1

OMORUL CALIFICAT
Consta in fapta unei persoane care saviseste un omor in anumite imprejurari grave anume
prevazute de lege:
omorul savrsit cu premeditare;
omorul savrsit din interes material;
omorul savrsit asupra sotului sau a unei rude;
omorul savrsit profitnd de starea de neputinta a victimei de a se apara;
omorul savrsit prin mijloace ce pun n pericol viata mai multor persoane;
omorul savrsit n legatura cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale
victimei;omorul savrsit ptr. a sustrage pe altul de la urmarire,arestare ori de la executarea
unei pedepse;
omorul savrsit pentru a nlesni sau a ascunde savrsirea altei infractiuni;omorul savrsit
n public.
Premeditare trecerea unui interval de timp de la luarea unei hotarari de a ucide o persoana si
pana la punereaz in executare a hotararii, timp in care faptuitorul a reflectat asupra executari
si a pregatit omorul prin acte pregatitoare
Interes material- obtinerea unui avantej de ordin material
OJS este reprezentat de relatiile sociale referitoare la acordarea dreptului la viata al
fiecarui om.
 2

OM este constituit din corpul n viata al victimei infractiunii.Nu are relevanta daca
victima era sanatoasa sau ntr-o forma avansata de boala si nu ar mai fi trait mult.De
asemenea,nu intereseaza daca victima a fost o persoana tnara sau n vrsta ori daca era
sau nu n plenitudinea facultatilor fizice si psihice.mprejurarile prevazute pot fi avute n
vedere la individualizarea sanctiunii penale.
SI Infractiunea poate avea unul sau mai multi subiecti activi si unul sau mai multe
subiecte pasive.
SA nemijlocit al omorului calificat poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile
legale ptr. a raspunde penal.Omorul calificat poate fi comis si prin contributia mai multor
persoane(coautor,instigator, complice),deci n participatie(pluritate ocazionala).
SA pasiv al omorului calificat este persoana ucisa ca urmare a activitatii SA,deci SP al
infractiunii nu poate fi dect o persoana n viata.Omorul calificat poate avea uneori si mai
multi subiecti pasivi.Nu exista cerinte speciale privind locul si timpul savrsirii
infractiunii.
LO EM este reprezentat prin actiunea de ucidere(inactiune) care trebuie sa aiba o anumita
forta distructiva.
Urmarea sau rezultatul devine relevant in momentul in care se produce rezultatul constind
in moarea victimei.Intre activitatea desfasurata de faptuitor si moartea victimei trebuie sa
existe un RC.
LS Omorul calificat se savirseste cu intentie directa sau indirecta,dupa cum
autorul,prevazind moartea victimei,a urmarit sau numai acceptat producerea acestui
rezultat.Exista intentia de a ucide daca se constata:multitudine de lovituri in zone vitale
ale corpului;perseverenta in aplicarea de lovituri cu un obiect dur in diverse regiuni ale
corpului;lovirea victimei cu intentie in cap.
Forme Omorul clificat poate fi caracterizat de forme imperfecte(actele pregatitoare sau
tentativa).Sanctiuni-inchisoarea de la 15-25 ani si interzicerea unor drepturi.Tentativa se
pedepseste cu 7 1/2-12 1/2 ani.
 3

PRUNCUCIDEREA
Consta in uciderea copilului nou-nascut,savirsita imediat dupa nastere de catre mama aflata
intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere.
O.I. OJS sunt relatiile sociale n legatura cu ocrotirea vietii copilului nou-nascut.
OM este corpul copilului nou-nascut,asupra caruia s-a savrsit actiunea
incriminata.Pruncuciderea este o infractiune cu autor unic.
SI Subiectul nemijlocit nu poate fi dect mama copilului nou-nascut.SP trebuie sa aiba
calitatea de copil nou-nascut.Desi nu prevede conditii de loc,incriminarea prevede conditii
de timp,respectiv fapta sa se comita imediat dupa nastere
 4

LO EM se realizeaza prin activitatea de ucidere a noului nascut.Fapta se poate comite att

prin actiune ct si prin inactiune.Fapta trebuie sa aiba loc imediat dupa nastere,mai precis
la scurt interval de la expulzarea copilului.
UI a infractiunii o constituie moartea copilului nou-nascut.Aceasta urmare se poate
produce imediat sau mai trziu deoarece legea nu cere ca moartea victimei sa se produca
imediat dupa nastere.
LC exista ntre actiunea(inactiunea) faptuitorului si rezultatul produs(moartea
victimei).LC trebuie sa existe nu numai ntre actiunea mamei si moartea victimei,dar si
ntre nasterea victimei si starea de tulburare a mamei.
.LS Infractiunea se savrseste cu intentie directa.n cazul n care femeia si ucide copilul
nou-nascut din culpa imediat dupa nastere va exista infractiunea de ucidere din culpa.Daca
au fost ucisi copii gemeni va exista un concurs real de infractiuni si nu o infractiune
continuata sau o infractiune simpla.n cazul n care fapta este premeditata nu exista
pruncucidere,ci omor calificat.Fapta constituie omor calificat n cazul n care mama
copilului nu sa aflat n stare de tulburare sau daca aflnduse n stare de tulburare aceasta
sa nu fi fost pricinuita de procesul fiziologic al nasterii.
Forme.Consumarea infractiunii are loc n momentul cnd se produce moartea
copilului.Tentativa la aceasta infractiune desi posibila nu se pedepseste.Sanctiuni
inchisoare de la 2 la 7 ani.

VATAMAREA CORPORALA GRAVA

Consta in fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care
necesita pt vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau care a produs vreuna din
urmatoarele consecinte:pierderea unui simt sau organ,incetarea functionarii acestora,o
infirmitate permanenta fizica ori psihica,slutirea,avortul sau punerea in primejdie a vietii
persoanei.Fapta este mai grava cind a fost savirsita in scopul producerii consecintelor
precizate in aliniatul precedent.
Prin lovire se intelege acel act de agresiune care consta in actiunea mecanica , a unei energii
cinetice exterioare , de atingere , de compresiune sau izbire brusca si violenta cu sau de un
corp contondent ,prin proiectare , alunecare , aruncare sau cadere
Prin acte de violente se inteleg toate manifestarile brutale , constrangerile de orice natura care
ar putea cauza suferinte fizice
Slutirea cauzarea unui grav prejudiciu estetic , schimbarea infatiserii normale a unei
persoane inr-o infatisare neplacuta ,respingatoare
Avortul- intreruperea cursului sarcinii , expulzarea produsului sarcinii
OI OJS este reprezentat de relatiile sociale referitoare la dreptul la viata asigurat fiecarei
persoane prin incriminarea faptelor care aduc atingere acestei valori fundamentale.
OM este constituit din corpul fizic al omului asupra caruia se exercita actiunea sau
inactiunea faptuitorului.Nu are relevanta fdaca victima era sanatoasa sau intr-o faza
avansata de boala,daca victima este o persoana tinara sau in virsta.
 5

SI SA poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile legale pt. a raspunde

penal.Participatia este posibila n toate formele sale.SP este persoana careia i sa cauzat
vatamarea corporala.SP general este societatea.Nu exista cerinte speciale privind locul si
timpul comiterii infractiunii
LO Sub aspectul EM al LO,infractiunea se poate savrsi att prin actiune ct si prin
inactiune.Elementul constitutiv agravant ar putea fi alternativ:o vatamare care necesita ptr.
vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile;pierderea unui simt sau organ ori
ncetarea functionarii acestuia;producerea unei infirmitati fizice sau
psihice,permanente;slutierea;avortul;punerea n primejdie a vietii persoanei.
LS Aceasta infractiune se savrseste cu intentie indirecta sau praeterintentie.n cazul
praeterintentei faptuitorul actioneaza cu intentie n ceea ce priveste fapta sau lovirea sau
vatamarea dar este ntotdeauna din culpa fata de consecinta mai grava produsa.
Forme.Infractiunea se consuma n momentul n care se produce:o vatamare care necesita
pt. vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile;pierderea unui simt sau organ ori
ncetarea functionarii acestuia;producerea unei infirmitati fizice sau
psihice,permanente;slutierea; avortul;punerea n primejdie a vietii persoanei.n varianta tip
a infractiunii tentativa nu se pedepseste. Tentativa se pedepseste atunci cnd fapta sa
comis cu inentie directa.
Modalitati.Infractiunea mai are pe lnga modalitatile normative precizate in continutul
legal al infractiunii si o modalitate agravanta.Agravanta presupune ca fapta sa fi fost
savrsita cu intentie directa ceea ce nseamna ca faptuitorul a prevazut consecinta sau
consecintele grave care sau produs si a urmarit ca aceasta sa se produca.n raport cu
modalitatile normative pot exista numeroase variante modalitati faptice.Sanctiuni-forma
simpla inchisoare de la 2 la 7 zile,forma agravanta inchisoare de la 3 la 10 ani.

LOVIREA SAU VATAMARILE CAUZATOARE DE MOARTE

Consta in provocarea mortii victimei ca urmare a savirsirii uneia din faptele prevazute la
infractiunile de lovire sau alte violente,vatamare corporala si vatamare corporala grava.
OI OJS este reprezentat de relatiile care ocrotesc viata persoanei mpotriva faptelor de
lovire sau vatamare susceptibile sa aduca atingere acestei valori sociale.
OM este constituit din corpul fizic al omului asupra caruia se exercita actiunea sau
inactiunea faptuitorului.
SI SA poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile legale pt. a raspunde
penal.Participatia este posibila n toate formele sale.SP este persoana careia i sa cauzat
vatamarea corporala.Nu exista cerinte speciale privind locul si locul savrsirii faptei
 6

LO Sub aspectul EM al LO,infractiunea se poate savrsi att prin actiuni ct si prin

inactiuni care au avut ca UI moartea victimei.ntre activitatea faptuitorului si moartea
victimei trebuie sa existe o legatura cauzala.Aceasta legatura nu este nlaturata daca la
activitatea faptuitorului se adauga si alti factori contributivi anteriori concomitenti sau
surveniti.
LS Aceasta infractiune este o infractiune praeterintentionata.Lovirea sau fapta de
vatamarea corporala se savrseste cu intentie,iar urmarea mai grava produsa, moartea
victimei,are loc din culpa subiectului.Urmarea se atribuie faptuitorului pe baze dovedite si
nu n baza unei prezumtii din culpa.dar existenta culpei poate fi dedusa si din simpla
materialitate a faptei.
Forme.Consumarea infractiunii are loc n momentul cnd se produce moartea victimei.La
aceasta infractiune nu este posibila tentativa.
Modalitati.Infractiunii i corespunde o varietate de modalitati faptice.

VIOLAREA DE DOMICILIU
Consta in patrunderea fara drept in orice mod intr-o locuinta,incapere,dependinta sau loc
imprejmuit tinind de acestea,fara consimtamintul persoanei care le foloseste sau refuzul
de le parasi la cererea acesteia.Fapta este mai grava daca se savirseste de o persoana
inarmata,de doua sau mai multe persoane impreuna in timpul noptii sau prin folosirea de
calitati mincinoase.
Locuinta- orica loc destinat efectiv si actual uzului domestic al unei persoane
Incaperea o parte din locuinta
Dependinte locurile care in direct sau indirect sunt inrelatie de dependenta fata de locuinta
Loc imprejmuit orice loc care este separat in orice mod printr-o ingradire jur imprejur
OI OJS al acestei infractiuni l formeaza relatiile sociale privind apararea libertatii
persoanei,sub aspectul libertatii vietii domestice.
OM l constituie ncaperea,locuinta,dependinta, locul mprejmuit,asupra caruia se
ndreapta actiunea faptuitorului.
SI SA poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile generale de vrsta si
responsabilitate.Infractiunea se poate savrsi si n participatie
(coautorat,instigare,complicitate)n practica judiciara sa hotart ca savrseste aceasta
nfractiune chiar proprietarul care patrunde n locuinta chiriasului fara voia acestuia sau
persoana care desi avea ordin de repartitie intra cu forta n camera nlaturnd lacatul pus
de proprietarul apartamentului.SP este persoana care foloseste docmiciliul violat si care
are dreptul sa permita sau sa refuze intrarea sau ramnerea n domiciliu a unei
persoane.Aceasta se identifica cu proprietarul locuintei,nici cu posesorul,ci este cel care
foloseste ncaperea.Nu exista conditii speciale cu privire la locul si timpul comiterii
infractiunii.
 7

LO Sub aspectul EM,infractiunea se poate realiza fie prin actiunea de a patrunde fara
drept ntro locuinta,ncapere,dependinta sau loc mprejmuit tinnd de acestea,fie prin
actiunea de a refuza parasirea locuintei sau a celorlalte locuri mentionate mai sus la
cererea persoanei care le foloseste.Actiunea care constituie EM al infractiunii poate
consta si ntrun refuz al faptuitorului de a parasi locuinta.Aceasta presupune ca intrarea n
locuinta sa facut n mod legal de o persoana, nsa aceasta fie direct(fatis,ostentativ),fie
indirect (ascunznduse n casa) refuza sa o paraseasca.Cele 2 modalitati de savrsire a
infractiunii au caracter alternativ,astfel nct daca faptuitorul dupa patrunderea fara drept
si fara consimtamnt n domiciliu refuza sal paraseasca nu va exista concurs de
infractiuni,ci o unitate naturala de infractiune.
UI consta n ncalcarea libertatii persoanei prin vreuna din faptele precizate mai
nainte.LC exista ntre actiunea faptuitorului si UI.
LS Infractiunea se savrseste cu intentie directa sau indirecta.
Forme.Infractiunea se consuma n momentul cnd sa produs UI, adica atunci cnd
faptuitorul a patruns n locuinta unei persoane fara drept si fara consimtamntul victimei
sau a refuzat sa paraseasca locuinta.Tentativa acestei infractiuni desi este posibila nu este
pedepsita.
Modalitati.Infractiunea se poate realiza n forma simpla(prin patrunderea imediata si
refuzul de a parasi locuinta) si n modalitatile agravate(comiterea faptei de catre o
persoana narmata;violarea de domiciliu comisa de doua sau mai multe persoane
mpreuna,n sensul ca la locul savrsirii faptei doua sau mai multe persoane care concura
simultan la comiterea acesteia;savrsirea faptei n timpul noptii; violarea domiciliului prin
folosirea de calitati mincinoase).Sanctiuni-forma simpla de la 3 luni la 3 ani sau cu
amenda;forma agravanta de la 2 la 7 ani.

