ANEXA 3

CERCETRI PRIVIND REDUCEREA FRECARII IN MICROSISTEME MECATRONICE

10. Prezentarea proiectului in limba romana

10.1. Importanta si relevanta continutului stiintific

Prezentarea creaza referentialul cercetarii; va demonstra gradul de informare documentare al
directorului de proiect

ARGUMENT

Mecatronica, ca tiin a sistemelor integrate mecanice-electronice- informatice este rezultatul dezvoltrii tehnologice a
ultimilor decenii i este cunoscut astzi ca Stiina Mainilor Inteligente. Practic, toate produsele de high-tech realizate
astazi sunt produse mecatronice: automobilele moderne, roboii industriali, roboii pitori, microroboii utilizai n
industria militar, nanoroboii utilizai n investigaii medicale, calculatoare, imprimante, echipamente birotice,
echipamente de investicaii medicale, sisteme de protezare i organe artificiale, sisteme de nregistrare audio, video, etc.

Dezvoltarea fr precedent din ultimile decenii s-a fcut i ca urmare a extinderii tribologiei n domeniul
microsistemelor mecanice iar n prezent se fac eforturi pentru extinderea tribologiei n domeniul nanosistemelor.
In multe cazuri, n aceste domenii, cercettorii sunt ocupai mai mult cu aspectele spectaculoase privind
tehnologiile de fabricaie a microsistemelor i las pe planul secund problemele de tribologie, n majoritatea
cazurilor din lips de informaii n domeniul micro- i nano- tribologiei.

Este de remarcat faptul c, procesele tribologice n micro- i nano-sisteme sunt, de cele mai multe ori, cu totul diferite fa
de procesele tribologice din macrosisteme. Astfel, n microsisteme, interaciunile lucreaz sub sarcini foarte mici, (de la
miligrame la grame) i sunt lubrificate, n general, cu straturi moleculare de lubrifiant, n care au loc complicate procese de
interfa. Ca rezultat, frecarea i uzarea se manifest la nivel de scar micro- sau nanometric i sunt puternic dependente
de interaciunile de suprafa.

IMPORTANTA SI RELEVANTA CONTINUTULUI STIINTIFIC AL TEMEI

O categorie importanta a microsistemelor o constituie MEMS- urile (Micro Electromechanical Systems) cu o mare
aplicabilitate in structurile mecatronice din industria automobilului, instrumentarul medical, informatica, tehnica
aerospatiala, robotica: microsisteme de tip actuatori, micro pompe, micro motoare, micro transmisii cu roti dintate,
micro grippere, sisteme de deplasare pentru micro roboti, micro senzori etc.
O clasificare a acestor microsisteme fcut de firma SANDIA National Laboratory ( SUA) pune n eviden existena a 4
clase de MEMS-uri:
MEMS clasa I MEMS clasa a II-a MEMS- clasa a III-a MEMS clasa a IV-a
Cu elemente fixe Cu elemente mobile Cu elemente mobile i cu Cu elemente mobile, cu micare relativ
dar fr alunecare sau contacte ntre elemente n care ntre suprafee i cu contacte, cu
contact se pot dezvolta fenomene de dezvoltarea fenomenelor de frecare i de
aderen (stiction) aderen

Multe din aceste microsisteme au dimensiuni cu ordinul de marime de aprox. 10-4 10-6 m. Scaderea dimensiunilor
elementelor de la milimetri la microni inseamna o reducere a suprafetelor cu un factor de 106 si a maselor cu un factor de
109. In acest context, pentru microsistemele din clasa a IV-a, fortele de frecare care sunt direct proportionale cu suprafetele
in contact devin cu trei ordine de marime mai mari decat fortele de inertie, care sunt proportionale cu masa. In consecinta,
microelementele sunt supuse dominant fortelor de suprafata, frecarea fiind un factor decisiv in functionarea acestor
microsisteme.

Frecarea se manifest la nivel de scar micro- sau nanometric i este puternic dependenta de interaciunile de suprafa.
In microsisteme, prezenta fortelor de adeziune, a fortelor electrostatice si in special a fortelor de capilaritate cauzate de
moleculele de apa ce condenseaza pe suprafete implica cresteri importante ale pierderilor prin frecare in miscarea de
alunecare, de multe ori aceste forte de frecare putand bloca functionarea microsistemelor.
Realizarea de microsisteme mecatronice (microsenzori, micromotoare, microactuatori, microghidaje, microroboti etc)
PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 1
 cunoaste o dinamica fara precedent in momentul de fata, cu perspective de a revolutiona tehnologiile actuale. Proiectarea si
realizarea acestor microsisteme nu este posibila astazi fara cunoasterea proceselor de frecare la nivelul micro suprafetelor
aflate in miscare relativa, in contextul in care legile clasice ale frecarii la scara macro nu mai sunt valabile la scara micro si
nanometrica.

Reducerea frecarii in microsisteme are efecte benefice, cel putin pe urmatoarele directii:
- consum cat mai mic de energie si implicit utilizarea unor microsurse autonome de energie cu dimensiuni
cat mai mici (microbaterii);
- evitarea blocajelor la nivelul micro interactiunilor si asigurarea unei fiabilitati ridicate microsistemelor
mecatronice;
- reducerea fenomenelor de stick slip (alunecare sacadata) cu cresterea preciziei de lucru a
microsistemelor.
Cercetarea proceselor de frecare in intimitatea lor, adica la scara micro si nano este o cercetare fundamentala, cu abordari
matematice, fizico-chimice, mecanice etc, capabila sa ofere solutii care sa favorizeze progres tehnologic atat in domeniul
microsistemelor mecatronice cat si in alte domenii ale ingineriei mecanice si mecatronicii.

STADIUL ACTUAL AL CUNOASTERII IN ARIA IN CARE SE INCADREAZA TEMA

Pe plan mondial, cercetarile vizand procesele de frecare la scara micro si nano cunosc o dezvoltare fara precedent,
cu abordarea, in esenta, a urmatoarelor directii:

1. Studierea modului in care apa ce se afla in atmosfera si care condenseaza pe microsuprafete in straturi de
ordinul de marime a catorva randuri de molecule (grosimi de ordinul nanometrilor) influenteaza frecarea dintre
microsuprafete prin efect de capilaritate. In funcie de natura suprafeele elementelor n contact , hidrofile capabile s
absoarb apa din atmosfer sau hidrofobe cu capacitate redus de a absorbi apa din atmosfer, straturile de ap depuse
variaz de la zeci de nanometri grosime pn la cteva rnduri de molecule de ap ( un strat de molecule de ap are aprox.
0,25 nanometri [2], [3], [4-6]. Masurtori fcute de Opiz [2] pe suprafeele unui microtribosistem de alunecare de tip
sfer/plan, confecionat din siliciu Si(100) au pus n eviden influena presiunii aerului, a temperaturii si a umiditii
asupra straturilor de ap depuse din atmosfer pe suprafee hidrofile i hidrofobe. In condiii de presiune normal
atmosferic, pe suprafeele hidrofile se depun cel puin 10 rnduri de molecule de ap (ajungnd i la 50 de straturi de
molecule sau chiar mai mult) n timp ce pe suprafeele hidrofobe se depune doar unul sau dou straturi de molecule de ap,
fig. 1-a.

a b c
Fig. 1-a,-b,-c
Prezena straturilor de molecule de ap influeneaz puternic frecarea la scar micro i nanometric rezultand valori ale
coeficientului de frecare cu mult peste 1 ( = 5-10). Valorile mari ale coeficientilor de frecare se explic prin dominana
efectelor capilare, atunci cnd pe suprafee exist depuse mai multe rnduri de molecule de ap, fig.1-b. In fig. 1-c se
prezint existena a trei zone distincte de frecare n microtribosisteme, atunci cnd presiunea scade de la valoarea normal
la valoarea de 10-10 bar.
Astfel, la grosimi de cteva straturi de molecule de ap ( peste 0,7 nm) dominante sunt forele capilare. Pentru grosimi mai
mici de 2-3 rnduri de molecule de ap (sub 0,7 nm) frecarea este dominat de efectele de vscozitate iar pentru presiuni
sub 10-10 bar, frecarea este practic uscat, de tip solid-solid.
Temperatura si umiditatea atmosferica influenteaza puternic frecarea pe microsuprafete ca urmare a efectului de
capilaritate dat de apa condensata, fig. 2-a:

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 2
 a b
Fig. 2-a, -b
La temperaturi de pn la 20 25 de grade, umiditatea din atmosfer influeneaz puternic frecarea n micro si
nanotribosisteme atunci cnd depete (30-35)%. Se pot observa creteri de 5-6 ori ale forelor de frecare . La temperaturi
mai mari de 400C, creterea umiditii aerului influeneaz n mic msur creterea frecrii n micro si nanotribosisteme.
La suprafeele hidrofobe temperatura i umiditatea influeneaz nesemnificativ frecarea n micro i nanotribosisteme. O
prezentare schematic a evoluiei forei de frecare n funcie de distana dintre suprafee (msurat n uniti atomice) este
fcut n fig.2-b. La straturi groase de ap aderat pe suprafee frecarea este mare i este dictat de efectele capilare.
Reducerea straturilor de molecule de ap aderente la suprafeele n contact are ca efect reducerea forelor de frecare pn la
o valoare minim corespunztoare unor straturi limit de cte 2 rnduri de molecule pe fiecare suprafa.. Reducerea n
continuare a straturilor de molecule de ap duce la creterea frecrii i trecerea n zona frecrii uscate.

