Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Medicina Legala
Medicina Legala
UNIVERSITATEA ECOLOGICA
DISCIPLINA DE MEDICINA LEGALA
SINTEZA CURSULUI DE MEDICINA LEGALA
LEGATURA DE CAUZALITATE
RAPORTUL DE CAUZALITATE
SEXOLOGIE MEDICO-LEGAL
Tulburrile sexuale - att la brbat ct i la femeie - au o importan nu
numai medical, dar i social.
DETERMINAREA SEXULUI
a) Capacitatea de coabitare
Se refer la posibilitatea femeii de a fi copulat pe cale vaginal, ceea
ce presupune dezvoltarea anatomic a unui vagin normal i permeabil.
b) Capacitatea de procreere
ncepe odat cu instalarea maturitii sexuale, la 13-16 ani pn cnd
ovulaia nceteaz, aprox. ntre 40-50 ani.
c) Capacitatea de a nida i de a duce o sarcin pn la termen
Poate fi compromis de malformaii congenitale, procese inflamatorii,
afeciuni generale, intoxicaii, cauze genetice, endocrine etc, ce duc la
moartea intrauterin a ftului i care se identific cu cele ale avortului
spontan.
d) Capacitatea femeii de a nate la termen pa ci naturale
Este condiionat de contracii uterine normale i ci permeabile
(ultrocervicovaginale) care s permit coborrea, avansarea i expulzia
copilului.
EXPERTIZA FILIAIEI
2. N DREPTUL CIVIL:
2.1. pentru stabilirea capacitii de exerciiu (aptitudinea unei persoane de a-i
exercita drepturile, de a-i asuma obligaii i de a ncheia acte juridice);
din punct de vedere juridic, capacitatea de exerciiu poate fi:
deplin; se dobndete:
- la majorat (18 ani);
- de ctre minorul care se cstorete (bieii la 18 ani, fetele
la 16 ani sau la 15 ani pentru motive temeinice);
restrns, la minorii cu vrsta cuprins ntre 14 i 18 ani;
absent:
- la minorii care nu au mplinit 14 ani;
- la persoanele puse sub interdicie.
Capacitatea de exerciiu poate fi stabilit i n cazul persoanelor
decedate, prin studiul documentelor medicale (puse la dispoziia comisiei de
expertiz medico-legal) ce conin date referitoare la diferite afeciuni cu
repercusiuni asupra psihicului (boli psihice, tumori cerebrale etc.).
Capacitatea de exerciiu mpreun cu capacitatea de folosin definesc
capacitatea civil a unei persoane.
Capacitatea de folosin reprezint aptitudinea unei persoane de a
avea drepturi i obligaii; indiferent de ras, naionalitate, sex, origine
social, religie, grad de cultur etc., toate persoanele fizice sunt egale n
drepturi. Capacitatea de folosin este recunoscut din momentul naterii
(drepturile copilului sunt recunoscute din momentul concepiei, dar acesta
nu are obligaii!), dac produsul de concepie a fost nscut viu. Ea nceteaz
prin moarte; decesul persoanei trebuie atestat printr-un certificat de deces,
emis n baza unui certificat constatator al morii.
Nici o persoan nu poate renuna (total sau parial) la capacitatea de
folosin; orice act juridic n acest sens este nul de drept.
2.2. Pentru punerea sub interdicie
Interdicia este o instituie juridic ce are drept scop ocrotirea
persoanei care nu are capacitatea psihic pstrat (din cauza unor afeciuni
psihice) pentru a se ngriji de interesele sale; deci, interdicia reprezint o
msur de protecie pronunat de ctre instana de judecat (civil) i nu o
pedeaps.
Interdicia se realizeaz prin:
- declararea individului respectiv ca interzis printr-o hotrre
judectoreasc rmas definitiv;
- punerea interzisului sub tutel;
- organizarea unei supravegheri medicale permanente asupra
interzisului.
Interdicia nceteaz:
-prin moartea persoanei respective;
- prin ridicarea interdiciei n urma unei hotrri judectoreti n baza unei alte
expertize medico-legale psihiatrice.
Persoanele puse sub interdicie sunt lipsite de capacitatea de exerciiu.
2.3. Pentru schimbarea sexului civil - n tulburri de identitate a genului
(transsexualism).
3. N DREPTUL FAMILIEI:
3.1. pentru anularea sau desfacerea cstoriei cnd unul dintre soi este
reclamat ca fiind bolnav psihic;
3.2. pentru ncredinarea copiilor minori unuia dintre soi.
4. N DREPTUL MUNCII:
4.1. pentru stabilirea aptitudinilor necesare exercitrii anumitor funcii;
4.2. pentru stabilirea capacitii de conducere a autovehiculului pe drumurile
publice.
Din toate situaiile n care trebuie solicitat expertiza medico-legal
psihiatric, se contureaz rolul su principal, respectiv acela de a furniza
justiiei elemente medicale obiective:
n baza crora instana de judecat s poat stabili responsabilitatea
persoanei care a comis o fapt prevzut i pedepsit de legea
penal (expertiza medico-legal psihiatric face aprecieri asupra
discernmntului);
n vederea stabilirii capacitii psihice n materie civil (capacitatea
de exerciiu, punerea sub interdicie etc);
pentru stabilirea capacitii psihice n situaiile prevzute de
dreptul familiei i dreptul muncii;
n vederea stabilirii capacitii de conducere a autovehiculului pe
drumurile publice;
pentru instituirea unor msuri de prevenie.
DOCUMENTELE MEDICO-LEGALE
SEMNELE MORII
Se cerceteaz: locul unde a fost gsit, sexul, vrsta, poziia sociala , daca e
vorba de o moarte violenta sau neviolenta si se urmrete ridicarea si
transportul cadavrului la institute medico-legala in vederea efecturii
autopsiei.
Semne negative de viata
- apar imediat dup ncetarea funciilor vitale (cardio-respirator);
- au valoare orientative neprezentnd susinerea diagnosticului de
moarte reala deoarece sunt prezente si in sincope, lipotimii, moarte
aparenta;
- se datoreaz alterrii trepiedului vital: creier, corp, plmn.
Ca semene negative de viata sunt:
- pierderea tonusului postuaral;
- relaxarea sfincterelor uretrale si sigmoidiene;
- pleoape ntredeschise;
- musculatura flasca;
- degetele minilor in semiflexie;
- halucele rotat spre lateral;
- pielea ceroasa cu elasticitate pierduta;
- midriaza;
- reflexe abolite;
- lipsa respiraiei, oglinda neaburita;
- apa nu se mica in vasul aezat pe torace ;
- nu se percep contraciile inimii;
- nu se simte pulsul;
- daca se neap corpul intr-o anumita zona nu curge snge.
