Sunteți pe pagina 1din 5

Testul Thomas-Kilmann

privind modurile de abordare a conflictelor


Ganditi-va la situatii in care dorintele dumneavoastra difera de cele ale altei persoane. Cum reactionati
de obicei in astfel de situatii?
Veti gasi perechi de propozitii care descriu posibile reactii comportamentale. La fiecare pereche va
rugam sa incercuiti propozitia ( A sau B ) care va caracterizeaza mai indeaproape comportamentul.
In multe cazuri e posibil ca nici una din variante sa nu fie tipica pentru comportamentul dumneavoastra.
Va rugam, totusi, sa o alegeti pe cea care descrie o reactie asemanatoare celei pe care ati avea-o dumneavoastra.

1 A Sunt momente n care las altora responsabilitatea rezolvriiproblemelor


B Dect s negociez aspectele asupra crora nu suntem de acord mai bine insist asupra celor pe
care le agreem.

2 A ncerc s gsesc o soluie de compromis.


B ncerc s rezolv att problemele mele ct i pe ale celuilalt.

3 A Sunt de obicei ferm n atingerea obiectivelor mele.


B Urmresc s respect sentimentele celorlali i s pstrez relaia.

4 A ncerc s gsesc o soluie de compromis.


B Uneori mi sacrific propriile dorine n favoarea satisfacerii dorinelor celuilalt.

5 A n mod constant solicit ajutorul celorlali pentru rezolvarea problemelor


B ncerc s fac tot posibilul pentru a evita tensiunile inutule.

6 A ncerc s nu-mi creez neplceri personale.


B ncerc s-mi ctig poziia.

7 A ncerc s amn rezolvarea problemei pn voi avea timp s reflectezasupra ei.


B Renun la nite puncte pentru a obine altele.

8 A Sunt de obicei ferm n atingerea obiectivelor mele.


B Urmresc s scot imediat la iveal toate ngrijorrile i problemele .

9 A Cred c diferenele de opinie nu trebuie s ne preocupe.


B Depun unefort destul de mare pentru a-mi gsi calea.

10 A Sunt de obicei ferm n atingerea obiectivelor mele.


B Urmresc gsirea unei soluii de compromis.

11 A Urmresc s scot imediat la iveal toate ngrijorrile i problemele .


B Urmresc s respect sentimentele celorlali i s pstrez relaia.

12 A Uneori evit luarea unor poziii care ar crea controverse.


B l voi lsa s ctige cteva din punctele sale dac i el mi va permite ctigarea ctorva din punctele
mele.

13 A Propun o cale de mijloc.


B Fac presiuni pentru a-mi ctiga punctele.
14 A i comunic ideile mele i l rog s mi le expun pe ale sale.
B ncerc s-I art logicai avantajele poziiei mele.

15 A Urmresc s respect sentimentele celorlali i s pstrez relaia.


B ncerc s fac tot posibilul pentru a evita tensiunile.

16 A ncerc s nu afectez sentimentele nimnui.


B ncerc s-l conving pe cellalt de meritele poziiei mele.

17 A Sunt de obicei ferm n atingerea obiectivelor mele.


B ncerc s fac tot posibilul pentru a evita tensiunile inutule.

18 A Dac acestea l fac fericit , l las s-i menin prerile.


B l voi lsa s ctige cteva din punctele sale dac i el mi va permite ctigarea,ctorva din
punctele mele.

19 A Urmresc s scot imediat la iveal toate ngrijorrile i problemele .


B ncerc s amn rezolvarea problemei pn voi avea timp s reflectez asupra ei.

20 A ncerc imediat s aplanez diferendele dintre noi.


B ncerc s creez o combinaie satisfctoare de pierderi i ctiguripentru ambele pri.

21 A n negocieri, ncerc s consider i dorinele celeilalte persoane.


B ntotdeauna conduc ctre o discuie deschis a problemei.

22 A ncerc s gsesc o poziie intermediar ntre cele dou aflate n conflict.


B mi expun prerile.

23 A Sunt de cele mai multe ori preocupat de satisfacerea tuturordorinelor noastre.


B Sunt momente n care las altora responsabilitatea rezolvriiproblemelor.

24 A Dac meninerea poziiei este foarte importan pentru el, ncerc s l ajut s-i mplineasc
dorinele.
B ncerc s-l determin s fac un compromis.

25 A ncerc s-I art logica i avantajele poziiei mele.


B n negocieri, ncerc s consider i dorinele celeilalte persoane.

26 A Propun o cale de mijloc.


B Sunt de cele mai multe ori preocupat de satisfacerea tuturor dorinelor noastre.

27 A Uneori evit luarea unor poziii care ar crea controverse.


B Dac acestea l fac fericit , l las s-i menin prerile.

28 A Sunt de obicei ferm n urmrirea scopurilor mele.


B De obicei solicit ajutorul celorlali pentru soluionarea unor probleme.

29 A Propun o cale de mijloc.


B Cred c diferenele de opine nu trebuie s ne preocupe prea mult.

30 A ncerc s nu rnesc sentimentele celorlali.


B ntotdeauna discut problema cu cealalt persoan pentru a o putea rezolva.
Calculul scorului testului Thomas-Kilmann
Profilul scorurilor dumneavoastra indica gama abilitatilor de rezolvare a conflictelor pe care
dumneavoastra, ca individ, tindeti sa le folositi in situatiile conflictuale cu care va confruntati.
Cele cinci moduri sunt reprezentate de cele cinci coloane denumite Competitie, Colaborare etc. In
coloana de sub fiecare mod exista gama de scoruri posibile pentru acel mod- de la zero (pentru utilizare foarte
rara) la 12 (pentru utilizare foarte frecventa). Incercuiti scorurile dumneavoastra pentru fiecare din cele cinci
moduri.

