Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rafflesia Arnoldii
1
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
Cuprins
1.Genul Rafflesia
2.Specii
3.Rafflesia arnoldii
3.1 Origine si distributie
3.2 Descoperitori
3.3 Hranire
3.4 Planta gazda
3.5 Reproducere
3.6 Rol/Utilizari
3.7 Denumiri variate
3.8 Provocari privind studiul florii
4. Flori nationale
4.1 Flori naionale din Indonezia:
4.2 Alte flori natinale
4.3 I choose you, Rafflesia arnoldii!
5. Bibliografie
2
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
1.Genul Rafflesia
Genul Rafflesia a fost numit dupa aventurierul si fondatorul coloniei britanice din Singapore Sir
Stamfor Raffles care a descoperito pe 19 mai 1818 impreuna cu Dr. Joseph Arnold.
Rafflesia este o floare foarte rara, dificil de reprodus n laborator i planta uscata este dificil de
pastrat..
3
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
2.Specii
Provincia Quirino,
2. Rafflesia aurantia
Luzon, Filipine
S-ul Luzonului,
4. Rafflesia baletei
Filipine
4
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
Malaezia i Insula
6. Rafflesia cantleyi
Tioman
Centrul Sumatrei,
8. Rafflesia hasseltii
Indonezia
Borneo, Sabah,
Malaezia
9. Rafflesia keithii
E-ul Kalimantanului,
Indonezia
5
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
Parcul National
11. Rafflesia
Gunung Leuser, N-ul
lawangensis
Sumatrei
N-ul Sumatrei,
15. Rafflesia meijeri
Indonezia
6
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
Insula Mindanao,
17. Rafflesia mira
Filipine
Insula Luzon,
19. Rafflesia Provincia Quezon,
philippensis Muntele Banahaw,
Filipine
7
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
22. Rafflesia
Mindanao, Filipine
schadenbergiana
Insula Mindanao,
26. Rafflesia verrucosa
Filipine
8
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
3.Rafflesia Arnoldii
Rafflesia este o plant parazita, care crete pe plante inferioare din munti, n
anumite zone din Asia de Sud-Est (Malaezia, Indonezia). Primii europeni care au descoperit
aceasta floare au fost Sir Stamford Raffles (fondator al Singapore) i Dr. Joseph Arnold n 1816,
lng oraul de Bencoolen (Bengkulu) n Sumatra numindu-se Rafflesia arnoldii n onoarea
acestora.
9
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
3.2 Descoperitori
Prima descriere a Rafflesia arnoldi a fost realizata de Robert Brown (1773 - 1858),
botanist britanic de origine scoian (paradoxal, el este cunoscut n istoria tiinei universale mai
ales pentru noiunea de micare brownian i nu pentru meritele sale de mare botanist).
Primii europeni care au descoperit aceasta floare au fost Sir Stamford Raffles
(fondator al Singapore) i Dr. Joseph Arnold n 1818, lng oraul de Bencoolen (Bengkulu) n
Sumatra numindu-se Rafflesia arnoldii n onoarea acestora.
10
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
3.3 Hranire
n timp ce multe parazii apar ca plante normale, Rafflesia este lipsit de frunze, rdcini si
tulpini fiind adesea comparata cu o ciuperca. Floarea se hraneste cu ajutorul unor filamente
haustoare care patrund in tesuturile vitei de vie Tetrastigma. Acestea nu ucid planta gazda, ci
doar absorb substantele nutritive si apa. Ea se ataseaza exclusiv la acest tip de vita de vie, fapt
ce explica partial raritatea speciei.
11
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
3.5 Reproducere
Ajunsa la maturitate, in timp de 9 luni, se formeaza un mugure de forma si marimea unei verze si
se deschide. Floarea const din 5 petale de culoare roie, cu pete albe inconjurand o cavitate
bombata, i o coloan central care este acoperita de un disc cu epi. Ea poate germina numai
dac se depune n esutul de vie Tetrastigma, care se tarasc de-a lungul selvei, motiv pentru care
Rafflesia arnoldii se gaseste la suprafata solului. Dac este polenizata floarea de sex feminin
produce un fruct spongios de aproximativ 15 cm , care con ine mii de semine de aproximativ 1
mm.Fiecare floare produce doar o smn. Floare se inegreste dupa 5-6 zile de la
inflorire.Florile sunt unisexuate, cele masculine fiind intr-un numar mai mare.
