-instrainabile pi sacre ale omului, pentru ca
aceasta declaratiune find continuu in fata membrilor cor-
pului social, sa le aminteasca fail incetare drepturile pi
datoriile lor; pentru ca actole puterii legislative pi ale pu-
terii executive sa poata fi in tot momentul comparate cu
scopul ori-carei institutiuni politice Vi sa fie mai respec-
tate; pentru ca reclamatiunile cetatenilor intemeiate in vii-
tor pe principii simple pi incontestabile, sa tinda tot-dea-
una la pastrarea constitutiei pi la fericirea tutulor.
In consecinta, Adunarea nationala recunoapte pi declark
in prezenta pil sub privirea Fiintei supreme, drepturile ur-
matoare ale omului pi ale cetateanului.
I. Oamenii se nasc pi 'Imam liberi pi egali in drepturi
www.dacoromanica.ro
 ?08

distinctiunile sociale nu pot ti fondate de cat pe folosul

comun
II. Scopul ori-cArei asociatiuni politice este conservarea
drepturilor naturale i neinstrAinabile ale omului. Aceste
drepturi sant libertatea, proprietatea, siguranta si rezistenta
contra apAsArii.
III. Principiul ori-cArei suveranitAti rezid numai in na-
tiune. Nici un corp, nici un individ nu poate exercia vre-o
autoritate, care sA nu derive de la ea.
IV. Libertatea consistA in a putei face tot ce nu vatArna.
pe altul. A st-fel exercitiul drepturilor naturale ale fie-cArui
om n'are limite, de cat pe acelea ce asigurA celor-lalti
membrii ai sociStAtii de bucurarea acelorasi drepturi. Aceste
limite nu pot fi determinate de cat de lege.
V. Legea n'are drept de a opri de cat actiunile vAtAmA-
toare societAtii. Tot ce nu e oprit de lege, nu poate fi in-
terzis, si nimeni nu poate fi constrans de a face, ceea-ce
ea nu ordonk
VI. Legea este expresiunea vointei generale. Toti cetA-
tenii au drept a contribui in persoank sau prin reprezen-
tantii lor la facerea legii. Ea trebue sA fie aceeasi pentru
toti, fie a apArk fie CA pedepseste. Toti cetAtenii flind
egali in ochii ei, sant de o potrivA admisibili la toate dem-
nitAtile, locurile i serviciile publice, dupA capacitatea lor
si fArA alte distinctiuni, de cat virtutile i talentele lor.
VII. Nici un om nu poate fi acuzat, arestat sau detinut
de cat in cazurile determinate de lege si dupa formele
prescrise de ea, cei care solicitA, expedieazA, executA sau
mijlocesc executarea de acte arbitrare, trebue s fie pedep-
siti ; dar or-ce cetAtean chemat sau oprit in virtutea legii
trebue sa se supue la moment ; se face culpabil prin re-
zistentk
VIII. Legea nu trebue s stabileasc de cat pedepse
strict si evident necesare. Nimeni nu poate fi pedpsit, de
cat in virtutea unei legi stabilite si promulgate inaintea
delictului, i aplicat in mod legal.
www.dacoromanica.ro
 209

IX. Ori-ce om pnA va fl declarat culpabil, este consi-

derat cevino gat ; dacA se crede indispensabil de a-I arestA,
ori-ce rigoare, ce n'ar fi necesarA, spre a se asigur de per-
soana sa, trebue reprimath de lege cu severitate.
X. Nimeni nu trebue suparat pentru pArerile sale, chiar
religioase, numai ca exprimarea lor sA nu turbure ordinea
publicA stabilitA de lege.
Xl. Libera comunicare a cugetArilor si pArerilor este u-
nul din cele mai pretioase drepturi ale omului ; ori-ce ce .
tatean poate dar a vorbi, a seri, a tipAri in mod liber, nu-
mai sA raspundk de abuzul acestei libertAti in cazurile
determinate de lege.
XII. Garantia drepturilor omului si cetAteanului face ne-
cesarA o fortA public& : aceastA fort& este dar instituitA pen-
tru folosul tutulor si nu pentru utilitatea particulara a ace-
lora cArora este incredintatA.
XIII. Pentru sustinerea fortei publice Ei pentru cheltuelile
administratiunii, o contributie comunA este necesarA; ea
trebue sh fie repartizatA de o potrivA intro toti cetatenii,
in raport cu puterea lor.
XIV. Cetatenii au dreptul a constath prin ei insisi sau
prin reprezentantii lor necesitatea contributiunii publice,
a consimti in mod liber la ea, a urmAri intrebuintarea ei
si a determina suma, rnodul de asezare, incasare si durata.
XV. Societatea are dreptul a core socotealA ori-cArui a-
gent public de administrarea lui.
XVI. Ori-ce societate in care garantia drepturilor nu este
asiguratA, nici separarea puterilor nu e determinatA, n'are
constitutie.
XVII. Proprietatea fiind un drept inviolabil si sacru, ni-
meni nu poate fi privat de ea, afarl de cazul and necesi-
tatea publicA, legal constatata, o cere in mod evident si
sub conditiunea unei desplgubiri juste si anterioare.

Flom Istoria Popoarelor Nona. 14

www.dacoromanica.ro
 DE ACEL ASI: ty 'I

I/ Istoria Popoarelor vechi, pentru clasa I-a secundarfi, aprobatii

definitiv prin .Monitorul Oficial. din 20 Iulie 1903. Pretul 2 lei
50 bani
Istoria Evului Mediu pand la 1648 pentru clasa II-a secundarh,
aprobatd definitiv prin Monitorul Oficial din 20 Iulie 1903.
Pretul 2 lel 75 bani.
VZiva de zece Mai, Regele Carol si Romdnii, conferintA scolarS.
Pretul 50 bald.

SUB PRESA :
Scientificarea Istoriei, studiu critic asupra operei Principiile
Fundamentale ale Istoriei de d-1 A. D. Xenopol..

www.dacoromanica.ro