UNIVERSITATEA POLITEHNIC DIN BUCURETI

FACULTATEA TRANSPORTURI
CATEDRA TELECOMENZI SI ELECTRONIC N TRANSPORTURI

Proiect MES/STAD
INSTRUMENT NUMERIC
DE MSURARE:
Aparat de msur tip cronometru(faradmetru numeric)

ndrumtor: Autor:
S.l.drd.ing. Nemtoi Mihaela

2009
 CUPRINS

1.Itroducere

2.Tema proiectului

3.Schema bloc a aparatului

4.Memoriu tehnic

5.Breviar de calcul

6.Calculul economic

7.Schema electric complet a aparatului

8.Bibliografie
 1 Introducere
Importana aparatelor de msur numerice. Avantaje i
dezavantaje fa de aparatele analogice.

CI ale unui AMN lucreaz cu semnale analogice, dar toate celelalte

blocuri lucreaz cu semnale numerice .
Semnalele analogice pot fi msurate direct cu aparate relativ simple,
ns sunt sensibile la imperfeciunile cilor de transmisie i de
prelucrare(pierd din precizie dup fiecare operaie deoarece informaia este
grefat pe amplitudine).
Semnalele numerice sunt sub form de impulsuri i au informaia
grefat pe durat i pe poziia impulsurilor n timp(SN ofer o mai mare
flexibilitate n utilizare(operaiile de calcul, numrarea, multiplexarea,
transmisia se fac mult mai comod dect n analogic, iar n cursul acestor
prelucrri precizia mrimii primare se conserv).
CN(circuitele numerice) lucreaz pe principiul totul sau
nimic(structuri foarte simple n circuitele de baz).
Cu CN de baz(pori, codificatoare/decodificatoare, multiplexoare,
bistabile, numrtoare, registre, operatori logico-aritmetici, automate
programabile, circuite de conversie a datelor) se pot construi o mare
varietate de AM.
CN permit implementarea de funcii din ce n ce mai complexe pe
acelai cip(micorarea gabaritului AM i reducerea preului de cost.
Viteza de lucru a unui procesor modern este de aproximativ
1000MHz(frecven de ceas).

Concluzii:

Avantaje:
- AMN pot atinge viteze mult mai mari dect cele analogice deoarece au
rspunsul independent de amplitudinea semnalului ce poart mrimea de
msurat(x).
- AMN sunt mai robuste(rezistente la ocuri i vibraii).
- AMN pot funciona n orice poziie.
- AMN sunt uor integrabile n sistemele de msurare-reglare conduse de
calculator.
Dezavantaje:
-AMN nu permit sesizarea rapid a tendinei de evoluie a mrimii de
msurat(x) i nici realizarea de scri neliniare.

Circuite logice fundamentale utilizate n AMN

-AMN au elemente i blocuri comune(FI,N,P,BC). La baza acestora stau

circuite simple numite circuite logice (circuite numerice).
-Denumirea unui sistem de numeraie se face dup baza(B) utilizat.
-Sistemul de numeraie cu B=2 se numete sistem binar i este generalizat n
toate sistemele numerice de calcul.
-Pe ntreg lanul de msur al AMN precum i pentru comunicaiile cu
echipamente periferice sau calculatoare se utilizeaz sistemul binar i numai
la ieire rezultatul trebuie afiat n sistem zecimal.
-Realizarea fizic a elementelor ce utilizeaz sistemul binar are soluii
practice foarte simple.
-Algebra boolean atribuie cifrelor 0 i 1 semnificaia de fals respectiv
adevrat i n 1938 Shannon o aplic la studiul circuitelor de comutaie.

Principalii parametri ai circuitelor logice sunt:

-Tensiunea de alimentare(Ucc(TTL)=5V;Udd(CMOS)=3..15V).
-Tensiunile de intrare i ieire pentru nivelele 0 i 1 logic.
-Impedana de intrare(Zi) i de ieire(Zo).
-Timpii de propagare(timpi de ntrziere). Caracterizeaz rspunsul
circuitului la aplicarea unui semnal treapt de intrare.
-Puterea disipat=puterea medie consumat n strile 0 i 1 logic ale unei
singure uniti logice din capsula respectiv.
-Imunitatea la zgomote=capabilitatea circuitelor numerice de a nu suferi
basculri false sub aciunea tensiunilor perturbatoare prezente la intrare.
-FAN-IN=ncrcarea produs de intrrile circuitului exprimat n uniti
convenionale.
-FAN-AUT=numrul de intrri pe care le poate comanda ieirea circuitului.
 2.TEMA PROIECTULUI

Tema proiectului este aparat de msur de tip cronometru(faradmetru

numeric) care s msoare capaciti n gamele 20uF, 2uF, 20nF, 2nF cu o
precizie de 0,5%.
Posibilitatea msurrii unui interval de timp pe cale numeric este
exploatat i la msurarea unor parametri de circuit legai de timp, cum sunt
R,L,C, sau defazajul .
 3.SCHEMA BLOC A APARATULUI

Un faradmetru se poate realiza conform schemei bloc de mai sus.

