DIMITRIE CANTEMIR

Lupta
dintre

Inorog Corb
(Roman Alegoric)

Pe intelesul tuturor, cu o
Prefata si Note
de

EM. C. ORIGORAS

EDITURA CASEI SCOALELOR

Pretul Lei 60,
 Enciclopedie Romineasci

(1704)

DIMITRIE CANTEMIR

Lupta
dintre

Inorog i Corb
(Roman Alegoric)

Pe Intelesul tuturor, cu o
Prefatl st Note
de.

EM. C. GRIGORAS

BUCUREVTI
Institutul de Arte Grafice ,ROMANIA NOUA', Theodor I. Voinea
No. 79, Strada Uranus, No. 79
1927
ISTORIA lEROQLIFICA
 PREFATA
Am prezentat pand acum, doi oameni de tiinta,
din trecutul nostru nebulos, An dupd an, am ti-
Orli operile filosofului Petre Staniatiadi i Spa-
larului Milescu i anume Geneza, din 1791 1 Ca-
latoria in China, din 1675. Ambii autori i aril-
bele opere erau necunoscuti.
Anul acesta prezint opera unui al treilea om
de tiinte: enciclopedistul Dimitrie Cantemir, i.,
anume. Istoria leroglificd", tot atal de necu-
noscusti, din acest punct de vedere, unul cat i
cealalta.
i pentru a proceda in mod clasic, s incep cu
autorut.

Dimitrie Cantemir enciclopedist

Voi Incepe deasemenea cu singura laturd bine
cunoscuta a activitatii lui intelectuale.
Cantemir istoric. Autor al Istoriei Imperiului
Otoman", al Descrierei Moldovei" i al Hroni-
cului Moldo-Valah" el a trecut granitele noastre
de mult. Prima opera a fost tradttsa aproape
6

In toate limbile Europei din chiar sec. XVIII sr

i-a adus, prin noutatea materialului cules, urr
renume bine meritat. A doua a fost ceruta de
Academia din. Berlin, al carei membru ajunsese
fostul Domn moldovean i ne aduce pentru in-
taia oars In cercetarea lumii. A treia, scrisa ro-
maneste, ramane unul din putinele monumente-
de limb& romiineascA veche..
Despre aceste trei opere s'a scris atat, hick
ar trebui pagini intregi pentru a cita numai au-
torii si operile lor. Un lucru, ramtme ins& de
remarcat. Istoria Imperiului, Otoman" si I-Iro-
nical" nu exist& tiparite In romaneste, intr'o e-
ditie la indemana publicului de azi. Singura
Dekriptio Moldaviae". are o asemenea edit.ie.
Cuntemir geograf si folklorist. 'Tree la a doua
lature cumAcutti. ntunai in parte. Inteadevar d-1
Vdlsan, a aratat, Ca In Geografie, Principe le sa-
vant este un inovator. In special in Cartografie,
ar fi fost un anternergator at acelor, cari tree
drept creatorii Geografiei moderne. Descriptio.
Moldaviae" ar fi in aceasta directie o noutate
pentru timpul ei.
D-1 Ciobanu, de apmeni, a ariltat cA." notele
din Istoria Imperiului Otoman" sunt o culegere
personal& de material etnografic si folkloristic.
Dar, mai ales, afirm& d-sa, Sistemul Religiei
Otomanef " carte tiparita in ruseste in timpul lui
'
Petru eel Mare, Si care nu numai el nu a fost
niciodata tradusa in romaneste, dar nici macar
n'a fost cunoscuta la noi, ar confine un imens
material, de legende turcesti, arabe si persane
 7

asupra Religiilor, material adunat de lnsusi Can-

temir.
In Istoria Ieroglifica' se p.f1a de asemenea un
insemnat material geografic i folkloristic,
Ce geografic arata pe autor In plin camp all
acestei stiinte. II arata perfect In curent cu tot
ce se framanta, cu fot ce se discuta, cu lot ce se
cunostea si realiza. Daca voiu ci,ta numai cap.
III, in care, ocazional, se ocupa .de Nil, Lacurile
centrale africane, Nigris,, izvoarele ,Nilului, se-
paratia Nilului de Nigris, sl, voi fi aratat Geo-
grafilor un material surprinzator, ca noutate.
Nu numai c6 cunostea tot ce se lega de aceasta
pasionanta chestiune a timpului sail (Africa cen-
trala thud pe atunci Cara Jegendelor) dar emite
i leorii usupra izvoarelor Nilului, cari, data azi
pot parea glumete si extrem de ingenioase, pe
atunci erau perfect stiintifice. Pentru tine a citit,
de- exemplu, comunicarile medicale ale epocei,
Isi da seama, ca ridicolul in stiinta nu_ este decal
.o functiune de Limp.
Materialul folkloristic este asemenea de o In-
semnatate deosebita. Cele 760 de 2,sententic,' cu
care este frumos Impodobita" opera citata, con-
tin foarte multe proverbe, pur romanesti, cu
forma 1pr arhaica, on chiar proverbe absolut
necunoscute.
Continutul lui Descriptio Moldaviae", in acea-
sta privinta, se cunoaste desigur, pentru a nu mai
insista asupra lUi.
Cantemir filosof. As fi trebuit sa scriu mai
bine teosof, caci teosof a fost. $i pentru a ne
da bine seama de ce inseamna a fi teosof, sa a-
8

rnintim ce erau Teosofii, sau mai bine ce rol a,

jucat Teosofia in pragul erei moderne istorice.
Pentru aceasta sa relatam ce a Mut olandezul
Van Helm OM, elevul lui Paracelsiuos, initiatul
dela Delhi (secta 1i are originele in. acest ora
slant al Indiei). Acest alhimist Van Helmont, a
dncercat pentru prima oars, dela Aristotel, O.
distruga sau mai bine sa Inlocuiasca, vechea Fi-
zica a acestuia. Lupta, dintre marele dascal grec
i. credintele i miturile secteldr din timpul sau,
reincepea deci la finele sec. XVII. De data acea-
sta intui(ia reia locul judecdtii pure. Creatiunea
este de ordin intuitiv. Bacon o mefodizase Ina-
intea metodismului lui Descartes. Van Helmont,,
merge ,mai departe i o supune controlului ex-
perientei. Intreaga tiinta moderns purcede deci
dela acest novator. Fantastica opera de crea-
tiune a omenirei In aceti trei secoli din urma
se datorete In mare parte acestei coale. Ca
restul Fizicei lui Van Helmont, azi nu are nici
o valoare, este precis; dar atunci ea a dat imbold
lumei noi..Creatorul, elInsui a descoperit Gazele,
o serie de acizi i altele, bine inteles plecand dela
principii false, ca: Coate cele compuse sunt pro-
duse de apd fi fermen(i. A enuntat Insa hipoteza
contrail celei a lui Platon, Aristotel, etc., ea:
materia se creiaza fi se distruge, nu numai se
transform& Acest principiu, azi perfect adevarat,
deoarece materia se transforms in energie, este
in toncordanta cu teismul, adica cu principiul
cauzalitatii i finalitatii, i este contrar Metafizi-
cii, antice i.materialitste, care refuza materiei i
lumii inceput 1 sfarit i nu-i acorda, cu Ocellus,
decat transformare.
 9

Ei bine, .Cantemir a scris o. (algid acestei not

Fizici, Cu desemne 4i sentinte pe dansa, cari a-
rata a era partas teosoflcilor principii si faces
deci parte din sects, Omul este creatura, care
iraieste in corp. Nalura este ordinul\lui D-zeu.
D Mmnezeu este totul si totul este in Duninezeu.
Aceasta din urma sentinta reprezentand eta-
fizica panteista, adoptata de Teosofi.
Cum Morala Teosofilor este cea a datoriei pdnd
Ja' sacrificiu, acestia sunt st stoici, data nu chiar
-Confucisti. Pentru acest motiv Cantemir com-
pune acel Divan al Lumii", tiparit in Iasi Ina{
inte de 1700, Divan care nu este altceva dec'at
desvoltarea teoriilor stoice. Acest Divan se ter-
mina chiar cu cele 10 porta-lei ale prietenilor lui
Marc -Aureliu. De altfel si Crestinismul este, din
puncl de vedere etic, teosofic i stoic.
Neocrestinismul deasemenea, ce incearca azi
a se infiripa cu Crisna Murti, din Madras, este
i el opera sectei teosofice, dupa cum aceasta,
veche sects pretinde, ca ar fi modelat si pe
Buda i pe Crist.
Asijderea Istoria leroglifica", dupa modelul
lui Marc-Aureliu, este presarata cu senlentli fi-
410sofice, dintre cari multe nu ar fi repudidte nici
de acesta.
Iar in mai multe randuri, chestiunea cauzali-
tct ii i finalitagi revive sub condeiul lui Cante-
mir, chestiuni la mods atunci, din cauza secte-
lor materialiste ascendente.
Cantemir teolog. Necesitatile l'au dus pe Can-
temir si la Teologie. Priceperea lui, vadita din
Divanul Lumii, a fost puss la contributie in mai
to

multe rAnduri. In Rusia va scrie pentru Tar, i,

in scop de propaganda contra Musulmanilor,
donor opere. Una, tiparita: Sistema religiei oto-
mane"; alta, in manuscris; Curanus. D-1 Minecr
va publics in curand un studiu asupra celei din,
urma pentru -a proba ca nu este identica cu eta
dintai. Va mai proba, c& este i mai irnportanta.
Contra Tarului, i In manuscris, Cantemir va
mai combate pe protejatul imperial, faimosul re-
formator, Procopovici, care invehtase un nou
calehism. Acest manuscris, ca toate m,anuscrisele
din acea epoca, circula intens, i produse mare
senzatie in lumea ortodoxl. Titlul lui este: Loca
obscura, etc. Cu toate ca exists in copie, la A-
cademie, nimeni nu s'a ocupat de `el. Intr'o zi
va descoperl cineva, lucruri surprinzatoare i
inteansul, cum au descoperit d-nii Ciobanu, in
Sistema Religiei, etc., on Minea, in Curanus.
Cantemir Naturalist si Matematician. In Sis-
tema Religiei otomane, se gasete trecut, la pa-
gina 354, ca. autorul ar fi inventat un instru-
ment matematic, pe care l'ar fi admirat i Tarul
Petru cel Mare i cu ajutorul carui instrument i
fare acel al coardelor" se putea determine lo-
cul matematic 1 mecanic al glasurilor naturale
pans la cea mai mica subimpartire". In ce va
fi constat acest instrument matematic, nu se.
poate spune, iar, unde se va fi afland, Dumnezeu
-tie! CA va fi fost ceva de seama este cert, der
oarece, scriind un tratat de Muzica, Cantemir a
trebnit sa curroasca pe cei Vechi, la can Muzica
era tiinta adevarata, cad era singura materna-
tizatk
 Istoria leroglifica deasemenea, ne descopere o
iatura noun si neasteptata a activitatii intelec-
tuale a lui D. Cantemir. Acesta a fost, nici mai
mult, nici mai putin, decat un Zoo log de seama.
Nu voi city descrierile atator animale ai pasari,
cu caracterele for deosebite exterioare si inte-
rioare, ci ma voi oprl numai la Cameleon. Can-
temir, dupa ce descrie acest animal curios, scrie
ca a observat el fnsufi un asemenea mic sau-
rian, care ar fi fost fnchis Intr'o cufca, pentru
.a se vedea cum fl cu ce se hranefteObservafia
ar fi durat un an intreg, fn care Limp nu i s'ar
fi dat nici de mancat, nici de baut, lighioanei.
Aceasta se hreinia numai cu inserte, pe cari le
prindea cu limba, le sugea i le arunca apoi
a fard .
Pe vremea lui doi Italieni fac teorii curioase
asupra Cameleonului din Tripolitania. Schimba-
rea culorii acestuia, ramane Insa tot cea veche,
5i supusa vointei animalului. Cantemir insa da
In aceasta chestiune o teorie a sa proprie, dupa
cum afirma in scris; teorie care nu seamana cu
nici una a contimporanilor sai, dar se apropie
de cea moderna. El afirma, ca a observat sub
derma Cameleonului, mici sfere In patru culori
simple, pe -cari acesta le poate mifca dupd vo-
in(a fi combina culorile lor, dupd necesitatea
Jnediului. Azi aceasta adaptare la mediu este un
mit $i multiplele nuante se reduc la doua: una
Inchisa, alta deschisa. De asemenea, vointa dis-
pare. Insa sf erele s'au transformat In benzi de
doua culori. Era desigur Cantemir teosof de al
lui Van Helmont, cand facea acestea, dar calif
.surprindere pentru noi!
12

Cantemir muzicant. In legatura cu acestea din

urma, trebuie sa amintim, ca lni i se datoreste
prima teorie a muzicei orientale: Este cunoscut,
nu numai in Orient, dar Occidentul, in momen-
tul, cand Muzica I i lua avantul, care trebuia sa
o duca la acea desvoltare, la care. a ajuns cu
simfonia, facea cunostinta cu muzica Orientului
printeansul. Daca socotim teoria izvoarelor Ni-
lului, cea a culorii Cameleonului, aceasta teorie
a muzicei orientale este a lreia. ,Si trebuie soco-
titit ca ceva stiintific, avand in vedere ca Muzica
este matematica.
Dar Cantemir a trecut si la practica, nu s'a
multumit numai cu teoria. A compus foarte multe
bucati orientale, dintre cari, cateva romante, i
marful lui Bajazed, se canta 'Ana azi in Orient.
Cateva tra'deaza chiar motive romanesti. Una se
zice, i-ar fi castigat pe Sultanul Ahmed III si ar
fi decis, in favoarea lui, pentru tronul Moldovei.
Dervisii turnanti si azi ar juca pe aria scrisa de
Cantemir pentru ei. Un mare muzicant chiar ar
fi intrebuintat aceasta arie intr'o opera, cu su-
biect oriental. Cantemir a inventat fi un Mtn
personal, in care a scris acea faimoasa aria
Cantemirian'd", pe care Lulli o canta la curtea
lui Ludovic XIV, si a carei tema, sau ideie prin-
cipals, sung romaneste. Reputatia lui muzicala
nu-1 facuse celebru numai in Levant, ci li per -
misese sa.' fie, dupa cum zice traditia, chemat la
incoronarea Caterinei I, uncle impreuna cu Lulli,
ar fi condus faimosul cor de zece mii de tarani,
batand tactul cu lovituri de tun.
Cantemir medicinist. Istoria Ieroglifica" it a-
 13

rata un perfect cunoscator al Medicinei. De alt-

fel profesorul lui dela, Academia greceasca din
Cospoli, l'a invatat in special Matematica, Fizica
i Medicina. Acest profesor era teosof i elev al
lui Van Helmont.
Cantemir cunoaste nu numai efertul moral al
medicului, care are stiinta In cap si leacurile in
camp", dar vorbeste intr'un loc de stomahul ne-
mdncat, care digerd sdnge, ceeace e foarte a-
proape de adevarul de azi. Cunoaste de aserne-
nea boalele, i vorbeste in cunoscator de unele
din ele. Pentru timpul lui nu putea sti mai mult,
cand medicina explica totul cu humori i yin-
deca cu clistire i ventuze totul.
Si pentru a lncheia partea stiintifica s in-
scriem pe Cantemir ca un perfect cunoscator al
Astronomiei din timpul lui, i thiar a Chiroman-
ciei.

Cantemir orator. Istoria Ieroglifica" ne (la 'o

serie de discursuri, unde intreaga arta retorica
i oratorica este push la contributie. Daca i vor-
birea lui era la fel, nu e de mirare ca ,trecea,
drept un slatuitor faro pereche. Sunt discur-
suri in aceasta opera, cari sunt bucati de orato-
rie clasica. El este primal orator roman, dui:a
cum este cel d'intdi om de tiinfa, fn toata ac-
ceptatia cuvantului. Dela Spatarul Milescu, pana
la el, nu sunt decat cateva decenii, dar un salt
gigantic ii desparte. Daca si Moldova facuse a-
celeasi progrese in acest interval, civilisatia o-
menirei a pagubit, caci Cara aceasta Vara catas-
trofa fanariota contribuia si ea cu ceva la pro-
gresul general.
14

Cred, ca n'ar trebui sa ramaie Antologie, care

sa nu reproduce intre bucatile alese si multe
diseursuri, continute In Istoria Ieroglifica"
in special cel al Unirei din capitolul II si pro-
nuntat de Papagal.
Cantemir filolog. De altfel Cantemir este pri-
mal Filolog roman. Activitatea lui in aceasta pri-
vinta se rezuma In a fi treat o limba literary si
stiintifica. Alege, intre coala italiana i ce'a Iran-
eza, (cari respectiv cu trei si cu (Iona secole
mai inainte avusesera se rezolve o problemti de
aceiasi ordine pe cea franceza. Dar in loc s'o
aplice la Etimologie, o aplica la Vocabular. Pane
intreg vocabularul oltean, muntean si moldovean
la dispozitia condeiului sau abil. Cand citesti
Istoria leroglifica sunt mom. ente, in cari to in-
trebi de n'a scris-o unul de pe malul Dunarii.
Aces! fapt este una din multiplele forme ale
manifestarii uniteirii nationale, prin secolii Isto-
rii noastre, dar mai ales In sec. XVII.
Cantemir ne a de altfel i un vocabular com-
plect, in ceiace priveste stiinta enciclopeclica. Nu
se poate afirma, ca este inventia sa proprie.
:quite cuvinte sunt grecesti, multe latinesti, cate-
va bizare. Si cele grecesti si cele latinesti sunt
explicate de el Insusi in Glosar. Amistifie, con
iribu(ie, condifie, argument provlimei, etc., pot
_arata, ca limba, ce o vorbim, e de atunci, de
cand nu fusese nimeni la Paris. Vocabularul fi-
losofic bine inteles este aproape intreg grecesc,
dar cu forme romisinesti. Cateva cuvinte raslete
raman interesante: aratorplug; vintre pan-
 15

tece; fortunanoroc, etc. Disparute, create, on

introduse, tine poate spune?
Cantemir inedift Iar in tot domeniul' acesta
Cantemir a mai iAsat in.ca o serie de luceari in
inanuscris. Necopiate la not suet! Historia MOI-
dovalahica, Historia incrementoruni i,Institutio
logices, etc., aceasta din urma in colaborare cu
Ereinia Cacavela. Copiata la not este: Sacro-
sanctac scientiae, etc. In fine, copiate in parte:
Cumin's i lohannis, B, van Helmont, etc. A-
cesta din urma nu arela not decat prefetele, de
cari am vorbit mai sus, Restul, nu se tie ce con-
tine. Gr. Tocilescu, care l'a vazut, afirma ea este
compus dintr'o serie de extracte din faimoasa
Fizich. S5 nu rasara intr'o zi si din acest manu-
scris ITC-0 surprindere: vre-un Cantemir fizi-
cian!
Toate manuscrisele lui Cantemir so alga in di-
ferite biblioteci din Rusia.
Cantemir literal. $i pentru a termina sa art
i latura literary a marelui nostru Enciclopedist.
Ca .i celelalte 4aturi, aceasta ne arata pe primal
nostru literal,
A scris proza: Istoria leroglifica. 0 public5m
acum inteo transpunere mai pe intelesul tuturor.
Ii vom face mai jos analiza complecta.
A scris insa i versuri i deci este mud din
cei d'intai poe(i ai nostri. Din tot ce am inaintat
in acest rezumativ studiu, aceasta afirm -are este
cea mai surprinzatoare.
"$i totusi as a este. Istoria leroglifica ne arata
multiple pc rri ritmate in metru antic, din cari
 16

n'am lasat sa subsiste deck foarte putin, cad

Ingreuiaza lectura, cu contiuuele inversari sin-
tactice.
Ea ne mai da, 1 760 sentInte rimate.
Istoria leroglificd este i o satird sociald i
politicd, prin punerea in lumina a Ingrozitoare-
lor moravuri de pe timpuri. Ea este deci i un
roman de moravuri. Daca socotim ea reprezinta
i memoriile autorului, ea ne arata pe Cantemir
satirist i memorialist. Ca satirist urmeaza pe
Dante, caci pe adversarii sal ii maltrateaza oribil.
Toata gama dela injurii i mici infamii, 'ana la
ironie, este Intrebuintata contra lor. Fanaritofii,
in special, sunt obiectul sagetilor lui. Cameleonul
_(Sc, Rossetti) 1 Camilopardalul (Al. Mavrocor-
dat) stint exemple In aceasta privinta. 0 poveste,
cu tin porcar, trimite pe Brancoveanu In Ser-
bia, etc.
Daca socotim Resbelu. 1 Ganganiilor, din cap.
IV, al Istoriei Ieroglifice, epopeie eroico-coinicd
in versuri, ea satira, atunci am complectat pe
Cantemir satirist.
El mai este i Poet elegiac i liric. Poezia de
mai jos arata acest din urma lucru.
Thnguirile Afroditei (Gelozie)
1UBITUL

Bine cunosc, i, din multe irnpotriva semne, a-

deverit sunt,
CA raul meu noroc, cu curata inima flea, rau se
slujete,
Si, de nesuferit, rane, In toate zilele, prin maim
ta, Inte.inima mea, trimite
 17

De vreme, ce to acum, pre altul sau pre cutare,

a 3ubi, ai. inceput.
Iar pre mine ticalosul, din dragastoii tai ochi
departandu-ma,
Cu toata inima, din adevarata dragoste, m'ai le-
padat i m'ai urgisit,
Bine, Inca din ceput, inima'mi spune, ca dra-
gostea,
Cu dare In zadar ardeam, adevarul a cunoate,
ma opria;
CA, dragostelor zugravitoare -(inelatoare) i ini-
mii mele amagiteare, eti;
Devreme, ce acum, iata, aevea i la aratare, a ieit,
(A, la fel, dinlai catre mine, numai cu gura 1 cu
cuvantul, erai,
lark catre ciuda lumii, aceluia, cu toga inima si
cu tot sufletul, to dai
Si, buna nadejde, am, ca, in curanda vreme, de
lancea, cu care eu m'am ranitz
Si de veninul, cu carele eu m'am otravit, i el,
neranit i neotravit, sa nu scape,
Si, peste putine zile, precum eu acum, aa i el
alunci, deplin va cunoate
Ca, nisi odinioa,re, cu cineva -dreptate, a tine
curatiia inimiir nebetegita i neimata, a feri
nu to -ai InvAtat;
Ci, pururea, catre toti, is cuvant nestatatoare
Si cu inima, ca valurile marii, in toate marginile
lovitoare ai fost i eti;
De care lucru, precum,linitea marii, aa dra-
gostele tale,
De crezut, i In cuvintele tale, de sprijinit, n'au
fost, nici poate fi;
2
18

Caci, din punka, ih inalte i uraciune valuri, to

inalti
Si, fail niei o pricing., li.nitea in tulburare 1,
furtuni de manie ca ucestea, iti Intorci,
Cat, ticalosul inimei vas, in Ocean fdrd fund, i
mare fdra margine ca aceasta,
Undeva, liman de' nazuinta qi linite de man-
tuinta, a afla, nu poate;
Ci, de vreme, ce nemilostiva-ti inimd i sufletul,
Intoarcere spre cgiala, nu-ti tie;
iata, ca de astazi i nainte, mahnita fata mea,
nu vei mai vedea,
Si, sldbanog. piciorul meu, malt i neajunsul teu.
prag, nu va mai We'd.
0*0
Fa-ti voia- plinete-ti pofta, negura din varful
muntilor s'a ridicat,
Nourii de pe fata Soarelui s'au mutat, tot spinul
i piedica din tale ti _s'au Mat
$i lard nici o siiala (fereald) strange, imbrati-
eazAr dulci sarutaturi
Si,'a trupului in.cdlzituri, cu acest, acum de cu-
rand i proaspat ibovnic, v impartiti.
*-* *
Eu m'am invechit,
M'am vestejit
Si ca floarea, de brtun.g.
M'am ofilit.
Soarele m'a lovit,
Caldura m'a 'pant,
Vanturile m'au negrit,
Drumurile m'au ostenit
Zile le m'au vechit.
 19

Anil m'au ImbAtrfinit,

Noptile m'au schimonosit,
Si, de cat toate mai cumplit,
Norocul m'a urgisit
Si din dragostea to m'a izgonit,
Iar acesta nou", vios,
Vlagos; ghizdav i frumos,
Ca soarele de luminos,
Ca luna de aratos,
Si ca omatul de albicios,
Este.
Ochii oimului,
Pieptul Leului,
Fata Trandafirului,
Fruntea Iasiminului, (iasomiej
Gura -Bujorului,
Distil lacrimioarelor, (margaritarele),
Grumazii Paunului,
Sprincenele Corbului,
Parul Sobolului,
Maine le ca aripile,
Degetele ca razele,
Mijlocul Pardosului (Leopardului)
Statul Chiparosului,
Pie lita Cacumului (?
Unghiele Inorogului,
Glasul Bobocului,
Si vartutea Colunului, Porumbielului
(Acesia) Are.
***
Lucru ca acesta ti-ai agonisit? Pate-1, poarta-1,
Si in multe zile cu fericire hranete-I i ingra6-1;
Jar mie, aceasta 1mi ramane, pe blestematul lu-
mei noroc, plangand,
20

Dreptatea mea catre tine si a ta catre mine, In veci,

Catre toti si nepArasit pretutindenile sA povestesc.
IUBITA

Norocul meu cel nenorocit, o dulcele meu! pana

Inteatat, necredincios si prepuitor (banui-
tor), te face,
CA din sanul maicei si de la tape ei, de cand
am iesit,
De cat tine mai frumos si mai drAgastos,
Nici a trupului ochi mi-au vazut, nici a sufletu-
lui, a vedea, mi-au poftit;
CA Intre toti Dumnezeii de si, este, Soarele, mai
frumos,
rush eclipsa it Intuneca si noaptea fl departeaza;
De i este Luna intre Boaze (Zeite) si Venera
Intre stele mai 'ghizdava,
Insa lipsa luminei, acoperirea npurilor si naste-
rea cometelor le astupa,
Singura numai, de cat toate frumusetile, frumu-
setea ta, ziva, lumineaza,
Noaptea stralumineaza, de departe mangaie si
sufletul veseleste
Lumina ei apus nu tie, si priveala sat nu are.
***
0 blestemat ceasul acela, in care, lacra'mos o-
chiul meu, nu te vede!
Si nenorocita ziva, in care, de priveala ta, de-
partata, stau!
Soarele nu rasaie, stelele nu lumineze Si ziva sA
nu se arate,
Noptii aceleia, in care bratele mele nu te Im-
bratiseaza,
Si fatale mele la talpile tale nu se alAtureaza!
 21

Vulturul ceresc ce stie ascunsele inimelor si tai-

nele sufletelor,
Pre care nemincinos si credincios martor pui,
CA, In ceasul, in care, cu lipsa nespuselor tale
lumini, ma osandesc,
Indata fantanele Nilului, din ochi, uejncetat Imi
izvorasc,
Si suspinele infocate, mai nalte ca para Tartaru-
lui si ca scanteile Etnei, imi izbucnesc.
Afara de tine, o iubitur meu!, toate trupurile
ciunguri de copaci parjoliti.,
Si toate chipurile, taciuni In tiny potbliti,
Ochilor mei se vad, i sufletului men se par;
Ah! pustie si de cat cu moartea, mai omorata, eu,
Cand, neinfranta voia ta, asupra mea mahnita,
voi cunoaste!
***
Nu sufletul sufletului meu, nu lumina ochilor,
Nu viata si fiinta mea, nu prepune pe tarna tal-
pilor tale gand,
Ca' eel care, nici dupd moarte, necum pana la
moarte in inima mea va intra;
0 mie de suflete, Dumnezeu de mi-ar fi dat,
In primejdia parului capului tau, pe fitecare,
De o mie de on jertfa si junghiere, spre plecare,
A/lanai Dumnezeului li-as aduce;
Cad, de este in lume vre-o fericire
In care, mie, priveala ta sA-mi lipseasca,
Ca toata munca Tartarului, mie alta nu poate fi,
Fa'ra numai minuta ciasului despartirii tale;
Caci numai cu tine fericirea adevarata,
Are, fara tine, on cum si on unde, minciunoasa
este.
22

lard si;
XLEG1E
Plecatu-s'a cornul Iiiorogului,
Impiedicatu-s'a pasii celui iute;
lnchisu -s'au cArarile cele neumblate,
Aflatu-s'au locurile cele necalcate;
In siltiile intinse a cazut,
Puterii vrAjmasului s'a vandut;
Surcele i-a uscat,
Foe i-a atatat,
Temeliile dela pamant in nouri i-a aruncat.
Neprieten de cap, Corbuli
Gonasi neosteniti, Dulaii;
Iscoada neadormita Hameleonul.;
$i toti in toatA viata it pandesc.
De viata, de traiul si de fiinta lui ce madejde a
mai rAmas?
.Nici una. Toate puterile i s'au curmat;
Toti prietenii l'au lasat;
In lantuge nedeslegat l'au legat;
Toata greutatea neprietenului in opreala Inoro-
gului 4. statut
Iar de acum, in cer sA sboare, n'a scApa.
0 mie de capete de ar avea;
larba n'a mai m Arica.
Unul, Lupul, si acela departat; n'are cum ii folosi!
Nu -1 poate ajutori!
De nu altele, incaile sA-1 tanguiascA!
Incaile sA-I jeleasca!
Incai sa-1 olecaiasca!
Filul, macar ca intr'aceastA parte s'ar afla,
Insa greuimea, a sari, nu-1 lasa;
Grosimea 11 apasa. In stramtori primejdioase.
In valuri asa holmuroase,
 23

SA se arunce nu indrazneste;
Iar micsorimea sufletuhti din funtru'l opreste.
De cu searl Filul tire a luat;
De pret taiat s'a Instiintat;
Ce ar fi putut, si cazut i se va;
In locul mangaerii raspuns curmarii se (IA:
1000 de ani 1ft opreala de-ar fi;
Un dram de panzehr n'ar putea gAsi.
Ce mangaiere i-a ramas? Nici una.
Ce prijinialk i-a ramas? Nici una.
Ce prieten i se arata? Nici unul.
Munti, crapati!
Copaci; NIA despicatil
Pietre; vA faramati!
Asupra lucrului, ce s'a facut:
Flange piatra la izvoare;
Muntii puhoaie pogoara.
Lacasul Inorogului, pAsunile, gradinile, cerniascAt
Paleasca!
Vestejiasca!
Nu Infloreasca!
Nu Inverzeasca!
Nici sh odrasleascal
Pre domnul for cu jele,
Pre stapanul for negrele...
SuspinAnd,
Tanguind,
Nelneetat sii pomeneascal
Ochiuri de cocoare;
Voi, limpezi izvoare;
A izvori, sl parAsiti,
Si In amar vA primeniti!
Gligamd sAlbatec vier-)
$i In livezile lui Ursu, usier...
SA se face!
24

In gradini tarvaleste,
In pomet boteleste...
SA se prefaca.
CIAteasc6-se eerul,
Tremure pamantul,
Aerul trasneasca,
1Nlourif plesneasea,
Potop de holbura,
Intuneric de negura...
Vantul s aduca.
Soarele zimtii sa-si reteze,
Luna siindu-se, sa se rusinezei
Stele le nu scanteieze,
Niel Galatea nu lumineze;
Tot dobitocut ceresc glasul sa=ri sloboadA,
Fapta nevazuta, plecandu-si, vada...
Closca, puii 'pi risipeascai
Lebada lira 'pi zdrQbeasca;
Leul racniasca;
Taurul mugeascav;
Aretele fruntea '4i slabeasca;
Racult In coaja neagra sa se primeneas*
Capricornul, co'arnele sa-si piece;
Pe fara apa sa se inece;
Gemenii sa se desfrateascal
Fecioara, frumseted sa-si grozaveasca,
Cosita ei galbena in negru vapseasca;
Scorpia, acul ascutit s5-si tampeasca;
Sdrelitul, nrcul frangand, tinta nu loveasek
Cumpana, dreptate nu mai arate;
Aparul, topeasca-se de sete;
Martie, vartutea In slabiciune sa-si primeneasca;
Mercur, intre planete nu. mai el-Aeneas*
Zefs, monarhia In veci sa-si robeasca.;
Venera, floarea frumsetii sa-si vestejeasca;
 25

Cronosi scaunul de sus In jos sa coboard;

Finicul, In foc de aromate moara;
Altarul jertfe nu primeasca;
Paharul, bautura sa nu mai mesteasca;
Chitul, crape in apa Ariadnului;
Epirul, caza 'n gura Sirianulut;
Musculita, cu jele sa pazaiasca;
Amandoi Urii cu greu sA mormai&scai
Pletele Venericei sa se pleuveasca,
Coroana frumoasa sa nu 1e 'npodobeasca;
Pegas, de Adromeda sa se departeze;
Perseu, de Casiopa sa se 'ndeparteze;
Zmeul, capul cu coada 'i Impleticeasca;
Chivotul lui goe, In liman sa primejduiasca;
Porumbul, runza maslinului certand, rataceasca;
In drept a se intoarce nu mai nemereasca.
Acestea dar, toate jelind, tanguiasca;
Valva Inorogului, cu arsuri doriaSca;
Singur, numai Corbul vesel crangaiasca;
Tuturor, In lume, spre chezi rai meneasca;
Singur, cainele mare, Cu eel mic, latrand, bre-
haiasca,
Si de faptul scarnav sa se veseliasca.
Reproduc _i bucata eroico-comica pentru corn-
plecta edificare:
RESBEWL GANGAMILOR

Dupa imparateasca porunca toate se gatara;

Fel de feluri de mancari, In divuri de bauturi pre
mese s'aezara;
Si dupa neamul i felul sau sa oranduira;
Cad chipul Intai at trufiei in protocardia mesei
se zugravete",
2f,

.Sj toata mandria In scaunul cel mai de sus se

savarseste",
Iar la masa, la care singuri Imparatit se ospatK;
Altora, loc de sezut nu arata,
Fara Corbului si Strutodunilei,
Carii pentru slujba epitropiceaSca ce purta,
De cat toate dihaniile lumii mai in cinste se avea;
Catre acestea pre Brehnace si pre Pardos a-
daogea,
Ca cum d'intr'altii mai alesi i dupa epitropi al
doilea ar fi.
***
Ei intfacest chip.la veselia ospatului asezandu-se,
Si in tot felul de dezmierdari desfatandu-se,
Si acmit paharele pre masa ades primbandu-se,
Cines pre monarhul sau cu nespuse laude si co-
lachii din ceruri halts,
Cad vinul in sfomah intrand, aburul la cap
trimite"
Si aburul in cap Invaluindu-se, gandurile aco-
perite",
Si cuvintele negandite la ivala scoate".
Si acmit la cele mai din luntru a voroavei poz-
lovenie intrand,
Cine de viteaz, -eine de credincios, eine de vartos
se lauda;
Asijderea eine credinta i priinta sa, eine vicle-
sugul si vrajmasia,
Altuia, cu desfatate si cu vinul impiedicate vo-
roave arata.
***
Acestea Inca ei balbaind,
 27

Si stropii vinului din gura unuia in obrazul al-

tuia sarind,
Iata, de naprazna i far% veste- toate turmele
neamurile mustelor,
La masa necliemate
Si la ospat neimbiiate
A veni i fara nici o siiala a se ospata vazura.
Caci, precum mai inainte s'a pomenit,
In noaptea, care ciacalul sfatul albinelor auzise,
$i a doua zi viind, Lupului si Vulpii povestisel
A doua zi viespile toate pre gargauni, Tire -Muni,
Pre tantari si pre alte cete de muste i musite
indemnand,
La albine s'au adunat, i fietecare de vestea au-
-zita povestind,
Adica, precum Vulturul tuturor sburatoarelor
Monarh, sa se fie ales.
$i hirograf dela toti s fie cersit i sa fie luat,
au. Inteles;
Care lucru lot neamul mustelor i pasarilor, pre
sine, zburatoare
Sculati frati!", intru sine zisera, si on uncle acle
adunari vom aria'',
Acolea, a noastra elefterie a cunoate sale f acem,
Ca alth data sa priceapa: ca nu -toata pasarea
s manancV,
,,Nici tot marele, pre cel mic stapanete",
Nici toata porta din parere nascuta se plineste".
***
Neamul darn al mustelor, tot intr'un suflet si
intr'o inima sculandu-se,
$i mai mull cu focul inimei, de cat cu aripile
sburand, ducandu-se,
28

Pre toate zburatoarele i mergato4rele la pome-

'nitul ospat, aflara,
Carile, mai mutt de manie de cat de foame in
agonisita altora,
Ca recut in paie i ca scanteia in iarba pucioasa,
intrara,
***
Aceasta toti sfetnicii i Senatorii, din ambele
parti, vazand,
In mierare i ciudeasa ca aceasta sta,
Si ce poate fi aceasta, din cap, din umeri i ochi,
semne facand,
Muteste intreba.
Toti de toti, Intreba,
Si eel ce se raspunda nu era.
*#*
Albinele, viespile, mutile i alte gloate, nici cum,
ceva uitandu-se,
Ca la bucalele i mesele lor, fara nici o grija
manta,
Imprastia si pre jos, de pe masa, Ia. Iurnici a-
runca,
Caci si furnicile, de acestea oblicind, dupa alalte
m Lisle urmara,
Zicand, precum ca in partea sburatoarelor sunt,
De vreme, ce ca pasarile se oua, i ca mustele
aripe fac.
***
Iara Vulturul i Leul, de manic, ca besica de
vant, se umplura,
Unul piul,
Altul racni,
 29

Si fitecare cetelor sale de rasboi sa se gatiasca

poruncira;
Si: nici unul din talharii, in seama nebagatori,
sh nu scape!" striga.
Cine sunt acestia, cari de strasnice chipuri
Imparatesti a se sii n'au invatat?"
Cari,sunt acestia, ce de frica grozniciii nba-
tre nu s'au cutremurat?"
,Au, este cineva supt soare, a caruia nestiutorii
a se'rusina,
)) Ochii, de 5trgluminarea slavei noastre sa nu se
Umpiascti?"
Au, este, din fata pamantului, pans. 'n tirca-
lamul lunei,
Duh ca acela, carile gand Impotrivnic spre ne-
biruita noastra putere s puie?"
Cum, mai curand, dar in unghii fi faramati",
In colti Ii zdrumicati",
In labe-i spintecati",
Cu lutul si tarana-i. amestecati",
Si cu pravul si pulberea in vant ii aruncati "!
***
Dupa aceasta porunch Imparateascacu totii de
mash, se lasara,
Si de arme si rasboi se apucara.
Caci, precum dupa rascoale, si veselie",
Asa, i dupa veselie, armele 91 galcevile urmeaza".
Toga jigania cumplita coltii iii tocia,
Si toga pasarea rumpatoare pintenii isi ascutia.
Cucoarele, cu buciumile, buciuma;
Lebedele, cantecul depe urma al mortii, can*
Paunii, de rautate, ce vedea, in gura mare se vaita;
5oimii, ca hatmanii,
30

Ulii, ca serdarii,
Coruii, ca capitanii,
Pe dinaintea gloatelor i a bulucurilor,se primbla;
Pupaza, ca ciauii, la alai ii aeza;
Caiele, din fluere, quiera;
Brehnaeile, Walt, pentru paza, SO inAlta;
VtilturuI, deasupra tuturor, cele trebuitoare po-
runcia;
Carii in aripa. dreaptl on -,stanga lie rasboi se
sicuia.
Intr'acesta chip i jiganiile pre pamant,
Cineli la polcul Au, i ciata sa oranduindu-se,
La meideanul bataii cu mare darjie leirk".
***
lark dupg. ce Puhacele, din putile cele mart, 4i .

Cucuvaiele, din cele mici, semnul rasboiului

dedera,
Indata, sunet, buhnet, trasnete, plesnete, vajaituri
i duduituri preste tot locul rasunarA,
Ca iuti aripile Vulturilor, Brehnacilor, Rarailor,
ohnilor, Ulilor i Cornilor eu mari vajaituri
aerul despic6;
Leii, Urii, Pardosii, Dublii, Ogarii i Coteii, cu
unghiile lama aruncand,
Pulberea in cer spulberA,
Si cu neguri in praf luminoase razele soarelui
astapit
*

Manic, ca aceasta, varsara,

Vrajmaie, ca aceasta, aratark
Gratire, ca aceasta, facurA,
Tunara,
Detunark
 3t

Trasnira5
Plesnira,
Racnira,

$i din toate partile, et' mare urgie,Inarele jiganii

Asupra micsoarelor musculite se repezira;
caci precum zice cuvantul: 1,Fath. muntii si nhs-
cora un soareq",
Dar, pre cata groaza arAtark-
Atata de batjocura se facurA,
De vreme ce micsorimea albinelor, viespilor,
mustelor si tantarilorf
Asupra mh' rimii pashrilor i jiganiilor toata o-
cara adusera;
Caci mustele, cu putinta aripilor, In slava cerului
ridicAndu-se,
Co jiganiilor celor cumplite,-- ceva a betegi
nu putura;
In aer asijderea toate phsarile rumpatoare, cu
grele trupuri, ce mirth,
Si cu mari aripi, ce le ocArmuia,
In gios slobozindu-se,
$i in sus, radicandu,s;
Repede, repegiunea, ce Meek
Mustele, cu putira clAtire,
$i in afara dill tale ferire,
In desert a lovi
$1 in zadar a iesi,
0 Melt,
Inch, de multe ori, pentru mai mare batjocorl,
pre spate le Inch leek
$i printre unghii si pe subt aripi slobode si fara
primejdil sburh,
32

Iar, cand vreuna in branca unei pasari ori jiga-

nii a cadea se tampla,
Cum sit o stranga si cum sA o farme nu avea.
Cad, precum marimea, la unele, aratoase",
Iar la altele, ca un bot greu miseloase",
Asa si micsorimea, la unele, nimica",
Iar la altele, deck marimea, mai vrednicA este".
Iar otrAvitul ac al abinelor, viespilor Si Orem-.
nilor,
Cu carile ele in locul sulitei se intearma,
Cat de lesne In palma pAsarii, on talpa jiganiii
infigea,
Al caruia cumplitA durere, nu numai cat trupul
le besica,
Ci inca, 'Ana' la inima pAtrunzind, la ficati strA-
batea.
***
51 asa mustile, dupd ce in aer, pre cat vrea,
Pre pasari obosia.
Trantorii buciumul de intornat canta,
51 cu toate, de iznoava, la ospAt se asezia,
Nici cum a Lei lor, sau altor Jiganii calcaturi si
stropsituri in sama bagfind;
Caci, precum orbul de noapte nu se grijeste",
Asa si cel slab, de cel tare, nu se siieste",
Ca cel ce n'are de ce se prada de pradator' ,
Ca udul de ploaie nu se teme".
Deci, cand Jiganiile pre pamant mai mare nA-
vala le da,
Atuncia mustele, pqn nAri, urechi, vine si sub-
siori se aciun;
De care lucru neprietenii, nu 'atata luptkori, cat
scut si aparatori li era.
 33

Ca si norocul, cand pre eel norocit a-1 batgio-

cori va",
Intai, it mareste, apoi cu a altuia slabiciune 11
domoleste";
Iara, cand mustele de bung voie le parasia
Si mai malt, in aer, se via,
Jiganiilor alta, fara munai urletul in vant.
$i trantilul cu curul de Omani.,
Nu le ramanea;
Caci mustele de urlete a se speria neinvatate
Sindila labele for in vazduh departate,
Fiind, in toata nefrica si negrija se afla,
$i pre spinarea sburatoarelor,
Ca in carete imparatesti, leganandu-se, se primbla.
Intro muritori de se da vre-o fericire",
Pare-ini-se, ca alta mai mare nu se poate",
De cat, din rea pizma neprietenului",
Bun sfarsitul lucrului a se tampla";
Asijderea mai mare nenorocire cineva a pati
nu poate",
De cat, din pricina pizmei sale, fericirea neprie-
tenului a vedea, cand vede".
* *

Inteaeest chip dara jiganiile si pasarile,

Calava vreme in zadar trudite,
$i in desert. ostenite,
Nina mai pre urma de mai mull necaz,
De cat de truth" obosindu-se,
Si mai mull de manic, de cat de osteninta,
Ina'dusindu-se,
Pentru ca putintelus duhurile Infocate sa-si ra-
coreasca
$i puterile slabite sa-si odihneasca,
3
34

Buciumul de intors cantara

Si pentru ca stomahurile lesinate sa-si IntAreascit
La ospat se asezara,
Dar nici aceasta en vre-o ticneala a le fi puta,
Caci, precum inadusitul, fum cu narile tragand",
Mai rau s'inaduseste",
Asa odihna fara noroc, decat r5zboi vrajmas, mai
cumplit este".
Dc vreme ce multimea tantarilor si a mustelor,
Carile nu numai a mesei, ci si a tot p4mantul
fata in jur imprejur acoperia,
Si atata aerul en micile for trupuri, ca un fum ai
praf umpluse,
Cat jiganiile de mare osteninta mai adesea du-
hurile a-si trage viand,
Cu vazduhul impreuna si micile lighioi cu narile
sorbia,
Cari pang la plamani mergandu-le, mai mare
inaduseala le fAcea;
Jiganiile saris.
Se trantia,
Suspina,
Stranuta,
Capul Ji se 'nvartejia,
Greata li se scornia,
Zara altceva nici procopsia,
Nici iii folosia.
Gael, precum mania naste izbanda",
Asa izbanda nedobandita naste dosada",
Cu care mania singurrv. ca cu latul salt se zu
gruma"..
* *
Pedeapsa si ocaril ca aceasta le zamisli nebuna
manclrie,
 35

Si dovada ea gceasta le Itasca' mandra nebunle.

Cad de multe- on parerea inalta i tocmai peste
nouri ridicatr,
In fundul -beznei necunostintei pogorandu-se
aide,
Si cu- cat mai cu marimea se slaveste",
Cu atria mai in prapastie, pravalindu-se, se o-
caraste";
Asijderea, adesea s'au vgzut",
Ca lucrurile prea putincioase"
$i prea vartoase",
Prea lesne a se zdruncina"
$i a se farama",
Inca dela eel slab si moale",
Precum diamantul,, cu plumb se lucreazg",
$i cu praful sau Si eu curma fierului se despicr,
Se rujdete",
$i se juieste";
Moarteesi pieirea Filului, $oarecele este",
Picatura ploii piatra gaureste",
$i funia de tei cu vremea marmura despicr;
Cad lucrul asa de putincios",
$i de vartos",
Subt soare nu este",
Caruia biruinta i Infrangerea_sa nu aea",,
Inca de Ade nici gandesti, nici, nAdajduieste".
***
Asa darn falnicele i trufasele dihauii, duhurile
cele inalte i umflate ce purta,
$i sprincenele cele peste frunte ridicate ce inalta,
Cu ocara a toata lumea, de tot gios le lasara,
$i gandul intealta socoteala Iii mutarA.
36

istoria Ieroglifica
Am spus la inceput, ca aceasta opera este en-
cictopedica. Sri precizez. Ne aflam in adevar in
fata' unui Roman alegoric, in care personagiile se
ascund sub blani de animale on pene de pasrtri
si care dupa inodelul celor din Evul Mediu,
tontine de toate, adica este enciclopedic.
Importan(a lucrarii. Pentrd a nu merge pc
calea baluta, voiu arala dela inceput, care este
importauta aceslui roman. Ea este atat de in-
semnata, 'Meat, la 1700, nici unul din popoarele
Inconjuratoare nu poate sta alaturi de noi, cu
o productie.similara. Nici Germanii nu au o a-
semenea opera.
VaIoarea ei intrinseca este, bine inteles, du-
bla. Cea enciclopedi4 i cea literara. ea enci-
clopedica, am sdris-o mai sus,, este surprinza-
toare pentru epoca aceia. Cantemir se arata in-
teansa un savant de- friinte. Cca literard nu se
lasa mai pre jos dupa cum an aratat ca poezie
i dupa dim voiu mai arata. Pot scrie chiar dela
inceput ca valoarea ei se poate rezuma in acea-
sta apreciere: ne arrant in fata une4 opere cla-
sice, singura noastra opera . clasicti; ceia ce ai
pentru strainatale reprezinta ceva.
$i sa scriem pentrtt ce este clasica. Pentru
aceia, ea urmeaza vechile legi ale compuncrii
literar; cum iaraai voiu arata.
Ac(iunea. Clasicismul difera de toate celelalte
scoli literare, prin elernentul vesnic omenesc,
salt universal pe care i1 exploateaza. Opera cla-
 37

sica din aceasta cauza este vesnica in limp si in

spatiu.
Subiectul acestui roman este cel atat de fa-
-vorit Evului Mediu Lupta dintre dreptate i
strdmbatate. Desigur factorul este ceva mai ri-
dicat ca cel vulgar-omenesc, dar tocmai aceasta
este caracteristica clasicismului.
Acriunea este la randul ei perfect unitarli, i
aici este punctul laudabil. Cantemir a putut, din
peripetiile vietei lYi, sa compuie un roman. In-
triga, propriu zisa, este, si ea, la inaltime. Strain-
batatea este reprezentata, pe scena de schimba-
ciosul Gameleon, care este un lago, de o cate-
goric excelenta.
Ac(iunea nu lancezeste de loc, mai ales, daca
se trece de prhnele capitole cu discuiiile i dis-
cursurile pline de filosofie. La punctul culminant,
este chiar emotionanta, ceia ce se intamplii mai
rar la clasici.
Dar, avand In vedere si elementul Evului Me-
diu, adica neprevazutul spiritului de aventura,
interesul desigur castiga.
Subiectul, in fond, se reztuna la lupla partidei
financiare muntenoti? de sub conducerea lui
BrOncoveanu, cu ullimile incercai -ale inililari-
lot moldove,ni de as men(ine prtponderenta la
tronul 11Ioldovei;. Prima, nu, se da inapoi dela
nimic pentru ajunge scopul, a doua, ramane
vesnic pura ssi idealista. Bine inteles, spre a fi in ca-
drul clasicismului, cea dea doua castiga, pentru
a da salts facfie moralitclfii publice.
Caracteristica operei, mai consta si in desa-
varsirea unui roman, chiar medieval, in care
iubirea este exclusa. Ea este inlocuita en lupta
38

dintre cupiditate fi ambitiune, deci en alte doutt

iubiri mai josnice, iubireq de bani i cea de
meiriri. Fondul pasional al luptel dintre dreptate
i strambatate este deci acesta. Dar si aceste
clourt pasiuni sunt universale, in timp si in
spatiu.
Subiectu4 propriu zis, l'am rezumat capitol cu
capitol si se va ceti in cursul romanului.
Caracterele. Pentru ca o opera sa fie clasica,
trebuie ca personagiile sa aiba caractere bine
definite, 'unitare, iar actiunea sa le incadreze
perfect. Al doilea mare merit al Romanului este
acela al adaptarei caracterelor animale2 oame-
nilor epocii i potrivirea lox cu tot mersul ac-
tlimei. Cantemir a trait un episod i l'a transcris.
Acest episod, cu personagii cu tot, merita acea-
sta.' trecere la nemurire, caci este perfect literar.
Personagiile reprezentative ale celor doua ta-
here in lupta sunt: Inorogul Dimitrie Can-
temir) i Cameleonul Sc. Rossetti omul lui
Brancoveanu. Pe cat este de cavaler, eel (Finiai,
pe atat intrigantul bizantin reiese hidos, Acest
Came icon trebuie sa reima'ie in.literatura, alaturt
de lago, florentinul, cilci el reprezinta toata per-
fidia specific bizantina, el reprezinta pe intrigan-
tzrl bizantin. Acest tip, nimeni nu ni 1-a disecat
de viu i cu atata maiestrie, cum a facut-o Can-
temir. Din tot acest roman, Cameleolud va M-
ine:me in literatura universale; intregul roman
nu este decal acest Cameleon. Semnalez punctut
culminant al intrigii, In care Cameleonul este
prins in propriele lui mreje da Soim, i arta cu
care scapa din incurcatura. Scena insinuarilor
 39

lui Iago nu este cu molt superioart acesteia.