SANTAJUL
Exista santaj cind o persoana a fost constrinsa prin violenta sau amenintare sa dea,sa faca,sa
nu faca sau sa sufere ceva,daca fapta este comisa spre a dobindi in mod injust cu folos pt
sine sau pentru altul.Fapta este mai grava cind constringerea consta in amenintarea darii
in vileag a unei fapte reale sau imaginare,compromitatoare pentru persoana amenintata
pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata.
Amenintarea consta in orice actiune obiectiv susceptibila de a inspira o temere serioasa
victimei
A da ceva inseamna a efectua un act de autodeposedare prin remiterea unui bun
A face inseamna a actiona intr-un anumit fel sub presiunea constrangerii
A suferii inseamna suportarea unui prejudiciu moral sau material
 8

OJS il constituie relatiile sociale referitoare la libertatea psihica a persoanei impotriva

faptelor susceptibile sa ingradeasca posibilitatea celui supus santajului de a voi si de a
dispune de actiunile sale.
OJS adiacent este reprezentat prin relatiile sociale susceptibile a fi vatamate sau
periclitate prin folosul urmarit fara drept de faptuitor.
OM lipseste de regula,dara cnd santajul are loc prin constringerea fizica,corpul victimei
devine OM.
SI SA poate fi orice persoana care indeplineste conditiile legale de virsta si
responsabilitate.Participatia fiind posibila in toate formele ei.SP poate fi orice persoana
care are capacitaea psiho-fizica de a simti presiunea psihica exercitata asupra sa.Nu exista
conditii speciale cu privire la timpul si locul savirsirii infractiunii.
LO EM presupune o actiune de constringere in sensul ca se impune unei persoane sa
dea,sa faca,sa nu faca sau sa sufere ceva impotriva vointei sale.Constringerea se poate
realiza prin violenta sau amenintare.Actiunea de constringere exercitata de faptuitor
trebuie sa aiba ca urmare o stare de temere a victimei,adica o ingradire a libertatii sale
psihice de a actiona dupa voia sa.
LC se realizeaza intre actiunea faptuitorului si urmarea produsa de actiunea lui.
LS Infractiunea de santaj nu se poate comite decit cu intentie directa(calificata prin
scop).Unii autori considera insa ca aceasta infractiune se comite atit cu intentie directa cit
si indirecta.
Forme.Fapta incriminata se consuma in momentul cind,drept urmare a actiunii
faptuitorului,s-a produs urmarea ceruta de lege,adica starea de temere in persoana celui
constrins.Tentativa este posibila,dar nu se pedepseste.
Modalitati Exista modalitati normative ale formei tipice si o forma
agravanta(amenintarea darii in vileag a unei fapte reale sau imaginare,compromitatoare pt
persoana amenintata,pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata).Fiecarui modalitati
ii corespunde o varietate de modalitati faptice.Sanctiuni de la 6 luni la 5 ani,iar agravanta
cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
 9

VIOLUL
Consta in raportul sexual cu o persoana de sex feminin,prin constringere acesteia sau
profitind de imposibilitatea ei de a se apara sau de a-si exprima vointa.Fapta este mai
grava daca:a fost savirsita de doua sau mai multe persoane impreuna;victima se afla in
ingrijirea,ocrotirea,educarea,paza sau tratamentul faptuitorului;victima nu implinise virsta
de 14 ani.Fapta prezinta o maxima gravitate daca a avut ca urmare moartea sau
sinuciderea victimei.
OI OJS il constituie relatiile sociale care se refera la libertatea femeii de a intretine relatii
sexuale dupa vointa sa.
OM al infractiunii il constituie corpul unei persoane de sex feminin,aflate in viata.
SI SA nu poate fi decit o persoana de sex masculin(barbat) care are aptitudinea fiziologica
necesara unui raport sexual si care prin constringere sau profitind de imposibilitatea
victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa o sileste la un raport sexual.In ceea ce
priveste coautoratul,exista doua opinii:una care considera violul ca fiind o infractiune
posibil de realizat faptic de catre un singur autor si alta opinie care considera violul o
infractiune complexa,a carei latura obiectiva este compusa din doua acte
succesive,divizibile in timp(constringerea si raportul sexual),persoana care participa la
activitatea de constringere fiind considerata coautor.Doctrina noastra juridica penala
considera ca participarea la viol,nu poate infatisa decit sub forma instigarii sau
complicitatii;poate avea calitatea de complice sau instigator si o persoana de sex
feminin.SP este o persoana de sex feminin.Nu intereseaza daca victima este o femeie
casatorita,vaduva,divortata ori daca a mai avut raporturi sexuale cu inculpatul.Chiar o
prostituata poate fi victima unui viol.Nu exista cerinte speciale privind timpul si locul
savirsirii infractiunii
LO EM al violului consta dintr-o actiune sub forma de raport sexual cu o persoana de sex
feminin,fara a exista consimtamintul acesteia sau imposibilitatea ei de a se apara.
UI este reprezentata de raportul sexual obtinut prin constringere ca urmare a folosirii
mijloacelor prevazute in continutul legal al infractiunii.
LC se realizeaza intre actiunea inculpatului si UI.
LS Infractiunea se comite cu intentie directa.
Forme Desi pot fi concepute toate formele imperfecte ale infractiunii,numai unele sunt
pedepsite.
Modalitati In forma simpla sse comit prin cele doua modalitati normative descrise de
lege:constringerea si profitarea de starea in care s-a aflat victima,care au la rindul o
varietate de modalitati faptice.In formele agravate,modalitatile sunt cele prevazute in
continutul legal al infractiunii.Sanctiuni-forma simpla,inchisoarea de la 3 la 10 ani,in
cazul modalitatilor agravante este de 5 la 15 ani,iar in cazul cind s-a produs moartea sau
sinuciderea victimei cu 10 la 20 ani si respectiv de la 15 la 25 ani.
 10

FURTUL CALIFICAT
Furtul este calificat cind a fost savirsit in urmatoarele imprejurari:
de doua sau mai multe persoane mpreuna;
de o persoana avnd asupra sa o arma sau o substanta narcotica;
de catre o persoana mascata,deghizata sau travestita;
asupra unei persoane aflate n imposibilitatea de asi exprima vointa sau de a se apara;
ntr-un loc public;
ntr-un mijloc de transport n comun;
n timpul noptii;
prin efractie,escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei
mincinoase;
privind produsele petroliere sau gazele naturale din conducete,depozite sau cisterne;
privind un bun care face parte din patrimoniul cultural;
privind un act care serveste pentru dovedirea starii civile pentru legitimare sau identificare;
furtul care a produs consecinte deosebit de grave.
Arma- orica instrument sau piesa declarata astfel de catre lege
Substanta narcotica- orice substanta care are insusirea de a produce imediat persoanei careia
ii este administrata o stare de somnolenta , de pierderea cunostintei
Loc public orice loc care prin natura sau destinatia lui este in permanenta accesibil
publicului
Mijloc de transport in comun se intelege orice vehicul destinat transportului mai multor
persoane impreuna
Calamitate o situatie de fapt determinata de un eveniment susceptibil de urmari grave
pentru societate
Escaladare trecerea peste un obstacol intalnit in calea sa de faptuitor
Cheie mincinoasa - este o cheie falsa , contrafacuta
Actul de stare civila este actul care stabileste pozitia juridica a persoanei in societate , in
raporturile sale de familie
 11

OI OJS l constituie relatiile sociale de ordin patrimonial a caror existenta si dezvoltare

este conditionata de pastrarea situatiei fizice a bunurilor mobile si de mpiedicarea luarii
pe nedrept a acestor bunuri din patrimoniul privat sau public.Norma de incriminare se
refera la posesia sau detentie deoarece prin simpla posesie sau detentie se exteriorizeaza
dreptul de proprietate.
Infractiunea de furt calificat are ntotdeauna un OM asupra careia se efectueaza actiunea
incriminata.Acesta este un bun mobil care se afla n posesia sau detentia altuia n scopul
de a satisface o necesitate a posesorului sau detentorului.Daca bunul mobil nu apartine
nici unei persoane ori a fost abandonat nu poate forma OM al furtului.Ptr. a constitui OM
al infractiunii de furt bunul trebuie sa aiba o valoare pentru cel care l detine si nu o
valoare n general.Astfel bunurile care au o valoare afectiva, sentimentala pot constitui
OM al furtului.La fel bunurile care au o valoare speciala.Daca un bun imobil este de
neconceput a fi obiect al furtului,n schimb parti dintrun asemenea bun, devenite
mobile,prin detasare pot constitui OM al infractiunii de furt.Din punct de vedere al OM,
furtul devine calificat cnd poarta asupra anumitor nunuri cum ar fi produse
petroliere,gaze naturale din conducte,depozite,cisterne,asupra unui bun din patrimoniul
cultural,asupra unui act care serveste pt. dovedirea starii civile,legitimare sau identificare.
SI SA al infractiunii poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale cu privire
la virsta si responsibilitate.Infractiunea de furt calificat nu se poate realiza decit in forma
participatiei,fiind nevoie de doua sau mai multe persoane care sa savirseasca fapta.SP
poate fi orice persoana fizica sau juridica.Se cer de asemenea anumite conditii de
timp(ex.-in timpul noptii) si de loc(ex-mijloc de transport).
LO EM al infractiunii de furt consta n actiunea de luare a unui bun mobil din posesia sau
detentia altei persoane fizice sau juridice.Nu are relevanta pt. existenta infractiunii modul
de savrsire a furtului,daca acesta sa comis pe fata sau n ascuns,cu ajutorul fortei proprii
ori a unor mijloace mecanice sau folosindu-se de un animal dresat.Furtul poate fi comis cu
orice mijloace cu exceptia violentei sau a amenintarii deoarece ntrun asemenea caz fapta
constituie tlharie.Ptr. realizarea LO a infractiunii trebuie sa fie ntrunite 3 conditii
esentiale:lucrul sustras sa fie un bun mobil,acest bun sa se afle n posesia sau detentia unei
alte persoane,iar actiunea de luare sa fi avut loc fara consimtamntul celui
deposedat.Furtul devine calificat n anumite conditii de timp(n timpul noptii,n timpul
unei calimitati) sau de loc (dintr-un loc public,dintr-un mijloc de transport).Furtul devine
calificat cnd a fost savrsit n urmatoarele conditii:de doua sau mai multe persoane
mpreuna;de o persoana avnd asupra sa o arma sau o substanta narcotica;de catre o
persoana mascata,deghizata sau travestita;asupra unei persoane aflate n imposibilitatea de
asi exprima vointa sau de a se apara;ntr-un loc public;ntr-un mijloc de transport n
comun;n timpul noptii;prin efractie,escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei
adevarate sau a unei chei mincinoase;privind produsele petroliere sau gazele naturale din
conducete,depozite sau cisterne;privind un bun care face parte din patrimoniul
cultural;privind un act care serveste pentru dovedirea starii civile pentru legitimare sau
identificare;furtul care a produs consecinte deosebit de grave.
 12

UI consta n scoaterea bunului din sfera de stapnire a celui posedat si lipsirea acestuia de
posibilitatea de a mai dispune de acel bun.Pe plan civil,UI o constituie o atingere
pagubitoare prin lipsirea de bunul sustras si de folosinta lui.Nu trebuie confundata UI cu
paguba produsa prin aceasta urmare.Restituirea sau despagubirea dupa comiterea faptei nu
nlatura existenta UI ci poate fi avuta n vedere la individulizarea pedepsei.UI este
realizata si daca faptuitorul nu a scos bunul din incinta locului de unde la sustras fiind
suficient ca bunul sa nu fie la dispozitia detentorului si ca acesta sa nu mai poata efectua
acte materiale asupra bunului,n timp ce faptuitorul a dobndit posibilitatea sa dispuna de
bun ca si cum i apartine.De asemenea, exista UI si daca la timp foarte scurt dupa nsusire
faptuitorul a fost deposedat de bunul sustras sau la abandonat dndusi seama ca nu va mai
fi nevoie de bunul respectiv.
LS Forma de vinovatie este intentia directa,deoarece faptuitorul prevede si urmareste
rezultatul faptei sale.Exista exceptional si intentie in directa atunci cind lucru furat ar
contine in el un alt bun,a carui eventuala prezinta faptuitorul a putut-o prevedea si a
acceptat rezultatul actiunii sale.
Forme Infractiunea de furt calificat realizindu-se prin omisiune este susceptibila de toate
formele imperfecte ale infractiunii.
Modalitati Furtul calificat cunoste mai multe modalitati,toate fiind prevazute in
continutul legal.Sanctiuni-inchisoare de la 3 la 5 ani;cind a produs consecinte deosebit de
grave se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
 13