Condensatorul de msurat Cx este mai nti descrcat prin untarea cu
comutatorul electronic K. Dup deschiderea lui K, tensiunea la bornele
condensatorului Cx crete dup ecuaia:

Uc=E*[1-exp(-t/R0*Cx)] (1)

n momentul t1, cnd Uc devine egal cu prima tensiune de referin

U1, comparatorul CT1 basculeaz determinnd apariia unui impuls la
ieirea formatorului CF, care pune bistabilul TF n 1 logic, deschiznd poarta
P. n momentul t2, cnd Uc atinge referina U2, comparatorul CT2 emite un
impuls (prin formatorul CF) care readuce bistabilul TF n 0 logic, ceea ce
provoac nchiderea porii P. n intervalul Tm, ct P a fost deschis, spre
numrtor au trecut N impulsuri de perioad T0, adic N*T0=Tm.
Pe de alt parte, din (1) pentru t1 i t2 se obine relaia:

Tm=t2-t1=R0*Cx*ln(E-U1)/(E-U2) (2)
care asociat cu relaia N=a*Cx, a=f0*R0
conduce la ecuaia de funcionare a faradmetrului:

N=a*Cx, a=R0/T0*ln(E-U1)/(E-U2)=const. (3)

Faradmetrul analizat este mai simplu dect o alt schem bloc, ns

necesit trei tensiuni stabilizate(E,U1 i U2).
 4. MEMORIU TEHNIC

Comparatoare de tensiune

Aparatele de msur numerice funcioneaz pe principiul comparrii a

dou intervale de timp sau a dou tensiuni. n ultimul caz, un rol important l
are comparatorul de tensiune(CT). Acesta este un amplificator operaional
specializat, ce permite compararea unei tensiuni necunoscute(Ux) cu alta
(Ur) luat drept referin; la ieire, comparatorul semnaleaz dac Ux este
mai mare sau mai mic dect Ur prin nivelul tensiunii de ieire(Uo), care
poate lua doar dou valori: 0 logic(tensiune de ieire negativ) sau 1
logic(tensiune de ieire pozitiv), ntocmai ca la porie logice.
Aceast particularitate plaseaz comparatoarele de tensiune n familia
circuitelor de interfa, deoarece au semnal analogic la intrare i semnal
logic la ieire.
n aparatele de msur numerice, comparatoarele de tensiune se
utilizeaz ca detectoare de prag, la realizarea convertoarelor analog-
numerice sau a celor de tensiune-timp, la circuitele de citire a memoriilor, i
ca receptoare de linie.
Circuite de baz
Cel mai simplu comparator de tensiune poate fi realizat cu un
amplificator operaional rapid(709) n bucla deschis, ca n figura 1, unde Ui
i Ur sunt tensiunea de intrare i respectiv cea de referin, Ud este tensiunea
de intrare diferenial, iar Uo este tensiunea de ieire. Datorit amplificrii
foarte mari a amplificatorului operaional n bucl deschis (Ao=10^5
10^6), caracteristica de transfer a acestuia aproximeaz suficient de bine
caracteristica ideal a unui comparator de tensiune.

Ui CT
+ Uo
Ud
-
Ur

Fig. 1 Comparatorul de tensiune

 Deoarece diferena Ui-Ur, pentru care Uo urc n 1 logic, e foarte
mic(sub 0,11mV), ceea ce nseamn c Ui-Ur=0, se poate afirma c un
comparator de tensiune sesizeaz egalitatea a dou tensiuni. Dac Ur=0,
comparatorul detecteaz momentul trecerii prin zero a lui Ui, caz n care se
numete comparator de nul. n sfrit, din figura 1, rezult c un comparator
de nul poate fi utilizat i ca detector de polaritate( cnd Ui>0, atunci
Uo=UoH, iar cnd Ui<0, atunci Uo=UoL).
Comparatorul analizat prezint dou inconveniente:
este vulnerabil la tensiuni parazite(basculri false)
tensiunea diferenial pe intrare(Ud=Ui-Ur) poate atinge valori mari,
periculoase pentru amplificatorul operaional, ceea ce impune limitarea
tensiunilor Ui i Ur la valori sub 510V.
Pentru eliminarea celui de-al doilea neajuns, tensiunile de comparat
Ui i Ur se aplic pe o singur intrare, ca n figura 2. Deoarece tensiunea
diferenial de intrare Ud=0, ecuaia de funcionare a comparatorului de
tensiune devine Ui/R1+Ur/R2=0, i ca urmare:

Ui=-R1/R2*Ur

Dup cum se poate constata, comparaia se realizeaz ntre curenii

din nodul intrrii neinversoare, ceea ce permite ca Ui i Ur s poat varia n
limite mult mai largi dect n cazul precedent, fr ca Ud s depeasc
tensiunea natural de saturaie(fraciuni de mV) a amplificatorului respectiv.
Evident, tensiunile Ui i Ur trebuie s fie de polariti diferite.

Ui R1 1k CT
+ Uo
R2 1k

Ur -

Fig. 2 Comparator de tensiune perfecionat(valorile rezistenelor sunt

arbitrare, adic nu se refer la figur)
 Circuite electronice pentru formarea i generarea semnalelor
numerice

Din rndul circuitelor formatoare de impulsuri, vom prezenta triggerul

Schmitt. Generarea unor semnale periodice(de ceas, sau sincronizare)
necesare blocurilor numerice se realizeaz cu circuite astabile.

Circuite trigger Schmitt

Triggerul Schmitt(TS) poate fi considerat un bistabil particular, care

basculeaz numai cnd semnalul de intrare depete anumite praguri,
particularitate ce permite evitarea basculrilor false datorate zgomotelor. Se
utilizeaz la convertirea semnalelor sinusoidale, sau de alt form, n semnal
dreptunghiular, sau n impulsuri logice. De asemenea, se utilizeaz i la
refacerea semnalelor dreptunghiulare lente sau distorsionate.
Caracteristica principal a unui trigger Schmitt este prezena
fenomenului de histerezis basculrile au loc la valori diferite ale tensiunii
de intrare(Up1 i Up2) n funcie de sensul n care aceast tensiune variaz.
Triggerul Schmitt este ntlnit la intrarea frecvenmetrelor numerice precum
i la intrarea multor blocuri ce lucreaz cu semnale logice; se utilizeaz att
ca circuit independent, ct i ca circuit de intrare pentru o serie de pori
logice, sau la intrarea de tact a unor numrtoare integrate, etc.
Un Trigger Schmitt cu tranzistoare, cu rol de formator de impulsuri
dreptunghiulare a fost deja ntlnit la o schem de baz de timp pentru
osciloscoape. n cele ce urmeaz vom prezenta dou tipuri de trigger
Schmitt: formator de tensiune dreptunghiular alternativ, i formator de
impulsuri (semnale) logice.