(Cap. VIII). $i de oarece am ajuns la Iago, deci
la teatru, O. nu ma dau Inapoi st repet, ca acest
Roman este si o tragedie, dupt cum s'a vazut.
Romanul In genere nu este decat descrierea pe-
ripetiilor unei paquni in luptt cu lumea; in
Teatru, actiunea este-mai stranst i cere o lupta
fatisit en un element bine definit. Romanul me-
dieval occidental recurge inst la acest factor al
tragediei.
$i, ca sit termin cu acest paragraf st mai aduc
43 lanai autorului. A intrat in materie, cu mai
bine de 20 de personagii, fart expozitie; prin ur-
mare a atacat eel mai greu gen retoric: intrarea
ex-abrupto. Estt cel mai greu gen, de care, de
altfel Cantemir este perfect constient, dupt cum
o aratt in prefatt, $i ca st anticipez cu crilica,
sa consemnez de pe acum, ca singura slabiciune
a operei consta toemai in acest tur de forte.
Expozitia este asezatt la cap, VI, iar de acolo
inainte romanul devine de un interes palpitant,
se citeW ca un roman poli(ist, din timpurile
noastre.
Terrain acest paragraf, afirmand, ea, grape
e]ementului teatral, semnalat mai sus, aceasta.
-opera, n'ar da Joe numai la o inscenare cinema-
fografica_ senzationalt, ci si la o adaptare scenict
u imitoare.

Compunerea. Caracteristica clasicismului este

inst compunerea. Preocuparea de cApetenie a
clasicului este st evite vorbaria goalt", st umple
opera cu gdndiri, in stricta legatura cu actiunea.
La clasici, fiecare fraza trebuie sA Confie ceva de
40

seama. Aceasta obligatie face ca operile clasice

sA fie grew de citit, si dA o masura cetta a elasi-
cismului.
Ei bine, Cantemir este in aceastA privinta ul-
tra-clasic..
Crescut la scoala veceh greceasca, a afluzat panA
la un, punct de ea. Nimeni in toata literatura u-
nivel saki n'a indraznit sli introduca atatea ele-
mente de gandire ,ci de cultural intr'o opera li-
terma. Dupa cateva pagini de citire, te si oste-
neste aceasta ostentatie, fArA ca toluoi sA le a-
lunge. Este clziar un fenomen, puterea de atrac-
fie a 'mei opere at& de grew de digerati Pentru
a ilustra cele cc inaintez, voi semnala cele 760
de sentenfii", cu cari se incheie metodic fiecare
paragraf.
Comparafille sunt deasemenea extrem de nu-
meroase, poate chiar prea numeroase, si claw
sti/u/ui" un colorit foarte puternic. Aceste flori
de stil sunt in marea Tor majoritate de o valoare
de gandire foarte InsemnatA. Calificalivele, la
randul lor, ca si la realisti, gbunda; se abuzeaza
chiar de ele. Pana si verbele se imbulzesc sub
pana scriitorului i se aseaza in serii, cari te o-
bosesc. Imaginafia, cel putin, n'are pereche. Tre-
buie s te adresezi romanelor occidentale, din
sec. XVII, ca st &esti comparatie. Daca n'as
cita decat Cetatea Epitimi din cap. III si cred
ca as ilustra aceastA afirmare. ,Descrierile de
peisagii lipsesc desigur. Abia pe ici, pe colo,
cateva linii de schite. Rana la L J. Rousseau vor
mai trece cateva decenii. In schimb, celelalte sunt
bune si numeroase. Cele, privind animalele, sunt
de multe on bune de model. Asa este cea a Ca-
meleonului.
 41

Intreaga opera mai este presarata de disq.

cursuri, de cari am pomenit mai sus.
Se gasesc in ea asijderea o serie de povesti a-
legorice, Cani, luate a parte, pot forma 'tin op. al
autorului. Nu tiu, pe care s'o citez, cad toate
sunt excelente. Am dat fiecareia titlu in text*
am trecut'o in sumar. Cele doua dela urma sunt
transpuse in nota, Vara taieturi.
De- yoezie am pomenit deasemenea mai sus,
deci nu voi mai revenl.
Dact:i n'ar fi fost scria mare parte In versurii)
cu inversari sintactice grele, aceasta opera ar fi
patruns de mult In public. Dar si asa, ar fi tre-
buit de mult o editie pentru oamenii de litere.
Trebuie sa o spunem precis, este o lipsa de ve-
neratie, fail precedent, fat5 de trecutul unui po-
por, ceiace s'a facut cu aceasta opera. Noi am
transpus'o in editia de Nth cu foarte mici mo-
dificari, cu putine taieturi de lungimi medievale
si i-am dat titlul adevarat, ce-1 poarta la sfarsit:
Resbelul (Vrajba) dintre Corb si Inorog sau
lupta dintre Dreptate ssi Streimbeitate.
Concluzii
6ritica, dupa cum s'a vazut, arata abuzul au-
torului in toate directiile. Este o abundenta de
toate, care to zapaceste. Transpunerea, care ur-
meaza, a prasit, cum s'a zis mai sus, cat a putut.
IncoIo, romanul ramane cea mai de seamy opera
a literaturei romanesti, singurul, care ar puled
pc trunde in strainatate pi singurul clasic.
Apol complexul materialului, din care Cante-
mir cladit acest Roman, desprinde off, serie
1) Am pus in not doua pasagii vers ficate. Unul la cap. III,
situl la cap VIII.
42

de adevaruri, necunoscute noun, pana azi si earl

trebuiesc retinute.
1. Cantemir nu a fost o mince politica, caci
dUpa toate cele indurate dela partida Inunteneas-
ca, el se Impaca cu aceasta tocmai la sfarsit. Pe
reiista, dezastrul Stanilestilor se produced fatal
si matematic, Fanariotii Impingand Rusia la a-
tacarea Turciei, iar Cantemir venea domnitor is
cele doua tari si nu acesti Fanarioti., Ce pers-
pectival Invatatul Cantemir in locul sec. VIII!
Desigur, ca am fi azi departe si am fi contribuit
si not cu ceva la civilizatia moderna.
2. Protectia acordata lui de Ministrul Ludovi-
cilor francezi, arata politica Frantei, sustinatoa-
rea domnitor tarilor muntenesti si moldovenesti.
cum stim si din interventiile lui Ludovic XIV in
favoarea lui Gheorghe Stefan, si de azilul acor-
dat lui N. Mavrocordat.
3. Partida munteneasc5 s'a amestecat 40 ani
in politica Moklovei, deci din timpul lui Matei
Basarab.
4. Cel care scap5 pe Cantemir este Min) din
Cantacuzinesti, deci lupta Contra lui Brimco-
veanu incepe de atunci.
5. Romanul, este in fond, un memorial. al au-
torului; informatiile istorice au greutalea lor.
6. Cetind aceasta opera, crezi ca a lost scrisa
azi. Moravurile nu s'au schimbat. Politica este
aceiasi. Cele cloud' feiri, par a fi hibernal in sec.
XVIII fi revenit la via(el in sec. XIX, fara schirn-
bare. Partea satirica deci poate fi usor infeleasa
fi azi fiind fi azi de actualitate.
7. Enigmaticul personaj, pe care Cantemir it
ascunde sub aripile Liliacului, sau Pseudo-bei-
 43

zadea Marco, it pot identifica cu un pretendent

la tronul Moldovei din 1700 i care se intituleaa
pe un inel: lo Radu ( Rares V. V. 1700. Acest
inel este criptat, dar cuvintele Rares V. V, lo
Radu, i data 1700, sunt .scrise in clar, (rastur-
mate, ca sens de cetire) si se afla in posesia d-lui
I. Steriadi, pictor. Inelul acesta mai are pe ca-
meie, gravate, armele Moldovei. Todirasco, din
Galati, ar fi Acesta. Partida, care it sUstine in
cele douit Tani, ar fi. voit deci sit -reinolasch epo-
peia Iui Petra Rares, In Momente, tot at& de
tragice pentru cele douit tari. Goana dui:4 un os
domnesc, In ajunul catastrofei fanariote, ar fi la
locul ei. Tot aiea cu importanta, pe care i-o da
Cantemir, in Roman.
Si, pentru a termini. sit semnalez, 61 in Cara,
in care toti nechematii au statui, Cantemir nu
are nici mcicar un bust. Oricat ar fi gresit poi -
tice. dar omului, care ni-a lAsat pe langa ata-
tea opere si Istoria Ieroglifica, ar fi trebuit sa
i tics fi adus eel putin acest prinos de recunos-
tinta. Si inscriu aceasta opera ca cea mai de
seamy a autorului, nu numai dupa parerea mea,
ci a lui insusi. El insui ar fi recomandat'o unui
vizitator, ca cea mai de frunte lucrare a lui.
Daca ar fi reuit s'o tipAreasca atunci in lati-
neste, ar fi facut valva, si ar fi aflaro si cei che-
matt s'o predea azi la cursuri. Poate ni-ar fi
fost moralul ceva mai ridicat. Dar, en toa'te in-
sistentele depuse, Cantemir, nu i-a putut vedea
realizata dorinla, spre paguba noastra.
Bucureti, Iunie, 1926.
Em. C. Grigoras
 Persoanele Alegoriii
Dobitoacele (Moldova)
Pardosul: Iordache Ruset, Vornicul.
Ursut. Vasile Costache, Vornicul.
Lupul., Bogdan, Hatmanul, cumnatul lui Dimi-
trie Cantemir.
Vulpea: Ilie Tifescu, Stolnicul, (Frige-Vaca .
Ciacalul; Maxut, Serdarul.
Mdia salbateca: Ilie Cantacuzino.
Brebul: Burnuz, Postelnicul capuchehaia.
Bursucul: Lupul, Vornicul.
Nevastuica',. (Anita Helge) Fata Dediului, a doua
nevasta a lui Mihail Racovita V. V.
Guziul orb: Dediul, Medelnicerul de Galati.
$oarecele: Ursachel.
Caprioara: Caragiestii.
Liliacul: Marco pseudo-beizadea ? ginerile lui
Alex. Mavrocordat.
Vidra. Constantin. Duca-Vodli, fost ginere al lui
Brancoveanu.
Camila: Mihail Racovita.
Strufo-c'dmila: Mihail Racovita V. V., Post cum-
nat a lui D. Cantemir.
Caprioara de Arabia: Dimitrasco Caragea.
Moimala: Voroava Munteneasca.
 45

Rdsul: Mihalache Ruset,

Hameleonul: Scarlat Ruset.
Veverifa: Manolache Ruset.
lnorogul (Cal cu corn in frunte Dumitriascu
Voda, Cantemir.
Filul (Elefantul): Antioh Voda, Cantemn-, fratele
lui Dimitrie.
Camilopardalul: Alexandru Mavrocordat.
Monocheroleopardalis: Constantin Cantemir Vo-
dd, tatal lui Dimitrie i Antioh.
Molia. Atanasie Popazoglu.
Bout: Donici, Logofatul.
Du laid cel batrdn: Caramanli, Patelnicul.
Du Mow!: Hurmuz, Celepul,
Plotunul: Scarlat Caragea.
Bivolul de China: Patriarhul Ierusalimului.
PAs5rile (Muntenia)
Brehnacea: Constantin Cantacuzino, Stolnicul.
hohnu/. Toma Cantacuzino, Postelnicul.
U/iu/: Stefan, Paharnicul, fiul lui Const. Cantac.
si viitor Domn.
Cucunozul: Mibai Cantacuzino, Spatarul, fratele
lui Const. Stolnicul socrul lui Raco-
vita V. V.
Coruiul: Rilducanu Cantacuzino fratele lui Ste-
fan.
Heretiul: Radu Golescu.
Balabanul: 5erban Cantacuzino, nepotul lui
Toma.
Blendiul: 5erban Greceanu, logofatul, ginerile lui
Brancoveanu.
Corbul: Basaraba Voda (Const. Brancoveanu).
Lebada: Cornescu, Banul.
46

Bdtlanul: Dimachi, Capucheh,aia (reprezentantul

domnului la Constantinopoli .
Covodanul: Aga Vacarescu.
Papagaia: Papi Comneno.
Privighetoarea: Cacavela, profesorul lui Dimitrie
si
s Antioh Cantemir.
Coracopardalis: Nicolai, fiul lui fordache Ruset.
Lebdda batrand: Panaiotachi Tergimanul, dra-
gomanul Portii.
Cofofana: Gramatic muntenesc.
Lebada. Cornescu, Banul.
Pupaza: Verga (?
Potdrnichea: Fata Stanei.
_Cucwul Europei: Solul francez.
Vulturul panintesc: ImpAratul turcesc.
Alte Lighioane
Gaini, Ogari, Cotei
Gdndaci, rdn(ari.
Greeri, Albine, Furnice.
Mu#e, Broaste, Trdntori.
Tauni, Viespi.
Lindeni, Pdduchi, Lipitori.
Cancel.
Crocodilii: Pristavii Bostangiilor.
Mreana: Fata lui Brancoveanu.
Crocodi/u/: Iiasachi, pristavul Bostangiilor,
 Exposifia

De, 40 ani, mai ales, Muntenii se amestecd in

!rebuff le interioare ale Moldovei. In Moldova
rezista ultima rezerva: zeii. Aceftia, dupd is-
tovirea complecta q boierimei, se luptd cu in-
verfunare pentru independenid. Sunt lo(i mill-
tari, pe cdnd in Muntenia domn.esc oamenii ba-
rdui. Lupta se va termina cu dezastrul celor
cloud teiri, adica cu epoca Fanariotilor.
Familia de reizefi, care se luptd cu Muntenii
in ultima laza este cea a Cantemiretilor. Con-
stantin, kited, ajunge primul la domnie, prin pro-
priile lei merite. Apoi yin, la intervale implinile
cu oamenii Brancovenilor, Antioh si Dimitrie,,
cei doi fii ai
***
La moadea lei 'Constantin, (MOnocheroleo-
pardalis), BrAncoveanu (Corbel), in urma intri-
gilor Vidrei (Constantin Duca), care ii scrisese
de multe ori, ca Inorogul fDimitrie), Filul (An-
tioh), Lupul (Bogdan), Pardosul lordachi Re-
set), etc., nu vor fi niciodata prieteni lei, ob(ine,
odata cu maim Mreanei (Maria, fata lei Branco-
48

veanu) fi Domnia Moldovei. Brancoveanu, yra-

(ie averei lui colosale, deposedase pe Dimitrie
Cantemir, ales pomp de boierii moldoveni, la
moartea tateilui sau.
De aict incepe fi vrajba cea mare.
Cantemiretii dau bani la Constantinopoli f r
dau jos pe Duca. Antioh (Filul) vine la Domnie.
Brancoveanu, pune-insa total In joc fi readuce
pe Duca pe Iron. Lupta so intefelte. Bolerii Mol-
doveni se duc la Breincoveanu f i eer meizilirea
lui Duca, pentru tirania, ce intronase acesta in
Moldova. Batlanul (Dimachi), capuchehaia (Re-
prezentantul domnesc la Constantinopoli) des-
copere In acelaf timp, di Duca uneltefte contra
socrulut sau Brancoveanu. Acesta, alunci se de-
cide a-1 inlocul f i promite sa lase Cantemirefli-
lor tronul Moldovei. Insa, pe sub mond, dupa
ce incearca cu un aventurier (Liliacul), se mul-
rumqte al impinga la ,Domnie pe Racovit6 Mi-
hail (Camila, apoi Strujo-camila) foslul cumnat
al Cantemireftilor.
Aici stau lucrurile, in momentul ceind incepe
romanul.
(Aceasta expozi(ie se afla tocmai la Partea VI).
 Partea I
Suntem introdusi in adunarea Dobitoacelor
(Moldovenii) $i P6sArilor (Muntenii). In urnia
unei discu(ii aprinse si nehotarate soseste ordi-
nul lut Brdncoveanu (Corbul) de a elinirna din
domnie pe Duca (Vidra) si de a alege domn in
loc pe Racovit4 (Stru(ocamila).
Discu(iile se petrec, bine inteles,. in mod ale-
goric si in elementele actorilor prezentali f i ei
alegoric.

4
 I

Alai dinainte deck a ,se zidi temeliile Vavilo-

nului 1) si Semiramis!) a sadi inteansul raiul
spanzurat- (eel ce este until din seapte
minuni ale lumii) i Eufratul 4), vestit intr'ale
Asiei ape, a porni prin ulite, se vor scorni intre
creerii Leului 5) i tamplele Vulturului 6 vi for
de chiteala7) si volbura de socoteala ca aceasta.
Leul dar, de pre pamant (el carele, sliut tutu-
ror, este mai tare si mai vralmas decat toate
jiganiile).8) si Vulturul din vazduh (cine-si poate-
prepune ca nu este imparat tuturor zburktoare-
lor?)!), fiecare in sine si cu sine socotindu-se, si
Wand totul in searna.' cu amanuntul, recunoscura,
fiestecare dupd firea simtirei sale, precum ca,
mai tari, mai iuti si mai putincioase dihanii ca
dansii altele nu pot fi. frisk singuri cu stiinta i
simtirea for neindestulandu-se, vrura, ca,sa ade-
vereasca 1 sa intareasca socoteala lor, cu a W-
O Temellele Vavilonului= lnceputul rautatilor.
2) Semiramis=Pofta reuOtei nedrepte.
3) Raiul spanzurat=Fericirea nestab115.
4) Eufratu1=Nesatiul.
5) Leu1=Partida moldoieneasa.
6) Vulturul=Partida munteneasca.
7) Chiteala=Reflectitme, conceptime.
8) Jiganie=Tot neamul moldovenesc,
9) SburAtoarele=Tot neamul muntenesc.
 51

turor celorlalte jiganii ysi pasari ale lumii, 'astfel

ea, dovedindu-se ea."tre toate, i marturisire luau-
du-se din gura tuturpr, Imparatia, ce -'i alesesera
si socoteala, ce In gaud I0 pusesera, sa ramaie
in veci nemutata si neschimbatk
Asa dar, Leul, jiganiile in patru picioare cla-
titoare, iar Vulturul, pre cele din aer cu pene si
aripi sburatoare, ca la un Slat, de indata le che-
mara, i in clipeali le si adunara.
Deci, dinaintea Leului statura mai aproape
acele jiganii, sari purtau acme de moarte in colti,
in unghii sau in alta parte a trupului, precum.
sunt: Pardosul, Ursul, Lupul, Vulpea,
Mata salbateea si altele, cari se bucura de var-
sarea sangelui nevinovat si staruiese 'a schimba
viata naturala in moarte. Iar Inaintea Vulturului
statura mai aproapc-pasa'rile, cari au lanci otra-
vile, aducatoare de rani netarnaduite,. In dont on
in unghii, precum sunt: Brehnacea, Soimul, U-
liul, Cueunozul, Coruiul. Eretiul, Balabanul, Bien-
dial si altele asemenea acestora, cari daca Intr'o
zi nu vor varsa sange si nu vor gusta moartea
nevinovatului, a doua zi ar afla pieirea lor.
In acest chip, prin urmare, fiestecare Linea p-
ent cel mai de frunte de partea Imparatului sau
$i de ceata monarhiei sale. Aceasta pentru ran-
duiala cea dintai.
Randuiala cea de a doua, la Leu, o 'Olean
Cainii 1 , Matile de cask Bur-
Ogarii 2), Coteii s ,
sucul, Nevastuica, Guziul, 5oareeele si altele a-
1) Cainii=Capuchehaiele, reprezentantii Orillal. la Constantt-
nopoli.
2) Ogarii=-CAIAraqii.
3) Cate11.----Iscoadele.
52

semenea acestora, cari, pe cat sunt de vanatoare

pe atat se pot si ele vana si pe cat pot ele duce,
pe altele in primejdia mortii, pe atat li se poate
aducei dela altii lor, nu mai putin. Iar la Vullur,
a doua tagmay o coprindeau Corbul, Cioara, Pe-
licanul, Cotofana, Puhacea1), Cucuvaia, Caia, i
altele asemenea tor, can se bucura mai de graba
a lua de-a gata, fie macar si imputita, prada al-
tora, decat una proaspata, dar gatita cu truda
Osteninta) lor.
Iar a treia tagma, si pragurile cele mai de jos
(cad acestia nu se invrednicesc a sedea in scau-
lie) le tineau jiganiile si pasarile, can nu au in
sine vre-o putere, nici nu poarta duh vitejesc on
inimos, ci, pururea, supuse Si in cumpana mortii,
dramul vietii ii spanzura ca sufletul supus de
chienchiul negrijei departe sta" 2). Acestea sunt
Boul, Oaia, Calul, Capra, Ramatorul, Iepurele,
Cerbul, Caprioara, Lebada, Dropia, Gasca, R4.1a,
Curca, Porumbielul, Gaina, Turturica si altele
dupa neamul 5i chipul lor. Iar pe acestea le-au
adunal toate, nu pentru alta ceva, dar, ea nu
cumva, vreuna sa zica, ca nu r avut tiinta de a-
ceasta adunare, i ca, deci, neaflandu-se acolo,
n'au inteles ce a hotarat la urma sfatul.
Asa ca toate firile purtatoare de duh, si cari se
afla Intru monarhia celor doua (stihii) elemente
(pe pamant si in aer), sa nu se zica, ca n'au fost
de fata si ca numele lor au lipsit de pe hirogra-
ful 3) de obste.

1) Puhacea=Bufnita.
2) Boerimea mai de jos si neamurile Boierilor.
3) Hirograf=insemnare.
 53

Prin urmare, dui:a ce se orandui i se tocmi

in acest chip, adunarea acestor doug monarhii i
randuiala acestor doug soboare, se tam cuvant
mare i porunca tare dintr'ambele pArti, ca o-
Meth-0), cu cArti, i alergAtori sa se trimeatti in'
toate olaturile 2), astfel Ca, strigand crainicii prin
toate tarile i oraele, sa dea tuturor de tire de
aceasta mare adunare a marilor monarhii i,
cercetand, tot astfel, peste tot, sA poatA arta, de
este vreunul, dintre cei de duhuri purtatori, lipsa
dela adunarea tuturora i imprennarea for de
obte. Aijderea se porunci sa se zicA ingrozituri
i infricoituri unuia ca aceluia, care ar tAgAdul
a se obsti3) la acest sobor sau ar scorni astfel
de pricini spre apArarea sa; iar, kelui ce Impo-
.triVire cat de puling ar arata, se porunci a i se
pune pedeapsa cu moartea i prada casii lui. Aa
dar, ()data cu cuvantul li se Implinia i porunca,
i cum s'ar zice, cuvantul sosia data cu gandul
prelutindenea i preste tot, ca vestea cea aspra,
care pAtrunde tare urechile i ca inima inspai-
mantatA, care simte indata suuetele ". Iar aceasta
de oarece de alergaturile Olacilor celor iuti, i
de tropotele neobositilor alergAtori se ridica la
cer toatil pulberea de pc toatA calea; rasunau de
strigAte taxi toate vaile adanci; toate varfurile
inane ale muntilor de chiote iuti i huete groase
erau covarite; cat i campiile pustii i necalcate
se umpleau de groaznice striga'ri i de fricoase
laude. Nu ramanea dark nici se putea gAsi ure-

1) Curierj.
2) Olaturi=parti.
3) 0411=a se aduna Impreuna.
54

the pre pamant i In vazduh, care sa nu se sfre-

deleasca de .strasnicul sunet al acestei, vesti, on
de groaznicul cuvant al acestei porunci. Nu era,
nici se afla intr'aceste doua elemente (pamantul
"si aerul) dihanie, care sa nu se clateasca cu mare
frica, cu neincetat tremur yi cu mare groaza de
vartuteal-) puterea acestei invataturi. Caci, cu
cat vine mai napraznica vestea oterita, cu atat
scorneste mai mare turburare si grija", lucru
pentrt. care implinira toti porunca cu infaptui-
rea si se gasira deci la locul insemnat si sorocul
asezat.
Asa dar porunca acestor mari imparati, dan-
du-se si plinindu-se totdeodata, toate jiganiile
uscatului si pasarile vazduhurui se adunara in
pripi si se alcatuira fitecare, dupti chipul si nea-
mul sat' la ceata monarhiei sale.
Deci, precum s'au pomenit, fietecare se alegea
in partea Monarhului sau si se alcatuia, una
dupa alta, fiecare ceata, iar la urma, urma $i
Liliacul7 care prin aer, cu aripile, ce sbura si
cu slobozenia, se arata a fi din ceata sburatoa-
relor, adica sub stapanirea Vulturului, iar, so-
colindu-se alte lucruri firesti, se dadea In nea-
mul jiganiilor, adica sub domnia Leului2 . Acest

1) Vartute -vartoenie.
2) Lillacul (Marco). Nu se Ole cine este acest pseudo-bezade,
adica aka zis flu- de domn. Cearta celor doua pArti, pentru a
gl-1 apropria, a reprezinta ridicolul personagiului. Totu0 not dam
in Prefata amanunte asupra until pretendent din 1700, cars ne
permit a conchide, ca ne gasim in fate ultimului descendent at
lui Petru Raref, descendent pentru care se forma un partid
puternic, in momentul clod furtuna dela 1700 ameninta, ca gI
cea dela 1500.
 55

lucru fii i pricina cercetarii, i in urma a gal-

cevei Intre cele doua*Monarhii, fiecare socotind,
ca s'ar cuveni acest chip (individ) a fi supuis
siei, on de nu, a-1 sili A. i se cuvie. Caci: la-
comia marirei nu rivete la 1:mirttatea sau la
folosul lucrului, ci socotete numai a pune pre
altul mai jos decat sine, fie matar 1 fara foloS-;
de multe on chiar primete a i Se aduce paguba,
cu vointa on fara vointa, cu cunotinta on fara
cunotinta.".
Pentru acest f apt, scorninclu7Se dintr'ambele
Orli fel de fel de voroave, se umpleau, cu multe
chipuri de cuvinte gretoase, urechile amanduror.
Imparatilor. Caci, fitecare tragand cu inima spre
partea Imparatului sau i staruind cu sufletul
spre adaugirea Monarhiei sale, scotea acestora
biruintil i (afirma) adeverea el chiar aa tre-
buic sf,, fie. 'Iar de cumva at fi Post sa se intam-
plc almintrelea, atunci ar fi zis ca scaderea
cinstii (lucru care mai mult decat altele stra-
punge inima stapanitorilor) i micorarea .sla-
vei 1 a fost sa fie aevea 2) i ar fi strigat: O
pofta oarba a jiganiilor, n'ati socutit i lucrul
din potriva3)! Marirea se sprijinete pe aceia ca
ea cearca ,pe eel ce nu o cundate; vorovete i
cu cel ce nu o aude; cu acela are a lace, care nu
a vazut-o; dupa acela merge, care de dansa fuge;
pre acela cinstete, care o bags mai putin in
seams; pre acel, ce nu o portete, 11 poftete ea:
celui, ce nu o vrea, inainte li iese: i celui necu-
1) Slava.m6rire.
2) Aevea=ln realitate.
3) Din potrivareccontrar.
4) Vorovf, voroavA=vorbi, convorb,i, discuta.
56

noscut pre samd; i se cid 1). Iar firea marirei cea

mai de seama este, ca s paraseasca pe eel ce
o cinsteste, 1, cu acela sa ramaie, care o necin-
steste".
Si amandoi Impdratii fura clatiti2 de lucruri
ca acestea contrare si fietecare nu salta nici in
sus, nici in jos in valurile chitelilor 3) lore Caci
inima pentru lacomie, li Inota in valuri mai mari
decat corabia in Ocean". Mai mult Inca socptiau,
ca de vor scoate aceasta intrebare (chestiune
la iveala, on can pofte ale inimii for ar izbandi,
tot s'ar socoti a voi frangerea4) celuilalt si a in-
tristdrei lui. Iar pe de altd parte ii parjolea, cu
nestins foc de pail, pofta lacomiei, jarea marirei
numelui si a ldtirei impar4iei. Caci focul pof-
tei nu este mai jos in stapanirea arsurei, decal
metalul Infocat" 5). $i asa acesti doi hnparati se
luptau cu duhurile, intr'un nepovestit chip, si
precum unul nu biruia, asa si altul nu se biruia.
Simiau doar, ca ar fi in ei si peste puterile sim-
tirilor lor, o luptd nesimtitd, care nu nadajduia
nici spre biruinta, nici spre nebiruinta. Puterea
li lipsea la aitandoi spre cunoasterea sfarsitului,
si neputand a se indestula dupa pond, duhurile
acelea tand biruia, tand se biruia, (cand biruia).
Caci, precum indreptaru16), numai pe- lucrul
stramto dovedeste, nu si pe sine, de este drept",

I) A I se Incredinla.
2) Clatiti =loviti.
3) ChitealA=plan,
4) Frangere=infrangere.
5) Infocatm,Incandescent.
6) Indreptarulmlndreptatorul.
 57

tot asa si ei se masurau si se pricepeau unul pe

masura celuilalt.
Catava vreme dara rasboi numai spiritual
(duhnicesc)- se bath intre acestl doi Monarhi
vrajrna }i si ca sufletul intelept, care se pleaca
si la 'socokeala vrajmasiei", facandu-se ca cum
voroavele strancenoase ale sfetnicilor n'ar fi a-
juns la urechile lor, si ca cum ideia acea primej-
dioasa nu s'ar fi cuprins in mintea lor, fietecare
chema pe sfetnicii sal, Si li porunci: Lucre in-
teleptilor nueste a scorni mare galceava pentru
lucruri midi". Deci socotim, ca not dela dansele
on ele dela not sa le abatem. De aceia am zis;
iniru descalicatura1) gaiceVei acesteia, sa oprim
puterea Monarhiei noastre si sa punem acestei
monarhii, drept epitrop 2), Democratia noastra:
Ea va avea sa scuture3) lucrul acestar s-1 isco-
deasca 4) si sa aleaga, ce ar fi mai cu tale din
ambele parti, iar cand va fi sa ajunga in fafa
noastra, lucrul sa nu pare nou, ci ceva vechi, ca
din batrani venit, si jigania tea mica 5) sa treaca
in partea .cui va trebul.
Sfetnicii laudara tare sfatul Imparatilor lor
si ridicara la ceruri mintea lor, pentru ca in
chiverniseala 6) lucrurilor publice socotesc, nu
atilt cele ce pot, ci cele ce -nu pot si pentru ea
nu puterea li sloboade mandria si nici nepu-
tinta mania.
I) Descalicatura=Tranqare.
2) Epitrop.DomnItor
3) A scutura==a discuta.
4) A iscodi=a cerceta.
5) Liliactil.
6) Chivernisealtwconducere.
-53

Asa dar Senatorii, dupd ce isi laudara fiecare

Imparatul, sa Intoarsera, la locurile tor. Dupa
aceia incepura a -ti triinite unii catre alt.ii (vetti)
invitatii pentru adunarea de obste a Democratiei.
Dar, dupa ce trambita Democratiei canta In
auzul tuturor, dintr'ambele parti, fiecare dihanie
incepit a da glas de sfat i Invatatura 1). $i asa,
cati mai dinainte erau ascultatori, atatia se fa-
cura invatatori. Caci, ce mai inainte nu era
iertat in fata Imparatului, acum in lipsa acestuia
iesia la iveala fara sfiala.
Din cuvintele si sfaturile for insa, nu Se inte-
legea aliceva, decat chiote i huete: Cad: pre-
cum picaturile ploii, cazand pe pamant, dau un
huet, iar nu glas tocmit (sunete muzicale si pre-
cum toate coardele unui organ de muzica, lo-
vindu-se-toate deodata, dau o rasunare oarecare,
dar nici de loc o melodie tocmita (muzicala)
dupa pravilele muzicei, asa este si cu voroava
deodata (laolalta) a celor multi". Jiganiile mai
vazand-u-,se in vole,- socotiau, ca a acelui invata-
turd se va asculta. care se va striga mai tare. A-
sijderea dihonia2 si zarva tor, intru a sti
nine va judeca si cine va sfatul, fit mai mare,
decal galceava pentru alegerea acelei pasari-do-
bitoace, on jiganii-pasarite 3 .
Pe cand Irma ambele parti ale celor dourt
Monarhii imparechindu-se in astfel de chip si
improscandu-se, fara isprava, cu cuvinte fard
rosl si nedornerindu-se, ce ar fi mai de isprava

I) A sfatui, a da leclii.
2) Dihonie=neintelegere.
3) Liliacul.
 59,

de lacut, deodata, Vara vests, sari in mijloeu.1

teatrului jigania, ce se Chiama Vidra 1 isi in-
ceph, ea obraznicie, astfel Proimiulty vorQavei
sale.
Intre filosotn fizicesti este o axioma ,,ca
eel de asemenea iubeste pe cel de asemenea
sic ". Asa dar pasarea sburatoare, on cand ar
grill pricina pasarei sale, fotdeauna i-ar tine mai
cu priinta partea, decat ar poftl pravija dreptatii.
Asijderea pentru dobitoc. De unde urmeaza ca
sub poala priintiii sau nepriintii 2 , pururea s
ramaie ascuns si acoperit chipul adeverintii 3 .
Precum si In teach stramba nu poate infra on
les.' sabie dreapta",- asa si luarea fetli i scoate.
alara dreapta judecata. Pentru acest lucru, eu,
cu proasta mea socoteala, as afla Mai cu folos,
ca galceava zadarnica s'o parasim, si sa gasim
un chip care sa zica ce e dreapta socoteala $i
judecata. Asijderea as sfatui ca sh punem capat
galcevei cu un ceas mai inainte, caci galceava
lunga este intocmai cu boala hronica".
Nu sfarsise insa bine cuvantul sau. Vidra, si
pasarea Batlan5 Incepit a o tastui (St! St! cu
mare manic, a-i face semne din ochi -si din cap.
si zise apoi:
Tu, Vidro, de ai fi sau. din pasarile sbura--
toare sau din dobitoacele umblatoare 6), ar putea
1) Proimiu= Expositia.
2) FoIos.
3) Fata adevarulul.
4) Luarea in seams a formei.
5) Post capuchehaie (reprezentantul domnului) la Cospoli.
6) De mama roman de tats grec. De forma, acesta va fi
pretextul excluderei MI Duca. In fond, este tradarea luI Bran-
coveanu.
60

cineva zice, ca ai i i avut tiinta de doaral) am-

belor parti. Dar aa, supus5. fiind dintr=alta stihie
(element)/ i subt alts Monarhie, cum socoteti,
ea vei putea da sfatul cel mai bun, pentru lu-
eruri tie necunoscute. in raclAcina (fondul) lor?
Mi se pare, ea mai bine ar fi pentru lucrurile,
can nu le -ai, avut inainte 'mergrttoare simtirei
talc, sa nu te faleti a le ti; cad tiinta diri po-
vata simtirilor se afla", Dupa cum tie toata
lumea, nu orbul, ci eel cu ochi judecA vapselele
i cel cu urechi, tar nu cel surd, alege frumuse-
tea, si dulceata versului".
Au, nu to odinioare, primblarldn-te prin fun-
dul marii, te sipureai2) dupa vanarea petelui,
jar eu te oOndeani din fata apei? Ce poate fi
una ca asta, ca ai venit nechemat5. la locul, ce
nu ti se cade, sau de te-a chemat cineva, aceasta
s'a facul prin greala nestiintoi, caci ce treabrt
are Caincle mrtrii Si Vidra cu jiganiile uscatului?
Au doarA. vii sa zici, ca din fire aa eti tocmita3
ca, de pe uscat fiind srt aibi totui putere, Para
trebuint.a aerului srt poti zabovl multi vreme In
apa? Si aceasta ar fi mai mutt inpotriva ta, caci
pulea-va atunci i racul, sa se numeasca jiganie
de pe uscat, caci prin otav5.4 se nate? Dc care
lucru deci socotesc, ca cu obra'znicie te afli ne-
chematii,4si ca, de- nimeni neintrebatti, slat spur-
cat ai dat. Caci pre cat este de folds la vreme
cuvantul cuvios, cu atat este de imputicios, cu-

1) Durere.
2) A se sipuri=a se, strecura..
3) Tocmita=alcatuitA.
4) Otava=iarb5. finis.
 61

vantul aceluia, care de nime neintrebat, da tu-

turor sfat" ....... ,
Toate gloatele nu se mitara de cuvintele pro-
stului Bat lan, ci Inca placandu-le foarte, cu mari
laude le laudara. asa, Indata, despre partea
pasarilor, intr'o inima i intr'o gura facura bate
alegerea, ea Vidra Wei cum in ceata sburatoarc-
lor grt nu se poata numl, precum trebuie a lipsi
si din Monarhia Dobitoacelor. La aceasta sen-
tintri s'ar fi scornit multa sfada si voroava sdrun-
cinata, de n'ar fi fost Brebul1), sa apuce cu un
ceas mai inainte spre descoperirea adevarului. A
Brebului voroava fu darn intr'acest chip:
Vidra, odinioara era si se Linea din nea-
mul postru, 1i ii era traiul cu noi deavalma pre-
cum dovedesc si fala gi parul, macar ea statul
l. s'a schimonosit de mojicie . Wand Insa ca

vilejia sufletului, care la noi este parlea trupultri

cea rodit6are, scade din zi in zi, apoi vazand si
alte lucruri de viclesug, amageli i rautati, pre-
cum sunt sicofandiele, clevetelele, minciunile, la
care se adauga si furtisagul, etc., cc sunt vrednice
de neamul nostru, macar ca de multe on am
certat'o si am dojenit'o2 .

Pentru aceste pricini am ras'o cu Mill din

tabla neamului nostru sl am izgonit'o din hota-
rele tioastre. Cad mai mult folos aduee publi-
cului a izgonl din sine un chip rau, decal a primi
zece buni".
Dupa aceia, ea din trufie sau temandu-se, sau

1) Fost capuchehaie.
2) Cauzele reale ale mazilirei lui Duca. Necredinta fats de
neamul pasaresc, adica fats de Brancoveanu.
62

rusinandu-se, a se da in ceata allor jiganii cad

mandria fiind de tot oarba, (IA peste cei mici ca
si peste pei maH) a parasit locasul statorit de
pe uscat si si-a ales a petrece viata turburata si
neasezata ca valurile ce le .poarta in spinare si
a-si .potoll foamea en pitceil .
Dar, tine este neamului sau nracios, cum poale
fi strainilor dragostos?" de aceia, not o slim de
atata vreme in pieire, iar acum iat'o si in gloater
amestecata.
Cu totii primira marturia Brebului, si cu Lola
alesera intr'un sfat sa se goneasca Vidra din a-
mandoua mogarhiile 2). Caci precuin celui bun .

ii sunt rude totj strainii, ii e parinte tot batra-

nul, ii e frate tot vrastnicul, ii e mosie tot locul;
tot asa si celui rau, toate rudele ii stint stfiiine,
si toga mosia ii este nemernica".
Vidra, vilzandu-se osfindita sl izgonita din luate
celele, fie pentru viclesugul ei, fie pentru pizma
altora (caci pizma veche este cariul din inima
copacului fie pentru bunul sfat ce dtiduse la
vreme area, de i-a fost rnintea rea, mai rea sa
flea, iar de,-i fusese bung, spre rea socoteala
intoarse. Intoin-se deci voroava intr'acest chip.
De vreme ce pre mine ma lepadati din ceata
celor cu patru picioare (caci in partea zburittoa-
relor sa fi fost, nici chipul, nici firea nu ma a-
rata), urmeaza deci, ca in monarhia celor de
apa sa ma dau. Fie dar asa! Caci ,,limba gloate-
lor este vraja bozilor, si mai lesne ar fi a poprl
apa curgatoare, decat a stapani linibele cele

1) Fugit pe malurile Bosforului.

2) Aceasta reprezintA respingerea candidaturei.
 63

multe". Insa, de oarece aceasta se atinge de r-

dacina adevarului; nu voi parasi insa dreplul de
a gill.
Bat lanai, fiind pasare de apa sau peste de
aer, caci si in fundurile apelor si prin aer are
slobozenie, Insa, trebuie sa zic adevhrul, tot pa-
sare ramane, mlicar ca li e la gust carnea ca a
Delfinului, si macar ca mi s'a intamplat de mult-e
on a-I vedeh incalcit prin navoade $i a-,1 scoate
inecat, caci 11comia, astupandu-i ochii, in loc de
vanat, el se vaneaza. Aceasta desigur it scoate
din ipopsia pestelui, si cu toate ea mie imi este
dusrnan de moarte, eu totusi nu pot tagadul adevh-
rul, caci nu putin este vrednic, a marturisi a-
devArul .i pentru neprieteni". De aceia cred, ca
.i pedeapsa noun peste cea veche nu trebuia a-
daugata, cum zice vechiul canon. Destul era iz-
gonirea mea si dintre rudele si din mosiile mele,
ce ar fi trebuit Inca sa mai fiu izgonit si dintre
pasarile straine, dupa cele spuse debatlan des-
pre mine?
Dar ma intorc la cuvantul ce vreau sa zic.
lath dar, CA cu. Ora batlanului si numai cu o
marturie a Brebului (si aceasta impotriva legii
tuturor legilor: ca numai cu o mArturie a se
dA sentinta si pedeapsA vinovatului m'ati lepA-
dat dinteambele izvoade. Dar as pofti sa stiu, en
ye privelegiu puteti strica axioma vechilor filo-
soil $i matematici, cari zic: Cele cari sunt in-
tr'un chip eatre al treilea, tot intr'un chip sunt
inire sine" 1). Cad Vidra nu topise putine fAclii
asupra cartilor filosolicesli . De vreme cc eu am

1) DouA lucruri egale cu al treilea sunt egale !titre ele.