Semne pozitive de moarte
Rcirea cadavrului
- se face de la suprafaa spre interior la o temperatura de 15-18 grade in
mediu; in primele ore de moarte se pierd 1-2 grade;
- diagnosticul de moarte reala se pune atunci cnd temperatura intrarectala
este de 20 grade. Aceasta se atinge dup 10-12 ore de la deces; are o
valoare orientativa in stabilirea datei (orei morii) pentru ca este influenata
in mod direct de temperatura din mediu.
Deshidratarea se produce datorita evaporrii lichidelor din zonele
superficiale ale pielii, apare acolo unde pielea este subire: buze, scrot, ochi,
vrful nasului. Deshidratarea apare si in zone unde pielea a suferit excoriaii,
plgi, an de spnzurare sau strangulare. Zonele deshidratate sunt glbui-
brune, uscate, dure. Prin deshidratare cadavrul pierde in greutate, poate
pierde pana la 10 kg in 24h, iar noul nscut 300 400 gr/24 h. Nu are
valoare in stabilirea datei morii.
Lividiti cadaverice (lividus = vnt). Sunt pete roiatice-violacee ce apar
prin distribuia acumulare sngelui in zonele declive ale cadavrului sub
influenta forei gravitaionale si in lipsa circulaiei sngelui prin vase. In
evoluia lor lividitatile cadaverice parcurg urmtoarele faze:
Rigiditatea cadaverica:
- rezulta din contracia muchilor scheletici;
- se pune in evidenta la nivelul articulaiilor;
- se instaleaz in sens cranio-caudal;
- dispare in aceeai ordine in care a aprut;
Dup relaxarea muscular iniial, postmortem, rigiditatea parcurge
urmtoarele etape:
a) etapa de instalare:
- ce apare in 1-3 ore de la deces (muchii masticatori, muchii
fetei, muchii cefei si ceilali muchi;
- la 4-6 ore corpul devine rigid;
b) etapa de stare - apare la 14-24h postmortem sete completa si total, se
nvinge cu greutate dup care nu se mai reinstaleaz n articulaii;
c) etapa de rezoluie ncepe dup 24- 48 ore de la deces si dup 1-2 zile
diminua treptat.
Este absenta la membrele paralizate sau edemaiate.
Spasmul cadaveric care poate fi parial, localizat si indica poziia
corpului surprins de deces.
Rigiditatea prin decerebrare caracterizata prin contraciile muchilor
extensori.
Autoliza fenomene cadaverice distructive ce se desfoar in absenta
microbilor, doar sub in fluenta enzimelor organismului propriu. Autoliza
precede fenomenul de putrefacie si duce la ramolirea si lichefierea
esuturilor si a organelor. Cel mai rapid se autolizeaz glandele suprarenale,
mucoasa gastrica, splina si sngele.
Semne pozitive, tardive de moarte:
a) Modificri distructive
b) Modificri semiconservatoare
c) Modificri conservatoare.
Modificri distructive
1. Putrefacia proces cadaveric distructiv tardiv ce se desfoar sub
influenta germenilor microbieni anaerobi. Este demn de semnalat pata verde
de putrefacie. La nivelul intestinului sunt multe bacterii care particip la
formarea hidrogenului sulfurat, gaz care difuzeaz in pereii intestinali si
mpreuna cu hemoglobina din snge determina sulf-hemoglobina, un
compus verde care coloreaz tegumentul abdomenului interior intr-o nuana
verzuie. Pata verde de putrefacie este evidenta la 20 ore vara si 42-70 ore
iarna.
2. Circulaia postuma un desen vascular format din dungi de culoare roiatica
sau cafeniu murdar are le ntlnim la rdcina membrelor, pereilor laterali
ai trunchiului si apar datorita sngelui hemolizat in afara vasului de snge.
3. Flictene bule de putrefacie sunt acumulri de gaz de descompunere
subepidermica.
4. Emfizem de putrefacie prin acumulare de gas la nivelul esuturilor si
organelor, ochi umflai ieii din orbite, limba mrita de volum, prolabat
intre arcadele dentare, mrirea de volum a organelor genitale; Datorita
presiunii exercitate de gaze in anteriorul corpului are loc eliminare de
fecale si urina uneori chiar si expulzarea produsului de concepie la
femeile gravide , naterea post-mortem sau naterea in cociug.
5. Miros pestilenial determinat de putresceina si cadaverina care apar cam la
4-6 zile dup moarte , amoniac, hidrogen-sulfurat, CO2.
Condiiile care influeneaz putrefacia sunt: temperaturi de 20-30 grade o
accelereaz, sub 20 grade o ncetinete, la 0 grade este oprita. Ventilaia buna favorizeaz
abundenta de oxigen, umiditatea accelereaz putrefacia; terapia cu antibiotice
administrate naintea decesului ntrzie putrefacia. Putrefacia ncepe din a 2 zi vara, si a
8-a zi iarna.
Modificri semiconservatoare:
- adipoceara saponificarea sau spunul de cadavru.
Fenomen cadaveric tardiv, apare dup putrefacie, macereaz pielea,
grsimile se transforma in acizi grai si glicerine, care in prezenta
amoniacului, a srurilor de calciu si Mg. formeaz spunul de cadavru.
Condiii prielnice: mediu umed, oxigen in cantitate redusa, temperatura
ridicata. Apare la persoanele grase, nu apare la slabi sau copii sub 7 luni.
Intereseaz zona corpului in contact cu apa, ncepe dup 3-4 sptmni la
copii si dup 4 sptmni la adult La suprafaa se finalizeaz la copii in 3 4
luni iar la adult 8-10 sau 12 luni.
Modificri conservatoare:
1. Modificri naturale
- mumificarea
- lignificarea
- pietrificarea
- congelarea
Modificri artificiale meninerea in camere frigorifice si mblsmarea.
a. Mumificarea presupune deshidratarea cadavrului, temperatura
crescuta, ventilaie buna, umiditate sczuta sau absenta. Cadavrul
unui adult se mumifica in 1-3 luni.
b. Lignifierea sau tbcirea este o forma particulara de mumificare ce
are loc in mediile bogate in acid tanic si humic cu reacie acida
puternica (mlatini, terenuri de turba); cadavrul are pielea dura,
bruna. Citam ca exemplu cadavrul din Tollund vechi de peste 2000
ani la care s-a pstrat aspectul fetei, anul de spnzurare si
coninutul gastric, rapia si boabe de orez.
c. Pietrificarea sau mineralizarea.
d. Congelarea cadavrul se pstreaz pe perioade indefinite:
- dup dezgheare putrefacia este f rapida
- lividitile cadaverice sunt roii aprinse
- pielea formeaz un bloc rigid cu planurile subiacente.