Triggerul Schmitt ca formator de semnal logic TTL/CMOS

n acest caz, ieirea triggerului Schmitt trebuie s produc semnale

compatibile TTL/CMOS, ceea ce impune ca ambele praguri s fie pozitive;
astfel, nivelul n starea JOS trebuie s fie 0V, iar cel n starea SUS trebuie s
fie apropiat de tensiunea de alimentare. O asemenea particularitate este
oferit n mod natural de porile logice, ns problema poate fi rezolvat i
cu amplificatoare operaionale.
 Schem de trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu
amplificator operaional

Pentru a face ca tensiunea de ieire(Uo) n starea JOS s fie zero(UoL=0V),

este necesar ca amplificatorul s fie alimentat simetric (Ucc i 0); n plus,
acesta trebuie s fie cu ieire pe TEC-MOS, pentru ca starea JOS a ieirii s
fie la 0V( etajele de ieire cu tranzistoare bipolare permit obinerea unui
nivel de 12V n starea JOS). n sfrit, pentru a face ca ambele praguri s
fie pozitive, este necesar ca pe intrarea neinversoare s fie aplicat o
tensiune de referin(Ur). O schem de trigger Schmitt cu alimentare
asimetric folosind montajul inversor este prezentat n figura 3, unde Ur
este tensiunea de referin menionat.

R2 1k

Ur R1 1k AO
+ Uo
Ud
-

Ui

Fig. 3 Trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu AO n montaj inversor

Din schem rezult relaiile:

Up1=Ur+(UoH-Ur)*K
Up2=Ur+(UoL-Ur)*K=Ur*(1-K); UoL=0
Uh=Up1-Up2=(UoH-UoL)*K=K*UoH

K=R1/(R1+R2)

Ur=Up2/(1-K)

Schem de trigger Schmitt cu inversoare CMOS

Triggerul Schmitt realizat cu inversoare CMOS este una din cele mai
simple soluii realizabile cu pori logice. Schema de principiu a unui astfel
de trigger Schmitt este ilustrat n fig. 4, unde R1 i R2 formeaz reeaua de
reacie pozitiv, existent i la triggerele prezentate anterior. n absena
tensiunii de intrare (Ui), ieirea inversorului I1 se afl n 1 logic, i ca
urmare, ieirea lui I2 (deci i a triggerului) se afl n 0 logic(Uo=0v). Dup
aplicarea lui (Ui) tensiunea de intrare a inversorului I1(Ui) evolueaz dup
ecuaia:
Ui=Ui-(Ui-UoL)*K; K=R1/(R1+R2)

care arat c la creterea lui Ui crete i Ui; la atingerea pragului de

basculare(Ud) a inversorului I1, ieirea triggerului urc n 1 logic(Uo=UoH).
Valoarea tensiunii Ui la care are loc bascularea circuitului, constituie pragul
superior, calculabil cu relaia:

Up1=UDD/2*(1-K)
Unde s-a inut cont c UoL=0V, Ud=UDD/2. Orice evoluie a intrrii
Ui, care face ca Ui s se menin deasupra tensiunii Ud, determin ieirea s
rmn tot n 1 logic(Uo=UoH=UDD), timp n care Ui satisface relaia:
Ui=Ui-(Ui-UoH)*K
n momentul n care tensiunea Ui redevine egal cu Ud, triggerul
basculeaz din nou, revenind n starea iniial(Uo=0V). Valoarea lui Ui la
care se produce aceast rebasculare constituie pragul inferior, ce se
calculeaz cu relaia:
Up2=UDD*(1-2*K)/2*(1-K)
innd cont c UoH=UDD i Ud=UDD/2
n sfrit, din scderea celor dou praguri, rezult tensiunea de histerezis:
Uh=K*UDD/(1-K)

R2 1k

I1 SN7404 I2 SN7404
Ui R1 1k Uo
1 2 1 2
1 1
Ui'

Fig. 4 Trigger Schmitt cu inversoare CMOS

Circuite basculante bistabile asincrone

n cazul CBB asincrone, numite i bistabile elementare, trecerea ieirii

Q dintr-o stare n alta, se face numai prin aplicarea unui semnal de date la
intrare. Tipurile cele mai des ntlnite sunt RS i JK; acestea pot fi realizate
cu tranzistoare sau, cel mai adesea, cu pori logice. Ne vom referi pe scurt
numai la ultimele. Se mai numesc i bistabile de tip Latch.

Bistabilul RS

Schema de principiu deriv din varianta cu tranzistoare prin nlocuirea

tranzistoarelor T1 i T2(precum i rezistenele din bazele acestora) cu dou
pori SAU-NU(notate P1 i P2); se obine bistabilul RS din figura 5. Intrrile
S i R se numesc intrri de date, iar Q i Q-non ieiri. Bistabilul RS
funcioneaz dup tabelul de adevr de mai jos, unde Qn reprezint starea
anterioar a ieirii Q, naintea aplicrii comenzii de intrare, iar Qn+1 starea
aceleiai ieiri, dup aplicarea comenzii pe una din intrrile S sau R.

P1
R
2 Q
1
3

P2 Bistabil RS Noname
R Q
2 Q-non
S 1 S
3

Fig. 5 Circuit basculant bistabil RS cu pori SAU-NU

S R Qn+1
0 0 Qn
0 1 0
1 0 1
1 1 ?