Incercuiti literele de mai jos, asa cum le-ati incercuit la fiecare intrebare din chestionar.

Marcai literele afirmaiilor pe care le-ai bifat pe tabelul centralizator al rezultatelor. Adunai cte un
punct pentru fiecare liter marcat i facei totalul pe fiecare coloan. Scorurile cele mai mari indic preferinele
individuale.
Punctajul

Nr. Evitare Competitie Acomodare Compromis Colaborare


crt.
1 A B
2 B A
3 A B
4 A B
5 A B
6 B A
7 B A
8 A B
9 B A
10 A B
11 A B
12 B A
13 B A
14 B A
15 B A
16 B A
17 A B
18 B A
19 A B
20 A B
21 B A
22 B A
23 A B
24 B A
25 A B
26 B A
27 A B
28 A B
29 A B
30 B A
Total
Pe baza scorurilor obtinute de un esantion de manageri care au completat acest test, s-a obtinut urmatorul tabel:

Scor foarte Scor mic Scor mediu Scor mare Scor foarte
mic mare

Competitie 0-1 2-3 4-7 8-9 10-12

Colaborare 0-4 5 6-9 10 11-12

Compromis 0-3 4 5-8 9 10-12

Evitare 0-2 3-4 5-7 8 9-12

Acomodare 0-2 3 4-6 7 8-12

Retineti ca scorurile extreme nu sunt neaparat rele, avand in vedere ca situatia dumneavoastra poate sa
ceara o utilizare rara sau, dimpotriva, frecventa a unui anumit mod de rezolvare a conflictelor.
Interpretarea scorurilor
De obicei, cand primesc rezultatele unui test, oamenii vor sa stie in primul rand: Care sunt raspunsurile
corecte? In cazul rezolvarii unei situatii conflictuale nu exista raspunsuri universal corecte. Toate cele cinci
moduri sunt utile in anumite situatii. Fiecare reprezinta un set de deprinderi sociale folositoare. Intelepciunea
noastra conventionala recunoaste, de exemplu, ca adesea doua capete sunt mai bune decat unu (colaborare).
Dar tot ea spune: Blandul mosteneste pamantul (acomodare), Mai las eu, mai dai si tu (compromis), Nu m-
amestec, nu ma bag (evitare), Dreptatea e a celui mai tare (competitie). Eficienta unui anumit mod depinde
de cerintele situatiei conflictuale specific si de indemanarea cu care e utilizat. Fiecare dintre noi e capabil sa
foloseasca toate cele cinci moduri: nici unul nu putem fi caracterizati ca avand un singur stil rigid de abordare a
conflictelor. Cu toate acestea, fiecare individ foloseste anumite moduri mai bine decat altele si, in consecinta,
tinde sa le aplice mai des, fie din motive temperamentale, fie din obisnuinta.
Prin urmare, comportamentul individului intr-o situatie conflictuala, este atat rezultatul predispozitiilor
personale cat si al cerintelor impuse de o situati data. Testul Thomas-Kilmann a fost gandit sa evalueze acest
amestec de moduri.
Scurta descriere a stilurilor de abordare specifice unei situatii problematice

Stilul competitie: asertiv, necooperant. Persoana isi urmareste propriile interese, neluand in considerare
interesele altei persoane. Inseamna sa-ti aperi drepturile;sa te afirmi. Este util: in situatii de criza cand un mod
hotarat de actiune este vital, in situatiile cand sunt necesare implementarea unor directii nepopulare de actiune
(disciplina, introducerea unor reguli constrangatoare etc.) sau pentru protectia impotriva persoanelor care obtin
avantaje printr-un comportament nonasertiv.

Stilul colaborare: asertiv cooperant. Presupune incercarea de a conlucra cu o alta persoana pentru a descoperi
interesele subiacente, de baza si de a gasi solutii care sa satisfaca deplin interesele amandurora. Este util: cand
amandoua seturile de interese sunt prea importante pentru a fi compromise si se cauta o solutie integrativa; cand
este necesara o decizie consensuala; cand este necesara obtinerea angajamentului altora prin incorporarea
intereselor acestora; cand obiectivul persoanei este de a intelege punctele celorlalti de vedere.

Stilul evitare: neasertiv, necooperant, in opozitie cu stilul colaborare. Persoana nu cauta sa-si realizeze imediat
propriile interese sau pe ale altei persoane. Persoana nu doreste sa provoace o disputa, o confruntare. Este util:
cand un obiectiv este neinsemnat sau cand alte obiective si rezultate viitoare sunt presante; nu exista sanse
vizibile de satisfacere a propriilor interese, dintr-un motiv extern; cand costurile potentiale ale unei confruntari
directe depasesc cu mult beneficiile obtinute prin rezolvarea lui.

Stilul acomodare: neasertiv, cooperant, in opozitie cu stilul competitie. Persoana isi neglijeaza propriile
interese pentru a satisface interesele altei persoane. Poate sa insemne generozitate, altruism sau poate sa
insemne obedienta. Este util: cand exista obiective mult mai importante pentru alte persoane; pentru a lasa un
punct de vedere mai bun sa fie auzit; pentru a invata de la altii; pentru satisfacerea intereselor altora ca un gest
de buna intentie pentru a ajuta mentinerea unei relationari cooperante.

Stilul compromis: intermediar asertiv, intermediar cooperant. Obiectivul este de a gasi un expedient, o solutie
acceptabila mutual care, partial sa satisfaca ambele parti. Este util cand: doi oponenti cu putere egala sunt
angajati in obiective mutual exclusive; pentru a ajunge la solutii eficiente, expeditive, aflate sub presiunea
timpului.