64

cazul in prepusul dobitoacelor i pasdrilor, ca sa

fiu de apa, cu cat dara, va rog, mai vrednicd
este sd se numeasca pasare, cel care este Fara
prepus dobitoc, si dobitoc, eel care Fara prepus
pasare este.
Nu v mirati de ale mete impleticile protases
(premize), cad simperazma (concluzie) va iepl
aralatoare a adevarului. Astfel cloud firi nepu-
tand sta intr'un ipochimen 1 , ar sta totusi Ina-
intea fetelor on a faTarniciei voastre pi ar afla
mai mare dreptate, decat mine, pe care m'ati
osandil asa de greu.
La acestea zambira cu totii, apoi rasera, iar
mai pe urma hohotira cu. chiote, zicand: Vidra
si-a pierdut, ()data cu neamul, si gandul si cu-
vantul. Cad tine poate cuprinde cu mintea cloud
firi Intr'un ipochimen? Sau tine a vazut vre-o
data pasare-dobitoc on dobitoc-pasare?
Vidra atunci zise: Intr'acest chip si eu mai
mai inainte nu sfarsiam a ma mira de himera
filosofilor; socoteam, ca i voi acum, peste
putintd a fi aceasta in fire. Dar, de vreme, co
Brebul s'a fdcut peste, cu /cat va fi mai lesne
pdsarii sburatoare a se face dobitoc, ca cele Im-
blatoare, in patru picioare! Si Inca de veti vrea
sd va pricepeti mai departe, vi se cade sa
mai Intai, ca silogismul are aceasi hotdrare la
Logicd ca pi trigononul (triunghiul) la Materna-
tied. Deci socotiti acum binisor, cd pentru ca eu
am putere a trage sau a nu trage aertil In mine,
caci pot locui in cloud stihii (elemente), ma o-
sanditi si ma izgoniti; iar altd pricing nu puteti
I) Ipochimen---Tip reprezentativ.
 E5

descoperl in mine afara de aceia ea eu sunt dil-

ruit din fire mai mult decat alte dobitoace; dar
cel ce. nu are nici o parte deplina, i nici cele
fireti ale unei firi nu are, oare pe acela cum II
veti judeca? Caci, cum am zis, simperazmaoa
(concluzia) trebuie s urmeze protaselor. Iar a-
ceasta minune se afla printre voi, a jiganiilor i
pasarilor, i este Camila nepashrita sau pasilrea
necamilita, careia unii ii i alcatuiesc numele de
Strulo-camila1). Ea, dupa hirisie (natura), ca-
mila nu poate fi, caci 9 vadesc penele, i nici
pasare, cad o parate nezburarea In aer i vAn-
tul, care nu o poate ridica. Aa fiind, putea-va
cineva cu mintea Intreaga sa zica ca toate cele
ale pasarilor sunt In Struto-camila? Urmeaza
deci, ca, sau pre mine nu m'ati cunoscut, sau pre
aceasta dihanie sa o cunoateti; iar aa radacina
adevarului atingand sa aratati: ca nu pizma ve-
che v impinge la lucruri noun; sau s marturi-
siti, ca purtati reeri de amnia In capete de
hartie".
Iar cuvantul meu eel mai de pre urma este:
ca adunarea aceasta chezi rai i-a vrajit; de
vreme ce numele-i adunare, iar ea este stramu-
tarea lucrului altuia; astfel ca numai slova titlu-
lui li este Monarhie, fapta-i fiind tiranie.
Acestea zicand cu lacrami, Vidra, se duse,
dupa porunca, in izganie (exit), la marginea gar-
lelor2 . Ieind lush' de acolo, Indata iei i Ca-
prioara pusliului Arabiei in mijlocul gloatei, care

I). Alegoria reprezinta pe un Moldovean partizan al lui Bran-

coveanu.
2) La Fanarul Tarigradului.
5
66

dovedi, dupa silogismul Vidrei, lucrul cu ispitii

in aces! chip.
Vidra a pus socoteala logiceasca pentru
Strut, eu insa s va spui, ce au vazut ochii ara-
pesti. Eu, cu Struto-camila, locuim amandoi in
pustiurile Arabiei. In partite acelea campiile nu
Inverzesc niciodata, ci galbenesc, pururea cu ni-
sipuri. Chiar de s'ar'naste vre-o buruiana acolo,
se acopere de holbprile cele maxi starnite de
vfmtul Austrului. Nimeni nu poate numi acele
locuri altminteri decat, on munti clatitori, on
campii nestatatoare. Deci, mutandu-se cu vantu-
rile si locurile, nu poate sa ramaie neacoperit
nici un fel de copac sau buruianii de nisipuri,
afara de cei inalti, can se chiama Finiti. In a-
cesti Multi niciodata nu mi s'a intamplal a ve-
dea urcata Struto-camila. Mai mult Inca, Arabii
scornind asupra noastra de multe on gonitoare,
pe amandoi in nisipuri ne alungau, iar Struto-
camila ra'manea indaratul meu si cadea in pri
mejdie de moarte, de oarece nici cat iepurile nu
putea sa se ridice in aer. Din pricina acestui lu-
cre, socolesc cuvintele Vidrei ca adevarate.
Iar in Monarhia pasiirilor era o pasarc, ce se
chiama Corb, care, pacar ca din tagma a doua
era, Irma, printr'o intamplare, pe acea vreme era
Vulturului epitrop 1 Acesta avea in voia sa, a
face, on a desface toate lucrurile din monarhia
pasarilor, si nu putea cineva scorni nici glas nisi
cuvant in potriva lui. Ca in vremile vechi pof-
tele stapanilor pravile de lege crau supusilor".
Aceasta pasare, precum pofteste moartea tuturor

I) Domnitor in Muntenia,
 67

Dobitoacelor 1), i precum pe dinafara este nea-

gra, Si mai poneagra de pizma i manic este pe
dinauntru. (Pricina acestei pizme se va zice la
locul ei). Caci precum arsita soarelui pelita o
mules din alb in negu, asa si pizma inimei mutes
gandul bun in rau". Deci Corbul, railcar ca.' au-
zia cuvintele Vidrei, dar cu greu i cu grekata le
suferea. Caci cuvantul bun si neplAeut este ca,
doftoria grietoasa, insa folositoare. La eel inte-
lept este asa; iar la cel nebun este ca otrava in
maruntaiele sanatosului". Toate acestea le sufe-
rea Corbul insa pentru a vremii neindemanare,
dar amaraciune cumplita o dospia nu numai in
glas, ci si in pantece. Catava vreme se sill chiar
a face un silogism impotriva Vidrei, avand alts
parere asupra dihaniei proaste, ce se chiama
Struta-camila.
Si dupes ce multe sudori varsa, silogismul din
protase in acest chip incuid.
Toata dihania cu doua picioare, cu pene i
ouatoare, este pasare. Struto-camila este si ea cu
doua picioare, cu ouatoare i cu pene, deci fara
nici un pjepus, este pasare.
Iar dupes incheierea acestui 1Silogism, palinodia
retoriceasca incepa a poftori si crangai mull&
vreme: Pasare este Struto-camila, pasare este,
1 iar zic pasare este Stnito-camila... i asa mai
departe 2).
Apoi iaeasi se inturnau in el hotarele logicesti.
Pasarea se oua, ouale sunt ale pasarii. Strutul
1) Vechea vrajba amintitA mai sus,
2) Cauta pretextul, ci este dintr'o tarn, ca deci nu e amfibie.
0 face apoi pasAre pe aceasta pentru ca este omul lui Branco-
veanu.
68

se oua, oua are Strutul. rata deci ca pasare este

Strutul.
Apoi iarasi ca inainte, inturna silogismul, nu-
mai ca cu alta forma. Pasarea are pene. Struto-
Camila are pene. Iata dar ca Struto-camila este
pasare.
Asa dar Struto-camila, precum pang acuma a-
devarat a fost pasare, asa si de acuin. Inainte
vrednica este a fi. $i Inca nu orice pasare. Ci
una slavita, laudata., de vreme ce deosebit de
trupul ce poarta, mai are si oarecare evghenie
(boierie) in neamul sau.
Toti Sqimii, Ulii, Coroii si alte pasari de star-
vuri iubitoare, laudara cu multe lingusituri si
ridicara peste nouri crangaitul si intelepciunea
Corbului. Ca mai toti supusii, de frica, sunt o-
bisnuiti, nu cu adevarul, ci sa laude ceia ce sta-
panul pofteste". Fietecare in sine socotia, ca alt
silogism impotriva acestuia, nici ca se poate afla.
De aceia si pasarile, la auzul dovezii ca aceasta,
amuteau. $i erau mai, mai, dupa voia Corbului
sa se lase, de n'ar fi lost Ciacalul ($acalul sa
alerge ca'lre Hulpe (Vulpe) 8i sa-i zica:
Frate Hulpe, poti rabda sa se afle printre
pasari dihanie mai cu socoteala si mai cu mes-
tesugul Logicei, deck printre noi?
La aceasta intrebare a Ciacalului, Hulpea rase
pe sub mustati si greu raspunse: (caci la intre-
bare grabnica, slat greu a da, este semn de minte
ascutita").
Doua lucruri ma opresc a ma pune la i-
veala. Unul. ea din fire sunt mai bucuroasti a ma
sfadl cu mestesugul decat cu taria. Altul, ca in-
totdeauna voia Vulturului m'am obisnuit a cauta,
 69

pentru ca adesea s'a intamplat a ne span. a-

mandoi la o inasa si asa ma sileste a-i arata fata
prieteneasca. Deci de vei vrea sa ma asculti, sub
pielea Ciacalului pune mestesugurile Vulpii, si
gura to graiasca, duhurile mele impungatoare.
Atunci Ciacalul zise acestea catre Hulpe:
Eu, dup5 cuvantul tau nu ma feresc nici in
fundul marii sa ma afund, nici in mijlocul focu-
lui sa ma arune, si nici sa-mi crut viata, caci in
lumea aceasta, nu numai pentru agonisire ma
trudesc, ci si pentru paza cinstei. Cad spre cas-
tigare sl agonisire, sudorile trupului sunt destule;
dar spre paza nebetegirei cinstei, trebuiesc la-
crami de sange". Cad asemenea este cu mutt
mai lesne cetatea cinstei a dobandi, decat a o
strajui pe aceasta de prieteni si a o pazi nebi-
ruita". Asa ca., socotesc, dela duhul tau voi ago-
nisi cuvantul spre stricarea silogismului Corbu-
lui. Numai, din cele spuse, una ma face a socoti
mai tare, adeca cuvantul tau, ca de frica Vultu-
rului, Corbului dai ascultare. $i aceasta cred, ca
fara primejthe pentru mine nu poate fi. Vrand
nevrand, tu, intr'o parte dandu-te, eu, in gura
Corbului, fara ajutor, voi ramane. $i s'ar putea
zice, ca ai vrut sa scoti sarpele din borta cu,
mana altuia, si ca, pe mine, m'ai facut cleste im-
potriva jaratecului.
Vulpea pe loc incepa cu juraminte a scoate
din prepusurile 1) acestea pe $acal. Cad jura-
mintele nu s'au scornit pentru alta, intre muri-
tori, decal numai, ca sub numele lui D-zeu, sa-si
poata demonul, mai lesne, luera mestesugurile
lui". Vulpea deci zise:
1),Prepuspresupunere.
70

Iubite prietene, zisesi ca, pentru frica Vul-

turului, pa'zesc cinstea Corbului. Dar de inulte
on si cucosului ii dau cinste si inchinaciune, caci,
dupa vant, intorc panzele. Altfel ar fi nebun
corabierul, care ar indrazni a pune panzele im-
potriva vantului". Insa adevarat trebuie sa ra-
male ca., eu, cu neamul pasarilor, dragoste nu
poci avea. Iar unde nu este dragoste adevarata,
acolo cinstea este de frica; .i unde cinstea se face
de frVa, acolo se asteapta indemana vremii".
Pentru acest lucru, intai, am luat plecare din
fire, apoi blestemare din parinti. Niciodata nu-
nil deschiz inima de tot catre cineva. Caci cu
anevoic se poate ascunde un gand in doua inimi;
una si cu mare greutate abia II poate stapani".
De aceia, nici cu vre-o pasare nu leg prietesug,
decal numai en Vulturul si Corbul, pentru ca
adesea chivernisealti politiceasca face sa Ita-un
hrana impreuna. Insa, on cand, cu vre-o pri-
mejdie, penele li-ar cadea, on schimbarea tulce-
lor li-ar scadea puterea sburtirei, lard prepus,
pe cat de vanjoasa carnea le-ar fi, tot mai dulce
este decal. cea a starvului. De altminteri ,,De
multe on clontul Corbului si al Vulturului s'a
vazut scobind ochiul vulpei". De oarece pasarile
acestea, din fire, nu numai dobitoacelor, ci i
pasarilor, ci si lighioanelor taratoare, ci tii
mortilor neprietene sunt; asijderea nu face deo-
sebire intro Inghitatura mare on mica, grass on
slabs, ci cu nesat socotesc tot. Caci lacomul si
satul, tot flamand este". Iar lacomia nu se opreste;
nici in hotarale geometrice.ti, nu se covarseste;
nici de excentrurile astrologicesti; nici nu cauta
 71

materia vi forma filosoficeasca; nici nu cunoaste

deosebire vi alcatuire logiceasca; nici nu a as-
cultat in Retorica tiopul indestularii; nici n'a
invatat in Gramatica graiul fara chip si cuvantul
.a ajunge. Caci, precum sa vede, nu este ucenica,
ci didascala Alhimivtilor celor ce, nici fundul
ma'rii, nici grosimea pamantului, nici vinele me-
talelor de pe sub munti, nici departarea, nici pri-
mejdia mersului, nici iuteala, nici arsura, nu-i
poate opri dela aurul prefacut, de fantezia lor,
In acest chip, Vulturul vi Corbul fiind, cum ar
fi cineva fara de creeri, ca s le faca pond de
stivarsirea raului catre dobitoace ca noi?
Asa dar, cunoaste iubite, inima mea, precum
este si iesi din toate prepusurile tale. Eu spre ri-
dicarea cinstei a tot neamul dobitoacelor ma
trudesc, pe cat pot. Cad, marirea sl lauda nu-
melui celui mai de frunte este, cand cineva cu
ostenintele si sudorile ce a varsat pentru movie
si neam, n'a bagat in seamy toate primejdiile".
Saracul Sacal, macar ca viclean, dar de vi-
clean fiind laudat, inghiti, cu bucatica dulce a
Vulpei, si undita amara a otravei. Asa dar, in
mijlocul teatrului iesi cu mare indrazneala, si
facii inaintea gloatelor cuvinte ca acestea.
Vidra, neam cu prepus1), a grail insa fara
prepus, si a sfatuit sfat inteadevar prietenesc.
Dar. unde urechile sunt astupate, acolo toate
adevarurile se par basme". Tar Scrasnetul cel
mare al rotilor astupa voroava carausilor". Asa
Meat. In loc de multumita pentru adevar, ea s'a
vazul izgonita si din tara si stearsa din izvodul
1) Prepus 1nseamnA aici banuiala.
72

neamului sau; iar toga pricina nu i-a venit decal

din vechea pizma si neascultarea voroavei el.
Caci vantul viforit, neauzit face viersul muzicei
cel frumos intocmit". Dar vantul Austrului su-
nand, si dand lute() parte haina adevarului, fu-
rata de minciuna, arata grozava .goliciune a a-
cesteia.
Schunas in doua picioare, silogismul 1 durni-
sale Corbului, se vede a fi intemeiat, spre bite-
meierea vredniciei Struto-camilei. Irma lucrul,
dupa socoteala adeva'rului, cu mult intealt chip
se are.
Hirisia (insucire naturals) se cuvine totului, fi
fitecaruia fi pururea. Cea mai generala a pasa-
rilor este a zbura. Nu penele si ouatul le deose-
besc dc alte dihanii, ci sburatul. i searpele se
outi, dar pasare nu este. Chiar numele for pe
toate limbile inseamna a sbura.
Pc elineste ptinon; evreieste ho f; arapeste tair,
latineste volatilis, iar pe limba noastra shard-
toare.
Asa dar, Struto-carnila lipsindu-se de aceasta
insusire naturala, pasare nu poate a se numi.
Ca precum omul se deosebeste de alte dobitoace
prin socoteala si ras, asa si pasarea prin sburat.
(Piuitul lui Porfirie 2) nu o deosebeste). Caci de
ar fi dobitoc in patru picioare cu socoteala (ju-
decata) om s'ar numi. Asijderea, de ar fi om cu
pene, care A. sboare, pasare s'ar numi.
Au, Vidra nu prezentuieste toata dovada? De

I) Cantemir noteaza : silogism, mazilirea unuia din domnie

*I venirea altuia.
2) Cele 5 glasuri, de carl se va vorbi mai jos.
 73

vremc ce ea are toate insusirile dobitocului in

patru picioare, si numai unei intamplari i-a venit
pe deasupra si putinta de a se sluji deopotrivA
1 de aer si de apa; ati ters'o din catalogul jiga-
niilor pentru adaugire si nu pentru scadere de
Insusiri. Au oare de s'ar afla vre-o lighioana
printre not s- poata vietul, ca Salamandra, in
para focului, ati izgoni-o si pe ea din Monarhia
noastra? Acest lucru, de l'ati face, fraplor, mare
prostie all face. Caci tine e impodobit cu mai
multe vrednicii, acela trebuie sa aiba mai mare
cinste". Drept care socotesc sa fim ascultatori a-
devarului si nu glasului Corbului. Si deci, de s'a
radiat din tabla amanduror Monarhiilor pe Vi-
dra, asa si Struto-camila sa se stearga din izvo-
dul celor cu patru picioare i celor cu aripi sbu,
ratoare.
Aceste cuvinte indraznete ale Sacalului um-
plura urechile si impunsera inimile tuturor. Toti
ramasera in ingaimare a raspunde. Tarimea ar-
gumenturilor ii speria. Indrazneala voroavei ii
imblanzi.
Asa ca, tusind si scuipand cuvintele, Lupul,
(care nu este jiganie proasta) incepa a gill
astfel:
Amandoi imparatii zisera dela inceput ca
din pricinele midi se nasc galcevele mari" pa-
rere, pentru care face dovada pricina scornita
de mica jiganie, ce se chiama Liliac. Noi, neso-
cotind cuviintul lor, si ferindu-ne de capul vipe-
rei, am cazut cu nesocoteala in coada scorpiii.
Si nu spre asezarea galcevei acesteia s'a facut
totul, ci spre vechea obrinteala a pizmei, care nu
tamacluieste ranile Monarhiilor.
74

Intai, trebuia scos afara, fara zabava, pe cei

aducatori de galceava. Cad precum cineva pen-
tru mantuinta trupului sufere arderea i taierea
unui madular, aa Si in Statul public trebuie so-
cotit cu un scornitor de galceve". Caci, ce fo-
los ne-a adus noul Vidra cu sfatul ei fara de
vreme? Dar Batlanul, impotriva Vidrei? Pe Breb
tine l'a chemat la marturie? Numele Struto-ca-
milei i silogismul Corbului, impotriva voroavci
Ciacalului, ce folos au adus? Vanatoarea Arapi-
lor, fuga Caprioarei i primejdia Struto-ca'
la acest sinod, ce ainestec au avut? Adevarul este,
ca zavistia este jiganie cu multe capete. Caci Bat-
lanul, socotind ca Vidra imputineazil vanatul
prin garle, iar Brebul, prieten cuiva, sa fie nu
s'a vazut, s'au impreunat in para asupra Vidrei,
cu toate ca blana Brebului este asemenea celei
a Vidrei. Ciacalul i Caprioara partea Vidrei ti-
nand, silogismul Corbului au risipit i au scornit
mii de earl. asupra Struto-camilei. Acesta iara5L
de se va tavall prin gloata, galceava intorcandu-
se in, roata, se va scorn1 clatire intre toti. iar intre
Imparati, nu numai pentru Liliac, ci si pentru
altele se va appa mania parjolului. Ada day lu-
cruri mici, aduc maxi galcevi. $i tine va putea
aduce impacare intre cei doi imparati? Ciacalul ?
Socotesc ca ale altuia sunt cuvintele lui indraz-
nete i cari sunt ar'5.tatoare de mare vapaie.
Acestea auzind Vulpea, pentru ca mai mutt
voroava Lupului sa nu taraganeze, se sill a abate
cuvintele intealta.' parte. $i in loc sa graiasca spre
potolirea cuvintelor, vrti sa potoleasca focul cu
iarba de pucioasa i se sill O.' inabuse scanteia
cu iasca. Intr'acest chip cu glas tare '10 sloboz1
 75

cuvantul din gura, ca din prastie. Cad cuvantul

slobozil se duce mai iute decat fierul impanat
si decat piatra in fundul marii. De acolo tot se
mai nadajduieste a ies1 aceasta, dar a se desgral
lipseste orice nadejde".
Si oare cine a zis odinioare, ca glasul Cor-
bului nu e bun de nimic? Are acela macar silo-
gismul lui Aristotel in gull?
Si toate sburatoarele uitara pe loc de voroava
Lupului..
Printre ele, era i o pasare, ce se chiama Cu-
cunos. Din fire, ea este cu socoteala inalta Si
nu primeste ca sa-i ramaie pre jos cuvantul.
?quite graieste, insa putine ispraveste. La manic
e lute, la foame nesaturata. Vitelul intreg abia ii
este de indestulat foamea dimineata, iar taurul
5i camila nu-i ajung la pranz. Despre partea su-
fletului mai nesatioasa este. Prin olaturile ei alta
dihanie, nici a trece nu poate. Aceasta pasare,
cu mare manic, cuvintele astfel si le stropi en
bale.
S'ar fi cazut, prietenilor, ca Lupul pildele
sale sa le dea ciobanului; iar Vulpea prisacaru-
lui, sa-si vanda cimiliturile sale.
Ca ,glasul, Corbului in urechile Lupului, i
Ciacalului sa fie veste rea, se poate; sunt insa si
alte urechi, cari cu dragoste primesc. vestea a-
ceasta, si in camara inimei, cu dulce, o ascund.
Pana cand dark Pasarilor, starea vrednicii
voastre nu yeti bags in seama? Pana cand vor
urla, vor latra i vor scanci jiganiile acestea, cari
pururea umbla sub umbra noastra si In spinarea
carora ochii nostri mereu privesc? Pana cand
nu yeti cunoaste ca pasarea prin aer sburand,
76

le ocroteste cu umbra tor, on le sfasie cu ghia-

rele tor?
Socotesc deci, ca s'a dat pricing jiganiilor a-
cestora a deschide gura, numai pentru ca s'a ne-
socotit cinstea Monarhiei noastre. Guri ca aces-
tea, nu cu silogisme sa astupd, ci cu p9runci im-
pdratesti. Precum dar marele nostru Imparat,
Vulturul, semnul biruintei a dat Corbului, tot
astfel si acesta: asa urea, asa porunceste, asa su
se faca.
Cu aceasta sentintd, si sprijinindu-ma pe acea-
sla putere, va dau slat ales:
Vidra dinteamandoud monarhiile s iasa a-
fard!i). Struto-CAmila, sa se scrie, in care izvod
ii va pldcea! SA i se dea ei printre allele cor-
nul puterei! 2 . Iar tine impotriva acestora ar fi,
ar gral, on ar face, sd-i fie pedeapsa groaznical
Aceasta din pldcerea Vulturului i cuvantul Cor-
bului. Caci cand grAiesc preotii lui Apo lo dela
De lfis, tae toate vrajile dela Metnfis.
Toate Pasarile atunci intr'o gura strigard: Fa-
ca-se, facd-se voia Imparatuluir
Insa ligeiniura, care se chiamd Povata Leu-
lui 3 , smeril ti Cu glas moale, cdci rdspunsul
moale, fringe mania", astfel incepa:
Sldbiciunea trupului meu aratd supunerea
sufletului si a \roil mete. MA aflu aici, unde nici
a tusi nu mi s'ar cddea, pentru ca voia Impara-
tilor a fost precum i porunca tor, ca in aduna-
rea de obste i sfatul sh fie de obste.
1) Mazilirea lui Duca.
2) Pecetea cea mare a puterii moldovenesti adicA domnia
pentru Racovita.
3) Jalea neamului moldovenesc.
 77

Precum spre strangerea sufleleasca mii de

lanturi nu-s de ajuns, tot astfel si pravila, care
nu se sprijineste pe dreptate, ci pe sila, acolo nu
este in ascultarea supusilor. Cad mai zic: ca mai
lesne este cuiva Vara organul ochiului a deosebi
Intre alb si uegru, decat Vara cunostinta lucrului
a alege vrednicul de nevrednic. Intr'acest chip
poate fi si sentinta Cucunozului asupra Struto-
carnilei. Ar fi mai cu chibzuiala pre aceasta a o
chiema de fata, a o asculta si numai dupa aceia
a-i trece raspunsul prin ciurul alegerei.
La acest sfat Cucunozul nu avii ce rilspunde,
asa Ca Sirulo-carnila se chiema in mijlocul tea-
trului, si se intreba tine este.
Iar Strufo-camila raspunse:
Eu sunt un lucru mare si voi sa fiu si mai
mare, caci acest lucru Imi vrajeste chipul. In
palaturile Imparatilor pururi ma aflii. Puterea
stomahului Imi este atata de vartoasa, incat si
fier pot mistul, Aceste vrednicii aflandu-se la
mine, au nu mi se cuvin toate laudele Cucunozu-
lui si ale Corbului? Asemenea de m'as putea
Malta in aer, as fi mai arafoasa decat Insusi
Vulturul.
Toate dihaniile la raspunsul .acesta, rasara. cu
hohote. Unii insa, de necaz, pufniau pe nas;
altii, de rusine, se aprindeau pe obraz, iar altii,
cu batjocura, o luara in pofala. Corbul si Cucu-
nozul Isi tulburara rail stomahul.
Iar unul din gloata ridica glas ca acesta:
0 prieteni si frati, tuturor stiut este, ca.
Struto-camila in partile de jos (sudice se naste
si traieste. In capul ei deci soarele a lucrat Ina-
potriva si in locul creerilor, din pricina caldurei,
78

vantul a patruns. Deci iertaciune se cade pros-

timei ei, care categoriile Logicei n'a cetitt i in
cartile stiintei n'a zabovit. Altrninteri de era, ras-
pundea la intrebared ce i-ati facut, nu alaturea.
Socotesc deci, a nu mai o intreba tine este, cad
o ci cum o chiama; iar de nu va ti, nici cat
dulaul sa nu fie.
Asa dar pe Struto-camila o intrebara: ,;cum to
chiemi?" Ea raspunse: Eu nu ma them niciodata
pe mine, ci altii ma chiama. Cand striga cineva
catre mine aud2 precum pe voi v'am auzit.
Toti atuncea cunoscura 1 ca tampita se arata
mintea saracei Struto-camile. Parasira deci in-
trebarile i tacerea tuturor marturisi%2 silogis-
mul Corbului.
Caprioara de Arabia insa apuca iar voroava
i scoase la iveala adevaratul ci nume. Pre ara-
beste ustiurmurg sau devecufi inseamna, ceia ce
Elenii an lalmacit cu Strulo-cdmila. Cu totii cau-
tara atunci sa talmaceasca acest nume in eti-
mologie. Unii zisera ca Inseamna Maimu(a Liviei,
altii Coscodanu 3> Tarsisului vechi (America),
altii Papagal4 caci poate invata a vorbi.
Vulpea, macar ca graieste ca o inteleapta gloa-
tei, i macar ea fereste a se arata iinpunsa de
ceva, totusi vazandu-i pe toti atat de departati
de hotarul stiintei, nu mai pull' lash lacatul ta-
cerei nedescuiat, nici mai puth tine fraul gurei.
Ea zise:

1) Mereu a cunoaqle=-4 Intelege.

2) Adeveri.
3) Aga VacArescu.
4) Pepi Comnen.
 79

0 prietenilor, se vede ca departarea locu-

rilor la multi arata lucrurile ciudate. De care lu-
cru si Papagalul intrece pe Cotofana la vrednicie.
La Livia insa Cotofana intrece pe Papagal, iar
mata vanatoare este mai stumps ca mahnura
jucatoare. Insa spre adeverinta aceasta nu pa-
sare-gramatica ci jiganie-filosofie trebtlie, cAci
Iiinta lucrului trebuie talcuita.
Acestea auzindu-le toti dela Vulpe, se intre-
barA: Cine este acela, carele dintre voi mai adanc
sa fi pritruns lucrurile firesti? Caci cu anevoie
este, cineva trupul in toate si. cu satiu sa-si hra-
neasca, iar sufletul sa-si pazeasca de poftele tru-
pesti".
La aceasta unii zisera ca Mainzufai , altii ca
Privigheloarea 2). Una, ca s'a zabovit mai molt
in Filosofia obisnuita, alta, pentru ca in cuvant
'tie a se ostenl. La urma insa, toti zisera, precum
ca Vulpea, aflatoarea sfatului sa fie $i srivarsi-
toarea faptului.
Vulpea raspunse, ca, data ar fi lucru de Lor
gica si de Dialectics, ea s'ar pricepe; dar, dupri
cum fiecare este invatat intr'o stiintA, tot asa si
ea. Daca ar fi vorba de cele 5 glasuri ale lui
Porfirie 3 si cele zece categorii ale lui Aristotel,
usile s'ar deschide. Dar aid nu e vorba de silo
gism, ci de Filosofie fireasca.
Si macar, ca ea ar fi putut scoate la capat lu-
crul, totusi viclenia o Impinges a scoate carbu-
nele cu clestele altuia.
I) Varoava (discursul) muntenesc.
2) Cacavela, profesorul lui D. Cantemir.
3) Cele cinci glasuri ale lui Porfirie=Temeiul Logicei: felul,
forma, deosebIrea, InsuOrea gl Intimplarea.
80

Aa dar zicand, ca nu este vrednica la acest

lucru, zise totui, ca poate sa arate pe acel vred-
nic.
Dar tine este acela, intrebara jiganiile
toate?
Numai Luput este, pe langa iscusit filosof
i bun anatomic.
Aa ca, dupa invatatura Vulpii, pe Lup che-
mara
Iar Lupul raspunse:
Eu, Filosofie dela cineva nu am invatat.
Ei zisera: Vulpea ne spuse, precum ca in
tine suflet filosoficesc se aria, de aceia socotim,
ca de firea Struto-cAmilei sA ne inveti.
Iara Lupul raspunse:
Vulpea, fie din zavistie, fie din vicleug, de
data aceasta adevarul graie0e. Iar adevarul este
acesta: CA unde racnete Leul, nu mai are ce
urla Lupul; i unde piuiete Vulturul, nu mai
geam.5 Hulubul".
Vulpea, cu toata frica Lupului, dar vechea za-
vistie nu o lash in pace, ci o Impinges spre ran-
tap noi. Ea zise:
Eu, prietenilor, la cele, ce graiesc despre
Lup, nici zavistia, nici vicleugul nu ma imping.
Zic deci, ea Lupul, precum este adevarat filosof,
aa i spre ispr."virea trebei acetia vrednic este.
Dar, eu, ticaloasa, cu ajutorinta Corbului i a
Vulturului, de multe on copii mi-am scapat. RA-
m5itele mesei lor, de multe on de foame ni-a
mantuit. Pe cand, Lupul, pentru ca, prin sine
tiind a chivernisi viata, cu binele altora nici
cearca. Caci el din .coala lui Diogene este, i
 81

s'au Invatat in filosofie, ce-i zic, caineasca 1). Sen-

tinta acestei coale este, sa nu ceara dela cineva
decal acel lucru, pre care dela sine nu-1 poate
lua. Aa raspunse Diogene din butoi acelui Im-
parat, care-1 intreba ce poftete: ca s nu-i ia,
aceia ce nu-i poate da, adeca lumina".
Dar sa ne intoarcem la cuvantul nostru i la
argumentele i dovezile spre Incredintarea Lu-
pului de filosof

1) Filosofia caineascd, se chiamd astfel, de oarece discipolif

lui Diogene zicAcaStoate lucrurile fireqt1 nu au rusine.
6
 Partea II
Pentru a se discuta ordinal Corbului si a se
lua o hotardre, se alese din ambele parp o co-
misie restrdnsd si compusei din cei mai marl
sfetnici.
Inainte de a incepe aceasta activitatea ei, fi-
nurei to(i sd afle peirerea Lupului (Bogdan), de
care aveau cea mai mare fried. Brehnacea (Slot-
nicul Cantacuzino) se insdrcind cu aceasta mi-
siune. Lupul se declares pe fad contra Strulo-
cdmilei (Racovi(d). Brehnacea se convinse si ea
si se duse la Cork sa-1 facd so renunte. Dar Cor-
bul nisi nu voi sd amid. Cumpdrase pe lo(i Mol-
dovenii influen(i, cari von vote en el. Pentru Lup
i Ciacal are el ac de cojocul tor. Brehnacea, vd-
zcind aceasta, se decise si ea.
,Si Intr'adeveir asa fa. TO votary cu Corbul,
afarei de cei doi din urmd. Strufo-ceimila fa pro-
clarnata Domnitor al Moldovei.
 II

T'ulpea zise:
0 fratilor, lua(i aiuinte cuvintele, pe cari Lu-
pul Ie -a facut intaias data, inaintea tuturor gloa-
telor.
Au, nu el, in proimiul voroavei sale, zicea,
precum ca inima Imparatilor, mai ades decat
altele, prognosticuri fac, in treburile publice?
Sau cum din putreziciunea pestelui, sa nasc vier-
mii in matele Batlanului? Sau, Brebul, care cade
in zavistie vesnica asupra barbatilor si a muie-
rilor, cand Isi pierde partite barbatesti? Asijde-
rea, dupa spicul partilui, dovedind ca Vidra o-
data a fost Breb? Au, nu toate it arata pe Lup
adevarat filosof fizic?
Dar sa va aduc o istorie a lui, vrednica de
laudat si pentru eel ce o istoriseste, cad: de nu
s'ar fi elatit1) pre alb condeiele istoricilor, de
mutt i numele eroilor s'ar fi acoperit cu pranu
oaselor lor".

Povestea Dulaului
Povestea dar in acest chip se are:
,,Odinioare era un om sarac care era locuitor
1

1) ClAti=a miFa.
84

sub o coliba, intr'o padurice. Acest om nu avea

pre suflet mai mult de zece gaini, doi cucosi, doi
miei si un dulau. Du laul era atat de bun pazi-
tor, incat nici frunza nu se putea clan de vant,
fara ca el sa ciuleasca urechile intr'acolo.
Grainele noaptea se culcau in podul colibei,
mieii dormiau in tinda, omul in cash, iar dulaul
pazia pe dinaintea colibei.
Despre parted mea, nici de gardul de dinafara
nu m'am putut lipl, de vra'jmasia dulaului, dar
Inca de gainile din pod. Si oricat mestesug am
ispitit, si cu cat am poftit mai mult carnea dulce
a gainuselor, cu atat m'am invrednicit mai pu-
tin la dansa.
0 data insa, mi se intampla, s ma Impreun
cu Lupul, si sa-i povestesc cum, multe nopti, am
petrecut, fara somn si cu stomahul desert, im-
prejurul colibei. Ii mai amintii, di mai sunt a
colo si doi miei. Auzind acestea, Lupul se scula
indata, si ma indemna sa mergem cat mai cu-
rand la coliba aceia. Pand nu va insera insa,
raspunsei, nu pot de loc merge, de Erica dulaului,
caci imi prepui primejdie vietei. Sa ai deci in-
gilduinta, parg scapata soarele.
. Cu mare greutate 11 putui insa pleca 1). Si ma
temeam, ca clulceata carnii mieluseilor, sa nu-i
clateasch.2) fantezia si mai tare, si sa nu-mi in-
toarca cumva perii mei in Lana, iar carnea mea
in oina.
Caci: filosofii sunt obisnuiti a intoarce cu so-
coteala, aerul in apa si apa in aer, macar ca,
iucrul n'ar raspunde socotelii".
1) A plea =a lndupleca, mai peste lot.
2) A clatima turbura.
 85

Sosind dcci mult dorita seara, amandoi pur-

ceserAm impreuna i de ,departe casa omului ii
aralai. Lupul purcese inainte, cu chipuri filoso-
ficeti i cu ceremonii politiceti. Dulaul Insa
nici chipurile sa se uite la linguiri, ci, de indata,
i umpla padurea de latraturile lei, aa incat se
sculA i omul din somnul cel greu. Deci, sculan-
du-se omul i ieind afard, imbarbata i asmuti.
pe dulau atilt, 'Meat Lupul cauta a da dosul.
Dupg ce socoti, ca, de sub adulmecarea Du-
laului, a ieit, Lupul mai socotl, ca schimate fi-
losoficeti, Si cucerituri politiceti nu primete
firea acestuia i atunci alese a merge inainte cu
putere i cu vartute i a ispravl lucrul cu vitejie.
Aa dar, Lupul care Dulau se inturna. Dulaul,
indata ce simtl venirea Lupului, 1i ie1 in intam-
pinare la gardul de dinafara cu tobe i cu tram-
bite. Lupul se repezl la el vitejete, iar Dulaul
se apuca de rasboi, i el vitejete.
Catava vreme norocul biruintei state in cum-
Walla indoielii, papa cand Lupul, parasind var-
tu tea fireasca, alerga la puterea meteugiasca.
Caci de multe ors, ce este scazut din fire, me-
teugul 11 Implinete". Sau s'a vazut adesea iz-
banzile a veni mai degraba, cand se purcede cu
supuneri 1 dosiri asupra neprietenilor, decat
cand cineva se increde in numarul eel mare al
otilor i pleaca cu dobe i cu surle".
Si cum, nici calea aceasta, nu-i isbuti, se filch
biruil cu totul i inapoi fugl.
Cand Melia cea de our se pune in sfenicul ei
de diamant 1), ca i lumina prin case 1 la mese,

I) Luna.
86

Lupul se duse de povesti altui sot, lucrul si fapta

din acea noapte, precum si nenorocul sau. Caci:
,,socoteala tuturor tiranilor este, O. faca ale sale,
cu ce mijloc ar putea, toate cele straine; si cand
din intamplare nu raspunde poftei, cele, ce n'au
dobandit, i se par, ca li-au pierdut cu mare ne-
norocire". El adauga, ca vitejia Dulaului aceluia
nu este de biruit numai de un Lup, ci trebuiesc
dol. asa, s'au tocmit si au impArtit dinainte,
rnieluseii saracului din barlog.
Deci, dupa ce parintele planetelor si ochiul
lamer), sub ipogeu isi cobora razele, si lumina
5i-o ascunse sub pamant; atunci cand ochiul pa-
zitorului se inchide si a furului, cat si a ware-
celui se deschide, Lupii se coborara impreumI
spre locul stiut.
Unul, furisindu-se pe pantece, cu inceata cal-
care si cu umblare fureasca, se lipi sub gard, si
ca mort acolo se tranti. Celalt, dupa aceia, scu-
tura cat ce putii ciritealele si cu picioarele trop-
sind frunzele, le suna puternic. Mai dada apoi
si un fel de scanciitura, bleat Dulaul se starni,
iar omul nu se destepta. Dulaul, sculandu-se de
dinaintea usei, sari deodata asupra Lupului.
Lupul, atunci nevrand sa astepte venirea Du-
laului, se dete indata fugei. Dulaul vazand acea-
sta, lua si mai mare indrazneala si fara nici o
paza, sarind parleazul, 11 goni pre Lup cu mare
nadejde de biruinta.
Dupa ce insa Lupul socotl, ca Dulaul va fi
[recut destul de tovarasul sau, se invarti inapoi
si dete fata la fata neprietenului. Iar Lupul, eel
1) Soarele.
 87

ascuns sub gard, se luA a-1 goni nApraznic de.

dinapoi. Du latil, ,sAracul, neavand nici tire de
neprietenul din dos, se lupta vrajmaete cu Lu-
pul din fata; dar in vreme ce, cu acesta tare se
apuca, atunci i celalt i ese Incarca in spate.
Deci Lupii Intr'acest chip pre Du Mu luand la
mijloc, ii curmara fara mild parul ca cu un
brici, i bucati- bucali 11 spintecara i ciolanele in
toate sparkle ii Impratiara.
Mantuindu-se furii de strajari, nu mai trebuie
sa povestesc, ce au lucrat apoi. Omul cel ticalos,
ne mai auzind latratul cainelui, socotl, ca du-
laul a gonit jigania rea, i se lasa iar4i somnu-
lui"
Aceasta poveste, cu totii auzind dela Vulpe.
zisera: ,,Adevarat, ca cu mare filosofie Lupul
viata Ii chiverniseter 1 .
Tar Vulpea iarAi apuca a mai zice:
VA minunati de aceasta, fratilor? Eu am
vazut i alta intelepciune in capul Lupului. Si
dacA voi povesti-o in chip de basm, nu mai pu-
tin any vazut'o cu ochii mei; Aa sA-mi pAzeasca
cerul cinstea cozii mete nebetejite t

Basmul Armgsarului
Odinioara era un Boiar, care avea cateva
herghelii de iepe. Avea iepe i un herghelegiu,
care pe cat era de bun pazitor, pre atat era halt-
1) Toata povestea este alcAtuitA pentru a arAtA ca tAcerea
Lupului din Partea I, ascunde o dipiomatie, si cl In curl nd va
veal a aducA pe Cantemir Domn. cu ajutor strain dand jos pe
RacovitA.
88

for la yin. Intre iepe era si un Armasar prea

frumos, care cu cat era mai iscusit la chip, cu
atat era mai impodobit cu duhuri vitejesti. ,Si
era alai de tare, incat pazea nu numai cardul
salt, ci si pe al celorlalti, astfel incat Herghele-
giul numai cu betia 11 intrecea. De aceia, nici nu
pule?' jiganie rea sa se lipeasca de herghelie, caci,
cum 11 vedea, Armasarul de pilda, pre Lup, ri-
dica coada pe spinare, urichile si le bourn Ina-
int; si nechezand si ranchezand, se repezia tare
asupra-i si 11 stropsia cu picioarele pang la
moarte.
Aceasta vazand Herghelegiul de eateva ori, se
lash cu toata nadejdea in buna paza a dobito-
cului.
Acum sa vedem ce facea si Lupul.
Intai cunostea, cand Herghelegiul era bat
(beat) si cand era treaz, caci avea un loc Malt
de unde oglindia totul. Cand Herghelegiul beat
se culca, nu scapa Armasarul de rasboi cu Lu-
pul. De se facea beat, chiar ceasuri intregi Lupul
nu se lash prins. Cum venea Insa beat, se trezea
in sforaitul iepelor, si gasia Armasarul, curgand,
suroaiele de apa de pre el.
Deci, odata, tot asa, Herghelegiul, fiind ingro-
pat in mormantul drojdiilor si Infa'surat in sa-
voanelc vinului, Lupul sosl la herghelie si la
Armasar. El se trace pe burta prin iarba, doar
nu l'a simli Armasarul, dar In desert, caci cum
it simtl acesta, se repezi asupra-i fara zabava.
Lupul, se pazia insa tare de rasboi cu Armasa-
rul, si numai de bot cat cauta sa-1 apuce cu mes-
tesug. Dupa multa silinta, la urma o si Mel Caci
nimic nu se afla in lume, pe care neparasita
 89

vointa sa nu-1 nimereasca". Armasarul, vrand sa-1

stropseasca odatit cu picioarele de dinainte si
pornindu-se asupra Lupului, cand sa-i prabu-
seasca osul capului in creeri, acesta cu o repede
fereala ii scoase loyitur'a in desert si patrunzan-
du-i vrajmasii colti prin nari; si impreunand
dinte cu dinle, falai cu falca 10 inclesta. La vi-
teji indrazneala cu socoteala se chiama vrednicie,
iar cca fail socoteala sa chiama nebunie".
Durerea, dand pinteni Armasarului, caci du-
rerca aduce in graba vartutea duhurilor, iar
desnadejdea vitejie inimilor", ca si cum ar fi
fosl peste simtirea sa, ridica capul si pre Lup
de mai sus decat sine 11 arunca. Intamplarile
pureed Intai cu fapturile, iar apoi urmeaza gan-
durile si simtirile". ,Si asa de tare 11 busi in pa-
mant, incal i-a zvananait cowl pieptului cu su-
net ca de caldare crapata. Vazand aceasta var-
tute a Armasarului, Lupul socotl deci, ca de-1 va
mai ridica odata 0-1 va mai tranti in acest chip,
nu-i va mai ramanea nici un os nezdrobit. Is-
pita, data facuta, este a inteleptilor; iar de
multe on poftita este a nebuniilor". Iar tine,
peste stiinta, cu sorbirea dintai se arde, sufla in
lingura cea de pre urma, de doua, trei on ".
Deci, Lupul, lasandu-se de botul Armasarului,
se dete putintel lute() parte.
Herghelegiul de toate acestea nici simtire nu
luase, caci era tare cezluit cu mladitele vitei.
Cad de multe ori, ce nu biruieste omul, biru-
ieste pomul, 0 Imparati, cari au dus toata lumea
In robie, de vin In robie au fost rapiti, ca apoi
de muiere sa fie biruiti".
Asa dar Lupul, dupa acest rasboi aspru, 10
'94

_arunca chiteala sere chipurile ineteugurilor,

si, singur cu sine, vorovi i socoti astfel:
Mie, acum, de atatea zile flan-land i obosit
de atatea nopti de' priveghere, oarecum mi-a
scazut vartutea. Aijderea nepuind in mate ceva
mancare de atata vreme, iar stomahul, In locul
hranei, sangele insui mistuindu-11), urmeaza sa-
mi fi venit mare uurime la trup 1 sa-
mi fi lipsit duhurile. Foamea, in toate zilele, ne
invata a fi muritori". Iar de n'a fi fost aa de
usar, Armasarul nu' m'ar fi ridicat aa de sus.
Atunci Lupul, ducandu-se la un mal, ii in-
dopa burta cu lut 2), parca ar fi fost came de
-carlan i. se Mai ca un sac greu indesat. Din
fire are Lupul darul sa-i umple intai matele,
apoi stomahul cu carne nemistuita, pe care apoi
o borate cand vrea".
Dupa aceia purcese care herghelie. Armasa-
rul, dupa obiceiu, ii ie1 iarai inainte.
Lupul acum de lut ingreuiat, socotind ca cu
greu ii va fi a face vre-o fereala sprinlena de
picioarele Armasarului, nascoci lucru de mete-
ug ca acesta. Toata simtirea. mintii este a ne-
meri lesnire la nevoie", Aa dark se culca pe
coaste, intr'o parte, ii lasa picioarele de dina-
inte teapene, I.i casca gura, 1.i ranji dintii, ii
spanzura limba afara, ii intoarse ochii cu albu-
urile in sus i-i arata paienjeniti. Mutile atunci,
ii intrara in gura, iar el le rabda pe toate, ca i
cum ar fi fost mort. Caci multi vazand, ca viata
1) CunoVintele medicale ale lui Cantemir se vad a fi destul
de insemnate, dad. cunoaVe fenomenul consumarii a Ins4 re-
zervelor organismului, pe timp de nemancare.
2) Lutul galben Inseamna peste tot aur.
 91

le aduce primejdie de mnoarte, asemanandu-se

mortilor, de moarte au schpat si pre altii au
calcat cu piciorul pe cerbice".
Armasarul vazand, ca Lupul nu navaleste vraj-
mhseste, ca intaia oard, ci se lipeste ca starvud
de phmant, incepa de departe a sforal pe nari,
iar apoi se apropie cu indrazneala de el. Dupil
obiceiul dobitbacelor, dupa aceia incepit a-I a-
dulmeck. Lupul, la randul lui, in gand numai
cat se chibzuia, cum sa-1 apuce, cum sh sara la
el. Tot mirosindu-1 Armasarul ajunse si la botul
Lupului. Atunci Lupul, cu toata greutatea lui, se-
sprinteni. de nhprazna cu cat putii mai mull.
pe shracul Armasar, de nari it apuch. Acesta de
spaima si de durere incepit a svarli cu picioarele
in toate partile. Dar svarlitura nu spori cu mai
nimic lucrului sau, caci greutatea cea indesath a
Lupului, atarna greu la pamant capul si genun-
chile Armasarului. Catava vreme Lupul nu fad'
altceva, fara numai, se lash, sa atarne, ea o
piatra in jos.
Armasarul, privind icoana mortii in oglinda
vietei Si pierzand nadejdea, se slain de toate ma-
dularele. Mai mult era groaza mortii, decat de
muscatura Lupului. Caci dupa cum apilpisia
imbarbaleaza cateodata inimile, tot asa, de multe
ori, curma toate nadejdiile si reteaza toate pu-
terile, ca cu palosul". Iar Lupul, mai faril veste.
lasandu-1 de nari, it apuch de Ie, si spargandu-i
bardahanul, ii varsa matele la pamant.
Dupti ce Lupul, cu acest mestesug, intoarse
pe armasar in tantar i it baga pe poarta intu-
nericului (caci moartea dobitocului nu este alta.
fara numai lipsa de lumina vietei" incepu in-
92

data a varsa lutul, cg inghitise mai inainte, peste

Armasar Si a-i Ingropa carnea in acel loc"1).
Ca acestea, multe, o fratilor, poarta Lupul in
capul salt plin de intelepciune. Ele sunt adevarate
izvoare de tiinta i semne de multa cunotinya.
Dup'd aceste dovezi, pentru a Lupului filosofie,
cu totii alesera iarai pe Lup a pofti de fata i
intiinta mai cu adevar pentru firea Struto-
camilei 2).
Deci, dupe ce adusera pre Lup in miilocul
Teatrului. Corbul, care avea puterea Vulturului i
indemnarea Cucunozului, spre adeverinta vredni-
ciii Struto-cantilei 11 Inv Ata pe Lup, in acest chip,
logica dreapta.
Cine in lume este atat de intelept i caruia,
alts intelepciune, sa nu-i trebuiasca? Cine din-
tre rnuritori este atat de invatat i caruia sa nu-i
lipseasca invatatura9
Deci, o prietene, aici i pe tine, pentru aceasta
to -am chemat, caci iata ce au facut.
Cu totii au ales stapana vrednicia Struto-ca-
milei, care, cu titlul acesta, este vrednica de sta-
panire. Aceasta a fost porunca Vulturului, vointa
Corbului i sfatul Cucunozului.
Lupul Insa tacit; caci tacerea, capul filosofiei

1) Aceasta a doul poveste lnseamni ca Lupul va sti sA cum-

pere cu our (lut) pe cel mai vajnic stApgnitor ii sl-ti ajungA
scopul. Deci diplo natia lui este de temut. Se face aluzie probabil
la Sultanul ticAlos Mustafa si la vizirul Daltaban, cari cnrand
vor i cAdea.
Nu este exclus ca Bogdan SA fl reusit cele doul lovituri,
ascunse sub aceste naratiuni, chiar inainte, sub alt dorm.
2) 0 naul Incercare de ispitire a gandurilor lut Bogdan, de
care aveau mare teamA.
 93

este". Dupil multa tacere cumpaneala totusi

raspunse:
Cand gurile privighetorilor tac, atunci in-
cepe a titii greierul". Eu, deci, vesnica." multumire
va dau, cdci, acum, de lucru, ce nu stiam, m'am
instiintat.
Intre pasari era si o Brehnace bdtrand, care
era deprinsa in multe mestesuguri stiinte. Ca-
tre alte pasari ea zise:
Aveti patina 4-Abdare, pentru ca, luandu-1
la o parte, o sa fac cu Lupul oarecari cuvinte de
folos.
asa, luandu-se cu Lupul in singuratate, ast-
fel
Vrere-as, iubite prietene, sa pot st1 pricina
adancei tale taceri. De mine s nu ascunzi, de
este in tine vre-o stiinta, caci altfel ar fi sa se,
clateasca Republica noastra, sa se curme si sa
se rumpa'. totul. Caci nu atat neprietenii aduc
stricdciune Republicei de dinafara, cat neim-
preunarea intr'un gand a cetatenilor dinauntru".
Lupul raspunse:
Bine stii cinstite prietene. Propositul a fost
socotil, Inteatata adunare, a nu se arata adeva-
rul; iar, de build voie, numai eu sa-1 stiu, si nu-
mai catre alt iubitor de adevdr sa-I spui.
Brehnacea raspunse:
Adevarat, ca coapta este socoteala ta. Caci
acela, se zice, a fi bun carmuitor, care socoteste
din liniste furtunile, si din furtunit liniste ago-
niseste".
Lupul, raspunse si el.
Vaz ca sufletul de filosof, nu, numai cum
i ce s'a facut, cerceteaza, ci ssi pentru ce s'a fa-
94

cut asa". Deci, de vreme ce eu urechi bine ascul-

tatoare am aflat, nu ma voi lenevl a povestl.
Intaias data, pricina acerb mele a fost ca
mai iute s'ar auzl voroava intre ciocanele calda-
rarilpr, decat intre multe gloate a barbarilor".
A doua, si cea mai Brea, a fost, ca nu este so-
coteala, ca tuturor O. se dea stiinta, pentru ceia
ce nu stiu.
Asemenea, pentru ca., nu stiinta despre Struto-
camila se silesc a afla, ci 'pre cat cineva este
impotriva lor.
Caci acel apofasisticos cuvant El a zis, asa
urea, asa porunceste" arata, ca vor sa aleaga.
aceia ce Ii este for mai placut; asa ca voroava
mea n'ar fi fost pentru urechi ascutite, ci captu-
site. Cad. .,mai cu suferire si cu cuvenire este a
se face cuvinte in munti hormurosi, in codri urn-
brosi, in stanci pietroase, in pesteri intunecoase.
on intre pereti si ziduri cu edera.' acoperiti, decat
intre oameni, carora nu li place a auzl adevarul".
Dar de vreme, ce acum singuri amandoi ne
aflarn, ceia ce e inodat, nu ma voi sii 1 a dez-
lega.
Cu mare nevointa numele meu si al filosofiei
mele s'a adus iarasi in publics, pentru ca, asupra
mea, vre-o ura sa poata aduce Vulpea. Aceasta
a fost si pricina chemarei mele si a aratarei
fiintei Struto-camilei. De aceia am tacut acolo.
Aici insa, pentru ca o ceri, ma voi sill a-ti
dejghioga 2) pre scurt numele si firea acestei
Struto-camile.
1) A se sii =a se teme, a se feri, a se da ladarAt.
2) A desghioca =a scoate boabele, freca.nd dol porumbi, until
de altul.
 S5

Unul dintre talcuitorii Firii, zice, ca numirile

numerelor si cunostinta for sunt masura necu-
noscutei Firi. Altul zice, ca sunt Melia si lumina
fiintii lucrurilor 1).
Dec numele Struto-camilei este facut din douii
numere: din Strut si din Camila. Asijderea din
doua feluri: din dobitoc si din pasare. Deci,
impreunand hirisiile acestor doua dihanii, vom
putea cunoaste firea jiganii noastre. Asa dar Ca-
mila este dobitoc in patru picioare, mugitor $i
din fire oranduita spre ridicarea sarcinelor. Cat
este despre partea pricinii facatoare, in pantece
se zamisleste si se fata in vreme cazuta2'. Iar
cat despre partea materiasca, este ca si alalte
dobitoace: din came, sange, oase, vine, piele si
par. Forma se deosebeste insa cu mult de a ce-
lorlalte dobitoace. Unele sunt numai cu un ghib
altele cu doua. La cap sunt mici, dupa mamina
(namila trupului. La picioare sunt inalte si la
genunchi botoase. Talpa e lata si Vara unghii.
Copita e ingemanata si ca gasca este impielitata
pe dedesupt. Coada li-i scurta, masurata dupa
lungimea trupului. Cad coada la dobitoc este
pentru apararea de muste). Parul e cret ca la
Arabi, dar moale ca bumbacul. Sunt flocoase de
In grumaz la piept. Coama purcede dela gusa in
.jos. Sunt mai mari ca altele la stat, dar mai mici
ca Flint Elefantul Iar cat este despre firea sa-
.