Tabel de adevr

Interpretarea datelor din tabelul de funcionare este urmtoarea:

1. n lipsa comenzilor pe intrrile S i R(S=0 i R=0), starea bistabilului
nu se schimb, deci pstreaz starea anterioar, adic Qn+1=Qn;
2. Fie Q=0 starea anterioar (ceea ce implic Qnon=1); la aplicarea lui 1
logic pe intrarea S(cnd R este n 0 logic), Qnon coboar n 0 logic, ceea ce
provoac urcarea lui Q n 1 logic, adic are loc nscrierea informaiei;
 3. Cnd S revine n 0 logic, Q rmne n 1 logic, adic are loc
memorarea informaiei nscrise. n plus, dac se repet comanda pe S,
bistabilul rmne n aceeai stare (Q=1) pn la aplicarea unei comenzi pe
R;
4. La aplicarea unui 1 logic pe R( S fiind n 0 logic), ieirea Q coboar n
0 logic, adic are loc tergerea informaiei nscrise;
5. n sfrit, dac se aplic simultan 1 logic pe R i S, evoluia porii este
incert; se spune c aceast stare este nedeterminat, sau interzis.

Generator Etalon

Generator
Etalon

x1
x10
x100
x1K
x10K
x100K
x1M

Bloc de generator etalon

Etaloane de frecven cu cuar

Au la baz un oscilator cu cuar termostatat, ating precizii 10^-7 -

10^-9 i sunt utilizate numai ca etaloane de lucru.

Oscilatorul cu cuar este, de regul, un oscilator Pierce la care

stabilitatea oscilaiilor este asigurt de ctre un rezonator electromecanic cu
cuar.
Rezonatorul cu cuar, denumire prescurtat cuar, este realizat sub
forma unei plcue din cuar(P), rotund sau ptrat i prevzut cu electrozi
de argint(EA) pe ambele fee. Frecvena de rezonan(fr) a plcuei este
dependent de grosimea(g):
fr=1,6+2.8/g(mm) MHz
precum i de unghiul de tiere al acesteia n raport cu axul optic al cristalului
primar.
 Schema electric a unui rezonator de cuar este artat n fig. 6. n
scopul stabilizrii capacitii paralele(Cp) i a atenurii perturbaiilor
mecanice i electrice, plcua de cuar se introduce ntr-o montur metalic
sau ntr-un tub cu vid.

Ls

Rs
Cp

Cs

2
Fig. 6 Rezonator de cuar

Oscilatorul
Oscilator cu cuar pentru frecvena etalon f0=1MHz. Rezistena R1
servete la polarizarea automat a grilei TEC-lui, C1 mpiedic apariia unor
oscilaii parazite, iar R2 produce o reacie negativ necesar mbuntirii
formei de und(sinusoidal) a tensiunii de ieire. Consumul de curent n
dren este foarte redus: 30uA. Stabilitatea frecvenei acestui oscilator este n
jur de 10^-4, insuficient pentru un etalon de frecven; dar poate fi crescut
la 10^-8 prin termostatare.
 +9V

L
0 .5 m H

Q 1

R1
C1 R2
10pF 1k
2 .2 M

Fig. 7 Oscilator cu cuar

Bloc de numrare i afiare

Numrtor Registru de Decodor Afiaj

(N) memorare (D) numeric
(M) (AN)

Schema bloc de numrare i afiare

Numrtorul binar zecimal:

Din motive legate de operatorul uman, numaratoarele utilizate in

aparatele de masura numerice trebuie sa afiseze numere zecimale, intern
codificate binary-zecimal(BCD), adica trebuie sa fie decadice. Un asemenea
numarator este format din mai multe numaratoare de 4 biti, conectate in
serie, pe care le vom numi decade de numarare.
 a)Decada de numarare

O decada de numarare este similara cu numaratorul binar de 4 biti , cu

deosebirea ca ciclul de numarare se opreste la 10 si nu la 16,adica este un
numerator modulo 10. Schema unei decade de numarare este prezentata in
fig. 8. Limitarea la 10 a numararii se face cu ajutorul unei reactii
convenabile (prin P) in felul urmator:
dupa primele 9 impulsuri aplicate la intrare,iesirile Q1,Q2 si Q0 ajung
in starea 1001(cifra 9 in cod binary);
la aparitia celui de-al zecelea impuls, starea devine 1010(cifra 10 in
cod binar);
poarta P, avand 1 logic pe intrari, produce la iesirea Z negat un 0
logic, ceea ce provoaca stergerea celor 4 bistabile, pregatind decada pentru
un nou ciclu de numarare de la 0 la 9(practic starea 1010 dureaza extrem de
putin , dar suficient pentri stergere);
simultan cu aducerea la zero a celor 4 stabile(la sfarsitul numararii
celor 10 impulsuri), tranzitia de la 1 la 0 de la iesirea portii P constituie si
semnalul de intrare pentru decada urmatoare(transport catre rangurile
urmatoare).

Observatii:
-modul de implementare al numaratorului este doar principial;
el are cateva neajunsuri care fac schema inutilizabila:

-datorita comutarii asincrone a bistabilelor ,e posibil ca iesirea portii P sa

produca un impuls negative foarte scurt(Z negat=0), care sa reseteze cel
putin un bistabil;

-durata impulsului Z negat,de readucere a numaratorului in starea 0, este

mica si necontrolabila(ea provine din jocul intarzierilor), fiind posibil ca
toate bistabilele sa poate fi resetate.

-descrierea schemei poate sugera o regula simpla de alcatuire a

numaratoarelor modulo p(prin metoda aducerii la zero):

-din relatia p<=2^n se deduce numarul de bistabile necesare(n);

-bistabilele se conecteaza in schema unui numarator binar direct, si apoi se
lasa numaratorul sa evolueze pana la starea p-1;
-se decodifica starea p,si in momentul in care aceasta este atinsa ,se aplica un
impuls de stergere (Z negat) tuturor bistabilelor numaratorului.

