Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhitectura Vernaculara PDF
Arhitectura Vernaculara PDF
ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
ARHITECTURA VERNACULARA
Vs.
ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
ARHITECTURA VERNACULARA.INTRODUCERE.ASPECTE
GENERALE.ISTORIE.
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
EXEMPLE (NEO)VERNACULARE
Page 1 of 20
Page 2 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
3. Coerenta silului de la imagine sau tipul urta si egoista ingenuitate coophimelbauean pilda cele ale Romei antice sau ale lui Carol
traditional al cladirii sau parsiva generozitate ingenioas cel Mare), cand modelul era oferit de vreo
4. Designul traditional constructiv transmis frankgeryan) ci stvilit. Consumerismul cultura ilustra, incepand cu sfarsitul sec
pe cale informala (verbala) pasiv, ncurajat datorit unui construit XIX, acest rol revine tot mai mult traditiilor
5. Raspunsul categoric la functionalitate, laxism ce constituie baza societtii de constructive populare.
constrangerile sociale si de mediu consum, atinge cu aripa sa malefic (si)
6. Aplicabilitatea efectiva a sistemelor arhitectura. Iata cateva din motivele care stau la temelia
traditionale si a merstesugariei unei reevaluari a arhitecturii populare:
Arhitectura vernacular ne reaminteste c:
Aprecierea si protejarea cu success a mediului Cu multele sale fatete si, spre final, ciudata
vernacular depinde de implicarea si suportul - arhitectura nu este un obiect ci un cadru sa schimbare cu structurile metelice
comunitatilor, utilizarea continua si vital ingineresti (cum ar fi in cazul lui Tower
mentenanta. - imaginea nu este realitate Bridge din London sau al Garii de Vest din
Budapeste), istorismul a dus la extenuarea
Arhitectura vernacular produce normalitate si Arhitectura vernacular este pur si simplu stilurilor neo. Nu se mai gasea suficient
ntelegere; conformndu-se realittii, gsind arhitectura, iar arhitectul robul ei. continut semantic in sistemele stilistice
rspunsuri echilibrate, n armonie cu dezvoltate prin repetate reluari, in forme din
experienta si cu posibilittile reale, ea Guvernele si autoritatiile responsabile sunt ce in ce mai jucause si mai superficiale.
refuz facilitatea originalittii cu orice obligate sa recunoasca dreptul tuturor Acestea nu mai aveau cum oferi un termen
pret; creeaz locuri unde grupul devine comunitatiilor in vederea mentinerii stilului (cultural) indeajuns de solid pentru a sustine
constient, deci se poate schimba si ameliora. de viata, pentru a proteja prin toate legiile, edificarea noii arhitecturi a societatii
administratiile si modalitatiile financiare si industriale. Nici nu dovedeste mai bine
Arhitectura vernacular nu a fost, nu este si de a le pasa generatiilor viitoare. aceasta afirmatie, ca unele
nu poate fi universal. Universal este lucrariprogramatic-postmoderne ale anilor 70
capacitatea de adaptare a limbajului su prin (de exemplu Piazza dItalia lui Charles Moore
utilizarea memoriei si ingeniozittii la New Orleans 1975) care s-au marginit sa
productorului de arhitectur, prin utilizarea ISTORIE. integreze elemente formale ale arhitecturii
celei mai avansate tehnologii proprii istorice doar sub forma unor citate
momentului si locului edificrii. Orict de Ruptura propusa de revolutia industriala in parafrazate in materiale oarecare.
complex este efortul spiritual si orict de modurile de productie traditionale a dus la
simple sau sofisticate mijloacele tehnice, ele schimbarea in profunzime a societatii Pasind pe urmele lui John Ruskin, cultura
rmn invizibile; n arhitectura vernacular europene. Mai mult, aceasta maruntire a europeana a descoperit si celebrat cu
tehnica cea mai simpl, adus la un rafinament diviziunii muncii continua si azi, si nimic nu entuziasm arhitectura populara. Incepand de
extrem, capt maxim valoare estetic, indica vreo tendinta in sensul schimbarii atunci, o constructie omeneasca putea aspira
transgresnd astfel ctre un simbolism acestei evolutii. Ritmul transformarilor nu a la pretuire doar prin simpla ei vechime.
