Sunteți pe pagina 1din 465

Paul MIHAILe Zamfira MIHAIL

1812 1830

EDITURA ACADEMIEI ROMANE


www.digibuc.ro
ACTE IN LIMBA ROMANA
TIPARITE IN BASARABIA
I
1812-1830

www.digibuc.ro
PAUL MIHAIL ZAMFIRA MIHkIL

ACTE IN LIMBA ROMANA


TIPARITE IN BASARABIA
I
(1812-1830)

precedate de
BIBLIO6RAFIA TIPARITURILOR ROMANE$T1
DIN BASARABIA (=BTRB)
1812-1830

EDITURA ACADEMIEI ROMANE


Bucuresti
1993

www.digibuc.ro
DOCUMENTS DE LANGUE ROUMAINE
IMPRIMES EN BESSARABIE
I
1812--1830

ARTIDI HA PYMbIHCROM R3IlliE,


HAHELIATAHHbIE B BECCAPABHII
I
1812-1830

ISBN 973-27-0333-4
ISBN 973-27-0332-6

Jus auctorum_

EDITURA ACADEMIEI ROMANE


79717 Bucureti, Calea Victoriei, 125

www.digibuc.ro
CUPRINS
Quita inainte VI
Studiu introductic X
Repertoriu de scrieri despre Basarabia XLVI
Lista abrevierilor
Lista prescurtarilor XLIX
Nota asupra editiei
Emitenti ai actelor tipArite in limba romana LIII
Tematica tipariturilor LV
Lista c5.rtilor in limba romn5. tipArite in Basarabia
(1812 1830) LVI
Repartizarea numerica pe ani a tipariturilor LVI
BIBLIOGRAFIA TIPARITURILOR IN LIMBA ROMANA
DIN BASARABIA (= BTRB) 1812-1830 1

Indice cronologic al actelor reproduse 26


Indice tematic al actelor reproduse 26
ACTE IN LIMBA ROMANA TIPARITE IN BASARABIA
I (1812-1830)
I. Acte administran% e i juridice 27
Legi, regulamente si circulare 97
Acte relative la impozite 203
Acte relative la comer t 227
Acte privind activit5ti publice, umanitate, culturale,
scoli 235
II. Ilegulamente de carantine l actluni contra epidemillor . . . 271
III. Froclamatii l relali dcFpre diferite rilzboaie ale Imperiulul 309
IV. Circulare referitoare la familia imperiald 346

Dustratii 361
Rsum 365
Indice lexicografic, tematic si de "cuvinte-cheie" ..... . . 371
Indice general 905

www.digibuc.ro
CU ViNT iNAINTE

Eu privesc ca patria mea t oatg acea infla-


dere de loc unde se vorbeste romaneste i ca
istorie nationalg istoria Moldaviei intregi, inainte de
sflsierea ei, a Valahiei si a fratilor din Transilvania".
(Mihail Kogdlniceanu, in lecfia
r. e r eschi ere a Cursului de istorir
nationalci [nov. 18433 'e la
Academia Mihrlileand in Dafi)

Academia Romn, prin statutul de fiintare, si-a afirmat preocuparea,


sa pentru studierea limbii romne si a romnilor de pretutindeni. Astfel
In Bibliografia romneasc veche" t. III, fasc. I, aprua in 1912, Ion
Bianu i Nerva Hodos inregistrau i tipkiturile romanesti din Basara:1:0a,
aflat atunci sub stpinire strin5..
Apoi, in seria Studii si documente" ale Academiei au fost tipkite
numeroase lucrri consacrate acestei provincii romnesti. In 1939, prin
adresa Academiei Romne nr. 2 313, secretarul general I. Petrovici comu-
nica pr. P. Mihail[ovici]: Avem plcerea a v aduce la cunostint. a Aca-
demia R01116'11 v-a acordat Premiul Nsturel pentru lucrarea dumneavoastra
In manuscris tratind subiectul dat de Academie, Tipkituri romnesti in
Basarabia de la 1812 pira la 1918 . Totodat va facem cunoscut c Aca-
demia a decis tipkirea manuscrisului dumneavoastr in colectia publica-
tiilor ei". Completki la aceast lucrare am publicat in Anuarul Insti-
tutului de istorie i arheologie (A.D. Xenopol" din Iasi, in anii 1984-1989.
Pentru a avea evidenta tuturor tipkiturilor, am adincit actiunea de
depistare, identificare, localizare si datare a tuturor publicatiilor apkute
In Basarabia sau tipkite la St. Petersburg si Moscova, pentru Basarabia.
In 1948-1990 toate aceste publicatii aflate in Romnia, in bibliotecile pu-
blice, erau incluse in asa-numitele fonduri secrete", greu accesibile, ceea
ce nu ne-a permis o documentare complet. In ultimul timp, pe baza fon-
dului de foi volante" pstrat la Biblioteca Academiei si a celor
de la bibliotecile din Iasi, am alc5.tuit alturata Bibliografie a tiprituri-
lor in limba romn. din Basarabia" (BTRB), care insumeaz5. acum 193
titluri (comparativ cu cele 51 de titluri pentru aceeasi perioad din lucrarea
lui Al. David 1934, sau 73 noi titluri la Mihail, 1940).
Am introdus completkile noastre inedite fr a mentiona in mod,
expres aceasta, cititorul putind dea seama prin faptul c'., dup des-
crierea noii unitti, lipseste bibliografia de referint... Am flcut si numeroase
corectki la BRV. Completarea in continuare a bibliografiei este posibilk,
deoarece in arhivele bibliotecilor si mnstirilor din Basarabia, cite se vor
fi conservat, pot s se fi pstrat foi volante care nu se gsesc in biblioteci
publice din Rom.nia.
Am inregistrat cronologic toate tipriturile, Mil a face diferent intre
ckti si foi volante. Am vrea s repunem in discutie o veche controvera
despre separarea foilor volante din ansamblul celorlalte tipkituri. Pentru
tipkiturile din Basarabia aceast separare este cu deosebire dificil. Dac.
accept5m definitia foii volante ca fiind un irnprimat numai pe o singur
parte a unei foi, publicatie destinaa s fie nu numai citit in adundri (asa
VII
www.digibuc.ro
cum se poate dovedi prin insemnArile de pe uncle exemplare), dar si lipit5.
In locuri de afisaj pentru a fi adus la cunostinta cetAtenilor, oper'Am o restrin-
gere nejustificat a categoriei de publicatii destinate a fi transmise prin
lecturA locuitorilor din Basarabia. Pentru c5., in perioada 1812-1830 foi
imprimate numai pe o parte intilnim doar in formele de ectenii", ce cu-
prind numeleimperiale, sau in comunicatele de la teatrul de rAzboi din 1828
1829, in timp ce toate celelalte publicatii menite a fi difuzate sint de don.
pin5. 1 8 10 foi, prin urmare nu s-ar incadra categoriei de foi volante. Spe-
cialistii pledeaz pentru valoarea acestor documente imprimate" sau acte
tipArite".
Economia lucrArii ne-a obligat la o tratare succintA a fiecArei unitAti,
f r a reproduce transcrierea integralA a foii de titlu si a altor elemente
de descriere a tipariturilor. Vom publica si o asemenea bibliografie detaliatA.
Pe baza acestei bibliografii generale putem pune acum la indemina
cercetAtorilor si a tuturor celor care se intereseaz de izvoarele istorice,
textele actelor tipArite in limba roman5. in Basarabia, 1812-1830.
In partea a doua a lucrArii am reprodus 101 acte i foi volante. Am
folosit ambii termeni deoarece nu toate actele sint foi volante si nu toate
foile volante sint acte. Dar se impunea s'A le d'Am la lumin in acelasi timp
pe toate.
Titlul cel mai adecvat pentru aceast lucrare ar fi fost TipArituri
romnesti. ..", dar el a mai fost folosit i s-ar fi putut crede c'A e doar o alt.-A
editie, cind, de fapt, alcAtuirea isi propune s reproducA texte si, prin aceasta,
s'A ofere o istorie a Basarabiei din textele tip'Arite. Fireste, imaginea care reiese
din documentele tipArite se configureaz'A in perspectiva sapinitorului, care
impunea transmiterea numai a dispozitiilor sale si, deci, zeci de alte fatete ale
realitAtii frnin astfel in umbrA. Pentru c5., se stie c cenzura tarist a fost
dintre cele mai vigilente si mai severe. Dar aceste canale" folosite de stApi-
nire deconspirA stratagemele puterii i directiile in care se urmArea influen-
tarea populatiei. Ele trebuie decodificate cu atentie, pentru ca aprecierile
viitoare asupra situatiei reale s'A nu fie distorsionate.
Pentru justificarea alegerii titlului invocAm argumentul emitentului:
toate textele reproduse sint emise de factori ai puterii la diferite nivele,
predominind virful piramidei sociale. Se cuvine adAugatA mentionarea
BTRB ca o contributie separat5..
Toate textele sint republicate pentru prima dat'A de pe exemplare,
In marea majoritate, unicate. Pentru unele texte la care am inregistrat
variante (nr. 38, 131, 136), am alcAtuit editie criticA. AlAturAm bibliografia fie-
cArei publicatii si, in acelasi timp, o bibliografie selectiv a lucrArilor i arti-
colelor referitoare la provincia ruptA din trunchiul patriei, cu raportare la
acea perioadA.
Prin informatiile istorice i lingvistice de foarte mare insemnAtate,
editia de fat reprezint un izvor autentic pentru istoria romanilor. Este
atestat traditia romaneasc in organizarea institutiilor, a drepturilor Ora-
nilor, circulatia acelorasi instructiuni de supraveghere medicalA in timpul
epidemiilor ca i in Principate, formulare identice pentru scolile lancaste-
riene in limba roman5. etc. Ea se constituie i intr-un pandant al lucrArii
lui A. RAdutiu si L. Gymnt, Repertoriul actelor oficiale privind Transil-
vania, tipetrite'in limba romeind (1701-1817), Bucuresti, 1981.
Cu deosebire, actele de fatA constituie informatii pentru istoria drep-
tului romanesc. Astfel, pot fi urmArite relatiile sociale instituite de noua con-
ducere, politica de deznationalizare continuat cu obstinatie, constringerile
la care era supusA societatea romaneasc'A.

VIII
www.digibuc.ro
Aceste acte skit indispensabile pentru alctuirea viitoarei istorii a Ba-
sarabiei din sec. al XIX-lea, ca i pentru istoria culturii romkiesti, in general.
Volurnul de fat cuprinde actele din prima perioada de dup insta-
larea cotropitorilor, atunci dud puterea voia inc s dea iluzia dialogului,
desi monologul Ii apartinea, pentru c destinatarul era neut. Decodificate,
aceste mesaje i acte ne vor ajuta s cunoastem i s ne apropiem de
reconstituirea istoriei Basarabiei dintr-o noug perspectiv.
In ansamblu, lucrarea noastr va cuprinde acte in limba roman
din Basarabia de la 1812 pin la 1918, in celelalte volume urmind sOi in-
cludem atit tiprituri cit i manuscrise. Restrictiile introduse de admini-
stratie referitoare la folosirea oficiar a limbii romne in Basarabia a de-
terminat limitarea pin la interzicerea tipririi in limba romn a dispo-
ziilor cancelariei aulice sau eclesiastice centrale. De aceea, vom urrnri
manifestrile de rezistenta ale limbii romne la impunerea totalitaf a unei
alte expresii 1ing istice. Tirania limbii strine impuse cu forta asupra su-
fletului poporului este un corosiv al identittii. Istoriografia trebui-
acces la informatii din ambele tabere. De aceea, punem la indemina cerce-
tterilor acest instrumcnt de lucru, corpusul de acte in limla remand din
sec. al XIX-lea.
Multumim, si pe aceast cale, tuturor celor care ne-au incurajat
demersul publicrii, Consiliului stiintific al Institutului de studii sud-est
europene pentru avizarea lucrrii i Editurii Academiei pentru includerea
ei in colectiile sale. Colegii cercetteri stiintifici dr. St. Gorovei si L. Si-
manschi, din redactia Anuarului Institutului de istorie din Iasi" (in 1984
1989, in pofida restrictiilor, ei au publicat contributille noastre despre Basa-
rabia), dr. Dorna N. Rusu, care ne-au ajutat cu competent i generozi-
tate sint rugati s primease expresia gratitudinii noastre. Si, nu in ultimul
rind, sotiei si mamei noastre Eugenia, toat recunostinta neastr.
Inchinm strcluinta noastr acestui pmint romnese i oamenilor
din rainura de rsrit a Patriei.
19 februarie 1992

IX

www.digibuc.ro
STUD1U IXTRODUCTIV

Delimitarea perioadei 1812-1830 este determinata, pentru istoria cartii


tiparite in Basarabia, de doua categorii diferite de argumente si a fost accep-
tata, in principiu, i datorit unor criterii de economie, in lucrarea de fata.
Anul 1812 reprezina inceputul organizarii administrative dupa ane-
xarea silnica de la 16 mai 1812 a Basarabiei, i, deci, nu are legatura di-
recta cu istoria cartii, deoarece infiintarea tipografiei exarhicesti a avut loc
abia in mai 1814. Dar inca din octombrie 1812 cancelaria imperia1 a ince-
put sa difuzeze manifeste si foi volante pentru noua provincie, carora
s-a anexat la textul rus si traducerea in limba romana. Nu stim daca pri-
mele traducen i romnesti de dupa 1812 au fost difuzate sub forma tiparita.
(eventual de Tipografia Sinodului sau a Senatului), dar avem certitudinea
ca ele au fost multiplicate de la inceput in numar mare, sub forma ma-
nuscrisa, deoarece au fost copiate i in unele miscelanee (cf. BTRB).
Anul 1830 are in vedere periodizarea operata de Bibliografia rom-
neasca veche". Fixarea acestei date de catre I. Bianu, ca limit pentru
bibliografia c5rtii vechi romnesti, este acceptata prin consens si nu dato-
rita unei realitati istorice, deoarece anul respectiv nu are o semnificatie-
aparte pentru istoria culturii romnesti. Aceasta data a fost pus in dis-
cutie, in ultimul timp, de Virgil andea (Sesiunea stiintifica a Patrimoniu-
lui National din 27 mai 1987), care a ar'tat c e necesara o inregistrare
general a vechilor tiparituri, incluzind si aparitiile de dupa 1831. Initia-
tiva de a inventaria intregul fond de carte romneasca va scoate astfel la
lumina publicatii nesemnalate pin acum sau cele mai putin accesibile
pastrate in exemplare unicat.
Perioada 1812 1830 este distincta din punct de vedere al adminis-
tratiei ruse in Basarabia. Incercarile de acaparare ale Rusiei se manifestau
de mai bine de dou secole si razboaiele ruso-turce din anii 1792-1796 si
1806-1812 au determinat rezidenta rusa in Principate. In perspectiva isto-
riei cartii si a tiparului se observa inc din acei ani persuasiunea asupra
opiniei publice romnesti (Cf. la Bibl. Academiei Romne, in ms. rom,
nr. 3 102, f. 123-126 transcrierea Manifestului lui Alexandru I la inscAu-
nare" 1801 sau o Proclamatie a sa din 1808 in ras. rom. nr. 2055, f:
s a.; in foile de titlu ale cartilor trebuia invocat numele tarului etc.).
O conjunctura favorabila a dat cistig de cauz', la 16 mai 1812,. pre-
tentiilor crapuloase tariste; Rusia si-a insusit un teritoriu ce nu i-a apar-
tinut niciodat si pe care si 1-a dorit drept cap de pod in drumul spre alte
anexAri.
Ideea c rom5.nii au constituit un obstacol in dorinta de expansiune
a rusilor spre Balcani a fost sustinut chiar de diplornatii rusi. Astfel,
E. P. Fonton, cel care alaturi de Italinski a perfectat actul din 1812,

XI
www.digibuc.ro
exprima nemultumirea: Acest popor romnii au trsgturi distincte
nu pot s-mi ascund pgrerea de ru atunci cind privesc harta, c. acesti 8 mi
lioane de oameni strgini de natia slav sint asezati aici, pe fermecgtoarele
povirnisuri ale muntilor Carpati, formind pare o sgeat infipt intre natiu-
nile slave, impiedecindu-le unirea lor" 1 Dar, se cuvine s. retinem i afir-
matia lui L. Casso: Poate c, dacil Ciceagov ar fi gsit (in mai 1812, n.n.)
tratativele neterminate incg, atunci Basarabia s-ar gsi in prezent in afara
granitelor imperiului rus" 2.
/n momentul cotropirii provinciei de cgtre Imperiu, cei care au reac-
tionat efectiv au fost oamenii pgmintului. Pr'sirea locurilor natale era greu
de presupus i totusi multi dintre ei au plecat in Moldova din dreapta Pru-
tului, temindu-se de robia ruseascg. O afirm un analist rus lucid, L. Casso,
care aseamng fenomenul cu la grande peur" francezg. Exarhul Gavriil
Bgnulescu-Bodoni va trimite o circular. in Basarabia prin care roag pe
clerici si pe toti crestinii ca ei s nu creadg cg. in Basarabia va fi intro-
dus iobggia" starea general a tgranului rus , c din inalta impr.-
teasca milostivire aveti ocirmuirea din natia voastr si in bimba voastrg" 3.
Tranii basarabeni au revenit, in anii uringtori, la casele lor.
Iluzia autonomiei provinciei anexate cu forta a durat numai ping. in
1816, cind gen. Bahmetev numit Namesnic al oblastei a adus in toate func-
tiile de rgspundere numai functionari din alte zone ale imperiului. Nici un
localnic nu a ajuns Namesnic, apoi din 1823 nici viceguvernator, iar din 1825
nici guvernator civil.
A rezistat i s-a opus deznationalizg.rii, prin efectuarea misiunii sale
In limba romng i prin tipgrituri, cea mai statornic. institutie Biserica
ortodox.". Preotii din Basarabia, dintre care cei mai multi invtaserg. in
Seminarul de la Socola, din Iasi, constituiau, in prima jurntate a sec. al
XIX-lea, ptura intelectualg. Preotimea fcea nu numai serviciul divin in
limba poporului, ci i toat corespondenta bisericeascg, actele, condicele,
inventarele, actele strii civile erau numai in romneste, si astfel se inain-
tau si conducerii bisericesti din Chisinu.
Mitropolitul Gavriil Bgnulescu-Bodoni 4 a fost cel care a dat Bisericii
basarabene o directie nationalg romaneascr. Se stie e.g., el a fost numit
1 L. Casso, Rusia si basinul dunclrean, trad. 5t. Berechet, Iasi, 1940, p. 337-338.
2 Ibidem, p. 225. Cf. si Documente turce,sti privind istoria Rondiniei, 1771-1812, ed. Mus-
tafa. A. Mehmet, vol. III, Bucuresti, 1986.
3 $t. Ciobanu, Cultura romtineascel in Basarabia sub stiipinirea rusg, ChiAnlu, 1923, p. 5.
4 Gavriil Binulescu-Bodoni s-a rascut in 1746 in or. Bistrita-N5slud. Dup5, studii la
Sibiu si Budapesta., la 1771 se indreapt5, spre Kiev, unde invatil la Academia Teologia, seca
in care predarea se acea in limba latin, apoi pleac5. in Grecia pentru completa.rea cunostintelor,
uncle rizntne trei ani. in 1776 se reintoarce acas5, si este profesor un an la Ndslud. in 1777 devine
profesor de limbs, latin5, la Scoala Domneasa din Iasi. Se imprieteneste Cu Nichif or Teotoki
(prof. de lb. greac i filosofie), care-i favorizeaz5, pleca,rea la Constantinopol. Aici, in 1779 este
tuns in cllugArie. in 1781 se reintoarce la Iasi si Mitropolitul Gavriil Calimachi il numeste pro-
fesor de lb. greac5, si devine ieromonah la I sept. 1781. Chemat de Nichifor Teotoki, ce era arhie-
piscop la Poltava, in 1782 pleaca acolo si functioneaz5. ca profesor de lb. greac5, la Seminarul
din Poltava. in 1784 se reintoarce la Iasi, dar pleaca din non odat5, Cu Alexandru Mavrocordat
II, ai crui copii ii inv5.ta, greceste, in Rusia, in 1787. in 1788 este facut arhimandrit si devine
rector al Seminarului din Ecaterinoslav. in 1791 Gavriil este hirotonit episcop al Benderului.
In perioada 11 febniarie 1791 iunie 1792 devine Mitropolit al Moldovei apoi, reintors in Rusia,
dela 10 mai 1793 la 29 sept. 1799 este arhiepiscop al Polta.vei. La 29 sept. 1799 este numit Mitro-
polit al Chievului, dar la 21 august 1803 este pensionat la cerere, pe motiv de boall. in 1804
se taut5.1a Dublsari unde amine pina in 1808, end este numit Exarh al Moldovei si Tani Rom8.-
neSti pini in 1813; atunci, in non infiintata Arhiepiscopie a Chisingului i Hotinului devine

xli
www.digibuc.ro
la noua eparhie a Chisinmlui si, de la inceput, a invocat deosebirea de
moravuri i obiceiuri a poporului de aici si a clerului" fata de ocu-
panti. Dup. Pacea de la Bucuresti, el fusese insrcinat cu organizarea si
arhipstorirea noii biserici din provincia alipit imperiului. La 21 august
1813, in urma propunerii SI. Sinod, ucazul tarului Alexandru I infiinta
Arhiepiscopia Chisinmlui i Hotinului". Ind din octombrie 1812 ierarhul
organizase o Dicasterie" (= serviciu administrativ bisericesc). Pentru pre-
gtirea tinerilor preoti, s-a deschis la 31 jan. 1813 la Chisin'u un Seminar.
Pentru a pregti candidatii pentru Seminar, in 1823 s-a creat o Scoal du-
liovniceascr, care primea elevi dup terminarea cursului scolar.
Initiativa mitropolitului Gavriil de a organiza o tipografie in eparhia
sa dateaz. din 1813, cind a cerut Sinodului incuviintarea de a aduce si a
pune in functiune o tipografie moldoveneasd, pentru ca bisericile si schi-
turile s nu rmin lipsite de di-W. Sf. Sinod din Peterburg, in mai 1814
a incuviintat s se infiinteze la Chisinu tipografia Mitropoliei Chisinului
si Hotinului, denumit initial Tipografia Exarhiceasd, apoi, din 1822, Ti-
Pografia Duhovniceasd. Dezvoltarea tiparului din Basarabia este in leg.-
tur. cu stabilirea centrului administrativ si politic al noii provincii dar,
mai ales in legtur cu centrul bisericesc.
Traditia tipririi crtii in limba romn a continuat in provinciile
anexate cu forta de stpiniri strine, in Basarabia, ca si in Transilvania si
Bucovina fireste in forme cenzurate i dependente de hotririle centrului.
Cele 193 de tip'arituri din aceast perioad le-am clasificat in: I. crti:
a) cu continut bisericesc (crti de cult sau lecturi religioase) si b) drti di-
dactice IL tiprituri i foi volante: a) legi si regulamente administrative
si juridice; acte i dispozitii referitoare la activitti publice, umanitare, cul-
iurale, invtmint, asistenta sanitar (epidemii) (toate referindu-se la reali-
tali din Basarabia); b) manifeste si proclamatii in legtur cu diferitele fz-
boaie purtate de imperiu si o categorie de texte cu referire numai la fami-
lia imperia15. (comunicate de nasteri, Ca'storii, decese; table de ectenii pen-
tru includerea srbtoririi onomasticii sau lista membrilor familiei care erau
-pomeniti la slujbele religioase).
Diferenta esential intre crti (I) si tiprituri (II) este c primele au
fost editate de dtre ierarhii Basarabiei (mitropolitul Gavriil i apoi
.arhiepiscopul Dimitrie), in timp ce tipriturile (foile volante) au fost emise
de puterea central. (cancelaria aulic) sau de foruri din conducerea pro-
vinciei; doar citeva pastorale si dispozitii apartin ierarhilor.
Diferentierea in alte dou5. categorii: A. aldtuiri in limba romn
E. traducen, regrupeaz in prima categoric tiprituri (prefete i foi volante)
elaborate in limba romn si sub B. atit crtile bisericesti traduse din sla-
von., manuale didactice traduse din limba rus., cit i majoritatea foilor vo-
lante si brosurilor traduse din limba rus.
De sub teascurile tipografiei arhiepiscopiei au iesit toate
din provincie si in primul rind cele 31 de crti de cult Liturghier, Psaltire,
Molitvenic, Ceasoslov etc., ca si cele 20 de tiprituri reprezentind
Polihronismos sau Forme de ectenie. Numai trei titluri au aprut la St. Pe-
terburg: Noul Testament, 1817, la Tip. Sf. Sinod i Biblia (cu tiraj detasat
Mitropoht al Basarabiei), pin la moartea sa din 30 martie 1821. Este Inmormintat la mdngs-
tirea Clpriana.
Bibliografie: A. Stadnitchii, Gavriil Bnulesco-Bocioni, exarch moldovlachiiskij i mitropolit
ChisinAu, 1894, XVI -I- p.; Ep. Ghenadii, Exarhul Gavriil , Revista Noul",
1888, nr. 10; P.V. Hanes, Scriitorii basarabeni, Bucuresti, 1920, p. 94-120; St. Ciobanu, Cul-
-Suva romaneasca n Basarabia sub stapinirea rusa, Chisinlu, 1923, p. 35-62.

XIII
www.digibuc.ro
Noul Testament), 1819, la Tip. N. Greci. Este mentionata o Tip. a Ocir-
muirii" la 2 lucrari (nr. 45 si 94).
Trebuie s avem in vedere c tipariturile bisericesti se folosesc de-a
lungul mai multor generatii i, deci, prin tipariturile noi din primele decenii
ale secolului al XIX-lea bisericile din Basarabia au fost inzestrate pentru
citeva generatii cu texte intr-o limb romn. adecvat..
Vom observa c. mitropolitul Gavriil a fost un carturar preocupat atit
de raspindirea cuvintului scris intre oameni cit si de imbunatatirea textelor
pe care le ddea la lumina. Prima lucrare bisericeasca tiparita in noua tipo-
grafie, in august 1815, a fost un Liturghier (nr. 16), care reprezinta o editie
imbunatatita a unor aparitii anterioare. Prefata sa este o argumentare a
modificarilor pe care le-a facut in text, ca urmare a unei confruntari atit
cu versiunea greac cit S cu cea slavona: Am socotit a arata aice de
obste la toti iar mai ales preotilor care slujesc in limba romneasca' c aflind_
intr-aceast. Liturghie oaresicare cuvinte intr-alt chip tlmacite, nu precum
s afla in cele mai denainte rumaneste tiparite Liturghii, sa nu se mire de
aceasta, nici s socoteasc a fi greseal, ci mai virtos s tie ca este indrep-
tare celar mai inainte f.cute greseli" (BRV III, p. 120). lntreaga demon-
stratie filologica, pe linga echivalarea termenilor in cele trei limbi, d'
explicatia concordantei intre simbolica n-iomentului respectiv din Liturghie
expresia
Lista tipriturilor de carti religioase ale mitropolitului Gavriil scoate
in evident continuitatea actiunii sale de a revizui cele mai importante
carti. Astfel a procedat si cu Illolebnicul din 1815.
Ceasoslovul din 1817 (nr. 35) poate fi considerat, de asemenea, o edi-
tie critica, deoarece mitropolitul Gavriil a confruntat versiunea tiparit
la Iasi in 1757 cu textul slavon i tipritura sa este imbunatatita. Prevederea
Sinodului fusese ca in Tipografia exarhiceasca sa se tipreasca numai lucrari
traduse din slavon. Editia mitropolitului Gavriil respecta spiritul legii
traducerea initiala era din limba slavon' dar cipritura din 1817 repre-
zint5., de fapt, preluarea editiei de la Iasi! i alte carti de cult sint tot reti-
priri ale celar de la Neamt, Buzau, Blaj sau
Dintre cal-tile de cult citite si de mireni, Psa1tiea, indiscutabil, se si-
tuea.z pe primul loc. In anii 1817-1818 aceast carte a fost tiprit in
limba romana, in 6 editii ; la Buda, in 1817, se retiparea a patra oara o ver-
siune la Tipografia Universittii (BRV III 944), apoi, in 1818, Zaharia Car-
calechi reedita Psaltirea scoasa la Iasi de Gavriil Callimachi, Mitropolit
Moldovei, in timpul domniei hi Grigorie Ghica (BRV III 896).
La Iasi, mitropolitul Veniamin a ingrijit cu toat cheltuiala sa, in 1817,
aparitia unei Psaltiri cu rugbiciuni dup catisme, cu psalmi alesi si cu pri-
pealele lor, cu paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu i cu pascalii (2. 232 p.)
(BRV III 945), iar in 18180 alta varianta de 400 p. i la Manastire Neamtu,
in 1817, el a binecuvintat editia Psaltirii ingrijit de staretul Silvestru
(6 + 191 + 6 f.) (BRV III 946).
La Chisinau, in 1818, va apare, de asem enea, o Psaltire, cu blagos-
lovirea Prea sfintului indreptatoriului Sinod" si a Mitropolitului Gavriil,
care cuprinde, pe IMO textul psaltirii, i Intrebri i rdspunsuri despre
marturisirea credintei, dup Athanasie, Ptriarhu1 Alexandriei" alturi de
rugciuni, tipic i pravile (nr. 41). Acest adaos referitor la mirturisirea cre-
dintei se intilneste numai in unele Psaltiri din epoc5.*. Din cercetrile I.P.S.
Nestor Vornicescu se stic c. Mrturisirea Sf. Athanasie cel Mare" a fost
folosita la noi in scopuri de edificare sufleteasca, dar si pentru trebuinte

XIV
www.digibuc.ro
didactice 6. Prezenta sa in Psaitire i in Ceasoslov (pe linga faptul c se tipa-
Tea in Bucoavne") dovedeste ea' aceste carti, pe linga destinatia pentru cult,
erau si manuale didactice. Pina acum nu a fost insa consemnat faptul
marturisirea Sfintului Athanasic (numita si Simbolul Quicumque) exista
inclus in editia Psaltirei de la Chisinau, 1818 6.
Considerat comentariu dezvoltat al problemelor trinitare hristolo-
sice din Simbolul Credintei" niceoconstantinopolitane, rod al patristicii
.occidentale, alcatuit in perioada post-augustiniana i atribuit, mai tirziu,
Sf. Athanasie cel Mare, acestei marturisiri" i-a fost recunoscuta valoarea
catihetica i utilitatca pedagogica crestina ortodoxa, datorit absentei lui
.et Filio din text.
Introducerea acestei anexe in Psaltirea din 1818 se datoreste, probabil,
personal mitropolitului Gavriil. Caci, desi Simbolul Quicum que a fost inclus
In scrieri manuscrise sau tiparituri de pe intreg teritoriul romnesc, el a fost
difuzat cu precadere in Transilvania. Prezenta sa in Psaltire arata desti-
natia pedagogica a tipa'riturii din 1818. Este un text pe care mitropolitul
11 va fi cunoscut din tineretea sa si a tinut sa"-1 retipareasca (va trebui sta-
bilit ce prototip a avut la indemina).
Mitropolitul Gavriil a aratat pretuirea sa pentru textele din tinutul
sau de bastina i atunci cind a recomandat pentru editare la Sanct Peter-
burg Biblia tiparita de Samuil Micu la Blaj, in 1795, si nu opera tipaiit5.,
In 1688, de Serban Cantacuzino.
In anul urmator, 1819, la Tipografia Exarhiceasca va apare un Mina
obte (nr. 51), tradus de Gavriil (dupa cum declar. in Cuvintul catre
cititor) care trebuia s5. completeze lipsa in cele mai de trebuinta bisericesti
carti", dar, ca i in cazul altor carti de cult, ea era recomandat unui cerc
larg de cititori mireni, care, atunci cind slujba bisericeasca nu o pot as-
culta", o vor gasi in aceasta carte.
culta"
1820 a aparut un Molitvenic (nr. 61), rezultat al aceleiasi griji a
mitropolitului Gavriil de a-si imbunatati propriile editii. El consemneaza
In chiar foaia de titlu c Molitvenicul este indreptat i adaos neasemanat
mai mult decit cel ce au iesit mai nainte in Iasi". 0 carticica ce cuprinde
in sine rinduiala sfintirii bisericii, asijderea si rinduielile cum sa se priimeasc
jidovn, saratinii, ereticii si shizmaticii carii vin s se impreuna cu pravo-
siavnica biserica" (nr. 62) face parte din aceeasi categorie de carti pentru
slujbe ocazionale, similare celor incluse in Molitvenic.
S-au mai facut referiri la inca doua titluri care ar fi aprut in 1820:
Apostol i Evangkelie. David 1934 le inregistreaz dupd informatii
de A. Stadnickij, N. Popovschi i Tomescu 1931, dar declara ca nu a vzut
exemplare. BRV preia intormatiilc, desi autorii, la rindul lor, atrag atentia
asupra faptului ca nu au vazut excmplare. Ar fi singurul caz in care nu
-s-a pastrat nici un exemplar de carte tip-aria, ceea ce ne determina s ne
indoim c ele vor fi fost intr-adevar tiparite sau a existat doar proiectul
tipririilor. Le-am inregistrat totusi in BTRB.
Toate cartile Mitropolitului Gavriil contin cite o prefata, ele sint alc5.-
-tuiri patrunse de respect fata de valoarea cuvintului tiparit, fat de tradi-
tia romne si de justificare a propriilor actiuni culturale.
Mitropolitul Gavriil a folosit in scrierile sale sintagma limba romh-
neasca", deoarece basarabenii vorbesc aceeasi limba romna. In Rincluiala
Panihidei (nr. 36), in titlu se specific.: s-au talmacit pe limba romaneasca
5 Nestor Vornicescu, Primele scrieri patristice in literathra noastrd, Craiova, 1984, p. 459-
6 Sint citate numai 2 editii ale Bucoxtmei, Chi0nAu, 1842 0 1844.

XV
www.digibuc.ro
din cea slaveaneasea si s-au pentru trebuinta i inlesnirea sluji-
torilor bisericesti moldoveni din eparhia Chisinului". Ins el insusi a fost
obligat apoi s foloseasc. termenul (limb) moldoveneascr (nr. 51), ca
mai tirziu, arhiepiscopul Dimitrie, pentru c, consider.m noi, se impu-
nea tot mai mult echivalentul din limba rus moldavschii" [ia7y1] si nu
putea fi pomenit numele limbii romne comune, dar vorbite ptst hotar".
socotim c5., de moment ce numele oficial al provinciei era Basarabia
si locuitorii erau denumiti cu un derivat de la acest entopic, denumirea
(limb) moldoveneasc", care se referea la vorbitori de pe ambele maluri
ale Prutului, include afirmarea unittii, cci astfel se sustineau vechimea
provenienta comun, iar nu o diferentiere. Numai dac s-ar fi ar fi fost
impus() expresia *[limb basarabean], numai atunci s-ar fi putut pune
problema constiintei unei nor / alte" limbi. In 1828, prin Statutul
organizrii oblastei (nr. 136), art. 62 s-a interzis folosirea limbii romne in
actele publice, impunindu-se intrebuintarea numai a limbii ruce. Or, de-a
lungul sec. al XIX-lea unitatea limbii romne s-a manifestat de nenumdrate
ori, de la titlul lucrArii lui *t. Margela, Gramatica russasca i ruz la leasc4
din 1827 (nr. 135), la Manualul cu litere latine al lui Ivan Doncev in 1865,
Toate formele de rezistent la rusificare au fost folosite de generatiile succe-
sive de basarabeni amenintati cu deznationalizarea.
Evenimentul esential pentru limba roman a epocii a fost tiparirea
Bibliei, in 1819, la St. Peterburg si a unor editii separate ale Noului Tes-
tament, in Tip. N. Greci (in 1817 la Tip. Sinodului). Mitropolitul Gavriil
tradusese si tipArise pin atunci multe c'rti, el nu numai comparase texte-
dar acuse si corectura crtilor sale. Istoricul tipririi Bibliei de la St. Pe-
terburg este elocvent pentru misiunea sa (cf. Ciobanu 1923, p. 50-52).
La inceputul anului 1816 Presedintele Societtii Biblice i-a solicitat o ver-
siune romaneasc pentru a o retipri. Mitropolitul Gavriil a recomandat
editia de la Blaj, 1795 si a fcut corectura primelor coli. Dar a constatat
cu acest prilej inadvertente, greseli, omisiuni, cci traducerea de la Blaj,
afirm. el, este mai apropiat de cea latineasc frantuzeasc, decit
cea greceasc i slavoneasc.". Atunci a propus s revad intregul text si
confrunte cu alte versiuni, dar Comitetul de editare a respins of erta_
c.ci dorea ca lucrarea s apar cit mai repede. Bildia din 1819 este astf el
o copie a Bibliei lui Samuil Micu-Clain de la Blaj, 1795, Cu mici corecari
acute de arhim. Varlaam Cuza, cel care a supravegheat tiprirea.
Biblia de la St. Peterburg (si cu cele dou tiraje ale Noului Testa-
ment) a reprezentat o contributie importana la unitatea lirnbii romane vor-
bite de ctre romanii din imperiul tarist. Elemente ale graiului din Tran-
silvania, inregistrate in localitti anchetate din Basarabia de ctre Sever
Pop pentru Atlasul lingvistic roman", ar putea fi explicate, dup prerea_
noastr, i prin actiunea unificatoare a cuvintului scris din aceast. carte
a crtilor" asupra limbii voibite. Faptul ct numrul exemplarelor pistrate
pin astzi este de citeva sute arat e de-a lungul unui secol aceast carte,
aflat la indemina cititorilor din diferite pturi sociale, a fost benefic.
multiple planuri.
Pe ling activitatea dirturreasc5., Mitropolitul Gavriil a fost un mare
organizator i diriguitor; considerin drept trsturi caracterizante, in acest
sens, ordinea i respectarea traditiei (nu inceam a pune, pre cit se poate,
In bun orinduial aceast. sfrt Biseric si pre slujitorii ei", BRV III,
p. 120). Ele se intilnesc si in pastoralele din anii 1815-1820, fie a sint
indemnuri pentru ca membrii clerului s-si trimit copiii la invtturl_

XVI
www.digibuc.ro
(nr. 10) sau pentru a lupta contra alcoolismului (nr. 44), fie ca locuitorii
s respecte duminica, prin fixarea tirgului intr-alt zi din sptilmin (nr. 11,
57 - si, din contra, in 1829 ucazul Senatului pentru infiintarea iarmaro-
cului in ziva de Sf. Dumitru! (nr. 166) -), fie c5. este nevoit s intervin
pentru a fi depus jurmintul de loialitate cerut tuturor locuitorilor de ctre
tar (nr. 25).
Cind Mitropolitul Gavriil s-a stins la 30 martie 1821, a disprut cel
mai mare si activ sustintor al cauzei romnilor din Basarabia.
Noul arhiereu, arhiepiscopul Dimitrie 7, ucenic si continuator al acti-
vittii sale culturale, a preluat tiprirea scrierilor bisericesti in limba ro-
mn. In 1821 apare ins multiplicat numai o dispozitie a so, referitoare
la cununii.
Din 1822, Tipografia Exarhiceasc modificat denumirea si orga-
nizarea si devine Tipografie Duhovniceasc.. Arhiepiscopul Dimitrie trimite
In primul rind, la toate parohiile, insemnul noii pstorii: Antimisul cu nu-
mele si binecuvintarea sa (nr. 75) si o foaie volant cu Rinduiala rosco-
inidiei 74). El va relua tiprirea artilor de cult abia in 1823 cu un
Tipic biscricesc adunat n scurt (nr. 85), in care apare, pentru prima dat,
apostila cenzurii Cu pozvolenia Comitetului a Tenzurii ce este asezat in
duhovniceasca Academie a Sanctpeterburgului", ceea ce indie faptul
se urmrea modul in care se efectua traducerea din slavoneste. O chij13
de multumire (nr. 82) se consider c ar fi fost tiprit tot atunci. In anii
urmtori, pin. in 1830, mai apar doar trei brosuri cu textul unor rugciuni
pentru anumite ocazii: in 1824 Rugiiciuni pentru izbvire de Thicuste"
(nr. 90); in 1826 Slujb de pomenire pentru ostasi" (nr. 103), iar in 1827
Slujb de pomenire anual pentru fostii tari i familiile lor" (nr. 121).
In 1823, lucrarea Inceputurile inv4dturii crestinesti sau Sfinta 1stlie
in scurt, legat impreun cu Catihizisul In scull, reprezinta traducerea din
limba rush' a celor cloud lucfri tiprite in 1804 la Tipografia Sf. Sinod
din Peterburg. Justificarea acestei publicatii ni se pare a fi fost adaosul la
Catihisnz a liivt5.turilor crestinesti potrivite cu chernarea ostasilor" (nr. 162),
care o recomand ca pe o lectur pentru cei chemati din nou sub arme, la
inceputul aceluiasi an. Apar ins tot mai multe ordonante administrative,
pentru starostii bisericesti (nr. 165), pentru protopopi (nr. 161), tabele pen-
tru biserici (nr. 182), pravile pentru vinzarea luminrilor (nr. 183), ceca ce
arat rolul tot mai mare al textului in organizarea birocratic. Arhiepisco-
pul Dimitrie va activa pin in 1844.
O alt categorie de eirti o formeaz literatura didactic.
Prima publicatie destinat invtmintului pe care il reorganiza Mi-
tropolitul Gavriil a fost o Bucoavnii, aprut inainte de 22 dec. 1814 (nr .9).
Crtulie de format mic (10 x 15 cm) tiprit cu litere chirilice corp 8, ele-
gant tiate, pe hirtie lucioas., ea era adresat celor care isi propunean s
deprind slovele chirilice, silabisind, dup modelul celor reproduse pe pri-
7 Bibliografie Dimitrie Sulima: I.O. Murzachevici, Di,nitrii Sulima (in lb. rus), Za-
piski Odesskago obs6estva istorii i drevnoster', II, 2-3, Odessa, 1850, p. 796-798; A.E. Silin,
Dimitrii, archiepiscop Kiginevskij i Hotinskij (in lb. rus. i romS.n6.), KEV, 1867, nr. 1, 1 iulie,
p. 1-12; nr. 2, 15 iulie, p. 46-52; nr. 3, 1 august, p. 93-102; nr. 4, 15 august, p. 135- 159;
nr. 5, 1 septembrie, p. 179-184; nr. 6, 15 septembrie, p. 213-217; nr. 7, 1 octombrie, p.
255-260; nr. 8, 15 octombrie, p. 281-285; nr. 9, 1 noiemvrie, p. 313-315; 1868, nr. 20;
1871, nr. 10-11; I. Parhomovici, PreosvegJenyj Dimitrii, cpiscop-vicarii, Benderskij i Akker-
manskij, Trudy Bessarabskoj cerkovno-ist-arch. obscestva", vol. 2, p. 230-244; Sevastian
(Vesti), Zizn'i dejatelnosti preosveEenago Dimitrija Sulimy, rev. cit., vol. 5, p 1-97 si extras
Odessa, 1906.

2c.-329 XVII
www.digibuc.ro
mele foi, direct textelc unor rugaciuni. Asa vor proceda genera tii dc cle-v
invatind pe Ceaslov si structura manualului de la 1814 era alcatuita dup
principii pedagogice, suita de slove de format mai mare si a cuvintelor des-
partite in silabe precedind textele ilustrative.
Modul in care erau alcatuite manualele la inceputul sec. al XIX-lea
arata c elevii erau considerati cu judecata matura, iar dupa prefetele care
insoteau manualele putem aprecia ca ele erau adresate in aceeasi masura
adultului care putea s le citeasca ca pe o carte de lectura.
Faptul c exemplare ale acestei Bucoavne, la fel ca si din cea aparun
In 1815, sint unicate, este dovada folosirii ei de catre elevi. Un exemplar
aflat la Bibl. Centrala Univ. din Iasi nu are foaia de titlu i identificarea,
ca si datarea [Chisinau, 1814] le consideram gresite.
In ceea ce priveste exemplarul Bucoavnei din 1815 (nr. 15) (Giurescu
1932), ultima semnalare a ei in BRV IV, p. 394, indica, in 1944, depozitul
In care se pastra: Biblioteca Institutului de istorie nationala (Facultatea
de litere) din Bucuresti"; acum i s-a pierdut urma. Si din Bucoavna tipa-
rita la Chisinau in 1822 (nr. 76) nu cunoastem s'a se mai pastreze exem-
plare in Romania; cel care se afla la Biblioteca Centrala a Universitatii Bu-
curesti (CVR 09/589 inv. 3 331) a ars la 23 decembrie 1989.
Asa cum am aratat mai sus, si unele din cartile bisericesti, tiparite
incepind din 1815, Ceaslovul i Psaltirea, erau destinate pentru completarea
necesarului fiecarei biserici, dar si pentru a fi folosite ca manualc la nou
infiintatul Seminar (alaturi de Bucoavnd). In acelasi timp, era difuzat5." de
catre Mitropolit o Circulara catre toti mcmbrii clerului pentru trimite
copiii la invtatura.
Aparitia altor lucrari a fost impusa de obligatia pred'arii in scoli a limbii
stapinitorului. Atit gramatica din 1819 (nr. 50) cit i lucrarea lui $t. Mar-.
gela Gramatica russascd i runuineascd din 1827 (nr. 135) sint manuale ele-
mentare de de limba rusk cu text paralel romnesc. Bineinteles exemplele in
limba romana nu se potrivesc categoriilor gramaticale ce se predau, ci sint
doar traducen. Dar lucrarea lui Stefan Margela a depasit conditia ingrata
la care era destinan., ea a constituit un mijloc de instruire in limba romana
iar autorul, prin contributiile sale stiintifice de reducere a alfabetului chi-
rilic romnesc, se inscrie printre filologii importanti din prima jumatate
a sec. al XIX-lea 8.
Gramatica din 1819 cuprinde un glosar roman-rus, bine alcatuit
si care precede seria de publicatii de acest fel care vor apare in 'raffle Ro-
mane in perioada Regulamentului Organic.
Stefan Margela a dovedit multa intuitie in discutarea problemelor de
gramatica. De exemplu, ocupindu-se de stabilirea anumitor norme orto-
grafice, el consemna: Fiindca' uniori in locul unor semni altile se intre-
buintazi, i pentru c opstesti la toate prilejurile nu se pot da reguli cu
de-amanuntul asupra drept scriirei [in limba romana], drept aceia sfatuim
a urna intru aceasta scriitorilor, ci sint vrednici de toata credinta si stiu
bini regulile gramaticesti" (p. 159, cartea a 2-a a vol. al II-lea).
Contributia lui Stefan Margela este evidenta i in incercarea sa de redu-
cere a alfabetului chirilic romnesc, propunere cuprinsa pe trei foi la sfin.
situl cartii a doua a volumului al II-lea, paginate separat i intitulan De
buchile rumdnefti. Faptul c in exemplarele pe care le-au avut in mina spe-
8 Zamfira Mihail, Date noi asupa Gramaticii russegi isi rumcinqti a lui St. Margela,
In Studii i cercetki qtiintifice" -Filologie, Iai, 1961, nr. 2, p. 245-251.

XVIII
www.digibuc.ro
cialistii aceste foi lipseau, explic de ce acest capitol al gramaticii lui Ste-
fan 'Margela nu a atras atentia.
Propunerea lui St. Margela se situeaz intre alte dota incerari de
reducere a alfabetului chirilic romnesc ale unora dintre cei mai de seam
gramatici ai nostri. inc" la sfirsitul sec. al XVIII-lea, I. V5.arescu, in
Observalii sau bagciri da seamd asura regulelor i orlinduielelor gramaticii
rumeinegi, Rimnic, 1787, redusese alfabetul chirilic la 38 litere; e adevrat,
ins a o face ail a da explicatii, ci pur i simplu omite unele litere. Ur-
mtoarea simplificare a alfabetului chirilic, la 30 de litere, este a lui I. He-
liade Rclulescu, in gramatica sa din 1828. De data aceasta comentariul
pe marginea propunerii de eliminare a unor semne este bogat, ceea ce ex-
plia rsunetul de care s-a bucurat. In Prefald, I. Heliade Rclulescu se
ocup arranuntit, pe un ton polemic, de argumentarea propunerilor sale de
reducere a acelor semne pe care le-a gonit o sotietate intreag, le-a gonit
insusi dreptul cuvint". El revine asupra acelorasi idei in capitolul intitulat
Obserx atii generale pentru litere, raporturile i pronuntia lor. Cercetarea
comparativ a textului acestui capitol in gramatica tipdrit si in manuscri-
sul gramaticii, ce se rastreaz5. la Biblioteca Academiei sub nr. 4 796, ne duc
la concluzia c pozitia lui I. Heliade Rclulescu in problema reducerii alfa-
betului chirilic s-a cristalizat de-alungul unei perioade i a a fost exprimat
in scris prima dat abia in 1828. Propunerile de reducere a unor semne nu
se gsesc nicieri in manuscrisele acestei gramatici si ele au fost intercalate,
intre aliniatele care explia pronuntarea diferitelor litere, abia in textul tip-
rit. Totusi ideea de reducere a alfabetului chirilic a circulat in epoc5. si He-
liade Rclulescu in cursul ce-1 preda la Scoala Sf. Saya va fi vorbit despre
ea. In manuscris ins singurele afirmatii referitoare la aceast problem sint
c' : strmosesti avem 24 litere iar slavonesti si total streine, o spuz"
(ms. 4796, f. 21 v).
Stefan Margela, care in perioada anilor 1821-1827 se afla ca functionar
la St. Peterburg, probabil nu a putut cunoaste prerile lui Eliade. Se poate
sl fi avut cunostint de cele scrise de I. Vcarescu, dupa cum putem crede
a a consultat i alte gramatici romnesti. Socotim ins propunerile sale ca
independente de influenta scohi de la Bucuresti.
De altfel, intre propunerile de reducere a alfabetului chirilic romnesc
ale celor doi gramatici exist multe deosebiri. Pe cind Heliade afirma c5.
i s-au scos fiinda in locul lor putem s ne slujim cu cs ps"
(p. 150) si oamenii cei intelepti nici o dat nu se-ncarc' nici nu se-ngreuiaz
cu acelea ce nu le trebue si nu le aduce nici o inlesnire si nici un folos"
(p. XII), Margela scrie: aceste semne [adia. u 4, lb iv, 4), A, *, o n.n.] si
eu le folosesc pentru faptul c asemenea abrevien i (socrasenie) se gsesc
si in alte limbi" (p. II).
Comun intre Margela i Heliade este reducerea a numai trei semne:
H, W si $; s, or, k, Rt erau eliminate 'Ma de Varescu. Pe cind
Heliade va mai elimina pe ta, t, IO, to 0 Margela se va multumi numai
cu reducerea lui y pentru c in pronuntie [ca i celorlalte litere recluse,.
n.n.] Ii este corespondent alt. 'Rea, cu acelasi sunet", in cazul de fat5.
i" si a literei care a fost eliminat fiind preferat pentru necesi-
ttile de rapiditate ale tiparului".
Margela a pornit de la realitatea lingvistic rusa cind s-a referit la
limba romn. Semnul to face parte din alfabetul rusesc si de aceea lui
Margela nu-i aprea cu totul impotriv dupa cum se citeste", cum
XIX
www.digibuc.ro
considera Heliade (p. XI). Cit priveste pe t Si la ele sint reprezentate de
Margela ca exponente a don realit.ti lingvistice diferite: in loc de je
sii pentru la. Margela, in acest caz, se arat consecvent pserii de a
pstra toate abrevierile" (adic scrierea unui singur sernn pentru don.
sunete). Nu trebuie s ne mire c. * nu este considerat. abreviere",
deoarece, cum spunea i I. Budai-Deleanu, Rosianii o griesc ca *, slove-
nii ceilalti ca fi" si dintre romni numai cei carii voiesc s se poceasc
aceia Il citesc fi", cum noteaz. si I. Heliade Rdulescu (p. XI). Margela,
pentru mai mult sigurant, d don corespondente in pronuntie ale semnu-
lui 4s ca f si (cum s-a reflectat in rom.neste), ca t.
In comparatie cu reforma propus de I. Heliade RAdulescu, care se
reduce la simplificarea alfabetului chirilic romnesc si la disciplinarea semne-
lor prosodice", incercarea lui Stefan Margela apare merituoas. In urma
semnalrii acestui capitol al gramaticii sale (De buchile romnegi), i numele
lui Stefan Margela este mentionat alturi de al acelora care au propus ca
scrisul in bimba romn s scape de balastul unor semne de prisos.
.Manualul lui St. Margela a situat invtmintul din Basarabia la acelasi
nivel cu cel din Trile Romane.
In anul 1822 au aprut la Chisinrai Tablele pentru scolile lancaste-
riene", in limba romn, care urmau s fie folosite data' cu deschiderea
scolilor ce aplicau o metod pedagogic5. non. Alc5.tuirea tablelor pe baza
crora se fcea instructia elementar (cu rudimente de aritmeticA, prezen-
tarea alfabetului, a regulilor de desprtire a cuvintelor in silabe si apoi a
unor excerpte de texte) a fcut-o arhicpiscopul Filarct, in limba rus. Tra-
ducerea lor in bimba romn a insemnat, de f apt, reproducerca pasajelor
corespunzltoare din Noul Testament in limba romn, editia Sanct Peter-
burg, 1819. Foile cu desp'rtirile in silabe contin 80 de cuvinte romnesti.
Au fost imprimate gravurile realizate de arhim. Ioanichie din Chisin.u.
Tirajul acestor foi pare s fi fost numai de 600 de exemplare, cci costul
tipririlor a fost considerat ridicat si s-a propus injumttirea tirajului
initial de 1 200 exemplare.
Metoda pedagogic"., asa-numit a inv545.turii reciproce, care recomanda
ca elevii avansati s predea, la rindul lor, colegilor cunostinte, fusese
lansat. de Jan Comenius. La sfirsitul secolului XVIII, un englez, Bell,
a infiintat la Madras, in India, o scoal" care a aplicat aceste principii si
succesul su a impresionat pedagogi din diferite t.ri. J. Lancaster (1771
1838) a deschis la Londra o scoal, aplicind metoda lui Bell. In 1813 docto-
rul J. Gomel a prezentat-o imp5.ratului Alexandru I, care in 1816 a aprobat
statutul Societtii de infiintare a scoalelor lancasteriene. Au fost instruiti
citiva studenti in Anglia, care au organizat apoi scoli in Rusia. Sistemul
colar a fost subventionat de stat si a functionat, din 1824, si in limba
rom'an., in Basarabia. S-au deschis scoli la Chisinn, Ismail, Blti apoi la
Tighina si Hotin, ele au functionat citiva ani, transformindu-se apoi in scoli
cu invtmint traditional. Consideratiile lui J. Halippa privind eficienta
acestor scoli bazate pe metoda instruirii reciproce a fost pozitiv., deoarece
ele au dat un minimum de cunostinte, de scriere si citire, si tinerilor din
pKtura srael a locuitorilor 9.
9 J. Halippa, 0i5erk istorii narodnago obrazouania y Bessarabii y pervoj polovine XIX-go
veka, "Trudy Bessarabskoj gubernskoj nenoj archivnoj Kommissii" Chisinlu, 1902, p. 119 180,
In spec. 138-158. Cf. i R. Tronchot , L'enseignement mutuel en France de 1815 1833,
Lille, 3 vol., 1973.

XX
www.digibuc.ro
Ins6 restrictiile privind folosirea limbii romne in toate scolile s-au
inmultit si, in 1833, limba romn.' a fost interzis ca limb de predare
In scoli i s-a generalizat limba rus'a.
Toate c5.rtile didactice destinate initial Seminarului, apoi i celorlalte
scoli in care se preda in limba roman au fost tip5.rite in aceeasi tipografie
a Arhiepiscopiei, in tiraje insemnate. Printre acestea, Bucoavna din 1815
si Gramatica din 18 19 au fost retiprite in tiraje succesive si au avut cea
mai mare difuzare.
Dup moartea mitropolitului Gavriil s-a intocmit o dare de seam
asupra cstilor tiprite in Tipografia Exarhicease din care reiese c in
perioada 1814-1821 s-au tiprit 19 320 exemplare; in acest registru nu
sint introduse ins toate titlurile; lipsesc Tipicul din 1821, Molitvelnicul
Rinduiala S.f. biserici din 1820 si altele. Asa e num5.rul exemplarelor
tip.rite la Chisin.0 trebuie s fi fost cu mult mai mare.
Stefan Ciobanu reproduce unele din aceste date (Ciobanu 1923, p. 60)
1814 Bucoavnl moldoveneascl cu traducere in limba rusl. 1 200 ex.
1815 1 200 ex.
Liturghia 1 200
Molevnicul 1 200
1816 Catehisisul 3 000
Molevnicul 300
Tedeumul in ziva Na4terii lui Hristes 1 500
Ceaslovul 1 200
1817 Registru i rinduiala parastasului 1 600
1818 Psaltirea 1 600
1819 Mineile 800
Grainatica ms tradus in moldoveneste 1 500
1820 0 carticia pentru primirea din alte religii in religia
ortodox5, 800
182 1 Idem 700
Din aceste cxti s-au vindut in sum, de 158 840 lei.
Bucoavna ruso-moldoveneascci aprut5. in 1822 a fost tiprit5. in 1 200
de exemplare.
Arhimandritul Ioanichie, conduatorul Tipografiei Duhovnicesti, arat
c5. hirtia trebuincioas5. a fost cumprata" inc in noiembrie 1821 si rapor-
teail costul exemplarului de Bucoavn5. cu &it s-ar cuveni a se vinde.
Date noi atest cheltuielile rcute cu aceast tiprire astfel (Mihail 1985,
p. 771):
,,Hirtie s-a intrebuintat 18 stope pentru 270 lei 25 para
Bibul s-a intrebuintat 1/2 stopl pentru 1 leu 30 para
LuminAri s-au intrebuintat 3 oca pentru 3 lei 24 para
Smoall s-a intrebuintat 10 oca pentru 4 lei 10 para
Oloi s-a intrebuintat //2 oca pentru 1 leu 30 para
Sfoarl s-a intrebuintat pentru 30 para
Leafa tipografilor 274 lei 20 para
Pentru lemne 17 lei 11 para
Pentru legatul a 1 200 exemplare (in =OA 210 lei
Pentru litere, ina$ini i instrumente 78 lei
Total 862 lei 20 para"

Prin urrnare, fiecare Bucoavn5. costa'. 28 3/4 parale tipografia. Arhi-


mandritul Ioanichie cere a se vinde exemplarul dup pretul vechi de 2 lei
20 para.
Difuzarea artii a fost inregistrat in rapoartele p5.strate (pin5. in
1940) in Arhiva casei arhieresti din Chisinsau, ceca ce ne d. posibilitatea
XXI
www.digibuc.ro
s urm."rim variatiile preturilor, cistigul tipografiei de pe urna vinzarii
acestor tiparituri si, nu in ultimul rind, circulatia propriu-zisa a tipariturilor.
Astfel, in perioada 1815-1822 (Mihail 1985, p. 772-773) :
Bucoavnele costa 20 parale exemplarul, dar se vinde cite 2 1/2 lei; conducerea Tipo-
grafiei Duhovnicesti avizeaz c lucrarea poate fi lasata far& reducere de pret.
Liturghierul costa, tipografia 12 lei 14 para exemplarul. Se vinde cu 35 lei, dar tipo-
grafia constat c se poate vinde nurnai cu 25 lei.
Liturghierul pe hirtie proasta costa 9 1/2 lei, se vinde cu 30 lei, dar se poate vinde cu
20 lei.
Te-Deum-urile cele mari costa 2 lei 35 para exemplarul, se vinde cu 6 lei, se opineaza.
c poate fi lasat far& reducere.
Catehizisul costa 32 para exemplarul. Se vinde cu 3 lei unul, se poate lasa fara reducere.
Te-Deum-ul de Craciun costa 17 para exernplarul, se vinde cu 2 lei unul, se poate
lasa fara. reducere.
Ceaslovul costa 15 lei 30 para exemplarul, se vinde cu 35 lei dar se poate reduk.e
25 lei.
Registnil panahizilor costa 15 para, se vinde cu 1 leu, se poate lasa fara reducere.
Psaltirea costa. 7 lei 17 para exemplarul, se vinde Cu 20 lei exemplanil, s-ar putea
opera o reducere O. se vinda Cu 15 lei.
Mineiul de obste costa 8 lei 31 para exemplarul, se vinde Cu 40 lei, s-ar putea vinder
ins& numai cu 18 lei, constata conducerea Tipografiei.
Gramatica ruso-moldoveneasca ne costa. cite 1 leu 17 para exemplarul, se vinde
5 lei 20 para, se poate vinde cite 3 lei 20 para.
Trebnicul (molitvelnicul) costa 9 lei 14 para exemplarul, se vinde cu 20 lei, se poate
vinde Cu 17 lei.
Brosura alaturata de molitvelnic, despre unirea altor confesiuni catre Biserica Orto-
doxa costa 1 leu 37 para, se vinde cu 8 lei se poate vinde Cu 3 lei, astfel ea Molitvelnicul Cu bro-
sura sa se vinda Cu 20 lei.
Raportind activitatea pe 10 luni a tipografiei i opinia sa referitoare
la schimbarea preturilor pentru cartile vechi aflate in dugheana de crti
a tipografiei, arhimandritul Ioanichie se adresa conducerii Arhiepiscopiei
primea cu rezolutia din 15 ianuarie 1823 dispozitia arhiepiscopului Dimitrie
referitoare la preturile cartilor: gsesc si din partea mea necesar a se
reduce si poruncesc cu data de azi a se clibera carti spre vinzare cu pre-
turile reduse artate aici". Dispozitiile administrative arata grija conducerii
pentru facilitarea difuzrii cartii prin ieftnirea costului lor. In schimb,
toile volante" au fost raspindite totdeauna gratuit de catre administra:tie
sau conducerea Bisericii.
In perspectiva culturii este impresionanta, totusi, lipsa de diversi-
tate a productiei de carte. Observam ins ca aceasta este urmarea unui
program dirijat de tarism, care a impus aprobarea Sinodului pentru fiecare
aparitie i obligativitatea traducerii din limba slava a tuturor acestor apa-
ritii. Importul" tipariturilor din Tarile Romne trebuie, de aceea, studiat
cu mai multa atentie.
O alta categorie de tiprituri se ref ra la marile epidemii de ciuma
holera care au facut ravagii in sud-estul i estul Europei. Dispozitiile de
prevenire a rspindirii ei, anuntarea zonelor in care au aprut victirne sint
completate cu regulile carantinei, foarte severe, prevazind ca pedeapsa
de nerespectare 'Dina i pedeapsa cu moartea, care, asa cum reiese din
informatiile inserate in Albina Romneasca" din iulie 1829, au si fost
aplicate in citeva cazuri. Descrierea ce se face formelor de manifestare
ale bolii un-na s ajute atit personalul medical, pe functionarii care trebuiau
s aprecieze dad. este cazul unei imbolnaviri epidemice, cit si pe toti locui-
torii. Pe linga urmarirea indeaproape a zonelor de manifestare a bolii, in
incercarea permanenta de oprire a raspinclini ei (anunturile din 1826, 1829.

XXII
www.digibuc.ro
nr. 176, 179, 180, 184 Cu raportare la localittile in care exist imbolnaviri)
si a repetarii grelelor pedepse pentru cei care nu respect legile carantine-
lor, in textele emise de cea mai inalta autoritate provinciala, alte texte
sint alcatuite de sfatul doftoresc" si reprezinta descrierea simptomelor
bolilor (ciuma, holer., varsat) si a remediilor recomandate (nr. 192).
Prime brosuri de medicin practica, ele i propuneau, tie i rudimentar,
o actiune de educatie sanitar. (nr. 19, 163, 192).
Comparindu-le cu texte similare din aceeasi perioada din Muntenia si
Transilvania, constatm nu numai recomandarea acelorasi remedii, ci chiar
circulatia aceluiasi text, reluat cu minime schimbari de expresie. Vaccina-
rea cu ajutorul vrsatului de vaci" a constituit o actiune profilactica' de
mare anvergura. Pentru a sensibiliza populatia la avantaj ele acestui remediu
s-a apelat la argumente de bun simt", in primul rind pentru a o deter-
mina sa renunte la practica imbolnavirii provoc?te direct. Remediile preco-
nizate reprezinta un amestec de traditie iatrica populara cu cea strict medi-
cala. De altfel si medicina alopat a integrat aceste remedii. Prin repetatele
recomandari ale unor mijloace de prevenire a epidemiilor s-a asigurat un
minim de igiena, iar recomandarea unor plante medicinale, la indemina
taranilor, a intrit increderea in calitatile lor, folosirea traditionala fiind
astfel amplificata. Cercetarile de etnomedicina trebuie s tina seama de fap-
tul ca a existat o neincetata influenta din partea medicinei oficiale asupra
procedeelor populare de vindecare, intre care, nu in ultimul loc, este intere-
sul pentru virtutile plantelor medicinale. Textele arata i increderea fata
de produse importate, cum era camforul, ale carui virtuti miraculoase de
panaceu universal au continuat sa fie perpetuate pina la mijlocul sec. al
XX-lea. In medicina populara, remediile s-au infiltrat sub multe aspecte
prin intermediul acestor texte. In acelasi timp constatam c i medicina
alopata folosea remediile medicinii populare, transmise de la o generatie
la alta in mediul sa'tesc.
Brosurile au asigurat o raspindire uniform., intr-o arie 'argil, a unor
prescriptii igienice. Unificarii lingvistice pe care o realiza indiscutabil lectura
instructiunii medicale, se alatura uniformizarea aspectelor etnografice. Avem
in vedere fenomene majore, legate de iatria popular5..
In general, in aceasta perioad au ap5.rut 36 de carti in limba rom5.n
numarul ar fi mult mai mare daca am lua in consideratie brosurile (de
2-8 p.) care contin slujbe ca Polihronismos sau Ectenii. Cele 42 de carti
se repartizeaza, dupa anii de aparitie, astfel: 1814 1; 1815 3; 1816 4;
1817 3; 1818 2; 1819 4; 1820 4; 1821 2; 1822 2; 1823 4;
1824 1; 1826 3; 1827 4; 1828 3; 1829 1; 1830 1. Raportul
dintre cartile religioase si cele didactice este echilibrat. Carti de delectare"
nu au aparut. Au fost insa multiplicate in editii succesive unele manuale;
nu putem deocamdata aprecia ce diferente sint intre aceste editii, deoarece
nu am avut, in toate cazurile, exemplare la indemina. Unele manuale au
fost folosite i in Tarile Romane, nu numai in Basarabia (cum a fost Grama-
tica lui t. Margela). In ceca ce priveste circulatia cartii bisericesti, ea
este atestata in zone mult mai largi, i ne vom referi la aceasta intr-un para-
graf special.
Toate acestea ne determina s sustinem c Basarabia in perioada 1812
1830 avea cultura ei proprie, nationala, avea scoli (pentru redeschiderea
uneia locuitori din Chisinau inainteaz cererea la 28 aprilie 1815), tipari-
turi si alte manifestari culturale, adic nu se deosebea prin nimic, si din
acest punct de vedere, de Tarile Romtme si ar fi evoluat, in alte conditii,
In acelasi fel ca si ele.

XXIII
www.digibuc.ro
Arta tiparului in Basir bia a continuat vechile traditii, mai ales
In domeniul cartii bisericesti. Se folosea totdeauna o hirtio buna, de obicei
cu filigran, ceva mai fina decit cea destinata actelor publice, care este o
hirtie groas., colorat uneori mai intens in albastrui sau gri-verzui. Tipul
de litera este frumos fdiata, de m.rime adecvat. (corp 10). La earti se
face decorarea cu litcre incepatoare (deseori folosindu-se si culoarea rosie),
frontispicii din flori de agave cu medalion central, gra'vuri presarate' la
sfirsitul capitolelor i pagini intregi cu reproducerea icoanelor unor sfinti
In gravura. Foile de titlu sint frumos ornamentate, titlurile ocupind de multe
ori p. 1 si 2. La multe tiparituri se face incadrarea textului in chenar din
linii sau din semne tipografice. Gravurile sint executate adecvat, nu sint
semnate, dar pastreaza stilul vechi romanesc.
Din punct de vedere al artei tipografice, grija fat de text este aceeasi
In foile volante, ca i in carti. De-a lungul sutelor de pagini nu am intilnit
decit citeva greseli de tipar, i acelea constind doar in inversari de litera.
Foile volante" formeaza o categorie de texte ernise numai de factori
ai puterii, de mare eficienta in epoc, destinate sa fie auzite i citite de toti
locuitorii. In primii ani dupa anexarea Basarabiei primul manifest Vilna,
dec. 1812 pina in 1815 propaganda aulica a editat numai proclamatii
despre razboaiele napoleoniene, cu o finalitate bine precizata, anume de a
convinge opinia publica de justetea politicii tariste. Permanenta persuasiune
a fost caracteristica definitorie a programului tarist, de fixare in constiinta
supusilor a unor noi convingeri favorabile lui. Caci pentru a lega sumedenia
de provincii atit de indepartate si de diferite unele de altele a fost utili-
zata, cu rezultate sigure, forta coercitiv a dispozitiilor scrise. Citeva concepte
au fost vehiculate de preferinta, printre care presupusa grija a monarhului
pentru fericirea poporului" (si a popoarelor supuse prin forta, cum au.
fost cele din Moldova sau din Polonia).
Tipariturile au inceput s apara in Tipografia Exarhiceasca, de la
24 mai 1814. Ele sint texte de minimum o pagina, format 4, majoritatea
avind ins. 8-10 pagini; Asezarnintul organizarii provinciei din 1818 are
208 p.
Textele juridico-administrative sint documente care au legiferat statu-
tul noii provincii dintre Nistru si Prut anexata imperiului i reflect modul
in care a fost tratat populatia, in special boierimea moldoveneasca
ca si soarta ce i-a fost rezervata bisericii. De exemplu: Pravile pentru scoate-
rea' setrii din Moldova i Statutul carantinii, ambele din 1818; Ponturile
pentru indatoririle tetranilor sau intiintare de la Comisia pentru cercetarea
dovezilor dvoyenilor, din 1819; Dispozitii privitoare la ale gerea deputatilor
sau Ucazul cu priviye la cqezarea locuitorilor in Basarabia (a celor fugiti
din alte regiuni ale Rusiei), din 1820; InOiintare pentru pricini judeatoregi
si Datoriile presbiterilor, din 1823; Pravile pentru dezrdddcinarea faptelor
;ele, din 1824; InViintare In legaturet cu impozitele fiscale, din 1825; Organi-
zarea ocolqiloy (mici functionari locali care urmareau aplicarea legilor), din
1826; Instructii blagocinului, din 1828; Instructii pentru starostii
din 1829 s. a. Conducerea Imperiului dorea schimbri in organizarea si func-
tionarea 'departamentelor i inglobarea provinciei mai strins in structurile
administrative centralizate.
La venirea sa la Chisinau din Kamenet Podolsk in 1816, gen. Bahmetev
a lansat o instiintare liberara" (nr. 24), anuntind facilitati de impozite
si scutire de o' bligatia de recrutare, mari libertati de comert (cu vite
reviriment economic sub conducerea.
ereale), incit ar fi fost de presupus un
sa. Realitatea a continuat s ramin sumbra i istoriografia considera peri-

XXIV
www.digibuc.ro
oada in care el a fost namestnic ca plina de abuzuri, el insusi fiind ames-
tecat in afaceri de contrabanda. In 1820 Bahmetev a fost concediat. Lisa
In 1816 comunicatele sale demagogice au reusit s'a convinga' administratia
de la Petersburg ea taranii basarabeni sint multumiti de situatia lor. Era
Inca o perioada in care administratia centrala nu se implica direct si de
aceea, pentru captatio benevolentie, acest general veros admitea inca' ocirmui-
rea provinciei pe temeiul celor inradacinate legiuiri ale sale, dupa ale ei
pravile, obiceiuri i dupa pronomiile ce se cuvin fiestecaria tagme deos5.-
bita". Ca o favoare a lui personal dadea voie" ca solicitatorii s i se
adreseze in limbile romana i greaca, neavind trebuinta a le tlmaci in
limba rossieneasca" (nr. 24).
Dup patru ani dc la anexarea noii provincii, locuitorii nu voiau s'a
depuna juramintul de credinta f ata de tron, fusesera tulburari, la imparti-
rea unor manifeste imparatesti, incit pentru obtinerea juramintului a fost
nevoi de pastorale ale mitropolitului Gavriil, cu instructiuni precise si, mai
ales, cu porunci, ca preotii sa nu satuiasca pre norod impotriva acestor
gramate" (nr. 25, 26).
Una dintre preocuparile conducerii provinciei, potrivit instructiunilor
primite, in special de la I. A. Capodistria, a fost intocmirea unui Statut
al Provinciei si in acest scop 2 fost creata o Comisie formata din boieri,
de elaborare a Afezdmintului organizdriti oblastei Basarabiei.
In decretul de numire al lui Bahmetev se aminteste despre administra-
tia anterioar i despre nevoia de a da Basarabiei o administratie provinci-
al speciala, in conformitate cu legile ei din vechime, cu dreptul ei si obi-
ceiurile, suficienta pentru asigurarea drepturilor i privilegiilor, apartina'toare
fiecr-i clase de locuitori". In instructiile date lui Bahmetev, aprobate
de imparat, ca schita pentru organizarea autonoma a Basarabiei, care s-a
pastrat atunci si pentru celelalte provincii, incluse in imperiu in vremea
stapinirii lui Alexandru I, ca Finlanda, ducatul Poloniei si Gruzia, citim:
Se poate, oare, nadajdui ca fericirea vreunui popor s se cladeasca prin
silnicie, ca el s5.-si schimbe firea sa? Oare, a-1 supune unei administratii
cu totul straina' lui nu insemneaza acelasi lucru?".
Lucrarile de redactare din Chisinau au progresat destul de repede
participarea boierilor s-a manifestat prin interventia lor ca sa se pastreze
limba romnI in procedura de judecata din provincie. In 1817 Proiectul
legii administratiei Basarabiei", cu instituirea Inaltului Sfat provincial,
conf rm instructiunilor din 1816, a fost gata si trimis la Peterburg,
a fost aprobat dupa citeva indreptari i complefaxi. El a fost redactat, in
ultim- instanta de Krinitchi, directorul cancelariei lui Bahmetev, in limba
rusa i apoi tradus in limba romana. Editia noastra critica face dovada
celor data variante romnesti (nr. 38)
Asezarnintul administrarii provinciei Basarabiei a fost publicat la
29 a-)rilie 1818 impreuna cu rescriptul catre loctiitor. In esenta sa contine
parti ularitatile provinciei i creaza organe de autoritate pentru pastrarea
d.repturilor i privilegiilor tuturor claselor sociale. Rolul activ in aceast
adminiAratie autonoma Aseza'rnintul 1-a dat numai clasei boieresti, consi-
dera L. Casso, a carui analiza lucida o avem in vedere.
Forul principal din provincie caruia ii apartinea autoritatea supe-
rioar administrativa i judecatoreasca era inaltul Sf at, nurnit astfel pentru
ca nu depindea de alte institutii de stat. Hotaririle lui erau definitive.
Contra acestor hotariri se putea deschide actiune numai la Consiliul de
stat. lnaltul Sfat era compus din 11 membri. Cinci erau numiti: loctiitorul
XXV
www.digibuc.ro
de guvernator, guvernatorul civil, viceguvernatorul, presedintele tribunalului
civil, presedintele tribunalului penal si sasc erau alesisi din partea boierimei.
Cu un cuvint, in acest organ colegial, unde loctiitorul de guvernator avea
numai un singur vot, majoritatea era asigurat de reprezentanti locali.
O alt institutie colegiar. era Guvernul provincial. El consta din clon.
sectiuni cu cite doi consilieri, dintre care unul se alegea de nobilime. In
tribunal lucran, in sectia penar., in afail de presedintele ales, inc trei
consilieri; iar in cea civil lucran patru consilieri; iar ceilalti erau alesi de
nobilimc. La toate instantele de judecat i in toate felurile de procese se
admitea cercetarea in ambule limbi: rus si romn, iar procesele civile se
permiteau numai in romn; s-a insistat pentru pStrarea limbii romne
in procedurile de judecat.
Ispravnicii de prin judete i subalternii lor se alegeau dintre boieri.
Slujbele judec5.toresti ale acestor functionari au fost transformate
in vechile judeetorii judetenc, al cror complet se intregea dintre boieri.
Aplicarea dreptului local s-a mentinut.
Organizarca ins a provinciei, din punct de vedere social-administrativ,
va continua prin stabilirea categoriilor sociale, a asa-numitelor ranguri
trepte, necunoscute in societatea romAneascd. A fost alctuit o Comisie
pentru cercetarea dovezilor dvorcnilor din Basarabia". In 1819 se lanseaa
o instiintare (nr. 43) cu ordinea in care tinuturile isi vor prezenta dove-
zile de noblete si se enumeil actele de care vor avea nevoie solicitatorii.
Se specific faptul c se recunosc rangurile boicresti confirmate in 1734 de
Neculai Mavrocordat.
Actiunea a dat nastcre la mari frictiuni intre cei care se consid rau
boieri de neam" si cci care obtinuser privilegii datorit faptului c erau
functionari ai guvernului tarist, cu atit mai mult cu cit ultimii, in majori-
tate, nu erau localnici, ci veniti din diferite locuri ale imperiului.
M. S. Vorontov, guvernator general al Novorosiei, numit in 1823
si namestnic al Basarabiei, nu vedea ins cu ochi buni administratia auto-
nom. Prerea lui Vorontov despre treptata micsorarc a drepturilor lpoierimii
locale in administratia provinciei a gsit teren favorabil la Peterburg.
Inainte de toate, din initiativa lui, alegerea ispravnicilor a fost inlocuit
cu numirea lor de ctre guvernator. Peste doi ani, in 1825, au fost suprimate
functiunile judectoresti ale inaltului Sfat. Trcbuie s observ5m c deja
In 1822 s-a artat neincredere fat. de hotririle judec5.toresti ale inaltului
Sf at.
Dup aceasta, Vorontov a alctuit un proiect al ami cuprins amintea
propunerea lui Garting despre introducerea in Basarabia a administratiei
generale a guverrmintului rus, cu mentinerea numai a unui mic nurnr
de particulariati cerute de conditiile speciale ale locului. Schita lui Vorontov
a fost aprobat. de Consiliul de Ministri i transformat in proiect de lege,
introdus in Consiliul de Stat in 1826. Dup doi ani s-a publicat un nou
Asezmint pentru administrarea Basarabiei. Prin aceast lege se inlocuia
functia de loctiitor de guvernator, Basarabia fiind inclug in guvern5.-
mintul general al Rusiei Noi (Novorossia). El a introdus in aceast provincie
institutiile guberniale ruse, sistemul imperial de impozite i dependenta
tuturor instantelor de judecata de organele administratiei centrale. Inaltul
Sfat s-a transformat intr-un sfat provincial, fri s mai dispun decit de
putine atributii in legtur' cu repartitia birurilor si cu aprovizionarea. Acest
Sfat se reunea acum numai de dota ori pe an. In completul lui el numea
organele autoriatii de stat. Limba romn era deja exclus din toate
provinciei.

XXVI
www.digibuc.ro
Cu aceast noua lege se sfirseste istoria administratiei autonome in pro-
vincia anexan. Imperiului tarist, se incheie i istoria Basarabiei ca unitate
administrativ
Dup aceast dat5., in tot secolu1 XIX toate schimbrile din adminis-
tratia interna a Rusiei s-au aplicat i in Basarabia. Reformele: tnneasc5.,
agricol i judeatoreasa au integrat-o si mai mult in imperiu. In Basarabia
s-au infiintat institutii juridice strine de firea ei.
Judeatorii ins au continuat s foloseasc Manualul juridic al lui
Andronache Donici, publicat la Iasi, in 1814. Titlul s5m exact este: Adunare
cuprinztoare in scurt din artile imp5.ntestilor pravile, spre inlesnirea
celor ce s.' indeletnicesc intru inv'ntura lor, cu trimiterea ctr cartea,
titlul, capul i paragraful impntestilor pravile. Acum intii tiprin, cu
pozvolenia Prea Inltatului Domn i Stpinitoriul Moldaviei, Scarlat Alex-
andru Callimah voevod. i cu blagoslovenia preaosfintitului Mitropolit
Moldaviei chirlo chino Veniamin. Alc5.tuit cu osteneala si osirdia de boiariul
Moldaviei Andronachi Donici, Iasi, 1814, in Tipografia sf[i]ntei Mitropolii".
Decodificind destinatia crtii 10, presupunem a ea s-a adresat cu
deosebire cclor care folosesc aceste crti", deci judeatorilor, a aror inde-
letnicire este consultarea legilor, adngindu-se, cu mult grija pentru expri-
marea exact., c lucrarea este intrit (subl. n.) invntura lor", deci pentru
a fi consultan, a afla in ea inv545.tur5.", sf at. Considenm c intre cuvintele
indeletnicesc i intru, din original, trebuie introdus o virgul5.. In felul
acesta, interpretind formularea originar a titlului, ni se pare c5. se dezvluie
intentia alatuitorului, mult mai larg decit cea a unui manual".
Se infirm astf el asertiuni mai vechi c5. manualul." nu ar filavut putere
de 1 ge pentru c nu a fost ratificat de ctre domnitor. Or, asa cum a
antat Andrei Radulescu in editia critic5.: ,,dei nu este o lege in adevratul
sens al cuvintului, ea a lost intrebuintat ca atare in Moldova, pin5. la
1 octombrie 1817, cind a fost pus in vigoare Codul Callimachi. Dar si
clup aceast dan a fost mult folosin, deoarece codul era scris in greceste,
fiind tradus i publicat in romaneste abia in 1833. Manualul lui Donici a
fost utilizat pin tirziu, spre jumtatea secolului al XIX-lea".
Intr-o singur propozitiune se mentiona c5. manualul a fost tradus
si in limba rus, in 1831, 1850 si 1904". Considenm c forrnularea este
ambigu5., a reiesit a au fost trei traducen i ale textului din 1814, cind, de
fapt, este vorba de trei editii succesive. Care au fost motivele traducerii
acestei lucrri?
Prin Manifestul imperial din 5 august 1812, Alexandru I a stipulat
c provinciei nou alipite Imperiului tarist : i s-a lsat pentru totdeauna
intrebuintarea legilor, obiceiurilor si privilegiilor locale in vigoare, cum si
resp ctarea de-a pururi a limbii moldovenesti in instantele judectoresti"
(trad.n.). De aceea, dup aparitia editiei de la Iasi, din 1814 cartea s-a
fspindit in toate prtile locuite de romni, i deci ea a intrat in uzul judec-
torilor de la Chisirau si de la toate celelalte judectorii onsenesti.
C. Negruzzi, tiprind editia a doua a textului din 1814, sub titlul
Colectie prescurttoare din legile impintesti, cu trimitere atre cartea,
titlul, capul si paragraful acestor legi, extras si regulat de logof. Andro-
nachi Iasi, 1858, explic astfel motivul intreprinderii sale: Colectia
10 Paul Mihail, Despre edifiile Cudegerii de legi a dui Andranache Donici, in "Anuarul
Institutului de istorie i arheologie A.D. Xenopob", Iasi, 1989, 1, p. 159-166.

XXVII

www.digibuc.ro
lui Donici este si acum busola juded.torilor din Bessarabia; nu mai putirt
e trebuitoare si la noi i ar ocupa un foarte onorabil loc pe masa oridirui
tribunal, clack' nu ar fi ajuns a fi foarte raf. Aceasta ne indeamna a o
tipsi fr comentarie, far schimbare, pstrind pin i limba vremei aceia"
(p. VI). Cercearile ulterioare, i in special cele ale lui Andrei R.dulescu,
au confirmat : Cartea lui Donici [editia din 1814, n.n.] a fost una dintre
cele mai intrebuintate, dac nu cea mai intrebuintat din legiuirile aplicate
In Basarabia".
In perioada 24 iulie 1826 24 octombrie 1828, lucrarea lui A. Donici
a fost tradus in limba rus, din ordinul tarului, in departamentul atiatic
al Colegiului de stat al Afacerilor streine, pentru a putea fi folosit de
judeeltorii care nu cunosteau limba roman". S-a perpetuat afirmatia ten-
dentioas a lui A. N. Egunov c aceast traducere ar contine omisiuni
si erori", dar confruntarea efectuat. de *t. Berechet a infirmat aceast.
opinie.
Referirile de pin acum la editiile ulterioare in limba rus. au luat in
consideratie drept editia a doua o retiprire a lui Achim Popov, aprut.
la Chisinu, in 1850, editie neoficial. Semnalm pentru prima dat alta
editie in limba rus., identia cu cea oficialI din 1831, aprut. la Odessa
In 1896. Tot la Odessa a mai aprut in 1908 o editie absolut identica ca
cea din 1831, reprint in terminologia actual., datorat5. lui V. G. Bucovqchij
si L. V. Stamenov. S-a considerat c erau permanent necesare innoiri de
tiraj pentru Curtea de apel de la Odessa, care judeca procese venite din
Basarabia.
In 1869 a ap5.rut la Chisirau prima editie critic a izvoarelor dreptului
civil din Basarabia, datorafa lui A. N. Egunov, candidat in drept al Uni-
versittii imperiale din Moscova. Lucrarea sa, Sbornik mestnih y Bessara-
bij uzakonenij predmetam grajdanskogo prava", tiprit in tipografia
"Conducerii Oblastei" (16 x 11 cm, 124 p.), are indicatia pe verso foii de
titlu: Aprobat de cenzue. Odessa, 24 iulie 1869. Cenzorul sectiei, Mihnevici".
Autorul arat a, in vederea fspindirii si in Basarabia a reformei jude-
atoresti, guvernatorul E.E. Hangart a dispus ca cei mai buni juristi
locali s fie antrenati la prelucrarea pravilelor locale. Ca urmare, la 27 martie
1869, invitatii au aprobat planul lucrrii si au inceput a revizui intreaga
culegere de legi a lui Armenopol. Adunindu-se de data ori sptaminal, sub
presedintia guvernatorului provinciei, au revizuit indeobste toat cartea
lui Armenopol, fiecare aducindu-si contributia de cunostinte i experient..
La sfirsit, s-a hotarit c numai pravilele mai jos expuse (subl.n.) isi pstreaz
valabilitatea in procesele locale de judecaa, toate celelalte avind doar o
insemn5.tate istoric.". Autorul mai precizeaz, in continuare, 6.: Mi-am
luat sarcina s repartizez articolele alese in ordinea din Svod zakonov (Colec-
tia de legi), tom X, partea I-a si le-am confruntat cu articolele legilor din
cartea lui Donici; in acest f el extrasele acute le tipresc in aceast brosur,
pentru a usura pe viitorii judeatori".
A. N. Egunov considera (in Odesskij Vestnik, nr. 202/1868) di, nu
exista in Basarabia pe atunci un drept local", in sensul pe care Il are concep-
tul de dreptul rus", dreptul francez" etc. Exist. numai legi locale"
care se bazeaz pe: a) cele sase crti ale lui Armenopol, alea'tuite in 1345
In limba greac veche, care au fost traduse la sfirsitul secolului XVIII
foarte prost in limba neogreaca (de atre A. Spanos n.n.). In 1831, din
neogreac s-a fcut traducerea in limba rusk'. Textul editiei in limba rus
este foarte incurcat, deoarece el reproduce varianta din neogreac., iar origi-

XXVIII
www.digibuc.ro
nalul in greaca veche este trecut in subsol, desi acesta este singurul care
are autoritate in procesele judeatoresti, conform deciziilor Senatului;
Cartea lui Andronachi Donici, editan. in 1814, care, de fapt, a
fost destinan pentru cei care invat, deci era un manual si nu o adunare
de legi, alatuit cu scopul de a le da posibilitatea s surprind mcar esentia-
lul din haosul care domnea in Culegerea lui Armenopol; i, in sfirsit,
Cartea Soborniceasa, din 1785, a crei destinatie specia1 a fost
formularea legislatiei privind trecerea diferitelor prti" de pmint din min
In min. In acest fel, incheie autorul, cartea lui Armenopol este compo-
nentul principal al legilor locale" (p. IV). De fapt, asa dupa cum au antat
cercetrile ulterioare, dispozitiuni i capitole intregi din codurile lui Arme-
nopol si Donici au fost schilodite, iar unele complet eliminate si inlocuite
arbitrar prin dispozitiuni i capitole corespunztoare din legiuirea civil a
stpinitorilor strini.
Preocuparea principal a autorului a fost de a renunta la tot ceea
ce a considerat ca defect al editiilor anterioare: astfel, am reprodus textul
legiuirilor Armenopol dupa cel original vechi grecesc, care singurul este
obligatoriu in judecarea proceselor locale si numai, in putine cazuri, mai
mult pentru explicatii, am citat in paranteze variantele traducerii neo-
grecesti" (p. VIII). Aceasta, deoarece a constatat c tiprirea variantei neo-
grecesti in text, iar a originalului vechi grecesc in note a condus la aparitia
multor curiozitti, cum le numeste autorul, care semnaleaz5, exemple de
felul: in text se afirm a tot ceea ce face judeatorul contrar drepttii
nu este valabil", iar in note tot ceea ce face judectorul in afara juris-
dictiei sale, nu este valabil", in non_ (redind originalul) fraza se refer la
maistru (meserias), iar in text (varianta neogreaa), la negustor; in nota
se vorbeste despre adoptiune, iar in text despre cel trimis la mund silnia etc.
De aceea, la fiecare lege s-a dat citatul exact, cu indicarea artii, a
paginii si a paragrafului dup5. editia Senatului, deoarece editia Popov
de la Chisinu este prea plin de greseli i erori de tipar" (p. IX).
A. N. Egunov afirm5.: deoarece cartea mea nu are caracter norma-
tiv oficial, toate legiuirile locale au fost introduse integral, fr cea mai
mid renuntare la textul original i, din acest punct de vedere, cartea poate
fi folosit fr team5., deoarece am avut toat grija de a indeprta chiar
si cele mai mici greseli de tipar. In cea mai mare nasur5., importanta sa
este utilitar. Pita acum, practica noastr pref era in cea mai mare parte
cxtii lui Arrnenopol, cartea lui Donici, deoarece aceasta din urrn are
numai 115 p., in timp ce cartea lui Armenopol are 639 p. Pita la aceast
scriere a noastr, nu a existat editie in care textele celor doua arti s fi
fost puse in paralel si nimeni nu a bnuit c intre ele pot exista diferente;
se credea ca Donici a regrupat, in mod constiincios, legiuirile antice, si aceasta
cu atit mai mult cu cit Donici insusi a intrit fiecare pravil printr-o foarte
ananuntit referint la izvoare, printre care si culegerea lui Armenopol.
Or, acum se poate vedea a la Donici sint nu putine modifidri substantiale,
compuneri proprii voluntare sau bazate pe practica neobligatorie pentru
noi [cei de la 1869n.n.] a judeatoriilor moldovenesti din anul 1814" (p. IX).
Textul in limba rusa a codicelui lui Andronachi Donici a mai fost editat
de S. M. Grossman, in 1904, la S. Peterburg, sub titlul (in traducere):
Legile locale ale Basarabiei: Colectie completa sistematia de legi locale
basarabene despre astorii, cu jurisprudentele i lmuririle de mai tirziu
izvorite din honfirile Departamentului casatiei civile i dup colectiile
lui P. Kolunanskij si M. imanovskij, cu un indice alfabetic al chestiunilor
XXIX
www.digibuc.ro
cu indicatia comparativa a articolelor". Implicatiile pe care le-a antrenat
folosirea in practica juridica a legiuirii lui Andronache Donici justified
interesul constant. Contributia de fata'i a adus citeva precizari necesare care
atesta editarea unor tiraje succesive ale lucrarii lui Andronache Donici,
legile reunite de el fiind aplicate in toat plenitudinea lor" mai bine de
100 de ani 11.
I\ e-am ocupat detaliat de structura actelor juridice pentru ca ele reflect
cu deosebire particularitatile de organizare si conducere a acestei provincii.
Retiparirea in 1827 a Sobornicescului Hrisov i cu traducerea paralela
In limba rusa a textului arata c adrninistratia nu se putea dispensa de
legile locale. Posibilitatea de a cunoaste situatia de fapt a aplicarii legilor
romanesti va trebui s porneasca' de la studiul tuturor acestor texte 12.
In 1826, Inaltul Sf at, la solicitarea Senatului, a indicat Sobornicescul
Hrisov al lui Alexandru Mavrocordat din 1785 ca legc care cuprinde in sine
obiceiul parnintului si, alaturi de el, si traduccrea lui Armenopol (in
ms.) i Manualul lui Donici (alcatuit dui:a Pacea de la Bucuresti, dar raspin-
dit si in Basarabia ca indreptar practic de aplicare a legii).
indatoririle la care sint supusi taranii sau lucratorii de pamint
(nr. 45), dupa. hotaririle Inaltului Sfat al Provinciei si pe temeiul asez5.-
minturilor Moldovei" a fost tiparit in tipografia Ocirmuirii oblastei"
doar o alta' tiparitura, (nr. 94) despre cursul monetei de argint, a mai
aparut in aceasta tipografie, despre a cal-6 activitate nu s-a scris in genere.
Sobornicescul H risov a fost tradus in limba rusa in 1824 si publicat
cu text bilingv la Chisinau, in 1827, dc rectorul Seminarului, Irinei. El a
mai fost publicat, numai in limba rusa, in editia Armenopol, tiparita. de Senat,
St. Peterburg, 1854 si de S. M. Grossman, op. cit. Senatul a dispus tradu-
cerea lui in limba rusa, deoarece judec5.torii nurniti in Basarabia nu se
puteau folosi de textul roman. In expunerea de fatal, discutia nu urmareste
daca prin publicare i s-ar fi conferit caracter oficial sau nu, ci doar difu-
zarea ca atare, prin traducere si editii succesive, a unui text de legi.
Legislatia agrara din Basarabia a fost formulata in textul Alcatuire
ponturilor pentru indatoririle sub care Milt supusi catra stpinii mosiilor
taranii sau lucratorii de pamint" (nr. 45)12. In prima parte cuprinde rezuma-
tul dezbaterilor din Inaltul Sfat privind cuantumul de obligatii ale s5.tenilor
catre stpinii mosiilor i despre statutul taranului (libertatea sa individuala).
Jurnalul" (in formularea original) acestor dezbateri incheiat la 16 mai
1819 continua legiferarile Asezamintului de organizare" a Provinciei din
1818, si, pentru a se ajunge la incheieri, deputatii din Inaltul Sfat au apelat
la legiuirile (subl.n.) i obiceiurile rnoldovenesti". Este o precizare deosebit
de importanta deoarece la sfirsitul sec. al XIX-lea s-a iscat o lunga dezbatere
intre juristii rusi care isi puneau intrebarea tautologico-retorica dac s-au
aplicat legi in jurisdictia moldoveneascd?" Termenul legiuiri care apare
11 Din lista juristilor care au analizat lucrarea lui A. Donici citam pe L. Casso, Vizan-
tiisko pravo y Bessarabii, Moscova, 1907; 0. Pergament, o printenenii ntestnych zakonov Bes-
sarabii, Odessa, 1901 o o Primenenii mestnych zakonov Armenopula i DoniJa, S. Peterburg,
1905. 0 recent& monografie a lui D. Grama a al:dint la Chisinau, Ed. Stiinta, 1983. Studiul
de densg analizg juridia a lui Valentin Al. Georgescu, Andronache Don ici, din vol. Din gindirea
politz -juridica din Roma'nia. Figuri reprezentative, Bucuresti, 1974, p. 73-98 nu a avut Ina
In vedere editiile semnalate de noi, in limba rusa.
12 Cf. Legislatia agraril a Tarii Roman ,sti, 1775-1782, ed. V. Al. Georgescu si Ema-
nuela Popescu-Mihut, Bucuresti, 1970; V. Al. Georgescu, L'impact de la Loi agraire by4antine
sur 1 s pr jets de Code Rural r 'volutionnaire (1791) et napol 'onien (1801-1814), disparu du
sch'ma de la codification modernisatrice du droit roumarn du XIX' sicle, in Etudes byzantines
et post-byzantines", II, Bucuresti, 1991, p. 193-202.
XXX

www.digibuc.ro
in accst act este intrit de enumerarea actelor care au fost analizate de
Comisie pentru a se ajunge la stabilirea unor obligatii ale tranilor si ale
dvorenilor. In acest sens au fost analizate (deci comisia a avut exemplare
originale sau copii) anaforalele din 14 aprilie 1775, si hrisovul aceluiasi
din 30 sept. 1777, hrisovul lui Alexandru Constantin Moruzi din 1802
Ponturile vistieriei pentru tinutul Hotinului", din 23 aprilie 1810. Pentru
stabilirea statutului de libertate al tranilor au fost consultate alt serie
de hrisoave si porunci, precum cele ale lui Alexandru Neculai din 11 iulie
1745, Grigorie Ghica din 22 iunie 1776, Divanul Moldovei din 1804 sau a
caimacamilor din 1807.
Actele sint nu numai rezumate, ci se fac si consideratii istorice privind
situatia traniIor din sec. al XVIII-lea a mai pin la giumtatea veacului
al 18-lea, adic pin la anul 1741, toti lcuitorii de pmint ce vietuiesc
pe locurile srapinitorilor de mosii au fost vecini iar domnul Constantin
Mavrocordat voievod la anul 1741 cu a sa in scris poruna au ridicat
acest nume de vecin". Nu lipseste perspectiva comparat a modului in
care este legiferara aceeasi situatie in dou acte. Un alineat cu nelmuririle
ce s-au gsit in acturi", ce se ocup de formulrile care pot conduce la
interpretri, reprezint o adevrat exegez juridia a unor paragrafe de
hotriri.
De asemenea, in paragrafele F, G, H, I, J sint enumerate exemple
ale apliarii unor decizii, ele pot fi considerate dre'pt anexe de jurisprudent.
Ele au si fost invocate drept argumente pentru limitarea liberttii de str.mu-
tare a tranilor. Ca intr-un adevrat proces-verbal al dezbaterilor Inaltului
Sf at se citeaz in continuare interventia deputatilor si a presedintelui
adun.rii boierilor, care intr-un glas au artat c. ocirmuirea Moldaviei
da voie t.'ranilor ca s se strmute, ins nu pentru alte pricini decit numai
cind nu le ajung loe" si etapele prin care a trecut proiectul pin a fi pro-
mulgat ca aseamint al relatiilor agrare din Basarabia in cursul sec. al
XIX-lea.
Tranii basarabeni, in virtutea traditiei din Trile Romne, si-aupstrat
libertatea si sub srapinirea strin, in sensul c ei i familiile lor nu au fost
dependenti de stpinii de mosii : t.ranii sau stenii isi vor pzi drepttile
a nu atirna persoana lor de stpinitorii pmintului", caci acestia din urm5.
dupa alatuirea conditiilor ce s-au asezat de c5.tr. ocirmuire" sint datori
a le da lor rinduit proportie de pmint si nu au dreptate a cere de la
dinsii, in folosul lor, alte dri si havalele decit acele numai care sint asezate
prin pravilile i obiceiurile acestui prnint".
Pavel St. Leonard, intr-o lucrare despre presupusa imbunttire a
traiului tranilor din Basarabia, tiprit in 1866 13 arat. c in Basarabia
nu exist. iobagi. Tranii de aici sint stpinitori de pmint sau arendatori.
Dieptul de proprietate al primilor este deplin atit in ceea ce priveste moste-
nirea, cit si dobindirea pmintului, pe care ei il stpinesc, se folosesc
dispun de el" (p. 20). Fiecare taran de aici are dreptul de a dobindi once
proprietate. El se foloseste de acest drept in egala msur cu alti cetteni
(p. 21).
In Basarabia, unde categoria tranilor este complet independenta
de celelalte categorii si el se foloseste de libertate deplin., unde nu este
muna fr plat si dobindirea propriettii de pmint este accesibil' oric5.-
rui Oran, imbunttirea vietii poate fi numai general, pentru toate cate-
12 Paul Mihail, Vechi tipirituri romnesti (1831-1871) (II) in ,Anuarul Institutului
de istorie o A.D.Xenopolo". Iai, 1089, I, p. 568.

XXXI
www.digibuc.ro
goriile de locuitori, prin instituirea creditului ferm i prin construirea cailor
de comunicatie amenajate, prin raspindirea padurilor, introducerca diverse-
lor imbunatatiri In gospodaria taraneasca, prin organizarea unor judecatorii
cit mai bune, iar ca urmare a acestora, o tot mai mare asigurare, atit a
persoanei cit si a dreptului proprietatii" (p. 47).
Se pot surprinde in afirmatiile sale ecouri ale reformelor i masurilor
de imbunattire a starii taranilor, care erau in curs in Principatele Romne.
Deoarece pe taranii rusi, legati de pamint, situatia din Basarabia
ii atragea si se constatau multe cazuri de fuga, care ajunseser s pericli-
teze economia, insusi Imparatul Alcxandru I a &finis, la 7 iunie 1820, o
instructie catre guvernatorul Basarabiei (nr. 56), prin care se interzice
primirea i adapostirea fugarilor, se stabileqc categoriile celor care vor putea
ramine, deoarece locuiesc de mai multi ani si si-au intemeiat familii, in timp
ce cei sositi recent vor trebui sa fie intorsi, sub paza.
O alta categorie de hotariri difuzate prin tipar au fost cele refcritoare
la obligatiile fiscale ale taranimii. Acestea s-au modificat dupa trecerea
Basarabiei sub jurisdictia guvernatorului de Novorosia. In 1816 se acordau
prelungiri de termene pentru achitarea datoriilor, insa numai dupa ce Comi-
tetul as.zarii birului intervenise de mai multe ori in acest scns. Iata o
astfel de cerere, inedita, din 1815:
Catra extelentia sa dinginer gheneral-maior nacealnic politicesc a
oblastului Basarabiei i cavaler Ivan "Marcovici Garting
De la Comitetul asazarii birului
Dupa obiceiul vechi al Moldaviei care s-au pazit cu nestramutat pira
la intrarea ostilor imparatestii sale mariri in partile acestea, cind birul din
tara s ridicase pentru toti scutelnicii ce s da deosabit de oamenii ce
avea fiestecare: s da si cite doi lei de ort pe lun din visterie i mai nainte
pe o luna nu sa luau banii visteriei. Iar din vremea lui Alexandru Moruz,
cel de pre urma domn inainte ostirilor, prin obsteasca socotinta a tuturor
boierilor, intarita si de domn, s-au facut hotarire ca banii din visterie sa
se plateasca pe toata luna far' osabire i scutelnicii pe rea cererii de trei
luni s se scada de bir si cu birul lor sa se incarce pe ceilalti lacuitori birnici.
Comitetul cercetind si asazare birului ce s-au facut acum in Moldova
iarsi cu obsteasca socotinta au aflat cum ca [f. 88v.] usurinta lacuitorilor
divanului Moldaviei au gasit cu cale ca i scutelnicii si breslasii sa
teasca dreapta partea lor de bir ca si tot ceialalti birnici in toata vremea
nurnai slugile ce sa dau s ramiie in aparare de bir; precurn au fost
In toata vremea. Dar pe de alta parte, socotind apoi i p-ntru folosul
haznelii si pentru ca s lipseasca o multime de suparari, avind a s stringe
banii acestie in departament i departamentul ctra acestia sa mai adaog
din banii drepti a haznelii spre implinirea a 24 lei pe an ce are a s da
pentru tot scutelnicul: gaseste cu cale, macar de si este porunca Extelentei
Voastre, ca si se urmeze vechiul obiceiu.
Scutelnicii s. ramiie cu totul in nesuparare de bir si de havalele,
raminind cu totul slobozi pentru aceia ce-i vor avea si banii Ilin haine,
adec acei cite doi lei pe luna, sa nu sa mai deai (i adaus cu alta cerneala).
Aceast socotint s intemeiaza pe pontul al 2-le a predlojeniei Exte-
lentiei voastre ce zice [subl. in text]: ca trebue as.zarea birului s se [f. 89]
inchipuiasca cu cele de acum incungiurari a pammtului acestuie.

XXXII
www.digibuc.ro
Cind insa aceast asazare ce sa socoteste pentru toti mai folositoare
iu sa va pute, apoi aceasta de acum mai de pe urma asazat in Moldova
este ncgresit i cea mai buna i cea mai dreapta si mai cu usurinta pentru
toti lacuitorii. Care cu deosabirc trebuie mingiiati / si prin cit s'A va putea /
usurati.
Folosul haznelii intru asazarea acea socotita ca s 123 in nesuparare
pe scutelnici i sa nu dea bani din haznea este vederat pentru ca ori cit
de greu poate sa fie birul unui om pe an, dup starile ce sa vad si dupa
imprejurrile ce sint, nu poate agiunge unul cu altul nici la 18 lei si cusurul
de 6 lei pin la implinirea a 24 ce are a da hazncaoa pentru tot scutelnicul
dup izvodul scutelnicilor ce sa vede in departament cuprinde suma de
24 138 lei. Scutelnicilor le va fi mai usor pentru ca neavind a da nici bir
Did havalele, poate a sa invoi mai cu inlesnire cu aceia din boieri, la care
ei N-or fi [f. 89 v.] rinduiti platind ori cu bani, ori cu lucru, precum
vor putea alcatui. Boicrii iaras sa foloscsc Ca pot face dupa trebuinta ce
vor ave i precum sa vor invoi, spre multamirea aminduror partilor, ori ce
feli de asazare au in bani au in lucru i nici 'Amine s5 se mai supere cu
socotcli cum hazneaua pentru o putina suma de bani ce i sa cuvine
ja pe toata luna, avind apoi si inlesnire de a lua bani de vor voi, sau in
lucru de sa N-or putea invoi cu scutelnicii, care precum este stiut Extelentii
voastrc in pamintul acesta a Moldavii este foarte cu greu, neputindu-se
g'asi cu inlesnirc si la vreme toate cite cere iconomia unci casa boeresti.
(?) Petrachi Catargiu
[Arhivele Statului Chisinau, Fond 2, op. 1, dosar 401, foile 88 89 ; tran-
scris la 15 iunic 1991].
Ponturile pentru tarani (nr. 45), cap. 5, care reproduce indatoririle
-taranului dupa puterea hrisovului domnului Grigorie Alexandru Ghica,
voievod din let 1777, septembrie 30 si dupa obiceiurile vechi" perpetueaz
darea pentru stupi, cite 8 parale de stup", intocmai dupa cuprinderea
hri,ovului domnului Mihail Racovita voievod din anul 7234 dechemvrie 9
si dup obiceiurile cele vechi". In 182,4 graf Vorontov anunta, la rindul lui,
anularea completa a aril pentru tutun, in scopul de a stimula cultivarea
ace,tei plante si a crea facilitati pentru comertul Cu tutun. data cu aceasta
se mai desfiinteaza si alte dari (desetina, gostina i vadrarit). In schimb ins5.,
administratia tarista obliga fiecare familie la un impozit fix (ca i fiecare
burlac), atit pe cei care-si aveau locuinta pe mosiile boiercsti, cit si cei de
pe pamintul impar5.tesc, impozit care se adattet (subl. ns.) la bir, dajdii
havaleli p5.mintesti". O aparenta usurare complica insa contributiile dato-
rate de fiecare locuitor al imperiului.
In acelasi timp are loe modificarea cursului oficial al monetei rusesti
si se anunta CA nu se mai primesc plati in moneta turceascil. Instiintarea
se repeta in februarie 1825 (nr. 94), cu precizari stricte privind felul monetei
(nu se va mai plati in galbeni olandeji, beslici de argint turcesc sau bani
de aur turcesc"), iar argintul rosienesc sa se urmeze dupa cursul asezat
In fiestecare an". In 1827 se stabileste, printr-o circulara, raportul intre rubla
de argint i asignatii (nr. 130). Este scoasa din circulatie si o alta moneta
turceasca, paraua (nr. 125).
Tot la sfirsitul anului 1824, in vederea unei noi impuneri fiscale, se
cre aza o Comisie pentru recensamintul populatiei si o circulara' (nr. 93)
explica motivele acestei actiuni care va dezradacina toate orinduielile
ingreuierile pentru locuitori" deoarece ocirmuirea totdeauna cu potrivit5.
3- .329 XXXIII
www.digibuc.ro
statornicie s ing-rijeste spre norocirea norodului". Laitmotivul fericirea
poporului" folosit ca un simbol mai degrab abstract in foile volante in
timpul campaniilor antinapoleoniene (de care ne vom ocupa in cap. urm-
tor) si care isi f'cuse aparitia in afirmatii de principiu in Asezmintul oblastei
din 1818, se insinueazA ca o declaratie demagogic si in alte acte economice
In 1824-1825, contrazis ins de realitate.
O actiune despre care s-a scris fr a fi analizat in resorturile ei a
fost alegerea delegatiei de deputati din Basarabia care urmau s se prezinte
tarului, deoarece acesta dorea s se incredinteze de simtirile de obste a
norodului" si s cunoasc doleantele diferitelor straturi sociale. In circularele
din 29 februarie si 2, aprilie 182,0 (nr. 53) namestnicul gen. Bahmetev afirm
la propunerea sa, a obtinut aprobare ca, pe ling reprezentantii celor-
lalte stdri trimit deputati si boiernasii, ruptasii i negustorii. Dup.
instructiuni detaliate asupra modului de organizare a alegerilor", obligatia.
deputatiei de obste" a fost s prezinte in scris cererile lor care urmau
f je cercetate in departamentele administratiei centrale si nu de ctre tar!
in plus, un amendament restrictiv limita ab initio sfera de probleme care
puteau fi atacate. In 5 se specific: cele mai intii temeiuri alcatuite
prin proiectul asezmintului obrazovaniei nu s supun vreunei schimbri
Drept aceea, once cerere atingtoare de prifacerea drepttilor celor de obste
si in parte a judeatoriilor creminalicesti i politicesti, cum si de prifacere
drepttilor iarsi de obste si in parte de a aseza puteri noi spre cercetare,
nu pot fi iertate" (= n.n. adic ingaluite, luate in considerare).
Discrepanta dintre principii asa-zise generoase" i prudenta ca aplica-
rea lor O. nu conduc spre modificarea ordinii de drept" apare vdit
in aceast actiune de anvergur, dar ale crei rezultate au fost minime..
Scopul final, permanentizarea imaginii bunului imprat", era prezentat
intr-un ambalaj nou, cu antrenarea participrii directe a unor reprezentanti
la diversiunca care impresiona prin noutatea deschiderii spre lume"
celei mai inchise, i prin aceasta sanctificate, institutii. Dar institutia taru-
lui" nu s-a apropiat de nimeni, si in aceast imprejurare.
Una dintre preocuprile constante ale marilor cancelarii aulice a
fost i difuzarea dirijat a stirilor la. Exploatind in propriul profit poibili-
tatea de a se adresa, prin intermediul tiparului, tuturor locuitorilor, deci
si celor care nu citeau, dar arora in mod obligatoriu urma s li se citeasc_
textul, guvernantii a dou din cele trei imperii vecine au acut s circule
In limba romnil texte emanate din cancelariile lor. Ele constituiau deci
unice surse de informatie in limba romn despre teatrul de rzboi i desf5.-
surarea evenimentelor din Europa, dar si despre tot ceea ce se intimpla
In familiile imperiale (cs.torii, nasteri, decese).
Difuzarca foilor volante se inscrie in traditia rspindirii in cele mai
indeprtate localitti ale imperiilor a ordinelor emanate de la centru, intr-cr
perioad mai veche multiplicate in manuscris, apoi, de la inceputul s co-
lului XVIII, tiprite.
Considerm c manifestele lui Alexandru I in limba romn au fost
cunoscute pe arii mai largi decit regiunea careia Ii erau adresate dup 1812,
dovad. c Publicatie pentru reidicare de implirat /10/4 la moscali (manif stul
cu prilejul incoronrii sale) a fost copiat la Roman sau la Iasi, cf. ms.
BAR, 3 102 f. 123; Proclamatia sa de la 23 decembrie 1812 dat. la Vilna
o gsim in mss. 4 143, f. 289-295, copiat dup5. 1815 intr-un miscelaneu
14 Zamfira Mihail, Les feuilles volantes" en langue roumaine a l'ipoque des guerres anti-
napolioniennes, Revue des tudes sud-est europennes", XX\ II, 1989, nr. 3, p. 235-245.