2. Elaborarea de modele complexe privind adeziunea moleculara intre doua micro suprafete. Dou elemente aflate n
contact direct se atrag reciproc, contactul fiind o stare de energie minim. Pentru desfacerea contactului este necesar o
for numit for de adeziune. Forele de adeziune pot fi pe direcie normal la suprafeele aflate n contact atunci cnd
suprafeele se ndeprteaz sau pot fi pe direcie tangenial atunci cnd suprafeele sunt n micare de alunecare. La
nivelul microsistemelor, adeziunea pe directie tangentiala genereaza fenomenul de stick slip, fenomen foarte des intalnit
in microsisteme. Adeziunea pe directie normala conduce la dezvoltarea unei forte de aderenta care influenteaza frecarea
dintre microsuprafete. In ultimii ani s-au elaborat o serie de modele de aderenta, modele bazate pe contactul de tip bil pe
suprafa plan. Astfel, plecand de la modelul elastic a lui Hertz pentru un contact de tip sfera/plan, s-au elaborat modelele
tip JohnsonKendallRoberts (JKR), DerjaguinMullerToporov (DMT), MaugisDugdale (MD), [7-9] cu ajutorul carora
se poate estima forta de adeziune in cazul microcontactelor de tip sfera-plan. In fig. 3-a este prezentat un dispozitiv utilizat
de Scherge [5] pentru determinarea fortelor de adeziune la un contact de tip microsfera de siliciu pe placuta de siliciu, iar
in fig. 3-b sunt prezentate valorile obtinute, in concordanta cu modelul JKR.

a b
Fig. 3-a,-b
3. Cercetari privind reducerea frecarii prin inlocuirea miscarii de alunecare cu miscarea de rostogolire la nivelul
unor microsisteme
Miscarea de alunecare la scara micro se caracterizeaza prin coeficienti mari de frecare ( 1-5 sau chiar mai mult) ca urmare
a proceselor de microcapilaritate si de aderenta precum si prin fenomene de stick slip. Exista cercetari privind inlocuirea
miscarii de alunecare cu miscarea de rostogolire la nivelul unor micro motoare liniare. Cercetarile sunt la inceput si exista
deja unele micromotoare liniare cu rezemare pe microbile din otel [10-12]. In fig. 4-a se prezinta micro sistemul de
deplasare liniara, cu bile de 0,285 mm in diametru construit si testat de Modafe s.a de la Maryland University (SUA). In
fig. 4-b sunt date valori experimentale ale coeficientului de frecare in sistem pentru cazul in care bilele nu sunt in contact
direct ( valori de 0,007 0,012 ) iar in fig. 4-c sunt date valori ale coeficientului de frecare global din sistem (0,2 0,5)
atunci cand bilele se ating intre ele (intervin forte suplimentare de frecare).

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 3
 a b c
Fig.4 a, -b, -c

4. Cercetari privind frecarea si aderenta in microsistemele biologice sursa de inspiratie pentru microsistemele
mecatronice
Sistemele microtribologice specifice structurilor biologice sunt sisteme optimizate, de o mare diversitate si pot oferi
importante informatii pentru diversele microsisteme mecatronice. In contextul dezvoltarii actuatorilor din mecatronica,
sistemele de frictiune antifrictiune utilizate de insecte ofera un camp larg de aplicatii in care procesele de frecare si de
adeziune sunt dominante. Cercetarile sunt focalizate pe diverse sisteme biologice din care, in contextul temei propuse,
prezinta importanta sistemele de frictiune antifrictiune specifice insectelor pentru fixare si deplasare. Sunt de
remarcat in acest sent cercetarile efectuate in ultimii ani de Scherge, Gorb s.a de la Institutul de Fizica al Universitatii
Tehnice din Ilmenau, Germania [13-15]. Insectele utilizeaza o larga varietate de dispozitive pentru fixarea si desprinderea
rapida pe diverse tipuri de suprafete. Sunt de remarcat prezenta a doua tipuri de baza de sisteme de fixare, fig. 5: sisteme
de fixare cu firisoare de par ( hairy) si sisteme de fixare formate din structura moale de tip burete (smooth).

Fig. 5 Sisteme de fixare de tip hairy si de tip smooth

Aceste sisteme de fixare sunt localizate in diverse zone de pe piciorele insectelor si pot fi combinate asa cum se poate
vedea in fig. 6-a. Utilizand tehnica AFM, fig.6-b, Scherge s.a. au determinat valori ale fortelor de frecare la nivelul
picioruselor de la Tettigonia Viridissima [15].

a b
Fig. 6 a, -b
In fig. 7-a este prezentata variatia fortei de frecare in timp iar in fig.7-b este prezentata variatia fortei de frecare in functie
de forta de apasare, din care rezulta un coeficient de frecare ( de aderenta) cu valori de 0,06 0,08.

a b
Fig. 7-a, -b Determinari experimentale ale fortelor de frecare in sistemele de fixare la insecte

COMENTARII:
Astazi echipamentele mecatronice includ o serie de sisteme microelectromecanice, MEMS-uri, mai mici de 100
micrometri si fabricate cu tehnologiile specifice circuitelor integrate. Intr n aceast categorie: microsensori,
microactuatori, micromotoare, micropompe, microtrenuri cu roi dinate, micromanipulatoare etc. Dimensiunile
elementelor in miscare relativa la aceste micro sisteme sunt de ordinul de mrime 10-9 - 10-3 m, masele elementelor sunt de
ordinul 10-6 10-3 grame iar forele sunt de ordinul a 10-6 10-3 N. Procesele tribologice n micro- i nano-sisteme sunt,
de cele mai multe ori, cu totul diferite fa de procesele tribologice din macrosisteme. Devin foarte importante fortele de
PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 4
 interactiune la scara atomica precum: i)Forte de adeziune care pot dezvolta forte de atractie de 200 - 300N sau mai mult;
ii).Fore capilare. Apa din atmosfer condenseaz pe suprafeele elementelor n contact n straturi de grosime de pn la
zeci de nanometri, iar suprafeele ajunse n contact sunt atrase de presiunea Laplace cauzat de efectul de capilaritate. iii)
Fore moleculare sau forele de tip van der Waals se dezvolt la distane dintre suprafee mai mici de 10 nm; iv) Fore
electrostatice sunt rezultatul incarcarii cu sarcini electrice a elementelor in contact si sunt aprox. cu 2 ordine de marime
mai mici decat fortele capilare.
Frecarea se manifest la nivel de scar micro- sau nanometric i este puternic dependenta de interaciunile de
suprafa. Prezenta fortelor de adeziune in microtribosisteme si in special a fortelor de capilaritate conduce la cresteri
importante ale pierderilor prin frecare in miscarea de alunecare, de multe ori aceste forte de frecare putand bloca
microsistemul.
Coeficientul de frecare in miscarea de alunecare poate ajunge in microsisteme la valori de 5 10 sau chiar mai mult.
Cercetari experimentale efectuate au permis masurarea coeficientului de frecare de rostogolire la nivelul unor
microsisteme liniare de ghidare cu bile din otel cu diametrul de 0,285 mm, rezultand valori cuprinse intre 0,012 si 0,6.
La nivelul MEMS-urilor se incearca inlocuirea miscarii de alunecare cu cea de rostogolire.
Sistemele de frictiune antifrictiune utilizate de insecte ofera un camp larg de inspiratie pentru microactuatori
mecatronici unde fortele de frecarea si de adeziunea sunt dominante.

Referinte bibliografice ( selectie)

[1] IMT- Strategia de cercetare-dezvoltare in domeniile materiale noi, micro si nanotehnologii, in perspectiva integrarii in spatiul de
cercetare european, Bucuresti, 2004
[2] Opiz,A.,Ahmed,S.,Schaefer,J.A. and Scherge,M., 2002, Friction of the thin water fils: a nanotribological study, Surface Science
vol.504, pp.199-207.
[3] Hild W, Schaefer J.A. and Scherge M., 2002, Microhydrodynamical studies of hydrophilic and hydrophobic surfaces, Proc. of 13 th
International Colloquium Tribology, T.A.Esslingen, January 13 15, 2002.
[4] Scherge, M., Li, X. and Schaefer, A.,1999, The effect of water on friction of MEMS, Tribology Letters, No.6, vol. 3-4, pp.215-220.
[5] Scherge, M., 2001, Scale Dependence of Friction, Proc. of 2th World Tribology Congress, Vienna, paper No:489.
[6] Scherge, M. and Schaefer,A., 2000, Macro and Microtribology- Similar Results, Diferent Origins?, Trans. of 12 th International
Colloquium on Tribology,T.A.Esslingen, January 11-13, 2000.
[7]. S c h w a r z U.D., A generalized analytical model for the elastic deformation of an adhesive contact between a sphere and a flat
surface. Journal of Colloid and Interface Science 261 (2003) 99106
[8]. T a k e u c h i M., Adhesion forces of charged particles. Chemical Engineering Science 61 (2006) 2279 2289
[9]. S r i d h a r I . , S i v a s h a n k e r S., On the adhesion mechanics of multi-layer elastic systems.Surface and Coatings Technology 167
(2003) 181187
[10] L i n T.W.,M o d a f e A., S h a p i r o B. and G h o d s s i R., 2004, Characterization of Dynamic Friction in MEMS Based Microball
Bearings, IEE Transaction of Instrumentation and Measurement, vol.53, N0.3, June 2004, pp.839-845.
[11] A. Modafe, N. Ghalichechian, A. Frey, J. H. Lang, and R. Ghodssi, "Microball-Bearing-Supported Electrostatic Micromachines
with Polymer Dielectric Films for Electromechanical Power Conversion," Journal of Micromechanics and Microengineering (JMM),
vol. 16, pp.S182-S190, September 2006.
[12] Nima Ghalichechian a, Alireza Modafea, Jeffrey H Langb, Reza Ghodssi, Dynamic characterization of a linear electrostatic
micromotor supported on microball bearings, Sensors and Actuators A 136 (2007) 496503,
[13] Scherge,M. and Gorb, S., 2001, Biological Micro- and Nano- tribology. Natures Solution, Springer, Berlin.
[14] S. Gorb and M. Scherge: Biological microtribology: anisotropy in frictional forces of orthopteran attachment pads refl ects the
ultrastructure of a highly deformable material, Proc. R. Soc. Lond. B (2000) 267, 1239-1244
[15] S. Gorb and M. Scherge: Friction Active Systems of Insect Attachment Pads, Proc. of Int. Colloquium on Tribology, Esslingen,
2002.
[15] Bhushan B., 1999, Handbook of Micro/Nano Tribology, Ed.2, CRC Press,
[16] Stephen M. Hsu, Z. Charles Ying, Nanotribology, 2004 Kluwer Academic Publishers.
[17] CSM Instruments Application Bulletin, No. 20 October 2003 (www.csm-instruments.com)
[18]. B u t t H.J., C a p p e l l a B., K a p p l M. , Force measurements with the atomic force microscope: Technique, interpretation and
applications. Surface Science Reports 59 (2005) 1152.