I. Obiectul infraciunii:
- realitatea leziunilor ce caracterizeaz un tip de moarte violent;
- felul morii: patologic ori violent;
- cauza medical a morii: primar ori secundar;
- data agresiunii (producerii leziunilor);
- data morii;
- gravitatea leziunilor: letale sau neletale;
- caracterul vital al leziunilor.
II. Latura obiectiv a infraciunii:
- obiectul ce a produs leziunile letale;
- cauza leziunilor letale sau neletale (etiologia lor) ;
- numrul leziunilor produse cu acelai obiect sau cu obiecte diferite;
- succesiunea leziunilor n timp ;
- mecanismul de producere a leziunilor (patogenia lor) ;
- legtura cauzal dintre leziune i deces.
III. Subiectul infraciunii:
- identificarea victimei;
- identificarea autorului;
- relaia victim-agresor;
- direcia de producere a leziunilor;
- posibilitatea unor reacii supravitale.
IV. Latura subiectiv a infraciunii:
- starea mintal (responsabilitatea) victimei (expertiz victimologic) ori a
agresorului (expertiz criminologic clinic);
- rezultatul aciunii (comisive sau omisive);
- mobilul (motivaia) faptei;
- forma medico-legal de moarte violent (crim, sinucidere ori accident);
- elemente privind dovedirea inteniei, preterinteniei ori culpei simple sau cu
prevedere.
REACIA VITAL
Prin reacia vitala se nelege totalitatea modificrilor locale ale
esuturilor, organelor, si/sau generale ale ntregului corp ce apar in
organismul viu ca rspuns la aciunea unui agent traumatic, mecanic, fizic,
chimic, biologic.
Hemoragia tisulara leziune frecvent denumita si infiltrat sangvin, infiltrat
hemoragic, poate fi pus in evidenta la nivelul esutului moale: muchi, esut
subcutanat dar si in zonele osoase: esuturi dure-dini. Se fisureaz oasele,
sngele extravazeaz, se fixeaz in esuturile din jur realiznd o zona
roiatica negricioasa ce contrasteaz cu esuturile din jur si care nu poate fi
ndeprtata prin splare fiind aderenta.
Coagularea cheagurile de snge care se formeaz in timpul vieii sunt
aderente la esuturi, si cheagurile de snge care se produc post-mortem nu
sunt aderente la esuturi (au suprafaa lucioasa, neteda, umeda). Exista
determinri de laborator de exprimare cantitativa a fibrinei din cheagul de
snge care poate fi cuantificata in felul urmtor: daca coagularea s-a
declanat mai trziu fata de momentul morii cantitatea de fibrina scade.
Retracia esuturilor secionate pielea si muchii au cea mai mare
capacitate de a se retracta daca traiectul de seciune este perpendicular pe
fibrele elastice din tegument sau cele musculare, distanta dintre marginile
plgii este maxima. In plgile produse post-mortem marginile acestora nu
sunt ndeprtate, sunt mai moi si netumefiate.
Inflamaia reacie de rspuns a organismului viu la aciunea unor factori sau ageni de
mediu avnd drept scop anularea sau diminuarea consecinelor post-traumatice (repararea
esutului lezat). Inflamaia se caracterizeaz prin tumefiere locala, roeaa, cldura locala,
durere si alterarea funcionala (tumor, rubor, calor, dolor, si funcio lesa).
REACII/MANIFESTRI POST-VITALE
Sunt definite ca totalitatea fenomenelor de viata reziduala a unor celule,
esuturi, organe sau pri din organism dup ncetarea vieii. Se ntlnesc la
formaiunile anatomice care au rezistenta mai mare la anoxie. Astfel:
1. Uterul poate prezenta contracii si la 4-6 ore post-mortem.
2. Spermatozoizii si ovulele i menin mobilitatea si capacitatea de
fecundaie nc 10-20 ore post-mortem.
3. Cilii celulelor epiteliale respiratorii prezint micri pana la 5-30 ore
post-mortem, pstrai in soluie salina.
4. Ansele intestinale i pot menine contraciile cteva ore de la deces.
5. S-au constatat contracii pana la 40 minute in cazul celor executai
prin decapitare.
Aceste reacii post-vitale demonstreaz ca moartea nu se instaleaz in
mod simultan si brusc in toate celulele si organele corpului uman si deci ne
confruntam cu manifestri de viata reziduala.
TRAUMATOLOGIA MEDICO-LEGALA
Prin traum se nelege in mod curent o modificare lezionala sau
funcionala produsa in urma unei aciuni energetice exterioare organismului:
mecanica, termica, electrica, radianta, chimica.
Agenii traumatici pot fi:
- mecanici producnd leziuni prin energia lor cinetica, fie prin lovirea
corpului nemicat fie prin izbirea corpului in micare cu un obiect dur sau
victima poate prezenta leziuni produse de ambele situaii.
- fizici
produc leziuni prin aciunea formelor de energie fizica: leziunea si
moarte datorita aciunii temperaturilor sczute sau crescute, leziunea si
moarte datorita formelor de electricitate: industriala si atmosferica, leziuni
si moarte datorata variaiilor de presiune atmosferica
sczuta sau crescuta, leziuni si moartea datorata diverselor forme de energie
radianta.
- chimici reprezentai de diferite substane care produc leziuni sau moartea in
cadrul intoxicaiilor acute sau cronice;
-ageni biologici pentru a aciona ca agent traumatic trebuie sa intervin
in mod brutal si in doze maxime cum se ntmpla in cazul infestrii in
laboratoarele bacteriologice arma biologica; sau in intoxicaiile cu
ciuperci; mai poate fi considerat ca traumatism moartea prin transfuzie de
snge cu snge heterolog.
Trauma psihica poate fi incriminata ca agent traumatic determinnd
grave tulburri care pot genera un soc psiho-emotional puternic si deces.
TRAUMATOLOGIA MECANICA
TRAUMATOLOGIA MECANICA GENERALA
Aspectul unei leziuni traumatice mecanice nu depinde numai de agentul vulnerant
ci si de o serie de factori cum sunt intensitatea loviturii, direcia de lovire sau nclinarea
obiectului vulnerant in raport cu suprafaa corporala.
Infirmitatea
Definete o vtmare corporal grav, parial sau total (complet),
cu caracter permanent, de ordin morfologic, funcional sau morfo-funcional,
ce produce un handicap fizic sau psihic, care genereaz persoanei respective
o stare de inferioritate.
Handicapul fizic este reprezentat prin:
pierderea unui organ i/sau ncetarea sau diminuarea semnificativ i
permanent a funcionalitii acestuia;
pierderea sau reducerea semnificativ i permanent a unui sim;
lipsa unui segment corporal (a unei pri corporale) i/sau paralizia ori
alterarea semnificativ (permanent) a sensibilitii locale.