TLHARIA
CP incrimineaza in varianta tip si in doua variante agravante.
Infractiunea in varianta tip consta in furtul savirsit prin intrebuintarea de violenta sau
amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se
apara,precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace prin pastrarea bunului
furat sau pt inlaturarea urmelor infractiunii ori pt ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.
Prima varianta agravanta a tilhariei exista cind aceasta a fost savirsita in urmatoarele
imprejurari:de doua sau mai multe persoane impreuna;de o persoana avind asupra sa o arma
sau o substanta narcotica;de o persoana mascata,deghizata sau travestita;in timpul noptii;intr-
un loc public sau intr-un mijloc de transport;intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia;in
timpul unei calamitati.
A doua varianta agravanta exista atunci cind tilharia a produs consecinte deosebit de grave
sau a avut ca urmare moartea victimei.
Punerea victimei in stare de inconstienta se intelege folosirea de narcotice sau alte substante
de natura sa provoace starea de inconstienta a victimei
Neputinta de a se apara- aducerea victimei in situatia de a nu putea folosi posibilitatile de
aparre datorita actiunii de imobilizare , dezarmare , etc
OI OJS este complex fiind constituit dintrun OJ principal si anume relatiile sociale
referitoare la patrimoniu si a caror dezvoltare este conditionata de mentinerea pozitiei
fizice a bunului mpotriva faptelor de sustragere si dintr-un OJ adiacent si anume relatiiile
sociale referitoare la apararea persoanelor.n raport cu OJ principal,prin ncriminarea
tlhariei se apara situatia de fapt pe care o au bunurile n sfera patrimoniala a persoanei
fizice sau juridice private ori publice ndreptatite sa pastreze la dispozitia sa acele
bunuri.n ceea ce priveste OJ adiacent(secundar) acesta va fi determinat de felul actiunii
adiacenete:violente,amenintare si valoarea sociala ocrotita si lezata prin aceasta
actiune(libertate,integritate corporala,sanatatea,viata, onoarea persoanei).
Infractiunea are ca OM n primul rnd un bun mobil aflat n posesia sau detentia altuia
asupra caruia se executa actiunea de luare.Tlharia are ca OM al actiunii adiacente corpul
persoanei careia se ndreapta activitatea secundara a faptuitorului sau contra bunurilor
aflate asupra corpului daca faptuitorului distruge hainele sau a bunurilor aflate la
dispozitia acestuia.
SI SA al infractiunii poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile necesare de a
raspunde penal si chiar daca aceasta ar avea vreun drept total sau partial asupra bunului
sustras prin ntrebuintarea de violente sau amenintari sau prin punerea victimei n stare de
inconstienta sau neputinta de a se apara.Ca urmare,SA al infractiunii ar putea fi nsusi
proprietarul care savrseste actiunea de luare prin ntrebuintarea mijloacelor prevazute de
CP asupra unui bun mobil care n acel moment se gaseste n posesia legitima a altei
persoane.Participatia penala este posibila att la varianta tip ct si la cele calificate.Avnd
 14

n vedere dispozitiile CP potrivit carora savrsirea tlhariei de doua sau mai multe
persoane mpreuna constituie un element circumstantial al primei variante agravate a
tlhariei,participatia la varianta tip este posibila n alte forme dect cea concomitenta cu a
autorului la locul savrsirii faptei.Va exista coautorat la infractiunea de tlharie daca unii
participanti au savrsit numai fapta de furt sau mai ce ade violenta daca fiecare dintre ei a
recunoscut ca sustragerea se comite cu violenta.SA al infractiunii poate fi orice persoana
fata de care sa savrsit tlharia,adica persoana ale carei bunuri au fost sustrase prin
savrsirea tlhariei sau aceea ori acele persoane fata de care sa savrsit numai actiunea
adiacenta (violenta,amenintarea).Daca n aceste situatii victima actelor de violenta sau
amenintare poate fi o persoana fizica,victima actiunii de furt ar putea fi si o persoana
juridica privata sau publica
LO EM este format din 2 actiuni: actiunea de furt (principala) si actiunea de constrngere
(secundara).Actiunea principala se poate realiza sub oricare din variantele infractiunii de
furt simplu sau calificat cu scopul de nsusire sau folosire pe nedrept.Ea este realizata att
n situatia n care furtul sa consumat,ipoteza n care tlharia va fi consumata,ct si n
mprejurarea cnd furtul a ramas n forma tentativei,ipoteza n care va exista o tentativa la
tlharie.Pentru existenta actiunii adiacente este suficienta ntrebuintarea unuia dintre
mijloacele enumerate de lege.Daca se folosesc cumulativ acestea,nu schimba caracterul
unitar al infractiunii,dar aceasta mprejurare va fi avuta n vedere la evaluarea gradului
concret de pericol social al faptei.Violenta, amenintarea sau punerea n stare de
inconstienta sau neputinta de a se apara,realizeaza activitatea secundara a EM al
infractiunii de tlharie numai daca au servit ca mijloc de pastrare a bunului furat ori pentru
a asigura scaparea faptuitorului.Ptr. existenta LO a infractiunii, violentele trebuie sa fie
exercitate direct mpotriva victimei,violentele fata de lucruri pot constitui si ele uneori o
amenintare.Violenta efectuata fata de lucruri dar care nu constituie o amenintare nu poate
realiza actiunea adiacenta si nu ntregeste continutul obiectiv al infractiunii.Infractiunea de
tlharie intra n concurs cu infractiunea de ultraj cnd victima este un functionar public
care ndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau cu infractiunea de
ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii cnd sunt ndeplinite conditiile
necesare.
UI consta n trecerea bunului din stapnirea de fapt a posesorului sau detentorului n cea a
faptuitorului.Acest rezultat se realizeaza prin actiunea principala care intra n componenta
EM al infractiunii.Urmarea actiunii adiacente variaza n raport cu mijloacele folosite
pentru realizarea acesteia.n unele modalitati agravante ale tlhariei UI adiacenta consta n
vatamarea grava sau consecinte deosebit de grave.ntre actiunea incriminata si rezultatul
produs trebuie sa existe o LC att sub aspectul actiunii principale ct si a celei adiacente..
LS Infractiunea se savrseste cu intentie directa att n ce priveste actiunea principala ct
si cea adiacenta,faptuitorul prevede si urmareste sa comita furtul prin violenta sau
amenintare sau prin punerea victimei n stare de inconstienta sau neputinta de a se apara
precum si prin folosirea vreuneia din aceste mijloace pentru pastrarea bunului
furat,stergerea urmelor infractiunii ori ptr. asi asigura scaparea.LS a infractiunii,include n
 15

sfera scopului specific furtului si scopul folosirii violentei,amenintari(intentia calificata

prin scop).Violentele exercitate n alt scop dect cel limitativ prevazut de lege nu mai pot
constitui actiunea adiacenta a elementului material al tlhariei.Din punct de vedere
subiectiv variantele agravate ale infractiunii care a avut ca urmare o vatamare corporala
grava sau moartea victimei, implica ca forma de vinovatie praeternitenta.Astfel,
faptuitorul nu a urmarit vatamarea corporala grava a integritatii corporale sau moartea
victimei,dar ntruct o astfel de urmare nsoteste n mod firesc folosirea violentei,a
amenintarii el a prevazuto spernd nsa ca nu se va produce sau nu a prevazuto desi
trebuia so prevada.
Forme.Infractiunea este susceptibila de toate formele imperfecte ale infractiunii.Actele
pregatitoare sunt posibile att n raport cu actiunea principala ct si cu actiunea
adiacenta.Ele pot fi de natura materiala.Actele pregatitoare nu sunt incriminate.Daca
actele pregatitoare au fost savrsite de o alta persoana si folosite de autor la savrsirea
infractiunii,ele vor deveni acte de complicitate anterioara la comiterea tlhariei.Tentativa
este posibila si legea prevede santionarea ei.Este posibila tentativa ntrerupta sau
improprie ori relativ imposibila.La tlharie nu este posibila tentativa perfecta.Exista
tentativa atunci cnd faptuitorul a nceput executarea furtului prin violenta,amenintare, dar
aceasta executare a fost ntrerupta de interventia posesorului sau a detentorului bunului
sau a altei persoane.
Consumarea are loc n momentul cnd executarea actiunii principale sa desfasurat
complet si sa produs urmaea imediata prin intermediul actiunii adiacente.Daca activitatea
principala sa consumat fara ca faptuitorul sa fi avut nevoie de a recurge la actiunea
adiacenta,fapta consumata este infractiunea de furt. Infractiunea se consuma si n cazul n
care faptuitorul dupa savrsirea furtului fara violenta a foslosit acest mijloc pentru asi
asigura scaparea sau pentru a pastra bunul furat sau pentru a sterge urmele infractiunii.Nu
intereseaza daca n final scopul a fost atins deoarece scopul este privit ca finalitatea
actiunii si nu ca rezultat al acesteia.n cazul modalitatii agravate infractiunea este
considerata consumata daca sa produs ca urmarea a actiunii adiacente.Epuizare se produce
atunci cnd au ncetat actele succesive n efectuarea actiunii principale sau cnd este
posibila o amplificare a urmarilor actiunii adiacente.
Modalitati.Infractiune este susceptibila n varianta simpla de mai multe modalitati
normative.Modalitatile actiunii adiacente constau n violente,amenintare,punerea victimei
n stare de inconstienta,punerea victimei n stare de neputinta de a se apara.n varianta
simpla exista modalitatea normativa a violentelor si celorlalte mijloace savrsite
concomitent cu executarea furtului si violentelor sau alte mijloace executate dupa
consumarea furtului dar ptr. pastrarea bunului furat,nlaturarea urmelor infractiunii ori ptr.
asigurarea scaparii.Acestor modalitati normative poate sa le corespunda o varietate de
modalitati faptice n raport cu actiunea principala ct si cu actiunea adiacenta n functie de
mijloace folosite.Infractiunea de tlharie este susceptibila de multiple modalitati
normative:de 2 sau mai multe persoane mpreuna. Infractiunea este savrsita de doua sau
mai multe persoane mpreuna n toate cazurile n care acestea au contribuit efectiv si
 16

concomitent la savrsirea infractiunii indiferent de participatie(coautora,instigare,

complicitate).Daca numarul participantilor va de 3 sau mai multe persoane se aplica
circumstanta de agravare. n cazul instigarii si complicitatii la tlharie ptr. a opera
agravanta este necesar sa se constate ca contributia instigatorului si complicelui a
concomitenta cu savarsirea faptei de catre autor;de o persoana avnd asupra sa o arma sau
substanta narcotica;de o persoana mascata,deghizata sau travestita;n timpul noptii;ntr-un
loc public sau ntr-un mijloc de transport;din locuinta sau dependintele acesteia;n timpul
unei calamitati;tlharia a avut urmare:o vatamare care necesita ptr. vindecare ngrijiri
medicale mai mult de 60 de zile;pierderea unui simt sau organ ori ncetarea functionarii
acestuia;producerea unei infirmitati fizice sau psihice,
permanente;slutierea;avortul;punerea n primejdie a vietii persoanei;cnd produce
consecinte deosebit de grave sau au avut ca urmare moartea victimei.Sanctiuni-varianta
tip de la 3 la 18 ani,in modalitatile agravante-de la 5 la 20 ani si de la 15 la 25 ani si
interzicerea unor drepturi.
 17

GESTIUNEA FRAUDULOASA
Consta in pricinuirea de pagube unei persoane fizice sau juridice cu rea-credinta,cu ocazia
administrarii sau conservarii bunurilor acesteia,de catre cel care are ori trebuie sa aiba
grija administrarii sau conservarii acelor bunuri,iar in varianta agravanta presupune
savirsirea gestiunii frauduloase in scopul de a dobindi un folos material daca fapta
constituie o infractiune grava.
O.I. OJS este reprezentat de relatiile sociale de ordin patrimonial a caror dezvoltare nu
poate sa fie conceputa fara sa existe un minimum de ncredere n persoana care a primit n
administrare sau conservare bunurile altuia,ca nu va pricinui cu rea credinta pagube
proprietarului bunurilor respective.
OM este constituit din bunul mobil sau imobil ce apartine altei persoane si care a fost dat
faptuitorului pentru al administra sau conserva.
SI SA poate fi numai persoana care are sarcina de a administra sau conserva bunurile unei
alte persoane.Participatia este posibila n toate formele sale.SP este persoana fizica sau
juridica careia i apartine bunul sau ntregul avut ncredintat faptuitorului pt. administrare
sau conservare si careia i sau produs pagube prin activitatea de gestionare frauduloasa.n
cazul coautoratului participatia trebuie sa aiba n comun sarcina administrarii sau
conservarii bunurilor altei persoane si mpreuna sa comita acte pricinuitoare de paguba n
actiunea de administrare sau consumare a bunurilor respective.Instigatorii si complicii pot
fi persoanele care nu au aceste calitati.
 18