CONTRIBUTIILE ANTERIOARE (ULTIMII 5 ANI) ALE ECHIPEI DE CERCETARE IN ARIILE

TEMATICE CONVERGENTE TEMEI PROPUSE SI POZITIONAREA ACESTOR CONTRIBUTII FATA
DE STADIUL ACTUAL AL CUNOASTERII
1. Elaborarea unor modele originale pentru studiul pierderilor prin frecare in sisteme de ghidare liniare cu
rostogolire utilizate in structurile mecatronice. Modelele se refera la sisteme de ghidare cu bile, cu contact in doua si
patru puncte. Modelele elaborate permit evaluarea fortelor de frecare si a coeficientului global de frecare in functie de
conditiile de lucru (sarcina, viteza, lubrifiant, temperatura) si de geometria contactului bilelor cu caile de rulare
(conformitate, unghi de contact, rugozitate). Modelele au fost elaborate in cadrul grantului CNCSIS TIP A cod
282/2001; 403/2002; 326/2003, cu tema:
Cercetri privind fiabilitatea sistemelor de ghidare liniare cu rostogolire, in corelaie cu procesele tribologice si
precizia de funcionare precum si a colaborarilor internationale cu: HTW des Saarlandes Germania in cadrul unei
burse DAAD in anul 2001 a directorului de grant si cu firma INA Homburg Germania, in perioada 2001 2003.
Rezultatele acestor cercetari au fost publicate in reviste internationale (B), reviste recunoscute CNCSIS (C) la conferinte
internationale (F) si nationale (G). In fig. 8 sunt exemplificate unele rezultate privind variatii ale coeficientului de frecare
in functie de conformitate (f= 0,51 0,55), de viteza si de raportul sarcina dinamica de baza/incarcare (P/C).

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 5
 Fig. 8

Titluri reprezentative de lucrari:

[19]. Olaru,D.N., Lorenz, P., Rudy, D., Friction in the Circular Arc Grooves Linear Rolling Guidance System, Tribologie und
Schmierungstechnik, No.2, (2004), pp. 812.
[20]. Olaru, D.N.,Lorenz, P., Rudy, D.,Cretu, Sp., Prisacaru, Gh.:Tribology Improving the Quality in the Linear Rolling Guidance
Systems. Part 1 Friction in Two Contact Points Systems.; Part 2 Friction in Four Contact Points Systems In: Proc. of the 13th
International Colloquium on Tribology, Esslingen, 15-17 January, 2002.
[21]. Olaru, D.N., Lorenz, P., Rudy, D.: Friction in the Linear Rolling Guidance Systems, In: Proc. of the 14th International
Colloquium on Tribology, Esslingen , 13-15 January, 2004.

2. Elaborarea unui model analitic original pentru evaluarea pierderilor prin frecare in microsisteme liniare cu bile,
diametrul bilelor fiind de 0,285 mm; bilele fiind din otel si caile de rulare fiind din placute de siliciu. Modelul ia in
considerare fortele de adeziune moleculara intre microbile si caile de ghidare si fortele de capilaritate dintre bile.
Rezultetele analitice obtinute cu ajutorul modelului sunt in concordanta cu valorile experimentale obtinute de L in T.W
s.a in 2004 la Maryland University USA [10]. Modelul a fost elaborat in cadrul grantului CNCSIS TIP A cod 537/2004,
2005, 2006 cu tema:Cercetari privind fiabilitatea sistemelor mecatronice in corelatie cu procesele macro, micro si
nanotribologice precum si a colaborarii cu HTW des Saarlandes Germania in cadrul unei burse DAAD in 2004 a
directorului de grant. Rezultatele acestor cercetari au fost publicate in reviste recunoscute CNCSIS (C), la conferinte
internationale (F) si nationale (G) si sunt in curs de publicare in reviste cotate ISI (A) revista Wear. In fig.9 sunt
prezentate rezultate ale modelului pentru diverse teorii de adeziune la contactul bila/cale de rulare.
1.

Fig. 9
Titluri reprezentative de lucrari:
[22]. Ianus, G. Olaru,D.N., Lorenz,P., Analytical models for adhesive contact between a sphere and flat surface with applications in the
micro-rolling linear systems.,Buletin IPI,Tom LII, Fasc. 6A, Sectia Constructii de Masini, 2006, p.257-262.
[23]. Olaru,D.N., Lorenz, P., Rudy, D., Friction in the Micro Linear Ball Bearings for Mems Applications, Int. Conference
VAREHD 12, Suceava, 8-9 Octomber, 2004.
[24]. Olaru, D.N.,Lorenz, P., Prisacaru, Gh.: Friction Coefficient in a Micro Linear Rolling System for MEMS Applications, In
Proc of 50. Internationales Wissenschaftliches Kolloquium, Technische Universitt Ilmenau, 19-23 September 2005, pp.213-
214.
[25]. D. N. Olaru, P. Lorenz, Gh. Prisacaru: Friction Coefficient in Linear Rolling Systems. From Macro to Micro Tribosystems, 15th
International Coloquium Tribology, Esslingen , 17-19 January, 2006, Section G-5.
[26]. Olaru,D.N., Lorenz, P., Prisacaru,Gh. A new Analytical Model to Estimate Friction in a Micro Linear Ball Bearings for Mems
Applications, In curs de publicare in WEAR.

3 Dezvoltarea unui tribomodel de rostogolire bila-suprafata sferica capabil sa simuleze frecarea de rostogolire in
microsisteme cu evidentierea rolului jucat de apa din atmosfera asupra frecarii. Elaborarea modelului matematic si a
echipamentului de testare. Realizarea de experimente pe tribomodelul bila- suprafata sferica cu determinari ale
coeficientului de frecare in micro tribosisteme. Modelul analitic se bazeaza pe integrarea ecuatiilor de miscare oscilatorie
PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 6
 a unei microbile pe o suprafata sferic concava, in conditii diferite de temperatura si umiditate, cu amplitudini de oscilatie
determinate experimental prin filmaru cu camera video. Modelul a fost elaborat in cadrul grantului CNCSIS TIP A cod
537/2004, 2005, 2006 cu tema:Cercetari privind fiabilitatea sistemelor mecatronice in corelatie cu procesele
macro, micro si nanotribologice.
Rezultatele acestor cercetari au fost publicate in reviste recunoscute CNCSIS (C). In fig. 10 sunt date unele rezultate
privind influenta apei asupra coeficientului de frecare , pentru diverse diametre de bile. Se evidentiaza cresterea
importanta a coeficientului de frecare odata cu scaderea diametrului bilei si in prezenta umiditatii atmosferice.

Fig. 10

Titluri reprezentative de lucrari:

[27] D. N. Olaru, P. Lorenz, Gh. Prisacaru,: Experimental Procedure to Determine Friction Coefficient in Micro Rolling Tribosystems,
Buletin I.P.Iasi, Tomul LI (LIV), Sectia Constructii de Masini, 2005, pp.447-454
[28]. Olaru,D.N., Lorenz,P, Prisacaru Gh., Water influence on rolling friction in micro ball rolling tribosystems.,Buletin IPI,Tom
LII, Fasc. 6A, Sectia Constructii de Masini, 2006, p.323-332.
[29]. Stamate, C., Olaru, D.N., The influence of the atmospheric condensed water on friction in a micro rolling systems,
Proc. of. Int. Conference TMCR, Chiinu, 31 mai 3 iunie 2007, vol.II.

4. Identificari si sistematizari de microtribosisteme si procese micro si nanotribologice in microsisteme mecatronice

si biologice in cadrul grantului CNCSIS TIP A cod 537/2004, 2005, 2006 cu tema:Cercetari privind fiabilitatea
sistemelor mecatronice in corelatie cu procesele macro, micro si nanotribologice. Valorificarea cercetarilor in: lucrari in
reviste cotate ISI (C), 4 proiecte de diploma, o teza de doctorat in pregatire (doctorand Stamate Ciprian), doua cursuri
specifice pentru studentii de la profilul Mecatronica: Microsisteme mecatronice anul V si Procese micro si
nanotribologice in sisteme mecatronice anul V.
[30]. C.Stamate, M. Cretan, O.D.Zaharia, Nanotechnology in Medical Applications, Buletin IPI,Tom LII, Fasc. 6B, Sectia Constructii
de Masini, 2006, p.83-90.

5. Elaborarea unui model complex pentru evaluarea pierderilor prin frecare in suruburi cu bile. Modelul permite
determinarea momentului de frecare in surubul cu bile, in functie de conditiile de lucru si de geometrie.
[31]. D.N.Olaru, Gh. Puiu, L.Balan, V.Puiu, A NEW MODEL TO ESTIMATE FRICTION TORQUE IN A BALL SCREW
SYSTEM, Proc. of Int. Colloquium Product Engineering.Echo Design and technology and Green Energy, Springer
Edition , 2004, p 333-346
[32]. D.N.Olaru, Gh. Puiu, V.Puiu, FRICTION IN A BALL SCREW SYSTEM, 12 th International Conference on EHD and
Traction, VAREHD 12, Suceava, 2004,CD-ROM, ISBN 973-666-119-9.

6. Cercetari in domeniul actuatorilor cu polimeri electroactivi utilizati in microsisteme mecatronice.

[33]. Gh. Prisacaru, D. Olaru , P. Brsanescu, Electroactive Polymer (Eap) Actuators Part I: Current status Buletin IPI,Tom LII,
Fasc. 6B, Sectia Constructii de Masini, 2006, p.69-76.
[34]. Gh. Prisacaru, D. Olaru, A. Burlacu, Electroactive Polymer (Eap) Actuators Part II: Applications, Buletin IPI,Tom LII, Fasc.
6B, Sectia Constructii de Masini, 2006, p.77-82.