Handicapul psihic are un substrat organic obiectivabil (cicatrice meningo-
cerebral, epilepsia posttraumatic etc.).
Infirmitatea se poate constitui:
imediat posttraumatic, cnd gravitatea iniial a leziunilor traumatice este
deosebit i permite acest lucru (spre exemplu un accident de trafic rutier cu
amputarea unui membru pelvin, o agresiune urmat de amputarea
pavilionului urechii etc.).
dup un interval de timp de la traumatism, i anume:
-dup aplicarea msurilor terapeutice impuse de situaie spre exemplu un
traumatism abdominal cu hematom splenic (se constituie n zile) i
splenectomie de necesitate;
-dup epuizarea metodelor terapeutice recuperatorii prin care s-a ncercat
remedierea consecinelor posttraumatice (spre exemplu cicatricele ntinse,
retractile, dup arsuri post agresiune, scurtarea unui membru pelvin dup o
fractur iniial consolidat vicios ce a necesitat (re)intervenie chirurgical
etc.) Infirmitatea nu este ncadrabil n grade sau procente.
Spre deosebire de infirmitate, cu care uneori este confundat,
invaliditatea semnific existena unui deficit funcional temporar sau
permanent care poate avea repercusiuni asupra capacitii de munc (acea
stare a funciilor organismului care-i permite individului s desfoare o
activitate social, s corespund cerinelor muncii profesionale).
Un invalid poate avea capacitate de munc:
-pstrat (dei individul prezint o invaliditate, aceasta nu-i afecteaz
capacitatea de munc n cadrul meseriei sale);
- sczut;
- pierdut (temporar sau permanent).
innd cont de prevederile codului civil, care precizeaz c au dreptul
la pensie de invaliditate cei care i-au pierdut total sau parial capacitatea de
munc, invaliditile ce confer dreptul la pensie sunt clasificate astfel:
invaliditate de gradul I pierderea total a capacitii de munc asociat
cu imposibilitatea victimei de a se autongriji, fapt care atrage
necesitatea ngrijirii/supravegherii invalidului de ctre o alt persoan (deci
impune prezena unui nsoitor);
invaliditate de gradul II pierderea total a capacitii de munc,
invalidul avnd capacitatea de a se autongriji (nu este nevoie de ajutorul
altei persoane);
invaliditate de gradul III pierderea parial/scderea capacitii de munc;
invalidul i poate continua activitatea la acelai loc de munc dar cu
program redus sau poate desfura o activitate mai uoar, cu program
complet de lucru.
Pensionarii de invaliditate sunt supui revizuirii sub raportul
capacitii de munc, astfel:
- la 1 an pentru invaliditile de gradul I i II;
-la 6 luni pentru invaliditile de gradul III. Pensionarii cu invaliditi
ireversibile (permanente) nu sunt supui revizuirii medicale.
Att invaliditatea ct i capacitatea de munc sunt cuantificate n
grade sau procente (spre exemplu baremul A.D.A.S.).
1.Obiectul vulnerant cel mai frecvent, lovirea capului are loc cu obiecte
contondente, mai rar obiecte tioase i arme de foc (vezi capitolele n cauz).
Lovirea capului cu un obiect contondent va produce asupra scalpului o plag
contuz, mai mare sau mai mic, n funcie de forma obiectului (mai mult
sau mai puin regulat), mergnd uneori pn la pierderi de substan
tegumentar (atriii). Leziunile scalpului permit efectuarea urmtoarelor
observaii:
orice lovire a capului trebuie s lase o urm lezional pe partea
intern sau extern a scalpului. n lipsa leziunii, ori
traumatismul este imaginar, ori s-a produs cu mult timp nainte,
ori capul a fost bine protejat;
uneori, obiectele cilindrice sau cu muchii produc, prin lovire, o
categorie de plgi contuze numite plgi plesnite, care, prin
forma lor (lungime, margini relativ netede), imit o plag tiat
sau despicat, iar confundarea lor poate pune ancheta pe o pist
greit;
de asemenea, uneori, un obiect contondent de form geometric
(de exemplu, un ciocan) i poate imprima forma de pielea
neproas a capului sub forma unei excoriaii sau echimoze
regulate (corespondente ciocanului), fapt ce constituie o leziune
marker i ajut la identificarea obiectului;
pe calot os lat, obiectul poate produce fracturi variate (fisuri
liniare, simple sau ramificate), cominutive sau necominutive, cu
nfundare, iradiate de la calot la baza craniului, i care, n
funcie de forma obiectului imprimat n fractur, ajut n mod
peremptoriu la identificarea lor. Astfel, obiectele geometrice cu
suprafaa sub 4 cm2 vor produce nfundri (fracturi deprimate) -
patrulatere cu latura de 2 cm, obiectele cu suprafaa ntre 4 i 16
cm2 vor produce fracturi cu nfundare - patrulatere cu latura de
pn la 4 cm, iar peste 16 cm aceast regul nu se mai respect,
fracturile putnd lua forma neregulate
De asemenea, n lovirile capului, denivelrile duc la mpingerea
fragmentelor osoase ctre nuntru (ctre cavitatea craniului), fenomen de
nfundare ctre interior fa de o mpucare sub brbie cu ieirea glonului
prin calot, unde fragmentele osoase sunt rsfrnte ctre exterior.
De asemenea, n cderi se pot ntlni fracturi prin contralovitur la
polul opus al impactului (n impacturi occipitale, la nivelul etmoidului i al
plafoanelor orbitale). Alte tipuri de obiecte (lame de cuit, gloane) produc
leziuni specifice i nu rareori, prin ruperea lamelor sau prin fora cinetic
redus a glonului, acestea se gsesc (rmn) n cavitatea cranian.
Leziunile endo-bucale
a. Plgile mucoasei buzelor i ale obrajilor apar n lovire direct, prezint
un aspect contuz, pot fi cu sau fr soluie de continuitate i, datorit
bogatei vascularizaii a regiunii, sngereaz abundent, iar uneori se pot
complica septic.
b. Leziunile mucoasei gingivale sunt de obicei nsoite de leziuni dentare
sau chiar fracturi ale crestei alveolare. Microscopic apar sub aspectul unor
echimoze sau plgi.
c. Traumatismele limbii sunt mai rare i de obicei recunosc un mecanism
indirect prin mucare, n urma unei lovituri la nivelul mandibulei cu
comprimarea limbii ntre arcadele dentare.
d. Leziunile traumatice ale bolii palatine se produc, mai ales, prin obiecte
ascuite sau proiectile, avnd adesea un caracter penetrant, cu interesare
osoas i producerea de comunicare ntre cavitatea bucal i cea nazal,
astfel nct complicaiile septice sunt frecvente, aprnd uneori i sechele
ce constau mai ales n tulburri de fonaie.
e. Leziuni traumatice dentare
Traumatismele dento-alveolare sunt leziuni frecvent ntlnite n
practica medico-legal, fiind consecin de obicei a lovirilor directe, active,
i avnd o localizare n special la nivelul dinilor frontali. n cadrul acestor
leziuni distingem: contuzii dentare, luxaii pariale (cu mobilitate de diverse
grade), luxaii totale cu expulsie (avulsie), fracturi coronare pariale, fracturi
coronare la colet, fracturi coronare complete, fracturi radiculare i corono-
radiculare, fracturi de crest alveolar: mai pot fi observate deteriorri ale
unor lucrri dentare protetice anterioare.