intrinsec. incetat sa se accelereze in ultimele decenii Lucrul artizanilor de odinioara sacralizeaza
si s-a asociat cu o acuta criza culturala de obiectele lipsite de viata. La aceasta se
Determinat teluric-material si moral identitate. Poate cea mai spectaculoasa adauga straturile de semnificatie lasate in
arhitectura vernacular nu se supune spre expresie a acesteia se regaseste in urma de destinele umane care se succed in
deosebire de arhitectura cult deciziilor arhitectura contemporana. timp. Casa unui om bun poarta o sfintenie ce
princiare si gustului gratuit, nu are nu poate fi reannoita de oricate locuinte s-ar
vanitatea gestului demiurgic, nu se dilueaz Pe de alta parte, arhitectura culta nu a inalta pe ruinele sale... . Ruskin a intuit
n politic, economie sau religie. Este o incetat vreodata sa-si caute modele. A facut amenintarea anonimitatii multiplicate de
arhitectur liber, bogat, deschis, druit aceasta mai ales in vremuri in care regruparea produsele industriale de masa, a facut recurs
utilizatorului. la scara mare a valorilor rasturna canoanele la functia vitala a memoriei si a iesit in
consacrate, respectiv din noile tehnici arena in sprijinul continuitatii culturale. E
La acest nceput de secol XXI, haosul ce constructive faceau posibila realizarea unor de presupus ca el se afla la originea acelei
invadeaz sigur si progresiv lumea forme in care inainte ar fi fost de pietati frizand fetisismul si astfel pe buna
contemporan nu are nevoie s fie expus ( neimaginat. Fata de vremuri mai vechi (de dreptate asociata unui sindrom patrimonial
Page 3 of 20
Page 4 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
cu care inconjuram astazi patrimoniul desigur. Acesta este stilul noilor cladiri transfigureaza in culta, adica inceteaza a mai
contruit. reprezentative ale Pragai, ridicate sa fi populara. Acest proces are loc si atunci
celebreze renasterea culturii cehe (ca de cand, bunaoara in cazul lui Karoly Kos sau Ion
William Morris si grupul sau au creat miscarea exemplu Muzeul national, centrul de cultura Mincu, nu este vora doar de o arhitectura a
Arts and Crafts, chemata tocmai sa reaseze Rudolfium, dar si banca Zivnostenska). fatadelor de suprafata
artizanatul traditional pe locul pe care-l Proiectele de concurs pentru Parlamentul din
merita. In 1861 isi incepe activitatea Budapesta, sau majoritatea Ringului vienez Alta este situatia cand in a doua jumatate a
manufactura fondata impreuna cu Brune-Jonesc sunt tot atatea exemple graitoare ale acestui sec. nostru, si tot cu intermediere britanica
si Dante Gabriel Rossetti si cunoscuta din fenomen. Marele castigator insa pentru arhitectura populara e integrata ca
1875 sub numele de Morris & Co. Aici erau cautarea stilului potrivit este intr-un final teritoriu distinct domeniului tot mai
produse mai cu seama tesaturi, sticlarie si arhitectura populara. cuprinzator al patrimoniului construit. In
mobilier. Dupa cum s-a putut vedea ulterior, acest fel, exemplare alese ale arhitecturii
procesul de anonimizare a obiectelor fabricate Elanurile lui Ruskin in fata pietrelor satesti vernaculare sunt sustrase ursitei
a continuat nestanjenit. Produsele obtinute cu Venetiei, sau a unei idile din muntii Jura firesti a constructiilor omenesti pentru a
tehnici traditionale si munca manuala sunt libere de sentimente nationale. Cand beneficia, asemeni capodoperelor arhitecturii
migaloasa nu le-au putut concura pe semnele regaseste in arhitectura populara forta culte, de destinul de exceptie al monumentelor
lor de calitate comparabila, dar realizate edificatoare a inaintasilor in deriva, care istorice. Ele vor fi de acum cercetate,
prin mijloace industriale. Clientela care isi vin in pelerinaj la satele ramase miraculos conservate, mentinute, restaurate si puse in
putea permite sa le cumpere era, in mod traditionale in miezul revolutiei industriale, valoare. Insa in timp ce, in cazul celorlalte
ironic, tocmai clasa istarita in urma unde cultura e inca secretata in mod spontan. categorii de patrimoniu construit, rezolvarea
expansiunii acelui mod de productie industrial Aceste elite vor fauri noi culturi nationale problemei functiunii, desi rareori simpla,
pe care miscarea Arts snd Crafts fusese inalte din elemente disparate, preluate poate opta de regula intremai multe
investita sa-l contracteze. stilizat si transfigurat de la mici culturi alternative de reintegrare, in cazul caselor
locale. Insa tocmai comparatia cu tonul taranesti, a cladirilor gospodaresti, morilor,
Tot in a doua jumatate a sec XIX am putut scrierilor lui Ruskin pune in evidenta bisericilor si clopotnitelor satesti,
asista la configurarea si puternica afirmare a influenta schemei nationale pentru a explica pierderea functiunilor originare echivaleaza
culturilor nationale. Sincronizarea celor doua interesul starnit de cultura populara. cel mai adesea cu reducerea acestor edificii
procese nu e nicidecum intamplatoare, daca la conditia obiectului de muzeu. Altfel spus,
acceptam teoria lui Ernest Geller. Conforma Daca aparitia culturilor nationale nu ofera in desi ramane populara, constructia inceteaza in
acesteia marile culturi nationale ies sine o explicatie satisfacatoare, atunci cum a acest caz a mai indeplini o functie de
biruitoare asupra culturilor locale, deoarece devenit arhitectura populara motivul principal arhitectura in sensul de locuire.
noul sistem de productie industrial al tuturor tendintelor traditionale in
necesita capacitatea de comunicare exacta si arhitectura europeana? Spre deosebire de Rezumand cele de sus: cu toate ca arhitectura
standardizata a indivizilor ca o conditie stilurile istorice, arhitectura populara a populara reprezinta pentru noi singurul model
fundamentala a gradului lor sporit de fost gasita inca in viata la sfarsitul arhitectural inca viu si relativ apropiat in
mobilitate. Construirea programatica a secolului XIX de cercetatorii si artistii care timp, ea nu poate fi nici conservata
culturilor nationale reprezentative a fost, au abordat-o. Aceasta este, principala sursa a consecvent, pentru ca in lipsa functiunii sale
fara exceptie, parte a unui proiect politic de fascinatiei exercitate de arhitectura traditionale incremeneste, schimbandu-se pe
emancipare nationala. Odata cu modernizarea populara, atunci ca si in prezent. loc in curiozitate culturala.