2
3
1

Znon
1
3 Q0 Q1 Q2 Q3
2

CLEAR

U 1A U 2A U 3A U 4A

3 5 3 5 3 5 3 5
2 J Q 6 2 J Q 6 2 J Q 6 2 J Q 6
K Q K Q K Q K Q
1 1 1 1
C LK C LK C LK C LK
C
15 15 15 15
4 C LR 4 C LR 4 C LR 4 C LR
PR E PR E PR E PR E

Fig. 8 Numrtorul binar-zecimal(decad de numrare)

b)Numaratorul binar-zecimal

Se obtine prin inscrierea mai multor decade(unitati ,zeci,sute) de tipul

celei din fig. 8, asa cum se arata in fig. 9. Se observa ca semnalul produs de
bistabilul 3(bitul cel mai semnificativ) pe iesirea Q3 a decadei unitatilor,
constituie semnalul de intrare C pentru decada zecilor.
 N

Decada Decada Decada Decada

mii Sute Zeci Unitati

Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4

Fig. 9 Numrtorul binar-zecimal cu patru decade

Concluzii

Numaratoarele binare asincrone sunt simple , dar au doua neajunsuri:

nu pot functiona la frecventa ridicata ;

prezinta pericolul aparitiei unor impulsuri parazite la decodare, care

pot provoca basculari false. Impulsurile parazite apar datorita faptului ca
bistabilele numaratorului comuta pe rand(de la rangul cel mai putin
semnificativ spre cel mai semnificativ) si, ca urmare , pe durata tranzitiei
starilor, evolutia bistabilelor este incerta. De aceea numaratoarele asincrone
nu se mai utilizeaza la numarare, ci la divizarea frecventei.

Observatie: pentru evitarea aprinderilor false ale segmentelor de afisare

,cauzate de tranzitiile parazite, se utilizeaza decodoare prevazute cu circuit
de validare. Acesta ingusteaza timpul de deschidere al portii ce comanda
segmentul respectiv, si totodata deplaseaza(intarzie) acest interval de timp in
afara zonei trazitiilor parazite.
 Registru de memorare:

Deoarece un bistabil constituie o memorie de 1 bit, rezulta ca n

bistabile pot memora un cuvant de n biti. O astfel de structura se numeste
registru (prin analogie cu caietul de scris de tip contabil).Cu alte cuvinte, un
registru permite stocarea si regasirea unei informatii binare reprezentata pe n
biti. Exista mai multe criterii de clasificare a
registrelor(destinatie,structura,etc). Astfel :
dupa scopul utilizarii(destinatie) se disting registru de memorare si
registru de deplasare(decalare).
dupa structura interna, exista registre paralele , registre
serial/paralele(deserializare), registre parallel/seriale(serializare) si
registre universale

Registrele de memorare(RM) se utilizeaza, de regula, ca interfata intr

doua subansambluri .Un astfel de registru permite stocarea temporara a
informatiei elaborate in subansmablul A, pentru a fi ulterior folosita in
subansamblul B, primul devenind apoi liber sa-si reia activitatea. Evident,
pentru ca ansamblul A-RM-B sa functioneze correct, e necesar ca aceste trei
blocuri sa lucreze sincron, conditie asigurata de catre un bloc de comanda,
care furnizeaza semnale de coordonare adecvate(intre care semnalul de
incarcare a registrului LOAD).
Datorita faptului ca RM este plasat intre doua blocuri , se mai
utilizeaza si denumirea de registru tampon.
Registrul de memorare se poate realiza atat cu bistabile D-latch, sau
comandate pe front, cat si cu bistabile JK-MASTER-SLAVE. In cazul
utilizarii bistabilelor D-latch , registrul se mai numeste si transparent ,
deoarece pe palierul activ al semnalului de incarcare, datele de la intrare trec
imediat la iesire, ca urmare, comanda registrului se va face printr-un impuls
cat mai scurt.
In cazul utilizarii bistabilelor comandate pe front, registrul izoleaza
practic subansamblurile intre care este conectat, oferindu-le o relativa
autonomie. Structura unui registru de memorare este paralela: atat intrarile
de tact, cat si cele de fortare asincrona,s e conecteaza in paralel , pe o
lungime a cuvantului de n biti( de regula ,4 sau 8).
In acest caz , registrul se mai numeste si registru paralel.
 Prezenta registrului de memorare permite ameliorarea performantelor
sistemului A-B; de exemplu , la un aparat de masura numeric, intercalarea
unui registru de memorare intre numerator , si blocul de afisare adduce
urmatoarele imbunatatiri:

stabilizarea cifrelor afisate:

Numarul Nx,care reprezinta rezultatul masurarii este afisat o singura data

intr-un ciclu de masurare , si deci , afisajul nu va palpai in rimul
numaratoarelor(fara RM ultimele cifre palpaie, dand senzatia de instabilitate
care deranjeaza, iar secventierea ciclurilor de afisare este vizibila si deci
obositoare);
cresterea vitezei de lucru

In timp e blocul final afiseaza informatia Nx continuta in registru, blocul de

prelucrare (numaratorul) poate efectua o noua secventa de masurare ;
principiul este cunoscut sub numele de suprapunere a operatiilor si este mult
folosit in echipamentele numerice pentru scurtarea timpilor de asteptare.

Bloc RM Bloc
A B

Fig. 10 Utilizarea registrelor de memorare

1 Registre cu comanda pe palier(prin impulsuri)

Unregistru cu comanda memorarii pe palier este alcatuit cu bistabile D-

latch(fig. 11), motiv pentru care se mai numeste si tampon latch. Exista doua
moduri de functionare:

Memorare, cand intrarea de comanda STB este in 0 logic. In acest caz

registrul conserva starea sa anterioara si este insensibil la datele prezente pe
intrarile D
 Transferare, cand STB=1. In acest caz iesirile registrului Qi capata
valorile datelor prezente la intrarile D. Daca in timp cat STB=1, datele de la
intrarile (Di) se modifica , datele de iesire (Qi) se vor modifica si ele in
acelasi mod (adica iesirea copiaza intrarea , cunoscuta proprietate a
bistabilelor D-latch).In aceasta situatie se spune ca registrul este transparent.
Proiectantii de sisteme logice utilizeaza frecvent aceasta proprietate pentru a
exploata rapid o informatie(in timp ce STB=1) , care apoi va fi memorata
cand STB revine la 0.

