Diatez

Diateza este o categorie gramatical caracteristic verbului, care exprim raportul dintre aciune
i subiectul gramatical.
n gramatica tradiional a limbii romne se iau n seam diateza activ, diateza pasiv i diateza
reflexiv, aceasta din urm fiind controversat ca existen sau ca sfer. [1]
Diateza activ
Aceast diatez arat c aciunea este efectuat de subiectul gramatical, atunci cnd exist un
asemenea subiect, adic n urmtoarele cazuri:

la verbele personale:

tranzitive: Am cumprat o carte.

intranzitive: Plec acas.

reflexive obiective (fr sens pasiv): El se spal., Ea i amintete.[2]

reciproce: Ei se ceart., Ele i dau palme.

eventive: El se mbogise.

dinamice: El se gndea.[3]

la verbele impersonale:

cu pronume reflexiv, fr sens pasiv: Se doarme bine.

fr pronume reflexiv: Ninge., Se nsereaz. [4]

Diateza pasiv
Aceast diatez arat c aciunea, efectuat de un autor neprecizat sau de un complement de agent,
este suferit de subiectul gramatical. Pot fi puse la diateza pasiv verbele active tranzitive fr
pronume reflexiv, complementul direct de la diateza activ devenind subiect, iar subiectul
complement de agent: Eu am cumprat cartea. Cartea a fost cumprat de mine. Excepii sunt
unele verbe ca a binevoi, a comporta, a durea etc.
Din punct de vedere formal, se disting:

un tip specific, diferit de diateza activ, constituit din verbul auxiliar a fi i participiul verbului de
conjugat, acordat cu subiectul: Aici au fost construite dou blocuri.
un tip nespecific, numit reflexiv pasiv sau pasiv reflexiv, cu pronume reflexiv
n cazul acuzativ: Aici s-au construit dou blocuri.

Nu toate verbele cunosc ambele tipuri formale. De exemplu, a concede i a desfide nu au pasiv cu a fi,
iar a cauza i a necesita nu au pasiv reflexiv.