societatii in toate straturile ei, trebuia
inventata o cultura cuprinzatoare care sa Pe de alta parte, asadar, arhitectura populara Nu este vorba de a nega importanta pentru
sustina sentimentele identitare ale grupului a constituit si in unele curente ale istoria culturii a noilor sau vechilor stiluri
mai larg reprezentat de natiune. arhitecturii contemporane mai constituie si arhitecturale neo-vernaculare, sau de a
azi izvor de inspiratie pentru arhitectura desconsidera pastrarea in chip de tezaur rar
Paralel cu descoperirea arhitecturii populare, nou creata. Transferul s-a facut cel mai si evanescent a caselor si ansamblurilor
epoca continua sa exploateze pentru o buna adesea cu mijloacele arhitecturii istorizante satesti exceptionale. Daca seamana mai curand
bucata de vreme sistemele stilistice de-un fel si a produs universuri formale interesante cu o splendida colectie de cochilii decat cu
sau altul. Arhitectura ceha, bunaoara, isi dar, in acelasi timp, arhitectura moderna. un sat adevarat, totusi satul Hollk este
traieste propria neo_Renastere nationala Prin acest transfer arhitectura populara se demn de nestirbita noastra admiratie datorita
Page 4 of 20
Page 5 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
mularii in peisaj, armoniei proportilor, In acest loc este util a reaminti un exemplu traditiilor constructive taranesti constituie
maiestriei detaliilor sale. Mediu nostru deja des citat. In Japonia, mesterii care o resursa imensa (desi nu inepuizabila) pentru
conostruit ar fi incomparabil mai sarac fara reconstruiesc in mod ritual templele shinto, cultura edificatoare contemporana. Insa partea
creatiilor unor mari precum Mincu, Ks, respectiv maiestria lor, beneficiaza in cea mai pretioasa si totodata cea mai
Plecnik sau Gaudi. Este vorba in schimb de legislatie de denumirea de tezaur national amenintata a acestor traditii, anume
nevoia de a pasi mai departe decat simpla intangibil. Dar aceasta formulare nu face spontaneitatea lor se refuza cunoasterii
luare la cunostinta. Conservarea respectuoasa decat sa accentueze si mai mult fragilitatea rationale. Tocmai desfigurarea cu contructii
si restaurarea coompetenta sunt doar primul unei cunoasteri altminteri condamnate la noi a satelor, pe buna dreptate deplansa de
pas spre integrarea activa si totodata uitare, caracterul artificial al mentinerii specialisti, dovedeste ca impulsul edificator
creatoare a traditiilor constructive populare. sale in viata. Sentimentul identitatii nu a disparut. Doar a luat-o razna. Noul
religioase si culturale ii impinde pe japonezi folclor, cat exista, este urban si
sa extraga in acest chip mestesugurile postindustrial. Daca dorim sa facem sa
traditionale din fluxul natural al istoriei. supravietuiasca traditiile populare, nu doar
CRIZA ARHITECTURII VERNACULARE. Noi in Europa, ar trebui sa ocrotim acest soi prin programe de conservare is restaurare ci
de traditii inca ne-uitate pentru ca ele si in fiinta lor naturala, o putem face
Se refera la disparitia acestui mod de constituie un mijloc de a pastra vie o numai prin strategii educationale de lunga
edificare, odata cu societatea moderna, din competenta de a edifica inteleasa ca durata.
multe ratiuni. Ceea ce nu inseamna ca nu fondatoare antropologic.
exista forme contemporane de vernacular, al
caror studiu este in curs si de la care se In consecinta, mentinerea in viata a
asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea maiestriilor traditionale nu este numai una PRINCIPII DE CONSERVARE.
proiectului contemporan, de arhitectura la din componentele posibile, ci si una cruciala,
nevoile utilizatorilor si la mediul natural. nu doar a conservarii monumentelor ci si a 1. Conservarea cladirilor vernaculare
culturii contemporane in ansamblul ei. Cat trebuie avuta in grija de expertise
timp le mentinem vii, precum japonezii, cu un multidisciplinare deoarece recunoasterea
scop bine definit, ramanem pe un teritoriu inevitabilitatii schimbarii si
limitat religios, stiintific sau artistic. dezvoltarii, nevoia de a respecta
SUPRAVIETUIREA SAU NU.
Daca insa incercam sa restituim aceste identitatea culturala a comunitatilor.
maiestrii, bunaoara, prin intermediul 2. Lucrarile contemporane asupra cladirilor
IN SITU. educatiei elementare, oamenii vernacular, grupuri si asezari, trebuie
(nespecialisti)interesati de ele, atunci poate sa respecte calorile cultural si
Una din trasaturile specifice ale istoriei izbutim sa canalizam intr-o directie
noastre regionale est-europene este ca caracterul traditional.
fructuoasa creativitatea naturala, simtul 3. Vernacularitatea este reprezentata doar
procesul de transformare a satelor, practic instinctiv pentru frumos, nevoia
incheiat in nordul si vestul Europei. La noi a individual de structure singular si este
nepretentioasa de expresie. cel mai bine conservata prin mentenanta
intarziat cu cateva decenii. In Elvetia sau
Germania, constructiile satesti salvate si si conservarea grupurilor si asezarilor
Atunci, creatorul popular anonim poate va caracterului reprezentativ, regiune cu
mentinute in mod exemplar sunt locuite mai umple cu grafifti doar peretii frusti de beton
ales de oraseni, sau daca locuitorii sunt inca regiune.
ai pasajului subteran urban, nu si gardul de 4. Arhitectura vernaculara este parte
agricultori, modul lor de viata este atat de zidarie al castelului baroc restaurat cu mari
urbanizat, incat putetm vorbi de sate doar integral a peisajului cultural si aceasta
cheltuieli. Sau poate pentru propria placere, relatie trebuie luata in considerare in
intr-un sens foarte larg sau mai bine spus dar si din economie, va confectiona singur
foste sate. In schimb, in Europa rasariteana, dezvoltarea modului de conservare.
caramizile noii sale case, ii va despica 5. Vernacularitatea nu adopta doar modul
satele continua sa mai existe nu doar in forma sindrila, ii va ciopli capetele de grinda.
lor fizica, ci si cu un mod de viata inca fizic si realizarea de cladiri, structure
asemanator vremurilor pre-industriale, si spatii, dar modul in care sunt
Prelucrarea estetica a problemei trebuie sa utilizate si intelese, traditiatii si
incluzand practicarea a numeroase tehnici si fie doar un stadiu intermediar. Azi e deja de asociatiile intangibile atasate acestora.
mestesuguri traditionale. Aici se ascunde un domeniul absolutului ca cercetarea,
soi special de patrimoniu cultural, pretios sistematizarea, descrierea si analiza
pentru intreaga cultura europeana.