Leziunile dento-alveolare ridic multe probleme. nc discutate, de
ordin medico-legal i juridic. Astfel, datele din literatur prezint o mare
diversitate de interpretri, unii autori considernd fiecare dinte ca un
"organ", aprecierea depit de concepiile actuale, dar persistnd discuii n
ceea ce privete lezarea unei uniti masticatorii, adic a trei dini din care
unul antagonist; de asemenea. exista divergen de opinii n ceea ce privete
noiunile de sluire i infirmitate fizic permanent, cu invaliditate
posttraumatic ce se pun cazul tulburrilor de fonaie cu caracter permanent
sau de masticaie.
De asemenea, problemele medico-legale complexe le ridic aprecierea
timpului de ngrijiri medicale ale traumatismelor ce apar pe un teren
patologic preexistent (paradontoze, carii, devitalizri, obturaii).
Mecanismul traumatic cel mai frecvent este lovirea direct cu corpuri
dure, leziunile dentare fiind n mod obinuit nsoite de plgi ale buzelor sau
echimoze mai ales la nivelul mucoasei vestibulare, existena unor leziuni ale
prilor moi atestnd originea traumatic a leziunii dentare. Lipsa
corespondentului lezional la nivelul prilor moi ridic dubii cu privire la
originea traumatic, n special a unor modificri cu mobiliti de diferite
grade care pot fi urmarea paradontopatiei Lipsa acestor modificri externe
ale prilor moi nu exclude ns producerea unui traumatism dentar, prin
lovire direct cu gura deschis sau prin mecanism indirect (lovire pe
menton).
Aadar, pierderea unuia sau mai multor dini nu poate fi considerat
pierdere de organ, ns se poate interpreta ca vtmare grav sau
infirmitate.
Pierderea funciei de mastificaie se apreciaz atunci cnd este vorba
de o edentaie posttraumatic total, de o edentaie posttraumatic la nivelul
unui maxilar care necesit o protez mobil, sau cnd este vorba de
deformri ale maxilarelor urmate de tulburri grave ale funciei masticatorii.
Traumatisme vertebro-medulare
A. Fracturile coloanei vertebrale
Din punct de vedere al mecanismului de producere, leziunile
traumatice ale coloanei vertebrale pot fi directe sau indirecte, acestea din
urm fiind cele mai frecvente. Cele prin mecanism direct se produc prin
aciunea direct asupra vertebrelor a agentului vulnerant (cuit, topor, glon).
Acetia acionnd direct pot aborda coloana din fa sau din spate, n primul
caz afectnd corpul, n cel de al doilea arcul vertebral.
Cele mai frecvente sunt leziunile arcurilor vertebrale, acestea fiind
mai uor abordabile direct dect corpul vertebral, care n mod direct nu poate
fi abordat n principiu dect de un proiectil. Toate traumatismele directe
vertebro-medulare sunt deschise, fiind asociate cu lezarea i a altor
formaiuni anatomice. n schimb mecanismele lezionale indirecte sunt
nchise i se produc prin hiperflexie, flexie lateral i torsiune; un mecanism
aparte l constituie telescopajul n cderile de la nlime pe vertex, n
picioare, sau pe ischioane, mecanism ce poate realiza i tasarea. Hiperflexia
este mecanismul cel mai frecvent observat la nivelul coloanei cervicale, de
obicei n accidente rutiere; apare de regul fractura prin tasare la nivelul
vertebrei a IV- cervicale, uneori nsoit de luxaie. i hiperextensia
afecteaz mai ales coloana cervical.
B.Traumatismele vertebro-medulare sunt periculoase fiindc
intereseaz mduva prin comprimare (ca urmare a hematoamelor
intrarahidiene sau datorate eschilelor osoase), contuziile i dilacerrile
acesteia constituindu-se adesea n leziuni ireversibile. Luxaiile. i fracturile
coloanei cervicale pot provoca leziuni medulare i edem ascendent bulbar cu
exitus rapid. Simptomatologia leziunilor medulare difer dup nivelul la care
s-a produs leziunea, putnd astfel apare tetraplegii, paraplegii, tulburri
sfincteriene etc., constituind infirmitii fizice permanente cu invaliditate.
Cercetarea leziunilor vertebro-medulare la autopsie necesit o tehnic
special, coloana vertebral putnd fi abordat fie posterior, fie anterior,
dup evisceraie.
Traumatismele abdominale
Leziunile traumatice ale abdomenului pot fi nchise sau deschise.
Traumatismele nchise presupun lipsa comunicrii cavitii peritoneale cu
exteriorul. n funcie de intensitatea traumatismului, leziunile traumatice
abdominale nchise pot fi mortale, mecanismele tanatogeneratoare fiind:
- hemoragia i ocul hemoragie prin ruperea unui organ (ficat, splin,
pancreas) sau a unor vase, cu hemoperitoneu consecutiv;
- peritonita prin deschiderea unui organ cavitar (stomac, intestin, vezica
urinar);
- embolia tisular prin antrenarea n circulaie a unor fragmente de organe
zdrobite;
- moartea prin inhibiie prin iritarea supraliminar a plexului solar.
Aceleai mecanisme pot fi luate n consideraie n traumatismele
abdominale deschise, produse n special cu instrumente ascuite sau
proiectile. Plgile penetrante abdominale, considerate leziuni ce pun n
primejdie viaa, pot fi perforante (cnd intereseaz un organ cavitar) i
transfixiante (cnd intereseaz un organ). Traumatismele abdominale cu
interesarea organelor reprezint urgene chirurgicale, avnd drept obiective
oprirea sngerrii, sutura organului lezat, drenajul cavitii peritoneale i
prevenirea infeciilor (antibioterapie).
TRAUMATISME DE TRAFIC
Prin traumatism de trafic rutier, feroviar se nelege vtmarea
organismului prin leziuni traumatice asupra lui produse de ctre mijlocele de
transport.
TANATOGENEZA
ASFIXII DE APORT
Prin asfixie se nelege, n mod obinuit, acea stare patologic a
organismului determinat de lipsa oxigenului.