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 7
 10.2. Obiectivele proiectului
(se specifica clar obiectivele proiectului in contextul stadiului cunoasterii in domeniu, elementele
originale vizate si importanta pentru domeniu, impactul estimat al proiectului; daca este cazul se va face
referire la caracterul interdisciplinar)

Tema de cercetare propusa prin prezentul proiectare urmareste reducerea frecarii la nivelul microsistemelor
mecatronice si vizeaza urmatoarele obiective generale:

1. Stabilirea limitelor dimensionale pentru care ncep s se se manifeste efectele de capilaritate i de adeziune n
micro tribosisteme de alunecare i de rostogolire.
Comentariu 1.
Cercetrile raportate n diverse lucrri se refer, n special, la determinri experimentale fcute cu echipamente de tip AFM
sau SFM pe tribosisteme de alunecare tip vrf sferic cu raz de civa microni pe suprafa plana [2-6], unde forele de
frecare cauzat de straturile de molecule de ap condensate sunt de ordinul de mrime cuprins ntre 50 nN - 500N.
Experienele efectuate n catedra de Organe de maini i Mecatronic [27-29] arat c in miscarea de rostogolire liber a unei
bile din oel pe o suprafa sferic din sticl efectul capilaritii produs de apa ce condenseaz pe suprafee ncepe s se
manifeste la diametre de aprox. 3mm (vezi fig. 10), ceea ce corespunde unei sarcini normale de contact de 1,12 mN. De
asemenea, la o bil din oel cu diametrul de 1mm fora de adeziune depsete fora de greutate a acestei bile. Prin urmare, se
estimeaz c la dimensiuni de 1-3 mm este posibil ca efectele capilaritii i adeziunii s joace un rol important n frecare.
Urmeaz a se stabili aceste limite n funcie de umiditatea si temperatura mediului, rugozitatea suprafeelor, materiale
utilizate etc.
Comentariu 2. Considerm c determinarea acestor limite este util studierii frecrilor n microsisteme i are caracter de
originalitate.

2. Elaborarea unor modele analitice complexe pentru evaluarea fortelor/momentelor de frecare si a coeficientilor
de frecare la nivelul suprafetelor in contact specifice microsistemelor mecatronice. Se urmareste studierea
influentei apei condensate pe suprafete asupra pierderilor prin frecare in cazul miscarii de alunecare si de
rostogolire.
Comentariu 1. Cercetarile efectuate pe plan mondial pe aceasta directie sunt predominant experimentale si pun in evidenta
variatii mari ale fortelor de frecare in functie de umiditatea si temperatura atmosferei, de presiune, de caracterul hidrofil sau
hidrofob al suprafetelor, de rugozitatea suprafetelor. Pot exista pe suprafete intre 2-3 randuri de molecule de apa pana la zeci
si sute de randuri de molecule de apa astfel incat frecarea in aceste conditii poate varia de la cazul limita pana la cazul
frecarii fluide. Formarea si ruperea microjonctiunilor capilare la nivelul varfurilor rugozitatilor reprezinta o sursa importanta
de pierderi prin frecare la nivelul microsuprafetelor in miscare iar dimensiunile acestor microjonctiuni depind atat de calitatea
suprafetei cat si de marimea stratului de apa condensata.

Comentariu 2. Pentru micarea de rostogolire se intenioneaz dezvoltarea modelului analitic elaborat de directorul de
proiect pentru tribosistemul bila- suprafata sferica prezentat in fig.10 [28,29] cu luarea in considerare a variatiei momentului
de frecare de rostogolire cu grosimea stratului de apa depus pe suprafetele in contact. Sunt avute in vedere determinri
experimentale privind forma i mrimea meniscurilor formate la contactul dintre o bil si o suprafa plan, n diverse
condiii de umiditate.
Comentariu 3.
Modelul dezvoltat n [28] are caracter de originalitate.

3. Dezvoltarea de noi modele analitice pentru studiul frecarii la nivelul unor microsisteme cu mai multe
suprafete in contact, cu miscare de rostogolire : micro rulmenti; micro ghidaje; micro angrenaje, cu
luarea in considerare a fortelor specifice : de capilaritate, de aderenta, electrostatice etc.
Comentariu 1. Modelul dezvoltat de directorul de proiect si colectiv n lucrrile [23 26] este un model static care nu ia in
considerare si variatia de viteza. Cu acest model s-au obinut, pentru un microghidaj cu bile valori ale coeficientului de
frecare comparabile cu cele determinate experimental de Lin si Modafe [10,11], ins nu s-a obinut i o variaie n funcie de
vitez. Se urmareste dezvoltarea acestui model cu luarea n considerare i a vitezei precum si extinderea lui si la alte
microsisteme cu miscare de rostogolire ( micro rulmeni).
Comentariu 3.
Modelul dezvoltat n [23-26] are caracter de originalitate.

4. Evidentierea de noi cai pentru reducerea frecarii la nivelul micro suprafetelor in contact precum si la
nivelul microsistemelor.
Comentariu 1. Sunt avute in vedere urmatoarele cai:
(a) Inlocuirea miscarii de alunecare cu miscarea de rostogolire cu reduceri ale frecarii de zeci sau chiar de sute de ori;
(b) Reducerea numarului contactelor intr-un microsistem conduce la o reducere importanta a pierderilor prin frecare ca
urmare a reducerii microjonctiunilor capilare.;
(c) Modificarea caracterului hidrofob al micro suprafetelor prin depuneri de microstraturi;
(d) Solutii constructive cu nivel redus de frecare;
(e) Utilizarea unor solutii oferite de microsistemele biologice.

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 8
4. Proiectarea si realizarea de experimente care sa valideze modelele analitice elaborate.
Comentariu 1. Sunt avute in vedere urmatoarele:

- proiectari si realizari de experimente pentru evaluarea calitativ i cantitativa a frecarilor in microsisteme, utiliznd
echipamentele existente;
- achizitii de microsisteme mecatronice si componente specifice pentru investigatii experimentale;
- achizitii de echipamente suplimentare, accesorii si soft performante pentru investigatii la scara micro si nano;

5. Finalizarea a doua teze de doctorat:

- CONTRIBUTII LA STUDIUL TEORETIC SI EXPERIMENTAL AL FORTELOR IN MICROSISTEME
BIOLOGICE SI MECATRONICE, doctorand Ciprian STAMATE, finalizare teza in anul 2009;
- CONTRIBUTII PRIVIND CRESTEREA PERFORMANTELOR SURUBURILOR CU BILE IN CORELATIE CU
PROCESELE TRIBOLOGICE, doctorand George PUIU, finalizare teza in 2009.

6. Editarea unei monografii intitulata: FRICTION PROCESSES IN MICROSYSTEMS (in limba engleza).

Elemente de impact
Se estimeaza ca modelele analitice ce se vor dezvolta pot constitui noi abordari si teorii in aria aferenta temei.
Se preconizeaza gasirea unor solutii de microsisteme cu nivel redus de frecare; se are in vedere inlocuirea miscarii de
alunecare cu miscarea de rostogolire la nivelul unor microsisteme de tip microactuatori, cu impact asupra cresterii
performantelor acestor microsisteme.

Caracter interdisciplinar:
Luarea in considerare a fortelor de capilaritate si a adeziunii moleculare pe microsuprafete confera cercetarii un pronuntat
caracter interdisciplinar cu utilizarea de cunostinte si competente n special din domeniul mecanic si fizic.
O directie de mare actualitate o reprezinta utilizarea unor microsisteme biologice ca surse de inspiratie pentru microsisteme
mecatronice optimizate, cu nivel redus de frecare, fapt ce confera un nou aspect interdisciplinar: mecanic fizic biologic.

10.3. Metodologia cercetarii

Tema propusa vizeaza cercetari teoretice si experimentale a proceselor de frecare in microtribosisteme si in microsisteme
mecatronice urmarind , in esenta, gasirea unor solutii pentru reducerea frecarii.
Sunt avute in vedere urmatoarele tipuri de activitati, specifice, de altfel, oricarei cercetari cu caracter fundamental:
1. Organizarea tuturor activitatilor cuprinse in planul de lucru si stabilirea de responsabilitati si termene pe fiecare membru
al echipei;
2. Adaptarea si completarea standurilor si echipamentelor existente cu noi echipamente, cu lanturi de masura, placi de
achizitii, senzori de forte, etc., in concordanta cu obiectivele proiectului. Realizarea de proiecte, obtinerea de oferte,
participarea la licitatii, achizitionarea de echipamente si materiale, realizarea practica a schemelor si montajelor, testarea si
pregatirea echipamentelor pentru cercetari experimentale.
3. Elaborarea de noi modele analitice cu realizarea de: documentare in tara si in strainatate, stabilirea de modele analitice,
simularea pe calculator a modelelor;
4. Validari ale modelelor cu rezultate similare obtinute de alti cercetatori, validari ale modelelor pe experimente realizate pe
echipamentele pregatite, validari pe echipamente performante existente in laboratoare din strainatate;
5. Identificarea de solutii noi pentru reducerea frecarii in microsisteme avand la baza modelele analitice elaborate: solutii
constructive noi, solutii privind conditii optime de functionare, etc.
6. Valorificarea cercetarii: elaborarea a doua teze de doctorat, elaborarea de lucrari stiintifice si publicarea lor in reviste
internationale cotate ISI, la conferinte internationale, la alte reviste si conferinte, propuneri de brevete de inventie, editare de
carte.
7. Realizarea de vizite de documentare si cercetare in concordanta cu tema proiectului.

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 9
 10.4.Resurse necesare:

10.4.1 Resursa umana

10.4.1.1. Directorul de proiect

10.4.1.1.1 Competenta stiintifica a directorului de proiect

Se va face referire la:

o Domenii de competenta si rezultate semnificative, atat rezultate teoretice cat si rezultate practice
o Lucrari stiintifice publicate
o Carti stiintifice in domeniu (monografii, tratate, alte carti) indexate ISI, recenzate in baze de
date internationale, si/sau publicate in edituri internationale si nationale de prestigiu
o Brevete de inventie/ descoperiri/ contributii esentiale la dezvoltarea cunoasterii
o Produse concepute/realizate si valorificate in mediul socio-economic :
o Membru in colective de redactie ale unor reviste internationale (cotate ISI sau incluse in
baze de date internationale) sau in colective editoriale ale unor edituri internationale
recunoscute
o Premii nationale si internationale acordate de asociatii profesoinale si institutii de prestigiu
in urma unui proces demonstrabil de evaluare

Domenii de competenta si rezultate semnificative.

