Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiectarea Si Tehnologia Prelucrarii Lemnului Si A Produselor Finite Din Lemn PDF
Proiectarea Si Tehnologia Prelucrarii Lemnului Si A Produselor Finite Din Lemn PDF
In aceleasi conditii rezistenta maximal la schiere este frontal iar rezistenta minimal-
transversala.Pentru obtinerea suprafetei prelucrate de o inalta calitate aschiile trebuie sa se
degaje cit mai uniform. 1.Aschierea deschisa.Cind in procesul de prelucrare cu cutitul se
formeaza o suprafata de aschiere,aschia se degaja de pa intreaga suprafata de prelucrat iar
latimea muchiei taietoare a cutitului poate fie egala cu aceasta sau mai mare.2.Aschiere
inchisa.-daca se obtin doua sau trei suprafete de aschiere.1)fundul ulucului-o suprafata de
aschiere;2)peretii ulucului-a doua si a treia suprafata de aschiere. La deplasarea cutitului in
lemn fata de degajare deformeaza aschia care se fringe patrunzind mai adinc in lemn,cutitul
slabeste legatura dintre fibre si degajarea acestora formeaza in lemn crapaturi sau o
crapatura,daca aceasa crapatura are o lungime mare,aschia degajindu-se genereaza pe
suprafata prelucrata adincituri si alte neregularitati.Pentru a preveni formarea crapaturilor
lungi in lemnul de prelucrat in constructia masinilor este prevazuta asezarea in fata cutitului
a unor rigle de sprijinire(bare de presiune)apasind aschia in fata cutitului limiteaza lungimea
despicarii fibrelor si contribuie la fringerea aschiilor. Pentru fringerea aschiilor pe capetele
portcutitelor sip e arbori sint deasemenea prevazute dispositive special sfarimitor de aschii.
Miscarea de aschiere si avansurile. Miscarea de aschiere-deplasarea cutitului necesara
pentru degajarea unei aschii iar viteza acestei miscari se numeste viteza de aschiere si se
noteaza cu v(m/s). Traiectoria aschiei-calea pe care o parcurge in lemn muchia taietoare a
cutitului la degajarea unei aschii la o miscare de rotatie a cutitelor: v=(*D*n)/(60*1000)
(m/s); D-diametrul circumferintei descrisa de muchia taietoare a sculei; n-turatia sculei
aschietoare rot/min; La o miscare de translatie a cutitului: v=L/T (m/s); L-calea parcursa de
cutit la degajarea aschiilor; T-timpul; Pentru a asigura degajarea succesiva a aschiilor o
singura miscare de lucru v este insuficienta pentru degajarea fiecarei aschii noi cutitul trebuie
6
deplasat fata de lemn sau invers. O astfel de deplasare se numeste miscare de avans iar viteza
acestei miscari-viteza de avans U(m/min); V>>>U; Umax=(Uz*n*z)/1000; n-turatia; z-
numarul de dinti; Uz-avansul pe un dinte; La majoritatea masinilor miscarea de avans se
realizeaza concomitant cu miscarea de aschiere.Sunt masini(de taiat furnir)cind scula
aschietoare deplasindu-se intr-o directie(de lucru)degaja aschia iar in alta directie (mers in
gol)revine la pozitia initiala. Avans-deplasarea materialului de prelucrat la o trecere a sculei
aschietoare (rectilinie)sau la o rotatie a sculei aschietoare.
11
Rotatia butucului este miscarea de aschiere,iar miscarea cutitului-miscarea de
avans.V=(*d*n)/(60*1000);v-nu este constanta,se micsoreaza de la Dinitial spre Dfinal al
butucului.(d a rolei va fi egala cu d a rozetei)V=1-3m/s; U=(h*n)/1000;h-grosimea furnirului
derulat;n-numarul de rotatii a busteanului;
Calitatea furnirului derulat depinde in mare masura de gradul de presare a barei de presiune.
5.Croirea furnirelor tehnice-covorul de furnir dupa derulare este croit in dimensiuni(foarfeca
de croit);
6.Uscarea furnirelor-eliminarea apei din furnir.Defecte de uscare:1)crapaturi la capetele
foilor;2)crapaturi la mijloc;3)ondularea marginilor;4)imprimari;5)umiditatea
neuniforma;6)zone de umiditate diferite pe suprafata;7)sortarea furnirelor dupa cele 4
clase:A,B,C,D.Repararea defectelor,imbinarea fisiilor de furnire inguste,sortarea pe clase.
11.Placajul este o plac obinut prin ncleierea unui numr impar de furnire, cu fibrele
orientate sub un anumit unghi (30, 45, 60, 90), cel mai obinuit tip de placaj fiind cel cu
straturile vecine cu fibrele orientate la un unghi de 90, numit placaj normal.Placajele se
clasific dup mai multe criterii:dup direcia fibrelor straturilor exterioare de
furnir:longitudinal, transversal, ptrat;dup structur, placajul poate fi: normal, de
construcie echilibrat, stelat, omogen, mixt;dup specia lemnoas a furnirelor componente,
placajul poate fi fabricat din: foioase tari, foioase moi, rinoase, specii exotice;dup
domeniul de utilizare,placajul este:de uz general,special,pentru lucrri de interior, pentru
lucrri de exterior, pentru vagoane de marf acoperite, de aviaie etc.Placajul de fag pentru
lucrri de interior se produce n urmtoarele dimensiuni:lungimexlime,n
mm:1530x1530;1830x1220;2000x900;2000x1220;2000x1250;2200x1220i2440x1220(uzu
al fiind formatul 2000x1250);grosimi, n mm:3,0;4,0;5,0;6,0;7,0;8,0;9,0;
10,0;12,0;15,0;18,0;20,0;22,0 i 25,0 (grosimea de baz fiind 4,0).Acest sortiment de placaj
se poate executa n zece clase de calitate, care rezult din combinaiile calitative ale celor
dou straturi exterioare de furnir (A,B,C,D), (A-A;A-B;A-C;A-D;)(B-B;B-C;B-D;)(C-C;C-
D;)(D-D)n general, placajul este un material cu densitate redus,cu elasticitate i stabilitate
dimensional mai mare ca a lemnului masiv, fiind un material mult folosit.Procesul
tehnologic al placajului pentru interior.-ncleierea furnirelor i asamblarea pachetelor;-
presarea placajului;-condiionarea placajelor;-tierea la format a placajelor;-repararea
placajelor cu defecte;-lefuirea placajelor;-sortarea placajelor;-depozitarea, ambalarea i
expedierea placajelor.O caracteristic a placajelor, n special a celor pentru lucrri de in-
terior, o constituie faptul c prin absorbie de ap, plcile i schimb dimensiunile. Din
aceast cauz snt protejate atunci cnd snt folosite n medii umede sau vin n contact direct
cu apa. Incleierea furnirelor i asamblarea pachetelor. Pentru ncleiere se folosesc adezivi
