RELIGIA IN EGIPTUL ANTIC

Religia egiptenilor din perioada antic a fost o religie politeist prin excelen. Zeii
egiptenilor antici au fost numeroi, iar numrul exact n-a fost nc determinat. Muli dintre zei
erau proslvii doar ntr-o anumit zon sau ntr-un anumit ora. Este considerat ca avnd cea
mai lung perioad de existen dintre toate religiile lumii, si izvoarele referitoare la religia
acestei ri sunt destul de multe: texte din piramide, din sarcofage, monumente arheologice,
Cartea morilor". Herodot scria despre egipteni ca sunt "cei mai religiosi dintre toti oamenii".
Privita in general, religia egipteana consta din adorarea sub diferite forme a naturii si in special a
soarelui. Este deci o religie a naturii. Aceasta religie nu se prezinta insa ca fiind ceva unitar, ci ca
un complex format din elemente eterogene, uneori chiar contrare.
Unele zeiti se bucurau de o nalt consideraie n ntreg Egiptul: Ptah-zeul creator, Ra-
zeul Soarelui, Shu-zeul aerului, Nut-zeia cerului, Ge- zeul Pmntului, Hathor-zeia iubirii i a
muzicii, Min-zeul fertilitii, Isis-soia i mama care se ngrijete cu credin, Montu-zeul
victoriei, Thot-zeul tiinei i al nelepciunii, Horus-stpnul cerului i zeu al monarhiei, Amon-
Ra-zeul originar, sau Osiris- stpnul imperiului subpmntean. Amon-Ra este cea mai renumit
zeitate din pleiada de zei a Egiptului.
Toi aceti zei apreau n diferite ipostaze: de om, de animal sau ca o plsmuire cu trup de
om i cap de animal, fiind recunoscui i n fiinele i obiectele acestei lumi. Astfel, Amon se
nfia i sub forma unui berbec sau a unei gte, Horus ca oim, Thot ca ibis, Montu ca taur,
Hathor ca vac sau ca pom, Nut ca bolt cereasc sau Ra ca soare. Animalele care i reprezentau
pe zei deveneau i ele divine, ntr-un anume fel. De aceea erau i acestea venerate, mumificate i
ngropate n cimitirele pentru animale, cu tot ceremonialul. Adorarea animalelor sacre a sporit tot
mai mult n decursul vremii. i pisicile erau considerate animale sacre de ctre egipteni. Zeia cu
cap de pisic a egiptenilor era Bastet. Mai era supranumit i ochiul lui Ra, fiind considerat
zeia muncii, a bucuriei, stpna cminului i protectoarea naterilor. Zeia ntruchipeaz
feminitatea, manifestnd blndee, senintate, dar, ca orice pisic, aceasta poate s fie i viclean
i combativ, transformndu-se ntr-o adevrat leoaic n faa dumanilor si.
Totusi, aceste aspecte nu semnificau zoolatria. Spre exemplu sacalul care in miez de
noapte devora cadavrele mortilor, intruchipa acel principiu ocult al trecerii in lumea de dincolo,
al misterului mortii, animat de zeul mortii Anubis. Noaptea sacalilor era asociata cu o moarte
rituala. Invatatura sacra fiind transpusa in simboluri vii, concrete, exprima o realitate evidenta.
Zeita Hathor, femeia cu cap de vaca, este simbolul principiului mintii linistite, calme, patrunsa de
compasiune si grija fata de toate fiintele. Din acelasi motiv vaca este adorata si in India. Calmul,
naturaletea, blandetea si devotiunea sunt aspectele adorate in realitate de devotul yoghin care
aspira la iluminare, deci nu animalul in sine, vaca fiind o expresie a non-existentei mintii, pacii si
calmului. Zeul cu cap de maimuta exprima simbolul mintii umane obisnuite, necontrolate. In
ritualurile egiptene, maimutele dresate stateau nemiscate ore in sir tinand torte aprinse pentru a
ilumina incaperile, ca simbol al mintii controlate care se impunea in acel ritual.
Egiptenii antici venerau o mulime de zeiti, dar i un zeu atotputernic, unic. Zeii mai
puin importani erau reprezentai i venerai n tot Egiptul, dar zeul unic era invocat n mod
special n rugciunile lor. Locurile de cult erau templele, locuinele zeilor". n ele se pstrau
statuile zeilor i erau instalate animalele lor sfinte. n templul propriu-zis nu se celebrau
niciodat ceremonii publice. n templu intrau numai preoii principali ai templului i, n anumite
mprejurri, faraonul. Zeul era tratat ca un rege cruia nu trebuia s-i lipseasc nimic. I se fcea
toaleta zilnica, i se ofereau mncruri alese, i se aduceau flori din abunden. Jertfele si ofrandele
formau partea principal a riturilor cultului egiptean. Singurul preot n nelesul strict al
cuvntului era faraonul, n calitatea sa de zeu si de fiu al zeilor
Religia egiptenilor acorda un loc important credintei in nemurirea sufletului. Ei credeau
ca, daca mortilor li se conserva carnea trupului si daca ei s-ar prezenta inaintea lui Osiris
purificati de orice pacat, acestia puteau trai vesnic in acele gradini ceresti in care domneau pacea
si belsugul. De aceea, cultul mortilor era cel mai spectaculos aspect al religiei egiptene. Potrivit
credintei lor, sufletul celui mort era dus de un luntras inaintea lui Osiris, cu conditia ca acel om
sa nu fi facut fapte rele in timpul vietii. Apoi urma judecata, Osiris cantarindu-i faptele si
sinceritatea inimii in urma mai multor intrebari. Cei ce nu treceau testul erau condamnati sa
ramana pe veci in morminte, suferind de foame si sete, fara sa mai vada vreodata lumina
soarelui, in timp ce crocodilii se infruptau din carnea lor.
Egiptenii conservau cadavrelor prin mblsmare. In ceea ce privete mormintele,
oamenii obinuii erau nmormntai n gropi, iar persoanele de vaz i, mai ales, faraonii erau
ngropai n piramide. Cele mai renumite dintre ele sunt marile piramide de la El Giseh, nlate
pentru a adposti mumiile a trei faraoni: Kheops, Khefren si Mykerinos.