1. TRIBOLOGIE
3 cri de Tribologie publicate n perioada 1993 2006:
- D.N.Olaru, Tribologie.Fundamente de frecare,uzare si ungere, Ed. Universitii Tehnice Iai, 1993
- I.Bercea, D.N.Olaru: Tribologia sistemelor mecanice, Ed. Universitii Tehnice Iai, 1998
- D.N..Olaru, Fundamente de lubrificatie, Ed. Gh. Asachi Iasi, 2002.
Titularul cursurilor:
TRIBOLOGIE, anul III, Facultatea de Mecanic
FUNDAMENTE DE LUBRIFICATIE, anul VI masterat, Facultatea de Mecanic;
BIOTRIBOLOGIE la facultatea de Bioinginerie Medical de la Univ. de Medicin i Farmacie din Iai.
MICROTRIBOLOGIE, anul V Mecatronica

CONTRIBUII TEORETICE I EXPERIMENTALE N DOMENIILE LUBRIFICAIEI:

- Elaborarea unui nou model de evaluare a fenomenului de starvare la rulmenii de turaie nalt, cu recunoatere pe plan
internaional :
- Elaborarea unui model general de estimare a durabilitii unsorilor utilizate la ungerea rulmenilor;
- Realizare de echipamente pentru studiul experimental al ungerii n rulmeni, n special n condiii de turaii nalte;
- Testri privind ungerea n rulmeni funcionnd la turaii de pn la 35 000 rot/min;
- Cercetri privind utilizarea aditivilor polimerici n uleiuri minerale, cu aplicaii la rulmeni;

CONTRIBUII TEORETICE I EXPERIMENTALE PRIVIND PROCESELE DE FRECARE N RULMENI:

- Elaborarea unui model de calcul a tensiunilor tangeniale n filmele EHD, cu aplicaie la rulmeni;
- Elaborarea unor programe privind simularea pierderilor prin frecare n rulmeni, n condiii de turaii nalte;
- Testri privind frecarea n rulmeni funcionnd la turaii de pn la 35 000 rot/min;

CONTRIBUII TEORETICE I EXPERIMENTALE PRIVIND PROCESELE DE FRECARE SI UZARE IN

SISTEMELE DE PROTEZARE ALE APARATULUI LOCOMOTOR UMAN:
- Elaborarea unui studiu de sintez privind procesele tribologice la nivelul aparatului locomotor uman i al endoprotezelor;
- Proiectarea unor echipamente pentru testarea la uzare i la frecare in vitro a tribosistemelor specifice protezelor pentru
articulaia de old.

PARTICIPRI LA CONGRESE I CONFERINE INTERNAIONALE DE TRIBOLOGIE:

- 6 th International Congress on Tribology EUROTRIB93, Budapesta, 1993
- 10 th International Colloquium Tribology-Solving Friction and Wear Problems,Technische Akademie Esslingen,
Ostfildern, Germany, January 1996;
- 11 th International Colloquium Tribology-Solving Friction and Wear Problems, Technische Akademie
Esslingen, Ostfildern, Germany, January 1998, Chairman la Seciunea B7 ;

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 10
- 12 th International Colloquium Tribology, 2000-Plus, Technische Akademie Esslingen, Ostfildern, Germany,
January 2000, Chairman in sectiunile B-7, C-7 si E-8 ;
- 13 th International Colloquium Tribology, Technische Akademie Esslingen, Ostfildern, Germany, January 2002,
Chairman in sectiunea A-9;
- 14 th International Colloquium Tribology, Technische Akademie Esslingen, Ostfildern, Germany, January 2004,
Chairman in sectiunea F-8;
- 50th Internationales Wissenschaftliches Kolloquium, Technische Universitt Ilmenau, 19-23 September 2005,
- 15 th International Colloquium Tribology, Technische Akademie Esslingen, Ostfildern, Germany, January 2006.

PUBLICAREA N REVISTE INTERNAIONALE DE TRIBOLOGIE:

WEAR (1993, 1993), STLE TRIBOLOGY TRANSACTION (1999), EUROPEAN JOURNAL OF MECHANICAL
ENGINEERING (1998), LUBRICATION SCIENCE (1997, 1999, 2000), TRIBOTEST
JOURNAL(1997,2002),TRIBOLOGIE UND SCHMIERUNGSTECHNIK-2004.

2. ORGANE DE MASINI
Titular al cursului : ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE MECANICA FINA la anul III, secia Mecanic Fin de la
Facultatea de Construcii de Maini.

RULMENTI
Coautor la monografia : RULMENTI. PROIECTARE SI TEHNOLOGIE, Bucureti, Editura Tehnic, 1985, Vol.1
i Vol.2, coordonator Prof. Dr. Ing. M. D. Gafianu. Monografia a obinut premiul Aurel Vlaicu al Academiei
Romne n anul 1987.
Elaborarea, n premier pe plan naional, de programe de simulare a cinematicii i dinamicii rulmenilor radiali i radial
axiali cu bile:
- Program de evaluare a distribuiei sarcinilor pe corpurile de rostogolire, cu luarea n considerare a forelor centrifuge;
- Program de analiz a dinamicii i cinematicii elementelor de rulmeni, cu integrarea ecuaiilor de micare a
bilelor i a coliviei;
- Optimizri de geometrie intern la rulmenii radiali i radial-axiali cu bile pentru turaii nalte;
Cercetri teoretice i experimentale privind utilizarea materialelor ceramice la rulmenii cu bile pentru turaii ridicate:

SISTEME DE GHIDARE LINIARE CU ROSTOGOLIRE SI SURUBURI CU BILE

Elaborarea de programe originale pentru evaluarea pierderilor prin frecare in sisteme de ghidare liniare cu bile si in
suruburi cu bile;
Bursa DAAD la HTW des Saarlandes Saarbrucken si la firma INA Homburg, Germania pentru documentare
si cercetare in domeniul sistemelor liniare de ghidare cu rostogolire, in perioada iulie - sept. 2001;

3. MICROSISTEME MECATRONICE
Titular curs MICROSISTEME MECATRONICE, anul V Mecatronica
Bursa DAAD la HTW des Saarlandes Saarbrucken Germania pentru documentare si
cercetare in domeniul micro si nanotribologiei in microsisteme mecatronice in perioada august
sept. 2004;

Participri la programe internaionale:

Participarea la Seminarul Design for Quality Forly organizat de ctre Universitatea din Bologna, Italia n
colaborare cu MCT Romnia, in perioada 4.07 19.07.1994;
Participarea la programul :Tribology of the Ceramics organizat de ctre Aristotelis University of
Thesaloniki, Dept. of Mechanical Engineering, n perioada: 06 14.04.1998
Participarea la programele SOCRATES n domeniul Tribologiei la HTW Saarbrucken, Germania, INSA
Lyon, Frana, n perioada 1999- 2006;
Participarea la Programul TEMPUS : Quality of the Education in Mechanical Engineering Faculties, la
Universitatea Paul Sabatier Toulouse, Frana, iunie 1999 i la Universitatea din Sevilia, Spania, aprilie
2000.

Lucrari semnificative publicate

Monografii:
1. Gafitanu, M. Cretu, Sp., Racocea C., Olaru D.: RULMENTI. PROIECTARE SI TEHNOLOGIE,
vol.I si vol. II, Bucuresti, Editura Tehnica, 1985, 700 pagini ( Premiul Academiei Romne n anul 1987).
2. Olaru, D.N., FUNDAMENTE DE LUBRIFICATIE, Editura "Gh.Asachi", Iai, 2002, 210 pagini.

Articole publicate n reviste de specialitate din strintate (ISI)

1. D.N.Olaru and M.D.Gafitanu: Starvation in Ball Bearings, Wear,170 (1993),219-234;
2. D.N.Olaru and M.D.Gafitanu: A New Relation For Ball Bearing limit Speed,Acta Tribologica,2 (1994) 1, 65-72;
3. D.N.Olaru and M.D.Gafitanu: Lubrication Safety in High-Speed Ball Bearings, Lubrication Science, 9-4, August
1997,pp 365- 389;

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 11
 4. D.N.Olaru and M.D.Gafitanu: A New Methodology to Estimate Starvation in Ball Bearings , Tribotest Journal,4-
1,1997,p.93- 106;
5. M.D.Gafitanu, D.N.Olaru und M.C.Cocea: Die Verluste Wegen Der Reibung In Radial-Axial Kugellagern Bei
Hohen Drehzahlen, Wear, 160 (1993), 51-60
6. Bercea,I,Cretu,Sp.,Bercea,M. Olaru,D; Simulating Roller- Cage Pocket Friction in a Tapered Roller Bearing,
European Journal Mech.Eng.vol.43,1998;
7. Bercea, M. Bercea, I. Olaru, D.,N., Nelias, D.: Polyethylene as an Additive for Minearl Oils- Part I: Influence of
the Polymer Concentration on the Film-Forming Properties in Rolling Bearings, STLE -TRIBOLOGY
TRANSACTIONS , Vol.42, 1999, 4, p.851-859;
8. Bercea, M., Bercea, I.,Nelias,D.,Olaru, D.N.,:The Tribologycal Behavior of Mineral Oils Additived with
Polyethylene, LUBRICATION SCIENCE ,11-3, May 1999 (11), p.247-270;
9. C.Oprian, D.N.Olaru, D.Leohchi, A New Method to Simulate the Elastic Interactions in the Tribosystems of a
Multi-Bar Mechanism, TRIBOTEST JOURNAL, 9-2, December 2002 (9), p.157-169.
10. D.N.Olaru, P.Lorenz, D.Rudy, Friction in the Circular Arc Grooves Linear Rolling Guidance System,
Tribologie und Schmierungstechnik, No.2, (2004), pp. 812.
11. D.N.Olaru, Gh. Puiu, L.Balan, V.Puiu, A NEW MODEL TO ESTIMATE FRICTION TORQUE IN A BALL
SCREW SYSTEM, Proc. of Int. Colloquium Product Engineering.Echo Design and technology and Green
Energy, Springer Edition , 2004, p 333-346.