Page 5 of 20
Page 6 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
Page 6 of 20
Page 7 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
ARHITECTURA CULTA importante care rezulta din paralela cu Se poate obiecta ca arhitectul trebuie sa
arhitectura vernaculara: cunoasca ceea ce are nevoie utilizatorul, dar
Arhitectura culta/nalta este practicata de Relatia cu mediul natural, pe care aceasta nu este totdeauna posibil (din varii
specialist, care elaboreaza un proiect. El dezvoltarea moderna risca sa o distruga (ceea motive), mai ales atunci cnd utilizatorul
apartine unei culturi de specialitate care se ce nu se prea ntmpla n arhitectura reprezinta o masa anonima de oameni pentru
transmite prin diferite forme de nvatamant. vernacular unde se stabileste un echilibru cu care arhitectul trebuie totusi sa
Este constient orientat catre scopul de a mediul natural). construiasca.
produce o impresie (de dominare asupra Se mai poate chiar ca arhitectul sa creada ca
maselor, de placere estetic , de suscitare a Extras dintr-un celebru pamflet al stie ceea ce este bine sa le livreze acestor
respectului grupurilor rafinate, de elita, de arhitectului austriac Adolf Loos: oameni, pentru ca asa a fost nvatat, pentru
a exprima individualitatea, etc.) si este ca aplica o anume teorie si raspunde unor
teoretizat . Vreti sa va lasati condusi pe malul unui lac anumite necesitati.
n Alpi? Cerul este albastru, apa verde, totul Acest lucru s-a petrecut n arhitectura lumii,
Si arhitectura culta si are propria traditie se odihneste ntr-o pace profunda. Muntii si cu precadere dupa cel de al doilea razboi
care se transmite n general prin forme de norii se reflecta n apa, la fel si casele, mondial, cand constructia de locuinte s-a
nvatamant prin contacte culturale constient fermele si capelele, care nu parasite din mna facut majoritar n cartiere cenusii. Acestea
dirijate. omului, ci din acelasi atelier divin care a reprezinta exemple locale ale asa numitului
Spre deosebire de traditia vernaculara, faurit si muntii si arborii, si norii si urbanism liber. Ele exista, n diferite
traditia culta este caracterizata prin cerul. proportii (n general mari), n toate orasele
dinamism formal si inventivitate (chiar daca Dar ce este aceasta? O nota falsa tulbura din lume. Dupa o vreme, s-a constatat ca
exista limbaje arhitecturale si tipuri formale acordul. Printre casele ranilor, o vila oamenii nu se simt bine, ca se simt
care au avut o mare persistenta n timp). lanseaz un strigat dezagreabil si inutil. Este dezorientati, ca se simt frustrati si nu se
Ceea ce ne intereseaza pentru moment este opera unui arhitect. A unui arhitect bun sau a pot atasa de locurile respective, ca
faptul ca ntre utilizatori si arhitectura unuia prost? Nu stiu. Stiu numai ca nu mai e criminalitatea este crescuta (ca si alte forme
care le este dat spre folosire se interpune nici pace, nici tihna, nici frumusete. Cum se de comportamente deviante), ca postasul nu
att sistemul de valori al unei culturi de face ca opera unui arhitect, bun sau prost, gaseste adresele, cu att mai putin musafirul
specialitate (antropologii o numesc o murdareste lacul? (LOOS, Adolf, Architecture care vine n vizita ... Deci nu corespund
subcultura , nu n sens peiorativ, ci n (1918), n Paroles dans le vide (+Chroniques necesitailor reale ale celor pentru care au
sensul ca este mai putin dect acel ansamblu ...Autres chroniques, Malgr tout), Editions fost construite.
care nglobeaza toate manifestarile, materiale Champ Libre, Paris, 1979) Aceste nemultumiri i-au facut pe arhitecti sa-
si spirituale ale unei societti, adica sensul si re-gandeasca critic propria meserie si
larg al notiunii de cultura), ct si un De aici pana la dezechilibrul ecologic, n menire. Directiile acestei retrospectii
personaj de arhitectul de care o reprezinta. care are si arhitectura are partea ei de vina, critice au fost ( si sunt) multe si reprezinta
Se poate spune ca arhitectura culta procedeaz se desfaoara o lunga lista de discordante dimensiuni ale arhitecturii contemporane. Una
printr-un ansamblu de cunostinte de breasla ntre mediul natural si cel artificial, care dintre ele, foarte prezenta, este legata
teoretice si practice) care mediaza exprimarea reprezinta probleme cheie ale arhitecturii tocmai de recursul din perspectiva actuala la
prin forme a necesitailor sociale, economice, contempoane. arhitectura vernaculara. Acest recurs ia doua
politice ale momentului, ansamblu pe care directii pricipale:
unii autori l numesc modele arhitecturale. Relatia cu necesitaile utilizatorilor,
Circulatia acestor modele teoretice si carora arhitectura moderna s-a dovedit 1. Patrimonializarea: recunoasterea institu
formale, care de obicei snt generate n incapabila sa le raspund ntr-o anumit masura. ionalizata a calitatii acestei
diverse nuclee culturale puternice, explica Tocmai pentru ca ntre arhitectura si arhitecturi prin introducerea celor mai
dezvoltarea arhitecturala a diverselor locuri utilizator se interpune un tert, arhitectul, valoroase exemplare (cladiri, ansambluri,
n care ele snt preluate, interpretate, poate sa apara o discrepanta ntre forma situri) pe Lista monumentelor istorice
mbogatite, uneori capata alte semnificatii. creata de arhitect (cladire, spatiu urban, si, prin aceasta, instituirea unui regim
etc.) n concordanta cu cultura sa de special de protectie si prezervare a
Criza arhitecturii culte este de cu totul alt specialitate si valorile si modul de viata acestora.