LO EM al LO l poate constitui orice actiune sau inactiune pagubitoare pentru proprietarii

bunurilor savrsita de faptuitor cu prilejul administrarii sau conservarii bunurilor
ncredintate.EM al gestiunii frauduloase se realizeaza ca atare prin acte de ncalcare a
grijii pe care faptuitorul era tinut sa o aiba n administrarea sau conservarea
bunurilor.Infractiunea are ca UI crearea unei situatii de fapt pagubitoare ptr. bunurile
ncredintate, consecinta a actiunii sau inactiunii lipsite de grija necesara din partea
faptauitorului.Trebuie sa existe ntre fapta abuziva a faptuitorului si situatia de drept o
LC.LC rezulta din nsasi materialitatea faptei.
LS Forma de vinovatie specifica infractiunii n varianta tip este intentia,iar varianta
agravanta legea cere sa existe scopul de a dobndi ceea ce nseamna o intentie calificata
prin scop.Nu are importanta daca sopul a fost sau nu atins,fiind suficient sa existe o
finalitate a actiunii urmarite de faptuitor.
FormeDesi infractiunea poate fi comisa sub toate formele,actele pregatitoare ct si
tentativa la infractiune nu sunt pedepsite.Infractiunea se consuma odata cu executarea
actelor ce constituie EM al LO si producerea UI.Infractiunea se poate savrsi prin acte
succesive iar daca se stabileste ca acestea ndeplinesc conditiile prevazute de CP se va
considera o infractiune continuata.n acest caz infractiunea se epuizeaza odata cu
savrsirea ultimei actiuni sau inactiuni a infractiunii consumate.
Modalitati.Infractiunea se poate realiza prin 3 modalitati normative n varianta tip dupa
cum faptuitorul este nsarcinat numai cu administrarea bunurilor sa numai cu conservarea
acestora sau ambele nsarcinari.Modalitatile faptice sunt variabile n raport cu
mprejurarile concrete si cu modul n care sa produs prejudicierea bunurilor ncredintate
ptr. administrare sau conservare.n cazul variantei agravante,la fiecare modalitate
normative se adauga cerinta ca fapta sa fi fost comisa n scopul de a dobndi un folos
material.Modalitatile normative pot avea o varietate de modalitati.Sanctiuni-inchisoare de
la 6 luni la 5 ani;in cazul in care fapta este comisa in scopul de a dobindi un folos material
cu inchisoare de la 3 la 10 ani.
 19

NSELACIUNEA
Varianta tip consta in inducerea in eroare a unei persoane,prin prezentarea ca adevarata a unei
fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate,in scopul de a obtine pentru
sine sau pentru altul un fals material injust si daca sa pricinuit o paguba.
Prima varianta speciala presupune inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane,cu
prilejul incheierii sau exercitarii unui contrcat,savirsita in asa fel incit fara aceasta eroare
cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate.A doua varianta
speciala consta in emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei
persoane,stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea
necesara,precum si fapta de a retrage,dupa emitere provizia in total sau in parte,ori de a
intrezice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare in scopul aratat
la varianta tip,daca a pricinuit o paguba posesorului cecului.
Prima varianta,comuna celei tip si variantelor speciale consta in inselaciunea savirsita prin
folosirea de nume sau calitati mincinoase sau orice mijloace frauduloase.
A doua varianta agravanta se realizeaza cind inselaciunea a avut consecinte deosebit de
grave.
OI OJS l constituie relatiile de ordin patrimonial a caror nastere si dezvoltare este
conditionata de buna credinta si ncrederea ce trebuie sa existe n raporturile juridice care
au loc ntre subiectii acestor raporturi.
OM pot fi bunurile mobile,nscrisurile cu valoare patrimoniala precum si bunurile
imobiliare asupra carora poarta manevrele frauduloase ale faptuitorului.
SI SA poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile generale ale raspunderii
penale.n cazul n care SA nemijlocit are calitatea de functionar public iar actiunea de
amagire este savrsita n exercitarea atributiilor sale de serviciu,fapta nu constituie
nselaciune,ci abuz n serviciu.Participatia penala este posibila n toate formele sale.SP
este persoana fizica sau juridica privata sau publica al carei patrimoniu a fost lezat,pagubit
prin savrsirea infractiunii de nselaciune.n unele cazuri se poate distinge un subiect pasiv
principal si altul secundar
 20

LO EM consta n oricare din variantele infractiunii, dintro actiune frauduloasa de amagire

sau inducere n eroare a victimei,prin prezentarea cu adevarat a unei fapte mincinoase sau
ca mincinoasa a unei fapte adevarate.Actiunea de inducere n eroare sau mentinerea n
eroare se poate realiza prin orice mijloce.Cnd nselaciunea este savrsita prin folosirea de
nume sau calitati mincinoase sau prin alte mijloace frauduloase se realizeaza continutul
agravat al infractiunii.n cazul n care mijlocul folosit n comiterea infractiunii constituie
prin el nsusi infractiune se vor aplica regulile de la concursul de infractiuni.n cazul
comiterii nselaciunii prin fals sau uz de fals,acestea nu se absorb n continutul nselaciunii
ci vor constitui o pluritate de infractiuni
UI consta n crearea unei situatii care a produs o paguba fie patrimoniului public,fie celui
privat.Daca prin actiunea de inducere n eroare sa produs o paguba materialamai mare de
50.000.000 de lei sau o tulburare deosebit de grava activitatii unui organ de stat,unei
institutii sau altei persoane juridice sau fizice fapta va realiza continutul agravat al
nselaciunii.LC exista ntre elementul material(actiunea de amagire) si paguba
produsa(UI).
LS Infractiunea se comite cu intentie directa.Pt. existenta laturii subiective a infractiunii
de nselaciune nu este nevoie ca folosul material injust sa fi fost efectiv realizat ci numai
sa fi existat o posibilitate urmarita de faptuitor.
Forme. Infractiunea este susceptibila de toate formele imperfecte ale infractiunii.Desi
posibile,actele pregatitoare nu sunt pedepsite de lege.Cnd actele pregatitoare au fost
efectuate de o alta persoana ajutnd astfel pe autor la realizarea actiunii de amagire ele
devin acte de complicitate anterioara.Tentativa este pedepsita,infractiunea putnd fi
comisa n ambele forme ale tentativei att cea perfecta ct si cea imperfecta.Infractiunea
se consuma din momentul n care sa produs urmarea imediata,respectiv situatia
pagubitoare pentru victima concretizata n producerea unei pagube efective n patrimoniul
celui nselat.Infractiunea poate mbraca uneori forma unei activitati infractionale
continuate.n aceste cazuri infractiunea se epuizeaza n momentul efectuarii ultimului act
al activitatii infractionale.
Modalitati.Infractiunea se prezinta sub urmatoarele modalitati normative:n varianta
simpla,fapta este incriminata n modalitatea inducerii n eroare prin prezentarea ca
adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate sau prin
inducerea ori mentinerea n eroare a unei persoane cu prilejul ncheierii sau executarii
unui contract;n varianta agravanta exista modalitatea normativa a prezentarii de
nume,calitati mincinoase sau alte mijloace frauduloase legate de savrsirea oricareia din
modalitatile normative ale formei simple.O alta modalitate normativa este cea a emiterii
de cecuri fara acoperire,a retragerii proviziei dupa emiterea sau prin interzicerea trasului
de a onora plata.Alta modalitate normativa se realizeaza ca urmare a nselaciunii n oricare
din modalitatile normative enumerate sau produs consecinte deosebit de grave.Sanctiuni-
in varianta simpla cu inchisoarea de la 6 luni la 12 ani;in prima varianta agravanta
pedeapsa este cu inchisoarea de la 3 la 15 ani;pentru a doua varianta agravanta se
pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi.
 21

DELAPIDAREA
Varianta simpla consta in insusirea,folosirea sau traficarea de catre un functionar in interesul
sau ori pentru altul de bani,valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza.
Varianta agravata se realizeaza in cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebite de
grave.
Bani bilete de banca si monede care au putere circulatorie
Valori harti de valoare si inscrisurile de orice fel
Bunuri bunuri mobile corporale altele decat bani sau valorile asimilate acestoraa
Gestionar acea persoana care exercita acte specifice de gestionare a bunurilor unei persoane
juridice, are contact direct cu bunurile gestionate
Administrator acel functionar in a caror atributii de serviciu intra si efectuarea de acte de
dispozitii cu privire la bunurile ce apartin uniutatii publice sau private , are doar un contact
virtual cu bunurile
OI OJS este reprezentat de relatiile sociale de natura patrimoniala a caror existenta si
dezvoltare este conditionta de mentinerea pozitie de fapt a bunurilor ce apartin sau
intereseaza o persoana juridica sau publica mpotriva actelor gestionarilor sau
administratorilor,de nsusire sau folosire n scopuri personale a bunurilor ce constituie
obiectul activitatii de gestionare sau administrare.
OJ secundar este reprezentat de relatiile sociale care asigura desfasurarea normala si
corecta a serviciului unitatii publice sau private.
infractiunea are ca OM bani,valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe
care faptuitorul le gestioneaza au administreaza.Poate fi OM si bunul ajuns din eroare n
gestiunea sau administrarea unitatii private sau publice.Pentru ca un bun sa devina OM
deoarece unei astfel de bunuri pot fi sustrase.De asemenea trebuie sa aiba o valoare
economica si o anumita situatie juridica,savrsirea infractiunii de delapidare de catre
gestionar este posibila dupa predarea efectiva a bunului si nu mai este posibila dupa
predarea efectiva a acestora chiar daca preluarea sau predarea nu au fost nsotite de
operatiunile scriptice respective.OM l formeaza numai bunurile corporale mobile.
SI SA nu poate fi dect un functionar sau functionar public care gestioneaza sau
administreaza bunurile unei unitati publice sau private.Aceste 2 calitati se cer ndeplinite
cumulativ lipsei oricareia duce la excluderea infractiunii de delapidare.De aceea nu
functionarul care a contribuit prin acte nemijlocite la nsusirea unor bunuri fara a fi
nsarcinat cu administrarea sau gestionarea lor alaturi de o persoana(functionar) care
ndeplineste aceste conditii nu va fi coautor la delapidare ci complice.ndeplineste
calitatea de SA nemijlocit al delapidari att functionarul public ct si
functionarul.Infractiunea se poate comite de o singura persoana ori n participatie n
oricare forma a acesteia.Pt. coautorat se cere ca toti participanti sa aiba calitatea de
 22

functionari gestionari sau administratori.SP nu poate fi dect organul, institutia publica

sau orice alta persoana juridica n cadrul carora si exercita activitatea functionarul care a
comis actiunea de nsusire,traficare sau folosire a bunului ce formeaza obiectul material al
infractiunii.
LO EM al LO consta dintr-o actiune de sustragere definitiva sau temporara a unui bun
din patrimoniul unei persoane juridice n posesia sau detentia careia se afla de catre o
persoana care l gestioneaza sau administreaza.Nu are relevanta pt existenta infractiunii
daca sustragerea sa efectuat n interesul faptuitorului sau a unei alte persoane.UI consta n
scoaterea bunului material din sfera patrimoniala n care se gasea si lipsirea unitatii
publice sau private de bunul sustras,deposibilitatea de al avea si de a folosi bunul respectiv
ceea ce duce si la producerea unei eventuale pagube unitatii constnd din valoarea bunului
sustras prin nsusire.LC ntre actiunea de nsusire,folosire sau traficare si UI, deposedarea
unitatii private sau publice de acel bun trebuie sa existe. LS Se realizeaza cu intentie
directa,nsa nu este exclusa si intentia indirecta.Mobilul faptei nu are relevanta n
realizarea laturii subiective atta vreme ct faptuitorul a fost determinat de dorinta de a
realiza avantaje pe seama patrimoniului unitatii ale carei bunuri le gestioneaza.Mobilul
poate ajuta la determinarea pericolului concret al infractiunii.
Forme.Infractiunea este susceptibila de toate formele imperfecte ale infractiunii nsa
actele pregatitoare desi sunt posibile nu sunt pedepsite de lege.Tentativa este pedepsita si
ea poate exista n raport cu oricare dintre modalitatile de comitere a infractiunii.Cel mai
ades la modalitatea "nsusire" tentativa apare sub forma tentativei ntrerupte.Delapidarea
se savrseste n forma consumata n cazul n care elementul material a constat n nsusirea
cu imposedarea faptuitorului cu bunul respectiv.Daca elementul material consta n folosire
sau traficare,infractiunea se consuma oadta cu efectiva folosire sau traficare.n cazul n
care faptuitorul nu poate face dovada ca a intentionat sa foloseasca sau sa trafice bunul
fapta poate fi considerata consumata n momentul nsusirii.Delapidarea poate sa apara si
ca o infractiune simpla atunci cnd consumarea coincide cu epuizarea dar poate sa fi
comisa si forma infractiunii continue,mai cu seama modalitatile "folosirii" sau
traficarii,ct si n forma infractiunii continuate si chiar a infractiunii progresive daca
urmrea imediata se agraveaza sau i se adauga o alta urmare generata de aceeasi actiune de
sustragere.
Modalitati.Modalitatile normative sunt:delapidarea prin nsusire,prin traficare si prin
folosire a bunului unei persoane juridice.Fiecarei modalitati poate sai corespunda o
varietate de modalitati faptice.Delapidarea are si o forma agravanta si anume cnd prin
comiterea ei sau produs consecinte grave.Sanctiuni-in varianta simpla cu inchisoare de la
1 la 15 ani;in modalitate agravata-inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi;tentativa se pedepseste indiferent de modalitatea acesteia de producere.
 23