Lucrri publicate in ultimii ani pe domeniul temei propuse:

1. Olaru,D.N., Lorenz, P., Rudy, D., Friction in the Micro Linear Ball Bearings for Mems Applications, Int. Conference
VAREHD 12, Suceava, 8-9 Octomber, 2004.
2. D. Olaru, P.Lorenz, Gh. Prisacaru, G. Ianus: Friction Coefficient in a Micro Linear Rolling System for MEMS
Applications 50. Internationales Wissenschaftliches Kolloquium - Mechanical Engineering from Macro to Nano, ILMENAU,
Sept. 2005;
3. D.N.Olaru, Gh. Prisacaru, P.Lorenz, Friction Coefficient in Linear Rolling Tribosystems. From Macro to Micro
Tribosystems, 15th int. Colloquium Tribology, TA Esslingen, 17-19 January, 2006.
4.D. Olaru, Gh. Prisacaru: Implicarea apei din atmosfera in structurile specifice MEMS-urilor, Seminarul National de
Organe de Masini SNOM05, Brasov, 9-10 iunie 2005;
5. D. Olaru, P.Lorenz, Gh. Prisacaru, : Friction Modeling in Micro Rolling Systems for MEMS Applications, 1st
International Conference Computational Mechanics and Virtual Engineering COMEC 2005, 20 22 October 2005,
Brasov, Romani
6.D. N. Olaru, P. Lorenz, Gh. Prisacaru,: Experimental Procedure to Determine Friction Coefficient in Micro Rolling
Tribosystems, Buletin I.P.Iasi, Tomul LI (LIV), Sectia Constructii de Masini, 2005, pp.447-454
7. Olaru,D.N., Lorenz,P, Prisacaru Gh., Water influence on rolling friction in micro ball rolling tribosystems.,Buletin
IPI,Tom LII, Fasc. 6A, Sectia Constructii de Masini, 2006, p.323-332.
8. Olaru,D.N., Lorenz, P., Prisacaru,Gh. A new Analytical Model to Estimate Friction in a Micro Linear Ball Bearings
for MEMS Applications, Trimis spre publicare la revista WEAR. .

- Publicarea in ultimii 5 ani a 24 de lucrari stiintifice dupa cum urmeaza: 2 in reviste ISI (A), 2 in reviste internationale (B), 6
in reviste recunoscute CNCSIS (C), 8 in volume ale conferintelor int. (E), o carte (D), 6 in volume ale conferintelor nationale
(G)
-Profesor invitat la HTW des Saarlandes Germania, 2001, 2002, 2004, 2005, 2006;
- Membru n Comitetul Director al revistei: Analele Universitii Dunrea de jos din Galai, seciunea
Tribologie din anul 2004.
- Coordonator de proigrame SOCRATES ERASMUS in Facultatea de Mecanica din 1998 i n prezent;
-Prodecan de facultate n perioada 1997 2004

10.4.1.1.2. Competenta manageriala a directorului de proiect

Se va face referire la:

o Proiecte si contracte de cercetare nationale si/sau internationale castigate prin competitie in
calitate de director (se va preciza - titlul, anul castigarii, sursa de finantare, suma aprobata)
o Infiintarea (coordonarea) de laboratoare, centre si/sau institute de cercetare

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 12
Director la 5 teme de cercetare (12 granturi anuale) ncepnd cu anul 1996.

Director de grant
Crant CNCSU tip A cu tema OPTIMIZAREA PROCESELOR TRIBOLOGICE DIN ARTICULATIILE SISTEMELOR
DE PROTEZARE ALE APARATULUI LOCOMOTOR UMAN
Cod proiect 524/1996 si 1136/1997
Valoare totala 13 000 000 lei
Perioada : 1996-1997
Lucrri publicate:
Participarea la 8 th si 9th Conference on Elastohydrodynamic Lubrication and Traction, Suceava, 1996 si 1998 cu 2 lucrari
si la 7 th International Conference on Tribology ROTRIB96 Bucuresti,1996 cu o lucrare;
Elaborarea unui curs de BIOTRIBOLOGIE pentru studentii din anul V de la Facultatea de Bioinginerie Medicala a
Universitatii de Medicina si Farmacie Gr.T.Popa din Iasi

Director de grant
Grant CNCSU tip A cu tema : STUDIUL PIERDERILOR PRIN FRECARE IN RULMENTII RADIALI SI RADIAL
AXIALI CU BILE, IN CORELATIE CU ABATERILE DE MONTAJ SI CU RIGIDITATEA ARBORILOR, Cod proiect:
1132/1997 si 517/1998
Valoare totala : 26 000 000 lei
Perioada: 1997 - 1998
Lucrri publicate:
12. 9 th conference on EHD and Traction, Suceava 1998 - o lucrare;
13. First Asia International Colloquium on Tribology, Beijing,1998, China - o lucrare;
14. Brevetarea standului pentru testari experimentale acceptat la OSIM Depozit C/1242-1998

Director de grant:
Grant CNCSIS Tip A, Cod 540/1999, Tema 12, Contract 34280/1999 :
Grant CNCSIS Tip A Cod 886/2000, Tema 8, Contract 37089/2000 :
Tema: CERCETRI PRIVIND CRETEREA PERFORMANTELOR TRIBOSISTEMELOR CU DESTINAII
SPECIALE PRIN UTILIZAREA MATERIALELOR CERAMICE. APLICAII LA RULMENI SI SISTEME DE
PROTEZARE.
Valoarea 4 000 000 lei/ 1999 i 45 000 000 lei/2000

Lucrari publiocate:
1. Paleu, V., Cretu, Sp., Olaru, D., Prisecaru, Gh., Bercea, I., Numerical results of a quasi-static analysis on hybrid ball bearing,
Proceedings of the 3rd International Conference of Tribology Balkantrib99, june 2-4 , Sinaia, p.81-89, vol.III, 1999.
2. Cretu, Sp., Paleu, V., Tudor, A., Olaru, D.N., Lefter, D., Hybrid rolling bearings-a better solution for bearings workings in special
environments, Proceedings of the 3rd International Conference of Tribology Balkantrib99, june 2-4 , Sinaia, p.229-237, vol.II, 1999.
3. Paleu V. Olaru D.N.,Cretu S., Power Loss and Developed Temperature Prediction for a Hybrid Rolling Bearing, Proceedings of the
12th International Colloquium Trilbology, Stuttgart/Ostfildern (Germany), Jan. 11-13, 2000;
4. Paleu V.,Cretu S.,Olaru D.N., Quasi- Static Analysis and Endurance Prediction for Hybrid Ball Bearing Numerical Results,
Proceedings of the 12th International Colloquium Trilbology, Stuttgart/Ostfildern (Germany), Jan. 11-13, 2000;

Director de grant:
Grant CNCSIS Tip A COD CNCSIS 282/2001, Tema 48, 2001
Grant CNCSIS Tip A. COD CNCSIS 403/2002, Tema nr. 24 ,2002
Grant CNCSIS Tip A. COD CNCSIS 326/2003, Tema nr. 29 ,2003
Tema: CERCETRI PRIVIND FIABILITATEA SISTEMELOR DE GHIDARE LINIARE CU ROSTOGOLIRE, IN
CORELAIE CU PROCESELE TRIBOLOGICE SI PRECIZIA DE FUNCIONARE
Valoarea 55 000 000 lei/2001, 52 000 000 lei/2002, 67 000 000 lei/ 2003. Proiectul a fost finalizat in anul 2003

Lucrari publicate:
1. D. N. OLARU , P. LORENZ, D. RUDY, SP. CRETU , GH. PRISACARU: Tribology Improving the Quality in the Linear Rolling
Guidance System.Part 1 Friction in Two Contact Points System, Proceedings of the 13th International Colloquium Trilbology, 15-17
ianuarie 2002, TAEsslingen-Germania.
2. D. N. OLARU, P. LORENZ, D. RUDY, Tribology Improving the Quality in the Linear Rolling Guidance System.Part 1 Friction in
Four Contact Points System, Proceedings of the 12th International Colloquium Trilbology , 15-17 ianuarie 2002, TAEsslingen-
Germania.
3. D.N. Olaru i Gh. Prisacaru. Linear Rolling Guidance System for Mechatronic Structures, COMEFIM-6, Braov, octombrie 2002;
4. Olaru D.N., Lorenz ,P. Rudy, D., Prisacaru Gh., Friction in Linear Rolling Systems. Conferinta Internaional de Tribologie
ROTRIB2003 Galai, sept. 2003
5. Olaru, D.N., Lorenz, P., Rudy, D.: Friction in the Linear Rolling Guidance Systems, In: Proc. of the 14th
International Colloquium on Tribology, Esslingen , 13-15 January, 2004.
6. Olaru,D.N., Lorenz, P., Rudy, D., Friction in the Circular Arc Grooves Linear Rolling Guidance System, Tribologie und
Schmierungstechnik, No.2, (2004), pp. 812.

Director de grant:
Grant CNCSIS TIP A cod 537/2004, 2005, 2006

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 13
Tema: CERCETARI PRIVIND FIABILITATEA SISTEMELOR MECATRONICE IN CORELATIE CU PROCESELE
MACRO, MICRO SI NANOTRIBOLOGICE
Valoarea 140 000 000 lei/2004, 180 000 000 lei/2005, 200 000 000 lei/ 2006. Proiectul s-a finalizat in anul 2006

Lucrari publicate
1. Olaru,D.N., Lorenz, P., Rudy, D., Friction in the Micro Linear Ball Bearings for Mems Applications, Int. Conference VAREHD 12,
Suceava, 8-9 Octomber, 2004.
2. D. Olaru, P.Lorenz, Gh. Prisacaru, G. Ianus: Friction Coefficient in a Micro Linear Rolling System for MEMS Applications 50.
Internationales Wissenschaftliches Kolloquium - Mechanical Engineering from Macro to Nano, ILMENAU, Sept. 2005;
3. D.N.Olaru, Gh. Prisacaru, P.Lorenz, Friction Coefficient in Linear Rolling Tribosystems. From Macro to Micro Tribosystems, 15th int.
Colloquium Tribology, TA Esslingen, 17-19 January, 2006.
4.D. Olaru, Gh. Prisacaru: Implicarea apei din atmosfera in structurile specifice MEMS-urilor, Seminarul National de Organe de Masini
SNOM05, Brasov, 9-10 iunie 2005;
5. D. Olaru, P.Lorenz, Gh. Prisacaru, : Friction Modeling in Micro Rolling Systems for MEMS Applications, 1st International Conference
Computational Mechanics and Virtual Engineering COMEC 2005, 20 22 October 2005, Brasov, Romani
6.D. N. Olaru, P. Lorenz, Gh. Prisacaru,: Experimental Procedure to Determine Friction Coefficient in Micro Rolling Tribosystems,
Buletin I.P.Iasi, Tomul LI (LIV), Sectia Constructii de Masini, 2005, pp.447-454
7. Olaru,D.N., Lorenz,P, Prisacaru Gh., Water influence on rolling friction in micro ball rolling tribosystems.,Buletin IPI,Tom LII,
Fasc. 6A, Sectia Constructii de Masini, 2006, p.323-332.
8. Olaru,D.N., Lorenz, P., Prisacaru,Gh. A new Analytical Model to Estimate Friction in a Micro Linear Ball Bearings for Mems
Applications, Trimis spre publicare la revista WEAR in 2006.