ureoformaldehidici(urelit P)i pe baz de fenol-form-aldehid.Pregtirea soluiei adezive
const n dozarea componentelor pe baza unei reete i amestecarea acestora pn la
omogenizare (n malaxoare).Aplicarea soluiei de clei pe furnirele de miez se execut la
maini de ntins clei (cu cilindri de aplicare i cilindri de dozare).Asamblarea pachetelor
const n aezarea pe o tabl de aluminiu a unui furnir de fa peste care se aaz miezul uns
12
cu clei, apoi, din nou, un furnir de fa, peste care se aaz a doua tabl de aluminiu. Tablele
de aluminiu uureaz ncrcarea i descrcarea placajelor i ajut la evitarea murdririi
platanelor presei i a placajelor.La aezarea furnirelor se va avea n vedere realizarea
unghiului de 90 ntre direcia fibrelor furnirelor vecine.Presarea placajelor. Presarea se
execut n prese hidraulice multi-etajate avnd platanele nclzite cu abur sau cu ap
supranclzit. Operaia are loc sub influenta simultan a temperaturii si a presiunii.Durata
de presare este n funcie de felul adezivului i grosimea placajului, stabilindu-se astfel 3-4
min.Condiionarea placajelor. Operaia se realizeaz n ncperi speciale i const n
rcirea lent a produsului i realizarea unei umiditi uniforme,corespunztoare umiditii
relative a mediului ambiant.Tierea la format. Formatizarea placajului const n tierea
marginilor pentru obinerea formatelor din STAS sau a formatelor solicitate la ex-
port.Repararea placajelor cu defecte.este de a corecta prin chituire unele defecte: crpturi
cu limea la baz de maxim 5mm, rosturi deschise, guri de dimensiuni mici.lefuirea
placajelor. Scopul lefuirii este ndeprtarea asperitilor, a smulgerilor de fibre i a petelor
de clei, pentru a se obine suprafee uniforme i cu aspect corespunztor.Pentru lefuire se
utilizeaz maini de lefuit cu 3 cilindri (cu avans prin band) i maini de lefuit cu band
lat.Sortarea placajelor. La sortarea pe clase de calitate.Dup sortare, placajul se
marcheaz prin tampilare (marca fabricii, dimensiuni, clasa de calitat)Procesul tehnologic
al placajului de exterior. Placajul de exterior are rezisten mecanic superioar i
rezisten n mediul umed mare fa de placajul pentru lucrri de interior.Procesul
tehnologic este foarte asemntor cu cel al placajului pentru lucrri de interior, cu
deosebirea c n acest caz nu se mai fac operaiile de reparare i lefuire, produsul fiind
protejat la exterior cu un strat de clei fenolformaldehidic(fenoplac).ncleierea furnirelor se
face cu fenoplac la o anumita temperatura si presiune. Durata de prestare este de 5 min
(timp de baz)+1min grosimea placajuluiDefectele de ncleiere snt aceleai ca la placajele
pentru lucrri de interior.Sortarea se face n dou clase de calitate (I, II)Procesul
tehnologic de fabricare a placajelor pentru vagoane.Procesul tehnologic este identic cu
cel al placajului de exterior.Regimul de presare este identic cu cel al placajului de exterior.
12.Procesul tehnologic de fabricare a panelelor Panelul este o placa formata dintr-un miez
de sipci sau miez bloc acoperit pe ambele fete prin incleiere cu cite un strat de furnir asezat
perpendicular pe directia fibrelor miezului.
36Ferestraie circulare.Caracteristica.
Ferestraile circulare sunt mainile unelte cu cele mai variate utilizri n atelierele i seciile
19
fabricilor pentru prelucrarea mecanic a lemnului. Ele pot executa tieturi n orice plan fa
de poziia fibrelor i a inelelor anuale ale lemnului.
22
Descrierea gaterelor verticale
Placa de baz este o pies masiv din font obinut prin turnare, pe care se fixeaz batiul
gaterului i care are rolul de a susine toat masa gaterului i de a prelua toate solicitrile
dinamice la care este supus gaterul n timpul funcionrii. Placa de baz se fixeaz pe o
fundaie masiv de beton prin 6-8 uruburi ancor.
Batiul const n doi montani verticali (umeri) solidarizai prin 3-4 traverse orizontale. La
gaterele de tip mai vechi capetele superioare ale montanilor sunt legate printr-o travers
superioar de legtur n form de potcoav.La partea inferioar montanii sunt evazai i au
prevzut o deschidere circular cu dublu scop, acela de a permite montarea i demontarea
axului principal i al volanilor i de a mri gradul de stabilitate a gaterului. Pe prile laterale
montanii au practicate diverse locauri care permit micarea de translaie n ambele sensuri a
butoanelor traversei superioare a cadrului cu pnze.
Mecanismul de tiere asigur tierea n lung a buteanului, prin micarea alternativ a
pnzelor tietoare fixate n cadrul cu pnze al gaterului. Cadrul cu pnze sau rama gaterului
reprezint un ansamblu metalic compus din traversa superioar, traversa inferioar i
montanii verticali . La capetele ambelor traverse sunt montate patinele, care asigur o
deplasare controlabil a ramei cu pnze n timpul micrii de translaie a acesteia. La
capetele traversei superioare se afl butonii de articulaie a bielei, care n partea opus se
prinde de butonul volantei amplasat excentric, cu rolul de a transforma micarea de rotaie a
volantei n micare de translaie a ramei cu pnze. Volantele sunt fixate pe arborele principal
al gaterulu , care este acionat de un motor electric de mare capacitate prin intermediul unei
transmisii prin curea.Suprafaa contragreutilor acoper aproximativ o treime din suprafaa
volantei.Arborele principal este construit din oel special i se reazem pe suporii plcii de
baz prin intermediul a doi rulmeni. ntre cele dou volante sunt fixate pe axul principal al
gaterului dou role dintre care una este liber , iar cealalt este solidarizat pe ax.Rama cu
pnze servete la montarea pnzelor tietoare, cu ajutorul unor dispozitive speciale, numite
bigle cu excentic, care se amplaseaz pe traversa superioar i bigle fixe sau drepte, care se
amplaseaz pe traversa inferioar. Pe interiorul montanilor ramei sunt montai simetric
butonii reglabili de strngere a pnzelor tietoare care alctuiesc modelul de debitare.