Scderea concentraiei de oxigen (hipoxie) sau absena O, (anoxie) se
poate produce n oricare din etapele procesului respirator mai sus
menionate; astfel, n funcie de etapa n care survine perturbarea funciei
respiratorii, se pot deosebi:
1. Anoxii de aport (anoxii anoxice); n aceste cazuri, cantitatea de O care
ajunge ia plmni (de fapt la alveola pulmonar) este insuficient sau
absent. Anoxiile de aport pot fi provocate de cauze:
neviolente (patologice): pneumonii, bronhopneumonii, tumori
(de laringe) etc., deci diverse boli care mpiedic desfurarea
normal a ventilaiei;
violente (asfixii), care au ca mecanism scderea/ absena
oxigenului n aerul inspirat sau imposibilitatea efecturii
inspiraiei.
2. Anoxii de transport; n aceast situaie, dei cantitatea de O2 care ptrunde
n plmn i strbate bariera alveolo-capilar este suficient necesitilor
organismului, sngele nu-i poate ndeplini funcia de transportor (al
oxigenului). La rndul lor, anoxiile de transport pot fi:
anoxii stagnante, atunci cnd sngele care a preluat oxigenul de
la nivelul plmnului nu circul cu vitez normal (viteza de
circulaie a sngelui este foarte redus), datorit unor disfuncii
cardiovasculare (insuficien cardiac, colaps etc.).
anoxii anemice, generate de totalitatea situaiilor n care
cantitatea de snge (de fapt numrul total de hematii i, n
consecin, cantitatea de hemoglobina) este redus: hemoragii
masive, boli ale sngelui cu distracii eritrocitare etc.
Anoxiile de transport pot fi de cauz violent sau neviolent.
3. Anoxii de utilizare (anoxii histotoxice) ce se caracterizeaz prin
imposibilitatea celulelor de a folosi oxigenul adus de snge, altfel n
cantitate suficient; anoxiile histotoxice pot recunoate cauze violente
(intoxicaii cu acid cianhidric, barbiturice etc.) sau cauze neviolente (modi-
ficri de pH n alcaloze sau acidoze). In aceste forme de anoxie sngele
venos conine o cantitate crescut de O2, avnd caracter de snge arterial,
ceea ce face ca lividitile cadaverice s capete o coloraie roietic-deschis,
vie".
Asfixiile sau anoxiile de aport de cauz violent, care fac obiectul de
studiu al medicinii legale, pot fi clasificate astfel:
asfixii mecanice
- ale gtului;
- prin comprimarea toraco-abdominal;
- prin obstrucie;
asfixii chimico-atmosferice
asfixii hipokinetice
ASFIXIILE MECANICE
Toxici caustici
Aceast categorie de substane toxice cuprinde acizi, baze, precum i
unele sruri care prin hidroliz prezint o puternic reacie acid sau
alcalin. Toate aceste substane produc la locul de contact procese
inflamatorii i distructive, pn la necroz.
Dozele letale sunt urmtoarele: 5-10 g pentru acizii sulfuric i azotic,
10-20 g pentru acizii clorhidric i acetic i 10-15 g pentru hidraii alcalini.
Din punct de vedere al simptomelor se constat la scurt vreme dup
ingerare dureri mari n gur, faringe, retrosternal i n regiunea epigastric.
nghiirea se face cu greu; apare o sete imens, butul de lichide mrete
durerea. Apar la scurt interval dureri abdominale puternice i vom ce
conine resturi de mucoas distrus, precum i scaune sanguinolente. Pe
mucoasa bucal apar leziuni caustice. Apoi starea general se altereaz
repede, apar transpiraii reci, nvineirea feei, slbiciune, contiina fiind
pstrat. Moartea se produce fie iniial prin oc, fie dup o zi prin
insuficien cardiac. Mai trziu apar complicaiile amintite, iar dac exist
supravieuire se instaleaz cicatrici.
Tratamentul de elecie este laptele amestecat cu ou crude, indicat att
la acizi ct i la baze. Spltura gastric sau provocarea de vrsturi nu este
indicat dect poate imediat dup ingestie, fiindc altminteri favorizeaz
perforaia. Durerile se calmeaz prin morfin.
Intoxicaia cu pesticide
Sub aceast denumire se includ substane chimice foarte toxice
utilizate pentru combaterea diferiilor ageni duntori ai recoltelor sau
transmitori de boli. Dup domeniul de utilizare sunt denumite: insecticide,
fungicide, rodenticide, ierbicide. Sunt produse n cantiti foarte mari de
industria chimic, ceea ce explic frecvena intoxicaiilor, n genere
accidentale sau n scop de sinucidere (omucideri mai rar). Accidentele survin
mai ales n mediul rural i adesea la copii, prin neglijen. Sunt foarte uor
de procurat i cei mai toxici sunt derivaii organofosforici.
.
AGENII TRAUMATICI BIOLOGICI
Sincopa si leinul apar mai ales la cei care stau n mediul cald n
poziie ortostatica sindromul soldatului din garda.
socul caloric sau socul hipertermic apare la cei care muncesc n medii
supranclzite si umede de regula pe fondul consumului de alcool;
temperatura corpului creste la peste 41 gr Celsius, pielea este fierbinte si
uscata, ritmul cardiac si respirator sunt accelerate, se instaleaz uor
convulsiile si coma, moartea survine rapid ntr-un interval de pana la o
sptmn si datorita leziunilor cerebrale .
insolaia sau helioza determinata de cldura si expunerea regiunii
craniene la radiaiile infraroii ; se poate prezenta sub o forma
uoara cu febra cefalee sau grava cu semne de iritaie menngiala
coma si deces.
anhidroza termogenica ( sindromul desertului ) expunere
ndelungat la un mediu cald si uscat cu transpiraii numai la
nivelul fetei si a gatului, astenie , ameeala, cefalee, anorexie, timp
n care temperatura corpului este normala sau foarte puin crescuta.
Temperatura sczut
Prin aciune rapida se manifesta prin degerturi, ngheare locala; o
ntlnim la degete, urechi, nas datorita frigului si umiditii, curentului de
aer. S-a observat ca n timp ce pielea poate suporta temperaturi de pana la
-40 n aer calm, contactul cu un corp rece de aceeai temperatura determina
nghearea zonei respective n cteva minute; esuturile umane nghea la o
temperatura de circa + 1 grad. Formarea si evoluia degerturilor este:
1. perioada expunerii la frig caracterizata prin vasoconstricie zonala, piele
alba, rece.
2. perioada de nclzire (perioada de dezgheare ce dureaz mnute pentru
degete si ore pentru ntregul membru caracterizat prin vasodilataie, piele
roie umflata si regiune dureroasa.