factura dect cea a arhitecturii vernaculare. real la care aspira utilizatorii. In acest 2. Modul n care acest patrimoniu poate fi
Ne intereseaz pentru moment doua dimensiuni caz, se produce o criza (criza care nu poate conservat fara sa devina numai un exponat
aparea n cazul arhitecturii vernaculare). de muzeu, sa se mumifice, ramne una
Page 7 of 20
Page 8 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
dintre chestiunile care preocupa lumea - este constient orientata catre scopul de a - ~75 % din constructia de locuinte in
arhitecturala actuala . produce o impresie (de dominare asupra lume = vernaculara
maselor, sau de placere estetica, de suscitare - reglarea pietii cu ajutorul vernacularului
DIFERENTE DINTRE ARHITECTURA VERNACULARA SI a respectului grupurilor rafinate, de elita, limbajul vernacular al tipurilor
CEA CULTA etc.) si teoretizata ca atare - soft architecture
- procedeaza prin modele teoretice si formale
= modele arhitecturale= ansamblu de
1. Alegerea formei cunostiinte de breasla care mediaza exprimarea FORMA IN ARHITECTURA VERNACULARA
a.v. prin forme a necesitatilor sociale, economice, dupa Amos Rapoport, House, Form and Culture
- forma admisa este prescrisa prin traditie politice ale momentului (dupa Castex & (Une anthropologie de la maison)
exprima sistemul de valori colective ale Pannerai)
tipului de societate. - caracterizata prin dinamism formal si A. Critica teoriilor deterministe privind
- traditia = transmisia orala a normelor, inventivitate forma in arhitectura
comportamentelor, atitudinilor corespunzatoare
sistemului de valori ale colectivitatii 3. Forma in utilizare 1. Clima si nevoia de adapost
respective si a tot ce presupune acumularea a.v. a. Enuntul determinist
productiilor si institutiilor colectivitatii - raspunde totdeauna modului de viata specific b. Exemple care contrazic determinarea
respective. al societatii si valorilor acesteia formei din acest punct de vedere
a.c. a.c. Desi in general exista o adaptare
- forma este inventia unei subculturi (in - intre utilizatori si forma interpunindu-se climatica, se poate demonstra ca alegerea
sens de sub-parte a unei culturi, nu in sens sistemul de valori ale subculturii de formei nu este conditionata numai de clima,
peiorativ) profesionale exprima valorile specialitate, poate aparea o discrepanta intre iar acelorasi conditii climatice li se poate
acestei culturi de elita. forma creata si valorile si modul de viata al raspunde prin forme foarte diferite.
utilizatorilor criza (ex. orasul Cartei de
2. Transmisia formei la Atena = urbanismul liber) 2. Materialele, constructia, tehnologia
a.v. a. Enuntul determinist
- prin transmisie orala, face parte din b. Exemple care contrazic determinarea
educatie inca de la nastere, din procesul de C. Societatea moderna si vernacularul modern formei din acest punct de vedere
socializare a individului (enculturatie); Omul nu face neaparat ceva pentru ca
uneori (cazul vernacularului indigen) se face 1. Cind traditia vernaculara dispare stie sa-l faca, iar aceleasi materiale pot da
si prin imprumuturi/schimburi culturale cauzele disparitiei: nastere la forme foarte diferite.
(aculturatie) - accentuarea specializarii si diferentierii
- traditia = acord comun are valoare de lege societatii 3. Situl
= autoritate colectiva - tipuri de constructii in numar si a. Enuntul determinist
- procedeaza prin modele formale (forme complexitate foarte mare b. Exemple care contrazic determinarea
prescrise) = forme admise care se preiau - pierderea sistemului de valori comun si formei din acest punct de vedere
si/sau se ajusteaza variatiuni cresterea individualismului Situri diferite dau nastere la forme
- societati foarte traditionaliste forma rezultate: asemanatoare, iar situri similare la forme
prescrisa de traditie e foarte rezistenta - inlocuirea regulii acceptate a traditiei diferite intelegerea sitului in sens
(inovatia nu este o valoare pozitiva) prin controlul institutionalizat (coduri, spiritual face ca efectele produse de sit sa
- fara pretentii estetice si teoretice regulamente, legislatie) fie mai ales de ordin cultural (se va relua la
(intentiile artistice nu sint conceptualizate, - ordinii morale i se substituie ordinea perspectiva contextualista).
uneori nu exista nici vocabular tehnic) tehnica
4. Economia
a.c. - cultura originalitatii
- si aici exista o traditie, dar este scrisa, - habitatul in criza a. Enuntul determinist
teoretizata si transmisa prin diferite forme b. Exemple care contrazic determinarea
de invatamint 2. Exista un vernacularul modern? formei din acest punct de vedere
- se transmite si prin schimburi culturale - cultura de masa
(aculturatie)
Page 8 of 20
Page 9 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
Page 10 of 20
Page 11 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
precum modul varnacular il are catre Natura Modul academic modern domina arhitectura produs cladiri locuibile ce satisfac
aceasta fiind pozitia delicata, statut urbana in toata lumea, cu arhitectura antropologic si estetic.
tensionat dialectic ce conceptualizeaza, vernaculara atarnand doar in unele regiuni din
tensioneaza si reinventeaza echilibrul dintre lumea-treia. Ca o consecventa calitatea
arhitectura si mediul inconjurator, dintre estetica naturala a arhitecturii vernaculare a Cele cinci principii caracteristice propuse
civilizatie si natura. fost mutata, substituita de un rationalism bazei modului vernacular sunt:
neovernacular urat si kitsch-os.