Mecanismul de avans const n dou valuri superioare i dou valuri inferioare, montate pe
cei doi montani ai gaterului, att n faa ramei cu pnze, ct i n spatele acesteia.Valurile
inferioare au poziie fix, iar cele superioare permit micarea n plan vertical, n funcie de
forma i diametrul buteanului. Valurile sunt acionate de un mecanism independent care
asigur avansul continuu sau intermitent al buteanului n pnzele gaterului.La gaterele
actuale se folosete avansul continuu. Avansul buteanului trebuie corelat cu viteza de rotaie
a rolei fixe de pe arborele principal, cu diametrul buteanului i cu viteza de tiere a dinilor.
Gatrele orizontale lucreaza de obicei cu o singura pinza in plan orizontal si taie in ambele
directii.Se efectuiaza pentru debitarea bustenilor grosi de foioase.
....
Prin acest mod de curbare se pot obtine piese cu marimi diferite ale razelor de curbura.
Fiind cel mai raspindit procedeu de curbare alemnului.
Pentru incovoiera unei piese fortele de incovoiere F actioneaza perpendicular pe fibre
dind nastere la eforturi de comprimare in partea interioara a piesei a,iar in planul care
disparte cele 2 zone se nasc eforturi de forfecare, acest plan se numeste axa sau linie neutra.
Valoarea deformatiilor de comprimare si intindere depinde de grosimea piesei si raza de
curbura. Capacitatea de curbare a pieselor lemnoase se pot aprecia prin raportul dintre
grosimea piesei si raza de curbura. h/R h-grosimea piesei, R- raza de curbura.
Fig. 93
24
Fig. 93
Fig.94 a),b)
Fig.13.2
25
Schema 13.3
Fig. 13.6
Ambele fete trebuie sa fie bine aburite, canturile pot fi unul linga altul (ca pe gratar pot fi
asezate piesele)
4)Curbarea pieselor.
Prin curbare lemnul plastificat se poate deforma si poate lua forma dorita . Curbarea se
poate face:
Manual
Prin dispozitive
Mecanic
Masini de curbat.
Indiferent de procedeul de curbare, de formarea piesei plastifiate se face pe sabloane care
se pot executa din metal, fonta sau aluminiu sau din lemn, pentru o buna curbare se cer
urmatoarele conditii:
Fibrele piesei curbate trebuie sa fie paralele cu directia solicitarilor la tractiuni, altfel
pot aparea defecte.
Banda de otel (grosimea =0,2-2,5mm)se va aseza pe intreaga suprafata cu un contact
bun si continuu
Sabloanele vor fi zimtate pentru a se evita ruperile
Inainte de curbare piesele se rindeluiesc pe toata lungimea
Taierea usor oblica a capetelor pieselor pentru curbat pentru a evita cresterea
exagerata a eforturilor de compresiune
Piesele la curbare se vor comprima la capete prin dispozitive de stringere cu surub
Pentru curbare se folosesc masini de curbat specializate, pe aceeasi masina se pot monta
diferite dispozitive de curbare corespunzatoare formei si razelor de curbura ale pieselor.
Dispozitiv special de curbare fig, 19.16
27
1. sablon
2. banda metaklica
3. piesa
4. surub de presare
5. rola de presare P40-50kg/cm lat. piesei
6. coltar opritor
Viteza de rotatie a sablonului 50-60 grade /sec.
5)Uscarea pieselor curbate.
Piesele curbate impreuna cu sabloanele pe acre sunt fixate se introduc in uscatorie. Uscare
se face pentru scaderea umeditatii de la 30 pina la 12%, capata rigiditate si satbilitatea
formei. Uscarea in camera se face prin depozitatrea pieselor in containere pe platforma sau
pe vagoneti. P/u fiecare reper, se intocmesc diagrame de uscare in care sunt trasate variatia
temperaturii care creste treptat in prima faza pina la temperatura de regim. Dupa care se
mentine constant faza a doua si scade treptat in faza a treia pina la 40-50 grade C.
O solutie mai moderna o reprezinta uscarea in tunele de uscare, unde se asigura un flux
continuu de la curbare la uscare si conditionare. Agentul termic este aerul cald T=80-150
C.
Dupa uscarea pieselor ksunt scoase din sabloane si depozitate pentru echilibrarea tensiunii
interne si stabilizarea curbarii, durata perioadei de eliminare variaza intre 10 si 6 zile, si se
face in incaperi cu U 60% si t 25C, piesele fiind situate si depozitate in containere sau in
stilaje.
6) Prelucrarea mecanica a pieselor curbate
1. Frezarea cepurilor si scobiturilor
2. frezarea locasurilor (burghierea sau frezarea )
3. decuparea, taierea la contur
4. Frezarea cepurilor multiple
5. Frezarea canturilor interioare si exterioare
6. burghierea gaurilor
7. Taierea capetelor in forma de pana
8. indrepatarea
9. rindeluirea
10. Incleierea
28
11. Slefuirea
29
1. piesa
2. ecran
3. conducta de alimentare
4. pelicula de finisare
5. transportor
6. jghebul
7. cap cu fonta
8. dig sau plotina
9. perete despartitor
10. filtru
Pentru obtinerea peliculei lacul se scurge cu o presiune mai mica de 1 atm. (latimea fantei
5mm, lungimea capului 300-1900mm; viteza de turnare a lacului in capuri aproximativ 15-
150m/min.
Viteza transportorului 40-120m/min.
Aparatul folosit este pistolul de pulverizare si este conceput in asa fel inkit sa se poata un
dozaj anumit intre cantitatea de aer si material de finisare care trece la un moment dat prin
duza de pulverizare.
Se regleaza presiunea aerului si conul de pulverizare.
In timpul aplicarii, pistolul se tine la o distanta de 150-300mm fat de suprafata de vopsit si
se deplaseaza cu o viteza constanta pe suprafata mesei in benzi paralele. Pentru a evita
30
scurgerea lacului la marginea panoului se recomanda ca atunci cind jetul de lac iese in
afara suprafetei de lacuit admise lacului sa fie oprita.
Material de finisare pot fi aplicate reci sau incalzite la temperatura t=70-75 C
Solutia de lac este dispersat in particule foarte fine care apoi sunt proiectate pe suprafetele
de finisat formind un strat uniform.
Pulverizarea se face in cabine speciale prevazute cu sisteme de aspirare a partic. de lac
care nu se depun.
Constructia Pistolul
1. rezervor m/f.
2. opritor m/f.
3. pirghie
4. supapa
5. arc
6. torpila
7. piulita de reglare a supapei de aer
8. rezervor aer
9. ,14. canale de trecere a aerului
10. conducta
11. opritor aer
12. clempush
13. bucsa
15.ajustaj inelar de aer
16. inel
17. canal marginit de aer
18. duza
19. ajustaj pentru m/f.
NATURALA-
- la aer liber la temper. incaperii(18-25C), timpul 2 ore sau citeva zile
FORTATA
- se intervine cu o serie de factori fizici pentru a grabi uscarea peliculei si poate fi:
Convectie- fortata si naturala
Radiatie electromagnetica si electronica
1. Metoda de ucare prin convectie consta in incalzirea panoului finisat cu ajutorul unui
curent de aer cald.