3. perioada de degertura care poate fi:
- degerturi gradul 1 eritemo-edematoasa, tegument rou cald si
tumefiat, se vindeca fora sechele dup cteva sptmni;
- degertura de gradul 2 este flictenulara n care veziculele
conin lichid seros sau hemoragic, apar n 10-12 ore de la nclzire
iar n cteva zile veziculele se usuc si n 2 sptmni tegumentul
uscat se detaeaz lsnd un focar - escara care se vindeca fr
sechele n cteva sptmni.
- degerturile de gradul 3 - degertura necroza este o forma
grava, intereseaz toate straturile pielii, apare deci o zona de
tegument mort printr-o regiune negricioasa care dup cteva
sptmni las o ulceraie atona ce se va cicatriza n 2- 3 luni.
- degertura de gradul 4 - sau gangrena este forma cea mai grava
necroza poate cuprinde ntreg membrul pana la os inclusiv acesta ;
aceasta zona moarta apare mumifiata, urat mirositoare si ncepe sa
se separe de regiunea sntoasa n aproximativ o luna pentru ca n
cteva luni sa se detaeze complet de aceasta, uneori gangrena se
poate suprainfecta.
4. perioada sechelelor : trofice , nervoase, vasculare
trofice : cicatrici, amputri ( prin detaarea regiunii gangrenoase), unghii
deformate etc.
Radiaiile ionizante
Au lungime de unda cuprinse ntre 10 nano metri si 1 pico metru. Ele
ionizeaz materia asupra creia acioneaz si se mpart n:
a) radiaie elecromagnetice X i Gama formate din fotoni cu capacitate de
penetrare mare, strbat corpul uman iar radiaiile electromagnetice sunt
folosite n radio diagnostic si radioterapie, capacitate de ionizare mica .
b) radiaii corpusculare realizate din fluxuri de particule atomice:
- radiaia alfa (format din 2 protoni si 2 neutroni);
- radiaii beta (dintr-un flux de corpusculi);
Pozitroni si neutroni se caracterizeaz prin capacitate de penetrare
mica, radiaii alfa reinute n straturile superficiale ale pielii iar radiaiile beta
ptrund n corp pe o distanta de 2 - 8 cm , au capacitate mare de ionizare,
iradierea poate fi: extern si intern (administrarea enteral sau parenteral a
substanelor radioactive)
Sursele de iradiere:
Naturale
- terestre frecvent radiaii gama prin emisie de radiu ,
uraniu, toriu, sau alfa si gama prin radiaie interne;
- surse extraterestre radiaie cosmica ( de origine solara
sau galaxic particule ncrcate electric sau particule
rezultate din ciocnirea radiaiilor primare cu atomi
atmosferici).
Iradierea artificial poate fi: profesional sau neprofesional
Profesionala: mineri, medici, centrale electronucleare.
Neprofesionala: tv, radiaii X .
Efectelor radiaiilor ionizante asupra organismului este patogen si se
manifesta mai ales la nivelul celulelor cu rata ridicata de multiplicare. La
nivelul organismului uman radiaiile ionizante sunt responsabile de efecte
somatice cat si de efecte genetice.
Efectele somatice reprezentate prin leziuni la nivelului organelor sau
esuturilor, aceste leziuni pot fi: precoce sau tardive.
Leziunile precoce apar imediat n urma expunerii la doze mari de
radiaii astfel iradierea ntregului corp se soldeaz cu: modificri
hematologice prin leucopenie scderea nr. de leucocite la doze de 25 Rad.
Boala de iradiere care apare la doza de peste 100 Rad care se
manifesta prin tulburri neuropsihice pana la coma , tulburri hematologice
cu scderea tuturor elementelor celulare al sngelui, tubului digestiv,decesul
apare la peste 200 Rad iar probabilitate a morii de 50% este la doze de 400
Rad si de 100 % la valori mai mari de 500 Rad.
Iradierea locala duce la leziuni oculare, cderea parului, sterilitate,
radiodermita acuta. O situaie particulara de iradiere locala este explozia
atomica cu lumina intensa flash care orbete la civa km, unda termica
acioneaz pana la aproximativ 4 km si poate produce vaporizarea
instantanee, carbonizarea sau arsuri n zonele expuse . Radiaiile ionizante
au efect sub 5 km , suflul sau unda de soc cu o viteza de 1000 km /sec
reprezint un veritabil agent mecanic, determina leziuni n consecina.
b) Tardive care apar n urma expunerii repetate la doze mici sau la un interval
mai mare de timp dup o expunere la doze mari. Efecte tardive: boala de
iradiere cronica : atrofie cutanata, ulceraii ale mucoasei, cataracta , toate
avnd un potenial malign. Efect somatic stocastic la mineri, radiologi,
manifestat prin leucemii, cancere pulmonare osoase. Efect teratogen
responsabil de apariia malformaiilor congenitale la om. Scderea duratei
vieii .
c) Efecte genetice asupra celulelor germinale, cu afectarea
materialului genetic ereditar alterri cromozomiale, mutaii genetice .
Radiaii neionizante
Acestea fac parte din radiaii elecromagnetice dar nu au energie
suficient de mare pentru a deplasa elecronii de pe orbitele periferice ale
atomilor asupra crora acioneaz.
Radiaiile neionizante sunt: UV, infraroii, luminoase si microundele.
Radiaiile UV au lungime cuprinsa ntre 10 - 400 mm , sursa soarele,
5 % din radiaia solara este reprezentata de UV si cea mai mare parte din
radiaiile UV este reinut de stratul de ozon din ionosfer i sunt i surse
artificiale : lmpi fluorescente, aparate de sudura, corpuri nclzite la peste
1500 - 1800 grade.
Efectele radiaiilor UV sanogene: bactericida la nivelul solului, apa,
aer, si de stimulare generala a metabolismului organismului uman creste
rezistenta la efort, creste capacitatea de aprare, activeaz vitamina D,
regleaz absorbia calciului din intestin, se poate trata rahitismul la copil si
se poate trata demineralizarea oaselor la aduli.
Curentul electric
Curentul electric se caracterizeaz prin: tensiune, intensitate si poate fi
continuu sau alternativ.
Electrocutarea se poate realiza prin contact direct sau indirect.
Efectele curentului electric:
- efecte mecanice sub forma unor placi, zone excoriate sau
chiar rupturi musculare;
- calorice,
- termice (arsuri electrice de gravitate diferita pana la
carboniozari totale sau pariale ale corpului)
- biochimice sau electolitice edemul electrogen. Moartea prin
elecrocutie se produce:
1. Imediat:
a) insuficienta respiratorie acuta;
b) insuficienta cardiaca acuta;
2. Dup un interval de timp prin soc electric instalat.
Complicaii ale arsurilor electrice:
- insuficienta renala;
- infarct de miocard;
n cazul n care electrocutarea nu a fost mortala electrizarea este
urmata de o serie de sechele: paralizii, epilepsie, tulburri de vedere sau
tulburri de vorbire, la gravide moartea ftului intrauterin.