XXXIV
www.digibuc.ro
care a apartinut la un moment dat lui Dumitru Ionita Vornicescu, devanist
[in Tara Romneasca n.n.] ms. in care, cu citeva foi mai inainte, era copiat
o lista cu bisericile din orasul Craiova la 1815 (f. 269v-270), dupa cum
in ms. 2 015 (miscelancu) intre cintari bisericesti ce se termina la f. 384 si
inaintea copierii unor indicatii de tipic (f. 385"), pe f. 385 se copiaz instiin-
tarea despre logodna surorii lui Alexandru I, Ecaterina, cu principele de
Holstein-Oldenburg. Acest ultim ins, a fost scris se pare la Bucuresti,
dar are insemnri si de la schitul Cioclovina, iar inaintea Bibliotecii
Academiei, a fost in biblioteca m5.n. Cernica.
Raspindirea mai intensa a foilor volante in limba roman emise de
Alexandru I se datoreaza faptului ca erau tiparite intr-un tiraj de minimum
850 de exemplare, dupa numrul localitatilor din Basarabia in care erau apoi
clifuzate. Aceasta modalitate a fost folosita cu precadere in timpul campa-
niilor militare, pentru informarea locuitorilor despre victoriile i cuceririle
realizite. De asemenea, in timpul razboaielor ruso-turce din 1828-1829,
foi volante in limba romAna s-au referit la luptele din zona Dragasani,
Bailesti etc. Cu precadere ele au prezentat o imagine a Frantei de natur
s. inrcicoseze pc toti care ar fi vcnit in contact cu idei propagate de revo-
lutia franceza sari s-ar fi aratat doritori s cunoasca mai indeaproape
ei. Majoritatea manifestelor elaborate pina la 1815 au fost consacrate
lupt i contra Frantei. Se poate considera c unele dintre aceste foi repre-
zentau adevrtrate acte de diversiune pc care Alexandru I le-a folosit deliberat
pentru intretinerea unor opinii in sensul dorit de cancelaria imperiala.
Fr indoiala c ele isi vor fi atins in parte scopul la care se adauga
f ptul c generatia care s-a opus pe cimpul de lupta soldatului francez
?ra nr-rozita de clanul acestuia i marile victorii ale campaniilor napoleo-
niene vor fi fost cunoscutc si fara lansarea in scris a acestor vesti. Este
adevIrat ins ca din Basarabia, dupl. 1812, nu au fost recrutati soldati
in mod obligatoriu, deoarece provincia si-a pastrat statutul de autonomie
pin- la 1818. Totusi foilc volante destinate cu precaderc populatiei dc la
sate erau capabile sa-1 inspaiminte pe locuitorul marelui imperiu fata de
,,vrajmas". Infricosarea se facea prin apelul la imagini supradimensionate,
prin racursii la reprezentarea victoriilor idilice, ca si cum ar fi fost reali-
zate kits et machina. Multimilor le era ascuns faptul ea majoritatea raz-
boaielor din acea perioada s-au datorat coalitiilor antinapoleoniene.
Cancelaiia aulic a uzat constant de rnirajul unei paci trainice, pe care
tarul s-ar fi straduit sa o instaureze. Se cultiva sentimentul c se asigur
seem itatea vietii prin raportarea frecventa la instituirea pacii vesnice" si
-universale, desi chiar imperiul, care difuza acelc precepte, initia razboaie
contra tinerei republici franceze.
De la denigrarea intensi a vrajmasului" la povestirea propriilor vic-
torii, once prilej era amplificat. Una dintre cele mai lungi proclamatii este
cca a lui A1,-xandru I data la Vilna, la 25 decembrie 1812, in carc se face
o relatare tip Epinal a intregii desfasurari a campaniei napoleoniene din
acel an. Ea nu a fost cunoscuta Bibliografiei vechi romfinesti", nici comple-
trilor ulterioare. Am descoperit-o copiata in ms. 4 143 din Biblioteca Aca-
derni i Romane. Contine o lunga descriere a campa.niilor din acel an, chid
ostil puternice ale vrajrnasului", niciodata nominalizat, era adunate
mai din toate imparatiile Evropei, dar toata gatirea cea f5.cuta de el de
mult s-au pusLiit prin razboi, Si, cu toate neauzitele mijloace ale cumplirei
si ale salbatacirei n-au putut sa s savirseasc gindurile care hrania". Descrie-
rea continua cu precizari de comunicat militar: salbatecul vrajmas au intrat
In pa'mintul nostru Cu o jumatate de milion de caste pedestrime i calarime

www.digibuc.ro
adunata de la doazeci de imparatii", dar o parte mare a lor zac la pamint
adapa cu singele lor in lungimea cimpiilor... cealalt parte mare la dese
razboaie s-au robit impreuna cu multi voievozi ghenerali. Atita cit din.
t oata acca cu mult numar suma ramiind un mic haramuc nebagat in sama,
lesinat si mai jumatate mort, pot sa mearga la locul lor pentru ca s ves-
teased' patriotilor sai vecinica fried' i tremurarea lor". La denigrarea arma-
tei se adauga cea a conducatorului lor, despre Napoleon afirmindu-se el:
pentru privirea pierderii ostilor lui privire, zic, necrezuta de abia poate
cineva s o creaza vazind-o cu ochii", iar el de alma cu cei mai de frunte
ofiteri ai lui au scapat".
Toate celelalte manifeste din anii 1813-1815 contin variatiuni ale
acestei teme, descrierea campaniei din 1812 si victoria rus, careia i se
adauga informatii noi despre etapele razboiului. La 24 decembrie 1813.
se anunta faptul ca nu a trecut nici un an si Europa inarmat impotriva
noastra acum de buna voie paseste alaturi de noi", iar la 18 mai 1814,
din Paris, deoarece dusmanul ar fi ramas neplecat sprc pace", mersul
razboiului adusese intreaga armata rusa pina la malurile Senei. Norodul
frantuzesc care niceodata n-au pornit intru noi porniri vrajmasesti au cpri-
jinit tunetul nostru". Dei la Congresul de la Viena Alexandru I a fost
unul dintre initiatorii noii coalit:i antinapoleoniene, in manifestul din 9 mai
1815 el punea pe seama unor forte supranaturalc reluarea toc-
mai intr-acea vreme cind noi socoteam sa' gustam roada pacii... s aprinde
nou razboi, care cu nespuse judecati a Celui dintru Inaltime mai nainte s-au.
hotrit". Consideram ca e un artificiu politic cu scopul de a eluda explicatii
reale, dcoarece manifestul continua cu imprecatii catre Napoleon Bonaparte,
care atirn spre rdsturnarea obstiilor, a sfintcnii si a legilor". El era consi-
derat strasnic strimbatitoriu a Evropet, care stdpinestile scaune le-au ca.-
tit".
In toate aceste foi volante se dezvaluie starea de spirit" a tarului,
care se considera amenintat de prezenta lui Napoleon la conducerea Frantei
anunta poporului salt ca, contra aceluia, s-au unit toate imparatiile
intru o nerupt legatura ca s sfarme tiraniceasca putere". Este semnificativ
c tcama a persistat mult timp, caci i in 1817 Senatul i Sinodul ddeau
ordin ca s se citeasca anual Actul Sfintei Aliante", spre perpetuarea amin-
tirii acelui front comun al Europei contra lui Napoleon.
Foile volante isi propuneau sa furnizeze ab initio o explicatie act lor
imperiale. De exernplu, Alexandru I motiva patetic mobilul actiunii sale
de salvare" a Poloniei pentru a justifica anexarea ei samavolnic5., mai ales
pentru populatia Basarabiei, care si ea suferise cu citiva ani inainte acelasi
tratament, in numele protectoratului pravoslavnic. Intentia de a influenta
opinia publica a fost evidenta in toate aceste proclamatii. Construirea'-'
istorici in sensul in care guvernantii doreau dea actelor lor antrena
comentarea evenimentelor si a consecintelor pe care acestea puteau sau urmau
sa le aiba asupra vietii popoarelor. Foile vclante nu contineau explicatii
pentru masurile interne economice i sociale, ci evidentiau rolul pe care
guvernantii imperiului doreau asume in salvarea" Europei. Se observ
c in proclamatii tenta de demagogie este vadita in patosul exacerbat, in
fariseism, falsa candoare si mimarea unor sentimente generoase, intr-o reteta
care s-a aplicat constant in politica imperialist a marelui imperiu tarist.
Clisee comune din scrierile politice emanind de la diversi guvernanti
din acea epoc nu se datoresc unor eventuale difuzari dintr-o parte intr-alta,

www.digibuc.ro
ci, considerm noi, unor modele comunc caracterizind despotismul luminat.
Tarul a vehiculat abuziv conceptul de lericire a poporului" preluat din
filosofia Luminilor, modificindu-i substanta si proclamindu-1 ca reprezentind
politica_ sa. Una din expresiile pc care despotismul (luminat) lc-a preluat tale
quale, desi nemrturisit, din scrierile luministe ale sec. XVIII, a fost
pretinsa grij pentru fericirea poporului. Pentru a o inculca maselor, au
fost folosite din plin mijloacele de difuzare de pe atunci, care le apartineau
In exclusivitate,si anume ordonantele, proclamatiile, manifestele etc. Dac
in sec. XVII se urmilrea imbuniittirea" omului, ceca ce presupunea
o schem a unor trepte ascendente, care ar face evident progresul in aceast
tindere ciltre perfectiune individualk in secolul XVIII, prin generoasele
idei ale rationalistei" Europe, omului i se dorea doar fericire, chiar dac
nu se stia in ce msura este el pregtit s primeasc fericirca, s-si dea seama
ce este aceca, sau ignorindu-se c fiecarc om isi are fericirea lui", unic5.
irepetabil. Nu aceleasi lucruri fac fericit o multimc" i cert este ca
sensul termenului ca atare se dovcdea labil si era folosit in contexte dintre
cele mai diferite.
Despotii luminati", printre care in primul rind A/exandru I, au pro-
clamat interesul lor pentru fericirea popoarelor, dar care era continutul
conceptului este greu de dcdus din textele pe care le avem la indemin.
Este de prcsupus c el era circumscris notiunii de burfa stare", la care
atunci inc nu se fcea apel dei, in acele conditii, acesta ar fi fost scopul
dictat de imperativul realitatii. Se pare ins c raportarea avea in vedere
cerinte spirituale". Se considera ea' omul putea fi fcricit datorit aparte-
nentei la o mar' putere care vegheaza.
Revolutia a fost cea care a promovat un ideal suprem starea de
fericire a maselor, care ajung in comun la aceast performant, individul
fiind in consonant. Aceast formulare este explicit in Declaratia de
independent. a Americii" ; Jefferson afirma acolo c fiecare om are dreptul
la viat, libertate si dutarea fericirii. La rindul lui, Jean-Paul Marat susti-
nea c singurul fundament legitim al societ5.tii este fcricirea celor care o
compun. Ins, tot atunci, Saint-Just consemna: Notiunea de fericire este
nouil pentru Europa", exprimare derutant., deoarece din context afinnatia
este ambigu. Fericirea ca atare nu fusese ipostaziat sau definitia ei era
dificil pentru tcoretician? Cu atit mai mult intereseazil raportul intre
intelesul pe care autorul Il dildea fericirii" i ipotetice alte accepti, dintre
care, nu cea din urm, ar fi cea din zilele noastre. Cci pentru individ
fericirea nu poate fi o permanent., ci e doar strfulgerarea unei
e un pisc al unei aspiratii. Si cum nu se poate psi in munti din pisc in
pisc, ci numai spre piscuri, in aceste foi volante se flutura de fapt o iluzie,
c fericirea e ccva tangibil, destul de usor de dobindit si mai ales de pstrat.
Cel care era vrjmasul", obligatoriu agarean sau schismatic, atenta tocmai
la fericirea" poporului, cotropirea neavind precizate alte servituti materiale,
ci doar spirituale. Cind, dimpotriv, inglobarea teritoriului se facea in inte-
resit' imperiului, explicatiile se ddeau in aceiasi termeni de oferire a feri-
ciiii pentru supusi.
Tocmai in perioada de dezvoltare a ideii de natiune", ce semn'fica
atasamentul fiecrui individ fat de ansamblul cettenilor, manifestele impe-
iiale prezentau lucrurile ca si cum numai cel care guverna era atasat intre-
gului popor, numai el avea grij de fericirea tuturor i cil tot ceca ce
intreprindea el era in folosul patriei. Cheia" limbajului politic al autocratu-
lui din acea perioad a fost asa-zisul intcres pcntru fericirea" supusilor pe
care 11 purta printele" trii. Este firesc c pentru apelul la mase sd se
XXXVII
www.digibuc.ro
fi recurs la un numitor comun vehiculat intr-un media pe care acestea
frecventau, deci se apela la relatia tat-fericire, deoarece era intilnita nu
numai in nucleul vietii sociale, familia, ci si in expresia plastica a concepte-
lor imprumutate de la religie: Tani Ceresc fericirea fiilor
Prin faptul ca se invoca fericirea" ca argument politic, consideram
ci acest concept al fericirii generale" avea conotatii politice, in timp ce
conceptul de politici i termenii corespunzatori: politic, politisi etc. erau
inocenti, pentru ci cei carora li se adresau foile volante ignorau implicatiile
mesajului. Acestea se dezvaluiau ca fiind instrumente ale guvernarii de tip
modern, pe care secolul Luminilor le-a creat, dar care au fost valorificate
cu preponderenta de politica imperiala din secolul XIX si in conti-
nuar. Erau premisele de manipulare psihologica" a maselor, pe baza unor
formule sugestive; revolutia s-a bazat pe multimi in transformarea istoriei,
dar a experimentat in rnoclul cel cinic cum acestea pot fi conduse
intr-o maniera noua, exaltindu-le uncle idealuri, formindu-le altele, dar de
fapt conducindu-le in acelasi mod despotic ca i in trecutul regim.
Captatio benevolentiae se strecura subtil in toate a-cste texte politice
si era eficienta, consideram noi, pentru cii majoritatea textelor se refereau
si la o alta cateni a celebrelor principii noi: libertatea poporului, simtit ca
neceara, proclamati ca si cum ar fi fost reala, dar de fapt o continua uto-
pie. Popoarclor inglobate in imperial rus li se sugcra ca, in cazul in care
ar fi trecut sub stapinirea vrajmasului, ar fi fost exterminati ca indivizi.
Pentru salvarea" popoarelor s-ar fi dus toate luptele, scopul declarat
In Manifestul din 9 mai 1815 a fost ,,ca dorita i tcmeinica pace, care
f ir claire este intemeiata pe legiuitele folosuri ingaduite pentru fiestecare
imparatie si pe cea dinluntru asezare care ingrideste fericirea i sloboze-
nia noroadelor". Se considera ca Napoleon a atentat la libertatea intregii
Europe si Alexandra I, ciruia i se adresau din partea Senatului multumiri
In numele poporului, era aclamat i pentru faptul ca a adus mintuire noroa-
delor straine", care cu jugul cel nesitios a iubirii de stripinire, fan5. apaare
erau apasati si pentru ca si intoarca lor p- cei legiuiti stapinitori". Cind
impr-unarea supt un schiptru a unei mari pati ce au fost a cnejiei
Varsavei s-au socotit d- trebuintr sloboz-nia ei, aclici ancxarea la impe-
rial tarist a fost explicati prin faptul c5. tarul doreste sii aduca fericire
am voit noi ca intemeind fericirea supusilor nostri celor noi, si seminam
In inimile lor simtirea de priinta catre scaunul nostru". Fireste, atunci cind
era vorba de a caracteriza situatia altor popoare, criteriile erau altfel folo-
site: Franta si-a deschis ochii la prapastia ce o inconjura, au rumpt
zibalele amigirii, s-au rusinat a mai fi unealta a unui iubitoriu de stapinire".
Chiar i actiunea de restaurare a domniei lui Ludovic pe care a avut-o in
vedere si Alexandra I a intrat in acelasi regim de explicatii. Acesta afirma
In Proclamatia din 18 mai 1814: am pus temei slobozirii noroadelor". Sau
In c a din 3 august 1814: mintuirea noroadclor straine care cu jugul cel
nesatios a iubirii de stapinire fin5. aparare era apasati", cf. Manifestul din
9 mai 1815: sa putem birui vrajmasia i viclesugul, a mintui slobozenia
noroadelor si a imparatilor".
Persuasiunea de a convinge pe supusi de justetea politicii imperiale
a fost permanent ambalata intr-o argumentare ce a apelat numai la senti-
mental" locuitorului, deoarece ratiunea" trezita ar fi putut si nasca
interogatii asupra propriilor conditii de viati. In textele politico de fata
formularile erau evident sentimentale, total in spiritul si ritmul acelor vremi
cu multe dantele si tot atita cticheta, la toate nivelele. Caci se trece cu
vederea astizi faptul ci i in lumea satului a existat totdeauna .0 eticheta
XX XVIII
www.digibuc.ro
a relatiilor sociale in interiorul grupului, ca i in contactele cu cei din afara
mediului lor. Aceasta condescendentil era cultivat de cancelaria aulica, a
c'rei adresarc catre popor vadea subtilitti psihologice i mult tact diplo-
matic. Supusilor li se faceau complimente, credinciosii si bine ginditorii
locuitorii aceia la lucrurile deregatoriei mele" sau lucratoriu al
pamintului, negutitorii i orasenii n-au precupetit...".
Din punct de vedere al compozitiei, pe linga ca sint acuzat-declamative
sentimentale, ar,gumentele invocate sint superficiale, iar descrierea
naratiunea sint de nivel functionaresc. Alcatuitorii foilor volante se conformau
gustului public sau, mai degraba.., au contribuit la impunerea unui adevarat
stil politic oficial la inceputul secolului XIX.
Informatiile au fost integrate intr-un sistem de difuzare al stirilor,
cunoscut si in secolele anterioare, care, prin modul in care se facea public
(citire in biseric sau in mijlocul satului), era destinat s fie receptat ca
alte anunturi generale (casatoriile i nasterile imperiale, prevenirile de epide-
mii, ordonantele financiare etc.). Intr-un ritm lent al existentei, diferenta
In timp dintre cveniment si cunoasterea lui nu conta, el putea fi receptionat
ca noutate" si mult mai tirziu. Viteza locomobilei" va fi considerata
si peste un secol inca periculoasa, de ce n-ar fi fost i cea a stirilor care
anuntate precipitat, ar fi riscat s'A se suprapunh.. peste informatii anterioare,
imaginea devenind un perpetuum. Or, vestile erau destinate sa fie incorpo:
rate unei serii de lucruri deosebite", care pentru pstra acest statut
nici nu trebuiau sa fie in num'ar prea mare, de aceea presupunem ca stirile
marunte se abreviau cu bun. stiinta. Numrul lor era redus i in scopul de
a putea fi mcmorate, c.ci aceasta era destinatia stirii : nu de a face pe oarneni
s fie la curent cu ceca ce se petrece in lume, ci de a le favoriza memora-
rea evenimentelor considerate vrednice de amintire. In locul unei avalanse
de stiri, se opera selectarea evenimentului: este diferenta dintre o vitrina
incarcata cu tot ceca cc se afla in magazin" si o alta ornat cu piese esen-
tiale": Prefigurind politica informationala moderna (si sub aspectul dez-
informarii organizate"), foile volante contin in nuce ideile principale ce se
reintilnesc in liniile politice ale Rusiei de-a lungul istoriei.
Proclamatiile erau inv(stite cu autoritate, reprezentau informatia de
la sursa, de prima mina, stirea oficiara", a agentiei de stiri. Nu exista dez-
mintire, pentru ca nu exista pluralism. Tot ce se spunea oficial reprezenta,
astfel, in viziunea ascultatorului, adevrul. Persuasiunea alocutiunilor era
transferata in comunicate oficiale. Totusi o atitudine mai degraba indife-
rent se deduce din stereotipurile ce n-au depasit circuitul inchis al acestei
categorii de texte. Prin acumularea acelorasi sintagme, expresivitatea se uza
de repet are si era ignorata de nepasarea ascultatorilor.
Dar aparitia aleatorie a acestor foi volante constituia o surpriza.,
ca acele editii speciale" ale cotidienelor dintre cele dou. razboaie. Consi-.
deram ca stirile oficiale difuzate in aceasta perioada au sensibilizat pe vorbi-
torii de limba romna din provincia czut sub stapinire straina la proble-
mele de politic.a, razboi si pace, libertate i fericire. Experienta proprie a
ascultatorilor a verificat, intr-o anume perspectiv., conceptiile enuntate in
aceste scrieri. Noua conducere a imperiului de dupa 1825 a modificat
strategia propagandistic.. Ea avusese de infruntat chiar de la inceput mari
miscari interne (cea a decembristilor din 1825) si avusese nevoie de multe
acte" pentru dovedirea legitimitatii la succesiunea tronului. Anexele docu-
mentare pe care Nicolai Pavlovici le alatura proclamatiei sale la dobindi-
rea puterii (nr. 100) si pc care le difuzeaza in tot imperiul, dispunind sa fie
4-raduse si in limba romana si trimise in toate localitatile Basarabiei, arata
XXXIX
www.digibuc.ro
mai mult decit o preocupare formal a unei proclamatii la urcarca pe tron:
se simtea nevoia de a of eri cetteanului de rind accesul la documentuI auten-
tic, .care s-i dea iluzia ca poate privi irauntrul culiselor puterii. Se fceau
publice proceduri ale relatiilor dintre membrii casei imperiale si se luau
riasuri de precautie pentru transmiterea puterii, in once situatie ar fi inter-
venit (nr. 109).
In anii 1828-1829, prin urmare, nu se mai transmit manifeste decla-
rative din partea tarului referitoare la mersul evenimentelor, ci, de pe cimpul
de lupa, comunicate ale comandantilor de armaa relateaz despre modul
de desfsurare a ofensivelor i fac bilantul cistigurilor si al pierderilor. Bine-
inteles, toate cele 17 comunicate din acesti doi ani se ocup numai despre
actiunile proprii soldate cu cistiguri. Dei se specific c reprezint copii de
pe relaari de serviciu" grija pentru rclatarea captivant este prezentd. Fil-
mul" miscrilor de trupe de la Sumla, de exemplu, are un montaj modem
al relatrii, dar stereotipiile nu lipsesc. Se indie cifre de morti i rniti
nume ale unor ofiteri superiori. In fresca mare a rzboiului pata de culoare
incepe s o reprezinte combatantul. Scenariul transmiterii stirilor, care se
va perpetua isi flcuse aparitia in textele romnesti. Comunicatele de pe
front constituie embrion de jurnalistic5.. Ele intretineau o anumia stare de
spirit in rindul asculatorilor, prin detaliile relatrii mai mult decit prin
exactitate.
Consideam c redacarile in limba rus puteau s fie tiprite in tipo-
grafiile de campanie, cAci dimensiunile sint reduse (de obicei sferturi de
pagin5.). Este mai greu de presupus unde s-a fcut traducerea lor in limba
romnk si unde au fost tipArite copiile de pe copii". Intervalul de timp pink'
ajungeau la destinar era de aprox. dota luni, dup cum reiese din insemn5.-
rile de pe unele foi.
Am stabilit o relatie inedit5., privind circulatia textelor in bimba romn'a",
prin confruntarea foilor volante difuzate in limba romla in Basarabia de
cltre comandamentul rus dcspre evenimentele de pe cirnpul de lupt din
1828-1829, dintre rusi si turci, si aceleasi comunicate publicate de presa
romneascA de la Iasi si Bucuresti. Se stie c la Iasi, inainte de 1 iunie
1829, cind a aprut Albina romneasa", au fost editate, tot de Gheorghe
Asachi, trei numere (29 aprilie, 12 mai si 25 mai 1829) de Novitale".
Se atest c5. Asachi a preluat stirile din foile volante ale comandamen-
tului rus destinate Basarabiei i, modificindu-le pe ici pe colo, le-a publicat
difuzindu-le cititorilor din Moldova. De altf el, in Albina romaneasc.5." va
continua s mentita rubrica Novitale de la armie", pira la terminarea
rzboiului. ha' in paralel cum o stire era transformaa in publicatia de la
Iasi:
Foaie volant: Instintare de la glavnaia cvartira.
...La 12 zile a lui iunie dis-dimineat au intrat d. gheneral leitenant
Redigher in Cetate [*umla] si au cuprins bastionurile in acea vreme cind
1 900 de oameni de garnizon au iesit supt acoperire, o parte in *umlea
o ala parte in Silistra. Afarai de cele de mai sus, insemnate trofee s-au luat
intru aceasa cetate 92 tunuri, 6 mortire, 3 500 poduri praf i foarte insem-
nat numr de cele pentru hran si pentru rzboi pripasuri".
Albina romneascr nr. 4/23 iunie 1829, Novitale de la armie":
...La 12 a lunei lui iunie noi am lovit pe marele vizir la Surnla
dup o b5.tlie care au tinut ses5. ceasuri 1-am infrint de tot. Trofeile (semnile
biruintei) acestii zile strlucite s alatuiesc din 1 500 robi, de toat a sa
artilerie de 90 tunuri, de toat tabra i cojajia (pojijia) sa".

XL
www.digibuc.ro
In 1825, moartea lui Alexandru I si suirea pe tron al lui Nicolai I
a (his. nu numai la o evidenta schimbare de politica ci si, in cazul. nostru,
la o schirnbare de stil si de vocabular in textcle emise de autoritatea suprema
si traduse in limba rom5.na.
Se stie ca dei Constantin Pavlovici, primul mostenitor, renuntase de
buna voie inca din 1822 la tron (dup'a divort), legitimitatea lui Nicolai I
a fost pus la indoia15.. Senatul emisese o forma de ectenie (nr. 99) cu reco-
mandarea numelui lui Constantin Pavlovici ca imparat, rectificata abia dupa
citeva Zile (nr. 102); ambele publicatii ajunsesera insa sa fie difuzate, incit
In opinia publica se stirnisefa' confuzii. De aceea, primul act public al noii
domnii a fost publicarea, si in limba romana, a scrisorilor de renuntare la
tron ale lui Constantin Pavlovici schimbate cu Alexandru Pavlovici si mani-
festul din 1823 (pe care le-am rcunit sub un numar de catalog, caci este
evident ca aceste acte nu fusesera acute publice la data emiterii lor, ci
au fost cunoscute numai dupa moartea lui Alexandru I), arturi de scri-
sorile de condoleante si de noi expresii de renuntare la tron (nr. 100).
De aceea, dupa miscarea decembrista i inabusirea ei, prima proclama-
tie a lui Nicolai I, din 12 mai 1826 (nr. 105) este fulminanta ca ton: ea
dezminte zvonurile" faspindeste frica. Frazele sint concise si severe: toate
vorbele pentru slobozenia lacuitorilor impartesti... sint vesti mincinoase",
toate starile [categoriile sociale] in impartie [trebuie] fara cuvint de imp6-
trivire a s'a supune stApinirilor", urmeaza amenintari si stabilirea pedepse-
lor grele dupa toata asprimea pravilelor" ca'ci motivul a ceea ce se fa's-
pindea prin zvonuri adica slobozenia l'acuitorilor impratesti de plata dari-
lor" i pentru cei care depindeau de boieri, de nesupunere c'tre stapini, era
de neconceput. Mai mult, cei care ar fi indraznit s'a inainteze plingeri
scrise pe temeiul aratatelor vesti sau vorbe", fiind socotiti tulburatori
ai obstestii linistiri", urmau s'a fie supusi pedepsii.
Abia dupa Manifestul in care Nicolai I anunta succesiunea la tron
(nr. 109) si cu prilejul incoronarii sale el da o amnistie general& cu iertarea
usurarea pedepselor si a darilor fiscale, in august 1826 (nr. 110).
In adresarea catre popor nu se rnai face nici un fel de concesie termino-
logica populist, pelitru a-si crea o imagine de Orinte al Patriei", din
contra, adresarea este distanta i explicatia (artificia15., dar totusi capti-
vanta, caracteristica textelor emise de Alexandru I), lipseste: sa'.virsind
sfintita coronatie i primind sfinta ungere cu mir, am socotit noi a insamna
aceasta izbndd (? subl. n.) cu oarescare mile". Ultimele paragrafe ale mani-
festului sint moralizatoare, far. sa fie umaniste; explicatia propriului gest
nu exploateaza beneficiile pe care le distribuie si care ar fi putut aduca
un spor de simpatie. Autocratul este acum complet detasat de mas'a"
lasa acesteia putine sperante de a accede la mila sa care, prin amnistia
facuta, ar reprezenta zalogul necontenitei ingrijirii noastre pentru credin-
ciosii nostri supusi".
Supusul ca persoana nu a interesat niciodata puterea autocrata; in
perioada de domnie autoritara pe care o incepea Nicolai I, supusii erau
considerati tot mai mult ca o multime care reactioneaza uniform. Dispozi-
tiile, ordonantele, legile nu mai erau aduse la cunostinta tuturor locuitorilor.
Politica de cabinet se instaleaza ca expresie a totalitarismului exacerbat.
Centralizarea desavirsea opera de aducere la un nurnitor cornun a locuitori-
lor unui vast imperiu, in extinderea sa maxima.
Foile volante din categoria celor referitoare la familia imperiala dau
informatii despre nasteri, casatorii i decese ale membrilor ei. Cele 20 de
Forme de ectenii cuprind numele tarului, sotiei sale si ale tuturor marilor
XLI
www.digibuc.ro
cnczi i cneghine; toate se pomeneau la fiecare slujb5., in toate bisericile
din imperiu. Astfel c locuitorit trebuiau s asculte, slpamin de slpa-
min5., numele membrilor familiei imperiale, form5. de reclarn5." practicara
de autocratic pentru permanentizarea unei imagini despre sine in sensul
sacraliatii sale. Este o intoxicare" pe care once totalitarism 1-a practicat.
Abilitatea traduatorilor of iciali in limba rom5.n a tuturor acestor
texte, care au efectuat traducerile in capitala imperiului sau la Chisin5m,
a constat in folosirea unei limbi uzuale si a unor termeni presupusi a fi
cunoscuti auditoriului. Desi sint traducen, niciodat in foile volante nu se
foloseste explicatia traditionar a neologisrnelor, frecvenri in epoa. Prin
urmare, asculUtorii ar fi inteles ceca ce li se citea. Aceasta ne permite
s afirmk'm c i terminologia social-politia a fost accesibil atit asculato-
rilor, cit si cititorilor. Totusi, rare paranteze explicative intilnim atunci cind
exist incertitudini: frinci (frantoz), jalbele (ponoslurile), creditumul de obste
(adia incredintare prin tocmele) etc. 35.
Traducatorul rmine anonim, dar se stie c acea parte din grupul
de functionari sau de consilieri" ai guvernmintului local.
Unele texte cuprind i mentiunea c traducerea s-a facut la Chisin5m.
De altfel, unelc rezolutii ale mitropolitului 6avriil fac aceleasi trimiteri pentru
actele oficiale primite in limba rus, de a fi traduse in mod expres in limba
rom5.115.. Traducerile toate au caracter oficial, prin urmare dependenta ter-
minologia de uzul din cancelarii este v5.dit5.. Cu atit mai simptomatic este
faptul c traduatorii oficiali aveau de curind acces la limba rusk deoarece
constat5m greseli de traducere, de echivalare nesigur a limbii ruse.
Spre deosebire de un limbaj tehnic specializat, pe care-1 foloseau numai
oamenii de meserie", difuzarea acestor texte impunea o accesibilitate
terminologia pe care traduatorul se pare c a avut-o permanent in vedere.
De altfel publicatie", in sens etimologic, inseamnil tocmai aducerea
la cunostinta publicului a unui enunt considerat necesar s fie difuzat.
Pentru foile volante, multiplicarea lor prin tipar este modalitatea fireasa
a le face accesibile tuturor locuitorilor arora ele le erau adresate. In schimb,
intilnim aceast form de multiplicare i pentru texte curente cu circulatie
numai birocratia. Ceea ce dup5. nici 50 de ani va fi prcluat de multi-
plicarea prin masina de scris, in perioada de care ne ocup5m se realiza
prin tipar. Acestuia i se &Idea toat consideratia de atre oficinele functio-
n5.resti. De aceea, nu trebuie s ne mire a apar formulare" si alte tabele"
tip5.rite, anticipind toat formularistica cancelariei de mai tirziu.
In aceeasi categorie pot fi incadrate i dispozitiile de organizare si func-
tionare a unor servicii (organizarea serviciilor de carantin5., de vinzare a
lumin5.rilor) si instructiunile pentru exercitarca atributiilor unor
cu functie de control (organizarea ocolasilor st datoriile blagocinilor), care
se adresau deci numai celor implicati direct in aplicarea legilor. Dei multi-
plicate intr-un num5s mare de exemplare, pentru a fi trimise, de asemenea,
In toate localiftile, este firesc ca aceste adev5.rate circulare de serviciu"
sl fi avut o audient mult mai restrinsa. De altfel, in genere textele admi-
nistrative sint destinate unui circuit inchis. Impactul in acest caz este
mediat prin persoanele care isi insusesc i apoi aplid dispozitiile respective,
dar nu este rnai putin activ prin terminologia unick folosit atit de func-
tionar cit si de certean, care si-o va insusi pentru a putea comunica cu
omul legii".
15 Capitolul despre limba rom3.0 in textele tipIrite in Basarabia 1812-1830, din cauza,
lipsei de spatiu, va aplrea in vol. II.

XLII
www.digibuc.ro
Aceast unitate a limbii a fost a.sigurat prin circulatia crtii. Majori-
tatea marilor proprietari de pmint locuiau in conacurile de pe mosii. Asezri
urbane erau putine si prea putin dezvoltate. Enumerarea localittilor in
cadrul Asezmintului din 1828 este nu numai ilustrativ pentru configuratia
economico-demografic, ci i elocvent pentru politica imperial. Dispersarea
In localitti de mic important determina pe mosieri la alctuirea unor
biblioteci ad-hoc, pentru uz personal. Instructia acestei elite economice
fiind fcut in limbi strine, in centre din afara provinciei, este firesc ca
tipriturile ce constituiau lectura lor s fie in alte limbi. Dar in bibliotecile
de specialitate, cum erau cele ale unor institutii, allele decit biserica, se
tezaurizau si multe lucrri in limba romn. Un domeniu in care perpetua-,
rea folosirii limbii romane a detenninat si folosirea crtilor de specialitate
In aceast Ern-h a fost cel judectoresc, asa cum am vAzut in paginile ante-
rioare.
/n cancelariile" bisericilor se aflau deci i textele acestor acte tiprite
in acea perioac. Serviciul de stare civil, in erice localitate, era indeplinit
de preot. Acesta pstra, de asernenea, o arhiv a localittii la care se adu-
gau, nu de putine ori, tiprituri sau manuscrise din casele unor locuitori
cu dragoste de carte, atit de la sate, cit si de la orase.
Organizarea bisericeasc prevedea p5strarea intregii corespondente,
primite de c5.tre fiecare parch, in arhiv". Toate adresele de la conducerea
eparhial erau adunate in registre, cusute si legate in tartaje in rstimpul
unei perioade. Din aceste dosare ajunse pin in secolul XX (uncle transcrise
In ann 1933-1939 de Paul Mihail din arhiva Casei Arhieresti din Chisin5.u),
s-a i constituit informatia pentru lucrarea de fat. Conchidem c embrioane
de biblioteci" existau in cel putin 900 de asezri, dacA luAin in considera-
tie tirajul minim al publicatiilor de foi volante din aceast perioad de Id
Chisin5u.
De asemenea, tctalitatea crtilor de cult in folosint la once biseric5.
de mir, ca si cele de la mnstiri, constituie adevrate biblioteci. Existenta
lor este recunoscutil de episcopul Pavel Lebedev atunci cind a impus tutu-
ror preotilor, printr-o pastora1 special, distrugerea artilor romnesti
pe care le considera primejdioase pentru actiunea de rusificare a serviciului
divin, pe care a urmrit-o cu tenacitate si a folosirii limbii ruse de atre
cler, in general.
Alturi de crtile de cult, tiparite in aceast perioad, in Basarabia,
pretutindeni, in toate bisericile si mnistirile dar si in casele loctitnrilor
se aflau crti mai vechi, tiprite in Trile Romne. Un inventar al mnsti-
rilor din Basarabia aletuit la 1817 si descoperit de Paul Mihail peste 110 ani
face dovada crtilor romnesti de lectur sau de cult. Sute de exemplare
tiparite la Bucuresti, Rimnic, Buda, Blaj, Bras6v, Iasi, MAn5stirea Neamtu
se aflau in bibliotecile mnstirilor Hirjauca, Hincu, Curchi, Frumoasa,
Suruceni, Hirbovlt, Tabra sau Capriana sau la bisericile din satele,
Cucioaia, Hirova, Telenesti, Tibirica, R5.deni, Oniscani, Npdeni, Meleseni;
Hoginesti s.a. pe care le-a cercetat 16. Insemnrile de pe ele arat circufatia.
lor, faptul c eran citite si pretuite.
1 Paul Mihail(ovici), Carp: bisericesti, manuscrise si icoane din Basarabia. Thsernticlri vcchi
f i inscripfii, in Revistai istorico-arheologice bisericepti", XXIV, 1934, p. 91_120;'
LuminUorul", 1939, nr. 10, p. 609-624; nr. 11, p. 657-672; nr. 12, p. 754-761; 1940,
nr. 1, p. 45-56; Sari privitoare la mdndstirea Hincu, jud. Ldpusna, in ,,Buletinul oficial al
Provinciei", Chipindu, 1943, nr. 4, p. 144-147; lzvodul mndstirii 1-firjauca, jud. Orhei,
1817, in rev. cit., 1943, nr. 8, p. 178-180; lzvodul mdndstirii Curchi, jud. Orhei, in 1817. In
rev. cit. 1943, nr. 12, p. 114-118 p.a.

www.digibuc.ro
Se stiu inca foarte putine lucruri despre bibliotecile satesti i despre
lecturile din mediul rural in secolul al XIX-lea. Cercetarea intreprinsa
in satul Niscani jud. Lapusna in 1937 a dus la descoperirea unor fenomene
de viat culturala ce se continuau din trecut. Astfel, la familia Mirzac nu
numai c se pastrau crti tiparite la Iasi, cum ar fi Doginatica lui Ioan
Damaschin din 1806, dar ele erau inca citite i invatate pe de rost". Lega-
tura dintre generatii perpetua legtura intre vorbitorii aceleiasi limbi, chiar
aflati in state diferite 17.
Difuzarea cartii romnesti in Basarabia s-a fcut in tot sec. al XIX-lea
prin colportori (negustori ambulanti) care-si desfaceau la tirguri i iarma-
roac e marfa. Vom reveni in volumul urmator asupra acestei probleme.
Pentru prima oara vom urmari ins i circulatia cartilor din Basara-
bia in alte zone a1 Trilor Romne. A circulat mai ales Biblia din 1819,
dar si celelalte carti de cult. S-au raspindit in mediile interesate i foile vo-
lante care, nu de putine ori, au si fost colectionate, cu deosebire la Bucu-
resti.
Foarte multe tiparituri din aceasta perioada au fost duse la manasti-
rile de la Muntele Athos, asa cum reiese din insemnarile inregistrate de Paul
Mihail, in Grecia (Mihail 1933). Tocmai faptul c ele s-au pastrat in
dfferite le-a asigurat, in unele cazuri,sansa de afi pastrate pina astzi.
Imaginea despre cartea tiparit in perioada 1812-1830 in limba rornma
a putut fi reconstituit pe baza unor astf el de exemplare.

Analiza critica a istoriografiei referitoare la Basarabia isi va gasi


locul in volumul de incheiere al actelor Is.Totusi tinem s atragem atentia
17 Idem, Personalitti religioase si culturale din Niscani, Buletinul Institutului Social
Roman din Basarabia", vol. I, Chisinau, 1937, p. 159-170.
18 Am intocmit aceast evidenta, necesat i pentru identificarea unor emitenti ai ac-
telor" in limba roman5. sau datarea unor acte dupil functia emitentului:
Date despre organizarea adininistrativil a Basarablei 1812-1830
In perioada 18 12-1828 Basarabia a fost provincie cu statut special (na osobom polo-
fenii), cu particularitati in ceea ce priveste conducerea (avea departamente, Inaltul Sfat, Ser-
viciu financiar-economic etc.). Prin. ucazul Senatului din 15 martie 1828 I3asarabia a fost inglo-
bata in organizarea generala a imperiului.
In perioada. 18 12-18 16 Basarabia s-a aflat sub conducerea mi1itar5. a amiralului P.V.
Ciceagov, fost comandant_suprem al Armatei de la Dunare; din 1816-1823, sub conducerea
guvernatorului de Podolsk, generalul de armat5. A. N. Bahmetev, care a purtat si denumirea
de Namestnie al oblastei. Temporar (1820-1823) el a fost inlocuit de ciltre generalul I. N.
Inzov. inc.epind cu 1823 si pina in 1874, Basarabia s-a aflat sub conducerea superioarb. a Gene-
ral-gubernatorului de Novorosia", care din 1828 a purtat si titlul de Namestnic al oblastei
Basarabiei". Primul care a avut acest titlu, incepind din 1823 pina in 1894, a fost graful si apoi
general-feldmarsal Mihail S. Vorontov, care, incepind din 1828, a avut titulatura de General
gubernator de Novorosia i Basarabia"
u ceca ce priveste guver.natorii civili, sirul lor se -deschide ce Scarlat D. Sturdza, fiul
unui vornic moldovean, care sub conducerea amiralului Ciceagov a fost numit guvernator civil
al Basarabiei in perioada 23 iulie 18 12-17 italic 1813.
In primate zile ale lui august 1813, el a transmis toate functiile sale lui I. M. Garting,
inginer general-maior si cavaler, care a fost in functie pina la 26 mai 1816, ca Nacialnic civil
fi militar, apoi, pina in sept. 1817, ca Namestnic.
Noul guvernator civil, numit la 30 decernbrie 1817, a fost C. A. Catacazi, Cu rangul de
d. st. sov., si a functionat pina la 16 aug. 1825.
Dupa. C. A. Catacazi nu au mai fost numiti guvernatori civili dintre localnici, ci numai
functioiaari veniti din alte pArti ale impariului Astfel, au lost; V. F. Timcovschi, 1825-1828;

XLIV
www.digibuc.ro
c imaginea despre aceast provincie a fost reflectata in perspectiva: isto-
riografiei romane sau deseori diametral opus a istoriografiei tariste
sau sovietice. Istoriografia rus din sec. XIX, bazat pe mrturii contem-
porane ale martorilor oculari sau ale celor care au folosit izvoarele arhivis-
tice, a reusit totusi, uneori, s se ridice la obiectivitate.
Unul dintre martorii istorici care a cunoscut prin originea sa etnia
formatia sa de jurist regimul din Basarabia a fost Leon Casso, ale arui
scrieri le-am folosit in documen tarea noastr
Atitudinea lui Casso e lipsit de complezent5. fat de contemporani.
Faimoasa obiectivitate" a omului de stiint5., alit de revendicat5. teoretic"
de cercettorii sec. XX, era o component intrinsea a scrisului su in care
se detasa de sentimcntele pe care le-ar fi putut trezi originea sa. Din contra,
el isi lua libertatea de a critica manifestri ale reprezentantilor oficialittilor
din locurile sale natalc si a fost printre cei care nu s-au sfiit s denurrte
racile ale regimului tarist, pentru c le cunostea dinluntru", aci era
Ministru al Instructiei i pentru c, fiind profesor univ. de drept civil, publi-
case o contributie esentia1a privind aplicarea legislatiei bizantine in Moldova.
Cu o metod riguroas i apelind la cele mai diverse izvoare (rapoartele
agentilor diplomatici, corespondenta reprezentantilor puterilor europene,
memorii, stiri din pres sau ingropate in arhive), L. Casso a elaborat o
sintez care reflect-a imaginea Trilor Romane de la inceputul sec. al XIX-lea
si a politicii marilor puteri, precum si actiunea nedisimulatii a tarismului
In acapararea pmintului romnesc al B tsarabiei. Lucrarca Rusia ci bazinul
duncirean este radiografia unui mare furt" din teritoriul Europei. Rusia si-a
insusit la 1812 jumatate din pmintul Moldovei, dar oamenii au continuat
lie romani chiar cind li s-a negat identitatea.

ian. 1828 iunie 1828; Prate tschi, 2 nor. 1828 24 martie 1829 i Sarocun-
schi, de h 24 martie 1829 ping la 17 aprilie 1833. in 1826 a functionatca gurerna.tor-suplinitor
st. soy. P. V. Curic.
Ca yiceguyernatori au functionat:
M.E. Krupenski, col- soy., 8 august 18 16 6 noiembric 1823, singurul lecalnic.
Petrulin, col. soy., 6 noicmvrie 1823 decembrie 1825; Vighel, st. soy. 29 dec'.mbrie 1825
21 ionic 1826. Firsov, col. so-r. 21 iunie 1826 23 mai 1828; Golubo, st. so r. 23 mai 1828
4 mai 1829; Klim., nad. S07. 4 mai 1829 26 iulie 1835.
12.-prezentanti ai boierimii locale au fast: Riscan, nad. soy. 25 iulie 18 18 4 ianuarie
1822; Sturdza, col. soy, 4 ianuarie 1822 18 dacembrie 1824; Basotg, col. so-r, 18 decembrie
1824 29 inauarie 1829; Loonard, tit. so/., 29 ianuaric 1829 17 martie 1831.
In aceastg perioadl Arhipgstori au fost mitropolitul Gavriil de la 18 13 ping la moartea
sa din 182 1 i Arhiepiscopul Dimitrie Sulima, din 182 1 pinA la moartea sa, in 1844.
Abrevien i ale unor ranguri: col. soy. colejschii soyetnic; d. deistvitelnii ; nad-
soy. =-. nadvornii sovetnic; st. sov. statschii sovetnic; tit. soy. = tituljarnii soyetnic.
Informatii ap. I. Halippa, Osnovnyja istorieeskija dannyja o Bessarabii, Trudy
J3essarabslcoj "gaib-rnskoj uifenoj archivnoj Kommissii", vol. II, Clnin, u, 1902, p. 33-47 i
115-117.

XLV
www.digibuc.ro
Repertoriu seleetiv de serien i despre Basarabia
(referitoare la perioada 1812.-1830)

Basarabia sub ingr. $t. Ciobanu, Chisin5m, 1925.


A. BAltatcscu Bessarabskoe oldelenie Rossiiskago bibleijskago obg( cslva, KEV, 1872, nr. 7r
p. 2 10-2 19, nr. 8, p. 238-244.
St. Berechet, Viala unei lipografii basarabene, in Biserica Ortodoxa Rornan6.", 41, 1923,
nr. 5, p. 346-360.
Gh. Bezviconi, Contribulii la studierea relaliilor ruso-romdne, Bucuresti, 1958.
Bibliografie asuPra Basarabiei, in Arhivele Ba-sarabiei", I, 1929 p. 74-80.
L.T. Boga Lupia pentru limba rointind ci ideea unirii la romdnii din Basarabia, Chisirau,
1932.
G.I. Brktianu La Bessarabie. Droifs nationaux eF historigues, Bucuresti, 1943.
L.A. Casso Rossia na Duna ja i obrazovanie Bessarabskoj oblasti, S. Peterburg, 1913 ( rad-
de St. Berechet, Rusia si basinul dunclrean, Iasi, 1940).
P. Cazacu Zece ani de la Unire. Moldova dint re Prut si Nistru, Bucuresti, 1928.
St. Ciobanu La continuit rountaine dans la Bessatabie, Chisintu, 1920.
$t. Ciobanu La Bessarabie, sa population son pass sa cultvre, Acadrnie Romnaine.
Etudes et rechcrches, XIII, Bucuresti, 1941.
St. Ciobanu Contribulii privitoare la numclrul populatiei in Romdne,sti in anul 1810,
in Arhiva pentru stiirrp. i reforma social.", 1920, nr. 1-3, p. F5-97.
A.N. Egunov Zapiski Bessarabskago statistieeskago Komiteta, ed. , vol. IIII, ChisinXu
1864, 1867, 1868.
Ion Frunza (= Victor Papacostea), Bessarabien. Rumiinische Rechte und Leistung, Bucuresti
Die Dacia-Biicher, 1941.
C. Filipescu i Eugeniu N. Giurgea Basarabia, Consideratiuni generale agricole, economice
i statistice, ChisinAu, 1919.
M. Ganitchi Lancasterskija skoly y Bessarabii, KEV 1877, nr. 23, p. 994.
Gurie [Grosu] Glavnejfie 7nomenty y istorii hnigopeatania y Bessarabii, in KEV, 1907, nr. 2,.
p. 57-62, nr. 3, p. 107-111, nr. 4, p. 140-147, nr. 5, p. 173 18 1.
Gurie [Grosu] Despre ,scolile bisericeti din Basarabia inaintea anexdrii ei de cdtre Rusia, ,,Rev.
Soc ist-arh. bis.", XIII, 1921, p. 62-65.
Gurie [Grosu]Starea clerului parohiat in Basarabia in tiniput Mitropotitului Gavritt
Bodoni, in rev. cit., XIV, 1922, p. 3-22.
I. Halippa Osnovnyja istoriceskija dannyja o Bessarabii, in Trudy Bessarabskoj gubernskoj
uCenoj archivnoj Komissii", tom II, Chisin&u, 1902, p. 25-118.
I. Halippa 06erk istorii narodnago obrazovania e Bessarabii o pervoj polovine XIX-go veka,
in rev. cit., p. 119-180.

XLVI
www.digibuc.ro
I. Ha.lipna Svebnija o sostoianii cerkvi o Bessarabii o 1812-1813 g. in rev. cit., t. 3, 1907
p. 231 266.
N. Iorga Istoria roinanilor prin cdldlori, Ducuresti, 1992, vol. III
N. Iorga Studii istorice asupra Chiliei si Cetellii Albe, Bucuresti, 1900.
fubilepnyj sbornik g. Kikineva, Chisindu, 1914.
V.I. Kurclino-rschi, Dela o lankasterskich skolach, KEV XIII, 1901, p 323.
P.A. LototchiIstoria Kainevskoj sentinarii, Chisindu, 1913.
I. Madan Peroyj izdatelskij centr Bessarabii, Bibliote(mo-bibliografie.'eskaja dejatelnost .
istoria knigi y Moldayit", Chisindu, 1990, p. 30-35.
Al. Mateevici Tipdritttrile noastre bisericesti. Din Occults' cdrtilor bisericesti tipitr'te n limba
nioldovszteascd, in "Lumindtoru I" IV, 1913, cartea VI, p. 10-20; cartea VII, p. 5-24;
cartea VIII, p. 27-43; cartea IX, p. 20.-35.
Paul Mihail(ovici) Pastorala Mitropolitului Gavriil, din 1816, in Studentul", Revista
SocietItii culturale Petni Chisindu, 1928, nr. 2.
A. Nacco ()Jerk gralclanshago ustrojstva Bessarabskoj oblasti, s. 1812-1828, Zapiski Odess-
kago Obkestva istorii i drevnostej", XXII si extras, Odessa, Tip. Economica", 1900,
113 p.
Ion Nistor Istoria Basarabiei, CernIuti, 1918 (si retipirire, Chisindu, Cartea Moldoveneascd,
1991).
I. Nistor, Po pultif ia Basarabiei 1812-1918, in Arhiva pentru stiintd si reform,/ social",
I, 1919 nr. 1, p. 86-96, nr. 2-3, p. 299-311.
Novyi enciklopecheeskij slovar, ed. F.A. Brockhaus-Efron, S. Petersburg, t. II, 1907.
Tudor Parade Tinutia Hotinului la 1817, Chisindu, 1920.
Gh. Popa-Lisseanu Basarabia, I3ucuresti, 1924.
N. Popovschi Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Rev. Soc. ist.-arh.
bis.", XXI, 1931 si extras.
Radu Rosati A rhiva senatorilor din Chisindu, Analele Academiei Romne", XXXIXXXII,
s. II, 1909 1910.
.Schtfd tstorica aleilluild cu pril jzsl sarblitor;rii e entrnari dui sPirituale de bdieli
din Chistnitzt, Luminatorul" nr. 15-18, rnai-iunie 1924, 77 p.
P.P. Soroca Geografia Bessarabii, Chisindu, 1878.
A. Stadnicicij rialy dlja istoril Chisinevskoj Senzinarii, KEN-, 1890, nr. 19; extras.
A. Stadnickij Bessarabskaja Eparchialnaja tipografta, KEV 1892 nr. 1 p. 13-37.
Stattsticeskogo opisanie Bessarabii sobstvenno tak nazymentoj iii BudIaka. Sostavlenno I., 1822
1828 g, Akkerman, 1899.
Dimitrie A. Sturza, Europa, Rusia si Romania. Studits etnic f i p litic, ed. a d
Bucurcsii, 1914.
P.P. Svinin OPtsani Bessarabsk j oblasti, Zapiski Odesskago ObIll'estra Istorii i Drev-
nostej'', t. 6.
L.E. SmeleT Otnt zit tin ve istoriei. Ciuty, svailija i lately v Ressijskoj imperil, Mosco la, Nauka",
1977.
'Ch. TofanL *t^ratura dd licd basarabea; , .,Scoala Basarabiei'', I, 1919, nr. 8-9, p. 44-484
Trudy Bessarabskoj fienj archivnoj Ronzissii, t. I, Chisindu, 190 1 s.u.
I.H. Zucker Bessarabten, Bemerkungen und Gedankezi bei Gelegenheit eines mehrjiihrigen.
Aufclithaltes in dieszni Lande, Frankfurt, 1834.
A.F. Veltnian Na6ertante drevnej istorii Bessarabii, Mosco a, 1828.

XLVII

www.digibuc.ro
Lista abrevierilor
Berechet 1933 = St. Berecl-et, 'stout dreptului romanesc, vol. IIII, Chisinitu, 1933.
Boldur 1929 Al. I3oldur, Autonornia Basarabiei sub stclfinirea ruseascd in 1812-1828, Chi-
sirau, 1929.
Boldur 1932 = AL Boldur, Dreptul local al Basarabiei, Chisinilu, 1932.
BRV III loan Bianu, Nerva Hodos, Dan Simonescu, Bibliografia romaneascd veche, tom
III (1809-1817), Bucuresti, 1912; (1817-1830), Bucuresti, 1936.
BRV IV = Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia romantascd vcche, tom IV (adAogiri
indreptbsi), Bucuresti, 1944.
Ciobanu 1920 = Etienne Ciobanu, La continuit rountaine dans la Bessarabie, Bucarest, 1920.
Ciobanu 1922 = St. Ciobanu, Limba romeeneascil in scoala hasarabeand sub doniinatia ru-
seascd, in Scoala Basarabiei", Chisinau, IV (1922), nr. 1-2, p. 7-23.
Ciobanu 1923 = $t. Ciobanu, Cultura romaneascd in Basaratia sub stdpinirea nisi& Chisirau,
1923.
Constantinescu-Iasi 1929 = P. Constantinescu-Iasi, Circidafia vechilor cirti bisericesti roma-
nesti in Basarabia, sub rusi, Rev. Soc. ist.-arh. bis.", XIX si extras 56 p., Chisin5,u,
1929.
Constantinescu-Iasi 193 1 = P. Constantinescu-Iasi, Tipdrituri -ye hi Ionia nesti necunoscutd,
Arhiva", 38 (1931) si extras, 13 p., Iasi, 1931.
CVR Arh. Stat 1985 Elena Dima, Gh. Bulutg., Cartea romail ascii veche in bibliotecile Arhi--
valor Statului, Bucuresti, 1985.
CVR Bibl. Univ. Bucuresti 1972 = Cartea veche romaneasccl in Bzbliotc..a Ccntralci a liniv
Bucuresti, 1972.
David 1934 = Al. David, Tipclrituri romanesti in Basarabia sub stclp:nzi ea rusd, Rev. Soc.
ist.arh. bis", XXIV, 1934, p. 123-320 si extras.
Dumitrescu 1912 = Al. T. Dumitrescu, Foi volante in c lectiunea Academiei Romdne.
1642-1855, Bucuresti, 1912.
Ghibu 1916 = O. Ghibu, Din istoria literaturii didactice romanesti. I. Bucoavnele. Extras din
Analele Acad. Romne", s. II, t. XXXVIII, fasc. IIII. Bucuresti, 1916.
Giurescu 1931 = C.C. Giurescu, Bucoavna basarabeancl din 1815, in Revista istoric& rominl"
1931, vol. 1, p. 124-128.
Iorga 1918 = N. Iorga, Continuitatea spiritului romilnesc in Basarabia, Iasi, 1918.
KEV Eparchialnyja Vedomosti", 1867-1918.
Lacea 1923 C. Lacea, Contributie la Bibliografia Romdneascii, in Dacoromania" III (1923).
Mihail 1933 Paul Mihail(ovici), Mrturii rondinesti din Bulgaria i Grecia, Chiinu, 1933.
Mihail 1934 = Paul Mihail(ovici), Carti bisericesti, nianuscrise si icsoane din Basarabia. insemtairi
vechi fi ins riptii, in Rev. Soc. ist.-arh. bis.", XXIV. 1934, p. 91-120.
Mihail 1939 = Paul Mihail(oNici), Cdrti bisericesti, manuscrise ci icoane din Basarabia. Insenindri.
vechi i inscripIii, in Luminatorul", nr. 10-12, 1939 s't nr. 1, 1940 si extras.

XLVIII

www.digibuc.ro
Mihail 1940 -= Paul Mihail(ovici), Tipdliti ri I onneine,sti in Basarabia de la 1812 pilaf la 1918.
Bucuresti, 1940.
Mihail 1984, 1085, 1986 = Paul Mihail, Contribulii la Bibliografia ronuineascci veche (I), in
Anuaru lnstitutului de istorie i arbeolcgie nA.D. Xenopol)", XXI, 1984; (II) in rev.
cit., XXII' 1935; (III) in reu. cit., XXIV, 1986.
Parhomovici 1925 = I. Parhomovici, Catalogul bzbliotecii SocieteItii istorico-arheologice biseri-
ce,sti basarabene, Chisin&u, 1925.
Revista Societ4ii istorico-arheologice bisericesti", I, 1909
Rev. Soc. ist.-arh. bis.
Tomescu 1929 = C. N. Tcmescu, insemndri pe cdr(ile rhndstirii Dobru (Soroca ), in
Arhivele Basarabiei", 1, 1929, nr. 1, p. 59-61.
Tomescu 1929 a=-C. N. Tomescu, infiinfarea eparhiei CliiinuIui si Hotinului 1813.
Acte, in Arhivele Basarabiei", 1, 1929, nr. 1, p. 31-38; nr. 2, p. 31-50; nr. 3,
p. 31-38; nr. 4, p. 7-23.
Tomescu 1931 C..N. Tomescu, Diferite fiiri din Arhiva Consiliului Eparhial C1,icindu, in
Arhiv ele Basarabiei", III, nr. 4, 1931, p. 231-244.
Tomescu 1931 a = C.N. Tomescu, Tipografia duhovniceascd exarhald din Basarabia, in ,,Arhi-
vele Basarabiei" III, nr. 4, 1931, 258-281.

Lista preseurtiirilor
a. = anul (anii)
Arh.Stat. = Arhivele Statului (urmeaz localitatea)
bibl. biblioteca
cf. = confer
cl. coloana
col. = colectia
CVR cartea -veche romneasc
Ed. -,--- Editura
f. . fila
fasc. = fascicula
= ilustratia
lb. limba
loc. localitatea
ms. manuscris
n.n. --- nota noastil
p. pagina
r. = recto
subl.n. = sublinierea noasta
s.a. i altele
t. = tom
universitatea
V. = verso
volum

4 c. 329 XLIX
www.digibuc.ro
NOTA ASUPRA

In descrierea unitatilor bibliografice am respectat urmatoarea succcsiune: numarul de


ordine (la umar, o steluta va indica textul care este reprodus in lucrarea de fatal; titlul
publicatiei (reprodus cu verzale daca e titlul original si Cu drepte atunci cind fotmularea ne
apartine); cu indicarea emitentului, a datei si locului emisiei si a datei i locului tiparirii. Am
dat in paranteze drepte informatii sigure despre unele din accste elemente, atunci cind ele
nu apar formulate in text.
lirmeaza un aliniat cu descrierea publicatiei pe scurt, dimensiuni, numarul de foi, indi-
.carea paginilor albe, la carti si specificarea gravurilor si a unor particularitati tipografice, carac-
terizarea tipului de litere: chirilice sau rusesti. Am folosit prescurtarea f. pentru inclicarea
sumarului de foi nenumerotate in original si p. atunci cind paginile sint numer9ta.te. In cazul
'ciad foile au fo,t num-rotate, am mentionat accasta in mod expres: f. numerotate. Indicatia:
1f. inseamna, ca este imprimata recto si verso. Atunci cind v. este alba, am consemnat. In cazul
.editiilor bilingze cu textul pe doua coloane, am mentionat numai pozitia textului in hmba
romana, considerind ca se subintelege faptul ca pe cealalta coloana se afla textul in limba rusa;
atunci cind textul in limba rusa s-a tiparit pe verso, am mentionat in mod expres. Singurele
tiparituri cu textul pe 2 cololne, dar nurn-ti in limba romanli, sint Biblia, 18 19 si Non! Testa-
ment, St. Petesburg, 1817, 1819.
Urmatorul alineat reuneste in ordine cronologica mentiunile din bibliografii si din alte
lucrari care cuprind si elemente de descriere bibliografica. Am folosit siglele din repertoriui
de lucrari si articole, Lista abrevierilor.
In ultimul alineat este indicat d-pozitul in care se pastrewa exemplarul de p- care
am Leta transcrierea si alte depozite actuale din Romania. Am consemnat depozitelc in c-tre
se pastrau exemplare inainte de 1940, numai in cazul in care nu a rem atestari ent, u depozitul
actual al publicatiei.
In ceca ce priveste consemnarea numarului de exemplare conserzate, a rem con zinge-
rea ca asa dupa cum vor putea fi d-pistate titluri no i, vor fi aflate si un nurnar sporit de exem-
plare.
Am corectat tacit datari anterioare ale unor actc pe care le consideram defectuoase,
unele perpetuate (farti. sa fi putut fi verificate de visu) chiar in DRY. Aceasta explica lipsa unor
publicltii inregistrate pinl. acum, cum ar fi Sliiiba Sfintei Elifiinia, datata. 1826, gre.?eala pre-
luata de BRV, cind de fapt publicatia a aparut in 1836. De asemenca, am corectat datri gre_
gite de la Constantinescu-Iasi i Ghibu, perpetuate si in bibliografii ulterioare
Datarea, atunci cind nu exista alte indicii per tincnte (insemnari, filigrane ctc.), s-a facut
prin aproximatie, pe baza denumirii functiei emitatorului, a numelui persoanei caie emitea
.sau a persoanelor pomenite la ectenii ca si dupa alte indicii din tcxt.

www.digibuc.ro
ri reproducerea textelor, am aplicat principiile de transcriere fonetia interpretativ5.1.
Am tinut seama de datele istoriei i ale dialectologiei istorice a limbii romAne. Am respectat
particularittile fieckui text, cu atit mai mult cu eft se intilnesc numeroase inconsecvente
in cuprinsul aceluiasi text i diferente intre redarea fonetica a acelorasi cuvinte in texte pro-
venind de la aceeasi tipografie, dar, mai ales, maxi diferente intre tipkiturile de St. Peterburg
si cele din Chisinki. Pe lingg oscilatiile inerente acestei perioade, in care modelul unei norme
a limbii scrise nu avea conditii pentru a se impune, tipografiile s-au confruntat Cu lipsa materia-
lelor i Cu folosirea simultan5. a caracterelor chirilice si a celor rusesti-civile (Cu un anumit set de
litere). Am observat la caracterele rusesti folosite pentru textul romnesc adaosul unor slove
preluate din chiri1ic5. specifice limbii romame y, dar si folosirea unor semne rusesti
ca u cu semnificatie dub15 sci meutalift dar si HAMAN1'6111,A. Apar si dublete cu
aceeasi valoare: o6aacTin-o6nacT*; am transcris diferentiat datoria prezentei lui
oblastial blastra. Datorit5, acestei diferente de caractere tipografice apar dublete: ecTe,
ram (rIcr i AcTe); /1-ke-IleA s.a Dar folosirea unor sernne diferite nu semnifica totdeauna
diferente de pronuntare iar lipsa unor semne (de ex. rh) nu inseamn neapkat o optiune, ci
dovada precaritkii mijloacelor tipografice.
Stabilirea valorii fonetice se lace cu oarecare dificultate in cazul slovelor is, A, 4, care
au valoare atit de diftong cit i valoare de vocall, i anume ea, ia sau chiar a, e.
Slova e reprezintl in genere diftongul ja, dar a fost interpretata in inicie cazuri si ca
ie, in altcle ca c. In sprijinul acestei interpretki este grafia ici s cdreia ii corespunde in citeva
texte ttel 6, diferent perpetuat prin traditie graficA.
Slo ta A are valoare de diftong in cuvinte ca 4,rkA (pl.), Vi insioSA pe care le-am
transcris conform normelor ortografice actuale: aceia, fiesteckuia; in cuvinte ca awk,A
(fem, sg), a, (pron.) am interpretat pe A ca ea, deci: aceea, ea (propune). Am transcris a cu ja
conform ortografiei a-tuale; de exemplu: asiA, sne.spasiA, 41IMEATA, owe r141 : abia, Bassarabia,
f anzelia, oblastia
Siova A reprezintA, de asemenea si diftongul je: Clarph AE iee, si chiar vocala e.
O grafie de tipul fi9iATEAELHH1: in care nu poate fi presupus ci e sprijin ipoteza c5. A are si
valoare vocalicri.
Slova k noteaz5, diftongul ca. In pozitie ac-entuat t are si vahAre da isi a fost tr an-
scria e dar roda si pe e obisnuit in cuvinte ca 4c4m,a*, eAsEpt, ssApsire, cing nnisE asemenea,
alegerea, bisericd (scris i besericd, biser d), sd-i piece. Namesnic (datoritil traditiei gra-
f ice a acestui cuvint in limba rus5.) este scris u,kniis. In transcriere aro interpretat pe 4'ea
diftong, desi e posibill i valoarea de C in finalul verbelor la imperfect si in finalul altor WO
de vorbiie (substantiv, pronume tlemonbtrativ), deci 41c, KsapHHAt, awk au fost transcrise avea,
cuprindca, acea.
Diferentele grafice intre dou5, variante-ale Apzeimintului din 1818 (nr. 35) sint, de ase-
menea, e/ocvente pentru optiunile in coca ce priveste folosirea unor slove chirilice. De exemplu:
In textul tipkit ms. ram. 4 126 Bibl, Acaderniei
F. 1 Ic (la aceleasi euvinte) = f. 179 e
IMMAHT$A8r1 HisAti.HTSA8ii
M C1HTS MAFIA AE CAHTI. Arl.H4
nion5 Aw* ninpuji
MO4IA01114H*CIrk monAossmacit
sung'

1 N. A. Ursu, Problona interpretdrii grafiei cizirilice romcine,sti in furls' anului 1800, in


Limba romn5.", IX, 1960, nr. 3, p. 33-46; Ion Ghetie, Al. Alarm Introducere in fdologia
romdneascd, Ducuresti, 1974, p. 170-176.

www.digibuc.ro
Proclamatia Feldmaresalului Wittg (nr. 143) se pastreaza in doua variante, cu
diferente grafice:
a
KJ WA KJI114 pl. At NO.%,IIlI
" Cm "4,11'16 na'kcci. Cl CI )176,1,1.011; 111.34(.3M

11131.144 48T4 pls3XMA; 41)8'1'4

wspTingrk 6 cepwliti MOTICHp* 6Hcipmqiii

Dintre caracterele ruscsti-civile a pus problcme de interpretare R transcrisa ca diftong


ea dar i ia. Thiele grafii ca OTHOWCRIR, npeAao;RPHin se datoresc preluarii cuvintclor din
limba rusa', de aceea am transcris: otno,senia, predlojenia.
Am inregistrat i variante in acelasi text (nr. 38): ; ca xvke Then.
Semnul a fost interpretat ca ci in cuvinte ca intdi, ineindstire, deoarece aceste
cuvinte continua, ping astazi sa, se pronunte astfel in zona centrala i nordica a Moldovei i in
Basarabia. El a fost interpretat ca lin cuvinte cum sint Grim, ptine, stnifiloare, cu atit mai mult
cu cit, de multe ori in locul sau se foloseste semnul in cuvinte cum skit: 4s-1.p1.mt, 4410411113r1,
niplipt a fost interpretat atit ca &it i ca I, deci am transcris fdrile, fldnami, prclge.
Am considerat c io marcheaz nu numai inmuierea lui -r- in sufixele -tor, -ay, ci
.contine i sunetul -u, de aceea am transcris aqiutorizt, feliu, rdzboiu, slujitoriu.
Am respectat la numele proprii grafia de epoca, prin urmare am reprodus Garting pentru
-c asa se pronunta numele generalul rus si nu am reconstituit" forma Harting.
Am pastrat consoanele duble la nume proprii, nume de locuri si de popoarc, de ex.:
.Akkerman, Bassarabia, Bessarabia, Rossia, rossicnesc etc. (dar si Akerman, Rusia) tocmai
pentru a pune in evidenta inconsecventele. Deoarecc la substantive si adjective comune con-
Soane duble apar numai la urmatoarele cuvinte am renuntat tacit la dublarea consoanei
.accuratnic, ammunitie, aprillie, artillerie, asscsor, assignatii, assignovca, cisslueste, class, cone-
ghiu, collcjschii, colo[a]nnele, commisar, commissie (dar si comisic), communicatie, correspon-
,dent, correspondentie, dinnainte si innainte, ecclesiarh, grammata, iiunic, irregularnica, jert-
vennic, molitvennic, possesor, printessa, privillcghii, somma., summa.
Am modernizat tacit punctuatia, deoarece am observat ca nu exista consecvent in apli-
carea unor principii. De asemenea, folosirea majusculelor s-a facia potri /it normelor actuale,
in locrl unei folosiri excesive a acestor forme grafice, Cu valoare ceremonioas in epoca', mai
mult decit ortografica.
Am completat tacit abrevierile: mitaSaSii, C*111' clistuoinop = Hristos, Donmului,
eta, sfinfilor.
Acest prim corpus de texte face posibila inventaricrca lexicailui, a datelor morfclogice
sintactice apte sa constituie baza unei analize veridice a limbii roma'ne folositc in tipariturite
din Ba,sarabia. Regretam lipsa spatiului pentru acest capitol ca re analizeaza aspectele lin-
gvistice, transferat in vol. al II-lea. Numarul mare al cuvintelor de origi le lati.to-roma-
Mel si al neologismelor de origine rusa i germana. apare evident ii Indicele lertlografic,
(p. 371 .u.).

www.digibuc.ro
ANEXE

Emitenti ai aetelor tiprite Iii limba


- ALEXANDRU I, 1812 (1), 1813 (3), 18 14 (5), 1815 (12, 14), 18 16 (20, 21, 23), 1817 (31),
18 18 (38, 39, 42), 18 19 (46), 1820 (54, 56), 182 1 (68), 1823 (80, 83).
- ARHIEPISCOPIA CHISINAULUI, 182 1 (63), 1830 (182, 183).
- ARMIA CEA LUCRXTOARE, 1828 (154), 1829 (170, 171); gen. Dibici, 1828 (144, 145,
146) ; glavnaia cvartira, 1828 (147, 148, 159); gen. Paschevici-Erivanschi, comandant corp
Caucaz, 1828 (150, 152, 153); gen. Sipeaghin, guvernatorul Tiflisului, 1828 (151).
BAHMETEV, Imputernicit Namesnic, 1816 (24), 1820 (53).
COMANDAN TUL ARMIEI A 2-A, 1829 (164, 172).
COMISIA PENTRU CERCETAREA DOVEZILOR DVORENILOR, 18 19 (43).
COMPANIA ACTORILOR, 1820 (58).
CONSTANTIN PAVLOVICI, 1829 (101).
Crassovschi, guvernator, v. NICOLAI I.
CRUPENSCHI, consilier, v. DICASTERIA.
-:PETRU CU RIC, guvernator politicesc, 1824 (91).
Gen. Dibici , v. ARMIA CEA LUCRXTOARE.
DICASTERIA prin consilier Crupenschi, 18 13 (4).
DIMITRT_E, arhiepiscop, 182 1 (69), 1822 (74, 75), 1823 (78), 1826 (111).
DIVANUL VALAHIEL 1829 (177).
DUNAEV, consilier de stat, 1828 (155).
GARTING, guvernator, 1814 (7), 18 15 (11).
GAVRIIL, mitropolit, 1815 (10), 18161(25), 18 19 (44), 1820 (57).
Glavnaia cvartira, v. ARMIA CEA LUCRATOARE.
- ALEXANDRU GOLITIN, cneaz, 1821 (65).
Gnvernator politicesc, v. PETRU CURIC, 1824 (91); SOROCUNSCHI, 1829 (176); 1830
(185, 186, 187).
- I.N. INZOV, general 182 1 (66),
ALEXANDRU IOAN MAVROCORDAT, domnul Moldovii, 1827 (131).
MINISTERUL FINANTELOR, 1814 (7).
- N1COLAI I, 1825 (100), 1826 (105, 106, 109, 110, 117), 1827 (126, 128)., 1828 (136, 137,
138, 13), 156, 158), 1829 (174, 175, 179); prin guvernatorul Crassovschi, 1830 (193).
- OBERPROCURORUL SINODULUI, 18 17 (34).
OCIRMUIREA OBLASTEI, 1826 (132), 1828 (141).
-OCIRMUIREA POLITICEASCA, 1816 (26).
PALIN, Guvernator, 1827 (122, 125).
--n Gen. Paschevici Erivanschi, v. ARMIA CEA LUCRATOARE.

LIII
www.digibuc.ro
- FAMINTESC NACEALNIC - Orhei, 1829 (180).
- PROTOPOP HOTIN, 1822 (70).
- PROTOPOPIA ORHEI, 1819 (47).
SENAT, 1814 (6), 1825 (98), 182 6 (120), 1827 (123), 1828 (136), 1829 (166).
SFATLTL DOFTORESC (UPRAVA DOFTOREASCA), 182 8 (159), 1829 (163, 184), 1830
(188).
SFATUL OBLASTII, 1819 (45), 1827 (130).
SINODUL, 1813 (2), 1814 (8), 1815 (13), 1816 27, 29), 1817 (32, 33), 1819 (48), 1820
(55), 1822 (73), 1823 (77), 1824 (87, 88, 89), 1825 (c5, 6, 97, 99, 102), 1826 (107, 112,
113, 114, 115, 116, 118, 119), 1827 (121, 123, 124, 127, 129, 134), 182 8 (140), 1829 (165),
1830 (189, 190, 191).
Gen. Sipeaghin, v. ARMIA CEA IXCRATOARE.
SOCIETATEA BIBLIECEASCA, 1818 (40), 1821 (64, C-), 1822 (71), 1E23 (79).
SOROCUNSCHI, Guvernator politicesc, 1829 (176), 1830 (185, 187).
Uprava doftoreasa, v. SFATI3L DOFTORESC.
Graf VORONTOV, 1824 (92, 93), 1825 (94), 182 6 (104, 108), 1828 (157), 1829 (167, 169,
173, 179).
WITTGENSTEIN, FeltImarek.al, 1828 (142, 143).
EMITENTI NECONSERNATI, 1822 (72), 1823 (81, 82, 86), 1824 (S1:1), 1826 (103), 1827
(133), 1829 (181)*.

* In Parantez11. sint indicate numele actelor din BTEB.

LIV
www.digibuc.ro
TgMATICA TIPARITURILOR IN LIMBA ROMANA

11812 1813 1814 1815 1816 1817 1818 1819 1320 1821 1822 1823 1824 18251182611827 1828 1829 1830 Total
I I

I. 1. Dispozitii si regu-
lamente admini-
strative si juridice 4 2 2 2 3 1 3 6 6 7 4 1 41

2. Acte privind im-


. po7itele 2 1 2 1 1 7
3. Acte privind co-
mertul 1 1 1 1 1 5
_
4 (Usti) si acte refe-
ritoare la activit4i
publice, umanitare,
culturale, invatl1-
mint. 1 2 1 3 2 4 3 3 1 2 1 1 1 15

II. Relat6ri despre


epidemii i mrisuri
pt. prevenire 1 1 1 1 2 11 5 22
CArti si (2) (2) (2) (1) (1) (4) (2) (1) (1)
III. tipArituri
religioase 1 3 6 6 1 4 5 3 2 3 5 5 4 1 2 51

IV. Foi volante re-


ferit oare la raz-
boaie 1 2 3 1 1 1 15 5 29
V. Relatiiri privind
familia imperialil 1 1 1 1 1 1 3 1 2 1 13

Total 1 3 5 8 13 7 5 10 10 7 7 10 7 9 18 15 27 22 9 193

www.digibuc.ro
Lista dirtilor In limba romfinfi tipirite In Basarabia
In perioada 1812-1830*
CS,rti didactice 1814 (9); 1815 (15); 18 19 (50); 182 2 (76); 1827 (135).
Carti de cult 18 15 (16, 17); 1816 (28, 30); 1817 (35, 36); 1818 (41); 1819 (51);
1820 (59, 60, 61, 62); 1823 (82, 85); 1824 (90); 182 6 (103, 112, 113);
1827 (121, 133), 1828 (140).
CIrti de 1ectur5, religioasti 1816 (22); 18 17 (37); 1819 (49, 52); 1823 (84); 1827 (134); 1828
(161, 162).
Browri (cArti) ale SocietAtii
Biblice 18 18 (40); 182 1 (64, 67); 1822 (71); 182 3 (79).
Browri de educatie
sanitarA, 1816 (19); 1829 (163); 1830 (192).

Repartizarea numerie pe ani a tiphiturilor


1812 (1) / 1822 ( 70 76) 7
1813 ( 2 4) 3 1823 ( 77 86) 10
1814 ( 5 9) 5 1824 ( 87 93) 7
1815 (10-17) 8 1825 ( 94-102) 9
1816 (18-30) 13 1826 (103-120) 18
18 17 (31-37) 7 1827 (121_135) 15
18 18 (38-42) 5 1828 (136-162) 27
18 19 (43-52) 10 1829 (163-184) 22
1820 (53-62) 10 1830 (185-193) 9
182 1 (63-69) 7

* In parantez6 Ant indicate numerele tipgriturilor dia BTRB.

LVI
www.digibuc.ro
BIBLIOGRAFIA TIPARITURILOR IN LIMBA ROMANA
DIN BASARABIA (=BTRB) I. 1812-1830

1812
1* Alexandru I, Proclamatie pentru a vesti alungarea dusmanului din
hotarele Rusici. 25 decernbrie 1812, Vilna.
Dep:. Bibl. Academiei Romd.ne, .1ts. rom. nr. 4 143, f. 289 y 295, copie manu-
scris5..

1813
2* Sinodul rus multumeste slujitorilor bisericii pentru contributia la rzboi
arat c5.' au fost victime si dintre clerici. 4 august 1813.
Der.: Alit. Stat. Iasi, Fond Mihail, copie manuscris.
3 Alexandru I, Manifest de multumire c5. Europa ia parte de bun5voie
la r.zboiul contra tiranului Napoleon. Cartierul militar Baden, 6 decem-
brie 24 decembrie. Senat, 25 decembrie, Si. Sinod, Sanct Peterburg
ante 13 ianuarie 1814, Chisin5u.
Mihail 1985, 2, p. 759 si fig. 1, p. 760.
Dep.: Arh. Staf. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
4* Dicasteria prin consilierul Crupenschi, instiintare pentru epidemia de
cium5.. 8 iunie 1813 [Chisirau'.
In folio, 2 f. , p. 4 alb5., caractere chirilice.
Dep. : Bibl. Academiei Rom'ane, Foi volante, mapa XIX/83, copie manuscrisl.

1811
5* Alexandru I, Manifest la incheierea pcii cu Franta. 18 mai, Paris,
10-11 iunie, St. Peterburg Tip. Exarhiceasc5, Chisinu.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 2; BRV IV, nr. 383.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere; Bibl. Academiei Romane, Foivolante,
mapele XIX/39, XXXI/ 162 , XXXIV/ 153 .
6* Senatul, Ucaz prin care multumeste lui Alcxandru I in numele popo-
rului pentru incheierea p5.cii i i se comunic ad5.ugarea titlului bla-
goslovit", hot.rirea de a i se ridica un monument si a se bate medalie.
3 august, Tip. Senat, Sanct Peterburg, Tip. Sf. Sinod Tip. Exarhi-
ceasa, Chisirfau.
In folio, 2 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 3; BRV IV, nr. 386; Mihail 1986, 2, p. 937-939 si fig. 28, p. 940.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1 023
si ma pa XXXIV/37.

* Act reprodus integral in volumul de fat5..

www.digibuc.ro
7* Ministerul Finantelor (si Ocirmuitorul, inginer gheneral-maior Garting);
Apel pentru indeplinirea hotAririi Sinodului, a Sfatului ImpArAtesc
a Senatului din 25 aprilie pentru ridicarea monumentului i baterea
medaliei in cinstea impAratului Alexandru Pavlovici. 31 iulie [St.
Peterburg] 21 august, Chisinlu.
In folio, 3 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 5; BRV IV, nr. 387; Mihail 1985, 2, p. 759 0 fig. 2 0 2a, p. 461,
762.
Dep.: Arh. Stat. Ia.0, Fond Mihail, transcriere i fotngrafii.
8* Sinodul, Ucaz prin care hotxAste rugAciuni de multumire pentru izbA-
virea de nvAlirea galilor si a dou'Azeci de nearnuri. 30 august, Sanct
Peterburg Tip. ExarhiceascA, ChisinAu.
In folio, 35 X 23,3 cm., 1 f., v. albA, caractere chirilice
Mihail 1940, nr. 4; BRV IV, nr. 393.
Dep. : Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail; Bibl. Academiei RomAne, Foi volante,
mapa XXXIV/36.
9 BucoavnA (moldoveneascA). Ante 22 decembrie, Tip. ExarhiceascA,
`Chisin.u.
ReferintA dupl, Registrul cArtilor tipArite in Tip. Exarhiceascl din Chi0nAu, 1814
182 1": Ciobanu 1923, p. 79; David 1934, nr. 1 (nu a vAzut exemplare); BRV IV,
nr. 381.

1815
10* Gavriil Mitropolitul, Porunc s fie trimisi copiii slujitorilor
la Seminar. 30 martie, ChisinAu.
In folio, 2 f., 1 altA, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 11; BTV IV, nr. 402.
Dep. : Arh. Stat. IRO, Fond Mihail, transcriere.
11* Guvernatorul Garting, Scrisoare cAtre exarhul Gavriil in legAturA cu
repaosul duminical: s'A nu fie zi de iarmaroc duminica si de sArbAtori,
ci numai vinerea. 20 iunie, Chisin*Au.
In folio, 2 f., p. 1 0 4 albe, textul in chenar, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 330; Tomescu 1936, p. 14-15; Mihail 1940, nr. 12; BRV
nr. 401 0 404 (identice).
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 025
0 mapa XIX/ 40, 41.
12* Alexandru I, Manifest de inceperea rAzboiului contra uzurpatordui
tronului Frantei i incorporarea Cnejiei Varsavei la Rusia. 9 mai, Vie-
na 9 iulie, Tip. ExarhiceascA, Chisin.u.
In folio, 2 f., p. 4 alb5., caractree chirilice.
Mihail 1940, nr. 8; BRV IV, nr, 398; Mihail 1985, 2, p. 763; 1986, 2, p. 939, 941
0 fig. 29, p. 942.
Dep.: Arh. Stat. Ia.,si, Fond Mihail; transcriere i fotografii; Bibl. Ac,ademiei Romitne,
Foi volante mapa XXXIV/39.
13 Sinodul, InAltarea numelor impArAtesti cu adaosul titlului de Tar
Polsei". Iulie, St. Peterburg 25 august [Tip. Exarhiceasc],
In folio, 1 f. , caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 10; BRV IV, nr. 406.
Dep.: Arhiva Consiliului Eparhial, Chi0nAu [in 19391.

2
www.digibuc.ro
14 Alexandru I, Manifest la logodna sorei sale Ecaterina Pavlovna cu
clironomul Wiirtenbergului, Frederic Wilhelm. 30 decembrie, St. Peter-
burg.
In folio, 1f. v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 9; BRV IV, nr. 399.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, copie manuscrisa; Bibl. Academiei Romne,
Foi volante mapa XIX/85 (copie manuscrisa).
15 Bucoavnii. 20 august, Tip. Exarhiceasc5., Chisin.u.
In 8, p-ste 46 p. numerotate colile, foaia de titlu v. gravura Maica Domnu-
lui ; pn la p. 9, alfabetul mare, mic si grupe de litere; p. 10 s.u. rugaciuni;
caractere chirilice , vignete, f ronti spicii.
Ciobanu 1923, p. 79; C. C. Giurescu 1931, p. 124-128; David 1934, nr. 2; Mihail,
1940, nr. 6; BRV IV, nr. 394.
Dep.: Bibl. Institutului de istorie nationala, (Fac. de litere) in 1944 (BRV IV,
p. 143); acum i s-a pierdut urma.
16 Liturghie. August, Tip. Exarhiceasa., Chisinu.
In folio, 1 + 5 + 9 -I- 187 f. numerotate, primele 3 f. cu cifre arabe, celelalte cu
chirilice. Titlul incadrat f. i r. v.; textul in chenar, caractere chirilice in negru
rosu, frontispicii, finaluri i gravuri.
Ciobanu 1923, p. 41-45; Mihail 1933, p. 101; David 1934, nr. 3; BRV III, nr.
879 (reproduce prefata hlitropolitului Gavriil, p. 119-122); Mihail 1939, P. 10,
15, passim; hfihail 1940, nr. 7; BRV, IV nr. 879.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 879.
17 Mole bnic. Dechemvrie, Tip. Eparhiceasa., Chishau.
16 x 20 cm, 4 f. + 128 f. numerotate. F. 4 v.: gravura ca mare arhiereu
binecuvintind, textul in chenar, caractere chirilice, vignete, frontispicii.
Constantinescu-Iasi 1931, p. 8-10, nr. 3; David 1934, nr. 4; Mihail 1939, p. 6
passim; BRV IV, nr. 396 (si opinia: Nu credem in existenta unui Moliftevnic
(sic), tiparit la Chisinau 1815 [...] trebuie sa fie o confuzie cu acest Molebnic").
Dep.: Bibl. Centrala Univ. Iasi, RV II-100.

1816

18 Ectenii pentru biruinla aceii cu numele lui Hristos numite opti asupra
improtivnicilor [si alte rug5.ciuni]: Paraclis de multemire a Polihronis-
mos. Dat'am brosura de la inceputul anului 1816", deoarece la slujbe
se pomeneste Mitropolitul Gavriil, iar dintre membrii familiei imperiale
Ecaterina Pavlovna era deja c5.s'Atorit, iar Ana Pavlovna ilia. nu
(cf. f. 1v si urm.).
in 4, 18 x 22,5 cm, 30 f. numerotate, ultima p. alba, frontispiii si gravuri, la f.
19 v Sfintul Mamie Mucenic Gheorghie", textul cu caractere chirilice. Filigran
1808".
BRV HT, nr. 1 363, care dateaza gresit 1828".
Bibl. Academiei Romane, CVR 1 365.
19* Inviitaturii pentru ultuire3 virsatulu,.. 1812, Sanctpeterburg. Tip.
Scoalelor de doftori, lb. rus5. februarie 1816, Tip. Exarhiceasc.,
Chisitau si Extract din zapisca pentru vaccinare contra vrsatului.
1811 [ultimul, nesemnalat pini acum; le consider6m difuzate im-
preun 5 ] .
in 8, 1f. v. alba + 9 f. + 1f. caractere chirilice.
Lacea, p. 800, nr. 3; David 1934, nr. 6; BRV IV, nr. 409.
Dep.: Sibiu, Bibl. Univ. (in BRV IV, p. 146). Bibl. Academiei RomIne, CVR
909 A, copie foto si Foi volante, mapa XXXIV/152; Bibl. Univ. Cluj, nr. inv. 3 7 11.

3
www.digibuc.ro
20 Alexandru I, Manifest la cas5.toria sorei sale Ana Pavlovna Cu .cliro-
. nomul Niederlandei, Wilhelm. 10 februarie, Senat, 12 februarie, Sf. Sino&
St. Peterburg.
i f., 18,30 x 22 cm, v. alba, caractere ruseti.
Dep.: Arh. Stat. lai, Fond Mihail, copie manuscris&.
21* Alexandru I, Actul Sfintei Aliante [14/26 septembrie 1815, Paris], 27 dec.
1815, Senat, St. Peterburg, 16 febr. 1816, Sf. Sinod, St. Peterburg
Tip. Exarhiceasc, Chisin.u.
1 f., v. all* 48,5 x 41 cm, text pe 3 coloane, caractere chii4Fce.
Dumitrescu 1912, p. 330-331, BRV IiI, nr. 414 (greqit c& Tratatul Sf. Aliante
s-ar fi incheiat la Paris la 14/26 sept. 1816, in loc de 1815).
Dep.: Bibl. Academiei Ron-lane, Foi volante, 1 027; B bl. Central& Univ.
Doc. 35.
22 Catihisis, cu adogirea locurilor din Sfinta Scriptur5.. Fevruarie, Tip.
Exarhiceasc6, ChisinAu.
In 40, 19,5 x 16,5 cm, 1 -F 43 f. numerotate, foaia de titlu in chenar, y. gravur4
Sf. Treime" cu inscriptii in lb. romank caractere chirilice, vignete, frontispicii.
Ciobanu 1923, p. 45, 61; David 1934, nr. 5; BRV III, nr. 903; Mihail 1939, p.
10, 28.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 903.
23* Alexandru I, Circular c'gre Mitropolitul Gavriil de numirea unui Impu-
ternicit in Basarabia. 1 aprilie, Sanct Peterburg 2 mai, Tip. Exarhi-
ceasc,
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Tomescu 1934, p. 11; Mihail 1940, nr. 13; BRV IV, nr. 415.
Dep.: Arh. Stat. Iai. Fond Mihail, transcriere; Bibl. Academiei Romane, Foi
volante mapa XIX/92.
24* Bahmetev, Instiintare cu prilejul numirii sale ca imputernicit Namestnic
[instituie 6 rinduieli], 28 iunie, Chisinu.
In folio, 2 f., p. 3-4 albe, textul pe 2 coloane, cel in 1. roman& in dreapta,
caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 14; BRV IV, nr. 416.
Dep.: Arh. Stat Is*, Fond Mihail, transcriere; Bibl. Academiei Romane, Foi
volante mapa XIX/43.
25* Gavriil Mitropolitul, Pastorar pentru depunerea jurmintului atre
Scaunul imprtesc de cAtre toti locuitorii, isc'lind i tabelele ce se vor
arta. 28 iulie [Tip. Exarhiceasc, Chisin5.u].
In folio, 2 f., p. 4 albl, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 330; Mitail 1940, nr. 15; BRV IV, nr. 419 ai 420 [identice].
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 026 i mapa XIX/94.
26* Ocirmuirea politiceasc, Textul jurmintului atre Scaunul imp'x'5.'-
tesc pe care urmau pronunte toti locuitorii. 24 august [Chi0n5.u].
Arh. Stat. Iaqi, Fond Mihail, atestare manuscrisl.
27 Sinodul, Form de ectenii [pentru Ecaterina Pavlovna]. [Tip. Exarhi-
ceasa, Chisinu].
1 f., 10,5 x 9 cm., v. alb& caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 17; BRV IV, nr. 418.
Dep.: Bibl. Al. Ciulcu, Ch4in1.0 [in 1939].

4
www.digibuc.ro
28 Molebnic. Octo[m]vrie, Tip. Exarhiceasc6, Chisin'Au.
In 40, 4 f. + 128 p, caractere chirilice.
Mihail 1933, p. 101; BRV III, 913 i IV, 913; David 1934, nr. 7; Mihan 1939, p. 30,
32, 44, 46, 47.
Dep.: Bibl. V. A. lirechia", Galati; Bibl. Academiei Romane, CVR 913 A (copie
foto).
29 Sinodul, Polihronismos (Multi Ani" pentru imp5.'ratu1 Alexandru Pavlo-
vici i rudele Nicolai i Mihail Pavlovici, Ecaterina Pavlovna). Noiem-
brie, Tip. Exarhiceasc5 Chisinu.
1 f., 20 x 16,5 cm, v. alba, textul in chenar, caractere chirilice mari, in rosu
negru.
Mihail 1940, nr. 16 o plana II; BRV IV, 422.
Dep.: Muzeul istoric bisericesc, Chisinau (in 1939).
30 Urmarea cintarii de rugel mine ceii de mulgimire [. .1 si a pomenirii
izbeivirai bisericii si a imparatiei Rossiei de neivellirea gallilor i cu
6/6 doaozeci de izeamuri. Noiembrie, Tip. Exarhiceasc., Chisin5.u.
In 4, 20 x 16,5 cm, 15 f., caractere chirilice; frontispiciu in medalion globul, ini-
tiale, vigneta, textul incadrat in chenar.
Ciobanu 1923, p. 46, 61; Constantinescu-Iasi 1929, p. 9, '45; Tomescu 1931, p. 268;
David 1934, nr. 8.
Dep.: Manastirile Capriana, Suruceni, Hincu s.a. (in 1933).

1817
31* Alexandru I, Anunt despre logodna tareviciului Nicolai Pavlovici CU
Sarlota, fiica lui Friederich Wilhelm III, craiul Prusiei. 25 iunie Senat,
Sanct Peterburg 19 iulie, Tip. Exarhiceasa, Chisin'u.
i f., 22 x 3to cm, v. alba, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 965.
Dep.: Bibl. Acaclemiei Romane, Foi volante 1 028 si mapa XIX/45.
32* Sinodul, Form de ectenii [pentru imp5.ratul Alexandru Pavlovici,
Constantin Pavlovici s.a.]. Iulie, St. Peterburg Tip. Exarhiceasa,
Chisin5.u.
i f. 20 x 16 cm, v. alba, caractere chirilice. Trei emisiuni identice, dar cu puneri
In pagina. diferite.
Mihail 1984, p. 506.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Milian.
33 Sinodul, Aaugire la Tablele inaltelor prznuiri : 21 aprilie [ziva numelui
Alexandrei Feodorovna 30 august [ziva numelui impratului
Alexandru Pavlovici s.a.]. August, Tip. Exarhiceasc5 Chisinu.
i f., 21 x 18 cm, v. alba, caractere chirilice
Mihail 1940,, nr. 18; BRV IV, nr. 423.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
34 Oberprocurorul Sf. Sinod, Ll'caz ca in ficcare an, la 14 septembrie,
s se citeasc in biserici Actul Sfintei Aliante" semnat la 14 septembrie
1815. Post 30 noiembrie, Tip Exarhiceasc51, Chisinu.
Mihail 1986, 2, p. 941.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
35 Ceasoslov. August, Tip. Exarhiceasc5 Chisinu.
32 x 19 cm, 1 f. titlu + 2 f. (cuprinsul) + 288 f.; de la f. 284, Rinduiala pashaliei,
f. 287 v. Nasterea o tirbirea luminii lunelor"; textul in chenar, caractere chirilice,
vignete, frontispicii.

5
www.digibuc.ro
- Ciobanu 1923, p. 46-47, 61; Consta.ntinescu-Iasi 193,1 p. 10-13; David 1934,
nr. 9, BRV III, nr. 951 (care reproduce instiintare", p. 194); Mihail 1939, p.
29, passim.
Dep.: Bibl. Academiei Romine CVR 951; Bibl. Centra15. Univ. Iasi, RV VI-56.
36* Rinduiala (parastasului) panihidei... pentru r dposali marii domni,
i,npArati si impeirtese, traducere de Mitropolitul Gavriil 0 Registru
pentru parastas. Tip. Exarhiceasca, Chisin5.u.
in 4, 16 x 20 cm, 39 f. numerotate, caractere chirilice, textul incadrat, vignete la
f. 1, 3, 13v, 20 r, v, 22 v, 23.
Ciobanu 1923, p. 47-49 (editeaz.5. si Prefata Mitropolitului Gavriil); Constantinescu-
Iasi 1931, p. 13-15; Al. David 1934, nr. 11; BRV III, nr. 943 (si opinia: Re-
gistru moldovenesc pentru parastase" amintit de $t. Ciobanu, op. cit., p. 47, pare
a nu fi altceva decit aceasa Panihidd"); Mihail 1939, p. 10, passim.
Dep.: Bibl. Paul Mihail.
37 Noul Testament. Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg.
In 8, 1 + 274 f. numerotate, text in lb. romang. pe 2 coloane, caractere chirilice
Ciobanu 1923, p. 49, 52, 93; Mihail 1933, p. 103, 107; David 1934, nr. 10; BRV
III, nr. 948; Mihail 1939, p. 6, 10; CVR Bibl. Univ. Bucuresti 1972, nr. 228;
CVR Arh. Stat 1985, nr. 291.
Dep.: Bibl. Academiei Romlne, CVR 948; Bibl. Arh. Stat. Bactui, II 1 024 (inv.
2208); Bibl. Arh. Stat. Craiova, (inv. 3 047, 4 750 si 5 799); Bibl. Arh. Stat. Ia4i
(in,. 8260); Bibl. CentraLi. Univ. Iasi, RV III-180.
1818
38* Ascleimintul obrazovaniei oblastei Bassarabiei. 29 aprilie, Chisin5.u.
In folio, 3 f. + 208 p., textul de 2 coloane, cel in lb.' romin5. in dreapta, caractere
rusesti.
Ciobanu 1923, p. 145-146, 152; Berechet 1933, I, p. 288-292; David 1934, nr 14;
BRV III, nr. 970; CVR Arh. Stat. 1985, nr. 295.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, CVR 970 si Ms. rom. nr. 4 126, f. 177-227; Bibl.
Arh. Stat. Iasi, inv. 501; Bibl. N. Petica, Bucuresti (var. b).
39* Extras din Statutul carantinii. 21 august, Chisin'u.
In folio, 8 p., textul pe 2 coloane, cel in lb. rom5.n1 in dreapta, titlul numai in
lb. rusa, caractere rusesti.
David 1934, nr. 12; BRV III, nr. 971.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
40 Pentru scoposul rossienestii insoliri a Bibliei si mijlocirile sibre dobindirea
lui. Decembrie 1817, St. Peterburg - Mai, Tip. Exarhiceascb.', Chisinu.
fa 4, 20 x 16 cm, 14 p. numerotate cu cifre arabe, textul imediat du$ titlu, carac-
tere chirilice.
Ciobanu 1923, p. 60 (dateaz5. gresit 1817); David 1934, nr. 15; BRV III, nr. 972.
Dep.: Bibl. Centrall Univ. Iasi, RV II-119.
41 Psaltire. Mai, Tip. Exarhiceasc6, Chisin6u.
in 4, 33 x 21 cm, 1f. (titlu) + 25 -F 344 + 1 f., numerotate cu chirilice (greseli
de paginatie de la 332, la toate f. cu sot), caractere chirilice; text incadrat in
linii, Cu frontispicii si initiale, la f. 25 Tr, gravura implratului David. Primele 25 f.,
intrebari si Aspunsuri despre inArturisirea credintei.
Ciobanu 1923, p. 47, 61; Constantinescu-Iasi 1929, p. 9, 46; David 1934, nr. 13;
BRV III, nr. 987; Mihail 1939, p. 6 (2 ex.), 17 passim.
Dep.: Bibl. Academiei RonAne, CVR 987; Bibl. Arh. Stat. Iasi, cota 13 097 (inv.
4616/1968).
42* Pravile pentru scoaterea srii din Basarabia (15 capitole). [Post 1818 -
ante 1828], [Chisindu].
In folio, 2 f. (incomplet), textul pe 2 coloane, cel in lb. romln6, in dreapta caractere
chirilice.
Mihail 1940, nr. 19; BRV IV, nr. 427.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.

6
www.digibuc.ro
1819
.43* Intiiptare de la Comisia pentru cercetarea dovezilor dvorenilor din
Basavabia. 26 martie, Tip. Exarhiceasc.', Ch4in5.u.
In folio, 8 f., f. 8 y alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roma.na in dreapta, caractere
rosesti.
Domitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1 061; Mihail 1984, p. 507-508 (alta,
shine).
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 029 si mapa XIX/96.
44* Gavriil Mitropolitul, Pastorall contra betiei. 7 iulie [Tip. Exarhiceasa],
ChisinAu.
In folio, 3 f., p. 6 alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roma.na. in dreapta, caractere
chirilice.
David 1934, nr. 16; BRV III, nr. 1060: Mihail 1940, nr. 21; BRV IV, nr. 1060.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante mapa XIX/46.
45* tnaltul Sfat al oblastii, Pouturile pentru inclatoririle tranilor. August.
Tip. Ocimmirii Oblastii, Chisinu.
2 f. + 44 p., 32,5 x 21 cm, pe f. de titlu v. intr-un dreptunghi lung (in lb. rusa
si romana): ,Masurt intocma Cu palma domneasca sau a opta parte dintr-un sthijin
domnesc"; p. 2 r. [Cuprinsul] in lb. rusa., f. 2 v. in lb. romana.; textul pe 2 coloane,
cel in lb. romana in dreapta, caractere rusesti.
Ciobanu 1923, p. 152; David 1934, nr. 19; BRV III, nr. 1029.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1 029 si Ms. rom. nr. 4 126, f. 129-138;
Bibl. Central& Univ. Iasi, RV VI-40.
46 Alexandru I, lvlanifest la nasterea Mariei, fiica lui Nicolai Pavlovici.
12 august, Senat, 18 august, Sf. Sinod, St. Peterburg.
In folio, 1 f., v. alba, caractere chirilice.
. Mihail 1940, nr. 20; BRV IV, nr. 428.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
47 Protopopia Orhei, Upusna, Bender, invoire pentru cununie.
I f., 20 x 16,5, v. alba, textul incadrat cu semne tipograf ce, inflorituri, caractere
chirilice.
Mihail 1990, nr. 23 (pentru anii urmatori formulare cu textul identic, fiind modi-
ficata, numai data sau emitentul), idem, nr. 26; nr. 43-44; nr. 99; nr. 53; nr. 68;
nr. 72; Mihail 1985, 2, p. 770.
Dep.: Muzeul istoric-bisericesc, Chisinau (in 1939) i Bibl. Academiei Romfine, Foi
Volante, mapa XXXIV (un exemplar din 1828).
48 Sinodul, Forrn de ectenii [apar numele Mariei Nicolaevna i Ecaterinei
Pavlovnal. Intarita de Alexandru I, la 12 august, in Fi[n]landia. August,
Tip. Sf. Sinod, St. retcrburg 12 septembrie, Tip. Exarhiceasc5.,

In folio, 1 f., v. albA, caractere chirilice.


Mihail 1940, nr. 22; BRV IV, nr. 929.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XXXIV/9.
49 Biblia, 13 august, Tip. lui Nic. Greci, St. Peterburg.
80, 2 f. + 1 249 + 303 p. (la acestea din urma greseli de paginatie 100-103 in loc
de 300-303), text in lb. romana. pe 2 coloane. Foaia de titlu v. alba, pe f. 2 r. o
prefata nesemnata. Noul Testament are si titlu special.
lorga 1918, p. 8; Ciobanu, 1923, p. 49-53, 93; Tomescu 1929, p. 61; David 1934.
nr. 17; BRV III, nr. 1 031 ksi editia Prefetei, p. 289-290); Mihail 1939, p. 6,
passim; CVR Bibl. Univ. Bucuresti 1972, nr. 243; Mihail 1984, p. 508-509; CVR
Arh. Stat. 1985, nr. 309.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CYR 1 031; Bibl. Arh. Stat. Bacilli III 991 iny.
2 895), II 2 885 (inv. 5 915) ; Bibl. Arh. Stat, Galati II 925 (inv. 2405), II 2 171
(inv. 4 135); Bibl, Arh. Stat. Iasi, inv. 4 012, Bibl. Fac. lb. si literatura. roman.%
23 220 si a Fac. de drept Buc., CVR 110; Bibl. Centrala Univ. Iasi, RV III-102,
103, 104, 107, 181, 221.

www.digibuc.ro
50 Scurld russasa gramatia cu LilmYcirc in limba inoldoveneasa pentru
ucenicii senzinariei Chiinului ci ale altor goale. Tip. Mitropolici, Chisinu.
In 4, 1f. (titlu) + 4 p. (Scara") + 139 p.; textul pe 2 coloane, cel in lb. romana
in dreapta, caractere chirilice.
Ciobanu 1922, p. 8; idem, 1923, p. 61; Tomescu 1931, p. 269; David 1934, nr. 18;
BRV III, nr. 1038; CVR Arh. Stat. 1985, nr. 311.
Dep.: Bibl. Academiei Romane CVR 1 038; Bibl. Arh. Stat. Iasi, cota 9 429 (inv.
605/1960) (fosta a lui N. Egunov); Dibl. Centrala Unir. Iasi, RV II-126.
51 Afinei de ob,ste. Iunie, Tip. Exarhiceasa Chisinu.
33 x 21 cm, 1 f. (titlu) + 3 -F 221 f. numerotate, cu caractere chirilice -I- 18 p.
(1 I. alba dupa f. 221). Foaia titlu v.: gravura Sf. Fecioara in biserica, f. 2v
3 r: Insemnarea slujbelor celor de obste, f. 208 y 221 v: Sinaxar, 18 p. la sfirsit:
Slujba Pocrovului; caractere chirilice manuscule; vignete, frontispicii.
Ciobanu 1923, p. 53-57, 61; Constantinescu-Iasi 1929, p. 9, 46; David 1934,
nr. 21; BRV III, nr. 1 040 (si editia Prefetei p. 306); Mihail 1939, p. 6, 15, passim.
Dep.: Bibl. Academiei Rotrane, CVR 1040.
52 Noul T estament. 15 august, Tip. Nic. Greci, St. Pcterburg.
In 8, 22,5 x 13,3 cm, 2 f. + 303 p., cu aceleasi greseli de paginatie ca si Biblia.
Foaia de titlu v. alb, prefata aceeasi ca i la Biblie, text in lb. romana pe 2 co-
loane, caractere chirilice minuscule.
Constantinescu-Iasi 1931, p. 46; David 1934, nr. 20; BRV III, nr. 1 049 (si editia
Prefetei, p. 314); Mihail 1939, p. 6.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CN'R 1049; Bibl. Centrala Univ. Iasi, RN, III-94,
95, 182.