TAINUIREA
Primirea,dobindirea sau transformarea unui bun ori inlesnirea valorificarii acestuia,cunosind
ca bunul provine din savirsirea unei fapte prevazute de legea penala,daca prin aceasta s-a
urmarit obtinerea pentru bine ori pentru altul a unui fals material.Prin tainuire se face sa
se piarda urma bunurilor provenite prin savirsirea de fapte prevazute de legea
penala,ingreunindu-se in acest mod recuperarea acelor bunuri si introducerea lor in
patrimoniul din care au fost scoase in mod ilicit.
Dobandire a deveni proprietar al bunului prin cumparare , schimb , donatie, dare in plata
Transformare presupune a modifica substanta sau forma bunului ori ambele , prin
prelucrare , topire , montare, macinare
Inlesnirea valorificarii inseamna a ajuta , in orice mod , la instainarea bunului spre a obtine
un avantaj
OJS consta n relatiile sociale de ordin patrimonial a caror ocrotire este asigurata prin
apararea patrimoniului mpotriva faptei de tainuire,iar pe de alta parte din relatiile sociale
privitoare la nfaptuirea justitiei.
SI SA poate fi orice persoana chiar si proprietarul bunului n cazul n care bunul provine
dintro fapta prevazuta de legea penala savrsita fata de o persoana care detinea n mod
legitim acel bun.Participatia penala este posibila sub toate formele sale.Tainuitorul nu
poate fi niciodata autorul sau participantul la fapta prevazuta de legea penala din care
provine bunul.SP este persoana fizica sau juridica privata ori publica fata de care sa comis
fapta prevazuta de legea penala din care provine bunul tainuit.Pot exista un subiect pasiv
ori o pluritate,dupa cum a fost un singur detentor sau posesor ori mai multi.
OM este constituit din bunul sau bunurile provenite din savrsirea unei fapte prevazute de
legea penala asupra carora sau efectuat actele specifice infractiunii de tainuire.Bunurile
pot apartine persoanelor fizice sau juridice,publice sau private.
LO EM consta din urmatoarele actiuni:primirea,dobndirea sau transformarea unui bun
sau nlesnirea valorificarii lui.Comite tainuirea persoana care fiind de fata la savrsirea
unei tlhari primeste de la unul dintre faptuitori un bun al victimei.n oricare dintre
actiunile prevazute n textul incriminator ca se poata realiza LO a infractiunii de tainuire
este necesar ca bunul asupra caruia se actioneaza sa provina din savrsirea unei fapte
prevazute de legea penala.
 24

UI consta n schimbarea situatiei de fapt a bunului prin trecerea lui n alta sfera
patrimoniala ori prin modificarea substantei si formei sale.LC exista ntre actiunea
faptului ce formeaza EM al LO si UI.
LS Forma de vinovatie ceruta de norma de ncriminare a tainuirii este intentia calificata
deoarece faptuitorul urmareste obtinerea unui folos material pentru sine sau altul.Pentru
ntregirea elementului subiectiv specific al infractiunii este necesar ca faptuitorul sa
cunoasca bunul pe care l primeste, dobndeste sau l transforma ori nlesneste.
Valorificarea lui are ca sursa de provenienta savrsirea unei fapte prevazute de legea
penala.Nu are relevanta daca tainuitorul cunoaste sau nu fapta din care provine bunul ori
daca autorul raspunde ori nu penal sau daca a fost pedepsit sau nu.O a doua cerinta este
aceea ca faptuitorul sa urmareasca obtinerea unui folos material pentru sine sau pentru
altul.Folosul material trebuie sa fie material sa reprezinte un cstig care se poate
materializa n bani sau titluri sau alte bunuri.Pentru existenta infractiunii nu are relevanta
daca folosul material a fost sau nu obtinut fiindca acest folos este cerut de lege ca scop si
nu ca rezultat.
Forme.Infractiunea de tainuire este susceptibila de acte pregatitoare ct si de
executare,dar legea nu sanctioneaza nici actele pregatitoare,nici tentativa.Consumarea
infractiunii are loc n momentul executarii cu intentie a oricareia dintre actiunile
specifice:primirea,dobndirea,transformarea, nlesnirea valorificarii bunului provenit din
savrsirea unei fapte prevazute de legea penala,faptuitorul cunoscnd proveninenta acestui
bun.Tainuirea se poate comite n forma actiunii continuate atunci cnd vizeaza un
complex de bunuri provenite din aceeasi fapta prevazuta de legea penala sau din diferite
fapte sau din diferite fapte sau n varianta n care actiunea de transformare a bunului
tainuit impune mai multe operatiuni ce pot fi executate la diferite intervale de
timp.Tainuirea se va epuiza odata cu executarea ultimului act din componenta activitatii
faptuitorului iar sanctionarea acestuia se va face prin raportarea la acest moment.
Modalitati.Infractiunea prezinta mai multe modalitati normative:tainuirea prin primirea
bunului sau prin dobndirea lui sau prin transformarea acestuia sau nlesnirea valorificarii
lui.Modalitatile faptice sunt numeroase.
Sanctiuni-inchisoarea de la 3 luni la 7 ani fara ca sanctiunea aplicata sa poata depasi
pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit.Tainuirea
savirsita de sot sau ruda apropiata nu se pedepseste.
 25

ULTRAJUL
Constituie ultraj insulta,calomnia ori amenintarea savirsita nemijlocit sau prin mojloace de
comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica
exercitiul autoritatii de stat,aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in
exercitiul functiunii,reprezentind forma simpla.Fapta prezinta un caracter mai grav cind
consta din lovirea sau orice act de violenta,precum si din vatamarea corporala savirsita
impotriva persoanei prevazuta la primul aliniat,aflata in exercitiul functiunii si de
asemenea,daca s-a produs o vatamare corporala grava.Infractiunea este si mai grava daca
faptele de mai sus sunt savirsite impotriva unui politist sau jandarm ori alt militar.
OI OJS este reprezentat de relatiile sociale privind autoritatea de stat,a caror dezvoltare
este asigurata prin apararea prestigiului si sigurantei functionarilor care exercita aceasta
autoritate.
OJS secundar sunt relatiile sociale care se refera la onoarea, libertatea sau integritatea
corporala a persoanei purtatoare a autoritatii publice care si desfasoara activitatea n
cadrul organelor publice.Cnd este savrsita prin njurie,ameintare,calomnie infractiunea
nu are OM.n cazul n care infractiunea se comite prin lovire sau alte violente,OM este
corpul persoanei asupra careia se exercita actiunile incriminate.
SI SA poate fi orice persoana deoarece legea nu conditioneaza existenta infractiunii de
vreo calitate speciala a faptuitorului.Particpatia este posibila sub oricare din formele ei.SP
este in pricipal organul care exercita autoritatea publica.SP secundar este persoana care
indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii publice,impotriva careia s-a savirsit
insulta,calomnia,amenintarea,lovirea,vatamarea corporala sau vatamarea corporala
grava.LS Se realizeaza numai cu intentie directa sau indirecta.
 26

LO EM cuprind actiuni specifice ce caracterizeaza una dintre infractiunile contra

persoanei:insulta,calomnia ori amenintarea(varianta simpla a infractiunii de ultraj).
Cerinte esentiale.Este necesara,pentru ntregirea LO,ndeplinirea urmatoarelor cerinte:
fapta sa fi savrsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa si
sa fie savrsita contra unui functionar aflat n exercitiul functiunii sau ptr. fapte ndeplinite
n exercitiul functiunii.
Actiunile incriminate se savrsesc nemijlocit atunci cnd au loc n prezenta
functionarului.Fapta constituie infractiune si atunci cnd actiunile nu se savrsesc n
prezenta victimei ci prin mijloace de comunicare
directa(telefon,scrisoare,telegrama).Infractiunea de ultraj este si atunci cnd activitatea
incrimnata desi nu sunt savrsite concomitent cu momentul cnd subiectul pasiv al
infractiunii se afla n exercitiul functiunii,ci ulterior, totusi atitudinea faptuitorului a fost n
legatura cu o fapta savrsita n exercitiul atributiilor sale de serviciu.
UI consta n crearea unei stari de pericol ptr. autoritatea cu care este investit organul din
care face parte functionarul ultragiat iar ca urmarea adiacenta o atingere adusa
demnitatii,libertatii sau integritatii corporale a persoanei.LC exista ntre actiunea
incriminata si UI.
Forme Atit actele pregatitoare cit si tentativa sunt posibile,dar nu sunt pedepsite.
Modalitati In cazul formei simple sau agravate,modalitatile sunt prevazute in continutul
legal.Sanctiuni-forma simpla inchisoarea de la 3 luni la 4 ani;forma agravata de la 6 luni
la 7 ani,iar cu vatamare corporala 3 la 12 ani plus majorarea cu 3 ani pentru anumite
circumstante.
 27

UZURPAREA DE CALITATI OFICIALE

Consta in folosirea fara drept a unei calitati oficiale insotita sau urmata de indeplinirea
vreunui act legat de acea calitate.
Indeplinirea vreunui act se intelege efectuarea unui act care intra in atributiile functiei sau
insarcinarii pe care o implica calitatea oficial folosita
OI OJS l formeaza acele relatii sociale ale caror dezvoltare este conditionata de
exercitarea calitatilor oficiale numai de catre persoanele investite n conditiile legii cu
astfel de calitati.
SI SA poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile generale cerute de lege
subiectului unei infractiuni,folosind fara drept o calitate oficiala.Subiect al infractiunii
poate fi si o persoana investita cu o calitate oficiala,daca foloseste fara drept o calitate
oficiala.De asemenea,savrseste infractiunea si persoana care a avut o calitate oficiala
daca continua sa o exercite dupa ce a pierduto.Participatie este posibila sub toate formele
ei.SP este autoritatea publica prejudicitaa prin calitatea oficiala pe care faptuitorul o
foloseste fara drept
LO EM se caracterizeaza prin 2 actiuni:folosirea fara drept a unei calitati si ndeplinirea
vreunui act legat de acea calitate.Ptr. existenta infractiunii este necesar ca faptuitorul sa
realizeze ambele actiuni.Nu constituie infractiune cazul n care persoana foloseste fara
drept o calitate oficiala dar nu ndeplineste vreun act legat de acea calitate.
Cerinte esentiale:
folosirea calitatii oficiale sa se fi facut fara drept adica fara un titlu legitim,indiferent daca
subiectul nu la avut niciodata sau acest titlu a ncetat sa mai existe.
UI consta din savrsirea actiunii incriminate si din crearea n acest caz a unei stari de
pericol ptr. autoritatea statului si a organizatiei de stat publice n numele careia sa folosit
fara drept calitatea oficiala.LC rezulta din nsasi savrsirea faptei..LS se prezinta sub
forma intentiei directe sau indirecte.Intentia trebuie sa esiste att n ceea ce priveste
calitatea oficiala pretinsa,ct si n legatura cu actul ndeplinit potrivit calitatii uzurpate.
Forme.Actele preparatorii si tentativa desi posibile nu sunt incriminate.Consumarea
infractiunii are loc n momentul n care sau savrsit cele 2 actiuni incriminate si sa produs
UI.Daca actiunea de folosire fara drept a unei calitati oficiale nsotita sau urmata de
ndeplinirea vreunui act legat de acea calitate se repeta la ndeplinirea vreunui act legat de
acea calitate se repeta la diferite intervale de timp dar executare aceleiasi rezolutii
uzurparea de calitati oficiale ia forma infractiunii continuate avnd ca moment al epuizarii
momentul ndeplinirii ultimului act legat de calitatea oficiala uzurpata.
Modalitati.Aceasta infractiune nu prezinta modalitati normative dar poate prezenta mai
multe modalitati faptice n raport cu felul calitatii oficiale atribuite,modul de
savrsire,mijloacele folosite, etc.
 28

NEGLIJENTA N SERVICIU
Incalcarea din culpa , ce catre un functionar public , sau functionar, a unei indatoriri de
serviciu , prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca s-ar cauza o
tulburare serioasa bunului mers al al institutiei , sau o paguba serioasa patrimoniului acesteia
ori o vatamare grava unei persoane
Agravanta ori de cate ori s-au produs consecinte deosebit de grave
Indatorire de serviciu tot ceea ce cade in indatorirea unui functionar potrivit normelor cae
reglementeaza serviciul respectiv
Neindeplinirea omterea , neefectuarea unui act care trebuia sa fie indeplinit , ori rama nerea
faptuitorului in stare de pasivitate

O.I. OJS l formeaza relatiile sociale referitoare la asigurarea respectarii de catre

functionarii publici sau functionari a obligatiei de a ndeplini n mod corect atributiunile
ce le revin pentru a nu vatama interesele publice ori interesele legale ale persoanelor
fizice.
OM lipseste de regula.n cazul n care actiunea ce constituie EM sa exercitat asupra unui
lucru,acel lucru constituie OM al infractiunii.
LO EM consta n ncalcarea unei ndatoriri de serviciu de catre un functionar public sau
functionar prin nendeplinirea acesteia sau prin ndeplinirea ei defectuoasa.Ptr. ntregirea
EM al infractiunii este necesar ca functionarul public sau functionarul sal efectueze n
exercitiul atributiunilor de serviciu.
n varianta tip,UI consta fie ntr-o tulburare nsemnata a bunului mers al unui organ sau
institutii de stat ori unei alte unitati prevazute n CP o paguba adusa patrimoniului acesteia
sau o vatamare importanta a intereselor legale ale unei persoane.n cazul variantei
agravante UI consta n producerea de consecinte deosebit de grave.LC exista ntre
actiunea (inactiunea) faptuitorului si UI ceruta de norma de incriminare.
 29