PRUNCUCIDEREA
Este o varietate de specie a omorului si face parte din categoria infraciunilor
mpotriva persoanei. Obiectul juridic special este constituit de relaiile sociale referitoare
la dreptul la viata al copilului nou nscut prin care se asigura fondul uman al societii;
aceste relaii sociale sunt axate pe ocrotirea vieii copiilor nou nscui si trebuie
respectate de toi membrii societii inclusiv aceea care l-a nscut.
Daca copilul a fost nscut mort fapta nu poate fi ncadrata n categoria
infraciunilor contra persoanei neexistnd obiectul juridic special.
Uciderea copilului nou nscut sa se realizeze imediat dup naterea
acestuia.
- din punct de vedere juridic prin acest termen se nelege copilul abia
nscut imediat dup natere in care sa pstreze semnele naterii
recente 1,2 cel mult 3 zile.
- din punct de vedere medical prin nou nscut se nelege prima
perioada de existenta a copilului in mediul extern - extrauterin ce se
ntinde pe durata de 28 de zile.
n cazul in care fapta este comisa de o alta persoana nu mai este
considerata pruncucidere, se considera omor calificat si mai ales se
semnaleaz si imposibilitatea persoanei de a se apra.
Daca fapta este svrita si cu participarea mamei ea este sancionata
pentru pruncucidere iar ceilali implicai pentru omor calificat. De asemenea
trebuie precizat faptul ca nici o alta calitate a mamei nu are relevanta pentru
aciunea de pruncucidere (dac mama era sau nu cstorit , daca avea sau
nu loc de munca, daca era infirma).
Activitatea de ucidere a nou nscutului se poate nfptui prin:
- comisiune sau aciune, denumita si pruncuciderea activa prin
asfixii mecanice, sufocare, sugrumare, aruncare in latrine, lovirea
capului , secionarea arterelor carotide, comprimarea capului intre
coapsele mamei etc.
- omisiune sau inaciune denumita si pruncucidere pasiva presupune
neacordarea ngrijirilor strict necesare dup natere, lipsa
alimentaie, expunerea la frig, etc.
Dup efectuarea autopsiei medicul legist va redacta raportul de
autopsie, in concluziile cruia trebuie sa precizeze:
- vrsta copilului
- daca a fost nscut viu.
- daca a respirat.
- perioada de supravieuire extrauterina.
- daca a primit ngrijiri postnatale.
- felul morii
- cauza morii.
- leziuni traumatice constatate
- legtura de cauzalitate dintre leziunile traumatice si deces
- grupa de snge sau alte determinri de laborator care sa pun in
evidenta identificarea mamei.
-
Anexa 1
1. Preambul
Subsemnatul, dr........medic........(calitatea - medicin general,
principal n specialitatea ..., primar), la ........ (locul de munc), invitat de
........ (numele autoritii care a ordonanat necropsia) prin adresa nr.........,
din........(data), am efectuat astzi, data de........, necropsia cadavrului
numitului ........ din ........ (adresa de domiciliu), n vrst de ........ ani, i am
constatat urmtoarele:
2. Istoricul faptelor medicale:
(Se expune n modalitatea cea mai simpl) - de exemplu:
Din datele de anchet reinem c n ziua de........(urmeaz expunerea
succint a evenimentelor).
Din FO nr......... a spitalului........ reinem c a fost internat la data
de........cu diagnosticul........
La anamnez........
La internare prezenta........
Pe parcursul spitalizrii se constat ........ (consemnarea evoluiei
clinice, a investigaiilor complementare i a tratamentului). Decedeaz la
data de........prin........(se consemneaz simptomele i diagnosticului clinic de
deces).
(Datele medicale vor fi relatate ct mai concis [rezumativ]. Nu se copiaz n
ntregime documentul medical.)
3. Examenul la faa locului
(Facultativ, se consemneaz numai dac medicul a participat la
cercetarea la faa locului.)
Poziia cadavrului........, obiectele din jurul cadavrului i relaiile lor cu
cadavrul........, condiii de umiditate........, luminozitate etc., descrierea
mbrcmintei.........
4. Autopsia
a) Examenul extern
semne de identitate: cadavrul este al unei persoane de sex........., n
vrst de aproximativ.........ani, cu talia de ........cm, de constituie
........., de identitate (cunoscut/necunoscut);
(La cadavrele de identitate necunoscut se face portretul vorbit i se
recolteaz derma-toglifele.)
semnele morii reale prezente i reprezentate de :
- lividiti cadaverice dispuse n regiunile ........., de culoare .......... la
digitopresiune ........., respect planurile de presiune;
- rigiditatea cadaveric localizat la.........(enumerarea articulaiilor), de
intensitate.........;
- putrefacia manifestat prin ........., localizat n ........, n form de
........., cu/fr destinderea esuturilor, pe o suprafa de.........;
semne de violen:
- pe.........,n regiunea........., la.........cm de.........,prezint........., de
forma.........,de culoare .........,cu dimensiuni de ........,avnd urmtoarele
particulariti, ........,esuturile nconjurtoare .........;
(Se descrie pe rnd flecare leziune n parte dup aceleai reguli.)
semne diverse (se descriu culoarea pielii, edemul, culoarea i
aspectul ochilor, deshidratarea, tumefaciile, cicatricele etc).
5. Examene complementare
(Se consemneaz rezultatele tuturor investigaiilor complementare
efectuate).
6. Discuia faptelor medicale
La necropsia cadavrului numitului.........,s-au constatat urmtoarele
leziuni.........
Pe baza acestor date se pot emite urmtoarele ipoteze:
a) ................ - pentru aceasta plednd........
b) ................ - pentru aceasta plednd........
c) ................ - pentru aceasta plednd........
mpotriva ipotezelor a) i b) exist urmtoarele elemente : ..........
Reinem c cea mai plauzibil ipotez este c) deoarece.................
7. Concluzii
Moartea lui.........a fost......... (violent/patologic).
Ea a fost cauzat de.........(diagnosticul anatomo-clinic).
Leziunile s-au produs prin.........
Leziunea.........a avut capacitate tanatogeneratoare.
(sau)
Leziunile.........nu aveau capacitatea tanatogeneratoare, nu au
intervenit n mecanismul morii i ar fi necesitat n caz de
supravieuire.........zile de ngrijiri medicale pentru vindecare.
Leziunile au fost aplicate din......... (poziia victimei fa de agresor).
ntre leziunile......... i deces exist o legtur......... (direct/indirect)
de cauzalitate.
Moartea dateaz din.........
Medic (semntura)