1820

53* Bahmetev, Imputernicit Namestnic, Dispozitii privitoare la alegerea


deputatilor. 29 februaric 2 aprilie
In folio, 5 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere rusesti
Ciobanu 1923, p. 152-153; David 1934, nr. 22 (nu a vazut exemplare); BRV
III, nr. 1 069 (autorii mentioneaza ca nu au vazut exemplare); Mihail 1940, nr. 24;
BRV IV, nr. 433.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
54* Alexandru I, Instiintare despre desfacerea cstoriei dintre marcle cueaz
Constantin Pavlovici si sotia sa Ana Feodorovna i pravil privitoai e
la imprAteasca familie. 31 martie, Tip. Senat i Sf. Sinod, Sanct Peter-
burg 28 aprilie, Tip. Exarbiceasc5., Chisinau.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1103; Mihail 1984, p. 509-511.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 031 si mapa XXXIV/48.
55 Sinodul, Formil de ectenii pentru numele impr.te.sti [nu mai apare
numele Anei Feodorovna]. Martie, St. Peterburg 28 aprilie, Tip.
Exarhiceasc, Chisin6u.
In folio, 1 f., v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 25; BRV IV, nr. 434.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante mapa XXXIV/47.
56* Alexandru I, Ucaz cu privire la asezarea locuitorilor In Basarabia (8 arti-
cole). 7 iunie, Tarscoe Selo (2 editii: a, b).
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romana. in dreapta. Dona, editii
diferent de marime a caracterelor chirilice si numerotarea articolelor (una cu cifre
arabe, alta cu caractere chirilice) si diferente de formulare in lb. romana.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1104.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 030 (a, b) si mapa XIX/50.

www.digibuc.ro
57* Gavriil Mitropolitul, Pastoral prin care indearnna pe credinciosi s
pstreze duminica zi de s.'rlAtoare. 2 septembrie [Tip. Exarhiceasca,
Chisingu].
In folio, 1 f., 22,3 x 35 cm, v. alba, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1105.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 032 si mapa XIX/47.
58 Afis teatral pentru comedia $coala muiereasca sau intimparile noptii"4
26 septembrie.
1 f., 18 X 28,5 cm, v. alba, textul incadrat in chenar, cel in lb. rusa separat de
cel in lb. romana printr-un *ir de ornamentatii tipografice, caractere rusesti.
BRV III, nr. 1106.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Poi volante, mapa XIV.
59 Evanghelie. [Tip. Exarhiceasc], Chisiniu.
Tomescu 1931, p. 271; David 1934, nr. 25 (n-a vazut exemplare); BRV III, nr.
1 070 (autorii mentioneaza ca n-au vazut exemplare).
60 Apostol. [Tip. Exarhiceasa], Chisinu.
Tomescu 1931, p. 271; David 1934, nr. 26 (n-a vazut exemplare); BRV III, nr.
1 065 (autorii mentioneaza ca n-au vazut exemplare)
61 Molitvenic. August, Tip. Exarhiceasc, Chisin.u.
in 40, 21 x 16,5 cm, 1f. (titlu) + 4 f. Pinax" (cuprinsul), ultima p. gravura Sf.
Treimi +551 f. Text incadrat, vignete i froritispicii. De la f. 548: Adunarea nume-
lor chip& alfavita", caractere chirilice.
Berechet 1923, p. 354 (dar o numeste impropriu Liturghia cea Mare"); Ciobanu
1923 p. 57-58; Constantinescu-Iasi 1929, P. 9, 47; David 1934, nr. 23; BRV
nr. 1077; Mihail 1939, p. 6, 11(2 ex.1, passim; CVR Arh. Stat. 1985, nr. 319.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, CVR 1077; Bibl. Arh. Stat. Beau, II 2 974
(my. 6 176 .
62 Rinduiala sfinirii bisericii si a primirii ereticilor in Biserica R5.sritului.
Octo[m]brie, Tip. Exarhiceasc5., Chisin.u.
in 40, 20,5 x 16,5 cm, 1 f. (titlu) -I- f. 2 r. (Cuprins), v. gravura Sf. loan semnata
lonita Io Vona + 113 f. numerotate; textul incadrat in chenar; caractere chirilice.
Ciobanu 1923, p. 57; Mihail 1933, p. 102; David 1934, nr. 24 si 28 (nu a vazut
ed. 1821) : BRV III, nr. 1 084 (si opinia: Ne indoim de existeirta editiei 1821
amintita de St. Ciobanu, op. cit., p. 61, care cel mult a fost editie de titlu");
Mihail 1939 p. 6 (2 ex.) passim; CVR Arh. Stat. 1985 nr. 322.
Dep.: Bibl. Academiei Romfine CVR 1084; Bibl. Arh. Stat. Bucuresti, II.. 6 991
(inv. 36 402); Bibl. Centrala Univ. Iasi, RV III-183.

1821

63 Formulare pentru inregistrarea veniturilor si cheltuielilor la biserici.


Ianuarie [Chisinau].
In folio, 12 f., 38 x 27 cm v. albe (formulare date ca model), caractere rusesti.
Mihail 1984, p. 510.
Dep.: Bibl. Paul Mihai/.
64* Socoteala anuald a Comitetului Societai Biblice. desprtirea" Bassa-
rabiei, Tip. Exarhiceasc, Chising.u.
in 4, 18 x 19 cm, 1f. titlu + 38 p., caractere chirilice.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1 164 (este alta editie decit BRA% III, nr.
1164).

5 c. 329
9
www.digibuc.ro
65* Al. Golitin, Cneaz, Apel pentru ajutorarea refugiatilor greci i moldo-
veni. 24 iulie.
In folio, I f., v. all* textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta; caractere-
ruseFti.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1143; Mihail 1940, nr. 27; BRV IV, nr. 436
(aceeai editie).
Dep.: Bib]. Academiei Ronane, Foi volante 1 033 *i napa XXXIV/49.
do I. N. Inzov, Instructie pentru bulgarii-colonisti asezati in Basarabia,
[traducere de arhiepiscopul Dimitrie Chisin'u.
Ciobanu 1923, P. 64, 146; David 1934, nr. 27 (nu a vazut exemplare); BRV III,
nr. 1 122 (autorii mentioneaza c nu au vazut exemplare).

67* Satuire pentru cumprarea Bibliei. 1820, Tip. N. Greci, Sanct Peter-
burg 1821, Tip. Exarhiceasc51, Chisin'u. Cf. si nr. 40.
in 40, 17 x 21 cm, 11 p., textul incepe imediat dupa titlu, caractere chirilice.
David 1934, nr. 29; BRV III, nr. 1128.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1128; Bibl. Centr. Univ. Ia0 RV II 136_

68* Alexandru I, Ucaz pentru taxele de inregistrare. 4 decembrie, Tip_


Senatului, Sanct Peterburg.
Infolio, 9 f., ultimele 3 f. cu tabele care fixeaza taxele, f. 9 v. alba, caractere ruse0i-
BRV III, nr. 1145.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante mapa XCII.
69 [Arhiepiscop Dimitrie] Ucaz ca preotii s5, nu cunune tiganii decit cut
adeverint din partea Cantorei. [Noiembrie], Tip. Exarhiceasc, Chisin.u.
Mihail 1985, 2, p. 763-764 (nu a vazut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail, transcriere.

1822
70* Protopopul de Hotin, Model de tabel cumulativ pentru evidenta sfrii
civile (nscuti, cs.toriti, decedati) pe 1821. Februarie.
In folio, 2 f., p. 4 alba, caractere chirilice.
Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, mapa XXXIV/ 138.
71 Socoteala Comitetului bessarabiecestii desprtiri a rossienestii bibliecesti
Sotietti pentru anul 1820: traducere de S. Margela. 1822, Tip. Duhov-
niceasc5., Chisinu.
In 40, 21 x 18 cm, 1 f. + 32 p., caractere chirilice.
Parhomovici 1925, p. 46; David 1934, nr. 31; BRV III, nr. 1 164 autorii men-
tioneaza c. nu au vazut exemplare cu f. de titlu).
Dep.: Bibl. V. Carau, ChiOnau (in 1933).
72 Table lancasteriene [1 martie 30 noiembrie, Tip. Duhovniceasa,
Chisin5.u].
34 f. volante, 60 x 52 cm. Se cunosc tabelele nr. 7 (Citire clqt Sf. Scriptura), nr. 23
(Tabl de aritmetica.), nr. 34 (Cuvinte de 3 sloguri), caractere majuscnle rusqti.
Ciobanu 1920, P. 21, reproduce facsimilul tablei 34; Mihail 1986, 2, p. 947, fig. 32,.
reproduce facsimilul tablei 23.
Ciobanu 1920, P. 21; Ciobanu 1923, p. 87-90; BRIT IV, nr. 438; Mihail 1985
2, P. 764-766 0 fig. 3, p. 767; 1f.E6, x, fig. 32, p. 547.
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail, traraciicre.

10
www.digibuc.ro
73 Sinodul, Form de ectenii [apare si numele 01g5.i Nicolaevna]. Septem-
brie, Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg 17 octombrie, Tip. Duhovni-
ceasa., Chisin.u.
1 f., 21 x 18 cm, v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 29; BRV IV, nr. 437; Mihail 1985, 2, p. 770.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere ; Bibl. Aca,derniei Romane, Foi volante,
mapa XXXIV/50.
74 [Arhiepiscop Dimitrie], Rinduiala proscomidiei. Tip. Duhovniceasc,
Chisinu.
1f., 71 x 50 cm, v. alba, textul pe 4 coloane i incadrat, caractere chirilice, in rosu
si negru.
Mihail 1940, nr. 28; BRV IV, nr. 439; Mihail 1985, 2, p. 768 i fig. 4, p. 769.
Dep.: Biserica din Bogzesti, jud. Orhei (in 1939).
73 [Arhiepiscop Dimitrie], Antimis. [Tip. Duhovniceasc., Chisin5.u].
i f., textul in lb. romina, caractere chirilice.
Alihail 1985, 2, P. 771 (nu a vazut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
76 Bucoavnii. Tip. DuhovniceascA,
in 4, 22 x 12 cm, cca 16 f., textul pe 2 coloane, caractere chirilice.
Ciobanu 1923, p. 64, passim; Ghibu 1916, p. 117 (a vazut un exemplar incomplet,
Cu 32 p.) facsimile f. titlu 1 p. la p. 118 si 119; David 1934, nr. 30 (nu a vazut
exemplare); BRV III, nr. 1 152 (autorii mentioneaza ca. nu au va.zut exemplare);
Mihail 1985, 2, p. 770-771; CVR Bibl. Univ. Bucuresti 1972, nr. 268.
Dep.: Bibl. Central a Univ. Bucuresti 09/589, inv. 3331, distrusa la 23 decembrie
1989.

1823
77 Sinodul, Instructii pentru scrierea metricilor si a tabelelor (5 paragrafe).
24 ianuarie [Tip. Duhovniceasc5., Chisinu].
rn. folio, 6 f. + 2 f. (prima p. alba), Cu tabele, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 33; BRV IV, nr. 444.
Dep.: Muzeul istoric-bisericesc Chisinau (in 1939).
78* Dimitrie, Arhiepiscop, Manifest pentru infiintarea scolilor lancasteriene.
Kiinevskia eparhialnyia vedomosti". 1868, nr. 30, 15 aprilie, P. 457-460; J.
Halippa, in Trudy Bess. gubernskoj u6enoj arch. Kom.", 1902, p. 148-150; Mihail
1940, nr. 34; BRV IV, nr. 443.
79 Socoteala Comitetului Bessarabiece,stii desfirtiri a rossienegii
Sofietilli fie 1822. Tip. Duhovniceasa., Chisin.u.
In g, 21 x 18 cm, 46 p., caractere chirilice.
Parhomovici 1925, p. 46; David 1934, nr. 33; BRV III, nr. 1190, IV, nr. 1 190.
Dep.: Arh. Stat. Bucuresti, Donatii pachet XX, doc. 10 (in BRV IV, p. 311).
20 Alexandru I, Manifest si Actul Sfintei Aliante. Tip. Duhovniceasc6,
Chisinu [ed. II-a].
1 f., 45 x 36 cm, v. alba, textul pe 3 coloane incadrate, caractere chirilice.
Alihail 1940, nr. 31; BRV IV, nr. 442.
Dep : Muzeul istoric-bisericesc, Chisinau (in 1939).
21* instiintare pentru pricini judeatoresti, Chisinu.
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere rusesti.
BRV III, nr. 1201, acelasi ca si Mihail 1940, nr. 30; BRV IV, nr. 445.
Dap.: Bibl. Acaderniei Romane, Foi volante, mapa XIX/77.

11

www.digibuc.ro
82 Slujba de multumire in ziva pomenirii pacii intre Rusia si Suedia.
[Tip. Duhovniceascal, Chisinau.
In 4 rnic, 42 f. 1/2 a1b5.. Textul incepe imediat dupg titlu. F. 27 s.u.: Slujba Si.
prooroc Zaharia si a Sf. i dreptei Elisabeta.
BRV III, nr. 1 189 (autorii mentioneazil a. au datat dupa o insemnare autografk.
din 1823).
Dep.: Bibl. D. Balaur (in BRV III, p. 429).
83* Alexandru I, Manifest la logodna marelui cneaz Mihail Pavlovici Cu
Sarlota, printesa Wirtembergului i schimbarea numelui ei in Elena
Pavlovna. 6 decembrie, Tip. Senat, 7 decembrie, Sf. Sinod, Sanct Peter-
burg 28 decembrie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 1 f., v. all* caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 32; BRV IV, nr. 441; Mihail 1985, 2, p. 771-772; 1986, 2, p.
941, 943.
Dep.: Arh. Stat. Ias,i, Fond Mihail; Bibl. Academiei Rorrane, FM volante, mapa
XXXIV/52.
84* Perttru datoriile presviterilor de popor. Iunie, Tip. Duhovniceasca,
Chisinau.
In 4, 20,5 x 16,3 cn), 6 f. (f. titlu incadratk pe f. liminarl Cuprinsul" si o rnainte
cuvintare cdtra preoti", 4 f.) + 279 P. cifre chirilice, caractere chirilice.
Ciobanu 1923, p. 64; David 1934, nr. 32 (editeaz6. i prefata); BR\ III, nr. 1 187;
Mihail 1939, p. 28 (2 ex.), 32; Mihail 1985, p. 772.
Dep.: Bibl. Academiei RomAne, CVR 1187; Bibl. Centr. Univ. Iasi RV III-123.
85 Tipic bisericesc, adunat in scurt. Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In 4, 20 x 16 cm, 1f. (titlu) 4. 76 p., caractere chirilice.
Ciobanu 1923, P. 59-60 (datea.75. gresit 1821); Constantinescu-Iasi 1929; Dav:d,
1934, nr. 34, BRV III, nr. 1193; Mihail 1939, p. 26, 48.
Dep.: Bibl. Academiei Romne, CYR 1193.
86* Izvod din pravile i asezaminturi pentru invatatura tinerilor din Basara-
bia. [Tip. Duhovniceasca, Chisin5.u].
Infolio, 3 f.. ultima p. albk texiul pe 2 coloane, cel in lb. roman in dreapta, carae-
tere rusesti.
Mihail 1984, p 510-312 si fig ,5, p. 511.
Dep.: ? [exemplar incomplet,. Am transcris de pe fotografie.

1824
87* Sinodul, Ucaz catre Arhiepiscopul Dimitrie: Pravile pentru dezrdaci-
narea faptelor rele. 17 ianuarie. Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 8 p., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 36; BRV IV, nr. 449; Mihail 1985, 2, p. 774.
Dep.: Arh. Stat. lasi, Fond Mihail, transcriere ; Bibl. Academiei Romilne, Foi volante,
mapa XXXIV/34.
88 Sinodul, Forma de ectenie si addogire la praznicile imparatesti: 1 ianua-
rie [inceputul anului non] si 21 mai [numele lui Constantin Pavlovici s.a.].
Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 36 x 23 cm., 1 f., v. albk caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1229; Mihail 1984, p. 512.
Dep.: Bibl. Academiei Romtme, Foi volante, 1 035 si mapa XXXIV/58.
89 Sinodul, Forma de ectenie pentru inaltarea numelor prea inalte. Martie.
In folio, 1 f. v. albk caractere chirilice.
Mihail 1985, 2, p. 773.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.

12
www.digibuc.ro
90* Rugiiciunea pentru izbeivirect de lacuste. Iunie [Tip. Dubovniceasa,
Chisiniu].
in 4, 8 p. (sfirsitul lipseste), caractere chirilice.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
91* Guvernatorul civil Petru Curic, Extras din circulara ctre politia rase-
lor si satelor privind simptomele ciumii din or. Tucicov. 23 noiem-
brie.
In folio, 8 p., textul pe 2 coloane, cel din lb. romana in dreapta, caractere chirilice.
David 1934, nr. 35; BRV III, nr. 1 228 (autorii mentioneaza ca nu au vazut textul).
Dep.: Arh. Stat, Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante mapa
XXXIV/55.
92* Graf Vorontov, instiintare in leg5.tur5. cu plata d5.rilor in moned
ruseasc5. (6 puncte). Aprox. 22 decembrie (cf. referirea de la nr. 94).
-- In folio, 36 x 22,5 cm, 1f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romfina in dreapta, carac-
tere chirilice.
Mihail 1985, 2, p. 773, rectifica data din 1826, in 1824 a BRV IV, nr. 478 [de
fapt 1823-1826], care are in vedere Mihail 1940, nr. 60.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXXIV/65.
93* Graf Vorontov, instiintare despre crearea Comisiei de recensknint
pentru o nou5. impunere
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, ccl in lb. romana in dreapta, caractere chirilice.
Mihail 1985, 2, p. 774 si fig. 5-6, p. 775-776, rectifica datarea din circa 1828",
in 1824; Mihail 1940, nr. 62; BRV IV, nr. 471.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 075/3
mapa XXXIV/57.

1825
94* Instiintare in leg5.tur cu plata carilor in moned5. ruseasc6 (8 puncte).
Februarie, Tip. Ocirmuirii [Chisin5.4
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, col in lb. romana in dreapta, caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 38; BRV IV, nr. 456.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
95 Sinodul, Form de ectenii i ad.'ugire la praznicile imp.'f.testi: 25
februarie [ziva de nastere a Mariei Mihailovna], 22 iulie [numele Mariei
Feodorovna s.a.]. 22 martie, S. Peterburg 6 aprilie, Tip. Duhovni-
ceasc, Chisinau.
In folio, 1 f. v. alba, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1256; Mihail 1986, 2, p. 943.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, Foi volante, 1 036 si mapa XXXIV/36.
96 Sinodul, Adiugire la praznicile impkItesti: 21 aprilie [ziva de nastere
a lui Nicolai Pavlovici s.a.] si 25 iunie [onomastica Alexandrei
Feodorovna s.a.]. 28 august, Tip Duhovniceasa, Chisin5.u.
1 f., 22,5 x 17,5 cm, v. albi, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 41; BRV IV, nr. 452.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
97 Sinodul, Form de ectenii [Cu adngarea numelui Alexandrei Nico-
laevna, nscut la 12 iunie]. 12 iulie, Tarscoe Sebo 23 iulie, Tip,
Duhovniceasc5., ChisinAu.
1 f . , 21 x 17 cm, v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 42; BRV IV, 455; Mihail 1985, 2, p. 774.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXIV/61.

0.3

www.digibuc.ro
98* Ocirmuitorul Senat, Ucaz dat imediat dup. decesul imparatului Ale-
xandra I privitor la depunerea juramintului pentru mostenitorul legiuit
al tronului, Constantin Pavlovici. [Noiembrie, Chisinau].
In folio, 22,5 x 27,5 cm, caractere chirilice.
Dep.: Bibl. Academiei RomSale, Foi volante, mapa XXXI/ 161.
99 Sinodul, Forma de ectenie ce introduce numele lui Constantin Pavlovici
drept imparat. Sf. Sinod [St. Peterburg] 10 decembrie. Tip. Duhovni-
ceasca, Chisinau.
i f., 21 x 17 cm, f. 1, v. albg, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 39; BRV IV, nr. 453.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei RomAne, Foi volante, mapa
XXXI V/60.
100* Nicolai L Manifest la moartea imparatului Alexandra Pavlovici (cere
sa i se depuna juramint de credint lui i clironomului Alexandra
Nicolaevici i sa se considere data suirii sale pe tron 19 noiembrie ;
sint precizate anexele : 1) renuntarea la tron a lui Constantin Pavlovici
din 14 ianuarie 1822 si 2) r5.spunsul lui Alexandru Pavlovici; 3) Mani-
festal lui Alexandru I din 16 august 1823 de la Tarscoe Selo, prin
care se anunta ca, datorita renuntarii la tron a lui Constantin Pavlovici,
este desemnat urmas Nicolai Pavlovici ; 4) Scrisoarea de condoleante
a lui Constantin Pavlovici catre mama sa i 5) Scrisoarea de condo-
leante a lui Constantin Pavlovici catre Nicolai Pavlovici la moartea
lui Alexandru I si afirmarea c doreste s rarnin' numai tesarevici
f. 6 v., Scrisoarea lui Constantin Pavlovici c."tre Min. Justitiei. 26 no-
iembrie, Varsava, 14 decembrie, Tip. Senat 15 decembrie, Sf. Sinod,
Sanct Peterburg.
In folio, 6 f., caractere chirilice, unele exemplare au f. 6 v. alb5..
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1 263 (2 f.: Manifestul lui Nicolai I); Mihail
1984, p. 512-514 si fig. 6, p. 513. BRV III, nr. 1202; (2 f.: Manifestul lui Ale-
xandru I din 1823); BRV III, nr. 1 261 si Mihail 1986, 2, p. 943 (2 f. cu scrisorile
lui Constantin Pavlovici, anexa 4 si 5).
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 034, 1 037, 1 039 si mapa XXXI/158,
a si b, 159 si 160; Arh. Stat. lasi, Fond
101* Constantin Pavlovici, Scrisoare catre Ministrul Justitiei, de renuntare
la tron. 8 decembrie, Varsava [Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg]. ,

In folio, f., 36 x 23 cm, v. alb, caractere chirilice.


I
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1 262; Mihail 1940, nr. 37; Mihail 1986,
2, p. 943.
Dep.: Bibl. Acaderniei Romane, Foi volante, 1 038 si mapa XXXIV/59; Arh. Stat.
Iasi, Fond Mihail.
102 Sinodul, Form de ectenii pentru imparatul Nicolai Pavlovici. Decem-
brie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 1 f., v. alb5., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 40; BRV IV, nr. 454.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romlne, Foi volante, mapele
XXXIV/62 i XLI/7 I.

1828
103 Rinduiala pomenirii fientru pravoslavnicai ostafi. 22 ianuarie, Tip. Duhov-
niceasca, Chisina'u.
in 4, 16 x 10 cm, 22 f., numerotate cu cifre chirilice; caractere chirilice.
David 1934, nr. 36; BRV III, nr. 1289; Mihail 1939, p. 11.
Dep.: Mingstirile Frumoasa, Suruceni, Curchi, Condrita (in 1933).

. 14
www.digibuc.ro
104* Graf Vorontov, instiintare pentru alegerea i indatoririle ocolasi-
lor [20 instructiuni]. 9 martie.
In folio, 2 f., text pe 2 coloane, cel in lb. roman in dreapta, caractere ruses&
Mihail 1940, nr. 48; BRV IV, nr. 462 care corecteaz5. BRV III, nr. 1 454.
Dep.: Bibl. Academiei Rornane, Foi volante 1 075/2, mapa XIX/16 si 81.
105* Nicolai I, Dezmintirea unor zvonuri [c5. Vranii vor fi scutiti de dan,
c nu vor mai fi supusi sapinilor] [5 dispozitii]. 12 mai, Tarscoe Selo,
13 mai, Tip. Senat, 14 mai Sf. Sinod, Sanct Peterburg.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 47; BRV IV, nr. 463.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Rom5.ne, Foi volante, mapa
XXXIV)70.
106* Nicolai I, Manifest la nasterea nepoatei Elisaveta Mihailovna. 19 mai,
Tip. 5enat, Sanct Peterburg.
In folio, 1 f., caractere rusesti.
Mihail 1984, p. 514.
Dep.: I3ibl. Paul Mihail, copie manuscris.
107 Sinodul, Form5.' de ectenie [este introdus numele Elenei Pavlovna,
nu mai apare cel al Elisavetei Alexievna]. 13 iunie [St. Peterburg]
30 iunie. Tip. Duhovniceasc5, Chisinrm.
i f., 16 x 18 cm, v. alb5., caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67-68; BRV III, nr. 1296.
Dep.: Bibl. Academiei Romd.ne, Foi volante, 1 040 si mapa XXXIV/69.
108* Graf Vorontov, Instiintare cu privire la ciuma din Bulgaria, Valahia,
si din Moldova. [Sint amintite loca1it5'tile Iasi, Vaslui, Focsani, Galati],
datat dupa insemnarea de pe exemplar.
Infolio, 1 f., 36 x 2 1 cm, v. alb5., textul pe 2 coloane, cel in lb. rom5.n in dreapta,
caractere chirilice.
Mihail, 1984, p. 514 si fig. 7, p. 515 corecteaa Mihail 1940, nr. 59 si BRV IV,
nr. 477.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXXIV/144.
109 Nicolai I, Manifest in legltur cu succesiunea la tron (din 28 ianuarie).
22 august, Senaf, Moscova.
In folio, 1 f., caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 46; BRV IV, 464; Mihail 1934, p. 516 si fig. 8, p. 517.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, fotografie.
110* Nicolai I, Manifest pentru iertarea si usurarea pedepselor si a d5rilor
fiscale, cu prilejul incoronArii sale (XV capitole). 22 august, Tip. Senat,
Moscova.
In folio, 8 f. ultima p. all* textul pe 2 coloane, cel in lb. romang in dreapta..
caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 45; BRV IV, nr. 457; Mihail 1984, p. 514-516.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
111 Arhiepiscop Dirnitrie, dup5. ucazul Sf. Sinod, Dispozitie pentru slujbe
speciale pentru s5rb5torirea incoron5rii. 23 august-sept. [Tip. Duhovni-
ceasc5., Chisin5u].
Mihai/ 1986, 2, p. 910 (nu a vilzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.

15

www.digibuc.ro
112 [Sinodul] Cintare de multumire catre Dumnezeu pentru surparea zur-
balii. Septembrie, Tip. Duhovniceasca', Chisinau.
In 4, 19 x 15 cm, 1 f. (titlu) + 10 f., numerotate, caractere chirilice de 2 mIrimi.
Ciobanu 1923, p. 64 (si atribule arhiepiscopului Dimitrie traducerea in lb. romfing
a acestei rugAciuni); David 1934, nr. 37; BRV III, nr. 1282; Mihail 1939, p. 7,
37 (2 ex.); Mihail 1983, 2, p. 777.
Dep.: M5.0.stirile Suruceni, Hincu, Hirjauca, Frumoasa (in 1933).
113 Sinodul, Rugaciune de multumire in ziva Nasterii Domnului si a pome-
nirii izbavirii de gali. Septembrie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In 80, 20 x 15,5 cm, 14 f., initiale mari si ornate, caractere chirilice.
Parhomovici 1925, p. 17; David 1934, nr. 38; BRV III, nr. 1270; Mihail 1939,
p. 11, 26, 31.
Dep.: 1115,n5stirea Hirjauca (in 1939).
114 Sinodul, Polihronismos. Septembrie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 1 f., 32 x 21 cm, v. alb5., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 50; BRV IV, nr. 465.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XXXIV/71.
115 Sinodul, Pravile pentru constructia viitoarelor biserici. Iunie, Tip.
Duhovniceasca, Chisinau.
Mihail 1985, 2, p. 777-778 (nu a v5.zut exemplarc).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcrierc.
116 Sinodul, Ucaz s nu se fac' impiedeczi taranilor cind sint alesi epitropi
bisericesti. Iunie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
Mihail 1985, 2, p. 778 (nu a vilzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Ia.si, Fond Mihail, transcriere.
117 Nicolai I, Manifest si Ucaz catre Senat pentru infiintarea Curtii Penale
Supreme. Iunie, Tip. Duhovniceasca', Chisinau.
Mihail 1986, 2, p. 909 (nu a vd,zut exemplare)
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
118 Sinodul, Ucaz pentru scrierea corect i pastrarea corespunzatoare
a registrelor metricale. Iunie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
Mihail 1985, 2, p. 778 (nu a vlzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
119 Sinodul, Ucaz ca u biserici s nu se pastreze carti cu caractere rusesti
civile. August, Tip. Duhovniceasca,
Mihail 1986, 2, p. 909 (nu a vAzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
120 Senat, Ucaz pentru autorizarea transporturilor de sare din Basarabia
pe mare si la Odessa. Octombrie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
Mihail 1986, 2, p. 910 (nu a vlzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.

1827

121 Sinodul, lzvod I. De pomenirile ce scJac In fiecare an [. ..] pentru marii


domni; f. 13 lzvod B. Moscova - 1827, Tip. Duhovniceasca, Chisin.u.
In 4, 19 x 15,5 cm, 20 f. numerotate cu cifre chirilice; incadrate in chenar. Textul
incepe pe verso titlului i cuprinde trei liste de mime cu indicatii chid si cum s
fie pomenite in biserici. Hirtie Cu filigran 1826".
Ciobanu 1923, p. 65; David 1934, nr. 42; BRV III, nr. 1 314; Mihail 1939, p. 28.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1 314.

1.6
www.digibuc.ro
122* Graf. Palin, Instiintare, pentru stimularea vinz5rii vinului se reduce
darea otcupul". 8 Februarie, Odessa.
In folio, 1f. v. albl, textul pe 2 coloane, cel in lb. romS.n5. in dreapta:, caractere
chirilice.
Durnitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1 351.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 041 i mapa XXXIV/76.
123 Sinodul retransmite de la Senat, Ucaz ca pe traseul drumului principal
din Basarabia distantele de posta s se pl5teasc5. cite 8 copeice de
versa. [Tip. Duhovniceasa, Chisin'au].
Mihail 1986, 2, p. 911 (nu a vAzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
124 Sinodul, Ucaz ca prescriptiunile autorittii duhovnicesti s.' fie distribuite
prin judeatoria zemstvei. Februarie, [Tip. Duhovniceasa, ChisinAu].
Mihail 1986, 2, p. 911 (nu a vlizut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
125* Graf Palin, instiintare pentru interzicerea folosirii monedei turcesti,
para, de la I ianuarie 1828. Iunie, Tip. Duhovniceasc, ChisinAu.
Infolio, 1 f., 21 x 1? cm, v. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman in dreapta,
caractere chirilice; alt cditie numai in lb. romS,n5. sit cu indicarca locului de apari-
tie (b).
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1 350; Mihail 1984, p. 511-518 (varianta b).
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 043 si mapa XIX/49.
126 Nicolai L Manifest la nasterea nepoatei Ecaterina Mihailovna. 16
august, Tip. Senat, St. Peterburg.
1 f., 15 x 17,5 cm, v. albk caractere chirilice.
Mihail 1984, p. 518.
Dep.: Bibl. Paul Mihail.
127 Sinodul, Form de ectenii i aa'ogiri la praznicile imp5rAtesti: 16 august
[ziva de nastere a Ecaterinei Mihailovna] si 24 noiembrie [ziva numelui
Ecaterinei Mihailovna]. 28 August, [St. Peterburg] 7 septembrier
Tip. Duhovniceasc.' , Chisin5u.
1 f., 35 x 22 cm, v. albg, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1 352; Mihail 1986, 2, p. 943-944
30, p. 945.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere; Bibl. Academiei Romane, Foi volante,
1 042 si mapa XXXIV/73.
128 Nicolai I, Manifest la nasterea fiului Constantin. 9 septembrie, Tip.
Senat, St. Peterburg.
In folio, 1 f., v. albA, caractere chirilice.
Milian 1940, nr. 51; BRV IV, nr. 469.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
129 Sinodul, Form de ectenie i aalogiri la praznicile imp.rAtesti: 9 sep-.
tembrie [ziva de nastere a lui Constantin Nicolaevici] si 21 'mai [ziva
numelui lui Constantin Nicolaevici]. 2 octombrie, [St. Peterburg]
12 octombrie, Tip. Duhovniceasa, Chisin5u.
In folio, 1 f., v. alb5., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 52; BRV IV, nr. 467.
Dep.: Bibl. Academiei Romb.ne, Foi volante, mapa XXXIV/72.
130* instiintare pentru plata arilor in moned de argint. 15 octombrie.
In folio, 1 f., 36,3 X 22,5 cm, v. a1b5., textul pe 2 coloane, 24 r1nduri, cel In lb.
ronanl in dreapta, caractere rusesti.
BRV III, nr. 1 353.
Dep.: Bibl. Academiei RomA.ne, Foi volante, mapele XIX/3 si XXXIV/73.

www.digibuc.ro
131* Alexandru loan Mavrocordat, HY iSOV Domnesc de inariturd , Iasi,
28 decembrie 1785 [retiprire]. Octombrie, Tip. Duhovniceasa,
ChisinAu.
In folio. 9 + 1f. titlu + 9 f. textul pe 2 coloanc, cel in lb. rotrara in stinga, carac-
ter^ chirilice
Ciobanu 1923, p 133; David 1934, nr. 39; BRV III, nr. 1 334; Mihail 940, nr. 35
(dateavA 1824", chip& anul in care s a flcut traducerea in lb. rusA) ; BRV IV,
nr. 447; CVR in Bibl. Univ. Bucurcsti 1972, nr. 310.
Dep.: Bibl. Academiei RomAne, Foi volante, mapa XIX/2 si 48; Bibl. Fac, de drept
Bucuresti CVR 2 inv. 54 527: Bibl. Central Univ. Iasi RV V T-63.
132* Ockmuirea oblastei, instiintare privind luarea cailor de olac. Decem-
brie, [Tip. Duhovniceasckl, ChisinAu.
1 f., 36 x 23 cm, textul pe 2 c oloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere rusesti.
Mihail 1984, p. 518, fig. 9, p. 519; Mihail 1986, 2, P. 910-911.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere i foto.
133 Molitf la ingrozirea de foarnete. [Tip. Dubovnicease, Chisin6u].
In 80, 2 f., text pe 2 coloane, cel in lb. roming. in dreapta, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 54; BRV IV, nr. 468.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, CVR 1 484 (legat5. cu o lucrare din 1830).
134* Sinodul, Instrucfia blagocinului bisericilor (66 capitole). 1820, Sf. Sinod,
St. Peterburg 1827, Tip. Duhovniceasc, Chisin'a'u.
In 40, 20,5 x 15,5 cm, 20 f. numerotate. Textul incepe imediat chip& titlu. F. 19 r.
20 v. invAtAturS. in scurt ce s5. citeste de blagocinul la cercetarea. bisericilor".
Ciobanu 1923, p. 66; David 1934, nr. 40; BRV III, nr. 1 309; Mihail 1939, p. 11.
Dep.: Bibl. Academia Romlne, CVR 1 309.
135 *tefan Margela, Gramatic russasc si rumaneasc51. Sanct Peterburg, 3 vol
In 40, vol. I, VII p. (p. VIII alb5.) + 214 p. + 3 f. 4 p.; vol. II/1. III p. +
1 tabell + 319 p. + 2 tabele; vol. 112, VI p. + 159 f. + 2 tabele; caractere chirilice.
Densusianu 1895, p. 244-247 (afirm5, existenta a trei volume); BRV IV, nr. 1 318;
Ciobanu 1923, p. 93-102 (inregistrea,z5. doll& volume, ca si David 1934, nr. 41) ; BRV
III, nr. 1 318 si 1483 (vol. 112) ; CVR in Bibl. Univ. Bucuresti 1972, nr. 314. Studiata
de Z. Mihail, Studii i cercet. st. Fil." Iasi, 1961, fasc. 2, p. 245-251.
Dep. Bibl. Academiei RonAne, CVR 1 318, 1483; Bibl Arh. Stat. Iasi, 9 474 (inv.
650/1950); Bibl. Central Univ. Iasi RV III-160, 187; Bibl. Centr. Univ. Cluj.

1828
136* Afezeimintul pentru ocirmuirea oblastei Bessarabiei, f. 1-10, Nicolai I,
Ucaz atre Senat si 94 articole ; f. 12-21 tabele. 16 martie, Tip. Senat,
St. Peterburg 27 aprilie, Tip. Duhovniceasc, ChisinAu.
In folio, 21 f., ultima p. albl, textul pe 2 coloane, col in lb. romAni in dreapta,
earactere chirilice.
Boldur 1929, p. 89; David 1934, nr. 43 si 47 (cele douX pIrti sint inregistrate,
gresit, drept publicatii independente); BRV III, nr. 1 397.
Dep.: Bibl. Academiei Rom&ne, Foi volante, 1 044 i mapa XLI/27, 23, 29.
137 Nicolai I, Manifest la incheierea Cu persii. 23 martie, Tip. Senat,
aprilie, Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg 25 aprilie, Tip. Duhovni-
ceasc, Chisin'au.
I,. folio, 2 p., ultima p. albl. Textul pe 2 coloane, eel in lb. romitult in dreapta,
caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1 399.
Dep. Bibl. Academiei Romine, Foi volante, 1 045 si mapa XIX/51.

itg
www.digibuc.ro
138* Nicolai I, Manifest pentni mobilizarea recrutilor (14 aprilie). 15 april[iej,
Tip. Senat, Sanct Peterburg [1 mai, Tip. Duhovniceasca, Chisindu].
In folio, 2 f. Textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5. in dreapta. Ultima D. numai
in lb. rus5., caractere rusesti.
Dumitrescu 1912, P. 68; BRV III, nr. 1 398; Mihail 1986, 2, P. 912 si fig. 9-12,
P. 913-917.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Fi i volante, 1 049 si mapa XIX157.
139* Nicolai I, Manifest pentru inceperea razboiului cu Poarta. 14 aprilie,
Tip. Senat i Sf. Sinod, Sanct Peterburg 27 aprilie, Tip. Duhovni-
ceasca, Chisinau.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1400; Mihail 1986, 2, p. 944 [semnaleaz&
o non, emisiune, semnatfi. Neselrod dar se raporteaz5. la BRV III, nr. 1 399].
Dep.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1 046 si mapa XIX/52.
140* Sinodul, Ectenii pentru biruini a ceii cu numele lui Hristos numite oaste
asupra improtivnicilor. 14 aprilie, Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg
27 aprilie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In 4, 18 x 22,5 cm, 4 f., numerotatl numai f. 3, ultima p. alba, caractere chirilice.
David 1934, nr. 44. (BRV III nr. 1 365 datare gresitk am corectat in 1816", cf.
nr. 18).
Dep.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail.
141* Ocirmuirea oblastii, Instiintare ca de la 12 aprilie Basarabia este
pus a sub comanda feldmaresalului Wittgenstein (13 instructiuni). [Ante
13 mai, Chisinau].
In folio, 2 f., P. 4 alb, textul pe 2 coloane, cel in lb. romln.In dreapta, caractere
rusesti.
Mihail 1940, nr 56; BRV IV, nr. 473; Mihail 1984, p. 520 si fig. 10, P. 521.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere si foto.
142* Wittgenstein, General Feldmare.sal, Proclamatie catre locuitorii Mol-
dovei i Valahiei. 25 aprilie, Glavnaia cvartira Vadu lui Isac.
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, cel din dreapta in lb. romfina, caractere chirilice;
2 emisiuni (a, b).
Dumitrescu 1912, p. 78; BRV III, nr. 1 401.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 198 si in Ms. rom. nr. 5, f. 67.
143 Wittgenstein, General Feldmaresal, Tarifa pentru indestularea ogirilor
rossieneqti piste granigi la anul 1828 [Chisinau? sou Tip. de campanie?].
22 x 35,5 cm, tabele, in chenar, f. 1 r si 2v albe, f. 1 I, in lb. rusa, f. 2 r in
lb. roman5 caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 78; BRV III, nr. 1402.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa LXXXVI/235 (fost 1 200).
144* General Dibici, Instiintare despre trecerea avangardului' peste
Dunare, linga Isaccea, la 27 mai. 15 iunie, Chisinau. Copie de pe copie.
1 f., 23 x 17,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice.
Dumitrescu 1912, P. 68; BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, p. 919 si fig. 16-17,
p. 924-923.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 047 i mapa XIX/4.
145* Generalul Dibici, Instiintare despre actiunile avangardului" la Isaccea
si la Matcin, 27-30 mai.
1 f., 22 x 18 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romAn in dreapta, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, P. 923 fig. 18-19,
p. 926-927.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 048 si mapa XIX/5; Arh. Stat.
Iasi, Fond Mihail.

9.

www.digibuc.ro
146* Generalul Dibici. /nstiintare c5.tre Imprat c5. la 8 a acestii luni a
cucerit Adrianopolul.
11., 16,5 x 18,5 cm, textul in lb. roman& pe o fa, v. in lb. rusa, caractere chirilice
Mihail 1940, nr. 61; BRV IV, nr. 481.
Dep.: Art. Stat. Iasi, Fond Mihail.
147* Glavnaia cvartira (general Orlov). /nstiintare despre luptele pentru
cetatile Matcin, Chiustendji i Ghirzova.
i f., 19 x 22 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romanX in dreapta, caractere chi-
rilice.
BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, P. 919.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/6; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
148* Glavnaia cvartira a armiei de ling-A Carasu. histiintare despre cucerirea
cet.tilor Anapa, Brlla i Tulcea. 20 iunie.
1 f., 18 x23 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere chirilice.
BRV III, 1404; Mihail 1986, 2, p. 919 si fig. 13-14, p. 920-921.
Dep.: Bibl. Academiei RomS.ne, Foi volante mapa XIX/7; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
149* Glavnaia cvartira de ling." Surnlea. Instiintare la 16 iulie c5. generalul
Paschevici Erivanschi a anuntat capitularea cetltii Cars la 23 iunie.
i f. 18 x 22,5 cm, v. albk textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, carac-
tere chirilice.
BRV III, nr. 1 404; Mihail 1986, 2, p. 923 o fig. 20, p. 928.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/8; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
150* Generalul Paschevici Erivanschi, comandantul corpului Caucazului.
Instiintare despre cucerirea cettilor Gassan-Kale i Arzerum, la 27 iunie.
i f., 23 x 37 cm, textul pe o fag (60 de rinduri) si 6 rinduri pe verso, v. in
lb. rusk caractere chirilice
Mihail 1940, nr. 61; BRV IV, nr. 481; Mihail 1986, 2, P. 944 si fig. 31, P. 946.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXXIV/89.
151* ingiintare de la armia cea lucrdtoare. Generalul Sipeaghin, guvernato-
rul Tiflisului, anunt cucerirea cettii Poti la 15 iulie.
i f., 23 x 18 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romAn5. in dreapta, caractere chi-
rilice.
BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, P. 919 si fig. 15, P. 922.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/9; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
152* Generalul Paschevici-Erivanschi, comandantul corpului Caucazului.
Instiintare despre cucerirea cet5.tii Ahaltic la 15 august.
i f., 15 x 17 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere chi-
rilice.
BRV III, nr. 1 404.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, Foi volante, mapa XIX/10; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
153* Ingiinfdri de la armia cea lucrdtoare. Generalul Paschevici Erivanschi,
comandantul corpului Caucazului anunt.' , de pe corabia Parij din
Varna, cucerirea la 24 iulie a cet.tilor Ahalcalac si Gartvis si victoria
de la 13 august ling' Ahaltic. 6 septembrie 1828.
1 f., 18 x 22,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. rornang in dreapta, caractere
chirilice.
BRV III, nr. 1404.
Dep.: Bibl. Academiei Romame, Foi volante, mapa XIX/ 11; Arh. Stat Iasi, Fond
Mihail.

20
www.digibuc.ro
154* Instiintare c. generalul Gheimar a invins ling. satul Bailesti din
Valahia cea mic pe serascherul de Vidin la 14 septembrie i c5. cetatea
Varna a fost cucerit. la 29 septembrie.
1 f., 14,5 x 18 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romanA in dreapta, caractere
chirilice.
BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, P. 923 si fig. 21-22, p. 929-930 (dateaz5.
1829/sau greseala de tipar?).
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/12; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
155* Dunaev, Consilier de Stat, Instiintare contra acapostirii dezertorilor
ostenesti, a fugarilor i deobste a oamenilor f r pasaporturi". 31 iulie
[Chisinu].
In folio, 1 f., pe o fa ta in lb. romana, v. in lb. rusa, caractere chirilice; alta emi-
siune Cu caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 63; BRV IV, nr. 474; Mihail 1984, p. 521-523 si fig. 11-12,
p. 522-523.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, reproducere dupa fotografie.
156* Nicolai I, Manifest pentru curmarea fugii locuitorilor (9 porunc.
29 august, Tip. Senat, St. Peterburg 9 scptembrie [Ch4in.u].
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 57; BRV IV, nr. 476; Mihail 1986, 2, p. 911-912 si fig. 7-8,
z% p. 913-914.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXXIV/79.
157* Graf Vorontov, Instiintare c ciuma s-a manifestat in Valahia la
Focsani. [Ante 14 ianuarie 1829].
In folio, 1 f. pe o fata, in lb. romana, 22 rinduri, v. in lb. rusk caractere chirilice,
BRV III, nr. 1452.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/58, 78; Arh. Stat.
Fond Mihail.
158 Nicolai I, Manifest la moartea mamei sale Maria Feodorovna. 24
octombrie, Tip. Senat, Sf. Sinod, St. Peterburg.
In folio, 1 f. v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 55; BRV IV, 475.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond
159 Instructie contra epidemiei de ciumA a vitelor (14 puncte) Introdu-
cere. 31 decembrie, Chisin.u.
In folio, 1 f. + 5 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere
rusesti.
Mihail 1940, nr. 58; BRV IV, nr. 472.
Dep.: Bibl. Bisericii Buicani, jud. Lripusna (in 1939).
160 Bilet de trecere libef (podorojin) (arti deschise pentru inchirierea
cailor), dup.' ucazul impratului Nicolai Pavlovici ; iscIlit de graf
Palen.
1 f., 21 x 18 cm, textul de-a latul foii, pe ambele fete, caracterc chirilice.
Mihail 1984, p. 520; cf. Mihail 1986, 2, p. 910.
Dep.: Bibl. preot loan Sandu Ia.si.

161 Instructia blagocinului asupra monastirilor. Tip. Duhovniceasa.


Ch4in5.u.
in 8, 20 x 16 cm, 1f. nenumerotata -I- 10 p. La sfirsit vigneta, reprezentind doi
ingeri in zbor, caractere chirilice.
David 1934, nr. 45; BRV III, nr. 1 369.
Dep.: Man6stirile Suruceni iTiglneti (in 1933).

21
www.digibuc.ro
162 Incepeiturile invd Idturii crestinesti sau sjinta isiorie in scurt si catikizisuf
in scurt. 1804, Tip. Sinodului, Moscova 1828, Tip. Duhovniceasc,
Chisinau.
in 40, 2 + 28 + 1 + 14f., primele 2 f. i f. 1 de la mijloc nenumerotate, caractere
chirilice .
BRV III, 1 368.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, CVR 1 368.

1829
163* Uprava doftoreasca, &twat' inveigiturd pentru semnele fi jirea boalei
de ciumd. 24 ianuarie, Chisinau.
In folio, 5 f., ultima p. albd., textul pe 2 coloane, cal in lb. romAnd. in dreapta, carac-
tere rusesti.
BRV III, nr. 1449.
Dep: Bibl Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/13.
164* [Comandantul Armiei a 2-a], Ordin catre prezidentul divanuriIor
Moldovei i Valahiei. 8 februarie.
In folio, 2 f., p. 1 si 4 albe, caractere rusqti.
Dumitrescu, 1912, p. 78; BRV III, nr. 1445.
Dep.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1201, in Ms. rom. nr. 5, f. 85-86.
165* Instructie pentru starostii bisericesti (19 capitole). Martie, Tip. Dultovni-
ceasca, Chisinau.
In folio, 8 p., textui pe 2 coloane, cel in lb. remand in dreapta, caractere chirilicet.
DJmitrescu 1912, P. 68; BRV III, nr. 1446. Alt exemplar descris de David 1934
nr. 46 (dateazd. 1828, nu a vdzut exemplare) i BRV 1II, nr. 1 370 (autorii men-
tioneazd cd, nu au vdzut exemplare); presupunem c ambele editii sint identice.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 054 i mapa XLI/45.
166* Senatul, Ucaz pentru infiintarea iarmarocului de Sf. Dumitru, 5 martie
[Chisinau].
In folio, 2 f., p. 3 junatate si 4 albe, textul pe 2 coloane, cel in lb. romnd in
dreapta, caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 64; BRV IV, nr. 483.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
167* General-guvernator al Novorossiei si al Baqsa.rabiei, instiintare despre
ciuma care bintuie in orasele Galati, Braila, BucurWi, Rusciuc p7.
Giurgiu.
In folio, I f., textul pe 2 coloane, cel In lb. romdn in dreapts. caractere rusesti-
Dep,: Binl, Academiei Romdne, Foi volante, mapa XXXI V1151.
168* General guvernator al Novorossiei si al Bassarabiei, instiintare pentru
intarirea carantinii, deoarece sint contaminate orasele Focsani si Galati,
8 iunie, Chisinu.
1 f., 29,5 x 17,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romand, In dreapta, caractere-
rusesti.
BRV III, 1 451; o altd, editie, la aceeasi datd, cu un paragraf despre interzicerea
corespondentei, IvIihail 1984, p. 524, nr. 27 si fig: 13, p. 525.
Dep.: Bibl. Academiei Romd,ne, Foi volante, mapa XIX/14; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
169 General guvernator al Novorossiei si al Bassarabiei, instiintare privind
noi dispozitii in legatura cu ciuma, deoarece este contaminat orasul
Galati. 15 iunie, Chisinau.
I f., 37 x 22 cm, v. albd.. caractere rusesti.
Mihail 1984, p. 524, nr. 26.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

22
www.digibuc.ro
170* Relatii despre fzboiul ruso-turc (luptele pentru cucerirea cetatii Pra-
vode) si prelungirea blocadei cettii Silistra in perioada 24-30 mai.
1 f., 23 x 36,5 cm, pe o fat& textul in lb. romana, 55 rinduri, v. in lb. rusa, carac-
tere chirilice.
Mihail 1986, p. 931.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fo,nd Mihail.
171 Relatii despre rzboiul ruso-turc (trecerea Balcanilor i cucerirea
cetatilor Burgas si Anhiola). 27 august 1829.
1 f., 16 x 18 cm, v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 69; BRV IV, nr. 481.
Dep.: Biserica din satul Singera, jud. Lapusna (in 1939).
172 Comandantul Armiei a 2-a. Anunt atre Divanuri despre iselirea
Tratatului de pace la Adrianopole. 2 septembrie [Tip. de campanie].
In folio, 1 f. (13 rinduri tiparite), v. alba, caractere rusesti.
Dumitrescu 1912, p. 79; BRV III, nr. 1 456.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, doc. 132, 139/DCCCLXXX.
173* Graf Vorontov, Instiintare pentru curtirea lucrurilor si a mrfurilor
aduse de peste granit. 18 septembrie, Odessa.
1 f., 36 x 24 cm, text manuscris, caractere rusesti.
Mihail 1986, 2, p. 931 si fig. 23, p. 932.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
174* Nicolai I, Manifest despre incheierea Tratatului de pace de la Adria-
nopole. 19 septembrie, Sanct Petersburg.
In folio 2 f., a doua alba, caractere rusesti.
Dumitrescu 1912, p. 79; BRV III, nr. 1 457.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1209.
175* Nicolai I, Manifest despre incheierea tratatului de pace de la Adria-
nopole. 8 octombrie, Chisin.u.
In folio, 1f., v. alba, caractere chiritice.
BRV III, nr. 1 458.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XXXIV/94.
176* Sorocunschi, Guvernator politicesc, Msuri contra epidemiei de ciuma.
Noiembrie, Chisinu.
In folio, 2 f., a doua alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1450.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 055 si mapa XIX/15.
177 Tilm cire de pe predlojenia Divanului Valahiei i proiectul asezAmintu_
lui pentru prevenirea epidemiei de cium. 27 noiembrie. [Chisinul
In folio, 3 f. (incomplet), textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere
chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 79; BRV III, nr. 1453.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, doc. 26/DCCCLXX.XIII.
178 Nicolai I, Pravile pentru incetarea crismritului (31 paragrafe). 1 de-
cembrie, St. Peterburg.
In folio, 10 p., caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 66; BRV IV, nr. 482.
Dep. : Muzeul istoric-bisericesc, Chisinau (In 1939).

23
www.digibuc.ro
179 Vorontov, Guvernator, Dispozitii pentru prevonirea epiderniei de ciuni
de la Nistru (5 dispozitii). [Ante 6 decembrie, Odessa].
In folia, 23 x 18 cm, 1 L, textul In lb. roman pe o fat5. 0 pe v. in lb. rusl.
Mihail 1984, p. 326.
Dep.:? [i s-a pierdut urmal.
180* Pmintesc nacealnic, Instiintare privind misurile contra r5spindirii
ciumei in jud. Orhei (24 instructiuni). 22 decembrie, satul Negrestii
[Orhei]. [Tip. Chisinu sau Odessa].
In folio, 3 L, 33,5 x 21 cm, c,axactere ruseqti.
Mihail 1940, nr. 65; BRV IV, nr. 480.
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond
181 Formular de adeverint. (Erlic) [in timpul epidemiei de cium5.]. Chisin5u.
In folio, 1 f., v. albl, manuscris, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta,
caractere ruse0i.
Mihail 1986, 2, p. 931, 933 0 fig. 24, p. 934.
Dep.: Arh. Stat. la0, Fond Mihail.
182* Arhiepiscopia ChisinSului, Tabele pentru biseria [18 articole]. Chisi-
In folio, 1 f. -I- p. 3-8 + 1 f., ultima p. albl, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 69; BRV III, nr. 1 448; Mihail 1940, nr. 67; BRV IV, 1448.
Dep. Bibl. Academiei RemS.ne, Foi volante, 1 058.
183* Arhiepiscopia Chiinului, Pravilele poztru vinzarea luminrilor
biserici. Chishau.
In folio, 7 f., ultimele 2 &lint tabele de un format mai mare; pe primele 3 f. textul
pe 2 coloane, cel in lb. rominl in dreapta, urmb.toarele 2 f. textul in lb. romin&
pe fata, pe v. in lb. rusk caractere chirilice.
Dumittescu 1912, p. 69; BRV III, 1447.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, Foi volante, 1 057 si mapa XLV/224.
184* Sfatul doftoresc din Basarabia, Instiintare pentru prevenirea epidemiei
de holera.
In folio, 2 f., ultima p. alb5., textul pe 2 coloane, cel in lb. rom&n in dreapta,.
caractere chirilice.
BRV III, nr. 1 466.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/60, 80.

1830

185* Sorocunschi, Guvernator politicesc, Instiintare pentru cuiltire gene-


rar. Martie, Chisin5.u.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 73; BRV IV, 487.
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail, transcriere.
186 Guvernatorul civil, Textul jurmintului in leg5tur cu curtirea lucru-
rilor dup cium i dup5. mort. Martie, Tip. Duhovniceasc5., Chisin5.u.
In folio, 1 f.
Mihail 1986, 2, p. 937 (nu a vlzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iaui, Fond Mihail, transcriere.
187 Sorocunschi, Guvernator politicesc, Instiintare ctre mosierii din,
Basarabia, cerindu-li-se sprijin pentru cur.' tirea general. Chisin.u.
In folio, 1f.
Mihail 1986, 2, p. 933 (nu a vb.zut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. I*, Fond Mihail, transcriere.

24
www.digibuc.ro
188* Sfatul doftoresc, Ponturi scoase din nastavlenia doftorului pentru
chipul curtirii. [Odessa] [13 indicatii].
In folio, 2 f., ultima p. alb5., caractere chirilice.
Mihail 1984, p. 527.
Dep.: [i s-a pierdut urma].
189* Sinodul, Ucaz ca preotii s." cunune numai tineri majori (fetele de la
16 am, iar bietii de la 18 ani). 26 iulie, Senat.
In folio, 1 f., v. alb5 textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice.
Mihail 1940, nr. 70; BRV IV, nr. 489.
Dep.? Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
190* List de s.rb'tori impArAte0i 0 ale zilelor de victoril. Tip. Duhov-
niceasc5., Chi0n.u.
In folio, 45 x 36 cm, 2 f., [p.] 1 si 4 albe, textul incadrat in chenar din semne
tipografice; caractere chirilice.
Mihail 1984, p. 527 si fig. 14, p. 528.
Dep.: Bibl. Paul Mihail fotografie i transcriere.
191 Cintare de rug`iciuni in vremea pierftoarei boale. Noiembrie, Tip.
Duhovniceasa, Chi0n.u.
In 8, 2 1 x 17 cm, 1 f. -F 7 f. numerotate, caractere chirilice.
David 1934, nr. 49; BRV III, nr. 1 477
Dep.: Mnstirile Suruceni, Frumoasa s.a, (in 1933).
192* Scurt pstoreascei indemnare pentru gultuirea apr toriului viirsat
de vaci. Tip. Duhovniceasc., Chisin'u.
In 4, 18 x 23 cm, 1 f. titlu, v. alb5. -I- 10 p., numerotate cu cifre arabe, caractere
chirilice. Legati impreun cu nr. 133.
Ciobanu 1923, p. 6, 137; David 1934, nr. 51; BRV III, nr. 1 484.
Dep : Bibl. Academiei Romane, CVR 1 484.
193* Nicolai I prin guvernatorul Crassovschi, In0iintare pentru reducerea
unor impozite. Chisin'u.
In _folio, 2 f., ultima p. OA, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta,
caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 71, colrecteaz5. datarea BRV III, nr. 1 455 si Dumitrescu 1912,
p. 68-69.
Dep. Bibl. Academiei Rom5.ne, Foi volante, 1 056 si mapa XIX/79.

8 c. 829 25,
www.digibuc.ro
Indice cronologic al actelor reproduse
I, p. 309 (III); 2, p. 311 (III); 4, p. 280 (II); 5, p. 312 (III); 6, p. 314 (III); 7, p. 318 (III);
8, p. 320 (III); 10, p. 267 (I/4); 11, p. 227 (1/3); 12, p. 32 1 (III); 19, p. 276 (II); 21, p.
323 (II); 23, p. 195 (I/ 1); 24, p. 196 (I/1); 25, p. 199 (I/1); 26, p. 200 (I/1); 31, p. 346 (IV);
32, p. 358 (IV); 36, p. 358 (IV); 38, p. 27 (I/1); 39, p. 27 1 (II); 42, p. 229 (I/3); 43, p. 144-
(I/i); 44, p. 234 (I/4); 45, p. 150 (I/1); 53, p. 169 (I/1); 54, p. 347 (IV); 56, p. 173- 174
57, p. 235 (I/4); 64, p. 236 (I/4); 65, p. 234 (I/4); 67, p. 25 1 (I/4); 68, p. 203 (I/2);
70, p. 232 (I/4); 78, p. 268 (I/4); 81, p. 175 (I/1); 83, p. 348 (IV); 84, p. 178 (I/1); 86,
p. 269 (I/4); 87, p. 256 (I/4); 90, p. 305 (II); 91, p. 281 (II); 92, p. 213 (I/2); 93, p. 214
94, p. 215 (1/2); 98, p. 349 (IV); 100, p. 350 (IV); 101, p. 336 (IV); 101, p. 176
(I/1); 105, p. 217 (I/2); 106, p. 357 (IV); 103, p. 285 (II); 110, p. 218 (I/2); 122, p. 231
(1/3); 125, p. 225 (I/2); 130, p.225 (I/2); 131, p. 113 (I/ 1); 132, p. 226 (I/2); 131, p. 180 (I/1);
136, p. 121 (I/1); 137, p. 325 (III); 138, p. 326 (III); 139, p. 327 (III); 140, p. 329 (III); 141,
p. 197 (I/1); 142, p. 198 (I/1); 144, p. 332 (III); 145, p. 332 (III); 146, p. 333 (III); 147,
p. 334 (III); 148, p. 333 (III); 149, p. 335 (III); 150, p. 336 (III); 151, p. 337 (III); 152,
p. 338 (III); 153, p. 338 (III); 154, p. 339 (III); 155, p. 201 (I/1); 156, p. 201 (I/1); 157, p.
286 (II); 163, p. 287 (II); 164, p. 340 (III); 165, p. 191 (I/1); 166, p. 232 (I/3); 167, p. 291.
168, p. 291 (II); 170, p. 341 (III); 173, p. 273 (II) ; 174, p. 342 (III); 175, p. 344
176, p. 292 (II); 180, p. 294 (II) ; 182, p. 263 (I 4); 163, p. 232 (I 3) ; 164, p. 299
(II) ; 185, p. 301(11); 188, p. 307 (II) ; 189, p. 253 (1/4); 190, p. 359 (IV); 192, p. 302 (II) ;
193, p. 226 (I/2).

Indice tematic al actelor reproduse


1/1 38 (p. 27); 131 (p. 112); 136 (p. 121) * 43 (p. 144); 45 (p. 150); 53 (p. 169); 56a (p.
173); 56b (p. 174); 61 (p. 175); 104 (p. 176) * 84 (p. 178); 131 (p. 180); 165 (p. 191)
* 23 (p. 195); 24 (p. 196); 141 (p. 197) * 142 (p. 198) * 25 (p. 199); 26 (p. 200) * 155
(p. 201); 156 (p. 201).
112 68 (p. 203); 92 (p. 213); 93 (p. 214); 91 (p. 215); 105 (p. 217); 110 (p. 218); 125
(p. 225); 130 (p. 223); 132 (p. 226); 193 (p. 226).
1/3 11 (p. 227); 42 (p. 229); 122 (p. 231); 166 (p. 232); 183 (p. 232).
1/4 57 (p. 235); 64 (p. 236) * 67 (p. 251); 70 (p. 232); 189 (p. 253) * 65 (p. 254) 44 (p.
254); 87 (p. 256); 182 (p. 263) * 10 (p. 267); 78 (p. 268); 86 (p. 269).
II 39 (p. 271); 173 (p. 275) * 19 (p. 276) * 4 (p. 280); 91 (p. 281); 108 (p. 285); 157
(p. 286); 163 (p. 287); 167 (p. 291); 168 (p. 29 1)-; 176 (p. 292); 180 (p. 294) 184 (p.
299) * 185 (p. 301); 192 (p. 302) * 90 (p. 305); 188 (p. 307).
III 1 (p. 309); 2 (p. 311); 5 (p. 312); 6 (p. 314); 7 (p. 318); 8 (p. 320); 12 (p. 321); 21
(p. 323) * 137 (p. 325); * 138 (p. 326); 139 (p. 327); 140 (p. 329); 144 (p. 332); 145
(p. 332); 146 (p. 333); 147 (p. 334); 148 (p. 335); 149 (p. 335); 150 (p. 336); 151 (p.
337); 152 (p. 338); 153 (p. 338); 154 (p. 339); 161 (p. 340); 170 (p. 341); 174 (p. 342);
175 (p. 344).
IV 31 (p. 346); 54 (p. 347); 83 (p. 348); 98 (p. 349); 100 (p. 350) ; 101 (p. 356); 106 (p 357)
* 32 (p. 358); 36 (p. 358); 190 (p. 359).

26
www.digibuc.ro
ACTE IN LIMBA ROMANA TIPARITE IN BASARABIA
I (1812 1830)

I. ACTE DE ORGANIZARE ADMINISTRATIVA g JURIDICE

I. Legi, regulamente i circulare


38

Afeizdmintul obrazovaniei oblasteti Bassarabiei

Domnule gheneral-leitenant Bahmetev! Bine priimind proiectul ce ai


alctuit dumn[e]ata a obrazovaniei oblastii Bassarabiei si a osebitei aleatuiri
atingtoare de dinsa, eu cu multmire ar't dumitale prin aceasta a mea de-
plin5 bunavoint5..
Un aszmint atita de insemnat dup mrime lucrului ce cuprinde el
In sine trebuie ca mai intiiu s5.'-1 intreasc vremea si cercarea. Pentru acest
sfirsit, mai inainte de a priimi cea mai de pre urm a mea intrire, eu voiesc
ca dumn[e]ata s'A te pomesti a-1 aduce in lucrare si in curgerea anului urm5..-
toriu* cu luarea aminte s privighiezi curn vor merge toate lucarile dup
acest a.
Acesti din nou alctuiri s intemeiaz pe pravilile insemnate de ctre
mine prin pov5.tuire dan.' dumitale spre a te sluji. Aceste au fost supus51 la
cea cu bun intelepciune socotint5. a Sfatului inchiegat din brbati erora
starea si cele in fiint nevoi a pmintului acestue le sint cunoscute. Aceste
slufsc sing-uri lorusi de credint in chasluiri i vor fi implinite intocma i cu
sporire, fiind mrturisirii cei drepte si din curat inim dorint a 15.cuitorilor
oblastii acestia.
Eu am voit s vz aceast dorint implinit prin mijlocirea punerilor
la cale ce incredintz dumitale acum de a le aduce in lucrare si cari ndj-
duiesc c vor veni la starea inflorirei supt ocrotirea ocirmuirei ci s oslbeste f
cu sloboznie pravililor ei i inc mai virtos cu neprtinire cu asprimi ci este
neap'rat pentru o intocma aducere acelora in lucrare.
Oblastia Bassarabiei inc pzeste a sa inchiegare de norod, pentru aceea
i priimeste i osbit chip de ocirmuire. Dar scoposul mieu este plecat nu
spre aceea, ca acest fr de msur bine si toate cele ce curg din acesta A. fie
cu osbire numai a vreunii stri de a lcuitorilor; toti trebuie s aib' la aceasta_
imp'rtsire infra o dreapt msur. i inc mai cu dinadi[n]sul 16cuitorii de-

* urniltoriu/ acestuie [var. 1, p. 207: insemnare gresalelor ce s-au fAcut la tip5.rit"].


N.B. in paragraful I/1 sint incluse integral actele nr. 38, 131, 136 * 43, 45, 53, 56 a,.
56 b, 81, 104 84, 134, 165 * 23, 24, 141 * 142 * 25, 26 * 155, 156.

251"

www.digibuc.ro
afle intr-acest bine inceputul spre o desftat fericire a soartei lor.
Ei sint obositi de giugul ci dedemult au fost pus asupra lor prin lcomie
nesocotint. Acea statornic si tare privigheri a ocirmuirii trebuie s raz.me
spre a fi ei slobozi de un asm.ene cumplit
Socotinta spre a lipsi scutelnicii, eu o binepriimescu intru toat. putere.
Mie imi este cu priint a videa in aceast dreapt m'Asura vestire mijlocirilor
acelora cari ocirmuire va intrebuinta spre a descoperi acestii prti de loc
drumuri ctr adevrate sporiri intru ale luminrii.
Incredintz dumitale, ca mai intii de once s indreptezi luare aminte a
dumitale spre toate acelea ci s vor atinge de aceast. socotint. Dumn[elata
vei alc.tui pentru aceasta proiect de un askimint cari s va inftosa mie
de la Verhovnoi Sovet a oblastii spre intriri.//-f.2]
Toate din nou au trebuit s se as.z5.' in Bassarabie si multe inc rmin
a s. svirsi. Izvoarle sint imbielsugate. inlesnirile spre a s indrepta aceste
In folos sint gata. Dumitale eu sint datoriu cu aceast mare slujb. Rmine
numai a s aduci inlesnirile aceste in lucrare cu o curtnie a scoposurilor, cu o
plecare statornic.
Eu am vzut partea de loc aceasta, eu inc o voiu mai vede de va fi vointa
celui preainalt. Ndjduiesc a afla intr-insa, la fiestecare psire, rodurile al-
c.tuirelor mele si impreun cu aceasta cercrile osirdiei si a rivnei cinovnicilor,
chora pzire acestor alc.tuiri va fi incredintaa.
Voiesc ca tuturor cirmelor oblastii acestia s faci dumn[e]ata cunoscut.
cuprinderea acestui al mieu rescript.
Fiind dumn[e] ata luminat pzitoriu scoposurilor mele, vei fi datoriu a lua
sama si a supune0 pe altii s priveghiezi cu neadormire asupra toat lucrarea
acestii din nou asazri si asupra tuturor cinovnicilor ci vor fi in olaturile
oblastii acestia.
Dumn[e]ata fz de mijlocire vei aduce la stiinta mea pcntru toate cele
ce vei insrnna. Mie cu priinta irni va fi a invoiosa cu s'mnile multmirei
mele pe toti acei carii intru unnrile lor s povtuicscu de canoanile sfintei
invtturi a bunelor nravuri. Iar acei carii din nenorocire s vor pleca la
nzrite mgulituri a disrtciunii si a necuviintei, nu numai c vor fi lipsiti /
de a nu avea impra'sire intru ale ocirmuirei, dar si pedeaps spre pild vor
suferi. Sint al dumitale plecat spre bine.
Acel orighinal este isalit cu insusi mina imprtestii sale mriri asa:
Alexandru.
In Chisinku, aprilie 29 zile, anul 1818. // [P.1'

Proiectu
pentru cele mai intiiu temelii la obrazovania ocirmuirii politicesti
dinluntru a oblastii Bassarabiei.
Pentru numirea oblastii si pentru cea mai mare a ei ocirmuiri 1.
Oblastia aceasta s va numi oblastia Bassarabiei.
Cea de ling hotar starea locului oblastii i indestul numrul de cetati,
pe ling curgire altor vrednice de socotit incungiurAri, ceru ca aceasta oblasti
politiceasca ei ocirmuiri 2 s fie supt mai intiie 3 privighere i in sama unei
ostinesti ocirmuiri 4. Drept aceea, oblasteia Bassarabiei s va afla supt privi-

1 cea mai mare a ei ocirmuiri / cel mai mari a ei nacealifc 2 ocirmuiri/ocirmuiri acetii
oblasti 3 mai intiie / mare 4 unei oFtineTti ocirmuiri / unui Winescu ocirmuitoriu

28 .

www.digibuc.ro
ghierea ostenescului gheneral-gubernator 5 de Podolie, cruie i s'A las voie,
dup5 trebuinta ci va fi, a sa afla f ata 6 in al oblastii Bassarabiei oras sau in
a Camenet-Podoliei, f 'Ara de nici o protimisis unui sau altui loc 7.
Pentru orasul oblastii, tinuturile si orasile tinuturilor.
Orasul oblastii s'A insamneaz a fi orasul Chisinau, cu socotinta a sa
dobindi acest oras in stapinire haznelii de la mnstiri cu nvoial despre
araindoai partile 8
Tinuturi s hotirsc a fi sas., anume: al Hotinului, al Esului, al Orhe-
iului, al Benderiului, al Akkerrnanului si al Ismailului. Locurile de presud-
stvii la tinuturi 0.12 se vor afla in orasile: Hotinul, Baltile, Chisinaul,
Benderiul, Akkermanul i Ismailul.
Hotarli tinuturilor cu disprtiri fiestecare s asazi impreun cu obra-
zovania 2.
Pentru Verhovnii Sfat al oblastii.
In oblasti s hotarste a fi Verhovnii Sfat: acesta s va alcatui de un
prezadent, patru cilenuri a ocirmuirii oblastii si de sas deputati.
Prezedentul Sfatului acestui va fi marele ' nacealnic a oblastii, gheneral-
gubematorul ostinesc de Podolie. Cilenurile lui vor fi gubernatorul poLiti-
cesc, vite-gubernatorul, acei doi prezidenti a giudectoriilor 11 criminali-
ceasc i politiceasc i as deputati alesi despre dvorianstva pentru fieste-
care trii ani, prin intnrea gheneral-gubernatorului ostinesc. In numrul
acestor deputati s va afla i povtuitoriul dvorianstvii oblastii.
Al oblastii Verhovnii Sfat va cauta toate de obste pricinile oblastii,
adic: cele de punire la cale, implinitoare, a haznelii i iconomicesti; asijderea
pricinile de apelatie criminalicesti si de cercetari, precum si acele de giudecati
politicesti pentru 12 orisice avere miscatoare i nemisctoare i pentru hotari-
turi de mosii.
Verhovnii Sfat va hot.ri toate pricinile ci sint supus cu desvirsire dupl
multimea glasurilor. Complectul seztorilor in Sfat s socoteste 13 // fp.33
a nu fi mai gios decit pin la numr de sas. sztori.
Hotririli Sfatului, intarite cu 14 multime glasurilor, nu sint 15 supus
apelatiei i s aduc 16 ara intirzieri intru implinire; iar fetile particulare ci
nu vor fi multmite, pot ca asupra Sfatului oblastii s'a se j'aluiasca
tescului Sfat prin mijlocirea ministrului iustitiei sau a gheneral-procurorului.
Sfatul oblastii toate de obste pricinile pmintului Bassarabiei, acele
neobicinuite 17 sau acele cuprinzatoare in sine deosabita mximi i acele ce
vor cere assz'minturi noa spre prifacerea sau plinirea acelor de mai inainte,
sau cu des'avirsit 16 noa. le cerceteazi 12 in intreag adunarea sa dup ceririle2
ostinescului gheneral-gubernator, sau in lipsa lui 21, dupa arfrile politices-
cului gubernator. Dup. aceasta 22, socotintile Sovetului spre a fi intrite de
ata mai inalta putere, sa infatosaz 23 la impartescul Sfat cu predstavlenie
ostinescului gheneral-gubernator, prin gheneral-procurorul.

5 otenescului gheneral-gubernator / gheneral-gubernatorului otinesc 6 a s5. afla fatl / de a ave


iderea sa 7 de nici o protimisis unui sau altui J aprotimia pe un loc mai mult decit pe celalalt
8 de la m5,nAstiri Cu invoia15, despre amindoal. partile / de la nanAstirile ce ii au acum 9 cu
dispartiri fiete care sl aazi impreunS, Cu obrazovania / s vor a&za impreun cu obrazo-
vania acea pentru liqtecare tinut Cu deos5bire 10 marele J mai rnarele 11 prezidenti a giu-
decAtoriilor / intliu *AzAtori la giudeatoriile 12 pentru / i pentru 13 socoteFte/ hot.l.rAti
14 ntirite Cu / statorniciti prin 15 sint / vor fi 16 s5. aduc / sI. vor aduce. 17 neobi-
cinuite J deoabiti 18 desbrli*t6 / desIviriri 19 cerceteazi / va cerceta, 20 ceririle/punirile inainte
21 lui J acestui 22 dup5, aceasta / apoi 23 s5 infltwa, / sI. vor infatoa 24 Cu predstavlenie / pe
Ruga prestavleniile

29
www.digibuc.ro
Ostinescul gheneral-gubernator la cercetare in Verhovnii Sfat a prici-
nilor ci nu vor fi atit de mari 25 poate a nu sa afla insusi 2" acolo si atunce,
sau in vreme lipsii ostinescului gheneral-gubernator din orasul oblastii,
este 22 intliu sazatoriu la 23 Sfat cel mai mare cilen a Sfatului 23, dupa locul sau.
Pricinile la Verhovnii Sfat s vor lucra in limbile rusasca si moldove-
neasca, dupa cum sa va cuvini // [P.34 fiintei pricinii ", adica celi de
punire la cale a haznelii, criminalicesti si de cercetari, rusaste i moldoveneste,
cu pazire 31 legiuirilor imperiei Rossiei i cu tinere 32 dreptatilor si a obiceiu-
rilor pamintului la ceea ce s va atinge de apararea dreptului particulariu;
lar pricinile de giudicati politicesti si de hotarituri s vor lucra 33 in singura.
limba moldoveneasca i giudicatile s vor face pe temeiul legiuirilor si a obi-
ceiurilor Moldaviei.
Pentru gubernatorul politicesc.
Ocirmuitoriuloblastii va fi politicescul gubernator. El este 34 supus far
mijlocire ostinescului gheneral-gubernator de Podolie. Dar apoi puterea.
gubernatorului politicesc, atirnarile lui i indatoririle s'a hotax5.scprin osa'bit
asazarnint, lar spre plinire catra acel 33 asaz,5mint trebuiesc 3" a-i sluji lui 37
legiuirile ce sint in Rossia: pentru datoria gubernatorilor 38 politicesti.
Pentru despartire ocirmuirii oblastei in doa5. parti.
Ocirmuire politiceasca a oblastii sa desparte in doaa parti. Una va
tine toate pricinile " atingatoare de cirmuire guberniei 41 si a haznelii,
iara cealalta, pricinile ce s'a' ating de giudecatorii 42
Pentru cirmuirea oblastii.
Cea intii parte a ocirmuirii oblastii va lua numiri de cirmuirea oblastii
Bassarabiei, la 43 care vor fi szatori gubernatorul politicesc, vite-guberna-
torul, sovetnicii, caznaceiul oblastii 44i asesorii 111.P.15 pentru carii toti
va vorovi mai gios.
Aceasta cirmuiri a oblastii s'a va a/catui de doai Expeditii, din cari cea
intli implinitoare supt prezedentie gubernatorului politicesc pe linga impreunk
siderea la presudstvie a doi sovetnici si a doi asesori, urmind deobste dup
pravilile cirmuirilor de pe la gubemii ins'mnate prin inaltul asazmint ace/
pentru ocirmuire guberniilor Rossiei i prin cele din urma legiuiri va cauta ara.
osabire toate trebili celi de punire la cale intru deplina lor intalegiri. lar al
doile Expeditie, aflindu-sa in cirmuirea vite-gubernatoru]ui pe linga im-
preun siderea in presudstvie a doi sovetnici si a caznaceiului oblastii, va cauta
trebile haznelii si iconomicesti povatuindu-sa de pravilile insmnate prin
osabita instructie ci s-au alcatuit pentru dinsa. Fiistecari din aceste doaa
Expeditii, dei nu sint intresini desp'rtiti cu des'virsire, ari puteri s'a' caute,
s'A hotarasca si s'a implineasca din trebile ce intr la cirmuire oblastii pe acele
ce sa cuvin fiistearie i cari nu cuprind in sine osbita marime, iar.' din-
protiva trebili ci vor ceri acea dimpreuna chibzuiri, trebuie a fi cercetati
hotariti pe temeiul legiuirilor dupa multimea glasurilor, de catr e deplina.
25 maxi / greli 26 s afla insusi / si fi insusi sAzAtoriu 27 este / va fi 28 la / in 29 a
sfatului / a acestuie 30 cum sA va cuvini fiintei pricinii / feliul lor cel cuviincios 31 pAzire t
urmarea 32 tinere / plzirea 33 lucra/cluta 34 el este/acesta va fi 35 acel / acest 36 trebuesc
urmeazA 37 lui / povAtuiri 38 datoria gubernatorilor / guvernatorii 39 tine / cuprindi 40
pricinile pum-Arde 41 guberniei / oblastii 42 ce sl ating de giudecAtorii atingltoare cAtrA.
giudecAtorie 43 la In 44 ca,znaceiul oblastii / al oblastii caznaceiu.

30
www.digibuc.ro
a.dunarea cirmuirei oblastii, la cari s. vor infitosa de pe la Expeditii, dupi
ci si vor aduce in limurire si dup ci s va alcitui deplin extract.
Gubernatorul politicesc ca un cel mai intiiu cilen a cirmuirii [P.16
obiastii va lua sama ca pricinile si.' se hotirasci cu pizirea rinduielii potrivite
feliului lor si va privighie pentru acele cari nu vor fi sivirsiti de citr pre-
sudstvie vreunii din Expeditii, precum pentru podreadurile cu hazneoa,
-pentru pretentiile fetilor particulari asupra averii haznelii, pentru rinduielile
stringerile dirilor haznelii, a poslenilor si a havalelilor pimintesti si, in
sfirsit, pentru toate alte trebi ci gubematorul politicesc va socoti c si ating
-de cercetarea aminduror Expeditiilor in acea impreunati presudstvie a cirmuirii

Trebile la acea cirmuire si vor lucra in bimba rusasci si moldovineasa,


dupi trebuinta ce va fi. Intru ale punerii la cale toate ntiintrile, poroncili
si publicarisirile slobozite de cita stipinire au si fie scris5. rusiste si moldo-
v' eneste, pentru ca mai de nidejde s se aduci la obsteasca stiinti a norodului.
Din cilenurile cirmuirii oblastii politicescul gubernator i vite-guberna-
torul s vor orindui cu inalta imp'ritestii sale miriri int5.riri, iar sovetnicii,
al oblastii caznaceiu i asesorii cu intirire ostinescului gheneral-gubernator.
la fiistecaxi din acesti Expeditii si va orindui cite un sovetnic, iar la Expeditia
fintiiu si un asesor, dup alegirea dvoria[n]stvii pentru fiistecare vremi de
trii ani, cialalti apoi doi sovetnici, caznaceiul oblastii si un asesor vor prindi
locurile acestea dup orinduirea despre coroni.//f19.17
Doi asesori la Expeditia intii a cirmuirii oblastii s. socotescu pentru ca
si se intrebuintizi in facire de cercetiri la starea locului, spre a cerceta locurile
de prisudstvii, spre a face rivizie lucririlor, spre a priimi grabnici mb.'suri in-
timplindu-si a s isca vreo boali zmerduitoari i in alte pricini ci vor ceri
osibit luare aminti.
Sumili haznelii oblastii vor fi supus' citri o punire la cale de doai
chipuri: unile se cuvinu in rindul celor de obste venituri a impiritiei, iar
altile s intorc in celi pe loc in oblasti intrebuintiri, adici: la zidiri pentru
lazne, pentru scoale, pentru temniti, pentru bolniti i pentru alte obstesti
asziri. Deci cirmuire oblastii, dup ci va indestula toate cheltuielile dupi
stat orinduiti pentru oblasti, va fi indatoriti pentru rimisita intraturilor
haznelii a puni la cale intr-acest chip, ca 9 pirti din acelea si se trimiti spre
a si al5.tura citri acele de obste venituri a impiatiei, iari al zicilea partea
din aceleasi sau zice protinturi din toat suma ci s va triimite la caznaceistva
imp5.ritiei, si se deosibasci pentru mai sus insimnatile intrebuintiri in o-
blasti[e].
Dare surnilor din veniturile haznelii oblastii nu poate fi amintere ficuti
.decit in cheltu[iellile asizate dup stat i atita numai incit este hotirit pentru
cheltuieli, asijderea in zidiri i alte obstesti a$zri, pentru cari s va face de
citr5. Verhovnii Sfat puniri la cale, care si nu covirsasci // [P.18 suma spre
asimine cheltuieli i intocmai rinduirea pentru dnsle, adici: suma alcituiti
din zice protinturi a tuturor veniturilor oblastii i apoi rimisita intraturilor
haznelii ci s cuvine a si altura citr veniturile impiritiei nu este supusi
nici la un feliu de cheltuiri in oblasti i amintere nu poate fi intrebuintat[5]
decit dup5. asignovcile Ministerstvii Finantii. Pe acest temeiu dar, cirmuire
oblastii s indatoreste a infitosa Ministeriei Finantii de toati intraturile haznelii
oblastii cu amiruntul simi, trimitindu-li acele mai intii spre cercetari la
Verhovnii Sfat a oblastii care, dupi ce le va face rivizie, le infitosazi citri
ostinescul gheneral-gubemator spre a si face cunoscute Ministeriei Finantii.

31

www.digibuc.ro
Jalobile asupra cirmuirii oblastii s vor da la Verhovnoi Sfat a oblaStii
si acolo priimescu cea desvirsit dezlegari.
Pentru al oblastii criminaliceasc i politiceasc judectorii.
Cea al doile parte a ocirmuirii oblastii'vor alctui giudectoriile crimina-
liceasa si politiceasc a oblastii, la cea dintii s rinduiescu pricinile criminali-
cesti si de cercetare ce vin de pe la giudicItoriile tinuturilor. In aceea vor fi
sztori: un prezident, trei sovetnici si un asesor. Giudicitoria politiceasc a
oblastii, avind in sama sa tot feliul de pricini de giudicti particulari, asijderea
pricinile dupa pretentiile din parte haznelii i acelea asupra ei, s alatuiestell
fp..79 iarc4i de un prezident 45 si de patru.sovetnici. Amindoiprezidentii 46 svor
orindui despre coron, prin bala implltestii 47 sale mriri intriri 48. Doi
sovetnici la 48 fiisticari din acesti giudictorii citi unul s vor asIza iarsi
despre coron prin infrirea ostinescului gheneral-gubernator de Podolia.
Iar ceialalti cinci sovetnici si un asesor s vor alege despredvoreanstv' pentru
fiistecari vremi de trei ani iarAsi prin intarirea ostinescului gheneral-guber-
nator.
Criminaliceasca giudectorie a oblastii caut trebili 58 ce-i sint rinduite 51
pe temeiul legiuirilor Rossiei i faci 52 svirsitoari hotriri dupa multimea
glasurilor, ins hotririli aceste nu s pun 53 in lucran i pin nu s'a.' vor cerceta
s vor infairi de cltr gubernatorul politicesc, c'ruie i trebui[e] pentru
acest sfirsit a-i fi inatosati de ca.' tr5. giudictorie 54 cu extracturi inchipuiti
din deli. Iar dupa intzirea politicescului gubernator, aceli hotkiri s vor
intoarci la criminaliceasca giudectorie spre a s'a'. aduce 'in impliniri 54a Dar
cind politicescul gubernator va afla legiuiti pricini imp[i]edectoari de a nu
s pute uni cu 55 hotrirea criminalicestii giudictorii, atuncea cerind in ore-
ghenal dela, o va infalosa cu socotinta sa spre cercetari i desvirsit hotriri
la Verhovnii Sfat.
Lucrarea in pricinili creminalicesti si de cercetari va fi in limba rusasca
moldovineasc5., i anume
Tacrirurili vinovatilor // fP..710 nscuti moldoveni 57 s.' vor faci in
limba neamului 58 lor, adic in bimba moldovineasc, iar 59 protocolul s'a'.
va alCtui russte si moldovineste.
Svirsitoarile hotsiri 60 dupa czuta lor intrire s vor citi vinova-
tibor in limba moldovineasc;
Cilenurile giudectoriei criminalicti, intimpinind greutate a-si da 61
socotinta lor in limba rusasc5, au 62 dreptati a o scrie in a lor moldovineasa
limb.
La autarea giudectilor politicesti, s. intresti 63 intrebuintarea limbii
moldovinesti pe temeiul i spre intrirea 64 drepttilor, a pronomiilor si a
legiuirilor locului 65, aceli cu mult milostivire lsate 66 pentru de-a pururea
oblastii Bassarabiei. Drept aceea giudictorie politiceasc a oblastii in
pricinile de giudicti a fetilor particulari s va pov5.tui de drepttile 66 Si

45 president / ntiu ezItoriu. 46 prezidentii / intliu ses&torii 47 impArltestii / a implatestii


48 intiriri / intlrituri 49 la /adic5. la 50 cana trebili / va auto. pricinili 51 rinduite / supus&
52 faci f va faci 53 s6, pun / s vor puni 54 de ata giudicltorie / acelea di ata giude-
cAtorii 54a fmpliniri / implini 55 uni cu / da unirea sa la 56 i anumi / adia, 57 nascuti moldo-
veni / ci sint moldoveni plminteni 58 limba neamului / insusi limba 59 iar / dar GO savirsitoa-
rile hottriri j hotlririle giudeatii 61 intImpinind greutate a-si da / de nu vor afla fnlesniri
inchipui 62 au J s vor folosi Cu 63 intlresti j statornicesti 64 spre intArirea / pazirea GS
locului / plmintului 66 16.sate / dfiruiti 67 drept aceea / deci 68 drept5tile j pravilili

32
www.digibuc.ro
obiceiurili moldovenesti 69 va lucra acele pricini in singur aceeasi moldove-
neascii limb, iar 70 la hot'ririle pricinilor haznelii esti 71 datoari s pazeasc5.
legiuirile Rossiei asupra 72 rinduielii cutrii acestor pricini; dar la aceea ce s
atinge de 73 aprarea dreptului particularnic, este datoari s se tie de drept-
tile 74, pronomiile i obiceiurili pmintului. Pentru acest sfirsit hotririle
giudectoriei politicesti in pricinile ce va avea hazne[a]oa, s vor inatosa
pentru mai departi 76 lucran i cu tlmciri in limba rusasc..
Hotririli acestii giudecatorii in pricini de giudicti intimplindu-s a fi
nemultmire asupra lor i ing5.duindu-s tot de d'Ir. IlfP.111 aceeasi giudec-
torie apelatii, rminu 77 M'a impliniri i s aducu 78 spre cercetari la Verhovnii
Sfat. lar 79 cind politiceasca giudictorie au oprit 90 apelatie, tiindu-s de
puterea pravilii poroncite pentru aceasta, atuncea hotsirea sau giudicata ei
vor 81 priimi fr, intirzieri lucran i si 82 parte nemultmit va ave[a] dreptate 83
s fac ceriri la Verhovnii Sfat cu jalob proast, dup cari ari s se fac
cercetari, pe " pravilile ce sint dati pentru apelatii. n pricinili haznelii 93,
giudictoria politiceasc a oblastii nu va incheia svirsitoari hotriri, ci pzind
la 86 acest feliu de pricini, precum s-au zis mai sus, rinduiala poroncit prin
legiuirili Rossiei, isi va da 87 socotinta sa pe care o 88 va trimiti la cirmuirea
oblastii.
Pentru procuratrul 89 oblastii i pentru procuratorii de pi la tinuturi.
Ling. 9 cirmuirea oblastii s orinduiesti a fi procuratorul 91 oblastii,
dar pe la tinuturi procuratori de tinuturi, carii sint indatoriti s se povtuiasa
de pravilili poronciti in Rossia pentru datoria procurorilor de pe la gubernii si a
strepcilor de pe la uezduri, potrivindu-s cu acele de loc 92 incungiufri i Cu
chipul 93 ocirmuirii pdmintului acestue pe " temeiul instructiei dati. Procura-
torul oblastii s va orindui despre coron cu 95 'Malta' intrire si cei de pe
la tinuturi s rinduiesc asijderea 97 despre coron dup prestavlenie procura-
torului oblastii, cu 98 intrirea lui Verhovnii Sfat. ll[p.]12
Pentru arhitectorul i zemlemerul oblastii 99, pentru pomosnicii lor
pentru zemlemerii de pe la tinuturi.
In oblasti s asaz despre coron un al oblastii arhitector i un al oblastii
zemlemer ( suratoriu de pchnint), rinduindu-li-si si citi un pomosnic, iar
pe la tinuturi s. orinduieste I" cite un zemlemer. Arlutectorul oblastii i zem-
lemerul s orinduiescu dup prestavlenie cirmuirii oblastii, cu intrire osti-
nescului gheneral-gubernator a Podoliei, dar pomosnicii i zemlemerii pe la
tinuturi s rinduiescu 101 de ata' Verhovnii Sfat al oblastii. C'utare 102
trebilor incredintate acestor cinovnici are s fie alctuit. 13 pe rinduiala poron-
cit5. prin legiuirili Rossiei pentru asmine slujbe, deosaindu-s numai indelet-
nicirile 104 din parte lor, in pricinili de giudicati atingtoari de mostenirile 165
69 moldovenesti i / Moldavii i li 70 lar / dar 71 haznelii esti / va avea hazneaoa va fi 72
asupra / adicl asupra 73 dar la aceea ce s5. atinge de / iar cit pentru 74 este datoari s, se tie
de dreptAtile / la aceasta esti supus5 sa urmez dupg pravilili 75 sfirsit j sfirsit dar 76 pentru mai
departi / spre cea mai fnainti 77 rmlnu vor rmne 78 s, aducu / s vor muta 79 lar!
dar 80 au oprit / va opri 81 vor / va 82 si / iar5., 83 va ave[a] dreptati / va fi vo1nic5, 84 pe
dupl 85 haznelii / ci va ave. hazneaoa 86 la j intru 87 i va da / va inchipui 88 o / i ace-
asta o 89 procuratrul / procuratorul 90 ring / la 91 procuratorul / procurator al 92 po-
trivindu-s5 cu acele de loc / pe ling, luare in bagan i di sama acestor di aici 93 cu chi-
pul/ a chipului 94 pe / ci esti pi 95 cu / dup 96 i / dar 97 rinduesc asijderea / vor fnsmna
iarsi 98 cu / prin 59 oblastii / adicl ingineriul oblastii 100 s5, orInduieste / sA, se orinduiasa
101 sl rinduiescu / 81 vor fnsamna 102 clutare / lucrarea 103 are sa fie alatuit5. / s, va alc5.-
tui 104 slujbe deosabindu-sl numai indeletnicirile / indatoriri, dar lucrrili 105 mostenirile / di

33
www.digibuc.ro
particulari, cari trebuiescu s fie potrivite 106 cu obiceiurili pmintului
se caute 107 in limba moldovineasc5..
Pentru trebili pricazului obstestii purt'Ari de grij 108
Trebili pricazului obstestii purtri de grij ( :a cascli mililor), precunt
pentru 109 punire la cali a sumilor ce intr pentru lucruri plcute lui Dumnezeu,
asijdirea pentru 110 as.zri de scoale pentru norod, de bolnit: si de toate de-
obste alctuirile cele cu iubirea de omeniri s vor cluta la cirmuirea oblastii 111,
dup inchipuirea asez:minturilor ce sint in Rossie, fr a s: 112 as.za pricazut
acesta cu deosbit. 113 presutstvie. //[P.]13
P.113

Pentru punirea la cali a prtii doftoresti.


In oblasti s'A va aseza cirmuirea doftoreasc cu deplin statul ei, s'A va.
orindui asijdirea la fiesticari tinut cite un al tinutului doftor, cu un pomosnic..
Toti acesti cinovnici a meditinei s'A' indatorescu 114 a implini slujbile 116 lor
temeiul pravililor ce sint pentru parte meditinii. Ei s. orinduiescu 116 de c.tr.
Dipartamentul meditinii a Ministeriei politiei i s. afl. 117 in sama aceluiar
implinind poroncili nacealstvii oblastii in trebeli sluibii intocmai.
Pentru ocirmuirea
In orasul oblastii s'A va aseza al oblastii pa[i]t cantor, iar la fiestecari
tinut pod[i]t expeditii. Locurili acestea s'A indatoresc a lucra trebili pe-
rinduiala i limba rusasc; i cinovnicii s: vor orindui despre coron5., dupl
prestavlenie 116 cirmuirii oblastii, prin intlrirea ostinescului gheneral-guber-
natorul de Podolie. Sumile din venitul po[i]tii 112 au s'a intre in veniturili
haznelii oblastii i s se intrebuintezi in cheltuielile 120 ci dup: legiuiri s'A.
cuvine 121.
Pentru isprvniciile de pe la -tinuturi.
Dup ci s'A vor aseza in oblasti sas tinuturi, pe cit s'A va pute p otrivit
la mirimp.22 i rcuint., s va asaza123 in fiesticari tinut pminteasc. isprvnicie
rinduindu-s1 la fii#ecare citi un cpitan ispravnicu i citi patru zasedateli
sau comisan, dupa alegirea dvoreanstvii cu intrirea Hz-1'..714 ostinescului ghe-
neral-gubernator al Podoliei. Ispravniciei s las puterea pmintestii
Trebili atirntoari ctr aceast politie s vor lucra dupa os'bit asezmint
ci este pentru ispravnicii tiindu-s de rinduiala aceea cu cari in Rossie sl.
caut.124 acelea trebi de ctr pmintestili giudicAtorii imprtire fiesticruie
tinut in prti sau ocoali ; pentru mai ind5.minatic a politiei impliniri are s
fie pusa la cale125 dupl chipzuire lcuinii norodului i mrimea fiestecrue
tinut. In fiestecari parti s hotrsti a fi cite un ocolas, lar pe la sate cite un.
vornic126, cari cinuri trebui[e] s'A fie alesi de ctr ispfvnicie nu intr-alt chip
decit cu priimire obstiilor si din insusi lcuitorii ci vor fi statomiciti i vor

106 cari trebuescu s fie potrivite / ceri trebuinta sl le asAmeneaa, ei 107 sil se caute / s le
urmez5. 108 grip / griji adic a casii mililor 109 pentru / precum spre 110 pentru / i la 111 s5.
vor cluta la cirmuirea oblastii / s vor lucra 112 a sl / la cirmuirea oblastii Mil a s5. 113
deosabit / dispArtitb, 114 s5, indatorescu / s supun 115 slujbile / indatoririle 116 sl orin-
duescu / s vor orindui 117 s aflA / sA vor afla 118 prestavlenie / pristavleniile 119 din ve-
nitul pa[i]tii / di bani ci s vor stringi la pod[i]t5, 120 s5, se intrebuintezi in cheltuielile / sfi
vor intrebuinta in inchipuirile 121 a cuvine / sint ion azuti 122 mgrimi j innime 123 aAza
/ alatui 124 s, cauti, / sA lucreazA 125 are sl fie pus& la cale / sl va urma dup. 126 vornic
vornicel

34
www.digibuc.ro
avea in tinut averea lor, dar nu din oameni de pe de laturi, ingr5.'dindu-s
puterea acestora cu hotarirea datoriei fiesticruie.
Pentru giudictoriili de pe la tinuturi.
Spre a s svirsi pe la tinuturi dreapta giudicata in pricinili criminalicesti
si politicesti, s asaz giudictorii de tinuturi, cari vor fi alctuiti de un giudi-
ctoriu i dou. 6ilenuri. Indatoririli lor s poroncesc prin os'bit asezmint.
acestor giudectorii s rinduiesc dupa alegirea dvorianstvii, cu
intrirea ostinescului gheneral-gubemator a Podoliei.
Pentru caznaceistvi[i].
In fiestecari tinut sa asaza caznaceistv ling ispevnicie pentru strin-
girea drilor hazneliifif P.3/5 cari s vor povtui cu deosebit aszmint.
Pentru politiile de pe la tirguri.
Locurili cuprins de tirgurili oblastii Bassarabii, afar de Reni i au-
s5mi, i afar de forstaturile cettilor, sint toate a partecularilor stpinitori,
a127 minstirilor a pitrtii dullovnecegi i pentru aceea prifacire acelor128 tirguri
a pomescicilor in orase esti cu neinlesniri. Cu toate acestea, nefiind cu putint
a s asza toate orasile numai pe locurili haznelii, ocirmuire r..mine intru
niaprari s rinduiasc spre aceasta doa tirguri de a pomescicilor: Bltili
Chisin.u, in cari, precum i in orasili haznelii, trebuie129 a fi rinduiti polit-
ineisteri spre tinere orsnestii politii in rinduiala poroncit prin legiuirili
Rossiei. Spre agiutoriu politmeisterului, sa vor orindui ceastnoi pristavi,
vartalnoi nadzirateli i alte cinuri de 03 politiei. Dup statul, osbit as.-
zat'n pentru fiistecari oras, potrivit negutitoriei, lcuintii norodului si altor
alijvirisuri, toati acesti cinuri a politiei s' vor orindui dup socotinta osti-
nescului gheneral-gubernator de Podolie.
Pentru feliuri de cirmuiri pe la tirguri.
Dup ci s vor imprti lacuitorii oblastii in clasuri, sa vor as5.'za la fieste-
cari tirgu ordginegi dume i tihovii upravi, cirmuiri de bresli; si aceste
vor lucra dup legiuirile ce ski in Rossia132. Toate tirgurili haznelii s vor
folosi cu drepttile si pronomiile acelea cari cu mult milostiviri
sint lsati orasilor Rossiei. In venitul lor s va orindui suma tirgului din
pozemelnoi zboru, adic dan i pentru p.mint, si din alti condei de adeturi133
intimplindu-s a nu agiungi aceste, sa va tragi o part din veniturili otcupului
buturilor ci sint a haznelii. In orasili Chisiru si Bltili s vor indestula
cheltuielile orsnesti de atr insusi icuitorii ci sint acolo asezati, cum si de
catr acei ci s afl. negutitorind
Pentru drepttili i pronomiile acuitorilor.
rcuitorii oblastii Bassarabiei sa impartu in strili urm5."toari: 1. partea
cluhovniceasc, al 2. dvoreanstva, al 3. boierinasii, al 4. mazilii, al 5. ruptasii,
al 6. negutitorii i tirgovetii, al 7. tranii sau stenii lucrtori de pmint,
al 8. tiganii coronii si a pomescicilor si al 9. jidovii.
Drepatili i pronomiili prtii duhovnicesti atingtoari de acea in public
mrturisiri a credinti[i] lor, s vor pzi intru deplina lor frie i slobozenie.

127 a / si a 128 acelor / acestor 129 trebuie j urmeaz1 130 de a / cAzuti 131 osIbit a$Izat /
ci sl va asAza osAbit 132 Rossia / Rossia urmAtoari 133 adeturi / rusumaturi

35

www.digibuc.ro
Partea duhovniceascg' a legii sapinitoari a greco-asgritului s va
folosi cu toate acele privileghii si venituri afierositi sarii1" bisgricesti, ce
feliu ea136 au dobindit dupa hrisoavile ocirmuirii Moldaviei i apoi unindu-sg.
oblaste Bassarabiei cgta imperie Rossiei, de la indurarea intru tot milosti-
vului sapinitorului impgrat, dupg inaltili ucazuri.
Orici averi ci va fi dreapa a // P.317 bisericilor si a mingstirilor din
oblastea Bassar[ab]iei, a tuturor de obste credintilor136, adic satili, sglistili,
cislile, pgscgriili i alte acareturim, asijdirea tiganii, capitalurili de bani
alte afierosiri inarite134 prin hrisoavi sau zapisg, vor r5mine in veci a lor
averi i s vor apgra pe dreptate averilor haznelii129.
Tagmei149 dvorenilor sa lasg intru deplin mgsurg drepatili si pro-
nomiili cu mula milostiviri dgruiti dvoria[n]stvii Rossiei, cu pgzire pe ling
aceasta acelor141 vechi privileghii a Moldavei. Drepatili personale a dvore-
ninului oblastii Bassarabii, asgmine142 dreapa averea ci va avea fiistecari
miscgtoari i nimiscgtoari asijdirea143 i ganii, s. intgrescu 1044 Cu de veci
dreptate dupg hrisoavi i documenturi i dupit legiuit stgpinire asupra lor144;
nicio aspunderi personali sau146 vreo impliniri din averea dvoreninului nu s
va atingi de dinsul fr hoarire giudecgtii.
Supt numi de boierinasi s intglegi un clas147 care nu s tragi din dvo-
reni si care nu au agiuns la cele mai de sus ranguri boierestim, ce au dobindit
cinuri mai mici ce sintu de la vel-satrariu in gios. Ei149 s vor folosi cu dreptate
unii evghenii144 personali, iar urmasii lor vor infra in numire161mazililor,
fgrg. a le amine192 pronomion pgrinascu. Boierinasii nu sint supusi pedepsii
trupesti143, i dupg cuprindirea hrisoavilor domnesti s scutescum4 de obge
de plata tuturor dgrilor haznelii si obstesti. Afarg de aceasta ei, sau dup.
osbite144 // [p.118 domnesti cgrti ce au de scutealg, sau dupg obiceiurile146
ce din invechime s p525.'scu147 pentru aceast treapa, vor fi scutiti pe oare-
sicari164 hoarit numelr de bucati, la gostin5.169 i desettinit pentru oi160, stupi
si rimgtori, asgmine la vdarit pe hotgria asijdire suma de vedre vinu,
dar pentni cit vor ave mai mult oi, stupi, rimgtori i vinu sintu datori a plti
dupa asgzgniintu1161 ocirmuirii Moldaviei.
Mazilii, stare de lgcuitori cu privileghii162, isi vor pgzi n163 veci impre-
ung cu urmasii lor pronomiile164 ce le sint druite de la164 domnii Moldavii.
Ei i roduluid lor nu pot fi pedepsiti trupeste167, arg hoarirea
Mazilii vor prti la hazne[a]oa impgateascg dan i supt numiri de dajdie i sg.

134 sari'. j mostinirii 135 ce feliu ea / cari 136 credintilor legilor 137 acareturi / aca-
returi plmintesti 138 int5.rite / fcuti acelora 139 in veci a lor averi i s5, vor apAra
pe dreptate averilor haznelii / intru vecinica stpniri acelor biserici i m5.n5stiri i s5,
vor apAra ca pe o avere a haznelii 140 tagmei / sosloviei 141 pe ling5. aceasta acelor /
privileghiilor 142 as5mine / asijdirea 143 asijdirea / cit 144 lui / asupra lui 145 asupra lor /
pentru de veci 146 sau / nici 147 a int5,1egi un clas / s5, cuprindi o treaptA, 148 si cari nu au
agiuns la cele mai de sus ranguri boieresti / nici s-au invrednicit a s5,cinsti cu numi de boieri
din aceli mai de sus 149 ei / deci ei 150 evghenii / cinstiri 151 in numire / la rinduiala 152
f5x5, a le ramine / far& a pute acestie s51i opreasa 153 nu Out supusi pedepsii trupesti /
vor fi slobozi de pedeapsa trupeasc5, 154 s5. scutescu / s vor scuti 155 osabite j cuprinderea
osAbitelor 156 obiceiurile / obiceiul 157 p525scu / p525,ste 158 scutiti pe oaresicari / slobozi
pe num5" 159 gostin5, / plata gostinii 160 oi / oi si a desgtinii pentru 161 rim5.tori, asami
la vldr5.rit pe hotArit asijdire sum5, de vedre vinu , dar pentru nit vor ave mai mult oi,
stupi, rimAtori o vinu sintu datori a p15,ti dup as52Amintu j sfini cit si la plata vldr5sitului
pe suma hotlrit de vedri vinu; dar pentru ceca ce vor ave,a mai mult vor plati precum
esti hottritu pentru dinsii prin ponturile 162 stare de lAcuitori cu privileghii j ce sint o treaptA,
di 1.1.cuitori cari au os5,biti privileghiuri 163 in / pentru de 164 pronomiile / aceli pronomii 165 de
la / lor de la 166 rodul / urmasii 167 nu pot fi pedepsiti trupeste / nu s vor supuni la pe-
deapsa trupeasc5.