3
D0
2 1 2 1 Q0
D Q
3
C LK

3
D1
2 1 2 1 Q1
D Q
3
C LK
3

D2
2 1 2 1 Q2
D Q
3
C LK
3

D3
2 1 2 1 Q3
D Q
3
C LK

STB
OEnon

Fig. 11 Registru paralel de tip transparent latch cu trei ieiri-3 state

 2 Registre cu comanda pe front

Schema de principiu corespunzatoare unui registru de memorare cu

comanda pe frontul pozitiv al impulsului de ceas sunt in figura12.
Informatia de la intrarile D0-7 este incarcata numai in timpul tranzitiei
pozitive a impulsului de ceas, si ramane neschimbata(memorata) atat pe
nivelul JOS, cat si pe nivelul SUS, al impulsului de ceas ; deci acest registru
nu prezinta transparenta.
Evident, bistabilele componente trebuie sa fie declansate pe front;
acestea sunt mai ales bistabile D,sau JK Master-Slave, registrele realizate cu
bistabile D fiind cele mai raspandite .Pentru a fi cat mai usor integrate in
diverse scheme (mai ales in cele cu microprocesor), multe registre sunt
prevazute si cu tampoane cu trei stari ,asa cum s-a putut vedea in schemele
analizate.

D0
2 1 2 1 Q0
D Q
3
C LK
3

D1
2 1 2 1 Q1
D Q
3
C LK
3

D2
2 1 2 1 Q2
D Q
3
C LK
3

D3
2 1 2 1 Q3
D Q
3
C LK

CLK
OEnon
Fig. 12 Registru paralel cu comand pe frontul pozitiv cu ieiri-3 state
 Decodoare:

Decodoarele sunt CLC care permit transformarea unei anumite

combinatii de cod intr-un semnal de comanda corespunzator, ce poate fi
utilizat in operatii de selectie, sau conversia numerelor dintr-un sistem de
numeratie in altul. In principiu , un decodificator prezinta n intrari si m
iesiri, si se caracterizeaza prin proprietatea de a obtine un semnal activ
numai la o singura iesire, pentru fiecare combinatie a variabilelor de intrare.
Corespunzator tipului de cod aplicat la intrare, se realizeaza
decodificatoare binare, pentru care m=2 ^n, sau decodificatoare BCD, pentru
care n este,de regula,4,iar m este 10.Un caz special ,il reprezinta decodoarele
special concepute pentru afisaj(de exemplu ,cele cu LED-uri,sau cristale
lichide,cu 7 segmente); aceste decodoare primesc la intrare un cod binar, sau
BCD, si produc semnalele de comanda pentru segmentele afisajului.

a)Decodorul binar

Decodorul binar este destinat operatiilor de generare a semnalelor de

selectie, sau de implementare a functiilor logice mai complicate. Acest tip de
decoder are n intrari de cod, un numar de intrari de validare si 2 ^ n iesiri;
intrarile de validare permit activarea/dezactivarea functionarii decodorului
prin trecerea iesirilor in starea inactiva
Un exemplu de decoder binar este SN74138(decoder binary 1 din 8,in
tehnologie TTL);in seria CMOS standard nu exista decodor binar(ci numai
BCD).

b)Decodorul BCD-zecimal

Acest decodor are 4 intrari si 10 iesiri ,corespunzatoare numerelor

zecimale 09;codurile 10.15 sunt invalide, si nu produc activarea nici
unui semnal de iesire. Decodorul BCD-zecimal este folosit mult la comanda
afisajelor cu tuburi indicatoare(unde fiecare cifra are comanda separate), sau
la comanda unor afisaje de tip bargraf. In multe situatii , decodoarele
mentionate pot fi utilizate si ca decodoare 1 din 8, folosind doar 8 iesiri,
corespunzatoare codurilor 07.
Exemple de decodoare BCD-zecimal :SN7432,SN74141
 c)Decodorul BCD-7 segmente

Acest decodor,are ca si precedentul, 4 intrari,dar iesirile sunt destinate

comenzii directe a afisajelor cu 7 segmente(fie cu becuri,fie cu LED-uri,fie
cu cristale lichide).Combinatiile de intrare reprezinta cifrele 0.9,dar unele
decodoare sunt capabile sa intrepreteze si codurile 1015,pentru care
afiseaza cifrele hexazecimale A,B,F.

Cateva exemple de decodoare BCD-7 segmente sunt

SN7446/7(decodor cu iesire directa de atac a afisajelor cu LED-uri ,in
tehnologie TTL)sau 4055/6.

Fig. 13 Utilizarea decodorului la comanda afiajului cu 7 segmente/LED

Dispozitive de afiare numeric:

Afisaje cu tuburi nixie si tuburi fluorescente:

Dupa tuburile cu filament incandescent, tubul Nixie este cel mai vechi
afisaj utilizat in aparatura numerica de masurare. Este ergonomic si are
schema de comanda relative simpla ,insa necesita tensiuni de lucru relative
mari si de aceea nu se mai utilizeaza in present(decat foarte rar).Totusi el va
fi prezentat pe scurt ,deoarece multe din aparatele numerice de laborator
mai vechi utilizeaza acest tip de afisaj.
 Tubul Nixie este alcatuit dintr-un tub de sticla umplut cu gaz inert(tipic
neon) la joasa presiune, in interiorul caruia se afla 10 catozi in forma de cifre
(0,19), dispusi in planuri paralele in fata unui anod comun; variantele
moderne utilizeaza 7 catozi dispusi in acelasi plan ,din combinarea se pot
reprezenta cifrele .