Incalzirea panoului se face inainte de aplicarea m/f., se recomanda pina la aplicare ca prin
incalzire o parte din aer paraseste porii lemnului. Panoul cald venind in contact cu lacul il
absoarbe in pori ducind in final la o lacuire fara bule de aer in porii lemnului si la o buna
aderenta a materialului de lemn.
Avind in vedere ca pentru finisarea lemnului se folosesc materiale cu solventi dupa
31
aplicarea acestora, inainde de a trece la faza de uscare fortata este necesara o perioada de
1,2 min in care panoul sa fie mentinut la t normala perioada de zvintare si ea este
hotaritoare pentru obtinerea peliculei uniforme, netede si fara bule de aer.
M/f se aseaza asi se intinde pe suprafata panoului.
34
24. Agregatul de rindeluire si profilare a lemnului masiv pe 4 fete ( IP-4).
IP-4 realizeaza o productivitate superioara in conditiile unei inalte precizii de prelucrare;
este format din 7 axe de lucru acaror succesiune a operatiilor este aratata in figura. La
aceasta masina intr-o singura trecere se realizeaza prelucrare a 4 fete cu posibilitatea
profilarii fetelor si canturilor in urmatoarea ordine:
1. rindeluire fetei inferiaore formind baza de asezare A ( arborele 1).
2. frezarea cantului drept formind baza de asezare B ( arborele 2 ).
3. frezarea profilata a canturilor ( arborii 3 si 4)
4. rideluirea la grosime ( arborele 5 )
5. profilarea fetei superioare cu freze si cutite profilate (arborele 6)
6. profilarea fetei inferioare sau spintecare ( arborele 7)
La acest agregat se asigura o precizie superioara si datorita faptului ca suprafetele se
prelucreaza succesiv formind in primele operatii baza de asezare a fetei prelucrate A si B,
iar in raport cu acestea se executa celelalte operatii pe canturi si fete. Se asigura astfel atit
precizia dimensiunilor, cit si conditiile de planitate si paralelism a canturilor. Are lungimea
de prlucrare de la 500 3000 mm; latimea de la 25-300 mm; grosimea 14-110 mm. Turatia
arborilor verticali si orizontali este de 6500 rot/min; adincimea maxima de taiere este de12
mm pentru frezele orizontale si de 10 mm pentru cele verticale. Avansul mecanic este
realizat de role de avans canelate presate elastic pentru prelucrarea denivelarilor si
adaosului la prelucrare. Avansul este realizatr si de role de presare a piesei de rigla de
ghidaj,role care se rotesc pe cantul piesei.
39
. Conservarea lemnului cuprinde msuri de protejare pentru a nu apare ciuperci "i crpturi
care duc la degradarea butenilor de foioase n general i a celor de fag n special.
Butenii de foioase se livreaz i se depoziteaz necojii, n plus pe capetele i prile
laterale lipsite de coaj se aplic paste sau pelicule care nu permit, uscarea. nceputurile de
crpturi de la capete se prind cu S"-uri metalice pentru prevenirea mririi lor.
Butenilor de foioase li se aplic i o conservare umed care se face prin: cufundarea
butenilor n bazine cu ap; stropirea stivelor de pe platforma depozitului cu ajutorul
instalaiilor de stropire montate pe stlpii podului rulant; conservare mixt n bazine de
conservare i instalaii de stropire a butenilor aflai deasupra nivelului apel. Acest procedeu
face posibil i aburirea n bune condiiuni a cherestelei de fag debitat n timpul verii.
Conservarea umed se face obligatoriu n perioada martieoctombrie, iar stropirea zilnic
ntre orele 820, cu excepia zilelor cu ploaie continu.
Procesul tehnologic n bala de fabricaie. Etapele procesului snt aceleai ca i la
cheresteaua de rinoase, debitarea butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitare.
Operaiile se desfoar diferit dup utilajul cu care se face debitarea, alegerea utilajului
fiind determinat de diametrul i calitatea butenilor.
La debitare butenii de calitate slab ct i cei cu diametrul sub 36 cm i peste 55 cm trebuie
s^iie debitai pe plin, iar butenii de bun calitate cu diametrul de|3655-(cm s se debiteze
pe prisme.
La stabilirea modelelor de tiere se va urmri repartizarea grosimii pieselor de cherestea,
astfel: n zona de calitate (treimea mijlocie) piesele de 3060 mm; n zona flancurilor
piesele de 25 mm; n zona central la debitarea pe plin sau la retierea prismei piese de 25
mm sau dulapi cu peste 70 mm..
40
Sortarea, msurarea i marcarea. S o r t a r e a se face pentru lemnul sosit n dimensiuni de
gater odat cu recepia, iar pentru cel sosit in lungimi mai mari, imediat dup secionare.
M s u r a r e a diametrului se face cu clupa forestier. Msurarea lungimii se face cu
metrul, cu clreul de 1 m deschidere, si ruleta.
M a r c a r e a asigur evidena materiei prime n depozit, identificarea butenilor la
distribuirea pe lagrele de depozitare i la nregistrarea lor in carnetul de gater pentru tiere.
La capatul gros al butteanului se nscriu la recepie: calitatea, lungimea i diametrul
msurat la mijlocul lungimii (care servete la cubarea buteanului n depozit i la calculul
volumului pentru tiere).
Pe captul subire al buteanului se nscrie, la sortare-secionare, diametrul msurat la
captul subire (care servete pentru distribuirea pe rampele de alimentare i pentru calcularea
modelului de tiere).
Distribuirea pe lagrele de depozitare. Butenii de rinoase snt debitai numai cu
gaterele i ca atare sortarea dimensional-calitativ pentru o debitare raional este absolut
necesar.
Din punct de vedere calitativ butenii de gater se sorteaz in depozit. dup retezare, in
doua clase de calitate. Butenii se distribuie in depozit pe rampe, grupai pe diametre i
lungimi astfel:
butenii clasa A se grupeaz pe lungimi d 3,0 O i 3,50m la un loc. ce de 4m separat, iar
cei de 4,5 i 5,06 m la un loc. Gruparea pe diametre face in 16 categorii, din 3 in 3 sau din
5 n 5 cm;
42
Sistemele de tiere a butenilor folosite in fabricile noastre sint : tierea pe plin,
tierea pe prisme, tierea nordic i tierea pe sferturi.
Tierea pe plin (fig. 17.3, a ) se face printr-o singur trecere a butenilor prin pnzele de
gater i se obin numai piese de cherestea netivite. Sistemul acesta asigur o productivitate
mare, ns necesit un volum mare de munca la ferstraiele circulare de tivit i de aceea se
folosete numai in cazul tierii butenilor de caliti inferioare.