36

www.digibuc.ro
vor imprtsi la havalelile"8 p'mintesti dup' obiceiul de mai inainti a Molda-
viei. Gostina, v5.drritul i pogonritul vor plti la hazne deopotriv cu cei
prosti steni189. Dar la plata destinii, mazilii s. indatorescum pe intocma
temeiul previleghiilor, cari are treapta aceastam.
Ruptasii sint star de lcuitori, iar5.si cu Tagm a173 lor cuprinde
in sine si pe urmasii prtii duhovnicesti. Ficiorii de protoiereil" si de preoti
intr iny5 rinduiala ruptasilor. Clasul acesta nu este supus pedepsii trupestil"
fr., hofrire giudicn. Ruptasii vor plti la hazne dare lor suPt numiri de
dajdii, i la rinduiala.177 havalelilor pmintesti ei sint prtasil" deopotriv
cu mazilii. Destina s va lua // [p.319 de la dinsii cu usurare, acea rinduitl"
pentru dinsii, dupa aszmintu118 ocirmuirii Moldaviei, iar la gostin, vdi-
ritu i pogonrit sint indatoriti181 ruptasii a plti intocma ca i cei prosti182
trani.
Prtii negutitoresti182a si a tirgovetilor s'A las drepttili unii slobodi
negutitorii potriviti cu aceli de obste pravili a imperiei; birurile183 haznelii si184
havalelile obstesti s punu asupra lor185 celi intiiu pe temeiul hrisoavilorin
domnesti ce vor fi avind, iar187 celi de pe urna, dup analoghie cei de obste
In oblasti imprtiri188.
Tranii sau s5tenii pi temeiul de mai inainti isi vor pzi drepatili a nu
atirna persoana lor de la stpinitorii pgmintului18 pe carile s afl ei lcuind.
Averea lor va fi aprat de tot feliul de acolisiri supt privighierea cirmuirii180
oblastii. Toti de obste 15.cuitorii rrani ce s'a afl lcuind pe121 drepti mosiili
lor sau pe al92 haznelii, sau pe mosiili altor st5.p1ni183, vor fi indatoritil" a plti
la hazne biru[1] si a rspundi havaleli pmintesti, aceli cari s vor assza dup
de obste imprtire195 in oblasti, precum128 pentru cheltuielili ostilor, aceli
dup legiuiri hotriti pentru tinere cailorm po[i]tii si a stantiilor de po6ji]ra.,
asijdirelm pentru tinerem drumurilor celor publici. Pentru cistiguri1e20 cu
cari s folosescum firanii pe pmintul hazneliim, vor plti la hazne203 ade-
tiul bnesti dup tocm ala ce osbit sa va inchie2" cu dinsii cind s vor face
tirguirile fp.po publicarisiti pentru toati condeile de rusumaturi a haz-
nelii, ce scr dau n 1-tamal ei la cari va trebui a s lua singur temeium obiceiul
de mai inainte, ce cuprindem: A. plata de fiestiecare famelie in bani citi un
galbnu iar de burlac citi giumtatem galbnu. B. dan i dejmii sau a208 zce
Parte din piini in grunt5., asijdere208 si din finul ce vor face si vor aduna ei.
C. plata gostinii pe oi. D. plata destinii pe stupi i rimtori. E. plata vdr-
ritului, dejma21 sau a vi-ce parte din vinul ce vor faci din vii si din poamele211
oe vor stringi din livezi si F. plata pogonritului pe smnturile de tutun212.
168 havalelile / rispundiri havalelilor 169 deopotrivi cu cei prosti siteni / intocmai ca
170 si indatorescu / vor fi supusi 171 are treapta aceasta / sintu druiti acestii trepti 172
iari cu privileghii / cari au asimine privileghiile lor 173 tagma / treapta 174 ficiorii de pro-
toierei / adici ficiorii de protopopi 175 in / la 176 nu este supus pedepsii trupesti / inc nu
si va supuni la pedeapsa trupeasci 177 i la rinduiala / iar la sivirsirea 178 ei sint pirtasi / si
vor impArtisi 179 rinduit5, / hotiriti 180 dup5, asizimintul / prin ponturili 181 indatoriti
supusi 182 cei prosti / licuitorii 182 a pirtii negutitoresti / negutitorilor 183 birurile / la dirili
184 i / si la 185 s punu asupra lor / s vor supuni acestie pentru 186 hrisoavilor / cirtilor
187 iar iar pentru 188 dup5, analoghie cu cei de obste in oblasti impirtiri / dupi, cumpinirile
rinduielili ci s vor faci in oblasti 189 pimintului / mo.siile 190 cirmuirii / ocirmuirii 191 pe/ sau
pe 192 a / piminturili 193 altor stipini / boeresti 194 indatoriti / datori 195 de obste impar-
tire / rinduielile ce si vor faci in oblasti 196 precum / adici 197 cailor / caii 198 a stantiilor
de poatiiti asijdere / stantiili po4iitii cum si 199 tinere / cheltuiala tinerii 200 cistigurile /
indeminirile 201 si, folosescu / s vor folosi 202 pimintul haznelii / pmnturili haznelii
licuitorii t5.rani 203 hazne / haznelii 204 inchie j slivirsi 205 va trebui a s lua singur
temeiu / si va priimi spre o singuri temelie 206 ce cuprinde f cuprinzitoriu 207 giumitate /
pol 208 a / de a 209 asijdire / cit si 210 dejma / i darea dejmii 211 poamele rodurili
212 siminiturile de tutun / tutunul ci vor simina

37
www.digibuc.ro
Tdranii213 ce sd afl cu lkuinta pe pdminturile stdpinilor214 particulari
vor fi indatoritim a pldti haznelii gostina pe oi, destina pe stupi si rimstori,
vdrdritul pe vinu si pogonritul pe sdmlnturile de tutun216; iar pentru folo-
surili pdmintului ei vor fi datori a implini217 lucrul i indatoririle in folosul
stpinilor218 acelor mosii dupd cuprindire aszdminturilor Moldaviei.
Tiganii s impartu213 in doud, adicd: unii sd ala in nemijlocitd stpi-
nirea haznelii si s ocirmuiescu de cdtr5.22 insusi cirmuirea221 oblastii, iar
altii sint robi a pitii duhovnicesti, a dvorenilor, a boiernasilor, a mazililor
a negutitorilor i spinzurd cu desdvirsire di la acestia. Tiganii haznelii vor
plti in venitul haznelii bir supt numiri de dajdii pe temeiul hrisoavilor ce
sint dati lor. lar tiganii celor particulari stpini vor fi slobozi // [P. 21 de
toate de obste, atit a haznelii cit i acele obstesti ddri, rinduiele i havalele222.
Jidovii au s'a' fie imprtiti pintre tagma223 negutitorilor, a tirgovetilor
si a lucrdtorilor de pmint, dupd inddmindrile lor spre indeletnicirili potriviti
numirilor ce s-au pomenit224. La plata ddrilor haznelii si a havalelilor pdmin-
testi ei vor prindi deopotrivd cu ceiabalti negutitori, tirgoveti i lucrtori de
pdmint. Privileghiili225 dati lor de la domnii Moldaviei s vor pdzi intocma.
Boiernasii, mazilii, ruptasii, negutitorii, tirgovetii i dranii cari s'a
afl ldcuind pe insusi pdmintul lor sau pe a 226 haznelii sau pe a pomescicilor
isi pdzscu227 cea de mai inainti dreptate spre a228 dobindi nemisctoare averi,
adicd: mosii lcuiti i nelkuiti si alti acareturi. Singuri jidovii nu potu ave
imprtsiri la229 acest obstesc pronomion. Lor li se lasa slobozenie2" numai
a cumpdra pdrticeli de locu pustiiu din singurd231 stpinirea haznelii pentru
sdmndturi i pentru de-a faci232 fabrici la cari vor lucra cu oameni
Osbit de aceasta toati strili, afard de jidovi, potu tine vremelniceste233
orase, tirguri, sate, huturi i pminturi pustii234 de la hazne si de la feti parti-
culari, iar jidovilor s lasd voie235 a tine in orind vinzarea bduturilor la
mosiili haznelii i particulari, a tine mori, -velniti, berrii si alti acareturi
asrnine acestora, nefiind ei nici ca curn volnici a stdpini norod de legea cres-
tineasc. [p.122
Streinii ci sd afl ldcuind in oblaste Bassarabiei sau acei ce -vin in Bessa-
rabie236 spre lcuint, trebuie sd se numere in treptile acele potriviti cu natie,
stare sau mestesugul lor237.
Bernarii streini supt numiri236 de colonisti sd vor priimi spre a sd sta-
tornici Cu lkuinta2" in oblaste Bassarabiei pe temeiul pravililor ce s. pdzescu2"

213 taranii / 15.cuitorii tArani 214 pIminturile st4imlor moside stlpinitorilor 215 vor fi indato-
rati / asijdirea vor fi supusi 216 s5,m5.n5.turile de tutun / tutun ci vor ram&ne 217 ei vor fi
datori a implini / acestie vor fi supusi a avirsi 218 sapinilor / stlpinitorilor 219 impartu /
dispartu 220 de c5.tr5, / dispre 221 cirmuirea I ocirmuirea 222 at_it a haznelii cit i acele
obstesti d5.ri, nnduiele i havalele j de obste d'Aria i havalelili atit a haznelii cum si a ele
obstesti sau p5.mintesti 223 au s fie imprtiti pintre tagrna j s vor impArti pintre treptili
224 indlmin5xile lor spre indeletnicirile potriviti numirilor ce s-au pomenit / dup inchipu-
irea inlesnirilor ci vor ave spre a faci indiletnicirili c6zuti sarilor acestor pomeniti 225 pri-
vileghirle / dar apoi privileghiile 226 pe insusi pamintul lor sau pe a / sau pe mosiile lor
sau pe locurile 227 a pomescicilor isi p525.scu / moiile boieresti isi vor pAzi 228 a a pute
229 nu potu ave impArt5.siri la J nu sA, vor pute impbstAsi cu 230 lasa slobozenie / sloboadi
voe numai 231 pustiiu din singur5, / pustim ne15.cuiti din singur5. numai 232 sam5milturi
pentru de-a faci J lucrarea p5,mintului i spre statornici 233 potu tine vremelniceste /
vor pute lua in vremelniceasc5, tineri 234 huturi o plminturi pustii cisli cum si mosii ne15.-
cuiti 235 las5. voie / sloboadi voe numai 236 acei ce vin in Bassarabie / de acum vor veni
aici 237 trebuie s se numere in treptile acele potriviti cu natie, stare sau mestesugul lor /
vor fi supusi a s as5,za in treptili natiei, strii sau mestesugului Ion 238 nurniri numirea
239 a s5, statornici Cu acuinta s5, vor priimi spre Mcuinta 240 ce s5. p5.zescu / urmatoari

38

www.digibuc.ro
in Rossie, de A. vor asza ei pe mosiile stpinitorilor particulari s5. vor folost
cu o politiceasc5. i personalnic' slob[o]z'nie supt aprare ocirmuirei, p'zin-
du-s tocmelile infriti241 de ctr Verhovnoi Sfat al oblastei, dufiii cari
VOY alegi ei lacuinta pe pamingurile stdpinitorilor de mofii si hazneoa va drui lor
slobozenie de plata drilor ce sint drepte a ei, as'mine242 i a havalelilor p-
mintesti, in curgiri de 4 ani din vremea ce s vor asza243. lar de s vor asza244-
acesti bejnari striini pe p5mintul haznelii s 1as2451or toati aceli folosiri246
cari sint hotriti prin mai in sus artatu1247 de obste as.zmint ce esti pentra
colonistii haznelii.
Toate strili mai sus insmnati, dar de tigani i jidovi, vor avea deplin
sloboznie a infra in slujba imprateasc5.249, atit in ostineasa cit si politi-
ceasc si a dobindi prin slujbi, cinuri i alti invredniciri. Acei cari nu vor
avea tragirea lor din dvoreni, agiungind la248 cinuri de ober-ofitri in hal25
slujb la ostili impLltestii sale mriri, vor dobindi impreun, cu aceli cinuri
destoinicie de dvoreni // P.123 si o vor da-o si urmasilor2511or, iar acei cari253-
vor cistiga cinuri politicesti, iarsi in slujb hal, s vor253 folosi cu acest pro-
nomion dup ce vor agiungi254 la cel intiiu cm n de stab-ofitriu, incepindu-s5.255
de la al 8-le clas sau de la colejschii asesor. i iarsi, acei ce vor priimi la
iesire256 in ostavc din slujba ostineasc spre257 rspltiri cm n de prapurscic
sau cel intiiu cinu de ober-ofitriu si din slujba politiceasc5. al 8-le clas sou
cel de colejschii asesor, vor p'zi dreptate de dvorean 258 numai in persoana lor,
iar urmasii lor intr in numire259 mazililor.
In oblaste Bassarabiei, precum i in celelalti p`rti a domniei Moldaviei,
multi mosii sint supt numiri de azssti i s afl stpinindu-s de ctr.
feliuri de sari. Stpinitorii acestie s. numescu rzsi i s folosscu cu veni-
turile pmintului mai mult neimpartitim.
Spre ferirea a tot feliul de impilari ce ar pute lipsi pre rzsi de drep-
tate stpinirii261 s infreste intru toat putere262 cel de mai inainte asz5.-
mint aftat prin hrisovul ce s numeste sbornicesc, care263 s-au fcut la
anul 1785, dechemvrie 28.
Pentru negutitorii.
Urmarea negutitoriei dinluntru si de afar s las lcuitorilor oblastii
Bassarabiei intru toat intinderea, pe pravilili ce o apr pe dinsa legiuirile
Rossiei. / [P.124
Pentru adunrile dvorenilor, pentru alegiri, pentru predvoditelu1294
dvoreanstvii oblastii si pentru condica dvoreneasc5.265.

241 pgzindu-s5, tocmelile ntriti / intru p.zire invoielii dupg cari ii vor alegi ei 1cuinta
pe aceli mosii, cari invoial, A, va intiri 242 aslmine / asijdirea 243 in curgiri de 4 ani din
vremea ce s5, vor asg,za / din vremea, ci s vor 15,cui in curgiri de 4 ani 244 asIza / s5.15,s-
lui 245 15,s5, / vor slobozi lor 246 folosiri / indlmAnAri 247 mai in sus arAta.tul / acel 248
ImpIrgteasa, / stApinirii 249 agiungind la de s vor invrednici a s cinsti cu 250 hal
/ intru adivratA 251 cinuri destoinicie de dvorenii o o vor da-o i urmasilor / drit dvore-
nescu i il vor muta si la urmasii 252 acei cari di 253 hal s vor j adivArat, vor incepi
a s5, 254 ce vor agiungi / ci s vor invrednici 255 incepindu-s5, / socotindu-s5, 256 o iarlsi,
acei ce vor priimi la esire / dar apoi de vor iesi 257 spre la esiri spre 258 p&zi dreptate de
dvorean / tine drit dvorenescu 259 intrg in numire / vor intra la rinduiala 260 mai mult
neimp5,rtiti j cei mai multi la un Ion f6,r a s5, os5,bi 261 dreptate stpinirii / dreptul
262 putere / cuprindire 263 aratat prin hrisovul ce s5, numeste sgbornicesc care / inslmnat
prin obstescul hrisovu ci 264 predvoditelul / pov54uitoriul 265 dvoreneasc, J dvoreanstvii.

39
www.digibuc.ro
Obstiei celor de bun neam a Bassarabiei s d voie avea dvorenes
tili adunri pentru alegire cinovnicilor in slujbile ce atirn5. de la a ei rin-duiri266,
i s'A' d voie asijdirea a-si alegi dintre sine, prin intArirea ostinescului ghene-
ral-gubernator, pe predvoditelu1267 dvoreanstvii oblastii, pentru de a fi mij-
locitoriu in pricinili acestii obstii i pentru268 aprare vAduvilor si a celor lip-
siti de printi. Dup ce s'A vor aduce intru l'Amurire documenturile dovidi-
toare de tragire269 dvorineasc a fiestecruie dvorenin, s va akatui la Ver-
hovnii Sfat al oblastii condicA dvoreneascA27 si s va trece in aceeasi rodu1271
fiestearuie. Povluitoriul dvoreanstvii va ave sideri la Verhovnii Sf at al
oblastii, in chip272 de dilen. El va tine locul mai gios de gubernatorul politicesc.
Rinduiala pentru facire alegirilor273 la slujbile ce atirn de la dvoreanst-
175.274 s. statornicesti pe cele mai dintiiu temelii ce urmeazi:
1-tii. La alegiri s las dvorenii, carii stapinescu cu vecinia dreptate275
mosii ce cuprind in sine276 nu mai putin decit *5. la 300 desAtini pAmint l'Acuit
sau nelAcuit.
2-le. Toti ficiorii dvorenilor, a celor ce st5.pinescu277 plmint pin la
suma ce s-au arAtat mai sus, carii au agiuns278 in virstA de 22 de ani, au drep-
tate279 s'A aleagA i s fie alesi. //[P.325
3-le. Cinovnicii ce s vor fi aflat in slujba impAr5tiei, cari au28 cinuri
clasnici si nu stApinescu de veci mosii281 in oblaste Bassarabiei, potu282 fi alesi
In slujbele ei, dar insusi a lor glas la alegire nu aU283.
4-le. Dvorenii acei ce nu au2" 300 desAtini pAmint sau acei ce nu st5.-
pinescu de veci285 nicicacum mosii, asijdere boierinasii si286 mazilii, sau cu
mosii sau f'Ar mosii, dei nu au glas la alegiri, pot fi alesi in dregAtorii287 la
locurile de pe la tinuturi.
5-le. Alegire cinovnicilor in dregAtorii288, atit pe la locurile oblastei
cum si pe la tinuturi, s va face de atel toat obstie dvorenilor oblastii, cite
doi candidati de 289 fiistecare dregAtorie.
6-le. Izvodul pentrum candidatii alesi291 prin multime glasurilor,, s
infltosazi de c'AtrA predvoditelu1292 dvoreanstvii la nacealstva oblastei dup
cuviint si aceasta293 s indatoreste, ca la intsrire in slujbe s se povA-
tuiasc de multime glasurilor alegAtoari; 0.294
Al 7-le. Dvorenestile alegiri s facu295 la al oblastii oras dup5.296 fiistecare
vreme, de trii ani, la zi intii a lunii lui maiu.
Pentru de obste hotritura oblastei.
OsAbit folos este spre a s'A face o de obste hotAritur in aceast5.297 oblasti
prin mijlocire cantorii298 de hotArituri. Aceasta are s5.299 fie alatuit de un
// [p.]26 predsedate136", patru dilenuri dup alegire dvoreanstvii prin intrire

266 rinduiri / rinduirea ei spre a fi in s1ujb5, 267 predvoditelul j povAtuitoriul 268 pentru / spre
269 tragire / tragire ce 270 dvoreneasa, / de dvoreni 271 rodul / neamul 272 in chip / cu drit
273 pentru facire alegirilor 7 precum sl se facA alegirile 274 dvoreanstvl / dvoreni 275 st.1-
pinescu Cu vecinia dreptate / carii are ave in vecinicl sapiniri 276 in sine / ins& 277 a celor
ce stApinescu / ci ar fi avind in vecinicA stApiniri 278 au agiuns / vor fi 279 au dreptate /
vor ave dritu 280 hnpArAtiei, cari / au stApinirii, avind 281 si nu stApinescu de veci mosii /
de nu vor i stApini 282 potu / mosii pot 283 slujbele ei dar insusi a lor glas la alegire nu
au / slujbl, dar glasu la alegire nu vor ave 284 au / vor fi avind pin& la 285 stApinescu de
veci / nu vor fi stApinind 286 boirinasii i / i boiernasii cum si 287 in dregAtorii j alesi in
slujbe pe 288 in dregAtorii / spre a fi in slujbe 289 de / la 290 pentru / de 291 alesi / ce sa
vor alege 292 O. infAtosazi de cAtre predvoditelul / sl va infAtosa de cAtrA povAtuitoriul 293 si
aceasta Oar acea nacealstvA 294 in slujbe sg, se povAtuiascA, de multime glasurilor alegl-
toari; i / cinovnicilor in slujb5., s caute la glasurile alegirii ci vor fi mai multe 295 sA, facu /
s vor face 296 dupA / in 297 aceastA, / toat5, 298 cantorii / un cantori 299 are sl / va
300 predsedatel / intiiu sAzAtoriu

40
www.digibuc.ro
lui Verhovnii Sfat si de un zemlemers" a oblastii despre coron', prin intrire
ostinescului gheneral-gubernator. Pravilile atingAtoari de302 hotriturA s'A'
ins5.mneaz6prin osbit aszImint. Cantora are s fie303 supt apelatie giudia-
toriei politicesti a oblastii. Lucirile ei s'A vor face in limba moldoveneasc.
Pentru puterile, atirnrile i indatoririle locurilor si a dregtoriilor.
Toate locurile de presudstvii a oblastii i cinovnicii ce s vor afla
dregsitoriileau ei nu vor iesi din hotarle puterii ce este dat.303 fiistearuie loc
fiestecrei dregltorii.
Pentru tamojni si carantini.
Asupra chipului ocirmuirii tamojnilor si a carantinilor la306 stringirea
poslinilor haznelii, asijdire spre a s pzi ingrijire ca s nu s aduc307 boala
ciumii, au sA fie in oblaste Bassarabiei rinduitele legiuri ce sintu JIM imperii
pe la celelalte granit.
Pentru gubernatorul politicescu.
Put ere i driturile gubernatorului politicescu al oblastii.
Ocirmuitoriul oblgstii este politicescul gubernator supt nacealstva
gheneral-gubernatorului ostinescu de Podolie. El s indatoresti a inplini
toate poroncile inaltii ocirmuirii care vor atirna atr dinsul duprinduiala
asezat asupra cirmuirii acestii oblasti.
In vremea ci s va afla in oblasti ostinescul gheneral-gubernator, poli-
ticescul gubernator esti ilen la Verhovnii Sfat al oblastii deopotriv la dri-
turi cu toate celelalte impreun cu dinsul 6ilenuri, iar in lipsa gheneral-guber-
natorului ostinescu, gubernatorul politicescu are intiiu siderea la Verhovnii
Sfat.
Hotririle giudeatoriei cremenilicest al oblastii asupra tuturor de
obste pricinilor supus ei s'A vor trimite spre intrire gubernatorului politi-
cescu i s vor implini dupil unire lui ci o va arta prin predlojnie ctr
aceeasi giudectorii creminilicease. Dar cind gubernatorul politicescu va
afla pricini legiuite ce impiedia de a pute intri hotkire acei[i] giudiatorii
la o alias intimplare cerind dela in orighinal, o va trimite impreun cu hot-
fire la Verhovnii Sfat al oblastii, alturind i socotinta sa, cum si artare
incungiurrilorm ci ar obori temeiul hotririi giudic'toriei creminilicesti.
In pricinile atingtoare de lipsirea cinstii sau a vietii evghinisului, gubernato-
rul politicescu hotdririle giudeatoriei oblastii le va //fP..128 inatosa cu
socotinta sa cltr ministrul iustitiei sau atr gheneral-procurorul spre a s
cere asupra lor hotriri de la imprtescul Sfat i spre a s face acel cu toat
supunire doclad.
Gubernatorul politicescu fiind proedros cirmuirii oblastii i fr. de
mijiociri nacealnicu acei intii Expeditii din dou ce sint la, acea cirmuire, va
ocirmui oblastia prin mijlocire acestii cirmuiri in numile imprtestii
priveghind asupra tuturor prtilor ocirmuirii dinluntru, iar in singurA fata
sa, gubernatorul politicescu va lucra numai in pricinile ci nu pot rAbda vreme

301 un zemlemer / zemlemerul 302 ating5.toari de / precum are s5, se urmeze 303 are s5. fie /
s5, va afla 304 dreg5.toriile / dregItorii 305 dat.5. / slobozit5. 306 ocirmuirii tamojnilor si a
carantinilor la / cirmuirii tamojnii si a carantinii pentru 307 asijdire spre a s. p5.zi lngrijire
ca s5, nu s5, aducl / i pentru plzirea de a nu s5, fura 308 fie in oblaste Bassarabiei rinduitele
legiuiri ce sintu In j au a se as5.4. In oblastea Bassarabiei legiuirile lucrAtoare 309 alta /
asa 310 cura si aatare in.cungiurgrilor j i arltind incungiurare [var. 1, p. 207]
7 o. 329 41
www.digibuc.ro
la ntmplrile ci vor cere puterea politiei i vor fi atingtoari de implinire
osbitelor insrcinri ce mai ina,lta nacealstv va puni asupra lui.
In lipsa ostinescului gheneral-gubernator, politicescul gubernator va.
corispo[n]darisi in trebile slujbii cu nacealnicii guberniilor dinl'untru, cura
si cu ocirmuirile de peste botar, asijderea cu solii i consulaturile Rossiei ci
s afla pe la curtile* stpinirilor streini si in orasile de peste botar..
Gubernatorul politicescu nu este giudictoriu, ci este pizitoriu celor
date legiuri i aszminturi, atingtoa.ri de oblasti, este ocrotitoriu drepttilor
si a pronomiilor tuturor strilor ei; straruitoriu pentru folosul obstescu, apr-
toriu asupritilor i destepttoriu pricinilor f'r glas. El s indatoreste ca.
intru indeletnicirile sale s. ar.te //fP.129 burivoint i impreun pldmiri
la durerile norodului...
Gubernatorul politicescu va destepta locurile i fetile ce-i sint supus.
lui ca s implineasc legiuirile i poroncile nacealstvii, dar fr giudecat
va pedepsi pe nime, si pe c'lctorii legiuirii si a datoriilor ctr slujbe ii va.
trimite spre a s giudeca la acel dup cuviint locu giudictorescu, dup.
rinduiala a.s.zat'.
Buna rinduial in oblasti i lucrarea potrivit cu czuta curgirea pri-
cinilor si a faci indestulare fiisteeruie dup legiuire, atirn de la ingrijire
g-ubernatorului politicescu.
Gubernatorul politicescu are datorie s se sirguiasc ca sil nu sa facl.
pe la locurile giudictoresti prelungiri la chitare pricinilor, s le distepte ca.
mai cu grbire s le hot5.rasc dup pravile si pe rind. Dar nicidecum la cu-
tare pricinilor de judicti politicesti nu poate a s.' amesteca pina cind aceste
nu s vor muta la Verhovnii Sfat, unde i gubernatorul politicescu are, pre-
cum s-au zis mai sus, siderea sa.
Gubernatorul politicescu la intimprrile ating.toare de datoria sa s
va adresarisi ctr. Verhovnii Sfat prin predstavlenii, Ctr ocirmuire oblastii,
ctr giudictoriili oblastii, creminileceasc' i politicea[s]c, prin predlojnii,
iar celorlante locuri supus el le va poronci si va cere implinire pe temeiu/
pravililor.
Cind va cere trebuinta de a // [p.]30 sil indupleca pe obstea dvoreanst-
vii la implinire vreunii puneri la cale a ocirmuirii sau ca s se dobindeasc5_
impreun lucrare acei soslovii spre obstescul folos sau spre bunul aszmint
la mosiile ce sint insusi a pomescicilor, gubernatorul politicescu va fac'e obstiei
predlojnii iar aceasta va trimite c5.tr dinsul prin mijlocirea maresafului
ei ar.tari.
In lipsa gheneral-gubernatorului ostinescu, gubernatorul politicescu
va fi volnicu s.' de[a] pasporturi spre mergire in prtile de preste hotar, s
sloboad cinurilor ostinesti poronci deschis' spre a li sa indestula trebuintile
de ctril tara, acele cu legiuire hotrite i s de podorojni de luat cai de po6ri]t..
Dac gubernatorul politicescu va afla ceva de trebuint. i inamina-
ticu pentru folosul slujbii, pentru sporiul haznelii .cum i pentru folosul,
odihna si usurare lcuitorilor oblastii, pentru o asmenea bun izvodire a sa
are datorie s fac cunoscut gheneral-gubernatorului ostenescu spre a da
predlojenie la Verhovnii Sfat sau in nefiinta aceluia insusi va da predlojenii
Sfatului spre a cerceta si a tine in sam..
Gubernatorul politicescu toate de obste pricinile acele cu osbit m-
rime sau acele cu totul deosebite le inatosaz sau le pune inainte la Verhov-
nii Sfat ca s, se ieie in bagan i di sam in obsteasca sa adunan.

* ci s afla pe la curtile [var. 1] / ce sintu pe linga. curtile [var. 1, p. 208].

42
www.digibuc.ro
Gubernatorul politicescu Insusi de sine nici un feliu de // [p.331 as.-
zAminturi nouA neasAmAnate Cu aszminturile mai inaltii st'Apiniri nu-i
slobod s fac'A, ci isi va ingrAdi puterea datoriei sale cu acele a mai inaltii
stpiniri*.
Pentru ca s'A se cercetez toate pArtile ocirmuirii dinl'untru, guber-
natorul politicescu va umbla prin oblasti de doai ori pe anu, alegind spre
aceasta vremea cei ce va fi cu putint a lipsi din orasul oblastii, iar locul lui
in vremea lipsirii Il va prinde vite-gubernatorul.
Supt luarea aminte a gubernatorului politicescu s pun in lucran i lua-
turile i daturile sumilor, orinduite pentru feliuri de asAzAri obstesti si ale
iubirii de omenire el s'A ingrijAsti pentru sporirea acelor sumi si are in purtare
sa de grij'A si pe insusi acele asezAri.
2-le LucrArile ce intr in rinduiala datoriilor gubernatorului politicescu.
Cele mai intiiu datorii a gubernatorului politicescu s'A cuprindu intru
acele de-a pururea cu sirguint din partea sa luAri aminte i intru cele mai
priveghitoari ingrijiri, ca in oblastea incredintat'A lui intru ale ocirmuirii
clinl'untru s'A impArAtascA pretutindine buna asAzari, buna cuviint, rindu-
jala, clreapta giudecata, linistea i odihna; pentru ca acuitorii acestii t'AH
-noal s simtasc'A' chiardsi in fapt folosurile printesti i cei cu blindet'a' ocir-
muiri, carele izvorAscu din milostivnicile ingrijiri pentru norod si din indu-
TArile monarhicesti, // [i).332 el intrebuintind toate mijlocirile ce i s-au dat
spre temelnica intArire a bunii stAri a lAcuitorilor, s'A sirguieste a s'Adi intr-
insii iubirea cAtrA noa lor patrie; cu acestea impreunA el pAz'Aste interesul
impArtiei, ajutoreaz sporiul haznelii si de obste indestuleaz' toate obstes-
tile scoposuri atingtoare de pAmintul acesta.
intocma lucrare a tot feliul de dAri in folosul haznelii si intraturile de
obste a tuturor veniturilor oblastii sint in ingrijire gubernatorului politicescu
cari nu ingidui[e] nicidecum a fi rlmsituri de a haznelii.
Afar de cheltuielile cele rinduite, obstiile or'AsAnesti nu sint volnice
insusi de sine s'A cheltuiasa sumile orAsAnesti, ci dacA vor vede[a] ceva de
trebuintA spre folosul obstescu, spre indAminare i impodobire orasului, vor
face arAtare gubernatorului politicescu si el, intorcind spre acea czuta luare
aminte, va fi datoriu s'A le de[a] lor hotarire.
Gubernatorul politicescu va fi volnicu s'A cercetezi In toat vremea
hazne[a]oa cu bani, insusi sau prin vreun cinovnicu imputernicit de cAtr.
Gubernatorul politicescu, luind aminte ca s futre in hazne veniturile
ci s cuvin ei, caut noa izvoar spre adaogire acelora, el asijdire s'A sirguiesti
a face stiute pminturile ce trebuie s se afle in sama haznelii i toate alte
averi cum si acareturi a haznelii. H[P.133
Gubernatorul politicescu va fi privighitoriu ca la sAvirsirea de cAtrA
lAcuitori a obstestilor havaleli si la plata dArilor s'A se pAzasc intre dinsii o
.cu trie cumpnire, fr a ingAdui cit de putin vreo pArtiniri sau nedreptati.
La toate asAminea rinduiele a ocirmuirii ating'Atoare de treapta ce
Tnai din jos a l'Acuitorilor si anume: de sAteni si la toate atirnArile lor ctr.
-pomescici pe a crora pAminturi ei s vor afla l5cuind, gubernatorul politi-
cescu este indatorit pe acesti oameni ocroteascA apere intimplin-
du-s1 a fi asupriti sau a fi sporite havaleli[le] lor piste asAzAmintul ci este
pentru dinsile.
* ci isi va tngrdi putere datoriei sale cu acele a mai inaltii stlpiniri [var. 1] / ingrldind
vutere numirei sale cu a0z1minturile mai inaltei sapiniri [var. 1, p. 208]

43
www.digibuc.ro
Intru deos.'bire gubernatorul politicescu va lua aminte co nici un felitz
de d.'ri de la lacuitori, asijdere rinduieli i cara de la dinsii pentru carturi
si salahorii, afar. din cele hotarite cu legiuiri nicidecum sa nu s faca, nici
pentru un feliu de trebuinta si mai virtos in vreun folos particulariu.
Gubernatoriul politicescu va intrebuinta chipuri spre p'zirea oblastii
di a nu sa aduce boala ciumii din megiesitele stapiniri turcesti, iara intim-
plindu-sa a sa ivi in oblasti niscaiva boali lipicioas, priimesti sirguitoari
sun spre a sa tie lucrarea lor, cerind spre acesta agiutoriu si de la partea
ostineasca El, asijderea, priimeste masuri spre continire boalii de vite, chi&
aceasta s va ivi // (p.131 in oblasti.
Gubernatorul politicescu va priimi masuri spre a nu s intimpla sau
spre a contini uciderile, rzboiniciile, pr.'daciunile, furtisagurile si tot feliul
de silnicii si de sine imputerniciri; el este datoriu s'A aiba stiint de toate
plrile ci s-ar prileji in oblasti si de acelea in lipsa gheneral-gubernatorului
ostinesc sa trimata cele Cu toata supunire vedomostii pe fiestecare doaa sapta-
mini, iara la intimplri mari in fiistecare oar s. instiintaza.
Gubernatorul politicescu are datorie mai nainte a feri oblastea de 1:psa
celor spre hrana vietii si a lua aminte ca preturile asupra producturilor ci s
vind sa fie masurate, i pentru aceea priimeste el stiinta de rodire piinii si de
preturile cu care s'A vinde.
Gubernatorul politicescu s ingrijaste cu latirea negutitoriei de afara
si a cei dinlauntru, cu slobozanie urmarii alijvirisului iertata de legiuire si de
obste cu inmultirea bogatiei norodului i pentm aceea el indeamna pe lcui-
tori la lucrarea pamintului si la altele ale gospodariei*.
Gubernatorul politicescu va lua aminte ca satenii imprjesti s aiba
toate ind5.minari1e, dupa stare fiestecaruie i dupa chipul alisverisului.
Pentru lcuinta norodului gubernatorul politicescu va ave cKibit
purtare de grija si va cauta toate mijlocirile pentru ca paminturile i mai
///"P..735 ales cele impa.'ratesti s nu ramiie pustiite, ci s fie lucrate dup5.
chipul iscusintii gospodresti.
Trebile atingatoari de satenii din nou lcuiti in oblasti, veniti de peste
hotar, s vor face supt luarea aminte a gubematorului politicescu.
De la ingrijire gubematorului politicescu atirna grabnica lucrare a
obstestilor puneri la cale pentru l'Atire luminrii norodului in acest nou pa-
mint a Rossiei, unde trebuinta de a sa alcatui scoale este neaparata.
Pe linga luare aminte spre a sa p.'zi dreapta giudecata, datorie guberna-
torului politicescu este a usura soarta si a insusi facatorilor de rale,
milostivire pravililor si a lua sama ca acei de supt giudicata sau acei czuti
supt cercetare s'A nu fie certati i intrebati cu p'Artinire i ca la intreb'Arile spre
a cunoaste si a discoperi adivarul s sa intrebuintaza mai multA sirguinti
si ist44ime, dupa potrivire impregiurarilor i alcatuirii vorbilor si a faptelor
celor cu prepus. El priimind vedomostie pentru acei din inchisori, cere ca
pricinile lor mai in graba s'A iei sfirsit i ca aristantii mai mult dct vremea
aceea ci trebuieste pentru cautare i hotilrire pricirkilor lor s nu O. supt
paza.
Gubernatorul politicescu sa va sirgui ca sa fie orasile dupa planurile
intarite.
Gubernatorul politicescu are o fara slabire privighiere ///7)..736 asupra
politiilor orasanesti i pamintesti, mai ales prin mijlocire cirmuirii oblastii,
pentru ca sa se implineasca pretutindine pravilile, sa se dezbirneza tot feliul

i la altele ale gospocariei j i la alte aleveriFuri gospoclArW

44
www.digibuc.ro
de l'Ale intrebuintAri, s'A se cercetezA vinovatii f Ara ce mai mica slAbire i ca
impreura Cu acestea niciurea niciun feliu de btaie cu neomeniri s nu s
intimpli, el infrineaz neorinduielile, tirniile si cruzimile, el s'A sirguieste
a curma urita jfuire sau luare de mit5., depArtind ce mai raic alunecare
cAtr aceea de la toti cei se sint supt dinsul.
Gubernatorul politicescu va lua aminte ca locurile din presudstvie
dregAtoriile intre ale ocirmuirii diniliuntru s'A nu-si trag putere ci nu s cuvini
lor.
Gubernatorul politicescu nu trebuie s'A ins'Arcinez cu osAbite comisii
nici pe unul de* cinovnicii oblastii, afar numai la ntmplri mari i la acele
neobicinuite si s'A nu-i abat de la indeletnicirile ce s'A atingu de insusi slujba
lor.
Gubernatorul politicescu va chita s se pzascA pe la locurile de prisud-
stvie rinduiala cuviincioas
El va lua aminte ca s'A s afle in ispravA stantiile po[i]tilor din cuprinsul
oblastii, drumurile i podurile. /g/9.337
insAmnare datoriilor Expeditiei al doilea a cirmuirii oblastii Bassal
rabiei, criia s incredintaz a lucra trebile haznelii si iconomicesti din oblast
precum stringire dArilor haznelii, a poslinilor tamojnii si a altor feliu de
poslini, toat averea haznelii, otcupurile i podreadurile, cercetare soco-
telilor, tot feliul de drept'Ati a haznclii i tiinta de num'Arul norodului ce
lcuieste in oblaste.
Pentru alealtuirea in oblasti a dArilor haznelii si a celor obstesti
1-tii
Oblastea Bassarabiei folosindu-se cu pronomion ce inalt s-au d'Aruit eii
isi pAzste intru deplin mAsur dreptAtile sale asupra plii dArilor hazneli
asupra stringerii obstestilor sau pAmintestilor havaleli. Pentru aceea i s
supune acelor numai dri si havaleli care sint as5.zate prin legiuirile Molda-
vici i obiceiurile phnintului.
2-le
A haznelii t'Al de mijlocire dare este birul i dajdie ci s string de la,
treptile ci sint supusA acestor ; in num'Arul veniturilor haznelii oblastii intri
asijdire pohinile tamojnii, vinzare Vuturilor prin orasile, tirgurile i satile
hazneliii, gostina pe oi as."minea destina pe stupi i rimAtori de la toti 15.cui-
torii, afarA de strile ci sint scutite de aceste dri dup5. osAbite // tp.338 privi-
leghii, Vdrritul pe vinul din vii de la toti iari locuitorii, dar de acei cu
privileghii. i, in sfirsit, veniturile mosiilor haznelii carile s dau insusi obstiilor
ci s'A af1 l'Acuind pe acele mosii cu plat prin invoial sau s'A slobod in otcup
prin publicarisit. tirguire.
Venitul cintariului si a cosului ci s-au asezat pe la tirguri va fi precum
mai inainte in folosul venitului tirgurilor.
Venitul ci este in oblasti pe sAmAnturile de tutun, supt nume de
pogon'Arit, care intil in folosul spitalului, s'A las si pe vremea viitoare tot
In folosul aceluie.
Suma de bani pentru havalele pAmintesti trebuie a fi strinsA spre indes-
tulare trebuintilor ci atirn de la pmint, precum in cheltuielile pentru incAl-
* de, in loc de din

45
www.digibuc.ro
zirea ostilor, a lazareturilor, a goubvahtilor, a caraulurilor, a eolibilor cordoa-
nelor ; in cheltuiala luminarilor pentru osteni ce va fi cu legiuiri hotarita,
asijderea pentru tinerea cailor pod[i]tii i pentru a s face heiurile pe la pod[i]ti.
3-le
Mara' de acele de mai sus aratate a haznelii i obstesti biruri i d5.ri,
asijderea i polini1e tamojnii, nici un feliu de rinduieli de bani altile in oblasti
nu vor pute fi f ara inalt a imparatestii sale mariri vointa spre asazarea ace-,
lora. /p.139
Pentru rinduiala cu care sa string birurile haznelii havalelile pamin-
testi sau obstesti i pentru trecire lor in venit sau in cheltuiele.
4-le
Expeditia al doilea a cirmuirii oblastii va priimi de la Verhovnii Sfat
a oblastii cu amruntul tabla' in care va fi anume aratat deosa'bi fiistecare
oras, tirgu, sat, cisla i odaie cu intocmai hotarire de numarul gospodarilor
si de insusi plata ce au sa de[a].
5-le
Pe temeiul acesta, Expeditia 2-le va triimite la caznaceistviile tinutu-
rilor intocmai tablita impreuna cu cvitantie pentru plata birului artat,
precum pentru aceasta s-au hotarit prin osabit'a instructii a caznaceilor de
pe la tinuturi.
6-le
Suma havalehlor pamintesti spre indestulare cheltuielilor ce s-au pome-
nit mai sus sa va stringe asijdire in suma Expeditiei 2-le, prin mijlocire cazna-
ceistvilor de pe la tinuturi, pe temeiul instructiei date pentru dinsile. Strin-
gire acestii s'ami s'A hotaraste asupra fiistecaruie sat prin cu amaruntul tabla
care sa va alcatui de catea Verhovnii Sfat al oblastii dupa tahminul i impar-
tire ci el mai inainte va face potrivita cu trebuinta i dreapta cumpanire,
intemeiata pe indaminarile cu care s folosascu lacuitorii din deosebire
locului pe inlesnire intru urmare negutitorestilor corispondentii si a
gospodarescului alejviris .
Spre a s alcatui tahminul havalehlor pamintesti, Expeditie 2-le prin
mijlocire a intregii presudstviei cirmuirii oblastii este indatorita a infatosa
la Verhovnii Sfat stiinta de numarul ostilor ce se ala' cfartiruind in oblasti,
de cinovnicii ostinesti si de zadirile acele a carora tinere, incalzire i indestu-
lare cu luminari s'A atingu de suma havalelilor pamintesti. Asijderea stiinta
si de numarul cailor de po[i]ta, fcindu-sa cunoscute i preturile cu care s
vindu materialurile ci filtra in numarul ceririlor ci afirma spre a s'a' indestula
de catra pami ntu.
7-le
Deopotriva toate de obste veniturile haznelii acele ce nu sintu in suma
botaron, precum otcupurile, poslinile tamojnii, venitul si a verstilor,
feliuri de strafuri i pra# infrinatoare sintu in sama Expeditii al 2-le a cirmu-
irii oblasti.

46
www.digibuc.ro
8-le
Pentru scriere venitului si a cheltuielii tuturor insAmnatelor mai sus
stringeri de bani a haznelii i obstesti, asijderea si a sumilor ci sint pentru
tIrguri i spitaluri ce intr In sama Expeditiei al 2-1e, Verhovnii Sfat d. acei[i]
Expeditii condice petrecute cu gAitan si ea va da de la sine condice locurilor
ce-i sint supus si face acelora rAvizii. 1 1 fp..141
Pentru rinduiala la datul sumilor haznelii i pentru alcAtuirea tahmi-
nului de veniturile i cheltuielile fiistecAruie an.
9-le
Rinduiala spre dare sumilor haznelii s hotArAste pe urmAtoriul temeiu:
Expeditie al doile sloboade lefile cinovnicilor i cheltuiala tinerii
locurilor de presustvii a oblastii si a tinuturilor, dup numArul insmnat in
statul acel inalt hotarit pentru oblasti.
Cheltuielile pentru cele de pe locu zidiri i pentru obstestile asAzAri
din acele zAce protAnturi care tras fiindu din intraturile haznelii oblastii,
nu s'A alAtureaz cAtrA cele de obstie venituri a impArAtiei i rAmin a s'A rindui
de cAtr cirmuire* oblastii, s vor intrebuinta dup poroncile de la Verhovnii
Sfat.
Apoi sumile haznelii ci arnin in oblaste, ce s cuvin a intra in nurnA-
rul veniturilor impArAtiei nu s vor pute slobozi intr-alt chip, decit dup5.
asignovcile Ministerstvii Finantii cAtr care nacealstva oblastii s indato-
reste pentru toate de obstie, atit sumile acele a haznelii cIt i pentru celelalte
intraturi s'A infAsosaz sAmi cu amruntul pe fiistecare an cAte zi intiiu
avgustu, prin mijlocire Sfatului oblastii.
10
Daturile din sumile ci s'A vor aduna pentru havalelile //(P.42.1 pminte*ti
s vor face de cAtr Expeditie 2-le dup5. contracturile intArite de cAtrAVerhov-
nii Sfat al oblastii, care s'A vor incheia cu podriadcicii prin mijlocire publi-
carisitii tirguiri, iar daturi mArunte spre implinire trebuintilor ci s vor pune
asupra pAmintului si d'A voie Expeditiei a le face necAutind la neschimbata
pAzire rinduielii asAzate pentru facere tirgurilor publicarisite. CumpAratul
a niscaiva materialuri sau intocmiri zidirilor, asijdere indestulare cinurilor
ostinesti cu inc5.1zire i lumin'Ari de nu va cuprinde cheltuialA deodat mai
mult decit 300 lei si de va cere grabnicA savirsire, poate s s'A fac prin mij-
locire de comisie si banii ci s vor cuvini vor fi sloboziti cu hotArire de la
Verhovnii Sfat.
11-le
RilmAsitile din sumile havalelilor pArnintesti nu vor pute intra in
numrul veniturilor haznelii sau orAsAnesti. Acele fr mijlocire s'A cuvin
si trebui[e] ca s.' intre in suma anului unnAtoriu, pentru ca prin aceasta sA se
usurezA stringire dArii pe vremea viitoare.
12-le
Expeditie 2-le este datoare la toate alegirile dvorenesti s arAte samA
de sumile havalelilor pAmintesti maresalului** dvoreanstvii oblastii, ca s
le facA el cunoscute adunrii dvoreanstvii.
* cirmuire / nacealstva [var. 1, p. 208].
** niare7a1u1ui / predvoditelul [var. 1, p. 208].

47
www.digibuc.ro
13-le
Veniturile orsnesti s intorcu in cheltuielile acele ci s W1).143 cuvin
insusi orasilor dup, as.z5minturile orsnesti. Intrebuintare acelora in acestu
singur sfirsit s las.' asupra dumilor orsnesti cu hotrire cirmuirii oblastii.
14
Daturile din suma lucerilor pl.cute lui Dumnezeu atirna de la Expe-
ditie 2-le, iarsi cu hotrire cirmuirii oblastii.
15-le
Expeditie 2-1e, dupa ci va inchiia contracturile pentru otcupurile haz-
nelii, este datoare prin mijlocire cirmuirii oblastii a infatosa la al oblastii
Verhovnoi Sfat tahmin pentru veniturile ce au s intre in hazne cu am'runtul
insmnare de fiistecare izvorire deosbit spre a fi trimis c6tr Ministerstva
Finantii, in care tahmin asijderea va insmna feliurime cheltuielilor i, in
sfirsit, rmsita ce deosbi sa cuvine haznelii imp'rtiei i deoshi haznelii
oblastii, sczind din acea rmsit, pentru aceast de pe urm hazne acele
10 protenturi.
Pentru averile haznelii i pentru tot feliul de drept.ti a haznelii.
16
Expeditie s indatoreste a avea cele mai adevrate si cele mai
temelnice stiint5 de orasile, tirgurile i satile haznelii, de cit pmint au acele,
de hotarle lor, pdurile i toate alte acareturi cu azutile pentru dinsile
planuri si prescriere: de feliul alijvirisului lacuitorilor si de toate inchipuirile
ci ar pute 15.ti mijlocirile spre a s. aduce // fP-.144 in mai bun stare lucrare
tinere vitelor i insusi negutitorie.
17-le
Asmine s' atinge de aceeasi Expeditie s' ailY o cu am'runtul i adevs-
rat' stiint, cum si planuri de pminturile cele nellicuite a haznelii; s, fac
cunoscute veniturile din pscuire pestelui, din tuzlale, din china cas.lor
si a dughenilor, asijderea din morile de vint si de cai, cum si din livezile
viile ce sint a haznelii. Gospodreasca cirmuire a tuturor acestor averi a
haznelii s d in osbit ingrijire Expeditii al 2-1e.
18-le
Nici o parte din avere haznelii sau din veniturile ce sint a insusi haznelii
nu pot fi nici oborite, nici s' va instreina din stapinire ei, f'r de inalta vointa
spre aceea a impr' testii sale m'riri.
19-le
Pzirea acestor averi a haznelii s lasa asupra cirmuirii oblastii si mai
cu dinadinsul asupra Expeditii 2-le, pentru aceasta toate ceririle ei in tre-
bile haznelii care s atingu de luare de sama a haznelii trebuie s fie indestu-
late intru deplin msura de atr, toate locurile i cinovnicii ocirmuirii oblastii.
20-le
De sine s.' intlege c5. al 2-le //fP.345 Expeditie a cirmuirii oblastii
neavindu nici putere, nici dritul ci s5, cuvin locurilor giudec' toresti i pentru
aceea nefiind imputernicita a cauta vreo giudicat nu poate insusi de la sine

48
www.digibuc.ro
s rinduiasca' vreo implinire din avere particulare sau supt cuvintu de
dreptati al haznelii s trag in stapinirea sa vreo avere particulare fara ce
desavirsit hotarire pentru o asamine pritentii prin rinduiala giudicatoreasca.
Cind vreo pricina dupa cerire din parte haznelii asupra vreunii fete particu-
lare sau dupa pretentie particulari asupra averii haznelii va veni dup rindu-
iala in cercetare cirmuirii oblastii, atuncea Expeditie 2-le va fi datoare la
incheiere socotintii sale in intreaga presustvie acei[i] cirnmiri s arate toate
dreptatile ce apara interesul haznelii in o asamine pricina i s se sirgu-
iasca ca nu cumva improtiva acelor dreptati s se faca vreo nebagare in
sama.
Pentru otcupuri i podrea.duri.
21
Spre chiemare celor ce vor voi s intre in tocmala cu hazne[a]oa la
podreaduri sau alte niscaiva teslimatisiri cu plata insusi de la hazne sau in
socoteala sumii ci s stringe pentru havalelile pamintesti, asijdere spre facere
tirguirilor publicarisite si inchierea contracturilor, s asaz in oblaste Bassa-
rabiei rinduiala hotarit prin asazamintul palatilor haznelii de pe la cele
dinlauntru[1] gubernii a Rossiei ci este data la 8 zile dechemvrie a anului
1776, Cu adaogire urm' toare: f/ [P.316
Cele dintiiu doa tirguri la orisice intimplare s se fac in insusi
Expeditie, iar apoi ce de pe urma desavirsita tirguire in acea intreaga pre-
sustvie a cirm[u]irii oblastii.
Conditiile mai inainte de a s face ce intii tirguire O. se infatosaze
la Verhovnoi Sfat si de la acela s se priimasca cazuta intarire.
Dup savirsire cei[i] de lie urm tirguiri, Verhovnoi Sfat intarind
inchierea contractului poronceste a sa aduce indata in lucrare, caci fxa de
asamine intarire nici un feliu de contracturi in oblaste Bassarabiei nu pot
a avea tarie i implinire i hazne[a]oa nu sa indatoresti dupa acele a fi raspun-
zatoare contractierilor.
22
alog pentru sigurantie haznelii spre ce intocmai i Cu isprava impli-
nire a contractului, asamine spre sigurantie sumilor ce sa vor da contracti-
erilor, sa vor priimi numai averi nemiscatoare, adica: sate, hutori i mosii
nelacuite, iara cask fabrice sau alte niscaiva acareturi, ca o avere ce s.' supune
adesaori prifacerii, risipirii i insusi stricaciunii, nu se vor priimi zalog la hazne.
23
De catra Verhovnoi Sfat al oblastii are s sa' faca punire la cale pentru
pretaluire mai sus aratatei, nemisc'atoarei averi //fP.347 la fiistecare tinut
deosabit i cind va fi infatosat la Expeditie al doilea adeverinta data de la.
giudecatorie politiceasca a oblastii, precum ca nu sa afla nici un feliu de
jalobe, pritentii sau datorii asupra satului sau hutor.' sau a mosiei ci s pune
zalog, i in acea adeverinta va fi insmnat pretul acei[i] averi dupl socotinta
giudicatoriei politicesti si mai ales dupa aceea a pretaluitorilor, atunci Expe-
ditie sa indatoreste a priimi averea aceea zalog numai drept pretul acela
care sa' va alcatui din pretaluire ce s va face dupa acea de obste pentru
toata oblastea punerea la cale a lui Verhovnoi Sfat, fra a baga in sal:m ca
nu s-ar potrivi pretul acesta cu pretaluire insamnat in adeverinta giudeca-
toriei politicesti.

45
www.digibuc.ro
24
Datatoriul zalogului intimplindu-sa a nu sa pzi cuprindire contrae-
tului, pentru toate pgubirile ce s vor pricinui haznelii dintru aceea va fi
raspunzatoriu flSUi cu zalogul sau, neputind muta rspundere asupra aceluie
pentru care au fost pus zalogul acesta. Amindoi acestie sint volnici sa-si caute
filtre dinsii, jara hazne[a]oa i va face implinire sumii ce va ave s iei pentru
neimplinirea contractului din averea pusa zalogu, imputernicita fiind a vinde
acea avere i prin mezat. Numai la acest feliu de intimplri, Expeditie al
doile cu unire intregii presustviei a cirmuirii oblastii va fi puternica a face
lucrare si rara hotafire giudicatoreasca spre a implini din averea particulari
pagubire // haznelii, irisa acest drit s'a d ei pentru cuvintul acela
datatoriul zalogului la dare averii lui spre sigurantie haznelii, de buna voie
s-au priimit a o supune raspundirii ce va pute sa fie din pricina nehnplinirii
contractului. Spre acest sfirsit, Expeditia al doilea la facerea a tot feliul de
contracturi va fi datoare s arate curat i lamurit ce raspundere anume cade
asupra zalogului i in ce chip intimplindu-sa a nu sa pazi contractul are s
se indestuleza pagubire pricinuit. Cu toate aceste, daca stapinul zalogului
sa va socoti insarcinat cu implinire pagubirilor ci dupa hotarire
oblastii sa pun asupra averii lui socotind ca nu ar fi acele pagubiri masurate,
la o asmine intimplare el sa intoarci cu jaluba catra gheneral-gubernatorul
ostinesc, i acesta puind mijlocitoriu intre hazne i intre acea f ata particu-
larnica, de va vede c cirmuire oblastii cu adevarat la hotrke ce au facut
au urmat sau impotriva contractului sau impotriva dreptatii, va poronci
s se opreasca aducere acei[i] hotafiri in implinirea si va da voie a sa face
savirsitoare hotarire intru aceea la Verhovnii Sfat a. oblastii, dar cind ghene-
ral-gubernatorul ostinesc va gasi cu dreptul hotarire crmuirii oblastii, atun-
cea irnplinirea ei nu sa va opri i datatoriul zlogului va fi numai volnicu a
da j alub5. proast asupra cirnauirii oblastii la Verhovnoi Sfat. /p./19
Pe ntru cercarea socotelilor i pentru acea cu intregime pazire a haznelii.
25
Expeditie al doilea s'A indatoreste a privighie ca socotelele sumilor,
atit acele ci s'a vor pazi insusi la dinsa cum si acele ce sa vor afla pe la cazna-
ceistvi[i]le tinuturilor si pe la toate alte locuri rinde sint venituri i cheltuieli
de bani, s se inchei[e] pe toata luna si ca extract de acele socotele pe fiiste-
care luna s'a sa trimat la Expeditie si de ciar aceasta s se infatosaza la acea
intreag presudstvie a cirmuirii oblastii.
26
Toate aceste extracturi s se cerceteza f ara prelungirea i intimplin-
du-sa vreo pagubire la intraturile haznelii sau vreun data far cazuta asig-
noavca, sa se priimasc'l masuri ca indata sa. se Implineasca toata acea pagu_
bine d e la acel ce va fi vinovat.
27
Expeditie al 2-lea va ave privighitoare ingrijire, ca instiintarile de pe
la tinuturi pentru cercetare sumilor haznelii si a celor obstesti sa se trimata
pe fiistecare luna fn cea mai mica Infirziere.

50
www.digibuc.ro
28
Expeditia al 2-le va ave neadormit privighiere ca drile haznelii, asij-
dere i toate intraturile obstesti s fie pltite deplin si la vadelile hotrite,
rmsita trebuie // [P.350 a fi suferit i spre plata ei fr ce mai miel
intirziere Expeditia va cere de la cinnuire oblastii o impreun lucrare cu
arie dup pravilile insmnate pentru aceasta in instructie dan: pentru dato-
rie caznaceilor de pe la tinuturi.
29
Banii ci vor infra la Expeditie s' se priimasc prin caznaceiul oblastii
si s se de[a] la cladovae sub purtare de grij a caznaceiului tinutului aceluie
In care este orasul oblastii: iar izvodul de d'O bani au intrat cu deosbire
fiistecrie moneti cu numeratie asignatiilor s s fac pe toaa luna si de pe
acela s se de[a] insmnarile la Expeditie de atr insusi caznaceiul oblastii.
30
Cercetare la zi intii a fiistecrie luni a tuturor sumilor haznelii oblastii,
adic oricare s-ar afla la dinsa s d asupra intregii presudstviei cirmuirii
oblastii i dup.6 o asa cercetare, pomenita cirmuire va inatosa vedomostii
de fiistecare sund deosbi ctr gheneral-gubernatorul ostinescu i ct.r5.
Verhovnii Sfat a oblastii.
31
Sumile haznelii i acele obstesti trebuie s'a' fie pzite chiarsi intr-acea
monea' in care au intrat, schimbarea lor ar poronca cei mai inane ocirmuirii
s preste.
32
Sumile haznelii i acele //0.15/ obstesti nu s pot da cu imprumutare,
afar numai de aceea ce esti pentru aszri plcute lui Dumnezeu.
Pentru a norodului 15.cuina.
33
Expeditia al doile va ave vedomostii i izvoade anume de toti de obste
lcuitorii oblastii Bassarabiei, deosbi a fiistecare oras, tirgu si sat cu imp5x-
tire 15.cuitorilor acestora in trepte i sari i cu insmnare preveleghi[i]lor
ce au.
34
In acele izvoade au s fie trecute anume fiistecare familie, parte brb-
teasa i fimeiase i virsta adogindu-s ctr gospodariul casii, lui,
rudeniile, i copii[i] de suflet ce vor fi pe lingl dinsul.
35
Darea izvoadelor sau a prescrierilor acestora s pune asupra datoriei
sapinilor mosiibor, iaa unde nu vor fi acestie, asupra cpiteniilor ce vor fi
alesa la fiistecare stare.
51
www.digibuc.ro
36
Cel de obste soroc pentru dare celor dintiiu prescrieri sau izvoade s
va agza si s va face cunoscut de c.tr. Verhovnoi Sfat a oblastii, iar dup
aceea apoi stiintile trebuincioas de sporiul sau seddere nunarului norodului
dup aceli izvoade s vor da pe fiistecare anu catr zi intiiu a lunii ghenarie.
// (p..152
37
Toate prescrierile i izvoadile cu plinire s vor da in doa. exempla-
ruri : unul la Expeditia al doile a cirmuirii oblastii, iar celalaltul la cazna-
ceistva tinutului.
Pentru impartire lucrrilor la Expeditii.
38
Toate locurile * ce intra in indatorire Expeditie al doile dupa toate
mai sus insamnatele trebi ** s impartscu pe la cilenurile ei spre a fi savir-
site cautind la destoinicie fiistecaruia, cu p5zire cumpanirii c5zute si cu
feliurime pricinilor.
39
Pe aceste temeiu impartire trebilor intre cilenuri s va face de catra
insusi Expeditie cu intarire a toata presudstvie cirmuirii oblastii.
Pentru vite-gubernatorul.
40
Vite-gubernatorului, ca acelui mai intiiu cilen i prezident in Expe-
ditie, deosabita despartire nu i se da. El are ce[a.] rna.i mare dinluntru ocirmu-
irii asupra tuturor cilenurilor i trebilor Expeditiei i pentru aceea s Inda-
torete mai cu dinadinsul a privighe ca sa se pazasca rinduiala i s-si
implineasc datoriile fiistecare din cinovnicii Expeditiei.
41
Vite-gubernatorul va ave pe masa izvodu[1] de toate trebile ce //(P.153
filtra in Expeditie, dupa care in fiistecare zi va cauta, nu cumva s faci
intirziere la trebi, avind in veden i vremea in care au intrat, mai ales la
aceli care dupa feliul lor cer grabnica savirsire.
42
Daca vreo pricina din acele ce au intrat la Expeditii cere de la cirmu-
ire oblastii dezlegare in intreaga presudstvie ei, atunce vite-gubematorul,
zicind *** Expeditiei sa aduck acea pricina in deplina lamurire, va fi datoriu
ar5.ta prin viu glas de aceasta gubematorul politicescu si a pofti pe Expe-
ditia intii catea o dimpreuna tractatie.

lactan j trebile [var. 1, p. 208].


** trebi j madeli [var. I, p. 208].
**** zicind j aritind [var. 1, p. 208].

52
www.digibuc.ro
41
Si, in sfirsit, fiindc isprava la svirsire trebilor in Expeditie razim
mai virtos asupra rspunderii vite-gubernatorului, apoi intimplindu-s vreo
osebit mare treabit ce ar cere mai pre largu chipzuire, este datoriu si el
Impreun a pune ostinelile sale si a da printr-insele pild celoralalti cinovnici
a Expeditiei. /0.154
Pentru datoriile cele de obste a procuratorului oblastii.
De obste procuratorul oblastii caut si are privighiere pentru pzirea
pretutindene a rinduielii hotrite prin pravile i asupra lucrrii i svirsirii
a insusi pricinilor. Acesta pzste intregime puterii aszeminturilor si a inte-
resului imprtestii mriri, privighieaa ea nimine s nu string. de la
norod dri oprite i datorie are s dezrdcinezA pretutindine pricinuitoarele
de ru jafuri ; ins la toate aceste intimplri el neavind drit s lucrez cu
insusi puterea sa, ca o fat intrebuintat de dtr ocirmuire numai spre
2.ceea ca prin mijlocire lurii lui de sam s aiM nacealstva oblastii chipuri
spre descoperire urmatilor neorinduieli sau rle intrebuintgri, datoriu va fi
a face instiintrile sale d.'tr ostinescul gheneral-gubernator pentru ca
se fad clzutile din parte lui puneri la cale.
In ce chip este datoriu procuratorul oblastii s deprtez rlile intre-
buintri protivnicile legiuirilor ?
1-tii. Dac procuratorul oblastii va insmna undeva rle intrebuintri,
-protivnice pravililor, aVizeminturilor sau ucazurilor, atunce va fi datoriu
fr-intirzieri intru tot adevrul s instiintilz de aceea pe ostinescul ghene-
ral-gubernator, ca s iei sama.
Ponturi de care procura[to]rul oblastii este datoriu s instiintza pe
.ostinescul gheneral-gubernator.
2-le. Procuratorul oblastii //fi,./55 este datoriu s instiintz pe osti-
nescul gheneral-gubernator pentru toate cite vor agiunge la stiinta lui
anume : 1-i, pentru neintocma implinire de dtr vreun loc giudictoresc
a pravilelor, aszeminturilor i ucazurilor ; 2-1e, dac undeva in oblasti
-este neascultari sau tulburare ; 3-le, pentru cei nesirguitori a-si implini dato-
riile ; 4-1e, pentru prelungire la implinirea poroncilor ; 5-le, pentru intirziere
la lucrarea pricinilor ; 6-1e, pentru negutitorie oprit sau pentru improtiva
legiuirii impiedicare la negutitorie cea slobod ; 7-1e, pentru tulburare linisti-
rii obstesti; 8-1e, pentru dlcarea giurmintului ; 9-1e, pentru pgubire haznelii
obsteascil.
Procuratorul oblastii are ingrijire ca puterc dat unui loc s nu tread
ciltr altul si cum s cade s urmez el intimplindu-s intirzieri la
impliniri.
3-le. Procuratorul oblastii cu sirguint. va lua sama ca in oblasti
-vreun loc s nu-si trag puteri spre a duta pricinile ce prin asIzeminturi
sint incredintate altui loc i ca pricinile s se hotrasei i acele hotrite
In grab5. i fr. aticnire prin fapt s. se aduc i intru impliniri i pentru
aceea procuratorul oblastii este datoriu s intrebe ades, oare implini-
tu-s-au? (in vremea acee in care inceputul i svirsire pricinii au putut fi
implinit) i dac nu s-au implinit, pentru ce? La o asmine intimplare,
procuratorul oblastii, aldtuind insmnare de o asa pricin din stiintile
adunate de la cantelaTie acelui locu de presudstvie, unde va cunoaste el
intirziere, este datoriu ///72.356 mai intiiu s fad cunoscut de aceasta tot
2.celuiasi locu de prisudstvie cu doclad prin viu graiu, cerind implinire cum

53
www.digibuc.ro
mai in graba. Docladul acesta sa trece in jurnalul presudstviei si daca cile-
nurile ei vor afla cerire procuratorului legiuit, sint datori a o indestula intru
deplina m'asura, dar cind ar.'tare sa aceasta nu va fi luata in bagar[e]a de
sam'A, atunce procuratorul va instiinta de aceea pe ostinescul gheneral-
gubernator. Pentru acest sfirsit fiistecare loc de presudstvie prin mijlocire
cantelarii sale va da procuratorului oblastii pe toata luna vedernostii supt
iscalitura secritarului sau a pismovoditelului pentru tot feliul de pricini
hotarite i nehotarite dup forma care trebui[e] s.' fie fcuta.
Daca s'a va intimpla nedumeriri la care locu pricina atirn, sau pentru
legiuire, s'A se asculte socotintile procurat[or]ului oblastii.
4-1e. Daca sa va intimpla vreo pricina de asa fiinta c din pricina
aceea va naste nedumeriri sau intrebare de a caruie locu lucran i aceea pricina
s atinge sau la orisice pricina, unde vor ave giudicatorii indoiala asupra
legiuirii, atunce se va infatosa acea pricina procuratorului oblastii si se va
asculta a lui socotinta mai inainte de a sa da hotarire si apoi sa hotraste
pricina. Presudstvic insa trecind in jurnalul sau socotinta procuratorului
alaturindu-o aceasta la a pricinei lucran, nu va fi indatorita s urmeza
intocmai dupa acea socotinta, daca ea s'A va pare nepotrivita cu socotinta.
insusi a cilenurilor. //(P..157
Procuratorului oblastii nimine nu-i va taja cuvintul.
5-1e. Procuratorului oblastii niminea nu-i va t'ala cuvintul, ci
rabda re s se asculte socotinta i aratarile lui dupa slujba.
El are drit s'A intre pe la locurile de presudstvie.
6-1e. Procuratorul oblastii are dritul in orisice vreme ca s 'filtre pe la.
toate locurile de presudstvie a oblastii.
Supt procuratorul oblastii s'a afla procuratorii tinuturilor.
7-1e. Supt procuratorul oblastii s afla procuratorii tinuturilor oblastii
si el este datoriu s priimasca de la dinsii instiintri si de acestea sa faca.
aratari dupa rinduiala nacealstvii oblastii sau cu doclad prin viu grai sam
fiind trebuinta i in scris, cerind indemnatoare puneri la cale, potrivite
impregiurarile pricinii.
Procuratoru[1] oblastii este datoriu s'A faca cunoscuta neimplinire-
datoriei cuiva.
8-1e. Dac procuratorul oblastii va vede c cineva nu-si implineste
datoriile sale, este indatorit sa faca de aceea cunoscut'A ostinescului ghene-
ral-gubernator.
Procuratorul oblastii are ingrijire pentru oamenii ce sa tin supt straja.
9-1e. Procuratorul oblastii are ingrijire pentru hrana celor ce se tinu
supt straj i pentru ca pricinile acestor // [p.158 oameni mai in grab.' sa se
hotrasca si ei mai in graba s'A s trimata sau sa se sloboada, i pentru aceea_
procuratorul oblastii este datoriu s'A umble mai adesa pe la inchisori, macar
o data pc saptamina, ca s'a vad'a stare celor ce sa tin la inchisori si de vin
la dinsii toate cele ce s'a rinduiesc, si de s'A tinu ei potrivit cu stare[a] lor
si cm iubire[a] de oameni.
10-1e. Procuratorul oblastii la cautare pricinilor de giudecati politicestis
nu are nici o amesticare si nu este volnicu a face catra presudstvie in .acest
feliu de pricini vreo aratare sau cerire. Pricinile aceste vor avea curgere-
lor prin ingrijire a insusi celor ce s giudica i dreptate indestul sa va ocroti
prin ingaduire apelatiilor la locul mai ball, fiind nemultamire asupra
ririi sgiudica.toriei politicesti. tn aceste pricini procuratorul este datoriu
numai s aiM ingrijire ca sa se caute pe rindu si daca la aceasta intimplare.
s-an insamna de catra dinsul neorinduiala, el ara de intirziere instiintaza_

www.digibuc.ro
pe ostinescul gheneral-gubernator. In pricinile criminalicesti, procuratorui
oblastii are amestecare inlesnitoare spre vadire vinovatiei sau spre aparare
nevinovatiei.
La prilejul dintiiu el infatosaza persoana de catea ocirmuire credita-
risita spre a privighie ca prihana sa-si la rasplatire din mina legiuirii rara
"lid o slabire, iar la cel de al doilea s arata aparatoriu asupritilor spre a-i
'slobozi de o ara vinovtie pedeaps5.. Pentru acest sfirsit cele savirsi-
loare protocoluri sau decreturi a giudectoriei creminilicesti al oblastii procu-
-ratonil le cerceteaza cu toata luare aminte i sirguinta i insamnind depar-
tare de pravile, atunce d protestul sau catra politicescul gubernator, catea
care pomenitele decreturi sA trimit spre ravizie i pune in vederea sa impre-
giurarile dupa care s'A socoteste din parte procuratorului hotarire giudicato-
.riei neindestul sau p'Artinitoare.
11-le. In pricinile haznelii, adica: cind hazne[a]oa are pretentie asupra
averii particulari i iafsi cind vreo particulare pretentie sa intinde cata
Iazne, procuratorul oblastii este mijlocitoriu din partea haznelii i apara
dreptate ei dupa toata datorie unui creditarisit fiscus. Hotaririle in pricini ca
acestea ci vor veni de pe la giudicatoriile tinuturilor ctra a oblastii politi-
ceasca giudecatorie, dup'a ce s'A va alctui deplin extract, impreuna cu acesta
s'A vor da procuratorului spre inchierea socotintii sale si giudicatorie politi-
ceasc'a la ascultare pricinii va intoarce luare aminte i asupra socotintii pro-
curatorului i apoi pe putere pravililor va puni a sa socotint'A.
12-le. In toate pricinile nevristnicilor f ara a osAbi nici cele politicesti,
-procuratorul oblastii va fi volnicu s mijloceasca la cirmuire oblastii pentru
ca s'a se apere avere lor, pentru ca sA li s'A aleaga epitropi de buna nedejde
si ca O. se // 00.160 dea s'Ami de catra dinsii de veniturile adunate din
acea avere. $i daca la aceasta sau la alta intimplare atingatoare de cei rara
de parinti va cunoaste el vreo nebgare de sama sau vreo lucrare spre strica-
ciune nevristnicilor, procuratorul oblastii este datoriu farsa za'ticnire
instiinteza de aceea pe ostinescul gheneral-gubernatorul, spre a cere nevristni-
cilor ocrotire.
13-le. Procuratorul oblastii cauta ca s pazasca rinduiala poroncita
fiistecAruie locu si ca jaluitorii i piritii sa pazasca cinstirea czuta catra.
-giudicatorie i catra giudicatori, ca sa se adune pe la locurile de presudstvie
la ceasul rinduit i idere s'A aib in vreme poroncitA, iar'a intimplindu-sa
-prepus in vreo pricina asupra vreunuie dintre s'az'torii la presudstvie, dac
ccla insusi nu sa va departa de dinsa, procuratorul poate aceluie sk-i faca
cuvintul cuviincios, ca gloabile la vreme cazuta s'a se implineasca. La dimpo-
triva intimplare, procuratorul oblastii pentru once neimplinire este supus
insusi unii indoite globiri.
14-le. Procuratorul oblastii este oprit ca in pricinile atingatoare de
interesul haznelii sa dei[e] sfaturi oricui ar fi sau in locul cuiva s'A' fie vechil.
15-1e. Procuratorul oblastii in vremea cind s'A face hot5.rire pricinilor
-nu trebuie s'A se afle in presudstvie, dar apoi locurile giudecatoresti hotrascu
toate pricinile intocmai pe putere i glasuire pravilii, farsa // (1,.361 a cauta
la ceririle sau aratarile cuiva.
16-le. De va vede procuratorul oblastii c s-au inmultit pricinile
la vreunul din locurile de presudstvie a oblastii, atunce incredintindu-sa
desavirsire de pricinile unii asa innaultiri, va face al-Atare ostinescului
zheneral-gubernator s'A poronceasca a s aduna si dup masa.

55

www.digibuc.ro
Pentru atirnarile procuratorului oblastii catra Verhovnoi Sfat.
17-le. Toate mai sus insemnatile drituri i indatoriri a procuratorului
oblastii s'a lash' catra toate locurile de presudstvie i catra giudicatorffle
oblasti asazate, afara de Verhovnoi Sf at al oblastii, cu care procuratorul
oblastii nu are aface intru nimic, ca un cinovnicu ci s afla supt nacealstva.
ostinescului gheneral-gubernator care este prezidentu la acel Sfat, afara
ins de intimpl.'ri la cari cind ostinescul gheneral-gubernator ji va incredinta.
cu deosebita poronca ca sa ja aminte in vreo pricina din cele ce sa
supt cercetare la Verhovnoi Sfat.
18-le. Procuratorului oblastii s lasa drit ca pentru orisicare r intre-
buintare sau neimplinire din partea nacealstvii oblastii ce va cunoaste el
sau pentru vreo rinduiri facuta spre pgubire de obste sau spre asuprire
lacuitorilor s instiintaza pe ministrul iustitiei su pe gheneral-guberna-
torul. // p.362
Pentru datoric procuratorilor de pe la tinuturi.
Procuratorul tinutului pe temeiul giuramintului este datoriu sal
privighieze ca in tinut sa nu sa faca nici o lucrare improtivitoare
interesului, legiuirilor, asazaminturilor i poroncilor imparatestii
cum si a binelui de obste, iar dac precum nu sa nad5jduieste va vede
ceva improtiva, atunce fara a s'a uita la fetile celor puternici, este datoriu_
s instiintaza de aceea pe procuratorul oblastii.
2-le. Neorinduielile ce pot sa urmeze la g'udecatoriile acelui tinut,
atit despre giudicatorii cit i despre cei ce sa giudeca, care vor fi improtiva.
pravililor, a asazaminturilor si a poroncilor imparatestii mariri procuratorul
tinutului este datoriu pentru asamine intimplari s instiintaza pe procurato-
rul oblastii spre a sa face din parte acestuie lucrare cuviincioasa.
3-le. Procuratorul tinutului, in tinutul ski, este datoriu sa privighez5_
ca giudicatorii sa se adune la vreme poroncita sau din poronca sa se faca.
acele neobicinuite adunari, ca pricinile hotarite sa ja implinire, ca nimrui
In tinut despre nimine sa nu sa pricinuiasc strimbatli sau asupriri, pentru_
aceasta dar i s5. va da de catra giudecatoriile ce s afla in tinut izvod de prici-
nile hotarite i nehotrite, cu aratare pentru ci aceste de pe urma stau
ne sfirsite, pentru ca s poata privighe spre a sa aduce cu dinadinsul hotri-
rile // fP.163 in implinire i s instiint52 pe toata luna pe procuratorul
oblastii.
4-le. Procuratorului tinutului s incredintaza privighere in tinut
toate de obste asazaminturile in puterea lor sa se pazasca i toate cele adusa
la stiinta norodului legiuiri, asazarile i ucazurile s aiba paziri i dac undeva
va vede neimplinire lor, atunce s instiinteza de aceea pe procuratoruL
oblastii.
5-le. Procuratorul tinutului pazaste i aceasta ca cinstirea catra giude-
catori din parte j5luitorilor sa se pazasca i ca asupra giudicatorilor pripusuri
pentru niscaiva netrebnice pricini sa nu arate i s nu aiba in neb5."gare de
sama pe giudicatori; i dac aceasta de ctra cineva se va urma, atunce
procuratorul tinutului, dupa datorie sa, este puternic a face aratare sa la
locul cazut ca sa se de[a] pe unii ca acei supt giudicata dupa pravile.
6-le. Procuratorul tinutului va privighe ca straful ce sa va hoar s
se implineasca fara sminteal.
7-le. Procuratorul tinutului va intra pe la locurile giudecatoresti a
acelu. iesi tinut sau tirgu in toata vreme lar in vreme and va fi hotarire
vreunii pricini, va iesi din prisustvie.

56

www.digibuc.ro
8-le. Dac procuratorul tinutului va vede c s-au inmultit pricinile
a giudecgtoriile tinuturilor, atuncea incredintindu-s cu desvirsiri de [p.364
pricinile unii asa inmultiri, rportuieste procuratorului oblastii, spre a cere
de la nacealstv ca s hotarasc a s aduna si dup mas.
9-le. Daca procuratorul tinutului va scpa sau va l'sa vreo pricin
ating5.toare de datorie lui si ace pricin s va face cunoscut f r. dinsul,
si el au stiut i n-au instiintat pe procuratorul oblastii, s va pedepsi dup
m'Asura i mrime gresalii lui, cu lipsire din slujb6 sau de cm, sau de cinste
sau precum vor poronci pravilile la asmine intimplare. [p.]65
Pentru ispravnicup] pmintesc.
1-tii. Ispravnicului pmintesc s incredintaz in tinut politie p'min-
teasc sau pzire bunei orinduieli. Ispravnicul implineste asz'minturile
legiuirii i pune in lucrare poroncile stpinirii, cum si legiuitele ceriri a
dregtorilor de pe la alte tinuturi ; nici un feliu de havaleli sau rinduiri in
tinut fra temeiu intrit Cu legiuire sau cu poronca stpinirii ispravni-
cu[1] nu este volnicu a face.
2-le. Ispravnicului pmintescu s cuvine a svirsi datorie sa cu nesmin-
tit' credint si rivn ctr slujba imprtestii sale mriri, avind bun plecare
iubire de omenire atr norod ; fr slbire la trebi i cu necuntinit pri-
vighiere ca pretutindene s se pzasa asezata rinduial in tinut de ciltr
toti si de c5.tr fiistecare intocma.
3-le. Ispravnicul pmintescu insusi i toti lcuitorii tinutului stilt
indatoriti prin blstin * inainte intru tot puternicului Dumnezeu spre a
pzi cu necalcare credinta supunerii csAtr inaltul prestol a imprtestii sale
Deci ispravnicului pmintescu i s incredintaz privighiere, ca nimine
impotriva datoriei supunerii i ascultrii nimic s nu iscodeasc, nici s.
La. in tinut. Iar dac fr a s nd'Ajdui s va intimpla undeva a s
arta vreo dimpotriv cugetare sau lucrare spre raul de obste, ispravnicul
pmintesc este indatorit nu numai s instiintz pentru aceea cum i/ [p.366
mai in grab ctr st'Apinire oblastii, dar datoriu este tot intr-o vreme a
lua cele mai cu indeletnicire msuri spre incetare unui asmine ru tocmai
la inceputul su, la care fiistecare credincios supus a impr.' testii sale
mriri, dup msura puterii, a triei si a putintii sale, are a da ispravnicu-
lui agiutoriu.
4-le. La intimplri nenorocite ce vor ingrozi pe oameni cu boale iipi-
cioas, ispravnicul prnintesc fr intirziere va face cercetare bolnavilor
prin mijlocire cinovnicului doftoru ce va fi in tinut, iar intimplindu-s
a nu fi doftoru, va cerceta insusi ispravnicul dimpreun cu preotul poporu-
lui, in fiinta a doi marturi. i cind, dup cea de la fata locului incredintare
boala s, va dovedi cu adevrat primejduitoare dupa feliul smerduirii ei,
ispravnicul pinintescu va deosbi pe sn.tosi de bolnavi si va opri intilnire
fr strimtoriri ** pentru cei dintii i ingreuiere pentru cei de a doilea.
pentru ca stpinire oblastii s poat impreun lucra spre ferire celoralalti
lcuitori de a s lti boala aceasta cu folos adevrat, i in ce mai curind
vremea, ispravnicul, aflind pricinile din care acest feliu de boale au luat
inceputul, va instiinta pen,tru acele pe stpiniri cu o pre larg i temeinic5.
prescrieri.

* blAsam [var. 1, 2] / giurlmint [var. 1, p. 208].


** strimtoriri [var. 1, 23 j chinuiri [var. 1, p. 2081.

57

www.digibuc.ro
5-le. Intimplindu-s a s ivi fdra ndoial adevrata board' de cium*,
ispravnicul va lua indat 0 cele cu t'xie masuri, spre a nu rasa ca sa aibl
intilnire un sat cu altile. El deosabeste indat pe bolnavii loviti // [P.167 de
cium.', de oamenii ci vor fi sratosi, scoate pe acei dinthu la cimpu in salasile
facute, Ii incungiura cu pazitorii tot din acelasi sat si Il impregiura pe
dinsul cu tepi privighitoriu ce va asaza tot atunce din lacuitorii altor megie-
site sate. In urmare acestii puneri la cale, el instiintaza f.ra' sminteal pentru
aceasta intImplare pe stapinire i asteptind poroncile ei, pentru urmare de
mai nainte, s ingrijasti ca lacuitorii satului ce s-au smerduit de ciuma s
aiba indestularea celor trebuincioasa si face mijlocire ca sa se pazasca
intru intregime dobitoacile i alte averi a lor, intimplindu-sa a ramine afar
de tepu.
6-le. Ivindu-sa in tinut boala in vite, ispravnicu pamintescu face fra
prelungire punere la cale potrivita cu acea intimplare. El incredintindu-sa
prin cercetare la fata locului, c'A boala este cu adevarat lipicioasa, va poronci
indata s'A se deosAbasca vitile bolnave de cele saratoasa, si cele perite s
se ingroape cu piel cu tot, departe de sat. Drumurile la satul unde sa va
ivi boala trebuie sa se indrepti in laturi lacuitorilor de pe la locurile megiesite
tot atunce s'A se de de stire pentru boala ce s-au descoperit i ocirmuire
fara intirziere sa fie instiintata pentru toate cele atingatoare de intimplare
aceasta, cum si de punere la cale ce au facut ispravnicul.
7-1e. Dac undeva in tinut, de catr vreo obstie sk va intimpla nesu-
punire la putere politiei pamintesti, atunci // fp.368 ispravnicul pamintescu
trimitind de aceea instiintare catra stapinire oblastii, sa sirguieste apoi a
1in4ti acolo, precum mai inainte 0 a odihni 0 pe neasculttori a-i intoarct
prin mijlocire agiutoriului ostenescu catr datornica supunire.
8-lea. Ispravnicul pamintescu fiistecaruie n'apastuit va da in tinut
.ocrotire politiei i pentru aceea daca undeva s'A va intimpla silnicie sau
-de sine volnicie, atunce ispravnicul pamintescu este datoriu indat a cerceta
pentru aceea la fata locului, fdra a intra in cercetare documenturilor in
scris, ci se sirguieste a descoperi dreptate pretentiei prin mijocire
intemeiate pe aratarile marturiilor vrednice de credinta. La o asa intimplare,
daca de la cineva ceva s-au luat sau s-au tras intru ale sale, ispravnicul
va poronci ca intr-acelasi ceas s'A' se intoarca la acel ce i se cuvine
raportuieste pentru aceea atit ostinescului gheneral-gubernator, cum si cirmui-
rei oblastii.
9-le. Daca undeva in tinut s vor ivi tilhari sau oameni fara adeve-
Tint'A c sint buni, ispravnicul pamintescu va instiinta de aceea pe cirmuire
oblastii, insa nepierzind vremea va pune toata putincioasa suinta spre
prinderea lor, la care fiistece satu este datoriu a da fara zaticnire agiutoriu,
-dupa aceea de catra ispravnicie are s'A se faca cercetare, spre a s. descoperi
-cei ce vor fi partasi la fapta ra, cum si gazdile lor pentru ca sa se dei[e]
-acei dintiiu supt giudicata i acesti de pe urma s'A se infrineze dupa socotinta
// [P.]69
10-1e. Cinovnicii ispravniciei singuri de sine nu facu nici o globire
mai ales pedeaps'A trupeasca, caci aceasta spinzura numaidecit de la stapi-
-nire oblastii, dupa zacoane i dupa rinduiala asezata. Ispravnicul pamintescu
este datoriu a ave neadormita privighiere ca cumparatorii a niscaiva
rusumaturi a haznelii ce sint dupa obiceiul pamintului acestuie, precum
orindatorii satelor pomescicilor, s nu iei[e] de la lacuitori ceva mai mult
peste ceca ce le este slobozit dup puterea contractului. Pentru acest sfirsit
-nu numai ocirmuire[a] este indatorit a trimite copii de pe contracturile

www.digibuc.ro
inchiete pentru madelile date in otcup, dar si insusi orindatorii, nu intr-alt
chip pot s. intre in stgpinire mosiei pomescicului ce au luat-o in mind
decit argtind mi intiiu contractul ce au inchiet cu dinsul. Dupg aceea apoi
ce mai mic satire sau pgrtinire a ispravnicului in folosul otcupcicului sau
a orindatorului ce s atinge de asuprire acuitorilor il va supune pe dinsul
cei[i] mai grele rgspunderi. Ispravnicului sg' lasg slobozgnie a cerceta cu
bgtaie numai cind s va intimpla a nu implini rcuitorii sgteni vro havale
pgminteascg ce nu poate rgbda vremea ; bgtaie la talpe sau falanga ca o
schingiuire arg omenire sg ridic de istov, in locul c.'reie pot fi vergele
bicile.
11-lea. Ispravnicul pgmintescu trebuie sg aib neadormitg in tinut
luare aminte asupra // fp.370 podurilor ca sg fie in bung stare, a eziturilor
si a drumurilor. Intocmirea lor s va face de cgtrg insusi satele acele pe a
cgrora mosie s afl aceste, iar drumul dupg punire la cale a cirmuirii
are s fie impgrtit in pxticele i pentru ca s s pgzasc aceste in stare
ispravnicul pgmintescu va fi datoriu a ave privighiere.
12-1e. La trecirea polcurilor sau a comnzilor, ispravnicul pgmintescu
insusi sau prin cinovnicii comisan i supusi lui le intimping la hotarul tinutului
si le petrece pill la hotarul megiesitului tinut, in tinutul incredintat lui
rinduieste cvartiruri cu nepgrtinitoare luare aminte, ca s.' se asezg hava-
le[a]oa aceasta pe cit s.' poate mai cu cumpgnire intre acuitori. Dup cerire
cinovnicilor ostinesti, ispravnicul va da la osteni carg pentru ducere bolna-
vilor, insg nu intr-alt chipu decit dupg ci vor inatosa poronci deschisg
date de la cel mai mare nacealnicu a obla,stii sau ostenescul gheneral-guber-
nator cu neapgratg cerire din partea ispravnicului ca s se pateascg acui-
torilor banii progonului, arg de care plat supt nici un cuvint cargle nu
trebuie s'a se ia ; asijderea pentru usurinta 16cuitorilor cargle aceste au s se
schimbe la fiistecare 20 vgrste i ispravnicul la iesirea ostilor dintr-un tinut
intr-altul este datoriu a pune la cale prin mijlocire corespondentiei sale
cu ispravnicul de acolo spre a sg face ggtire ca s.' se schimbe carle la
botar. Apoi ispravnicul rgportuind stpinirii oblastii pentru intrare, // fp.171
mergirea i iesirea din tinut a ostilor i instiintindu de purtare lor in vremea.
cvartiruirii, va ave neapgrat datorie a fi apgrgtoriu acuitorilor, la toate
asupririle intimpatoare a s adrisarisi pentru indestularea lor cgtrg coman-
dirii ostenesti i rg'portuieste pentru fcuta ocrotire cgtrg nacealnicul oblastii.
Deci la iesire comnzilor din tinut, gheneral-cvintatie pentru cartiruire cea
cu bung orinduialg, nu intr-ait chip trebuie a fi dat de cgtr ispravnicu,
decit dup ce sg vor inatosa acele date de cgtr sate si pe lingg aceasta cu
cgzuta incredintari de nu cumva au fost la isclire acelora vreo silk'.
13-le. Intimplindu-s6 a s da pentru caii pokurilor locuri de pg'sunat,
ispravnicul pgmintescu le va argta pe rind i cu neasupritoare impgrtire,
neinsgrcinind pe un pomescic mai mult decit pe altul, pirg and mai in urm
pg. va pune in rinduialg havale ca aceasta pe un asa temeiu care s.' slu-
jasc spre iznpgrtsire tuturor de dinsa, dup m'asura folosurilor pgmintesti.
Iar intimplindu-s a cere comgnzile ostinesti nemgsurat m'grime imasuri,
ispravnicul, nepuind in lucrare o asa cerire, rgportuieste ostenescului ghene-
ral-gubernator, cerind ocrotire spre a nu sg implini cerire ci este de prisos,
14-le.. Ispravnicul pgmintescu este puternicu a poronci ca in tirgu-
soari i sati fiistecare gospodariu s aibg luarea aminte ca s fie pazg
de // [P,.3,72 focu la toa,te casgle. Pentru acest sfirsit, el va rindui ca la
intimplare de foc, fiistecare gospodariu sg iasg spre agiutoriu cu unealt
indb.'mlnaticg spre stingirea focului. Asijdere are s fie pgzire de pojar la
59-
www.digibuc.ro
cimpi in vremea cind sA d'A foc ierbii, buruianului si rAdAcinilor i ca tred-
torii miind sau poposind s fad focuri cu depArtare de poduri, zidiri
pAduri, cu toat luare aminte ce fereste de primejdie si de intimplare adud-
toare de stridciune. *i dac pe mosiile cu pAduri va fi pojar, ingrozitoriu
de mare intimplari spre stricaciune lor, ispravnicul parnintescu este datoriu
a merge singur acolo sa.0 a rindui cinovnic si a lucra prin mijlocire lAcuitorilor
de pe la locurile din pregiur, spre stingerea pojarului, intimpinind intinderea
focului mai departe prin toate putincioasAle ma'suri si mai ales prin sapare
hendichiurilor.
15-le. Slobozire la paduri pentru facere obuzirilor de pe la polcuri,
cum si pentru cArbuni intimplindu-sA a s cere din parte nacealnicilor osti-
nesti, ispravnicul pamintescu nu poate de la sine insusi a rindui, ci dato-
riu este pentru fiistecare asemine trebuint a raportui nacealtstvii si a
astepta hot.'rire ei, care s'A va face pe acest feliu de temeiu, ca polcul s
se invoiasc'A cu pomescicul atit pentru slobozire la paduri, cum si pentru
plata ce i s cade lui.
16-le. Ispravnicul pmintescu adunind tiinti pentru //fh.173 rodire
piinii i facere finului, va trimite vedomostie pentru aceste odat intr-un
an, adic catr'A zi intiiu noiemvrie la cirmuire oblastii, arAtind 6ta piine
finu piste indestulare lacuitorilor tinutului si a vitilor lor va mai rAmine
spre vinzare. Iar intimplindu-sa o de obste nerodire in tinut sau vreo mare
stricAciune in piine la vreun sat, cere punire la cale de la ocirmuire spre
a nu s intimpla foamite.
17-le. Ispravnicul pmintescu are neadormita privighiere ca trecire
prin tain a mArfurilor de peste hotar, si. intelege fara tire tamojnii, sA nu
fie ing5.duitA. Asupra datoriei lui razAm asijderea ingrijire ca s se dezra-
dacinez trecire oamenilor din stapinirile turcesti f Ara implini sorocul
carantinei ; i dac acestia nu vor ave de la carantina adeverinta c au
flcut acolo termenul observatiei, curAtindu-s lucrurile lor dupA. pravile,
.atunce ispravnicul cu toat ferealA va intoarce pe acestia la cea mai de
aproape carantin., ca s-si implineasd sorocul carantinei i raportuieste
stApinirei ca s se infrineze pe acestia pentru trecirea prin taina a hota-
rilor. Iar dacA carantina va fi cu mare departare, atuncea ispravnicul s va
ingriji dimpreura cu nacealstva cordonului ca s se tie acesti oameni in
observatii i s se curatasc5. lucrurile lor, implinind aceasta va trimite pe
dinsii la cirmuire oblastii spre cazuta urmare.
18-le. Ispravnicul p5.mintescu datoriu este sa aiba stiinta // [p.171 pentru
-preturile ci sa tirguiesc in tinut de tot feliul de piini si de alte provizii ale
mincrii, care dupa trecire fiistedreie luni le trece in deosebit condia
si vidomostiile alatuite dintr-insa le infatosaza nacealtstvii.
19-1e. Ispravnicul pAmintescu are asijdere indeletnicitoare ingrijire
ca in tinut masurile i cumpenile sa fie pretutindene drepte si intru isprav5..
20-1e. Ispravnicul pamintescu va lucra pricinile ce sint in sama sa,
de cercetare si altele, fara a cere nici un feliu de plata sau pentru pricina,
sau pentru umblare. El sa indestuleaza cu leafa ce i s-au rinduit de Id.
hazne si poarta slujba adeverindu alegire cetii dvorenilor si incredintare
ocirmuirii, care l-au insarcinat cu aceasta numire spre paza fericirii patrioti-
lor sai si de obste a tot norodul ci lacuieste pe pamintul acela caruia el este
datoriu cu viata i ca toate cele ci sint ale sale.
21. Ispravnicul pamintescu, ca un cinovnicu ce cirmuieste tinutul, nit
este slobod a ave vro tovarsie sau alejveris cu lacuitorii din tinutul ce i
s-au incredintat lui.
60
www.digibuc.ro
Ispravnicului pmintescu nu i s5. hotrste vremea pentru svirsi-
-re trebilor datoriei sale, dar dimpotriv datorie lui este de a ave neador-
mit ingrijire, ca toate acele trebi s aib grabnic5. curgire.
Cercetrile in pricinile criminalicesti trebuie s se fac mai intiiu
decit celelalte, ca vinovatii // fp.375 s nu s chinuiasc la opreal fr5.
hotrire soartei lor, ce s.-si iei[e] raspltire de la mina drepttii indatsi
clup5.1 faptele lor. Atunce pedeapsa mai mult lucrare face in mintile ce
prin2 singuri pildele s. indrepteaz.'. Pricinile de acest feliu 3, dup ce s
sfirsscu prin cercetare la fata locului, fr. intirziere trebuie s fie trimis
la giudicltorie tinutului, iar cei ce vor fi dovediti vinovati dup acele cerce-
tri au s fie supt cu trie caraul, pir. cind va lua sfirsit giudicata pentru
clinsii j4 averea acestor vinovati la cel dintiiu prepus ci va cilde asupra
lor, datoriu este ispravnicul 5 s o scrie, s o pretluiasc si s o secfestru-
iasc., pin ce s va face hotrire pentru aceasta. La toate de obstie intim-
-plrile ce inchei[e] In sine fapt 6 de criminal, mcar desi aceasta dup cerce-
tari nu s-ar dovedi, este datoriu ispravnicul 7 pricina de cercetare s o inf-
-tosaz5. la judictorie tinutului pentru ca uniori vinovatul cel adevrat,
ci nu s-au dovedit numai din neindestula cercetare, s nu poat acopeni
vinovtie 8.
Putere ispravnicului nu s intinde mai departe decit in cuprinsul
.tinutului ce i s-au Incredintat.
Ispravnicul cu fetile ce sint deopotriv cu dinsul, adic cu isprav-
nicii asijdere si cu politiile corispondarissti prin sobstenii iar cu nacealstva
oblastei i cu giudictoriile tinuturilor, prin raporturi 6.
Cele de mai inainte poronci a nacealstvei oblastei atingtoare de
a trimite la vadelile // (1).376 rinduite instiintri pentru ntmplri, asijdere
pen ru preturile piinii si a furajului rminu in puterea lor i trebuie a s
implini intocmai, trimitindu-s cele intiiu atr politicescul gubernator, iar
cele de pe urrn ctr cirmuire oblastei.
Vitile de pripas s cuvin capitalului pentru aszri plcute lui
Dumnez'u. Fiistecare sat, si mai ales vornicul 10 satului, va instiinta indat5.'
pe ispravnic pentru vreo vit ce au c5.zut de pripas i acesta vesteste pentru
din.a in tinutul s.0 cum si in cele megiesite prin mijlocire corespondentiei
cu ispravnicii acelor tinuturi, ca s vie stpinul vitii cu mrturie in scris
doveditoari c. cu adevrat este a lui. Vade[a]oa pentru de a s5.11 cunoaste
si a s5.111ua inapoi aceast vit s hotrste din zioa publicatiei prin 12 tinut
in curgire de 12 luni i trecind vremea aceasta, toate acest f el de vite au s
fie vindute prin mezat, trimitindu-s banii ce vor cuprinde la cirmuire
oblastei spre a se altura c5.tr. suma 13 pentru aszri plcute lui Dumnezeu.
Spre acest sfirsit 14 ispravnicul, lsind vitele aceste pe locu, unde s vor
pripsi supt privighiere vornicului 13, indatorit este la fiistecare trei luni
trimat de dinsile c5tr cirmuire oblastei vedomostie, cu insmnare cui in
urm si cite vite din acele dup ce s-au cunoscut si dup mrturie c. slut
2. lui s vor intoarce.
autare pricinilor de giudecti politicesti nicidecum nu s atinge
ispravnic. // (t.] 77

1 dup5, / pentru 2 prin f cu 3 pricinile de acest feliu f acestu feliu de pricini 4 i / iar 5 datoriu
,este ispravnicul f ispravnicul este datoriu. 6 faptl / vinovitie 7 este datoriu ispravnicul
ispravnicul este datoriu 8 poat5. a-si acopen i vinovItie 1 sS. poat acopen, vinovat fiind 9
cu giudicgtoriile tinuturilor prin raporturi / prin raporturi iar cu giudecitorie tinutului prin
pristavlenii 10 vornicul / vornicelul 11 a A, / a-si 12 prinfin 13 suma / suma casli cei 14 spre
acest sfirsit / asadar 15 vornicului/ vornicelului.

61
www.digibuc.ro
Pentru datoriile i dreptiltile giudecltoriilor de pe la tinuturile oblastii
Bassarabiei.

1-tii
Giudic.torie tinutului este ce[a] intii instantie care va cmta pricinile
tuturor strilor din tinut, acele ce s cuvin cercetrii giudictoresti. Chipul
cntxii pricinilor s desparte in trei feliuri: cele criminalicesti si de cercetari
vor ave curgirea lor dup rinduiala i legiuirile ce sint in Imperie Rossiei;
la aceli dup pretentiile fetilor particulari asupra haznelii imprtesti sou
dup.' cerire din partea haznelii asupra vreunii feti particulari are s.' se p.'-
zasc rinduiala eutrii pe insusi acele temeiuri ce pentru pricinile haznelii
sint aszate in Rossie, cu aceast ins ossbire c spre aprare dreptului
particularnic s.' vor priimi intru toat cuprindere drepttile i pronomiile
psmintului prin pravile sau obiceiuri intrite si, in sfirsit, pricinile de
giudicti politicesti fiind supus a s hotri intocmai pe temeiul pravililor
obiceiurilor Moldaviei, vor priimi la ceea ce se atinge de form. asz-
mintul mai gios insmnat.
2-le
Putere giudic.toriei tinutului s intinde numai in tinutul ce este in
insusi sama ei i pentru aceea nici o vinovtie criminaliceasc5., nici o intim-
piare supus cercet'rii i nici o pricin a haznelii sau politiceasc ce s-ar fi
intimplat in alte tinuturi nu s atinge de cercetare // fp-178 ei, i dac_
spre strmutare acestii rinduieli giudicitorie tinutului ar intra in cercetare
mai sus aftatelor pricini celor ce sint pe seama altui tinut, atunce oprede-
leniile sau hotririle ce s vor fi acut asupra acelor pricini de c.tr giudic-
torie tinutului, a ceea ce nu s-au czut, insusi de sine vor fi oborite si rmin
fr nici o lucrare, dar apoi dar de aceasta cilenurile acei[i] giudictorii
a tinutului ci s-au tras putere a giudica pricin6 neatingtoare de dinsii
voi supune nu numai implinirei de la dinsii tuturor pgubirilor ce la_
aceast intimplare s-au pricinuit acelor ce si giudic., dar inci i pltii
strafului in folosul sumii pentru aszri pllcute lui Dumnezeu, de fiistecare
cilenu ci va isc.li acest feliu de opredelenii sau hotriri cite 200 lei.
3-le
Giudicltorie tinutului s alc5.tuieste de trei cilenuri i hotrste prici-
nile dup.' glasurile cele mai multe.
4-le
La cercetarea giudictoriei tinutului intr.' pricinile dup poroncile
st.'pinirei oblastii, dup ceririle i corespondenta altor locuri de presudstvie,
dup pristavleniile procuratorului tinutului i, in sfirsit, dup ceririle sai.
jalobile oamenilor particulari, dar singur.' giudiatorie tinutului nu este
volnic a supuni pe ciniva giudicklii sale, afar numai de o intimplare,
adic: dac in vremea presudstviei sale cineva din cinovnici sau
fetile // 1-12.379 particularnice ar indr.zni a si aluneca ctr vreo cuteitoare
urmare pricinuitoare de scirba datornicii cinstiri ctr locul de presudstvie,
sau s-ar skineti a face vro atingire cilenurilor giudictoriei tinutului, atunce
ea, gil cmta la once fat, este puternic pe un asa vinovat dindu-1 supt
strOja politiei tirgului, s fac asupra.. lui. fr intirziere, giudiCat i puina.

62
www.digibuc.ro
impliniri pentru ce intii 25, pentru a doilea 50 si pentru al treile oar.
100 lei, va cere tot de la aceeasi politie a tirgului ca acesti bani s se pla-
teasca de catra cel dat supt giudicat la casa giudicatoriei tinutului, spre
s trimite cgtre suma ace pentru asaz5.ri placute lui Dumnezeu; i politie
tirgului mai inainte de a sa implini hotarire aceasta, si de a priimi poronca
pentru aceasta de la giudicatorie tinutului, nu va fi volnica insusi de la sine
slobozi de supt arest pe cel dat supt giudicata; iar cind urmare ace
spre defaimare giudicatoriei tinutului in vremea presudstviei sale va cu-
prinde vro mare vina, la o asa intimplare cel dat supt giudecata sa va
tine la inchisoare pina la cea desavirsit hotarire a pricinii, dupa rinduiala
as.zata pentru pricinile criminalicesti.
5-le
Pricinile criminalicesti si de cercetari intra spre a s cauta la giudicato-
rie tinutului, de la, ispravnicie pgminteasca si de la politie tirgului impreun
cu cercetarile facute ; giudicatorie tinutului fcind fara intirziere rvizie cerce-
trii i inchipuind aratata in // 0.380 acea cercetari vina a celui datu supt
giudicata, inchei[e] opredilenie de s cuvine el ca s se tie la inchisoare
-pin ci sa va sfirsi pricina sau de este cu putinta a sa da in chiz.'sie sau
a sa slobozi de la inchisoare i fara chezasie, s intelege c acei ce sa vor
clovedi la cercetare in vinovatie de ucidiri, de peadaciuni, de ardere de
foc, de pradaciune celor sfinte, de jafuiri, de silnicie partii muieresti si de
furtusag cuprinzatoriu, mai sus de 100 rubli, asijdere i acei ce vor cade
In toate alte fapti care lipsesc pe dinsii dupa pravile de cinsti sau de viata,
nu potu i nici sa cuvine a fi sloboziti de supt inchisoare pin ci nu sa va
sfirsi de istovu pricina lor. La toate intimplarile de acest feliu, giudicatorie
linutului nu este putemia a slobozi pe cei dati supt judecata de la inchi-
soare daca ei sau dupa cercetari sint dovediti sau au tras asupra lor vreun
mare prepus; iar in alte mici fapte dupa care hotaraste pravila sau impliniri
de bani sau arest politicesc, asijdire i in pricinile la care cei de supt giudicata
nu sint insusi cei vinovati sau impreun partasi carii s-ar supune unii deopo-
triva pedepsii cu cei dintii, ce s-ar dovedi numai atinsi in pricing dupa
niscaiva de alature incungiurari, giudictorie tinutului este indatorit farl
impiedecare a da pe unii ca acesti in chezasie, iar daca au ei a lor dreapta
nemiscatoare avere, sa se sloboada de supt inchisoare fara chezasie, caci
implinire ce s va hotgri de la dinsii dupa sfirsitul pricinii este sigurarisita
cu luare in scris a aratatei averi la inceputul facerii // 0.381 cercetrii.
6-le
Giudicatorie tinutului are o cu tarie luare aminte la autare cercet-
rilor ci s.' vor infatosa catra dinsa de la ispravnicie si de la a tirgului politie,
In pricinile criminalicesti si de cercetare. Ea este datoare a s. incredinta
.de slut indestule dovezile adunate spre vadire faptei; de sint argtarile
marturilor luate cu rinduiala i dupa legiuiri si nu cumva s gaseste vro
-amestecatura sau neimpliniri care ar impiedica cea dreapta stiinta pentru
intimplari si ceea ce din aceasta au urmat i dud cilenurile giudicatoriei
tinutului vor fi induplecate de cugetul lor ca la ravizie cercetarii nu au
lasat ei nimica din videri, atunce incep ei a giudica pricina i inchei[e]
asupra ei socotinta lor intemeiata, precum s-au pomenit mai sus, pe legiui-
rile Rossiei. lar la intimplare dimpotriv, chid giudicatorie tinutului va Osi
In dell vro lips sau nelamurire, o intoarce spre a s mai cerceta prin
mijlocire isprvniciei sau a politiei tirgului i asteapta infatosar e ei catra.