varsitului. ea este oranduita spre ridicarea sal--

et nelor.
Par, lucru la Camila de socotit, ,,este putina
I) Credintete stiintelor oculte. (Numerile prin ele insAsI au
un Inteles ascuns).
2) La termen fix.
96

mancare i marea ei rabdare la sete. Cad acela

este mai trebuitor, care la vreme de nevoie este
mai rabdator".
Iar, dupa marimea trupului i micorimea su-
fletului, ramane de socotit, numai prostiinea du-
hului. Un copil de 7 ani, on chiar un magaru,
poate inira mai multe camile i 1B trage dupa
sine Incotro ar vrea.
Aa dar jumatatea acestui dobitoc aratandu-se
a fi Camila, jumatatea, ce ramane, sa cercam a
o afla in Strut.
Strutul ar fi o pasare mare, cu pene, pedes-
tra, nezburatoare, cu doua picioare i ouatoare.
Hrana ei, In loc de graunte, iarba on came,
i-ar fi piatra, foc i fier.
Despre partea materiasca se vede a fi din
came, sange i alte lucruri de materie diha-
niasca. Din pricina facatoare, ar fi din ou za-
mislita. Iar cat despre pricina formei, parte ii
este de pasare, iar parte de dobitoc, caci este
pedestra i nezburatoare. Talpa ii este ca de
Camila, cu copita Impreunata, iar nu cu unghii
i cu degete despicate. In spiriare are ghib de
Camila. La grumaz este lunga i intoarsa; la pi-
cioare Ina lta i la genunchi botoasa. La cap este
mica i la bot intoarsa. Nu are plisc de pasare,
ci bot de dobitoc. Coada li este intoarsa in sus.
E creata i stufoasa. PAete rar i departe. Prin
cer i lin pasii clatete.
Pentru pricina savaritului, firea a tocmit aa,
ca n', silit'o la nici un meteug. De este de cre-
zut fns. cuvantul altora, in stomahul ei ar mis-
tui fierul i ar topl otelul. Unii ar avea chiar
drept treaba, gainatul ei a-1 strange, peptru ca
meterii, a doua oara fierbandu-1 i materia in
 97

forma ei d'intai intorcand, sh aleaga fierul eel

vechi i vestit, zis meschiul. IRA. aceasta soco-
teala nu se pomenete la oameni cu temei i deci
lasam lucru in prepusul acelora.
Iar not acum putem aa dar zice, ca jigania
Strufo-camila, dobitoc nu este, pasare nu este;
Camith nu este, strut nu este; de aet nu este,
de apa nu este. Ea ar fi Trag-elaful firii, cal`e
este in ambele Monarhii, i este i nu este; caci
Intre cludateniile firii se afla, dar nu este nici
ntr'un neam.
De aceia, iubite prietene, insemnare mare nu
are, Idea numai a fi Himera Jiganiilor, Irmafro-
ditul pasarilor i Trag-elafull) firii.
Deci acum, cu ce obraznicie oare, cineva ar
Indrhzni a-1 ridica spre o vrednicie? Caci mai
lesne ar fi, cineva, injugand gandacii, pamantul
sh are, decat a atepta vre-un bine sau folos de
la acela, care, nici lin fire, nici din Invathturh,
nu are vre-un dar la vrednicie". De aceia, eu
iintind gandul unora impotriva, In tacere m'ain
lasat la aceasta adunare. Voi indr5zni insia' a
face un pronostic, de nu cumva voi ie1 prooroc
mincinos.
De acum incolo se va intiri silogismul Cor-
bului i se va plini sentinta Cucunozului; iar
Struto-camilei ii vor rAshrl coarne ca ale bou-
lui 2) i ea se va sul in scaunul vredniciei. Cad
.,furtuna, cand vrea sh tranteasch, intai ridica;
iar norocul, intai rade, apoi plange. Numai eh,

1) Capra=cerb, animal inexistent, dar care ar fi existat

lntr'o epoca anterioara.
2) Domn al Moldovei.
7
98

vremea va arata, precum ca silogismul este so-

fistic, si sentinta rasuflata, iar Struto-camila din
odihna in necaz, din fericire in pricaz si din ce
este, in ce nu este, va trece.
Brehnacea dar se mill. tare de adulmecarea
Lupului, ea care tia sfaturile dintre Corb si Cu-
cunoz. Lupul era filosof adevarat i plin de in-
telepciune, cad semnul intelepciunei este, ca
din cele vazute si auzite sa adulmeci cele neva-
zute $i neauzite; iar pe cele viitoare s le judeci
din cele trecute". Tacerea lui nu fusese din piz-
ma, ci din dreapta judecata; cad tacerea sau
grairea la vreme a inteleptului este multora pilda
si invatatura; iar holbaitura nebunilor este sic
ura, i altora scarandavitura".
Dupil aceasta Brehnacea, despartindu-se de
Lup, se impreuna intai cu Cucunozul, caruia ii
povesti toata filosofia Lupului, $i sentinta cea
adevarata, ce a dat, cu privire la Struto-camilii.
Dintr'ansa iese, ca mintea Corbului este gresita,
ca, de ceia ce s'a apucat, sax nu o va scoate
la capat, sau de-o va scoate, peste putin se va
strica totul. Iar, in loc de lauda, hula va luai
Cad o mie de lucruri vrednice, de abia dobith-
desc lauda; iar numai unul scarnav, aduce gro-
zava pata in veci ,numehti". In veci, din guru
noroadelor, nu o va mai putea scoate. Caci din
fire asa este, ca binele se tufa prea-lesne, iar maul
cu anevoie; laudele sa scriu pe hartie, iar hulele
pre tabla de arama".
Aceslea si altele vorovi Brehnacea dare Cu-
cunoz, socotind a-1 intoarce din vechea socoteala
i apoi a-1 aduce, pe calea dreptatii, .i pe Corb.
Dar in zadar, de vreme ce Cucunozul zicea, ca
 99

Pardosul, Vulpea, Ursul si Rasul sunt gata a in-

tali sentinta lor.
Cat despre Lup si Ciacal, pot ramane de so-
coteala lor. Ciacalul este prea mic, iar Lupul, de
va ramane la sf at nemutat, la vremea alegerii, Ii
vom afla treaba In alta parte; iar dupe aceia, de
nu va vol, linistit la barlogul lui, sa stea. li vai
gasi Pardosul ac de cojoc.
Brehnacea Insa zise:
Eu as sfatul, frate, socoteala aceasta s'o pa-
rasesti, si amandoi la Corb s mergem, sa ne
silim a-1 desbara de acest lucru. Caci mai de
laudat este a Impaca o inima turburata, decat
a turbura o Republica. Turburarea este a nebu-
nilor, iar Impacarea a inteleptilor". Mai cu sea-
ma, ca Pardosul, cu toatil semintia lui, credinp
n'are, si precum Ii este pielea cu multe picaturi
patata 1), si mai mult Inca ii este inima vargata
cu viclesuguri. Asta din minte sa nu-ti iasa, pen-
tru ca eu, de varsta mai batran, sunt, ca tine, si
am umblat prin taxi mai straine si mai late.
Cucunozul acestea toate Insa le lua drept bas-
me de batranete. Caci basmul, la prosti, tine
locul Istoiiei; si tot o socoteala are, ca si margh-
ritarul la porci si sfatul bun la inima rea". El
zise:
Socotesc, ca nu arati, ce doreste cinstea, ci
ce doreste odihna batranetei. Noi insa, cum vom
putea darul norocului in para focului, vom a-
runca". Deci, cred, frate, ca ar fi bine, ca sa nu
to Imblanzesti din cuvintele Lupului, ci s mergi
cu not impreuna la Corb, sa.-1 instiintam de lau-

1) Me0equgari 0 viclepgurl.
100

daroasa filosofie a Lupului. Caci. nu mai putin

scuturg lenea stalpii Monarhiei, decal catarama
madularele trupului".
Brehnacea; cu toate ca suferi cu greata voroa-
vsa Cucunozului, se duse totui la Corb7 inaintea
caruia acesla povesti cuvintele Lupului, din fir
a par, ba mai adauga i minciuni apostrofuri
linguitoare ca dela dobitoace.
Corbul li raspunse:
Fericit ar fi acela, o prieteni, ai carui ne-
prieteni sunt fara putinta; dar de trei on mai
fericit acela, caruia vajmaii nu-i pot fi cu a-
jutorul sfatuintei".
Deci, cu aceasta am socotit i voi tine pang
voi savar1 lucrul inceput, adica, s5. se Intareasc5
Silogismul, o data pus la mijloc, i Struto-ca-
mita spre cinstea epitropiei ridicandu-se, vred-
nicia-i sa i se cunoasca de toti. Iar aceasta sa-
var ire o socotesc folositoare; una, ea sfatul este
al nostru i nu al dobitoacelor, i deci titlul in-
telepciunei va ramane Monarhiei noastre; alta,
pentru ca, punand peste Leu pe Struto-camila,
Ii vom lua on sub stapanirea noastra, on vom
putea scorth intre madularele dobitoacelor lui
galceava neparasita i tulburare neodihnita. Din
sangele acestora apoi not ne vom ingraa i pu-
terile ni se vor inoi. Cad norocirea i marirea
unora nu se poate, fara nenorocirea i micora-
rea altora".
Disk pang ce vom ispitl pre cele mai de frunte
dintre jiganiile cu doua picioare, taina din su-
fletele noastre, sa nu alba de ea nimeni tire.
Cad lucrurile grele, pre cat stint mai tainuite,
pre atat iese mai uor".
 101

Din monarhia Dobitoacelor, se alesesera mai

de frunte cinci: Pardosul, Ursul, Lupul, Vulpea
i Camila (pentru aceasta din urma se scorni
toata vrajba si rascoala diptre cele doul Monar-
hii, caci mutand'o din. Camila in Pasare 1) i a-
daugandu-i la urechi ciute i coarne bourate, li
mutara i numele InStruto-carnila). Mai era pre
langa aceasta si Ciacalul, insa despre el nu prea
se tinea socoteala.
Aceasta alegere se Meuse Inca de pe vremea
galcevei-cu Vidra i cu Batlanul. Caci In gurile
multe, putine sfaturi de isprava sunt".
Ace la lucru se face si in Monarhia cealalta
si astfel putini fury alesi sa tractuiasch treburile.
Cad voia gloatelor proaste este ca umbletul ca-
lului neinvatat i desfranat2), care din netoc-
mita repegiune, de multe on se (la cu capul in
jos in rapi adanci".
Asa dar si despre partea sburatoarelor se ale-
sera Corbul, Cucunozul, Brehnacea si Uliul, can
lucrurile mai pre amanuntul incepura a scutura.
Caci In lucrurile cele grele, int'ai sfetntcii apoi
sfaturile trebuiesc a se aseza".
Cele ale jiganiilor erau usor de asezat, de
vreme ce acestea numai ale for se siliau a spri-
jini. Despre partea pasarilor nu era insa tot
asa, cad la ele toate erau cu viclelug. Una se
spunea in voroavit Si alta avea fiecare in inima.
Dintr'acestea numai Brehnacea, precum se
vede, sau din plecare, sau din a Lupului var-
toase argumenturi, cunostea adevarul. De aceia

1) Din moldovean, muntean.

2) NeInfranat.
102

si cu Mare indrazneala se puse impotriva Cor-

bului. Dar Corbul din rautate, nu stia a se cal.
O! cat mult mai fericit acela ce cade In boaki
Para leac, deca't acela, care se sloboade in ran-
tate desfranata!" Cad Corbul nu se silia de fo-
losirea cea de obste, ci de dorita sa poftire, si
cauta sa se slujiasca numai de tiranie.
Ispita Ii raspunse chiar si dupa gand, atunci
cand Camilii saraca giuruira, ca pre langa urechi
ii vor creste coarne, pre Tanga peri si pene; asa
ca, din dobitoc o vor putea-o face pasare. Iar do-
bitoaca creza, ca dupa giuruinta se va plinl si
fapta. Caci la muritori credinta se povarneste
tare, acolo unde mai dinainte impinge pofta".
Insa urma era sa arate, ca adevarata este nu-
mai parimiia 2 veche, anume ca: Camila cer-
cand coarne si-a pierdut si urechile" ' . Caci:
,,fine pre pamant nu este indestulat in ceva, nici
in ceruri nu va cunoaste fericirea". Ori cum insa,
ar fi lost sa fie, Camila se dete in partea Cor-
bului.
Dupa aceia ispitind en totii pre tins, aflara Ca
el nu pofteste alteeva decat sa nu fie dodeit 3
de albinele din stiubeie si s locuiascii neban-
tuit in barlogul lui. Altmintrelea \Teri dobitoacele
ar sbura, veripasarile s'ar incornora si s'ar pe-
destri, nici sa is aminte nu-i este. Cad: firea,
care si-a socotit fericirea in ceva, alalte ale lu-
mei toate le are de batjocura".
Hulpea, la randul ei, jiganie pururea in doul

1) Cimititurd, zicAtoare.
2) Poftiad domnia 0-a pierdut i mo0a,
3) NecSjit.
 103

Inimi $i neispitita pentru unele pricini, se giu-

rui 1) Indata iii partea zburatoarelor. Caci: i-
nima vicleana simte mare fericire, and soco-
teste ca pentru fapta viclesugului se cinsteste si
pre ea si agoniseste ucenici". Insa Hulpea se
aseza cu tocmeala, ca nu cumva Lupul, cat va
fi lntre vii, sa se instihyteze de unire; cad ea
purta mare grija de Lup, s nu-si piarcla priete-
ugul cu el.
Pe Ciacal, eel putin, nici nu gasira cu tale a-1
jnai ispiti, de oarece, dela (Mitsui nu nadajduiau
vre-o impiedicare. Cad: de multe on la muri-
tori se vede nebunul puternic, si in frttn tea sfa-
turilor, iar bietul Intelept pe diriafara praguri-
lor". Si precum bogatii socotesc, ea cu avutia
au castigat i minte; tot asa i celor saraci li se
pare, ca lipsa avutiei li-a pierdut mintea". .
Iar pentru Lup, socotira, ca va fi nemutat si
neclatit din socoteala sa. Caci: sufletul eel in-
telept nu ,5tie a se muta din socoteala sa, fara
numai din rau spre bine". De aceia 10 zisera sa
nu-0 desveleasca care dansul gandurile, ci sa-i
arate in fata, ca toate, dupa pofta lui, se vor face.
Lupul, dupa seine, vedea el ca tovarasii lui
nu poarta duhuri bune, insa iii punch socoteala
intealta parte, adiga, ca atunci, cand lucrul ar
ven1 la iveala, Rasul, Hameleonul Veverita,
in glas mare, ar tine partea cea dreapta.
Asijderea, vazand, ca Pardosul nu se afla de
fata, creza, ca acesta nu voia sa priiasca2 unora
impotriva altora. Dar Lupul se gresi in socoteala,

1) A se legs cu juramant.
2) A folosi.
104

caci Corbul, pre Pardos, prin carp ascunse, de

mull 11. intorsese in partea for si cu giuruinte 11
facuse vicleanul cel mare al neamului sat'. Caci:
sula de aur patrunde zidurile, iar lacomia Isi
vinde neamul si mosia". Ise fagaduiserti aces-
tuia ca, starvurile cele mai grase, sa be Imparta
Vulttirul si Corbul cu dansul.
Asijderea pre fiu-sau s-1 faca Coracopardall ,
adica sa-i dea glas, si aripe de Corb, cat si pes-
triciunea Pardosului. Cad, pofta moaie piep-
turi mai vartoase ca diamantul; lacomia topeste
inimi mai Impietrosite decat cremenea; si aurul
topeste, ceia ce nu poate focul".
Iar Rasului, ii giuruira adevArat lucru de ras.
Sa-i intoarca jumatate din cele 53 de capusi de
sange 2), de can 11 pradasera pasarile in vreme
dt foamete3), si aceasta numai cate 5 capuse pe
an. Asijderea, Ii mai fagaduira, cite cacareze 4
ar face Camila afara din grajd3), sa be poata lua
el si imparti gandacilor 6). Caci lacomia dela
aur la gunoi se Intinde". Jigania aceasta este
toata pestrita pe sub pantece, iar numai pe spi-
nare arata tot un par 7).
Veveritei i-au giuruit asemenea un sac de
nuci 8), i un harar plin de hamei 9), amestecat cu

1) Pardos facut Corb.

2) Pune. piffle de bani
3) Domnia lui Duca.
4) Cati bani ar strange RacovitA V. V.
5) Afara de trebile tArei.
6) Datornicil dela Tarigrad.
7) La nume, om bun ; far la faptl, viclean sl rAu.
8) Voie libera (fall desatta).
9) CAmarasia ocnelor.
 105

fag. Asijderea, sa-i puie la loc coada, pe care i-o

taiase Vidra, cand stapanea 1). La aceasta po-
doaba tined mai mult, cad.: uncle. lipsesc creerii,
acolo covarseste coada".
Insrarsit Hameleonului ii giuruira, ca-i vpr da
In seams tot felul de vapsele si de flori Firea
Iui fiind, a-si schimba pururea fats, chute yap-
seals Intr'alta, el socoti aceasta mare cinste.
Catre acestia, mai adaosera si pe Guziul orb,
care intrase in dragostea multor jiganii cu fru-
musetea fetei sale Helge. Frumusetea ei in-
torsese mintea multora, cad: taria. vinului nu
loveste in cap mai mult decat frumusetea in i-
nima". De pe urma ca'reia si parintele Guziu,
macar ca orb si slut, era intampinat, si fiecare,
de ferea maim de sarutat, i se arunca la picioare.
Iar, cel ce mana acestuia saruta, socotia, pre in-
sasi Helge sa fi imbratisat.
Poama aceasta multi dinti ascutise 3), dal: cum
zice cuvantul: Norocul nu lmparte cu oborocul, ci,
unora varsa, iar altora nici pica". Vrastnicii din
neamul ei, ziva sinoaptea se chinuiau cu bratele
deschise, cu sufletele topite si inimile arse, as-
teptand tine va avea fericirea si cui va codes
norocul. $i 'din ceas in ceas, de s'ar fi Intamplat
altuia acest noroc, fiecare gatia sabii, cutite si
otravuri, data nu pentru acela, ci pentru sine,
Norocul Insa tot si-a jucat jocul si toti ibov-
nicii Helgei au ramas, de au ars ca Finicii In
para focului4). Caci: norocul nu she nici a jell,
1) Boieria, din care era mazi
2) Vole liberA minciunei gi viclegugurilor.
3) Dupa maina ei multi nadAjduiau.
4) Cel ce se pedepsegte gi sa mangAie in necazul sau.
106

nici a se milostivi". Si precum, de frica Vulturu-

lui, pre Iepure-1 marita dupe broasca, tot asa
au maritat i pre Helge dupe Camila.
0 Doamne, i toti cei ceresti, cum, ai putut su-
feri lucru ca acesta? Unde este cumpana ceru-
lui, cu care trageti si asezati fundul pamantuluit
0 dreptate sfanta, pune-ti indreptariul si vezi
lucrurile strambe ale norocului! Ghebul, gaiul,_
pieptul flocos, genunchile botoase, picioarele ca-
taliges), falcile dintoase, urechile ciute, ochii pu-
chinosi, muschii suciti, vinele intinse, copitele la-
boase, ale Camilei; cu trupul sulegeac, cu pelita
alba, cu ochii mangaiosi si negri, cu degetele
subtiri, cu unghiile rosioare, cu vinele molceluse,
cu inijlocelul iscusit i cu grurnazul rotunglor,.
al Helgii!! Ce potrivire! Ce asemanare! Ce airt-
turare!
.0 noroc orb si surd, o tiran neniilostiv si pa-
gan fail de lege! 0 judet stramb Si fatarnic! 0
pravila stramba si fare canoane! Ascultati mor-
tilor i priviti viilor! Se impreuna Camila cu
Helge, se cununa Filul2) cu Soarecele, i se iau
de 'liana dealul cu valea! Ce ureche a auzit, cc-
ochi au vazut sau ce gura din veci a povestit lu-
cru ca acesta?
Taca deci pripitorile, undo canta ursitorile:
cad neam cu neam nu cauta potrivealrt, ci fac
numai ce vor".
Norocul deci, in acest chip asezand pre Helge
dupe Camila, Tintarii s cu fluere, Greerii cu

1) Picioroange.
2) Elefantul.
3) CantAreti de multi, fete 0 nevcste, cari poartA dental.
 107

surle, Albinele cu cimpoaie, incepura a cants

cantec de nunta. Muvtele din aer vi Furnicele de
pre pamant, ridicara vi ele mari danturi. Iar
broavtele toate, Impreuna cu brotaceii1), cantara
'din gull cantec ca acesta, toenail In versuri:
Prundul Eufratului margaritar navte,
Camila din iarba cele scumpe paste.
MAna Afroditei eununa impletevte,
Eufratul Europei 2) nou lucru scornevte,
Din cele cu solzi 8) Helgii ivevte
Norocul ce vrea toate biruievte.
Cununa Impletita norocul o tinde,
Capul fail creeri, cu mana o prinde.
0 Helge fecioarA, frumoasa nevasta,
Nevasta fecioarA, fecioara nevasta4
A CAmilei raget talcul nu Inteleaga
SA mearga 'n Atena, de este s'aleaga.
Fecioara nevasta, nevasta-fecioara,
Peste vase vremi 5), roada sa-i coboara.
Fulgerul, fierul, focul mistuiasca,
Patul nevapsit 6), nu se mai slAveasca
. . ' ' . . . . .
Impreunarea Helgii i a Camilei isprAvindu-se
in acest chip, cele cinci jiganii Ivi deters cu vi-
clevug cuvAntul catre tot neamul zburatoarelor,
ca va fi ava, precum voia le va fi.
Asemenea inimile prostimei socotira a Indu-
piece, vi aleserA, bun ritor7), pe Papagaie.
I) Tiganii allutari VI cobzari, Acestia Iocuiesc in Brosteni,
(probabll Broscarie, mahalaua tiganeascA din toate tArgurile).
2) Duntrea.
8) Din Galati, unde este belsugul pestelui.
4) Pans a nu se marita era nevasta, tar dupt miritis a iesft tats.
5) El Hind sterp, ea sA purciadt grea peste 6 ant.
6) Semnele fecioriei neaflate, nearAtate.
7) Orator.
 108

Discursul Unirii
Papagaia, cuvantul de obge, astfel imprastia.
Invointa .sufletelor si unirea inimilor, crest
lucrurile din mici, marl.
Adunarea aceasta, o cinatitilor dinteamb.e parti,
este a prea inaltilor nostri Mpnarhi. Dismsa pof-
teste si se trudeste a ImAreuna si inimile celor
aici adunati.
Eu voi indrazni dar a prooroci, ca in curand
aceasta se va Intampla, de vreme ce marii Im-
parati spre linistea cea adevitrata staruiesc, iar
inttleptii nu vor sa sminteasca ceva peste soco-
teala omeneasca. Sunt deci semne bune, c se
vor primeni zilele de tier .in veac de our 1 si ca-
lea sgrimuroasa in una neted'a se va istovl. Insk
pentru aceasta, en totii trebuie sa ne apucilm si
sit facem o cantare din mai multe sunete, sau o
harmonie, on o simfonie din mai multe organe2).
Toti ascultatorii ziserk ca, cu draga inima,
vor asculta.
Papagaia, dupes aceia urma:
Aceste doua Monarhii, vestite si nebiruite,
o iubitilor, suet fietecare in, sine bogate, dese in
orase, ticsile in sate, nenumarate iu supusi, iar
aceasta prea stint este.
Devi, ceia ce peste hotar fitecare ar poi-0, nu

I) Vremea turburata intOorsa in fericire.

2) Cunostintele muzicale ale lei Cantemir erau foarte marl.
A scris prima teorle a mpzicei orientale, si a compus la Consto-
tinopoli o samA de arii, cari si azi aunt populate. In special,
romanta, dedicates Sultanului, la investirea lui cu caftanul, este
celebra.
 109

ar face-o pentru a ldr lipsa, pi pentru addogirea

supuilor. far aceasta pentru ce?
Pentrti unirea inimei a floi Nonarhi, a caror
voie mai mult 3,oruneA este. Iar voia aceasta a
for spre care sfarit? Spre alcatuirea a doua firi
inrr'una. Si aceasta in ce chip? (Cad doua firi a
se unl, ete lucru peste putinfa"). In chipul pu-
terei sufleteVi, care poate lucra in doua inimi.
Cu acest fel de putere duhniceasca darn, Vul-
turul-Leu i Leul-Vultur, duhurile i le vor im-
preuna i monarhicete de ele se vor sluji. Au,
zic atuncea, nu vor putea ei aveA puterea peste
lucrurile a toga fires? Vulturul de sus privind,
Leul (lc jos adulmecand, ce neprieten ar putea
veni i nu l'ar mistul Deci pre nebiruitele spete
ale Leului rasarind, neostenitele aripi ale Vu ltu-
rului, se va birth pre tot nestatatorul. Toti vraj-
maii i toata viclenia se va spulbera, ca praful,
i se va despica, ca panza paiajettului.
Cine dar in lume, o prietenilor, ar putea fi
atala de scamps la minte, care sa soeoteasca, ea
eel Impotriva, va putea scapA de sub bratul
Leului, pri aripa Vulturului?
Ace, tia dar, in acest chip unindu-se, vor da
Statul cel mai fericit, iar norodul, farrt prepus,
va avea cinstea slava, biruinta i odihna.
Deci on tine ar poftl a fi parta acestei nepo-
vestite fericiri, trebuie, nu numai ale trupului
mani srt intinda, ci i cele ale sufletului.
Iar de acest lucru, Intelegandu-se toate diha-
niile, sa venim la scuturarea lucrului celui de
pre urma.
Liliacul, pasarica cea cu prepus, iubitorul nop-
tii, fugatorul zilei, vazatorul Intunericului 1 or-
110

bul luminei, este aevea, precum ca, nu putina zi-

zanie, a semanat In brazda .adunarii acesteia.
Vidra asemenea, nu cu picatura, ci cu vadra,
i-a varsat veninul nebuniei In vasul Intelep-
dunii
Asijderea Strutul, macar ca peste voia lni,
Insa nu o stance mica a aruncat la mijlocul caii
acestia
'Coate acestea la tin loc, de nu s'ar fi Mani-
plat, ar fi fost foarte minunat; dar, de vreme ce
s'au Intamp lat, nu incape alta, fare numai leacul.
Iar, Baca strigara cu totii, antidotul toapsecu-
Iui (toxicului sa.-1 arate, Papagaia astfel Incepii:
Suitt putintele, o prieteni, retetele stiintei
male. si mici chitelile ierburilor si doftoriilm-
mele. Caci doftorul bun 10 are stiinta in cap
i ierburile in camp". Din cele ce voi avea, a le
versa inainte, nu ma voi tagadui.
Pre cat dar pentru Liliac, asezamantul ii este:
precum galceava din nimica s'a scornit, sa ra-
male neturburat mai departe, caci turburare Sta-
tului ca aceia. nu cred ca va mai aduce.
Vidra. dupe sfatul Statului, s'a ras din cata-
logul jiganiilor. Iar pentru veninul ce-I va mai
putek rtspandi, doftori se vor gasi usor si deci
grija despre partea aceasta sa nu ducem.
Mai ramane, ca savarsitul lucrului s se face,
adica liotardrea Stru(ului sa se aleaga. De care
lucru, trebuie sa se stie de toata lumea, ea, pre-
cum Inca de mull Silogismul Corbului prin in-
vointa si porunca marelui Imparat, Vulturul, a
rasunat, asa si acum toata adunarea sburatoare-
lor, va, poliefte i poruncefte, ca Strufo-cdmilei,
sa i se dea mai marl aripi si mai lungi pease. ,Si
 111

mai mull chiar, sa se faca Camila sburatoare si

Strut fAtAtor
Acestea, data le ritorisi Papagaia, toate cetele
sburAtoare strigarA: Faca-se, faca-se; pli-
neasca-se, plineasca-se!" Iar chiotul for parca era
huetul Marii, on a puhoaielor rApezite din dea-
luri".
Unora, de fericire, li se parea ca au si doban-
dil totul 5f cu glas de bucurie se desfatau; altii
izbandiau cu cantece si cu versuri; iar altii, cari
.gasiau voroava Papagaici mai dulce decat mie-
rea i mai pAtrunzAtoare decal unsoarea, nu mai
mArturisiau nimic cu gura, ci dadeau doar din
mani si din cap in semn de minunare. Caci ,,de
multe oH, bucuria mare astupa glasul".
Mai erau si unii, cari, furati de soma, de pe
urma mangaioasei ei voroave, se trezeau deodata
si ca ametiti de vin, se sca'rpinau pe piept oH pe
frunte. CAci yoroava dulce si aleasa prieinuieste
inimei bucurie si ochilor dormitare".
Dupa aceia, revarsandu-se in mintile luturor
aceasta comedie a Papaaiei, se Rica mare ta-
cere intre toti, $i se uitara, unul in ochii altuia,
ca sa vada, tine va incepe sa rosteasca ceva.
Insfarsit Cioara, rupse amorteala, ci dupa cate-
va Inecaciuni, clAncai ragal din grumaz ca
indesat de duh de trei ori: Car, Car, Car".
Toate celelalie pasari InsA, zisera: Macar de
s'ar sfars1 cuvantul, dupa cazania Papagaiei!
Intre jiganii, cele mai lacome, cascand, ade-
verira glasul Cioarei; altele se arAtara cu adancii
tacere. Cei de jos o faceau din siiala; cei de sus
marturisind intr'adins.
112

Duph care lucru, etc totusi strigara: Faca-se!

Facci-se!"
,Iar intre pashri, Brehnacea, zise catre Cucu-
noz:
Glasul Cioarei, a talcuit spre bine gurile
lingusiloare. Numai pre cat este a mea proasta
socotealit, s'ar puteh ca glasul Cioarei spre o-
car% sil fi talcuit. Cad intre Corb si Cioara pu-
tinh dragoste este, din pricina multor starvuri.
Cucunozul, care dela inceput n'apucase nici in
stanga, nici in dreapta, zise:
Apoi parerea, parere naste". Cioara, sa-
raca, s'a socotit de multime, barbarh la limbai
iar tu, de ntranete, vii, sh o incarci de ocara.
Multimea race cu ea barbarisme, iar tu sole-
cisme. Pentru aceiap ti se cade a sti, ca Cioara
este de loc din Atica, in Cara Elada. In fiecare
an ea isi scoate cuibul in platanii din fata rapt-
lui Apolon. Acolo a invhtat dela Preotii a-
cestuia, invtgaturile for cele de taina. A de-
prins filosofia cereasca, din care stiinta adevarui
deprinzand, a strigat in limba aticeasca: fericit
ceasul, in care s'a zan slit cu gandul, si cu fapta
s'a savarsit!"
Irish fie varvarismeala Brehnacii, fie soleciz-
marea multimii, fie aticizarea Cioarei, on bris-
muirea Cucunozului, glasul Cioarei pre cat se
talcuia mai mult, pe atat se incuia in lavirintul
necunostintei. Cheia accstuia, cand se va aflh,
va fi sh asteptam.
Lupul, intre toate jiganiile mai socotit si gri-
juliv, vhzand desfranarea sburatoarelor si price-
pand viclesugul unora din dobiloace, isi zidl
ra'spunsurile sale in cele mai ascunse taine.
 113

Deci, in vreme ce toti, de nebunie

racniau: Facd-sel"; Lupul, din Intelepciune, t-
teat
Iar, in aceast4 vreme, ,Pardosul viirgat RA-
sul picat cu negru, impreuna cu toti ai lor, ca
in,ebuniti de urgia pizmel, Incepura a gtrigh: Si-
logismul Corbului este vartos, sfatuL Cucunozu-
lui este intelept, ritorica Papagaiei este minu-
nata! De alum Inainte, numai p omonie 1), nu-
mai o stapanire p monarhie! Iar tine ar clati
sentinta intr'alt chip, partea ii va fi, fierul 1i
focul!"
Apoi aclaoga Pardosul:
De vreme ce adunarea adevereste buzele
Papagaiei, socotesc cu tale,, ca, precum in Mo-
narhia Pasarilor, duph." Vultur vine Corbul, tot
asa si in Monarliia noastra, dupa Leu, sa" fie
stapana, Struto-chmila. Iar acesteia, dupa aripile
dale ei de Vultur, sa i se puie si cap de Taw 2),
pentru ca intre coarne sa alba semnul biruintei.
Ursul Int 6r1 cuvantul Pardosului, Vulpea it
adeverl, asijderea ceilalti pa.'rtasi la viclesug.
Insa cumpAna, In care-nu incape dramul strain-
MIME, si maim, care imparte fietecarui dupa
ale sale fapte, nu rabdara mult pe doi dintea-
cestia.
Ursul, Indopat cu miere preste mAsurk &Luta
lui plata dela toate prisacile stiubeile, pur-c.ese
In mate cu izvoare de apa, si crapa curftnd de
napraznica boala 3).

1) Omonie --Impreunarea inimelor.

2) Semnul crucii Intre coarnele Bourului.
3) DropicA, hidropisie.
8
114

Isijderea Vulpea, din pricina grijei viclesu-

gului, se muta intai in milanholie, apoi in Lusa
en sange. In urma i se intinsera sl i se useara
toate vinele si i se 41 pielea de oase. Peste pu-
tin isi bora aburull).
Acestia toti insa socotira, ca a venit vremea,
ca, in graba, pre Lup, straja s trimeata la bar-
logul2) situ. Intai 11 sfatuira, apoi i se laudara
cu pedepse.
Asa ea Lupul, vrand nevrand, se arata bucu-
ros de aceasta porunea si en Ciacalul impreund
se dusera la locurile lor.
Iar cand Lupul se despartl de omofilii sal, sus-
pina catre Ciacal i gemit.
Blem, frate Ciacal, de vreme ce la straja ne
trimet, blemati sa nu stam. Otravile acestea vor
indulci cornul Inorogului si vor curati botul Pi-
lului 3).
Dupil aceia Lupul, samAna in urma lui pielre,
de rdsarira stand si munti.

1) MU.
2) Casa sa de la movie.
3) Fi lul silnorogul.Andob vi Dimitrie Cantemir.
 Partea III
Dar alegerea Struto-camilei (Mihai Racovild)
trebuiefte intarild fi de Turci. In acest scop
pleacd foci la Adrianopoli, uncle Rdsul cumpard
prin mijlocirea Camilopardalului Alexandra
Maurocordat) Firm anal.
Cantemire0ii sunt declara(i periculofi ordinei
public(' ,si se holdrafte goana necurmald i ne-
miflocild contra lor.
Dar Liliecii se declare(' nemultumiti cu noua
stare de lucruri, iar Ganganiele se adund In a-
celaf scop. Liliacul (Marco-Pseudo beiiadea) fi
ameninld chiar en furtuna.
 III

*) IarA celelalte jiganii toate, cari in crasma

16comiii beau vinul viclesugului cu paharul rau-
Valli, dacA vazura pe Lup lipsind din mijlocul
for (acesta se afla acum sub fundurile ph'mantu-
) lath intreg pasagiul acesta in wrsuri :
lara celelalte jiganii toate, carile, in carsma lacomiii
cu paharul rautati!, vinul vicle$ugului bea,
Data pre Lup din miilocul for lipsind, ii vazura,
Precum acum sub fundurile pamantului se afla,
Li se parura.
Caci chipul neiubit de fata, nu ca ghimpele 'n picior
Ci ca sulita patrunsa prin mate sta
Si ap: Ridicatus'a nourur de pe fata soarelui,
Luatu-s a negura de pe' f fa pamantului !
Cu marl racnete strigh.
Luatu-s'a piedica,
LipsWe pacostea,
Nu se vede vrajmasul,
Dusu-s'au pizmaul !
Unul catre altul spuind, ca de un bine prea mare se
bucura,
$i ca o fericire nespusa se desfata.
Caci, lucrurile lumesti cu muritorii asa a se juea s'au
obinuit,
Ca, cu cat sunt mai deprte,
Cu atata s se pars mai desfatate,
Si a caror inceputuri sunt prea marl des-
mierdari
 11T

rilor), strigara cu. maxi racnete: Luatu-s'a pie-

dica, lipseasch pacostea; nu se vede vrajmaul,
duca-se pizmawl".
Un9.1 spre altul spuind acestea, se bucurau ca
Acelora$ sfar$itul s fie cu grele intristari..
*
* *
Dupa ce, cu totii Impreuna cuvant isi dedera,
Si We soroc Isi pusera,
Pentru ca la inceputul Alfei
Si la sfar$itul Sigmei,
La cetatea Deltei,
Nu de apa lui M. $i apa lui A. a cura sfarsesc, $i apa
lui T. a cura $i a se mari Incepe,
Cum mai curand s se adune, pentru ca acolo capul
Camilei sa vanda $i a Bourului A. cumpere.
Caci mai lesne este firii Camilei coarne sa nasca,
Decat din inima rea, cuvant sau gaud sa izbucneasca..
*
* *

A$a dar cu totii, dupa sorocul dat,

Si la locul Insemnat
Se adunara,
Si la ziva push', la cetatea Deltei se impreunarh,
Unde Pardosul pe Camila de capastru purta,
$i rasul dupa dansa,
Ca gandacii prin balige $e primbla ;
Caci fa ras ca acesta, cacaraza Camilei mai de mare
pref este,
De cat castanul la gliganii muntelui Olimp.
*
* *

Acolo dad, intai ca a tuturor inimile mai cu dinadins

sa ispiteasca,
Apoi ca nici unul sa nu cumva parta$ vicle$ugului a
nu fi s lipseasca,
Socotirk
118

de un bine prea mare si se de,sfatau ca (de o

fericire nespusa. Cad Lucturile lumesti, asa
s'au obisnuit a se juts cu muritorii, Ca, cu cat
sunt ele mai desarte, cu atat sa para. mai desfa-
$i doi, cite doi, pre numele cerescului Vultur
si Taur,
Pentru ca s jure, in capistea ieparhiii adusera ;
Unde unii de buns vole,
lar altii de frica. $i peste vele,
Sub groaznic juramant a se lega le cauta
CAci precum intre frttmosi,
Mai frumosi,
$i intre grozavi,
Mai grozAvi,
Asa intre drepti,
Mai drepti,
$i intre vicleni,
Mai vicleni,
Se afla.
Adeca, precum cu invointa, olAcerea $i alegerea tuturor
silogismului Corbului,
Sfatul Cucunozului
$i sentinta Pardostllui
SA se intariascA,
$i capul Camilei in cel de Bou sil se primeniasca,
$i in epitropia leului sl se psifiseascA.
*
* *
La care lucru toti fratii vlclesugului,
Feciorii fail de legii,
$i pArintii theovofiii :
FacA-se, FacA-se ! strigarl.
Toti voim,
Toti priimim,
Cu toti asezAmintul
$i cuvantul
Acesta intarim,
$i adeverin !
 119'

tate, i, cu cat inceputurile for suet mai cu dez-

mierclari, cit atat sfaritul sa ii fie mai cu in-
tristari".,
Dupa. aceasta cu totii impreuna 10 detera cu-
Din launtru crAparA.
*
* *
Acum a tuturor voie uninduse,
Si toll sub argumentul Corbului supuindu-se,
Cu totii, in toate partite se imprg*tiara,
Si prin tofi muntii i codrii, unde coarne tle Bour
lepAdate ar gasi
$i cap de Taur aruncat ar nemeri,
Cu toatI nevointa cereal*
$i nici cum undeva macar nu se aflara ;
De care lucru cu totii in mare intristare aflandu-se,
Ce vor mai face 4i ce vor mai lucra,
Nu tia.
a **
$i aciim mai toata nAdejdea pierdea,
De nu i-ar fi adus aminte Rasul de un hrismos,
Pe care Camilo-Pardalul Inc mai denainte it invAtase,
Zicandu-i :
Eu, odinioarA prin pustiile Etiopiii, in sus pre apa
Nilului utnbland
i pentru ca din izvoarele Nilului cu gura apA sA beau
in inimA avand,
Dupa ce peste muntii, ce se chiami a Lunei, am trecut,
Si la baltile, unde se nasc crocodilii, am sosit,
BAlfile de jur, imprejur, cutreieram, pentru ca garla
Nilului sA aflii,
La capatul for am aflat un ora prea frumos
$1 o cetate prea frumoasA.
/Drawl dar 4i cetatea lui in acest chip era :
Billtile acelea, unde in capete se impreunA qi vArsa-
turile apei Nilului priimia,
Intre dansele de ce inainte mergea,
120

yant 'si Isi pusera soroc, pentru ca la inceputul

Alfii si sfarsitul Sigmei, la cetatea Delteil) (unde
apa lui M. si apa lui A. sfarsesc a curge (cura)
iar apa lui T 2) incepe a curge i a se marl) s
1)e aceia in laturi se despartia
$i ostrovul latia,
$i precum se vedea,
Ca la 700 mile, in lung i in lat, tot uscatul intre balti
cuprindea
Iar pe marginea baltilor, de jur imprejur, ca cum cu
zid ar fi ingradite,
Cu tlealuri i munti goi erau inconjurate,
Ap incat, numai, unde baltile in garla se varsa
$i in matca Nilului se revarsa,
Muntii impreunati nu era ;
Unde, ca dintr'un heleteu, ca pe stavila morei apa cu
mare repegiune se slobozia
$i apa Nilului spre rasarit a cura repezia
A5a darn despre rasarit baltile i muntii se avea ;
Ina despre apus, adica din cotro Nilul venia,
$i anapatele baltilor ingemanandu-se se despartia,
Intr'alt chip era ;
Ca pre cat muntii acei din stanga i din dreapta se
inalta,
(Ca i a muntilor inaltime, ca la cinci mile se socotia)
Pre atata locul de dindos se ridica,
$i cu varfurile muntilor de tocma 'n campul despre
apus in lat i in lung se Intindea ;
Prin mijlocul caruia, apa Nilului, din izvoarele, de unde
ieia,
Sore baltile, ce-1 sprijinia,
Lin i frumos curea.
Ina, pre o parte i alta, pe esurile acelea, de apa
atata campul cu otava inverzia,
cat ochilor, peste tot o tabla de zmaragcf mereu a fi
se parea,
4) Udriul, Adrianopolis. Cetate triunghiulara.
2) Marita, Arta, Tunge.
 121

se adune, pentru ca acolo s5. vanza Capul Cami lii

i sil cumpere pe cel al Bouruluil). CAci mai
lesne este sa nasca firea Camilei coarne, cleat
din inima rea cuvant on gaud bun sti izbuc-
neasca".

In carele tot chipul de flori, din fire rgsgrite,

Ca cum cu mana in grading, pre rand $i pre socotealg
ar fi sadite,
Cuvios se imprgstia,
Si cand Zefirul, vantul despre apus, aburia,
Tot felul de bung si dulce roirosealg de pe flori scornia,
Asa eat nici ochilor la privalg,
Nici ngrilor la mirosalg,
Sat se putea da,
lard pe malul &lei, tot felul de pomet roditor si de
copaci frunzosi,
Si umbrosi
De-a randul,
Ca cum, pre Oa de-a dreptul,
$i unul $i altul, de departe, ca cum cu pirghelul ar fi
fost pusi, frumos odrgslia ;
A caror umbre, jumatate pre lina apa Nilului,
far jumgtate pre mangaioasa fata cgmpului
Se lash.
larg roada pomilor, si la frumuseta,
$i la dulceatg,
Nici Asia a vgzut,
Nici Europa .a gustat ;
Cgci tot in acelas porn, mugurul craps,
Frunza se desvelia,
Floarea se deschidea,
Poama lega,
Crestea,
Se cocea,
$i se trecea,
Tot deodatg ;

1) SA cumpere domnia.
122

Asa dar cu totii, dupe sorocni dat, se adunara

la locul insemnat. In ziva pus la cetatea Deltei
se impreunarat unde Pardosul party de capastru
pe Camila, iar Rasul se primbla dupe dansul,
Nici dupe vremi viptul umbla,
Ci in toata vremea
Toata poaina,
$i coapta si necoapta se afla.
*
* *

(Cetatea Epitimi)
lark unde apa Nilului de pre sesul, ce despre apus venia,
$i din varful muntilor in garla cea de jos se vat*
Cetatea sty,
A carei nume, cei din loc imi spusera, precum Epi-
timia o chiema.
WI faptura $i ingraditura cetatii era asa :
Din marginea malului, unde Nilul ca pre sipot in balti
se versa,
Spre apus, spre o parte si pre alta de apa, ca la zece
mile zid gros
Si vartos
De piatra, in patru colturi, cioplita era,
Carele, dupe ce dela pamant ca la zece stanjeni se
ridica,
De aceia stalpi marl si grosi de marmura porfira in
sus se Malta,
Fietecare stalp de cinci stanjeni de inalt, si 30 palme
de gros,
La radacina insa mai grosi, iar in sus de ce mergea,
Mai subtiri $i mai sulegeti era.
lara fietecare stalp sub radacina patru lei de arama,
ca aurul de luminoasa avea,
$i tus-patru cu dosurile la un loc, cu capetele spre
camp $i apa cauta,
De-asupra a caror stalp se rezima.
Asijderea, in varful fiecarui stalp, si mai sus de loc,
patru zmei incepea,
 123

ca un gandac prih hangar.. Caci, la Ras, cacaraza

Cami lii este mai de pret. decat castanul la Gli-
ganiP) muntelui Olimp.
Acolo dar, socotira, fxitai, pentru ca inimile
A se impletici, $i dupa ce, ca la trei cofi in sus se
ridica,
Capetele iii despartia,
Si putintel cam in loc be pled,
$i doi spre un stalp, iar doi spre alt stalp, ce le era
din potrivA, cauta.
* *
Deci precum a Lei lor,
Asa si a Zmeilor,
FAptura asa de minunata era,
Cat nu Zmei si Lei a fi se parea,
Ci inteadevar vii si cu duly a fi se vedea.
lar din cerbicea a patru Smei arc sclipuit de marmura
in sus se ridica,
Si cu mestesug peste apA intinzindu-se, spre stalpul
din potrivA se lass
Si in cerbicea iarasi a patru Zmei se aseza,
$i asa dintr'un capAt la altul un sclip, in chipulul po-
dului, peste Nil, se incheia.
Asijderea din capetele stalpilor zid de marmura in sus
se ridica,
Cat cu inaltimea sclipului se atocma ;
Carele pre din luntru cu var, praf de carAmidA si
sfaramaturi de piatra, umplut era,
$i tot locul din luntru pre ata de tocma atocmit era.
lar din fata pArnantului, ca la un strat de om, zid cu
zimti jur, imprejur inconjura,
Pentru ca celor din lAuntru umblare
Si primblare
Fara primejdie s fie.
Tot numarul stalpilor 730 era.