Cladirile vernaculare se integreaza in natura 1. Constructorii, indiferent ca sunt
pentru ca ultima sa importanta este functia ca Cladirile de locuite si-au pierdut calitatea artizani sau viitorii locatari sunt non-
un contrapunct pentru munca artizanala, antropologica, iremediabila, asemanator cu profesionali
catalogand arhitectura vernaculara ca un gol casele vernaculare, si totul in numele unei 2. Sa fie o adaptare armonioasa, utilizand
astazi, balanta fragila ce a fost pastrata presupuse notiuni functionale de confort. materiale naturale, din spatiul local
decenii, a fost distrusa si imprastiata de geografic
arhitectura moderna. Impreuna cu degradarile conceptului de 3. Cladirile existente implica o gandire
locuite, se alatura seioasa degradare a intuitiva, fara schite-proiecte, si este
Dominand functionalismul, rationalismul, calitatii vietii fiintei umane contemporane. deschisa unor madificari ulterioare,
paradoxalul, deriva din modul vernacular ca un Este clar, desi dificil de a masura, ca precum este uzual cu anexele unei ferme.
rezultat al mixarii de noi materiale integrarea estetica si antropologica a caselor 4. Sa existe un echilibru social/economic,
industriale. Rezultatul este un nou stadiu al de lemn a unei ferme se armonizeaza precum o functional si estetic.
arhitecturii moderne: arhitectura academica face cladirile anexe (dependintele) cu mediul 5. Pattern-urile arhitecturale si stilurile
moderna, care nu mai este confruntata estetic inconjurator este este infinit superior fata sunt supuse unei evolutii incete a
de arhitectura vernaculara timpurie ori de de un bloc de beton de locuit ori un motel. stilului traditional corespunzator
natura. regiunii etnice.
Chiar o tendinta mai eroica de a contopi
Standardizarea, simplitatea si puritatea modernul cu vernacularul prin modelul casei Aceste principii ce nu fac abatere de a
liniei, si universalitatea modelelor taranesti cu ornamente cu pseudo-ville s-au descrie ori defini midul vernacular, conform
arhitecturale, toate acestea conduc la revelat in scurt timp a fi creatii de replici oricaror criterii stintifice stricte,
atitudini contemporane ce ignora sau neaga ornamentale. puncteaza bazicele conditii catre o o
relatia vernacular-natura, fara a substitui arhitectura vernaculara adevarata si
noi valori estetice. Silurile Neovernaculare europene sunt exemple supravietuirea acesteia este in directa
bune de cum trasaturile populare superficiale opozitie cu tot un set de cinci principii ale
Noi cladiri in stilul academic nu sunt nu pot atinge esteticul modul vernacular fara arhitecturii academice:
implicate in vreun dialog cu trecutul a deriva totul intr-o pastisa. De exemplu,
arhitectural, daca nu vernacular sau istoric. autorii de ville moderne, utilizand materiale 1. Constructorii sunt profesionisti, cu
din arhitectura vernaculara si pretinzand sa specialitati tehnice
Cand criteriile moderne vin sa domine, stilul integreze casele intr-un mediu natural (Frank 2. Nu exista modificari, ostile intrun sens
vernacular este mai degraba abandonat sau Lloyd Wright's - "Fallingwater") sunt formal catre mediul inconjurator, si
expulzat ca nelegitim; ceea ce pare mai indisponibile majoritatii oamenilor, si este predomina materialele prefabricate.
degraba relevant este falsa diversitate a neclar daca ating ceva estetic. 3. Gandirea este una rationalista, utilizand
modelelor neovernaculare. un design definit. Pattern-urile globale
Aceste modele nu au radacini si nu compenseaza Daca vrem sa intelegem ideile de baza a si stilurile, gradat devin identice in
lipsa de calitate estetica ce defineste bazica constructiei ce se manifeste in modul toate spatiile culturale.
relatie de abordare. vernacular al arhitecturii idei ce au fost 4. Exista o balanta intre functiile sociale
comentate admirabil de o varietate de autori, si economice pe o parte si valorile
Ultima si cea mai rea consecinta a acestui de la poeta Rainer Maria Rilke la filosoful estetice si simbolice de cealalta parte.
roces istoric este ca arhitectura vernaculara Martin Heidegger si la eseistul henry David 5. Exista modele universale si stiluri ce
insasi este supusa reconstruirii (uneori Thoreau, de la scriitorul James Agee la progresiv standardizeaza zonele.
numita restaurare) in stilul academic modern. urbanistul Charles Alexander si la o multime
Acesta distruge esenta antropologica si de altii este necesar sa extragem trasaturile
estetica a arhitecturii vernaculare. care inevitabil in fiecare colt al lumii, au
Page 11 of 20
Page 12 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
Este clar ca diferentele radicale dintre cele pattern-ul bazic si filosofia arhitecturii saracie i-au fortat sa reinventeze un model
doua moduri afecteaza toate caracteristicile moderne. arhitectural vernacular degradat, ceea ce am
implicate in construirea de cladiri de locuit. tot numit cocioaba.