Tierea pe prisme (fig. 17.3,&) const n trecerea butenilor de dou ori prin acelai gater sau
trecerea prin dou gatere paralele. La prima trecere rezult piese de margine i o pies
central denumit prism. La cea de-a doua tiere se obin din prism, din mijlocul ei, piese
cu canturile i feele drepte, iar din margini (flancuri) se obin piese netivite.
Pentru debitarea butenilor de rinoase acest sistem este cel mai mult folosit la noi n ar.
Tierea nordic (fig. 17.3, c) este o variant a debitrii pe prisme i const in obinerea, la
prima tiere a buteanului, a unei prisme maxime, iar flancurile rmin sub form de calote i
sint destinate fabricilor de celuloz sau spintecate ulterior. Piesele de cherestea obinute au
aceeai lungime i lime, deci rezult o sortimentaie redus care permite mecanizarea
operaiilor de prelucrare ulterioar i a celor de sortare.
Tierea pe sferturi (fig. 17.3, d) se practic n cazul debitrii butenilor de rezonan n
cherestea. Acest sistem asigur obinerea unui numr maxim de piese, debitate radial, prin
trecerea succesiv a butenilor n gatere. Buteanul este iniial tiat n dou calote i apoi, n
sferturi. Fiecare sfert este introdus, apoi, n gater i spintecat n funcie de sorti-mentaia
urmrit.
Aranjarea pnzelor in rama gaterului la diferite distane poart numele de model de tiere.
Modelele de tiere la butenii de rinoase trebuie s acopere n ntregime seciunea
transversal a butenilor i ele pot fi:
simetrice (fig. 17.4, a, b), cnd poziia pnzelor este identic de o parte i de alta a axei
ramei gaterului. Aceste modele se folosesc n mod frecvent pentru debitarea rinoaselor;
asimetrice (fig. 17.4, c), cnd aezarea pnzelor n rama gaterului nu prezint simetrie
fa de axa ramei gaterului, fiind utilizate n cazul unor comenzi speciale.
La rindul lor, modelele de tiere simetrice pot fi: fr so, cnd inima lemnului este
cuprins intr-o singur pies central, sau cu so, cnd din debitare rezult un numr par de
piese. n acest caz, inima lemnului este mprit pe cite o fa a celor dou piese centrale.
Notarea modelelor de tiere poate fi fcut n dou feluri: prin notarea cifrelor ce reprezint
grosimea nominal a pieselor, n milimetri, n ordinea aezrii pnzelor n rama gaterului sau
prin notarea numai a unei jumti de model, numai n cazul modelelor de tiere simetrice,
ncepnd cu piesa sau piesele centrale ale buteanului.
Notarea modelului de tiere la debitarea pe prisme a rinoaselor
(sistem cel mai des intilnit) se face astfel :
l - la prima tiere : 24, 24, 24, 2S0, 24, 24, 24 sau 1/280, J?/24:
- la tierea prismei: 24, 24, 3S. 48, 24. 24, 24, 48, 38, 24, 24, 2/34, 1/48, 1/38, 3/24 sau 2/24,
1/48, 1/38, .R/24.
La modelele asimetrice, modelul de tiere se scrie complet prin niruirea tuturor
pieselor de cherestea astfel:
24, 24, 68, 24. 24. 24.
43
Notarea pieselor de la marginea butenilor se face cu litera B, care nseamn rest. La
rinoase, aceste piese au. de obicei, grosimea S mm pentru categoriile de diametre pn la
30 cm i 24 cm pentru burenii mai groi.
Pentru asigurarea unei prelucrri maxime a buteanului i pentru a se evita obinerea de
piese neprelucrate este necesar ca modelul de tiere s fie mai mare decit diametrul minim al
grupului de buteni ce se debiteaz.
1 44
conturate i delimitate. In acest sens trebuie fixate unele definiii referitoare la cele apte
grupe de echipamente tehnice prezentate n fig. 1.1,b, astfel:
* Unelte: piese, ansamblu de piese, dispozitive, acionate manual sau de un mecanism,
care servete pentru a efectua o operaie tehnic de prelucrare mecanic, de montare,
asamblare, manevrare, etc. Partea activ a unei unelte, care vine n contact direct cu
obiectul de prelucrat, de mnuit, de fixat, etc se numete scul.
Main-unealt: face parte din grupa mainilor de prelucrare i reprezint maina
echipa cu scule adecvate avnd ca scop generarea suprafeelor prin procesul de achiere a
materialelor lemnoase, n anumite condiii de productivitate, precizie dimensional i
calitate a suprafeei. Altfel spus, maina-unealt pentru prelucrarea lemnului este o
main de prelucrare echipat cu scule achietoare adecvate, destinat prelucrrii
mecanice a lemnului sau a produselor pe baz de lemn (gatere, ferstraie circulare, maini
de frezat etc). unealt agregat, dotat cu uniti de lucru (capete de lucru) care execut
operaii diverse sau identice (caz n care se realizeaz prelucrarea simultan a mai multor
piese).
* Linie de maini sau utilaje: ansamblul de maini, instalaii i mijioace de transport,
dispuse n ordinea operaiilor prevzute n procesul tehnologic.
* Instalaie: ansamblul de construcii, maini, aparate, instrumente i accesorii
N care
fal ?
servete la ndeplinirea unei anumite operaii sau funcii n procesul de producie.
e
profil p
r
Uluc
o
prof/
fi
Profil- l
profil a
t
Fig.
19.14.
Maina
de
turnat
Iac.
45
25.Notiuni despre interschimbabilitate si precizia de prelucrare.Erorile de fabricatie.
Elementele i complexele componente ale produselor finite din lemn snt proiectate
dimensiuni nominale L. In prelucrare intervin erori do execuie obinndu-se dimensiunile
efecfive Lg.
Execuia poate fi realizat cu un grad de precizie suficient de mare, astfel nct piesele
obinute s poat fi asamblate n produs far operaii suplimentare de ajustare, deci formele
i dimensiunile pieselor rezultate din prelucrare se vor afla n cadrul unor abateri care s
46
permit obinerea calitii produsului n condiii dinainte stabilite.Aciunea industrial care
conduce la asemenea rezultate este fabricaia interschimbabil a pieselor, iar piesele care
ndeplinesc aceste condiii se numesc interschimbabile.Principalii factori care determin
schimbrile dimensionale ale pieselor n procesul de prelucrare snt:
-precizia de prelucrare pe maini-unelte agregate i linii tehnologice;
-abaterile dimensionale ale pieselor n funcie de variaia umiditii lemnului datorit
umiditii relative i temperaturii aerului din mediul nconjurtor.