63
www.digibuc.ro
dinsa de iznoava, dar daca intimplare va fi asa de mare ca giudicatorie
tinutului va gasi de trebuinta a face aceasta de iznoava cercetare insusi
ea la starea locului, unde au fost si intimplare, atunci s pornesti spre aceast
implinire i priimeste legiuitul agiutoriu de la ispravnicie sau de la politic-
tirgului.
7-le
In pricinile criminalicesti si // [P-182 de cercetari, giudicatorie tinutului
incheind socotinta i neaducind-o in lucrare insemneaza toate impregiur-
rile spre vadire sau spre indreptare celui de supt giudicata i trimite soco-
tinta sa impreuna cu dela in oreghenal spre ravizie la giudicatorie crimi-
naliceasca a oblastii.
8-le
Dvoreaninul de va Cade in vinovatie, atunce dupa ci s va face de aceea_
cercetare i dupa ci sa va infatosa cercetata pricina la giudicatoria tinutului,
s trimite acea cercetare de catra giudicatoria aceasta la Verhovnoi Sovet a
oblastii, care va hotari de s cade ca dvoreaninul acela sa se supuie giudicatii
criminalicesti in pricina ci el sa invinovatste.
9-le
Ceea ce sa atinge anume de cinovnicii ocirmuirii de obste intimplindu-sa
a calca ei datoriile lor, pentru dinsii cercetarile ci sa vor face nu sint supusa a
s cauta la giudicatorie tinutului, ci s infatosaza cu instiintare a insusi cerce-
tatorilor la cirmuire oblastii, care va inchie hotarire sa de trebuie ca pe cinov-
nicul ci s invinovatste intru calcare datoriei s se de in giudicata criminali-
ceasca, care hotarire va fi data la ce desavirsit dezlegare a Verhovnului Sfat
al oblastii.
10-lea
Pricinile dup pretentiile asupra haznelii din partea fetilor particulare
si iarsi din partea haznelii asupra fetilor particulari trebuic s // 11)-183 aiba.
Curgire' la giudicatorie tinutului, nu intr-altu chip decit din poronca cirmuird
oblastii. Jaluitoriul ci va voi a ave giudicata cu hazneoa este datoriu s.
se arate cu jaloba la cirmuire oblastii i s infatosaza dovezi ( :dac5. aceste vor
fi inscrisa) spre intarire pretentiei sale. Atunce cirmuire trimite toate aceste
hirtii spre cercetare la giudicatorie tinutului dupa cuviinta i rinduieste din
partea haznelii creditarisit cinovnic in numire de streapcii care va fi datoriu
s aiba ingrijire pentru aparare interesului haznelii. Giudicatorie tinutului
cercetind jaloba pretendatorului, asijdere i documenturile lui, i face intre-
bare: de au aratat toate dovezile ce-i slujascu lui in pricina si nu cumva mai
are afara de aceste i altile si cind judicatorie va priimi hotarita in scris aratare
ca nu are mai multu nici un feliu de documenturi, atunce va rindui acestui
jaluitoriu giuramint anume intru aceea, precum ca el toate documenturile
pentru cutare pretentie asupra haznelii le-au infatosat i afara de dinsile nici
unile altele nu mai are si oriunde s-ar afla niscai documenturi ca acele, care ar
pute s slujasc spre aparare haznelii de aceasta pretentie, el nici ca cum nu
are stiinta. Dup aceasta giudicatorie tinutului fcind izvodu de documen-
turife ce s-au zis, le face cunoscute dimpreun cu jaloba jaluitorului catra
vechilul haznelii ca s'a le cerceteza el impreuna cu procuratorul tinutului si
cere supt iscliturile lor aminduror replici sau raspunsuri asupra pricinii, asij-
derea si 1/ [P.184 documenturile ce feliu s'a vor gasi din partea haznelii. Dup5_

64
www.digibuc.ro
inflto.?are acestor hirtii, giudictorie tinutului asmine pune la giurmint
-pe strepciul haznelii pentru netgAduire documenturilor ce s cuvin pricinii
le face cunoscute prtii jluitoare pentru asmine i replic. Implinindu-s
aceast rinduia15., giudiatorie tinutului incepe a face hotriri asupra pricinii
incheind socotinta sa o aduce cu usile deschis la cunostinta aminduror
prtilor ci s giudic51 i apoi neaducindu-s acea socotint intru implinire, o
trimite dimpreun cu cea in oreghinal lucrare la giudicatorie politiceasel a
.oblastii pentru cea mai inainte curgere.
11-lea
Dup pretentie haznelii asupra fetii particulare, giudiatorie tinutului
-priimind pentru aceasta poronc de la cirmuire oblastii este indatorit s p5.-
zasc5. toa-U rinduial poroncit prin 10.
12-le
Giudiatorie tinutului in pricinile criminalicesti de cercetare si a haznelii
este datoare s aib presudstvie la orasul tinutului in toat vremea si s pre-
lu ngeasc siderea sa in toat zioa de la 7 ceasuri de dimineat pin la 12, afar
de duminici si de zilele praznicilor, pir5. cind toate pricinile mai sus numite,
intrate in cercetarea ei, vor lua sfirsit.
13-le
Dup5, svirsire pricinilor // [P./85 artate, cilenurile giudictoriei tinu-
tului pot s lipsasc din orasul tinutului si s nu aib siderea lor intr-insul,
ins cu aceast obosire ca oricind vor priimi instiintri de la procuratorul
tinutului, prin isprvnicie tinutului, c au intrat pricini criminalicesti de
cercetare sau de a haznelii, s vie la slujbile lor.
14-le
Chemare cilenurilor giudictoriei tinuturilor de a veni la orasul tinutului
nu poate fi nici la o intimplare alta decit numai in pricinile atingtoare de
insusi numirea lor.
15-le
Cilenurile giudicltoriei tinutului nu pot s. se deprtei de orasul tinu-
tului mai departe decit 80 verste, dar intimplindu-s a ave trebuint pentru
mai mult deprtare, ei sint datori a-si cere pentru aceasta voie de la nacealstva
oblastii cu hotriri spre o asa deprtare de vremi cu vade.
16-le
Pentru cercetare i hotrire pricinilor de giudicti politicesti s ins5m-
neazi giudictoriei tinutului trei vadele pe an, si anume: ce intii vade de la
20 ghenvari pin. la 20 zile martie, al doile de la 15 mai pin la zi intii iulie,
al triilea de la intii noiemvrii pin la 20 dechemvrie. *idere la giudictorie
tinutului afar de zilele duminicilor si a praznicilor are s fie in toat zioa
de la 7 ceasuri de dimineat pina la 12 si iarsi // (P./86 dup prinzu de la 3
ceauri pin. la 8.
17-le
In curgire acestor vadele giudictorie tinutului s'A indatoreste a giudica
numai pricinile de giudicti politicesti, in vremea implinirii acestii slujbe,

65
www.digibuc.ro
cilenurile giudic5toriei tinutului nici intr-un chipu nu pot fi trati c5.tr5 vreo
alt indeletnicire sou ins-rcinare.
18-le
Intimp1indu-s5 moa.rte vreunui cilen a giudiatoriei tinutului, stpinire
oblastii dup5 instiintare pentru aceasta a politiei tirgului sau a ispravniciei,
indat intreste in locul aceluie pe candidatul ci va fi dupa dinsul i acesta
intr in slujb fr5 cit de putin trecire de vreme, pentru ca s'A nu s intimple
stinghereal5 la c5.utare pricinilor. Tot aceasta urmare s atinge si de celelalte
intimpari dupa care cilenul giudiatoriei tinutului ar lipsi cu to tul din sulib5..
19-le
Slobozire de voie a s5 dep.'rta cilenurile giudic5.toriei tinutului pe vreme
In care sint aszate vadelile pentru cautare pricinilor de giudieti, cu totui
s. opreste.
20-le
O singut numai adev5rat boar poa te fi indestul pricin spre a slobozi
din raspundere pe cilenul giudic5toriei tinutului cind el nu va veni spre sidere
In presudstvie la vadelile orinduite. Asa boal5 // [p.387 intimplindu-s5 cile-
nului giudictoriei tinutului, fr intirziere va instiinta de boala sa pe giudic5-
torie tinutului si aceasta cheam spre sedere pe unul din candidatii ales la cele
obstesti alegiri a dvorenilor, dupa multime glasurilor aleg6toare; dar cind
acesta dup5 niscaiva intimpl5ri nu s-ar afla in orasul tinutului i chemare lui
de pe la alte locuri ar pricinui sminteal la lucrare pricinilor, a tunce giudec5-
torie tinutului va ing5dui spre sed ere din candida tii ci vor fi dupa acesta,
iari dupa multime balilor aleg5toare, pe acela ce s va afla fata in orasul
tinutului i pentru aceasta slujb aduce pe dinsul la giurmint.
21
Dupa ce s.' va inglidui intr-acest chip candidatul spre sidere la giudectoria
tinutului i dup." ce sa va svirsi de catr.' dinsul giurmintul, el intr5 in
drepttile cilenului lucr5foriu i sa folos5ste cu dinsile in curgire a intregi
vadelii orinduite pentru sidere giudicatoriei tinutului, macar de ar i veni in
vremea acei vadelii insusi acel adevarat cilen; iar la ceialalta vade, aratindu-s5
acel adevarat cilenu a giudicatoriei tinutului, candida tul nu poate ave sidere.
22
Adivaratul cilen ce nu au avut sidere in giudicatorie la vade[a]oa siderii
lui din pricina boalii ce s-au intimplat lui, este indatorit ca la ce intii vade tot
acei[i] sideri dupa ci sa va insanatosa sa infatosaza la // fP188 giudicatorie
adeverinta cinovnicului doftoru ca cu adevarat au fostu cuprinsu de boa1
din pricina carie n-au putut savirsi slujba si a veni la datorie in vade[a]oa
trecuta a siderii ; i afara de aceea va intari adevaru/ acesta Cu insusi giur5.-
mintul sau, iar cind nu va infatosa o asa adeverinta sau de facire giuramintului
s'A va feri, care a.ceasta va fi priimita spre dovada c dupa singura a sa voint
s-au departat de slujba, la o asamine intimplare, procuratorul tinutului, dind
la giudicatorie protestul sau, va fi indatorit s instiintazi pe stpiniri i aceasta
tildat va poronci sa se implineasca de la asamine nesirguintoriu ilen strafu
in folosul lucrurilor plcute lui Dumnezeu, pentru ce intii nevenire 500 lei,
pentru al doilea 1 000 lei. Iar daca si de la al treile nu va vini, atunce duprt

66
www.digibuc.ro
Instiintare ci s'A va face pentru aceea catea stapiniri va fi lipsit din slujba
sa va ridica deasupra lui dreptate de a prinde vreun loc sau dupa." alegiri, sau
din partea coronii pentru dou'a urmatoare vrerni cite 4e trei ani.
23
Cu toate aceste, pentru ce intii neviniri la giuuicatorie se iarta de gima-
mintu acela din cilenuri care, afara de adeverinta cinovnicului doftoru, va mai
infatosa o as5.mine supt iscalitura a sase dvoreni precum ca adevarata board
au fost pricina nevinirii lui. Dar dupa al doile neviniri incredintarea pentru
loar s'A va priimi nu alta decit aceea care s-au insamnat in paragraful trecut
si dar cel ce nu va infatosa acel // (P.189 feliu de incredintari, sa va supune
lobirii botarite in acela paragraf.
24
Cilenul giudicatoriei tinutului, in pricina sa cit si in pricinile sotii sale,
a copiilor, a fratilor, a verilor s'AL asijdere in pricinile printilor atit ai sai
cit si a sotiei sale, nu mai putin i in pricinile nevristnicilor ce s-ar fi aflind
In epitropie lui, macar de nu ar si fi rudenie cu dinsul, nu poate fi giudicatoriu.
In vremea ci s giudica acest feliu de pricini, cilenul giudicatoriei tinutului de
care pricinile acesti s'a atingu, este datoriu sa se trag' din presudstvie, iar
intimplindu-sa a nu vre, trebuie s'a fie departat cu rezolutie celorlalti doi
cileni.
25
In locul acelui cilen ci s'A va trage sau va fi departat s'A cheam spre
sidere un candidat intocmai pe temeiul 20-le, cu aducere la giuramintu ; iar
dupa ce s-au giudicat pricina, candidatul ne mai amestecindu-sa la celelalte
-pricini s'A trage din presudstvie i cilenul va intra iarasi spre savirsire slujbii
sale. Orinduind intru acest chip presudstvie giudicatoriilor de pe la tinuturi, sa
poronceste rinduiala urmatoare la c.utare pricinilor de giudicati politicesti.
26
Pricinile de giudicati politicesti s'a despartasc in doa'a feliuri. Unile din-
tr-insile vor fi pentru prigonirile intre fetile // 111.390 ci s'a afl in oblasti sau
pe la alte provintii a Rossiei, iar altile pentru prigonirile atingtoare de
fetile ci s all peste hotar, cari cu adevarat in vremea ci s-au inceput giudicata
nu s afla in cuprinsul
27
Dupa legiuirile de obste sa lasa dreptati a cere indestulari la pretentii
-particulari din avere nemisctoare sau din mosie sau din vreun capital de bani
sau din alta vreo avere a piritului. Urmind acestii rinduiele, daca lacuitoriul
oblastii Bassarabiei va fi cbemat la giudicatorie tinutului aceluie, in cuprinsul
caruie sa aflasau mosie lui sau capital de bani sigurarisit cuvreo nemiscatoare
avere streina sau, in sfirsit, vreo alta miscatoare avere a lui, ar trebui s se
infatosaz'a inainte giudicatoriei ca s'a raspund de s-ar i intimpla ca s'A por-
-neasca citeva fet jalobile lor, tot intr-o vreme, la vro citeva din giudictoriile
Iinuturilor. Irisa fiindca cu aszare unii asamine orinduieli in oblastea Bassa-
rabiei ar pute s'A se pricinuiasca pomescicilor ingreuiere, pentru ca ei avind
In stpinire lor avere nemisc'toare in citeva tinuturi, intimplindu-sa a s'A
porni asupra lor jaloba la fiistecare din acele tinuturi cu chemare de a s in-
ftosa la giudicatorie tot intr-o vreme de vade, spre a raspunde osabit asupra
fiistecarie pretentie, nu ar pute fi in stare sa implineasca aceasta prininsusi

67
www.digibuc.ro
persoana lor i ca s intrebuintaza in locul lor vecbil iarasi nu ar ave putinta,
pentru ca nu s gasescu in pamintul Bassarabiei indestui oameni // CP.19!
destoinici spre aceasta, drept aceea ca sa se inlesneasca' neindeminare aceasta,
sa asaz'a ca jaluitoriul ci va ave pretentie pentru vreo mosie a lacuitorirdui
oblastii Bassarabiei lacuita sau stearpa, s aiba a-1 trage ca s se giudice la
giudicatorie tinutului aceluie in cuprinsul ca'ruie sa afl acea nemiscatoare
avere a piritului.
28
De s-ar i intimpla ca mosie sau averea nemiscatoare a piritului ci s_
af1 la un tinut s nu fie dup socotinta jaluitorului de agiuns spre indestulare
pretentiei lui, insa si la intimplare acesta, dac giudicata va fi pornita pentru_
insusi acea avere sau pentru vro pretentie de dinsa atingatoare, s aiba a s.
cauta tot la acelasi tinut unde sa afla acea nemiscatoare avere ; iar ceealalt
avere miscatoare ci s-ar afla in alt tinut sau in citeva tinuturi, toata sau partea
dintr-insa sa cuvine sa se arestuiasca 'Dinh' ce s va ispravi giudicata la. acea
giudicatorie a tinutului, in cuprinsul caruie sa afla mai sus insamnata ne-
miscatoare avere a piritului.
29
Cind jaloba s atinge de persoana sau numai de averea miscatoare
piritului, la asmine intimplare pricina pentru aceasta s caut la giudicatorie
tinutului aceluie unde piritul are statornica lacuinta. Dar pentru ca s fie
sigurisit pretentie jaluitoriului la inceputul giudic'atii, adica cu dare acei
jalobe din partea sa la giudicatorie tinutului, in cuprinsul caruia s afla lacu-
inta // [25.192 piritului, din care sigurantie sa fie cu putint tot acei giudicatorii
sa hotarasca deplina indestulare, fr a s intinde afara de hotarle tinutului
sau, piritul este datoriu sa inatosaza pentru sine chizasie de la lacuitorii acelui
insusi tinut, nu mai tirziu decit ph-[a] in 7 zile dup ci s va priimi la giudeca-
torie jaloba ce s-au pomenit, dac giudicatorie va cunoaste C ace chizasie va_
fi negresit de trebuinta, dar intimplindu-s a nu sa implini aceasta intocmai,
giudicatorie tinutului va lsa pe jaluitoriu cu botarire sa se intoarca ctr
pamintul sau averea nemisctoare a piritului i s traga giudicata la giudica-
torie acelui tinut in cuprinsul caruie s af1 avere aceea, iar asupra piritului
pentru c n-au infatosat cheza.'sii va pune giudicatorie straf 75 lei in folosul
jaluitoriului si 25 lei in socoteala sumii pentru asazari placute lui Dumnezeu_
Acest feliu de as5.'zamintu nu poate insa sa se intinci asupra acelor piriti care,
fiind pomescici oblastii Bassarabiei, au statornica' locuinta lor in vreuna din
celelalte gubernii a Rossiei, caci jaloba asupra unor feta ca aceste s cuvine a
fi numaidecit cautate la giudicatoria acelui tinut din oblaste Bassarabiei in
cuprinsul caruie s afla averea nemiscatoare a piritului.
30-le
Jaluitorii vrind sa inceap5.' giudicata spre a li s indestula pretentiile lor,
insusi ei sau prin vechilii lor vor da jaloba la giudicatorie tinutului, in vreme
fp.393 vadelii orinduite spre cautarea pricinilor cu o deplina lamurire a fiintii
pricinii i Cu afailarea averii piritului din care are s se fac. implinire.
31
Spre priimirea a unor asamine jalobe s orinduiesc giudicatoriei tinu-
tului cele intii patru zile la fiestecare soroc a adunarii sale, iar trecind aceste
patru zile, jaloba nu sa va priimi i trebuie a sa intoarce jaluitoriului cu nadpis,

68
www.digibuc.ro
lsindu-s. voie ca s o de la celalalt soroc a adun'rii, iarsi in curgerea celor
dintii patru zile. Pricinile dup aceste jalobe s vor trece in izvodul potrivit
cu feliul fiestecrie pretentii, izvoadile aceste s vor alc'tui dupa forma ci s
va da de la Verhovnii Sovet al oblastii.
32
Jalobile ce s-au insmnat trebuie a fi date de atr jluitori in doai
ex5mplearuri spre a s l'Asa unul in acturili giudiatoriei tinutului iar altul
spre a s face cunos cut piritului.
33
In curgerea acestor patru zile, precum i in curgerea altor &mi zile
urnatoare dupa acele patru, giudictorie tinutului este indatorit ca numaide-
cit s de hotriri asupra tuturor jalobilor ci vor intra la dinsa.
34
Spre chiemare piritilor giudictorie tinutului este datoare spzasc rin-
duiala urmatoare // [P]91
35
Dup priimire jalobii de la jluitoriu s'5.' trece ca in scurt in izvodul de pe
masa prisudstviei i dupa rezoliutie ce indat-si s face un exemplar a jalobii
artate r5.mine, precum mai sus s-au zis, la giudiatorie, jara celalalt cu povest-
c5., adic instiintare giudic'toriei tinutului alctuit cu ce mai in scurt
cuprindire, supt isclitura unui cilen, s trimite atr fata aceea cari s chiam
la giudictorie ca sa riaspunda.
36
Pentru trimiterea de ciltr giudiatorie a povestcilor ce s-au pomenit,
sa orinduiescu a fi la giudiatorie 4 mazili, cu stiint de carte si cu cele mai de
bula nadejde purtri i cari, pentru cu credint'd implinirea slujbii ce li s-au
incredintat, au sa svirsasc giurmint.
37
Prin mijlocirea acestor inadinsi, giudicgtorie tinutului in instiintrile ce
trimite, va hotri piritului pentru ca s se arate la giudiatorie soroc de 15 zile,
daca dupa jaloba ce s-au dat de ctra jluitoriu la giudicgorie tinutului,
spre pild. la 20 ghenarie ,va fi trimas' piritului povestca la 21 zile, tot a aceeasi
luni, atunce el este datoriu numaidecit s se arate la giudiatorie nu mai
tirziu decit la 6 zile a lui fevruarie, sau insusi sau prin vechilul su cu rspuns
impotriva jalobei dati asupra lui i cu documenturi spre a sa indreptare.
Pentru cari (12-395 aceste giudiatorie tinutului este indatorit a pomeni
In povesta 15.murit.
38
Povestca din partea giudiatoriei trebuieste a fi in chip de poronc
deschis nepecetluit i mazilul trimis este datoriu s o dei la: casa piritului
s facA cunoscut indat i prin viu glas insusi lui sau casnicilor si sou vorni-
cului acelui sat, c cutari numindu-1 pe nume si pe porecl este chiemat la
cutare giudectorie catre cutari zi.

69
www.digibuc.ro
39
Mazilul, dupa intoarcerea sa, instiintaza in scris pe giudecaicirie de
impliniri cu darea povestcii i instiintare aceasta s trece in acturile giudica-
toriei tinutului.
40
Cind piritul in vreme ce sa va da la mosie sau la casa sa povestca sa va
afla in hotarale oblastii si la sorocul de 15 zile hotarite lui de catr giudicatorie
nu s'a va arata ca s raspunda impotriva jalobii date asupra lui, atunce giudi-
catorie trecind in jurnalul sau pominita neiviri, pune asupra lui gloab in
folosul jaluitoriului 50 lei si in folosul sumii cei pentru asezari placuti lui
Dumnezeu 25 lei, cari va i poronci s'A se implineasca indata prin ispravnicie
sau politie tirgului i sa se trimata unde s cuvine i apoi de al doile soroc
pentru infatosare acelui pirit va insamna la zioa intii a viitorului soroc pentru
fp.196 adunare giudicatoriei tinutului i spre aceasta iarasi va trimite catea
dinsul de iznoava povestca, insa nu mai tirziu de trei zile, dupa ce sa va iscali
jurnalul ca sa se implineasca de la dinsul straf, pentru ca n-au venit dupa ace
dintii povestca.
41
Dar dac piritul in vremea ce i s'a va da cea intii povestca sa va afla in
alta gubernii a Rossiei sau nu in hotarale imparatiei, atunce pentru- ce intii
nearatari a sa la giudicata, in hota'ritul soroc, straf nu sil pune, ce numai i s'A
poftoresti de iznoava instiintare cu aceeasi rinduiala, precum s-au zis in 40.
42
Plata mazililor pentru ducere atit a povestcal intii cit si a cei de al doilea
s rinduiesti a fi in socoteala vinovatului, ce dupa svirsire pricinii s va
descopiri, iar pina atunce jluitoriul este indatorit cu aceasta plata pentru
deprtare de la orasul tinutului pina la locul unde trebuie sil se duca povestea,
cite 1 leu la mergere pe fiestecare ceas i iarasi cite un leu pe ceas la intoarcere
In orasul tinutului; iar daca piritul va ave lacuinta sa in acelasi insusi oras
a tinutului, atunce mazilul pentru ducere povestc va priimi un leu.
43
Pentru aceasta cheltuiala facuta cu triimitere povestcilor, sa va da
celor ce s'a giudeca de catea mazilul acel ce le-au dus // marturie in
scurt de cita plata dupa dipartare au priimit el si o asmine cheltuiala la in-
chiere hotaririi asupra insusi acei pricini trebuie s filtre in numrul celorlalte
chieltuieli, in socoteala vinovatului.
44
Cu acest chip cel al doilea si de pe urma soroc pentru infatosare la giudi-
catorie tinutului, in pricini de giudicati politicesti, sa socoteste in urma po-
vestcai cei de la doile la vade[a]oa cea de intii a adunarii la presudstvie giudi-
catoriei tinutului, adica: daca al doile povestca va fi trimasa si data la mosie
sau la casa piritului, in curgere lucrrii giudicatoriei tinutului ce este orinduit
de la 20 ghenari pina la 70 martie, atunce cel al doile si de pe urma soroc pentru
infatosare la giudicatorie tinutului va fi la 15 zile mai, cind s incepi cea de al
doilea pe an adunare a giudicatoriei si tot asa si inainte.

70
www.digibuc.ro
45
Piritul ce au venit la acest de pe urm soroc, s'A intAlege precum acela
cari s-au aflat in oblasti sau in alte provintii a Rossiei, asildere i acel ci nu
s-au aflat in hotarAle impAr'Atiei, esti datoriu s'A astepti rind, cind i s va face
stiut de dita giudictorie c va fi ascultat pricina intre cutare jluitoriu
intre dinsul, ce s-au arAtat de rspunzAtoriu.
46
Dup sosire acestui rind i dup: ce s va da stiri csi judictorie incepi
a asculta si a cerceta // 11,.198 cutare pricin, jluitoriul i piritul sint datori
s'A stea inaintea giudicAtoriei in insusi ei fata sau prin vechilii lor, imputerniciti
cu legiuit5. incredintari.
47
Cind cei ce s giudica sau unul dintre dinsii s va arta la giudicat
prin vcchil, atunce giudicata cerceteaz mai intii incredintare datA acelui
vechil si aflindu-o indestul d'A lui voie s'A spuie pricina i apoi s'A asculte hot5.-
ririle ce vor urma, intocmai pe acea dreptate ce are insusi creditorul s'Au.
48
lar daca giudicAtorie va afla incredintare acelui imputernicit neindestul,
atuncea nu-1 priimeste pe dinsul s'A fie mijlocitoriu in locul creditorului s.0
si socotind pe acela ca pe unul ce nu s-au infAtosat la giudictorie, pune
straful hotrit pentru neinatosare la 40.
49
Daca piritul nu s'A va arta la giudicstorie i dup ceealalt povestc5.
nu va sta inainte giudictii dup ci va sosi rindul pricinii lui i dupa ce i s'A va
faci stiut de cAtr prisudstvii c pricina aceasta ari s se asculte i cu acest
chip va pierdi si celalalt desAvirsit soroc, atunce giudicAtorie, puind asupra
lui pentru neinatosare straful acel hotarit in 40, va poronci singuri prtii
fluitoare s'A inatosezi dupri izvod documenturile sale cu inscris, // [P.199 ar5.-
tare a fiintii pricinn si indatA hotrste jluitoriului giurmint precum c el
nici un feliu de documenturi mai mult nu are si pentru acel fcliu de docu-
menturi cari ar pute s'A foloseascA pe protivnicul sAu, nu are nicidecum stiint5..
50
Dup implinirea acestui giurmint, acole, in prisudstvie giudietoriei
tinutului, s incepe cercetare pricinii i giudicAtorie o hotArAste fr a fi
fat piritul cari au pierdut celalalt desAvirsit soroc, hotrit spre a sl inf.tosa
el si apoi la vremea cazut face cunoscut hotArire in ace pricin5.. La hot-
ririle ce s'A' facu cind nu-i fata vreo parte, giudicAtorie tinutului s, indatoresti
a ave ce mai pAtrunzAtoare luare aminte asupra dreptAtii i cu toate chipurile
se sirguiesti sa descopiri adevArul spre aprarea piritului ce nu s-au inatosat
la giudicat.
51
Cind la cel intii sau la cel de al doile desAvirsit soroc s'A vor ivi amindoai
partile ce sa giudica insusi sau prin vechilii lor i va intra pricina lor dupA
rind ca s se asculte i s se hotrascA, atuncea giudicAtorie tinutului poron-
ceste lor ca s de pe ling inscris arAtArile de fiinta pricinii, documenturile ce

71
www.digibuc.ro
vor fi avind i pentru c nici un feliu de document mai mult nu au si de s-ar fi
aflind undeva unile ca acelea care ar pute s slujeasc dovad in pricina, ei
nu au stiinta, s aduca spre aceasta amindoai partile ce sa giudica la giurmint
in prisudstvie // [PJ100 giudicatoriei. Dup aceasta, documenturile acele Cu
izvodu, cum si aratarile pentru fiinta pricinii, giudicatorie tinutului li va face
cunoscute la arnindoai partile ce sa giudica, adica ara-tare jaluitoriului impreuna
cu documenturile pe izvodu sa va da piritului si aratare acestuie iarasi im-
preund cu documenturile pe izvodu trebuie a s da jaluitoriului pentru ca fiisti-
care s'a faca replica, insamnindu-sa pentru cercetare acestor documenturi cum
pentru dare replici vreme indestul, giudicind dupa marime pricinii. Si
apoi giudicatorie hotarind prelungire giudicatii in pricina aceasta, s indelet-
nicesti Cu cercetare altora pricini.
52
Dup intoarcere la prisudstvie a documenturilor mai sus aratate cu re-
plicile giudicatorie intra in cercetare pricinii si o hotarasti pe temeiul pravililor
Moldaviei i dupa fiinta documenturilor in scris sau nefiind de aceste dupa
aratarile marturilor intarite cu giuramint.
53
De s-ar intimpla ca oarecare parte dintre acele ce sa giudica aratindu-sa
la giudicatorie tinutului i apoi dupa priimire documenturilor protivnicului
sau ca sa-si de replica sau si mai inainte de a le priimi s. nu voiasca sa ste
In giudicat sau sa-si dea legiuit ele rspunsuri, la o asa intimplari giudicatorie
tinutului va urma luind in bagare de sama in ce stare s va afla giudicata,
adica: daca impotrivire // [p.3101 aceasta va fi la sorocul cel dupa povestca
intii, atuncea sa da partii acei ce nu au statut in giudicata alta povestc,
precum s-au poroncit in 40 cu punere strafului pentru neinfatosari. Dar daca
impotri-vire sau neinfatosare acei[i] parti va fi dupa ce al doile povestc la
sorocul cel de pe urma, atunce giudicatorie tinutului, cerind fara intirzieri de
la partea ce s-au impotrivit documenturile luate spre a-si da replica, prin
politie tirgului, face hofrire pricinii in nefiinta i implineste intocmai 49 si 50.
54
La intimplari, daca amindoai prtile ce s'a giudica, pirisul si piritul
nu s-au aratat la giudicata la sorocul ce pricina lor intra dupa rind in cercetari,
atunce pricina lor, fara nici un straf sau impliniri sa scoate din izvod si ei,
daca voiesc, vor fi datori sa se arati cu de iznoava jaloba la giudicatorie i sa
se supuie la toata forma aceea, cari sa poronceste pentru ace de iznoava cutare
de giudicti.
Fiestecare jalobl de invoial ce s va da la giudicAtorie tinutului pentru
continire pIni sau a giudic4ii in pricini politicesti, cu priimire despre amin-
doai prtile ce s giudic, curm giudicata i giudia.torie tinutului sterge
indat acel feliu de pricin din izvodul celor nehotrite i intoarce hirtiele
intrate in acea pricira fiestecIrie pirti dupa cAzuta rinduial. fp..7192
56
Spre a s'a face stiute hotiririle giudietoriilor de pe la tinuturi, s vor rindui
de atr5. Verhovnii Sfat zile in fiestecare anu. Aceast punire la cale s.' va
face la inceputul lunii lui ghenari i in vreme s va trimite os.'bit la fiestecari
giudic'torie a tinutului. Asezare aceasta va fi intimeiat'd mai mult pe ace
ca in pricinile hotrite la giudicItoriile tinuturilor in curgere de sapte

72
www.digibuc.ro
zile ceealalt. urmtoare al optile* zi A. fie orinduit pentru ca s se fac cu-
noscute hotririle. Dar pentru ca asupra zilelor de praznice ce urmeazi a s
schimba pe tot anul s nu se aduc. nedumeriri, s deprteaz. aceasta
asezare Sfatului dup mai inainte chipzuire ce el va face.
57
In fiistecare din aceste sorocite zile hotrite dup aszare de la Ver-
hovn i Sfat al oblastii, s vor face cunoscute hotririle giudiatoriei tinutului
In pricinile de ctr dinsa hotrite. Giudictorie alctuind obicinuit presud-
stvie sa la 7 ceasuri dimineata pin. la 12 va ceti prin mijlocire unui din cilenu-
rile sale insmnatele hotriri prtilor ce s giudick cari vor si fi datoari s se
arate la prisudstvie in aceeasi vreme i cind dup ce li se vor face cunoscut
hotrire la intrebare cilenului prisudstviei: de slut multrnite cu hotrire?
vor rspunde amindoai prtile c ele cu hotrire aceea sint multamite, atuncea
cilenul presudstviei va lua de la //[p.]103 dinsii pe aceeasi hotrire isalitur
In cuprindere urmtoare: eu am ascultat hotrirea aceasta in cutare zi,
lun anu i rminu multemit". Dup aceasta urmeaz isclitura jluitoriului
si ap i a piritului sau a vechililor lor.
58
lar dac amindoai prtile sau una dintr-insle va arta c cu hotrire
giudi toriei tinutului nu este multmit., pentru cari este datori s facl
cuno--ut nu prin alte cuvinte, decit numai prin singur acest rspunsu: eu cu
hotanrea aceasta nu sint multmit in toat giudicata sau la cutari ponturi
ceiu eleatie la giudidtorie politiceasc a oblastii". Dup aceasta urmeazA
iarsi isclitura aminduror prtilor ce s giudic sau a vechililor lor. Atunci
prisudstvie ing5.duind a s iscli precum s-au zis mai sus pe ace hotarire, las
artare rezolutiei pentru slobozire sau oprire apelatiei, pira la adunare ce dup
zi, iar intimplindu-s ca s fie in ace zi multi hotriri, urmatoare de a
s5. arata (: cari giudictorie este indatorit din pricina uniilas'mine inmultiri
a le arta i dupa-amiaz zi, adic de la 3 pin. la 8 ceasuri). Apoi dare rz-
lutiei ce s-au zis sa va lsa i pira la ceealait viitoare zi orinduit pentru
artai hofririlor.
59
Dula ce s vor arta toate hotririle, giudicstorie tinutului s va porni
far5. prolungiri spre a puni la cali ca s se aduc in cazuta implinire aceli
hotariri / P.1104 asupra ca.rora amindoa, prtile au artat multmire.
60
Dac hotarire aceasta va cuprindi pretentie spre indestulare crie s va
cde impliniri de bani, atuncea giudiatorie tinutului, dind aminduror prtilor
copie intocma de pe acea hotrire, nu mai tirziu decit pir in trii zile in urma
artli acei hotriri, va scrii pe insusi ace hotrire ucazu isprvniciei sau
politii tirgului, ca s puie hotatirea aceasta in czuta lucrare, intocmai dupa
cuprindire giudecatii ce acolo s insmneaza, scotindu-se mostenire sau averea
asupra crie s caut giudicata la mezat ca s s vinda dupl pravilile acestui
pmint ce sint spre aceasta, dac suma prin acea hotrire cuprins nu va fi
platit- la sorocul hotrit.
61
lar dac hotrire va cuprinde in sine giudecat spre a s da prnint sau
spre a s face intre cei ce s giudec socoteal, la asmine intimplri giudic5.-
* ptile [var. 1, 2] opta [var. . 1, p. 208,.

O - C. J29
73
www.digibuc.ro
torie tinutului pentru plinirea hothirii sale trimite pe unul sau pe doi din
cilenurile ei, giudecind dup mrimea pricinii i hotrste pentru aflare lor
la fata locului soroc avind in videre ca vremea pentru adunrile sorocite a
giudiatoriei tinutului spre chitare pricinilor de giudicti s fie sloboda despre
acesti ndeletniciri. i isprvnicia sau politia tirgului sint datoari sa.' de die-
nului pomenit sau cilenurilor giudietoriei tinutului agiutoriu czut la implinire
trebii incredintate lor /p.3105
62
La ceca ce s atinge de urmare ci ari s se pzasa la pricinile in care
s-au aftat la hotairiri nemultmire sau despre amindoai prtile ce s'a.' giudic5
sou numai despre o parte, giudicjorie tinutului dupa isclire nemult.mirei
asupra hotririi sale va lua in bgare de sama.' pravilile ce s-au insmnat, cari
poroncescu anume la care pricini s cade a fi slobozit apelatie si la care, dim-
potriv, s opreste i indat ce dup feliul pricinii apelatie nu trebuie a fi
iertat, la o asa intimplare giudiatorie tinutului artind celor ce s giudic cm
rAzolutie in scris, c la apelatie ce ceru ei giudiatorie pe temeiul cutrie
pravile nu-i Ingduiesti si a duce hotrire ei in implinire. Drept aceea, giudi-
ctorie tinutului este datoare spre a pune in lucrare acea hotriri s intrebuin-
tezi msurile mai sus artate 60 si 61.
63
lar dac dup feliul pricinii apelatie prtii ce nu s-au multemit cm
hotrire giudia.toriei tinutului s sloboade de pravil, atuncea giudicltorie
tinutului artind asijdire cu rezolutie in scris, c dupa cutari pravil apelatie
asupra cut.'ria hotriri s sloboade ctr giudictorie politiceasa a oblastii
implinire hotririi asupra cutrei pricini nu s pune in lucran i ins' supt
aceast indatoriri, ca apelatorul la viitoriul intii soroc pentru adunare la
giudiatorie tinutului, spre pild la 15 mai a cutruie an s aduc de la giudic5.-
torie politiceasc a oblastii adiverint dat lui mal nainte de zioa fp.3106
aceea 15 a lui mai, precum c pricina lui dup jaloba de apelatie trecut in
izvodul pricinilor de apelatii cu adevrat au intrat in cercetare giudiatoriei
politicesti a oblastii. Adiverinta aceasta trebuie s fie data.' supt isalitura pre-
zidentului acei giudictorii a oblastii cu pecete imp5.[r.']teasc si protocalit
de secretariul.
64
Cine din apelatori nu va inatosa pomenita adeverinta la sorocul mai sus
poroncit, acela pierde dreptate apelatiei i hotrire giudicatoriei tinutului dup
osbit a sa opredeleme (in care va trebui a schimba numai singur zioa lunii,
mai nainte insmnat pentru aducere in lucrare acea hothire si care din pricina
ngduirii apelatiei pute ca s treac5.) s aduci in intocmai implinire prin
mijlocirile in 60 si 61 art ate.
65
La intimplarea de neingkluire apelatiei, jluitoriul luind copie de pe
hotrire giudicItoriei tinutului, precum s-au zis in 60 si rezolutie de oprirea
apelatiei 62 va fi volnic s se arti cu jalob proast la giudiatorie politi-
ceasc a oblastei i aceasta cind dup inchipuire feliului pricinii s'O va dovedi
cal apelatie s-au oprit de atr giudictorie tinutului improtiva pravilii va
poronci giudicAtoriei tinutului ca s sloboad apelatie si implinire hotririi
sale s se opreasc5.. //17,..7107

74
www.digibuc.ro
66
Dupa dezlegare intru acest chip pentru apelatii, urmeazi apoi ca apela-
torul s'a' infatosazi adiverenta precum s poroncesti in 63. lar intimplindu-sa
a nu o infatosa, apelatie sa pierde si hotarire giudicatoriei tinutului s'A aduce
in implinire pe terneiul 60.
67
Dad la cea inti zi orinduita pentru aratarc hotaririlor giudictoriei
tinutului nu au venit in prisudstvie ei, amindoai partile ce sa giudeca i dupa
sosire rindului spre ascultare hotaririi in pricina lor nu sa vor afla in prisud-
stvie, atuncea giudicatorie tinutului puind asupra lor straf pentru nisupunire
ce au artat catr'A legiuiri de fiestecare cite 25 lei in folosul aszrilor plcute
lui Dumnezeu i poroncind ca s'A se faca acest feliu de impliniri indata la casa
giudicatoriei spre a s'A trimite unde s cuvine, va prelungi arktare hotarirei
acestie pira la alta sorocita zi rinduit spre a s'A. face cunoscute hotaririle.
68
lar cind numai una din acesti parti s'A va afla in zioa dintii insamnata
spre al-atare hotririlor i ascultind hotarire facut in pricina ei va iscali multe-
mire, apoi asupra partii ci nu s-au aratat s'A va hotari straf 25 lei si s'A lasa ei
voie s'A asculti hotarire in ceealalt sorocit zi spre al-Atare hotaririlor rinduita
cind aceasta parte ci nu s-au infatosat //fP..1108 mai inainte nu va vini nici
la al doile zi sorocit atuncea s'A implinesti de la dinsa de al doile oara 25 lei
straf si hotrire giudicatoriei tinutului s aduce in impliniri.
69
Asijdire s'a* face impliniri dupa hotrire giudicatoriei tinutului i atuncea
cnd apelatie dup feliu pricinii nu s." va cade a fi ingacluita, mcar dei partea
ce au vinit ca s asculte hotarire in pricina ei va iscali nemultamire.
70
De s-ar intimpla ca amindoai partile s'A nu sa infatosazi nici la ce intii
nici la ce al doile sorocit zi spre ascuJ.tare hotarirei giudidtoriei tinutului,
atunce giudicatorie de iznoava puind asupra fiestecareia cite 25 lei strafu,
In folosul asazrilor plAcute lui Dumnezeu i poroncind precum s-au zis mai
sus ca s'A se implineasca acel straf, va faci in presudstvie cunoscuta hotarire
in pricina lor si scotindu-o din numarul pricinilor nehotrite, sa va l'Asa voie
ca pentru aducire acei[i] hotariri intru implinire s se faca cerire tot d'Ara
aceeasi giudicatorie a tinutului, la adunarea ei ce va fi in alte soroace rinduite
spre a s'A giudica pricinile politicesti.
71
Dad dup ce s'a va arata hotarire giudidtoriei tinutului, la ce intii
zi sorocit inf5.tosatele amindoa parti ce s giudica, sau una dintre dinsle
///73..1109 s'A va ruga ca s'A se sloboad vremi spre arata multamire sau
nemultmire asupra acei hotriri, atunce giudicatorie va da voie a implini
aceasta la cecalalta sorocita zi spre aratare hotririlor ei, adica spre pilda:
daca hot'Arire au fost aratata la 27 ghenari si ceealalta viitoare zi de soroc spre
artare altor hofriri va fi rinduit la 3 zile a lui fevruarie, apoi zioa aceasta va
fi al doile sorocita zi pentru aratatele parti ce s'A giudid, cari au ascultat
hotaririle in pricina lor. Dar cind si la acest al doile soroc amindoai partile

75,

www.digibuc.ro
nu s: vor arlta in prisudstvie giudicktoriei sau nu voiesc s. isaleasck multe-
mire sau nemultemire, atunce giudiatorie puind asupra fiestecrie straf cite
25 lei in folosul lucrrilor pacute lui Dumnezeu i scotind pricina lor din
numrul celor nehoarite, va da voie ca s fac cerire spre a s aduce hoarirea
aceea in lucrare la al doile soroc a adunrii sale.
72
lar chid numai o parte nu s va aata la cea al doile zi sorocia ca
iscleascil multemire sau nemultemire sau nu va voi s implineas aceasta,
atunce giudiatorie dind pricinii curgire dup cuprindire iscliturii prtii ceia-
lalte asupra hotririi acute de dinsa i unindu-sk cu legiuire spre ingduire sau
oprire apelatiei, va inchie la aceasta rezolutie si va hoari, c hoarire in pricina
prtii ce au scpat sorocul pentru isalirea multemirii sau a nemultemirii
aduce intru implinire. In acest chip, and // fp.3110 parte ce s-au arltat la a
doilea vade va iscli multemire asupra hoaririi giudictoriei tinutului, atuncea
hotrire aceasta fiindc ceialala parte au scpat sorocul spre mul-
temire sau nemultemire, s: aduce intru implinire; dar chid partea ce s va
arata .va iscli nemultemire asupra hoaririi giudicstoriei tinutului si apelatie
dupi feliul pricinii va fi ing5.duit, la o asa intimplare implinirea hoaririi
acestie s opreste pia la inatosare adiverintii date de la giudiatorie politi-
ceasck a oblastii, precum s-au poroncit in 63.
73
lar dac parte ce s-au artat va iscli asupra hoaririi giudicktorii tinu-
tului nemultemire, insk apelatie in putere legiuirilor va fi ei oprit, cum si
dac. dup inglduire apelltiei nu s va inatosa adiverint de la giudic'5.torie
politiceasc a oblastii, c au intrat la vremea ckzut pricina ei in izvodul de
atunce pricina aceasta s socoteste desvirsit hoaria intocmai pe
temeiul giudicatii giudicatoriei tinutului, cari hotarire spre a s'a aduce irk
lucrare s las voie sloboda p4ii, in folosul carie s-au facut, s cei[e] de la
giudicatorie tinutului punire la cale dupa cuprindere 60, 61, 62 si 64.
74
Cei ce s giudica au dreptate s'a' se lepide de apelatie ce au facut asupra
hotarirei giudicatoriei tinutului, i atuncea hoaririle acestea au deopotriv.
//fP..1111 puteri la implinire lor, dupa cum si acele asupra arora s-au
multemire.
75
Pricinile la cari dupk ci s vor hoari de cstr giudecktorie tinutului
trebuie s fie oprit[6] apelatie cltr giudictorie politiceasa a oblastii grit
acesti ce s: insamneazi:
Pricinile pentru proaste datorii de orici sum ar fi asupra carie s va
infatosa la giudicatorie tinutului vexel sau zapis de imprumutare a datorni-
cului, incredintat in acturile giudicatoriei tinutului aceluie uncle sa afla averea
nemiscatoare a datornicului, iar intimplindu-se a nu avea el avere nemiscatoari,
undi sa afla sau au fost cu siderea sa in vremea ce au iscalit vexelul sau zapisul
de imprumutare.
Pricinile pentru rpire cu chip silnic averi[i] streink, adic pmint,
cas., dobitoace, lucruri i ala averi, care pin a nu sk incepi giudicata s-au
aflat cu adivrat in stapinire jaluitoriului i fara hotarire locului giudica-
torescu s-au rapit de la dinsul.

76

www.digibuc.ro
Pricinile dup contracturi sau dup alti vedirate indatoriri in scris
artati la aceea ce s cuvine giudic5.torie[i] a tinutului asupra tinerei de satp
In orina, a feliuri de madele ce s dau in otcup, a vinz'rii producturilor
asupra nimirei de oame,ni in slujb', salahori si mesteri.
Pricinile pentru intoarcerea tiganilor fugiti i obliciti, cari s-au aflat
lipsind nu mai mult decit 6 luni. // 1-12.1112
Pricinile pentru lucruri zlogite cu soroc sau f'r soroc, cind banii
imprumutati s intorc creditorului.
Pricinile pentru atingere de cinste sau b'taie, cind vinovatul va fi
dovedit la cea dintii vin cu insusi scrisoarea lui, iar la btaie cind va fi prins
acind aceast fapt' si va fi dat atuncea supt straj.. Acest feliu de pricini dei
s cuvinu a fi in numrul celor de criminal, dar voind jluitoriul, pot fi cutate
prin rinduiala politiceasc.
Pricinile pentru dejm5. alt adet ce s cuvine st'pinului, otcupcicului
sau orindatoriului.
Toate deobste pricinile cari dup hotrire giudicltorii tinutului nu
cuprindu implinire de bani mai mult decit 1 000 lei.
Pricinile cari dup giudicata giudiatoriei tinutului, pentru pricinuire
de scirb prisudstviei sali, nu cuprindu implinire de strat mai mult decit pin.
la 100 lei.
In sfirsit, asupra tuturor rezolutfflor giudiatoriei tinutului, acelora
cari nu cuprind in sine svirsitoari hotrire decit ceru 'san niscaiva cercri sau
deplin stiint, sau cercetare la starea locului, sau socoteal pentru aducere
pricinii in azutlmurire, apelatie nu trebuie a fi ing'duit..
76
In pricinile de clironomie pentru ceriri de averi i in toati alte pricini
ci mai sus nu s-au pomenit la cari giudictorie // [P.]113 tinutului inchipuieste
dreptate jluitoriului si a piritului, numai dup o singur intelegire a sa, fr.
viderat i nesmintit document inscris, apelatie are s fie ingkluit.
77
Pentru improtiva pravililor oprire apelatiei spre dobindire drepttii la
mai inalt instantie, in pricinile la care este ea iertat de pravil, cum si
pentru de sine volnicit ing.duire a face apelatie in pricinile in care ea de
pravi1 este oprit, din care aceasta asupritul trebuie s sufiri insrcinari cu
prelungire de a cistiga el indestulare ce i s cuvini, giudia.torie tinutului rks-
punde pentru ce intii dat cu plata pgubirilor ce au suferit cei ce s.
giudic. Pentru al doile, afar de rispundere pagubirilor pomenite, cu plat
de straf in folosul aszrilor plcute lui Dumnezeu cite 500 lei de fiistecari
cilen ce va isc1i acest feliu de hotriri improtiva pravelii , in sfirsit, pentru
al treile, cind aceast impilare s va insmna atuncea cilenurile aceste afar
vor plti pgubirile, s vor lipsi din sluj13 i s vor da in giudecata criminali-
cease.
78
Cind s intimpl pirk' pentru averi ce s afi in doai i mai multe tinuturi,
la o asa intimplare jaluitorul este datoriu s cei[e]* mai intiiu dezlegari la giudi-
atorie politiceasa a oblastii, la care giudic'torie de tinut i s cuvini lui
* scris:

77
www.digibuc.ro
traga giudicata dupa // fP.///4 multa ltire pamintului, caci fara o asminea ho-
tarire giudicatorie tinutului nu este puternica s'a caute de acest feliu de pricini,
afara numai daca' partile ce sa giudica de bunavoie lor s-ar priimi aleaga
anumi pe cutare giudicatorie a tinutului, ca s le giudici pricina si de aceasta
si faca cerire catra ace giudicatorie in scris.
79
Cautare pricinilor pentru hotaritura de mosii a haznelii i particulamice
nu s atinge de giudicatorie tinutului, caci pentru acest feliu de pricini sa asaza
cantora de hotarituri.
80
Toate greselile ce va face vechilul le cautare giudicii cadu asupra
raspundirii creditorului, care nu va pute s ceara agiutoriu pentru gresala
vechilului, ce ramine lui dreptate sa-si cear pagubirile ce i s-au pricinuit de
la acel vechil al sau.
81
Cilenurile giudicatoriei tinutului, multamindu-sa cu leaf a ci s-au
hotrit de la hazne[a]oa imparateasca, nu au dreptate a ceri de la cei ce s
giudica niscaiva rasplatiri in bani sau daruri de lucruri pentru pricinile ce vor
cauta, cci s vor supuni raspunderei ca i pentra jefuiri, lar pentru veniturile
canteleriei acele pentru scris, s'a va face de catra Verhovnii Sfat taxi. I [p.3115.
82
De cumva, dupa ace cu desavirsire hotarire a pricinii sau la giudicatorie
tinutului, sau la giudicatorie politiceasc a oblastii sau la Verhovnoi Sovet a
oblastii s-ar gasi la jaluitoriu sau la pirit din nou aflate documenturi, cari ar
dovedi impregiurarile tot acei[i] pricini cu totul amintire, atuncea giudicatorie
tinutului priimind de la cei ce traga giudicat sau numai de la o parte pentru
aceasta jalobe, este datoare s instiintaza pe Verhovnii Sovet al oblastii cu
lamurit aratare, in ce anume s cuprinde acele din nou gsite documenturi
pentru cercetare de iznoava a pricinii s ceara a sa poroncl.
83
Cilenurile giudicatoriei tinutului la intimplari ce s-ar supune raspunderii
pentru calcare datoriei lor, s vor da mai intii in c ercetari si apoi sa giudica
fapta ion la ocirmuire oblastii si la Verhovnii Sovet, precum s-au zis in 9, dar
pina ci nu sa va hotri pricina la giudietorie, dupa rinduiala legiuit, aratatii
cileni cum si toti de obste cinovnicii ci s vor afla in slujba, nu pot fi departati
de s lujbile lor.
84
Giudicatorie tinutului in pricinile slujbii cu nacealstva oblastii, adica cu
ostinescul gheneral-gubemator, cu Verhovnii Sfat al oblastii, cu gubematorul
politicesc, cu cirmuirea oblastii, cu // fp.3116 giudicatoriile criminiliceasca
politiceasck sa va corispondarisi cu raporturi i va priimi de la acele poronci
ucazuri, iar cu celelalte locuri deopotriva cu dinsa, atit a oblastii cum si de pe
la tinuturi, va urma corespondentie prin soobscenie, dar ispravniciei tinutului,
politii tirgului i caznaceistvii tinutului va poronci cu ucazuri i va priimi
de la dinsle raporturi. II [p.1117

78

www.digibuc.ro
Instructia caznaceistvi[i]lor de pe la tinuturile oblastii Bassarabiei
asupra implinirii datoriilor lor.
1
Caznaceiul tinutului esti cinovnic cari sa afl fr mijlociri in sama
cirmuirii oblastii, orinduit dup alegere dvoreanstviei cu intrire de la Ver-
hovnii Sfat al oblastii, ca s adune d'Afile haznelii i havalelile pmintesti
citi vor fi in bani, cum si celelalti venituri imprtesti ce vin de la tinut.
2
Caznaceistva tinutului supt ocirmuirea caznaceiului tinutului s hot5.-
r5.sti a fi la ispr.vnicie in fiestecari oras a tinutului.
3
Caznaceiul tinutului nu esti puternicu s izvodeasc singur de la sine
nici una din d'al-He ce s-au numit mai sus sau s intrebuinfz sumile haznelii
In cheltuieli, ce datoriu eEti s se tie la aceasta de punire la cale a cirmuirei
oblastei si sa pzasc cu thie pravilile poroncite atit la ceea ce s atinge de
soroacele in care trebuie s intre drile haznelii cum i alte venituri imprtesti,
cit si la slobozire banilor in cheltuiele.
4
Spre acest sfirsit s orinduiescu doai vadele pe anu pentru plata a tot
feliul de d.'ri a haznelii, asmine i pentru rspundire // 55.3/18 sumilor ce s'A
stringu pentru havalelile pmintesti si a tuturor de obstie veniturilor haznelii
ce intii a lui fevruarie, de la zi intii fevruarie pin' la zi intii martie i cel al doile
a lui septe[m]vrie, de la zi intii septe[m]vrie pin la zi intii octo[m]vrie.
5
In curgire sorocului intii, adia a lui fevruarie, vor infra drile haznelii
si cele obstesti pentru cea intii giumtati de an, adic pe lunile ghenarie, fe-
vruarie, martie, aprilie, mai i iunie. lar in al doile soroc a lui septemvrie
rinduiesti stringere lor pentru ceealalt giumtati de an, adia pe lunile iulie,
avgust, septemvrie, octomvrie, noiemvrie si dechemvrie.
6
Plata pe un anu a drilor ce s-au pomenit are s'a', fie imprtita in doat
p'rti deopotriv si cu acest chip s va rindui apoi la caznaceiu tinutului, ca s
se implineasc la vadelile mai sus insmnati.
7
Caznaceiul tinutului, pornind lucrare caznaceistvii tinutului la fiestecari
soroc, nigresit la zi intii, este datoriu in toat vremea sorocului, fila a osbi
mcar o zi, s implineasc slujba cu cari este el insrcinat de la rssitul soare-
lui pin la 12 ceasuri de dimineat, apoi intrebuintind pentru prinzu i pentru
odihn. 2 ceasuri, s indeletnicesti iarsi cu implinire slujbii in toat zioa,
pin la apusul soarelui. // [P.3119
8
Dup apusul soarelui, caznaceistva trebuie s fie inchis pin a doa zi
si in vremea noptii nu s pot nici a s priimi nici a s da bani de /h. caznacei-
stv.

www.digibuc.ro 79
Adunare si primiire la caznaceistva a darilor haznelii, cum si a celoralalte
venituri imparatesti s'a asaza dupa asazamintul ce mai in gios se arata.
9
Cirmuire oblastii Bassarabiei va trimite la fiestecare caznaceistva a
tinutului cite o tabla cu numire intr-insa osabit de tot feliul de dare, stringiri
de bani sau havale ce s cuvine a sa lua din fiestecare cu os'bire oras, tirgu,
sat sau
10
In tabla ce s-au zis s'A va puni numar, numire satului, numarul familiilor,
feliul darii si intocma ace hotarit suma a banilor ce sa cuvine cu adevzat
a s'A aduna la caznaceistva, in fiestecari os'abit soroc de giumatati de an.
11
Tablile acestea trebuie sa fie tipariti i A, aiba trecire pina cind s va
priface vreuna din acele dari, stringiri de bani sau havale, cu vro adIogire sau
scaderi Tablile trebuie sa aiba asamanari cu cele dintii si au O. fie
trimasa de iznoava de la cirmuire oblastii cu pazire //f.P./120 intocmai a pra-
vililor poroncite la 10.
12-i
Dupa acesti table, cirmuire oblastii va trimiti la fiestecari caznaceistva a
tinutului, supt iscalitura caznaceiului oblastii, atite cfintatii tiparite cite vor
trebui pentru ca s se dei[e] la priimire a fiestecarie deosabit dan, stringire
de bani sau havale.
13
In cvitantiile aceste trebuie s fie anume insamnate insusi acelea numere
cari s-au pus in tabu i aratat tot acel numar de gospodari i aceeasi suma a
cari s-au trecut in tabl. Pentru ca sa fie tot un feliu de rinduiala si
pentru mai buril pazire acestie, urmeaza formi de tabli supt litera A si de cvi-
tantii sub litera B.
14
Caznaceiul tinutului s indatoresti a ave izvodul de trecut banii in cari
va trebui s serie, in cari anume zi once dare au intrat la caznaceistva si in ce
moneda.
15
Aratindu-sa la caznaceistva aducatoriul de bani, caznaceiul indat prii-
mesti de la dinsul acei bani,raflindu-sa fata acolo buhgalterul i giuratii, iar daca
aducatorii banilor s'a vor gr.mdi citiva oameni, tot in aceeasi vremi, la ala
intimplare s aiba a sa pa' zi rinduiala la priimire // (P./121 darilor de la dinsii,
sa fie pe rind si a sa face silinta ca toti acei in curgirea de 24 ceasuri sli pri-
huasa cazuta sloboziri.
16
Datatoriul de bani la caznaceistva are a infatosa caznaceiului cvi-
tantie ce are luata spre plata birului sau a drii pentru trecuta gium'Atati
de anu ace de pe urm i caznaceiul priimind de la dinsul banii i ins'Amnind

80
www.digibuc.ro
feliul monedii in izvodul de intrat a banilor i cautind la numarul aratatei cei
mai de pe urma cvitantie, va gasi supt acelasi nomer alta noai intr-aceli trimasa
de la cirmuirea oblastii. Apoi caznaceiul va cauta in tabl i posleduind suma
banilor rinduita in cvitantie spre priimire, va puni in cea noai zioa, numarul
dupa izvodul de intrat a banilor i intarindu-1 cu iscalitura sa cum si cu a
buhgalterului, va da acel feliu de cvitantie acelui ce au dat banii, intorcindu-i
indat i acea cvitantie ce au fost infatosat-o el la caznaceistv de plata' pe
trecuta giumatati a anului ace de pe urma.
17
Dupa trecire vadelii orinduiti spre stringirea darilor haznelii, cum si a
celor obstesti, cazne.ceistva indata se inchidi si daca vreo dan i nu va fi platita
in curgire aceii vremi asezati de legiuire, apoi nu este volnic caznaceiul a o mai
priimi. /ifp..7122
18
Dupa ce s-au inchis caznaceistva, politmeisterul impreuna cu ispravnicul
pamintesc si cu procuratorul tinutului incepu a face adiveriri haznelii cu bani
cvitantiilor ramas la caznaceistv. Adiverire aceasta are a s'a face dupa
trecire vadelii lui fevruarie la zi intii martie, iar dupa trecire vadelii lui sep-
te[m]vrie la zi intii octo[m]vrie.
19
Priimire birurilor haznelii sau a drilor obstesti pe la cvartiruri si nu la
caznaceistva tinutului s opresti cu totul.
20
Cinovnicii ce adiverescu caznaceistva vor priirni spre povatuire
savirsire trebii pus asupra lor: A. vor ceri de la caznaceistva izvodul de
intratul banilor si din legatura s-umii in acel izvod ce o vor faci insusi acesti
cinovnici vor lua ei stiinta de cit suma i in ce moneda au intrat ea la caznacei-
stva; B. caznaceistv le va infatosa lor tablile dupa cari s-au facut stringire
a tot feliul de dari ce au trebuit sa intre; C. cvitantiile rmas in caznaceistv
s se priimasca de documenturi, precum c satile insamnate intr-insale cu.
adevarat n-au platit darea aratata in aceli cvitantii; D. suma ce va iesi din
cvitantiile acele sa socoteste rmsita si E. dupa ce sa va faci sam. //f/)..1123
sumei ce va fi fat'a adaogindu-sa c'tra aceea i r'masita dupa cvitantii, s
alcatuieste deplin socoteal doviditoare intregimei la stringere veniturilor
haznelii si la ce cu credinta pazire acestor venituri.
21
Dupa adeverire caznaceistvii cu acest chip, cinovnicii ce s-au pomenit
mai sus, cari au facut ace adeveriri, slut datori cuceintii po[i]ta s trimit de
acea instiintare la cirmuire oblastii, supt iscalitura lor a tuturor i s se ingri-
jasc ca suma banilor cu aceeasi po[i]ta, precum i cvitantiile ramasa, cari
cuprindu ramasita aril sa se trimata la cirmuirea oblastii intru toat intre-
gime i dup numarul ce s-au aflat dud s-au adiverit hazne[a]oa. Once trecire
cu videre la aceast intimplari pricinuitoari de pagubire haznelii imparatesti
sa implinesti de la acei cinovnici.

81

www.digibuc.ro
22
De s: va intimpla ca la adiverire caznaceistvii s ias lips din suma
banilor, caznaceiul i buhgalterul precum i averea lor indat s vor supuni
arestului i cinovnicii ci vor f aci adiverire ce s-au zis, pecetluind hazne[a]oa,
cvitantiile i toati celelalti hirtii vor instiinta de o asa intimplari pe cirmuire
oblastii cerind urm.toare puniri la cale.
23
Toate satile ci nu vor fi // (p.1121 plait birurile haznelii asijdire
obstesti, rmas5.' dup aceasta in izvodul frrasitii, datoari apoi vor fi s
plaeasa aceast ransit la caznaceistva oblastii i spre aceasta trebuie ele
s trimat ace rm4it la orasul oblastii.
24
Pentru cu neisprav plata d'rilor haznelii, asanine a veniturilor haznelii
de pe p5mint la caznaceistva tinutului in vremile orinduiti spre aceasta, de nu
hotaasti acum strfuin de bani, dar cu toati acestea neplatnicii gut
indatorati numaidecit s rspund la cirmuire oblastei fmsita ce este
asupra lor, in curgirea unii luni dupl ce se va inchide caznaceistva tinutului,
adia: pentru ace intii gium.tati de anu in curgire lunii lui martie, iar pentru
ace al doile gium5tati in curgire lunii lui octomvrie; dar cind in curgire
acestii vremi fainik'sita nu va fi istovit, atuncea avere a celor ce nu plaescu
s va da in vinzari prin mezat, dupa msura datoriei haznelii sau obstesti ce
este asupra lor i intru acest chip datorie aceasta va lua deplin indestulari.
25
De vreme c drile haznelii cum si veniturile haznelii de pe panint,
asij dire si daile obstesti, au singur51 sigurantie chiz5.sluire unu[1] pentru altu[1]
a obstiilor de pe la tirguri si de pe la sati, cari obstii cuprindu lcuitori ce s
afl in purtare de grip, a haznelii, deci de sini s inglegi c pentm cu neisprav
plata // (1).1125 acestor dai sau venituri a haznelii, precum si a drilor obstesti
r6spunde intreag ace obstie, fr' oshire staii fetilor ce s cuprindu intr-insa.
Toat avere acestor obstii alatuiesti o mask' cari prinde la hazne loc de
zklog spre indestularea ei la biruri, la veniturile din adetiurile pentru p5mint,
cum si la a:rile obstesti, i pentru aceea obstie pltind r5.'in.sita ce va fi asupra
ei, ark a s trimite mdulaile acei obste unul la altul, vor face apoi intre dinsii
socotealk i vor gsi chipurile cei cu dreptate indesturri, precum dup parti-
culari cisla lor s va cuvini.
26
Caznaceistva tinutului, trimitind la cirmuire oblastei sam de drile
haznclii, ce s-au strins dup5. forma A.D. cum si de havalelile obstesti dup5.
forma A. C. va inatosa asijdire atr aceea i izvod anume de satile asupra
arora esti rmsit.
27
Tot in ace insusi vremi si nu mai tirziu de trei zile dup inchidire
caznaceistvii a tinutului, caznaceistv esti datoari s trimara izvod de rm.-
sip. la politia tirgului sau la ispavnicie in sama crora s afl datornicii; iar
politia tirgului sau ispavnicia indat va lua in scris averea datomicilor aces-
82

www.digibuc.ro
tora, precum s cuprinde in 24 si pune asupra ei secfestru pin ce s va plti
rmsita sau pentru ca s. se Anca acea averi prin // [P.1126 mezat i spre acest
sfirsit politia sau isprvnicia indat dup ce o va lua in scris si o va secfestrui
sint datoari s publicarisasc in tirgu i In tinut pentru vinzare ce ari s fie
prin mezat a pomenitei averi, la soroacele cari In urm dup aceasta s vor faci
cunoscuti dupa punire la cale a cirmuirei oblastei.
28
Once neingrijiri aduatoare la aceast Intimplare de Vgubiri s va
implini din avere cinovnicilor politiei tirgului sau a ispravniciei tinutului,
afar de aceasta rk'spundire pentru nesirguire la slujbk ce s va dovedi din
parte lor, s va da asupra insusi fetii lor.
29
Priimire si dare sumilor dup contracturi spinzur de la singur cazna-
ceistva oblastii, iar a tinutului nu va ave puteri la aceasta.
30
Darea lefilor, asijdire si a pensiilor va fi iarsi de la caznaceistva oblastii,
trimetindu-s prin poe[i]t cu plata poslinei in venitul poki]tei pe socoteala
priimitorilor. Politmeisterii i ispravnicii s insrcineaz cu imprtire lefii
acestii si a pensiilor pe loc, cum si cu trimitire tidulilor la cirmuirea oblastii c
s-au dat acelor ce s-au czut.
31
Spre Intimpinare extraordinarilor trebuinti, precurn // CP..1127 indestu-
lare partiilor de recruti ce vor veni de pe la guberniile dinMuntru la polcurile
as.zati in oblaste Bassarabiei, asijdere hrana arestantilor, caznaceistva
tinutului va priimi suma ce s va socoti de la cirmuirea oblastii impreun cu
condica pentru scriere luatului si a datul-ui. Suma aceasta ari a fi adeverit pe
toat luna la zi intii de ctr politmeistru[1], ispravnicul i procuratorul tinu-
tului, instiintind de aceasta pe cirmuire oblastii. S5mile acestii sume trebaie a
fi trimis de cltr caznaceistva tinutului, iafsi pe toatl luna si fr intirzieri
dup6 ce s va face adeverire ce mai sus s-au zis.
32
Schimbare monedii ce au intrat in caznaceistva tinutului esti oprit si
pentru urmarea dimpotriv va fi lipsit de cinsti caznaceiul.
33
&imite obstesti sau a haznelii ce sI pzscu la caznaceistva tifiutului s.
oprescu de a fi date cu imprumutare supt primejdie de a fi lipsit de cinsti
caznaceiul.
34
Daca caznaceiul tinutului asupra priimirei banilor va cunoasti vreo
monea sunetoare mincinoas, sau vreo asmine asignatie imprteasc, atunce
trimiti pe tain6 1nstiintare la politmeisterul cheam s vie la caznaceistv.
In finta lor moneda sun..toari de va fi // 0.]128 strein s'a' va tie in patru.
bucti s va da la politie spre a s' face cercetari, iar asignatie impratcas-
c sau moneda suntoari rusasc fri a s strica, precum s-au zis mai sus, s.

www.digibuc.ro
trimitu la politie tirgului ca s se descoperi vinovatii i spre a s reportui
de catr politie dup rinduiala as.zat.
35
Cind intr la caznaceistva tinutului sumi in asignatii imprtesti,
caznaceiul este datoriu s insmne numeratie lor cari s o treac in condica de
intrat a banilor, unde s se iscleasc dttorii asijdire trimetindu-s acest feliu
de sume la cirmuire oblastei, caznaceistva tinutului trimite si numeratie fcut
a asignatiilor.
36
La caznaceistva tinutului are s pzasc. caraul din polcurile de armii ce
vor cvartirui in tirg, iar intimplindu-s a s duci aceste, din straja dinluntru.
37
Intimplindu-s a s bolnivi caznaceiul tinutului, s incredintazi slujba
sa politmeisterului tinutului pir cind el s va insntosa.
38
Caznaceiul tinutului sou caznaceistva va scrie in trebile slujbii atea:
locurile de prisudstvie a oblastii prin raporturi si va priimi de la acele // [p.1129
ucazuri cu aceasta rinduial va fi corespondentie lui i cu giudictoriile de pe
la tinuturi, iar cu celelaiti fet i locuri prin soobscenii.
39
Caznaceiul tinutului esti oprit de a faci vreun feliu de asuprire celor ce
vor aduce sumile sau a ceri de la dinsii pentru osteneala sa bani sau lucruri,
czi nu va scApa de rspunderi inainte giudictii crimenalicesti. Procuratorul
tinutului, intimplindu-s vreo jalobl din parte celor ce aducu bani la cazna-
ceistv, este datoriu s se puie pentru dinsii i pentru asuprire urmat s in-
tiintzi pe ocirmuiri. //0.]133*

Litera B
Forma cvitantiei pentru plata eldrii, birului impardtesc

Cvitantia de la cirmuire oblastei Bassarabiei pentru plata drii birului


imprtesc
Nr. 1

Dupa tabla alctuita la anul 1818 luna ghenarie 15 zile, orasul Benderiul
va plti la caznaceistva tinutului Benderiului dare birului imprtescu pe ce
intli giumtate acestui anu 1818 pentru 1 200 familii, 8 400 lei, dup priimire
crora caznaceistva tinutului are s dei[e] artatului oras aceast. cvitantie.
In orasul oblastei N. fevruarie 25 zile anul 1818.
Pecete cirmuirei oblastii
Isclitura caznaceiului oblastei
Mai in jos, tot pe acea hirtie:
Dup mai sus insmnata hotriri caznaceistva tinutului Benderiului au
priimit din orasul Benderiu dare birului imprtescu pentru ce intii giumtate
* Aici se intercaleaza textul addendei de la p. 360

84

www.digibuc.ro
acestui anu 1818, de la 1 200 familii, 8 400 lei deplin i spre incredintare
a.ceast. cfitantie.
In ora.sul Benderiul, martie 2 zile, anul 1818.
Pecetea caznaceistvei tinutului
Iscalitura caznaceiului
a buhalterului
n. 11, dupa izvodul de priimire
no. 8 400 lei 110..7135

Litera A.C.
Sama caznaceistvii tinutului Benderiului pentru birul imp5.ratescu ce
s-au adunat pe ce intii giumatate a anului 1818, care sama s-au alcatuit
la 3 zile a lui martie, anul 1818.

S-au cazut sa se adune la caznaceistva tinutului lei bani


Benderiului
4-i, brul imparatescu dupa cum s insamneaz in
tabla ce s-au dat pentru acestu bir pe ce in-
tii giumatate a anului 1818 215 000
2-1e, birul de cap de la jidovi, dupa cum sa arata
tot intr-aceeasi tabla si pe aceeasi vremi 23 000
.3-1e, adetiul pentru pamint de la satile ce sint
imparatesti, dup cum sa arat in tabla pe
aceeasi vremi 72 000
5i asa s se scrie toate veniturile ce au sa se
priimasca la caznaceistva si fiestecare condeiu deosebit
Peste tot s-au cazut s intre la
caznaceistva 310 000
Venitul
1-i, au intrat cu adivarat dare birului imp5.ratescu 20 000
2-le birul de cap de la jidovi 20 000
adetiul pentru pamint de la satile imparatesti 70 000

Peste tot s-au adunat la caznaceistva


sint fata 29 000
..Afarl de aceast suma au ramasu ranaasit, in
tnut dupa cum adevireaza cvitantiile ce sint
fata
1-i dare birului imparatescu 15 000
2-le birul de cap de la jidovi 3 000
3-le adetiul pentru pmint de la satile imparatesti 2 000

Peste tot raralsit. in tinut 20 000 il(P.1137


jar toata suma in naht cu ramsita 310 000
Cu aceasta sama s trimite la cir-
muire oblastii suma ce este in
naht in moneti

85
www.digibuc.ro
Galbini olandeji 10 000, fiestecare dupa curs,
cite 14 lei 140 000
Galbini austriacesti 5 000, fiestecare dupa
curs, cite 13 lei 65 000 -
Ruble de argint rusasti 12 000, fiestecare
dupa curs, cite 5 lei
Beslici 4 000
60 000 -
20 000
In monet turceasca marunta 5 000

Peste tot s'al triimit in naht 290 000 -


In famasita
Cvitantie no. 40 a satului Caragaciu pentru
neplata darii birului impartesc 9 000 -
Cvitantie n. 48 a satului Pinepi pentru neplata
darii birului impxatesc 6 000 -
Cvitantie n. 5 a obstei jidovesti din tirgul
Causnii pentru neplata birului de cap 3 000 -
Cvitantie n. 17 a satului Bicului pentru
adetiul de pe pamint 2 000 -
Adevarat suma in naht cu ramasita 31 000 _
Suma in naht asijdire cvitantiile pentru
ramasita sa triimit prin mijlocire Expeditiei
pO[i]ti Benderiului, cu raportul acestii
caznaceistvii supt nr. 75
Caznacei N.N.
Buhaiter N.N. 1 1 [ P.]139.

Litera A.D.
Sama caznaceistvii tinutului Benderiului de suma ce s-au adunat pentrus
havalelile praintesti pe ace intii giumatate a anului 1818, care sam'a
s-au alcatuit la 3 zile a lui mart, anul 1818
S-au azut sa se adune la caznaceistva lei bani
tinutului pentru ce intii giumtate a anului
acestuie 1818
1-i dupa tabla pentru orinduiala lemnilor de foc
spre incalzitul ostilor 18 000
2-le dupa tabla pentru lumlnrile caraulurilor
de pe la polcuri si de pe la alte locuri 1 000
3-le dupa tabla pentru tinere surugiilor si a calor
de pod[i]t5. 29 000

Peste tot s-au cazut sa intre la cazna-


ceistva 48 000

86
www.digibuc.ro
Venitul
Din suma aceea au intrat cu adevrat la
caznaceistv
1-i dare pentru inclzire ostilor 15 400
Z-le pentru luminrile caraulurilor de la polcuri
si de pe alte locuri 800
3-le pentru tinere surugiilor si a cailor de pokilt 25 000

Peste tot au intrat la caznaceistv5.'


si sint fatk 41 201
Afar de aceasta sintu rnfsit precum
adevereaz51 cfitantiile rmas cari
sint fat'
1-i dare pentru inc5.1zire ostenilor 2 600
pentru lumnrili caraulurilor de pe la
polcuri si de pe la alte locuri 200
3-le pentru tinere cailor de podit cu surugii 4 000

Peste tot frrasit in tinut 6 800


lar toat suma in naht cu fnlsita 48 000 [p.1111
Cu aceast sama s triimite la cirmuire
oblastei suma ce este in naht
1-i Asignatii imprtesti 1 000 ruble, socotin-
du-s fiistecare rub15. cite 1 leu si 30 bani 10 250
.2-le Galbeni olandeji 1 000, fiistecare dupa
curs cite 14 lei 14 000
13-le Ruble de argint russti 2 000, fiistecare dupa
curs cite 5 lei 10 000
-4-le Beslici 1 390 6 950

Peste tot s.' triimite in naht 41 200


In r5.mslt
Cvitantie n. 1, a orasului Benderiul de neplata
d.rii pentru inclzire ostilor 2 600
Cvitantie n. 17 a satului Slcuta, de neplata
drii pentru luminrile la caraulurile polcu-
rilor si de pe la aite locuri 50
'Cvitantie n. 33 a tirgului ausnii de la obste
evreiasc.' de neplata pentru luminrile carau-
lurilor polcurilor si de pe la alte locuri 100
Cvitantie n. 54 tot aceluiasi tirgu de la obste
crestinilor pentru acest feliu de havaie 50
4Cvitantie n. 28 a orasului Benderiului de la obste
evreiascl pentru neplata d5.rii spre tinere suru-
giilor si a cailor de pokilt5. 2 400

87
www.digibuc.ro
Cvitantie n. 29 tot a aceluiasi oras de la obste
crestinilor tot pentru acest feliu de havale 1 600
Adivkat suma in naht cu r.'msita 48 000

Suma in naht, asijdire cvitantiile pentru


s trmit prin mijlocire expeditii pa[i]tii Benderiului,
cu raportul acestii caznaceistvii supt N. 75.
Caznacei N.N.
Buhalter N.N. 0.3142
Numeratie asignatiilor impk6testi ce A. triimit cu aceast
sardi dup cum in sus s5. arat. in 10 000 ruble
Asignatii de una sut5. ruble
1-i Nomer N.N. anul n.N. 100.
100
3-le 104
$i tot asa
Asignatii de cincizki ruble
Nomer N.N. anul n.N. 50
2-le 54
3-le
$i tot asa
Asignatii de doaizeci i cinci ruble
1-i Nomer N.N. Anul n.N. 25

$i tot asa
Asignatii de zeci ruble
Nomer N.N. Anul n.N. 10.

Si tot asa
Asignatii de cinci ruble
1-i Nomer N.N. Anul n.N.

$i tot asa
$i peste tot 10 000"

Caznacei N.N.
Buhalter N.N. 110.1145.

Pravile ce sii atingu de Indatorile cantorei de hotilrituri


a Basarabiei la autatul inicinilor de hotaril

88

www.digibuc.ro
Pentru alctuirea cantorii de hotrituri.
1
Prisutstvie cantorei de hotrituri s'A alctuieste de un predsedatel, patru
cilenuri despre dvoreanstv si de al oblastei zemlemer (msufkoriu de pmint).
2
Predesdatelul si cilenurile s orinduiescu dup alegire dvoreanstvei
la fiistecare vremi de trei ani Cu intrire de la Verhovnoi Sfat a oblastei, iar
zemlemerul oblastii despre coron.
3
Cantora se hotrsti a fi in orasul. oblastei si complectul ei nu trebuie
a fi mai gios decit pin la numr de trei cilenuri impreun sztori.
4
In statul cantorei de hotrituri sl cuvinu a fi sas zemlemeri a tinuturilor,
arbitrii ci s vor alegi despre prtile ce s giudec a fi la autatul pricinilor
de hotai si secretariul cantorei.
Pentru lucerile cantorei asupra hotritului.
5
Cantora cerceteaz. pricinile / [p.3116 de hotrituri mai intiiu prin mij-
locirea comisiilor de hotrituri ce se rinduiescu de ctra dinsa, alctuite fiind
de cilenurile ei ce vor r.mine afar de complect si de zemlemerii tinuturilor,
cu arbitrii alesi din parte stpinilor mosiilor acelor ci vor fi s se hotrasc.
6
Pe temeiul acesta cantora hotriturilor deschizind prisutstvie sa indat
face stiut tuturor stpinitorilor de mbsii pentru o de obste hotritur ce are.
s se fac in oblasti, pentru ca ei s5.-si gteasc documenturile trebuincioas
pentru hotarle mosiilor ce stpinescu, s5.-si aleag din parte lor arbitri spre
a fi in comisiile ce s vor orindui la starea locului si s inftoszi la cantor
cererile spre a li s.' hotrf moiile, araind cu lmurire despre care anume mosii
megiesite trebuieste s se trag linie de botar.
7
Fiinda parte oblastei ce are dreapt numire sa Bassarabie, precum
tinuturile Benderiul, Akkermanul si Ismailul, care cuprindu pminturi ce s
cuvinu a fi ce mai mult parte in stpinirea haznelii isi priimeste hotritura
prin mijlocire a osniti cinovnici ce sintu orinduiti de ctr ocirmuiri; apoi
lucrare comisiilor de hatrituri s va intinde acum n.umai spre hbaritura celor
rmas.' trei tinuturi, anume: a Orheiului, a Iesului si a Hotinului. lar mai
In urm, asijdire intimplindu-s a s da pminturile pomenite a haznelii
//EP..1147 in st.'piniri particularnic, toate prigonirile ce vor nasti pentruhotarile
acelora, mcar de s-ar si atingi de marginile mosiei haznelii, s.' va cuvini mai
Intii a s cerceta de ctr aceleasi comisii de hotrituri si atunce fiestecare
din acele comisii va priimi in sama sa cite doai tinuturi.
10 o 229 89

www.digibuc.ro
8
Cu acest chip cantora de hotrituri s indatoresti a alctui trci comisii
de hotrituri, a Orheiului, a Iesului si a Hotinului. La fiestecari din aceste
va orindui cantora cite unul din cilenurile sale, afar de predsedatelul i zem-
lemerul oblastei, cite doi zemlemeri de tinuturi si cite un arbitru din parte a
fiestearuie stpinitoriu a mosiei ce s, hotrsti.
9
Cantora va ave izvod de ceririle ce s vor face pentru hotrituri osbit
pentru fiistecare tinut si va hotri mergirea comisiilor de hotrituri la starea
locului pe rind. Dup aceasta, alegind mosie de la care va trebui s se inceapl
ce mai intii lucrare a hotriturii, cantora faci stiut prin rnijlocire isprvniciei
tinutului stpinitorilor, atit a insusi mosiei aceia cit si a mosiilor megiesite si le
pune lor vade de treizeci zile, ca s se arte la starea locului la comisie de
hotrituri sau ca trimat vechili cu azuta imputernicire i cu documen-
turile pentru hotarle ce ei stpinescu, asijdere i ca s-si aleaga / [p.3148 ar-
bitri s fie la comisie ce s-au pomenit.
10
La implinirea acestii vadeli, cantora de hotrituri va triimete cerire ce
va fi pentru hotritur cltr" acea comisie de hotrituri care are in sama sa
inutul unde are s se faca hotritura si va poronci comisiei s marg la fata
z cului.

Indatoririle comisiei la hotrituri.


11
Comisie de hotrituri sosind la fata locului la sorocul orinduit de ctr.
.cantor, este indatorita mai intii a ceri de la stpinitoriul mosiei rinduite spre
a se hotri din parte lui arbitru, pe care aducindu-s la giurmint sa las ca
impreura s fie sztoriu. Al doile, zemlemerii comisiei acestie sa apuc in-
dat a ridica pe plan ductile si reductile sau impresuarile ce vor arta pirisul
piritul sau piritii i vor infatosa planuri pentru aceli inprisufri la presustvia
supt isclitura insusi a lor si a prtilor in pricin. Al triile, comisie
va cere documenturilor pe izvod atit de la piris cum si de la piriti, &lid de la
,acei ce sintu megiesiti stpinitori a fiistecrie linii de hotar deosebi, infto-
sindu-s., afar. de aceasta, de car fiestecare parte prescriere de fiinta pricinii
mai ales dovezi intritoari de dreapta ei stpiniri. Al patrule, spre a nu s.
tgdui documenturile ce vor pute sluji spre dovedire adivrului in acea
pricin Ilfp.1149 de hotar, s se aduc parte pirise si parte pirit la giurmint.
Iar cind prtile in pricin deopotriv sa vor priimi ca pentru netgd-uire do-
cumenturilor sa nu fie supus ele a svirsi giurmint, atunce comisie va slobozi
pe dinsile de acela si va priirni documenturile fa.'r giurmint.

12
La ridicare ductilor si a reductilor,FLcu trie sa opresti a s face orisice
impedecari. Cel ce va cuteza spre aceasta sau spre a face ace mai mica acolo
amesteatur, va fi socotit de clc."toriu legiuirii si va fi supus a da straf
2 000 lei in folosul aszrilor plcute lui Dumnezau, care straf, dup hotrire

90

www.digibuc.ro
si instiintare din parte comisiei s va implini indat prin politii i A. va triimite
c5.tr cirmuire oblastei.
13
Intimplindu-s' a nu s arta vreuna din prti sau a nu-si inatosa
documenturile, asijdire dac vreo parte s-ar diprta de cutatul pricinii,
comisie fr a s uita la aceste toate, este datoari a face lucrare ce i s-au in-
credintat dupa documenturi in fiinta numai [a] prtilor acelor ce s-au artat.
14
Giurmintul pentru netglduirea docurnenturilor s, va svirsi de ctr
insusi stpinii mosiilor, lar intimplindu-s a lipsi ei, s d'A voie de a s ing5.dui
a faci giurmint / fp.3150 vechilii lor.
15
In pricinile de hotrituri a nevristnicilor, s priimescu in locul lor pe
epitropi, iar pentru acei neputinciosi i pentru acei a arora averea s afl supt
cirmuire orinduit din parte stpinirii, s' punu purttorii de grij a lor,
pentru aceasta i s las spre a face giurmintul ce s-au pomenit insusi numai
ei, epitropii i purttorii de grij.
16

Dup5, svirsire giurmintului, documenturile fiestecrie prti, asijdire


lrnurire fiintii pricinii de hotar, s insmneaz de atr prisutstvie comisiei
de hotarituri i s'A dau de cAtr dinsa ca s se vaz de cltr amindoai prtile
pentru ca fiestecare s-si fac intimpinrile sale. lar spre inftosare acelor
documenturi dimpreun cu 15.muririle i rspunztoarile ntmpinri, comisie
va rindui soroc: de doai, trei sau cit de mult patnt zile, giudecind dup mrime
pricinii.
17
Cind cu acest chip ductile si reductile s vor svirsi i planurile pentru
dinsle s vor inatosa i asijdire documenturile, lmuririle si intimpinrile
prtilor s Vor da, atunce comisie pe ling un arbitru ce va avea in presutstvie
ca despre parte pirise, va cherna spre o dimpreun sideri ina un arbitru osbit
despre fiestecare 1/ fP.3151 parte pirit, adic la dizbatire prigonirii si a fieste-
arie deos'bit linie de hotar trebuie s fie la obsteasca impreun sideri, afara
de cilenurile comisiei ce nu s schimb, doi arbitri, unul din parte pirisului
iar celalalt din parte piritului, aceeasi linie.
18
Arbitrul din parte piritului s aduce asijdirea la giurmint, i cind va.
lua sfirsit dezbatire atingtoare de linie mosiei a celui ce 1-au ales pe dinsur
atunce s tragi el din prisutstfie comisiei i in locul lui sdi cu asminesi rindu-
ial arbitrul st5.pinitoriului ceialalte linii i tot ase pin ce s va svirsi toat
incungiurare mosiei ce s. hotrsti. Cu toate aceste s d voie tuturor stpini-
torilor ce sint p'rti a s uni s.' aib un arbitru din parte lor, a tuturor,
atunce acesta va ave sideri in comisie la toat autare pricinii de hotritur,
l'ir a s schimba la fiistecare linie.

9L
www.digibuc.ro
19
Arbitrii acestie au deopotriv glas cu cilenurile comisiei ce nu sa' schimb.
si trebuie ei s'a fie oarneni destoinici, cari au in cuprinsul oblastei pamint drept
a lor si cu stiint de carte.
20
Dac vreo parte din sfa'pinitorii megiesi nu ar infatosa arbitrul s.0 la
cutare / [P.1152 pricinii de hotar, atunce comisie neuitindu-sa la aceasta, nu s
impedica la lucrare sa.
21
Comisia de hotarituri luind sama documenturilor i prigonirilor ce
curgu pentru hotar, sa'-ndatoresti a urma pravelii de obste spre a aduce 15.cui-
torilor linistiri i indestulari cu chip iubitoriu de impcciuni. Ea pune inainti
celor ce s giudica impcaciune i s.' va sirgui a-i pleca pe dirisii spre aceasta
prin indupleari inchipuiti spre apararea drepttii. Aceasta mai virtos s.
atinge de cilenul cantorii de hotrituri ce este sezatoriu in comisie i de mijlo-
cire arbitrilor partilor pirise i pirite.
22
impcaciune partilor la toate prigonirile sau la vreo linie macar poate
fi fcuta si mai inainte de a s'A irnplini rinduiala poroncit mai sus pentru
gtire spre a s dezbate acele prigoniri i atunce comisie priimind tractatie*
sau invoiala ce s va inchie si intarindu-o cu iscalitura cilenurilor ei, trecindu-o
si in protocol, sa va povtui cu aceea la urmtoarile lucrri asupra insusi hot5.-
riturei a carii pravile sint insmnate mai in gios in 35 si 36.
23
Daca cei ce s'a prigonescu nu vor fi priimiti a s'A invoi, atunce comisie
incepe a dizbate prigonirile in forma. I fp.J153
24
Comisie adeverind impresurrile sau dispre o parte sau dispre alta,
s. indeletnicesti cu cercetare dovezilor ce s arat dup documenturi i le
as'mineaz cu starea locului, d. partilor ponturi intrebatoare spre a s aduci
In lrnurire toate impregiufarile acoperite din intimplari sau cu vreme, sau cu
neagiungire incredintrilor in scris, sau, in sfirsit, cu insusi nedumerire si ceri
spre adiverinta artarilor ce s-au inf5.tosat la aceli intrebari oameni cu stiinta
de hotar sau marturi.
25
Spre mxturisiri s, ingadui[e] numai cite cinci stiutori de hotar sau
marturi dispre fiestecari parte, lar dac partile aceste s. vor priimi a infatosa
cite trii, apoi i acest numar s socotesti indestul.
26
Pentru fiestecare hotar sau pentru fiitecare punct sau vale ce insamn&
hotar pot fi infatosati noi oameni cu stiint de hotar.

* tractatie [var. 1, 2] / tranzactie [var. 1, p. 208].

92
www.digibuc.ro
27
Mai inainte de infatosare stiutorilor de hotar sau a marturilor, partile
sint datoari a savirsi giuramint, precum ca ele nu au cumprat pe marturi,
-nu s-au vorbit cu dinsii i nici cu un feliu de alte mijlociri nu i-au induplecatu,
nici insusi ele de la sine, nici prin altul cineva sa marturisasc cu partinire.
//CP./154'
28
Marturii dup sfatuire duhovniceasca., trebuie s fie adusi asijdire la
giur'mint, precum c ei pentru toate cite stiu in ace pricin de hotar vor
arata cel mai infiintat adivar.
29
tiutorii de hotara trebuie s fie oameni cu purtari cinstite, cunoscuti
obstiei intru vietuire lor spre pildsi s'a nu fie nicidecum veniti de curind, ce
de bastina lcuitori acei sau a megiesitei mosii. Acei ce vor fi fost sub giudi-
cat criminaliceasca sau prihaniti in rali unnari, nu pot fi priimiti de marturi
pentru aceasta mai inainte de a s aduce marturii la giuramint, prtile sint
("atoare a infatosa comisiei izvod cu al-atare, cine anume s inftosaza de mar-
turi i cind din parte protivnic s va dovedi cu fra de indoiri incredintari,
ca din acei marturi ce s infatosazi cariva nu este vrednic de credinta, din
pricinile mai sus insmnate sau ca este de aproape ruda, trebuie a fi departat
de mrturisiri in ace pricin5., atunce comisia va arata in scris rezolutia sa
pentru infatosare altor marturi, dup5. cuprindere mai sus insamnatelor pravili.
30
Comisie de hotarituri, luind de la stiutorii de hotara aratrile cazute
unindu-le cu acele in scris documenturi si dovezi, face in obsteasca impreun
sideri a tuturor cilenurilor ei // f/)..1155 tractatie ara. a osabi si pe arbitrii
In sfirsit, dupa patrunzatoari socotint pentru toate impregiurarile ce sa
atingu de pricin, inchei[e] hotariri pe acea socotint, tiindu-sa de intocmai
putere drepttilor, a pronomiilor si a obiceiurilor Moldaviei.
31
Hotarire aceasta intarit cu dimpreun unire a tuturor cilenurilor si a
arbitrilor s-au isclit de celi mai multe glasuri a lor, sa socotesti deplina hota-
riri; iar un cilenu sau doi ce nu s-au unit cu ceilalti trei sint indatoriti a-si da
deosabi glasurile lor, nu mai tirziu decit dupa trii zile i glasurile acele sa
.alatureaz la del si alcatuiescu osbita socotinta..
32
Hotazire sa face cunoscut." cu uile deschis in prisutstvie comisiei.
Spre a s arata multarnire sau nemultmire despre amindoai partite, se
pune soroc de 24 ceasuri i claa in curgire acestui soroc s va iscIli de
,cgtr parte piria i pirit multimire, atunce hotrire comisiei s va aduce
intru implinire.
33
Dac in curgirea vremii acetii de 24 ceasuri vreo parte nu-i va da
rIspunsul au de multamiri sau nemulVmiri, atunce comisie va pune asupra
traf 200 lei in folosul aazsilor plcuti lui Dwnnez.u, cari trebuie a fi
93
www.digibuc.ro
fr. prelungire impliniti prin mijlocire politiei gp.P56 i trimisi unde
cuvinu, iar tcere aceasta s va lua de nernultmiri la hotrire comisiei.
34
Hot.rire comisiei, asupra crie s va arta nemultmire dispre amindoai
prtile sau numai dispre una, nu s aduce intru impliniri la linie aceea la care
stpinitoriul au artat aceast nemultmiri.
35
Cind hotrire comisiei dup ce s va intri cu multmire, s va cde a
s aduce in impliniri, atunce comisie indreptindu-s spre aceasta mergi la
hotrit; zemlemerii fac pentru hotrit jurnal supt isclitura cilenurilor cornisiei
si a insusi prtilor, i s intresti hotarul prin smni hotar, dup rinduiala
ce esti in Rossie.
36
Dup ce s va face cu acest chip hotritura i dupi ce s va intri prin
semni de botar, s alctuiesti planul mosiei ce s-au hotrit i hotarnica in doai
exemplari supt isalitura cilenurilor comisiei si a prtilor ce au avut pricin
de botar. Amindoai exemplarile s trimitu la a oblastii cantora de hotarituri
spre intarire din parte ei, pe ling cari s al'tureaz toata lucrare pricinii,
afar de documenturi care acole trebuie s se intoarc fiestecrie prti, pre-
cum s cuvine supt tidul de priimire. ///7,..1157
37
Stpinitoriul mo.siei ce s-au hotrit va primii la stare locului copie de pe
hotrire comisiei i mrturie cu prescriire hotarului mosiei sale, care s-au
statornicit dup ace de nou hotritur.
38
Hotrire comisiei, care dup cuprindire mai in sus artatului 34 mi,
va ceri impliniri, s triimite cu toat lucrare dupil izvcd i dimpreun cu
planurile pe care trebuie s fie insmnate locurile de pricin, asmine i cm
socotintle, dac au fost dati la al oblastii cantor de hotrituri. Iar de pe
documenturi au s fie date prtilor copii subt iscliturile tuturor cilenurilor
comisiei, nu mai tirziu decit dupa trii zile, dup ce s'A va arta hotrire, daca
acest feliu de copii vor voi ele s' aib.
39
La insmnare locurilor de pricin cu stilpi negri, zemlemerii sintu datori
s pzase rinduiala ce este in Rossie.
40
Sa statornicesti cu nesmintit' pravil, ca in pricini particulari ce s trii-
mitu de cAtr comisie la cantora de hotrituri, dupa artata nemult.miri
asupra hotririi comisiei, s se de jalob la cantora in curgiri de 40 zile, soco-
tindu-s sorocul acesta din zioa ce s va arta hotrire, //1P./158 mcar desi o
asmine hot'rire s-ar glsui in nefiint, din pricina neinftosrii sau nepa-
zirei aszrii despre vreo parte.

94
www.digibuc.ro
41
Asijdere spre a sa infatosa amindoai partile, adica, pirisul i piritul, ca
s-si arate la cantora de hotarituri pricina lor, ce au intrat acolo dupa nemul-
tamire asupra hotaririi comisiei de hotarituri, s socotesti tot acel de 40 zile
soroc. Dup trecirea caruie cantora oblastei va intra in cercetare pricinii ce
s-au insmnat si ara a cauta ca nu s-au infatosat vreo parte, sau ca nu s-au
dat jaloba mai sus pomenit[a], va giudeca acea pricina si in nefiinta. Pentru
care aceasta comisie de hotarituri va face cunoscut partilor in pricina la starea
locului.
42
La pricinile de hotar cu mosiile haznelii sau cu mosiile bisaricilor si a
manastirilor din oblaste aceasta, macar ca pot asamine s, facu !cunoscute
hotaririle comisiei in de fata aflare procuratorului tinutului, care reste datoriu
a se afla la lucrare aceasta in chip de fiscus (vechil a haznelii) dar si dupa ci
vor arata partile multarnire, hotaririle aceste nu sa aducu in implinire, ce toata
lucrarea precum s-au zis in 38 sa infatosaza la cantora hotariturilor spre
revizie. De sine sa intalegi ca mosiile ce vor fi a bisaricilor si a manastirilor de
piste hotar, cum si mosiile care vor fi a fetilor duhovnicesti din Bassarabie
dupa parteculari dreptate // [P.1159 trebuie sa fie hotarite cu rinduiala insam-
nata de obste pentru mosiile din stapinire particulari.
43
Pentru tinerea canteleriilor comisiilor de hotarituri si pentru cheltuielile
canteleriei i asijdire pentru hirtie i V.pseli pentru zemlemeri, are s'a fie hota-
rifa plata de la partile in pricin., dupa taxa asazata de catra Verhovnoi
Sfat al oblastei.
44
Comisiile de hotarituri nu au a lor arhiv'. Lucrare incredintata lor
socotesti cercetari la starea locului i delile lor sa vor pastra indeobste arhiva
cantorii de hotarituri a oblastii.
45
Oamenii de slujba la hotarituri trebuie sa fie intrebuintati pe giumatate
din lacuitorii mosiei ce va fi ca s' se hotarasca, iar giumatate din lacuitorii
mosiei megiesite, la fiestecare osabit margini.

Pentru cautare pricinilor la al oblastii cantora de botrituri.


46
Pricinile de hotar ce sa incredintazi pe sama cantorii de hotarituri
impart in trii feliuri: A. a haznelii bisericesti i manastiresti, pentru pamin-
turile ce vor fi drept / (P.1160 a bissicilor si a manastirilor din oblaste Bassa-
rabie. B. particulari acele cari vinu de la comisiile de hotarituri, asupra carora
s-au artat multemire si C. particulari, iarasi triimise de la comisiile de hotari-
turi, dupa nemultemire ce A. va arata asupra hotaririi comisiilor.
47
Cantora de hotarituri la giudecata pricinilor haznelii bis'aricesti si mana-
stiresti, tiindu-si de dreptatile i obiceiurile Moldaviei pe cit sa atinge de

95
www.digibuc.ro
aparare dreptului, este datori la chipul hotaririi cu desavirsit s se povatuiasca
de pravilile date pentru averea haznelii. In pricini la cari s va instreina vreo
parte de p'mint din insusi stapinire haznelii bisariceasca sau manastireasca
si va infra in particulari averi, ace desavirsit hotariri urmeaz prin inalta im-
pratestii sale mariri voint, iar pretenziile ce cuprindu in sine ceriri din parte
haznelii sau a manastirilor si a bisaricilor asupra stapinirii particulari, ace
disavirsit hofa'riri are sa fie facuta la Verhovnii Sfat a oblastii i pentru aceasta
la toate pricinile de acest feliu cantora va ave osabit pentru dinsale izvod si pe
rind va face numai rivizie i dind socotinta sa o trimite dinpreuna cu dela la
giudicatorie politiceasc a oblastei pentru urmatoare lucran.
48
In pricinile ce s intarescu la comisiile de hotarituri prin P.1161 arat are
multamirii partilor cu pricina, nu s'a hotarasti pentru cautare lor nici un soroc.
Aceli pricini dup ce sa vor priimi de la comisiile pomenite trebuie s &iba
savirsire lor f ara prelungiri si nu mai tirziu decit pira in 10 zile. Cantora cerce-
tind numai planurile i hotarnicile, si incredintindu-sa de nu cumva au curs
vreo impotriva urmari, care dupa vremi s'A poat fi pricin.' de suparare stapini-
toriului mosiei ce s-au hotrit, sau megiesilor sai, face indreptare acelor gre.sale
si intarind planurile aceste si hotarnicile cu iscaliturile cilenurilor ei, asijdire
cu pecete haznelii, este indatorit un exemplar a da dupa cuviint stapini-
toriului mosiei hotarite, iar celalalt a-1 Ostra in arhiva pricinilor de hotarituri
a oblastei. Pentru cercetare pricinilor ce s'a vor triimite de la comisiile de
hotarituri, dup nemultimirile ce se vor arata asupra hotariturilor, s'a asaza.
rinduiala urmatoare.
49
La presutstvie cantorei pe usi sa va lipi izvod de pricinile particulari ce
sri cuvinu a s cerceta de catra cantora dup nmultimire asupra hotaririlor
comisiilor. In izvodul acesta sri va insamna anume cind sri implinesti sorocu/
hotrit pentru a s'a infatosa la cantora', acei ce sa prigonescu dupa cuprindere
40, 41.
50
Dupri implinirea acestui soroc, adica dupri trecirea a 40 zile, / fp.3162 orin-
duite pentru trimitere jalobei la cantora de hotrituri a oblastii de catea
parte nernultamit cu hotarire comisiei de hotarituri, cantora, rara a cauta
de s va da o asa jaloba sau nu, infra' pe rind in dizbatire delii si a hotaririi
comisiei ce s-au trimis afta dinsa. Spre acest sfirsit, cel intiiu sezatoriu a
cantorii va poronci a sri faci cunoscut in presudstvie ei, c pricina de hotar
intre cutare stapinitori sri priimesti spre ascultari si cercetari.
51
Dupa aceea, cantora trecind in protocolul sau infatosare celor ce s.
prigonescu, asaniine puind asupra celor ce nu s-an infatosat straf cite 50 lei
In folosul asazarilor placute lui Dumnezau, va poronci s.' se arate pricina si
s'a se hotarasca pe temeiul pravililor, dreptatilor si a obiceiurilor Moldaviei.
52
Intimplindu-sa a fi trebuinta de a sa mai implini la dela niscaiva stiint.,
care vor fi fost trecute cu videre, cantora va ceri s'a' se adune acele sau de la_

96
www.digibuc.ro
partile in pricina sau i prin mijlocire comisiilor de hotarituri, i las. cea cu
d.esavirsire cercetare a delii pira la alt soroc i asupra asamine rezolutie sale
nu sloboade apelatii.
53
Dar daca hotarire cantorii va fi Cu desavirsit, apoi ea sa // fP.1163 soco-
testi intiiu hot5'.riri in pricina de hotar si din vreme ce s-au savirsit priimesti
la lucrare ce are sa urmezi rinduiala ce sa pazasti la apelatii de s va intimpla
a sa ridica la instantie ce mai de sus.
54
Al oblastei cantora de hotarituri s af1 supt apelatie giudicatoriei
politicesti a oblastei.
55
Dupa ce sa va faci hotariri, nu mai tirziu decit trii zile in urma
sententiei, partile ce s-au infatosat in orasul oblastei se chiama ca s asculte
ace hotriri, care dup ce li s face stiuta, cel intiiu sezatoriu la cantora' pune
inainte celor ce s'A prigonescu intrebari, sintu multimiti cu hotarire acee sau ba?
fiestecare parte are deplin'a dreptate a face cunoscut raspunsul sau, precum va
voi si cel intiiu sazatoriu i va zice scrie in protocol raspunsul cu cuvintele
urmatoare: Eu am ascultat giudecata aceasta in cutare zi i ramiiu multai:nit"
sau : Eu am ascultat giudec ata aceasta in cutari zi i aratind a me nemultimire
intru toate ponturile sau in cutare pont, cer apelatii la giudecatorie politi-
ceasc a oblastei".
56
Hotarire cantorii de hotarituri int'arita prin multamire amindoror
prtilor, aclica: a pirisului si a piritului sau a piritilor, sa aduce f ara intirziere
In impliniri prin mijlocire insrcinarii ce s-au pus / [P.1161 asupra comisiei
de hotarituri, dupa pravilile pentru indatorire ei insamnate la 35. Planurile
hotarnicile sa intarescu de catr cantora si s dau dupa cuviinta, precum
s-au pomenit in 36.
57
La toate particularile pricini de hotarituri asupra carora s-au facut la
cantora desavirsit hotariri, in lipsa a vreunii parti, asijdire asupra hotaririlor
la cari s-au aratat nemultimire, s sloboade apelatie catea giudecatorie politi-
ceasc a oblastei.
58
Partii ce nu s-au infatosat la cantora oblastei, ca sa-si arate pricina,
face instiintari de cuprindire hotarirei, rara zabava si nu mai tirziu de trei zile,
dup ce sa face cunoscuta ace hotariri prin mijlocire unui giurat cinovnic ce
inadinsu sa va triimite pe socoteala aceiasi parti ce nu au avut infatosari, care
impreuna iarasi cu un cinovnic a politiei tinutului aceluiesi cersut dup
poronca cantorei, merend la mosie aceeasi parti neinfatosate ce au fost
chemat la hotarit, datoriu va fi sa de in mina sau a insusi stpinului sau in
nefiinta lui in mina vechilului, sau a vornicului satului, copie de pe pomenita
hotariri, alaturata cu ucazul cantorei de hotarituri.
97
www.digibuc.ro
59
Pentru dare acestui ucaz si copie de pe hotrire va faci II[ P.1165 rinduitul
cinovnic la stare locului mrturie cu artari, cine anume au priimit aceli
hirtii si in ce zi. Mrturie aceasta trebuie s fie intrit cu isclitura lui i cu
iscalitura cinovnicului politiei, ce impreun cu dinsul au fost acolo si ace mrtu-
rie de csatr cel intiiu s inatosazi cu artari din parte sa la cantora oblastei
s. altureazi eitr acturile ei, in chip de document.
60
Spre artare multimirei sau a nemultmirei asupra hotririi ce s. va
face cunoscut pomenitei prti ce nu s-au inftosat, s rinduiesti un cu boa-
riri soroc, adia: din zioa ce i s va face cunoscut acea hotrire la mosie sa,
precum s-au zis in mai sus insmnatul 59, s hotrsti ei 60 zile.
61
In curgire acestor 60 zile, dac ace parte ce nu s-au ingtosat va voi si
isaleasc multmire asupra pomenitei hotriri, atunce face cerire pentru
aceea in scris la al oblastei cantor de hotrituri i hotrire s aduce in impli-
niri cu rinduiala mai sus insmnat; iar dac ea nu va fi multmit cu ace
hotrire, atunce s las ei dreptate, ca in curgire insusi numai acelui soroc, s
de jalob de apelatie drept la giudic'torie politiceasa a oblastei.
62
Dar dac la ace de pre urm zi a sorocului pomenit, adid / [P.3166 dupA
trecirea a 59 zile, parte ce s-au pomenit nu va inftosa la cantor adiverinta
clat de la giudiatorie politiceasc a oblastei pentru priimire jalobii de apelatie,
atunce apelatie este pierdut i hotrire cantorii s va puni in lucrare dupi
a sa rinduial.
63
Iar inatosindu-s in acest soroc legiuit pentru apelatie adeverint,
precum c s-au priimit la giudid.torie politicease a oblasteijaloba de apelatii,
atunce toat lucrare s triimite spre cercetare i hotrire acei giudidtorii
hotrire cantorei 'Amine fr impliniri.
64
Dac parte ce au ascultat hotrire cantorei de hotrituri in prisutstvie
ei nu s va invoi indat acole a iscli multmire sau nemultmire, atunce tAcere
aceasta s priimesti de aritare nemultmirei asupra acei hofariri i pentru
aceasta cantora oprind irnplinire hotrirei are a face cunoscut acei prti,
spre a ridica pricina la giudidtorie politiceasc a oblastei, i se hotrsti ei
cel de obste soroc de apelatie, adic. 60 zile din zioa ce s va arita ace hofriri.
Iar dac parte aceasta va voi in curgire a celui de 60 zile soroc s arte
mire asupra hotririi cantorei, atunce va fi indatorit a face pentru aceasta
citr cantor in scris cerire i hotrire s va pune atunce in lucrare cu rinduiala
de mai sus poroncit. //fP./167
65
Cind a va infitosa adiverint atit despre parte aceea care au isalit ne-
multmire asupra hotrirei cantorei, asrnine despre aceea care au flcut la
aceasta intimplare acere ce insmneazi iarsi nemultmiri c s-au priimit

98 www.digibuc.ro
la giudiatorie politiceasa a oblastei jaloba de apelatie mai inainti de a sa
implini sorocul apelatiei, : pin a nu trece aceli 60 zile din zioa ce s'A va
face arltat la cantor hotrire ei, atunce dela se triimite la giudiatorie poli-
ticeasa a oblastii spre hotrire si hotrire cantorii va r'mine f.r implinire.
66
La dinprotiv intimplari, i anume cind nu s va inatosa adiverinta
de la giudiatorie politiceasa a oblastei, pentru priimire jalobei de apelatie,
In curgire de 59 zile, atunce apelatie va fi pierdut si cantora pune hotrire
sa in lucrare, cu cuviincioasa rinduial.
67
Cei ce s.' prigonescu, au deplin dreptate i in urrn hotrirei cantorii
hotrituri sau a cei mai de sus instantii s se impacelaprigonirile ce au nscu-
cutu intre dinsii si cantora este datoare a poronci comisiei de hotrituri a face
hotritura dup invoiala acut pentru aceasta, pzind ins pravilile poroncite
pentru intrire planurilor si a hotarnicilor. [ p.3168
68
Daa mrime impregiurrilor, mai ales pentru discoperire a oarecari
prepusuri in pricina hotriturei sau nedumeriri cari prifacu fiinta pricinii
ar ceri ca pentru toate acele s se incredintezi cantora la stare locului, prin
fat a ei acolo cercetare hotarlor, atunce predsedatelul cantorei, impreun
cu zemlemerul oblastei sa pornescu la stare locului i insusi ei facu cercetare
hotriturei, iar cilenul al treile rmine la cantor spre autare pricenilor
curg."toari. Spre a s hotri ins acel feliu de pricina, pentru care cercetare
s va face de ata predsedatelul cantorei si a oblastei zemlerner, se chiama
a cantor si acei trei cilenuri a ei care sintu sezitori la comisiile de hotrituri
tractatie in ace pricin trebuie a s faci in fiinta a tuturor as cilenurilor
c antorei.
69
Cantora oblastei la toate intimprrile de acest feliu, la cari nu s-ar afla
In insusi instructie aezmint, este datcki a ceri de la Verhovnii Sfat a oblastei
dezlegare i cu aceea s se povltuia.scl.
De obste pravile asupra hotriturii.
70
Nevristnicii, a arora mosii sintu hotrite prin mijlocire epitropilor
lor,rdup ce vor veni in desvirsit virst, pot s porneasc jalob [p.3169
asupra acei hotrituri, ins numai daca din vreme ce au agiunsu ei in des-
virsit vrist nu vor fi lsat a treci vremi de zeci ani.
71
Asijdire i cei legiuiti clironomi acelor iesiti din minte sau neputinciosi
cari s afl sup t privighieri de epitropi, clironomisind mosie ce s-au hotkrit prin

99
www.digibuc.ro
mijlocire acelor epitropi si socotind aceasta hotaritura facuta cu pagubire drep-
tului lor, potu s porneasca jaloba asupra acei pagubiri de nu cumva au lasatu
s'a treaca zaci ani din vremi ce au intrat ei in stapinire mosiei de clironomie.
72

Smnile hotariturei ce s'a' punu pentru insmnare hotarului mosiei huta-


rite trebuie s rmiie nestramutate, iar cel ce va cuteza a le stramuta sau a le
surpa, s va supuni implinirii strafului de 1 000 lei in folosul asazarilor placute
lui Dumnezeu si sa va da in giudicata criminaliceasca.
73

De la s'avirsire hot.'riturei la fiistecare zaci ani s poate face intocmire si


cercetare hotaralor si a samnilor de hotaritura cu de obste unire a stapinitorilor
cu a lor cheltuiala prin zemlemerii ce vor duce spre aceasta.
74
Cilenurile cantorii de hotarituri cum si a comisiilor de hotarituri nu
trebuie a lipsi / fp.1170 de la slujbile lor f ara ceri voie de la ostinescul
gheneral-gubernator; lar in lipsa aceluie de la politicescul gubemator. Singurk
adiverata boal pentru care s va infatosa adiverinta cinovnicului doftor, cu
intarire de la nacealstva politiei este legiuita pricina la aceasta intimplari si pe
cita vremi sa va prelungi boala, locul cilenului cantorei va fi prins de candi-
datul dupa alegirea dvoreanstvei, iar slujba zemlemerului sa incredintaza
cinovnicului aceluie ce va rindui nacealstva oblastei, pina ce sa vor insanatosa

75
Cantora de hotrituri corespondarisasti cu Verhovnii Sovet al oblastei
prin raporturi; cu cirmuire oblastei, cu giudicatoriile criminaliceasca si poli-
ticeasca prin predstavlenie; cu al oblastei cantora pokiitilor si cu uprava
doftoreasca corespondaris'asti prin otnosenii, iar locurilor si pe la tinuturi tutu-
ror de obste si cinovnicilor scrie cu ucazuri i intimplindu-sa a nu implini ei
poroncile cantorei, atunce cantora are puteri a pune asupra lor impliniri de
bani. Comisiile de hotarituri corespondarisascu cu toate al oblastei locuri
prin raporturi, afara de cantora po[i]tei i uprava doftoreasc cu cari corespon-
daris5.sti, precum si cu presutstviile i cinovnicii tinuturilor.
76
Cantora de hotarituri de la Verhovnii Sfat al oblastei si // P.1171 de la
giudecatorie politiceasca priimesti ucazuri, iar de la cirmuire oblastei si de la
giudecatorie creminiceasca predlojenii. Locurile de prisutstvii de pe la tinu-
turi corespondarisk'scu cu cantora prin predstavlenii, iar cinovnicii prin ra-
porturi. Comisiile de hotarituri de la toate a oblastei locuri, asijdire de la
cantora hotariturilor vor priimi ucazuri. / [p. 172, alba]//[p..1173

100
www.digibuc.ro
5tatul al oblastei Bassarabiei pentru cirmuire dinlurttru
[p. 174 si urmtoarele pagini cu sot, in ruseste] // [P.J175
Statul
oblastii Bassarabiei pentru ocirmuire dinruntru
Nr. Leaf a pe an in
fetilor argint
unuie la toti
ruble ruble
Al Podoliei ostinescul gheneral-gubemator 1 dup. cmn
Pentru masa sa 3 000
Ling5. sine
Cirmuitoriu[1] cantleriei al 6 clas 1 600
Expeditor al 8-le clas 3 300 900
Expeditor asupra pxtii streinilor
pricini al 8-le clas 1 350
Dragoman pentru corespondenta in
limba turceasd. si moldovineasd. 400
Pentru tinere cinovnicilor canteleriei
si pentru cheltuielile canteleriei 3 000

Suma pentru ostinescul


gheneral-gubernator
statul su 8 250

Cirmuitoriu sau gubernator politicesc


al 4-le clas 1 1 800
Pentru masa sa 1 200
Ling sine secret ariul al 8-le clas 1 300
Pentru cheltuiala canteleriei 300
Suma pentru gubernatorul 3 600
politicesc // (p.3177
La Verhovnii Sovet al oblastei
Prezidentul 1
locul acesta il va tine al Podoliei
ostinescul gheneral-gubernator
Cilenuri 4
locurile aceste le vor tine cilenurile
cirmuirii oblastei, adid: gubematorul
politicesc, vite-gubernatorul i doi
predsidateli a giudidtoriilor crirnina-
liceasc i politiceasc cxora le este
hoarit leafa dup locurile in cari s
afl.' rinduiti
Deputati di[n]spre dvoreanstv6 al 5-le clas,
sas.; dintre clinsii predvoditelul dvo-
reanstvei, fr leaf., iar celoralalti 5 600 3 000

101
www.digibuc.ro
Secretan i al 8-le clas 2 400 800
dintre dinsii unul pentru lucrare
In limba rusasa., iar celalalt
In limba moldovinease
Pentru cinovnicii cantelariei, chieltuielile
cantelariei si pentru storoji 3 950

Suma pentru Verhovnii Sfat 7 750


La cirmuire oblastei
Gubernatorul politicesc 1
Vite-gubernatorul al 5-le clas 1 1 200
Sovetnici al 6-le clas 4 600 2 400
Caznaceiul oblastei al 6-le clas 1 600
Asesori al 8-le clas 2 350 700
Secretan i al 9-le clas 2 300 600
Pentru tinere cinovnicilor canteleriei
cum si pentru cantora asupra tiganilor
coronei, asijdire pentru tipografie si
pentru chieltuiehle canteleriei 15 560
Pentru nimire caslor, pentru locurile de
presudstvie, atit a oblastei cit si a
t inuturilor 6 000
afar de aceasta, pe ling cirmuire
oblastei s. socotesti:
Al oblastii procurator al 6-le clas 1 600
Al oblastii arhitector al 8-le clas 1 400
Ling. dinsul agiutoriu 1 150
Al oblastii ingineriu al 8-le clas 1 500
Ling, dinsul agiutoriu 1 200
Pentru intocmire instrumenturilor in-
gineresti, pentru cumpratul vpslilor
si a altor materialuri trebuincioase,
asijdire si pentru tinere certejnii ling
zemlemeri si arhitector 600
Suma pentru cirmuire oblastii 29 510
/II-p..1179

La giudictorie criminaliceasc a oblastii


Predsedateli al 5-le clas 1 SOO
Sovetnici al 6-le clas 3 600 1 800
Asesor al 8-le clas 1 350
Secretariu al 9-le clas 1 300
Pentru slujitorii canteleriei si pentru
chieltuielile 2 975

Suma pentru giudictorie


criminaliceasa a oblastii 6 225
La giudictorie politiceasc a oblastii
Predsedatel al 5-le clas 1 800
Sovetnici al 6-le clas 4 600 2 400

102
www.digibuc.ro
Scritariu al 9-le das 1 300 300
Pentru slujitorii carrtelariei i pentru
cheltuielile 2, 725

Suma pentru giudid.torie


politiceasc a oblastii 6 225
La al oblastii cantor de hotirituri
Predsedatel al 7-le das 1 450
Cileni al 8-le clas 4 350 1 400
Secretariu al 12-clas 1 200
Zemlemeri al 12-clas 6 250 1 500
Pentru scriitori canteleriei i pentru
chelt uieli 1 000

Suma 4 550
10..7181
La uprava doftoreased
Inspector 1 600
Operator 1 400
Acuser 1 400
Secretariu al 12-le clas 1 200
Pentru slujitorii canteleriei si pentru
cheltuieli 400
Moas. 1 150
Ucinici doftoresti
intii 1 150
al doile 1 120
Feldseri 2 100 200
Afar de aceasta la uprava doftoreasa
s. socotescu
Lecarii tinuturilor 6 300 1 800
Agiutorii lecarilor 6 150 900

Suma pentru uprava


doftoreasc. 5 320
La al oblastii cantor a poki]tii
Al oblastii pokiit meister al 7-le clas 1 500
Agiutoriu al 9-lea clas 1 300
Buhgalter al 12-le clas 1 200
Poki]talioni 8 100 800
Pentru slujitorii canteleriei si pentru cheltuie-
lile canteleriei, cum si pentru celelalti 600
artatoari de la cantora oblastii

Suma pentru cantora 2 400


po6[i]ti1or oblastii

103
www.digibuc.ro
S5. socoteste asijdire ca s se asz cantor a
srii pentru cirmuire tuzlalilor de sare
a haznelii, dar cantora aceasta are s fie
alcauit dup ce s vor aduce intru
intocmire artatile tuzlali. Asmine
trebuiesti a fi cantor pentru ocirmuire
colonistilor Varsaviei, pentru cari
fiindc acestie s afta.' pe sama minister-
stvii a pricinilor dinluntru, alctuire
statului spinzur de la aceeasi minis-
terstv. 111-p.3183