LUAREA DE MITA
Varianta tip consta in fapta functionarului care,direct sau indirect,pretinde ori primesti bani
sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o
respinge in scopul de a indeplini,a nu indeplini ori a intirzia indeplinirea unui act privitor
la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri.
A pretinde ceva a cere ceva staruitor unei persoane , a formula o anumita pretentie
A primi luarea in posesie a unui bun , care se primeste ori se inmineaza
Nerespingerea a accepta in mod implicit , tacit
Varianta agravata consta in fapta descrisa in cadrul variantei tip,daca aceasta a fost savirsita
de un functionar cu atributii de control.
A doua varianta agravanta exista in ipoteza in care luarea de mita este savirsita de agentii
constatori,de organele de urmarire sau de judecator cu prilejul instrumentarii faptelor ce
constituie contraventii sau infractiuni prevazute de Legea 41/1991.
O.I. OJS consta n relatiile sociale a caror normala formare,desfasurarea si dezvoltare nu
ar fi posibila fara a asigura exercitarea cu probitate de catre functionari a atributiilor de
serviciu ncredintate lor si fara a combate faptele de penalitate prin care se aduce atingere
bunului mers al autoritatilor sau institutiilor publice sau al altor persoane juridice si se
lezeaza implicit interesele legale ale persoanelor particulare.
OM este acela asupra caruia se rasfrnge nemijlocit actiunea faptuitorului prin aceea ca l
pune n pericol,l vatama sau n cazul bunurilor date ca mita niciodata faptuitorul nu
actioneaza asupra unui OM.Ar putea exista un OM al actiunii adiacente a aceleia pe care o
savrseste functionarul ca urmare a luarii de mita dar acesta nu este si OM al infractiunii
de luare de mita.
SI SA este nemijlocit calificat,acesta fiind un functionar care trebuie sa aiba aceasta
calitate in momentul savirsirii actiunii tipice.SP este autoritatea publica,institutia
publica,institutia sau alta persoana juridica de interes public ori persoana juridica privata
in serviciul careia faptuitorul isi indeplineste atributiile de serviciu.Daca constringerea se
exercita asupra unei persoane fizice,aceasta devine SP.
 30

LO EM se poate realiza prin actiune sau inactiune.Actiunea consta n pretinderea sau

primirea de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin subiectului sau n acceptarea promisiunii
unor astfel de foloase,iar inactiunea consta n nerespingerea de catre functionar a unei
asemenea promisiuni.
Cerinte speciale.
prima cerinta esentiala consta n aceea ca pretinderea, primirea sau respingerea
promisiunii sa aiba ca obiect bani sau alte foloase.Banii pot fi efectivi (monede) sau sub
forma de valori sau titluri de orice fel.
A doua cerinta esentiala este ca banii sau foloasele primite,pretinse sau acceptate sa nu fie
datorate functionarului n mod legal.Banii sau foloasele necuvenite prezinta o retributie,o
rasplata a conduitei incorecte a faptuitorului care sa angajat sa ndeplineasca sau nu un
anumit acte privitor la ndatoririle de serviciu.
A treia cerinta esentiala este ca actiunea de primire,pretinderea sau acceptarea ori
inactiunea de a nu respinge oferta sa fie anterioara sau concomitenta,nendeplinirea sau
ntrzierii efectuarii unui act ce intra n sfera atributiilor de serviciu ale faptuitorului.n
fine,
ultima cerinta esentiala este ca actul pentru a carei ndeplinire,nendeplinire sau ntrziere
a ndeplinirii se pretinde,se primeste, se accepta sau nu se respinge promisiunea unor
foloase,sa faca parte din sfera atributiilor de serviciu ale functionarului.
Nu are relevanta pentru existenta infractiunii daca actul functionarului,n vederea caruia se
da mita,priveste numai o ndatorire de serviciu specifica sau generala.
UI consta n crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale privitoare la normala
activitate a organelor,institutiilor publice, a caror unitati prevazute n CP sau a oricarei
persoane juridice.LC dintre actiunea sau inactiunea care constituie EM si UI rezulta din
nsasi materialitatea activitatii desfasurate de faptuitor si nu necesita o probatiune aparte.
 31

DAREA DE MITA
Consta in promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase in modurile aratate la art.
254
Promisiuni obligatia pe care o persoana si-o ia fata de un functionar, de a-I remite in viitor o
suma de bani sau alte foloase , daca va actiona sau nu va actiona in sensul dorit de mituitor
Oferire- a prezenta , a arata , a etala, ori infatias bani sau alte valori functionarului care o sa le
primeasc daca va face sau nu va face actul dorit de mituitor
Darea actiunea mituitorului de a preda, inmina bani sau alte valori functionarului
OI OJS l constituie relatiile sociale a caror formare si dezvoltare nu ar fi posibila fara
asigurarea unei comportari cinstite, din partea functionarilor n exercitarea atributiilor de
serviciu si fara combaterea actiunilor de corupere ncercate sau savrsite de persoane rau
intentionate care cauta sasi rezolve n acest mod interesele punnd n pericol bunul mers al
altor persoane juridice private sau publice.
Infractiunea nu are OM.

LO EM poate fi realizat prin una din urmatoarele actiuni prevazute alternativ n textul de
incriminare:promisiunea,oferirea sau darea de bani sau alte foloase unui functionar pentru
a ndeplini sau a ntrzia ndeplinirea unui act referitor la ndatoririle sale de serviciu sau
pentru a efectua un act contrar acestor ndatoriri.
Cerinte speciale.
prima cerinta esentiala consta n promisiunea,oferirea sau darea sa aiba ca obiect bani sau
alte foloase.
A doua cerinta esentiala este aceea ca banii sau foloasele primite,oferite sau date sa fie
necuvenite,sa aiba caracter de retributie,sa constituie plata sau rasplata n vederea
efectuarii unui act determinat.
A treia cerinta presupune ca promiterea,oferirea sau darea de bani sau alte foloase sa fie
comisa anterior ndeplinirii sau nendeplinirii de catre functionarul public sau functionar, a
actului n vederea caruia mituitorul a actionat sau cel trziu n timpul ndeplinirii
ndatoririlor de serviciu.n cazul n care EM a constat n promisiunea de bani sau alte
foloase,darea efectiva a acestora poate avea loc si dupa ndeplinirea actului de serviciu
solicitat ntruct fapta sa consumat n momentul efectuarii promisiunii.
alta cerinta este aceea ca actul pentru a carei ndeplinire,nendeplinire etc.,faptuitorul
promite,ofera sau da bani sau alte foloase sa fie n act privitor la ndatoririle de serviciu
ale functionarului sau un act contrar acestor ndatoriri.
UI consta n producerea unei stari de pericol concretizata n crearea posibilitatii unei
ndepliniri incorecte sau a unei nendepliniri a ndatoririlor de serviciu de catre
functionarul public sau functionar.De asemenea, exista si pericolul stnjenirii desfasurarii
n bune conditiuni a activitatii unui organ de stat,institutii sau a oricarei persoane juridice.
 32

PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE

Fapta care consta in primirea de catre un functionar direct sau indirect de bani sau de alte
forme, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul
acesteia
OI OJS l constituie relatiile sociale referitoare la desfasurarea normala a activitatii
autoritatii publice,institutiilor publice,institutiilor sau altor persoane juridice de interes
public sau privat,pe baza unui comportament cinstit si corect al functionarilor chiar si
dupa ndeplinirea atributiilor de serviciu de catre acestia.
Infractiunea nu este susceptibila de OM.Banii sau foloasele primite de functionar
constituie bunuri dobndite prin savrsirea infractiunii si nu OM al infractiunii.
LO EM consta n actiunea de primire de catre functionarul public sau functionar a unei
sume de bani sau alte foloase, dupa ce a ndeplinit un act n virtutea functiei sale si la care
era obligat n temeiul acesteia.
Cerinte esentiale.
prima cerinta esentiala este aceea ca banii sau alte foloase primite de functionarul public
sau functionar sa fie necuvenite,adica sa aiba n mod explicit un caracter de retributie,de
rasplata pentru ndeplinirea unui act determinat.
A doua cerinta este aceea ca primirea banilor sau a altor foloase de catre faptuitor sa aiba
loc ulterior ndeplinirii actului determinat si fara existenta unei ntelegeri anterioare ori n
timpul ndeplinirii actului.
Ptr. ndeplinirea acestei cerinte nu are relevanta daca actul de primire sa datorat initiativei
functionarului sau a celui care da folosul.UI consta n crearea unei stari de pericol ptr.
bunul mers al activitatii unui organ,institutii publice sau al oricarei alte persoane juridice
n serviciul careia se afla faptuitorul actului de improbitate.Nu se pune problema stabilirii
unei LC ntre activitatea infractionala si urmarea produsa,aceasta rezultnd ntotdeauna
din activitatea incriminata.
 33

TRAFICUL DE INFLUENTA
Consta in primirea sau pretinderea de bani sau de alte foloase ori acceptarea de promisiuni,de
daruri,direct sau indirect,pentru sine su pentru altul,savirsita de catre o persoana care are
influenta asupra functionarului pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un ce intra in
atributiile sale de serviciu.
OI OJS l constituie relatiile sociale a caror normala desfasurare implica combaterea si
reprimarea faptelor acelor persoane care speculnd o stare de nencredere n legatura cu
corectitudinea functionarului,lasnd sa se creada ca acestia ar putea fi corupti si
determinati sa faca ori sa nu faca acte ce intra n atributiunile lor de serviciu.
OM la aceasta infractiune lipseste.Bunurile sau foloasele pretinse ori primite de faptuitor
nu sunt obiecte materiale ale infractiunii ci lucruri date pentru savrsirea infractiunii.
SI SA poate fi orice persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta sau
lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public sau functionar.SP este in
principal organul de stat,institutia publica sau orice alta persoana juridica in al carui
serviciu se gaseste functionarul pentru al carui serviciu se gaseste functionarul pentru a
carei influentare faptuitorul primeste ori pretinde foloase sau acceptat daruri,iar in

secundar,functionarul public sau functionarul in al carei atributii de serviciu intra

efectuarea unui act pentru care este real interesata persoana suspicionata
 34

LO EM consta n actiunea de traficare a influentei care se poate realiza prin primirea ori
pretinderea de bani sau alte foloase ori prin acceptarea de promsiuni,de daruri,direct sau
indirect n vederea determinarii unui functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra n
atributiunile de servici.
Cerinte esentiale.
prima cerinta esentiala este aceea ca faptuitorul sa aiba influenta sau sa lase sa se creada
ca are influenta asupra functionarului public sau functionarului.Cerinta este realizata si n
cazul n care faptuitorul nu dezminte afirmatiile facute de o alta persoana ca ar avea
influenta asupra functionarului.
A doua cerinta esentiala este ca faptuitorul sa promita interventia sa pe lnga un functionar
public sau functionar pentru al determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra n
atributiunile sale de serviciu.Nu are relevanta daca interventia promisa sa realizat ori nu si
nici daca prin interventie sa urmarit ndeplinirea de catre functionar a unui act legal sau
ilegal sau daca actul a fost sau nu efectuat.
A treia cerinta consta n aceea ca actiunea ce constituie EM al infractiunii sa fie realizata
mai nainte ca functionarul pe lnga care sa promis ca se va interveni sa fi ndeplinit actul
ce constituie obiectul interventiei sau cel mai trziu n timpul ndeplinirii acestuia.
UI consta n starea de pericol care se creeaza pentru bunul mers al activitatii unui organ de
stat,institutii sau a altei persoane juridice n serviciul careia se afla functionarul vizat de
faptuitor,stare de pericol ce decurge din atingerea adusa creditului moral si social de care
trebuie sa se bucure functionarii n exercitarea atributiilor se serviciu.LC rezulta din
materialitatea faptei..
LS forma de vinovatie este intentie directa
.Forme Tentativa este posibila,dar nu se pedepseste decit forma continuata a infractiunii.
Modalitati Sunt in numar de trei:primirea ori pretinderea de foloase
necuvenite;acceptarea de promisiuni de foloase necunvenite;acceptarea de
daruri.Sanctiuni-pedeapsa principala intre 2-10 ani.
 35

DENUNTAREA CALOMNIOASA

Consta in invinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau plingere cu privire la savirsirea unei
infractiuni de catre o anume persoana.Infractiunea poate consta si in producerea ori
ticluirea de probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte.
Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana sau o organizatie din cele prevazute la
145, careia I s-a produs o vatamare prin infractiune
Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana sau organizatie din cele prevazute
la 145 despre savarsirea unei infractiuni