Precizia de prelucrare este gradul de apropiere a dimensiunilor reperului prelucrat fa de
precizia impus prin documentaia tehnic. Condiiile care pot asigura prelucrarea
interschimbabil snt: aplicarea sistemului de tolerane i ajustaje (prelucrarea pieselor n
limitele unor abateri prescrise), dotate cu utilaje i dispozitive de lucru corespunztoare
preciziei cerute, asigurarea cu scule, instrumente, aparate de msur i verificare,
introducerea n fabricaie a materialelor lemnoase corespunztor condiiilor de utilizare,
reglarea corect a mainilor prin respectarea regimurilor de lucru prescrise? i asigurarea
unui control tehnic pentru urmrirea preciziei de prelucrare.
Tehnologia de fabricaie bazat pe cooperare n producie, prin care elemente, complexe
sau subansambluri ale aceluiai produs snt executate de mai multe ntreprinderi, fabricaia
interschimbabil reprezint condiia de baz pentru sporirea eficienei economice, creterea
productivitii muncii i asigurarea calitii produselor.
Prelucrarea interschimbabil este necesar pentru organizarea formelor superioare de
producie cum snt: montarea pe band rulant, prelucrarea pe linii de fabricaie, mecanizarea
i automatizarea, specializarea i cooperarea n producie, adic acele forme care asigur o
nalt productivitate a muncii.
Un rol deosebit de important in asigurarea interschimbabilitii l are muncitorul, care
trebuie s respecte prescripiile de fabricaie, tehnologia de lucru i de control, adic
disciplina tehnologic.
47
sco
bitu
r,
b -
la
un
cep
Practic, distana reglat iniial nu rmne constant din mai multe cauze :
*datorit mainilor-unelte, prin:
-lipsa de precizie geometric a mainei
-deformaiile elastice ale mainei n funcie de rigiditatea ei;
-deformaii termice *datorit sculei prelucrtoare, prin:
-lipsa de precizie a sculei
-deformaii elastice datorit prinderii
-deformaii termice;
*datorita dispozitivelor de fixare, prin:
-lipsa preciziei geometrice a dispozitivului;
-deformaiile elastice ale dispozitivului;
-uzura dispozitivului.
Prin creterea preciziei de prelucrare i asigurarea interschimbabilitii, se pot organiza
forme superioare de producie cum snt: cooperarea n producie, montarea n banda rulant,
prelucrarea pe linii n flux continuu, mecanizarea si automatizarea proceselor de fabricaie,
adic acele forme care asigur o nalt productivitate a muncii.
Abaterea prescris, ntre care poate varia abaterea efectiv, Se; numete abatere limit i poate
fi:
abatere superioar (As as), reprezentnd diferena dintre dimensiunea maxim i
dimensiunea nominal
As= Le max-L
abatere inferioar (Ai ai), reprezentnd diferena dintre dimensiunea minim i dimensiunea
nominal
Ai= Li min-L
Ai=Li mtnL.
48
Operaiile de mai sus se rezolv algebric folosindu-se semnul plus cind limitele de execuie
snt mai mari dect dimensionarea nominal i semnul minus cnd limitele de execuie snt
inferioare dimensiunii nominale
Intr-o reprezentare grafic, linia de referin fa de care se msoarabaterile se numete linie
zero i este determinat de
dimensiunea nominal.
Evalund valorile dimensiunilor efective obinute pentru aceeai dimensiune nominal, la un
lot de piese prelucrate, acestea se pot repartiza ntre cele dou valori limit maxim i
minim. Diferena dintre dimensiunea maxim i minim admis se numete toleran (T):
a-la scobitura. b-la un cep
T = L max- L min
E E
Zona cuprins ntre limitele dimensiunilor maxime i minime se numete cmp de toleran.
Piesele cu dimensiuni care nu snt cuprinse n cmpul de toleran prescris snt considerate
rebut dimensional.
In sistemul de asamblare cep-scobitur, tolerana la dimensiuni se stabilete pentru cele dou
dimensiuni, adic la lungime i lime, iar pentru o mbinare cu cepuri rotunde, tolerana se
stabilete numai pentru o singur dimensiune, adic diametrul cepului sau scobiturii.
Abaterile limit (As as Ai a i ) snt stabilite n funcie de precizia necesar pentru piesa
sau complexul ce se prelucreaz. In mod convenional pentru scobitur (dimensiuni
interioare) abaterile se noteaz cu majuscule (As Ai), iar pentru cepuri (dimensiuni
exterioare) cu litere mici (as ai).
Exemplu: n cazul prelucrrii unor piese la maina de rindeluit la grosime, pentru
dimensiunea nominal L=20 mm, pentru care este reglat maina, se obin
urmtoarele dimensiuni efective pentru 10 piese msurate: L E =19,6; 19,8; 19,9; 20,1;
20,15; 19,9; 19,8; 19,7; 20,1; 20,0 mm. Cunoscnd c dimensiunea maxim admis
Le max + 20,l mm i minim admis L emin =19,8 mm, s se calculeze: abaterea
superioar (as), abaterea inferioar (ai), tolerana (T) i numrul de piese ce
reprezint rebutul recuperabil i nerecuperabil.Tolerana se mai poate calcula i cu
relaia T=as-ai=0,l-(-0,2)=0,3mm. Rebut recuperabil: o singur pies cu dimensiunea
de 20,15 mm. Rebut nerecuperabil: 2 piese cu dimensiunile de 19,6 i 19,7 mm.
Abaterile egale dar de semn contrar se nscriu o singur dat cu o mrime egal cu
numrul ce reprezint dimensiunea de baz adic: 20 + -0,1; 30+ -0,3;
40 + -0,3 etc
.Referitor la valorile toleranelor pentru dimensiuni libere, adic pentru acele dimensiuni
(lungime, lime, grosime) care nu intervin n ansamblri (exemplu: placi de mese, bufete,
servante, perei laterali sau plci orizontale necuprinse ntre alte panouri, ui sau capace
aplicate peste canturile panourilor corpurilor de mobil etc, n general, deci, la dimensiuni de
gabarit), standardul 7837-82 precizeaz c acestea se ncadreaz ntr-o singur clasa de
precizie (STAS 7837-82 al. 2.1). n principiu tolerana la dimensiuni libere are valoarea
egal cu dublul valorii cmpului de toleran:
49
necesar o strngere mare (exemple: mbinarea picioarelor din fa cu rame ezut la scaunele
curbate, mbinarea picioarelor i balutrilor cu placa ezut i splatul la scaunele tip rustic i
colonial, mbinarea traverselor intermediare cu montanii la cercevele i ui etc).
Ajustatul aderent se aplic mbinrilor cu sau fr clei, ale cror scobituri snt situate la o
distan mai mic de 30 mm de la captul piesei (exemple: formarea ramelor i panourilor
din lemn masiv, formarea scheletelor de mobil etc.) precum i pentru mbinrile ncleiate
ale panourilor (fixe), realizate cu cepuri cilindrice aplicate etc.