1) Gigant.
124

sa ispiteasea; apoi, ca :sa nu lipseasea nici unul

'Arta la vielesug, sa jure, doi eate doi, pre nu-
mele Vulturului i Taurului qi 1i i dusera in ca-
pitea I) eparhiei2). In eapiste cautara a lega. pe
Adica de o parte 365, si de cealalta tot atatia;
lath oat cetatea 24 mile inconjura;
20 mile amandoua laturile,
$i patru mile am1ndoua capetele.
*
* *

Cetatea dar asa era,

lar orasul si casele orasului ce era,
IntrInsa, pre amanunt, cine poate povesti ?
. Caci fapturile
Si urziturile
Acelea, toata socoteala muritorilor covarseste.
Caci ce au facut muritorii,
De care sa nu se mire muritorii ?
$i ce n'au facut muritorii,
De care sa se mire muritorii ?
Pre scurt Insa de unele nu ma voi lenevI.
Camilo-Pardalul zicea :
Dintre doi stalpi impotriva pang la ceilalti stalpi ulita
dreapta,
$i tot trite masura de lath,
Se ducea.
Jar la capatul ulitei, de o parte $i de alta,
Poarta era,
Care se inchidea
Si ,se deschidea ;
Jar din pragul a fide are poarta in gios scara,
In chipul teatrului se lass,
Si de ce se cobora,
La temelie, se mai latia,

1) Templu.
2) Vlah Serai.
 125

totii sub groaznic jur5mant: unii de vole, iar pe

altii de frieh. Cad, precum ,,Intre frumosi, mai
frumos este, a0. i. intre vicleni, mai viclean se
afla". Juramantul trebuia sa IntareaseA Silogis-
Care $i drum la suire in cetate, si popreall zidului si
sclipului era.
Deci ate arce la sclip, atatea uliti in cetate,
$i cati stalpi la zid, atatea porti $i scan.
La zid era.
*
* *
beosebi de patru uliti, cari deadieptul din gapgt in
capat mergea,
$i in capete cerdace frumoase, afara din zid, asupra
apei scoase avea,
In carile judecatorii imparatiii, pe rankce avea,
Intr'un ceardac, cate 90 zile judecatile $i alte treburi
ale Publicei cauta,
Caci Impar Atia aceia, nu Monarhie, ci Publics este
$i in 90 zile, 9 oameni, fietecare in 10 zile slujba
obstii ispraveste ;
$i asa cinesi dupa randul seu si in ceardacul sau oran-
. duindu-se,
In 730 zile randu-1 puindu-se,
larasi dinceput randul apuca.
Dar de acestea lasandu-ne, la cuvantul nostril s ne
intoarcem,
Caci perioadele mad in voroava
$i celui ce voroveste, la cuvant sminteala,
$i celui ce povestirea asculta, la auzire invaluiala
Face.
*
* *
Asa dar ulitile, portile si scarile cetatii se avea ;
Iara casele, ca cum tot intr'un parete ar fi lost,
Nici mai afara ce alta iesia,
Nici mai inluntru intra,
Si asa randul caselor de dedesupt era.
126

mul Corbului, sfatul Cucunozului si sentinca Par-

dosului i sa se primeneasca capul Camilei in-
tr'unul de bou, iar apoi sub epitropia Leului sa
se psifiseasca 1).

tar al doilea rand, cerdacile ca turtele in sus se ridica,

Inalte, cat de jos de-abia la varf sageata etiopiceasca
a ajunge putea.
Paretii caselor pre dinafara tot din marmure scumpe
$i tot felul de scrisori ieroglificesti inteinsele sapate
avea.
$i toga dihania, precum vie la par, asa sapata cu
floarea marmorei se aseamana ;
De care 1ucru, nu cu mana pe perete sapate,
Ci vii pe niste campi imprAstiate,
larl predin luntru stalpii cei fara pref, marmurile cele
scumpe
$i tot mestesugul lucrului $i fipturei ce avea,
Cuvantul a le povesti vrednic,
$i gandul a le formui harnic,
Nu este.
Acolo chipul Bozilor s fi vazut !
Icoanele Imparafilor tuturor sa fi privit !
Unele de amnia 5i poleite
Altele de argint si de our prinite
$i varsate,
$i vasuri in minunat chip lucrate,
Sub dansele alcatuite,
$i alte lucruri minunate,
In multime nenumarate,
In frumsete neasemanate,
Se vedea,
Carile nu numai ochiului privala,
Ci si mintii socoteala,
Amefia
$i uluia.
* * *
fail in mijlocul orasului era o capiste a Boazii Pleonexii,
I) Voteze.
 127

La care lucru toti fralii viclesugului, feciorii

fara-legii i parintii teovoriii1) strigara: Faca-
se! Facd -se! Cu to(ii o mini! Cu to(ii d primim,
cu fo(ii intarim asezanuinful acesfa"!
Care cum era facuta,
Si cum era zidita,
De pre atata vei putea cunoaste, ca toga alalta a
cetatii si a orasului faptura,
Ca zgura langa our si ca stecla langa diamant se
asemana..
Ce $i pre aceasta in scurt si pre cat voi putea,
A ti-o perigrafi ma voi nevoi.
Din fata pAmantului urzitura temelii, ca la doi coti
se inalta,
Si dintr'o materie de metal varsata a fi se vedea,
Care metal, de cat custoriul mai scumpa $i mai grea,
lar de cat argintul mai ieftena si mai usoara a fi
se !Area.,
Lumina capistei in lung de 30 coti, iar in lat de 24
coti era,
bra de inalta, pink' sub poalele cele mai de jos, 55
de arsini masura.
Deci cat mesteugul varsatului temelii celei de metal,
Si cat' iscusita $i ascutita mintea varsatorulur $i tipa-
ritorului ar fi fost,
Florile si frunzele, cari una sub alta varate,
$i lozele, una cu alta, frumos impleticite,
$i serpii, care printre frunze si printre loaze se vara,
$i coadele cu zmicealele iii imvAtuciia, arata.
Asijderea tot felul de pasari.
De jiganii, de lighioi $i de pasari,
Peste tot locul se arata ;
Unii in pomisori cuiburi isi faces,
Altele acum facute pe ottA clocia,
Altele hrana puisorilor iii aducea,
Unele muste prin aer gonia,

I) Nefrica Dumnezeirei.
128

Deci VoiA tuturor unindu-se i sub argumentul

Corbului supuindu-se, se Impratiara cu totii in
toate pArtile, prin munti i codri 1), unde ar pu-
tea gasi toarne de Bour lepadate2 , sau ar ne-
Altele lacuste prin pajiste prindea.
Caile, puii clostii sa apuce, se slobozia
Starcii ca prin apa umbland, piticii si pestii a prinde
chitia.
Pajorile $erpii, cari prin frunzele ederei se sipuria,
Ca sa i apuce clonfurile i3i vara.
Brehnacea de sus, iepurile sub stanca varat, cand va
iesi, in unghii sa-1 apuce, pandia.
Mata, care pre Soarece,pe sub frunzele din copaci cazute,
precum umbla simtind, nici cu urechea
asculta,
Nici pasul prea cu liniste spre sunet muth,
Nici cum l'ar apuca $i cum mai fara veste s'ar
repezi, cu picioarele cumpanindu-se,
se gata ;
Vulpea prin pomi si prin copaci gainele $i pasaruicele
scocioria,
$i unele acum vanatul dobandind, cu coada barzoiata,
spre barlogul fincilor sai, cum putea,
Mai tare se ducea.
Lupul, dupa turma oilor pre piept, se taria,
Ciobanii, unii ca de somn adormitand in carlige
rezemati,
Altii, ca de ploaie $i de vant rece cu glugile peste
cap lasate $i pre un cot la parnant lasati era.
lark' dulaii unii in picioare sta,
$i ca cum de departe mirosul Lupului ar adulmeca,
Altii pre branci lasati $i capul printre picioare dinainte
intinzandu-$i dormia,
$i ca cum, in vis, Lupul in of ar fi dat, parandu-li-se,
prin somn ca cum ar scanci si ar brehAi se vedea;

1) Casele marl si mid ale Turcilor.

2) A avea domnia.
 129

merl cap de Taur aruncat. Insa incercara .cu

toata truda, dar nu aflard nimic, nici cum Si nici
macar undeva; de care lucrui aflandu-se, toti, cu
mare Intristare, nu mai stiau, ce vor face si ce
vor lucra.

lar la alte turme, ca cand Luptil oaia ar fi apucat,

ciobanii chiuia,
Cu mana Dural !or, pre Lup arata,
Du Mil gonia,
Lupul cu carlanul in gull fugia ;
Alfi ciobani de la alte turme in tampinare-
Lupul intealta parte siuvaia,
Si, ca cum spre o padure, care inaintea lui aproape
se vedea,
Nazuia.
Asisderea alalte turme de dobitoace salbatece, Corbii
si Bourii prin dumbravi, Capreje prin
stand, Ciutele pre sesuri,
Unele cu vitelusii dupa dan$ii, altele, acum spre Mat,
pantecele in jos le tragea.
lar, Intr'un loc, lucre foarte frumos la priveala
se arata,
Unde vanatorii maiestrii spre vanarea Fililoc punea,
Antai o groapa adanca si larga saps.
Apoi, din fundul groapei, un garlici stramt, pang
in fata pamantului scotea,
In gura a carui garlici un harbuz punea,
Dupa aceia fietecare Vitiator? ate o doba in spate
luand, in padurea cea mare infra,
Unde Filii umbland se vedea.
Dupa ce, pe furls, in padure infra,
Fietecarele intr'un copac Malt se urea,
Apoi din toate partile, in dobe lovind, padurea se
rasun a,
Filii, de sunetul dobelor spaimantandu-se, la marginele
padurii spre camp iesia,
Unde la gura garliciului peste harbuz nimeria,
9
130

$i erau cat p'aci s5. piarda toata nadejdea, de

nu-si aducea amintr Rasul de un hrismos1), pe
care Camilopardalu12) it invatase Inca mai de
mull 8).

Vanatorii din copacl, vazand precum Filul la harbuz

a nimert, dobele a bate parasia,
Filul, cu botul harbuzul clatind, harbuzul spre garlici
in jos a se pravall purcedea ;
Filul, dupa harbuz, pentru ca sal princla urmand,
in groapa cea larga, care in fundul garliciului
era sapata, infra,
$i, alta grija nepurtand, harbuzul sa manance
se nevoia.
Vanatorii, indata din padure iesind, cat mai curand,
cu pari gt alte zavoare,
Ca rele acolo mai dinainte gatite avea, gara garliciului
astupa ;
Dupa aceia, prin cateva zile, pre Fil cu foame domo-
lind, cu l'autug de grumaz
it scotea,
$i unde voia Etiopianului era, acolo 11 ducea.
Cad mai tare $i mai vrajmasa jiganie
de cat foamea alta nu este.
* *
Aceasta dar si altele multe mai ciudate
1) Oracol.
2) Alexandru Mavrocordat, marele dragoman al Porjii, cel
care incheiase paces de la Carlov:tz gi pusese bazele Europei
moierne fa patle noastre. El era urmcsul faimosului Panaio-
takis, I ifiinjAtorul Fanariotismului si protectorul, la care recurge
Spatarul Milescu in momentele de disperare. Avea a trecere
menso la Poarid.
3) Povestea aceasta ascunde mijlocul de a parveni la Su-
blima PoartA, adicd cu bout; astfel cum ajunsese gi Alexandru
Mavrocordat.
Dupa cum noteazA Cantemir, ea inseamnA gandul, invAjAtura
si avania Portii O tomane, din cari I I scolea veniturile.
 131

Cetatea Epitimi l)
Eu, alta data, umbland, in sus pe apa Ni-
lului, pentru ca aveam la inima sa beau cu aura
apa dela izvoarele acestuia; dupa ce am trecut
muntii Lunii, i am sosit la baltile, unde se nasc
Crocodilii, dupa ce am cutreerat aceste balti, de
Si mai minunate,
In temelia capiOei, sapate,
Se vedea.
Zara de-asupra temeliii, pans sub strainile cele mai
de jos, patru pereti din
patru marmuri de porfira
incheiati era,
Adeca fietecare perete dintr'un marmure_ sta,
$i incheietura, in colturi, pe uncle,. sau cum s'au irn-
preunat, un ochi muritor,
Ce aceiai mai gi cel nemuritor,
Precum n'ar fi putut alege,
Indraznesc a zice.
Tot paretele de sus pans jos, neted i de cat Dia-
mantul mai luciu era,
Atata cat ziva lumina soarelui, ca printr'un prea curat
cristal inluntru patrundea,
$i lumina din luntru cu cea dinafara una se facea,
Atata cat nu mai puting lumina in capige decal in
aer era.
Ina noaptea, pe din luntru, candele, la numar, de
cat numarul mai multe, i de sus pans
jos pre langa perete frumos
oranduite avea,
Si fitecare candela, 5 oca de nard lua,
[ ,Caci in capigea Pleonexii undelemnul maslinului
nu ardea".]
Carile, dupa ce ochiul cerului se inchidea,

1) Cetatea lacomiei
132

jur imprejur, cu gandul sa descopar garla acelui

Nil (care se varsa in capatul baltilor despre a-
pus); la capatul acelor Mill si In gura acelei
garlc am aflat un oras prea frumos, cu o cetate
prea frumoasa.
Si perdeaua noptii peste fata pamantului se trggea
Toate se aprindea,
Si deosebit lumina,
tar cea din launtru capistii fAcea,
Prin straluminosi paretii ei, lumina candililor p5trun-
land, peste toata cetatea,
ca soare lumina,
Si ca luna intr'alte stele se arata,
L.Caci la 'Data casa in cetate cate tin cerdac de acea
materie de marmure se aflal
$i asa tot orasul, precum noaptea, asa ziva, cu straja
Iuminei se pazla,
Nici alta straja sau paza trebuia.
Deci pad la strasinile cele mai de jos, precum s'a po-
menit era.
* * *

Iar de acolo, in sus, inspre r5sarit, seapte $i despre

apus asijderea seapte inalte $i cu
mare mestesug facute, tune, avea.
I tuna cea din m'jloc drept asupra isimeriii auta,
$i and soarele, in zodia Cumpenii era,
Cu razele, tocma in tuna din mijloc lovind, ras5ria ;.
Asijderea cand apunea,
Tocma in tuna cea din m jloc, despre apus lovind,
apunea.
Asijderea alalte tune, fietecare in dreptul zodiii Cerului
din mestesug puse era,
$i asa soarele in ce zodie se afla,
In tuna acelei zodii rasaria
$i in varful turlei, peste acoperemant, semnul zodiii,
de our curat, $i cu iscusit mestesung facut,
pus era.
 133

Orasul acesta i cetatea erau astfel:

BA' lille, cari se Impreunau in capete si pri-
meau varsAturile apei Nilului, de ce mergeau, de
ce se despartiau. Cam 700 mile, in lung si in lat,
tot uscatul era cuprins de ele. Iar, de jur impre-
Turlele dara de prin prejur, asa fiind, in mijloc era
o turla mai inalta si mai groasa,
-Care cu acest mestesug facuta era,
Ca cu umbra ei ceasurile in celelalte arata,
Ca si alalte tune dupa masura gnomonului
puse era.
tar in varful turlei celei marl, chipul boazei
Pleonexiii in picioare sta,
Care, cu mana dreapta despre polul artic,
Spre polul antartic,
Cu degetul intins ceasurile arata.
Deci, cand umbra varfului degetului in mijlocul
turlelor celei mici sosia,
Dupa numarul lor, ceasurile se intelegea.
*
* *

fail dinaintea usii capistii o Camara, care pe 7 stalpi

ridicata era,
Inainte se intindea,
$i fiecare stalp in &put unei planete facut era,
Ca precum numarul planetelor, asa chipul for sa arate
avea.
lath' sclipul camarei, carele in varfurile acelor 7 stalpi
se ridica,
Jumatate de sfera cerului inchipuia
$i de fiecare stalp, pe sub sclip, cu frumos mestesug,
cununi de marmure intoarse era,
Care le drumul a fietecare planets, precum
. ..... ..........
este, arata.
134

jur, erau inconjurate de munti goi, ca de un zid..

Numai unde Motile se varsau in garla, numai
acolo. muntii se despartiau. Acolo, ca dintr'un
heleteu, pe stavila morii, apa se slohozia Vii, spre
Lebada, indata cu mine impreuna sculandu se, inluntrut
capistei infra,
Unde in mijlocul capistei Boaza Pleonexis intr'un scaun
de foc_ sedea,
Sub a carui picioare un cuptoras de arama plin de
jaratec aprins a fi se vede3,
Jar de jur imprejur Mai, de tot felul de materii ar-
zatoare, cu mare pail vartos ardea.
La chip vesteda $i galbagioasa, ca cei ce in boala
imparateasca cad, a fi se plrea ;
Cu sanul deschis si cu poale in brau dinainte sumese,.
ca cum ceva intr'ansele a pune
s'ar gati, sta,
Cu ochii inchi$i si cu urechea plecata, ca cand ce in
poala i s'ar pune, s nu vada,
lar ce materie ar fi, care s'ar pune, auzind
sa inteleaga ;
In !dam dreapta cumpana tinea
In care, de o parte, in locul dramului piatra, ce-i zic
ah4rtatos pusese,
lar de alts parte, chipul a tgata lumea pus a fi se
parea,
Insa cumpana din dreapta la patkant atarna,
lar cumpana din stanga ca pan' in aer juca.
[,,Caci unde nesatiul stapaneste, acolo toata lumea de
cat bobita strungului mai mica estel
lar in maim stanga tinea o leica, a carei tievie pans
jos la picioarele scaunului ajungea
Si de-asupra cuptorasului celui de amnia, intro gaura
ce avea,
Se sprijinia.
Deci pe cat socoteala mea ajungea,
Prin leica, printr'aceia toate cele se punea,
Trecea,
 135

rasarit, Nilul repezia. Asa dar Nilul venia din

spre Munti inalti ca de cinci mile, iesia. din iz-
voare, se ajuta din balti si curgea apa lin si fru-
mos spre. esuri, unde inverzea campul cu otavA
si cat vezi cu ochii, faced tot o mare de smaraa
Acolo tot chipul de flori, ca de mani sadite, se
Si in cuptorasul eel de amnia se topia,
De-aceia,
In para aprinzandu- se. scaunul in care Boaza sedea,
Se fAcea.
* *

Kara dad mai aproape chipul Boazei ne apropiem,

Ca cand mai dinainte ar fi stint,
$i ca cum, din ceas in ceas asteptand, ni-ar fi
pazit,
Intai ochii,
Ce avea inchisi, de cat a Puhacii mai marl si de cat
a Matei mai luminosi steli ;
tar dupa ce darurile, ce purtam, bine cunoscil,
Ca sa nu le vada ochii inchise,
lark cand le vom arunca pentru ca sa auza, urechea
puse.
Deci cu lutul, eel galben in cumpana aruncand,
Preotul, care pururea Boazei slujia,
!Al carui nume nu tiu minte, dar pre cat mi se' pare
Filohrisos it chemaj
Indata din cumpana lutul lua
$i in leica, ce tinea in mana stanga, it arunca.
Carele indata ca ceara se topi,
$i ca untdelemnul in cuptoras $i in para scaunului
se amistui ;
Ca, pre cat putem cuuoaste, sub fundul cuptorasului
gura Tartorului era
Si din fundurile pamantului focuL nestins in fundul
cuptoiasului lovia,
De unde atata putere de fierbinteala $i de vapaie,
ca pre o cahla izbucnia,
136

Imprastiau si cand zefirul aburia, starnia tot

felul ,de dulce miros, asa ca nu putea satura o-
chilo,r si narilor. Iar pe maluri se odrasliau tot
felul de pomi roditori si de copaci frunzosi ai
umbrosi, asezati de-a randul, ca si cum ar fi
trasi cu ata,si departati unul de altul, ca i cant].
ar fi fost pusi cu pirghelu. Umbra for se las&
mangaioasa, jumatate pe apa ling a Nilului, ju-
matatc pe fata campului. Iar roada pomilor, nici
Asia n'a vazut, nici Europa n'a gustat, asa fru-
moasa dulce. Toldeodata mugurul crap., frun-
za se desvelia, floarea se deschidea, poama leg.,
crested, se coca., i se trecea. Viptul 1) nu umbla
dupa vremi, ci In aceiasi vreme se afla 1i poama
coapta i necoapta.
lar acolo unde apa Nilului se varsa, statea ce-
4alea Epitimia, a carei nume, mi-1 spusera eei
de loc.
Riptura ingraditura ei erau astfel:
Pc marginea malului, spre apus, pe acolo, pe
unde Nilul se varsa,ca printr'un sipot, de aman-
doua partite, era zid gros i vartos de piatra cio-
plita, cam de zece mile de lung. Dupa ce Zidul
se inalta dela parnant de zece stanjeni, dupa
aceia veneau si stalpi mari de marmora porfira,
fietecare stalp de cinci stanjeni inalt i de jur
Care, nu numai lutul galben, ci si caramida rosie
a amistui putea.
Caci focul din cuptorul Pleonixii, nu ceinfa, ci ca-
tinta materiii cerea ;
Asijderea, nu de multime se otereste,
Ci, de cel ce ar ramane, jelind, se galbeneste".

1) RoduL
 137

Imprejur gros de 30 palme, la radacina lush mai

gros decal la varf. Sub radhcina, fietecare stalp
avea cate patru lei de aramh frumoasa si ca au-
rul de luminoash. Tuspatru se irnpreunau 'cu
dosurile, doi cautand cu capul spre apa, doi
spre uscat. Asijderea In varful fietechrui stalp,-
incepeau a se Irnpleticl patru smei, iar dupa ce
se ridicau in sus, ca la trei coti, isi plecau doi
cate doi, capetele in jos. Faptura for era atat de,
minunata, In cat se parea a fi vii si cu duh. Iar'
din cerbicea celor patru smei se ridica in sus
arc de marmora sclipuit, frumos sclivisit, si, in-'
tinzandu-se cu mare mestesug peste aph, se lash
spre stalpul din fata, si se aseza in terbicial) a
celor patru smei din potriva. Astfel dinteun ca-
pat -pang la altul se incheia un sclip 2), in chip
de pod, peste apa Nilului, Asijderea, din capetele
stalpilor, se ridich zid de marmora, umplut cu.)
var, prat de caramida, sfararnaturi de piatra si
de marmora. Iar din fata pamantului, ca la un
slat de om, era inconjurata de zid cu zimti (ere-
neluri , pentru ca sa fie celor din nauntru plim-
bare, lard primejdie. Numarld stalpilor era de
7303), adica cate 3654) de fiecare parte, iar toga
cetatea avea in inconjor 24 miles) (dela un stalp
la altul fiind doted mile).
Aceasta era cetatea. Iar orasul si casele tine
le poate povestl pre amanunt? Fapturile si urzi-
turile acelora, covarseste toga socoteala muri-
1) Cap.
2) Bo AA, arc.
3) Nurnarul zilelor gi noptilor unui an.
4) Doi ani.
5) Lune le de zi ni de noapte.
138

torilor. Caci ce au facut inuritorii, de care sa_

nu se mire, i ce n'au facut de care s5. se-mire?"
Insit, pre scurt, I voi pomeni de uncle zicea
Camilopardalul).
Printre stalpi, se ducea ulita dreaptit si tot
intr'o m.5sura de lata; iar la capetele ulitei erau
porti. Din pragul a fietecarei porti se 'Asa in jos
scara., in chipul teatrului, care pe ce se cohora,
pe atat se latia. Acestea erau si drumuri de stare
in cetate si proptele zidului. Deci erau atatea
Mite In cetate, atatea porti in zid si atatea scari
pe Tanga zid, cati stalpi erau.
In afara de acestea mai erau i alte paint u-
lite, cari, deadreptul, din cap in cap, mergeau si
aveau la capete frumoase cerdace, scoase din_
zid afara, deasupra apei. In ele cautau de trebu-
rile Publiceii judecatorii Imparati, cari, cu ran-
dul, cate 90 zile, judecau in fiecare din ele. Im-
paratia aceia, nu era Monarhie, ci Publics= . lar
acesti judeca."tori, In slujba abstii, ispraviau cate-
9, In cate zece zile. Diva 730 zile, fietecare ph-
nindu-si randul, apuca iarasi din inceput. Dar,
lasand acestea, sa ne intoarcem la cuvantul no-
stru. C,Ici perioadele marl in voroave lac inva-
htiala, $i celui ce voroveste si celui ce asculta".
Asa dar acestea erau ulitile, portile si scarile
cetatii. Acura casele. Ca cunt tot intr'o paralela
ar fi fost, nici una nu iesi'a mai in afara, nici
mai Induntru nu intra. Asa erau la randul de-
dedesupt. La al doilea rand, se ridicau ceardacele-
in sus, ca turlele, si atat de inalte, bleat, de jos.

1) Republica.
2) Nestatornicia stdpanilor.
 139

,deabia putea ajunge la varf sageata Etiopienilor.

Paretii caselor erau pre dinafara tot din mar-
mord scumpa i aveau pe ele sapate tot felul de
scrisori ieroglife Si tot felul de dihanii, cari se-
manau, in floarea 1 marmorei, precum erau vii,
$i cari pareau a fi imprastiate pe niste campii,
si nu cu mana spate pe parete. Iar pe dinauntru
nu este cuvant vrednic a povesti ai nici gand
harnic a formul: Stalpii, cei fara pret, marmo-
rele cele scumpe si tot mestesugul lucrului Si
fa'pturei. Acolo, chipul Bozilor2 sa fi vazut,
coanelc tuturor ImpAratilor s fi privit, unele
de aramd poleite, altele de argint si aur varsate,
vazuri in minunat chip lucrate si alte lucruri
minunate Si nenumarate, in frumusete neasemd-
nate!
Astea loate, ametiau si uluiau nu numai A o-
chiului priveala, ci si a mintii socoteala.
Iar in mijlocul orasului era o capifte a Boa-
rei3 Pleonexiii4 , pe care vei cunoaste, cum era
facutd si in ce mestesug era ziditd. de pre aceia,
orice alta faptura a cetatii si a oraSului, se
asemana cu ea, ca zgura langa aur i ca sticla
langd diamant. Dar si pre aceasta ma voi nevol a
o perigrafi 5) pre scurt.
Urzitura temelii, dela Tata pamantului, era ca
la doi coti de inalta si se vedea a fi dintr'o ma-
terie de metal varsat, mai scamp si mai greu de
eat cositorul. mai eftin .si mai usor ca argintul.
1) Culoare.
2) Zeilor.
3) ZeitA.
4) imparatia tureeascA;Ucomia, la care toll muriiorii se trichina.
5) Descrie.
140

Lumina capistii era de 30 coti in lung, in lat de

24 coti; iar inalla se masura de 55 arsini. Mes-
lesugul varsatului1) mintea varsatorului au.
fost atat de ascutite, 'Meat se aratau flori frun-
ze, una sub alta varate; loaze2), una sub alta
frumos impleticite serpi, cari iii invalatucuiau
cozile printre frunze 'One. Se mai aratau a-
sijderea tot felul de pasari, de jiganii, de lighioi
peste tot locul; unele facandu-si cuiburi In pomi,
allele clocind oua, aducand hrana puilor, prin-
zaml muste prin aer, on la.'custe pe pajisti. Asij-
deri SE vedeau: gaia, slobozandu-se s apuce puii
clostii; starcii, umbland prin apa si chitind \sa
prinda piticii pestile pajurele, varandu-si don-
tii sa apuce terptf, ce se sirupiau prin frunza e-
derei; brehnacea, pandind de sus, sa apuce in
unghii iepurele varat sub stanca; mata, slintind
soarecele cum umbla pe sub frunza, cumpanin-
du-se, gata sa-1 apuce; vulpea scociorand prin
copaci gainele pasarile; Lupul, tarandu-se pe
burta dupa oi; ciobanii, unii adormitand rezi-
mati in carlige, altii, lasati la pamant, cu capul
in. col cu glugile peste cap lasate, ca de ploaie;
dulaii, stand, unii in picioare yi adulmecand mi-
rosul Lupului, altii pe brand si prin somn scan-
cind, ca si cum lupul ar fi dat in oi; iar, la alte
turme, ciobanul chiuind, ca lupul ii apucase oaia,
indemnand dulaii dtkpa lupul cu carlanul in
gura, tocmai cand alti ciobani ii ieseau intru in-
tampinare.
Asemenea se mai vedeau turme de dobitoace

0 Turnatului,
2) Lujere.
 141

salbatece, cerbi Si bouri prin dumbravi, capre

prin stand, elute pre sesuri. Iar 1ntr'un lo; se
arata la priveala lucru foarte frumos: Vantitorii
puind maiestriii) spre vanarea fililor. Intai sa-
pau o groapa adanca gi larga, apoi in mijloc Si
pe costis puneau in harbuz (pepene); dupa aceia
fietecare vanator lua cate o tob5. la spinare gi
intra in padurea cea mare pre furls; se urea in
porn si lovea in toba de rasuna padurea.
spaimantandu-se, ieseau la camp Si nimereau la
harbuzi. Varatorii vazand aceasta incetau cu ba-
terea tobelor. Filii, ca sa prindA harbuzul, se
pravaliau in gropi si se nevoiau a-1 =Inca. VA-
natorii ieseau atunci din pAdure, astupau gura
gropilor, Mau s se domoleasca Filul cateva
zile de foarne, apoi 11 legau cu un lain de gru-
maz i '11 duceau unde voiau. C5.ci 6rai tare si
mai vrajmaya jiganie deal foamea nu este" 2).
Acestea dar se vedeau sapate i varsate in te-
melia capitii, cat i altele mult mai minunate.
Iar deasupra temeliii, pang sub straini, erau pa-
tru pereti incheiati din patru marmore cle porfir,
i inchietura for n'ar fi putut'o alege nici ochiul
nemuritor. Tot paretele, de sus pang jos, era
mai neted decat diamantul i atat, incat, lumina
soarelui, ca printr'un crital patrundea Inauntru.
In noaptea, pe dinauntru, avea, oranduite fru-
mos, pre lungul peretelui, de sus pand jos, can-
dele, la numar mai mare decat orice numar, i
fietecare tragand cat6 5 oca de our arapesc i

1) Curse.
2) Vanatoarea Elefantului InseamnA mestesugul Porlii spre
lucrarea lAcomiii.
142

luand intr'ansa pang la 1 oca de nard. Ca'ci in

capistea Pleonixei undelemnul maslinului nu ar-
dea". Candelele acestea, dupa ce ochiul cerului
se Inchidea si perdeaua nopii peste fata Oman-
tului se tragea, se aprindeau toate si pAtrunzand
prin strAluminosii pareti peste toata cetatea, lu-
minau ca soarele, si asa tot orasul era-. prccum
noaptea asa si ziva.
Iar de acolo in sus, despre rasarit $i apus, ca-
pistea avea seapte turle1 inalte si Mettle cu
mare mestesug, iar la mijloc 'Inca Tina' , in care.
soarele cand rasAria in Zodia Cumpenei, lovia
cu razele inteanSa. Celelalte tulle asijderea erau
fielecare in alta zodie a cerului, si soarele in Me
rasaria pe rand, . Tula cea mare era mai inalta
si facut5 cu. asa mestesug, ca cu umbra ei arata
ceasurilc peste celelalte. Iar in varful acestei
tulle sta in picioare chipul boazei Pleonixii, care
arata ceasurile cu degetul intins spre polul an-
tartic, si cu znana cealalta spre polul artic.
Umbra degetelor arAta, printre tulle, ceasurile 1 .

Tar Inaintea capistii se Intindea o camarA ri-

dicata pc seapte stalpi, , si fietecare stalp era
facut in chipul unei planete 6 , iar sclipur ei
inchipuia jun-lat.:Alen (le sferA a cerului.
Alalte zidituri si lucruri iscusite, earl erau de
jun Imprejurul capistei, tine le mai poate povesti?
Eu dark (zice Camilo-Pardalul asa, ca cel
1) 7 zile si 7 nopti ale saptamanei.
2) Poarta cea mare a vizirului sau Haznaua.
-3) Aurul, avutia de pretutindeni se strAngea acolo.
4) Pofta de a strange avere, In toate timpurile.
5) Cetatea Tarigraduluf, pe 7 munti.
6) Drumurile si strazile acestei cetAti.
7) Bolta.
 143

strain, mirandu-ma de toate care le vedeam, si

nu tata de cele vazute, ci de care mai intai
in'oi minuna, $i de cele a caror inceput on sfar-
sit nu pricepeam, chiteam 1) de s'ar afla, tine sa
mi le arate.
Si dupa ce, de multa cutreerare i oboseala,
zaceam sub umbra unor frumosi copaci, se a-
propit de. mine o Lebadd Htronc12 si dupa
bona ziva, ma Intreba, de unde sunt si ce taut
pre acele locuri.
Eu, dupti ce ii spusei, precum ca sunt din
marginile Etiopiei ca. In gAnd mi-am pus sa
beau apa nelnceputa din izvoarele Nilului 3 . ea
imi raspunse:
Greu si aspru lucru, lungs i primejdioasa
cale, de vreme ce eu, abia dupa ce mi-a crescut
penele aripile mi s'au facut vrednice de sb-u-
rat, m'am ridicat In aer, si am sburat deasupra
apei, pang ce soarele de trei on ti-a sferit In-
vartejirea, iar apoi am sosit la acest loc. La tale
ca aceasta deci, pene trebuiesc, caci inaltimea
muntilor si latimea cafripiilor iti stau ;:mpotrivil
firei tale.
Acestea auzind Camilo-Pardalul dela Lebada,
isi muth invatatura din teorie in praxin4 si isi
schimba calea indelungata In odihna mangaiata.
Catre Lebada Insa grad:
Eu, o prietena, nu bag in seamy atal osle-
1) A pandl.
2) Panaiotaki Tergimanul, faimosul InflIntAtor al Fanarlotis-
mului qi predecesorul lui Alex Mavrocordat la Marea Drago-
manie.
3) Inceputul si invatatul Manna
4) Practical.
144

ninta cdii, cat ffinta lucrului. Cu multd pica-

ciune insa, mA rog, c5. ce ai ti mai cu adeve.
Huta pentru firea Nilului i a izvoarelor tui, sA
nu lai neIntlintat, pe eel cazut acum la praful
picioarelor tale.
Lebada zise:
Prietene, este lucru obinuit Intre filosofii
notri, cand cineva vrea s faca voroav5. pentru
Nil, Intai sA mearga In capite i s5. faca jertfa
Boazei locului, apoi sa se spele pe mani i pe
obraz cu apa Nilului 1), iar la urmA sa voro-
veasca.
Carnilo-Pardalul la acestea raspunse:
Cu dulce suflet as pofti a privl chipul Bo-
zului i a mA favall la picioarele lui2), dar ce
jertfa3) poate aduce sArAcia mea Pleonixii, i in
ce chip poate sdtura mina mea stramta4 gru-
mazii ei largi.
Lebada zise:
Pentru aceasta nu to intrista, &del Pleonixia,
chic ce-i aduce, primete,
Camilo-Pardalul raspunse:
Eu n'am decat aer peste mine, tarana sub
mine, i duhul in mine 5).
Lcbada zise:
Dintr'aceste trei, care mai indemand iti va
fi, is -1 cu tine i sA mergem la capite.
Camilo-Pardalul, socotindu-se in sine, Ii zinc:
ca, precum aerul nu se prinde, aa Si sufletul nu
1) Pregatirea catre lacomie (Poarta).
2) A intra in slujba Portii.
3) Mita, mazda, daruri.
4) Saracie, slabiciunea averei.
5) Camilopardalul credea sufletul muritor.
 145

se scoate. Deci 1ua putifitel lut 1-) si zise catre

Lebada.
La capiste sa. mergem.
Lebada si cu el intrara deei In launtrul capis-
tei. In rnijloc, Boaza Pleonixa sedea intr'uri6
scaun de foc 2), sub picioarele .caruia se vedea
un cuptor de arama, plin de jaratec8). De jur
imprejur ardeau faclii, cu mare para si tot felul
de materii arzatoare4). La chip era vesteda si
galbicioasa5), si se pare a fi, ca cei ce -cad in
boala Imparateasca8). Ea sta., cu sanul deschis
si cu poaiele dinainte sumese in beau, cu ochii
cu urechea plecatd, ca s5." audil nurnai, ce
i se pune in poala. In mina dreapta tine cum
pana 7), in care, deoparte, in Tocul dramurilor,
era pusa piatra, ce se chiama ahortatos si anevs-
plahnos8 (caci ea are doua numere), iar de
alta, 'Area pus chipuL a toata lumea. Cumpana
atarna insa din dreapta spre pamant, iar din
stranga spre cer. In mana stanga Linea o leica8
(palnie , a card teava merged pana la cuptor.
Dupti socoteala, tot ce se punea in leica, trecea
In cuptor, se topic si din para for se faced scau-
nul Boazei.
Iar, de ne apropiem mai aproape de chipul
1) Aur.
2) Apzamantul, viata poftel gi pedeapsa lacomiii.
3) Sprijinirea lAcomiii in avutia trecatoare.
4) Pofta lacomiii neastampArate:
5) Lacomia boleoe de ravna tuturor.
6) Galbinare.
7) Judecata socotelii dreptAtii
8) Pentru mita nesaturatA gf nemilostivA.
9) Punga sau voia lacomului. Lacomia lnseamnA pesfe tot
Poarta, ImpAratia turceascA.
10
146

Boazei, ca cand ni-ar fi paZit, ii~ stell ochii.

ce avek Inchisi, mai mari ca cei al Puhacii gi
mai luminosi ca ai Rlatei. Iar, dupa ce vazit da-
rurile; ochii Inchisc iarasi1 St puse urechea, ca
sa auda, cand le vom arunca in cumpana3 ,
Deci, lutul, cum it aruncai In cumpana, Preotul,
care slujia Boazei (pare-mi-se FilohrisosA .11
lurt indata .i in leica x1 arunca. iScolo, indata ca
ceara se topl si se mistul ca untdelemnul in cup-
tor.
Pupa cum putui cunoaste, sub scaun era !Jura
Tartartzluit) si din fundul pamantulul. lovia f o-
cu nestins in cuptor, si asa isbucnia vapaia, ca.
ar fi mistuit si caramida rosie5 .
Dupa a,ceia preotul ma intreba, ca te mi-ar
fi pofta.
Eu, dacil ii spusei, el ma Intreba daea mi-a
mai ra'mas- ceva lut.
Eu nisei, ea, la mine, nu am.
Nu sta; alearga si ada cat mai malti
Euc cu multa graba, si mA intorsei cu lm-
zunarele pline.
Preotul Imi zise: Prietene, scuturii-ti i pra-
ful, ce a mai ramas!"
Iar, dupa ce ma sculurai, din fundul Capistei
imi veni la urechi, un glas subtire, ca de Corui.
Iar preotul Imi zise: 0 prietene, de trei on le-
ricitt Hrismos, minunat ca acesta, am ascultat
-prea putine.
I) Lacomii se fac a nu vedea si a rut primi darurile.
2) lima vor al auda, cat II se O.
3) lubitorul aurului, robul qimijlocitorul pentru aducerea rubel.
4) Nesatful lacomiii.
5) Arama gi alte daruri mai proaste.
 147

Eu it rugai, sh-mi arate hrismosul. El zise:

Acesta este:
In pamantul negru, tine lut galben gaseste
Ace la in Loath pofta nu se oboseste,
Cine lutul galben pentru ziva neagra scoate,
fantana Nilului in casa-i a avea poate.
In dragoste to -am luat, fiul meu to numestel
Tuturor si'n tot lucrul numele-mi pomeneste.
Data luai astfel hrismosul, ne coboraram cu
Lebada la marginea Nilului, si dupa invatatura
ei, ne sptdaram pre maini si pre obraz si facu-
ram si alte ceremonii. Lebada incepu apoi in
aest chip a povesti despre Nil, fantilnile lui,
adaugirea si scrtderea lui.
Dela cetatea aceasta, spre apus, se intinde
1700 dt.. mile campia pan6 la muntii Atonotapa
si, ca cum i-ar Milt in cloud, Nilul intrkiniliuntrit
muntilor. Muntii acestia cuprind in lungis toga
marginea despre oceanul Apusului si Amiaz5zi;
margine, care in limba noastrii se chiamil CAM-
ron, si se talcuieste: riemnblal. In lAtime, acesti
munti cuprind 893 mile.
Deci, (lupii ce Nilul intra in munti, da In
stand dese, de nu poate vasul, cat de mic, sit
mearga in sus, mai mull de 3 4 mile. Asa ca.,
pe apa, Muntii nu poate cineva sa-i covarseascil.
Asijderea, pre uscat, Muntii sunt atat de as--
pri si de uscati, incat, nu to Camilo-Parda-
MI, clar nisi caprele salbatece nu se pot urea
pre clantiii. Penele si aripele, nu cu putina oste-
ii pot strabate.
La mijloc, muntii se largest, ea o cununii si
inconjoaril lacul acela de 600 mile. Iar in ca-
I) 1.6comia l'a luat pe Camilopardal fiu de suflet.
-148

patul dinspre crivat, pe unde iese garla Nilului

(garla care vine dela amiaza-zi, din radacina
muntilor), in loc de apa, izvoraste tiny cleioasa
si lipicioasa, care numai 40 zile se varsil i se
ridica cant muntii. Nilul, atunci oprindu-se a
curge, tot lacul umple, una cu varful muntilor.
Iai dupes ce soarele se coboara in zodia ra-
cului, Una acea ingramadita si intarita la fier-
binteala soarelui, incepe a se muia si a se top'
ca omatul (zapada); deci si apa eland Joe de
curgere, din lacul muntilor, incepe ct1 repezi-
ciune a se risipi si, precum in 40 zile crescuse,,
asa se risipeste tot in. 40 zile,
Aceasta este, o prietene, pricina cresterii si
descresterii Nilului.
.Dar mai vartos Inca ti se cade a sti, ea din
varful muntilor pang in marea Rosie, Nilul ma-
soara 53 mire ceresti, adica 5015 mile. Insa, nu
pentru aceasta, cei vechi au numit Nilul intre
Bozi, si l'au cinstit cu sarbatori 1 jertfe pe fiece
an, ci, numai pentru minunea, ca, cu toata curge-
rea lui ling, drumul 11 calatoreste numai in 40
zile. au socotit, c5. este Impins de un duh ,
care este mai repede pre fund de 4 on decat
la fata.
Deci, asa slobozand din helesteul muntilor
apa cea stransa acolo, acopere si pricinuieste
belsugul Liviei si Egiptul.
far povestea izvoarelor si fantanelor lui este
aceasta.
Pe marginea oceanului, dinspre miaza-zi, este
o Tara, care se chiama Zangvi, si se intinde dela
I) Energie, fortes.
 149,

coasta Cafaronilor, pre mare, spre miaza-zi. In.

caphtul acestei tari cunt nite munti, ce stau pe
marginea oceanului, i pe sub a caror rad'acink
iese ur,; cot de mare de 120 mile. Iar in mijlocul
cotiturei, cam la 15 coti, in coasta muntilor, se
vad o multime nenumarata de gauri. Toed
coasta acelor munti este astfel potricalal5.1) i
gaunoasa. Deci, cand crete oceanul, trece peste
gaunAsiturile acestea, caci oceanul ease luni
crete, ease descrete in acele locuri. Astfel, apa
oceanului umpland toate aceste gauri iese pe
partea cealalta a muntilor, se coboara in lacul,
ce se chiama Zaflan; lac din care purcede garla
Nilului. Caci, dupd socoteala de obte a filoso-
filor notri toate apele' dulci ies din marea a-
mara i se Iimpezesc tot acolo". Iar materia cea
groasti, sarata i amara se 14murete, ca printeun_
limb 2 , trecand prin grosimea muntilor, i a -a-
tator pietre, i se pritocete de iese dulce i. lim-
pede. Aijderea si Nilul, dela lacul Zaflan, 'Ana
la loctrl, unde ne aflam, trece, nu prin putine
cataracte i prin putine pietre.
De aceia i cetatea Epitimi este inaltatii pre
7 stalpi a), iar and nabuete Nilul, se suie panl
la uile ei. Aici se inalta mai mull, deat in Li-
via, caci Vara colo se cheltuieste in multe
garle, iar, in potriva tarei, ce se chiama Congo,
se soarbc in pamant4 , ca la 400 de mile, apoi
izbucnete in lacul, ce se chiamA Medra5 , iar
1) Ciuruita.
2) Alambic.
3) LAcomia imbogatita se mandreste.
A) Furtisagurile, cari f-ac veniturile lacomilor (Turcilor).
5) Cheltuiala Vizirilor.
150

de acolo cull spre oceanul despre apus, si t1ece

grin Cara Nigritilor 1)f ca la urma sA se desparta
de apa Nigris si sa se desarte In spre apus, pe
dinaintea oraselor Gomvut si Gvinea 2). Acest
lucru acum de zurand s'a intamplat a i se face
proba. far despre despartirea apei - Nigris de Nil,
WA cum s'a invatat.
Tree filosofi gimnosofisti3 poftira sa priveasca
cataractele Nilului 6), cele, de dincolo de muntii
Lunei. Incingandu-li-se pofta. aceasta, cu vase de
piele de fil au purees pre apa Nilului in jos,
CorAbierii, Insa de osteneala adormirA, si nu
auzira huetului apei, la locul uncle Nilul Se
soarbe In pAmant 5) si asa, !Ara veste, s'au sorbit
cu totii sub ph.'marit. Unul din filosofi, a ramas
3 zile .i 3 nopti sub samara corabiei, a cArei
usA se inchisese sub puterea apei.
Dupa trei zile, cativa pescari 6), din Intamplare,
arunand navodul In lacul Medra, in loc de mte,
pre filosof, din fundul corabiei, scoaserA. Acesta
be spusc toat5. Intamplarea si cum au ajuns din
Nil in lacul Medra. Astfel, pre sub parnant, s'a
InvAtat a despArti apa Nigris deNi17).
Dupil ce isprAvi acestea, LebAda sburA, WA
a se sti incotro se Buse.

1) Ciata haciambiloi.
21 Saraiul ImplrAtesc pi Harems].
3) Tref-vizirl at vremii acestia.
4) Opreala veniturilor.
5) Furtisagurile.
6) Strang-Stott dgjdillor, cefterdari, Wild.
7) Us Vizir a aflat cele ce se cheltuiescs-fira tint din vent-
turtle Statului.
 151

Aceasta este povestea, auzita de Ras dela Ca-

milo-Pardal. -Rasul mai zise:
De vreme ce nu gasiram coarne lepadate
prin munti i codri socotesc, ca sa mergem
cu toti impreuna la locasul Camilo-Pardalului
si sa -1 rugam a ni talcul hrismosul Pleonixiii 2 .
Sfatul place catre toti viclenii.
Sa mergem, strigara toti!
Dupa ce mersera acolo, ducand i pe Camila
cu ei,.Camilo-Pardalul zise:
Vi se Bade a ti, ca printre fiii Pleonixii ma
prentunar, si ca am cumparat cu lut galben
invatatura in cetatea Epitimiii, Deci, asa stt
cade, s o vand.
Auzind aceasta pasarile i dobitoacele se ra-
cull, cA nu inteleg, iar Rasul raspunse:
Te poftesc sa ne spui, ce insemneaza inva-
latucitele tale cuvinte.
Camilo-Pardalul zise: .

Boul rasloarna tarna, plugarul samanas sta-

panul mananca". Cuvintele votia sfinte, Cu ta-
blite rotunde se cumpara4).
Atunci pricepit Rasul, ce insemna lutul galben
giurui Camilo-Pardalului, pe tot anul, cote
cinci piei de jder, uinplute cu tarna albs 5), nu-
mai sa le talcuiasca hrismosul Pleonexii i sea
poata gall coarnele.
Camilo-Pardalul in'sa poiti ca semnul adeve-
I) Investirea doniei Moldovei. .
2) Inv Mature, cui si ce sA se dea mita.
3) Aur.
4) Bani.
5) Pungi cu lei, si blani de sobol.
152

rintii sa-i fie muruit in alb cu negru 1 , ceia co

Rasu-i
Camilo-Pardalul apoi se duse de intreba pe
Arrajitorii2) locului, de se cade $iganiilor a se
talcul hrismosul.
Vrajitorii facurd i ei un hrismos, din care
numai Pardosul 11, Rdsul prickpurd, ca si aces-
tora li trebuie plata.
Merserd deci cu totii la Vrajitori imbu-
nara cu multi mita.
Unul dintre ei, dupd aceia raspunse:
In sesul cela jos, se and munteie cel mai
inalt, In rediul eel mic, este copacul eel mare s .

Sub radAcinele for se gasesc coada Pdunului

cornul Bourului"4).
Asa dar acestea afland, cu totii pusera coar-
nele Taurului in capul Struto-Crunilei .i toate
dobitoacele i se inchinard zicand: Intru multi
ani si buni s5. traiasca!"
Dupa aceia, Inchizand pe Struto-Camild in-
tr'o aura, ii oranduird mancarea si bilutura cu
mdsura. Sub numele lui, alta dihanie incepit Insa
a manta si a se desfAta, cu toga pasunea ma-
noasa, cu toata oaia grasa si vita frumoagas .
Dup5 aceia dadura Aire in toate olaturile, de
lucrul ce s'a ispravit. Adica, precum ca din gal-
ceava Liliacului se scornise cea a Vidrei, dintr'a

1) Zapis, hArtie Ia mina sA -i dea.

2) Cei ce au putere Ia poartA.
3) Omul, chipul cel mai puternic: mai cu trecere.
4) Cuca, pe care o pune Domnul pe cap si Caftan' de
Domuie, dat de ImpArat.
5) CamAtarii si oamenii de afaceri, cart exploatau tArile'pentru
datorlile domnilor..
 153

Vidrei, se atatase cea a Struto-camilei, si precum

se intarise ca Corbului, s'au ales,
dupri truda stetnicilor ambelor monarhii, hota-
rarea Struto-camilei si in capul Cami s'au a-
sezat coarnele descoperite. A mai ramas a se
aria coada Paunului si a se aseza Struto-camilei,
iar de nu s'a fdcut aceasta, numai clatirea mun-
tilor si holbura copacilor 1) a oprit'o. lush si a-
ceasta se afla in 'build nridejde.
lar dupa ce aceste vesti fury trimese tuturor,
ambelc par i zisera cdtre Monarhii lor:
Daca cuvanful nostru va fi placut Impara-
tilor nostri, sa intram de iznoava la slat, pentru
ca, nu cumva mai mult prelungindu-se lucrurile,
sa lash' vre-o Intamplare Impotriva, si sa faca
cele de apoi mai rele ca cele d'intai. Caci ni-
cdieri asteptarea nu se lauda, decat numai la a-
legerea prietenilor; si nicdieri nu se huleste gra-
ba, decal la alegerea sfaturilor". Din aceasta pri-
cing inteleptii au drept axioma: Tot lucru sa
se incerce cu graba, dar cu ingaduiala sa se a-
leaga dc bun on de rau". Asijderea pierderea
vremii bune este samanta vremii rele". Nici ca-
latorul intelept nu se Ingrijeste de ploaia si ar-
sitil la drum, ci de cele trebuitoare".
Imparatii, dandu-le puteri depline, cu totii se
adunara deci.
Pardosul Incepit sfatuirea sa, care fu pldcuta.
Liliacul, fietecine poate pricepe, ca este o
lighioand fara folos, care nu poate sa aduca pen-
tru ambele parti decat scandal si price (pricing).