Pe la tinuturi
La una din giudictoriile tinutului
Giudictoriu al 8-le clas 1 350
Cileni al 9-le clas 2 300 600
Secretariu al 12-le clas 1 200
Pentru slujitorii canteleriei, in num5.ral
drora intr si thnaciul, cum
pentru cheltuielile canteleriei 300

Suma pentru una din giudic-


toriile tinuturilor 1 450
Ir de obste pentru toate sas giudictorii
a tinuturilor 8 700
La isprvnicie tinutului
Capitan ispravnic al 8-le clas 1 350
Zasedateli sau comisan i al 9-le clas 4 250 1 000
Secretariu sau sames al 12-le clas 1 200
Pentru slujitorii canteleriei si pentru cheltuieli 400
Afar de aceasta, la isprvnicie tinutului s
socoteste procuratorul tinutului
al 9-le clas 1 300

Suma isprIvniciei tinutului 2 250


lar de obste pentru toate sasa isprvnicii 13 500
La politiile orsenesti in orasul 1111).1185
oblastii
Politmeister al 8-le clas 1 350
Ceastnoi pristavi al 10-le clas 4 200 800
Cvartalnoi nadzirateli al 14-le clas 8 150 1 200
Pismovoditel al 14-le clas 1 200
Tlmaciu al 14-le clas 1 175
Pentru slujitorii canteleriei si pentru cheltu-
ielile politiei 500
Bazarnoi 1 100
Deseatnici 40 60 2 40u
Budosnici 12 60 720

104 www.digibuc.ro
Asupra enstrumenturilor focului
Brantmeister 1 100
Slujitori la foc 12 60 720
Spre tinere cailor pentru foc, spre intoc-
mire halaturilor si a instrumenturilor 1 000
La comisie cvartirurilor ce s afr ling.
politii
Cvartirmeistru al 14-le clas 1 150
Stolonacealnic al 14-le clas 1 150
Pentru cheltuielile canteleriei 150

Suma pentru tinere politiei in


orasul oblastii 8 715
La orasul tinutului
Politmeistru al 8-le clas 1 300
Ceastnoi pristavi al 10-le clas 2 150 300
Cvartalnoi nadzirateli al 14-le clas 4 120 480
Pismovoditel al 14-lea clas 1 150
Pentru slujitorii canteleriei si pentru cheltuieli 250
Budosnici 12 50 600

Suma pentru o polictie or.sneasc


a tinutului 2 080
lar d obste pentru toate cinci politii
orsenesti 10 400
/gp.3187
La caznaceistva tinutului
Caznaceiu al 9-le das 1 300
Buhgalteru al 12-le clas 1 175
Pentru slujitorii canteleriei i pentru
cheltuieli 200
Giurati din unterofiterii iesiti in ostavd. 2 100 200

Suma pentru o caznaceistv a


tinutului 875
lar de obste pentru toate sas caznaceistve
a tinuturilor 5 250
La orseneasch: expeditie a
po[i]tii
Bo[i]t. expeditor al 9-le das 1 250
Agiutoriu lui al 12-le clas 1 175
Po6[i]talioni 4 100 400
Pentru slujitorii canteleriei si pentru
cheltuieli 175

Suma pentru o ors.neasc5.


poki]t.-expeditie 1 000

11 c. 329 105
www.digibuc.ro
Iar de obste pentru sas expeditii a po[i]tei 6 000
La duma orkaineasa
Burgomeister al 12-le clas, de ctr obstii
ales, f5.r5. leaf. 1
Ratmani al 14-le clas, de c5.tr obstii alesi,
fr. leaf5. 2
Pismovoditel al 14-le clas 1 130
Pentru cheltuielile canteleriei 100

Suma pentru o ofa's.'neasa.


dum. 250
lar de obste pentru sas or5.senesti dumi 1 500
llf p..7189
De ocirmuire breslelor
Burgome[i]stru, de d'Ar obste ales, fr
leaf. 1
Starostile tirgului al 14-lea clas, de ctr
obste ales, fr. leaf. 1
Starostii breslilor din parte fiestecarie bresle
alesi de atr obstii fr. de leaf. cite 1
Pentru scriitoriu si cheltuielile canteleriei 150

Suma pentru ocirmuire de bresli 150


lar de obste pentru sassi ocirmuiri de bresli 900
Iar peste tot la ocirmuire dinauntru a oblastii
Bassarabiei 128 795
[p. 190, albl 10%3191

ta tul oblastei Bassarabiei pentru cirmuire de pe granild


// [p. 192 si urmltoarele pagini cu sot, in ruseste] //0,..1193

Statul
oblastei Bassarabiei pentru ocirmuire de pe granit

Nomerul Leafa pe anu in


fetMor argint
Unuie La toti
ruble ruble
Parte tamojnei
La tamojna de pe granit a Novosilitii
Ocirmuitoriul tamojnei al 7-le clas 1 450
Intii cilen al tamojnei tot el si cazna-
ceiu[1] al 8-le clas 1 300

106
www.digibuc.ro
Al doile cilen tot el si ocirmuitoriu cantelariei
al 8-le das 1 300
Nadziratel pachauzului al 9-le das 1 250
Vag-stempelmeister. tot el si echer al 9-le
clas 1 250
Intii dosmotrscici al 10-le das 2 200 400
Al doi,e dosmotrscici al 12-le das 2 150 300
Storoj 1
Pentru cheltuielile canteleriei 500
Pentru naimire cas.' i si intocmire binalilor

Suma pentru tamojna


Novosilitii

La tamojna de pe granit. a Sculenilor


Ocirmuitoriul tamojnei al 7-le clas 1 450
Intii cilen tamojnei, tot el si caznaceiul
al 8-le clas 1 300
Pismovoditel cu stiint de limba rusasca si
si moldovineasc6 al 10-le das 1 200
Nadziratel pachauzului al 10-le das 1 200
Vag-stempelmeister, tot el si echer al 10-le das 1 200
Intii dosmotrscici al 12-le clas 1 180 360
Al doile dosmotrscici al 14-le clas 2 130 260
PentrU slujitorii cantelariei, n.'imire casei
si pentru cheltuiele 500

Suma pentru tamojna de la


Sculeni 2 470
II[p.].195
La tamojna portului de la Reni
Ocirmuitoriu tamojnei al 7-le clas 1 450
T'AH cilen tamojnei, tot el si caznaceiu
al 8-le clas 1 300
Al doile cilen, tot el si ocirmuitoriu
canteleriei al 8-le clas 1 300
Nadziratel pachauzului al 9-le clas 1 250
Vag-stempelmeister, tot el si echer al 9-le
clas 1 250
Intii dosmotriscici al 10-le clas 2 200 400
Al doile dosmotrscici al 12-le clas 2 150 300
Pentru cheltuielile cantelariei si pentru
nimire casei si intocmire binalilor 500

Suma pentru tamojna de la


Reni 2 750

107

www.digibuc.ro
La zastava tamojnei de la portul
Ismailului
Ocirmuitoriul zastavei al 8-le das 1 300
Agiutoriu lui tot acela si caznaceiu al 9-le clas 1 250
Pismovoditel cu stiint de limba rusasc
si moldovineasc. al 10-le clas 1 200
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 200
Intii dosmotrscici al 12-le clas 2 180 360
Al doile dosmotrscici al 14-le das 2 130 260
Pentru cheltuiele si intocmire binalilor 400

Suma pentru zastava de la Ismail 1 970


La zastava tamojnei de la Leova de pe
granit.
Ocirmuitoriu zastavei al 8-le clas 1 300
Intii cilen, tot el si caznaceiu al 9-le clas 1 250
Pismovoditel cu stiint de limb rusasc si
moldovineasc51 al 14-le clas 1 150
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 180
Dosmotrscici al 14-le clas 2 130 260
Pentru cheltuielile cantelariei, pentru nimire
casi si intocmire binalilor 250

Suma pentru zastava de la Leova 1 390


ni-p..7197
La zastava tamojnei de la portul
Akkermanului
Ocirmuitoriu zastavei a 8-le clas 1 300
Agiutoriu lui, tot accla si caznaceiu al
9-le clas 1 250
Pismovoditel al 10-le das 1 200
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 200
intii dosmotrscici al 12-le clas 2 180 360
Al doile dosmotrscici al 14-clas 2 130 260
Pentru cheltuiele si intocmire binalilor 400

Suma pentru zastava


de la Akkerman 1 970
La zastava tamojnei de la Lipcani
Odrmuitoriu zastavei al 8-le clas 1 300
Agiutoriu lui, tot acela si caznaceiu al 9-le clas 1 250
Pismovoditel al 14-le clas 1 150
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 180
Dosmotrscici al 14-le clas 2 130 260
Pentru cheltuiele si intocmire binalilor 250

Suma pentru zastava de la


Lipcani 1 350

108
www.digibuc.ro
lar peste tot pentru tamojni 14 690
Pe linie carantinei granitei Bassarabiei
Nacealnic liniei carantinei si a strajei
cordonului de pe granita Bassarabiei, al
5-le clas 1 1 500
Ling sine secretar 9-le clas 1 250
Pentru cheltuielile canteleriei 300
Suma pentru nacealnic 2 050
ll[P..7199
L a carantina portului de la Reni
p entru cantora carantinei
Nacealnic carantinei al 6-le clas / 600
Tovaris al s'Ala al 7-le clas 1 450
Doftor 1 450
Secretar al 10-le clas 1 200
Perevodcic cu stiint de limbile rusascA,
moldovineasa si greceasc, al 12-le clas 1 200
Pentru leafa slujitorilor cantelariei si pentru
cheltuielile cantelariei 1 20C;
La casa carantinei
J Acelor intii doai cvartaluri 2 300 600
Lecari 1 A cvartalului al triile 1 400
Comisan i al 9-le clas trii, dintre cari la al
triile cvartal 1 300
La cele doai inai cvartaluri 2 250 500
Nadzirata pachauzului al 10-le clas 1 200
Dosmotrscic a tamojnii asupra pachauzului
al 10-le clas 1 200
MoasA 1 150
Feldseri 4 100 400
Nadiirateli asupra od5.ilor pentru cei ce IntrA
In carantir
inai 4 100 400
al doile 6 80 480
Slujitori ostinesti din cei nedestoinici la
slujb. In armie, pentru ca s tie caraulul
dinauntru si pentru ca s lucrezl tot
feliul de lucru ce va fi, precum si pentru
ca s fie triimis 20 25 500
Pentru cumpratul materialurilor de spitArie,
alte trebuincioas lucruri si doftorii,
asijdire pentru afumatul mirfurilor, a
hainilor si a lucrurilor trecItorilor dup
pravilile carantinii, pentru cumpAratul
lemnilor spre incAlzire casii carantinei,
a tuturor cinovnicilor, slujitorilor si
a caraulurilor, asijdire pentru proviantul
slujitorilor celor mai de gios si pentru
furaj. la 8 cai a haznelii, asrnine pentru
hrana vinovatilor ce s'A intrebuintaz1
la carantin5. 6 300

109

www.digibuc.ro
Tinere branvahtei
Ofiteri din cei iesiti in ostavc cari au slujit
la flot 2 300 600
Cvartirmeistri asupra a doai caten i si a unii
sliubci cu 8 visle 2 100 200
Vislasi 28 50 1 400
Suma pentru cantora carantinei
de la Reni 15 730
ll[p.1201
La carantina de pe granit de la Sculeni
Pentru cantora carantinei
Nacealnic carantinei al 6-le das 1 600
Tovarisul s."u al 7-le clas 1 450
Doftor 1 450
Secretar al 10-le clas 1 200
Perevodcic cu stiint de limb moldove-
neasc, rusasc si greceasc al 12-le clas 1 200
Pentru leafa slujitorilor cantelariei si pentru
cheltuielile cantelariei 1 200
La casa carantinei
I La cele intii doai cvartaluri 2 300 600
Lecari 1 La cvartalul al triile 1 400
Comisan al 9-le das
La al triile cvartal 1 300
la cele doai intii cvartaluri 2 250 500
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 200
Dosmotrscic tamojnei al 10-le das 1 200
Moas 1 150
Feldseri 4 100 400
Nadzirateli asupra odilor pentru cei ce
intr in carantin:
intii 4 100 400
al doile 6 80 480
Slujitori ostinesti din cei nedestoinici la
slujb in armii 20 25 500
Pentru cumpratul materialurilor de spitrii,
alte trebuincioas lucruri si doftorii
asijdire pentru afumatul mrfurilor, a
hainilor trectorilor, a ocailor ce sintu
acuite si a lucrurilor dup pravilile
carantinei, pentru intocmire binalilor
carantinei, pentru cumpratul lemnelor
spre inalzire caselor carantinii a tuturor
cinovnicilor, a slujitorilor si a caraulu-
rilor, asijdire pentru proviantul slujito-
rilor celor mai de gios si pentru furaj la
8 cal a haznelei, asmine pentru hrana
vinovatilor ce s intrbuintaz la
carantini 6 300
Suma pentru carantina de la Sculeni 13 530
//[p.3203

110
www.digibuc.ro
La zastava carantinei de la Leova
Nacealnic zastavei al 8-le clas 1 300
Lecar 1 250
Comisan al 10-le das 2 200 900
Feldseri ? 100 200
Slujitori ostinesti nedestoinici la slujh in
armii 6 25 150
Pentru scriitori si cheltuielile cantelariei 1 200

Suma pentru zastava carantinei de


de la Leova 2 500
La zastava carantinei de la Lipcani
Nacealnic zastavei al 8-le clas 1 300
Lecar 1 250
Comisan i al 10-le clas 2 200 400
Feldseri 2 100 200
Slujitori ostinesti nedestoinici la slujb in
armii 6 25 150
Pentrii scriitori, pentru ale cantelariei O
celelalte cheltuieli 1 200

Suma pentz-u zastava carantinei


de la Lipcani 2 500
La zastava carantinei portului de la
Ismail
Nacealnic zastavei al 8-le clas 1 300
Lecar 1 250
Comisan al 10-le clas 2 200 400
Feldseri 2 100 200
Slujitori ostinesti nedestoinici la slujb' in
armie 6 25 150
Pentru scriitori, pentru ale cantelariei si
pentru celelalte cheltuieli 1 200
l'hiere branvahtcz
Ofiteri din cei iesiti in ostavc., cari au
slujit la flot5. 2 300 600
Cvartirmeistri asupra a doai caten si a unei
sliubci cu opt visle 2 100 200
Vislasi 28 50 1400

Suma pentru zastava carantinei


portului de la Ismail 4 700
Igp.3205
La zistava carantinei portului de la
Akkerman
Nacealnid zastavei al 8-le clas 1 300
Lec ar 1 250
Comisan i al 10-le clas 2 200 400

111
www.digibuc.ro
Feldseri 2 100 200
Slujitori ostinesti nedestoinici la slujba in
armii 6 25 150
Pentru scriitori, pentru ale cantelariei si
celelalte cheltuieli 1 200
Tinere branvahtei
Ofitari din cei iesiti in ostavca care au slujit
' la flota ' 2 300 600
Cvartirmeistri asupra a doai caten i si o s1iubc5.
cu opt visle 2 100 200
Vislasi 28 50 1400

Suma pentru zastava carantinei


portului de la Akkerman 4 700
lar peste tot pentru carantini i tamojni 60 400

Insmnare: Caraulul carantinei trebuie sa fie tinut de catre polcurile arrniei


ce sintu asAzate in oblaste Bassarabiei; iar intimplindu-sa a s ridica de alce
s schimba acel caraul de catr straja dinrauntru. Numarul vinovatilor pentru
lucru in carantina s hotaraste dupa punire la cale a ocirmuitoriului oblastei,
iar cheltuielile cele neaparate pentru tinere lor au sa fie facute din suma mai
In sus insamnat.
Ramasitile de bani ce vor fi dintr-un condeiu pot sa fie intrebuintate
spre indestulare altuie cu hotarire celui mai mare ocirmuitoriu al oblastei;
deci, daca dupa ce desavirsit implinire a tuturor trebuintarilor mai in sus
hotariti va famine ceva din suma statului i dinpotriv la celelalte carantine
a oblastei Bassarabiei s intimpina neagiungiri la suma cheltuielelor ce este
hotarita pentru insusi fiestecare carantina si va trebui a sa face vreo mica
adaogire la suma statului, atunce trebuinta ce va fi poate sa se intimpini cu
banii rmasi pe temeiul unii asa hotariri dupa predstavlenie nacealnicului
marginii; iar la intimplare dimpotriva, ar5.tata fam'asita s cuvine a sa pastra
pe loc pia la vreme unei asmine intrebuintari.
Editie critic5..
Varianta 1, Biblioteca Arhivelor Statului Iasi, nr. 47/inv. 501, 3 f. ncnumerotate
208 p. (lips5. p. 113 116), tipar negru pe doul coloane, (250 x 170), 50 rinduri cu caractere
rusesti, text bilingv, nelegat, pe f. de titlu cu creion albastru N. 1 142GI N.25-- special
opis CVIII 108 si Bibl. Academiei Rom&ne CVR 970, exemplar complet (= va.r. 1)
Varianta 2, Biblioteca magistrat N. Petia, incomplet, lips& f. 1-2, P. 29-52; 57-64;
67-68; 77-100; 121-124; 129-136; 141-132; 161-172; 205-206 (= var. 2).
In Ms. rom. nr. 4 126 de la Bibl. Aca.demiei Romne, f. 177-227 a fost copiat textul
In lb. roman& al Asezeintintului aranjat insA pe dotal coloane. Rare si nescmnificative diferente
fonetice. La f. 180, in titlu lipseste cuvintul proiectu; 19 a fost copiat de doll& ori la f. 193,
la f. 223v o coloan& a rlmas albA. Nu a fost copiat& partea ce incepe la p. 173 (textul tip5rit):
Statul al oblastei Bassarabiei pentru cirmuire dintituntru. F. 177 r-v cuprinde o Table (cu litere
latine) care insiruie titlurile tuturor capitolelor, numerotate de copist. Se face trimiterea la
o numerotatie a paginilor f&cut& de copist, de la l-91. Acest Sumar" este scris pe hirtie
alblstruie, groasA, in timp ce textul Asezdmintului e scris pe hirtie alb5., groas5 Cu dungi. Copis-
tul nu a folosit slovele chirilice 41 .1
Asez&mintul" a fost publicat (in traduccre) in limta rush in sobranie
zakonov Rossijskoj imperii", St. Peterburg, 1854, t. 35.
In editia de fat& am inregistrat variantele lexicale i diferentele morfologice
var. 1 si 2. Am marcat prin caractere cursive cuvintele care se g&sesc numai in var.
In subsol am reprodus intii formularea din var. 1 apci, dupl bark var. 2.

112
www.digibuc.ro
131
Hrisov domnesc de ntc'iriturii-
dup'. soborniceasca indreptare i hoarire ce s-au acut pentru rinduiala danii-
lor de rnosii, de vii i locuri de case si vinzri i schimburi i zlogituri i pentru
mosiile monastiresti; asijderea i pentru rinduiala imprtirilor de tigani
pentru partea moldoveneasc ce s-au amestecat cu partea tigneasc prin
insuari i mriari, cum si alte bune indrepari pentru tigani a feliu de feliu
de obraze.
1785, dechemvrie 28. // [f,11
Noi, Alexandru Ioan Mavrocordat voevod
Din dumnez.eiasca mil, domn si obliiduitoriu t.'rii Moldovii.
Din ceasul ce dumnezeiasca pronie ne-au incoronat cu stema acestii
binecredincioas t'ri i ne-am suit la domnescul i printescul nostru scaun,
scoposul domniei mele au fost si este ca s aflm toate chipurile cele mai de
folositoare urmri si de intemeierea obstii si nu numai cele vechi si bune
obiceiuri s'a' le inarim ci si la mai bun stare, incit va fi cu putint s le aducem;
iar cele pricinuitoare de strimb.'tate s le lipsim cu totul.
Drept aceea, intre alte bune orinduicle folositoare obstii ce am fcut
domnia mea, carc prin scris In public s-au dat, luat-am sama din multe
jalobe ce ni s-au dat si din necontenite pricini de judecaa ce sint pe toat
ziva la divan pentru daniile de mosii, de vii, de case, de locuri de case si de
livezi si altele, ce s-au urmat 01 acum in pmintul acesta din au obiceiu
din nebgare de sam, in care danii lcuia numai un ainuit viclesug ce s
metaherisea de cei mai multi, cu care putea a avea cuvint de protimisis
intriP oricelucru nu ar4 fi putut a5 avea dreptate s intre cumprtoriu
sapinitoriu,si pe de o parte s'A intuneca i s pigubea cel cu dreptate si pe
de ala parte cel prin viclesug folosit aminea insrcinat ca s rspunz pen-
tru pacatul acela in aintea drepteii juded.ti a lui Dumnezeu osebit de alte
giurminturi i blisamuri i cu totul pierzare de suflet ce s intimpla
futre cei ce metaherisea aceste necuviincioase6 fapte i divanului gospod,
pururea o nespus. suprare.
Asijderea i pentru rinduiala ce s urma la imprtirile de tigani, intre
unii i altii, cum si pentru partea moldoveneasc' ce s-au amestecat cuneamui
tignesc prin insurri i mriari.
Asupra csrora pricini au si fost oaresicare hoariri de rposatii domni:
Grigorie Ghica voevod btrinul i Grigorie Alexandru Ghica voevod prin
oslite hrisoave care s-au fost acut cu siat de obste, dar nefiind cu cea deplin
intocmire nu s-au urmat pin acum.
Deci, voind domnia mea a da o indreptare desvirsit 7 si a pune aceste
pricini in bun as5z5mint cu intemeiere, poruncit-am prin domneasca noastr
lidia de s-au adunat la sfinta mitropolie preosfintitul mitropolit kir Gavriil
cu alti arhierei, arhimandriti i igumeni 8, CUM i toti de obste dumnealor
velitii bojen pmnteni, carii dup cercetare cu mare luare aminte ce au acut
asupra pricinilor aatate mai sus, precum au gsit mai cu cuviint si mai cu
dreptate a s.' urma de acum inainte, prin isc5lite doao anaforale pre larg
ne-au instiintat, care anaforale de iznoav cercetindu-le domnia mea cu
amruntul i aflindu-le cu cale si cu dreptate a s urma, s-au inarit cu insusi
Comparind textul retipXrit la Chisinlu cu cel de la 1785, semnalgm diferentele (durnar5.
indicm forma din 1785 din SH): 1 de folositoare / de folos; (Astfel a apArut In ed. din 1785
ceale mai de fofos urmdri. in copiile ms. no 1, 91 si 96 dintre anii 1819 si 1820 din BAR textul
apare astfel toate chipurile cele de mai folositoare uringri", asa precum a fost tipArit si In
1835" (SH, p. 18, nota. 1)]; 2 cairel, ; 3 intru / In; 4 nu ar / n-ar 5 a lipseste in SH;
6 necuviincioase / necuvioase; 7 desavirsit desIvirsit5.; 8 igumeni / egumeni.

118
www.digibuc.ro
a noastr domneasca isalitura i pccete, adeca prin cea // U.32 dintii obstea-
sca angora ce este din anul acesta 1785 august 14 sa arat5.:
C toate daniile de mosii, de vii, de locuri de case, de tigani sau de alte
averi ce s-au facut din inceput cu cuvintul dreptatii i cu chipul, ce datoria
sau buna orinduiala au indemnat a s face, fiind drepte i cu cale, fara a nu
da pricini de gilcevi sau de jalobe, au ramas statornice si intemeiate.
Iar daniile acelea ce s-au obicinuit a sa face de catr cei de starea de gios
saraci la cei mai puternici i chivernisiti (nefiind puntul rudeniei in mijloc)
socotindu-le cineva cu luare aminte, lesne sa pot cunoaste ea nu au nici un
temeiu de dreptate sau cuviinta, pentru ca fireste, ce cuvint cu cale sa poata
da la o pricina ca aceasta a sa indatori adec cel neputincios s.' ajute pre cel
puternic si a darui s5.racul celui mai bogat.
Ci, dar, la cele mai multe dintr-aceste feliuri de danii, fiindca s urmeaz
o nedreapt5.1acomie i strimbatate, atit despre cei ce le dau cit i despre cei ce
le iau, pentru aceia s5.virsirile lor sint pricinuitoare de gilcevi:cauneori cei ce
voiesc a lua danii, fiind povatuiti de catra nesatiul interesului, metahirisesc
silnicie supt feliuri de chipuri si de fagaduinte, prin care silesc pre cei mai
sxaci a le inchina danii; alteori, cei ce sint obicinuiti a da aceste feliuri de
danii, urmind asemenea rautate, ori pentru ca sa-si izbindeasca pizm asupra
neamurilor si razesilor lor, ori pentru ca sa se foloseasc asuprind pre aproa-
pele lor, merg i dau danii la cei mai puternici, unii mnc si lucrul ce nu este al
lor, ci a celor mai multe danii / numai numele le este de danii, pentru ca sa nu
aiba cuvint 9 de raspuns neamurile i razesii lor; iara fapta ce intru adevar este
adevarata vinzare si de multe ori vinzare cu pret mult mai mare decit aceia ce
plateste lucrul, caci ce pret nu d un bogat interesat de mosii pentru ca sa-si
gasasca chip a sa face razes in mosiele altora, nadajduind ca cu vreme s se
ltasca dupa dorirea sa? Si dup aceea, cite sfazi, cite jalobe, cite fa'psiri
bastamuri de c5.tra cei impreuna mosinasi; ispita este de fata vazuta mii in
toata" zilele.
Dintru aceste si alte asemenea urmri a daniilor este cunoscut c acest
feliu de danii, fiindc din inceput s urz5.sc cu rea credint i far temeiu
de dreptate, nu pot a nu naste prigoniri i gilcevi, uneori despre cei ce le dau,
alteori despre cei ce le ieu, din care intaritindu-sa necontenite pricini i jude-
cali, s pricinuiesc pagube i pierdere de vreme i saracie celor saraci drui-
tori si neamurilor lor; osebit de vatamare de suflete ce sa intimp1 de multe
ori si la o parte si la alta.
Drept aceea, ca un obiceiu rau obicinuit i ca o fapta pricinuitoare
de strimbatate si de necontenite suparari divanului gospod, cu sfat de obste
s-au ga.sit cu cale s se opreasca cu hotarire de istov i sa nu mai fie slobod a
sa 10 face niste danii ca acestea de catre cei saraci si de starea de gios la cei mai
bogati i puternici, fiind oprit accasta cu hotarirea //t.f.33 pravelilor.
Caci scoposul la care privesc i razama pravelile este ca s sigurevsasca stapi-
nirea fiestecaruia pe averea sa. Jara cu obicinuinta acestor feliuri de danii
ridica acest diavthendevsis a stapinini ce da dreptatea fiestecaruia asupra
lucrului sau: ci, dar, iata c fapta aceasta este i improtiva praveli[i]. Pentru
aceea, ca s conteneasca aceasta catahresis de acum inainte, daniile sa fie
slobode a sa face numai intre rudenii si intre cei de starea deopotriva sau si
de catr cei puternici, de vor vrea, la cei saraci si de catra toata starea la
sfintele manastiri i biserici, unde sa dau pentru pomenirea i folosul sufletesc.
Tara amintirea, precum s-au obicinuit pin acum cu chipurile i pentru pricinile

9 cuvint, in plus fat.5. de SH 10 mai SH

114
www.digibuc.ro
ce s-au zis, s fie oprite tuturor Cu hotarire de obste. $i de vor mai indrazni
vreunii dupa hotarire aceasta a da sau a lua nescareva danii de acest feliu,
nu s tie in sama, ci s se socoteasca ca cum nu s-ar fi facut, once tocmal
sau invoiala s va face asupra acestui pont.
Iara carii vor cuteza a metaherisi viclesug, dind si luind improtiva
hotaririi acestia, asemenea danii prin zapise viclene, cu veleturile mai de-
nainte: unii ca aceia, aflindu-se i dovedindu-se, sa fie supusi la pedeapsa a
pagubi amindoao partile, atit lucrul ce s va face danie, eft i pretul lui, cu
care s'a se foloseasc neamurile sau razesii acelor ce vor da acele danii.
Osebit, fiindc asemenea pricini de gilcevi intre mosinasi si de supararea
divanului se nasc si din pricina / vinzarilor de mosii, ce sa vind si din zalogitu-
rile ce s zalogesc pentru datorii, cum si din schimburile ce sa fac urmindu-s..
la cele mai multe o catahrisis pricinuitoare de neodihna'., care si aceste fiind
trebuinta de a s pune la calea cea mai bun pe urmarea dreptatii, asa s-au
socotit hotarirea:
Cind va fi s'a se vinz vreo mosie sau parte de mosie intre cei ce nu sint
raz'asi sau rudenie, sa fie datori atit vinzatoriu cit i cumparatoriu a sa inf-
tosa la divan, aratind zapisul tocmelii cu pretul cel adevarat, care dup ce
s va cerceta, aroi de la divan s se scrie catre dregatorii tinutului la care va fi
mosia aceea ca s faca publicatie in 6 luni la toate zilele de tirg, spre instiintarea
acelora ce rudenia i razasia le d protimisis a rscumpraU i pin la aratata
aceea de sase luni vade neiesind nimene din neamuri sau din razasi, ce vor fi
aicea ca s cumpere, apoi dregatorii tinutului sIi triimita marturie in scris la
divan de instiintare: si asa de la divan sa se intareasca vinzarea aceea ca s
ramiie statornica.
Si cind rudeniile sau ra.zasii vinzatoriului, care va 12 fi de fata, sa vor
scula s rascumpere dupa ce va trece vadeoa aceea de sase luni ce s-au zis,
cum si aceia fazasi i neamuri ce vor fi instreinati pe la alte tari, de nu vor
veni pina in cinci ani ca s rascumpere, ci vor lasa s treaca mai mult vreme
apoi vor cere s rscumpere, atuncea sa nu li se tie in sama cererile, nici a
celor de fata, nici a celor instreinati, trecind aratatele vadele, precum aceasta
prin hrisovul domniei sale // raposatului Grigorie Ghica voevod
batrinul este hotarit.
Asijderea, indatoritoriul ce va avea mosii 13 sau vie, sau tigani amanet
pentru datorii 14 si viind ziva vadelii, la care cel indatorit prin zapisul su
face st'apin asupra amanetului, neplatind datoria sa nu fe volnic a stapini
acel amanet pina nu va instiinta divanul, si de la divan sa se fac iarasi publi-
catie prin 15 rinduiala ce s-au zis mai sus si pina in 6 luni neiesind nimenea
dintre ceia ce au protimisis, ca sa plateasc datoria, s rascumpere amanetul,
apoi acel amanet sa se scoata la mezat i strigindu-se dupa obiceiu cu pretul
ce sa va adaoge s se protimisasc' a lua indatoritoriul i s i se intareasca
stapinirea prin hrisov gospod, ca pre urma, de sa va scula cineva din neamuri
sau razasii aceluia ce au zalogit pentru ca s rascumpere, s'a nu li sa tie in sama.
Pentru schimburi asemenea s-au socotit c este bine sa s hotarasc ca
oricarii vor avea s faca schimburi de mosii s'a fie datori intii: a instiinta
divanul, ca de la divan sa se cerceteze lucrurile ce sa dau schimb si de la o
parte si de la alta si pricina sau interesul ce au indemnat sa se fac acel schimb,
carele de s va gsi cu cale, sa s intareasca si de la divan. Si asa sa ramiie
schimbul statornic; iara aminterea sa nu tie in sama. Osabit razasul ce va
11 rAseumptun/ eumpAra SH; 12 va/ vor SH; 13 moii/ moie SH; 14 datorii / datorie SH;
15 prin/ pe SH

115
www.digibuc.ro
vrea sii schimbe sau sii vinzi partea sa de mosie, urmind dup5. orinduiala /
aritati mai sus, si fie dator intii alege si a-si hotiri partea lui dintr5 a 16
altor rzesi si asa s'A fie volnic a o schimba sau a o vinde; ian intr-alt feliu
SI nu aibi voie ca cu acest chip s'A lipsasc'A multele pricini si gilcevi.
Deosebit, fiindc din pricina slobodii volnicii a vinzirilor si a schim-
burilor, intre alte neorinduiele ce s-au urmat si cele mai multe din monastiri
au pierdut din in 18 vremi in vremi multe mosii, ce au avut de la ctitorii lor:
s-au socotit cu sfat de obste, ca de acum inainte si fie opriti egumenii mona-
stirilor cu hotirire ca nici Cu un chip s'A nu dea mosiimonastiresti, dciinstrei-
narea mosiilor ctitoresti de pe la monastiri, osibit cii este opriti de pravili,
dar pricinuieste i desivirsit striciciune monastirilor, cum si schimburile de
mosii monastiresti si nu fie slobod a si face fiestecum; ci cind va fi trebuinti
de a si face vreun schimb cu mosia monastireasci, s'A nu s'A fad cu altceva
fr decit iar cu mosie, care s' se cerceteze intii de citri mitropolitul
si de dtri divan si gisindu-si a fi cu cale si mai de folos monastirii prin incre-
dintate cercetiri si asa si se fad; iari aminterea de s'A 19 va face, sii nu s." tie
In sami nici intr-un chip.
La toate aceste de mai sus aritatele pricini, punere la cale si avezare,
intr-acest chip s-au asizat i s-au hotirit ca sii se urmeze de acum inainte:
Iar pentru cele trecute danii, vnzri i schimburi ce s-au ficut
//ff.15 acum, fiindci a si disface este cu neputinti, cAci se poate da pricini de
neconteniti si firi de sfirsit turburare intre rAzesii de mosii i suprare
divanului gospod, s-au socotit si s-au hotifit ca si rimline statornice dupi
orinduiala cu care s-au fcut.
Prin cea al doilea obsteasd anafora ce s-au ficut mai pre urma tot in
anul acesta, let 1785 septemvrie sii arati pentru pricina impirtirilor de tigani
CC s-au obicinuit pini acum aicea in tara, cIt 20 partea moldoveneasci ce
prin insuriri i miritri s-au amestecat cu neamul tiginesc, asupra drora
pricini, micar cii sint acute intii de riposatul domn Grigorie Ghica voevod
oarescare hotiriri prin domnesc hrisov si al doilea rind mai pre larg
mai cu deadinsul s-au ficut hotArirea prin zece ponturi la domnia dintii aicea
In Moldova a riposatului domn Grigorie Alexandru Ghica voevod, care
ponturi fiind acute cu adunare de sobor a arhiereilor trii si a velitilor bo-
ieri, prin anafora s-au aritat domniei sale atuncea si s-au adeverit atit prin
intiritura anaforalii cu iscilitura i pecetea domneasci 21 Cit i prin osibit
hrisovul domniei sale s-au intirit; dar 22 pentru ci n-ar fi fost deplin intocmire
potrivire, rimiind de nu s-au urmat pn acum deplin de 23 numitele
hotariri.
$i voind domnia mea ca si se asize cum ar fi mai cuviincios fi
mare si drept a si urna la o pricini ca aceasta, atit din partea celor cu pricina,
cit prin partea giudedtii, prin domneasca noastri s-au poruncit ca si
se fad o deplini 24 indreptare i desivirsit hotirire dupi / care de-apururea si
in viitoarele vremi nestrAmutat si se urmeze i s'A se pizasci ca o pravili.
Insi fiindc, precum s-au aritat mai sus, hotArirea cea mai pre larg
si mai cu deadinsul asupra acestor pricini este cea din vremea pomenitului
domn Grigorie Alexandru Ghica voevod, ficindu-si socoteali cu cea mai
mare luare aminte in frica lui Dumnezeu asupra acelor aritate zece ponturi,
la cele ce s-au cunoscut cii s-au hotirit atuncea cu cale si cu dreptate, nu s-au

16 dintri/ dintr-a SI-I; 17 lntr-alt feliu / In aininterea SH; 18 in, In plus fati de SH; 19
SH 201 pentru, SR: 21 domneasca /alhospod SH ; 22 dar I dara SH; 23 deldupa- SH; 24
deplinl/deplin SH

116 www.digibuc.ro
flcut acum nici o stfmutare si cele ce s-au prut a fi nepotrivite deplin asupra
drepttii s-au indreptat precum s-au socotit a fi mai Cu dreptul si mai Cu cale.
Asijdirea si cele ce s-au socotit a fi lips spre indestularea dreptAtii de amin-
dcao pArtile s-au adaos i s-au asezat precum s-au gAsit cu cale, care de toate s5.
arat pre larg prin ponturile ce s'A urmeaz in jos.

Dack tiganul domnesc ori boieresc ori monastiresc sau ori a cui va lua
tiganc domneascl, boiereasc5. ori 25 monastireasa sau ori a cui va fi, pentru
ca si nu rmiie pe urrn s se La impartire copiilor, s'A fie datoriu stpinul
tiganului a da alt tigancI in locul aceialalte 26. pArti, ca s'A rmiie la stApinirea
Jai sllasul intreg. Iar cind stApinul tiganului nu va avea tigancl s dea, s'A fie
volnic stIpinul tigancii s dea sigan pentru sigan i sA ia sla..sul. Si cind nu
va avea nici acel cu tiganul s dea alt tiganc5., nici acel cu tiganca s dea
alt sigan, atuncea s fie volnic stpinul tiganului s dea 50 lei pretultigancii.
Iar de nu va vrea s dea, s fie volnic stapinul tigancii s'A dea pentru tigan
70 ki i partea la care va rAminea // 11.16 vinzarea s la zapis incredintat
de la mina vinztoriului.

De s'A va timpla tiganul sau tiganca cu vre un mestersug i stpinii lor


ziu s vor putea invoi pentru pricina mestersugului, atuncea s mearg inaintea
judecItii, i judecata va hotri ce pret s dea acela la care va rminea s'Alasul,
pentru mestersugul tiganului sau a tigancii, afar. de 27 pretul ce s-au socotit
pentru suflet, ns pentru mestersugul lutriei, a cobz5riei sau a altor zickturi
nu-s hotrasc nici s'A se dea pret osebit 28.

Cind s va timpla vreun tigan s ja vreo tiganc a cuiva nestiutl, cum


tiganca s ia tiganul cuiva nestiut i trecind ani la mijloc vor fi apucat a face
copii, aflind dovad stApinul pArtii ceii pierdute c este tiganca sau tiganul
.a lui, atuncea s'A fie volnic stApinul tiganului a da alt tigancI de mritat in
locul tigancii, sau stpinul tigancii s dea alt sigan de insurat in locul tiga-
nului, ca s rmie slasul intreg la o parte, ins protia volniciei a /ua sau a da
-schimb s se dea la stpinul pdrtii ceii pierdute ; iar pentru partea de copii
-ce a va cdea a s5. da (pentru ca s'A nu s'A fac despArtire copiilor de printi)
s'A. se dea bani, insA pretul copiilor de la 16 ani in jos s fie pe jumtate, adec5.
-feciorul 35 lei si fata 25 lei; iar acelor de virst de la 16 ani in sus va fi pretul
intreg, cum s-au arAtat la pontul intiiu, 70 lei tiganul / si 50 lei tiganca; iar.
-de s va intimpla aflarea acelor tigani de aire sfpinii lor dup indelungat
vreme, incit i copiii tiganilor s' fie insurati i s aib copii, atuncea acela29
va avea a da (nepriimind bani cela ce va avea a lua) pentru cite suflete va avea
dea, sA fie indatorit s'A dea s'Alase intregi, iar pentru cite suflete nu va avea
s'Alas intreg de potrivil, ca s'A dea, s'A aib voie a da bani dup pretul rinduit,
-ca s nu s'A fac desprtire de slase.

SA se dea publicatie i porunci de obste in toat tara ca nici unul din


protopopi sau preoti s nu fie volnici a cununa tigani cu tigance fr stirea
ori, In plus fatA de SH; 26 a, In plus falta de SH; 27 de / din SH; 28 osebit/deosebit SH;
.29 ce, Sli;

11Z
www.digibuc.ro
sapinilor lor i ping nu vor lua scrisoare de la acei stpini sau de la vechilii lor
cg adeca (de va fi altul stpinul tiganului si altul stgpin tigancii), cu invoirea
priimirea lor s volnicesc acei tigani a s cununa, sau de vor fi si tiganul
tiganca tot a unui stgpin, s se scrie c sint amindoi drepti robi ai sgi i c Cu
stirea i voia sa vor s se cunune i intr-acest chip cununindu-i, s fie datori
preutii a tine la sine si a pzi scrisorile acelea, ca cind va naste vreo pricin
s vor intreba, s le scoatg de 30 fatg ca sg-si dea seama, &I nu rginiie supt
vinovtie.
Iar care preot s va argta prin stiintg nesupus poruncii i nu va urma.
hotririi acestia, ci va cununa vreun sigan sau tigancg a cuiva ar stirea si
voia stpinului, acela preot ()snit de pedeapsa canonului // bisericesc
ce i s va rindui, incg s fie indatorit a da gloabg pretul rinduit al tiganului
sau a tigancii ce va cununa frg stirea stgpinului la acelasi sapin. Cum si ori-
carii din cei ce au tigani va lua cu tiganul sau cu tiganca sa, prin insrciune
sigan sau tigand a altui fge stirea i voia aceluia, asemenea s' fie indatorit,
dupl ce s va afla, s dea gloab pretul tiganului sau al 31 tigancii ce va lua.
la stgpinul a cgruia s vor afla.
(5)
Tiganii domnesti, boieresti, monastiresti sau ori a cui vor fi, ce umbll
cu sgtrile prin tara si sint obicinuiti a fura fete de tigani sau tigance de le tin
fr cununie, zicind c sint cununati cu dinsele, pentru aceasta s se dea tari 34
porunci la juzi ca de acum inainte nicidecum unile ca acestea s nu s facg;
iar dovidindu-s s au urmat improtivg.', atit judele cetii la care s va timpla,
cit i iganul acela sg se pedepseasc cu mare pedeapsg, iarl tiganca cu toti
copiii ce va avea s se dea la stgpinul ei, de va fi a altui stgpin.
(6)
Sapinul vreunui sigan de va indemna pre tiganul sgu sa fure vreo.
tiganc din cas boiereasa, monastireasea, mazileascg, negutgtoreascg. sau
ori a cui, i cu chip de insgrciune prin a lui msturie s vor cununa, fiindcg..
a s desprti nu sloboade pravile i stpinul tigancii a sg pggubi de slujba ei.
nu este cu dreptate, s-au socotit cind s va dovedi c stg.pinul tiganului au fcut
un lucru ca acesta cu indemnarea i / mijlocirea sa, s rmiie tiganul supt
stpinirea stpinului tigancii impreun cu tiganca, dindu-i si carte gospoct
de stgpinire; iar cind tiganul va face un lucru ca acesta fg.rd stirea stpinului
sgu, s se socoteascg cu divanul gospod pedeapsa tiganului i pierzarea slujbiE
sapinului tigancii.
(7)
Un sigan ce de copil mic il va lua stpinul su in casa lui si-1 33 va slujii
cu credint i cu dreptate ping. ce 34 va veni la virst, apoi stpinul lui, pentru
acea cu credint i Cu dreptate slujbg ce au avut de la dinsul intru atitia ani
s. va milostivi asupra lui va ierta de robie, dindu-i si carte la ming.
de dinsul, precum c l-au iertat, unul ca acela sg fie slobod de roble in toat
viata lui i nici domnia 35, nici feciorii stgpinului sgu, nici alt rudenie s nu
aibg voie a-1 trage la robie, asemenea s36 urmeze si la partea femeiasck ins&

30 de / la SH 31 al / a SH; 32 tan/tare SH; 33 0-1 / si-i SH; 34 ce, in plus fat5, de SH 35 dom-
nia domnie SH; 36 s5./s sA, SH;

118
www.digibuc.ro
nici Siganul, nici Siganca, ce vor iertati, s. nu fie volnici a s cununa cu partea
moldoveneasc5., si 37 numai copiii ce s vor veni 3q in part ea lor, vor fi slobozi de
robie.
(8)
Un moldovan de va vrea s. ja Siganc5., sau Siganul s ja moldovanc',
precum pin acum ru si fr5. de 32 cale s obicinuiesc a A. lua, rmlind cu
aceast pricin in robie partea cea slobod i fiind acesta lucru improtiva
.a toat dreptatea si pra.vila, s-au socotit ca de astzi inaintea nicidecum mol-
dovanul " Siganca s nu la, nici Siganul moldovanc5., ci acest feliu se insoSire
cununie s fie de istov cu hotrire oprite. Iar de sk vor // ff.18 cununa
prin gresa1 i prin nestiint, inclat ce s vor afla s, se despart5.,
pravila Constantin Armenupolul, cartea IV, titlul 12, file 341, hotraste asa:
de s va dovedi dup facerea nunSii c unul din casnici este rob, s desprSste
nunta indat, ca cum s-ar fi intimplat moarte.Pentru care s se deainstiintri
tari porunci atr preoSii de pe la toate satele si orasile rii, ca nicidecum
indrzneasa a cununa pre unii ca acestia. i oricare preot prin
nu va urma poruncii si hotririi acestia, s se caterisascl de darul preoSiei
s se fack' birnic vistieriei domnesti.
Iaf cindu vreun moldovan s va injurlui cu vreo SiganC sau moldo-
vanca ca vreun Sigan, cerind cu deadinsul amindoao prtile ca s se insoSasc
prin cununie i stpinul prSii Signesti va face c5.zuta silinsi nu va putea
dezbreze i ei nc vzind c nu li se d voie dupl cererea lor vor fugi
impreun si vor trece preste hotar intr-alt Sarl i s vor curiuna si pe urml
vor intoarce iar'si la locul lor, oriunde si cind s vor afla si s vor prinde,
.s se desparSI si copiii s arniie toSi in partea Signeasc5..
Iarl cind stpinul vreunui sigan sau Sigance, pentru lcomia de interes
-prin a sa voint va indemna sau va mijloci cu chipuri de mestersuguri 41 ca s5.
se cunune Siganul sau Siganca lui cu parte moldoveneasel, dovedindu-s o
fapt ca aceasta, iarsi / s5. se despart i copiii toSi s rmiie in partea Sig5.-
-neasa. Iar stpinul prtii Signesti s fie indatorit a rminea pAgubas de
obul sau de roaba sa, vinzindu-s' la mezat Siganul sau Siganca ce srt vor cunu-
cu acest chip dimpreun cu toSi copiii i banii citi vor cuprinde s se dea
la facerea podurilor; iarl preotul ce va face acest feliu de cununie, dovedin-
u-s a au stiut pricina si au cununat improtiva hotririi, s se canonisasa 42
lipsire din vrednicia preoSiei, precum mai sus s-au artat.
(9)
Pentru imp5xSala de Sigani ce s-au fcut pin acum la hotrirea aceasta
dupa obiceiul ce s-au unnat din vechi, cum si pentru partea moldoveneasc
ce s-au insoSit pin acurn prin cununii cu partea Signeasel, fiind i hotriri
Trin hrisoave gospod, c1 un moldovan de va priimi s51 ja Siganc sau moldo-
vanca Sigan, s rmiie robi ca niste Sigani, la care de vreme c pin acum asa
s-au urmat, intru, aceeasi hotarire i orinduial s-au gsit cu cale ca s5. rmiie
.atit impiSirile ce au apucat a s face pin aciun, cit si insoSirea prii moldo-

47 i , ci SH; 33 v^ni / naste SH; 33 de, in plus fa tl de SH; 40 moldovanul J moldovan,


.:SH: 41 metersuguri / m-stersug SH; 42 canonisasa j canoncascl SE;

Ilg
www.digibuc.ro
venesti Cu partea tiganeasca ce s-au facut Ora la aceasta hotarire. Iara de
acxun inainte, toate sa se pazasca i sa se urmeze fara stramutare de-a pururea
dupa chipurile ce s-au aratat i s-au hotrt mai sus, ramiind cu toata inte-
meierea i sa se pazasca ca o pravila statornica i nestrknutata in veci.
spre aceasta este credinta a insumi domniei mele.
Noi, Alexandru loan Mavrocordat voevod. //
credinta a cinstiti i credinciosi boierii divanului domniei mele a mari
si mici
Poftim dar 43, domnia mea, cu dragoste si pre alti luminati domni,.
pre carii Sfintul Dumnezeu i va rindui in urma noastra la domnia acestii
tari, s nu strice aceste bune orinduiele i indreptari, care cu sfat de obste
am facut domnia mea, ci mai virtos s intareasca spre mai bunk' statornicie
intemeiere
Rocul pecetei]
Scrisu-s-au cel adevarat hrisov la scaunul domniei mele, in orasul
Iasului, la 44 cea dintii domnie a noastra la Moldova, de boieriul nostru Sarban
logoft 46 de taina i apoi s-au dat in stamba tipografiei bisericesti 46 din Mitro-
polia Iasului. Anul 1785, dechemvrie, 28.
[Tradus in anul 1824 si tiparit in Tipografia Duhovniceasca a Chisinau-
lui, anul 1827, in luna octomvrie] (Text numai in limba rusk traducerea
noastr5.).
Editie critic5,
In folio, I f . titlu + 9 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romiin6. in stinga, caractere.
chirilice, hirtie albasti, groasil.
DEP.: Bibl. Academiei Ronane, Foi volante, mapa XIX/48.
Textul tip6rit in 1785 a fost reeditat de A. R6clulescu (si colab.), Sobornicescul Hrzsov
1785, 1835, 1839 (= SH), Ed. Academiei, 1958.
Sobornicescul Hrisov a fost folosit ca o lege loca/6 in Basarabia. Pentru nevoile instan-
telor civile din Basarabia, a fost folosit mai intii textul romditesc al Sobornicescului Hrisov.
In 1824, hrisovul a fost tradus in limba rus6 de atre preotid Petru Kunickij. Este probabil
ca instantele s5, fi folosit aceast6 traducere in manuscris pin6 in 1827, cind s-a tipArit in,
tipografia eparhiall din Chisinlu. Aceast6, prim& editie din 1827 cuprinde pe dou6, coloane.
textul rom6.nesc i textul rusesc al hrisovului, purtind titlul Sobornaia gramota gospodaria..
Mavrocordata sostavlja vsyiasea, 28 delcabria 1785 goda *. Editia a II-a in limba rusl a fost
publicatl in 18311a Petersburg si reprezintl o nou6, traducere a Hrisovului.
Au urmat mai multe editii rusesti, in 1850, 1904 si 1908, cuprinse in colectiile de legit
locale basarabene, in limba rus6. Cf. L. Casso, Dreptul bizantin in Romdnia, Chisinau, 1923""
(SH p. 12, nota 3).
SH a fost folosit si de Andronache Donici in manualul salt (in titlul 11, cap. 17; t. 13,
cap. 27; t. 24, cap. 12; t. 25, cap. 5; t. 30, cap. 20; t. 40, cap. 9-SH p. 8).
Cf. I. Peretz, Curs de Istoria Dreptului Romdn, vol. IV, Hrisoavele Domnesti, Bucuresti,.
1931, p. 57-60.
ConsiderAm c6. editia critic& din 1958, transcriind ad-litteram caracterele chirilice nu.
reflect6, realitatea, lingvistic6 a textului. De aceea, este de dorit o non& editie a acestui important
text legislativ, incluzindu-se i retip6rirea de la Chisinau, 1827.

43 dar / dar6; 44 lai intru SH; 45 logoflt / logofet SH; 46 de popa Strilbeithi
exarh, SH

120
www.digibuc.ro
136

licaz ceitrei ocirmuitoriul Senat


La darea Asezgmintului obrazovaniei pentru ocirmuirea oblastei Bassa-
rabiei in anul 1818 s-au fost incredintat stgpinini locului ceii mai mari, ca pen-
tru neinlesnirile ce puindu-1 in lucrare sg vor descoperi cu insusi fapta
pentru mijlocirile cele spre indreptarea lor, s predstavlisascg spre cea de pre
urmg cgutare.
In urma acestia au fost infgtosate de cgtre cea mai mare stgpinire a
locului cele de sfirsit inchipuiri pentru asezarea acestii ocirmuiri.
Dupg cercetarea acestor socotinte i cuviincioasa adgogire a celor de
trebuinte intr-insgle in impgraescul Sf at, s-au alcgtuit cel deplin asezgmint
al acestii ocirmuiri.
.Aflind asez5mintul acesta, care acum s-au inatosat noao cu folosurile
tgrii si cu cea de obste rinduialg a ocirmuirii imperiei potrivit, poruncim:
1-iu. intgritul de cgtr5. Noi i algturatul pre lingg aceasta asezgmintul
pentru ocirmuirea oblastei Bessarabiei dinpreung cu statul lui, s se aducl
In cuviincioasa lucrare.
2-1e. Asezgmintul cel de obste pentru ocirmuirea guberniilor in toate
acele ponturi asupra cgrora in acest deosebit asezgrnint nu s-au pus nici un
feliu de schimbgri, are a-si pgzi puterea sa i in oblastea Bessarabiei.
3-1e. Cu darea acestui de acurn pentru Bessarabia asezgrnint, atit ase-
amintul obrazovaniei din anul 1818 precum si toate punerile la cale cu cel
de acum asezgrnint nepotrevite s taie in a lor lucrare; si
4-1e.- Cel mai mare ocirmuitoriu a oblastei Bessarabiei A. se numeascg
gheneral-gubernator al Novorossiei si a Bessarabiei.
Cel adevgrat cu insusi mina impArgtestii sale mgriri este isc5.1it asa:
Nicola i.
S. Peterburg, 29 fevruarie 1828 anul. 1111.2.7
Copia

Cel adevgrat este iscglit cu insusi mina impgrgtestii sale mgriri asa:
S fie dupg. aceasta. Nicolai.
S. Peterburg, 29 fevruarie, 1828 anul.
Aezeimintul
pentru ocirmuirea oblastei Bessarabiei
intrare
1.

L5.cuitorii oblastei Bessarabiei de toate stgrile, precum partea duhovni-


ceascg, dvoreanstva, boerinasii, mazilii, ruptasii, negutitorii i tirgovetii,
tgranii sau sgtenii lucrgtorii de pgmint, tiganii coronii si a pomescicilor
jidovii pgzesc toate acele dreptgti i pronomii Cu care ei ping acurn sg. fo-
losesc.
2.
Lgcuitorii oblastei Bessarabiei de darea recrutilor sint slobozi pe vreme
nehotgritg; ins aceasta nu atirng asupra crestianilor ce s strgmutg. din
Rossia.
12 - C. 239
121
www.digibuc.ro
Dvoreanstva Bessaxabiei s foloseste si in Rossia cu toate dreptatile
0 pronomiile ce sint intru tot prea milostiv daruite prin Gramota dvore
neasca si alte legiuiri; asemenea si dvorenii rossienesti ce s-au asezat in Bessa-
rabia sa folosesc cu toate obstestile dreptati si pronomii a acestii tagme-
deopotriv cu dvorenii Bessarabiei. /

Crestianii ce sint asazati cu la'cuinta in Bessarabia si cei ce de acum A


vor asaza, dal-a de tigani, nu pot fi robi nici la pomescicii Bessarabiei, nici la
dvorenii rossienesti. $i in urma acestia dvorenii rossienesti ce vietuiesc in
Bessaxabia pot, afara de tigani, a avea acolo oameni robi numai casnici si
Aceia pentru slujba fetilor lor si a casei, iara nu pentru a-i lacui pre dinsii pe
mosii.

Partea intiiu
Obrazovania ocirmuirii
Cap. I
Ocirmuirea cea mai mare

Ocirm.uirea cea mai mare a oblastei Bessarabiei sa incredintaza gheneral7


gubernatorului al Novorossiei si a Bessarabiei.
Cap. II
Impartirea ocirmuirii
' 6.
Ocirmuirea oblastei Bessarabiei sa imparteste in cea a oblastiei, a
uezdurilor sau a tinuturilor si in cea oraseneasca.

Ocirmuirea cea a oblastiei sa asaza in orasul Chisinau.

Ocirmuirile tinuturilor sa asaza la tinuturile: a Hotinului, Iasului,


Orheiului, Benderiului, Akkermanului si a Izmailului; in orasele: Hotinul,
Baltile, Chisinaul, Benderiul, Akkermanul si Izmailul.

Ocirmuirile orasanesti sa asaza in Chisinau, Benderiu, Izmail 111131


Bltile, Hotinul, Akl'cerm'anul, ClUlia si in Reni.
Cap. III
Ocirmuirea cea a oblastei

Ocirmuitorul oblastei este gubernatoriul politicesc.

122

www.digibuc.ro
11.
El s. rinduieste de ctr imprteasca sa mrire.
12.
Ocirmuirea cea a oblastei s alatuieste: a) din Sfatul oblastei; b) din
Ocirmuirea oblastei; c) din palata haznelii; d) din giudectoria creminali-
ceasa a oblastei; e) din giudeatoria politiceasa a oblastei si din f) Sovestnii
Sud (adec din giudectoria cea dup5. cuget).
I. Alatuirea asezkilor a ocirmuirii cea a oblastei.

Sfatul oblastei s5, alatuieste din prezidentul si 7 cilenuri.

Prezidentul Sfatului este gheneral-gubernator; cilenurile: gubemator


politicesc, maresalul dvorenilor oblastei, vite-gubernatorul, doi prezidenti a
giudecktoriilor criminalicesti i politicesti a oblastei i doao neschimbate
cilenuri, care s rinduiesc de ocirmuitoriul Senat, dup predstavlenia ghene-
ral-gubernatorului.

In lipsa gheneral-gubernatorului, in Sovet prinde locul prezidentului


gubernatorul politicesc.

Ocirmuirea oblastei s alctuieste: / din gubernatorul politicesc, din


patru sovetnici si din un asesor.

Sovetnicii si asesorul a ocirmuirii oblast ei sorinduiesc de Catr5 carnui


toriul Senat, dup predstavlenia gheneral-gubernatorului, prin Ministeria-
pricinilor dinluntru.
1,8.
Ling6 ocirmuirea oblastei s afl 'urrntoarele deosebite aseZri:
Pricazul obstestii purt'ri de grij, care s alctuieste dup pravilele
ce sint in guberniife Rossiei cele din15.untru.
Adunarea deputatilor dvorenstvei, ce s alatuieste din marsalul
oblastei si din deputatii din fiestecare tinut, dup aiegerea dvorenilor preste
trei ani.
Uprava doftoreasc, alctuirea ariia este hotrit prin stat ce s-au
dat ling acest asezraint.
Partea arhitectoreasc5., ce s aktuieste din axhitector si doi pomos-
nici, care s'al rinduiesc de ctr. gheneral-gubernatorul.
Procurorul oblastei i doi pomosnici a lui (streapcii gubemiei) pen-
tru pricinile criminalicesti i politicesti a oblastei. Precum procurorul oblas-
tei, asa si pomosnicii lui s rinduiesc de ministrul iustitiei pe temeiul obstestii
asezri.
19.
Palata haznelii s alatuieste din vite-gubemator, trei sovetnici, cazna-
ceiul oblastei, controleriul oblastei si din un asesor.

123
www.digibuc.ro
Vite-gubernator s'A orinduieste de ata impArAteasca sa m5sire,
ceialalti cinovnici de ocirmuitoriu 'W.11 Senat, dup51 predstavlenia minis-
trului finansurilor.

In lipsa gubernatorului politicesc, vite-gubernatorui prinde locul lui.

Una palata .haznelii s af1 urmAtoarele asezAri:


Partea mAsurArii de pmint, pentru care s orinduieste mAsufl-
toriu de pAmint a oblastei de cAti ocirmuitoriul Senat, dup predstavlenia
gheneral-gubernatorului.
Ocirmuirea forstineistereascA. Ea rAmine tot intru acea asezare,
precum este si acum si este supus gheneral-gubernatorului.

Crimenaliceasca judecAtorie a oblastei s alcAtuieste: de un prezident


i din doi sovetnici din partea ocirmuirii, din doi zasedateli dup alegerea
dvoreanstvii si din doi zasedateli din partea negutitorilor.

Giudeatoria politiceascA a oblastei s alctuieste: din un prezident


gi doi sovetnici din partea ocirmuirii, din doi zasedateli de la dvoreanstvk
i din doi zasedateli de la negutitori.
25.
Prezidentii giudecAtoriilor criminalicesti i politicesti sa orinduiesc
de impArAteasca sa mArire, jara doi sovetnici in fiestecare giudec'Atorie de
ocirmuitorul Senat, dupA predstavlenia gheneral-gubernatorului.

Sovestnii sud (giudec'toria cea dupa cuget) s'A alatuieste: de un giu


decAtoriu, din doi zasedateli de la dvoreni si din doi de la negutitori i trani.

GiudecAtoriul cel dupa cuget sa alege de dvoreni pentru care la obici-


-nuitele viboruri a dvoreanstvii s se balotirisasa cinci candidati, pre care
s5. se predstavlisa.sa gheneral-gubernatorului i dintre carii unul, dupl soco-
tinta lui, s intAreste spre implinirea artatei slujbe.

Afar. de acestea, s5, af1a urmAtoarele deossbitele a oblastei asezAri:


a) ocirmuirea pod[i]tei; b) ocirmuirea carantinilor; c) ocirmuirea tamojnilor
d) ocirmuirea tuzlalilor de sare.
29.
Pa[i]tovaia cantora a oblastei si cele supuse ei pa[i]t-expeditii p.zesc
cea intila alcAtuire a lor i s'A afl supt nemijlocita priveghiere ceii de obste
Infra imperie ocirmuiri a pod[i]telor.

124
www.digibuc.ro
30.
Ocirmuirea carantinilor cu toate ale eii aszri rmine asemenea pe
temeiul cel dinainte i s afl supt priveghierea Ministeriei pricinilor dinlkin-
tru si in povtuirea gheneral-gubematorului. Nacealnicul liniei carantinii
i nacealnicii carantinilor s orinduiesc de imprteasca sa mrire; iar cilenii,
directorii, comisarii si altii a carantinei cinovnici de gheneral-gubernatorul.
Dintre din.sii, cileni i directori cu intrirea Ministerului pricinilor dinlluntru.
31.
Ocirmuirea tamojnilor rmin e in cea nemijlocita priveghiere a Minis
teriei iinansuril o r. 1117.51
32.
Ocirmuirea tuzlalelor de sare din Bessarabia atim. c5.tr. Ministeria
finansurilor.
Cap. IV
Ocirmuirea tinuturilor
33.
In fiestecare tinut s rinduieste giudeatoria tinutului i ispivnicia
plminteasc.
Alc'tuirea ocirmuirii tinuturilor.
34.
Giudectoria tinutului se alatuieste din judectoriul tinutului, de la
un zasedatel din partea cirmuirei, din doi zasedateli de la dvoreanstv.
din doi de la mazili, ruptasi i tlrani.
35.
Giudectoriul tinutului s rinduieste de ctr.' ocirmuitoriul Sena t, dup
predstavlenia gheneral,gubernatorului, iar zasedateliu despre partea ocir-
muirei de insusi gheneral-gubernatorul.
36.
Ling giudectoria tinutului sint urm.toarele asezri:
Epitropia dvoreneasa, in care, supt prezidentia marsalului de
iinut a dvoreanstvei, dup viborul dvorenilor, s afl cilenuri zasedatelii
giudectoriei tinutului din partea dvoreneasc.
Insemnare. In tinuturile: Benderiului, Akkermanului si a Izmailului,
-dupi micul numer a dvorenilor, marsali de tinuturi inainte ping la o vreme
nu s orinduiesc; iar slujbele lor la epitropiile dvorenesti si altele, le vor
uunplini giudectorii tinuturilor.
Msurtoriu de pmint a tinutului (ingeneriul) carele s. / rinduieste
de cita gheneral-gubernatorul.
37.
IsprIvnicia Prninteascl s alatuieste din naceainicul pmintesc
(ispravnic) 0. din patru zasedateli.

125
www.digibuc.ro
38.
Atit nacealnicul pamintesc precum si zasedatelii s' rinduiesc de catr_
gheneral-gubernatorul.
39.
In fiestecare tinut s'a.' afla caznaceistva supt ocirmuirea caznaceiului
de tinut, ca.re A rinduieste pe terneiul cel de obste.
40.
In fiestecare tinut sa afla un procuror a tinutului (streapcii a tinutului).
41.
Procurorii tinuturilor A. rinduiesc de cata ocirmuirea oblastei, cu 'hita-
rirea gheneral-gubernatorului.
42.
In fiestecare tinut s afla un lecar si doi pomosnici ai lui.
43.
Orinduirea acestor cinovnici spinzura de la gheneral-gubematorul.
Cap. V
Ocirmuirea orasineasca
44.
In fiestecare oras sa orinduieste ocirmuire orasineasca care cuprinde
intru sine giudecatorie, gospodarie si politie.
45.
Pentru giudecatorie s asaz.' in tirguri maghistraturi orasinesti; pentrtz
gospodarie orasinesti dume si tehoviia uprave (cirmuiri breslelor); iara partea
politieneasck s'a Incredinteaza supt cea mai mare //f.f-6./ priveghere p?lit-
meisterului si a upravii orasinesti.
III. Alcatuirea asezarilor orasinestii ocirmuiri.
46.
Maghistraturile s'a alcatuiesc de un burgomistru si patru ratrnani de
catre obstii.
47.
Linea maghistraturi se afla urmatoarele aseza ri:
Slovesnii sud (giudecatoria cea prin cuvint), care sa alcatuieste
din starostii si !din giudecatori dupa alegerea de ctra obstii, si
Sirotschii sud (giudecatoria sirimanilor) care, fiind suptpr ezidentia
capului de tIrg, sa alctuieste din doi cileni a maghistratului orsinesc si din
un staroste orasinesc.
48.
Duma orasineasca sa alcatuieste din capul tirgului si din cei cinci glas-
nici de catra obstii.
126
www.digibuc.ro
Lsemnare. In tirgurile Chilia s'i Reni, in loc de maghistrat si duma
orisineasca s'A rInduiesc ratuse.
49.
Tehovaia uprava (cirmuirea breslelor) sa alcatuieste din un burgo-
mitru, din starostele tIrgului de catr obstie si din cei mai mari a breslelor
din partea fies tecaria bresle.
50.
O uprava orsineasca sa alcatuieste supt prezidentia politmeisterului
din un ceastnii pristav si din un ratman de la maghistrat, iar acolo unde nu
este ceastnii pristav, din doi ratmani de la / maghistrat sau de la ratusa.
51.
Rinduirea cinovnicilor politiei spinzura de la Fheneral-gubernatorul.
52.
LInga politie sint urmatoarele asezari:
Comanda focului si
Comisia cvartimaia.
53.
Asezarea, dupa care comitetului celui rinduit la 18 avgust anul 1814
s-au dat voie s finduiasca cinovnici la feliuri de locuri In guberniile, nu sa
atima asupra oblastei Bessarabiei, potrivit cu rinduiala cea pentru cei ce
slujesc pina acum Intr-Insa este pusa.

Partea a doao
Cuprinderea Indatoririlor si pentru supunerea si atimarile locurilor si a fetelor
Intru cirmuirea oblastei Bessarabiei

Cap. I
Cuprinderea Indatoririlor si rinduiala supunerii
Despartirea I
Pravilele cele de obste
54.
Precum cuprinderea indatorirei, chipul lucrarii si espunderea tuturor
locurilor si a fetelor filtra ocirmuirea oblastei Bessarabiei, asa si rinduiala
supunerii sa hotarasc prin cele de obste a imperiei asezari, adeca prin acele
pravile care lucreaza si care A. vor da de acum Inainte la guberniile imperiei
cele dinlauntru. Drept aceea:
55.
Fiestecare loc si fata la ceea ce s atinge de slujba sa si lucrarea pri-
cinilor urmeaza dura pravilele /07/ cele de obste a celor asemenea luisi
locuri si fete In imperie.
127
www.digibuc.ro
56.
Tot acestea si cele de obste pravile arat fiestecruia loc i fete in cuprin-
derea cirmuirei oblastei Bessarabiei dritul i granitile a lui puteri, asijderea
rspunderea pentru neimplinirea datoriei slujbei sau pentru luarea asupra
sa a mai multei puteri, decit i s-au dat lui.
57
Gheneral-gubernatorul al Novorossiei si a Bessarabiei i la ocirmuirea
oblastei Bessarabiei s supune ocirmuitoriului Senat.
58.
Toate locurile (asezri) a oblastei s' supun:
Partea implinitoare, ocirmuitoriului Senat, ministeriilor i gheneral-
gubernatorului.
partea gospodriei, ministeriei.
partea giudeatoreasc5., ocinnuitoriului Senat.
iar la priveghierea pentru dreapta i cea cu sporire lucrare pricinilor
si a punerilor la cale, gheneral-gubernatorului fr de mijlocire.
59.
Locurilor oblastei s supun toate a tinuturilor si a orasilor locuri (ase-
zri), dupi feliul lucarilor lor.

Rinduiala i m'Asura supunerii atit a gheneral-gubernatorului, cit si a


ocirmuirilor ceii a oblastei, celor deosebite ce sint in oblastie, asemenea
tinuturilor si a orasilor, s hotrasc prin pravilele cele de obste.

Tot pe aceste cele de obste pravele f s asaz5, treptele in lucrarea pri-


cinilor si revizia hotririlor a locurilor giudectoresti, suindu-s pira la ocir-
muitori1 Senat.

Toate pricinile in locurile prisudstfiilor din oblastia Bessarabiei s'A


lucreaz pe limba rossieneasa, iar cind va urma nevoie cu tlmcire si pre
limba moldoveneasc.

In pricinile de judecati s priimesc de temelie pravilele tarii, iara intru


acele intimplari, unde ele sa vor afla nu deplin, sa priimesc i pravilele Rossiei.
!TIs pricinile de judeati in tinuturile Izmailului i Akkermanului, fiinda
intr-insele nu sint moldoveni, trebuie s se lucreze i s se hotrascl pe te-
meiul legiuirilor Rossiei.

Priimind in uvajenie c in cuprinderea ocirmuirii Bessarabiei intr


al oblastei Sfat, carele in cele de obste a imperiei asezri nu sa af1 si el ase-
menea unele prti cer deosebite pravile, pravilele acestea s insemneaz
mai jos. Ins i aceste asezri in atirnrile cele de obste atra slujb5.i c5.tr
stpinii, asijderea precum i in acele Indatoriri ale sale, care nu s cuprind in
ponturile celor deosebite pravile, lucreaz i s'A povtuiesc cu pravilele
cele de obste.

128
www.digibuc.ro
Desp'rtire II
Deosebit e pravile
A. Pentru Sfatul al oblastei
65.
Sfatul al oblastei Bessarabiei la pricinile de judecati nici o amestecare
riu are. Ilff.81
66.
Cautarii Sfatului oblastei s'A las cele mai mari pricini din cele ce atirn.
de punerea la cale si de economie, adeca:
Rinduirea banilor pentru feliuri de cheltuieli din soma oblastei
alcatuita din zace protenturi si de obste punere la cale a acestii somi, potri-
vit cu intritul tahmin ( 82).
Cercetarea tahminului si a analoghiei pentru pamintestile havaiele.
Iscodirea mijlocirilor spre a aduce la mai bulla fericire starea noro-
dului, alejverisul si gospodaria satelor.
Asezarea dflunurilor noao si tocmirea celor vechi.
Facerea prin tirguri a zidirilor in socoteala capitalului celui din a
zecea protenturi sau in socoteala a insasi obstiilor si in urma aceia cercetarea
planurilor si a tahminurilor.
Taierea relelor intrebuintari care pot a s naste in oblastie.
Punerea in rinduiala a indatoririlor celor pentru drumuri in natura..
Priveghierea ca s se string veniturile i s5, se faca cheltuieiele
prin tirguri dupa pravile si sporirea a acestor venituri prin mijlocirile neasu-
pritoare si care nu sint improtiva pravelelor celor de obste.
Sigurantia pentru hrana vietii norodului la intimplarile nerodirii
piinii.
67.
In Sfatul pricinile intra dupa predlojeniile gheneral-gubernatorului,
dup soobsceniile politicescului gubernator si dupa predstavleniile cirmuirii
oblastei si a marsalului / dvorenilor oblastei.
68.
Hot'xirile Sfatului dupa mai mult numer a glasurilor intemeiate pre
cea adevarat noima a legiuirilor ce sint, si care nu cer deosebite dezlegri
de la mai inalta stapinire, s aduc ar intirziiere intru implinire, daca nu vor
fi oprite de cata gheneral-gubematorul.
69.
Gheneral-gubernator, oprind hotarirea Sovetului, predstavliseste pen-
tru aceea ministeriilor dup cuviinta si asteapt de la dinsele dezlegare.
70.
Pe linga aceast predstavlenie trebuie s se alatureze in deplin precum
hotarirea Sovetului oblastei, asa si toate socotintele ce au fost intr-insul.
71.
Toate hotaririle Sfatului oblastei, care cuprind in sine vreun lucru
nou ce cere prea inalta intrire, sa infatosaza dupa rinduiala intru acea minis-
terie cata care pricina atirna.
129
www.digibuc.ro
Tahminurile si analogiile ce s'A.' fac dup trecerea a fiestecrora trei ani
pentru pmintestile havaleli, dup cercetarea lor in Sfatul oblastei, s inf5.-
tosaz de ctr gheneral-gubernatorul la prea inalta inarire, prin ministra/
finansurilor dup5.. rinduiala asezat in guberniile cele dinluntru.

!ntru acele pricini care dup fiinta sa nu cer intrire de mai inalt5.
stpinire, la intimplarea de neunire a glasurilor, s face implinire dup soco-
tinta prezidentului. //f.f.91

Dac au prins locul prezidentului politicescul gubernator, apoi pentru


toate pricinile ce s aduc intru implinire pe temeiul paragrafului urmat ina-
intea acestuia, predstavlisaste el tot atuncea gheneral-gubernatorului Cu.
arturarea si a tuturor socotintelor ce au urmat in Sfat.

Cilenurile neschimbate a Sfatului oblastei ce s'51 rinduiesc de ocirmuito-


riul Senat, in vreme slobod de prisudstvie in Sovet, pot fi intrebuintate de
ctr gheneral-gubemator pentru cele mai mari cercetri si alte pricini in
Bessarabia.

Procurorul oblastei 55. af1 tot intru aceleasi atirnri ctr Sfatuloblastei,
precum si c5.tr alte a oblasteilocuri, pe temeiul asezmintului pentru gubemie..

Priveghierea pentru sporirea curgerii pricinilor in afar s incredintazI


lui si procurorului, potrivit cu dreapt a lui indatorire.

Sfatul oblastei s adun in tot anul de doao ori: la mai si noemvrie,


ins si ori in ce alt vreme, dup cererea trebuintii poate fi chiemat de ata
gheneral-gubernator sau de inaplinitoriul datoriei lui.

Toate pricinile ce intr la adunrile in vremea vadelilor, Sfatul s


sileste a le svirsi in curgerea unii luni.
B. Pentru palata haznelii

Palata haznelii indestulind din veniturile haznelii toate orinduitele


dup stat cheltuielele/haznelii, dup aceea din fmsita venitmilor noo prti
le deos5leste pentru a le altura ctr venitul imperiei, iaf a Zcea parte:sau
zece protenturi din toat soma ce au rmas, le intoarce spre intrebuintri
pe la locurile oblastiei si are pentru dinsele deosebit socotea15..

130
www.digibuc.ro
Din soma a zece protenturi care sa cuvine insusi oblastei, palata haz-
nelii sloboade bani ara rinduirea ministrului finansurilor, dupa. Insemnarea
gheneral-gubematorului sau a Sfatului oblastei, dup numarul banilor ce
sint de fata, fara de a sa imprumuta din soma partii haznelii.

Drept aceea, pentru toate chieltuielele ce sa cuvine a face din soma a


zece protenturi, s alea'tuieste in tot anul tahmin carele gheneral-gubema-
torul din buna vreme 11 infatosaza Ministeriei pricinilor dinlauntru spre cer-
cetare.

La intimplarea ridic5."rii liniei de tamojne ce este la Nestru, infra atuncea


In capitalul cel din a zecea protenturi hotarita soma din toate veniturile
tamojnilor din oblastia Bessarabiei.
C. Pentru orasinestile dume i upravile breslilor.

Toate veniturile orasilor spre adaogirea catra veniturile cele din con-
deile de rusomaturi ce sa dau in llameara si din alte feliu de averi ce s cuvin
orasului, sa aduna nu In alt feliu decit dupa analoghiile ce s'A fac pe tot anul;
iara chieltuielele s fac dupa taluninurile care asijderea s fac in tot anul.
Analoghia //ff.101 veniturilor i tahminurile chieltuielilor s intaresc de
Sfatul oblastiei.
Cap. H
Atimarile locurilor si a fetelor ce ocirmuiesc oblastia Bessarabiei

A Novorossiei si a Bessarabiei gheneral-gubemator si la ocirmuirea


oblastei Bassarabiei Infra atimarile sale catra ocirmuitoriul Senat si cata
ministeriile s povatuieste cu cel de obste asezamint pentru gubemii si cu
cea de obste povatuire pentru ministerii.
86.
Gheneral-gubernator tuturor a oblastei si de obste tuturor locurilor
de judecatorii d predlojenii, iara la toate celelaite locuri i fete lui supuse,
porunci.

Toate locurile i fetele ocirmuirii oblastei s afl supt ucazul ocirmui-


toriului Senat, i cata dinsul triimit raporturi.

Politicescul gubernator predstavliseste gheneral-gubernatorului done-


senii (instiintari), cu Sfatul oblastei s adrisariseste prin otnosenii, iara la
alte locuri si fete a ocirmuirii oblastei asemenea i tuturor locurilor judeca-
toresti d predlojenii, iara celoralalte, porunci.
131

www.digibuc.ro
89.
Sfatul. oblastei s5. adrisariseste cu gheneral-gubernatorul prin predsta-
vlenii, cu politicescul gubernator prin soobscenii, iae cu a oblastei i jude-
c5.toresti locuri prin predlojenii.
90.
Celelalte locuri a cirmuirii oblastii ctr gheneral-gubernatorul fac
donesenii, politicescului / gubernator predstavlenii, intre sine s'a.' adrisari-
sesc cu soobstenii, iar locurilor i fetilor celor mai de gios triimit ucazuri.

Locurile ocirmuirii de tinuturi celor mai mari fac donesenii i predsta-


vlenii, Cu cele intocma cu dinsele s. adrisarisesc cu soobstenii, iarg celor
supuse lor locuri si fete triimit porunci si ucazuri.

Locurile ocirmuirilor orsinesti, celor mai mari fac donesenii i predsta-


vlenii, cu cele intocma cu dinsele s adrisarisesc prin soobstenii, iar5. celor
supuse loc-uri si fete triimit porunci si ucazuri.
93.
Locurile i fetele care sint deosebite in oblastie ocirmuiri, pzind spin-
zurarea lor de la acele mai mari ocirmuiri, atr care ele atim6 dup a sa
asezare, in adrisarisirea lor cu cele ce s af1 in oblastie ocirmuiri urmeazI
pravilelo r celor de obste.
94.
Puterea a fiestearuia loc si fete nu s.' lteste mai departe de hotarul
lucrrii lui, ins de vor fi trebuincioase oaresicare pentru pricini stiinte,
apoi toate locurile i fetele pot s se adrisarisasc cu locurile i fetele cele
deopotriv cu dinsele a altor gubernii, fr5. mijlocire; iar pentru adrisarisirea
cu cele mai inalte predstavlisesc nacealstvii sale dup5. rinduia.15..
Cel adevrat l-au prezidentul impr.tescului Sfat graful
V. Cuciubei. /1(1.11.1

Statul Ocirmuirii a oblastei Bassarabiei 1012]


Statul
ocirmuirii a oblastei Bessarabiei
Lef ele pe ani in
Nr. argint
Ocirmuirea cea mai mare cinov
nicilor ruble
unuia la toti
1 2 3 4

Gheneral-gubernatorului al Novorossiei si a
Bessarabiei i s las si banii, orinduiti prin
statul din anul 1818: deplin-imputernicitului
namest nic pentru tinerea lui, adec. /eafa
dup cm n banii pentru mas'. 3 000 3 000

132

www.digibuc.ro
1 2 3 4

Ling. dinsul.
Cirmuitoriul a canteleariei in al 6-clas 1 600 600
Expeditori in al 8 clas 3 300 900
Expeditoriu asupra prtii pricinilor streine
in al 8 clas 1 350 350
Dragomani pentru corespondentie in limba
turceas si moldoveneasc5. 1 400 400
Pentru tinerea cinovnicilor canteleariei si
pentru chieltuiele 3 000
Preste tot 8 250

Ocirmuirea cea a oblastei.


Gubernatorul politicesc in al 4 clas 2 500 2 500
Pentru masa sa 1 500 1 500
Ling dinsul.
Secret ariul in al 8 cl as 1 500 500
Cinovnici pentru deosebite incredintri 2 350 700
Stolonacealnici 2 250 500
Lor ajuttori 2 200 400
Scriitori 4 150 600
Pentru chieltuielile canteleariei 1 000
Preste tot 7 700

In Sfatul oblastei.
Prezident 1
Insemnare: locul acesta il tine gheneral-guber-
natorul
Cilenuri 7 //u.13./
lnsemnare : locurile acestea le tin gubernato-
rul politicesc, predvoditeliu[1] dvoreanstviei a
oblastei, vite-gubernatorul, doi prezidenti a
judecktoriilor oblastei: criminalicesti
ceii politicesti i doao neschimbate cilenuri
de ctr. ocirmuire.
Predvoditeliu[1] dvoreanstvei a oblastei in al
5 clas leaa nu priimeste. Celelalte cilenuri,
afar de cele doao neschimbate priimesc leaf
dup altele ale lor locuri a slujbei.
Iar cele neschimbate cilenuri in al 5
clas priimesc 750 1 500
Insemnare: deosebit. cantelearie nu s orin-
duieste, cci a lucra delile poate unul dintre
cele neschimbate cilenuri, iar. cinovnicii can-
teleariei s rinduiesc pe vremea adunrii Sf a-
tului din canteleariile: a gheneral-gubernato-
rului si a gubernatorului politicesc.

133
www.digibuc.ro
1 2 3 4

In ocirmuirea cea a oblastei.


Gubemator politicesc 1
Sovetnici de atr: ocirmuire in al 6 clas 4 600 2 400
Asesor in al 8 clas 1 350 350
Secretariul in 9 clas 1 300 300
Eczecutor 1 250 250
Expeditori 4 250 1000
Ajuatori 8 175 1 400
Pentru tinerea cinovnicilor canteleariei cum
si a cantorii asupra tiganilor coronei si pen-
tru chieltuielile canteleariei 8 000
Pentru tinerea tipografiei 800

Preste tot 14 500

Spre n'imirea cas6lor pentru locurile de pri-


sutstvie, atit celor a oblastiei cum si a celor
de tinuturi 6 000

Ling ocirmuirea cea a oblastei.


Uprava doftoreasc6
Inspector 1 600 600
Operator 1 400 400
Acuser 1 400 400
Secretariu in a 12 clas 1 200 200
Pentru slujitorii canteleariei i pentru chiel-
tuiele 400
Moasa mai mare 1 200 200
Ucenici a lecarilor
Mai mare 1 150 1501/11.111
Mai mic 1 120 120
Feldseri 2 100 200

Afar de aceasta
Lecari de tinuturi 6 300 1 800
Ajuatori a lecarilor 12 150 1 800
Moase mai mici 5 150 750

Preste tot 7 020

134

www.digibuc.ro
1 2 3 4

Insemnare: fiindc5.' in orasul oblastei trebuie


s. se aflemoasa cea mare si cea mai mic5. nu A.
orinduieste, apoi cele mai mid s orinduiasc
pe la tirguri de tinuturi.
Partea arhitectoreasc5.:
A oblastei arhitector in al 8 clas 1 600 600
Lu ajurtor 2 200 400
Pentru chieltuiele 500 500

Preste tot 1 500

A oblastei procuror in al 6 clas 1 750 750


Lui ajuftori in al 7 clas 2 400 800
Pismovoditel 1 250 250
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 1 003

Preste tot 2 800

In palata haznelii
Vit e-gubernator 1 1 200 1 200
Intru dispirtirile
1. A Economiei
Sovetnic 1 600 600
Stolonacealnici: unul pentru pricinile avi-
ziei iar altul pentru condeile de rosomaturi
ce s5 dau in n5.ima15. 2 250 500
Ajut5tori: unul pentru pricinile fviziei iar
altul pentru condeile de rosomaturi ce s dau
In naim all.' 2 175 350
Scriitori 5 125 625
2. Pentru pricinile tuzlalelor de sare
Sovetnic 1 600 600
Stolonacealnic 1 250 250
Ajuatoriu 1 175 175
Scriitori 2 125 250
3. Pentru partea otcupului de rachiu
Sovetnic 1 600 600
Stolonacealnic 1 250 250
Ajuttoriu 1 175 175
Scriitori 3 125 375110..151

135
www.digibuc.ro
1 2 3 4

4. Caznace[i]stva
A oblastei caznaceiu 1 600 600
Stolonacealnic 1 250 250
Controler 1 350 350
Buhgalter 1 350 350
Ajuatori
Ling stolonacealnic 1 175 175
Ling controler si ling. buhgalter ') 200 400
Scriitori 6 125 750
5. A Controlului
A oblastei controler 1 600 600
Controlen i 2 350 700
Ajuatori 2 200 400
Scriitori 4 123 500

6. De obste in Expeditie
Asesor 1 350 350
Secret ariu 1 300 300
Protocolist 1 250 250
Jurnalist 1 250 250
Scriitori 6 125 750
Preseajnii (jurati) 2 75 150
Pentru trebuintele canteleariei, a tuturor
psrtilor de obste a palatei haznelii, pentru
strgjri, pentru lemne si pentru lumin'ri 1 500
Deosebit de aceea pentru adlogirea lefii ci-
novnicilor canteleariei din palatal 400

Preste tot 14 975

Ling palata haznelii.


Partea m5sur6rii de p'rnint.
A oblastei mIsurltoriu de 0.mint (ingineriul)
in al 8 clas 1 500 500
Lui ajuatoriu 1 200 200
Pentru cumpxarea v6pse1ilor pentru intoc-
mirea instrumenturilor, pentru hirtie si
allele 300

Preste tot 1 000

136
www.digibuc.ro
1 2 3 4

In judecatoria criminaliceasca a oblastei


Prezident in al 5 clas 1 800 800
Sovetnici in al 6 clas 2 600 1 200
Zasedateli din partea dvoreanstvei in al 7
clas 2 350 700
Zasedateli din partea negutitorilor in al 10
clas (ara' de leaf5.) 2 //[f.16]
Secretariu in al 10-le das 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei i pentru chiel-
tuiele 3 000
Preste tot 6 000

In judecatoria politiceasca a oblastei


Prezident in al 5 clas 1 800 800
Sovetnici in al 6 clas .) 600 1 200
Zasedateli din partea dvoreanstvei in al 7
clas 2 350 700
Zasedateli din partea negutitorilor in al 10
clas (ara de leafa) 2
Secretariu in al 10 clas 1 300 300
Tlinaci 4 300 1 200
Pentru slujitorii cantelariei si pentru chiel-
tuiele 3 000
Preste tot 7 200

In sovestnii sud (judectoria cea dupa cuget)


Tudecatoriu in al 6 clas 1 700 700
Zasedateli din partea dvorenilor in al 7 das 2 300 600
Zasedateliu din partea negutitorilor in al 10
clas (fr de leaf) 1
Zasedateliu din partea tranilor 1 150 150
Secretariu in al 12 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 1 000

Preste tot 2 750

Deosebitele a oblastei asezri.


In cantora poqiitei a oblastei
Al oblastei pa[i]tmeister in 7 das 1 500 500
Lui ajutatoriu in al 9 clas 1 300 300
Buhgalter in al 12 clas 1 200 200
Pa[i]talioni 8 100 800
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuielele cum si pentru celelalte chieltuieli a
cantorei oblastei 600
Preste tot 2 400
13- C. 323 13Z
www.digibuc.ro
1 2 3 4

In orsaneasca expeditie a pokiitei


Poaiit-expeditoriu in al 9 clas 1 250 250
Ajuatoriu in al 12 clas 1 175 175
Po6[i]talioni 4 100 400
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 175

Preste tot pentru o Expeditie a po[i]tei 1 000

Iar de obste pentru 6 Expeditii a po6[i]tei 6 000 llf.f-i7.>

Ocirmuirea tinuturilor.
In judectoria tinutului.
judeatoriu de atea ocirmuire in al 8 clas 1 500 500
Zasedateliu de ata ocirmuire in al 9 clas 1 300 300
Zasedateli din partea dvorenilor in al 9 clas 2 250 500
Zasedateli din partea mazililor, ruptasilor si a
tranilor 2 100 200
Secretariu in al 12 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 1 000
Preste tot pentru o judectorie a tinutului 2 800
insemnare: in numerul acesta s orinduieste
a s slobozi din hazne dup cum si inainte
numai 1 450 ruble din argint, iar. celelalte
1 350 ruble s. se socoteasa asupra havale-
lelor pknintesti, pin cind veniturile judec5.-
toriilor de tinuturi, dup taxia ce s.
tuieste acum, vor fi in stare a ridica aceast
chieltuial ce vremelniceste cade pe pome-
nitele hava1ele. De obste pentru 6 judec5.-
torii a tinuturilor 16 800
Ling judectoria tinutului.
Epitropia dvoreneasc.
Prezident : predvoditeliul dvoreanstvei din
tinut in al 7 clas, iar unde el nu s afl, jude-
ctoriul tinutului
Iar cilenii sint zasedateli din partea dvo-
reanstvei a judeatoriei tinutului
Pismovoditeliu in al 12 clas (cu leaf de
la dvoreanstv.) 1

A tinutului msurtoriu de pmint (ingine-


riul) in al 12 das 1 250 250
Iar preste tot in a oblastei si a tinuturilor
orase sase 1 500

138
www.digibuc.ro
1 2 3 4
In isprvnicia pminteasc5..
Nacealnic prnintesc (ispravnic) in al 8 clas 1 750 750
Zasedateli in al 9 das 4 350 1 400
Secretariu in al 12 clas 1 300 300
Stolonacealnici 3 200 600
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 1 000
Preste tot pentru o isprvnicie 4 050

Deosebit de aceasta in isprvniciile pmintesti


a tinuturilor Iesului, Orheiului si Hotinului
//[f.18/ s orinduieste cite un tlmaciu 3 200 600
Iar5. pentru 6 isprvnicii 24 900

lnsemnare: dup' statul acest de acum s


sloboade pentru fiestecare isprvnicie 1 950
ruble de argint, iar pentru sase 11 700 ruble,
as adaa soma cea no ao intrece pre cea de inainte
cu 13 200 ruble de argint, care si trebuie s'a*.
se socoteasc asupra stringerilor pentru haya-
lele pAmintesti; iar din hazne s'A cuvine
numai a slobozi dup cum inainte pe fieste-
care an 11 700 ruble in argint.
A tinutului procoror in al 9 clas 1 400 400
Iarl ling toate judeatoriile tinutului sase 2 400
Ocirmuirea orseneasc5..
In maghistratul orAsenesc.
Burgomistr in al 12-le das de car obstie
fr.leaf5. 1
Ratmani in al 13 clas de atr obstie fr5.
leall 4
Secretariu in al 13 clas 1 250 . 250
Pentru chieltuielile canteleariei O pentru
slujitori 500
Preste tot pentru un maghistrat 750
Insemnare: Suma pentru tinerea maghistra-
turilor trebuie s'a se sloboad din veniturile
orsenesti.
Maghistraturile s rinduiesc: in Chisinu, in
hmail, in Akkerman, in Benderiu, in Hotin
si in Blti
Deobste pentru 6 maghistratori 4 500
In slovesnii sud (judecAtoria cea
prin cuvint)
Starostei si judec'torii in al 14 das dup
vibor de ctr obstie f' r leaf5.
139
www.digibuc.ro
1 2 3 4

A sirotschii sud (judectoria sirimanilor)


Prezident, capul tirgului in al 10 clas 1

Cilenuri: ratmani maghistratului in al 13


clas 2
Starostele tirgului in al 14 clas 1

Pismovoditeliu in al 14 clas cu leaf de la


obstie 1

In duma orseneasc5.
Capul tirgului de cta obstie Mal leafl 1
Glasnii (glsuitori) in al 13 clas de c5.tr obstie
fr leafil 5
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 150 150
Pentru chieltuielile canteleariei 100

Preste tot pentru o dum. 250

Insemnare: Dumele acestea sa asaz in


Chisinau, nu.193 in lzmail, in Akkerman,
In Benderiu, in Hotin i in Blti. Tinerea lor
trebuie s fie dup cum inainte de la hazne.
De obste pentru 6 dume 1 500
In ratusa orseneasa
Burgomistru in al 12 clas de catre obstia fr.
leafa
Ratmani in al 13 clas de catre obstie fr
lean. 4
Secretariu in al 14 clas 1 150 150
Pentru chieltuiala canteleariei 100

Preste tot pentru o rattna 250

Inscmnare: Ra,tusile acestea s asaz in


orasele cele fr de stat, in Reni i in Chilia.
Dar tinerea lor trebuie s. fie in socoteala
veniturilor orsenesti de acolo
De obste pentru doao ratuse 500
In tehovia uprava (cirmuirea breslelor).
Burgomistru in al 12 clas de c5.tr obstie L'a
leaf 1

Staroste de tirg in al 14 das de ctre obstie


fr leaf. 1

Mai mari breslelor cite unul de dita fieste-


care breasl M'a leed
140
www.digibuc.ro
1 2 3 4

In uprava orseneasc5.
Prezident politmeisterul
Cilenuri: ceastnii pristav
Ratmani de la maghistrat
Insemnare: 1. lar in acele orase unde nu este
ceastnii pristav, prisutstvia upravei orse-
nesti s alctuieste sub prezidentia politmeis-
terului din doi ratmani de la maghistrat sau
de la ratus..
lnsemnare: 2. Cantelearia a upravei este tot
aceea care este insemnat in statul politiei.
In politia Chisinului
Politmeister in al 7 clas 700 700
Ceastnici pristavi in al 10 das 4 350 1 400
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 8 180 1 440
Pismovoditeliu in al 17 das 300 300
Tlmaciu in al 17 clas 180 180
Pristav pentru pricinile de cercetri in al
10 das 1 350 350 /117,20]
Pentru slujitorii canteleariei i pentru chiel-
tuielile politiei 1 500
Bazarnii 1 100 100
Deseatnici 50 30 1 500
Butosnici 90 30 1 200
Insemnare: Deosebit de leafa pentru deseat-
nici si pentru butosnici, se hotrste ca s.
se sloboaz.' lor proviant in socoteala venitu-
rilor orAsenesti dup asezarea cea pentru
soldati.
Asupra istrumenturilor pentru foc:
Brantmeister in al 14 clas 1 150 150
Slujitori la foc 12 30 360
Insemnare: Deosebit de aceea li se d. lor
proviant din veniturile orasenesti, precum
deseatnicilor i butosnicilor, spre tinere
cailor, pentru foc, spre cumprarea halaturi-
lor i spre intocmirea istrumenturilor 1 000
In comisia cvartirurilor ce s.' afl lingl
politie
Cvartirmeister in al 14 clas 1 150 150
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 150 150
Pentru slujitorii canteleariei i pentru chiel-
tuiele 150

Preste tot pentru tinerea politiei in


orasul oblastei 10 630

www.digibuc.ro 141
1 2 3 4

In numerul acela s cuvine a slobozi 1 000


ruble in argint pe tot anul din veniturile oil-
senesti.
Insemnare: Prin statul cel de mai inainte era
rinduit 8 715 ruble in argint si s-au adaos din
veniturile orsenesti dupa prea imita porun-
c. 1 000 ruble in argint, si afar de aceea s
sloboade din sumele cele flmase pentru a
5 parte si pentru pristavul a pricinilor de
cercetare 550 ruble: asadar, cheltuiala dupa
statul acest din nou alatuit intrece pre cea
de inainte cu 365 ruble.
In politia din Izmail
Politmeister in al 8 das 1 600 600
Ceastnici pristavi in al 10 clas 2 300 600
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 4 150 600
Pismovoditeli in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 800
D es etnici 20 50 1 000
Preste tot pentru Izmail 3 900 itf.209
In politia din Akkerman
Politmeister in al 8 clas 1 500 500
Ceastnii pristav in al 10 clas 1 300 300
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 3 150 450
Pismovoditeli in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chielC-
tuiele 500
Desetnici - 15 50 750
Preste tot pentru Akkerman 2 800
In politia din Bender
Politmeister in al 8 clas 1 500 500
Ceastnii pristav in al 10 das 1 300 300
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 3 150 450
Pismovoditeliu in al 14 das 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 500
Desetnici 12 50 600
Preste tot pentru Benderiu 2 650
In politia din Blti
Politmeister in al 8 das 1 500 500
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 2 150 300
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 400
Desetnici 8 50 400
Preste tot pentru Blti 1 900 '

142 www.digibuc.ro
1 2 3 4
In politia din Hotin
Politmeister in al 8 clas 1 500 500
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 2 150 300
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 400
Desetnic i 8 50 900
Preste tot pentru Hotin 1 900
In politia din Reini
Politmeister in al 8 clas 1 500 500
Cvartalnii nadzirateliu in al 14 clas 1 150 150
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 400
Desetnici 8 50 400
Preste tot pentru Reini 1 750
In politia din Chilia
Politmeister in al 8 clas 1 500 50011/1.21)
Cvartalnii nadzirateliu in al 14 clas 1 150 150
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 400
Desetnici 8 50 400

Preste tot pentru Chilia 1 750

Iar5. preste tot pentru 8 politii 27 280


Insemnare: In toate aceste politii, afar de
cea din Chisinu, pentru desetnici proviant
nu se rinduieste.
In cvartirnaia comisie .
Prezident: politmeisterul 1

Deputati fr5. leaf:


De c5.tr dvoreni 1

De c5tr5. negutitori i tirgoveti 1

Suma pentru chieltuielile canteleariei trebuie


s se sloboad din suma cea de obste care
este rinduit pentru politiile orsenesti.
Insemnare: Comisiile acestea trebuie s fie
asezate, afar din cea din Chisinu, care are
deosebit stat, in orasele: Izmail, Akkerman,
Benderiu, Blti, Hotin, Reini i Chilia.
143
www.digibuc.ro
Ocirmuirile: cea forstmeisterease, a carantinelor, a tamojnilor si a
tuzlalelor de sare rmin pe temeiul cel de mai inainte; iar caznaceistviile
tinuturilor pe asezmintul cel prea inalt intrit la anul 1824, noiembrie in
zile.
Au isclit: prezidentul Sfatului imprtesc graf V. Cuciubei
S-au tlmcit pe limba moldoveneasc i s-au tiprit in Duhovniceasca
tipografie in Chisindu, 1828 anul, aprilie 27 zile.
In folio, 21f., primele 10 f. textul pe 2 coloane, cel in lb. romani-i in dreapta, caractere
chirilice de la f. 11.-21: tabele Cu mai multe rubrici, p. din stinga in lb. rusl, p. din dreapta
In lb. romnl; hirtie groasri verzuie, filigran: blazon princiar, literele majuscule rusesti M F A"
frunzo de agave.
DEP.: Bibi. Academiei Romane, Foi volante, 1 044.

43

ftwiintare de la comisia alca' tuitd spre cercetarea


dovezcilor asura dvorenestii numirti
a dumilorsale, cinstittlor dvoreni a oblastii Bassarabiei.
Fiindc comisie ce au fost la trecutul an 1818 spre cercetarea dvore-
nestilor documenturi, indeletnicindu-s in o vremi scurt5., n-au fost putin-
cioas s intre in o cu amruntul dizbatire la lucrare ce i s-au incredintat
cu cercetarea dovezlor pentru dvoreneasc numire a fiistecruia dvoreanin,
din care pricin i izvodul ce au alatuit ea necuprinzind in sine neaprat
trebuincioasle stiinti, nu poate sluji temelie la alctuirea conditii de spitle
dvorenestilor neamuri, cu atita mai virtos c i unii din dvoreni neavind
vremi inftoszi clovezile pentru a lor tragire, nu s-au trecut in acel
izvod, apoi acum alcItuita comisii, pornindu-s cate implinirea datoriei
ce este pus asupra ei i priimind intre altile spre povtuire pravila insmnat
In inalt intritul doclad a indreptItoriului Senat din anul 1801 aprilie
in 2 zile, pontul al VII[-lea] ca cercetarea dovezilor ce va inatosa dvo-
reanstva pentru a lor invrednicire, s se urmezi cu toat ace scumptate
descoperire drepttilor ce s cuprind prin gramot, intlegindu-s de
sine c dreptate druit in punctul acesta st cu dinadinsul intru aceea
ca s s cunoasc dinpreun cilen a obstiei dvorenesti pe acela numai care
va dovedi CA', este dvoreanin, iar nu din nou s se ridice s se a.$5.zi in
aceast invred.nicire; asijdire, inalta vointa impleatestii sale mriri, insm-
nat prin inaltul ucaz din 29 ghenarie a anului 1805: ca fiistecare &capa
din imprtie A. se foloseasc f fr impedecare cu aceli dreptti, pronomii
indminri care sint slobozite fiistearuia prin legiuiri, cu asa chip ca o
treapt s nu trag drepttile altei trepte". Pe temeiul acesta, si dup
cuprindirea opredeleniei ce osbit au alcauit comisie s-au as.zat s se
fac instiintare de aceasta dvorenilor oblastii carii au fost cunoscuti in
aceast invrednicire de car ocirmuirea de mai inainte a MoIdaviei
asupra crora, dup vointa ce cu m.ult milostivire a imprtestii sale
mriri s-au intinsu drepttile i pronomiile sosloviei dvorenilor Rossiei insm-
nate prin gramota inalt druit dvoreanstvii de bun neam din anii 1785,
aprilie in 21 zile, cu pzire pe ling acelea a vechilor priveleghii a Molda-

144 www.digibuc.ro
viei; dup care, cu mult milostivire vointi i alte soslovii a pmintului
Bassarabiei ce nu intr in obstia dvorenilor, s-au invrednicit asmine a li s
intri si. a lor dreptti si priveleghii.
.4adar, cinstita dovreansty.' esti indatorit a inftosa la aceast comi-
sie dovezile sale pentru dvoreneasca tragire ca s se cercetezi acelga i s
se treaca pe acei ce s vor cunoaste in aceast numiri in osbite izvoade,
din care pi temeiul aszmintului obrezovaniei oblastii s, va alcItui la Verhov-
noi Sovet dvoreneasa condic pe spitile neamurilor.
Comisia aceasta socotesti a incepi lucrrile sale mai intiiu de la tinu-
tul Orheiului, apoi a Esului, dup5, aceea a Hotinului si, in sfirsit, totodat_
a Benderiului, a Akkermanului si a Izmailului. Comisia ins mai intiiu de
toate va face cercetare izvodului de dvoreni, ///1.2.1 ce s-au fost acut la
comisie care au fost mai inainte vremi, cilci 30 dvoreni ce s-au impArtsit
la facerea acelui izvod prin instiintare ce fac ata' comitetul ce au fost
vremelnicesc din 4 iunie anul 1818, insusi arat. c izvodul pomenit s-au
fcut vreinelnicesti dula neaprata trebuinti ce era spre a s'A pute. svirsi
atuncea viborurile; adugind c daa s vor m'Ata si alti dvoreni, a cror
nume nestiindu-s5., nu s-au trecut, aceia vor fi datori a s'A arta in urm
cu dovezile lor, iar apoi cea cu deskvirsire cercetare pentru Iiistecare din
dvoreni s-au socotit s se fae in urna cu rinduiala c5.zut. Deci, pe temeiul
acesta, cinstitii dvoreni ce isi au lcuinta in tinutul Orheiului s inceap
infltosa documenturile sale de la 28 a lunii acestia, iar cei de pe la
tinuturile celelalte, asijdire vor fi instiintati mai inainte la ci vremi s'A aib
a veni aice spre inftosa dovezile sale.
Dar ce amune documenturi s vor priimi de dovad asupra dvore-
nestii invredniciri, comisia pentru stiinta dvoreanstviei ins'Amneazi mai in
gios pravile inchipuite spre a ei povtuire, care s-au scos din gramota
d'Aruit dvoreanstvii de bun neam si din alte legiuiri atingtoare de punctul
acesta, asijdire din drepttile i priveleghiile pmintului acestuia.
Pravilile ce sk priimescu de povtuire la cercetarea dovezilor pentru
dvoreansca numire fiestecruia dvoreanin, pe temeiul gramotii inalt druite
dvoreanstvii de bun neam si a altor legiuiri, asijdere si a priveleghiilor
dvoreanstvii pmintului acestuia. 1117. alba, f.33

Pentru drepttile i pronomiile dvoreanstvii de aice.


Prin as.z5.mintul obrazovaniei oblastii,pentru drepttile i pronomiile
15.cuitorilor s5. cuprinde: tagmei dvorenilor s las intru deplin msur5.
drepttile i pronomiile cu mula milostivire d'ruite dvoreanstyii Rossiei,
cu pzire pe ling aceasta a acelor vechi priveleghii a Moldaviei".

Pentru dovezile dvorenestii invrednicire.


Prin al 92-lea punct a gramotei cu mula milostivire druit dvoreanst-
vil s cuprinde: de neoborite dovezi a bunului neam s. fie: I-iu) diplomile
suitorilor nostri, sau a noastre sau a altor capite incoronate druite asupra
dvorenestii invredniciri".
Insmnare: La acestu prilej s vof priimi intru socotint hrisoavile,
ispisoacile, poroncile i zapisile domnesti date asupra cinurilor, asupra averi-
lor in pricini de giudicti i asupra vreunei osbite de la domni ixicredintare.
145
www.digibuc.ro
2-1e) Gherburile druite de call imparatul.
3-1e) Patenturile pentru cinurile care trag dvoreneasca invrednicire".
Inseimnare: Pe temeiul hrisovului domnului loan Nicolai Mavrocor-
dat din anii 1734, toti acie s cunoasca de dvoreni carii s-au cinstit cu cinuri
moldovinesti de la vel logofat pina la logoat al triile, s intalegi pina in
vremi f ce s-au alaturat oblastea aceasta catra Rossia la anul 1812, cind
s-au inchiet cu turcii tractatul; precum i acie care in vremea prothesmiei,
adiea a sorocului de 18 luni, prin tractat hotarit pentru acei ce au voit
a s stramuta s-au invrednicit dupa slujbile lor a priimi cinstire cu caftan
macar dei nu ave tragirea lor din familii dvorenesti.
4-1e) Dovezi precum c ordenul rossienescu de cavaleri au impodobit
persoana".
5-1e) Dovezi prin hrisoave de miluire sau de lauda".
6-1e) Ucazurile pentru dare de pamint sau de sate".
7-1e) Druirea locurilor de asazare pentru slujba dvoreneasca".
8-1e) Ucazurile sau hrisoavile pentru miluire di ocine din locurile
de as.'zare".
9-1e) Ucazurile sau hrisoavile de miluire de sate sau mosii, macar
de ar fi i iesite de la neamul acela".
10-1e) Ucazurile sau instructiile, sau hrisoavile date dvoreaninului
pentru solie, pentru poslanicestvo sau pentru vreo alta triimetire".
11-1e) Dovezi pentru dvoreneasca slujba suitorilor".
12-1e) Dovezi precum c tatal i bunul au avut vietuire blagorodnica
sau Instare sau slujba potrivita cu numire dvoreneasca i marturie la aceasta
de la doisprezaci oamini de bun neam pentru a carora dvorenie a nu fie
indoia15.".
Inseimnare: Dupl cuprindire asazamintuki imparatescului Sfat insm-
nat prin ucazul indreptatoriului Senat din 28 dechemvri anul 1816, atinga-
toriu de fetile ci cauta s afle dvorenie, marturiile a 12 sau mai multi
blagorodnici care s-au asazat prin punctul de sus aratat a gramotii dvore-
nilor s vor priimi nu intr-alt chip deed spre plinirea infiintatilor acturi, iar
chid marturide acelea vor fi singure i dinpreuna ca dinsile nu sa vor
Infatosa si aite in scris documenturi, atunce marturiile aceste ca unile ci
slut hotarite a fi spre plinirea altor dovezi, nu sa vor socoti lucratoare
indestulatoare spre ridicare invrednicirii dvorenesti ci s-au pierdut.
13-1e) Zapisile de cumparaturi, de zalogiri, de zastre i legile pentru
avere dvoreneasea".
Insmnare: Documenturile i hotaririle in pricini de judecati precum
ertile de poronca a Divanului Moldaviei, date pin in vremea ci s-au
alaturat Bessarabia catra Rossia, adica pin in zioa inchierii tractatului
la anul 1812, cu aceasta insa c acest feli de documenturi sa fie iscalite
nu de catra unul numai, ci de catr citeva cilenuri a Divanului Moldaviei.
144e) Dovezi ca fatal si bunul au stapinit sate".
15-1e) Dovezi asupra scarii neamului si a rinduielii urmasilor, mergind
la fiu1 de la tatal, de la bunul, strabunul si asa mai in sus, incit vor pute
s arate sau vor voi ca sa fie trecuti in vreo parte a condicii spitii neamuri-
lox cu rodal sau". /

Pentru f i fetilor partii duhovnicesti carii au dvoreneasca tragire.