Ajustajul cu frecare se aplic mbinrilor cu sau far clei, la care nu snt necesare strngeri
mari (exemple: mbinrile de capt cu cepuri multiple ale diverselor rame, mbinrile n
lamb i uluc pentru formarea pardoselilor, mbinarea, lambelor n canturile panourilor de
PAL. mbinrile nencleiate, demontabile ale panourilor, realizate cu cepuri cilindrice
aplicate) precum i n toate cazurile de grosimi ale ramelor ce se placheaz, panourilor
calibrate la grosime, distanelor ntre axe ale scobiturilor circulare sau distane ntre repere
metalice (poziionarea balamalelor, accesoriilor de nchidere etc).
Ajustajul alunector se aplic mbinrilor fr clei, la care piesele de mbinat se aaz cu
mna sau prin batere uoar (exemple: tbliile n ulucul ramelor, fundul sertarelor n uluc,
capacele penarelor, rigleta la rigla de calcul etc).
Ajustajul liber se aplic mbinrilor cu joc garantat i unde jocul dintre piese nu trebuie s
influeneze aspectul produsului (exemple: uile de mobil, feele de sertare i capacele n
lcaul lor, panoul de spate al corpurilor de mobil etc).
Ajustajul larg se aplic mbinrilor cu joc mare (exemple: corpul sertarelor n lcaul lor,
mbinrile n cep i scobitur care se fixeaz cu pene, uile care stau n atmosfera umed i
cercevelele de ferestre n tocurile lor etc).
28.Clasele de precizie.Stabilirea claselor de precizie.
Clasa I de precizie are toleranele cele ai mici i deci precizia cea mai ridicat. Aceast
clas se folosete pentrru construcia instrumentelor muzicale, casete pentru aparate de
msur, piese din lemn stratificat den-sificat .a.
Clasa a Il-a de precizie are cmpul de tolerana mai mare, avnd o precizie medie i se
folosete in construcia mobilei, la mbinrile cep scobitur, asamblrile demontabile etc.
Clasa a lll-a de precizie are cimpul de oleran de dou ori mai mare docil clasa a Il-a, se
aplic n fabricarea mobilierului de grdin, fabricarea caroseriilor de autovehicule, case
prefabricate, ui, ferestre i alte produse finite, caro se folosesc in mediu ex*orior.
Pentru clasa I de precizie se folosete lemn din specii omogene, cu coeficieni mici de
contragere i umflare, c-u umiditate de maximum 10%. Pentru clasa a Il-a orice specie cu
umiditate de 8.. . 12%, iar pentru clasa a IlI-a se pot folosi orice specii, avind umiditatea de
maximum de 14%.In ceea ce privete utilizarea ajustajelor se pot face urmtoarele
recomandri: .
-ajustajul presat se aplic la mbinrile de mare precizie, dac scobiturile se gsesc la o
distan mai mare ce 30 mm de la captul piesei. La acest ajustaj stringerea minim este
egal cu zero.
-ajustajul forat se aplic la mbinrile cep i scobitur cu sau fara clei, unde se admite o
strngere mare .
-ajustajul aderent se aplic n majoritatea cazurilor la mbinrile cep si scobitur ncleiate, de
asemenea, la mbinrile n lamb i uluc, la mbinrile ramelor .
50
-Rezistena mbinrilor ncleiate prin ajustaj aderent are valori maxime, aceasta i datorit
valorii jocului sau stringeriL. efective, care se gsete la limita grosimii optime a peliculei de
adeziv-(=aprox. 0,1 mm);
___________________________________________ajustajul cu frecare se aplic la
mbinrile cu cele mai mici stringeri.________________geri
___________________________________________ajustajul alunector se aplic in
special pentru mbinrile nencleiate , pentru piese demontabile sau care se deplaseaza in
timpul functionarii.______________________________cleiate, pentru piese demontabile sau
care se deplaseaz n timpul funcionrii (glisiere, fixarea tbliilor in uluc, a fundului de
sertar n loca etc);
ajustajul liber se aplic la mbinrile cu joc asigurat i unde jocul dintre piese nu trebuie s
influeneze aspectul produsului (sertare exterioare etc);
___________________________________________ajustajul larg se aplic la mbinrile
cu joc mare, cum sunt mon________________________tarea sertarelor interioare, a uilor n
golul corpului, a mbinrilor consolidate cu pene.
37.Ferestraie panglica.
Caracteristica.
Pentru debitarea pieselor din lemn masiv sau PAL cu contur curb, se folosete ferstrul-
panglic. Tierea se face dup o prealabil nsemnare a materialului, folosindu-se abloane.
Prin nsemnarea cu abloane se face o selectionare a materialului si se asigura o mai
economica utilizare.
Ferestraul panglica este format din urmatoarele componente: batiul 1, avnd partea
superioara n consol pe care snt fixate n lagre cu rulmeni, roata de acionare 3 i de
ntindere 4, a panglicii fr sfrit 2. Cele dou roi snt protejate cu carcase de aprare
rabatabile, astfel c accesul este uor de realizat, n cazul schimbrii panglicii. Periferia celor
doi volani (roi) este protejat cu bandaj de cauciuc pentru protecia ceaprazului panglicii i
a uzurii volanilor.
Micarea roii de acionare 3 este dat de motorul electric 5, prin transmisia cu curele
trapezoidale 6. Curelele de transmisie pot fi tensionate folosind mecanismul de urub-piuli
8 care deplaseaz suportul 7 al motorului electric (micarea II). Masa de lucru 9 are o fant
prin care se deplaseaz panglica 2; pe mas se gsete rigla de ghidaj 10, care se poate
deplasa i regla pentru limea de tiere (micarea III). Masa se poate nclina sub un unghi de
45, n plan vertical (micarea IV), aciunind mecanismul format din roata de min 11,
urubul-melc 12 i sectorul mel-cat 13, care este solidar cu masa.Pentru ntinderea panglicii
se acioneaz asupra roii de min 14, care prin mecanismul cu urub-piuli 15 deplaseaz
lagrul 10 al roii superioare (micarea V). Ramura urctoare i cobortoare a panglicii este
protejat cu dispozitive de protecie. Pentru ramura cobortoare dispozitivul de protecie 17
al panglicii 2 se poate regla pe vertical (micarea VI),pentru reglarea nlimii de tiere
In partea inferioar a dispozitivului 17 se gsesc rolele de ghidare 18 late panglicii.
51
48.Procesul de proiectare si fabricare a ferestrelor. Ferestre. Tipuri si
clasificari.Fereastra este o rama in care se fixeaz geamul i care se monteaz intr-un gol de
construcie. In construcia ferestrelor se deosebesc urmtoarele dou complexe : tocul
ferestrei i cerceveaua .