1) Zorbalacul, rezmerita din Tarigrad, care aduse pe Ahmed

III in locul ticalosului de Mustafa.
154

Dacii alegerea neamului pentru Strut a lost. atat

de grea, cu atat mai vartos va fi lucrul pentru el.
El, asemenea cu strutul, este pasare ouAtoare
si cu pene, Ins are si hirisii (insusiri) ca jiga-
niile. Intai, fata ca dobitoacele; al doilea, la cap
este ca soarecele; al treilea, la aripi ca /albinele
este: al patrulea, nu seamana la fire cu nimeni,
de vreme ce aripele sunt in picioare; al cinSilea,
orbAcaieste ziva, iar noaptea, ca Puhacea 1 , za-
reste puricele ascuns in praf.
A mea socoteala ar fi dar aceasta:
SA-1 intrebam pre el, in ce Monarhie ar urea
sLi se supuie, i acolo sA-1 mutam. Almintrelea,
nefiind deprins in tropurile ritoricesti nu se va
puleA dovedi cu cuvantul on a murti cu o prov-
1im5 2).
Astfel, chemanct pe I,iliac de rata, Moimata,
,(care, zice-se, ar fi avand, dupli pravilele eticesti,
loata stiinta) -se Mai avocatul lui.
Ca un lucru Ears pravila firii ce este, care
'fare la trup aLcatuire, la viata socoteala, la sbu-
rat sau niers randuiala, nici local, nici hrana a-
dunaU, undeva, si care nici singura nu OR ce
este, nici sA in.trebe nu poate, ticalosul i mise-
lul acesta de Li liac, vine azi, cu capul plecat, la
mila marilor ImpArati si se roaga, ca oricare
l'ar primi in monarhia lui, si in gunoinl curtii
lui este bucuros a se tavall, numai s'a nu ramaie
de izbeliste lepadat.
Ins tine de buns voie a prima robin? Caci
...macar ca puterile unora covarsesc pe ale al-

1) Bufnita mare.
2) ProblemA.
 155

tora, totusi, pentru slobozenie, se indeanma la

rasboi furnica cu soarecele, soarecele eu mata,
mata cu dulaul si dulaul cu Leul".
Asa cal atunci cand credeau capul Liliacului
plecat, deoclata glasul ascujit si malt al acestuia
se auzi.
Sfatul oricat de prost dar nebagat In sea-
ma, a sfaramat multe cetati". De aceia yeti sti,
ca voia mea este a nu fi, nici sub talpa Leului,
nici sub unghia Vulturului, si nici in aer, on pe
pamant nu pofteSc a focul.
Au doara in apa, n'ai vrea sa Jocuiesti 1"
IntrebA Moimata.
Nici acolo, cad nu mi-i firea.
To ti rasara atunci de lighioaia cea proastii",
care nu mai are deck a patra stihie: focul. de
locuit. Dar poate are- dreptate, cad lacasul sa-
racului foc este si viata lui para", iar Liliacul
poatc de nenorocire este impins inteacolo.
Asa dar, fie-ti voia Liliaculei" zisera Loll.
Liliacul raspunse:
Voia sloboda, nu celor slobozi, ci celor
opriti se da'". Locul meu, pe care firea uii l'a
daruit, nu voi, dar, nici ea, nu mi-I poate lua
indarat.
Iarasi cu totii rasarti: Si unde este locul
aceia?'"
Liliacul raspunse:
Locasul meu este in toga lumea si preste
tot locul. Precum pestele in mare, asa nu are
inteleptul In lume mo *ie ".
Meimata zise:
Liliacul saracul vant samana si abur vii se-
cera
156

Iar Liliacull) o curma:

De multe on unii samana Si altii secera,
precum arata:
Povestea Dulfului cu a Corlibierului 2)
Ial o.
Eu, ()data, locuiam pe malul marli, In borta
unei starrci 3). Intr'o zi, s'a facut eclipsa de soa-
re 4), asa ca toate jiganiile catre culcusul lor tra-
sera. Singur eu, cu ochi cutreeram toate
malurile. Nad4jduind in noapte si nepurtand deci
grija neprietenilor, m'am departat si cateva mile
de mal. De o data SOarele scaPa din umbra Lu-
nei, lmi scurta noaptea si lungl ziva altora. Ran-
dunelele, vesnicii. mei neprieterli, vazandu-ma a-
tunci, incepura a ma bate din toate partile. Eu
ma feriam de ele mereu orbacaind, cand (MAW
de un lucru moale Si intins. Scapai de unii ne-
prieteni, dar dadui peste altii, cari ma Invatiltu-

I) Cine este acest Lilac (Pseudo-Beizadea), adicl flu de

domn), nu se stie. Se zice a fi unul din hi. lui Grigore Ghica,
a carui Irate ar fi Post ginerile lui Alexandra Mavrocordat (CA-,
milopardaIu1). Pentru a complace deci atotputernicului Dragoman,
Muntenii sl Moldovenii se bat ca sA-1 alba printre ei. Cum ins&
Tasbate partida lui Brancuveanu cu Racovila, bine Inteles, Marco
pseudo beizadeaua, se supAra i respinge cele douA supuenii
cu dispret; ba amenintA cu furtuna, dupa cum IasA sA se lute-
leagA povestea, ce urmeaza.
2) Patima suferitA de avutul mandril dupA cuvantn1 cel bun
al sAracului.
3) Ascunderea lul Marco in casa Muftiuluf, care rAsturnase
pe Vizirul Daltaban, si care va rasturna noul regirn, schimband
i pe Sultanul Mustafa cu Ahmed III
4) LipsA de bani.
 157

cira si ma legara cu funii 1). Cu intunecarea Soa-

relui vazui, ca sunt Invent In vetrile unei corabii.
Acolo deci ascultai voroava Dulfului cu Cori-
bierul.
Dulful trecand pe Lang corabie, pe gaura ce
are deasupra capului, pufnia atata apa, Incat
stropii in corabie sariau.
Corabierul zise:
Bre, pore pestit si peste porcit, lie! Cui
arati aceste pufnete? Au sameni vant si stropii
drept graunte arunci?
Dulful raspunse:
Pufnetul meu, Intorcandu-se in furtunk
stropii in garle se vor Intoarce: iar samanta
vantului i _grauntul apei sunt moartea cora-
biilor".
Corabierul zise razand:
Rana acum n'am auzit, vantul sa alba sa-
manta si marea graunte.
Dulful zise:
Eu vantul am semanat si grauntele apei in
corabie am aruncat; cine va secera si cine va
treera, vremea va alege.
Nu dal* insa bine cuvantul si CrivAtul Incepit
a sunk marea Incepii a se umfla, si, valurile se
facur4 cat muntii, (cad era i timpul iernei, cand
soarele se intoarce din tropicul himerinos -spre
cel therimos).
Corabierli, cand vAzura volbura, care li vine
asupra, unii Intinsera funiile, altii stransera ve-
trilele, cad groaza mortii uluieste mintea si

1) Temnita robilor de la Catarga. Tersanaua, unde au incbis

pe Liclac.
15a

primejdia farii de veste amorteste toate simtu-

.rile". Unit deci la adanc, altii la margine, eau-
tara mantuinta; iar altii aruncara fiarele i) cora-
biei, ca sa o sprijineasca pe loc. In acest chip ei,.
impleticindu-se In soeoteala, valurile incepura A
nabusl corabia si agfel, In putin, vantul semanat
de Du lf, se face In garle pe deasupra i Inlaun-
trul vasului, pe care 11 muta din fata apei, In,
fundul marii. Cad ,,Corabierul, care in linisle
nu socoteste cu furtuna si nu calafatuieste gau-
ricea, care pisteste, afla. In abur, vifor i in pi-
catura, apa MI% mAsura.".
Inteacest chip si voi, o piietenilor,Atiind pit=
dele mele de baiguiri, pe, voi va aratali de litli-
guitori.
Deci, cat pentru alegerea locasului sa sail: .c.A.
precum in borta pietrei nu incape branca Lett-
lui, tot asa in intunericul- noptii ochiul Vulturu-
lui nu vede. Cu care chip, eu sant Mai aciuiaL
decat Leul si mai tericit cleat Vulturul.
Deci cu Leul ve-cin, iar cu Vulturul partasi me-
reu as fi; dach Intr'adevar tirania2 ar lipsi si
dreapta judecata ar fi sa se faca. Caci precum,
unde Urania stapanete, acolo dreptatea se iz-
goneste, asa i unde dreptatea imparateste, nici
nu se numeste strambatatea".

Acestea zicand, Lilbacul ie i afara.

1) Ancora.
2) Acest Marco lasA sit se intrevada epoca Fanarioth, epoca
de exploatare, dar pe ordine superioarl celei din epoca descrisa
in acest roman.
 159

Dupes iesirea lui, cu totii Incepura a-si ridica

sprincenile, 9i, cu nasui 'Asa{ la pamant, cu u-
merii ridicati, cu buza intoarsa, cautara unul
spre altul. 4

In mijlocul acestor lucruri, insa, Vulpea, care,

pentru slabichinea, ce i se intamplase, nu pu-
Luse a se afla la adunare, trimise scrisoare ca
aceasta:
Vulturrilui i Leului, marilor monarIii pleea-
ciune i hmanduror stihiilor Inchinaciune.
Cu 'plecatele mele stove indraznesc a va face
stire, ca slabiciunea tamplata mie intr'aceste
vremi. m'a impiedicat a ma afla la adunarea de
obstie; socotesc insa spre folosul do obste a a-
rala pe hartie adevarul.
dar a 'venit vestea, precum ca Lilia6u1 a-
colo en rhulta obraznicie a facut multe scrasnite.
Inorogul si Filul, nefiind chematt, nici la aduna-
-rea d'intai, nisi acum, pe Lup aceasta l'a suparat,
sbarlit parul si a inceput a sufla pe nari.
Pentru aceastal socotesc, ca fares zabava, sa
lasati pc. Liliac, a tral dupes pravila lui. Dupes
gsta larasi la scaunul Monarhiei sa va inturnati
i cautati ca Ivorogul i Filul nici prin scrisori
cu Lupul sa nu se mai ajungh.
Cat despre miselosul meu stat, veti sti, ca (WO
uscarea vinelor, viind aici, hrana mi-a lost nu-
mai lapte de iepure di pui de cocos fierti, dupes
(Hata doftorilor. Intr'o zi insa stomahul mai toc-
mindu-mi-se, m'am nevoit cu oarba lacomie puiul
intreg a-1 inghili, dar ea in laringe mi s'a oprit.
L'as stupi afara dar nu ma lases slabiciunea,
inghili dar nu pot de uscaciunea gatlejului. De
160

aceia asteptand scurtarea zilelor mele, rog dela

cerescul Vultur deplina fericire si lungimea ani-
lor stapanilor si Imparatilor mei.
Indata dupes ce scrise aceasta carte adunarii
dela DelIci, se duse la 'barlogul Lupului si acolo
gasindu-1, cucernica si plecata i se arata.
Bucura-te, vechiul meu prieten, si credin-
cios lovaras! Am alergat, cu toate ca picloarele
nu ma tin, intai, ca sufeream a fi lipsita de pri-
virea si voroava to filosoficeasca; al doilea, pen-
tru ca mi s'a cuprins inima cu Infocari si inadu-
siri, la adevarul ce am aflat si de necazul, ce ti
s'a facut de viclenii nostri tovarasi.
Paul acum Insa tot mai nadajduiam pentru
monarhia Leului, dar acum toata nadejdea mi
s'a curmat, de vreme ce mintea si Intelepciunea
Sfatului Intreg, care esti tu, o vad lipsind dela
adunare. Cad precum la multe madulare tre-
buie un cap, asa si la multe gloate trebuie o
minte".
Asijderea am auzit, ca Strutul s'a pus epitrop
Leului 1) i ca acest Strut capul si-a schimbat, si
altul, ca de Bou cornat si bourat, si-.a pus in
loc. Mai mull, c5. dupes Indemnarea Pardosului,
a Rasului si a altor jiganii, de curand parasite,
am Inte les, ca silogismul Corbulid. s'ar fi adeve-
rit si intemeiat. Neamul Liliacilor i-ar fi dat de
nesuferita rusine, amutindu-le gura cu argumen-
turi nedezlegate.
Aceste lucruri, nadajduiesc, o iubitule prieten,
nu vor ramane tot astfel, cu atat mai vartos, cu
cat Filul si Inorogul la adunare n'au venit, cu
1) Doran Moldovei.
 161.

toate ca Intru monarhia noastra, sunt cei mai de

frunte. Eu, ticaloasa, sunt cu tine cu trup, cu su-
flet si catre noi avem prepus si pe Ciacal, care
la multe treburi ni-a lost cu credinta.
Deci socotesc cu tale, sa scriem Filului si 1-
norogului o carte si sa-i facem stire de gandu-
rile noastre. _

Vulpea dupa aceasta se jury pe viata ei, stiind

ca prognosticul doftorului nu-i dadea trai pana
la sfarsitul lunei. Dar si la sfarsituf vietei silin-
du-se a fi tot capul rautatii, se mai nevoid Inca a
manji capul Lupului In sange 1).
Insa Lupul, copt la creeri, pricepand nouile
viclesuguri ale Vulpei, care in gura miere za-
minteste, iar in piept dospeste otrava" raspunse:
Vechea pravila este, o soro Hulpe, ca pot.-
tele si voile Imparatilor sunt pravila nemutata
ascultatorilor". De care lucru si aceasta alegere,
tie vreme ce asa a fost porunca marilor Impa-
rati, bine s'a ales. Deci scurtandu-ti voroava Cu
noi, to dii la locasul tau, iar vremea ne va arata,
pre tine si pre mine, tine sa fim.
Iata insa, ca din intamplare, soli atunci Cia-
ealul, care se avea in dragostea Lupului.
Acesta zise:
In asta noapte, umbland prin padure dupa
hrana si pandind pasarile, prin spinii unui gard
de prisacti, auzii mare vazaiala si mare glogo-
zeala printre albine 2).
Voroava li era aceasta:
Cu ce socoteala oare, de doua on pana acum,

I) A-I compromite si aI suprima cleci.

2) Tama
II
162

pre noi nu ni-au chemat, sburatoarele i tara-

toarelc la adunarea si alegerea monarhilor lor?
Pre Corb l'au ales epitrop 1) sburatoarelor, iar
pe Struto-camila celor In patru picioare. Oare
pre noi nu ne-au socotit In seama sburatoarelor?
Agonisita si chiverniseala noastra s'au lenevit a
cunoaste ci n'au eautat decat la miccorimea sta-
tului nostru? Daca ester aca, sa-i facem pre toti
a cunoacte, ca si noi suntem sburatoare sub
soare.
Iar una dintre albine mai zise:
Eu, azi, iecind dupa miere la camp, mi s'a
lntamplat cu viespile 2) a ma bnpreuna. Acolo,
una aduse stire de o mare adunare a mustelor 2
$i tantarilor, in care era vazaiala tare:
Sculati fratil sa dam Vire viespilor, Muni-
lor 2) si gargaunilor, sa-i ridicam si la prisaca al-
binelor sa ne adunam. Acolo, sfatuindu-ne, sa
cautam cu ce privilegiu Vulturul stapan este a
tuturor sburatoarelor. Precum auzim nici Lilie-
cii nu s'au Invoit a-I priml pre el. Dar noi, s'4
fim mai prejos decat toti? Cata vreme ne voin
lash. In tacere spre robie si supunere vesnica?
Caci pentru slobozenie si mode, a muri cu cin-
ste, este mai cu folos si mai laudat, decat a till,
cu necinste, prin multe veacuri".
Acijderea printre dobitoace am Inteles ca ar fi
oarecare dihonie, de vreme ce pe Fil si pe Ino-
rog nu i-au chemat la adunare. Pre Lup l'au

1) Domn muntenesc.
2) Selmenii, Darabanii i alti lefegii (soldati).
3) Cfocolmea, add slugile boieresti.
4) Curtenli, Aprozil si ceilalti asemenea.
 163

scos si la barlogul sau l'au trimis, de pe urma

Pardosului; pe Vidra, din amandoua izvoadele
au ras'o; iar acum, din iubita Corbului, mai u-
rata ca moartea ii este acestuia; iar Vulpea, de
vicleana, lipseste si ea dintre dansii. Din aceste
lucruri putem pronostica, ca toate se vor schimba
Intea it chip si Statul nItealta haina se va 1111-
braca.

Vulpea apoi Meia carte, si &WU stire Sinoade-

lor. Uliul in taina chema atunci pe Pardos, pep
Ras si pe alti vicleni, carora li ceti banuelile Vul-
pii. Aratand si sfatul acesteia, Pardosul apoi
zise:
Vulpea despre Lup, orice scrie e de crezut,
caci Lupul parul iii schimba, dar din fire nu-si
iese' . El, care pururea este obisnuit a farama
oile, a spinteca tot dobitocul si a inecI i boil;
acum cauta sa vada lucrurile, aduse la omonie.
Socoteala mea este dar, ca Lupul sa se scoata
nu numai din adunarea Deltei, ci din toata lu-
mea. Iar pentru Fil i Inorog, se von afla mij-
loace iarasi foarte lesne.
Rasul apucand cuvantul zise:
Precum am socotit, Filul, crede ca cinstea sa
masoara dupa marimea trupului i ca deci epi-
tropia i s'ar cadea lui. Dc aceia si venise aici.
Insa afland de alegerea Struto-camilei, s'a Intors
la locu-i.
Dupa sfatul meu, cred ca. Filul, data i se va
da de mancare si bautura nu Va mai astepta all-
ceva; iar Inorog domolit, nici ca s'a vazut! Deci
impotriva lui cu totii sa ridicam vanatoare prin
codri i munti, pana it vom afla si de corn it
164

vom apuca. Pre el II vom Inchide intr'o ogradil

stramta si Inconjurata cu apa lath. 1), iar acolo,
eI deprins la loc larg, de necaz in curand va ca-
dee la milanholie, la buhabie, la sliibiciune, la
boala si la moarte.
Dar la lucrul acesta tine va putea duce?
Rasul rspunse:
Eu
Mona 2 din bland afland Insa de aceste spur-
cate sfaturi, Indatii dete de stire Inorogului. A-
cesta, auzind de viciesugurile cc i se gAtesc, ISi
puse nridAjdea in firea si picioarele lui.

1) Ostrov (insulA) de mare.

2) Atanase Popazoglu, grec influent din Tarigrad.
 Partea IV
La Adrianopoli to(i partizanii lui Racoviia ho-
ddrase ninticirea Cantemireftilor.
Rasul (Mihai Ruset) ifi is insarcinarea sa dis-
truga pe Inorog. (Dimitrie Cantemir).
Noroc ca o mare revolu(ie izbucnefte in Tur-
cia fi care strica toate planurile conjura(ilor. A-
ceftia abia scapd de acolo, mai ales, ca si Vidra
Constantin Duca) se amestecd fit ea.
Totusi Struto-camila scapei dela Stambul, si
vine in Moldova unde este instalat Domn.
Se face si tratat cu Broncoveanu la Iasi, prin
care voinfa acestuia devine lege. Se prevad in
acest tratat fi inimicii: Cantemireffii si Constan-
tin Duca.
Tratatul este sarbatorit la un banclzet. Pesle
benchetuitori sosesc Ganganiile, cele anunfate de
Maxut lui Bogdan. Urmeaza rasboi, din care ies
ridicolz partizanii lui Racovifa.
Constantin Cantacuzin-Stolnicul propane din
you pacea, care este respinsa. Mai mutt 'Inca, se
decide- urmarirea dusmanilor Mira incetare.
 IV

Asa si inteacest chip asezandu-se sfaturile a-

manduror partilor, acestea rAmasera cu mare
ura asupra Filului si mai ales asupra Inorogului
Deci, wand nevrand, uricile 1 Liliacului Moira.
Dupa aceia, toate pasarile de came manca--
toare i toate jiganiile de sange varsatoare, isi
deter ii beliag i cuvant, pentru vanaloarea 1no-
rogului i cu toate, in toate partile, se oranduira.
sa-1 cerce, sA-1 afle, sa.-1 prinda, sa-1 lege si sd-1
judece, dupa a for lege tiraniseasca.
Dupa aceia, intinsera si tot felul de laturi,
curse 2), mreje 3) si alte mAiestrii pe toate pote-
cit, s' caile, iar cerul i pAmantul, neputand privi
multa vremc atata strgmbatate, scornira din
toate partile atata holburi, vifore4 , cutremure.
tunete i trasnete, incat rasturnara muntii inalti
cu varfurile in jos, desradacinara toti copacii
grosi 6), inalti si frunzosi, astupara toate caile ci

1) Vechile privilegii ale lui Marco, pseudobeizadea ; Probabil

averea lui din familie.
2) Ciausi, miubasiri. armasi.
3) Firman, poruncA stApaneascA.
4) RascoalA, sculare asupra ImpSratului Zurbaleaua, de care
s'a amintit mai sus.
5) Poporul Tarigradului.
6) Poporul Udriului (Adrianopolului).
 167

cararile cu neguri grele i)i nori Intunecosi si In-

chisera toata fata pamantului cu stanci pohor-
nite, cu dealuri risipite cu paduri secuite. Ata-
tea fulgere, atata piatra din nori, atati aburi din
pamant, atata fum se amestecau peste tot, Incat
parea ca elementele (stihiile) se lupta Intre ele,
ea se Meuse o groaznica netamorfoza in toata
faptura, ca cerul cu pamantul, apa cu focul iii
deslantuisera rasboi cumplit, sit ca totul mergeh
spre pieire.
$i mai Inainte de a incepe aceasta, se Mei' sfat
intre toate Dealurile maxi $i Muntii inalti, si se
hotara rasboi asupra cetatii Delta. Se ridicara
deci fora veste acestia, cu cei eapte hatmanil
ai lor, cu gloatele for $i cu mari huete $i na-
prazna se rasturnara asupra celorla1 i.
Iar pricing acestei ridicari i faramari era a-
ceasta.
Muntii se jeluira intre ei, de greutatea ce
trag In spinare dela stanci copaci 9). Fiecare
zise catre aproapele sau:
Tana cand, frate, ne vor acoperi varfurile
plopul, chiparosul i paltinul, copaci fara roa-
ctil; pang cand ni se vor urea in cap? $i pang
cand acestia ne se vor ocara 1i batjocori, inal-
tandu-se $i marindu-se, ca si cand" not n'am
avea vre-o seama? Caci certarea Intr'ascuns cu
toiage e mai de suferit, decat ocara si batjocora
in aratare".
De aceia trebuie sa ne legam toti inteun gand
yi intr'o inima si sa ne juram Inteun cuvfmt. sa
1) Cei 7 munti ai Tarigradului.
2) Tarigradenli.
3) Locuitoril, Adrianopolului.
168

facem, ceia ce pana acum nu s'a mai vazut iii

Politia1) noastra, adica sa aducem cu rasturnarea
noastra prapadirea mandrilor si trufasilor. Caci
data moarte este aspra si amara din fire, (sea a
neprietenului este placuta si dulce".
Deci, unde ne sunt radacinele, acolo sa ne mu-
tarn varfurile; si unde ne sunt varfurile, acolo
sa ne nautam radacinele. Asa toate stancele pie-
troasc si toti copacii crangosi si frunzosi vor rd-
mane sub noi, vor fi pururea mai mici decat
noi, si vor cunoaste, ca nu li s'a cazut a ne baga
in toata hula si ocara, pe noi cari i-am crescut,
branit si purtat la san. Caci calcaiul nu se poate
inalta peste cap; iar piciorul, mdcar ca are cinci
degete, nu se cade a apuca slujba Plainer.
Asa ca Muntii plinira lucrul ()data cu cuvantul,
caci cei 7 voivozi trasera toate dealurile si hol-
murile dupa ei, si cu totii chitindu-se deodata
din temelie, se pohornira unii peste altii, de se
inspaimanta lumea pana'n margine.
Pe vremea aceia, aflandu-se adunarile Dobi-
toacelor, ce urmariau pe Inorog grin acele lo-
curi, acestea nu avura bine inteles paguba pu-
tina si nu patira putine lucruri. Mai vartos, toate
maiestriile, laturile si cursele, intinse pentru va-
narea Inorogului, se rupsera, si nu fury bums
de nici o treabd. Cad muntii pravalindu-se, cei
de pe ei nu pot scdpa cu viata, ca si calatorii
pe marea infuriate, cand se ineacd vasul".
Iar, intre turburarile acestea ale muntilor,
lnorogul, viata isi petrecea lin si fare grija, pts
eampii lacasului sau si se nevoia a adulmeca, ce
va iesi la urma urmei, pand cand, dupa rastur-
1) Ora',
 169

area muntilor asupra stancilor si copacilor, in-

lelese, ca biruinta va ramane acestor munti-
stAnci asupra Deltei, o parte din locuitorii aces-
teia ramanand sdruncinati, o parte cAzuti si
luati In robie. Asijderea, de oarece Dobitoacele
i Sburatoarele sunt locuitoare intre stanci si
_nouri, vor avea si ele sa cada in robia celor 7
voivozi 1).
Filul, la randul sau, (acesta in taina se dusese
la cetatea Delta, dupa cum s'a pomenit), dupa
-ce vazit acolo lucru impotriva lui, se sill catre
Inorog. Filul nu se dusese la acea adunare cu
.gand bun asupra Inorogului. Insa ochiul ceresc
le vede toate, si cumpana nevazuta le indreapta
toate". La inturnare deci, caindu-se de gandul
sau greit asupra Inorogului, marturisi in gura
mare: ca prietenul dobandit cu our este mai
pre jos, decat cel din legatura firii".
Iar, dupa ce adunarile acelea cazura in robie
-5i fury adusi la locul celor 7 munti, in valea, ce
se chiama Grumazii Boului 2), Inorogul apucA a
ispiti lucrul din capat, iar Fi lul din coada. Ino-
rogul c4uta pricina dintai, iar Filul fapta acestei
pricini. Inorogul se nevol a risipl monarhia Pa-
sarilor, iar Filul epitropia Struto-Camilei. Filul
insa se lasa curand, caci funia noun cu anevoie
A rumpe". Inorogul, tiind toata rautatea in ca-
pul pasarilor si tot pricazul In glasul si Silogis-
mu: Corbului, ca s poata afla leac pentru a-
morteala glasului lui, cerca pe toti vrajitorii i
Doftorii vremii aceleia si insfarit gasi doftorul

1) Venirea Moldoveollor la Tarigrad.

.2) Ntunele Bogazului (stramtorii) de la Tarigrad.
170

cel bun si leacul cel nimerit1). ,,Nusnai, unde ce-

rul nu se apleaca, pamantul In zadar se ridicii".
Dupg aceia, cum se va arAta la locul cuvenit,
Inorogul 'Asa pentru alta vreme a Mini mijlocul
impotriva viclesugului Corbului, care acum ie-
sise la iveala. deplina.
In aceiasi vreme Vidra sosi si ea si nu slobozi
putine fumuri2) spre Inadusirea jiganiilor. Iar,
cum tocmai atunci Dobitoacele se nevoiau a-si
taia pretul pentru a scapa din robie 2), Vidra,
cu ale sale amestecuri, le adaose pretul indoit,
atat Incat Pasarilor, nu numai penele, ci si tu-
Ieiele li s'au jupuit, iar Dobitoacelor, numai peril
ci 1 pielea li s'a belit. Asa Vidra, lovind In toate
partile ca vantul In trestii, ti plea. pe toti, iar
apoi se duse tot In apa garlelor4), de se aciuli.
Iar, dupa fel de fel de 1ntamplari si sbuciu-
mari, robimea dobitoacelor dandu-si pretul, isi
lug iertare dela c,ei 7 voivozi si se scula, 01 se
duca la locurile ei. I se porunci insA, in urma
for sa lase pe Ras, pe Dulaii ciobartesti, pe Co-
teii de casa si pe Hameleon, ca sa vaneze latu-
rile $i toate maiestriele, cari le intinsese asupra
Inorogului. Iar ei, Intre dan0i, 10 pusera vicle-
ug, cu cuvant, ca si mai mare, goana 5i vana-
toare sa &ease&
In vremea iesirii for cu hrismosul dela #0r,u-
mazul Boului, hrismos talcuit de muff de Ca-
1) Probabil Aga lenicerilor, stApan in Cospoli, care at fi
incercat a da jos pe Brancoveanu gi Racov1tA si a da cele douti
tronur4 fratilor Cantemiresti.
2) Intrigf.
3) CheltuialA, care li s'a adaos din prickle revoltei la Tarigred.
4) Satele din jurul Cospolii.
 171

milo-Pardal, aflasera i coada Paunului i coar-

nele Boului i cu ele Impodobise frumos pre
Camilei1).
S fi vazut cineva lucru de ciudeasa 1 preste
toata ciuda mai ciudat i mai minunat! La iei-
rea for dela cei 7 munti, Camila cu coada In
varful capului! Se Implinia acolo zicatoarea:
mare ciuda duc to car, mai mare va fi daeom
soli. Ceilalti toti erau cum erau, dar toata mi-
nunea se cuprindea In Camila! Caci precum
soarele acopere, cand se lumineaza, toate ste-
lele: aa i vita pasarita covaria pre toate In
mascarada". Aceasta, Inteadevar, In loc de peri
si flori, era imbracata In pene roii2) langa cari
alaturasera aripi negre, ca de corb; la grumazul
ei, cel cohait, prepusesera capul Boului cel bou-
rat; iar de cornul cel drept, alaturea cu capul,
in loe de tercel, ii legasera coada paunului cea
rotata.
Aa dar Jiganiile i Dobitoacele, urmand pe
Struto-crunila, sosira la salaul Monarhiei lor,
uncle bagand'o pe aceasta In obinuitul opron8),
ii varsarA Inainte, In loc de ospat, pilitura de
fier cu prund amestecata. Iar alte jiganii varsa-
boare de sange nevinovat, deschiserA pravalii de
carne, injunghiind, taind 1 zugrumand. Cad a-
colo, unde jiganiile pazesc oile, ciQbanul, pas-
cand iarba, se Invelete, in loc de land, cu gerul".
Aa ca tot dobitocului Yi sosise vremea pieirii. In
tot ochiul, ce be privia, be fanguia cu lacrimi de
I) Scoaterea caftan-alai de la Sultanul Ahmed III prin mIllocul
leakerlior revoltati.
2) Cabanita de Domnie.
3) Curti le, scauaul Dotna Bor moldoveni.
172

sange. Undeva viers de veselie nu se afla, fara_

numai raget, muget,' suspine, obidA, vAitAturi si
olecaituri.
Camila, sAraca, se cam miry ea de chipu-i, insa
se umfla oarecum in pene si aripi. De sete, foame
i alte nevoi, bicisnice se cam vaiera de asemenea
cu jale; insa se stapania, se supunea, glasul iii
amutia, mana iii ciuntea, de picioare se ologia,
de ochi se orbia, duhul ii inadusia si sufletul
in co si. In toate ceasurile isi omoara. Asa ca,
de fricA, nu putea nici sA se clAteascA, nici sa
grAiascA, iar din gura ei nu se auzia altceva de
cat bolbaitura, pe care o invatase dela mosi
strAmosi, i articule din piept fArA glas, cari
clocotiau : r.r.r.a. a. a.c.c.c.o.o. o,v,v,v,a,a,a, $i pre
can Lupul, filosofand, le talcui: rau, rau, rAu, ah,
ah, capul, capul, capul. oh, oh, oh, vai, vai,
vai!! 1).
Pe vremea aceia Isi dada si Vulpea pielea
nariloi si carnea cioarelor, caci de viclesug nici
pAmantul nu o priml. far a viclesugului sa-
manta se samAnA vara dulce, iar iarna Hisare
amara".
PAsarile i Dobitoacele toate asa dar, 'Aran-
du-li-se lucrurile for ispravite dupa porta, soco-
tirA a intari si a adeverl neprepusa stapanire a
Monarhilor for cu zapise, urice si hrisovuri.
Deci hirograful cu iscAliturile de obste, pre care
it deter% acestor Monarhi era astfel:
AdicA not pAsArile vazduhului si dobitoacele
pamantului, scriem i marturisim, cu a noastra
aceastA scrisoare de obte:
1) Clientele se puse pe prang, iar RacovitA stAtea al priveA
Afttindu-se, cu silabele numelui saw. Raco...va I
 173

Ca am gandit de buna noastra vole, nesiliti de

nimeni, nici asupriti si am sfatuit sfat bun si
lucru de cinste, spre folosul de obste, pe care
apoi l'am Intarit cu iscaliturile noastre, precum
ca de azi inainte, noi, cu ton, veri sburatoare,
yen taratoare de pe pamant, sa fim supusi ai
celor doi monarhi: Vulturul i Leul, inaltati Ii
putinciosi.
Asijderea ascultatori 1i urmatori, fara nici o
ingaimeala si fara leac de cracneala, la orice
ni-ar porunci 1i ne-ar Invata puternicii epitropi
a celor (lona slavite imparatii: Corbul i Struto-
camil a.
Dupa aceasta, sa ne aflam Intr'o pravila si in
unirea legilor, sa priim on nu atot prietenul,
prieten, atot neprietenul, neprieten; sa ne tinem
In toatil evtihia si distihial) tovarasi nedespartiti,.
sa nu punem nici fel de profasin, sau alt chip de
fereala si sovaiala, Intamplarilor vremurilor; ci
dimpotriva, sa facem, sa zicem, sa ne aratfim
pentru folosul de obste, cu sfatul, mice s'ar in-
t ampla.
Asijderea, ne giuruim cu strasnic si in veci sla-
tator giuramant, pre numele si viata marilor Im-
Oran, si dam cuvant pre cinstea Monarhillor
noastre, ca oricine vre-odinioare s'ar afla impo-
trivmc, neascultator, on viclean epitropilor im-
paratilor nostri milostivi, sa-1 scoatem afara din
ceata, neamul, cinstea si adunarea noastra, si
sa-1 cunoastem neprieten ob tii, eretic legilor si
calcator pravilelor; si atat, cat vietile noastre
s'ar tavall intre muritori, asupra unuia ca acesta
1) Fericire qi nenorocire.
174

st nu ridicam inima vrtjmasii, ci pururea sa -t

avem gonit si izgonit din tircalanull) unirii noa-
stre, iar ura, st nu se opreasct numai in lucruri,
bucate si avutie, dar st se lateasca' atata, incat
st-1 silim a se Intoarce in pulbere cu neam cu
tot, din biltran pant la lanar si din sugar pana'n
golas.
Asijderea, pentru trei neprieteni de moarte,
st fie mai cu dinadins In stire (adica pentru
lnorog, Fit i Vidra, cari s'au aratat pururea ne-
induplecati In rautate Si neobositi in vrajb5), et
ptstrile lute la picior, jiganiile repede la alergat,
i dihaniile la adulmecat ascutite, pururea sit fie
gata si fart preget, pant ce acei trei vor cadet in
silte, sau curse, sau in co14i on unghii, si ca, ce
Ii se va cAdea prinzatorilor pentru aceastrt faptt.
isi vor lua plata.
Mai zicem Inca si adeverim cu totii Si Mgt
duim din tot sufletul si inima, ea toate capitolele
i punctele, pe cari le-au cerut Imparatii nostri
dela noi, sa pazim in veci neclatite, nehetejite si
nesmintite.
si mai cereal, ca st avem in vialt, neschimbat
5i nemutat stapan. pe epitropul ce avem; iar,
dupt viata lor, on pe care din odraslele lor ce
rescul Vultur i Leu ar pune in scaunul parinti-
tor lor, si -1 primim ca mostenitor epitropiei, asa
et, In veci, semintia lor sit nu lipseasct din tro-
nul stapanirii, ci sit traiasca cat lung, on cat
soarele gi cu fericire sit vietuiasct. Fie! Fie! Fit!
Pentru dart mai bunt credintA i deplina ade-
verinta, plecati am pus hirograful nostril la pra-

1) Cerc, mot.
 175

fut pragului si la scauiasul talpilor milostivilor

nostri imparati.
Datus'au in anul Monarhiei pa'sarilor 29.000
iar a Monarhiei jiganiilor 30.100; In anul epi-
tropiei Corbului 1500, iar a epitropiei Strata-
eamilei 100.
Cotio-fana,/uricariul de omdt, pis.
Brehnacea, Soimul, Uliul, Coroiul, Raraul, E-
retiul, Cioara, Cotofana, Puhacea, Caia, Pardo-
sul, Ursul, Vu 1pea, Ciacalul, Bursucul, Basal, Ve-
yerita, Jderul, Sobolul, Ca Mete, Coteiul, Ogarul,
Mata salbateca, Mata de cask Guziul, Nevastuica,
Soarecele.
Pasari le si dobitoacele supuse.
Lebada, Dopiia, Vaca, Gasca, Rata, Curca, Ga-
ina, Paunul, Vrabia, Porumbelul, Turturica,
Grangarul, Pitigoiul, Cintizoiul, Fasanul, Potar-
uichia, Prepelita, Carsteiul, Randunica, Lastunul,
Ca lul, Bout, Oaia, Capra, Porcul, Magarul, Ca-
mila, Zimbrul, Cerbul, Ciuta, Caprioara, Iepu-
rele, Colunul.
Si alte pasari, dobitoace si jiganii, eke ne a-
flam In cer sus .i jos pre pamant, ne legam prin
aceasta Si ne giuruim ca cele scrise le primina si
le adeverim
Hirograful dupa cell trianisera cu referendarul
Elcovan 1) la mana Imparatilor, acestia, la ran-
dul lor, trimisera, cu mare cinste, Adunarilor.
itrisovul, care se citia In acest chip.
Io Vulturul si Leul, inonarhii vazduhului si

1) CAlAra*, olacar la Tar !grad.

176

pamantului, iar in aceste cloud' stihii aftocratoril

i obladuitori, ai tuturor Pasarilor i Dobitoace-
lor, facem stire sburatoarelor, pana peste nouri
si mergatoarelor, phyla peste marginele Oman-
tului, ca imparateasca noastra inima:
invoind cainaltele noastre vrajbe sa se impace:
ca toate turburarile sa se prefaca in liniste; ca
fietecare sa -$i cunoasca hotarele i supusii, fara
nici o scandala; asemenea ca tori sa se alcatu-
iasca intr'o unire,
am dat de stire tuturor, prin repezii nostri a-
lergatori, i-am chemat cu porunca si i-am adunal
la obsteasca adunare, carora le-am aratat, CA,
precum closca puisorii sai, asa este si nebiruita
noastra putere, si ca cine urea, sa pofteasca o-
crotirea aripilor noastre, pentru ca neprietenii
s5. nu poata intinde mana asupra lor.
Asa dar, cu totii vazand buna noastra vrere
i pricepand folosul obstesc, s'au plecat porunrii
noastre; iar nemasurata noastra milosardie, din
scaunul inallimei sale, plecandu-se yi spre umi-
linta for milostivindu-se, zice din rostul monarhi-
cesc i intareste cu hrisov, ca-i vom avea pre
loti in toata dragostea vom tine in toata cu-
viinta. Asijderea, ii vom apara de tot pizmasul,
cu nebiruita noastra putere. Tar pc unii ca aceia.
earl, Indraznesc sa fie niste obraznici neascultd-
tori poruncilor noastre, poruncim, sa nu vadii
rata noastra in scurta for viata, iar silmantia 101-
,4 nu incapa Senatori niciodata, ci sa se afle pu-
rurea Iii imparateasca noastra urgie $i de spats
noastra ascutita sa fie goniti. Insa de vor da
1) Autocrati.
 177

Fars ramasita darile de preste an, sa fie feriti de

toate aceste.
Asijderea, poruncim, ca ,ponturile (punctele"
$i capitolurile, cu cari toti s'au legat inch dela
adunarea dintai, sa le tie neclatite ei si urma-
sii lor.
Asa dar, poruncilor noastre monarhicesti sa
fagaduiasca ascultare, iar Intr'alt chip de vor
face, sa-i fie aceluia prada casii, saracia avutiei,
izgania 1) mosiei, si In urma, sabia despartitoare
intre cap si trup.
Aceasta seriem si intr'alt chip nu va fi. Datu-
s'a in anul monarhiii Vulturului 29.000, iar in
anul monarhiii Leului 30.100; in anul epitropiei
Corbului 1500, iar a Struto-camilei 100.

Vulturul monarh, Leul monarh

Lebada vel-logofat, povelil. Boni vel-logoftit,
povelil. Co(ofana, uricar, pis2 .

Ponturile capitulurile impeirdleVi

1. In veci sa fie Corbul si samintia lui epitrop
imparatiei Vulturului. Toata pasarea domn sa-1
vunoasca.
2. Peste veci Struto-chrnila si semintia lui e-
pitrop Leului sa fie. Tot dobitocul si jigania sa-1
tie domn.
3. Silogismul Corbului, facut in Barbara.] , in
veci sa ramaie neclatit. Asijderea, filosofia Lu-
I) lzgonirea din tail.
2) Scrie (slovoneste), urice (hrisoave)
3) Un silogism unilateral, deci fals.
12
173

pului sa nu se profeseasca in scoala dobitoace-

!or, ci acea caineascai).
4. Cu Filul si Inorogul sa nu aiba nimeni prie-
tesug, cuvant on corespondents pe tan* on din
gull, ci vrajmasie, goal* vanatoare si moarte
cumplita sa-i dea.
5. Vidra sa fie gonita din ambele monarhii.
6. Lupul sa nu fie slobod a iesl din barlogul
sau si sa nu aiba Impreunari2) cu Ciacalul.
7. SA nu fie oprite Pasarile a face cuscrie cu
dobitoacele.
8. Sa fie, fail Impotrivire, Pasarile intr'ajuto-
nil Struto-dimilei, si Dobitoacele Inteale Corhu-
lui.
9. La a neprietenilor pricini, ss aiba a da
cheltuiala Mari le dour parti, Dobitoacele o
parte.
10. Dad le de peste an, de bunt voie, ftira lipsa
s le numere, cumpaniascas), sr le bage In pungi.
A. le pecetluiasca si In Camarile Slavii noastre,
fara sminteala, sti le trimeata.
Acestea toate tine ar gandl intealt chip, sau
ar smintl cea mai mica oranduiala In asezainfint,
sa stie prada casii pant la trei neamuri si pus-
teirea mosiii
Asa dar zapisul supusilor, uricul Imparatilor
si ponturile legaturilor, alcatuindu-se In acest
chip, fiecare Monarh porunci mass mare supu-
silor sai. Cad dupit izbanda, cea a limarghiii4
1) A lul Diogene.
2) Intalnid.
3) CAMAreascA.
4) LAcomia la mAncare.
 179

urmeazd. Gralceava Impacata se sloboade in vin".

Dupd porunca lmparateasca deci toate se ga-
tirA. Fel de fel de mancAri si chipuri de bauturi
se asezard pe mese si fietecare se orandul dupd
neamul si felul sAu. Cad chrpul Intai al trufiei
In procaterdia1) mesei se zugraveste". Tar la ma-
sa, la care se ospAtau ImpAratii, nu se ardta al-
tora loc de sezut, fara numai Corbului i Stru(o-
ccimilei, cari se aveau mai In cinste, pentru sluj-
ba ce purtau. SSi ca si cum mai alesi ar fi fost,
dupd acestia se adaoserd Brehnacea i Pardosul.
Deci acestia toti asezandu-se la ()spat, desfd-
tandu-se in veselie si desmierddri si plimband
adeseL paharele pre masa, In ceruri inaltau, cu
nespuse laude, pe Monarhii lor. Cad Vinul in-
blind in stomah, aburul la cap trimite; si aburul
vinului in cap invaluindu-se, scoate la iveala
gAnduri acoperite si cuvinte negandite". Iar la
urmA, intrand In cele dinduntru2), se landau
cine de viteaz, cine de credincios, cine de vartos:
a5ijcierea cine e vrAjmas altuia.
Rasboiul GAnganiilor 3)
Pe cand Inca balbaiau acestea, si stropii vinu-
lui aruncau, unul In obrazul altuia, iata. cA
de naprazna $i fara veste vdzura venind toate
1) Capul mesei.
2) Afacerile for private.
3) Revolta poporului este probabil inventat de Cantemir,
pentru trebutn1A. Nu este exclusl lnsa revolt(' ReizeOlor, mai
ales a celor Basarabeni, cari pe timpurile de decadentA se ames-
tecau necontenit l de n3ulte on cu arma In mend, In treburile
publice ale Moldovei.
180

neamurile mustelor, 1, neimbiate, ineepand a se-

ospata. Cad, dupa cum s'a pomenit mai nainte,
cand Ciacalul, auzise de dupa gardul prisacii sfatul_
albinelor i al viespilor, a doua zi chiar, viespile,
indemnand pre gargauni, pre tauni, pre tantari
si pre alte cete de mute $i musite, se adunara
cu totii la albine si zisera: .,Sculati frati, si on
undo vom afla acele adunari, cari an ales pre
Vultur monarh tuturor sburatoarelor, acolo sa
le facem a cunoaste a noastra elefterie" 1 . Caci.
.,nu toate sburatoarele se mananca, nici toti cci
marl slapanesc pre cei mici i nici orice pofta
nascut6 din parere se implineste" 2 .
Neamul deci al mustelor, sburand, se dusera
i aflara ospatul; iar acolo, de manic, nu de
foame, intrara in bucate, ca focul In paie, si ca
scanteia in iarba de pusca.
Aceasta vazand Senatorii si sfetnicii din am-
bele parti, statura in mirare, si intrebandu-se,
ce-o fi, Isi faceau semne din umeri, din ochi si
din cap. Dar, eel ce sa raspunda, nu se gasia.
Albinele, viespile si mustele insa nici vrand sa
se uite la ei, ca la masa lor, se pusera sa ma-
nance. Apoi imprastiara tot pe jos, ca sa fie si
pentru furnici, cad si acestea urmasera pe mu-
te, zicand ca, de vreme ce sa (ma, sunt si ele shu-
ratoare, si mai ales, ca unele mai fac si aripi.
Iar Vulturul si Leul, de manie, se umplura.
ca basica de vant, si unul piuind, altul racnind,
poruncira cetelor for a fi gata de rasboi.

1) Libertate.
2) Tot ospatul siresbelul acesta sunt, scrise In versuri rimate
sI aunt reproduse In prefatA.
 181

Clue swat acestia, strigau ei, cari de frica

noastra nu s'au cutremurat? Au, este cineva sub
soare, a carui ochi sa nu se tampeasca de stra-
lucitoarea noastra slava? Au, este duh, de pe
fata pamantului pana in tircalamul Lunei, care
sa puie gand de Impotrivire nebiruitei noastre
puteri?
De indata deci, in unghii sa-i farmati, in colti
sa-i zdrumicati, In labe sa-i spintecati, cu 1utu1 $i
tarna sa-i amestecati i ca praful si pulberea in
vant sa-i aruncatil!
Dupil aceasta porunca a Imparatilor, cu totii
se lasara de masa si veselie Si se apucara de arme
si de rasboi. Cad precum dupa rascoale urmea-
za liniste si veselie, asa si dupa veselie, yin ar-
mele si galcevele". Toate jiganiile cuinplite isi
ascutira coltii, si Coate Pasarile rumpatoare isi
tocira pintenii. Cocoarele buciumara cu bu-
ciumele, Lebedele cantara cantecul cel de pe
urma al mortii. Paunii se vaitara in gura mare;
$oimii se plimbara ca hatmani; Ulii ca serdari $i
Coroii, capitani, pe dinaintea gloatelor si a bu-
lucurilor; Puprtza ii aseza ca ciausii la alai; Ca-
iele fluierara; Brehnacile se inaltarA sus pentru
strajtl, iar Vulturul, deasupra tuturor, poruncia
Imparateste. Intr'acest chip iesirA cu mare darjie
pre meideanul baadiei.
Iar, dupa ce Puhacele 1) detera semnul bataliei
din pustile cele marl; si Cucuvaiele din cele inici,
indata rasunara preste tot sunet, buhnet, trasnet,
plesnet, vajait si duduit. Aripile Vulturilor, Breh-
nacelor, Rarailor, Soimilor, Uliilor si Corbilor.
1) Buhl.
482

Incepura a despica, cu mari vajiituri, aerul; iar

Leii, Ur8ii, Pardosii, Dulaii, Ogarii Coteii, a-
runcand tarna cu unghiele In vent, spulberara
pulberea la cer si cu neguri astupara razele soa-
relui.
Varsara deci manic, aratara vrajmasie, tunara,
detunara, trasnira, plesnira, racnira, piuira gi
din Coate partile, cu mare urgie, marile Jiganii
se repezira asupra micilor musculite. Dar pre-
cum zice cuvantul: Ftitara muntii i nascura un
soarece". Deci, pe cat aratara groaza, pe atat
ramasera de batjocora. Cad, mustele ridicandu-
se In slava cerului, nu le putura ajunge coltii,
nici brancele Jiganiilor; iar Pasarile, cu aripile
lor, In sus si in jos sburand, cu greu le puteau
lovi. Chiar gi spre batjocora, incillecau mustele
pre jiganii si le sburau pe sub unghii fare pri-
mejdie, iar cand cadea vre-una cumva in branca
vre-unei jiganii, aceasta nici n'avea cum sa o fa-
rame. Caci precurn la uncle marimea este nu-
mai aratoase de multe ori, tot asa micsorimea
este mai vrednica de cum se arath.". Inca mai
mull, acele albinelor, al viespilor i gargaunilor
se infigeau in talpile dobitoacelor i le pricinuiau
groaznice dureri, cari Ii patrundeau pang la i-
nirn a.
i asa mustele, dupe ce obosira pre Pasari, se
asezara la spat, nebagand fn seamy nici pre
Lei, nici alte jiganii. Cad precum orbul de
noapte nu se grijete, asa i cel slab, de cel prea
tare nu se siieste; ca 1i, celui ce n'are de ct., fi
pradat, nu-i pasa de pradatori, ori udului de
ploaie". Iar cand jiganiile se apucara sa le Ilea
navala, atunci mustele se aciuiara prin nari, grin
 1E33

urechi, printre vine si pre subsiori; iar dupti ce

le pArasiau, jiganiilor nu le mai ramanea, decal
sa se dea cu curul de pamant. Caci intre muri-
tori alta fericire mai mare nu se poate, decAt din
pizma rea a neprietenului, sa se Intainple bun
sfarsit lucrului. Asemenea nu poate cineva pan
mai mare nenorocire decat, din pizma sa, sa
vada venind fericirea neprietenului".
Iar dacA jiganiile trudite si ostenite in desert,
se asezara la spat, ca stomahurile sa -si /nth-
reascl, multimea tantarilor de pre tot pamantul.
adunati Imprejurul mesei, ca praful si ca fumul
sa vara cu aerul pAnA la plamanii lor. Astfel, sA-
riau, trantiau, suspinau, strA.nutau. Iar la urma,
din falnice i trufase, lasarA sprincenele jos de
tot si Isi mutarA gandul Intealta socoteala.
Intre pasari, dupa cum stim, era si Brehnacep,
care intotdeauna Inv Ata spre cele mai linistite
lucruri. i precum filosofia Lupului cAtre Cticu-
noz, adeveria, asijclerea socotl, ca lucrurile vor
putea aduce si mai cumplite rascoale Republicei.
Catre tot teatrul deci tinA voroava ca aceasta:
Lucrurile sunt, In lume, de doua feluri: flin-
testi si IntamplAtoare. Adeverirea for se poate
deci face In douA feluri.
In cele fiintesti Inc,epiitul si sfdrsitul sunt.
dupa cum firea be Intocmeste.
In cele IntamplAtoare, Inceputul poate adesea
cineva sa greseascA, si numai sfarsitul arata pe
acest Inceput.
Asa, data sbatem graunte Intr'un ciur cu 0-
chitui maxi, nu stim, care din ele va trece mai
intiti, dal: stim cA toate vor trece, cAci greutatea
184

le tragc pe toate, iar cele mai marl imping pe

cele mai mici.
Ca si cele intamplatoare sunt i lucrurile mu-
ritorilor. Loc statator ele nu au. Numai ca, ca
si cele din fire, in sfera nestarei lor, mai sunt
date. sa incunjoare nesfarsit tircalamul acestei
firi. i cel mai tare sa fie pricina celui mai slab.
Deci pana la cuvantul, ce voi grai., o pilcIA voi
arata asupra acestui lucru, pilda privity la ba-
tranete, de mine. VA poftesc deci ascultatori s
fiti.