Producerea de probe mincinoase prezentarea in fata organelor judiciare a unor mijloace de

proba mincinoase, neadevarate pentru sustinerea unei invinuiri nedrepte
Ticluire de probe nascocirea de mijloace de probe inexistente in realitate care evident sunt
si ele mincinoase
OI OJS este complex format n principal din relatiile sociale care privesc
corectitudinea,buna credinta ce trebuie dovedite cu prilejul sesizarii organelor judiciare si
administrarii probelor necesare pentru tragerea la raspundere a celor care au savrsit
infractiuni,iar n secundar din relatiile sociale n legatura cu atribute ale persoanei precum
onoarea, demnitatea sau chiar libertatea.
SI SA poate fi orice persoana chiar si o persoana cu capacitate restrinsa(minorul intre 14
si 18 ani) si persoana care actioneaza in calitate de reprezentant al unei persoane
 36

juridice,indiferent daca aceasta este o institutie publica sau privata.Participatia este

posibila sub toate formele ei.SP principal este statul ca administrator al justitiei
reprezentat de organul judiciar a carui activitate a fost pusa in pericol prin sesizarile
mincinoase,false sau prin sustinerea unor invinuiri nedrepte cu probe contrafacute.SP
secundar este persoana fizica care in concret este invinuita pe nedrept de savirsirea unei
infractiuni
LO EM consta dupa caz n nvinuirea mincinoasa a unei persoane de savrsirea unei
infractiuni n cadrul unei plngeri sau denunt sau n producerea sau ticluirea unor probe n
vederea sustinerii unei nvinuiri nedrepte.Legea conditioneaza realizarea EM n cazul
denuntarii calomnioase de aspectul formei pe care o mbraca nvinuirea mincinoasa.Daca
mai multe persoane sunt nvinuite de savrsirea unei infractiuni exista mai multe
infractiuni de denuntare calomnioasa n concurs.Urmarea socialmente periculoasa n
ambele modalitati sub care se prezinta infractiunea consta n principal n starea de pericol
care se creeaza pentru buna faptuire a justitiei penale.n cazul denuntarii calomnioase
exista si o urmare socialmente periculoasa secundara care consta n lezarea demnitatii si
onoarei persoanei nvinuite sau mai grav n atingerea libertatii persoanei nvinuite n
masura n care induse n eroare fiind organele judiciare dispun fata de cel nvinuit o
masura preventiva sau o condamnare privata de libertate.RC rezulta implicit din
savrsirea actiunii.
LS Se savirseste cu intentie directa sau indirecta.
Forme Actele pregatitoare si tentativa nu sunt incriminate,forma consumata fiind aceea
care se pedepseste.
Modalitati Infractiunea se prezinta sub doua modalitati:denuntarea calomnioasa propriu-
zisa sau modlitatea tipica si modalitatea asimilata care este mai grava.Exista in afara celor
doua modalitati o varietate de modalitati faptice.Sanctiuni-prima modalitate se pedepseste
cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani,iar a doua cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.
37
 38

MARTURIA MINCINOASA
Consta in fapta martorului care,intr-o cauza penala,civila,disciplinara sau in orice alta cauza
in care se asculta martori,face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie cu privitor la
imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat.Textul de lege se aplica si expertului
sau interpretului.
OI OJS este format din relatiile sociale ce privesc buna faptuire a justitiei,obiectiv greu
sau uneori chiar imposibil de realizat fara o comportare onesta a persoanelor care participa
n calitate de martori,experti sau interpreti ntro cauza penala,civila,disciplinara sau n
orice alta cauza care,potrivit legii, presupune audierea de martori sau folosirea de
interpreti sau experti.Infractiunea presupune si un
OJS secundar deoarece prin savrsirea ei se pun n pericol sau se vatama si alte valori
sociale ce privesc persoana,drepturile si interesele acesteia.
LO EM l reprezinta o manifestare de natura a induce n eroare organele
judiciare.Manifestarea menita a induce n eroare mbraca fie forma unei actiuni,caz n care
martorul expertul sau interpretul face afirmatii mincinoase,fie forma unei inactiuni,care n
cazul respectiv are aptitudinea de a influenta solutia ce urmeaza a fi data n cauza
respectiva.Are semnificatie penala omisiunea care este de natura sa induca n eroare
organul judiciar.Caracterul mincinos al marturiei deriva din neconcordanta existenta ntre
aspectele,mprejurarile ori datele funizate de martor si realitatea obiectiva ce
caracterizeaza fapta,situatia supusa judecatii.Infractiunea are ca urmare socialmente
periculoasa starea de pericol pe care o creeaza pentru nfaptuirea justitiei,deoarece sar
putea ajunge la pronuntarea unei solutii netemeinice si nelegale.RC nu trebuie dovedit,el
rezultnd din nsasi materialitatea faptei comisa n conditiile prevazute n norma de
incriminare.SI SA este calificat si nu poate fi decit persoana care are calitatea de
martor,expert sau interpret.Participatia este posibila in toate formele sale,mai putin
coautoratul in cazul martorilor si interpretilor care participa la proces in nume
propriu,actele lor avind caracter strict individual,personal.Coautoratul este posibil in cazul
expertilor care pot intocmi in comun un raport de expertiza.SP principal este statul care
prin autoritatile de sale specializate infaptuieste justitia.SP secundar este persoana fizica
sau juridica parte in proces,ale carei interese sunt periclitate sau vatamate efectiv ca
urmare a marturiei mincinoase.
LS Forma de vinovatie este intentia directa sau eventuala
Forme Actele pregatitoare si tentativa sunt posibile,dar se pedepsesc.Se sanctioneaza
numai fapta consumata.
Modalitati O modalitate tipica si una asimilata prevazute de CP,dar presupune o mare
diversitate de modalitati faptice.Sanctiuni-inchisoare de la 1 la 5 ani pentru ambele
modalitati.
 39

FAVORIZAREA INFRACTORULUI
Consta in ajutorul dat de un infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savirsirii
infractiunii pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala,judecata sau executarea
pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii.
OI OJS l constituie relatiile sociale privitoare la administrarea justitiei penale,adica la
pedepsirea infractorilor si punerea n executare a acestor pedepse.
Infractiunea ar putea avea si un OM n masura n care prin actiunea sa autorul face sa
dispara un OM care ntr-un caz dat ar fi constituit un mijloc material de proba sau ar fi
reprezentat un produs al infractiunii savrsite anterior de persoana favorizata.
SI SA poate fi orice persoana care raspunde penal(indeplineste conditiile de virsta si
responsabilitate)Nu poate fi SA persoana care ajuta un infractor pentru a scapa ea insasi de
raspunderea penala.Participatia penala este posibila in toate formele sale.SP principal este
statul ca titular al dreptului de infaptuire a justitiei,iar in secundar poate apare persoana
fizica sau juridica vatamata prin savirsirea infractiunii al carei autor este favorizat.Legea
nu cere o conditie de loc,dar prevede o conditie de timp in sensul ca infractorul este ajutat
dupa ce a savirsit infractiunea
LO EM consta ntr-un ajutor efectiv dat persoanei care a savrsit o infractiune.Ptr. a exista
o favorizare este necesar ca persoana favorizata sa fi savrsit o infractiune si sa fi dobndit
statutul de infractor.Cel favorizat poate fi implicat nsavrsirea unei infractiuni n calitate
de autor,complice sau instigator.Infractiunea savrsita ca premisa a favorizarii poate fi n
forma consumata sau sub forma tentativei.Cel care a savrsit infractiunea de favorizare
poate fi la rndul sau favorizat.Ajutorul poate fi moral sau material.Cel mai adesea
ajutorul mbraca forma unei actiuni.n cazul n care ajutorul oferit pentru ca cel favorizat
sa se sustraga justitiei penale,favorizarea este denumita personala.n cazul n care ajutorul
este dat pentru ca infractorul sa poata beneficia de folosul sau bunul material ce constituie
produsul infractiunii pe care el a savrsito,favorizarea este reala.Folosul realizat n urma
infractiunii poate fi de natura materiala sau morala.Daca mijlocul folosit n favorizarea
infractorului constituie el nsasi infractiune se vor aplica regulile privitoare la concursul de
infractiune.
 40

UI se prezinta sub forma unei stari de pericol pt. nfaptuirea justitiei penale.Starea de
pericol subzista si n cazul n care ajutorul dat infractorului este apt sa aiba ca rezultat
sustragerea de la raspunderea penala dar acest rezultat nu se produce efectiv.
RC nu presupune ca n cazul dat sa se dovedeasca faptul ca ajutorul dat infractorului are
aptitudinea reala de a mpiedica urmarirea penala,judecata sau executarea pedepsei sau
poate asigura acestuia folosul sau produsul infractiunii. Acest lucru rezulta implicit din
savrsirea faptei..
LS Forma de vinovatie este intentia directa sau indirecta
.Forme Actele pregatitoare si tentativa sunt posibile,dar nu sunt incriminate.Favorizarea
infractorului se consuma in momentul in care un infractor este efectiv ajutat in conditiile
prevazute de CP.
Modalitati Exista doua modalitati:favorizarea are ca obiectiv sau scop ingreunarea sau
zadarnicirea urmaririi penale,judecata sau executarea pedepsei.Favorizarea are ca obiectiv
sau scop sa asigure infractorului folosul sau produsul
infractiunii(favorizare,ruda).Sanctiuni-forma tip se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni
la 7 ani.
 41

ARESTAREA NELEGALA SI CERCETAREA ABUZIVA

Sunt doua fapte distincte.Arestarea ilegala consta in retinerea sau arestarea nelegala ori
supunerea unei persoane la executarea unei persoane la executarea unei pedepse,masuri
de siguranta ori educative in alt mod decit cel prevazut prin dispozitiile legale.Cercetarea
abuziva consta in intrebuintarea de promisiuni,amenintari sau violente impotriva unei
persoane aflate in curs de cercetare,ancheta penala ori de judecata sunt valabile si pentru
un martor,expert sau interpret.
OI OJS l constituie relatiile sociale care privesc buna nfaptuire a justitiei,relatii care
exclud arbitrariul si abuzul n activitatea functionarului care exercita autoritatea judiciara
n secundar OJS este reprezentat de relatiile sociale referitoare la importante atribute ale
persoanei precum libertatea fizica si psihica,integritatea corporala sau sanatatea.
SI SA este circumstantiat,nu poate fi decit o persoana care indeplineste o functie care ii da
dreptul in conditiile legale sa dispuna luarea de masurii retinerii,arestarii sau punerii in
executare a unei sanctiuni private de libertate sub forma unei pedepse,masuri de siguranta
sau educative.Participatia este posibila sub toate formele sale pentru ambele infractiuni.SP
poate fi orice persoana in raport cu care s-a luat masura retinerii,arestarii preventive ori
fata de care s-a dispus executarea unei pedepse,masuri de siguranta ori educative
LO EM consta ntr-o actiune ce se nfatiseaza sub forma retinerii,arestarii sau supunerii
unei persoane la executarea unei pedepse,masuri de siguranta sau educative.Toate aceste
masuri pot fi dispuse de catre autoritatile judiciare competente,dar numai n cazurile si cu
respectarea unor conditii prevazute expres prevazute de CP. Arestarea nelegala poate fi
comisa sub aspectul EM si printr-o inactiune,adica prin omisiunea de a pune n libertate pe
cel retinut,arestat sau aflat n executarea unei pedepse,masuri de siguranta sau educative n
conditiile legii.O masura privativa de libertate,chiar legal dispusa,devine ilegala daca se
prelungeste peste termenul stabilit de catre autoritatea judiciara competenta.n cazul
cercetarii abuzive,EM consta n promisiuni,amenintari sau violente exercitate fata de
persoana aflata n curs de cercetare,ancheta penala sau de judecata sau fata de un
martor,expert ori interpret.Promisiunile ca modalitate de realizare a EM al infractiunilor
consta n avantaje materiale sau morale de care n viitor sar putea bucura cel implicat ntro
cauza penala n cazul ca ar face declaratiile cerute de faptuitor.
 42

UI rezulta implicit din savrsirea faptei si consta n crearea unei stari de pericol pt.
desfasurarea normala a activitatii judiciare.n acest caz nu se ridica problema constatarii
LC.Infractiunea ar putea sa aiba si o UI adiacenta constnd n provocarea unor suferinte
morale sau fizice persoanei n raport cu care se dispune arestarea nelegala sau care este
supusa unor cercetari abuzive..
LS Forma de vinovatie este intentia directa sau indirecta.Mobilul si scopul are importanta
pentru individualizarea judiciara a pedepsei.
Forme Actele pregatitoare sau tentativa pot exista,dar nu sunt incriminate.Consumarea
faptei este factorul principal in aplicarea pedepsei.
Modalitati Fiecare infractiune se prezinta in modalitatile normative prtevazute de CP in
continutul legal.Sanctiuni Pentru arestarea nelegala inchisoarea este de la 6 luni la 3
ani,iar pentru cercetarea abuziva inchisorea este de la 1 al 5 ani,la care se poate aplica si o
pedeapsa complementara a inteirzierii unor drepturi,daca pedeapsa este mai mare de doua
ori.
 43

NERESPECTAREA HOTARRILOR JUDECATORESTI

Consta in impotrivirea la executarea unei hotariri judecatoresti prin amenintare fata de
organul de executare ori prin acte de violenta,in impiedicarea unei persoane de a folosi o
locuinta ori o parte dintr-o locuinta sau imobil detinut in baza unei hotariri
judectoresti,impiedicarea unei persoane de a folosi o locuinta,o parte dintr-o locuinta sau
imobil prin amenintare sau acte de violenta sau nerespectarea hotaririlor judecatoresti
prin sustragerea de la executarea masurilor de siguranta prevazute de CP.
OI OJS este complex fiind format din relatiile sociale privitoare la nfaptuirea justitiei
prin respectarea autoritatii hotarrilor definitive a instantelor de judecata si din relatiile
sociale privitoare la ocrotirea drepturilor constatate prin aceste hotarri.n subsidiar sunt
vatamate prin savrsirea infractiunii si prestigiului functiei, precum si libertatea si
integritatea fizica a celor investiti cu atributii pe linia executarii hotarrilor judecatoresti.
La aceasta infractiune ar putea exista si un OM reprezentat de corpul persoanei sau bunul
mpotriva caruia se ndreapta violenta fizica.
SI SA poate fi de regula orice persoana care intruneste cerintele legale de virsta si
responsabilitate,iar in cazul prezentat de CP la articolul 247 aliniatul 4 autor nu poate fi
decit cel in raport de care s-a dispus o masura de siguranta din categoria celor prevazute
de CP.Participatia este posibila sub toate formele sale,existind o singura exceptie care nu
poate avea coautorat.SP principal este statul,iar in secundar apare persoana al carui drept
de valorificare prin executarea hotaririi judecatoresti,precum si persoana asupra careia se
exercita violenta sau amenintarea.Legea nu prevede conditii speciale de loc si timp.
 44