Fig. 14 Principiul de afiare cu tuburi Nixie

Catozii sunt acoperiti cu o pelicula de oxizi ce poate emite electroni.
Aplicand o tensiune de 150170 de V intre anod si unul din catozi apare o
descarcare de gaz , care face ca cifra respective sa devina luminoasa(rosu-
portocaliu).Consumul este in jur de 2mA,dar poate fi diminuat prin
multiplexare in timp a comenzii de selectie a anozilor.Comanda catozilor se
face cu ajutorul unor tranzistoare plasate la iesirile unui decodor binar-
zecimal ,care primeste informatia de la blocul de prelucrare numerica a
sistemului de masura respectiv(in mod normal ,un numerator);tranziztoarele
trebuie sa fie capabile sa lucreze la tensiuni de colector ridicate, puterea
disipata fiind in jurul a 350mW/cifra afisata.Datorita acestui dezavantaj,
afisajul cu tuburi Nixie a fost practic inlocuit cu alte tipuri de afisaje.
Un alt tip de afisaj,destul de raspandit in trecut,utilizeaza tuburile
fluorescente vidate, caracterizate de o eficienta luminoasa ,avand emisia in
verde ,sau verde-albastru ; tubul este format dintr-un filament de wolfram
acoperit cu oxizi ,o grila si un grup de anozi-segmente (care pot sintetiza
caracterul de afisat).Catodul incalzit(la circa 700 grade C) emite electroni
care sunt accelerati de grila si sunt dirijati spre segmentele selectate ale
anodului; cum acestea sunt acoperite cu un material fosforescent,ca urmare a
bombardarii cu electroni , are loc emisia de radiatie luminoasa.
 Afisaje cu diode electroluminiscente:

Particularitati:
Intr-un sens larg ,afisajul cu diode electroluminiscente presupune atat
circuitele de afisare propiu-zise ,cat si circuitele de comanda ,necesare
formarii caracterelor.Acest tip de afisaj prezinta o serie de avantaje in
comparative cu cele realizate cu tuburi Nixie sau fluorecente : are gabarit
mai mic,permite obtinerea unor culori diferite (rosu,verde ,galben,etc) pot fi
comandate de circuite lucrand la tensiuni joase si sunt mai fiabile.
Afisajele cu LED-uri foloseste, in exclusivitate, generarea
caracterelor prin sinteza din segmente sau puncte luminoase constituite din
LED-uri individuale(si nu prin selectie,ca in cazul primelor tuburi Nixie).In
functie de tipul caracterelor de afisat , aceste dispozitive pot fi:afisaje
alfanumerice(servesc la sinteza cifrelor si literelor alfabetului),sau afisaje
numerice(servesc numai la sinteza cifrelor).In aparatura numerica de masura
s-a impus afisajul numeric cu 7 segmente ,datorita simplitatii sale.
In momentul de fata, exista o mare diversitate de afisaje cu LED-uri ,
afisajul cu puncte prezinta cel mai mare numar de posibilitati ,dar necesita o
logica de decodificare si comanda mai sofisticata. Varianta cu segmente
poate reprezenta un compromis intre numarul de caractere diferite afisabile
si complexitatea circuitelor de comanda. In aparatura numerica de masura s-
au impus afisajele cu segmente, mai simple de comandat.
Din punct de vedere electric,afisajele cu LED-uri se contruiesc cu
anod comun,sau cu catod comun;dupa cum vom vedea,acest lucru determina
natura interfatarii lor cu partea de comanda a echipamnetului numeric.

Dioda electroluminiscenta

Se stie ca orice jonctiune p-n ,polarizata direct ,emite o radiatie

luminoasa datorita energiei de recombinare gol-electron.Lungimea de unda a
acestei radiatii (deci si culoarea) depinde de materialul jonctiunii ,asa cum
rezulta din tabel

Materialul jonctiunii Lungimea de Culoare

unda
Germaniu(Ge) 1,88 m Infrarosu
Galiu-Aluminiu-Arseniu(Ga- 0,68 m Rosu
Al-As)
Galiu-Fosfor(Ga-P) 0,54 m Verde
 In privinta culorilor se constata ca pentru cifre mici culoarea cea mai
folosita este rosul ,ce se observa bine pe fondul intunecat al afisajului
numeric(cu toate ca lungimea de unda a rosului ,0.68um,este relative
indepartata de sensibilitatea maxima a ochiului,0.55 um).
Pentru cifre mari(peste 10..15 mm) ,si mai ales pentru masurari de
lunga durata(control in productie, aparate de tablou),o culoare mai
confortabila este cea verde(cu lungimea de unda =0,525 m.
In ultimul timp au aparut LED-uri cu nitrura de galiu(GaN),care au
particularitatea ca la Ud=2,4V au culoarea portocalie,iar la 4V au culoarea
violeta.Ca forma,LED-urile pot fi cilindrice,patrate ,drepunghiulare(pentru
afisari de puncte luminoase,virgule),sau barete(segmente luminoase)

Alimentarea in curent continuu. LED-ul are o caracteristica Ip(Up)

de forma celei din figura (pentru dioda electroluminiscenta CQX51),ceea ce
impune inscrierea unei rezistente (R ) de limitare a curentului la valoarea
nominala(Id=1015mA).De exemplu ,pentru Id=10mA ,corespunde
Ud=2,1V,de unde considerandU=+5V,se obtine R=290.Exista si LED-uri
care au rezistenta R incorporate in aceeasi montura cu jonctiunea
luminiscenta ,cum sunt,de exemplu,5082-4468.
Alimentarea in curent continuu este simpla ,insa prezinta neajunsul
unui consum suplimentar de putere pe rezistenta R:de exemplu,pentru
R=300 si Id=10mA rezulta un consum de 210mW/7 LED-uri.Acest
dezavantaj poate fi evitat daca alimentarea se face prin impulsuri.