Povestea Tircalamul Firii" *)

Odinioare, intamplandu-mi-se pentru hrank a
sbura peste crestetul muntilor i peste campii,
*) lata transpunerea exacta :
Odinioara, intamplandu-mi-se, pentru hrana, a sbura
peste crestetul muntilor si a ma primbla cu ochii peste
campii, zarii un Guziu, intr'un mosunoi, ce, de cu vara,
ca sa i fie hrana peste iarna, culesese de prin tarini
graunte si cu multa osteneala, in misina lui, le stransese.
<Pe cand i i tragea viata cu liniste $i cu odihna, o
Furnica dete de aceasta misina. Ridicand un graunte, ea
it duse la musinoiul sau Vazand celelalte furnici pe a-
ceasta cu dobanda si prada, se luara cu toate dupa
dansa, $i, cum ajunsera la casa bietului Guziu si detera
de gramada de graunte adunate, indata incepura a o
prada, a o incarca si a o cars.
(Guziul, sarmanul, lipsit in vremea aceia de tot *-
tom' $i blestemat simtindu-se de rAdacinile curechiului,
pe cari le stricase mai inainte, scapa toata nadejdea, dar
nu scapa, $i cu foametea, din ghiarele mortii.
filar Furnica, care era intai pricina prazii, pe urmA a
foamei si mortii Guziului, de belsugul, ce avusese peste
 185

zarii un Guziu, ce de cu vara adunase graunte.

Intun mosuroi.
0 FurnicA dete de misina Gruziului. Ridica un
graunte duse la musunoiul sau. Celelalte f
nici, luandu-se dupa dansa, facurh la fel.
Guziul, saracul, rAmas fara ajutor $i blesteinat

iarnA, Ingra$indu-se, se intraripa cu aripi ca pasarile $i

sbura cu mare slobozenie, ca mu$tele, in aer.
De cu primavara, in spinii de langa mu$inoiul fur-
nicilor, se intarnpla sg-5i faca cuibul o Pc saruica mica,
$i apoi sa $i scoata puii. Aceasta era obi$nuita a-$i hrani
$i a $i creste puisorii tot cu furnici mititele, caci alt -
mintreli nici nu sunt lighioi mai marl, pe can sa le poata
prinde, nici puii ei sa le poata inghiti on amistui.
lute z', uitand indestulata nafaca $i trecand hota-
rele firii sate, prinse Furnica cea mare $i cu aripe. Caci
$i Furnica, atunci 1$i gase$te pieirea, cand indobAnde$te
aripe. Dupa cats -va lupta al truda, biruind'o, aduse de
mancare puilor sal.
Furnica, cuprinsa de primejdia vietei $i de amara-
ciunea celei de pe urma suflari, zise catre PasaricA, cu
duios $i mi$elios glas : <Nici to o lacoma !, nu vei ra-
mane fail plata. Dar Pasaruica, nebagand in searna
cuvantul ei milos $i jalnic, o imparti puilor, dupa ce o
fact* farami, faramiele.
Eu, auzind din gura Furnicei cuvantul cel cu moarte a-
mestecat $i Oland patima ei, ma pusei cu tot dinadinsul a
oglindi ; ca sa cunosc in ce chip are sa fie rasplatirea asu-
pra pasaruicei, cand va iesi izband $i sfar$itul asupra ei.
<

Deci Pasarea, daca omora Furnica $i o imparti pui-

lor, ca dupa obicei, se duse indata la camp, ca sa prinda
alt vanat $i puilor hrana sa-I aduca.
A$a, lipsind ea la camp, un 5oarece urcandu se in
spini, afla cuibul cu puii Pasartrcii. Acesti pui, fiind
Inca gola$i $i fara tuleie $i neavand Inca puterea aripelor
de zburat, se facura prada $oarecelui, care inecandu-i,
unul cate unul, ii cars mancare puilor sai. Iar, cand
5oarecele se intoarse, pentru ca sa is $i pe cel de pe
186

de curechiul (varza), al carui radAcina o stricase,

nu scapa din Mica mortii. Iar Furnica, din bel-
sugul, pe care 11 avusese toata iarna, ingrasindu-
se, mai dobandl $i aripi de sburat.
Dc cu pritnavara lush*, langa musunoiul Fur-
nicilor, in - spinii din apropiere, se intampla, ca

urma pui, iata ca sosi $i maica lor, din camp, cu hrana

in gull. Acvasta, cunoscandu-se saracita de puisorii ei,
$i vazand pe pradator, in cuibul ei, gata a-i incolti $i
a-i rani puiul, limas Inca cu suflet, incepu a ruga pe
$oarece cu mare umilinta pentru viata lui. Lass -mi
tiranule, pe unul ! Cruta-mi vrajmasule, macar pe acest
mai mic 1 Nu ma lasa, asa de tot arsa $i infocata ! Fie-ti
mild de lacrimile $i tfinguirile mele ! Nu-mi pierde toata
osteninta tineretelor ! Nu ma desparti de toata nadejdea
batranetelor mele ! Adu-ti aminte, ca $i tu esti parinte
a fii $1 nascator a nascuti ! Socoteste durerea inimei, cu
care patimeste maica pentru rodul pantecelui sau! Eu,
imi cunosc pacatul meu $i acum ma privesc in oglinda
fara-legii mele ! Pentru aceasta imi iau astazi plata ca.
zuta ! Dreapta izbanda asupra Furnicei, se face asupra-mi
intreit ! 0 ticaloasa, jalnicul ei glas n'am ascultat ! Tre -
cand peste putintele $i hotarele firei mele, trag ce trag
-$i pat ce pat ! la pilda mea asupra ta, o nemilostivule !
i cu pedeapsa sosita la mine, to invata a scapa de cea
viitoare, dela tine ! Cad este peste peste firea acesteia,
ca, precum mie mi-a rasplatit intreit, asa tie sa nu-ti
rasplateasca inzecit ! $i precum eu, pe puii Furnicei, i-am
facut fara mama, asa $i tu pe mine. maica, m'ai faeut
fara pui ! Asijderea, precum tu m'ai facut pe mine, maid,
a privi astazi moartea *masa $i jalnica a puilor mei,
asa, maine sau poimani, va face a se olacai $i a se sa-
raci pre puii tai de neagra $i cumplita ta moarte ! i
precum tu ma desfecioresti pre mine, asa $i altul pre
puii tai va desparinti !
Astfel ticaita Pasaruica cants, cu olecaioase viersuri
.si cu miloase glasuri, pamintea $i moartea puilor sal.
<Dar $oarecele, neinduplecandu-se, nici de viersuri,
 18T

o Pasaruica sa-$i faca cuibul si sa-si scoata puii.

Aceasta era obisnuita ali create mititeii numai
cu furnici. Intr'o zi prinse si Furnica cea mare
cu aripi. Aceasta, luata de primejdia vietei si de
amarAciunea celei de ,pe urma suflari, zise care
Pasaruica: Nici tu, nu vei ramane, o la-
como! Ma plata".
nici de lacrimele fierbinti si suspinele duioase ale Pasa-
ruicei, omora pe cel mai mic pui si-1 duse, cu mare
veselie, la cuibul sau.
oVesel acum el de belpgoasa pradg, ce dobandise,
facandu-se $i mai semet $i mai indraznet, incept' mai
tare a umbra $i mai fail sfiala a se urea prin toti spi-
nisorii, socotind ca tot spinul isi va avea cuibul, tot
porumbreriul puii de pasare. Cad precum apelpisia
lucreaza de multe on marl vrednicii, asa iftadia singura
isi reteaza capul cu sabia sa". Cad, intr'acea data, unei
mate sdlbatece, sorecaind, pentru hrana, prin spini, ii
vent la urechi sunetul umbletului $oarecelui, si, dupa
obiceiul ei, incepand a se pitula si a se sipuri, zari
printre frunze pe acest $oarece. Mata, sarind atunci
faM veste asupra lui, acesta isi pierdi Arita. De oare
ce, cand mintile se uluiesc de spaima, atuncea se im-
piedica si picioarele a fugi, $i se invalatucesc in toate
ierbusoarele". Mata, mai intai apucandu-1 in brand, iar
mai apoi in %lei, i se lauds cu mormaituri trufase si
mandre.
Soarecele, el; printre putinele olecaituri ce fact', era
intai acesta: Cine face, faca-i-se ! Cine Inghite un-
dita, fier de corabie borasca ! Osanda Pasaruicei m'a
aflat V. El nu incheia insa bine cuvintele, ca MAOa si
incept' a-1 fierbe in oala stomacului, a-1 praji in tigaia
maiurilor $i a-1 scoate in vazele mafelor.
Dar Mata insasi, dandu-se cu totul vanatorii $oare-
celui nici stia, nici se gandia, ce o astepta. Cad in-
tr'aceia un Duldu ciobanesc, umbland pre Tanga spini
pentru paza oilor, adulmeca mirosul Matei, ii lua urma
dupl miros si dede, dupa urma, de MAO. In scurt, Mita.
188

Eu, auzind cuvantul acesta amestecat cu moar-

tea, ma pusei sa vad, ce rasplatire va fi asupra
P asaruicei.
Indata, deci, dupa ce /mparti Furnica puilor,
Pasaruica se duse -dupa alts hrana, la camp. .

Pe cand lipsea, un $oarece, urcandu-se pc

nu inghifise Inca bine soarecele, $i sosise $i ea In Ol-
die Dulaului, in cari, Uri a mai avea vreme lid de
cuvant, nici de gand, i ce zdrumicara toate oscioarele
$i i se desirara toate matisoarele.
Darz apoi Dulaul. cu coada barzoiata ai neridicand
piciorul, dupa obicei, nici la un spin, nici la altul, nici
prin minte nu-i trecea, precum si el altuia se gatia a fi
colac si yang. Pre acea vreme un Lup, lingusindu-se
dupa oi, cu mare mestesug si mulcomis, cuzit asupra
Dulaului fara %este.
Lupul, vazand asa singur $i Med ajutor pe vechiul
sau neprieten, se navrapi asupra-i, s-I farame. Dulaul,
macar ca dadit de tire Ciobanului cu latratul pentru
vra'jmasul obstesc, $i macar ca se lupta cu toata vartutea
$i cat ii era prin putinta, !ma ajutorul zabovind, biruinta
ramase la Lup, care facandu-1 bucati, bucatele, intinse
cu el masa viermilor.
Ciobanul, !Ana a nu sosi la locul batalii, Inca de
departe vazu, cum un Pardos (Leopard), frumos la piele
$i vrajmas la inima, asupra Lupului alerga, cat ce putea.
Speriindu-se, el se ascunse dupa spini, pang a vedea cum
-se va ispravi lupta dintre ei.
Pardosul, indata ce sosi la Lup, fara veste, se si apuca
la lupta cu el. Acesta nesprijind lupta mult, Intr'o cli-
peala fit biruit, trantit si omorat.
<Dar cum scoase Pardosul duhul cel de pe urma de
la Lup, $i Ciobanul, de dupa spini, II patrunse prin inima
cu sageata palestrei (arc-balista).
Pardosul, snit de moarte yi parasit de toate pute-
rile, gill cu glas."-de moarte $i cu cuvinte de sange in-
tr'acest chip : Guziul, pentru curechi ; Furnica, pentru
furtisag ; Pasarea, pentru lacomie ; oarecele, pentru
 189

spini, afla cuibul ei. Puii, Hind golai i neputand

sbura, fury prada lui. Dupa ce ti ineca, unul cate
unul, It card mancare puilor lui. Cand sa is pe
.cel din urma gola, iaca i Pasaruica cu hrana in
guru. Vazaptdu-$i mititelul Inca sufland. Incepa
se rugs cu mare umilinta de Soarece ..Lass -mi
semetii ; Mata, pentru pizma si viclenie ; Dulaul, pentru
vrajma$ie $i mandrie; Lupul, pentru veche dumanie ;
eu pentru obraznica barbatie; viata ni-am pus ; iar Cio-
banul, pentru pielea mea, capul i$i va da
(Acestea Ciobanul, nici ascultand, nici in seams bagaud,
macar ca trist pentru Dulaul, ce pierduse, era vesel
pentru pielea Pardosului, ce agonisise. 0 despoie deci
pre loc, o arunca pre umar $i se intoarse spre of $i spre
stana. Pe drum tusk ie$indu-i intru intampinare un
-0,stean voinic, vaza pielea de pe umar $i veni de ii
Bete buns cale. Apoi ii cer$1 si cu plata $i cu cuvinte
bune sa-i vanda acea piele.
Ciobanu , manios pentru pierderea Dulaului $i semet
pentru uciderea Pardosului (caci cine a mai ucis de
dupa spini Pardo$i, cu Palestra ? ?), i se Ora, ca de
acum inainte va prapadi, tot cu o loveala, $i lei $i pa-
ralei, $i tigan $i o$tean. De care lucru, nici luand buns
ziva omeneasca, nici bland la cuvant raspunzand, cum
se cadea, zise osteanului sa-$i pazeasca calea, caci alt-
mintrelea sa $tie bine, ca in camp ca acesta, cine pre
cine poate despoia, aceluia ii poarta pielea. 5i, adaoga :
Vezi aceasta palestra de umar spanzurata ? Nu a
vinde, ci in dar s'a invatat a cumpara".
0$teanul, oterindu-se de cuvantul aspru al Cioba-
nului $i infrangandu-se de batjocura ce i se facea, nu
puta mai mult a auzi $i suferi raspunsurlle trufw, ci
indata strangand calul in darlogi $i intetindu-I din pin-
teni cu picioarele, sr repezi asupra lui, $i patrunzandu-i
sulita prin tata stanga, nu-I desparti numai de pielea
Pardosului, ci $i de haine $i de numarul zilelor. A$a
Ciobanul isi prapadl impreuna ca marfa $i viata, iar
Osteanul, incalecand pe cal $i imbracand pielea Pardo-
sului pe deasupra scutului, purcese pe drum.
 190

tirane, macar pe unul! Cruta-mi, duvnane, macar

pre eel mai mic! Nu ma lasa aqa arsA $i infocata
de tot! Fieti mild de lacrimile $i tanguirile mele,
nu-mi pierde toatA dsteninta tineretilor, nu ma
despArt1 de toata nadeldea batranetelor! Aduti
aminte, ca $i to e$ti parinte! Socote$te durerea
inimii, $i patima maicei pentru rodul ei! Eu, pa-
catul $i faradelegea mea, le cunosc, $i azi imi
iau cuvenita plata. Intreita asupra-mi nu se face
izbanda asupra Furnicei. Glasul ei jalnic n'am
Asa mergand el $i gandind uneori la sangele, ce
Meuse, iar alto on cantand de inima buns $i de izbanda,
ii sari de-a laturea drumului un lepure. Osteanul, bi-
zuindu-se bunatatei calului, socoti, ca $i pre iepure
precum pre cioban, in sulita va putea lua. Caci cine
alege oasele, poate manca $i pestele cat de mare ; iara
oasele nealegand, piticul, cat de mic, ii este spre ineca-
rea grumuzului". Si asa, cu sulita bourata, lua pre bietul
iepure in goana. Cum it birui din cal, $i-1 ajunse, in cli-
peala aceia sa ridice sulita, sa $i chibzui.
depurile, insa, vazandu-se in atat de mare primejdie a
vietei, iar firea neputand a I ajutora mai mutt, alerga la
obi$nuitul mestesug $i cu multe siuvaituri $i cohaituri, o
lua la fuga spre niste locuri maluroase $i tarmuroase.
Osteanul, avand ochii infipti in dosul iepurelui, nu
avea nici grija, nici pail de rautatea locului, $i asa in
repegiunea calului, sosind asupra unui mal lnalt, nu mai
putim avea nici vreme de chiverniseala, nici loc de fereala,
ci sbura, in chip miselos, din tarmurile malului fara aripi,
$i, din calaret alergator se -lath dobitoc fail aripi sbu-
rator, pans cand greuimea fireasca, repegiunea $i usu.
rimea mestesugiasca biruind, cazit cu capul in jos (ca
cum nu poftia), in fundul povarniturii (ca cum nu vrea),
asupra pietrelor colturoase $i simceloase (ascutite) (ca
cum nu gandia), $i ca vai de capul lui. Acolo, os prin
os patrunzandu-1 $i madular prin madular zdrobindu-si,
cu groaznica si strasnica moarte isi lua, ceiace i se cadea
$i ceia ce-1 astepta, adica osanda cea dreaptb,
 191

ascultat. Azi, trag, ce trag. Ia deci si tu pilda

mea, o, nemilostivale! si cu pilda mea to Invata!
Caci, precum mie intreit, asa, sa nu-ti vie, tie,
inzecit. Caci firea pricinilor asa este. Precum eu,
pe puii furnicei i-am facut fara maica, asa si tu,
ai facut o maicit fara pui.
Apoi cu glas jalnic canta:
A lumii, cant cu jale, cumplita viata,
Cum trece si se rupe, ca cum ar fi o ata.
Tanta sl batran, imparat on sarac,
Parinte si fiu, rude si alta stat,
In ziva, ce nu gandeste, moartea 11 inghite
Iar viilor ramasi, le lasa cutite otrAvite.
Tiranul, tarna, tarna o astruca,
Izbanda, In ce-1 afla 11 judeca,
Unii, se zic, fericiti, in viata
Dupa moarte-s toti sloi de ghiata.
Dar Soarecele neinduplecandu-se, nici de ver-
suri, nici de lacpimile fierbinti si suspinele du-
ioase ale pasaruicei, moil si pe col mai mic
pui si cu mare veselie 11 duse la cuibul sau.
Yesel acum, el, mai indraznet se Mai. Umbla
yi mai tare si mai fail Inca prin spini, socotind,
vet tot spinul isi are cuibul.
0 Mata salbateca, Insa, soricaind dupd hrana
$i ea prin spini, simti umbletul $oarecelui.
Pitulandu-se, dupa obicei, zari pe col ce umbla
prin frunzc, 4i fara veste sari preste el. oare-
cele isi pierdii toga sarita. Cad cand se uluiesr
mintile de spaima, atunci si picioarele se impie-
clica se invalatucesc". Asa ca. Mata, apucand
lntai in brand., apoi in falci pe $oarece, cu mare
trufie se lauda.
Soarecele, intro putinele olecaituri, ce mai fAcii,
192

zise: Cine face, faces -i-sell). Cine inghite undita,

her de corabie borascal Osanda pasaruicei m'a
aflat". Si, nu incheie bine cuvintele, Mata in-
cepa a-1 fierbe in oala stomahului, a-I praji in
tigaia maiurilor, ssf a-1 scoate in vasele matelor.
Iar aceasta, la randul ei, dedata cu totul vana-
toarei Soarecelui, nu sties, nici ea, cc o asteaptd.
Un Du lau ciobanesc, umbland pe langa spini,
pentru paza oilor, ii adulmeca mirosul. Dupes
miros ii lua urma, dupes urma, dete cu ochii de
dansa. In scurt, NIata nu inghitise Inca bine $oa-
recele, ca si ea era in falcile Dulaului, cari toate
oscioarele ii zdrumica si toate matele ii desires.
Du Mill, darz cu coada barzoiata dupes a-
11i

ceasta, nici macar piciorul la spini nu ridica.

Nici lui, prin minte nu-i trecea, ca, i se gatia a ti
vantul altuia.
Pe acea vreme, inteadevar, un Lup, lingusin-
du-se cu mare mestesug dupes oi, deodata caza
asupra Dulaului. Vazandu-1, asa singur, pe ve-
chiul neprieten, sa navrapi asupra-i, sa-1 farame.
Dulaul, macar ea, cu latratul, de stire dada Cio-
banului $i macar ca se lupta cu toata va'rtutea.
fa biruil de Lup ssi facut buciiti, bucati.
Ciobanul, nici el, nu sosise bine si vaza an
Pardos, frumos la piele t i vrajms la inima, a-
lergand asupra Lupului, cu care la lupta se a-
puca, si pe care in clipeala ochiului 11 tranti 5i
11 omora.
Nu ispravise bine insa nici Pardosul en Lupul
i Ciobanul, de dupes spini 11 sageta cu palestra.
(arcu-balista prin inima.

1) Aceasta ar fi legea firli.

 193

Pardosul, ranit de moarte si arasit de toate

puterile, cu glas de moarte astfel gral: Guziul
pentru curechi; Furnica pentru furtisag; Pasa-
rea pentru lacomie; oarecele pentru sumetie;
Mata pentru viclenie; Du Mil pentru mandrie'
Lupul pentru dusmanie; eu pentru barbatie o-
braznica; ni-am pus cu totii viata. Iar Ciobanul,
pentru pielea plea, capul isi va da. Acesta, nici
in seamy bagand ceva, trist pentru pierderea
Dulaului, dar vesel de pielea Pardosului, se in-
toarse cu ea spre stand. Pe drum, un ostas, ie-
sindu-i inainte, si vazandu-i pielea pe umar, ii
cera, sa i-o vanda. Ciobanului insa, manios si
semet, (tine a mai ucis astfel un Pardos?) i se
Ora, ca si lei, paralei si osteni va putea, de
scum, rapune la fel. Ca lea sa-si pheasca, ras-
punse deci osteanului.
Ostasul, oterindu-se de cuvantul Ciobanului si
infrigurandu-se de batjocora ce-i facea, nu putit
mai mult suferi, ci, strangand calul in darlogi ci
intetindu-1 din pinteni, se repezi asupra lui, si
patrunzandu-1 cu sulita prin tata stanga, nu nu-
mai de pielea Pardosului 11 desbraca, ci si de
numarul zilelor. Ciobanul, asa dar, isi pierda si
el viata, iar osteanul, de-a calare en piele cu
tot, purcese la drum mai departe.
Asa, mergand el si cantand, ii sari deodata
un iepure dea laturea. Bizuindu-se pe bunatatea
calului, socoti, ca va putea lua in sulita pe ie-
pure, ca pe cioban. Dar tine stie a alege oasele,
poate manta si pestele mare; iar tine nu, se
ineaca si cu cel mic". Asa si el, lua in goana pe
iepure cu sulita bourata, si, ajungandu-1, se
chibzul, sa-1 is in ea. Iepurile insil, vkandu-se
13
194

In primejdie de moarte, alergL la obinuitul lui

meteug i cu multe uvaituri, o lua la fuga ea-
tre nite locuri maluroase.
0teanul, dupI el, cu ochii Infipti In dosul Iui.
In goana nici se pazia de a locului primejdie, ci
sosind la tin mal malt, i, neavand vreme de fe-
reala, se Mee dobitoc sburator i cu capul in jos
se duse in fundul povarniturii pietroase. Acolo,
cu groaznica moarte, ii lua osanda
. ,

Dupes aceasta poveste, Brehnacea, se apuca a

sfar1 cuvantul inceput.
Aa dar, lucrurile muritorilor au In Wine
toate o rasplata. Aa i adunarile noastre. Prici-
nuite de vointa Vulturului de a fi Monarh peste
toata firea, ne-au facut batjocora tuturor lighioi-
lor. Prodromul acestora fusese de inult Liliacul,
care dobandise biruinta. Actin). i aceste muscu-
lite ne arata, cat trebuie s fie de vartoasa drep-
tatea. Iar cartea Vulpii, nu mirosia ea a pojar?
Nu se aducea oare ea aminte, ca. Filul este mai
mare detest Camila i Inorogul decat Zimbrul?
Acestea atunci nebtigate In scama, au Inceput
acum, ,val dupes val, a ne lovi.
Pentru aceasta dar sfatul batranetei mete este.
Pe Liliac sh nu-1 mai claim, de unde s'a aezat
Pe Vidra sa o chivernisim in garle cu hrana.
SI poftim al mutelor prieteug. Pe Fil i Ino-
rog, sa-i lasam a locul, unde vor voi. Caci tine
trece gardul strain 1 sa suie in pomul altuia, la
Intors, gardul i se face zid; iar, la mancare, poa-
ma i se face piatra". Altfel, de nu va fi Filul on
Inorogul; alt dobitoc va izbandi astipra noastra,
 195

i atunci nici borlele din stanci, nu ne vor putea

scull de furtuna.
Pi lda i sfatul Brehnacii, macar ca erau ca
aurul curat, alcatuit cu margaritare, totusi: i-
nima impietrita, nu cuvantul, ci pedeapsa o po-
toleste". Corbul i Cucunozul, deci urmand ve-
chiul cuvant, zisera: Pe cel bun it vad, it pricep
i it laud; dar pe cel ran 11 urmez ".
Corbul chiar raspunse:
Pi lda i sfatul aduse, le-am inteles. Dar
pilda este a desidemoniii, iar sfatul al microp-
sihii1). Ele in Monarhia noastra nu pot avea
loc. Cele intamplate, la randul lor, nu pot aduce
scadere numelui Imparatului nostru. Mustile, fiind
ream .obraznic, s'au aratat precum sunt, sezand
la mass, nechemate. Monarhul nici nu a socotit
vre-o data in numarul supusilor sai pe aceste
spureaciuni.
Lasa-ti-le sa umble pc acesle lighioane moji-
coase, not avem hirograful nostru, iscalit (le toti.
Pentru a avea insa odihna, s savarsim cele
neispra.'vite.
Pe Lup, sa-1 pazim in barlogul sau. Pe Fit,
sa-1 inconjurarn cu hendec 2). Pe Inorog, din
munti, cu tot lelul de maiestrii, sa-1coboram
Corbul, Cucunozul, Pardosul Rasul adeve-
rira acestea.

i Micimei de suflet.

2) pant.
 Partea V
Se incepe urmarirea lnorogului (Dimitrie Can-
temir). Acesta fuge la un mare personagiu turc,
unde nu poate nimeni patrunde. Urmaritorii a-
tunci recurg la o stratagem& Trimit pe Came-
Aeon (Scarlat Ruse!, Capuchehaia), sa invite pe
Cantemir la o convorbire prieteneascd. Cu acea-
sta ocazie vor sd-1 prineld in cursd.
Cameleonul se duse, cu gdndul cd de nu-1 vor
prinde oamenii Seraiului, va caded in mom Bo-
stangiilor (Crocodilii), catre cari acest Cameleon
avea o polifd de pldtit. Pe acelaf Cameleon Can-
temii. it scapase altadata din mare incurcatura.
Cameleonul it convinge deci pe Cantemir sa
vie la intOlnire. Cantemir va veni, dar cere sd
vorbeascd Midi 'Mire patru ochi cu $oimul,(Toma
Cantacuzino, postelnicul), ceia ce acesta admite.
Cameleonul anuntd pe $eful Bostangiilor (Grd-
dinarilor) cd vandtul este siqur
 V

Asa dar Corbul, nemutat din sentinta ce da.-

duse, $i neinduplecat de marea pizma, se apucd
.cu tot dina(linsul de goana $i vanatoarea nespu-
selor dobitoace. Caci: Pizma indelungata se a-
seamana cu calul siriap $i nedomolit; care, ca sd
lepede pe eel de pe dansul, se dd intai pre sine
de mal".
Deci dada porunca cdtre Du lai, Ogari
$i Cotei, ca nici un munte inalt on vale adaned
sd nu lase necercetata pi nescuciurata, i prin
maiestriile intinse, sa aducd pe Inorog. Iar de nu
vor Implini porunca: Clontul Corbului tie a
ciocani si in ale sale, ca si in cele straine".
Acestia toti prin urmare, se imprAstiara in
toate partile si nu lAsara nici un loc, pe varful
mun(ilor on pe fundul rapilor, necutreerat i ne-
.adulmecat.
Inorogul vazand in ce primejdie de moarte se
afla, se urea deodata in simceaua 1) unui munte
asa de inalt, incat era peste puttntd vre-unei ji-
ganii umblatoare on pAsari sburatoare a o privi.
Cad la suis era numai o potecd pi aceia atat de
stramta, in cat usor se infunda. far in varful
muntelui, locul era in chipul unei poiene, cu ape

1) Ascat4 (alegoric: curte de om mare).

198

dulci si racoriloare, ierburi i pasuni crescatoare,

pomi si livczi roditoare i gradini de flori pur-
latoare. Acolo se ascunse de vederea oimilor
Inorogul, care cu toate desfatarile, dar: Inimii,
cuprinsa de grija, tot. dulcele Ii este amar si tot
largul str'aml.".
Intr'acest chip, neca'zand in vederile gonailor,
acestia pierdura toata nadejdea vanatorii. Amor-
titi, Coteii de cehnit, Ogarii de scancit, Du Yle
brehait si $oimii de piuit, tori facura tire Cor-
bului, Ca Inorogul nu se poate prinde. De este
cu putinta a se afla alt chip decat acela intre-
buintat sa nu se ingaimeze 1 sa alerge la acela.
Caci altfel sfarsitul va fi fara folds.
Corbul, cand auzi asemenea veti, se infoca
cu mare urgie si dete raspuns cu aspre cuvinte,
invinuindu-i de lenevie si nevointa. Asemenea se
'AIWA cu pedeapsa de moarte, data lucrul dupa
porunca nu se va plini.
$ohnii si ceilalti, luand raspuns ca acesta. se
intristara mult. Cad: croncanitul Corbului, se
vede, ca este spre chezi rai tuturor pasarilor".
De cum vor face si cum vor drege, stand si mi-
randu-se, Isi pusera la urma soroc sa se adune,
si sfat sa faca pentru nevoia, ce le sta asupra-li.
Deci, dupa ziva pusa, adunandu-se la locul in-
semnat, dupa ce pusera la mijloc multe cuvinte,
cernute in ciur si in darmon, alesera la urna
sa-si piard:1 sufletele, dar sa-si scape trupurile.
Hotarara, sa trimita sewn de pate si prietenie
Inorogului, si sa.-4 coboare la cuvant prieteuesc
to gura potecei, In marginea apei. Acolo, ei so-
cotiau, ca apa fiind mare, dela spate sa-1 is si
sa-1 goneasca prin inreji i siltii, cu cari Impa-
 199

nasera ei rnalurile, pans l'or prinde. Pentru a-

ceaft fara de lege, juramintele acOpeiira vicle-
ugul,
$oimii insa zisera:
Cine 11 vo. putea afla si da juramantul no-
stru, cel framantat cu zahar si dospit cu toxic
amar?
Cu totii ramasera uimiti i tacura, cad: cand
socoteala esle intemeiata asupra rantatii, atuncea
nu numai ascunsul inimii se pedepseste, ci tot
lucrul, pus impotriva dreptatii, se iveste aspru ".
Si ar fi ramas cu totii In labirintul neafiarii si
in ratacirea nenemeririi, de nu s'ar fi aflat in
Munti jigania Hameleon. Cad: precum nu poate
lipsi fn orice adevar organul dreptAtii, tot astfel
e si cu cel al strambatatii". Firea acestui Hame-
leon este, dupa cum s'a pomenit, a se schirnba
in toate fetele. Si, cu toate ca nu este la trup mai
mult decat un soarece, Insa la invointa raului
este mai putincios decat un balaur; si cu toate ca
nu fusese chemat la sfat, totusi zise, ca slujba a-
........
ceasta o va implini.
..
. ...
.

Iar povestea Hameleonului era aceasta:

Odinioare Hameleonul umbland prin prun-
disul 1 apei (apa aceia putea fi si Nilu12), un
Crocodi12) mare si groaznic iesl si In falci 4) 11
lua, pentru a-1 inghiti. Hameleonul, macar ca in
rata tuturor tontilor se schimba, aici in nimic
nu-si pu1i folosl. Cad: la vederea ochilor, toate
I) Casele de pe marginea Bosforului.
2) Stramtoarea Illmanul, care merg panA la Blaherna (Bosfor).
3) Haseki, pristav al Bostangiilor.
4) Inchisoarea Bostangiilor, Caihana.
200

simtirile si chitelele se incuie". Insa norocul lui

fa, ghiftuirea Crocodilului, care ii dete vreme a_
face o rugaminte.
Hameleonul dar, cu mare umilinta si ca cel
ce-si vede moartea cu ochii, zise 6u toata jalea:
O, Domnul si Stapanul meu! 0 pricina.
mortii vietei mele! 0 puternicul puternicilor!
0 biruitorul biruitorilor! Pleacati auzul spre pa-
,catele mete, pana a nu ma face sdreanta prin
coltii tai. Caci: de multe on unde nu patrunde
simciaua sulitii, domoleste cuvantul domolat".
Crocodilul, oprindu-si falcile a-1 zdrumica, it
intreba, ce i-ar fi cuvantul?
Hameleonul zise;
Uscaciunea posmagului I) se gateste, spre
potolirea foamei, si nu spre desmierdarea me-
sei". De aceia indraznesc a zice, ca dintr'o fa-
rama mica ca mine, In vreme de sat, ce desfatare
vei putea simti? crede-ma, domnul meu mi-
lostiv, ca din uscatele mele oscioare, nu-ti va
putea ies1 altceva, fara numai greata stomahului
plin. Deci, de este in 'Brea Crocodilului vre-o
sa se arate acum catre micsorimea mea;
iar eu giuruiesc, ca peste putine zile s5 i aduc un
vanat mare, gras, frumos, care va potoll, on
cata foame vei avea. Si, de nu ma voi tine de
cuvant, stapanul meu stie, ea viata mea este in
prund, ca deci, data nu o masa indesturata,
dar, o gustare frunzarita, tot voi fi.
Crocodilul satul lacom pentru mai tarziu,
lasa oul de astazi pentru gaina de maine,
zise Hameleonului, ca de va fi intr'alt chip sau
1) Pesmete.
 201

de va pune alte pricini, 11 va pedepsi cu fel de

fel de munci, printre cari aceia, ca-i tea smulge
limba lui cea lungs iar apoi Ii va zdrobi madu-
larele fara mill
Ne vom zabovl putintel asupra acestei lungimi
de limba a nameleonului (care este lucru de
mirare) dupa care ne vom Intoarce iarasi la po-
vestea noastra.
Jigania aceasta se naste In partile calde si se
afla, cei mari la Barbaria 1), iar cei mici i In
Asia, la Zmir2). Chipul lui samana mai mult a
broasca; dar numai capul, caci spinticatura gu-
rei se readuce pestelui, ce-i zice lacherda. Gru-
maz n'are; gura, spintecata mult, Ii ajunge pang.
la umeri. Ca si pestele deci, n'are grumaz, iar
capul i se tine la un loc cu spinarea. Dela cap
pant la coada spinarea Ii este, ca a porcului:
grebanoasa i garbova. Peste trup, par sau alt
fel de piele, nu are; ci are solzi marunti si la
varf ascutiti ca Sagriul. La ochi nu are, de jur
imprejurul luminei, ca alte jiganii, albusuri; caci
pe unde ar fi trebuit sa fie albusurile, are solzi-
sori foarte marunti. Tot ochiul ii iese afara, in
chipul unor melci. Ca si la broasca ochiul Insa,
pe ce merge dela /If:Willa in sus, se astute mai
'mult. Iar in varful ochiului se vede, ca un fir de
mac, lumina ochiului galbenind. Cand vrea sa
caute intr'o parte, on Intr'alta, nu intoarce capul,
ci melcurile ochilor, cari 1 sunt slobozi In toate
partile. Picioare, are patru; Inca bratele celor
din fata seamana cu a Maimutei. Are cihci de-

I) Tripolitanla.
2) Smirnat
202

gete i lungoare. Cand vrea sa prinda ceva,

palma i se deschide i se inchide intre doua i
trei degete, ramanand Fleoparte degetul cel mare..
Coada lui este lungs, cat a oarecilor celor marl.
Cu dansa prinde, nu mai putin ca cu mainele,
ce are de prins. Cand vrea s se suie, sau sa se
coboare pe vre-o varga subtire, precum apuca
cu brancele, aa. 1i Impleticete i coada de jur
imprejurul vergei. Cand scapa cumva din maini,
ramane spanzurat de coada. Limba nu-i este mai
scurta decat coada; poate chiar sa fie Si mai
lungs. Iar In varful limbei, este daruit cu un soi
de vase 1) on de clei. Cum vede o muses de de-
parte, intinde limba, o atinge i aceasta ramane
incleiata. In viata lui nu s'a vazut sa aiba alter
hrana 2), decat ceia ce-i der aerul i vAzduhul 3 .

Aa. Hameleonul, pe care ni s'au intamplat a

vedea, vreme de un an a trait intr'o cusca fare
mancarc si bauturel; iar nzoartea nu s'a intanz-
plat decal de nesuferiala gerului.
Mutele, pe can le prinde nu le inghite toate,
ci uncle le der alai* i multe incep chiar a sbura.
Glas sau cant& nu are, fall numai are sunetul
unor foale cand rasufla. Floarea (culoarea lui
din fire este alba, picata cu negru, precum suet
solzii Costraului 4); iar altmintrelea se poate
schimba in once fel de floare vrea. Cand se
manic se face verde, cand se intristeaza se face
negru, cand se veselete se face rou amestecat
cu galben. Aijderea, i fall pricing, In tot soiul
1) NApAstile, pe can le scornesc asupra patImasilor.
2) Agonisita cea dreapta.
3) Dobanda.
4) Un peste.
 203

de fete se schimba, si aceasta dupa floarea, ce-i

sta inainte 1). Pricina puterii. ce are, adica de
a-si agonisl, din nimica, Erni si fete in diferite
chipuri 2), multi se trudesc a o arata in multe
chipuri. Pre cat Insa not i-am putut luck seama,
ca este aceasta. Graunfele cele marunfele, cari le
,are, ca f i Sagriul, peste piele, sunt vapsite fie-
care in patru fete, adica: alb, negru, rosu f i al-
bastru. Aceste vdpsele sunt din fire statdtoare.
Deci, cdnd vrea sei se face negru, intoarce tori
solzisorii cu partea neagrd in sus. Asijderea
cans urea sd se facd ros. TO solzii lui sunt ro-
hznzi si se intone prin piele, in chipul sferei, f i
precum fi este voia asa ii mut& Cdnd urea sa se
mute in alte fete, deceit cele patru, amestecei sol-
zii in chipul zugravilor, scornind and' floarc din
.cateva flori amestecate
Deci sa ne intoarcem la cuvantul nostru, pen-
tru firea si chipul Hameleonului, atata fiind de
-still. .
Asa dar Hameleonul, sub groaza cuvantului
(tat 3), (precum s'a spus mai sus), fiind legat si,
strans. si auzind de voroava Inorogului, socoti
indata ca, din doua lucruri, unul tot va putea
ispravi.
Unul, ca, el. mic la trup si sprinten la suit si
-coborat, se va putea urea, on unde va fi Inoro-
gul. Deci Inorogul, dupa juvamintele viclene, ce-i
-va dq, aomirindu-se, se va Incredinta si se va
coborb la marginea apei, ,In prund. Dulaii, a-

1) Se face pArtag, cu care viclean se intampina.

2) Agi muta viclegugurile.
3) Chezagie pentru datorie.
204

tunci, II vor putea yank iar el se va arata a fi

facut mare slujba cAtre Corb, slujba care nu era
nici ea fail nadejde de mare plata.
Altul, ca de nu vor putea Dulaii stapani pre.
Inorog (caci tia dihania vicleanA, CA Inorogul
nu este putin iute de picioare), i de li va scapa.
acestora din gura, alt loc de nAzuinta nu poate
avea, fAra numai cu inotatul apei1), caci pote-
cile ar fi sa fie pazite toate. Aa cA vanatul a-
tunci trebuia sa se arate Crocodilului, iar el
putea aa sa cape de robie.
In scurt, navrapia, cu a Inorogului curatie,
sa se faca tare in slujba Corbului sau a Croco-
dilului.
Cu care mijloc, vazand, cA i se dA pricina, se-
apuc5 de lucru spurcat ca acesta i primi, ca el
sa fie organul fara-legii, vasul otravei, lingura
vrajbei, tocul minciunilor, siltia amagelilor, cursa
vicleugului, vapseala strambAtAtii i vanzatorul
dreptatii. Caci: rautatea motenita este una sin-
gull, i n'are alt stop, decat, impotriva binelui,.
sa lupte, fail a cauta altceva".
$i 'Inca i mai vartos gramadia fara-lege peste
fara-lege, de vreme ce uita de binefacerile ce
vazusc dela Inorog. CAci odinioare Hameleonul,
inghitind aerul putred i otravit, care se chiamk
Sam 2), lovit i topsicat, 1i tragea sufletul de pre
urma. Inorogul, vAzandu-i patima, se milostivi de
el, intinse cornul cel binefacAtor spre trupul im-
putit al Hameledhului, i spalandu-1 i curA.tan-
du-1 de toata putregiunea, 11 intoarse iar la,

1) Trecerea cu calcu1.
2) SAricia al datorille.
 205

viata 1). Dar jigania spurcata, de mult, in scoala

Camilo-Pardalului, ascultand Rica, poate inva.-
tase titlul de deasupra portii. Acest titlu este:
Lucrul celor fricosi si neputinciosi este a ras-
plan binele, cu bine; asijderea si pentru rau, cu
raul a rasplAti. Chiverniseala celor politici i In-
telepti este insA, sa nu cada in frica fricosului, ci
pentru binele cel mare, mai mare rau sA. faca".
Asa dar Hameleonul, se apudi a slujl catre
mai sus pomenitele jiganii.
Aces lea, toate, giuruira Hameleonului munti
de our ,cu pietre de antraxa0, de va aduce la
indeplinire cuvantul cu fapta. Cad: cuvantul
raului, tuturor rAilor este bun si placut". Si pen-
tru a nu zabovi mai mult, scrisera si o carte, pe
care o dadura la maim. Hameleonului.
Aceasta cuprindea:
Soimul, Ogarii, Du Mil, si Coteii, slavitului
Inorog, sanatate!
Iata catre voi trimelem pre al vostru si al no-
tru prieten, cari, and aceastA carte a noastra,
celelalte, eke din rost ar zice, sa alba crezare;
cad nu ale lui, ci ale noastre cuvinte iti aduce.
Asijderea facem in stire, ca, de vreme ce tot
dobitocul intr'un gand si lute, inima a ales pe
Struto-cAmila epitrop siesi, si de vreme ce au
primil si silogismul Corbului, ceia ce adevereste
zapisul cu iscaliturile, rAmane ca si to sa nu fii
'Islet de celelalte dobitoace, ci sa te intorci in-
tr'un acelas staul cu de. Spre acest lucru, not
indrAznim prieteneste a te sfAtul, si te indemninn

1) ImbogAgrea.
2) GiuruIntA, care nu este de implinit.
2C6

pentru binele si folosul tau. Deci, de-ti va fi voia,

precum este si a noastra, coboara-te din munti
si vino, unde putem vent noi, ca sa putem
acolo, mai pre larg, fata catre rata, a avea vo-
roava. 5i sa nu-ti intre in gand ala socoteala,
caci pre numele cerescului Vultur si pre aria
stelescului Leu, ne giuruim in tot adevarul, cA,
in inima noastra, nu este gand rau si viclean.
Asa sa ne fie Vulturul cu blandetea i Leul cu
mila, cat gandim sa facem ceva rau asupra ta.
Si cu aceasta rugam cat mai curand raspunsu-
lui sa ne invrednicim".
In acest chip cartea, scrisa pecenuita, o de-
tell in mana riameleonului, care luand'o, in-
cepit a se sul la munte, nu numai cu brancele Si
cu labele, ci tarandu-se di cu coada.
Tar, dupa ce cu anevoina, ajunse, unde locuia
Inorogul, i se arata cu cainesti cucirituril di hul-
pesti magulituri, zicandu-i:
Bucura-te, domnul si izbavitorul meu!"
Iar Inorogul:
De unde to luasi jiganie dobitocita si do-
bitoc jiganit? In gura ta este veste de bucurie
in inima ta gand de adevericiune?
Toate bune, adevarate gi fericite", raspunse
Cameleonul. Traiasca domnul meu milostiv in-
teani multi si buni! Toata neprietenia sa nu
scape simlirei cornului stapanului meu; iar im-
potrivinicul sa se fats praf di pulbere sub alpile
imparatului meu. Scotand apoi cartea, i-o dete,
cu multa plecaciune.