LO EM n cazul mpotrivirii la executarea unei hotarri judecatoresti prin amenintare fata

de organul de executare ori prin acte de violenta este reprezentata de o actiune,respectiv
mpotrivirea la executarea unei hotarri judecatoresti.Violentele sau amenintarea ca
actiuni prin care se realizeaza EM trebuie sa se ndrepte mpotriva unor persoane investite
cu autoritatea de a pune n executare hotarrile judecatoresti.EM n cazul mpiedicarii
unei persoane de a folosi o locuinta sau o parte dintro locuinta sau imobil detinute n baza
unei hotarri judecatoresti consta n mpiedicarea unei persoane de a folosi o locuinta ori o
parte dintro locuinta sau imobil detinute n baza unei hotarri judecatoresti.mpotrivirea la
executarea hotarrii n acest caz poate fi realizata att prin actiune ct si prin inactiune.O
cerinta esentiala n cazul mpiedicarii unei persoane de a folosi o locuinta sau o parte
dintr-o locuinta sau imobil detinute n baza unei hotarri judecatoresti si n cazul
mpiedicarii unei persoane de a folosi o locuinta sau imobil prin amenintare sau acte de
violenta este ca persoana care este mpiedicata sasi foloseasca locuinta sau imobilul sau o
parte din acesta sa detina locuinta, respectiv imobilul n temeiul unei hotarri judecatoresti
care de drept i confera locuinta.n cazul nerespectarii hotarrilor judecatoresti prin
sustragerea de la executarea masurilor de siguranta prevazute de CP,EM consta din
nerespectarea hotarrilor judecatoresti prin sustragerea de la executarea hotarrilor
judecatoresti prin care sau aplicat masuri de siguranta constnd n interzicerea de a ocupa
o functie sau de a exercita o profesie,o meserie sau ori alta ocupatie prin care se interzice
unei persoane de a se afla pe raza anumitor localitati.Daca sustragerea de la executarea
masurii de siguranta prevazuta de CP se savrseste numai prin actiune,sustragerea n
raport cu interdictia de a se alfa n anumite localitati poate fi comisa att prin actiune ct si
inactiune.n toate modalitatile normative nerespectarea hotarrilor judecatoresti are ca UI
n principal o stare de pericol pentru desfasurarea normala a justitiei si uneori chiar
mpiedicarea efectiva,temporara a unui act n justitie.n secundar,UI consta n o vatamare
a libertatii si integritatii fizice a persoanei sau a altor drepturi ale persoanei recunoscute
printro hotarre judecatoreasca.RC rezulta din nsasi materialitatea faptei, adica din
savrsirea actiunilor sau inactiunilor incriminate n conditiile prevazute de CP si ca atare
nu fac obiectul unor cercetari distincte.
LS Vinovatia se prezinta sub forma intentiei directe sau indirecte.
Forme Actele pregatitoare si tentativa sunt posibile,dar nu sunt pedepsite.Infractiunea se
consuma atunci cind actiunile ori inactiunile incriminate nu au fost efectiv realizate.
Modalitati Este prevazuta o singur modalitate normativa tipica si doua modalitati
normative de specie,intre care doua agravante.Sanctiuni-6 luni la 3 ani,prin amenintare,1
la 7 ani prin violenta si 3 luni la 2 ani cu amenda.
 45

FALSUL MATERIAL N NSCRISURI OFICIALE

Consta in falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin
alterarea lui in orice mod de natura sa produca consecinte juridice.Fapta este mai grava
daca falsificarea inscrisului oficial a fost savirsita de un functionar in exercitiul
atributiilor de serviciu.
Contrafacerea scrierii plasmuirea , confectionarea prin imitare aunui inscris identic cu cel
oficial ( copiere , reproducere , decupare, trucare )
Contrafacerea subscrierii plasmuirea semnaturii de pe un inscris oficial
Alterarea - presupune a modifica , a denatura a transforma as chimba continutul unui inscris
oficial
 46

OI OJG l constituie relatiile sociale ce se formeaza si dezvolta n legatura cu valoarea

sociala a ncrederii publice de care trebuie sa se bucure anumite lucruri carora legea le
atribuie nsusirea de a exprima adevarul.
OJS este constituit din relatiile sociale a caror formare si desfasurare normala este
conditionata de apararea ncrederii publice ce este acordata nscrisurilor
oficiale,autenticitatii sau veridicitatii nscrisurilor producatoare de consecinte juridice.
OM este reprezentat de nscrisul oficial care este supus actiunii de falsificare.nscrisurile
oficiale sunt att originalul ct si duplicatul, triplicatul precum si copiile legalizate sau
certificate.nscrisurile oficiale ca OM al infractiunii trebuie sa produca consecinte
juridice,adica sa fie apt a da nastere,a modifica sau stinge raporturi juridice,drepturi si
obligatii.
SI SA nemijlocit in varianta simpla poate orice persoana care indeplineste conditiile
generale ale raspunderii penale.Participatia este posibila in toate formele ei.In varianta
agravanta SA trebuie sa aiba calitatea de functionar care savirseste falsul in exercitiul
atributiilor de serviciu.SP este organul,institutia publica,regia autonoma sau societate
comerciala cu capital de stat ori majoritar de stat sau orice alta persoana juridica careia i
se atribuie in mod mincinos inscrisul oficial,falsificat.SP secundar poate sa apara si acea
persoana fizica sau juridica prejudiciata in propriile sale interese si fata de care se produc
consecinte juridice
LO EM consta n actiunea de falsificare unui nscris oficial care poate fi savrsita prin
contrafacerea scrierii sau a subscrierii acelui nscris oficial sau prin alterarea lui n orice
mod.Actiunea de falsificare va constitui EM al infractiunii doar n masura n care vor fi
ndeplinite 2 cerinte esentiale:nscrisul trebuie sa faca parte din categoria nscrisurilor
oficiale,iar n al doilea rnd nscrisul oficial falsficat sa fie susceptibil sa produca
consecinte juridice.
UI consta n crearea unei stari de pericol ptr. valoarea sociala ocrotita de lege prin
realizarea unui nscris care prezinta aparent toate nsusirile unui nscris oficial
autentic.Deoarece infractiunea implica producerea unui rezultat nemijlocit ca urmare a
actiunii de falsificare este necesara stabilirea LC dintre actiune si rezultat.daca un nscris
este falsificat grosolan,usor de observat,nu exista urmarea ceruta de lege si ca fapta va
constitui o ncercare de falsificare.
LS Forma de vinovatie este intentia directa sau indirecta.Fapta savirsita din culpa nu
constituie infractiune.
Forme Formele imperfectea,actele pregatitoare si tentativa sunt pozitive,dar nu este
pedepsita decit tentativa.Consumarea infractiunii se produce in momentul cind executarea
actiunii de falsificarea a fost incheiata si s-a produs urmarea imediata.
Modalitati O varianta simpla si una agravanta,acestea deosebindu-se prin calitatea pe care
o are SA.Sanctiuni-varianta simpla-3 luni la 3 ani;varianta agravanta-6 luni la 5 ani.
 47

FALSUL INTELECTUAL
Exista fals intelectual in cazul falsificarii unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia de
catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu,prin atestarea unor fapte sau
imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele
data sau imprejurari.
OI OJG l constituie relatiile sociale ce se formeaza si dezvolta n legatura cu valoarea
sociala a ncrederii publice de care trebuie sa se bucure anumite lucruri carora legea le
atribuie nsusirea de a exprima adevarul.
OJS l constituie relatiile sociale a caror nastere, desfasurare si dezvoltare depinde n mod
nemijlocit de ncrederea publica ce este acordata nscrisurilor oficiale si activitatii
realizate de functionari publici sau de alte categorii de functionari la ntocmirea acestora.
OM este un nscris oficial n acceptiunea CP.
SI SA nu poate fi decit o persoana care are calitatea de functionar si savirseste fapta in
exercitiul atributiilor de serviciu.Participatia este posibila in toate formele ei.SP principal
al infractiunii este statul prejudiciat prin slabirea increderii in inscrisuri oficiale,precum si
autoritatea publica,institutia publica,institutia sau persoana juridica de la care emana
 48

inscrisul.SP secundar va fi persoana fizica sau juridica,ale carei interese au fost

prejudiciate in urma executarii falsului intelectual.
LO EM consta n falsificarea unui nscris oficial care poate fi realizata prin 2 modalitati
alternative:fie prin atestarea unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare adevarului,fie
prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau mprejurari.Activitatea de
falsificare,executata n oricare din cele 2 modalitati trebuie sa fie savrsita cu ndeplinirea
anumitor cerinte esentiale:falsul intelectual sa se realizeze cu prilejul ntocmirii nscrisului
oficial si falsificarea sa fie comisa de un functionar aflat n exercitiul atributiilor de
serviciu.
UI consta n crearea unei stari de pericol ptr. valoarea sociala protejata de lege prin
ntocmirea efectiva a unui nscris oficial fals.Aceasta urmare este realizata cnd nscrisul
aparent real este semnat, stampilat,perfectat ntocmai ca un nscris autentic.Este necesara
stabilirea LC ntre actiune (inactiune) si rezultat.
LS Forma de vinovatie este intentia directa sau indirecta.
Forme Actele pregatitoare sunt posibile,dar nu sunt incriminate.Tentativa se
pedepseste.Falsul intelectual prin omisiune nu se poate savirsi decit in forma consumata.
Modalitati Sunt doua modalitati:modalitatea atestarii unor fapte sau imprejurari
necorespunzatoare adevarului;modalitatea omisiunii de a insera unele date sau
imprejurari.Infractiunea se poate prezenta intr-o diversitate de modalitati faptice.
Sanctiuni inchisoare de la 3 la 5 ani.

ABANDONUL DE FAMILIE

Consta in savirsirea de catre persoana care are obligatia legala de intretinere a uneia din
urmatoarele fapte:
1. Parasirea ,alungarea sau lasarea fara ajutor,expunindu-l la suferinte fizice sau morale;
2. neindeplinirea cu rea credinta a obligatiei de intretinere prevazuta de lege;
3. neplata cu rea-credinta,timp de doi ani,a pensiei de intretinere stabilita pe cale
judecatoreasca.
Parasirea este oo actiune de plecare , de indepartare de la domiciliu a persoanei obligate la
intretinere si la lasarea persoanei respective fara mijloacele de intretinere necesare
Alungarea consta intr-o actiune de izgonire , de indepartare de la locuinta apersoanei
indreptatite la intretinere
 49

Lasarea fara ajutor inseamna adoptarea unei atitudini de pasivitate , da inanctiune din
partea faptuitorului
OI OJS l constituie relatiile sociale referitoare la familie si a caror existenta si dezvoltare
este conditionata de respectarea obligatiei de solidaritate si de sprijin moral si material.
OM l constituie bunul de care a fost lezata persoana ndreptatita la ajutor si ntretinere.
SI SA este persoana care obligatia legala de intretinere.SP este persoana indrituita la
intretinere(SP calificat).In raport cu situatia concreta,SP poate devenit SA al infractiunii si
viceversa.LS se caracterizeaza prin forma de vinovatie care este cu intentie si care difera
la cele trei modalitati ale infractiunii.Prima modalitate,parasirea,alungarea sau lasarea fara
ajutor,vinovatia se caracterizeaza atit prin intentie directa cit si indirecta.Celelalte doua
modalitati se caracterizeaza sub aspect subiectiv printr-o omisiune cu rea-credinta
LO EM consta din diferite actiuni sau inactiuni alternative si anume:parasirea,alungarea
sau lasarea fara ajutor a celui ndreptatit la ntretinere.De asemenea este necesar ca cel ce
a fost expusca o consecinta a acestor actiunila suferinte fizice sau morale.A 2-a modalitate
a EM al infractiunii consta dintro inactiune,omisiune, anume nendeplinirea cu rea
credinta a obligatiei de ntretinere prevazuta de lege.A 3-a modalitate de realizare a EM al
infractiunii de abandon de familie consta ntr-o inactiune si anume neplata timp de 2 luni a
pensiei stabilite pe cale judecatoreasca.
UI consta n lipsirea de ntretinere la care are dreptul o persoana fata de care exista
obligatia de ntretinere si deci pagubirea sub acest raport a acestei persoane si producerea
unei suferinte fizice si morale.ntre actiunea(inactiunea) incriminata si producerea starii de
suferinta materiala sau morala ca urmare a lipsei de ajutor trebuie sa existe o LC
..Forme Prima modalitate este susceptibila de tentativa,dar nu de se pedepseste.A doua
modalitate cu cele doua forme nu poate avea tentativa.Consumarea infractiunii se
realizeaza in momente diferite pentru cele doua modalitati.
Modalitati Legea nu prevede decit modalitati simple nu si agravante.Sunt mai multe
modalitati normative prevazute in continutul legal al infractiunii.Sanctiuni Prima
modalitate este pedepsita cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda,iar a doua
modalitate cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.