Fereastra trebuie sa ofere posibilitatea unei izolari termice corespunzatoare astfel ca pierdere
de caldura sa fie minime. Pentru acest lucru, fereastra trebuie sa prezinte o buna etansietate
la aer.
In constructia ferestrei se deosebesc drept componente principale, tocul ferestrei (1) si
cercevelei (2).
Atit tocul cit si cercevelele sunt constructii in forma de rama, ale caror elemente laterale-
verticale se numesc montanti, iar cele transversale orizontale se numesc traverse.
Ferestrele se clasifica dupa modul de deschidere a cercevelelor,cu deschiderea exterioara:
-cu deschidere exterioara
-cu deschidere interioara
-cu deschidere interioara-exterioara
-pivotante pe axa verticala
-pivotante pe axa orizontala
-basculante
-pliante
-ghiliotina
-glisante
-glisante cu refugiu p/u canaturi
Dupa numarul de canaturi:
-cu un cant
-cu doua canturi
-cu mai multe canaturi
Dupa modul de asezare a canatuilor:
-simple
-ferestre duble
-cuplate.
La alegerea ferestrelor un rol important il joaca clima.
80% din toate ferestrele o au ferestrele din lemn, ele dau o plastica deosebita constructiilor,
sint mai calde decit ferestreledin alte materiale.
Partile componente ale ferestrelor:
52
-montanii 1 i lonjeroanele tocului 2 i ale cercevelelor ;
-montantul intermediar al tocului, cnd fereastra are mai multe ' cercevele ;
-traversa intermediar a tocului 3 i 4, cnd fereastra are supralumin ;
-glaful ferestrei,element asezat la baza ferestrei.
-pervazuri, formate din frize care cptuesc prile laterale ale pereilor n interior ;
-lcrimarul, element profilat, montat pe traversele inferioare ale cercevelelor exterioare,
avnd drept scop nlturarea apei care se prelinge pe fereastr ;
-ipci de acoperire, elemente ce servesc pentru acoperirea organelor de asamblare,
destinate nchiderii n cazul a dou cercevele ce se nchid ntre ele.
Dup materialele din care se execut, ferestrele se clasific in : ferestre din lemn, ferestre din
metal i ferestre din materiale plastice.
Tehnologia de fabricare a ferestrelor se desfoar, pe linii tehnologice, n urmtoarele
sectoare:
Croirea materialului---prelucrarea mecanica--asamblarea elementelor
-----montajul-----finisarea.
Croirea elementelor.Materialul lemnos,uscat la umeditate finalade 10-12% si conditionat in
incaperi special amenajate,se aduce in sectorul de croire.
Prima operaie este aceea de control calitativ i dimensional al cherestelei. Apoi elementele
de cherestea sunt aduse la masina de rindeluit la grosime pe doua fete, apoi trece la un
ferestrau circular multiplu de sintecat.Urmatoarea operatie este de a indeparta defectele
neadmise la ferestre(noduri,putregai).Apoi lamelele primite sint sortate pe latimi si lungimi
si depozitate in stoc.
Prelucrarea elementelor.
Din stoc lamelele snt supuse
unor prelucrri mecanice pe cele dou linii principale : linia tocurilor i linia cerce velelor.
In tehnologia modern, de operatii se execut la un agregat de prelucrat rame care asigur
executarea ntr-o singur trecere a urmtoarelor operaii: retezarea la lungime a elementelor
componente ale ramelor, frezarea cepurilor i a scobiturilor la capete, aplicarea adezivului n
cepuri i n scobituri, asamblarea elementelor n rame, baterea cuielor la mbinri..
Asamblarea elementelor. n tehnologia utilizat n fabricile noastre, elementele pentru
rame snt asamblate la prese pneumatice de asamblat, rame orizontale sau verticale de
construcie uoar.
Dupa asamblare,ramele sint slefuite la masina de slefuit.
Montajul. Se monteaza feroneriea, se monteza elementele enexa(lacrimar)
Se frezeaza locasurile pentru balamale si pentru accesoriile de cuplare.
Finisarea. Tocurile i ramele de ferestre se finiseaz prin aplicarea unui grund cu colorani
minerali. Dup uscare se lefuiesc i se aplic cu pensula vopsele pe baz de ulei. Ferestrele
se pot livra grunduite, vobsire se va vace la destinatie.
53
termica,formica, usile trebuie sa satisfaca cerintele de a introduce sau a ascoate obiectele de
uz casnic.
Clasificarea usilor:
---de intrare in cladire
---usi ferestre de balcon
Usile pot fi simple sau duble.
Usile sint produse complexe alcatuite din rame,panouri,cutii.
Usile trebuie sa aiba un exterior placut cu o executie ingrijita,sa fie esor de manipulate ,sa
aiba o buna functionare in timp,sa se incadreze correct in asamblu constructive.
Dupa modul de functionare:
-----obisnuite
-----pivotante(rotitoare)
-----batante
-----glisante
-----pliante
-----culisante
1-rama
2-tablie
3-toc
4-captuseala
Clasificare
constructiv
funcional
Unele organe de masini prezente cel mai des in constructia masinilor sint urmatoarele:
Curelele de transmisie sunt organe de maini simple, destinate transmiterii puterilor ntre
doi arbori , prin intermediul forelor de frecare.Suprafeele de contact pentru trasmiterea
puterii sunt flancurile curelelor trapezoidale, respectiv dinii, n cazul curelelor sincrone.
Lagrul este un organ de main avnd rol de susinere i de poziionare a altor organe de
maini aflate n micare de rotaie.
Lanurile sunt organe de maini simple.Transmisiile prin lan servesc la transmiterea
micrii i a momentului de torsiune ntre doi sau mai muli arbori paraleli.Lanul este format
din zale, articulate ntre ele, care i asigur flexibilitatea necesar pentru nfurarea pe roile
de lan.
urubul este un organ de main utilizat la realizarea mbinrilor demontabile sau pentru
transmiterea forelor i a micrilor. Se folosete mpreun cu organul de main pereche,
numit piuli.
Piulia este un organ de main utilizat la realizarea mbinrilor demontabile. Se folosete
mpreun cu organul de main pereche, numit urub. Este o pies, n general metalic,
56
avnd o gaur filetat i o parte exterioar cu o form potrivit pentru strngere - destrngere
direct cu mna sau prin intermediul unei chei
motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transform energia electric n
energie mecanic. Transformarea invers, a energiei mecanice n energie electric, este
realizat de un generator electric. Nu exist diferene de principiu semnificative ntre cele
dou tipuri de maini electrice, acelai dispozitiv putnd ndeplini ambele roluri n situaii
diferite.
Reductor- aparat, mecanism care reduce o mrime (presiune, turaie etc.) proprie unui
sistem tehnic.
57