In plin floare Rafflesia arnoldii emite un miros neplacut care atrage mute i alte insect care cel
mai probabil transfera polenul de la o floare la alta, nsa oamenii de tiin deasemenea sunt de
parere ca mamiferele mici care mnnc fructele plantei distribuie seminele (prin intermediul
excrementelor, gheare i pr facial) la alte situri gazd ale padurii. Pentru ca polenizarea sa fie
eficenta, florile de sex masculin trebuie s fie n imediata apropiere a unei flori femeiesti sis a
infloreasca deodata astfel nct mustele (sau orice alt insect)sa poata transfera polenul de la
12
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
una la cealalta. Dei Adesea din cauza cantitatilor foarte mari de apa rezultata din precipitatii,
mugurii putrezesc, neajungand la inflorire.
3.6 Rol/Utilizari
In Thailanda este folosita ca aliment, mugurii tineri sunt considerate o delicatese.
n peninsula Malaeziana, mugurii Rafflesia sunt utilizati de catre femei pentru a opri sngerarile
interne i pentru micorarea uterului dup natere. Oamenii obtin din floare o bautura energizanta
si afrodisiaca. Preotii Thailandezi utilizau mugurii pentru a face fierturi pentru diferite
scopuri.Compoziia chimic a flori Rafflesia nu fost extensiv analizat nc.insa putinele analize
realizatenu au artat nici o dovad a proprietilor medicinale. Dimpotriv, bobocii de florii au
un coninut ridicat de tanin i fenoli care pot fi toxice atunci cnd luate n cantiti mari.
Alte utilizri: n Sabah, Malaezia, s-a considerat a fi o floare din care se obtin buturi spirtoase
sau o floare tabu din cauza miros neplacut i aspectului gigantic. n Thailanda, se crede
despreaceste flori c au puteri mistice, ajutand omul sa atinga Nirvana.
Denumirea malaeziana: flori patma, Yak-iac, Patma raksasa, Patma kemubut, Krubut, Pakma
(Sarawak), Kukuanga (Sabah), Wusak-tombuakar (Tambunan), Ambun ambun, Kemubut
(Sumatra).
13
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
Alte nume comune: Devil's betel box, Sun toadstool, Stinking corpse lily
Spre deosebire de ali parazii Rafflesia este importanta deoarece are un beneficiu economic prin
ecoturism: mii de oameni se duc annual la Sabah (Malaezia, Borneo) n sperana de a vedea
Rafflesia.
14
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
4. Flori nationale
Florile nationale sunt simboluri care reprezinta o tara, avnd diferite semnificatii.
Fiecare dintre flori este inzestrata cu diferite caliti: The Moon orchid este una dintre
orhideele cu cea mai mare durata de inflorire, iar Jasminum Sambac simbolizeaz frumusetea
unei fete, este frecvent utilizata n ceremonia culturala sau religioasa, n special n Java i Bali,
iar Rafflesia este remarcata pentru producerea a celei mai mari flori individuale de pe pamant.
Unele flori naionale au rdcini culturale sau religioase, care merg napoi sute sau chiar mii de
ani i au fost sau nu adoptate official.
Faptul c ea a inspirat doi Pokmoni de prima generaie, de asemenea, ar putea fi luata ca dovad
a importanei culturale a florii.
15
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
Bibliografie
http://homepages.wmich.edu/~tbarkman/rafflesia/Rafflesia.html
http://www.theflowerexpert.com/content/aboutflowers/largest-flower
http://www.theflowerexpert.com/flower-blog/default/2006/06/10/Rafflesia-Largest-Fleshy-
Flower.html?page=comments
http://www.theflowerexpert.com/content/flowerbusiness/flowergrowersandsellers/national-
native-popular-flowers-of-indonesia
http://www.theflowerexpert.com/content/aboutflowers/national-flowers
http://infopedia.nl.sg/articles/SIP_38_2005-01-22.html
http://www.simplygreen.com.sg/sabah/r1.html
http://unix.cc.wmich.edu/~tbarkman/rafflesia/Rafflesia.html
http://gardeninggarden.com/2009/11/03/the-largest-smelliest-and-most-bizarre-flowers-in-the-
world/
http://www.hear.org/pier/species/tetrastigma_leucostaphylum.htm
http://rmbr.nus.edu.sg/history/raffles.htm
http://encyclopedia.farlex.com/Joseph+Arnold
http://bulbapedia.bulbagarden.net/wiki/Vileplume_(Pokmon)
http://bulbanews.bulbagarden.net/wiki/On_the_Origin_of_Species:_Gloom_and_Vileplume
http://www.parasiticplants.siu.edu/Rafflesiaceae/RafflesiaGallery.html
16
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului
17