Burse de cercetare DAAD : 2001 3 luni i 2004 2 luni la HTW des Saarlandes, Germania.

10.4.1.2. Echipa de cercetare

Lista membrilor echipei de cercetare: (Fara directorul de proiect)

Nr. Anul Titlul didactic Doctorat Semnatura

Nume si prenume
crt. nasterii stiintific * **
1 PRISACARU 1954 Conferentiar DA
GHEORGHE
2 IANUS GELU 1961 Lector DA
3 STAMATE CIPRIAN 1978 Cercetator Doctorand
4 PUIU GEORGE 1978 Asistent Doctorand
CONSTANTIN

* La Titlu didactic/stiintific completati cu una din variantele:

Profesor / Conferentiar / Lector / Asistent / CS I / CS II / CS III / Cercetator
** La Doctorat completati cu una din variantele: DA /NU / Doctorand

10.4.1.2.1. Cercetatori cu experienta

Se va face referire la:

o Experienta anterioara a ficarui membu al echipei, in domeniul temei propuse
o Domenii de competenta si rezultate semnificative - documentate atat prin rezultate teoretice cat
si prin rezultate practice.
o Lucrari semnificative publicate (max. 5 lucrari)
o Modalitati de valorificare/diseminare a rezultatelor - publicatii, brevete, participari la
conferinte
o proiecte obtinute de catre membrii echipei - titlul, nivel de finantare, sursa de finantare,
durata

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 14
 Conf. Dr. Ing. Gheorghe PRISACARU

Domeniile de competent :
Mecatronic; Actuatori;Organe de maini; Tribologie; Proiectarea asistata de calculator.
Teza de doctorat in domeniul rulmentilor radial cu role cilindrice (propunerea unei geometrii interne
optimizate a acestui tip de rulment cu incarcare complexa);
Abordarea cinematicii si dinamicii in tribocontactele cu rostogolire;
Crearea de programe de simulare pe calculator a functionarii rulmentilor, programe ce servesc ca
instrumente de proiectare optimizata a acestor rulmenti.
Obtinerea unei finantari de la CNFIS de tip PIP (5000 USD) pentru achizitionarea unei instalatii complete
de testat sisteme liniare de la INA (Germania).
Profesor invitat la HTW des Saarlandes 1999 ,2000, 2001,2002,2004 si la INSA Lyon Franta, 1999, 2005
Vizite de documentare la firmele FESTO i SCHENK - Germaniai 2001;
Coordonator Program LEONARDO in domeniul Mecatronicii cu vizite de documentare la HTW des
Saarlandes si FESTO Germania, in 2004 ;
Coordonator Consortiu European CAROLUS MAGNUS din partea Univ. Tehnice Iasi, incepand din anul
2005. Vizita de documentare la IUT Bethun Franta, 2005.
Organizarea Primei Olimpiade Naionale de Mecatronic, octombrie 2002, Cluj-Napoca.

Cri reprezentative:
1. Gh. Priscaru, Actionarea roboilor industriali, Editura VIE, ISBN - 973-99759-6-8, 2000, Iai.

Lucrri reprezentative ( in corelatie cu tema):

1. D.N.Olaru, S. Cretu, G. Prisacaru, P. Lorenz, D. Rudy, Tribology-Improving the Quality in the Linear rolling Guidance System,
Part 1: Friction in Two Contact Points System, Proceedings of the 13th International Colloquium Tribology, Stuttgart/Ostfildern
(Germany), Jan. 15-17, 2002, vol. I, ISBN 3-924813-48-5, p. 703-709.
2. D. N. Olaru, P.Lorenz, D. Rudy, Gh. Prisacaru, D. Antaluca, Friction in the Circular Arc Grooves Linear Rolling Guidance
System, The Annals of University Dunarea de Jos of Galati, Fascicle VIII, Tribology, 2003, ISSN 1221-4590.
3. Gh. Prisacaru, Sp. Cretu, D.N. Olaru, P. Lorenz, Cylindrical roller bearing carrying thrust load, 2nd World TRIBOLOGY
Congress, 03 - 07 September 2001, Vienna, AUSTRIA - Messe Congress Center (lucrarile editate pe CD).
4. Olaru, D.N.,Lorenz, P., Prisacaru, Gh.: Friction Coefficient in a Micro Linear Rolling System for MEMS Applications, In Proc
of 50. Internationales Wissenschaftliches Kolloquium, Technische Universitt Ilmenau, 19-23 September 2005.
5. Gh. Prisacaru, D. Olaru , P. Brsanescu, Electroactive Polymer (Eap) Actuators Part I: Current status, Part II; Applications,
Buletin IPI,Tom LII, Fasc. 6B, Sectia Constructii de Masini, 2006, p.69-82.
6.Gh. Prisacaru., D. Olaru, Electroactive polymer (EAP) applications; Part I: EAP-Artificial muscles, Conferinta stiintifica
internationala TMCR 2007, Chisinau, 31mai-03 iunie 2007, vol.3, p.321-323.
7. Gh. Prisacaru., D. Olaru, Electroactive polymer (EAP) applications; Part II: EAP-Devices, Conferinta stiintifica internationala
TMCR 2007, Chisinau, 31mai-03 iunie 2007, vol.3, p.324-327.

- Peste 90 de lucrari stiintifice publicate sau sustinute la manifestari stiintifice in domeniile tribologie, rulmenti, sisteme
de ghidare liniare, microsisteme mecatronice, actuatori pentru mecatronica.

Proiecte si contracte de cercetare

1. Proiect PIP CNFIS: Laborator multifuncional, mijloc de creterea eficienei n instruirea studenilor, cod
CNFIS 116/2000, in valoare de 5000 USD, Director proiect: Conf. dr.ing. Gh. Prisacaru;
2. Proiect ANSTI nr.6177/2000, Tema A23, STUDIUL TRIBOLOGIC AL SISTEMELOR DE GHIDARE
LINIARE
CU ROSTOGOLIRE, Director proiect Conf. Dr. Ing. Gheorghe Priscaru
3.Contract 6182/25.10.2000, tema B2/2000 (in calitate de colaborator extern - P.Poni) Polimeri cu structuri si
arhitecturi speciale. Corelatii sinteza-structura-proprietati. Beneficiar : ANSTI
4.Contract nr.35259/2001, tema 48 cod CNCSIS 282 (3 ani2001-2003)(colaborator) Cercetari privind fiabilitatea
sistemelor de ghidare liniare cu rostogolire in corelatie cu procesele tribologice si precizia de functionare. Beneficiar:
CNCSIS director Prof. D. Olaru; Valoarea 55 000 000 lei/2001, 52 000 000 lei/2002, 67 000 000 lei/ 2003
5. Contract nr. 40222 / 2003, tema 17 cod CNCSIS 830: Studiul tribologic al contactului capat rola-umar de ghidare
in rulmenti cu role cilindrice sub sarcina combinata pe perioada rodajului. Beneficiar: CNCSIS Director grant
conf. Gh. Prisacaru
6. Grant CNCSU BM tip D, Tema: ASIGURAREA CALITII SI FIABILITATII SISTEMELOR
MECANICE IN CORELAIE CU PROCESELE TRIBOLOGICE SI FENOMENELE DE OBOSEALA
MECANICA. Director tema: prof.dr.ing.Spiridon Cretu,Valoarea total 60 000 USD; Perioada 1998-2002;
7. Grant CNCSIS TIP A cod 537/2004, 2005, 2006, Tema: CERCETARI PRIVIND FIABILITATEA SISTEMELOR
MECATRONICE IN CORELATIE CU PROCESELE MACRO, MICRO SI NANOTRIBOLOGICE, colaborator,
director Prof. D. Olaru; Valoarea 140 000 000 lei/2004, 180 000 000 lei/2005, 200 000 000 lei/ 2006
8. Grant CNCSIS tip A - 2007 cu tema : POLIMERII ELECTROACTIVI (PEA) - O NOUA CLASA DE
ACTUATORI NECONVENTIONALI, director de grant. Aprobat in iunie 2007.

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 15
 Sl. Dr. Ing. Gelu IANUS

Domenii de competenta

Organe de Masini, Tribologie, Vibratii Mecanice, Masini textile, Fiabilitate,

Doctor din anul 2001.