Acest fapt duce la mari disimilaritati ale
caracteristicilor antropologice si estetice Acest stil de constructie in ciuda unor
ale celor doua tipuri de locuire. CATEVA EXEMPLE DE VERNACULAR specialisti ce pretind ca nu se intalnesc cu
In prezent, prapastia dintre acestea este mai criteriile arhitecturii punctele 1-3 al
mare ca niciodata. Desi modul modern/academic al arhitecturii a modului vernacular de sus, ci cu 4 si 5 al
inlocuit vernacularul, urme tarzii continua sa celui academic.
Pana in sec. XX. Caracteristicile 2 si 4 din existe,posibilitatea de a construi o casa cu
modul academic nu au aparut, si punctul 5 nu a propiile-ti maini este in fapt esenta modului Nu este neaparat o sinteza ale celor doua
devenit inca evident. vernacular care intotdeauna va ramane moduri dar o incompleta versiune alternativa a
marginal de civilizatia noastra. modului vernacular.
Uitandu-ne la tranzitia de la vernacular la Cocioabele sunt construite de proprii
modul academic al arhitecturii, putem trage Cu toate acestea, suntem convinsi ca locatari, fara proiecte, utilizand materiale
concluzii privind directia economiei moderne vernacularitatea nu este singura si unica disponibile in imediata apropiere; cu toate
si tehnologiei moderne, si intr-un final abordare de a construi; este de asemenea o acestea, datorita dificultati si
schimbarile globale ce le-au produs acestea. forma de viata ce intotdeauna va fi atractiva circumstantelor particulare, nici o atentie nu
fiintei umane. Daca este exemplar intr-un nou poate fi achitata functiei socio-econimice,
Motivul real pentru situatia prezenta a lumii teritoriu ori intr-o izolare de saracie nici valorilor estetice planificate.
nu este aceeasi cu o analiza care sa ipotezeze extrema, precum Robinson Crusoes, fiinta umana
o succesiune de stiluri moderne, mai exact, intoteauna va fi apropiat vernacularului in a Mai mult decat atat, diversitatea pattern-
explicatia adevarata o gasim in lupta construit casa pentru el. urilor cladirii depinde de o disponibilitate
indirecta de a produce o mentalitate total aleatoare a unei mari varietati de materiale
moderna. Pe de alta parte, exista o problema; a devenit de constructie.
vizibil ca vernacularul se zbate sa Dupa cum se vede, o cocioaba este mai mult
In interiorul arhitecturii, modul academic s-a supravietuiasca intr-un mediu dominat de decat un mod vernacular incercand a se adapta
impus singur ca exclusiv, excluzand, arhitectura moderna si academica. unui mediu urban.
interzicand, caricaturizand modul vernacular. Din punctul meu de vedere, orasele cocioaba au
Pierderea de echilibru mentionata mai devreme, Cand o tentativa individuala pentru a-si propriile valori estetice si antropologice,
cand modul academic mai putin dominant nu mai construi pentru el o a doua casa in lumea care pot fi, in unele cazuri, a fi mai
coexista fericit impreuna cu modul vernacular, intai sau cand oamenii isi construiesc pozitive decat majoritatea modernitatii de
conduce inevitabil la o shimbare istorica in propriile-si case in orasele cocioabe din azi, ori locuintelor vulgare. Spunand acestea,
care modul academic al arhitecturii a fost lumea a treia, este usor a conclude care este nu pretind pastrarea oraselor cocioaba, pentru
fortat sa imbratiseze o cale functionalista si filosofia tarilor dezvoltate. ca au merite estetice (neclare) ci pur si
abstracta golul arhitectonic al teoriei si simplu putem admira prezenta a ceva nedefinit,
practicii cladirii in fiecare regiune a lumii. In zonele periferice ale marilor orase din ceva ce are o actiune umana.
lumea a treia din Africa, Asia, Sud-America
Dominand de la inceputurile sec. XX, primele imprastiatele orase cocioaba au aparut. Precum cladirile, cu spontaneitatea
doua caracteristici din lista delor cinci ale Migrari masive din zone catre marile orase sau organizarii locuintelor, cu urbanismul lor,
modului academic, sincer, a condus ca invaziile din Africa din zonele urbane catre orasele cocioaba ne spun, lasand la o parte
arhitectura vernaculara sa fie considerata cele rurale, au produs efecte ciudate, prejidiciile sociale si economice, ceva despre
autoritara, sa ingusteze bazele filosofice rezultatul unor oameni meseriasi priceputi imutabilul om ca vrea sa construiasca.
pentru a se potrivi cu pluralismult necesar plini de imaginatie locuind intr-o cultura
astazi. arhitecturala rationalista, dar nevoiti sa In felul sau personal, locuintele orasului
utilizeze modul vernacular de constructie. cocioaba, impartaseste ceva din stilul
Nu este o surpriza, ca, aproape nici o vernacular cat si cel academic arhitectural.
alternatica de miscare arhitecturala Desi acesti oameni ar fi preferat sa locuiasca
(stalinista) sa reuseasca a patrunde in in case de tip modern, necesitatile date de Fenomenul orasului cocioaba are o istorie de
la New York's Central Park squatters' din
Page 12 of 20
Page 13 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
1869, construit din lemn si fier, pana Rio cu modul vernacular, ce functioneaza de cateva ic modul academic al arhitecturii; si
Janeiro de azi. secole. sfarsim cu o specializare deumanizata, modul
virtual al arhitecturii academice.