Rezoliutia fericitului intru pominire imperatorului Petru intiiul, asupra
docladidui de la Sinod din anii 1721 noiemvrie in 19 zile.
146 www.digibuc.ro
Pentru fiei de arhierei, boieri, spre a rmine ei i lid lor iesiti din
podusnoi ociad, precum dvorenii, cu insusi mina imprtestii sale mriri
sint scris5. aceste cuvinte: s fie asa pentru acei care s' trag din sleahetstv
num.rindu-sa de la buni".
insamnare: Aceast legiuire s atinge dup. drepttile Moldaviei,
asijdirea de copiei fiistearuia stpini a fetilor duhovnicesti ci vor fi din
familii dvorenesti.
IV
Pentru dvoreanstva ostineasc..
In tabela pentru ranguri din anii 1722 ghenari 24, in punctul al
15-le s-au legiuit aceste cuvinte: , cinurilor ostinesti carii vor sluji pir la
ober-ofitri, fr s fie din dvoreni, apoi cind cariva va dobindi cinul mai sus
ins5.mnat, acela este dvoreanin i fiei lui, care s vor naste in ober-ofit.rie;
dar clack' nu vor fi din vremea aceea fiei, ci vor fi de mai inainte si tatl
va face cerire, atuncea dvorenie s se de si acelora numai unuia fiiu pentru
care tatgl va face cerire, iar celelalte cinuri, atit po/iticesti, cit si curtii,
care in ranguri nu vor fi din dvoreni, a acelora fii nu sint dvorcni". 1051
..Tilcuire: Pzind intocma cuvintile acestii legiuiri, i in urmarca ei,
pe aciia care nu s afl slujind in lucrtoarea, ostineasca slujb decit au
deopotriv cinuri, s cuvine a s socoti c au numai personalnia dvoreanstv,
iar nu mostinitoari".
Pontul 78, in al doile parte a Ccndicii de spiti/e nearnuri/or s se
treac rodurile dvoreanstvii ostinesti dup. alfavit".
Tilcuire: Dvoreanstva ostinease nu este de alte roduri decit aceea
pentru care prin ucazul cu numile fericitului i in veci de vrednic pominire
domnului imprat Petru intiiu din anii 1721 ghenarie in 16 zile s-au legiuit
cu aceste cuvinte: toti ober-ofitrii carii s-au ridicat fr s fie din dvoreni,
ei i fiei lor i urmasii lor sint dvoreni i s cuvini a li s da patent pentru
dvorenie".
V
Pentru dvoreanstva a acelor opt clasuri.
Punctul 79-le in al triile parte a Condicii de spitile neamurilor s se
treac dup alfavit rodurile dvoreanstvii a acelor opt clasuri".
Tilcuire: Dvoreanstva a acelor opt clasuri nu este de alte roduri
decit de aceea pentru care in tabela de ranguri a fericitului i in Neci
vrednicului intru pominire stpinitoriului imperator Petru intiiu din anii
1722 ghenari in 24 zile in punctul al 11 s-au legiuit cu aceste cuvinte: toti
slujitorii rossienesti sau acei ce sint streini carii in celi dintiiu opt ranguri
s. / afla sau cu adivrat s-au aflat, au s fie a lor legiuiti fii i urmasi
In veci deopotriv socotiti cu ce mai bun i vechi dvoreanstv5. intru toate
invrednicirile i avantajurile, macar de ar fi si din neam de gios i de nu
ar si fi fost mai inainte de ctr incoronatile capite niciodinioar ridicati la
dvoreneasc invrednicire sau nu ar ave date gherburi".
VI
Pentru dvoreanstva strein.
In tabla pentru ranguri din anii 1722 ghenari in 24 zile, la sfirsitul
punctului al 16-le este scris cu aceste cuvinte: Oamenii streini ce s afl
147

www.digibuc.ro
in slujba noastrA au a dovedi dvoreanstva lor i gherbul sau cu deplomile
lor sau cu publice mArturii de la ocirmuirea patriei lor *".
Pontul al 80-le a gramotii date dvoreanstvei.
In al patrAle parte a Condicii de spiti s se treacA dup alfavita
toate neamurile streini".
Tilcuire: Neamurile streine nu sint altile decit acele cari au intrat
In supunirea Rossiei si pentru cari s pominesti prin ucazurile din anii 195
pentru plinirea condicii de rinduiala spitilor de neamuri, poroncind ca
aceste imp5.rtesti stApinitoare, cnejAsti i alte venite neamuri cinstite s'A se
treacA in os'Abit parte a condicii de spitile neamurilor". 1111-61
VII
Pentru dvoreanstva ci s cistig prin s'Amnile de otlicii a ordinelor
rossienesti.
Dupa cuprindirea ucazului din anul 1815, octomvrie in 21 zile, fetile
impodobite cu ordine rossienesti s'A alAtureazi cAtr ce adivrat dvo-
reanstv i s5..trec in partea intiiu a condicii de spitile neamurilor.
In temeiul inalt intAritei socotinti a impArAtescului Sf at din 16 octom-
yri a anului 1816, fiei persoanilor impodobite cu ordenul Sfintei Annii intiile
clas, care orden asmneaz pe p5.rinti cu gheneralitetul, MC mai mare drep-
tate au pentru dvoreanstv vecinicA decit fiei cinovnicilor, a acelor opt
clasuri,,pentru care dvorenie s legiuieste prin pravila.
VIII
Pentru dvorenii ci au numai cas i oameni a ogrAzii scrisi asupra lor,
Prin ucazul din anii 1791, iulie in 19, s'A. cuprinde:
Ceca ci s atinge de acei dvoreni carii au in gubernie numai cas5.
bamini a ogrAzii scrisi asupra lor, Senatul nu gAsAsti impiedicare ca dupa
ci s vor cunoaste dovezile lor de nestrAmutate, s'A se treacA rodurile lor
In condica de spitile neamurilor a acestii gubernii, dupa grsuirea al 68-le
pont: Din 'Malta gramotA ca pe niste dvoreni ci dup asIzarea i l'Acuinta
el au, atirnA cAtr aceast gubernie".
IX
Pentru dvorenii ci nu au nicAiure nici o avere nemiscAtoare.
Prin acelasi ucaz s'A insAmneaz5.:
Dvorenii ci nu au nicAiure nici o avere nemiscAtoare, iar dvorenia
lor pot A. s[i]-o dovideasc de pe suitorii lor, carii din vechiu s-au aflat in
aceast invrednicire, sint datori al[i] infAtosa dovezile i s'A vor scrie in
condica dvoreanstvei din ace gubernie unde suitorii lor au stapinit mai
inainte averi, luindu-s de temelie la aceasta pravila as'AzatA prin inalta
gramot in al 92-[le] pont : ca drept dovezi nestrAmutate a blagorodstvei
sa fie ucazuri sau ispisoace de miluire cu sate si mosii macar de ar fi aces-
tea si iesite de la neam".
Pi temeiul ponturilor al triilea si al 4-le a aceluias ucaz, acei dvoreni
cari_i cu insu[si] slujba lor au agiunsu la aceastA invrednicire, precum i dvo-
renii streini ci sint veniti macar de nu ar i ave in stApinirea lor nici o
avere dvoreneasa in gubernie, s trecu in nuira'rul dvoreanstvii si s'A scrie
in condica de spitile neamurilor.
148
www.digibuc.ro
X
Pentru chipul cercefrii documenturilor dvorenesti.
Pontul al 8-le a gramotei dvorenesti:
Predvoditelul dvoreanstviei guberniei aceia i deputatii dvorenesti
de pe la tinuturi cerceteaz dovezile inftosate a blagorodnicii, dostoinicii
1-iu) dac la cercetarea dovezilor Mtr-un glas sau doai prti din trii
a glasurilor vor gsi ca nu sint indestule dovezile, // ff.7.7 apoi acele dovezi
le vor intoarce inapoi cu inscris instiintare, asa c s prelungeste trecirea
acelui rod in condica spitii neamurilor guberniei aceia pin ci vor inftosa
nestrrnutate dovezi".
Al 2-1e): lar dac la cercetarea dovezilor intr-un glas sau doai prti
din trii de glasuri vor gsi c dovezile sint indestule, atuncea vor treci
pe rodul acela in condica de spitf a namestnicestvii si vor da neamului
aceluia gramot Cu isaliturile sale si cu punirea pecetii a dvorenestii
adunri din gubernia a ceia".
XI
Pentru inatosarea dvorenestilor documenturi in or[i]ghinal sou in
copii.
Pontul 84-1e, fiistecare neam blagorodnic s aib5, a4si] inatosa dove-
zile dvoreniei sau in orighinal sau in copie, adeverit.".
XII
Pentru alcAtuirea izvoadelor de dvoreni.
Urmind pontului 72 din gramota dvoreanstvei, comisia este datoare
a alctui pe temeiul formii inchipuite, dupa tiintile ci sint datori dvorenii
s inftoszi, izvoade dup alfavita de toate neamurile dvorenesti din fiiste-
care tinut ci stpinesc averi nemisctoare, insmnind deosbi.
I-iu) Numile i porecla dvoreninului ci stpinesti in acel tinut averi
emisctoare i anii lui.
2-1e) De este insurat si pe cine tine sau ca Ii vduv. /
3-1e) De are multi copii, parte brb'teasc sau fimeiasc, numile
anii lor.
4-1e) Citi destini pmint arc de clironomie sau de cumprtura, sau
din nou druire, sau zstre priimiti si in cite sate mari sau mici s cuprind,
cit numr de ca.s. a Ucuitorilor sint intr-insile, insmnindu-s numrul sufleti-
lor parte barbteascl si parte fimeiascl, asijdere si citi tigani robi are.
5-1e) Cit venit anume aduce pe an averea ci stpinesti.
6-1e) De sade in tinut acel dvoreanin sau c
7-1e) Ci cm n are.
8-1e) In ci anume slujb s afla sau ca este in otstava.
lnsananare: Pe fiei ci stpinesc avere osbit s se arate ling tatii
lor in numrul copiilor i apoi sa se treacl si cu osaba condeiu ca si pe alti
dvoreni.
In sfirsit, comisia de datorie sa socoteste a face cunoscut cinstitilor
dvoreni pentru cuprindirea pontului al 69 din gramota ddruit blagorodni-
cii dvoreanstvii prin care s hotarste: Daca careva nu va fi trecut
dvoreneasca condicI de spiti a guberniei, acela nu numai c nu intr intre
149
www.digibuc.ro
dvorenii acei[i] gubernii, dar nici nu sa va folosi cu celi de obste pronomii
a dvoreanstvii guberniei aceia". Pentru aceasta, dac unii din num'arul
cinstitilor dvoreni a pamintului acestuia nu sa vor afta la aceasta comisie
si nu vor infatosa dovezilor lor asupra acestii invredniciri, apoi nefiind trecuti
In izvoadile ci sa 1111.81 alcatuiesc acum, cari sa vor priimi de temelie la
alcatuirea dvorenestii condice de spitile neamurilor, insus[i] dumn[e]alor
vor fi pricina de a nu s ingadui s'A se impartasasca la trebile obstesti
care sa atingu numai c'atra soslovia dvorenilor.
Podpisali [au iscalit] ; [in continuare titulaturile in limba rusa].
Predsedateli, gheneral-leitenant Inzov
Predvoditeli dvoreanstva Bessarabscoi oblasti, nadvornii sovetnic
Dimitrii Riscan
Statschii sovetnic i cavaler Alexandr Ghica
Colejschii sovetnic Ioan Sturdza
Nadvornii sovetnic Iordachi Millo
Matvei Riscan
Colejschii asesor Petrachii Catarji
Titulearnii sovetnic i cavaler Fedor Crupenschii
Ianco Russo
I acovachii Paladi
Ivan Donici
Vasilii Iamandi.
In folio, 8 f., foile 2 v. si 8 v. albe, textul pe 2 coloane, cel in lb. romfila in dreapta.
c,aractere rusesti. Sub textul tuturor exemplarelor insemnarca autograf5.: S podliuiin yerno,.
Titulearnii sovetnic Leks" [Conform Cu originalul. Sovetnic titular, Leks].
DEP.: Bibl. Academiei Rom&ne, Foi volante, 1 029.

45
Alceititirea ponturilor
pentru indatoririle supt care sint supusi catra st5.pinii mosiiior taranii sau.
lucratorii de pamintu din oblaste Bassarabiei si drcptatile ci au ei spre a li
sa da de cata stpini loc de hrana pentru dinsii si pentru vitile lor, dup
cuprindere jurnalului ci au inchiet inaltul Sfat a acestii oblasti la anul.
1819, mai in 16 zile, pi temeiul asazaminturilor Moldaviei.

Pi temeiul ucardui ci s-au primit de la inaltu[1] Sfat supt no. 367


s-au tiparit in tipografia ocirmuirii oblastii Bassarabei la anu[1] 1819, avgust,
In orasul Chisinau. iff.lv] M'Asura intocma cu palma domneasca sau a.
opta parte dintr-on stinjin domnescu. 1111.2v1
Insamnari di cele ci sa cuprind in ponturile aceste :
Cuprindere jurnalului ci s-au inchiet si a acturilor Fa ta
ci s-au inftosat la inaltul Sfat.
cap. 1-iu
Pentru personalnic5. slobozania taranilor 20

150
www.digibuc.ro
cap. al 2-le
Pentru indatoririle tranilor ctr stpinii mosiilor 21

cap. al 3-le
Pentru lucrul care stenii sint datori a lucra st61:01-
nului mosiei in zilile acele ci s-au insmnat la caP121
al 2-le a acestui as.' zmInt 25
cap. al 4-le
Pentru vinzare buturilor pe la mosiile pomescicilor 29

cap. al 5-le
Pentru indatoririle care lucrAtoriul de pmint, afar
di acele 12 zile este datoriu a implini in folosul sfpinu-
lui mosiei dup hrisovul domnului Grigori Alexandru
Ghica voievod, din arxii 1777, sptemvrie 30 si dup
obiceiurile vechi 30
cap. al 6-le
Pentru indatoririle stpinitorilor de mosii ctra trani 34
cap. al 7-le
Pentru starostii satelor i pentru datoriile lor 38
cap. al 8-le
Pentru mosiile rzssti 40
cap. al 9-le
Pentru indatoririle politiilor pminteti intru ceca
.ci s atinge de as5.z5.mintul acesta 42/f

Cuprinderc jurnalului ci s-au inchiet la


inaltul Sfat a Bassarabici, mai 16, anu 1819
Verhovnoi Sfat, indemnIndu-s pe de o parte cu o neaprat datorie
a s Ingriji pentru bunstarea a tuturor treptilor de 15.cuitorii ci s afra
intru oblastie, si pe de alt parte avind instiintare de la d. predvoditeliul
dvorenilor oblastii intimeiat asupra jalobilor a multor din pomescici pentru
neimplinirea di c5.ty. 15.cuitorii ci s all pi pmintul lor a datoriilor sale
pomescici, asaminea stiind c nu numai isprvniciile pmintesti dar
ocirmuirea oblastii priimesc necontenit jalobi de la steni pentru asu-
--pririle ci sufr ei de cAtra pomescici, nu mai putin luind intru socotint
-c multi din lucrtorii de prnint supuindu-s trIndavirii nu numai c nu
voiesc a 1mplini legiuitile indatoriri c5.tr pomescici, dar inc nici pcntru
insusi a lor gospodric nu s.' ingrijsc si toat firicirea lor o socotescu a fi
mumai intru aceea ca nestatornicind niaiurea cu intemeicre lcuinta lor,
s sIpoat5, strAmuta ca si tiganii di la un loc la altu[l]; si, in sfirsit, urmind

151
www.digibuc.ro
pravilii ins5."mnate prin ponturile inalt imbunAtAtitului proiect a obrazovaniei
oblastii Bassarabiei, pentru dreptatile i pronomiile 15.cuitorilor, prm care
intri altile s-au zis asa: Tranii 1[P.]2 sau sAtenii, pe temeiul cel di mai
inainte, isi vor p5.zi drepttile ca s'A nu atirni persoana lor de la stApini-
toril pAmintului. Averea lor va fi apArat di tot feliul de acolisiri cu privi-
ghierea ocirmuirii oblastii; iar pentru folosurile pAmintului ei vor fi datori
a implini lucrul i indatoririle in folosul stApinilor acelor mosii dup cuprin-
direa as'AzAminturilor Moldaviei" au gasit de trebuintA a cerceta pricinile
acestii nerinduieli si a le curma cu puterea pravililor si a obiceiurilor acestui
pArnint. La ce dintii tractatie pentru aceasta s-au discoperit neap5.rat tre-
buintA, mai intii a s'A' cerceta cu amAruntul toate acele aszminturi prin
cari s hotArAsc indatoririle unii pArti ata alta si a s incredinta nu cumva
insusi acele as'AzAri sint o pricina acelor atitea de neimpAcAcioasA si pAgubi-
cioasA gilcevi? Si al doile, a s'A cerceta temelnic intru ce anume s cuprinde
personalniceascA slobozAnie a lucrAtorilor de p'Amint si a as'Aza spre apara-
rea ei pravile intocma dupA puterea legiuirilor o a obiceiurilor moldovinesti
pentru acest sfirsit. La sfaturile urmate di multe ori s-au citit in Verhovnoi
Sfat urmAtoarele acturi:
Pentru indatoririle aminduror
Ponturile visteriei sau as52Arile ci s-au dat de cAtr domnul Molda-
viei Grigorie Ghica voievod pentru indatoririle lucratorilor de pAmint tArani
cAtr pomescici prin care sA hotArAsti l'Amura nunarul zililor i s
insAmneazA i lucrul care intr-acele zile lucratoriul de pdmint este datorin
a lucra stApinului mosii.
Anaforaoa sau predstavlenie ci s-au dat la 14 aprilie a anului 1775
atea acelasi domn Grigorie Ghica voievod de Cata mitropolitul si de dita
toat tagma dvorenilor, din pricird c de cAtrA pomenitul domn s-au fost
incredintat aceiasi tagme ca s'A intri intru ce cu amgruntul cercetare a celor
di mai inainte dreptAti si pronomii a dvorenilor si a lucr5.torilor de pAmint
pentru celi ci s ating de datoriile aminduror acestor trepti; s cercetezA_
prifacirile lor i s'A gAsasc chipuri spre a aduce acele dreptti i pronomii
In ce mai bun5. stare.
Hrisovul aceluiasi domn din 30 sAptemvrie 1777 prin care s lace-
dizlegare pomenitii mai sus anaforale.
Hrisovul domnului Alexandru Constandin Moruz voievod, scos.
din acturile Moldaviei, dup care in vremea domniei sale ci s-au prelungit
de la anul 1802 si pin la anul 1806 s'A da la feliuri de stApini "de mosii,
cArti arAtAtoare pentru cit numAr de vite fiistic5ria lucrAtoriu de pAmint
au fost ei indatoriti a le da loc de cosit si de pAsunat.
Ponturile visteriei din anul 1810, aprilie 23, alcAtuite 11-10.14 numai
pi un an si numai pentru tinutu[1] Hotinului, prin care asamine sint insAm-
nate indatoririle sAtenilor cAtr stApinii mosiilor.
Pentru personalniceasca slobozcinie a lucreitorilor de pcimint
Hrisovul domnului Alexandru Neculaiu voievod din anul 1745,
iulie 11, ci s-au slobozit boieriului marelui logofAt Gavril Miclescul, prin care.
anumi s'A opreste stramutarea lucrAtorilor de pAmint di la un loc la altuli
spre vietuire.
Poronca domnului Grigorie Alexandru Ghica voievod, din anuL
1776, iunie 22, ctr toti l'Acuitorii, dat in chip de hrisov obstesc.

152
www.digibuc.ro
Ponturile alcatuite de catra obsteasca presustvie a divanului Mol-
daviei, la 1804, in luna lui sa'ptemvrie i intarite de catra domnul Ale-
xandru Moruzi.
Poronca caimacanilor Moldaviei (: namestnicilor domnului Constan-
din Ipsalant) din 18 fevruaric anul 1807, ci s-au dat spatariului Donici.
Poronca a celorasi caimacani din 27 fevruari a celuiasi an earl
sararie Orheiului.
Cuprindirea acestor acturi este aceasta:
A. Ponturile care sa numesc a visteriei sau asazarile ci s-au
dat de catra dornnul Alexandru Ghica voievod la anul 1775, a cal-ore fiinta.
este precum in gios urmeaza:
1-iu. Fiisticare satean este datori s lucreza 12 zile in vremile rinduite
la once lucru va fi intrebuintat de la rasaritul i pina la apusul soarelui,
cu cuviincioasa odihna, lucrind in fiisticare zi asa cum ar lucra insusi pentru
dinsul.
Al 2-1e. Fiisticare om gospodari i holteiu ci va fi in virst neavind
tata, dar putincios a lucra, este datori ca s lucreza acele mai sus hotarite
12 zile, iar holteiul ce tr5ieste in casa tatinisau, mcar di ar fi si in stare
a lucra, insa nu poate fi silit spre a ceea, caci insusi tatal sau va lucra,
asijdirea i acel neputincios i calicit in toata curgirea anului de once lucru
ramine slobod.
Al 3-1e. Cel ci s-au departat vre undeva pentru insusi a lui trebuint
s-au naimindu-sa cuiva s indatoresti a rasa pe altul cineva in locul sau
ca s implineasca zilile lucrului sau s se invoiasc cu stapinul mosii.
Al 4-1e. Nimine din sateni dupa vointa sa nu poate ca in locul lucru-
lui in fapta sa plateasca cu bani; iar stapinul mosii de va voi, poate s
iei i bani in loc de lucru.
Al 5-1e. Fiisticare satean este datori ca s lucreza acele hotarite 12 zile
pe insusi ace mosie cu departare de trii sau de patru ceasuri, iar dac va
fi triimes mai departe, apoi pierdirea zilii s i sa socoteasca in lucru,
iar cu caraturi i cu alti angarii sa nu-i superi.
Al 6-1e. Fiisticare din steni, lucrind 1[P.]6 aceli 12 zile pe an dup
rinduiala mai sus insainnata, mai este inca pi ling aceea datori a da dejma
sau de a zace din toate dupa obiceiu i niminea dintr-insii sa nu cuteza a
stringe de pe cimpu ceva pina cind nu va veni de fata posa'sorul sau triime-
sul lui ca s iai dejma (: insa posasorul este dator sa vie in vremea cuviin-
cioas sau triimata vechilul s'au). S scutesc de dejm numai legumile
di pen gradini ce sint pentru trebuinta casai, iar daca cineva i ru acele
va face negutitorii, atunce este datori sa de dejma i insusi el sa o si care.
Al 7-1e. Numai stapinului mosiei sa da voie s vina vin, iar ma i
mult nimaruia afara di acei ci sa vor invoi cu posasorul mosiei; asijdirea
nici alt feli de bautura sa nu vinza.
Al 8-1e. Di va ave trebuinta stapinul mosiei ca sa faca artura, apoi
cite pluguri s vor gasi in sat, fiisticare plug va ave a ara /0 pasi i fiisti-
care pas trebui A. fie de sasa palme, iar daca va fi trebuinta ca sa s faca
ark'tura in loc nelucrat (: in Vagina), apoi sa are 8 pasi i citi oamini vor ave
impartasire la acele pluguri i vor ara pasii acesti hotariti, tuturor acclora
s li s socoteasca cite o zi din acele 12, atit acelor ci vor ave cite un
bou numai, cit i celor ci vor ave cite doi sau si mai multi; asijdirea
celor ci n-au nici unul, iar care nu vor ave nici un feli de imprt5.sire

153:
www.digibuc.ro
la aceli pluguri, unii ca aceia vor lucra aceli 12 zile la alt lucru, la care
va pune stapinul /0..17 mosiei.
Al 9-1e. Di va fi trebuinta de prasit sau de sapat pentru papusoi,
fiisticare este datori ca sa prasasc5 pentru o zi o firta, adica' a patra parte
din pogon.
Al 10-1e. Di va fi trebuintj de sacerat, fiisticare este datori a sacera
trii cliii pentru o zi.
Al 11-1e. Di va fi trebuinta de cosit, fiisticare lacuitori este dator a
cosi pentru o zi giumatate de falci.
Al 12-1e. Di va fi trebuinta de adunat sau de cldit, apoi fiisticare
este dator a aduna si a cladi pentru o zi giumatate de falce.
Mitropolitul i dvorenii au infatosat anaforaoa catra domnul di
atunce, ca mai pin'a' la giumatate ve[a]cului al 18-lea, adica pin la anul
1741, toti lacuitorii de pmint ce vietuiesc pe locurile stpinitorilor di mosii
au fost vecini, adica di veci s cuvine ei pomescicilor, si nu numai ca nu
ave dreptate a sa stramuta cu lacuinta de la un loc la altul, dar sa i vinde
impreun. cu mosiile si lucra st.pinilor de mosii atit cit acestia voia. Toata
diosabirea intri vecini si intri robii cii drepti, cum sint i pink' in vremea
di acum in Moldavie i in Bassarabia tiganii sa incheie numai intru aceea
vecinii nu sa pute vinde cite unul. Iar domnul Constandin Mavrocordat
-voievod, la anul 1741, cu a sa inscris poronc au ridicat acest numi de vecini
le-au dat lor osabit numire de tarani, adica' lucratori de pamint, sau
sateni, cu aceasta ins ca ei s lucrez. stpinilor 24 8 zile pi an si
s dei[e] lor si dejm din toate rodurile pamintului; prin aceeasi a.nafora
sa pominesti inca c neuitindu-sa la aceast din nou urrnata as.zare, lucra-
torii de p'amint, dupa obiceiu, lucra pomescicilor pink' la o vreme tot ca si mai
inainte, iar dupa aceea, din vremi in vremi numirea vecinilor s-au sters
de istov si pe di o parte lucratorii di pamint nesupuindu-s. nicidecum 'pomes-
cicilor nu voie ca s'a' lucreaza zilile hotarite, iar pe de alta, pomescicii
sile sa lucrez pisti putinta lor i, in sfirsit, dintru aceast pricinuire s-au
iscat nenumxate giudec'ati i a,u agiuns pin'a la atita c lucr5.torii de pamint
mai in dar s folos cu pamintul stapinilor de mosii. Asadar, spre scIpare
de acest feli de neindeminari i darimarea starii pomescicilor, mitropolitul
boierii gasind cu dreptul i pentru lumatorii de plmint fara ingreuiere ca
acesti di pe urm s lucrez'a.' pomescicilor 36 zile pi an, i afara de aceea
inc sa le dei[e] si dejm din toate rodurile pamintului, au cerut la aceasta
domneasca sa plecare.
Grigore Ghica voievod au gasit pominita anal ora a fi dreapta
precum insusi arata prin hrisovul su urmat de la 30 septemvrie, anul 1777,
insa n-au vrut ca sa o intreasc' pmn cind lacuitorii vot veni in mai buns&
stare, ci au l'a'sat intru deplina putere pominitele di dinsul date os.bite
ponturi, ci s numasc a visteriei, prin care s-au //[P/.9 1otarit ca lucratoril
de pamint s lucreza pomescicilor 12 zile pe an si si le dei[e] lor din toate
rodurile dejml i prin care ponturi iarasi anume este insamnat i lucrul
carile in curgirea acelor zile lucratoriul de pamint este datori ca s lucreza
stpinului i afara.' di aceea tot acelasi domn, gasind ca este cu dreptul a s
inmulti folosurile pomescicilor, au facut catra acele ponturi oaresicare ad.o-
gire, pentru care intru acelasi hrisov, anumi asa este scris: SI fie inca
indatoriti taranii, sazatorii pe mosii boieresti sau marastiresti, a mai lucra
fiisticare pe tot a.nul doai claci, la once va ave trebuinta stapinul; a
intocmi iezaturile i morile care sint i insusi pentru &lush de trebuinta,
a da agiutoriu la intocmirea acareturilor celor trebuincioas de pe mosie,
154 www.digibuc.ro
iar zidirile din non datori sint stpinii a le face cu plat, i aceasta s atinge
de toate mosiile de obstie, iar la mosiile de asezri s indatoresc lcuitorii
a da stpinului mosiei cite o podvoad, aducind singuri cu dinsa cele trebu-
incioas. pentru Indestularea casei, ins cu deprtare msurat, ca s nu
cad V.ranilor cu ingreuiere; si piste aceste s aduc la casa stlpinului
cite doai car lemne de foc. lar dup obicinuint dintru in vechime dupg
dreapt, legiuire, fiindc la orinda sau la tinerea fiisticria mosii nu a cuvine
nimruia intru nimia a ave imprtsire, macar de s-au si /f25.310 zis in
ponturi (sau in aszrile pentru indatoriri), c [ajfar de vin la vinzare
celoralante buturi s tie slobozi i stenii, dar fiinda aceasta in urm poate
s aduc pAgubire stpinilor de mosii si va urnia asuprire fr dreptate,
improtiva legiuirilor celor vechi, pentru aceasta hotrim ca tot feliul de
b5.utur s fie i s s'A vind numai a stpinului moiei, lar stenii s nu
fie slobozi a vinde nici un feli de butur5., afarA numai cind s vor invoi
pentru aceasta cu stpinul mosiei, i 15.cuitorii din fiistecare sat datori sint
a cumpra Vuturi pentru trebuinta lor numai de la orinda mosiei, pe care
s vor afla sz'Atori i ocirmuirea pentru aceasta va ave datorie a privighia
ca niminea din stpinii mosiilor sau vechilii lor sA nu fac asupreal lcuito-
rilor, vinzindu-le lor buturi rle sau cu nemsurat pret".
Actul acesta cuprinde intru sine atita numai c spre curmarea
gflcevirilor particulearnice ci urma intre pamescicii si lucrtorii de parnint
s-au hotArit de atr domnul Moruz ca pomescicii s'A fie indatoriti a da
fiistiaruia lucrtori de pmint loc de finati si de psunat, nu mai mult
decit pentru 12 vite albe sau cai, cu aceasta ins ca din tot finul cosit
de atr lucrtoriul de pmint s5. ail3 el a da stpinului dejm ; lar daa
stpinul va ave mai mult numr de vite sau oi, apoi fiinda aceast priso-
sint nu este Ill-P.111 neaprat trebuitoare pentru un lucrtori de p5.'mint,
ci este numai pentru ali jviriul lui, pentru aceea lucrtoriul de pgmint va fi
datori nmasc loc de cosit si de psunat pe aceea sau pe alt mosie..
Actul acesta cuprinde in sine indatoririle lucrtorilor de pmint
din tinutul Hotinului atr stpnii moiibor, hotrit de cAtr visterie la.
anul 1810, adia In vremea ci s afla stile Rossiei in 1VIoldavie, care sint.
1-iu. Fiist care gospodari este datori a pati stpinului mosiei axe lei
pi an in locul lucrului de boieresc.
Al 2-le. Fiisticare gospodari este datori a cosi o falce de fin stpinului
mosiei, sau In locul acei[i] aid s dei[e] cite cinci lei acelui stpin a mosiei.
care nu va face cosire.
Al 3-le. De fiisticare oaie si de fiisticare stup stpinul mosiei va lua.
de la lucrtoriul de pamint cite patru parale pe an, si piste aceea la o sut&
de oi s dei[e] si cite o vadrA di brined%
Al 4-le. Fiisticare gospodariu, avind carul su cu bol, este dator
ca s adua cite un car de lemni stpinului mosiei, sau in locul aceluia s
dei[e] stpinului care nu va ave pe mosia sa pdure cite un leu, i afar de
aceasta se indatoresti a ara pomescicului lemne atitea cite vor trebui
pentru casa boiereasa ci va fi pe mosie. ifp.p2
Al 5-le. Fiisticare cas este datoare a da stapinului mosiei pe fiisticaret
an cite un caleap de tort si cite doal g'ini.
Al 6-le. Toti lucrAtorii de pinint grit datori a da stpInului
dejm din toate rodurile pmintului si piste aceea s'A culeagg, s imbrA-
teasa i s care la ce loc le s va aata atit ace dejrn cIt i toate sm--
nturile stpInului mosiei.

155
www.digibuc.ro
Al 7-le. Stapinul mosiei este datori a da sateanului loc indestul pentru
arat.
Al 8-le. Fiisticaruia lucratori de pamint fruntas are datorie stpinul
mosiei a-i da loc de finati 8 falci i imas pentru 16 capite de vite, acelui
ci va fi de starea al doile 6 falci loc de finati si cmas pentru 12 vitc, iar coda-
ului trii Thai loc de finati si imas pentru 6 vite, acelor ce nu vor ave
nici cite o vita sa le dei[e] cite doai fdlci loc de finati pe mosiile acele ci
nu vor ave indestul loc de finati. Tot locul de finati sa s impart in trii
parti, din care cu una sa va folosi stapinul mosiei i celclante doai s.
dei[e] lucratorilor de pamint.
Al 9-le. Lcuitorilor li se da voie numai pentru insus a lor trebuinta,
iar nicidecurn pentru vinzare a sa folosi cu padurea ce va fi pe accli mosii,
lasa cu ce mai mare paza; iar pe masiile acele ci nu vor ave paduri, lucra-
torii de //(P.313 pamint slut datori ca sa-si cumpere lemnul trebuincios pen-
tru foc i pentru altile.
Ponturile al 10-le, 11-1e, 12-le si 13-le a acestui asazamint s ating
de otcupcicii sau posa'sorii.
Al 14-le. Preutii, diaconii asamine i dascalii care vor fi la popor
sint scutiti de toate &rile i havaielile stapinului mosiei, si, in sfirsit, pontul
al 15-1e, pentru vinzare bauturilor nu este scris cu lamurire, caci s-au asazat
numai bunatate i pretul bauturilor piste care mai cu mare preti orinda-
torilor nu li sa da voie a vindc, iar de catra cine au sa s rinduiasca orinda-
torii nu sa arata; insa din mai suspominita invechita pravila s vede c vinza-
rea aceasta s cuvinc pomescicilor.
Prin ca.rte domnului Costandin Neculai data boicriului Miclescu
s poroncesti tuturor celor ci lacniesc pe mosia lui, oaminilor slobozi i celor
boieresti, ca s sa supuie Miclescului, si sa nu sa stramute cu lacuinta la
alte locuri supt ingrozirea de pedeaps cu asprime.
Prin ponturile poroncitoare a domnului Alcxandru Ghica cc s-au
dat la anul 1776 iunie 22, anumi s poroncesti ca s lacuiasca fiisticare
lucratori de pamint acolo unde I-au apucat prcscriirea, sa' opresti lor cu totul
a s muta din loc in loc i s poroncesti politiilor i fctilor celor din politii,
ca pe fugan i 0.114 intoarc la urma lacuintii lor, iar acei ci vor tine
vor apara pe fugan i ingrozasc cu gre pedeapsa.
Cu asamine ponturi alcatuite la luna lui saptemvrie a anului 1804
de c5.tra obsteasca adunare a diva,nului Moldaviei i intarite de domnul
Alexandru Moruzi, nu numai c s opresc lucratorii de pamint de a sa
stramuta, ci inca cu tarie s-a oprit de a-i priimi la alte locuri ce s-au poron-
cit ispravniciilor ca intoarc' la urma lor iar pentru neimplinirea acestui
asIzimint, ispravniciile s indatoresc a plati strafuri, cite 50 lei in folosul
asazarilor celor placute lui Dumnezeu.
Carte sau poronca caimacamilor Moldaviei : namestnicilor, a domnu-
Jai Constandin Ipsilant), slobozita catra spatariul Manolachi Donici, spre
a s intoarce la lacuinta ce de mai inaintc pe lacuitorii ce s-au ridicat din
noai sate.
Asamine poronca aceloras caimacami catr5. acelasi spatari Donici,
din 27 a aceiasi luni si an, cu cuprindere ca s s opreasca dog' sate bul-
garesti ci au voit sa s: scrie la volintiri de a sa stramuta la alta float l'acu-
intl.
156
www.digibuc.ro
Cele mai mari nellimuriri ce s-au gait in acturile
mai sus arlitate sint aceste:
In hrisovul domnului Grigorie Ghica sub litera B, intri altile zice:
licuitorii de pe mosiile licuite 10.05 sint datori a da pomescicului cite
un transport ca s a.duci cele trebuincioas pentru casa lui in diastmi sau
deprtare misurat", nu este indoiali C cu toti licuitorii ce fiisticare gospo-
dari este datori ca intru un an data s duck' pomescicului cele trebuincioas
pentru casi, dar carile locului di aice au diosbire cci in cele mai mad
s ingiugi cite patru p'rechi di boj, iar la cele mai mici cite o p'rechi,
apoi ci feli de car este datori a da lucritoriul de pimint care are mai mult
dicit o pireche de boj i in ci dipirtare trebuiesti a si socoti misurata
diastimi; pentru aceasta nicicum nu s. arat.
Dupi aceasta, tot prin acelasi hrisov s-au asezat: ca lcuitorii s
aduci la casa pomescicului in tot anul cite doai cari de lemne",
nu este indoiali c fiisticare gospodari datori este a da cite &ad cari de
lemne, dar nu este hotirit cit de mare au s fie aceste car.. Pe ling%
aceea, fiindcal acest a.sizimint s-au dat cu 40 ani mai inainte de aceasta,
In vremea aceea cind tot pmintul era imbelsugat cu picture, apoi atunce nici
n-au fost de trebuinti a ark'ta mai cu limurire unde s cuvine ca s taie
pdure pentru lemni, iar acum si aceast cu am.runtul lmurire este neap.-
rat trebuincioasi, cici multi mosii nu au acum p5'.duri, din care urmeaz
vor fi datori si pentru pomescic a gisi lemne nu cu mic preti,
gp.D6
ponturile sub litira A insilmnate
Prin al 8-le pont s-au asizat: ca s si are cu un plug intr-o zi moini
zice pasi, iar talma opt pasi, iar pasul si fie de s's palme", nu este
misura aceasta s-au insimnat in latul pimintului, dar pimintul
di ce feli de m.sur trebui[e] s fie in lung, di aceasta nicecum nu s pomi-
nesti.
Prin pontul al 10-le s-au asizat ca un siceritori s s'cire intru o zi
stiut este c o claie dupi obiceiul pimintului Moldavii
tuiesti din 39 snopi, dar cite de mare s fie snopul, nu s. pomineste.
In hrisovul domnului Alexandru Moruz sub litira C) s zice c5. po-
mescicul s indatoresti a da unui gospodari lucritori de pmint loc de
finati pi 10 sau pe 12 capite di vitc albe si pe acestasi numir de vite si
dei[e] i imas", dar cit de mare imas si ci feli de proportii de fin si rindu-
ieste pentru acele vite, asimine si cit loc de arat sit cuvine de a si da
unui sitean, di aceasta nicicum nu s arat5..
Ponturi de visterii supt litera E), alcituite de divanul Moldaviei pentru
tinutul Hotinului, la anul 1810, adic in vrcmea rzboiului, atunce dud
pimintul acesta era cuprins de ostire rusisti, nu numai c cuprind in sine
mult /0./17 mai multe asimine neagiunsuri, dar luck' de istov schimbl
sstima indatoririlor stenilor citri pomescici, cci in locul unor lucriri
in natursi s-au rinduit dare de bani, iar unile s-au ins5.'mnat cu totul
.hotari, precum vor dovidi urmitoarile pilde:
Prin pontul al 4-le s-au asilzat ca fiisticare stean s aduci pamescicu-
lui cite un car de lemni sau s dei[e] cite un leu acelui pamescic pe a ciruie
mosii nu va fi pidure; afar de aceste, stenii slut datori a aduce la casa
pamescicului lemne, cite vor trebui, iar pink' unde are s se suie aceast
indatorire la facirea pe la curtile boieresti a velnitilor sau altor fabrici, nu si
limureste.
157
www.digibuc.ro
Apoi prin pontul al 6-le s-a.0 askat, ca lucratorii de pmint s'a' dei[e]
pamescicilor dejma din toate rodurile pamintului i afar de aceasta
adune, s trieri si sa care unde le va poronci, atit ace dejma cit i toate
smanaturile pamescicului.
Deci, ci poate fi mai fai hotar decit aceast indatorire si mai vat-
matoare pentru lucratorii de p5.mint. Skeratul, trieratul i c'ratul sint cele
mai grele si mai scumpe lucrari, la lucrarea pmintului. De sine s'a intalege
ca In pamintul unde ar fi asamine pravila fr5. de nici un hotar, pomescicii
ar s'mana pe cele mai bune cimpuri cu oameni tocmiti i -ar inmulti
sknanaturile /CP..118 ping la atita incit satenii de pe mosiile lor ar fi fost
siliti a lucra numai pamescicilor in toata vremea scerisului si a tocmi
si pe altii lucratori. De sine iarasi s intalege c askamntul acesta, ca unul
ci s-au alc'a'tuit numai pe un an, neintarit de catra malta. ocirmuiri, nepo-
trivit cu celi vechi as5zaminturi a Moldaviei i cu ingreuiere pentru s'a'teni,
trebuia inc de mult a sa disfiinta. Dar fiindca intre norodul cel prost mai
mare puteri are obiceiul decit pravilile i ocirmuirea pentru disfiintare acelor
ponturi n-au facut diosebit askare, apoi sa i pazasc tot acele i pina
acum cu oarescare schimbari dupa locuri, vreme i impregiurki.
Aceste dar neagiunsuri in ask5.minturi dau pricina c5.tra necontinitile
sfezi intre pomescici si intre lucratorii de pamint. Sfezile indeamna spre
necuviincioas volnice porniri, iar pornirile acele fiind sprijinite pe neade-
vrat intalegire salasluiesti in naravuri, plecare catr trind'vire, disfrinare
nemernicie. Cel nemernic nu numai ca nu vra s stie datoria so, ci, uitinc/
insusi al sau folos, toat fericirea o socotesti in lenivire i in r'zvratire;
el nu sl silesti cu gospodarie, nu faci casa de odihna, nu sidesti livad,
dar inca si samanaturi atita numai face cit de-abie Ii agiunge piine pentru
hrana casii lui.
Intru aceasta s cuprind cele mai mari pricini c5. lucrarea ///7,./19 de
p5.'mint si gospodarie la Bas[s]arabie nu sint in bun stare, ocirmuirea
datoare este s intrebuintaza feliuri de mijlociri spre a deprta norodul
de la lenivire si sa-1 indemni catra iubirea de osteneal; dar ce mai intii
mijlocire spre aceasta este as5.'zare gospodariei de tara pe un neclatit temeiu;
insa a agiunge la aceasta nu este cu putinta pina cind nu sa vor aduce
intru ace desavirsit lamurire asazaminturile care Milt pentru indatoririle
pamescicilor si a lucratorilor de pamint, caci fiistecare parte tilcuieste aceste
nelmuriri intru al su folos.
Iar ce sa atinge de personalnica slobozanie a satenilor, nu este nici
o indoiala c ei niciodat n-au fost slobozi de a sa stramuta dintru un loe
la altul, dupa insusi vointa lor, caci aceasta atit prin legiuirile obstesti pre-
cum si cu deosabite poronci a ocirmuirii Moldaviei, care mai sus s-au aratat
supt litirile F, G, H, I, J, Cu trie au fost oprita.
Insa pe ling.6 toate a ceste, domnul predvoditeliul dvorenilor i dumn[e]a-
lor diputatii intru un glas au aratat in presustvia Sovetului, ca ocirmuirea
Moldaviei da voie t5zanilor ca sa se stramute, insa nu pentru alte pricini
decit numai dud nu le agiunge loc.
Asadar, de vremi ci f5.r de a mai fi cuvint de pricin, s-a.0 dovedit
caskaminturile cele de mai inainte 0./20 pentru indatoririle pomescici-
lor i lucratorilor de pamint sint far de hotar, apoi insusi neaparata trebuinta
au silit pe Verhovnoi Sovet de a le pune lor acum hotar.
Dar ca la alcatuire acestui nou asezamint s nu sa fac vreo gresal
care ar pute aduce asuprire lucratorilor de pamint, sau a micsura pronomiile
pomescicilor s-au insarcinat de catra Verhovnoi Savet pe cilenurile Sovetului,

158
www.digibuc.ro
clumn[e]alor predvoditelul dvorenilor a oblastii i deputatii spre a alc5.tui
proiect nou in madeaoa acestui asazamint. Proiectul acesta in intreaga pre-
sustvie a Sovetului supt prezidentie domnului deplin imputernicitului na-
mestnic s-au cetit si s-au posladuit cu asazaminturile cele de mai inainte.
5i, in sfirsit, dup vointa domnului deplin imputernicitului namestnic i cu
unirea tuturor cilenurilor Verhovnului Sovet, au poroncit ca spre obsteasca
pov5.tuire i intocma implinire s s alcatuiasca acest urmatori asazimint.
Cap. I-iu.
Pentru personalnica sloboz5.nie taranilor
Pontul 1-iu.
Dupa intocma puteri a Malt imburatatitului proiect al obrazovaniei
oblastii Bassarabiei, pentru dreptatile i pronomiile 15.cuitorilor, t5.rani sau
steni, isi vor pzi /0..12/ dreptatile a nu a tirna persoana lor de la stapi-
nitorii parnintului, iar averea lor va fi aparata de tot feliul de acolisiri
cu privighierea ocirmuirii oblastii.
Pontul al 2-1e.
Personalniel sloboz5.nie a Vranilor sa cuprinde anumi intru aceea c
ei si averea lor nu atirna de la pamescici si s supun dreptatilor acelor de
pe urmanumai dupa alcatuirea conditiilor ci s-au asazat de c5.tra ocirmuire cu
cumpanirea folosurilor aminduror p5.rtilor; c pomescicii sint da tori a le
cla lor rinduita proportie de pamint si nu au dreptate a cere de la dit*i
in folosul sau alte dari i havaleli decit acele numai care sint asazate prin
pravilile i obiceiurile acestui pamint i pentru care ma i in gios s va fa ce
cu de-am5.runtul aratare. Mara de aceasta satenii sint slobozi a intra in
toate slujbile imparatesti si a da crestire copiilor sai dupa insusi a lor vointa.
Capul al 2-1e.
Pentru indatoririle taranilor catr stapinii mosiilor.
Pontul 1-iu.
Fiindca prin proiectul inalt imbunatatit al obrezovaniei oblastii
Bassarabiei pentru dreptatile i pronomiile lkuitorilor, la ceea ci s atinge
de datoriile taranilor catr5. stapinii 0-.122 mosiilor s-au leguit intr-acest
chip: Iar pentru folosurile pamintului ei vor fi datori a implini lucrul
indatoririle in folosul stapinilor acelor mosii dupa cuprindirea as5.z5.-
minturilor Moldaviei", care as5.45..minturi, fiindc dupa trecirea de vremi
s-au aflat nu indestul 15.murite, din care pricin intre pamescici i arani sa
isca necuntinite gilcevi, pentru aceasta Verhovnoi Sovet, tiindu-sa tare de
acele asszaminturi pre curmarea nedumeririlor si a gilcevilor, le insam-
nea.z mai cu lamurire, precum din ponturile mai gios urm5.toare sa va vide.
Pontul al 2-1e.
Fiistecare satean insurat as.minea i holteiu[l fr tata lucreaza
folosul stapinului mosiei 12 zile pe an, iar ficiorul neinsurat al sateanului,
care petreci in ca.s cu tat5.1 s'iu, de acest feliu de lucru si scuteste, pentru
aceasta, caci tatal su lucrea,z pentru dinsul sau el in locul tatini-sau.
A0jdirea i acei ce skit cuprins[i] de neputint sau caliciti, clack' nu vor ave
a lor osabita gospodkie i vite, s scutesc in toata curgirea anului de lucru

www.digibuc.ro 159
acelor 12 zile, iar acei ci au gospodrie i s folosasc cu pamintul tre-
buincios pentru hran.', intra intru neaparata indatorire,, intocma ca si cie-
lanti lucratori de ,pmint.
Pontul al 3-le.
Stapinul mosiei nu are dreptate ca s sileasc pe lacuitorii //(P..123
acei ci n-au dobitoace de slujba a nairrii de la altii si a faci araturi intru
folosul lui sau caraturi in socoteala zililor rinduite pentru lucru, ci unii ca
aciia vor lucra numai cu miinile.
Pontul al 4-le.
Satenii sint datori a lucra pamescicilor pominitile 12 zile pe an, pe
insus[i] moiile acele pe care s vor afla sazatori, sau pe mosiile megiesite,
irisa nu cu mai multa departare decit de patru ceasuri de la locul
lor. Cu toate aceste s da voie a triimete pe steni la vreo mosie ci este
cu departare de zaci ceasuri, dar ins nu pentru alt lucru ceva decit numai
la cosit i la sacire.
Pontul al 5-le.
Piste zilile hotarite pentru lucru satenii sint datori dupa cel mai din
inainte asaz'mint a da stapinilor de mosii zaciuiala din toate s.'manaturile
lor si din finul ce vor face pentru vitile lor pe mosia a insusri] aceluias[i]
pamescic i aceasta zciuial s o aduca la locul ciii sa va arta de catr.
sta.pini, pe insus[i] acele mosii, si acolo apoi, trierind snopii, de dejma
d st'pinului piinea in graunta, iar p'pusoii culegindu-i de pe ogor
curatasca de pnu i s.4 puie unde au a s pazi, adica in cosari. De sine
s intalege c la trieratul dejmii stapinii mosiilor nu-i pot sili pe steni
atuncea cnd ei au sa-s[i] string piinea lor de pe cimpu, lar trierul It-p.124
s sa faca la vremea cuviincioas pentru acest lucru, ins cu aceasta, ca.
trierul s'O fie sfirsit pina la zi intii a lunii lui iulie a anului viitori. Iar clac&
pamescicul va Usa piinea de dejmuri in snopuri piste zi intii a lunii lui
itulie, a tunce indatorirea trieratului acei piini catra sateni nu sal atinge
mai mult.
Pontul al 6-le.
Nu sint slobozi satenii al[i] cara rodurile lor di pe tarina mai inainte
de a vini acolo stapinul mosiei sau vechilul sau ca s numeri i sa insam-
neza zaciuiala, ci dinpotriva ei sint datori ca s care mai intii dejma la
locul insmnat de c'tr stapinul mosiei, i atunce apoi s s a puce de carat
rodurile lor. Insa i stapinii mosiilor au neaparat* datorie a triimete din
partea lor la vremea cuvincioasa vechili spre a numara si a m'asura partea
sa, ca nu mai mult de cinci zile sateanul s los piinea sa pe tarina, asteptind.
ridicare pomenitil zciuieli, pentru ca cu intirzierea ce di prisos s'a' nu s'a;
pricinuiasca cit de putina pagubire satenilor.
Pontul al 7-le.
Nu sint slobozi asijdirea pamescicii a opri pe taranii aciia care au sacerat
piinea lor, mai inainte decit altii, ca s nu o care de pe tarina, supt acest cuvint
ca i ei s'A astepte pina cind i cielanti care au samanaturi //(P..125 in aceeasi.
tarina vor aduna pe a lor. Sateanul, dupa ci va face stiut stapinului mosiei sau,
vatavului sau c s-au sacerat piinea sa, asteapt 5 zile si daca in curgirea acestorl

160 www.digibuc.ro
zile nu-si va triimite om ca sa insamnez a dejma, atunce sareanul are dreptate,
chemind pe vornicul sau pe vatav, s deosabasca ace dejma insusi i sa o lasa
pe loc si pe a lui piine s o ridice. i dejma aceea ci au lasat-o sa o care stapi-
nului mosiei pe urma, cind lui i se va poronci.

Capul al 3-1e.
Pentru lucrul care satenii sint datori a lucra stapinului mosiei
In zilile acele ci s-au insamnat la capul al 2-le a acestui asaz'amint.
Pontul 1-iu.
Fiindc dupa cel din vechiu asazamint este hotarit m'asura lucrului, ci
fiisticare s'alean este datoriu pentru o zi s lucrez stapinului mosiei, apoi
usui acelas[i] asazamint s las intru deplina puterea sa, adica:
Pontul al 2-le.
Daca stpinul mosiel va ave trebuinta ca sa-si fac aratura, apoi toate plu-
gurile ci vor fi in sat vor ara si vor grapa dup asazarea de mai gios urmatoare:
fiisticare plug pentru o zi va ara si va grapa in tlina opt, iar la moin. zaci
pasi in latimea pamintului. i pasul s'A fie de sas palme domnesti i citi
gospodari vor fi IfP.126 insimbfluiti la acel plug, arind pasii rinduiti sa s tie
in sarna fiisticaruia cite o zi din acele 12 zile, adica atit celui ce va ave un bou
numai, cit i celui ci va ave doi boj sau i mai multi, cum si acelui ci va lucra
pe ling plug, neavind boj. lar pentru lungimea paminturilor, fiindca pina
acum aceasta era la vointa sta.pinului mosiei si din o asamine nelamurire a
indatoririi sa intimpla adeskori pricini intre stapinii mosiilor i intre lucra-
torii de parnint, pentru aceea acum s'A hotaraste ca lungimea pamintului sa nu
fie.mai multa decit 240 stinjini domnesti, insa nu este oprit stapinul mosiei ca
duindarainarea locului faca si mai lung decit insamnata m'Asura, ins cu
aceasta, a acel prisos de lungime sa-1 scada dupa analoghie din ltime, iar
lcuitorildr s'A preste a face di la sine inadins simbre, spre imputinare numa-
rului plugurilor la lucru[1] stapinului, fiindca stiut este c pentru acei ci s
insimbraluiesc, s socotesc numai sasl boj la un plug de arat la moin si opt
boj de arat la talina.
Pontul al 3-1e.
Dac u n satean va ave mai mult decit un plug si opt boi, stapinul mosiei
nu are drept ate a ceri de la dinsul la lucrul sau mai mult decit un plug si opt
boj. Acei ci nu vor ave plugul lor i pentru dinsul numarul WP.127
indestul de boj, sint datori a sa insimbralui dupa insamnare de mai sus aratata.
Sateanul ci nu va ave boj, nu este datoriu ca naimasca de la altii pentru
de a face araturl stapinului mosiei.
Pontul al 4-le.
Stpinul mosiei nu este volnic a sili pe lacuitori ca sa-i are mai mult decit
d.oai zile primavara si doai toamna, ns cu aceasta ca i ei negresit sa are
mai sus pomenitul loc de pamint.
Pontul al 5-1e.
Daca stapinul mosiei va pune ca cosasca fin, atunce fiisticare lucra-
toriu de parnint este datoriu a cosi pentru o zi giumatate de falce, a caria
161
www.digibuc.ro
msur este optzci de prjini in lung si patru in lat, iar m..sura prjinii este
de trii stinjini domnesti.
Pontul al 6-le.
De va fi trebuint.' de adunat si de cldit finul in stoguri san in girezi
apoi sii adune si s'A cldeasc pentru o zi giumtate de falce, adic pentru o.
falce de iarb ci o va cosi, o va aduna si o va cldi in stog sau in giread s i s.
tie in sana lucrtoriului de prnint patru zile.
Pontul al 7-1e.
De va fi trebuint de prsit la ppusoi sau la alte smnturi ori crestiri,
apoi pentru o zi s'A prsase o a P.128 opta parte din falce, adic a patra.
parte dintr-un pogon.
Pontul al 8-1e.
Scertoriul este datoriu a scera pentru o zi de lucru trii cliii, iar claia
sii alctuieste din 39 snopi de msur i snopul sii fie de patru palme domnesti
impregiur la legtur., ins cu aceasta ca snopii s'A fie strins[i] precum s poate
rnai tare la legturl.
Pontul al 9-1e.
Acel ci va culege ppusoi este datoriu pentru o zi de lucru ca sii culeag,
sii curtasc1 de panusi i sii care in cosriu stpinului mosiei o a patra parte
dintr-un pogon.
Pontul al 10-le.
Di va fi trebuint de imbltit piine, fiisticare este datoriu a imblti
cu miinile trii cliii pentru o zi, iar acei ci vor ave cai, vor triera cu caii lor
socotindu-s pentru un om i un cal cinci cl.'i intru o zi.
Pontul al 11-le.
Stpinii mosiilor sint slobozi a intrebuinta pe lucrtorii de pmint in
loc de lucarile mai sus pominite i la alte; si la intimplarea aceasta lucr5..toriut
de pknint va fi datoriu a lucra singur sau cu carul cu boj, precum trebuinta va.
ceri. Dar fiindc alte lucruri afar de cele mai sus insmnate nu sii pot socoti
/0..729 in msuri, apoi lucrtorii de pmint vor fi datori a lucra de la rsritul
soarelui pin la apus, cu odihna cuviincioas la amiazi-zi, intocmai cu aceeasi
silint ca cind ar lucra insusi pentru sine; si atit celui ci va lucra cu carul
cu doi bol, cu patru sau cu sas, cit i celui ci va lucra numai singur de la.
rsritul soarelui pin la apus sii li sii tie in sam o zi din aceali 12 zile hotrite
pe an.
Capul al 4-le.
Pentru vinzarea buturilor pe la mosiile pamescicilor.
Pontul 1-iu.
Vinzarea a tot feliul de bautur in fiistecare sat spinzuri numai de la
stpinul mosiei, sau de la acela cruia prin tocmal sii va da voie de la stpinul
mosiei: caci vinzarea buturilor din vechime era numai a stpinilor de mosii
dup temeiul legiuirii ci sii pzste. i devreme ci stenii nu sint slobozi a
aduce buturi la casile lor de la alte locuri, decit numai de la ()rinda stpinului

162
www.digibuc.ro
pentru aceasta si st5.'pinitorii de mosii datori sint a sine pentru vinzare
bauturi bune si a le vinde cu dreapta msur i cu masurate preturi dupl
vremi.
Pontul al 2-1e.
Stenilor ci au drepte a lor vii li s d voie a intrebuinta vinul ci vor face
pentru insusi numai casile lor, pina' la 15 zile a lui noiemvri, /fP.330 iar din
zioa aceasta nu numai a-1 be, dar nici s-1 aib pi la casile lor fr de voia st-
-pinului nu li s d voie, i ei sint datori a-1 vinde cu de ridicata; iar ciad 011
la ace vremi nu vor apuca a-1 vinde, apoi se indatoresc ca pentru aceasta sa'
indestulezi pe stpinii mosiilor sau pe orindatorii, i acestia au dreptate a
pune asupra poloboacilor peceti pin cind steanul va afla chip ca s5.-1
iar care din lacuitori va indrzni a urma improtiva pontului acestuia si a celui
mai sus aducInd vreun feli de buturi de la insusi viile lor sau de pe la alte
locuri spre vinzare sau pentru a lor trebuint, fr s aib voie de la stpinul
mosiei, atunce stapinul mosiei volnic este a lua acest feliu de buturi in folosul
su far'l de nici un feliu de plata'.
Capul al 5-1e.
Pentru indatoririle care lucratoriu de pmint, afar5, de acele mai
sus insmnate 12 zile, este datoriu a implini in folosul st'.pinului
mosiei, dup puterea hrisovului domnului Grigorii Alexandru
Ghica voievod, din let 1777, s'aptemvri 30 si dup obiceiurile vechi.
Pontul 1-iu.
Osbit de cele mai sus insmnate 12 zlle fiisticare lucrtoriu de prnint
insurat sau holteiu, care va ave casa lui, este datoriu a face stapinului mosiei
doal claci pe an la ori ci va cere trebuinta; i asijderea datoriu este WP.33/
a aduce la ograda stpinului in vremea iernii, Incepind de la noiemvri i pin.
la 15 a lunii fevruari din pdurea stapinului doai car lemne de foc, nu mai
cu multa deprtare declt 10 ceasuri. 1115.rimea carului s hotrste intru acest
feliu ca din sas car s sa fac un cubiceschii stinjn de trii arIni, iar cind
stapinul nu va ave pdurea sa, atunce este datoriu ca s cumperi i steanul
este indatorit numai a tie lemnile si a le aduci la casa stapinului moiei, iar
unde nu va fi pdure cu deprtare, ci s-au artat acolo, stenii sint datori a
cara stpinului mosiei stuh sau buruian cite trei stinjini in locul unui stinjn
de lemni.
Pontul al 2-lea.
Fiisticare lucrtoriu de prnint gospodariu este datoriu pe fiisticare
aduc cu trsura sa la casa stpinului mosiei producturi care va ceri
trebuinta, dar ins nu cu mai mula departare decit 16 ceasuri intru o cale.
De sine s intlege c in vremea lucrului de cimp i atunce incl cind nu este
pentru vit iarb de p'Iscut pe cimpu, pamescicul nu are voie a sili pe lucr5.-
toriul de pmint atr aceast aducire, ci poate s s faca aceasta de la 15 mai
pin5. la 15 iunie, sau de la 15 s'a'ptemvrie pin la zi intli noiemvri.
Pontul al 3-1e.
Iegturile i morile ce sint 1E12.132 pe mosii, stenii sint datori a 1e tocmi
fiinda sint i pentru insusi a lor trebuint5.; asmine si la meremetul bena-
lilor boieresti care vor fi pe mosie, sint datori a da trebuinciosul agiutoriu,
www.digibuc.ro 163
ins materialurile au s s cumperi de stpinii mosiilor, iar cele din non zidiri
a casii, stpinii mosiilor sint datori ca si le fac cu cheltuiala lor.
Pontul al 4-1e.
Fiistecare fimei ci are brbat sau v.duv51, dup obiceiul cel din vechiu,
este datoare a toarce stpinului mosiei, pe fiistecare an, din inul sau cinipa
stpinului, un caleap de tort, de lung de sas palme domnesti, care caleap
s fie de 30 jirghiuti i s mai toara cite o oc5.* de lin' a stpinului, iar fetile
care s vor afla in casile pkintilor lor nu sint datoare a toarce acest feliu de
taleapuri, fiinda pentru dinsile torcu mamile lor sau ele in locul mamilor sale.
Pontul al 5-1e.
Fiistecare gospodariu, asijdirea dupl obiceiul din vechiu, este datoriu
a da stpinului mosiei pe fiistecare an cite doai gini, care s va socoti drept
vinit a pomescicului pentru toate paskile ci va ave 15.cuitoriul pe mosii.
Pontul al 6-1e.
Pentru stupii ci vor ave rcuitorii skit datori a da //CP.133 stpinilor
acelor mosii, pe care i vor sine pe fiistecare an din 50 stupi, unul; iar acei
ci vor ave mai putin nurnr vor fi datori a plti cite 8 parale de stup, intocma
dup cuprindirea hrisovului domnului Mihail Racovit voievod din anul
7234, dechemvri 9 si dupa obiceiurile cele vechi.
Pontul al 7-1e.
Datoria lcuitorilor este ca nu numai ei singuri s, nu strice pdurile ci
vor fi pe mosii, ci nici pi altii s nu las; pentru aceea dar trebui s s.
duiasc de atr obstia stenilor, cu priimirea stpinilor de mosii, di la doi
si pin la sas oamini pdurari din acei mai sraci, socotindu-s dupa m51-fine
pdurii; care pdurari au sk' fie slobozi de personalnice indatoriri, iar d.rile
ci sa string in bani i insusi birul haznelii este datoriu a plti pentru dinsil
stpinul mosiei.
Pontul al 84e.
Dac cariva din stpinii mosiilor va face cu lcuitorii vre un feliu
de invoial, ca spi rspund lui cu alt ceva pentru indatoririle mai sus In-
smnate, ins nu pe mai mult decit pe 10 ani i acest feliu de invoiele vor fi
intrite de ctr isprvnicia tinutului sau de catre alta giudecItorie, atunce
amindoai prtile datoare slut a le implini nestrmutat in curgirea acelor
dintii trii ani i clack in curgirea acestor trii ani nici o parte nu va da protest
la giudectoria tinutului, /CP./34 pentru ca s-au inslat cu acele invoieli,
atunce invoielile acele fmin intru deplin puterea lor, pin la implinirea
sorocului. Iar dac s va da protest, atunce dupl trecirea acelor dintii
ani, invoiala aceea fr a mai urna giudecat s aniresste; i luertorii
de prnint vor fi datori a implini datoriile cti stpinul mosiei, dupa as-
znnintul care mai sus s-au ins'mnat.
Capul al 6-lea.
Pentru indatoririle stpinitorilor de mosii atr. trani.
Pontul 1-iu.
&MOUE mosiilor nu au nicidecum voie ca s cear mai mult di la Orani
decit acele dri i indatoriri, care prin ponturile cele mai sus a acestui as-
zAmint cu amruntul s-au artat.
164 www.digibuc.ro
Pontul al 2-le.
StApinul mosiei este datoriu ca s dei[e] fiisteckruia lucektoriu de IA-
mint lac de finati i emas pentru 12 vite albe sau cai, dupk analoghie care mai
gios de aceasta sk va insmna; plodirea din acele 12 vite, adick plodul lor
de un an si de doi ani, lucrtorii de pkrnint pot ca sk-i tie tot pe aceeasi mosie
pe care s ark' singuri cu 15.cuinta i s le hrneasc tot din aceeasi proportie
de finat i imas ciii sk va da pentru 12 vite. Iar cind vreunul dintri lucr.-
torii de pmint va voi si va fi in stare ca s 1117,..135 aibk mai multe vite, apoi
pentru locul ce-i va trebui de cosit si de psunat, este da.toriu ca s s invo-
iasck cu stpinul mosiei sau sk-i gksasck pe alte mosii.
Pontul al 3-le.
Lucftoriul de pmint care nu va ave acest hotkrIt numkr de vite,
nu peale s ceark de la stkpinul mosiei loc de cosit si de imas dup aceeasi
proportie care s-au hotkrit pentru 12 vite, ci pi cite vite va ave, pe atite si
loc sk va da; c5.ci de la skteanul cel ci are mai putin, stkpinul mosiei nu are
atita folos cit de la cel bogat.
Pontul al 4-le.
Pentru patru capite de vitk trebui sk se dei[e] loc de finatu o falce, cit
pentru hrana lor in vreme de iarnk sk intrebuintaz6 i paie, iar pisunat pen-
tru doal vite sk se dei[e] o falce, imasul trebui sk se de cu apropien i de satu i la
un locu pentru toti lucrktorii de pmint; iar loc de finatu si de arat li sii va
da acolo unde va cere trebuinta, insk nu mai departe decit de patru ceasuri.
Pontul al 5-le.
Unui Hicuitoriu care va ave pink la 12 capite de vite mari sii i se dei[e]
cinci Wei pentru sAmknkturi, iar celui ci va ave pink la optu capite, trii flci,
iar celui ci va ave patru vite sau nici una, doai flci. 11.P.136
Pontul al 6-le.
Sk opreste lucrAtorilor de pkmint de a ara si a alca cu vitile locurile
cele di finati; ci inck dinprotiv.' datoria lor sk fie ca sii sii pkzascii tarinile
si finatile de stricciunea vitilor, a ingrAdi satile lor dispre acele locuri cu
garduri din pkdurea stpinului mosiei, unde va fi indestul si de va vre pames-
cicul sk deaie. Iar dinprotivk apoi sii incungiuri acele sate cu hindichiuri i sii
tie acele garduri i hindichiuri in bunk stare; si spre aceasta stkpinii mosiilor
au voi[e] a-i sili pe skteni pentru ca nu cumva din pricina lenevirii si a neu-
nirii lucrAtorilor de pmint sii sii pricinuiasa ispask.
Pontul al 7-le.
Mkar Ca' dupii obiceiul locului acestuia lucr.torii de pktnint cei ci au
oi sint datori ca nimasck pentru dinsele loc de p.'sunat; de vremi ci la
tara aceasta, nefiind Inca trebuintk de gunoiu nici un agiutoriu cu acest feliu
de vite la lucrul pmintului nu sk face; iar dack unii din s.'teni nu vor ave
vaci si boi, decit numai putine oi, numai pentru insusi brana lor, adick de
la 10 pink la 20 capite, pentru fiisticare atunce aceste oi pot sk pksuneza pe
imasul satului, care trebui sii li se dei[e] cu aceastk finduia15. pentru 10 oi
giumktate de falce, adick proportiie care este rinduitii pentru o vit. mare.
Iar dud doi-trii sau si mai multi 11170.137 gospodari i vor impreuna la un loc
oile Jar i vor face turrnk, atunce nu au voie sii le pase pi imasul satului, c

165
www.digibuc.ro
sint datori ca caute loc pentru p5.sunat prin diosebit invoial cu stpinul
acei mosii sau la altii.
Pontul al 8-le.
Cind stpinii mosiilor vor da tranilor mai sus hotritul loc de pmint,
ori pe ace mosie unde ei se afl, cu acuinta sau pe alta nu mai departe dedt 4
cea suri ; a far de imas, care trebui s li s dei[e] intr-acelasi loc unde ei s afl
cu lcuinta, atunce nimine dintru acei l.cuitori, fie macar ori di ce natie,
nici intr-on chip nu au dreptate ca s s mute si s s statorniceasc5. cu .151cuinta
pe alte mosii; caci aceasta, atit dup celi vechi cit i dupa celi noai legiuiri a
Moldaviei cu t'rie s opreste. lar acei din stpinii de mosii care inmultindu-s
tranii, nu vor ave putint ca s le dei[e] lor locul hotrit, vor ave dreptate a
muta o soma de lcuitori, adia pe citi va cere trcbuinta i a-i statornici pe alt
a sa mosie; la o intimplare ca aceasta s face cunoscut mai inainte c mosia
aceea pe care stpinul va voi ca s mute o sam de trani de pe mosie care
,nu are indestul loc, trebui s fie nu mai putin decit de trii ani in insus stripi-
nirea aceluia pomescic; iar dac nu va ave alt a smine mosie i inc dac
stenii nu s vor invoi cu 1[P.]38 st.pinul mosiei ca s s multmasca cu aceeasi
proportie de pmint ce este pe mosia aceea unde ei lcuiesc; atunce cu voia
ocirmuirii oblastii i stpinului mosiei s vor muta dintr-insii o sam dup
cum va ceri trebuinta i sa vor as.za pa alte locuri, unde ei insusi isi vor gsi,
dar ins si la o asmine strImutare a lcuitorilor dupa pricinile ma i sus aratate,
stpinul mosiei nu este volnic a sili ca s s mute vreunul din lcuitori care va
ave vii si livezi, asijdirea i alt feliu de fundamentalnice binale.
Pontul al 9-1e.
Dac s-ar intimpla ca stpinul mosii, nu din pricin c nu are loc indestul,
ci pentru insusi a sale fo/osuri ar vre ca s mai imputinez pe acuitori[i] de pe
mosia sa, sau ca s o fac cu totul nelcuit, atunce unul ca acela nu numai c
nu are dreptate a muta pe steni pe alt a sa mosie, ci datoriu este a le da lor
voie de a s muta unde ei vor vre i pentru toate acareturile si binalile lor ci vor
rmine pe ace mosie, indestulez durf invoiala ci va face cu dinsii.

Capul al 7-le.
Pentru starostii satelor i pentru datoriile lor.
Pontul 1-iu.
Afar de vornicii satelor care s aleg de ch. tea'. isprvnicie cu priimirea
obstii lor //fi,./39 spre a implini slujbile politiei, acuitorii sint datori ca la
fii.stecare sat s-si aleag cite un starosti k : SOHUZ) i trii btrni anumi pentru
aceia ca s sileasc pe steni spre a implini datoriile lor c5.tr stpinii mosilor.
Pontul al 2-1e.
Starostile sau soltuzul, folosindu-s cu p5mintul stpinului mosiei,
intocma ca i ciialanti s'teni, nu numai c' s scutesti de toate drile ci sint
as.zate pentru folosul stpinului mosiei, ci inc si di cele personalnice indatoriri
a haznelii; pentru care este el datoriu a rindui si a triimete pe steni la rinduitul
lucru boieresc, a privighia ca fiistecare stean s5.-s[i] implineasc deplin dato-
ria sa asa precum s-au poroncit la al doile si al 3-le cap a acestui aszmint.
Iar dac vreunul din steni s va afla nesilitoriu spre implinirea indatoririlor
ci s-au as.zat in folosul stpinului mosiei sau nesupus, atunce soltozul, in

166 www.digibuc.ro
fiinta pamescicului sau a vechilului stt, va chiema de fat pe acei pominiti la
pontul dintii trii batrini i scotind inainte lor pe a cel nesupus, va arta btrinilor
vinovtia lui, care vor poronci celui nesupus s implineasc acele inda-
toriri ; i end vinovatul si dup5. a ceasta s: va arta tot nesupus, atunce pi
unul ca acela luindu-1 soltozul supt straj Il va triimite cu pre larg a sa in-
stiintare eatr isprvnicia /[P.]10 tinutului, spre a sa infrina pentru nesupu-
nire i in locul lui soltuzul va nimi Cu ci preti s va pute pe alt om spre a implini
lucrul stpinului mosiei i apoi atit plata nimitului cit si cheltuielile ci
vor face intru aceast pricin le va implini soltuzul in fiinta btrinilor din
averea vinovatului.
Pontul al 3-le.
Milcar c5, satenii in vremea lucrului de cimpu nici supt vre un cuvint
nu pot fi slobozi a s duce la locuri deprta.te fr voia stpinilor mosiilor, dar
intimplindu-s una ca aceasta, atunce soltozul cu stirea batrinilor este datoriu
a nimi pe altii ca s.' implineasca datoriiIe catr pamescici si plata nimitilor
s s. scoat din averea acelor ci au cutezat a s duce. lar din inpotriv, dac
soltuzul nu va implini indatoririle sale si din nesilintalui s va pricinui stpinului
mosiei vre un feliu de pagub, atunce intii s implineste ace pgubire din averea
soltuzului ; cind ins din intimplare nu va agiunge averea soltuzului spre in-
destulare pagubii pamescicului, atunce apoi paguba aceea s va implini de la
toti stenii, ca de la unii ci ei au ales pe soltuz. De sine s intllegi ea: mai
inainte de a s fa ce aceasta' implinire, pretentia stpinului mosii trebuie a fi
dovidit prin rinduiala giudecatii.
Capul al 8-1e.
Pentru mosiile rIzssti.
Pontul 1-in.
Fiindcil multi r525.si stpinesc mosii fr a fi prtile lor ales, si pe
insusi aceleasi mosii s. afl. Ina lcuind si trani care nu sint razsi, iarsi de
sine sa intalegi c nu este cu putint ca un om s fie supus la multi st5pini.
Apoi dar, acesti steni in puterea pravililor i a obiceiurilor Moldaviei nu
sint datori ca s lucrez rzsilor intocma ca cei ci traiesc pe mosiile boieresti,
ci vor ave a da numai dejm din toate rodurile, a plti rzsilor cite doi lei
de fiistecare cash' si a lua tot feliul de buturi nu de aiurea, ci numai din cri-
cimile care vor fi pi a cele mosii dupa' insusi acele pravile care s-au aszat
pentru cricimil boieresti.
Pontul al 2-le.
Asmine, fiindc razasii ci stpinesc mosii nu au de la tranii ci triesc
pe mosiile lor acele folosuri cari le au pamescicii, apoi si tranii nu au dreptate
a cere de la dinsii pmint dup proportie ci s-au legiuit pentru mosiile boieresti;
ci au dreptate ca s cear de la rzisi numai imas pentru vitile lor, insa
aceasta cu plata ci s vor invoi. Dar plata aceasta pentru o falci s nu s
ridice mai sus de giumtate de pret, ci pi la acele locuri s va plti pentru falce
de finati.
Pontul al 3-le.
Indat cind vreo mosie /fP..742 rzsasc sl va imprti in doa. sau in
patru i pin in opt prti i stpnii acestor parti vor gs cu folos a da tranilor
ace proportie de prnint care s-au hotrit la pontul al 4-le a acestui asz'mint,

167
www.digibuc.ro
atunce tgranii vor fi datori a implini stgpinitorilor acelor pgrninturi toate
indatoririle ci sint argtate la capul al 2-le si al 3-le tot a acestui asgzmint.
Pontul al 4-le.
Fiindcg lucrgtorii de p'inint ci trgiesc pe mosiile rgzgsgsti nu au
dreptate a cere de la igzgsi o asgmine proportie de pmint prectum s-au hoarit
pentru lucatorii de pmint acei ci s afl'g pe mosiile boieresti, apoi nici
nu au dreptate a opri pe acei tgrani de a sg strgmuta la alte locuri. Iar and
insusi rgzisii improtiva vointii lucrtorilor de pmint vor voi ca acestia sg sg.
mute la alte locuri, atunce nu numai c sint datori de a-i instiinta pe dinsii
pentru aceast voint. i sg le dei[e] spre a sg pute strgmuta vade de un an,
ci inc5.' sint datori ca s plgteascg lucrgtorilor de pmint dup' dreapt pretg-
luire toate acareturile lor, ci vor rmine pe ace mosie.

Capul al 9-le.
Pentru datoriile politiilor pgmintesti intru aceea ci s atinge de acest
asgzmint. //fi,..743
Pontul 1-iu.
Tot feliul de invoieli sau leggturi ci s vor face intre st'pinii mosiilor
intre obstiile sgtenilor pentru de a plti cu bani sau cu alt chip in locul inda-
toririlor ci s-au asgzat, sk nu sg intgreascg mai inainte de a s incredinta'prin
inadins triimesul cilen la acel sat ci s'g uneste la acest feliu de tocmeli, cum cl
toti sgtenii au priimit toate cele scrisg intru acele invoieli la mrturisirea
acestii uniri, trebuie neapgrat a fi de fatg macar giumAtate din gospodari care
s aflg 15.cuind intru acel sat.
Pontul al 2-le.
Locul unde presuds[t]fii care va intgri acest feliu de invoieli s indatoresti
supt rgspundire a privighe ca intru acele invoieli toate ponturile sg fie scris
curat si pe ingles pentru ca stenii cu lesnire s le poat intglege i ca nu
cumva fiind cuvintile in indoit intglegire s nascg pi urmg pricini.
Pontul al 3-le.
S indatoresc isprgvniciile a ave purtare de grij i cu tgrie a privighe ca
as'gzmintul acesta s s implineascg intocma atit de cgtr stapinii mosiilor,
cit si de cgtr lucrtorii de pgmint in toat. oblastea Bassarabiei. Drept aceea,
dupg intrirea acestui asgzgmint cu iscglitura domnului deplin imputernicitului
namestnic si a cilenurilor / [P-341 Sovetului, orighinalul sgsg dei[e] ca s s, lege
s pgzasc in arhiva Verhovnului Sovet, iar copie de pe dinsul cu ucaz s
s triimat la cirmuirea oblastii Bassarabiei, poroncindu-i-sg ca tipgrind o
sam de exemplearuri care s agiungg pentru toate locurile de presustvie,
pentru politii i pentru toate obstiile satelor s le triimat pe la locurile cuviin-
cioasg, pentru ca toti stpinii mosiilor i stenii s poat. ti cu amruntul
indatoririle aminduror prtilor i s nu s dizvinovgtascg cu nelmurirea
celor de mai inainte asgzzi a Moldaviei intru aceastg pricing.
In folio, 2 f. nenumerotate, f. 2 r. [Cuprinsu/1 in lb. rusk f. 2 v., in lb. romtuu1+44 p. ;
textul pe 2 coloane, eel in lb. romn5, in dreapta, caractere rusesti, hirtie groasb., galbuie.
DEP.: l3ibl. Academiei Romane, CYR 1 029 i ms. rom. nr. *126, f. 129-138, in
care a fost copiat cap. 2-9, numai textul in lb. romina.

168
www.digibuc.ro
53
Copia di pe predlojenie domnului imputernicitului namestnic
al oblastii Bassarabiei si cavaler,
dat cirmuirii oblastii la 29 fevruari anul 1820, supt no. 860.
D. Stat secretan i graf Capodistria, in rspunsul su din 23 a trecutii
luni ghenarie, m instiintaz c domnul imprat artindu a sa buravoint
pentru venire la Sanctpeterburg a deputatilor ci s vor alege de ctr dvorean-
stva din Bassarabie au dorit ca prin mijlocire acestor cinstite fete, ci vor
dobindi incredintare lcuitorilor oblastii, s se incredintzi de simtiride de obsti
a norodului i impreura cu aceia s5. cunoascsi deosebit impregiujrile i nevoile
fiistecrie trepte, ca cu mult mai mult s priimasc ocirmuire celi mai pg.trun-
ztoare msuri cari ar pute intri pentru de-apurure bun statornicire acestui
p'mint, din nou aiturat ctr. Rossie.
Pe 'Mg aceste mai adaoge a scrie d. graf Capodistria, c dupl intocmai
intelegire acestii monarhicesti voint, s vedi c este neaprat s se intind,
dreptate spre a s alegi deputati i asupra celoralanti trepte, a cror pronomii
s-au hotrit prin proiectul aszmintului obrazovanii Bassarabiei. Adeverire
sigurantie artrilor care, cu toat supunire vor fi inaltei bunii luri aminti
supus., sint intru nedisprtire unite cu intreag inchegare a intregi deputatiei
oblastii, aci nu esti cu putint de a prepune c tagma duhovniceasc, stpi-
nitorii particulari, acei ce nu intr in numrul dvoreanstvei si lcuitorii slobozi
ar pune cu deosbire fiistecare / treapt pentru sine ceririle ei asupr cilenurilor
numai a unii trepte a drie pronomii i indminri cu totul sint pentru celelalie
trepte streini.
Pentru aceste dar incuviintati pricini vointa imprtestii sale mriri
este ca si toate celelante trepte de lcuitori dup pilda dvoreanstvii s fac5.
fr intirziere alegire deputatilor lor, care vor fi datori a s porni la locul di
obste pentru dinsii Insnmat tot intru o vreme cu diputatii dvorenilor, care
alegire s s i urmezi pe temeiul mai gios insmnat.
intii, in fiistecare popor din orasu si satu, lcuitorii de trii trepti, adic
mazilii, rzsii, tirgovetii i tranii, adunindu-s la bisria i dup ce vor
asculta pstoreasca satuiri a preutului, vor alegi dup unire a doai prti
de glasuri din trii, un candidat.
Al2-1e. Li s d lor voie s-si aleag fet stiuti lor osbit din tagma duhov-
niceasc sau din dvoreni, dup insusi a lor socotint, iar nu numai dintre dinsii.
Al 3-1e. Candidatii alesi pe la toate popoarle s indatorescu a s arta
dup cum s' cade la ora.sul tinutului, in cuprinsul csruie s afl ei lcuind,
undi, supt prezidentie ispravnicului i in fiinta nacealstvii duhovnicesti a lo-
cului, din numrul candidatilor acelor alesi s insmneaz deputat dup
multime glasurilor o fat, si asa ca din fiestecarele tinut s fie cite un deputat.
Al 4-1e. Fetile duhovnicesti ci s vor alege deputati cu creditul norodului,
vor purta asupra lor impreun numire de inftsitori tagmii duhovnicesti a
oblastiei; i 1 1 U.21 toti vor fi pusi la giurmint in Chisin.'u in fiinta cei mai
duhovnicesti si politicesti nacealstvi[i].
Al 5-le. Tuturor treptilor s se dei[e] de ctr nacealstv a intlegi
inrdcinata mai gios urm'toare pravil', dup care fiistecare s indatoresti a
potrivi cuprindire in scris a indatoririlor ce vor pune asupra deputatilor:
cele mai intii temeiuri alatuite prin proiectul aszmintului obrazovaniei
nu s supun vreunii schimbri. Drept aceea, once ceriri atingtoari de
prifacire drepttilor celor de obste si in parte a giudiatoriilor creminalicesti
politicesti, cum si de prifacire drepttilor iarsi de obste si iu parte de a a.Oza
puteri spre cercetare, nu pot fi iertati".
15 c. 329
169
www.digibuc.ro
Slujindu-s cu aceast foarte insmnat povaluire, candidatii tuturor
treptilor, afar de evrci i igani, cu indrazneal vor porni deputatii lor la
stolita De sine s'A intlegi c ceririle lor vor fi cercetate la un loc pentru de
obste inchipuiri dup acele din aceste s'A cunoaste c5. este neaprat a s afla
ei la Sanct Peterburg tot intru o vremi.
Deosabit de aceasta, graf Capodistria arat'A C. Cu acest chip, inchipuind
cu &it este prin putint intocma lul alcatuirii si a indatoririi deputatiei
oblastei dup inalta voint a domnului imprat care au binevoit a intoarce
asupra urmarii acestii insmnate pricini osbit a sa intrutot milostivnia
luare aminte, ramini a don i ca 15.cuitorii Bassarabiei s simtasc intru deplin
msur fAcAtoare de bine cugetari a intrutot avgustului monarhu al nostru si
s.' se arte pe sine vrednici de noai indurari Cl s ravars'A cu / imbelsugari
asupra lor prin asprime drepttii i nepartinire la alegcri, prin linistire
sfatuirii si incuviintata intelepciuni la insarcinrilc care s vor pune asupra
deput at ilor.
Si, in sfirsit, tot graful Capodistria m-au instiintat pe mine CA daca din
intimplare la implinire mai sus insmnatii puneri la cale s vor intimpina la
fata locului niscaiva impiedicari, eu voi fi datoriu a face cunoscut pentru acele
ca s se fac cel cu toat'A supunire doclad.
Potrivit aratatile mai sus pravile poroncite pentru alegire deputatiei
oblastii cu drepttile si pronomiile treptilor ci 15.cuiesc in oblaste Bassarabiei
si luind sama s boiernasii, ruptasii si negutitorii asmine s folosascu cu pri-
vileghille ci prin asz'Anaintul obrazovaniei sint as'azati i dup aceasta avind
asmine dreptati a s folosi si ei la aceast di acum intimplare cu sloboznie
de a alegi si din treptile lor deputatie, ins ei din impotriv fiind lipsiti di
imparasire la aceasta alegire, eu indat m-am adrisarisit prin inadins curier
catr domnul stat-secretari graf Capodistria, ca s cear i pentru aceste pri-
vileghiate trepti a imprtestii sale mriri inalt bunavointa, iar pin atunce
asteptind asupra acestui feliu de predstavlenie dezlegare, pun inainte cirmuirii
oblastii ca s poronceasc in oblaste tuturor politiilor pmintesti ca el', far in-
tirzieri, s vesteasa tuturor lacuitorilor pentru alegirile ci au s fie a deputtiei
oblastii, care are s se triimat la stolita. Deci s si indatoresc ispravnicii p-
mintesti ca spre mai buna sporiri s de[a] la intalegire //113] norodului pra-
vilile date pentru acest sfirsit i s fac chemari la fiistecari tinut, afarA de
locurile ce sint cuprins in ppul cel mare ala.tuit din intimplare boalii ciumii
ce au fost, cite 6 din cei mai cunoscuti dvoreni si orinduindu-le lor prti sa li sa.
insmnez ca prin agiutoriul cinovnicilor prnintesti, chemind la fiistecare
deosabit biseric a satului pe toti boiernasii, mazili[i], ruptasii, neutito-
rii, miscenii si taranii, s li s arate lor inalta voint. a marelui domn imparat
asupra triimiterii deputatiei oblastii, dindu-le la intalegire si pravilile porun-
cite pentru aceasta i c pentru urmare si a insusi alegirii, in urm dup ac asta
s'A va face din parte nacealstvii ce disvirsit punire la cale.
Asmine implinire atingtoare de orasul oblastii si de orasile tinuturilor,.
asijdire si di orasul Chilii i Renii, care s ocirmuiescu de Catr politii oras-
nesti, cirmuire va insarcina pe politmeisterii locurilor acelora, iar ceia ci
atinge de tagma dvorenilor din toat oblaste, eu am dat osabite a meli porunci
catr dumn[e]alui predvoditelul dvoreanstvii Bassarabiei si tot intr-o vreme-
m-am adrisarisit catr preosfintia sa exarhul Gavriil mitropolitul Chisinului
si al Hotinului ca s'A poronceasc din parte duhovniceasca spre a s'A face la.
fiistecare din orasnestile si di pi la sate popoar agiutoriul inalt poroncit..
In cel adivrat isclit deplin inputernicitul namestnic al oblastii Bassa-
rabiei, a Podolii voenoi gubernator Bahmetev. /

170
www.digibuc.ro
Copia predlojeniei imputernicitului namestnic al oblastii Bassarabiei
data cirmuirii oblastii la 2 aprilie anul 1820, n. 1 466
2-le, De la 26 fevruari a anului curgatoriu eu am instiintat pe cirmuire
oblastii pentru poronca imparatestii sale mriri care s-au acut mie cunoscuta
prin raspunsul d. stat-secretari graf Capodistria din 23 a trecutii luni ghenari,
atingatoare de intindire dreptatii spre alegire de deputati, pentru ca sa se
triimata la Sanct Peterburg, afara di tagma dvoreneasca i asupra celoralaite
privileghiate trepte din Bassarabie, asijderea 1 cu alegire deputatilor imputer-
niciti din partea parnintului Bassarabiei din pricina intimpinatii neindaminari
s-au artat atunce de trebuina s se prelungeasca pin la dezlegarea ci s-au
cerut de catra mine de la mai inalta nacealstva.
Acum, d. sta.t-secretari graf Capodistria, prin otnosenie din 17 a trecutii
luni mart, ma instiintaza c dupa docladul cel cu toata supunerea asupra
aratrii mele pentru pominita mai sus intimpinata neindaminare, atingatoare
de in hegare obstestii diputatiei oblastii, domnul imparat, dup asamanare
pun rii la cale ci hotarasti ca toate sarile a carora pronomii s asaz prin
pro'ectul asazarnintului obrazovaniei Bassarabiei, s se imparasasca la alegire
deputatilor bine au voit a gasi cu dreptate ca treptile ci nu sa pominesc prin
otnosenie grafului Capodistrie catr mine din 23 ghenari, adic.: boiernasii,
rui tasii i negutitorii sa fie ingaduite catr alegire pi /WA/ temeiul pravililor
ci eu zrn insamnat. lar la intrebare de esti da.toare dvoreanstva a triimiti acele
insusi feti care mai inainte de dinsa au fost alesi deputati, imparateasca a sa
marire bine au voit pre inalt a poronci mie s se faca chiemare dvoreanstvii
catra de iznoava alegire.
De sine s intalegi c dac fetile mai inainte de aceasta insamnate de
dvoreanstva de deputati au fost alesi cu o deobste unire a toata sosloviei
pin acum n-au pierdut credinta ei, apoi i in urm5.'toarile alegiri ci au sa fie
sa va descoperi lor nadejdi a fi di iznoava chiemati c5.'tra o atit cinstita numire.
Prin pomenita mai sus predstavlenie a me, care s-au invrednicit pre inaltii
inariri, eu am insmnat urmatoarile pravili atingatoare de aceast di acum
inchipuire : boiernasii i ruptasii trebui sa fii[e] uniti cu mazilii i sa dobin-
cleasca drept ate la alegirea mai intiiu de candidatii pe la popoara i apoi di
deput. ti la orasul tinutului lor dimpreuna cu taranii; iar negutitorii, dup
potrivire indeletnicirilorlaindatoriri si a pronomiilor la alejveris, trebuie s s
uneasca cu mesceaninii, adic tirgovetii i fail a s osabi di a lor amindoai
soslovii, din toat oblaste aleaga doi deputati; acest feliu de alegire s. s
fac cu rinduiala urmatoare:
Obstia negutitorilor si a miscianilor in fiistecare osabit ora i tirgu va fi
clatoare a alegi dintre sine sas vechili cu unire a doai parti de glasuri din trii,
vechilii acestie vor veni catr sorocul hotarit la orasul oblastii si aice, supt
privighere politicescului gubernator, isi vor alegi dupa multime glasurilor doi /
deputati dintre sine sau din numarul tagmii duhovnicesti sau din dvoreni.
intr-acest chip cea de obste deputatie a oblastii o vor alcatui-o trii deputati
din partea dvoreanstvii, doi din parte orasenilor isas din parte celoralalte
privil ghiate sari, socotindu-sa din fiistecare tinut cite unul.
Deputatii dvorenilor si a oras'nilor vor lua instructii asupra datoriilor
lor, deosabit de la a lor trepte ci sint in toata oblaste, iar de Cara celelanti
trepti s vor da asarnine in scris indatoriri fiisteca'ruie deputat deosabit din
parte tinutului sau.
Drept aceea, spre implinire punerii la cale ci s-au facut pentru vestire
lacuitorilor de a sa triimeti deputatie oblastii, eu pun inainte cirmuirii oblastii

171

www.digibuc.ro
ca s poronceasc. politiilor pmintesti, ca eli pentru svirsire mai cu mult.
sporire la ce mai cu grbire alegire a deputatilor din parte celoralaiti trepti,
afara de lacuitori ci s afla in cel mare tepu asezat din intimplare boalii ciumii
ce au fost, s chiemi in fiisticare tinut cite sas dvoreni stiuti i dindu-le pe
sarna lor fiisticruie citi o parti din tinut, sa se insarcinezi ei ca s'a chieme prin
agiutoriul cinovnicilor pknintesti pe la bisaricile popoar5lor, pe temeiul mai sus
insmnat inaltei poronci, pe toate treptile a carora pronomii s hotrsc prin
asazmintul obrazovaniei anumi: boiernasii, mazilii, ruptasii, negutitorii, mes-
cenii sau tirgovetii itranii i dup ciii vor arta lor aceast de acum punire
la cale, asijdere i dup implinire tuturor pravililor insmnate in cea di mai
inainte predlojanie a me, s li se pui[e] inainte ca boiernasii, mazilii, ruptasii
ta'ranii s aleag 1117.53 candidati dintri sine sau din fetile duhovnicesti
dvorenesti ciii sint lor cunoscute, carii vor fi datori a mergi la orasul tinutului
lor dar zi 1-iu a lunii lui mai si aflindu-s acolo supt prizidentie ispravnicului
si a nacealstvii duhovnicesti a locului, sa se insmnezi din numarul pomini-
tilor candidati din parte treptii boiernasilor, a mazililor, a ruptasilor si a
tranilor o fat dup multime glasurilor, asa ca din fiisticare tinut din parte
pominitilor trepti s fie ales cite un deputat. lar obstia negutitorilor si a tir,o-
vetilor ci s afl cu lcuinta pi la orase, tirguri si sate trebuie a s aduna la
orasul tinutului lor, iarsi catr zi 1-iu a lunii lui maiu si s'A aleag in fiisti-
care oras a tinutului acelui cite sas vechili cu unire a doai prti de glasuri din.
trii, spre a-i triimeti pe dinsii la orasul oblastii numaidecit catra 10 zile a aceiasi
luni maiu, undi toti acesti 36 vechili vor alegi pi temeiul di mai sus insmnat
din parte obstiei lor doi deputati dintri sine sau din numrul persoanilor
duhovnicesti si din dvoreni, asijdire i ei vor alckui pentru dinsii instructie
asupra indatoririlor lor; iar candidatii de pe la sate, ca nisti feti criditorisite de
ctr obstie lor, dup svirsire alegirii deputatilor pe la orasile tinutunlor,
urmind punctului al cincile din povtuire insamnata prin predlojenie me c.- tr.
cirmuire oblastii de la 26 a trecutii luni fevruari supt no. 860 sa vor indeletnici
pe la aceles[i] orasi a tinuturilor cu alcatuire instructiei pentru dnii, aup
care deputatii acestia vor fi datori s lucreza la implinire insrcinarii pus
asupra lor i d-up aceasta apoi / far intirziere triimat pe dinsii cu aceli
instructii la orasul oblastii numaidecit tot catr 10 zile maiu, unde sa' va
faci urmatoare punire la cale pentru pornire cei de obste deputatii.
Rinduiala unii asmine implinire atingtoare de alegire vechililor la
orasile oblastii si a tinuturilor, asijdire si la orasile Chilia i Renii ci s ocirmu-
iesc de cstra politii orasanesti, ari sa fie pus in lucrare supt povatuire polit-
meisterilor locurilor acelora, cu pazire tuturor pravililor mai sus insmnate,
intelegindu-s ins c negutitorii i tirgovetii ci lacuiescu in Chilia i in Reni
sint indatoriti pentru acest feliu de alegire sa mearg la orasul tinutului ac luie.
lar ceea ci s'a atinge de treapta dvorenilor din tot cuprinsul oblastei, eu am
dat osbit poronc me dumisalii predvoditelului dvoreanstvii oblastii.
Pentru sporire la implinire acestii predlojenii a meli, eu voi astepta
de la cirmuire oblastii instiintare.
In cel adivrat isclit deplin imputernicitul namestnic al oblastii Bacsa-
rabiei, a Podolii voenoi gubernator Bahmetev.
In f lio, 5 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romn5, in dreapta, caractere rusesti, Wrtie
groasA albdstruie, filigran dungi. Toate exemplarele semnate la sfirOtul textului aut graf:
Verno" [Adevarat, adia conform cu originalul n.n.] Semnatura indescifrabild.
DEP.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail, transcriere din Muzeul istoric-bisericesc, Ch
(in 1939).

172
www.digibuc.ro
56
a.
Card d. imp triernicihrl natnesinic al alastii Bassarabiei
Du p stiintele ce au venit atr5. mine, c in Bassarabia din guberniile
megiesite si cele cu apropiere fug crestianii in insemnat numb., c spre aflarea
lor urmeaz greutti i c lcuitorii acelor gubernii ptimesc dintru aceasta
insrcinri, priimind in bgare de sam c la asezkninturile ce s-au acut
pentru de a s5.15.cui oblaste Bassarabiei nu s-au putut nici odinioar inchipui
c aceast rcuire s va intemeia pe priimirea oamenilor fugan i din provintiile
Rossiei si din aceste pe struncinarea a inssi acestor provintii la ceea ce sk
atinge de gospodrie, eu am cunoscut de bine ca spre contenirea acestor mari
neindeminri a da asupra privigherii dumitale pravili mai gios insmnate:
Fugarii ci au venit in Bassarabia pin." la isclirea tractaturilor din
Bucuresti, urmindu-s instructiei dat dumitale din 12 mai anul 1815 si po-
runcii mele din 2 octombrie anul 1817, fr nici o tilcuire, s rmfe in
Bassarabia.
Din fugarii ce au venit in Bassarabie, in urma isclirii tractaturilor
din Bucuresti, s nu s intoarc negresit pe acei care astzi : a) luind intru
insotire femei de bastin5. 15.cuitoare, s-au statornicit; b) prin cununie cu de
bastin lcuitoare au acut copii si c) insotindu-s cu de bastin 15.cuitoare, s
indeletnicesc cu mestesuguri.
Afar5. de acestia pe fugarii ce au venit in urna iscliturii tractaturilor
In Bucuresti, s se intoarc fr osebirea vechililor, dup ce vor inatosa ei,
pe temeiul aseamintului de mai inainte, m5.'rturii pentru vremea fugirii
pentru c li se cuvine lor acesti oameni./
Pe vremea dinainte supt nici un cuvint s nu s priimeasc i nici s
nu s tie fugan: ci s se intoarc intru acel ceas dup ci s vor ivi la hotarle
oblastii Bassarabiei sau dupa aflarea lor s se triimeat supt pazckr locul cel
mai cu apropiere a megiesitii gubernii spre a s porni unde s cuvine.
Triimesilor pentru Cutarea fugarilor s li se arte de la nacesalstva
locului tot trebuinciosul agiutoriu spre descoperirea i intoarcerea lor.
Pe vinovatii intru priimirea i dosirea fugarilor in urma acestui as'z-
mint, s se dea supt giudecat5..
Asijderea si pe cinovnicii politiilor orsnesti i pmintesti, dac
undeva in cuprinsul locului sau tinuturilor lor s vor afla fugan i priimiti, in
urna acestui aszrnint s5.-i supui giudeatii pentru lucrarea cu slbire.
Asezminturile acestea s se vesteasa pretutindine in oblaste Bassa-
rabiei prin mijlocire politiilor orsenesti i pmintesti a locului, pentru ca pe
vremea viitoare nimenea la intimplare de clcare acestor aszrninturi cu ne-
stiinta s nu poat a s. indrepta ; asmenea vestire dupa poronca me sa va
face si pe la toate guberniile megiesite cu oblaste Bassarabiei.
Dumn[e]ata nu vei lipsi pentru intocmai implinire a pravililor mai sus
insemnate a avea osbit ingrijire, silindu-te prin toate chipurile a dezrdcina
o asa vtmtoare pentru irnprtie strmutare de oameni.
n cea adevrat este scris cu insus[i] mina imprtestii sale mriri asa:
Alexandru
In Tarsk oe Selo, anul 1820, iunie 7 zile.
Verno : se cretar

173
www.digibuc.ro
b.
Dumisale imputernicitului namestnic a oblastiei Bessareabiei
Dup priimitele instiintari pentru fugirea din megiesitele si cele de
aproape gubernii crestianilor din Bessarabia in mare numer, pentru ingreuerea
spre aflarea lor i pentru greutatea ce sufar dintru aceast pricin'A lacuitorii
acelor gubernii priimind in uvajenie, c la darea asazaminturilor pentru Alas-
luirea oblastii Bessarabiei nu s-au putut niciodata socoti, ca ea s se intemeieze
pre priimirea oamenilor fugiti din provintiele rossienesti si pre risipireaMnsasi
acestor provintii in atingerea gospodariei, Eu am aflat de bine ca spre depar-
tarea acestor vajnice neind'minari sa se sloboada spre neadormita privighiere
dumitale mai jos insamnatele pravile:

Fugarii ce au venit in Bessarabia pina la iscalirea tractatului de Bucu-


resti, urmind instructiei date dumitale la 21 mau i 11 octomvrie in anul 1817,
s'A se lase fail nici un cuvint in Bessarabie.

Din fugarii veniti in Bessarabia in urma isclirii tractatului de Bucuresti,


s nu sa intoarca inapoi numai acei carii pink' acum : A) Insurindu-s cu lacui-
toare de acolo, s-au statornicit cu lacuinta; B) Dupa cununie cu l'Acuitoare de
acolo au nascut copii i C) insurindu-sa cu 15.cuitoare de acolo, sa indeletnicesc
Cu mestesuguri.

Iar dup aceea fugarii veniti in urma isclirii tractatului de Bucuresti


sa se intoarca fr alegirea vechililor, dupa ce vor arata pre temeiul asazarii
ceii dintii adeverinta pentru vremea fugirii si de sa cuvin lor acesti oameni. /

De acum inainte fugan i nici supt un cuvint sa nu sa priimeasc i s nu sa


tie, ci sa se intoarca in ceasul acela cind s'A vor arata la hotarul oblastii Bessa-
rabiei sau dup aflarea lor, supt paza la locul cel mai de aproape megiesitei
gubernii, spre a sa trimite unde sa cuvine.

Trimisilor spre cautarea fugarilor sa se dea de la stapinirea locului tot


trebuinciosul ajutoriu spre aflarea i intoarcerea lor..

Vinovatii pentru priimirea i mistuirea fugarilor, in urna &Aril acestui


asazamint, s se dee supt judecata.
7
Asemenea i cinovnicii or5.sinestii i pamintestii politii daca undeva in
ocolurile lor sa vor afla priimiti fugan i in arma darii acestui asazamint, s se
dee judecatii pentru slabire.
8.
As5zarile acestea sa se publicarisasca pretutindenea in oblastia Bessa-
rabiei, prin mijlocirea pamintestilor i or4inestilor politii, pentru ca nimene

J.74
www.digibuc.ro
In vremea viitoare la clcarea lor sk nu s poatk dezvinovti cu nestiinta.
Acest feliu de publicarisire dup porunca Mea s va face si in toate guberniele
megiesite cu oblastia Bessarabiei.
Dumneata s nu continesti spre intocmai implinire tuturor pravililor
mai sus insemnate a avea deosebit privighiere, sirguindu-te cu toate masurile
s se dezrdcineze atita stridtoare pentru imprtie brodejnicie.
In oreghinal s-au scris cu insagi] mina imprtestii sale mariri a4a:
Alexandru.
Tarscoe Sebo, iunie 7 anul 1820.
In folio, I f., textul 2 coloane, cel in lb. mining in dreapta, caractere chirilice, hirtie
groasA g&lbuie. Au ap&rut clou& editii, cu diferent& de corp de liter& si de numerotare a artico-
lelor (una Cu cifre arabe, alta Cu caractere chirilice) si diferente de formulare in limba romAnii;
pentru a putea fi confruntate integral, am reprodus ambele texte.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 030.

81
[La Inaltul Sovet al Bassarabiei, conducerii Expeditiei.
In.giintare] *
La aceast cirmuire s-au ascultat ucazul Verhovnului Sovet priimit in
15 dechemvrii anu urrnktor supt n. 704, prin care scriind predlojenia domnului
gheneral gubernator a Novorossiei i deplin imputernicitul namestnic a oblastii
Bassarabiei graf Mihail Semenovici Vorontov, de la 27 a trecutii luni noemvrie
supt n. 2 721 a predstavlenia acelui Sovet pentru punerea la cale ce au fcut
spre asezare in oblastia Bassarabiei, potrivit cu inalt vointa a impftestii
sale mriri, obicinuitilor sorocuri de apelatie, in care s vor da jalobile asupra
hotkirii Sovetului s-au triimis de la strlucirea sa car5. ocirmuitoriul Ministriei
lucarilor dinluntru d. adivrat tainii sovetnic Lanscoi, iar prin inalt Expe-
ditia sa dind copie di pe aceast predstavlenie dup cuviint, in comitet, la
16 martie 1822, prin otnosnie ealtr strlucirea sa arat c, m5.surile priimite
si pus inainte de catr5. acel Sovet in urmarea inaltii vointi dup gnomia lui
sint desvirsit indestuli pentru ocrotirea drepttilor jaluitorilor ci nu sint
multmiti cu hotkririle si. infra aceeasi vremi spre diprtarea intimplrilor
atre nefolosirea innoirea pricinilor, numai pentru aceia ci s atinge de hot-
riffle Sovetului ci au s s fc cunoscut acelora jluitori care trind in Mol-
davia, Valahia si Bucovina au pricini de giudecat in oblastia Bassarabiei /
nu s vor inatosa nici singuri, nici vechilii lor spre ascultarea hotririi, d.
adivrat tainii sovetnic Lanschi socotesti de neaprat a adaogi C osbit de
povestca giudiatoriei ci s va triimeti la mosiile ion din Bassarabia, asmine
povestci s vor triimeti in Moldavia si Valahia atr consulii nostri, iar in
Bucovina atr stpinirea locului de acolo, spre a li se da lor dupa cuviint5.,
au binevoit a pune inainte acelui Sovet ca f r prelungire s fac5. deplink ase-
zare potrivitk cu insmnarea d. cirmuitoriului Ministriei pricinilor din15.untru
si de urmare s instiintzi pe strklucirea sa. lar prin delile Sovetului s. in-
gmnezi Ca.* pi temeiul jurnalului inchiet la 12 zile a lunii octomvrie in atingirea
asezrii obicinuitelor sorocuri de apelatii s-au predstavlisit strlucirii sale la
16 zile aceeasi luni cu n. 546, iar spre a s publicarisi prin toat oblastia
s-au poroncit ace.stii cirmuiri, la aceeasi zi cu n. 545.
Pentru aceea, Verhovnoi Sovet poroncesti acestii cirmuiri ca ea, in
obiavlenia Sovetului, triimeas prin ucazul din 16 octombrie cu n. 545 s.
* Titlul numai la lb. rusA ; traducerea noastra.

175
www.digibuc.ro
adaog.c osbit de povestca giudeatoriei ci s va triimeti la mosiile ci s
afl. in Bassarabia a jluitorilor afratori cu lcuinta in Moldavia, Valahia si in
Bucovina, care au in oblastia Bassarabiei pricini de giudecat i nici singuri,
nici vechilii lor nu s.' vor inatosa spre ascultarea hotririi Verhovnului Sovet,
s vor triimeti celor din Moldavia si Valahia atr consulii rossienesti, iar in
Bucovina atr stpinirea locului de acolo asminea povestci spre a li se da
lor dup5, 11112.7 cuviint..
Aceast deplia avezare cirmuirea datoare este asmine a publicarisi
prin oblastie fr intirziere si sovetului s fportuiasa. lar dup sprava s-au
aflat c in urma ucazului Verhovnului Sovet din 16 octomvrie n. 546 cu al'-
turarea obiavleniei pentru publicarisire prin toat. oblastia Bassarabiei, asz.-
rilor pentru obicinuitile soroaci de apelatie spre darea jalobilor asupra hotririi
Verhovnului Sovet, aceast cirmuire, di pe ace obiavlenie a Sovetului tiprind
in tipografia acestii cirmuiri in limba rusasc i moldovineasc trebuinciosul
numAr de exemplearuri, au triimis atre toate locurile de prisustvii acestii
oblastii cite unu, iar orsnestilor politii cite trii, pmintenestilor ispravnici cit
zci i ati dvoreanschii predvoditeli spre a face cunoscut tuturor dvorenilor
pomescicilor prin dumne[a]lor giudeatorii tinuturilor cu podpisci 10 eczem-
plearuri, pe ling care s-au pus spre indatorire politiilor si isprAvniciilor ca s
fac cunoscut aceste eczemplearuri prin tot locul, prin cetirea lor in trii rinduri
prin toate bisricile, iar spre a s instiinta de aceasta pe minstiri i fetile
duhovnicesti s-au triimis 5 eczemplearuri de acel asezmint ata duhovni-
ceasca Dicasterii din Chisin.u.
S-au hotrit : fiinda priimita pe ling5. ucazul Verhovnului Sovet obiav-
lenie pentru asezarea obicinuitilor soroaci de apelatie spre darea jalobilor
asupra hotririlor Verhovnului Sovet, cirmuirea, dup ci s-au tiprit di pe dinsa
trebuinciosul numr de eczemplearuri au si triimis unde s. cuvine / azut
rinduial; pentru aceea, spre adaogirea intr-insile aseamintul artat prin
ucazul Verhovnului Sovet ci s-au adaogit de atr. cirmuitoriul Ministriei
pricinilor dinluntru acelor locuri i feti, arora si mai inainte s-au triimis
In acestasi predmet tirculri, s s scrie i acum dup rinduial, iar inaltului
Sfat de aceasta s s triimat predstavlenie.
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5. in dreapta, caractere rusesti hirtie
groasa,
DEP. : Bibl. Academiei Romlne, Foi volante, mapa XIX/77.

104

Ingiintare]*
De la ocirmuirea oblastii Bassarabiei Expeditia implinitoare s faci
cunoscut lcuitorilor din oblastul Bassarabiei c strlucirea sa d. deplin impu-
ternicitul namestnic oblastii Bassarabiei graf Mihail Semenovici Vorontov,
imbunttind msurile celii neaprate ce s-au fcut de cirmuirea aceasta
pentru ce de nou insmnare a ocoalilor i alegirea ocolasilor, au hotrit urm-
toare pravili:
1-lea) Alegirea ocolasilor s s las la voia a insusi obstiilor satilor de a
s faci in fiinta cilenului isprvniciei pmintesti si a procuratorul[ui] tinu-
tului cu aceasta ca in fiistecari ocol s fii alesi doi candidati din lcuitori
* Titlu numai in lb. ruol, ; traducerea noastrS.