Comanda afisoarelor cu 7 segmente

Modulele de afisare cu 7 segmente sunt formate din cate 7 LED-uri
rectilinii si permit afisarea cifrelor de la 0 la 9.Pentru semnalizarea polaritatii
(+-)si a depasirii (cifra 1 si doua virgule) se utilizeaza module de tipul
ilustrat .Comanda(alimentarea) afisoarelor cu 7 segmente se poate face
direct sau multipelxat.
 Comanda directa:

In acest caz segmentele(diodele) cifrelor ce trebuie afisate se

alimenteaza simultan . Comanda directa este economica numai la afisaje cu
numar mic de cifre(maxim 4 sau 5 cifre); la un numar mai mare se recurge la
comanda multiplexata.Un circuit de comanda directa pentru un afisor de 3
cifre(1999) este ilustrat ,unde se prezinta conexiunile pentru modulul de
polaritate si depasire(+-1) precum si pentru modulul de afisare a cifrelor de
la 0 la 9.Exista si circuite integrate specializate care pot comanda direct
afisajele cu 7 segmente cu LED-uri.Daca decodorul dispune de o intrare de
validare(blanking),se poate recurge la recuderea consumului prin
alimentarea LED-urilor in impulsuri,(cu o tensiune dreptunghiulara).

Comanda multiplexata:

Circuitele din figurile de mai devreme fac parte celor cu comanda

directa(sau simultana).Acest tip de circuit este simplu ca schema,dar
costisitor ca numar de componente si devine neeconomic daca numarul de
cifre este mare(peste 4.5,ca in cazul frecventmetrelor si calculatoarelor de
buzunar).In asemenea situatii se recurge la comanda multiplexata
(serializata) a afisajelor,in care cifrele se alimenteaza succesiv.
In acest scop,segmentele cu acelasi nume ale tuturor cifrelor sunt
conectate impreuna la iesirile unui singur decodificator(D1),ca si cum ar fi
vorba de o singura cifra;anozii(sau catozii) comuni ai cifrelor respective sunt
comandati separate printr-un al doilea decodor(D2),secventiat de un registru
de deplasare (sau numerator),intreg sistemul de afisare fiind pilotat de catre
un generator de tact cu frecventa de 1001000Hz .
Sa presupunem ca e vorba de un afisaj cu 8 cifre pe care trebuie
inscris numarul 5671,8324.La primul tact se afiseaza cifra 5(celelalte bfiind
stinse);la al doilea cifra 6 si tot asa pana la cifra a 8-a(4).Daca frecventa de
tact este 400Hz,fiecare cifra va fi aprinsa si stinsa de 400/8=50 ori pe
secunda.La o asemenea frecventa ochiul percepe cele 8 cifre ca si cum ar fi
apinse simultan.Pe aceasta cale(multiplexare),consumul se reduce
considerabil deoarece ,indiferent de numarul de cifre afisate,consumul este
egal cu cel al unui singur modul,ceea ce inseamna cel mult
7x10mAx2,1V=150mW.Insa circuitul de comanda este mai complicat decat
la comanda directa ,si de aceea,comanda multiplexata devine economica
numai la afisajele cu numar mare de cifre(peste 56)
 La ora actuala,exista module de afisare cu LED-uri,realizate
compact,impreuna cu circuitele de comanda;in cazul cel mai frecvent se
include decodoarele,logica de multiplexare(daca e cazul) si decadele de
numarare ,sau interfata cu sistemul numeric in care vor fi folosite.

5.Breviar de calcul

Obinerea gamelor de 2uF, 20uF, 2nF, 20nF se face dup relaiile

prezentate anterior la schema bloc unde am prezentat i conceptul de lucru al
aparatului.
Relaiile de funcionare a faradmetrului sunt:

N=a*Cx ; a=R0/T0*ln(E-U1/E-U2)=const.

Cosiderm tensiunile stabilizate ca find de :

E=25V ; U1=10V i U2=20V

Considerm c generatorul etalon genreaz o frecven de 1KHz, deci

T0=10^-3s

ln[(E-U1)/(E-U2)]=ln3=1,098
Considerm ca ln3 e aproximativ 1.

Pentru gama de 2nF vom avea R0=1M

a=10^6/10^-3=10^9 ;
Cx=N/a=2/10^9=2*10^-9=2nF

Pentru gama de 20nF vom avea R0=100k

a=10^5/10^-3=10^8 ;
Cx=N/a=2/10^8=2*10^-8=20*10^-9=20nF

Pentru gama de 2uF vom avea R0=1k

a=10^3/10^-3=10^6 ;
Cx=N/a=2/10^6=2*10^-6=2uF

Pentru gama de 20uF vom avea R0=100

a=10^2/10^-3=10^5 ;
Cx=N/a=2/10^5=2*10^-5=20uF
 6 Calcul economic

Componenta Pret (RON)

Rezisten(1M) 0.15

Rezisten(100k) 0.15

Rezisten(1k) 0.15

Rezisten(100) 0.15

2*Comparatoare(AO) 1.5
Formator de impuls(AO) 2

Bistabil RS(latch) 0.5

Oscilator cu cuar 2.3

Poarta i 0.5

Bloc de afiare 8

Total 15.4
 7.Schema complet a aparatului

E=25V

Ro Ro Ro Ro
U2=20V Ur 1k
1M 100k 1k 100
+12
+12
1k
C T1A
2

8
3
4
1 + 1
3 2
-
2
1

N U M AR ATO R

4
1
5

-12 R Q 3 1
IN 1
12
-12 Ur 1k 2
2
4
S 10
3 6
+12 4
+12 O U T
8
1k
C T2A
1

8
K 3
4

+
Cx 1 1
3 2
- +9V
2
2

L
4
5

-12 0 .5 m H
U1=10V -12
1kHz

Q 1

R1
C1 R2
10pF 1k
2 .2 M