Tema tezei de doctorat: Contribuii la studiul influenei lubrificaiei asupra fiabilitii rulmenilor (lubrifiani
plastici) conducator stiintific prof. dr. ing. Mihai GAFITANU

Lucrari stiintifice reprezentative:

Ianu G., Hanganu, L., C., Apreciations on lubricant degradation of card cylinders bearings with vibrodiagnosis help,
Conferina Internaional Tehnologii moderne, calitate, restructurare, TMCR-2005, Chiinu, mai 2005, vol. 5a, p. 571-
574, ISBN 9975-9775-3-2.
Ianu G., Hanganu, L., C., The pressure force influency of the drafting systems elastically arms from ring frames on the
bearings reliability, Conferina Internaional Tehnologii moderne, calitate, restructurare, TMCR-2005, Chiinu, mai
2005, vol. 5a, p. 575-578, ISBN 9975-9775-3-2.
Ianu G., Hanganu, L., C., Estimation methods concerning lubrication quality of card cylinders bearings, Conferina
Internaional Tehnologii moderne, calitate, restructurare, TMCR-2005, Chiinu, mai 2005, vol. 5a, p. 579-582, ISBN
9975-9775-3-2.
Dumitru Olaru, Gelu Ianus, And Peter Lorenz, Analitycal models for adhesive contact between a sphere and flat surface
with aplications in the micro-rolling linear sistems ACME 2006, Iai, 16 17 iunie, Buletinul Institutului Politehnic din
Iai, Tomul L (LIV), Fasc. 6A, 2004, Secia Construcii de maini, p.257 262, ISSN 1011-2855.
Gelu Ianus, Dumitru Olaru, Peter Lorenz Applications of Analytical Mmodels forAdhesion In the Micro-
rollingLlinearSsystems Conferina Internaionala ADEMS07, ACTA TECHNICA NAPOCENSIS, 50, vol. II issn 1221-
5872, pag. 397-400, 2007
Ianus Gelu, Grigoras Stefan, Hanganu Constantin Lucian, Marian Boran The Effects of the Damaged Structure of
Greases Soaps on Ball Bearings Vibration BIBLIOTECA CHIMIEI MATERIALE PLASTICE Nr.1/2007 ISSN
0025/5289 pag. 47-50

Granturi castigate prin competitie in calitate de director

Grant A Nr. inreg . CNCSIS 490 tema 44/2005 FIABILITATEA SISTEMELOR DE CONTROL
ACTIV A MASINILOR TEXTILE CONSIDERAND PROCESELE MACRO, MICRO SI
NANOTRIBOLOGICE SPECIFICE

Membru n colective de cercetare la granturi :

Grant D221 (COD CNCSIS: 221). Nr. de inregistrare la CNCSIS: 7397/6.09.2000. Tema: Fiabilitatea
lubrifiantilor contactelor cu rostogolire . Modele, concepte , experiment ;
Director proiect : prof. dr ing. Mihai GAFITANU
Grant A Nr. inreg . CNCSIS 518 tema 27/2004 SISTEME DE CONTROL ACTIV A
SUBANSAMBLELOR SPECIFICE MASINILOR TEXTILE SI IMPLEMENTAREA ACESTORA LA
MASINILE PENTRU FILATURA
Director grant : Conf. dr ing. Lucian Constantin HANGANU
CEEX 205/20.07.2006 SISTEME MECATRONICE MOBILE INTELIGENTE CU IMPACT
ECOLOGIC PENTRU ECHIPAMENTE TEXTILE
Director grant: Conf. dr ing. Lucian Constantin HANGANU

10.4.1.2.2. Cercetatori in formare

Delimitarea clara si credibila a rolului lor in desfasurarea activitatilor de cercetare in cadrul proiectului, specificandu-
se denumirea tezelor de doctorat (daca este cazul).

Prezentul proiect deschide o nou perspectiv n dezvoltarea i formarea resursei umane nalt calificat la Universitatea
Tehnic Gh. Asachi din Iai pe domeniu prioritare n cercetarea romneasc i pe plan mondial: micro i
nanotehnologii. Apreciem c prezentul proiect aduce urmtoarele contribuii la dezvoltarea resursei umane nalt
calificate:

1.In primul rnd se ofer posibilitatea nchegrii unui colectiv de cercetare interdisciplinar n domeniul proceselor
tribologice (de frecare) la nivelul micro i nanosistemelor existente n structurile mecatronice, domeniu abordate
doar tangenial pn n prezent n Romnia.
2. In egal msur, antrenarea tinerilor doctoranzi n activitile de cercetare pe acest domeniu prioritar ofer
PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 16
posibilitatea de a se crea o coal puternic i durabil de cercetare n domeniul micro i nanotehnologiilor i-n egal
msur, n domeniul mecatronicii. Totodat, noile echipamente ce vor fi achiziionate prin proiect, mpreun cu cele
existente i modernizate pentru investigaii n domeniul frecarii la scara micro si vor asigura o pregtire pentru
performane n domeniul mecatronicii i al tribologiei
3. Echipa inclus n prezentul proiect cuprinde 2 doctoranzi cu teme n corelaie cu prezentul proiect, n diverse stadii
de pregtire a doctoratului:

Drd. Ing. Ciprian STAMATE

Doctorand cu frecven din octombrie 2004 n specialitatea Tribologie i Organe de maini la Catedra Organe de
Masini si Mecatronica din Univ. Tehnica Gh. Asachi Iasi .
Conductor de doctorat: prof. dr. ing. Dumitru OLARU.
Tema de doctorat: CONTRIBUTII LA STUDIUL TEORETIC SI EXPERIMENTAL AL FORTELOR IN
MICROSISTEME BIOLOGICE SI MECATRONICE
Absolvent al Facultii de Mecanic , Secia Mecatronic (5 ani) i a specializrii de Masterat Tribologia
Sistemelor Mecanice 1 an.
Participare program SOCRATES 3 luni la ULBruxelles, n perioada februarie mai 2003
Competene n domeniile Mecatronic, Tribologie, Programare,Modelare si simulare, Microsisteme, Electronica.

Lucrri publicate:
1. C. Stamate, Mecanical performance of internal fixation plates fot tibial fractures Al V-lea Simpozion National de
Biomateriale, Biomateriale si Aplicatii MedicoChirurgicale, Iasi, 28 - 29 octombrie 2005, ISBN 973-627-237-0;
2. C.Stamate, M. Cretan, O.D.Zaharia, Nanotechnology in Medical Applications, Buletin IPI,Tom LII, Fasc. 6B, Sectia
Constructii de Masini, 2006, p.83-90.
3. Cretan, M.,Stamate, C., Zaharia O.D., The reconstruction of the intervertebral disc using CT of lumbar spine and
AutoCAD - Tehnologii Moderne, Calitate, Restructurare (T.M.C.R. 2007), Ediia XI-a, vol.3, Chiinu, 31 mai - 03 iunie
2007, ISBN 978-9975-45-037-9;
4. Stamate, C., Olaru, D., The influence of the atmospheric condensed water of friction in a micro rolling systems -
Tehnologii Moderne, Calitate, Restructurare (T.M.C.R. 2007), Ediia XI-a, vol.3, Chiinu, 31 mai - 03 iunie 2007, ISBN
978-9975-45-037-9.

Membru in colective de cercetare:

1. CEEX modul I/2006, contract nr. 205/26 iulie 2006, cu tema: Sisteme mecatronice mobile inteligente cu impact
ecologic pentru echipamente textile SYMTEX, Director de proiect: Conf.dr.ing. Lucian C. HANGANU,
Universitatea Tehnic Gh.Asachi Iai.
2. Grant CNCSIS TIP A cod 537/2004, 2005, 2006
Tema: CERCETARI PRIVIND FIABILITATEA SISTEMELOR MECATRONICE IN CORELATIE CU PROCESELE
MACRO, MICRO SI NANOTRIBOLOGICE. Director grant: prof. dr. ing. Dumitru Olaru.

Specializari:
- Analyse dImages et Reconnaissance de Formes (2002-2003); ELEC376;
- Automatique; Systmes Discrets (2002-2003); ELEC245;
- Constructions Mecanique et Robotique (2002-2003);SCMERO

Doctorandul ing. Ciprian Stamate are tema de doctorat axata pe frecarea in microsisteme mecatronice si biologice. O
parte din rezultatele teoretice si experimentale obtinute in prezentul proiect vor constitui baza tezei de doctorat pe care
urmeaza sa o sustina in anul 2009.

Drd. Ing. George Constantin PUIU

Asist. Univ. la Universitatea din Bacau

Doctorand fr frecven din octombrie 2004 n specialitatea Tribologie i Organe de maini la Catedra de Organe
de Masini si Mecatronica din Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi
Conductor de doctorat: prof. dr. ing. Dumitru OLARU.
Tema de doctorat: CONTRIBUTII PRIVIND CRESTEREA PERFORMANTELOR SURUBURILOR CU BILE IN
CORELATIE CU PROCESELE TRIBOLOGICE

Absolvent al Facultii de Inginerie Univ. Bacau, specializarea TCM in anul 2002. Este asisent la disciplinele de
Organe de masini si Tribologie.
Participare program SOCRATES- 5 luni la Universitatea din Stralsund- Germania, n perioada februarie iunie
2000.
Competene n domeniile, Tribologie, Programare, Modelare si simulare a sistemelor mecanice si a proceselor
tribologice

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 17
Lucrri publicate:
1. D.N.Olaru, Gh. Puiu, L.Balan, V.Puiu, A NEW MODEL TO ESTIMATE FRICTION TORQUE IN A BALL SCREW
SYSTEM, Proc . of Int. Colloquium Product Engineering.Echo Design and technology and Green Energy,
Springer Edition , 2004, p 333- 346
2. D.N.Olaru, Gh. Puiu, V.Puiu, FRICTION IN A BALL SCREW SYSTEM, 12 th International Conference on EHD and
Traction, VAREHD 12, Suceava, 2004,CD-ROM, ISBN 973-666-119-9
3. Puiu, V., Ciucescu, D., Simionescu, Gh., Puiu, G.C, Influence of Oils on the Kinematical Friction Coefficient on
Motion Screws, Xth International Science and Engineering Conference Machine-Building and Technosphere of the
XXI Century, Sevastopol, 2003.
4. Puiu G, Olaru D., Puiu V., Friction in a Micro Ball- Screw System, Tehnologii Moderne, Calitate, Restructurare
(T.M.C.R. 2007), Ediia XI-a, vol.3, Chiinu, 31 mai - 03 iunie 2007, ISBN 978-9975-45-037-9.

Doctorandul ing. George Puiu are o tema de doctorat axata pe procese de frecare in suruburi cu bile utilizate in
structurile mecatronice, cu abordarea suruburilor miniaturale. Are deja elaborat un model original de frecare in
suruburi cu bile si se urmareste extinderea acestui model la microsisteme cu rostogolire. O parte din rezultatele
prezentului proiect vor face obiectul tezei de doctorat, teza pe care preconizam a fi finalizata la sfarsitul anului 2009.

PCE_2007-2010_ID_607_OLARU_DUMITRU ANEXA 3 18