176
www.digibuc.ro
inrdgzinati, stiuti cu urmrile cinstite i vrednici cu stiint.. Isprvnicia
procuratorul vor predstavlisi tintile ocirmuirii pentru oaminii acesti ales[i]
ocirmuirea va intri pe unul dentr-insii ark' soroc.
2-lea) Smotriteli[i] de pen tirguri s opresc de a nu fi, ce s vor alegi
numai ocolasii dup poreadca poroncit.
3-lea) Cinovnicii ci s afl pe lingg isprvnicii pisti complect, cu tot s
anirissc.
4-lea) La alegirea ocolasilor de c'tr cilenul ispravniciei i procurat[o]rul
ce vor fi rinduiti spre aceasta s va faci intrebari lcuitorilor de nu gsesc ei
mai de cuviint a insmna de la dinsii leaf ocolasilor, ca s poat ei sluji
spre folosul obstesc f'r. mita.
5-lea) Ocolasii vor ave supt a sa ascultare pi vornicii acelor sati, cari
vor fi datori a implini cerirea lor pren slujb. negresit.
6-lea) Ocolasii vor fi indatoriti a faci zapcealic dupg indatorirea ce vor
priimi de la isprgvnicii ca in vremea sa s fie istovite dajdiili haznelii / i banii
havalehlor la caznaceistv.
7-lea) Ei vor ave strasnic'l privighiere ca in ocoalile lor incredintat
s nu s afli dezertiri ostinesti fugiti i alti oamini fugan i indat ce unii ca
aceia s vor discopiri, s indatoresc a-i trimeti fr intirziere in bun paz
dtr isprAvnicia pminteasd.
8-lea) intru indatorirea lor intr i privighierea drumurilor celor mari
ca s'A' fie buni i tocmiti podurile, iezturile i trecgtoarile ce s vor afla in uceas-
tiile satilor de supt a lor privighiere, insmnate indeobstie cuprindere a tinu-
tului.
9-lea) Ocolasii datori sint a privighie neadormit pentru snltatea
torilor, lar dac din intimplare s va descoperi vreo boal prepuitoare, indat
s raportuiasc de aceea isprvniciei cu inadins triimes, luind pe loc trebuin-
cioasile msuri de pad, ins s s5. pzasc cu de presos ins'Arcinare lAcuitorilor
In zgdar.
10-lea) Dad de ifitimplare s va evi vreo boalg asupra vitilor, oco1asu[1]
s indatoresti a poronci s s aleag viteli cele bolnavi i s s dei[e] deoparti
de cell s'AnAtoas i apoi s rportuiase de aceea isprvniciei pmintesti spre
a s priimi celi inainti msuri.
11-lea) Ocolasii vor privighie pren sati ca s s afli curtnie i pentru
reguleamid postroid lor dup chipul uzaconenilor ce urmead, asminea
pentru ferirea de foc pentru cari predmeturi isprvniciile vor da ocolasilor
osbiti povtuiri cu amruntul.
12-lea) Dad.' cineva din lcuitori va faci creminaliceasd vinovtie,
ocolasul arestuind pre acela i dind de aceia dupa forma as'Azat cvitantii
obstii indat s rportuiasd isprvniciei de intimplarea ce au urmat.
13-lea) La implinirea poroncilor isprvniciei pmintesti pentru vreo
arestuire pe cineva din 1111.21 lcuitori si a-1 triimeti in oras, ocolasii s inda-
toresc a da de aceea obstii cvitantie dupa asezat form.
14-lea) De once intimplare ce s va descoperi pentru nelinistirea obstiei,
ocolasii s' indatoresc a rportui isprvniciei insus[i] in aceeas[i] minut.
15-lea) Rinduiala podvozilor de pe la lcuitori pentru polcurile tred-
toari i alti comnzi, ocola,sii nu vor faci in alt chip decit temeiul crtilor des-
chis. de la- nacealstva oblastii sau isprgvniciei pmintesti dupg izvoadili de
rind ce isprvniciile s indatoresc a da fiistedruia ocolas spre bun curnpnire
a Licuitorilor, ca s nu fie asupriti unii impotriva altora.
16-lea) Pentru as'zarea cinovnicilor ostinesti pe la cvartiri pren sati,
vor priimi spre povtuire o rospisanie a cvartirilor de obstie, ins ocolasii vor

177
www.digibuc.ro
privighe ca nimeni din lkuitori, unul improtiva aituia, s. nu fie de prisos
inskrcinat cu tinerea postoiului si ck datoria aceasta s'a' fie asupra fiistecIruia
pusA dup starea i puterea, iar din impotriv urmare ei s indatoresc a fa-
porturi isprvniciei.
17-lea) Poroncile isprvniciei p5.mintesti pentm imprejurlrile ce va ceri
trebuinta a le faci cunoscut norodului spre stiint, ocolasii s indatoresc a le
ceti pen sati tuturor 15.cuitorilor pten inteles, net5.0.cluind nici adaogind de la
sine nimia.
18-lea) Ocolasii s.' indatoresc a ave o Mmurit prescriere de lkuitori,
smnind pren aceeasi schimbrile ce vor urna in curgerea unui an si la intrarea
anului non s indatoresc ei a predstavlisi aceli prescrieri isprvniciei p5.min-
testi si nu mai tirziu decit pin in zki zi/e ghenarie, pentru toti lcuitorii de
supt privegherea lor cu fameliile lor, insannind pren acelea scsideri i prisosul
ce / au urrnat in anul trecut.
19-lea) Ocolasii vor ave privighere pentru continirea fugarilor steni,
cum 0. dac din intimplare va vre cineva s fac6 una ca aceasta, vor priimi
msuri spre a-i opri de la aceasta i apoi de aceea in ce mai curind vremi s.
Aportuiase.
20-lea) Ocolasii nu vor faci nici un f el de cercetsri, nici s vor amestica
la vreun fel de giudicat si de obstie nu sint datori a giuclica pe nimene sau a
s faci cl sine giudecnori, caci ei s asai numai pentru rinduiala polotie-
neasc..
Sovetnic [sters cu cemeal i scris in continuare] asesor [si iscIlitura]
Barbu
Secretan [isalitura indescifrabil4
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romAnA in dreapta, caractere ruseti, hirtie
groasA gAlbuie.
DEP.: Bibl. Academiei Romne, Foi volante, mapa XIX/16,i

84

Pentru datoriile presviterilor de opor


Inainte cuvintare atre preoti
Patru datorii sint, pre care preotilor s cuvine a le implini cu sirgu-
in t..
India: A propovedui cuvintul lui Dumnezeu, nelsind prilejiil cel cu.
bunk' vreme i cu aceasta pre poporenii si a-i aduce la cunostinta credintii:
si la viata cea cinstit crestineasc5., dupl pov.tuirea Sfintului Apostol Pavel:
Propoveduieste cuvintul, sti asupra Cu vreme si tr de vreme, mustr.,.
ceart5., indeamnl, cu toat indelunga ra'bdare cu invt.tura". 2 Tim[otei],
cap. 4 i 2.
A dooa: A petrece viata potrivit cu inv5.0.tura evangheliceasa
Cu aceea a s ar5.ta pre / sine pild vietii ceii sfinte: c s cuvine invat.
apostolul Pavel: episcopului s fie ark de prihan., ca un ispravnic a lui
Dumnezeu, nefkind spre plkerea sa (nu sumet, nu iute), neminios, nebetiv,
neblt.us, nepoftitoriu de agonisire spurcat., ci iubitoriu de strini, iubi-
toriu de bine, treaz la minte, drept, curat, infrinat, tiindu-se de cuvintul
178
www.digibuc.ro
credincios cel dup invttur5., ca putcrnic s fie i a indemna intru inv-
ttura cca sntoas". altrii Tit, cap. L i 7 i proci.
A treia: Svirsirea tainelor lui Dumnezeu, a crora acela numai este
scoposul ca sa se infaireasc5. in credint si in sfinta viat cei ce cred in Hristos
Domnul si cu acest chip s se svirsasc ei spre viata de veci, spre impr5.-
tia ceriului.
A patra: Rugaciunea c5itr Dumnezeu, carea este atit de trebuincioas
si de nevoie propoveduitorilor i svirsitorilor tainelor, incit ei fr5.* de dinsa
nu pot nici a propovedui cuvintul lui Dumnezeu nici insusi cu sfintenie
a vietui, nici cu plcere lui Dumnezcu a lucra cele sfinte. Drept aceea,
dup' porunca Apostolului: Neincetat v rugati", ei sint datori zioa si
noaptea din tot sufletul a s ruga si a cere de la iubitoriul de oameni
Dumnezeu ca s le claruiasc lor pie Sfintul pub. Cci accsta unul, prccum
svirsaste pre preoti, asa i intru impEnirca datcrici lor ii invat pre ci
tot adevilrul". Ioann, cap. 16 i 13 i ii ace pie dnsii ncrusinati lucrtori.
lark' Duhul Stint s da nu cu alt chip, fr numai prin osirdnic5 rug-
ciunc" Luc[a], cap. 11 i 13.
Aceste patru datorii, cit sint de mari, Apostolul lmurit au aiLt.,t
chid invatind cum c legea cca noao este mai sus decit cca veche, propo-
veduirca Evangheliei i svirsirea tainelor lui Dumnczcu le-au numit slujba
duhului, slujba drepttii si slujba impckii: 2 Corint[eni], cap. 3 i 8 0 9
si cap. 5 i 18. Iar 61 iscusint, pricepere i / paz, cit evlavie, credint,
nevoint i agiuttoriul dar a Sfintului Duh cere o ascmene slujb de la
ispravnicii si, ficstecare cu lesnire poate a intlege si a pricepe cind va
lua aminte si va socoti Cu amruntul poruncile date pentru aceasta i scopo-
sul tainelor.
In legea vcche cu Va'rie au poruncit Domnul prin Moisi preotilor ca
pilzasc' slujba sa: Zi, zice, lui Aaron si fiilor lui, ca s5. se fereasc de
cele sfinte i s nu spurce numele micu cel eu Domnul". Levit,
cap. 22, i 1 si la alt loc: de cele sfinte ale mele, zice, s v temeti, eu
slut Domnul". Levit, cap. 19 i 30.
Thal dac slujba legii ceii vechi cerca atita luare aminte i fric5
inaintea Domnului, apoi cu cit mai virtos la slujba legii ceii noao,
veduirea Evangheliei, la svitsirea tainelor, la slujba duhului, dreptatii
si a impcrii slut datoripreotii a avea mai mare luare aminte i fric ///f.3./
ins frica cu dragoste si cu toat cucernicia".
C dac la slujba dat de Moisi lui Aaron si fiilor lui toat neasculta-
rea i alcarea de porunc au luat dreapta pedeaps ; Evr[ei] 2 i 2, apoi clca-
rea de porunc i nebgarea in sam ce s face la slujba carca au dat-o
insusi Hristos Domnul apostolilor, iar dup dnii i tuturor noao, ce
pcdepsire i giudecat va lua, vederat au aftat pentru aceia insus Mintui-
toriul cind au zis c pre un asa alatoriu de porunci i nebgtoriu de
sam5, Il va despica in doao i partea lui cu ftarnicii o va pune. Mat[ei],
cap. 24 i 51.
De aicea vedeti, voi preotilor, c cele mai sus zise, datoriile preotesti
sint foarte mari i pentru aceasta deosebit cer de la voi iscusint, price-
pere, luare aminte i evlavie. Pavel Apostolul, cu insusi a sa pild, aceasta
v arat voao i atr aceea v povtuieste el implinind incredintata
slujb a tainelor si a propoveduirii, au zis pentru sine insusi
c5..tr Corintheni : "Eu intru slbiciune i in fric si in / tremur mare am
fost la voi". 1 Cor[intheni] cap. 2 i 3. *i in alt loc pemcn,,ste pentru
Inca si evlavie ce s cere la slujire : "Avem, zicc, darul prin care s slu-
179
www.digibuc.ro
jim lui Dumnezeu intru buna placere, ca buna cucemicie si cu temere.
Ca Dumnezeul nostru este foc mistuitoriu". Evr[ei] cap. 12 i 28 si 29.
Pentru aceasta sa cuvine s fie intru voi toat iscusinta si buna cucernicie.
Iara fiindc grit unii din preoti care mai sus insemnatele datorii nu
le stiu sau nici a le sti nu s'a' silesc, si pentru aceea nu-si iau aminte de
chemarea sa si petrec in mare neorinduiala, apoi ca s: nu ranilie pink' in
sfirsit intru o asa nestiinta si nebagare de sam si pentru aceea, ca s nu
caza ei intru acee asprime a judectii lui Dumnezeu cu care au foc't judecati
Nadav si Aviud, fifi lui Aaron, Ofni si Finees, fiii lui Ili: preotii legii ceii
vechi; drept aceea, precum spre povatuirea asa si spre indemnarea a unora
ca acestora preoti catra luarea aminte s-au // [f.4] alcatuit aceasta carticica,
ca oricine de acum va vrea sa fie preot sau slujitoriu bisericesc, sa stie
marirea slujbei a legii ceii noao.
Priimiti dar: voi preotii, cei ce purtati numele pastorilor, povatuirile
acestea cu o asa usirdie, cu care ele sint scrise pentru voi si le intrebuintati
in folosul vostru si a sufletelor voao incredintate, ca s: nu va numiti in
desxt lumina lumii, ca sa nu fiti povtuitori orbi orbilor, mergind si ducind
In groapa pierzrfi, de unde izbavire in veci nu va fi.
S va deje voao Dumnezeu duhul intelepciunii si a descoperirii spre
desavirsita cunostint a datoriei voastre si spre implinirea eii, sa.' v lumi-
neze ochii inimii voastre ca s vedeti carea este bogatia marirei ceia gtita
voao, daca v yeti sirgui dup cum s cuvine a implini chiemarea voastr
si din improtiva ce munci cumplite v asteapta pre voi, daca cu voi mult
numer de suflete rscumparate de Iisus Hristos, prin nebagarea de sama
a chiernarii / voastre, le yeti pogori in groapa pierzerii ceii vecinice.
Iara Domnul nostru Iisus Hristos cu atotputemica dreapta sa, pre noi,
pre toti, de aceasta s ne mintuiasca si izbvindu-ne de tot lucrul rau, s ne
aduc: intru cereasca sa imparatie.
In 4, 6 f. (f. titlu incadrat5., pe f. liminarg, Cuprinsul" si lnainte cuantare catre preofi)-1-
2 + 9 p., caractere chirilice. Hirtie glbuie groas5..
DEP.: Bibl. Academiei Rom&ne, CVR 1187.

134

Instructia blagocinului bisericilor mai gios insemnate 1

Blagocinul este fata aleasa dupa vointa si socotinta arhiereului din


preotii cei vrednici, carii cu mintea si cu faptele bune intrec pre altii,
spre a priveghia pentru buna orinduiala si isprava in biserica lui Dumnezeu,
iar mai ales intre slujitorii eii, preotii, diaconii si cliricii spre folosul cresti-
nilor si spre slava lui Dumnezeu.

Pentru biserici.
$i pentru aceea, datoria ta, o blagocinule! / este ca, cu deadinsul sa
privighezi ca sa fie pre la bisericile incredintate ocirmuirii tale toati buna
1. Izvod bisericilor A a11tureazit pe ling5, aceasti instructie [nota docurnentului].

180
www.digibuc.ro
orinduiala, potrivita cu pravilele sfintilor parinti i cu asazarile bisericesti;
iar lucruri unte, scandelisitoare i cu desidemonii ca sa nu fie, tare s
pazest

S priveghiezi ca antiminsul sa nu fie invechit, spart, nici patat; iara


daca. unul ca acesta s va afla undeva, sa raportuiesti.

Ca imbracmintea i camasa pre prestol si pre jertvenic sa nu fie foarte


veche sau rumpta sau din foarte proasta materie, asa sfintului loc necu-
viincioas5., adeca: de crisina sau de pinz boita; iara daca undeva ceva din
cele zise s va afla, s aduci aminte poporenilor i cu sfatuire indemni
ca s puie //[f.12 slint pentru mai buna podoaba a bisericii, iara dacl
ei nu vor baga in sama, s raportuiesti.

Asamenea s priveghiezi i pentru vejmintarie i pentni lucrurile bise-


ricesti ca feloanele, stiharile preotesti si diaconesti, epitrahilile, rucavitile
briile sa fie acute din cuviincioasa materie; iar invechite i rumpte
nu sa intrebuinteze; vasele, potirul, discosul, zvezda i lingurita sa fie din
argint i potirul inlauntru sa fie poleit cu aur; iar clack' undeva nu vor fi
de argint, apoi indemni pre poporeni cu sfatuire ca ei din usirdie catr
sfinta biserica s faca vasele de argint.

Sd priveghiezi ca sfintul mir s fie totdeauna fra lipsa i nestricat


intru un vas cuviincios de argint sau de crestal sau de steer& sa se pa-
zascl / in oltariu intru un deosebit macar de lemn sacries, in care impreuna
sa se tie intru toata' buna ofinduiala si cele ce sa intrebuintaz la sfintul
botez, adeca untul de lemn intru un vsisor, foarfecile, buretele i pomazalni-
cul pentru ungere.

Ca sfintele icoane sa fie zugravite cu mestesug cuviincios i cu bun


podoab5., care mai virtos sa cauti la innoirea catapetesmii sau la zidirea
din nou a bisericii; iara daca undeva S vor gasi icoane zugrvite urit i cu
scandelisire si mai ales din cele sapate, apoi pentru unele ca acestea
raportuiesti.

SI cuvine ca in fiestecare biserica sa fie numaidecit cadelnita, vasisor


-pentru inc51zirea caldurei, tas de argint sau de aroma sau de cositoriu,
vas pentru sfintirea ///lf.33 apei, stropitoare, vasesoarele de argint sau de
aroma sou de cositoriu pentru blagoslovirea piinilor la litie; .01141 de
-argint sau de arama sau de cositoriu pentru darea caldurii i pentru alte
trebuinti; sfesnic de alama sau de fier alb nu unul pentru aprinderea
inaintea prestolului, jartvenicului i inaintea tetrapodului: analoguri
pentru cetirea Evangheliei i pentru cetirea cea de-apururea in mijlocui
bisericii; masa impodobit Cu cuviincioas materie pentru sfintirea apei
i pentru panihizi i altele, cele ce dupa obiceiu S mai afla in bisericile
lut Dumnezeu cele cu bun5. rnduial. Pentru toate acestea blagocinul s

181
www.digibuc.ro
priveghieze i daca vreun lucru va lipsi, pre popoieni pentru facerea lui
s indemne si s ceara.

Trebuieste neaparat in fiistecare biseric sa fie cuviinciosul numar de


c'rti, a celor / trebuincioase pentru isprvirea slujbei lui Dumnezeu, precum:
Evanghelia de pe prestol, imbracata cu cuviincioasa materie i impodobit5.
Apostol, Liturghie, douasprezece Minee a lunilor, Tipic, Triodul cel de post,.
Penticostiar, doao Octoice, Psaltire, Ceasoslov, Molitvenic mare si mic,.
Irmologhion, c'rticica de Paraclisuri, Paradisul pentru zioa suirii la scaun
a impratestii sale mariri, Izvodul panihizilor, Tabla a prazdnicilor impara-
tesd; iar daca undeva oarecare din aratatele c5.1-ti nu sa vor afla sau s5..
vor afla dar rumpte i foarte vechi sau de tipariu vechiu, apoi sa cei[e] de
la poporeni ca acele crti, ca unele ce pentru slujba lui Dumnezeu sint tre-
buincioase, sa se cumpere; dar daca nu vor avea ei purtare de grija pentru
aceea, s. ilportuiesti.

Foarte de cuviinta si de folos este ca //1.1.14 fiestecare biserica s'51


aiba oaresicare carp, care slujesc spre invattura preotilor i crestinilor,
precum: sfinta Biblie, cartile: Margarit a Sfintului loan Zlatoust asupra
faptelor, ca'rtilor apostolesti si a facerii, Vietile sfintilor si Prologul, Bogoslo-
vie in scurt, Azbucoavna, Catihisis in scurt, articica pentru fericiri, Cuvin-
tele lui Ghedeon, a lui Theofan si a lui Miniatie, Reglementul duhovnicesc
Povatuire asupra rascolnicilor i altele, tiprite i folositoare duhovnicesti
carti, i pentru aceea datoria blagocinului este ca i insusi el si prin preoti
s indemne pre poporeni ca s cumpere asemenea crti, macar desi nu
intru o vreme, i sa le treaca in izvodul lucrurilor bisericii, iara unde sint
bani bisericesti in destul numr, apoi blagocinul are voie, aratatele carti
le cumpere cu stirea preotului si a starostelui bisericesc. /
11,
S priveghiezi, ca locul impregiurul bisericii sa nu fie foarte strimt,
sa fie ingradit, sa nu fie pre dinsul nici o zidire i sa fie in cuviincicasa.
curatenie. Asemenea, la tintirimurile facute pentru ingroparea mortilor,
morminturile sa se sape dup cum sa va pute mai adinc i trupurile
mortilor s se ingroape cu cuviincioasa paza.

Daca undeva s afla biserici vechi si din putregiune povimite, print


pod trece ploaia i sint pornite spre cadere sau care macar cu invechimea sa.
aduc necinste locului atit de sfint; apoi blagocinul este datoriu a sfatui pre-
poporeni ca sa se sileasca a face biseric noao sau pre cele vechi sa.
merimetisasca i pentru aceea s ceae cu jalob voie si tot atuncea blagocinul,
pentru unele ca aceste biserici ce s-au invechit, saraportuiasca.///if.7.5

Daca va vedea blagocinul ca la unele biserici s afla foarte mic popo-


rul si au putin pamint, c sint lipsite de podoabe i cei duhovnicesti pentru
hrana lor au mare nevoie i Cu apropiere de acele biserici s afla alte po-
poara, pentru unele ca aceste biserici cu lamurita aratare, fra de zabavl.
s raportuiasca.

.182
www.digibuc.ro
Dac undeva va arde biserica, apoi fr intirziere s aportuiasa
pre poporenii sftuiasck i s cear ca ei neprelungind s se sileasc
a face din nou biseric1 i pentru aceasta s ceae voie, iar, deosebit,
piece cu satuirea ca s fac biseric de piatr pentru insusi folosul lor
tot pentru acea silint i preotului de popor incredinteze cu trie.

Cind s va da de la preosfintia sa / blagoslovenie, ca din nou s se


2ideasca biseria, blagocinul S priveghieze ca biserica s se zideasck $i cu
toat bisericeasca cnviintri a se infrumseteze intocma dup gramla arhie-
Teasc ce s-au dat i dup cum sint i altele sfinte biserici ; $i indemne
zidirea bisericii s nu se prilungeasa mult vreme ; iar dad.' din vreo
oarescare pricin indelungat vreme va sta lucrul, apoi cu artarea pricinii
s. rportuiasa. Iar dup ce s va zidi biserica, s fac izvod bisericii pentru
.catapeteasm, pentru toate podoabele bisericesti, pentru vesminte, ckrti
altele, care sint trebuincioase la biseric, dup cum s-au scris mai sus si s
rportuiasc impreunk cu jalob de la poporeni, pentru ca s dee voie
de a sit sfinti biserica cea din nou

Pentru preotii, diaconii i slujitorii bisericesti:


Cu deadinsul s privegheze blagocinul ca preotii, diaconii i diricii,
iar mai ales preotii s vietuiasc cinstit, s fie intru toate temelnici, sk se
-poarte intocma dup cinul lor, smerit i cu dragoste i datoriile lor s le
implineasc5. cu bun orinduialk, iar mai virtos cu deosebit. ,luare aminte
s caute ca s nu a imbete, la circime s nu umble i s petreacl viat. cu
-trezvie, precum s cade slujitoriului sfintului oltariu i pkstoriului crestinesc.
lark de va vedea blagocinul pre cineva adeseori imbtindu-s, in belie
lucruri necuvioase sau implinind trebile bisericesti nefiind treazv,
-per_tru unul ca acesta, fr. a tkinui ceva, s rportuiase.

S privighieze ca preotii s skvirsasc dumnezeiasca liturghie, negresit,


-anIcar durninecile, la praznice i la zile imprtesti; iar intru alte zile
cinte / mcar ceasurile, svirsind vecernia i utrenia, asemenea i in
sfintul marele post s svirsasc liturghia prejdeosvescena .

Fiind in sfac1 si n vrajb5, nicidecum a nu slujasc neimpAcindu-s5,

Blagocinul este datoriu ca tusturor preotilor s le porunceasc cu tkrie


.ca ei sfintele daruri s. le Vzasc in biserici pe sfintele prestoale in chivoturi
de argint, iar de nevoie de cositoriu i s le calla adeseori, ca s nu s
fack intru ele vreo strickiune; iar ca s tie in casele lor darurile s nu-i
ingdduiesti supt ingrijire de foarte cumplit strfuire; i cind va cere tre-
buinta de a merge in casele poporenilor pcntru imprtsirea celor belnavi
cu sfintcle taine, ci, preotii s mearg cu cuviincioas cinste cktr una ca
.aceast tain., ducindu-le pre pieptul su in 111117 daronoitde ce sint
,filcute pentru aceasta, puindu-le in sculet fcut din cuviincioasa materie
sau de pcstav.

183

www.digibuc.ro
Sfintul botez sa-1 savirsasc in biserid, in fiinta diaconilor si a sluji-
torilor bisericesti negresit, afara de aceia cind vreo foarte binecuvintata
pricina va cere de a sa boteza uneori pruncul in casa; ins copii[i] sa se
boteze la vremea de iarna in apa nu foarte rece si cu ghiata amestccata,
ca sa nu se pricinuiasca vreo stricaciune sanatatii copilului.

In biserica mortii sa nu stee mai mult de o zi si o noapte, s,i kic


si aceea pentru vreo oaresicare neaparat'A nevoie; ci dup aducere intru
accl ceas prohodindu-i, s'A se ingroape unde s-au legiut.

Datoriu este blagocinul, dupa a sa buna intalegere, precum Dumnezeu


il va lumina, / s'A dee povatuire preotilor si mai ales celor mai prosti, cum
s'A marturisasc'A ei pre fiii sal cei duhovnicesti, si cum s5.-i lege si sa dezlege
cugetul omului.

Cu mare paza blagocinul sa priveghieze ca preotii sa nu cunune nuntile


cele cu indoia15., cad dintr-o aceasta urmeaz mari necazuri si nenorociri
atit celor ce cununa cit si celor ce sa cununa; iara nunta cea cu indoiala.
este daca sint rudenie sau cuscrii deaproape, daca mirele si mireasa sint
tineri de ani sau foarte batrini sau o fata dintr-insii este foarte tinara ma
alta batrina, daca o fat'A din cei ce sa insotasc este silita c..tra aceasta de
cineva, daca fiii fara voia parintilor sa casatoresc, daca s insotesc cind este
viu barbatul sau cind este vie muierea, adeca cind barbatul sau muicrea
sint dusi undeva sau fugiti sau ///1.18 nu sa stie unde s5. afla ; dac'a cei ce
sa insotesc nu sint din poporul preotului carele vra sa-i cunune, dac cei ce
voiesc s se cunune sint stricati la minte si altele asemcnea intimplari, unele
ca aceste nunti blagocinul nici supt un chip sa nu dce voie preotilor ca s'a
le cunune, ci sa-i opreasca de a cununa si sa raportuiasca pentru aceca si s'A.
astepte hotarirea.

S caute blagocinul, ca inainte de cununic, sa se fac in biscrica de


trei ori publicatie, aratind cine sa insoteste si de nu stie cincva vreo impie-
decare si sa se fac legiuite si vrednice de credinta zapise; iara cununia s'A' se-
eeteasca in biserica zioa, in fiinta diaconului si a tercovnicilor negresit.

Ca slujba lui Dumnezeu sa se savirsasca cu evlavie nu cu grabire,


si totodata / de catre doao fete sa nu s ceteasca, ca tercovnicii la cetire-
si la cintare sa fie iscusiti, iara daca dupa satuirea ta, blagocinule, la cetire
si la cintare vor raminea fara indreptare si Cu putina' stiinta, pentru unii
ca acei s. raportuiesti.

Iesirea cu icoanele sa nu sa fack' intru alta vreme, gall de zile obicinu-


ite, asemenea si a sa face ceasovni[i] din nou fara slobozenia ocirmuirii, blago-
cinul nicidecum s nu dee voie.

184
www.digibuc.ro
In zilele praznicilor Nasterii lui Hristos, in sApt'Amina luminat si la
sarbAtorile de hram, preotii cu fAcAtoarea de viat cruce In casele poporeni-
lor celor ce voiesc, cu slujitorii bisericii, s umble cinstit si cu cuviintA,
noaptea s'A nu umble i cu bAuturA betivA s'A nu s'A imbete supt
ceii netrecute pedeps6. //f.f..19

S'A cuvine ca prcotii la zile de dumineci si de praznice in bisericA s'A


invete pre oameni, cetindu-le lor la liturghie din nou tipAritele cuvinte,
iar la utrene altAceva din sfintele cArti, asijderea cartea ce s'A numeste
Bogoslovia i Catihisisul, tilcuindu-1 poporenilor dup putintA; iar carii
din preoti i diaconi au invAtat la scoli, aceia si de la sine s'A' vorbeascA
adeseori invtituri i cu aceea s facA cinste sanului s'Au si folos crestini-
lor; si cine cite cuvinte va spune, pentru aceea s'A instiinteze pe preoEfintia
sa, ca s se poatil cunoaste cei sirguitori din cei lenesi.

Datoriu cste blagocinul a d'uta ca preotii, diaconii si cliricii Cati-


hisisul totdeauna sA-1 stie de rost si pe lingA aceea s porunceascA, ca preotii
diaconii pouceniile sale sA le ceteasc / negresit in fiestccare dtimincc
inainte de liturghie, acasA.

Diaconii i cliricii sint datori pre preotul s'Au, ca pre un proestos al bise-
ricii, s5.-1 cinsteasc i sA-1 asculte si cu nimic pre el, nici cu cuvintul, nici
cu fapta s nu-1 scirbeasc5.; iar dac cu ceva de dindul s vor obijdui, apoi
s se jAluiasd tie, blagocinule; sau dad vor voi s predstavlisascA i s
astepte lorusi indestulare.

Preotul pre diaconul si pre clirici s nu-i obijduiascA i veniturile lor


s nu le opreasd i cu mina a-i bate pre ei s nu indrezneasd; iara dac
intru ceva s'A vor arAta ei fr ispravA sau fArA de orinduial sau neascult.-
tori lui, s arAte blagocinului sau preosfintiei sale.

Preotul pre diaconul si pre clirici //ff.j10 poate s'a:4 strAfuiascl intru
acest chip: s-1 mustre deosbit, iarA dupA aceasta i inaintea norodului;
s5.4 puie s fac metanii, pre diacon in oltariu, iar pre tercovnici in biseric
sau in pridvor; s'A' opreascA venitul si s'A-1 impartA cliricilor celor buni sau
sracilor, iar singur dintru acela nimic s nu-si .ia; ins oprindu-i venitul,
indatA s m'Ate blagocinului i s astepte intArirea de la dinsul, iarA dac
blagocinul va porunci s'A-1 dea inapoi, atuncea s'A-1 intoarcA, iars dad cu
acele gloabe nu s'A vor indrepta, s'A' arAte blagocinului i blagocinul, dac
nu nAdAjduieste c va indrepta singur, s'A rAportuiascA preosfintiei sale.

S'A' se porunceasa preotilor, diaconilor i cliricilor ca s'A nu fie iubitori


de argint i obraznici, ci s.' fie multAmiti cu venitul ce sA cuvine lor;
pentru / aceea nici pentru o slujbAplat. de la poporeni s'A nu ceje i tocma1
sA nu facA, ci s'A' fie multAmiti cu ceca ce sk d'A lor de bun5. voie.
16 c. 929
185
www.digibuc.ro
Asemenea s le porunceasca, ca ncfiind chicinati in oTete, Ja nimcnea
cu obrdznicie s nu umble, afar de aceca cind vor fi chicmati si \ or sti
c acea cas, unde sint chiemati, este cinstia; si s aib prietenie cu cei
asemenea lorusi, preotii, cu diaconii i cu cliricii; asijderea cu cei de bun
neam pomescici Cu cinstiti negutitori i tirgoveti, iar nu cu toti
socotear.' s umble i s.' [se] imprietineasc, Cci mai ales preotii, fiind
cinstiti cu cinul sfintit, sint datori a s purta pre sine cu deosabire i cu
aceea si pre altii tragA spre a-i cinsti pre dinsii.

Pentru cei vduvi slujitori celor /OM sfinte s priveghieze blagoci-


nul, ca fete fmeiesti cele cu prepus pre ling sine s.' nu tie nici supt un
chip improtiva pravilelor Sfintilor Printi.

Toti slujitorii bisericesti, ath de stirea blagocinului, jntru altele cele


Cu deprtare popoare, adecA mai mult de cinsprezece verste, adecl trii cea-
suri, s nu s deprteze i aceea pe scurt vreme i bisericile sale s nu le
lase; iar intr-alte eparhii ar de blagoslovenia arhiereasc i fr. de paspor-
turi de la dicasterie sau de la pravlenia duhovniceasea pre nimene singur
prin sine blagocinul s nu-1 sloboaca; iar cind vreunul s va slobozi, apoi
popoarele lor, blagocinul s le incredint5ze altor preoti, de la alte biserici,
spre a implini trebile crestinesti, ca s nu s intimple trebilor vreo zticnire.

De va afla blagocinul pre cineva din / cei bisericesti venit din alt5.
eparhie fr de pasport sau trind peste vade si mai ales pre unul care nea-
vind m'rturie va sluji sau va implini trebile, pre unul ca acela negresit s-1
triimat la pravlenie duhovniceasc sau la dicasterie i pentru unii ca acestia
veniti s porunceasa blagocinul cu arie tuturor slujitorilor bisericesti, ca
rportuiasa lui.

Pre slujitorii bisericesti ce vor fi fr. de loc s nu-i ing5duie blagocinul


s implineasc slujbele, afar dac preotul cel de loc este slab, mort sau nu
este acas sau supt oprear sau este trimis la epitimie, la asa numai intimplri
s poate si pe preotii cei fr popor s.-i rinduiasa blagocinul pe o vreme
pentni implinirea trebilor si a sfintelor slujbe i pentru stiinta s rportuiasa
pre cine anume au rinduit.

De va muri undeva vreun preot sau ///1.112 diacon sau tercovnic,


apoi blagocinul spre stiint. Mir-a de z5.bav s rportuiasc la dicasterie,
iar pentru preoti arhiereului i poporenilor s puie inainte, ca fr. intirziere,
s aleag.' spre altul vrednic i s triimat isclite cu mlinile lor jalobe, care
s fie si de blagocinul incredintate, iar daca spre a alege pe preot peste o lun,
iar pre diaconi i tercovnici peste doao luni nu vor incepe, pentru aceea
s rportuiasc fail de uitare.
186
www.digibuc.ro
40.
La alegerea preotului trebuie sa fie fata blagocinul negresit i alegerea
sa se faca in biserica in fiinta slujitorilor bisericesti si a celor mai alesi popo-
reni; i dupa rugaciune, i dupa chiemarea darului lui Dumnezeu. s'a' aleaga
vrednic de o asemenea dragatorie cinstit cu viata i mai cu protie din cei
invatati, prentru care este datoriu blagocinul s'a arate poporenilor, ca s
aleag asa feliu de om; iara daca la f acea biseric vrednic nu s va afla,
apoi sa se aleag de la alte biserici cel vrednic sau s se dee la socotinta arhi-
pastoriului, i pentru aceea blagocinul trebuie s'a iscaleasc infra acele jalobe,
atit pentru incredintare c nu este indoiala c s-au isclit poporenii, cit
pentru c alegerea s-au facut dupa cuviincioasa orinduiala.

Dup hirotonisirea preotului, blagocinul s'a indatorest e ca poucenia


de preotie s o ceteasc insusi in biserica aceea, pentru care s-au hirotonisit
preotul, duminec5., dupa liturghie, pe amvon; iar pre cele diaconesti si a
cliricilor s'a' le incredintaze preotului de popor ca s le ceteasca.

Totdeauna blagocinul s porunceasca slujitorilor celor sfinte i cliricilor,


ca ei pre fiii sai sa-i creasca cinstit si carte a-i invata s inceapa macar de la
sapte ani, pentru care la cercetarea //1f..713 bisericilor blagocinul s privi-
ghieze, iara invatindu-i carte sa-i dee la scoli, dar daca unii vor fi mai sus de
acei ani, acelora s le caute locuri, iara ara slujb a trai s'A nu ingaduie bla-
gocinul; iara cei ce sint mai mari de doaozaci de ani i ramin fra de slujbe
apoi fcindu-li-se cercetare la cetire, cintare si la catihisis, s'a faca aratare
pentru unii ca aceia.

Sa priveghiezi ca preotii, diaconii i tercovnicii s'a umble negresit in


straie si inaltaminte potrivite cinului bisericesc, adeca preotii i diaconii
In rease i ciobote, iara tercovnicii in cuviincioase straie lungi si tot cu ciobote,
mai ales in biserica i oriunde la implinirea trebilor.

Daca de catra preosfintitul arhiereu sau de catea dicasterie sau de catr.


/ duhovniceasca pravlenie s va scrie blagocinului ca s faca cercetare pentru
cineva, apoi el s cerceteze cu orinduia15., dupa data de la dicasterie pov-
tuire intru adevr, prietinului s nu-i partineasca, iara neprietinului s nu-i
rasplateasc5., fara de prelungire de vreme, i dupa aceea sa o triimat acea
cercetaie unde sa cuvine.

Blagocinul este datoriu a priveghia ca condicile de raetrice si de ispo-


vedanie preotii spre a le infatosa s'a le Oleaza inainte de bun vreme si la
insusi. inceputul anului s aib gata condice.

S aibapriveghiere asuprastarostelor bisericesti, ca venitul i chieltuielele


bisericesti in condicele date de la consistorie sa le treaca drept sinici o chiel-

187
www.digibuc.ro
tuia15. fara de stirea preotului, iar cele mai mari i ark unirea poporenilor
s nu fad.. //11.111

Pentru poporeni.
S.' sfatuiasca pre poporeni ca in fiestecare an, macar o dat., dupa
datoria crestineasc s se ispoveduiasca i s se impartasasca cu sfintele
taine i in zilele mai ales de dumineci si de praznice sa vie la slujba lui Dum-
nezeu, lasind lucrul sau i sa vietuiasca cinstit dup. porunca Evangheliei.

Dad de catr blagocinul sa va afla c undeva in popor s.' face vre o


desidemonie pre ling ceasovne sau pre ling fintini sau pre linga icoane
sau undeva aiurea si dac undeva s vor arata oamenii carii facindu-s indra-
citi striga cu glasuri streine i carii sa fac nebuni i fatarnici, la niste asemenea
fara intirziere s raportuiasca pre larg supt ingrijire de cea mai
grea pedeaps5., silindu-sa pre ling aceea asa feliu de neorinduiele / cu inta-
lapciunea sa a le departa; dar m'car dei nu s va descoperi nimic dintru
acelea nicaiurea, insk' pentru starea bisericilor incredintate in priveghierea
lui, cum ca tot s afl in bun stare, s aportuiasca de doao ori intru un an.

De va auzi blagocinul c in popor s fac oaresicare fapte de rusine,


prazi, gikevi i btlii, invitaturi, asupriri i nlciuni, betii si allele ase-
menea c'kri de lege, datoriu este si in tain i in biserica a-i mustra, a sfa-
tui, a indrepta, ingrozindu-i cu judecata lui Dumnezeu pre cei ce petrec intru
asa feliu de nelegiuiri si nu s5. podiesc. Si pentru o asa povatuire i preotului
blagocinul porunceasca ca el, pre unii ca aceia 1 cu canonisirile duhov-
nicesti s' se sileasca a-i indrepta, ferindu-sa. sa nu caza supt raspunsul lui
Dumnezeu celui strasnic judecatoriu. /0115

S faca stiut poporenilor ca i ei singuri s stie si pre fifi sai invete


a sti rugaciunea Domnului: Tatal nostru, Simvolul credintii, Zece porunci
a lu Dumnezeu, pentru care deosebit preotilor s porunceasca ca s puie
siling de a invata pre poporenii s'i acelea si la ispovedanie puie s le
ceteasca inaintea lor; i daca s vor arata cu nestiing, pre acei duhovniceste
sa-i indemne si s-i mustre.

Dacl poporenii pre cei bisericesti ii vor asupri cu ceva sau ii vor strim-
tori, sau i vor izgoni, blagocinul sfatuiasca pre poporeni si de asupriri
pre cei bisericesti sk-i apere; 'jail daca intru aceea sporiu nu va avea, apoi
s porunceasca celor asupriti s dee jalobe unde s cuvine.

Iara clac poporanii vor aduce jaloba blagocinului asupra cuiva


cei / bisericesti, apoi blagocinul s cerceteze si sk-i impace si la ce va fi prin
puting indestuleze; iara daca dupa cercetarea ce va face nu va urma
nimic spre irnpacare sau indestulare, atuncea s le fac stiut, ca cei asupriti
sa dee jalob unde sa cuvine; kra daca vor arata asupra vreunuia din cei
bisericesti nu cu jaloba, ci cu instfintare pentru faptele de rusine i scandelele
ce le face el, pentru unul ca acela, ark intirziere, blagocinul s. raportuiasca.

188
www.digibuc.ro
Cu toat rivna ins cea amestecata Cu intelepciunea i blindeta evan-
gheliceasc, blagocinul s'a puje silint pentru intoarcerea c.tr sfinta biseric
pre cei ce famin in dejghinare, s'A le ceteasc lor cu tilcurile crtile ce insusi
pentru aceea sint ale'Atuite, s le arte lor stricciunea sufleteasc ce shi pri-
cinuieste din lepda.rea de la soborul celor pravoslavnici /Iff.3 16 i s'A astepte
rodul duhovnicesc cu inim bun'A si cu rldare, poruncind totdeauna i preo-
tilor de popor ca i ei s'A puie silint pentru aceasta, iar dac cineva din rs-
colnici s'A va intoarce, pentru unul ea acela, fr intirziere s rportuia sc..

Pentru puterea i pronomiile blagocinului.


/ncredintatele in priveghierea ta, blagocinule, biserici s'A le cercetezi
mcar de doao ori pe an; si la cercetare s'A iei sama si s'A vezi de s fac oare
toate asa dup cum s poronceste prin aceast instructie i s urmezi infra
toate, negresit, dup cum mai sus s. pomeneste.

Intrind in biseric, s'A pui in grumaz epitrahilul i dup cetirea ecteniei:


Miluieste-ne pre noi, Dumnezeule, i proci, s / cetesti cuvintul alturat aicea
acind cuviinciosul otpust s cauti i s cercetezi dup'A fiestecare pont din
aceast instructie pe rind.

Pre blagocinul nimene nici a-1 rindui, nici a-1 schimba, nici a-1 strfui
cu ceva nu poate, fr de hotrirea arhiereului.

Blagocinul are putere de la preosfintitul arhiereu, pre preoti, diaconi


si pre tercovnici canonisasc intru acest chip: s-i mustre deosebi
inaintea altora, puie s facA metanii sau s'A stea in genunche, in oltariu
pre preoti, iar pre altii si in biseria si in tind'A, s'A le opreasa venitul si pre
acela s5.-1 impart sracilor si pre ling aceasta pe preotii i diaconii care s
vor dovedi in mare scaldeli i vinovtii, s'A-i opreascA ca ei s'A nu slujasc
sau trebile bisericesti s nu le svirsascA, cutind dup vinovtie
puie gloab in bani, nu mai mult decit cincizci de copeice i acelea s'A le
impart saracilor sau cliricilor tot aceii biserici carii pazse datoria sa.
acest feliu de globiri s se scrie in condie si s'A o pazasc pentru spravce
In tot anul acele zapisce sa le triimat atea Preosfintia sa; iar dac cu
toate aceste pedepse nu s'A vor indrepta, apoi s'A r'Aportuiascsa. Asemenea
pentru aceea spre stiint preosfintiei sale s rportuiesti, blagocine, clacI
cineva de etr tine va fi oprit de sfinta slujire.

Blagocinul are scaunul de prisudstvie nu numai la duhovniceasca


pravlenie, dar si la consistorie, cind dup slujba sa va face pentru ceva artare.

Blagocinul are protie inaintea tuturor preotilor carii nu sint cinstiti


cu slujba blagociniei. /
189
www.digibuc.ro
Blagocinul are putere, cind va lipsi de la biserica sa dup slujba sa>
s incredinteze ca sa slujasc si s implineasca trebile unuia din supusii lut
preoti, caruia va socoti, fra de a i s da vreo parte din venit, caci blagocinui
s departeaz5.' nu dupa trebuintele sale, ci pentru folosul de obstie a bisericii,

Preotii i diaconii datori sint a da blagocinului toata cinstea si ascul-


tarea, dupa venirea lui sa-1 intimpine inaintea bisericii i fara de voia lui pre
scaun s: nu saz'd i capul s nu-1 acopera i sa-i arate lui toata cinstea laprii-
mirea in casele lor.

fiindca unii ca acestia blagocini dupa ostenelele lor vrednici sint


de deosebita miluire, apoi ei, incredintati fiind bunii proniei a lui Dumnezeu,
care //[f.]18 rasplateste pentru fiestecare fapt buna prin ascunsele cai
dupa judecatile sale, vor avea deosebit arhiereasca catra dinsii bunavoire,
si pe linga aceea luindu-se in bagare de seam ostenelele lor, rivna i purtarea
de grija, vor fi miluiti cu cel mai bun popor sau cu blagoslovenie a sluji cu
nabedernic sau cu cinul protopresviterului.

fiindc prin aceasta sa d blagocinilor deosebita credint.', apoi este


buna nadejde, c ei datoria incredintata lor o vor implini cu cuget curat i cii
frica lui Dumnezeu, nefcind nimarui nici o strimtorire sau acolisire sau
nedreptati i asupriri, caci la niste asa intimplari, de care s. fereasca Dumnezeu,
blagocinii vor cadea supt grea raspundere i s vor supune la mai mare pedeap-
sa decit alti preoti in asemenea vinovatii. /

Pentru triimiterea povestcilor sau a feliuri de scrisori, sa alba blago-


cinul pe linga sine totdeauna nelipsit cite unul din cei asazati sau nea.0.zati
tercovnici, dup alegerea slujitorilor celor sfinte si a cliricilor cite pe un an
sau pe giumatate de an, dupa cum vor socoti ei; iar pentru o vreme de s
vor intimpla multe pricini i triimiteri, poate s ja si pre altul din tercovnici;
iara pre diaconi are putere a-i intrebuinta la scrierea raporturilor si a altor
pricini dupa slujba blagociniei.

De sa va intimpla ceva la pricina incredintata blagocinului lucru tainic,


apoi pentru aceea sa nu scrie nimarui prin particulearnice scrisori, nicicacum,
dar sa urmeze asa dupa cum porunceste ucazul fericitului i in veci vredni-
cului de pomenire domn imparat Petru //f.f..719 cel Mare, din 13 zile ghe-
narie a anului 1724.

Unde in ponturile cele mai sus aratate s porunceste blagocinului ca


faca raporturi, apoi acele raporturi drept s le triimata catra fata preosfin-
titului arhiereu.
190
www.digibuc.ro
Invatatura in scurt, ce s ceteste de blagocinul la cercetarea bisericilor.
Fratilor i dinpreuna slujitorilor i toti pravoslavnicii crestini!
Arbipastoriul nostru, preosfintitul .... mi-au incredintat mie, blago-
cinului, despre fata sa arhiereasca de a cauta intru aceste biserici orinduiala
si vietuirea slujitorilor celor sfinte, a cliricilor si a pravoslavnicilor crestini:
drept / aceea, eu implinind aceasta incredintata mie datorie cu cuviincioasa
silinta, mai intii despre fata sa arhiereasca, va aduc aminte ca unor pravos-.
lavnici crestini, ca viata voastra s o petreceti dupa cum sa cuvine cresti-
nilor ce s-au rascumparat cu singele lui Hristos, s-au fa'cut fii tatalui ceresc
s gatesc de a sta dupa viata aceasta inaintea giudecatii ceii drepte a lui
Dumnezeu i s dee raspuns intru toate faptele sale. Iubiti, dar, pre Dumne-
zeu din toat inima voastr si din tot sufletul vostru, dati-va cu totul la
voia lui cea sfinta i intru toate mai ales nenorocitele intimplari cu pronia
lui cea buna, intariti-va i v. mingiiati. Fiti sirguitori c5.tr slujba lui i in
zile de dumineci i sarbkori grabiti-va la biserica spre slavoslovia lui. Iubiti
unul pre altul, iara de sfezi, neuniri, gilcevi, obijduiri, cu toate chipurile v.
feriti. Fiti multamiti Cu //11,120 ale voastre i fiestecare prin osteneala sa
sa-si cistige pentru sine si pentru casnicii si hrana, iara de trindevire, de
lenivire si de belie cu toate chipurile fugiti; parintii pre ffii si, iara stapinii
pre supusii sai invatati-i lege lui Dumnezeu si viata cea cinstita ; iara voi,
fiii pre parinti i supusii pre stpini iubiti, s.-i cinstiti i impliniti voia
lor; barbatii i fameile, dragostea i credinta pkiti intre sine din dreapta sa
avere, impartasiti pre saraci si de foamete si de frig ca s patimeasca nu-i
lasati; pentru numele celuia ce s-au rstignit pentru noi. Dar voi fratilor
impreuna slujitorilor, priveghiati pentru duhovniceasca voastr turma
sa se deschiza gurile voastre spre slavoslovia lui Dumnezeu i spre a invata
pre pravoslavnicii crestini sfinta lui lege; afatati credinta voastra din f ap-
tele voastre i cu pilda vietii voastre povatuiti cele incredintate purtrii
voastre / de grija suflete. lark' toti petreceti in credint neclatiti, feriti-va
de dejghinare la lege, fiti milostivi, iubitori de streini, blinzi, iubitori de oa-
ineni, pace sa aveti si sfintenie si Dumnezeul Pacii va fi cu voi.

S-au tiparit la prea sfintul Sinod, la anul 1820.


M.I. de pre cea slaveneasca s-au talm5.cit pe limba moldoveneasca
s-au tiparit in Duhovniceasca tipografie a Bessarabiei, in Chisinau, la anul
1827.
BrourA, 16 x 21,5 cm, 20 f. numerotate, textul incepe imediat dup. titlu, caractere
chirilice, hirtie groas5. gAlbuie.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1 309.

165

Instructie fientru starostii bisericeoli


inalt intarita in 17 aprilie 1808 anul
1) Starostele este vechil a poporenilor bisericii ce s alege din numrul
acelor vrednici de credint oameni, pentru pazirea i intrebuintarea banilor
bisericestrside obste pentru pastrarea a toatei averii bisericesti.
191
www.digibuc.ro
Starostele s orinduieste in slujba aceast a de dire poporeni, dupa
alegerea i hotrirea lor, de dinsii isclit, cu mijlocirea blagocinului, cu uni-
rea preotilor i slujitorilor bisericesti i s intareste de catra eparhialnicescul
arhiereu.
Insemnare: Blagocinul aflindu-se la alegerea starostelui va avea de
indatorire a dep.'rta toata patima ce poate a sa arta la aceasta pricinO din
partea poporenilor sau din partea preotilor i slujitorilor bisericesti.
Starostele s orinduieste pe trei ani, dup6 trecerea crora in locul
lui s alege altul; ins el sa lasa si pe alti trei ani, dac poporenii vor voi si
preotii i slujitorii bisericesti la aceea vor fi uniti.
Insemnare: Singur de sine s intelege c starostele atunce numai sa
poate lss in alti trei ani, cind, dupa cuviincioasa cercetare a trebilor incre-
dint ate lui, sa va afla nu numai suinta lui pentru folosul bisericii i nelacomia,
ci i sporiul a veniturilor bisericesti. p.32
Starostele, la intrarea sa in slujba aceasta, cerceteaza toata averea
bisericii dupa ir.vod, care trebuie sa fie patruns cu g5itan i cu pecetea consis-
toriei sau a pravleniei dubovnicesti i supt iscalitura blagocinului, a preotilor
si a celui de mai inainte staroste. Lui s da in mina atuncea cele de mai inainte
condice a venitului si a cheltuielelor sau i s dan allele noao de la consistorie
sau de la pravlenia' duhovniceasd, cu gaitan, cu pecete i cu cuviincioasa
iscalitura pe file, pentru de a s trece intr-insele venitul i cheltuiala banilor
bisericii.
Insemnare: Dac la cercetare oarece nu sa va afla sau ce s va afla
stricat sau pierdut din neb5.gare de sam, apoi r5spunderii pentru aceea si
implinirii s supune cel de mai inainte staroste dimpreun cu preotii i slu-
jitorii bisericesti, iar la intimplarea mortii lui, clironomii lui.
Starostele este indatorit in vremea sfintei slujiri sa.' adune bani de
la cei ce de bun voie dau in pung sau in cutie, s vinza luminOri, s pri-
measc jertfirea ce s face pentru biserid, precum: icoane, ferecaturi, lucru-
rile cele ce sa pun la icoane, ceark mucuri, tmie, fOin5. pentru prescuri
alte lucruri, cele ce slujesc catrO intrebuintarea in biserica; s privegheze
pentru pazirea sumei bisericesti deopotriv' i pentru curOtenia bisericii;
sa se sileasca pentru intregimea averii bisericesti i s tread.' in deosebit izvod
lucrurile cele sporite supt cea mai mare priveghiere a preotilor i slujitorilor
bisericesti pentru toate aceste. 11(P..13
Lumin'Orile le vinde starostele insus[i], iara la intimplare de boat&
sau depOrtarea lui undeva, poate el a incredinta vinzarea lor altuia cuiva
din oamenii cei cunoscuti de dinsul, de bun nedejde sau din clirici ce sint
pre ling5. biserici, unde sint mai multi decit un diros sau si din storoji, dad.
ei s vor afla, cu unirea insa a preotilor i slujitorilor bisericesti. Alesul de
catra staroste datoriu este ca s priimeasc de la dinsul hunina'xi cu zapisca.
deje lui socoteala in vreme cuviincioasa.
Priveghierii starostelui sO incredinteaz ca nimenea nici macar din
cei ce sint in numarul clirosului si Ind intru o vreme sa nu vinz luminari
de ceara pentru biserid, nici in biserici, nici cu apropiere de dinsele, afara
de dughenele ce sa af1 in tirguri spre vinzarea cu hurta. Tot a lui indatorire
este ca s aib priveghiere, precum pentru aprinderea luminsrilor in vremea.
sfintei slujiri, asa i pentru stringerea lor dup rinduiala bisericeasa.
Insemnare: Pe linga biserici ce sa af1 in stolite si pre lingl alte popoara.
ce au mari venituri, dad careva din cele insemnate fete dvoreni sau negu-
titori rivnind dup' folosul bisericii va voi a lua asupra sa indatorirea staros-
telui, apoi macar d nu sk opreste lor a priimi intru agiutoriul cOtra sine
192
www.digibuc.ro
oameni de buna nadejde si vrednici de credinta lor, insa rspunderea st pe
singur numai starostele, iara nu pe pomosnicul lui. 1/12.11
Banii ce sa iau de pe vinzarea luminrilor, cei ce sa aduna in pungi
si in cutie i sa priimesc de la cei de bun'A voie datatori, sa se sloboaza fara
intirziere in lazile cele pentru aceasta acute care trebuie sa fie cu cheile sta-
rostelui i supt pecetea preotilor slujitori de cele sfinte si a starostelui, daca
el aceea va voi.
Dupa trecerea a fiestecria luni, in fiinta preotilor i slujitorilor
bisericesti si a celor mai alesi dintre poporeni, daca ei de la aceea nu sa vor
lepada, starostele scoate din l'Azi i cutie banii ce s-au adunat i, dupa cuviin-
cioasa numerare a lor si incredintare, ii scrie in condicele cele ce i s-au dat
lui, citi bani i in care lada s-au aflat. Toate acele sumi s'A impreune[a]za
si dinpreuna s. p'Azesc in c'Amara sau in riznita Cu cheia starostelui i pece-
tile, atit a lui precum i a preotilor-slujitorilor de cele sfinte .

Pe acest insusi temeiu, adec'A: dupa trecerea fiestecaria luni i in


fiinta celor mai alesi poporeni si a preotilor i slujitorilor bisericesti, sa face
cercetare chieltuielelor, intru acea curgere a vremei acute.
insemnare: O asemenea cercetare a venitului si a chieltuielii trebuie
sa fie iscalita de catra toate fetele care au fost fata la aceea, adeca de popo-
reni, starostele si de preotii i slujitorii bisericesti.
Starostele este datoriu a stringe venitul de pe acareturile econo-
micesti a bisericii, precum din dughenele pe locul bisericesc fcute, din 11[P.]5
case si beciuri ce sa dau cu chirie daci undeva uncle ca acestea s'A afla i s
puie silinta pentru cresterea veniturilor.
Asupra starostelui s'A pune cumprarea lucrurilor trebuincioase
pentru biserica, podreadurile, meremeturile si zidirile; insa a face acestea
sa cuvine lui nu almintrelea decit cu cea mai nainte unire a preotilor, slu-
jitorilor de cele sfinte si a celor mai alesi poporeni. Iara la intimplare de in-
semnate chieltuieli si meremetisiri inl'Auntrul oltariului bisericii, starostele
preotii au indatorire a cere pentru aceea blagoslovenie de la arhipstoriul,
pe temeiul prea inaltului ucaz din anul 1799, martie 21 zile, ce de catra Sinod
la 4 zile aprilie s-au triimis prin eparhii.
Insemnare: Singur de sine s'A intelege ca la indestularea a tuturor tre-
buintilor bisericii trebuie s se urmeze cu toata buna luare aminte la folosul
bisericii. Cumpararea lucrurilor ce trebuiesc in biserica, precum: ceara, vin
rosu, faina pentru prescuri i allele trebuie sa se faca la vremea cuviincioasa
si pe ling aceea nu in mic numar, ci cu proportia pentru un an sau macar
pe giumatate de an, mai virtos daca veniturile bisericii sint pentru aceasta
de agiuns.
Starostele are priveghiere asupra caselor acute cu chieltuiala
bisericii sau a celor ce s-au jartvit ca s'a fie dreapta avere bisericeasa pentru
preoti si slujitorii bisericii. Jara unde asemenea case nu s'A afla, apoi este
indatorit el, potrivit cu prea inaltele ucazuri din 28 fevruarie 1718 IIP.J6 si
din 29 octo[m]vrie anul 1722 sa le faca in socoteala sumei bisericesti, insa
nu intru alt feliu decit cu voia arhiereului eparhiei.
Daca la oarecare popoara sa afla locuri cu paduri, apoi starostele
este datoriu ca sa intoarca luarea aminte ca padurea sa se intrebuinteze de
catra preotii i slujitorii bisericesti numai pentru insusi a lor nevoie, iara nu
pentru a face ei oarecare negutitorie.
Cu scrierea venitului si a chieltuielei a sumei bisericesti in condicele
patrunse cu gaitan, starostele are s'A se povatuiasca cu pravilele urmatoare:
1) Banii ce intra in venit s se scrie dupa trecerea fiestecaria luni, insemnind

193
www.digibuc.ro
cu deosebire citi au intrat din stringerea cu punga, de pe vinzarea lumin-
rilor si din feliuri de adunri.2) Banii ce au iesit in cheltuial s se scrie f'fi
intirziere cu l'rnurit aft are: cind, ce anume si de la cine s-au cumprat sau
ce s-au acut i citi bani s-au dat i cui. 3) Inscrierea cheltuielelor pentru
cumprarea ceari s se insemneze cite dup' stiutul pret s-au acut dintr-insa
luminri i dobinda care din facerea luminrilor poate s iese, s scrie in
venit, de vreme c ceara i luminrile s pot a s socoti precum capitalul de
fat. 4) Banii ori si ce sum va fi, s se scrie in condicele venitului si a chel-
tuielelor nu numai cu tifre i in slove, cu tot chipul ferindu-se pe ling aceea
de a face intr-insele rzturi si indreptri.
Insemnare: La intimplare dac starostele nu va sti a scrie, apoi /0%17
pentru cuviincioasa scriere in condice si n izvod poate el s pofteasc pe
vreun tercovnic sau pre pisariul satului sau pre careva din poporeni. Ins
acest feliu de scriere trebuie s se fac totdeauna in fiinta preotilor
slujitorilor bisericesti, carii pentru aceasta i datori sint a rspunde daa ceva
nu va fi scris cu dreptul.
Starostele la cercetarea de ctr blagocinul a bisericilor care lui
gut incredintate, datoriu este a predstavlisi lui condicele bisericesti, de venit
si de chieltuial, luminrile ce au rmas de la vinzare si suma bisericii. Bla-
gocinul, dup cuviincioasa lor cercetare, datoriu este a le incredinta cu a sa
isclitur, la fiestecare cercetare a sa, nelsind pre ling aceea fr luare
aminte urmrile starostelui dac ele intru oaresicare pont s-ar afla nepotri-
vite cu datoria slujbei lui si a pravilelor, intru aceast instructie artate.
Dup svirsirea anului, starostele de obste cu preotii i slujitorii
bisericesti datoriu este a face socoteal dupa condice tuturor veniturilor
chieltuielilor bisericii, a face pentru dinsele extract dupa forma ce s-ail
dat din -consistorie i cu isaliturile de obste sa-1 predstavlisasa dimpreun
cu condicele blagocinului. Blagocinul, dup cercetarea lui, triimite condicele
inapoi, iara extractul Il triimite in pravlenia duhovniceasc, carea il triimite
la consistorie, unde sa face cel de obste extract pentru predstavlisirea arhie-
reului eparhiei. p.18
S opreste i starostelui i preotilor i slujitorilor bisericesti a lua
bani bisericesti la casle sale si la a lor trebuinti. Sa opreste lor asijderea a
da lucrurile bisericesti in alte biserici si a imprumuta bani, supt once feliu.
de chip, fr numai atuncea cind va urma intru aceasta vreo poruna
voia arhipstoriului.
Preotii i slujitorii bisericesti, la intimplare sau a iesirii starostelui
din pravilele mai sus artate, sau nesilintii lui pentru indatorirea pus asupra
lui sau a nepurtrii de grij lui pentru folosurile bisericesti, datori sint a face
artare blagocinului lor; iara daca blagocinul nu va intoarce luarea aminte
spre aceasta, datori slut ei a arta arhiereului eparhiei pentru aceasta.

Cea adevrat cu isclitura prea sfintului indrepttoriului Sinod.


S-au tlmcit de pre cea rusasc i s-au tiprit in Duhovniceasca tipo-.
grafie a Bessarabiei, in Chisin'u, anul 1829, luna lui martie.
In folio, 8 p., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5, in dreapta caractere chirilice, hirtie
groas1 verzuie, filigran blazon princiar i literele majuscule rusesti M F A G".
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 054.

194
www.digibuc.ro
*

23

Preosfingte exark mitropolit Gavria


intrind supt stApinirea Rosii l'Acuitorii Bassarabiei au cistegat dreptate
asupra tuturor indAminArilor care s. pot astepta de la o ocirmuire ce s povA-
Vieste cu invAtAturile sfintei credintii noastre si lucreaf dup pravelile
zelor mai bune nAravuri si a dreptei judecAti.
Aflindu-m'A intru aceast plin. socotealA am asAzat eu intiias[i] del
.o vremelnie ocirmuire in Basarabia, puind temeiu acestii ocirmuiri cele
de demult a ei obiceaiuri si pronomii. Neintrind in cea desvirsit a ei obra-
zovanie, Eu am vrut mai inainte a fi incredintat din dovezi si am asteptat
ca vremea si stArile imprejur, precurn si cele adevArate instiintAri, pentru
toate se-mi arate mie ce urmAri s cade a s. astepta de la aceastA cercare.
Deosbit de aceasta Eu am iertat pre toti lcuitorii acestii tAri in trei
.ani de feliuri de nemijlocite dri cu acest scopos, ca ail zsbav s fac mai
bura starea lor si ca, ducindu-i pe rind de la o indminare la alta, s'A gAtesc
pentru dinsii o indoitA facere de bine cu feluri de obste folositoare asszAri.
ins spre cea mai mare a mea mihniciune, m-am instiintat prin insus[i]
vrednic de credint. chip, CA scoposurile mele nu s-au implinit si a neorin-
duielile, mai ales de la o vreme, s-au intins pin la cea mai mare treapt.
'Inca multe nevinovate familii a linistitilor lAcuitori lAsindu-si lAcasurile sale,
isi caut scApare peste hotar. Toate acestea, intorcind cAtr sine a mea luare
aminte, m indatoresc a lua alte mAsuri, ca rAutatea cea fcutA s se stearg
si s'A se intemiazA pentru l'Acuitorii Basarabiei in vremea viitoare o soart
potrivit cu dorintele lor, care aseminea in cea deplina mAsurA sint si ale
mele.
Drept aceea, am hotArit &A trimet cAtr dinsii un cinovnic impArAtesc,
imputernicindu-1 cu o deosebia de la / mine putere si dindu-i lui toat a
mea incredintare, el va fi mijlocitoriu prin care Eu voesc insus[i] a sti foarte
cu de-amAruntul starea lucrurilor si a aduce in sfirsit spre implinire cele prii-
-mite de mine mAsuri, pentru bunstarea a acestii t'Ari. Scoposul meu stA
intru aceasta, ca sl-i dAruiesc ei o politiceasa ocirmuire, potrivit cu nAra-
vurile, obiceiurile si legiuirele ei. Toate stArile lcuitorilor au o intocma drep-
tate asupra acestii mosteniri a strAmosilor sai si asupra bunei vointii mele
cAtr dinsii si toti, adecA: tagma duhovniceascA, boiereascA, negutitoreasc
si norodul s cade s cistige o intocma apArare si ocrotire intru aceast noao
o'brazovanie, linistitului lucrAtoriu de pArnint, cum si alesverisurilor si negu-
-titoriilor s va da cea deplin ocrotire. Eu voesc ca aceast roditoare taf s'A' se
insufletascA cu o noao viat si astept aceasta de la osirdia imputernicitului
meu si de la cea cu un suflet impreunA lucrare a tuturor lAcuitorilor Basara-
biei.
Dorind ca ei s'A fie mai inainte instiintati de o asa a mea pentru binele
lor hotArire, Eu ma intorc cAtr. preosfintia voastrA, poroncind cu toate aicea
insemnate s s tAlmAceasc in limba natii[i] si prin glAsuirea bisericeascl
s se facA auzite in toat pAstoria cea incredintat preosfiintiei voastre, ca s
cunoascl tagma bisericeasc5.', boierii si tot norodul, prin slujitorii sfintei
biserici, c ochiul mieu cel iubitoriu de fii asupra lor privighiaz. si Eu am
195
www.digibuc.ro
purtare de grij pentru ca ei sal fie fericiti.
Preosfiintiilor voastre de bine voitoriu, Alexandru.
In Sanctpeterburg, anul 1816, aprilie 1 zi.
Acest inalt imp'ftesc rescript, trimis preosfintitului exarh Gavriil,
mitropolit Chisin'ului si Hotinului, s-au flm'cit intocma di pe cel adev'xat
rossienesc moldoveneste si s-au tiprit in Exarhiceasca tipografie a Basa-
rabiei, anul 1816, mai 2 zile.
Infolio, 1 f., caractere chirilice, hirtie groasl gri-verzuie. Fiecare exemplar senmat la sfir-
itul textului: Protoiereu i cavaler Petr Cunitchii".
DEP.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail.

fiqtiinfare de la cel deplin fmputernicit namestnic


celtrel lci-cuitorii Basarabiei

acuitori a Basarabi[i]
Intrutot preamilostivul domn al nostru imp'rat, avind o intocma pur-
tare de grija'. pentru binele a tuturor noroadelor pre care pronia i-au incredin-
tat ocirmuirii lui ceii iubitoare de fii, m-au trimis pre mine aicea ca intre voi
s asalz soart si s alatuiesc o deplin obrazovanie pentru aceast din nou
alauraf. atra Rossia oblastie. Eu m socotesc norocit a mi s-au incredin-
tat mie scoposurile lui cele fc'toare de bine si a eu pot vesti vou pentm
urra'rile lor cele hoarite.
Dintru inaltul fscript ce s-au dat in n-umele intilului paistoriu acestii
oblaste, acum este stiut voil care sint cele de obste dorinti si sfintita voe
a intrutot preamilosvitului domn imparat al nostru. Avind incredintare a le
aduce intru implinire si a cunoaste cu am5.runtul starea de acum a fiestea-
ruia tagme a tuturor 15.cuitorilor, instiinfz prin aceasta cu inim plin' de
o adevrat mingiiere pentru urmstoarele rinduiele:
Oblastea Basarabiei va fi ocirmuitai pre temeiul celor inadkinate /
legiuri ale sale, dup a ei pravile, obiceaiuri si dui:A pronomiile ce s cuvin
fiestearuia tagme deosbit.
Scuteala de arile cele nemiljocite, a aria vade s-au implinit la
octombrie a anului trecut 1815, s va prelungi pin la inceputul lunii lui
ianuarie a anului viitoriu 1817.
S prelungeste pentru lacuitorii oblastei acestia sloboenia de dato-
ria rcrutasa.
Trecerea vitelor celor cu coarne si a dobitoacelor celor mrunte
preste botar va fi slobod si pentm aceasa ma& a alijverisului dinafar
pe vremea viitoare va fi druit o deplin5. slobozire.
Scoaterea plinei preste hotar va fi dezlegat cu o deosebit rinduiall
care s va publicarisi in vremea sa.
Tuturor rcuitorilor de fiestecare stare s d voe a s adresarisi atr
mine cu jalube si cu ceriri de tot feliul in bimba moldoveneasc si greceasc5.,
neavind trebuint a le alm'aci in limba rossieneasa.
196
www.digibuc.ro
S-au dat in Chisinau la anul de la nasterea lui Hristos 1816, iunie,
28 zile.
Cea adevarat s-au isc.lit asa: deplin imputernicit namestnic Bah-
met ev.

In folio, 2 f., p. 3-4 albe, textul pe 2 coloane, cel in lb. romang in dreapta, caractere
chirilice, hirtie albastruie groask filigran arlechin i leu rarnpant Cu sabie in laba dreapt6, in
mijlocul nnei arene inconjuratA, de gardut, cifrele arabe 1813" si literele chirilice majuscule
M F A G".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

141

Ifutiinfare
Din instiintarile triimesa di cata cirmuirea oblastii la 24 a acestii luni
apriil, dvoreanstva oblastii Bassarabiei, cinovnicii si ceialanti sari acuito-
resti au stiintac prin inaltili imparatestii sale mariri ucazuri dati cirmuito-
riului Senat la 12 zile a acestii luni april, oblastea Bassarabiei s-au insamnat
a fi supt ostinescul asadmint alaturindu-sa pi ling' ostinescul ocrug a armiei
al 2-lea si c domnului glavnocomanduiuscii a acei armii gheneralului feldmar-
sal grafului Vitghenstein Ii sint dati toati driturili i puteri ci o au glavno-
comanduiuscii dupa ucirejdenia deistvuiuscii armii, dar fiindca legiuirile
atingtoari di aceli gubernii carile dup malta voint a imparatestii sale
m."riri s insamnead a fi supt ostinescul asazamint i putere ci in aceli gubemii
ari glavnocomanduiuscii a armiei, s-au acut mai inainti de a sa aitura oblastea
Bassarabiei catr. imperia Rossiei i aice publicarisite nu au fostu; apoi, spre
acest sfirsit, cirmuirea oblastii au gasit de cuviinta s pu4e] in aceast instiin-
tari potrivitile cu aceasta intimplari legiuiri carile in tot locul prin oblastea
Bassarabiei s se publicarisasca spre a fi stiuti si a sa implini di fiisticarile
ca in urrna niminea di nestiinta acelor asazaminturi s. nu sa diparted. Le-
giuirile acelea sint acesti urmatoari: In ucazul imparatestii sale mariri dat
cirmuitoriului Senat la 13 mart, anul 1812, s. cuprindi: Gasind di trebuinta
di a aduna la un loc si di a s. asaza Infra o uniri toati asazarninturile atinga-
toari pentru feliuri de parti a ocirmuirii deistvuiuscii armii a noastri, am
poroncit Noi a se alcatuiasca dintr-insali deplin asadmint si inarindu-1,
alaturam pi linga aceasta spre / cuviincioasa implinire, legiuind cu acest
asazamint adresarisirile mai inaltii nacialstvi a armiei cu ocirmuirile celi din-
launtru a imperiei i neaparata legatura intre dinsa cu a locului nacealstva a
guberniilor di pi margini. Di cuviint. Noi am gasit s asadm urmatoarile
adaogatoari pravili: 1-i. Guberniile di pi graniti i oblastii pot a fi dup a
noastra inchipuiri inamnati supt ostinescul asazamint. 2-lea. Aceasa in-
stiintari sa faci cu osabitile noastri ucazuri. 3-lea. Guberniili ci s vor insamna
supt ostinescul asadmint, cirmuirea politiei i implinirea tuturor trebuintilor
ostinesti s afl supt nacealstva glavnocomanduiuscii a deistvuiuscii armii,
a drui poronci nacealnicii acestor gubernii grit datori a li implini far. zaticniri.
4-lea. Dad ar fi doi sau mai multi deistvuiuscii armii, apoi pi linga fiisticari
dintr-insli e alaturead gubemii supt ostinescul asazamint inamnati dupa
as.zare armiei i dupa intimplari. Al 5-lea. Glavnocomanduiuscii a armiei
poati in acesti gubemii cu singua di la sini puteri sa dipartead din slujba
cinovnicii orasinestii i pinintestii politii. Al 6-lea. El poati s supuqe] pi

197
www.digibuc.ro
vinovat ostinestii giudecti. Al 7-lea. Ostineasca giudecat intru acesti gu-
bernii s int5.resti i lucreaz dup putere ci ari pi ling deistvuiuscii armii.
Al 8-lea. Hotririle ostinestii giudeati din guberniile insmnati supt osti-
nescul as'zmint s intresc di ctr glavnocomanduiuscii. Al 9-lea. Ostinestii
giudecti din guberniili insmnati supt ostinescul aszmint sint supusi toti
lcuitorii lor i cinovnicii ostinesti si a politiilor orsinesti i pmintesti.
Al 10-lea. Glavnocomanduiuscii nu poati infra in cirmuirea acestor gubernii
la ceea ci s atingi de partea giudeatoreasc i gospodreasc5, cari rmin-dup
obicinuita lor 1117.2.7 orinduial. Al 11-lea. Politicestii gubernatori a acestor
gubernii, priimind ceririle a glavnocomanduiuscii urmeaz intocmai dup
puterea al triilea parti a aszmintului pentru ce mari deistvuiuscii armii a
ocirmuirii intendanstvii cap. intii, disprtirea al asilea 51 puncturile 2, 3,
4 si 5 si cap. 2-lea otdelenie 59, 77, 78, 89, al doilea otdelenii 106,
al triilea otdelenii 112, 113 si 114, al patrelea otdelenii 124, 125, 129 si
130. Al 12-lea. La implinirea ostinestilor cereri, gubernatorul lucreaz la
ceea ci s atingi de rasclade i potrivirea lor prin predvoditelul dvoreanstvii,
orsenestile dumi, maghistraturi i proci. Al 13-lea. Gubernatorii guberniilor
insmnati supt ostinescul aszrnint sint insusi rspunztori pentru intocmai
si fr zticniri impliniri a poroncilor glavnocomanduiuscii atingtoari de
politii spre a s'a, implini ostinestile trebuinti".
In as'zilmintul pentru ace mari deistvuiuscia armii inalt int'rit la 27
ghenarie anul 1812 cum mai gios urmtoarile ponturi s'a Foroncesti: partea
intii, cap. intii, otdelenie intii I) Glavnocomanduiuscii a acei mari deist-
vuiuscii armii inchipuiesti fata impratului i s imbrac cu puterea maririi
sali. 4-lea) Poroncili glavnocomanduiuscii, precum in armii asminea si di
ctr tot[i] politicestii cinovnici a guberniilor di pi granit si a oblastiilor
implinesc ca aceli imprtesti poronci. Al 6-lea) El poati fr osIbiri di numiri
si di cins diprtezi din slujbi, s goneasca din armii i s supui[e] giudectii.
Al 7-lea) El intresti desvirsit hotririli di moarti, ridicare cinurilor si moarte
politicease dup giudecara asupra ober-ofiteri, stab-ofiteri i polcovnicii
acesti hotriri s aduc intru impliniri dup a lui poronc. Partea al triilea
otdelenie, al sesilea 51, msurile asprimii la neimplinirea ostinestilor cereri
pot a fi dup vjnicia neascultrii.
f lio, 2 f., ultima p alb, textul pe 2 coloane, cel in lb. rom6.n6, in dreapta, caractere
rusesti, hirtie groas5. galbuie. Pe ultima p. insemnarea: S-au dat aceasta la biserica. S fintului]
I[erarh] N[icolae], satul Crimenciucu, la anul 1828, mai 16 zile. Blagocin sfescenic Cozma
Braduccan".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

142
Leicuitorilor Moldaviei i Valahiei !
Dup prea inalta a imprtestii sale mriri porunc, eu intru in tara
voastr cu armia incredintat ocirmuirii mele. Purttoarea de biruint oaste
a singur stpinitoriului a toat Rossia, ocrotitoriului vostru, intrind in hotarle
Moldaviei v aduce voao zlog a bunei rinduieli si a ceii desvirsit sigurivsiri.
Lcuitorilor de toate strile! Priimiti pre vitejii ostasi rossienesti ca pre
fratii i ca pre aprtorii vostri cei firesti. Sirguiti-v a agiutora miscrile
armiei si a o indestula pre ea la cele neaprate trebuinti; artati noao dovezi
a dragostei voastre ceii de demult cunoscute ctr Imperia care cu neadormire
apr drepttile voastre.

198
www.digibuc.ro
Razboiul ce s-au declarisit de catra Rossia Portii Otomanicesti are un
scopos: ca sa se implineasca fag'duintile cele calcate i ca s'a se ridice intru
puterea tractaturile cele ce inaintea a toata lumea s-auincheiat. Voi yeti fi mar-
turi lucrarilor celor de razboiu a carora urmarile nu pot a s atinge de voi:
linistea cea cu odihn afierositi-v pre voi folosului pa.triei voastre si nu
va' dcpartati de implinnea datoriei ccii sfinte pentru voi.
Legiuirile si obiceiurile stramosasti, dreptul a fiestecaruia dintre voi,
dreptaile i pronomiile a sfintei bisericii noastre vor raminea nedintite.
Spre sigurantia buneistarii voastre imparteasca sa marire au binevoit
a-mi incredinta mie ca indat'a s asazu in Printipaturile acestea vremelnica
inalta ocirmuire supt prezidentia sfetnicului de taina graf Palen asupra caruia
monarhul au pus credinta sa. Lui i s-au dat putere i i s-au poruncit a intra
In dreg'toria dcplin imputernicitului prezident a divanurilor Moldaviei
Valahiei. Din part ea mea eu nu voiu inceta a ajuta ostenelelor lui in ocirmu-
irea acestor piintipaturi i dinpreuna cu aceia a avea privighiere cea cu mai
mare tarie, ca sa se pazasca rinduiala cea des.virsit in toate corpusurile
partile a Armiei, care intru tot prea milostiv s-au incredintat mie. Si insusi
cele mai mid neorinduiele nescapat s vor supune pedepsii, voi puteti a v'
razama pre aceste fagacluinti.
Lcuitorilor Moldaviei si Valahiei! Razboiul ce s'a' deschide de cara
imparateasca sa maire dup neaparata nevoie, nu ea va lipsi pre voi de toate
acele indeminari ce sint unite cu pacea; el fiind pornit spre asazarea linistii,
va intai a voastra politiceasca fiinta prin tractaturile care pot sterge urmele
necazurilor ce ati ptimit i spre totdeauna a ingradi a voastra fericire.
Supunerea stpniilor, uitarea imparecherilor celor pierzatoare care s-au
nascut din anarhia, jrtfirea cu toate interesurile sale binelui celui de obste:
acestea sint indatoririle care sa pun asupra voastr.. impliniti-le pre ele cu
osirdie i cu unime intru un suflet si cu aceasta ajutati scoposurilor celor faca.-
toare de bine a imparatestii sale mariri, cu a cruia nume va indatoresc pre voi
catra aceasta. Rivnind folosului patriei voastre, voi yeti cistiga noao drept5Iti
spre ocrotirea i mila a prea puternicului monarh.
1828 anul, aprilie 25
Glavnia kvartira
Cel mai mare Povatuitoriu a Armiei, gheneral feldmarsal graf Witgenstein.
In folio, Cu 2 variante: a. 1 f., r. albd, text pe 2 coloane, cel in lb. romna in dreapta,
caractere chirilice mici, hirtie galbena; b. 2 f., f. 2 alba, textul pe 2 coloane, cel in dreapta in lb.
romana, caractere chirilice mari, hirtie albastruie. insemnare cu caractere latine: cumparat
de la B. Pohl, la 15 iunie 1906". Tot un exemplar de tip b in ms. rom. nr. 5, f. 67 in care s-a
adaugat scris de mina, cu caractere chirilice, dupa, Glavnaia kvartira, Vadu lui Isac".
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 198 si Ms. rom. nr. 5, f. 67.

25
[Cu mila lui Dumnezeu, smeritul Gavriil, exarh, mitro polit
Hotinului i celelalte]'
Tuturor l'acuitorilor oblastiei Bassarabiei de tagma duhovniceasca,
boiereasca si de alte stari, duhovnicestclor fii ai nostrii, rugindu-va de la cel
Titulatura numai in lb. rusa; traducerea, ne apartine.

199
www.digibuc.ro
dintni inltime mintuire si viat5. fericit, arhipstoreasca noastr trimitim bla-
goslovenie.
Fiinde prea milostivul i prea bun-ul Dumnezeu au binevoit a v supune
stpinirei i ocrotirei preablagocestivului monarh al nostru Alexandru Pavlo-
vici a toat Rossia, datoria voastr cere ca s adeveriti credint i plecarea
voas r. atr Scaunul imprtestii sale mriri cu jurmint, prin lucrarea
duhovnicestilor printi ai vostrii in dumnezeiestele biserici, in fiinta de fat
a cinovnicilor rinduiti de c5.tr ocirmuire ca a unor martori a bunei vointei
voastrei spre a r.minea voi de-apururea credinciosi i supusi imprtescului
Scaun a Rossiei.
Drept aceea, arhipstoreste v indemnm pre toti de tagma duhovni-
ceasc., boiereasc si de alte stri, ca pre niste fii a pstoriei noastre, ca dup
instiintarea ce / N eti priimi de c.tr cinovnicii rinduiti, s v adunati la sfintele
biserici a poporului cu familiile voastre i s' faceti jurmint, isclind in tablele
ce s vor arta, numele voastre, cu familiile voastre din fiestecare parte si
virst. Iar. Dumnezeul milostivirei si al indurrilor, prin darul su, s fie
pururea Cu voi Cu toti, amin.
Anul 1816, iulie, 28 zile.
In f lio, 2 f., p. 3-4 albe, textul pe 2 coloane, cel in lb. ronvin in dreapta, carl tere
chirili e, hirtie gri-verzuie groasg, filigran cifrele arabe 18 14" i literele ruse#1 majuscule
P.F.' . Toate exemplarele au isalitura autografg, imediat sub t xt: S podhnnogo verno.
Igumen Irinei" [Conform Cu originalul. Igumen Irineu]
DEP.: Bibl. Academiei Romne, Foi volante, 1 026.

26

[Textul jurmintului nu s-a pIstrat. Reproducem atcstarea tiparirii sale] .

Inalt preasfintia sa prin opredelenie ce au luat ctr cinstita Decasterie


la 29 a trecutei luni iulie, cu araturat gramot a 'Malt preasfintiei sale, numai-
decit s o dei[e] la Exarhiceasca tipografie, ca s s tipreasea dup numrul
bisericilor din eparhia inaltei preosfintiei sale si s le trimat cu poronci atra
tot[i] protopopii, spre a le imprti pre la biserici.
Si cind vor veni rinduitii spre a fi de fat[] la jurmintul ci vor faci
15.cuitorii pentru credinta i supunire imprtescului ucaz al Rossiei, cum si
prcotii bisericii s indemne pre popor.nii si de a mergi in bisericA si mai
inti s le ceteasca gramota si apoi inainte sfintei Evanghelii si a cinstitei
cruci s le ceteasc i jurmintul ciii s va trimete de eatr ocirmuire politi-
ceasc., i zicindu-le ca s zicsa dup preot cuventele jurmintului, tiind dou
degite in sus.
Drept aceea, ti s poroncesti ca in minuntul ci vei primi acesti dooz'aci
unul de gramote, cum mai in grab s'a le imparti pre la biserici, cite unul,
pentru ca cind vor veni rinduitii din parte politiceasc si din parte duhovni-
ceasc spre svirsire jurmintului, s s afle toate gramotele imprtite pre la
biserici, dind poronc tuturor preotilor ca nu cumva s satuiasea pre norod
improtiva acestor gramote i in urm sa can. in ce mai gre rspundere, ci
urmeze intocma, dupa cum prin gramot li s poronceste, ca s nu s fac
dupa cum au urmat cu rscripturile imprtesti ci li s-au imprtit, de au filcut
tulburare intre 15.cuitori. Si pin la douz.ci a lunii acestie avgust 55. imparti

200
www.digibuc.ro
toate gramotele pre la biserici, c5.ci venind rinduitii spre svirsire juramintului
si n gsindu-le imprtite, atunci vei ckl in rspundere.
1816 avg[ust] 24.

DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere manuscrisa din dosarul Casei Arhicresti
din Chisinau pe anul 181& f. 18-2 1.

155

In#iinfare
Tinerea in gazd a dezertirilor ostenesti, a fugarilor i indeobste a oa-
menilor fr5. de pasporturi este un cel mai mare ru intru imperia noastr5..
Ori cite m'suri au intrebuintat ocirmuirea Rossiei pentru a dezr5.35.cina
acest f .liu de ru spre intimpinarea urm5silor Vtamtoare pentru obsteasca
linistire i siguripsire celor ce pot a s.' naste dintru ins sporiu intru aceasta
nici cit de putin nu s vede, c'cu dup5, toate unele ca acestea in5.suri s dove-
deste, c fugarii isi g5.sesc chip spre a s5. ascundere.
Prinderea unora ca acestia fugan i este ce mai intiia datorie a oilsnes-
tilor olitii si a giudeedtoriilor p`amintesti, cum si a insusi 15.cuitorilor.
.Acum dup porunca ce am priimit eu de la d. ministru pricinilor din-
15..untru, gheneral-adiutant Zacreischii, s-au fcut ce mai strasnic punire la
cale spre negresita dizrdcinare a fainuirii deertirilor si a fugarilor; drept
aceea si s face stiut tuturor lcuitorilor oblastii Bassarabiei, ca de acum
inainte nici supt un chip s nu priimase la sine oameni ark' cuviincioasle
c."rti de drum, aci de s vor descoperi cei ce vor priimi pre ei, apoi unii ca aciia
vor fi supusi cei[i] mai aspre pedepse dupa pravile.
implinitoriul datoriei gubernatorului politicesc, deistvitelnii statischii
SON etnic Dunaev.

Foaie volanta, 36 x 25 cm, pe o fata textul in lb. romaa oe v. in lb. rusk caractere
rusesti. Htrtie albastra.
DEP.: Am reprodus dupa Mihail 1984, p. 523, si fig. 12.

136

Copia polu, 9 septemvrie 1828 goda N 56 615


[Ucazul imparelle#ii sale kneiriri singur stapinitor a toatif Rossia,
de la ocirmuitorul Senat catre conducerea oblastei Bassarabieil

Dup insus[i] a imprtestii sale m'riri pre inaltul ucaz dat ocirmuito-
riului Senat la 18 zile a acestei luni avgust, supt insus[i] a imp'raestii sale
mriri isclitur intrucare se cuprinde:
Curmarea fugritului intru imp'ftie au fost pururea una dintru cele
mai mari grije a ocirmuirei. Spre dezrdcinarea acestui ru au fost intre-
Titlul numai in lb. rusa; traducerea noastra.

17 c 329
201
www.digibuc.ro
buintate in feliuri de vremi pre rind si msurile milostivirei i msurile aspri-
mei: ins nici unele dintru dinsele n-au ajuns desvirsit la doritul scopos-
Fug'ritul ce s-au intrit mai ales in prtile Novorossiei in fapt atr
dovedit cum c toate cele de mai inainte chipuri spre contenirea lui s-au
aftat pin acum zadarnici, i afilas putin' ndejde dau spre vremea viitoare..
Dorind a pune sfirsit acestui ru in prtile Novorossiei i in Bassarabia1.
Noi am cunoscut de neaprat a poronci aceste mai jos urmtoarele:
Fugarii de pe alte gubernii ce sint veniti in Novorossia i in oblastia.
Bassarabia s li s de voe in puterea ucazului de la 9 noiemvrii, a anului 1827
a s scri pe la pomescici si pi la satele imprtcsti, orinduindu-le
ce de pre urrn vade pentru aceasta la 15 zile a lui septemvrie a anului 1828..
De la 15 septemvrie, adic5.' dup vadeaoa de pe urm, horrit
pentru scriirea pe la sate, s' se vesteasa pren orsnestile i pmintestile
politii toate obstile coronii si cele ofsenesti i setesti, precurn pomescicii
ocirmuitorii lor, ca fugarii ce s dos'sc la dinsii s fie indat inftosati la
orasele tinuturilor lor fr de nici o fric de gloab pentru tinerea lor.
Ce de pe urm vade spre inftosarea fugarilor s orinduieste 1 zi a lunii
noiemvrie a anului 1828 in urna arii nici un feli de indreptare pentru dosirea.
lor nu va fi priimit
lar ne voind din intimplare cineva s'a arte pre fugariul ce se afl.
teitori la dinsul, ci ina ii va da chip spre a mai fugi iar.s, cu unul ca acela
s se urmeze dup puterea legiuirilor ca cu cel ce-1 ascunde.
Orsenestile i pmintestile politii au a purta de grij cit mai en.
dinadinsul pentru inftosarea fugarilor la orinduitele locuri i intru intimplare
de a intirzAiere s-i e[i]e singure.
Dup curgirea insemnatei vadele, de s vor mai afla ina la cineva
tritori fugan, apoi cu unul ca acesta se urmeze dup toat asprimea pravililor.
De se va intimpla c in vreun oras sau tinut dup trecerea acestias[i]
vadeli, pe arturea de politia orseneasc sau ce pminteasa s va mai des-
copen i vreun insemnat num5x de fugan, apoi cilenurile acestor politii s se
dee supt judecat.
In fiistecare oras de tinut s5. se deschid cite o prisutstvie de recruti
In care f5.'fa.' 11172J de prelungire s se priimasa toti fugarii cei ce vor fi
inatosati si se vor arta vrednici de slujb, dindu-se pomescicilor i impr-
testilor ocoluri drept a de vor dovedi c acest feli de oamini sint ai lor,
priimasc' in sama celor cunoscuti de ei cvitantii de recruti.
Dintru cei ce s vor arta vrednici de slujb5., fugarii cei mai btrini
de 35 de ani s se trimar pe la roatele de arestanti cele ce sint orinduite la
iar cei mai tineri de acesti ani, s se dee la recruti.
lar cei nevrednici, precum i partea femieasa s se trimat5. la Sibiri
spre lcuint sau s se dee inapoi pomescicilor, dup dorinta ce vor arta ei.
Ocirmuitoriul Senat, spre a aduce aceasta intru irnplinire, nu va lipsi
s faa azutele puneri la cale.
Ocirmuitoriul Senat au poroncit spre azuta si neaprata implinire-
dup5. aceast preinalt a imprtestii sale msiri porona ata cirmuirile
guberniilor, palaturile coronei i ate gubernatorii politicesti a Novorossiei
si a oblastii Bessarabiei, cum si d'Al al Novorossiei si al Bessarabiei gheneral-
gubernator A. se triimar ucazuri cu care s se f ac'. cunoscut domnilor ministrii,
ostenestilor gheneral-gubernatori, celoralant[i] gheneral-gubernatori, oste-
nestilor gheneral-gubernatorii ce sint ocirmuitori a prtii politicesti, politices-
tilor gubernatori i gradonacealnicilor ocirmuirilor de gubernii, palaturilor
coronei i locurilor de prisutstvie, antleriilor ostilor celor de la Don, / de

202
www.digibuc.ro
ling. Marea Neagr., i celor din Sibiri de pie hotar., iar sfintului indrept5.to-
riului Sinod si departamenturilor din Moscva i celor de aici a Senatolui[sicU
s se triimat ntiintri. Avgust in 29 zile a anului 1828.
Au isclit: implinitoriul dtoriei ober secretariului Vilinski
secretar Iasmov.
La Departamentul 1.
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. rom&n5. in dreapta, caractere rusesti, hirtie
groasg. glbuie, filigran cifrele arabe 1828" in blazon princiar si. litcrele majuscule rusesti A.G".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

2. Acte relative la sistemul impozitelor

68

(Jcazul imparcilegii sale mdriri sin gur stdpinitori a toatd Rossia


de la ocirmuitoriu Senat s face cunoscut tuturor de obste.
Prin inaltul ucaz a imprtestii sale mriri ci s-au dat ocirmuitoriului
Senat la 24 a trecutii luni noiemvrie, cu insusi isalitura imprtestii sale
inriri s-au inchipuit:
Prin asezrile pentru veniturile di pe herbovoaia si di pe intriturile
s-au alctuit pe ling manifestul din anul 1812, fevrari 11 zile, s-au fcut
noai disprtiri in razcladca acestor posline pentru mai potrivit stringire
ispita a citiva ani au artat neaprare spre a implini acele asezminturi cu mai
lmuritoare pravile.
In urma acestora, poroncim:
I-a. Pentru poslina de intrituri
1-iu) Poslina de intrituri, care 01 acum di pe averea ci trece de la
unul la altul in puterea zapisurilor de vinzare, de afierosire si daniilor la
inatosarea zapisilor de amaneturi si la vinzare din mezat, averii s-au luat cite
6 protmturi, iar de acum inainte s s iei cite 4 protnturi.
La svirsirea acturilor de intrituri fetile ci au imprtsire la averea
vindut, datoare sint a arta pretul cel adevrat a averii, potrivit ucazului din
25 iulie anul 1762, supuindu-s pentru tinuirea pretului rspunderii dup
pravile.
Spre deprtarea o as.mine aglduire i unitei cu aceeasi pgubire a
veniturilor di pe intrituri sint datoare palaturile politice.sti i giudeatoriile
tinuturilor a privighie ca preturile acestor feli de averi s nu fie scris mai in
putin som decit cum s-au asezat in tablile aici alturate dup clasurile
guberniei lor.
Actul de intritur scris afar de hotarele Rossiei, asupra averii
aflatoare in Rossia spre priimirea legiuitii puterii sale, dup ci s va triimete
N. B. In paragraful 1/2 sint incluse integral actele nr. 68, 92, 93, 94, 103, 110, 123, 130,
132, 193.

203
www.digibuc.ro
In Rossia trebuie s.' s infatoseze in palata politiceasca sau giudecatoria tinu-
tului, dupa rinduiala i incredintindu-sa c ace avere pominit prin acest act
poate fi savirsit fara nici o impedecare, apoi numite locuri implinind dela.
infatasitoriul cuviincioasa poslina de intaritura., i vor da lui, impreun cu ori-
ghinalul si copie incredintat pe hirtie de intaritura dupa pretul acei averi;
asaminea are s s pazasca i pentru acturile ci vor fi scris in armie, la vremea
pohodului, i in corabii, la vremea companii.
Venitul asezat prin al doilea punct a ucazului din 28 octomvrie
anul 1808, la scrisoarea acturilor / de intaritura famine pe acelasi temeiu,
de aceasta sa scutesc numai acele acturi prin care robilor sa. (Fa slobozanie.,
De in acturile de intaritura intru care pretul este insamnat cu moneta
de argint sau de aur, poslina s s ei iarasi cu ace moneta care este prin acturile.
La vinzarea cvitantiilor a recrutilor la intimplarile posvolite, pre-
lor s sa scrie in zapisa de vinzari nu mai putin de 1 000 ruble.
Daca prin invoiala ci s face asupra vinzarii averii vinzatoriu da.
dreptate ca cumpratoriu s intre in stapinire ei mai inainte de savirsirea
zapisului, apoi tocmai la inchierea acei tocmeli s s ja poslina ca si de la
insusi zapisul, iar la sa'virsirea zapisului de vinzare in urmarea acei invoieli,
poslina sa nu sa ei de al doilea, intru acest chip sa E urmeza si la toate
zdelci pe la feliuri de gubernii care supt deos.bite numiri sint stiute, in
puterea carora intr in stapinire averii curnparate i acest fel de zdelci
invoiele s sa treaca tot intru o condica cu zapisile de cumparatura.
Da Ca' dup trecirea a sasa luni din zioa savirsirei acest feli de invoiel
vinzare nu se va face si invoiala sa va anirisi, apoi la o asa intimplare poslina
ci pi temeiul a 8-le, s-au luat dupa ei s va inatosa acel aneres la palata
haznelii, s s'a intoarca aceluia de la cine s-au luat.
De la averile ci s dau prin dietile acelor de aproape legiuiti cliro-
nomi i streinilor de la care pina acum pe temeiul al 3-le punct a ucazului din
28 octomvrie anul 1808 s-au luat cite 6 protenturi, de acum sa s iei cite 4
protenturi din pretul averii, potrivit al 2-le si al 3-le aceluiasi ucaz.
Acest feli de dieti s s' scrie pe hirtie de intaritura dupa pretu/
afierositei averi.
Din dietile casnice, scrisa pe hirtie proasta de s vor infatosa in
palaturile politicesti, s s implineasca' pentru hirtia de intritura dupa pretil
afierositei averi.
De la averile i capetalurile din Rosia ci s cuvin supusilor streini
care vor fi afierosite iarasi streinilor sa se ia aseminea poslina, precum s-an
asezat i pentru dieti tocmai la trecirea acei dieti in condica, fail care nu
poate fi savirsit.
II. Pentru herbovoaia hirtie de intarituri
19) Cumparaturi, amaneturile i altile ce au asaminea putere p ntru
acturi de intritura, asijderea zapisa de imprumutari, saneturi, contracturi,
invoele i alcatuiri intru care soma sa va insamna in argint sau in aur, s'a s
scrie in puterea asezarnintului pe herbovoaia hirtie de acel pret care dupa
temeiul acestui ucaz este potrivit somei cuprinzatoare in act, prefacindu-o
in asignatii dupa curs, pentru aceea dar sa s priimasca drept temeiu cursu/
argintului ci s asaz pe tot anul la stringirea veniturilor prin tamojne.

204
www.digibuc.ro
15) La skvirsirea hirtiilor de amaneturi i alte 1021 acturi ci au
askminea putere s implineasa venitul askzat prin punctul al 2-le a ucazului
din 28 octomvrie, anul 1808, pentru scrierea de intkrituri.
16) Oita contracturi, invoele sau alatuiri s5. ating urmktoarq zdelci:
Intre oamenii particulearnici i cu hazneaua pentru darea cu chirle
(nkimalk) sau vremelnica sapinire p5minturilor, fabricilor, zkvodurilor,
mo[a]relor, negutitoriilor de peste sau altile, casklor, locurilor, pkdurilor, lun-
cilor, gfdinilor, beciurilor, magaziilor, dughenilor, caicurilor de mare si de
alte ape, si altile askminea madele, pentru acest fell s.' cuvin contracturi de
orindk.
Asupra vinzkrii i cump5.'arii lucrurilor misatoare.
Asupra podreadurilor, tislimatesirilor, zidirilor i merimetisirilor ci sk
inchiei cu a haznclii si de obste locuri, as5minea i intre fetile particulearnice.
Intre fctile particulcarnice la alatuire a obstii tirgurilor si a tov5.rk-
siilor de obste.
Acel feliu prin care afark din cele ci s alatuiesc s5..' va indatori a
plti altia fet pe tot anul stiuta som de bani in prelungirea a citiva ani
sau pin la moarte.
Pentru nkimirea oamenilor.
Pentru invkfatura oamenilor la vreun mestesug sau iscusina.
17) Pretul hirtiei pe care au s.'. s scrie contracturile s hoarkste pe
soma pentru care ele s. aleatuiesc.
18) Daa la incheierea contracturilor peste teslimatesire materialurilor
la hazne sau pentru facirea lucrului a haznelii nu s poate hotkri ramurit
soma ci s-au socotit a a teslimarisi materialurile dupg pretul hoarit intru o
asa somk, care dupk vreme o va cere sau s sk ins5mneze dup ins5mnarea
locului sau a fetii rinduite la aceia, apoi la aceste intimplri a s scrie con-
tracturile pe herbovoaie de 3 ruble.
19) Dac dup contract plata are sk urrrieze in tot anul pin la hoaritul
numkr de ani, apoi la un loc luata pentru toti anii plaa' de tot anul alatuieste
ace somk pe care trebuie sk fie hoarit pretul hirtiei pentru contract.
20) Dack in contract nu va fi hoarit numkrul anilor in 'prelungire
arora trebuie s urmeza cu plata pe tot anul, apoi pentru alcktuirea somii
prin care are sk s hoarasa pretul hirtiei pentru contract, plata de tot anul
sk s puje
21) Contacturile pentru invkatura oamenilor, f.r5, nici o platk s s
scrie pe herbovoaia hirtiei de 3 ruble.
22) Acturile care au sk s scrie pe hirtie de int5.'riturk sint urrnktoare:
Zapisile de cumpkaturk
Zapisile de dar
Zapisile de z5.1oage i amaneturi
Daniile
Dietile

205
www.digibuc.ro
Acturile de impartala
Zapisile de zastre /
7apisa de impacaciune
Daniile de avere
k) Mai de cu vreme acute zdelci, invoiele, zapisa si alte asaminea acturi
pentru vinzare si toate alte puniri la cale pentru nemiscatoare avere
1) Contracturile, invoielile si tocmelile
ni) Toate acturile ci au asaminea putere cu mai sus pominitile i stilt
stiute supt feliuri de numiri in guberniile Ostzeiului, Apusului, a Belorusiei
si a Malorossiei, asaminea si in oblastiile Belostocului. Gruzia si a Bassarabiei.
Pretul hirtiei de intaritura pentru toate aceste acturi s hotaraste
prin soma intr-insile insamnat potrivit dup alaturata aicea tabla.
Daca cuprindirea actului nu va incape pe o coala, apoi una ce dintii
coala s s intrebuintaza hirtie ce di intaritura dupa pretul averii in actul
pomenit, iar celelalte coale pot s'a fie pe proasta herbovoaie de 3 ruble.
III. Pentru hirtia de vexeliuri i sineturi de imprumutare
Toate vexalile, zapisa de unire, casnice sineturi s s scrie pe osabita
pentru aceasta asezara hirtie, pretul caria s insarnneaza dupa masura ara-
tatelor in aceste legaturi some, dupa alaturata aici insamnare.
Sinet de imprumutare scris pentru hotar, spre a priimi legiuita
putere inlauntrul imparatiei, dupa ci s va aduce in Rossia trebuie
infatoseza unde s cuvine spre a sa treci, alaturind si copie di pe dinsul pe hirtie
dupa soma insmnata intr-insul, si pe aceasta coala trebuie sa sa faca cuviin-
cios nadpis, fail care scrisoare de imprumutare nu poate s aib nici o putere
dupa care nici o lucrare sau indestulare nu sa va face.
Vexalul scris piste hotar nu poate fi dat nici s poate s se faca
implinire dupa puterea lui in Rossia mai inainte decit dupa acteptatia lui
scrisa pe coala de vexel pe soma insamnata intr-insul.
Maclerii i notariusi datori sint a urma pricinile de vexale nu
amintrilea decit numai prin mijlocirea acelor vexaluri care sint scrisa pe.
legiuita hirtie sau pe asa feli pentru care s-au pazit mai sus insamnata pravila
Banchierii i negutiantii care muta somile precum in alte tirguri
a imparatiei Rossiei, asaminea si piste granita, au sa intrebuintaze spre a-
ceasta hirtia de vex5.1.
Pravilile acestea se ating atit catra vexaliurile cele intii ( )*
cit si catra cele de la doilea ( )*, al triilea ( ) si al patrilea
) *.
NegotioLul cumparind hirtie de vexal plateste precum pentru coala
insarnnata pentru vex'alul intii, asamine i pentru coalile de al doilea, al triilea
si al patrilea, acestia di pe urm'a trii nu almintrilea sa vind decit impreuna
cu coala ce dintii.

* Lon liber in text.

206 www.digibuc.ro
32) Vex5.1urile al doilea, al triilea si al patrilea pot // 1131 s s deii
numai atuncea cind pe insusi aceia.si som au fost dat cel intiiu vexl.
IV. Pentru proast herbovoaie hirtie
33) Fiestecare de la fet particularnice data' sau triimas jalob, artare,
obiasnenie si tot feliuri de docomenturi si birtii, care dup stiinta lor s supun
cercetrii giudectoresti, trebuie s fie scris pe herbovoaie hirtie.
34) Alctuirile inatosate pe ling6 jalobile obiavlenii i as5.minea acelora
hirtii trebuie s fie scris pe herbovoaie birth, de acel preti pe care sint scris
insusi jalobile spre deprtarea ingreuierii la iMplinirea acestora. S d voie
a inatosa alturrile intru acel chip, precum sint eli scris, ins nu intru alt
feliu decit impreun cu copie pe birtie herbovoaie di acel feliu pe care va fi
scris jalob.
35) insusi aceasta s s pizasc i pentru acelor altursari care s vor
afla lng hirtiile ci s vor triimete prin pa[i]t.
36) Dac vreo jalob5., obiavlenie sau alt docoment sau hirtii s va da
sau s va triimite prin po[i]t dela.fata particularnia i s va afla c [ar] fi
scris pe birth de mai gios pretul sau alturatile nu va fi pzit pravila asezat
In punctul al 34-lea, apoi acest feliu de jalob, cu alturrile sale, s vor rasa
fr nice o lucrare sau cercetare.
37) Proasta herbovoaia hirtii s alatuieste in patru feliuri: 1-iu feliu
de 50 copeici, al 2-le de una rubl, al 3-le de doal ruble, al 4-le de trii ruble
coala.
38) Herbovoaia hirtii de feliul intiiu 50 copeice coala s s intre-
buintz:
Pentru prosnii, obiavlenii, obiasnenii si de alt feliu de documenturi
si hirtii ci s vor da si s vor triimeti de la fetile particulearnice la gindecto-
riile curtilor, tinuturilor pmintesti, celor lipsiti de pr i slovesnia la epitro pii
de dvoreni, dregiltoriile de vinitul buturilor de tinut, caznaceistviile tinutu-
rilor, maghistraturile orsnesti, ratusile si dumile, dregtoriile duhovnicesti,
la upravi doftoresti, tamojne, cantorile de hotrituri, cantori de post
expeditia politiei, orsnestile si upravi a bunilor rinduiele atre procu-
raturii guberniilor si a tinuturilor i zmlimirii atr forstmiisterii si ober
forstmiisterii, pmintestilor ispravnici i zasidateli cltr predvoditelii dvor ean-
stvii de tinut, gorodnicii, politmeistri si ober politmeistri.
Pentru toat cercetarea ci s va face la aceste locuri in pricinile
particulearnice de giudecti si politienesti.
Pentru intriturile copiilor di pe cercetarea pricinilor la pominitile
locuri.
Pentru mrturii de nastiri, botezu si alte asrninea acturi, afar din
celi pentru care este asezat oslit herbovoaia hirtie. /
Pentru luare in scris averii misctoare si nemisctoare ci s vinde
prin mezat i pentru condice si trtaj in care A. trci vinzarea de mezat.
Pentru izvoadele de averi ci intr supt epitropii.
Pentru jalobile vederate.
39) Herbovoaia hirtii de al doilea feliu 1 rubl coala s s. intrebuintz:
207
www.digibuc.ro
Pentru prosenii, obiavlenii, obiasnenii si a tot feliu de documenturi
ci s vor da si s vor triimeti de la particulearnice feti la gubernscaia pravle-
nii, palate in iustitii, coleghii a pricinilor de Liflandie i Estlandie in coleghia
remscocatoliceasc5., duhovnicesti consistorii, pokiitamtori, mijevaia cantela-
rii, departamentul mosiilor, giuded.toriilor cu giudectorii si a comertii,
adurarile dvorenesti c5.tr' procuratoriu de gubernii, marsalii dvorenilor de
gubernii, vite-gubernatorii, gradonacealnicii, ocirmuitorii oblastii, osteni
politicesti, gubernatori i gheneral-gubernator.
Pentru fiestecare urmare a pricinilor la aceste lucrri particulearnice
de giudec5.ti creminalicesti i politienesti.
Pentru copifle infrite di pe delii urmate la pomenitile locuri.
Pentru copiile di pe opredelenii in pricinile ci s urmeaz la locurile
ailtate prin 38.
40) Herbovoaia hirtii de al triilea feliu de doai ruble coala are s s.
intrebuint.z." :
Pentru jalobile si alte as5minea hirtii ci s vor da sau s vor triimeti
de c5.tr particulearnice fet la indrepatoriu Sinod, ocirmuitoriu Sinat
car oberprocuror, sinodalnice cantori, coleghiile impi.testi, a pricinilor
streine i admiralteistri, departamenturile, ministrii c."tr ministrii, glavno-
comanduiuscii i ocirmuitorii asupra a feliuri di pricini ostinesti i politicesti.
Pentru urmarea pricinilor particulearnice giudec5.toresti, cremi-
nalicesti si politienesti la aceste locuri.
Pentru copii int5.rite di pe deli urmate la pominite locuri.
Pentru condicile de hotar5..
Pentru copii di pe opredelenii, hoarituri in pricini ci vor fi cercetate
la locurile pominite, ata intru aceasta, cit si in paragraful 39.
41) Herbovoaia hirtii de al 4-le feliu de trii ruble coala s s intre-
buint5.z.' :
Pentru plinepotintiile sau vechilimelile de tot feliu.
Pentru atestaturile de slujb cinovnicilor ostinesti, a mrii si poli-
ticesti.
Pentru pasporturile politicestilor cinovnici spre mergirea in otpusc
pe o vreme.
Pentru atestaturile sau hirtii de laud dup s5.virsirea slujbii in
care au fost, dupa alegirea dvoreanstvii sau negutitoreasc5..
Pentru m5.rturii de bun s'avirsire otcupurilor, podreadurilor
teslimatesirilor. /11.41
Pentru m5.rturii asupra corabiilor din ap sau din mare, dup ci
s vor faci sau s vor revedui.
Pentru m.'rturii asupra averilor inatosate spre zslog.
Pentru cele de sloboz.'nii.
Pentru m.rturii consulilor streine asupra m5xfilor ci trec din hotar.
k) Pentru pasporturile corabiilor ci s pornesc din scheli rusase..
1) Pentru socotelile isc5.1ite de datornici.
Pentru protest vex.lilor.
Pentru tidulile maclirilor naberjilor.
Pentru vipiscile din condicile maclerilor i notariusilor.
42) impreura cu aceasta s schimb urm5.toarea poslin5.:
Dupa ucazul din 23 octomvrie anul 1808, di pe plinipotentiile sau
vechilim