In zilele noastre, in lumea intai, acest
fenomen nu reprezinta o preocupare majora. VIRTUAL ARCHITECTURE Cu acest trend recent in arhitectura moderna,
Fireste, in unele tari, cladirile cocioaba au modul virtual, este posibil doar un ciuda
fost transformate intr-o forma specifica de De cealalta parte a arhitecturii de la puterii imense a urma pattern-uri impuse de
cladire rurala neproiectata, intr-o prima vernacularul degradat simbolizat de orasele criterii la scara larga a functionalismului.
faza, ca o metoda de discriminare impotriva cocioaba se afla un extremist mod academic, Si nici o scuza a arhitectiilor internationali
minoritatii etnice precum tiganii spanioli. reprezentat astazi de ceea ce se numeste nu poate ascunde acest fapt. Mai mult decat
arhitectura virtuala. atat, posibilitatile tehnice ce grafica
Cu toate acestea, exista o amenintare in computerizata le poate oferii, au fascinat
viitor, de migratiile masive din lumea a Cele cinci principii ale modului academic de mintile utopice ale urbanistilor moderni ce
treia, si nu putem ignora posibilitatea ca astazi, au facut un mare pas inainte, datorita vin a realiza planuri urbanistice complete, cu
orasele cocioaba pot redeveni realitate chiar tehnicilor grafice, ca rezultat al reproiectarea unei intregi metropole ce vor
in lumea intai in doar cateva decade. calculatoarelor , ce pot produce simulari acum s-o extinda catre zonele rurale.
apropiate realitatii.
Putem face o propunere, ce poate fi Cand asemenea vizionari si SF-ului precum
considerata utopica, poate chiar imposibila: Locuintele viitorului simulate pena in Arthur C. Clarke incepe a lucra cu noii
daca se dovedeste a fi imposibila impotrivirea ultimul detaliu posibil inca inainte de a arhitecti ai cyber-spatiului, vom ajunge la
migratiilor din lumea a treia, cu arhitectura incepe constructia nu poate lasa visul Orasului Crystal si in acelasi timp,
lor vernaculara, atunci ar trebui sa le oferim posibilitate de a aproxima caracteristicile 2 vom distruge complet frumusetea naturala a
acestora resursele si materialele pentru a-si si 4 ale modului vernacular (adaptarea implicarii omului care este modul autentic al
organiza singuri intr-un zona a oraselor naturala si balanta dintre functie si estetic) constructiilor umane.
propriile-si orase. Cred ca cea mai buna catacteristici care, in trecut, au impartasit
solutie pentru a reusi o implicare modul academic. Imaginatia si moda virtuala a modului academic
multiculturala in viitor, cel putin, ferindu- a fost implicita inca de la inceput. De
ne de de o integrare despotica a culturii Rutina programelor standard impreuna cu slaba exemplu, exhibitia Paolo Grassi a modelelor
straine cu pattern-urile noastre arhitecturale pregatire artistica traditionala, conduce la celor mai faimoase cladiri renascentiste, duce
si urbanistice, permitand acestora in schimb impunerea unei foarte sofisticate arhitecturi la o demonstratie fascinantaa abilitatii umane
a-si dezvolta propriile-si pattern-uri. tehnologizate, care, cu toate acestea, este de a proiecta viziuni magnifice intr-un mod
vulgara, estetic vorbind. virtual. Mainile acestor genii creaza modul
Pe scurt, ar trebui sa aratam respect si modern al arhitecturii pe care am acumulat-o,
coabitare. Dupa greselile asimilarilor Arhitectura devine o simpla combinare de impreuna cu abilitatea de a starni imaginatia
culturale stramutand grupuri etnice proceduri, controlata de calculator, si reduca artistica.
(nomadice) precum tiganii spanioli, ori la un singur pattern esetialmente o
tiganii fhalasas sa aratam experienta si alternativa a unui excentric rationalism Pana acum aceasta mostenire a decazut pana in
plauzibilitatea propunerii noastre. deconstructivist. punctul prefabricatirii spatiului ce de-abia
Distanta dintre arhitect de la actuala cladire este habitabil (locuibil)
Intr-un final, acest fenomen complex ar trebui si materialele de beton ce sunt impuse de Realitatea virtuala si alte tehnologii, in mod
studiat, inclusiv toate implicatiile de calculatorizare creaza o vulgara arhitectura evident, nu creaza obligatoriu o bariera
exemplu estetice si consecintele antropologice functionalista. Aceasta pentru ca, in trecut, dintre om si estetica arhitecturii ori
daca putem ajunge la un raspuns politic si exista o experienta directa cu materialele ce planificarea urbana.
legislativ asupra problemelor comunitatilor in asigurau bazele unei arhitecturi valoroase
viitor, in timp ce ocolim concepte rigide si estetic vorbind. Arhitectii de astazi ar trebui sa fie capabili
utopice ale arhitecturii moderne. sa aleaga cea mai buna viziune, elaborata si
In acest fel, am transformat un eveniment complexa, una care sa fie mai apropiata de
Cu aceasta ne-am putea apropia de o sensibil antropologic modul vernacular al trecut cu esentele vernaculare; ar trebui sa
flexibilitate naturala sau practici similare arhitecturii intr-un simplu exercitiu tehn uite de bariera si cosmarul pe care tehnologia
contemporana ni-l ofera astazi.
Page 13 of 20
Page 14 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
BIBLIOGRAFIE :
Books:
Publications:
Internet sites:
www.international.icomos.org/home.htm
www.architectureweek.com/topics/vernacular-
01.html
http://whc.unesco.org/
Page 15 of 20
Page 16 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
Page 16 of 20
Page 17 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
Oras cocioaba
Page 18 of 20
Page 19 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
Louisiana USA
Arch. Stephen
Atkinson
45.000$
Page 19 of 20
Page 20 Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA
Switzerland
Page 20 of 20