1) GudurAturf.
 207

Inorogul, data ceti cartea, intelese cele ce

cuprindea inteansa, zise catre Cameleon:
Precum rana veche greu este a se tamadul,
tot asa, ba Inca si mai mult este a se uita vraj-
masia de multi ani". Dar chiar, de s'ar i afla
leacul, acesta tot lass semn grozav locului bete-
git; asa cum si neprietenul vechi, chiar de s'ar
face prieten, faptele vesnic roman de pomenire".
In carte, mai mult ca aceasta neavand a scrie,
ii vei pall prin urmare Soimului din partea,
mea sana'late. Asijderea, ca ce pofteste dela not
este primit, vei mai spune, ea de cuvantul
dat i juramantul legat, m'am Incredintat, puind
pururea nadejdea in dreptate. rlaci mai tare
este dreptatea unuia singur, decat strambatatea
a zeci de mii". Ii vei mai spune ca la locul prun-
dului ma voi cobora; insa, ca poftesc, singur cu
singur dansul, Impreunare a avea. far pentru a-
ceasta lrebuie ca Dulaii dela locul Impreunarii
sa lipseasca, i nici stire sa nu alba de acesi loc.
Iar tu, pomenindu-ti binefacerile mete, cuvantul
acesta sa.-1 acoperi cu tainuirea.
Hameleonul, Incepa atunci:
Pre viata mea, o domnul meu si pre cre-
dinta mea, de voi descdperi, de voi grai sail (le
voi face semne de instiintarel Sa-mi vie in cap
urgie, in ochi orbie, in maini ciungie 55 ma-
nanc cu venin roada gandului meu! Pre viul
Leu, pre viul Vultur, ca de ce m'am apucat nu
in voi parasi si nu ma voi lenevi a sluji pe
domnul meu!,Asijderea despre Soim, sit' nu porti
nici o grija, cad pre cat cuvantul ii este de la-
inurit, pre atilt ii sunt si mai curate inima su-
208

fletul, si mai spalate din Loath. imaciuneal . Caci:

la omul 1ntreg, cuvantul poarta icoana sufletu-
lui, si fapta ascunsa comoara inimei". Eu dar,
dupa porunca binefacatorului meu, ma voi In-
toarce pe curand inapoi, si toate cuvintele tale
pre amanunt le voi povestl $oifnului. Iar ce cu-
vant de raspuns voi lua, fara nisi un preget, la
domnul meu 11 voi aduce.
Dar dupa ce Hameleonul ies1 dinaintea Ino-
rogului, mergand pre tale, isi muta chiteala cu
pasul, precum Isi schimba pielea 1 gandurile si
varsta. Iar juramintele, oprindu-se in lot, astfel
le intorcea si le talmacia. Precum stomahul,
din bucate bune, dobandeste venin si greutate,
asa si juramantul se primeneste in inima vicleana
in rau si viclesug".
Pre, viata si pre credinta m'am jurat, ca nu voi
descoperi nimic catre nimeni. Insa, gandul ini-
mei mele era, ca astfel, mai lesne, sa-mi pot face
pofta, adica sa-1 intep in dintii Dulailor on sa-1
inec in falcile Crocodilului.
Asijderea m'am giuruist, sa slujesc cu dreptate
domnului meu, insa acum adevaratul meu dome
este Crocodilul, de care sunt legat.
Astfel mergand Hameleonul, ajunse la $oim.
Bucura-te si iarasi bucura-te! ii zise. Toate
curg dupa voia marelui tau suflet. Si pe scurt
sa-ti povestesc, ca sa nu treaca vremea in desert.
Caci: proimiul lung la voroava, se potriveste ca
capul porcului la trupul ratii".
Deci pe neprieten, ca bun chiez ti-1 aduc la
mans. S'a lasat dupa cuvinte, s'a Incredintat vi-
1) Necuritenia.
 209

clenelor giuraminte, i fara prepus, se va scobori

la prundis, la marginea apei. Acum deci poti po-
meni invatatura stramosilor tai: ca mijloacele,
nu se cearca, la sfarsirea neprieteniei, emu, cu ce
si cand". Deei, mai multe nu cugeta i porunca
da-mi, ca mai curand sa-i astern vrajmasului
asternut spre somnul vesnic, ai, acoperamant de
odihna neasteptata sa -i gatesc, cu un teas mai
nainte. Insa, sa tii ca Inorogul a mai cersit, ca
Dulaii, Ogarii i ceilalti Cotei sa nu se afle la
locul Impreunarii, ci singur cu singur impreuna-
rea s5 aiba loc.
Lucrul acesta sfatuiesc, dupa proasta mea so-
cotea15, sa faci dupa cererea lui, ca nu cumva
adulmecand mirosul Dulailor, sa prepuie de vi-
cle$ug si la -prundis sa nu se coboare. Altfel sa
nu porti grija, ca de se va cobora, aflu eu ac de
cojocul lui.
Soimului insa, vazand inima curata a Inoro-
gului, incepif a i Ise pleca gandul Intr'alt chip. $i
macar ca, it gonia cu neastamparata vrajmasie,
in sine insa socoti, ca vanatoarea aceasta covar-
5este toate fara-legile. Astfel, punand primejdiile
din ambele parti in cumpana dreptei socoteli, a-
ceasta spurcatA fapta tragea mai greu decat
frica Alonarhilor; batjocora vicleniei, mai mult
decal lauda prinsorii Inorogului. De aceia, se
Ace, ca $oimul astfel ar fi raspuns Hameleonu-
lui: Ballanul ar fi scos cuvantul).
,.Eu iti foarte multumesc pentru slujba ce
ai facut; iar cea care de acum fagaduiesti sa faci,
sa stii, ca nu o primesc".
Noi, cand am fAcut sfatul dintai asupra Ino-
rogului, pe temelii prea rele am asezat totul.
14
210

Acum, cu prostimga, cu dreptatea i cu credinta,

care o arata, incredintandu-se in juramintele
noastre, se ridica toata Erica noastra de el.
Deci, am socotit, until cu altul impreunare a
avea, fara duhul viclesugului. Iar, de nu se va
putea ajunge i'ntre noi la un tiunct de prietesug,
atunci numai ne voin intoarce la punctul unde
eram, i ne vom cauta fiecare de ale noastre.
Catre care Hameleonul zise, adaugandu-si ve-
ninul:
Pravila, care ai poinenil'o este adevarata,
dar mai este una si mai adevarata. Cu aceasta
pofi sa-ti slujesti cinstea, poti sd biruiesti i pe
neprieten. Intriacest chip sunt inijloacele, can
fara arme, sau alt chip de mihanie 1), ci numai
prin dulceata cuvantului, prin patrunzatoarea
sulk a aurului, prin plecata capului, prin jura-
mantul ceI frumos, s aduci pe neprieten sub le-
gaturile izbanzei si in obezile biruintei.
$oimul raspunzand, zise:
Asa ar fi, dupa cum zici, cand el ar vent cu
gand rau asupra noastra. Dar acum, noi che-
mandu-1 in numele pacii, cum vom lucra lucrul
vrajbii? Deci, de aceasta data, trebuie lepadate
toate, i cat mai curand, sarguieste-te du Ino-
rogului Inchinaciune i plecaciune, i spune-i,
precum ca maine, in prundis, la marginea apei,
este sa ne impreunam. Acolo 11 voi astepta prie-
teneste. Asijderea ii vei spune, ca grija sti nu
aiba, caci, pre alti tovarasi, de langa mine i-am
departat.
Hameleonul, iqind de acolo, Incepa a invalui
4) MecanicA.
 211

si a wavall acestea. Caci: precum lumina soare-

lui aduce la ochii bolnavi Intunecare, asa si cu-
vantul de linlste, la inima saltatoare, aduce tur-
burare".
Oare ce poate fi aceasta minte nestatatoare
de ieri pang azi la $oim? CAci voroava Imi a-
rata semne, ea osteninta mea Ira ie1 in zadar.
Cu scoborarea Inorogului plata mea nu va mai
fi, nici la Monarhi, nici la Crocodil,
$oimul, parca a trecut din scoala fizicit in
scoala etica; ca cum toata viata, numai in ca-
noane, ar fi Invatat si toata hrana, numai cu
dreplate, i -ar fi aflat!
Asa ca", gandul meu Inceput, tot it voi ispravi.
Astfel bolboraind din buze, alerga Int:di la
Du Jai, Ogari si Cotei si le povesti total din fir a
par. Apoi, Impodobind minciuna cu flori, ta-
dauga, cum ca $oimul ar fi zis, ca unghiile lui
pre cornul Inorogului nici nu Indraznesc a se
pune. si e5, nici el, organul rautatii, nu se poate
face. Numai en binele de va putea, va face ceva
cu clansul.
Dad) aceasta este si s'ocoteala voastra si daca
Cu totii v'ati mutat mintea despre folos spre stri-
caciune, sa stiu si eu, ca sa nu-mi mai cheltuiesc
ostenelile. Iar de cunoasteti altfel, chipul meste-
sugulni ascundeti-I in fundul inimei, lucru pen-
tru care plata va veti lug dela Vultur si Corb;
iar Soimul altfel va fi s ramaie de ocarA, pentru
milostivirea lui fata de Inorog.
Auzind Du FAH de aceasta, nu intrara in usoare
socteli. Ar fi facut ei ceva, dar Impotriva $oimu-
ltd. nu puteau, de vreme ce toti erau sub porunca
lui. Tolusi hotarara, sa lucreze Impotriva aces-
212

tuia, socotind ca Monarhii, pentru slnjba adusa

nu vor tine in seams nimic din cele spuse contra
lor. l'entru aceasta pusera vartos legamant de
juramant, ca Inorogul sa le vie la mai* iar Soi-
mul sa nu aiba tire de nimic. 0 minune mare!
calcatorii de juramant se jurau a nu ailed. jura-
mantul!) Mai mult, socotira chipul vicleniei mai
subtire, caci tot prepusul Inorogului asupra Soi-
mului ar fi s cada. Cum ar zice cuvantul: Cu
clestele sa tie jaratecul i sarpele, cu mana al-
tuia, sa scoata din borta".
Iar dupa aceasta detera slobozenie rautatii Ca-
meleomilui, (ca cum calului fara zabala i-a fi
dat pinteni) anume, s nu ramaie piatra necla-
tita, pana ce Inorogul nu va fi bagat in siltia
strambatatii lor.
Hameleonul, ascultand cu mare dragoste, la-
traturile Dulailor, voios iesi dela dansii, cu po-
runca ce-i detera. Vrand sa se intoardi la Sohn,
ca sa-i descante cate ii cantase mai inainte, in-
tampina In tale pe Bat lan (dupa para caruia Vi-
dra se izgonise din sobor). Acesta intrebandu-I,
de undc vine, Hameleonul raspunse ca veni odi-
nioare dela Inorog, care va avea impreunare
maine cu $ohnul .i care n'ar fi venit, de nu -1 in-
credinta el cu juraminte. Dar acum Hameleonul
ar duce multa grija, ca nu cumva, calcandu-si
Vanatorii cuvantul, sa faca Inorogului vre -ufi vi-
clesug, iar el sa-si piarda obrazul in lume.
Aceasta samanta de minciuni o samana dare
Bat lan, ca apoi sa iasa la iveala in toata lumen.
Iar cand vorbed se umfla ca o capusa, de cre-
deai ca crapa. Caci: rar mincinos nefalnic".
Apoi Intreba i el pe Bat lan:
Dar tu, unde tnergi?
 213

0 zise:
Catre Soim ma due i eu; caci de cu,rand
sunt trimis cu porunca Corbului, ca sa fiu pentru
paza garlelor.
Hameleonul zise:
De vreme ce la Soim to .duci, te rog, sa nu
pomeneti ceva din cuvintele mele care dansul,
cad porunca, ce mi-a dat, a fost sa tiu lucrul
tainuit i acoperit de toti. Iar data tie ti-am des-
tainuit ceva, este ca te-am tinut mereu de bun
prieten. Caci: precum curvarul, dupa stampa-
rarea poftei, arde in focul caintei; aa. i netai-
nicul, dupa slobozirea cuvantului, se chinuieste
in prepusul descoperirei".
Batlanul zise:
Pentru aceasta poarta-li grija ta, nu a mea.
De acolo Hameleonul, ducandu-se la Sohn, in-
tfadest chip ii vorovi:
Eram sa ma duc intins la Inorog, dar, ve-
nindu-mi ceva in minte, m'am intors dela mij-
locul caii. Zic dar, ca de vreme ce ai socotit a fi
aa cinste, i a face, nu ce pofta poruncete, ci
ceia ce dreptatea poftete, sa-ti fie i in grija, ca
nu cumva vre-un Dulau, netiind schimbarea
sfatului, sa adulmece pe Inorog i vre-o strica-
ciunc sa aduca. Cad atunci, nu numai eu, mi -al
pierde cinstea, ci ocara se va atinge i de tine,
de care nu te vei putea spala cu toata apa ocea-
nului. Caci: ocara descoperita este ca pielita
Arapului; dansa nu tie nici cum a se inalbi".
Soimul, tiind ca Dulaii nu pot face ceva din
capul lor, raspunsc:
Nu MO aceasta in socoteala, cad eu stiu
pana unde pot alerga Dulaii.
Hameleonul atunci, impleticind urmele min-
214

ciunei cu pasii viclesugului, intr'un suflet alerga

la Crocodil, care care zise cu multe feluri st
schimonosite cucirituri:
Bucura-te, domnul i crutatorul meu! Am
venit sa-ti vestesc veste bunk prada belsugoasa
si vanatoare satioasa, eu, nerascumparatul tau
rob. SA stie domnul meu milostiv, ca maine di-
mineata Inorogul, jigania cea vestita si dorita de
coltii tuturor Dulailor, se va pogora din munti
la prundisul apei, unde toti Cainti ii vor fi pazi-
tori potecilor. Cum, a se da Inapoi, nu va mai
putea, el va trebul sa aleaga inotatul, ca sa scape
de urmaritorii sal. Deci, el cazand in apa, nu
picioare de inotat de ar avea, ci aripi de sburat
si tot n'ar putea scapa Domnului meu. Acum ma
sui in munte la Inorog, ca sa-i Insemn ceasul co-
borarii lui, de care fara preget Iti voi da de stire.
Crocodilul, veselindu-se foarte, de vanatul ce-i
fagadula, ii jurui a-i da carte de iertare. Insa ii
cera, ca nu cumva sa-i iasa cuvantul in desert.
Hameleonul se afurisl cu man juraminte, cad:
facatorii raului, sand multi se afia intr'un gand
asupra aceleiasi rautati, nu se amagesc, unii pre
altii, ca nu cumva sa piarda faradelegea mare,
cu viclesugul cel mic".
Asa dar, Hameleonul, dupa ce fierse, cat putii,
minciunile catre toti, i apoi le coapse, sat* pi-
pa,ra, inghiti si bora; se afla intr'un duh la Ino-
rog, caruia, dupa obiceiul politicesc, inchinan-
du-se, zise:
Am implinit toate duph porunca Domnului
si crutatorului meu. Ba, am mai adaos st preste
cele cazute, atata cat vechea dragoste pofteste,
Tot, ce spre binele tau este, am grait catre $oim.
 215

In semi, a lauda nu mi se cade, cAci: gura, .care

singura se lauda, pute". Am ridicat toate prepu-
surile tale. Pre Du lid i-am departat de tiinta lo-
cului Impreunarii. Am stricat, pe unde au fost,
maiestrii i siltii, totul. Am mutat toate piedicile
din cararea poticnelii tale. Am pus surdeaua sub
focul Incepaturei, i cireaua pe jaratecul savar-
irei. A mai ranMs una singura de facut, adick
cans ai vrea, atuncea sa poti avea lmpreunarea.
Despre $oim, sa tii, ca, atat i-am uns sufletut
ci i-am muiat inima, hick asteapta cu mare dor
priveala strAluminatei tale fete si mAngaioasele
tale voroave.
Inorogul, macar ca nu avea, aca crezute,, JurA-
mintele for (caci in inima n.eprieteneascA., care
prepus nu Incape?) insa bizuindu-se dreptatii,.
apoi evgheniei 1) 5oimului, dand o parte de so-
cotealk cAci neamul vechi ci cel de ruda bunk
primeste cu anevoie path de ocara" iar $oirnul,
era de neam persiesc, care este cu mutt mai bun
ca cel evropeesc"), dete cuvant, precum Inde-
seara la prundi se va zobora.
Hameleonul, luand acest raspuns, se Inapoie
vesel. Intai, dete ctire Crocodilului; pre urma.
povesti DulAilor buna veste; insfarsit; vent si la
$oim, caruia spuse adunarea de lndeseara. La
acesta mai adauga Inca si capacul viclesugului
deasupra tingirei, rugandu-I ca nu cumva sa iasa
sfarcit rau ImpreunArii.
I/Antal-And deci aca lingura vrajmasiii in zea-
ma fara-legii, fAtarnica lighioana Isi cera ierta-
dune dela $oim, ca SA se duck la culcusul sau_,

1) NobletA.
216

spre odihna, de oarece slujba 1st Implinise, i

era tare obosit.
Si deci Cameleonul, iesind dela Soim, se dose
la stratul culcusului sau, somn fara somn s5
somneze

0, decal dormire ca aceasta s dormi, mai.

bine s fi muritl 0, deck somn ca acesta sa fi
somnit, mai bine sa to fi sculat mort! 0 fapta.
spurcata si lucru scarnav! Vino dintele sarpe-
lui, alearga coada scorpiii si marturisiti, de se
afla la voi, toapsec ca acesta de pe limba Ca-
meleonuluil (Caci otrava limbii covarsestp cu
i,mult pre tot toapsecul, cat de cumplit, a toata
njigania"). Masoara-te minciuna si vezi minciu-
n mai mare ca toata minciuna! Cumpaneste-te
viclesug si cunoaste viclesug, mai grew ca tot vi-
clesugul! Taraste-te boala si vezi boala mai Un-
ced6 decat toata boala! Sai moarte. si ,gusty
moarte mai amara deck -toata moartea! Spune,
de este rautate mai mare In tine, decat aceasta
rautate! 0 rautate, rautate de trei on rautate!
 Pa rtea VI
Convorbirea are loc, lard ca sd ,tie Came leo-
nul.
Dimitrie face istoricul vrajbei dintre el i Brdn-
coveanu, istoric pe care ram pus la 'inceputur
Romanului.
Relatarea ava un excelent efect asupra Postel-
Ricului Tema. Acesta se legd cu Cantemir sd re-
pare nedreptatea domnului sdu, Brdncoveanu.
Se tnsdrcind deci sd face pace. Si cera un termen
de grafie.
 VI

Inorogul bizuit pe dreptate i sprijinit pe cu-

N-Ant juramarit, se cobora, la locul numit, in
prundis, dupa ce faclia cea de obste iii duse lu-
mina sub umbre, iar fata pAmantului se incinse
cu brawl Intunericului. Acolo, dupa putinA vreme,
tieni ci Soimul. Inorogul ii dete Inchinaciune, cu
cinste plecaciune, aratandu-se pre sine fericit;
iar ciasul, in care se impreunau i 'mai fericit.
Pofta inimii i se Implinise; pofta, dupA care,
mull& vreme, i-a saltat inima. Flea acijderea
multumita cdrului, cA-1 afla sAnAtos pe acesta.
Soimul si el se aratA in multe chipuri, precum
ca vesnic cu gand bun a fost pentru Inorog, cu
toate poruncile stapanilor. A cum.panit insa ast-
fel, c nici stapanului sa nu faca viclesug, nici
dreptatea s'o caice.. El s'a slit deci, ca, vrajba
spre pace si uraciunea spre aragoste, sa le aduca.
Mai are buna ci vartoasa nadejde, ea, ceia ce s'a
Inceput, cu amara neprietenie; sa se pliniasca,
en dulce fratie. Caci: precum caldura soarelui
din graunte putrede face spice verzi, tot as tfel si
sufletele Intelepte, prefac vrajrnAsia Imputita in
flori mirositoare ale dragostei".
La acestea Inorogul 4i rAspunse cu laude,
 219

cucerl cu tot felul de cuvinte dulci. In scurt a-

junsera si la dialogul cu. pricina vrajbei 1).
Inorogul intreba in acest chip:
Toate lucrurile firesti, cate vede, lumineaza
si incalzeste soarele, .nu pot, nici fi, nici macar
nu se pot Inchipul, fora pricinuitor. Una singura
este fail pricina, i iii este sie i clatitor
tire 2), si aceia este voia muritorilor. Catre acea-
sta, multe din afara pot sa. a se intample si pot
sa: i se adaoge, cum ar fi cele Indemnatciare spre
clatirea ei, adica cele tragatoare, Impingatoare,
asupritoare, ridicatoare,lesnitoare, Ingreuitoare,
usuratoare, Vtitoare, stramtatoare. Insa, orice
alto luta de facut, de bine sau de Tau, de sea"-
dere sau de folos, ea singura este volnica sta-
'Ana a i -o alege. Atata cat, vazand, i intelegand.
binele, din voia ei este volnica a urma, a alege
si a face lucrurile.
De asemenea Inteaceasta mare Si puterniea
Monarhie, sunt in piepturile muritorilor doua
chipuri, cunoscute tuturor. Unul, aproape cerese,
d altul mai de jos. Intaiul este binele, al doilea
este raul; ambele Mud a toate mostenitori Si
purtatori. Altmintrelea, de ar avea clatitorul din
afara biruinta, n'ar mai fi nici voia sloboda. si
nici nu s'ar mai cadea lauda binelui si hula rau-
lui. De aceia ne-am fi obisnuit a intreba, care ar
fi fost pricina oricarei clatiri2), iar nu, ea sa
1) Inceput Istorii, adicA expunerea.
2) CauzA de efect. Cantemir revinc de mai multe orl asupra
cauzalitatil, liber arbitrulul sl al rAspunderilor morale. Chestiunea
a font puss atunci de materialisti $i va forma obiectul discutiu
nflor tot sec. XVIII pane la morala lui Kant.
3) Clatire==actiune.
220

putem acoperl rAutatea, sA tagaduim voii pute-

rea de a fi sloboda.
Deci as pofti si eu, iubite prietene, ca sA tiu:
care a fost pricina goanei vrAjmAsesti asupra
mea? Iar data rAutatea nu purcede din singura
voie si inimA a muritorilor, atunci, cum si de ce
sA fi fost?
$oimul raspunse:
Nu stiu si nu pot gral, cum au lost cele
d'intai Inceputuri. Caci: .precum nu toate avutele
sunt folositoare; tot asa, nu toate stiutele aduc
vre-un folos, de se vorovesc". Iar din ate stiu,
cea mai de aproape este a jigania cu talpA de
gfiseA si cu colti de stiuca, adicA Vidra, (Nuipea
pestelui on pestele vulpii) inainte de a fi izgo-
nita din Monarhia Dobitoacelor, se ava In mare
dragoste cu Corbul, atat cat, and crangaia Cor-
bul din varful copacului, Vidra raspunda din
fundul 'Acid si cand Vidra Inghitea solzii pes-
telui, simtiau grumazii Corbului.
Deci Vidra, tiind pe acele vremi epitropia, tri-
mitea pururea jalobe si grele OH catre Corb,
precum a. Inorogul, Filul, Lupul, Pardosul, WA-
sul, Veverita si alte jiganii nu vor sA se supuie
ascultaril ei, ci umblA In tot chipul a turbure
Statul Monarhiei si sa aduca spre risipire trupul
Publicei.
Deci Corbul, auzind unele ca acestea, se tal-
bunt si tinit pe prietenii Vidrei drept prietcnii
lui, iar ,pe neprietenii acesteia, drept neprietenii
lui. Asa cred, a s'au scornit inceputul racelei.
Inorogul:
Am Inteles, si precum zici, asa este. Numai
 221

li se cade a t1, i mai de mult, pricina lucrului.

Soimul:
Cu drag inima, a poftl sa ma Instiintezi
pentru acest lucru.
Inorogul:
-- Nu ml voi leneyi deci, a-ti povesti dintru
incepul.

Originile CantemireOlor
Vei sti darA, ea odinioare Monocheroleopay-
flalis1) era cel mai vestit i mai ales dintre toate
jiganiilc pamantului. Vrednicia lui era stiinta
lumii, si crescuse lnteatat cat i numele lui cu
slay&
Acesta era, din parintii lui, nascut oaie 2). Deci,
la Inceput, era si la chip si is fire mielusel.
Dup6 ce cresca cu varsta, iesl in fruntea in-
tregei turme, i a tuturor aretilor. Impotriva lui
nu sta, nici in cap nu se lovia, vre-un berbece 3).
Iar data de cunostea puterea fruntii lui, a doua
oarri nici ca o mai atepta.
Aa el ajunsese de ocarmuia mai bine turma
decat paFloral. Un Lup, vrajmas lacom, si de
foamc : mai vrajmas si lacom, veni cu !Mae
ciiscate. sa-1 farame, s1-1 spintece i sArl inghita
pc Berbece Berbecele, vAzand pre Lup, ca vine
asupra-i cu aa mare repeziciune i fiind ziva
indesearil, cand ziva se Ingana cu noaptea,11 lua
drept un arete $i socoti, ca vine, ca dupa obicei,
sA-1 loviasca in frunte. Aflandu-se in aceastA so-
1) Constantin Cantemir V. V., tatal.
2) Din oamenli buni, dar de jos.
3) Bun viten.
222

coteala, era in afar% de groaza gi frica Lupului.

Iegi deci in intampinare, .fara nici o spaima, gi
ca pre un arete it lovl in frunte, asa de chibzuit
.i tare, incat -coarnele, prin tidva patrunzindu-i
Lupului, toti creerii ii varsara afar:a. Lupul, ast-
fel lovit, viata pre moarte iii schfinba, fara a
doua rasuflare1).
Duhurile lui cele fele, pang in ziva, cunoseand
vitejia ce facuse, si care macar ca fusese din in-
tamplare, it mutara totusi din oaie in jiganie .i
din Arete in Lup 2). Caci: Intamplarile fericite,
pururea s'au vazut a muta obiceiurile fir))
Asa dar, berbecele, boierie ca aceasta luand, se
rezletl de neamul sau, incepir a cutreera campii,
codrii gi muntii3), si astfel multa vreme petrecit
in strainatate. Odata, pe acolo, nimeri inteun
loc, unde erau multi Pardosi. Neavand clupa
catava vreme, cu ce-si sprijini viata eaci Pardo
ii imputinasera pe celelalte lighioane incepii
a se ispitl cu dansii de lupta4). Ca.ci polta bi-
ruintei ispiteste Coate, si nevoia invatia toate; mai
ales, cand lipsa soseste in primejdia vieter. Deci
i se intampla lucru cu fericire, atunci, cand, in-
taias data, cu cel mai mare Yards:A, se apuca de
luptii. 14 birui omora; nu insa cu pu(ine pri-
rnejdii ale vietei. Luand duhurile acestui Pardos,
se Mar, precum se Meuse din Arete, Lup. de
data aceasta, din Lup, Pardos.
Dupd aceasta mare si primejdioasa biruinta,
Pardosul nou simtl mai inalte $i mai puternice
1) Lupta cu Tatarii.
2) Si-a schimbat numele In Cantemir.
3) Capuchehaie la Tarigrad.
4) RAzboatele cu Suedezii, in tare leseascA (Polonia).
 223

duburi In sine, decal Tele ale Pardosului, si se

apucK de luptil cu Leul. Cad: cand pofta cinstei
si a biruintei a se marl pofteste, nici in latul pa-
mantului, a se Indestula nu poate",
Leului insa, prea .vartoasa jiganie, nu-i fit prea
Jesne a lua duhurile.
Asa ei, in toate zilele de lupta, se ispiteau si sa
desprindeau ea la o scoala, pana cet Pardosul
pricepu, ca numai lipsa iutelei picioarelor si
sprintenelei ii impiedica biruinta.
Pardosul; cunoscand, dect Intr'acest chip pri-
cing neizbandei sale, adaose eAtre duhurile Par-
dosului st, greuimea Filului pi sprintenia Inoro-
gului. Iar apoi, intearrnandti-se si cu cornul Mo-
,nocherului, dobandi dintr'o data biruinta asupra
Leului 1), In care indata si fara nici o impiedi-
care se si muta. Cad: precuni alearga nourii
dupii vaniuri, asa si truhurile se plead. dupa bi-
ruinta",
Firile, duhurile si puterile acestea, Mielul deci
strangandu-le In sine, In doua firi sla impart%
Unul, Proratolycoelef as; altul, Monocheroleopar-
dalis. Catre acesta din urna, deprinzandu-se mai
mull, In fire si 1p -nume cu acesta a ramas.
Asa dar, bound toate firile Inteuna, adica blan-
detea oil, Intelepciunea Lupului, cunostinta Par-
dosului, greuimea Filului, iutimea Inorogului si
varlutea Leului, In sine nebetejite si nesmintile
le feri, si, din zi In zi, le Inalta si mai sus. Astfel,
ca dobandi toga cinstea,lauda si puterea tuturor
jiganiilor.
Si atunci jiganiile7 vazandu-I atata de vrednic,

1) Dobandi domnia peste toate dobitoacele.

224

Inteun duh 11 rugara, sa le fie obladuitor, purta-

tor i pAzitor.
Monocheroleopardalul se feri catava vreme sa
primeasca viata tuturor, in mana sa, insa, pane
la urma, it biruirA rugamintele, pe acel ce lup-
tele cu atatia lighioane nu-1 putusera birul. CAci:
precum raspunsul moale frange mania, tot ast-
fel i rugamintea pornete crutarea". Lua deci
in mana chiverniseala tuturor i ocarmuind cata-
va vreme cinste, frumos, drept i cu Intelep-
ciune, pre toate dobitoacele, Indrepta, ocrofi, pazi
i stapan11). Caci: atunci inflorete Publica, cand
stapanii miluiesc i ciarta. in dreptate, jar supu-
ii asculta i slujesc din dragoste".
Cat a tinut stapanirea lui, nici ochiul neprie-
tenului, nu s'a veselit, nici buzele vrajmaului
n'au zambit: Dar, precum de multe ori, cele ce-
reti au zavistuit pre cele pamantefi, aa i el
n'a putut ramane neranit i neprafuit de intam-
plarile tArnei2). Fiind Inca In puterea firii sale,
spre paguba tuturor, s'a mutat catre locaurile
de sus 3). Iar cel, ce se 'Ann a fi Leul intre dobi-
toace, se duse sa lumineze In ceruri 4 . In unnia
sa lasA doi motenitori, pre Fil i pre Inorog.
Filul, care era mai mare i la stat i de varsta
era, pentru anumite pricini, trimis In munti la
Grumazul Boului3). Pricina trimiterei nu o vom
povesti, caci: voroava, ne la locul sau i in vre-

1) TWA domnia cu dreptate gi cu cinste.

2) Zavistia oamenilor.
3) S'a mutat din viata trecAtoare In cea vegnicA.
4) SfAnt 51 ceruri.
5) static la Cospoll.
 225

mea sa, este ca rafturile de our in capul maga-

rdui".
Iar Inorogul fiind acolo de' fatA, toate jiganiile
supuse si nesupuse fl aleserh mostenitor Orin-
telui si chivernisitorul lor. Insa, cum zice cuvan-
tul: Fericirea prea grabnicA, curand oboseste".
Pe acea vreme, Inteadevar, se intamplase a lo-
cul Vidra la locul prundisului1), unde ne aflarn
not acum. Aceasta intrase In dragostea Monarhiei
PasArilor cu multe chipuri de lingusituri si cu
mijlocirea Corbului. Acestuia deci, prin scrisori,
intr'acest chip, instiintare dete: CA de vreme ce
Monocheroleopardalul dintre vii a lipsit si deci
s'a ridical toata Impiedicarea poftei noastre, sa
silesti si sa te nevoiesti, te rog, sa-mi dai inie
stapanirea asupra Dobitoacelor. Eu voi avea
grip.' a face, ca, toata vita grass, si toata carnea
saoasa, sa se dea stapanului meu in mancare,
iar tot sangele cald si sa'tio,s, in bautura.
Corbul, Intai pentru lacomia firei 2) apoi pen-
tru ca purta pizmA si zavistie asupra Dobitoace-
lor, insfarsit, pentru ca, pe fata sa Mreana3), a-
lesese sa o dea femeiei Vidrei, dada tire tuturor
Dulailor, can cu latraturile for 'Apra spaima
prin toate locurile si in toate Dobitoacele. Aces-
tea, ca sa -si crute capetele, plecara. In vreme ce
toate se Imprastiau i fiecare se aciva, uhde pu-
tea, Corbul afla vreme, sa faca toate dupil voia
lui, i sa urce pre Vidra, din ban' in scaun, asa
ca Jigania Imparat tuturor Dobitoacelor sa fie.

1) Pe malul Bosforului.
2) Pofta thee' numelui.
3) Fata lui Brancoveanu.
15
226

FiAcandu-se dar schimonisere de stapanire ca

aceasta, Dobitoacele toate pribegira in toate par-
tile. Cele mai multe Insa, ne mai puland 'suferl
viforul Instrainarii, Ii plecara capetele, i se
plecara sub tirania Vidrei. Caci: coliba in ta-
rina sa Si bordeiul In pamantul sau, socotira a
fi mai frumoase decal palaturile in strainatate".
Lupul i Pardosul numai, ramasera departe, In
tars campiilor i multa vreme, adica pana la
stapanirea 'Filului. Din aceasta pricind Pasarile
de sange varsatoare aveau mare pizma pe ace-
tia doi.
Inorogul, parasit de ai sai i vazand tirania
Vidrei, latindu-se In toate partite, se sculd i e
duse i el In Muntii Ina lti, dela Grumazul Bou-
lui 1), unde se afla i Filul; iar apoi se aezara
arribii In acest prundi.
Vidra, tiind, ca stapanirea apucata cu sila,
este s se tie cu tiranie, mijderea, tiind pre mo-
tenitorii cei drepti Intre vii, Ii para pe acetia
calre Corb, cu tot felul de amestecaturi. Ea zi-
cea:
Filul i Inorogul, ramanand vii, i voi i
noi, nu vom putea sa petrecem viata cu linite.
Corbul, macar ca Meuse de curand lucru spur-
cat, se caia ram In sufletul sau. Vidra nu-i sta.-
tuse mull cuvantul dat. Umbla, mai cu drag prin
fundul apelor, decat la iveala i fierbea ganduri
imporrivnice Corbului.
Afland deci Corbul de una ca aceasta, se ne-
caji tare, Insa, de ruinea lumii, nu puta de tot
sa se pocaiasca. Cad: inima Ingraata in rau-
1) La Tarigrad.
 227

tati se vitioneste de gandul caielii, si se omoara

cu pocainta". Deci se face', ca nu vede, cele 'cue
faced Vidra impotriva-i. Insa: cand izbucneste
rabdarea din inima pizmatoare, atunci, nu vred-
nicie, ci rautate, se naste".
Corbul Incerca deci sk scoata sarpele din born.'
cu mana altuia. Insa, precum mai sus s'a pome-
nit, Inorogul, ducandu-se In munti, afla acolo pe
Fil si Isi pusera lucrul pe cale bunk. Adunand
dupd aceia pre Dobitqacele raslete, obstird sfat,
cantandu-le hrismul Pleonixii dela capistea Epi-
timiii:
In cinci zeci de lacramoase
Vrem, acelor lacramoase,
Ochii umezi sk le stergem,
La Movie apoi sa mergem.
Vidra peste, Corbul starvuri,
Cerce '11 yartopi, nu prin varfuri
Sa se urce fara cale
Si sa-si cate ale sale.
Vrajitorii Epitimiii, intelesera talcul acesta:
Adich 50 de capuse (care sunt pungi de piele
umplute cu sange) pline de sange strain, vor sa
aduca jertfa Pleonixii, pentru ca, mantuindu-i
de sub tirania Vidrei si vrdjmasia Corbului,.sa-i
duca'. Boaza la Movie si din robie scotandu-i, s
Intoarca voia cea rea i lacrimile in veselie si
bucurie.
Deci primind Vrajitorii jertfa, citira descante-
cul baiguirii1), cu care, bagand Intai pre Corb
in somnul nesimtirei, pre Vidra pogorara din
1) Lucru, fAcut In tainS.
228

scaun. Aceasla, neputand rarnane mai mult in

acele parti, se scula cu Mreana i cu rudele ei,
lindinile, paduchii, lipitorile i careen") i se
duse la garlele Grumazului Boului. Iar Inorogul,
ramaind, de bunil vole, pentru straja, in Munti,
trimise pre Fil la motenirea parinteasca.
Corbul, luand aceasta in tire, incepa a slobozl
cu mare manie 1 urgie cuvinte laudaroase. $i
semet de averea lui, zicea:
Pentru ce a scos Inorogul cuiul, pe care eu
l'am batut?2). Pentru ce Filul i-a luat, ce e al
sau, i asupra gandului meu a ridicat gand? Aa!!
Lasa ca le voi arata eu, ca Monarhia Pasarilor
este mai tare, ca Vulturul sboara mai pre sus
decal toate i ca Corbul, cu glasul sau menetc
tot 'qui!
$i, ce sa lungesc mai mult voroava, lubite
prietene; Corbul, macar ca era bucuros de s'ar
fi gramadit chiar tot focul Iadului asupra capu-
lui Vidrei, insa i se parea, ea raul nefacut de
mana lui, era adevarata risipa. Mai socotind i
adaogirea altora din scaderea Vidrei, li bora
toata ura, asupra Filului i Inorogului. $i macar
a 4700 ani, de lupte i jertfe impratiasera im-
preuna pe la capitele Boazilor3), insa Corbul,
rau de gura, mai rau a savarit lucrul,, Cu Vidra
i-a dal mana, i iarai Du laii i-a intartat, iarai
Ogarii i-a asmutat, iarai Coteii i-a bagat in
Munti 1 vii, iarai a speriat pre toate dobitoa-
cele .i In toate partite le-a impratiat. $i aa pre
Vidra, iarai au trimis'o, ca tirania sa is la loc.
I) Staid 1 cei, cari nu aunt de tarn.
2) Domnia lui Duca.
3) La Viziri.
 229

Filul, intelegand aceasta, dete intai stire Lu-

pului si Pardosului,si iarasi pribegl, scapand din
intinse mreje, la tara Campiilor
Inorogul pand atunci se potolise in inunti, in
locuri tari.
Filul, asijderea, viind la Grumazul Boului, nu
trase putine asupreli din partea Vrajitorilor, de
vreme ce Corbul sta, ca sa nu-1 lipseasca numai
de hrana, ci si de viata. Vrajitorii totusi, din
pricina vechilor jertfe si mai ales a celor noi,
se plecara voii Boazii Pleonexii si ii dadura in-
sfarsit voie sa mearga la ale sale.
Vidra dar, asezata la 'Epitropia Jiganiilor,
puse pe Batlan la garle pentru paz5.2). Acesta, nu
dupa multa vreme, pars pe Vidra de vicleana
catre Corb i vadi, ca aceasta vroia sa tulbure,
Monarhia Pasarilor i sa i-o rapiasca.
Asupra parii acestia sosira 1i Lupul, Ursul,
Vulpea, Ciacalul 1i Struto-camila. Ei fugisera la
Corb, cu lacramoasa jalba ca aceasta:
Mare strambatate ai lucrat cu noi, o pone-
grite Corb! de vreme ce iara.i in scaunul tiranii
ai ridicat pre Vidra; jiganie, ce nu are nici
neam In fire, nici socoteala in minte, nici vre-un
asezamant statator in lucruri. Caci: Ce este mai
poftit, dar mai greu ca stapanirea"! Aceasta dar,
cu tirania ce face, si cu lacomia ce lucreaza, n'a
Imprastiat numai oile in Munti si Paduri, n'a
izgonit numai caprele in vai si vartoape, n'a ars
numai cu foc vacile i hergheliile 3), n'a smuls

1) Polonia. Tara lepasca.

2) Capuchehaie.
3) Weariful (bit).
230

numai gainele de pene, ci, acum mai vrea, sa.

rada i solzii petilor 1) pe sub apa. De aceia i
not am venit la glasul tau, ca sa-1 ridicam, pe ti-
ran de deasupra noastra i iarai pe stapanitorii
Momeni2) la locul for sa chemAm, caci numai
aa socotim, ca se va aduce pace 1 linite. Caci:
cand oala fierbe i da peste margini, se vantura
apa cu lingura; cand focul Insa ramane neclatit,
varsarea este peste putinta lnsa a o potoll. Deci
la Infocari, la cari vanturarea Jingurei nu spo-
rete, potolirea i stangerea focului trebuiete"..
Corbul, atatat de para Batlanului, i aclun in-
tartat de jalba acestora, le dete cuvant, ca pre
cat va putea, se va sill, a-i mantul de tirania Vi-
drei. Aceasta pizma Corbul i-a izbandit la adu-
narea dintai din Cetatea Deltei3), i Vidra a fost
izgonita din ambele Monarhii (precum s'a spus
istoria la locul ei).
Corbul link cu toate ca vazuse cate pacaLe M-
euse, nu se poen lnsa cu izgonirea Vidrei, ci, cu
aceasta pricina, gandi sa grAmadeasca i mai
marl i mai grele pacate. Asa patirnailor un
cuvant le dadea, iar, In inima lui rea, puriA alt
gand. Adica, din pricina pizmei celei vechi, nu
poftia de loc binele Filului i Inorogului, ci so-
cotia mai degraba sa aleaga pe Struto-Camila4)
(precum s'a vazut), pentru care lucru s'a slujit
de faralege 1 vicleuguri destule. Iar, cele ce a
ludrat mai pre ascuns, acum O. ti be arat pre
scurt.
1) Face chiar i bani cAptuOti (fali).
2) Mopenli (razeii adict Cantemire0ii.
3) Excluderea de la cap. I i II.
4) Cap. I i H.
 231

Vei ti dar, iubite prietene, ca, vAzand Corbul

exeala, ce f Acuse cu Vidra, i staruinta jiganiilor
asupra Inorogului i a Filului, socotl, ca, a li se
pune Impotriva, ar fi sa ridice mari galceve. Caci:
1) cuvantul ImpotrivA sabia ascute; iar rAspunde-
rea lint mania frange". Ada ca pre Lup, che-
raandu-1 In taint, Ii zise:
Cunosc bine, o prietene, c5. ati tams multe
asupreli despre partea spurcatei Vidre, iar, de va
putea aceasta, va mai aduce Inca multe asupra
voastra. Insa, noi, pentru ca s indreptam gre-
ala i sa ne rascumphram pacatul, pacea sh ne
nevoim a o pogora, pre cat ne va vent in mana.
Pentru acest lucru Irma, am de cerut dela voi,
ca sA fiti mijlocitori, i si alcatuim acea pace
intro noi, Fil i Inorog. i aceasth pace, sa fie
Intru tot adevarul i curata inima. Cad: dealt
pacea zugravit5.1), mai fericit este rasboiul crunt".
Lupul, auzind aceasta dela Corb, i Incredintat
ta este din toga inima, se bucura foarte mult i
rAspunse:
Acest lucru se va face prea lesne, de vreme
ce eu sunt adeverit, c5. Filul i Inorogul sunt
plecati dreptatii i pacii; iar, 4ndath ce cuvanlul
pAcii vor da din gura, le va rAmane pecetluit i
tiparit In inima. Cad: ascunsul inimii, cand e
curat, Ii este sie 1 icoanA i oglindA, in care se
vcde pururea, ce i cum este totul". ,Si de vremc
ce i pofta to s'a plecat spre chipul dreptatii i
Imbralieaza pacea, pentru acest lucru sh le fa-
cern tire. Vei cmioate apoi, ca cele graite de
mine au fost dupa voia adevarului i nu din dra-

1) ImbroboditA.
232

goste. Insa pacea aceasta trebuiete staruita aa,

ca Vidrei sa fii Impotriva, de acum incolo, i for
sa le fii intr'ajutor.
In putine cuvinte sa cuprinz insfarit toata
istoria. Pentru ispravirea pacii s'a graft, s'a ras-
puns, s'a trimis, s'a Intors i puindu-se toate cele
trcbuitoare la mijloc, s'a mantuit prin chipuri
de credinta, far apoi, cu mari juraminte i bles-
teme, s'a legat dintr'ambele par i. Cad: la vi-
clean parola dumnezeiasca i basmul poeticesc
tot o cinste au". In acela chip i Corbul, In
vreme ce se faceau juramintele cele stranice, ii
Intindea toate maiestriile vicleugului prin toate
locurile i cu mari juraminte i multe jertfe
ispitia pe la Bozi i Vrajitori, ca sa faca Epitrop
Monarhiei dobitoacelor pre o pasare, a carei
nume, trai i loca sunt Imputite i scarnave. Poti
ti 1 numele ei, o prietene, o chiama Pupciza 1),
nascuta In Cara gemanarii i crescuta in satul
furcei. Si i-ar fi Inchis batranetele In curtile fu-
nelor2) de nu i-ar fi dat puturosul duh mai de
timpuriu.
Dal sa ne Intoarcem la cuvantul nostru.
Corbului insa nu i s'a primit nici jertfa, nici
Vrajilorii, dupa placere, nu i-au vrajit. De aceia
Ii muta socoteala Intr'alt chip de rautate 1,
luand in taina pe Jigania cea proasta, ce-i zice
Struto-camila, o ispitl cu multe maguliluri i In-
velituri. Laudandu-i chipul, statul, umbletul 1
cautatul in multe tropuri 3) ritoriceti i zican-
4) Vergu, grec din Ceatalgea, probabil unul din clientela de
cAmatari al Domnilor.
2) Spanzuratorile i-ar fi pus capAt vietei de nu muria la limp.
3) Impodobiri retorice.
 233

du-i, ca firea a Idea spre valva stapanirei, a

Inelat'o, iar dansa S'a increzut, saraca. Deci, s'a
pomenit apoi s cu silogismul, adeverind'o de
vrednica, cat i cu coarnele Boului i coada Pau-
nului. A fost push. astfel epitrop Leului i stapa-
nitor Dobitoacelor, unde i pand azi stapanete,
cu minunea a toatd lumea. Cdci: de multe on
cei greit iese nemerit 1 eel nemerit greit".
Adz dar Corbul, la acea adunare din cetatea
Deltii, nu a dat ajutor Monenilor, dupa cuvan-
tul dat cu juramant, (cad. Filul ajunsese chiar
acolo i avusese cu tine impreunare), ci, cu tot
mijlocul, a silit pe toti sh. primeasca pe Struto-
camilb.. Acest lucru, dupa cum tii, ispravindu-1,
a Inceput apoi i mai cumplita goand asupra
dreptatii; goand, care, precum vezi, i pand azi
se traganeazd.
Ma dar, o prietene, acestea an fost pricinele i
acesta a fost pricinuitorul vrajbilor, rascoalelor,
goanelor 1 rasboaielor, cari se lucreaza i pand
azi, in Monarhia Dobitoacelor.
Iar acum, puind sfarit voroavei, nadajduim
iertaciune, dacd fa'gaduisem scurtimea i am ta-
rdganat lungimea istoriei. Insa: Stiint4. lucruri-
lor nu se nate din pareri, ci chiar din aratare,
care dared forma potrivitd, dupd materia ce
are". Cdci: voroava laconiceasca este laudata
la meteug, jar materia adevdrului 'se lalcuiete
cu indelungata voroavd".
Soimul, intelegand acestea bine i pre ama-
nunt, se minima mult i zise catre Inorog:
Vechiul, i adevaratul cuvant graiete: ca
dreptatea biruiete toate, i adevarul este mai
tare decal toate".
234

Ramane acir deci, ca vechile rautati sd se surpe

i sa se arunce noile temelii ale bunatatii. Cad:
thutarea mintii, schimbarea socotelii i nesta-
rea cuvantului, sunt laudate, numai atunci, cand
din rau spre bine, se lntorc".
Inorogul zise:
Inceputurile bune, izvordsc din inima bun&
i neprepusd". Aceste 1nceputuri deci, vii sA le
pui dela tine, on ai poruncd dela altii?
$oimul raspunse:
InteadevAr, eu, dela mai marii niei, po-
runca nu am, insa cunosc inima 1ntregei noastre
Monarhii, adica ca aceasta poftete, prin orice
mijloc, a se duce spre o aezare linitia. $i de
vreme ce grAim adevArul acum, st spunem, ca,
de gonit, s'a obosit toata. lumea, i ca grijile i
goana de toate zilele ne picureaza sudori de
sange. CAci: osteneala clAtirii, umezete sudori
pe trup; iar grija neincetata topete vlaga inimii"..
Pe langa aceasta, mai este o pricing, care ma
IndeamnA care ispita lucrului. Aceasta este cre-
dinta, ce are Corbul in mine. Care acesta aa
dar, aratand adevarul lucrului, 10 va pleca, Bra
prepus, gandul, ce a avut despre tine.
Inorogul zise:
Lucrul acesta, mi se pare oarecum de ne-
crezul 1 peste putintA, caci, precum tim din ba-
trani Corbul pui albi scoate, iar firea li intoarce
In negreala for ". Deci i corbul batran chiar de
s'ar vapsi in alb, i cu o ploaie poate sd se spele.
Cad: fiintele rAman, cum au Inceput, chiar de
s'ar schimba in toate ciasurile". $i chiar de am
zice, ca se poate albi. Corbul pe din afar i
totui pre dinla'untru tot negru va ramane.
 235

Dar pentru a nu se zice, ca inima mea se In-

gretoeaza de cuvant bun, WA ca sunt gata a
paz1 hotarele prieteugului, ca qi cele ale neprie-
teugului.
$oimul raspunse:
Adevarat este asa precum zici, insa de
multe ori, boala, fail nadejde, pre leac, s'a dat".
De data aceasta ispitete lucrul i cu Aline i vei
cunoate, ca., macar ca sunt uor la pens, dar la
cuvant sunt greu stritator.
Inorogul zise:
Cu buna seama cuvintele aces tea to arata
se" fii poftitor de bine, insa pravila stapanilor
este. afa voi, afa poruncesc, afa s se face". Deci,
ori unde asemenea sentinta are putere, acolo
euvantul adevarat i sfatul cu cale nu au loc.
Precum zic unit: Ispita, pane" la a treia oara,
estc a inteleptilor; tar, neparasita, este a nebuni-
lor". De aceia ispitete i to de dotia, trei on i
vezi, de iese pof tele strambe, dupe" zisele drepte.
Dupe" aceasta, ti se mai cade a ti, o prietene,
ca ispita este intelepteasca, numai cand sunt
semne de ieirea acestei ispite; tar altmintrelea,
cand cineva Incepe ispita afara de nadejde, se
zice ispita aceia nebuneasca. Cad, ce socoteala
ar ispiti a cunoate cele de peste ceruri, sau cele
din centrul pamantului i ce nadejde i s'ar de",
ca va putea astfel afla ceva, acolo unde simtirea
i socoteala nu Incap. Cad axioma filosoficeasca
zice: toga cunotinta i tiinta purced din sim-
tire inainte mergatoare". Deci de ai povata ca
aceasta, bine; de nu, nu. Fara povata, la ostroa-
vele fericitilor, parasete-te a merge"1).
1) Fara tiiata a afla locul adevArului.
236

Soimul zise:
SA fie foarte adeverit, ca inima buna imi
arata nadejde. Si de mult am avut semne bune
desprc aceasta calatorie. Acum nu-mi mai rh-
mane sa tiu, decat, cu ce chip ai putea uita pa-
timirile, ce ai tras. Si aceasta intreb, pentru a
putea da raspuns la cele trebuitoare.
Inorogul zise:
Poftele mele sunt putine i drepte. Putine,
pentru ca sunt doua; drepte, caci cer pe ale noa-
sire i nu pe cele strAine. Intaia este dar: ca
Filului sa nu i se opriasca dreapta lui mosle-
nire parinteasca, sau Corbul, sa-i is aripile dela
Struto-camila. A doua este: traiul fi lacasul meu,
veri In. varfUl Muntilor, veri in fundul vailor,
veH In camp, veH in padure, sau on unde imi
va fi pofta inimii mele, sa fie afara de orice grija.
Fhcandu-se aceste doua, inceputul prieteugu-
lui poate fi; iar cu vremea i dragosteia adeva-
rata. Zic, cu vremea, cad, tine ar spune, ca eine-
va se poale intoarce cu toatd inima din urd spre
desavarith dragoste, acela este mincinos i vi-
clean. Caci, precum intrarea patimelor, aa se
socotete 1 idirea. Mai mult, obiceiul invechit
se uith cu anevoie. Caci: sufletul, care, prea
lesne, se mutg din ura in dragoste, la cea, mai
mica pricing trece din dragoste in urh". De aceia
i: vremea pierdula este buna, cand este pentru
alegerea prietenilor".
Iar pentru vremea luarii raspunsului, socolesc
di 1500 de minute sunt chiar de prisos. Deci,
Vara znava, fa, Ca sa nu ramilie in prepus prea
mult nici prieteugul', nici neprietewgul.
 Partea VII
Cameleonul, ducandu-se la $oim, f i afleind de
intalnire, schimbd de tactic& Vazand pe Toma
Cantacuzino, incantal de Cantemir, se preface
a fi f 1 el de aceias parere.
Dar intors acasa, comunica lui Brancoveanu
(Corbul) necredin(a trirnisului sdu Toma. Mai
scrie eu f i Batlanul (Dimachi), capuchehaia lui
Brancoveanu, a trecut cu .oimul.
Brancoveanu (Corbul), primind cele cloud seri-
sori, rdspunse lui Toma, ca nu urea pace, iar
Cameleonului, ca doreste urmarirea lard cru-
(are, pand la omororea lui Cantemir. De aseme-
nea recheamd pe Toma f i Dimachi. Pentru exe-
culla ordinului se trimite Uliul (tefan Cantacu-
zino, paharnicul).
 VII

In vremea deci, in care Inorogul si oimul vo-

roveau, Hameleonul se duse la locasul sau. A-
colo, In vasul uluirii, deschidea vetrile gandurilor
si inotand prin marea socotelilor celor rele, in-
tindea, spre toate vanturile, funiile chitelor. Asa,
tavalindu-se in valurile viclesugului, it chinuiau,
somnul fara somn si odihna fara odihna. Iar a-
ceasta, intr'atat, incat somna cu ochii deschisi si
visa cu toata fantezia desteapta. Visul lui Inchi-
puia pareri ca acestea:
Visul Cameleonului
Hameleonul, Bind fire a se hranl cu vant si
a paste aer, i se 'Area prem.= ca umbla pe mar-
ginea unei ape, unde erau niste hingiuri dese si
ghimpoase si niste copaci frunzosi si umbrosi.
Grosimea si desimea umbrelor for parea sa cap-
tuseasca intunericul si soarele sa-1 34.21 Lea sa
lipseasca.
Asa dar, orbacaind el prin ceata aceia intu-
necoasa, i to Ora, el vede, departe, o zare de
foc. Apropiindu-se de dansa vaza, ca focul era
atat de mare, incat varful parei patrundea nou-
rii cerului, unde cele doua stihii faceau groaznice
trasnete, vrajmase fiind una alteia. In mijlocul
 239

focului \raga o jiganie groaznica, care aducea la

chip cu soparla, lush mult mai mare. Aceasta ji-
ganie, plimbandu-se In toate partite prin park
pastea cu nesat jaratecul si de mare lacomie, In-
ghitea si spuza, fara ca, In ceva, sa o betegeasca,
infocata vapaie.
Hameleonul, vazand mancarea asa de dulce a
Sulemendritii (cad asa o chema), i se scorni foa-
mea In stomah. Cad: de n'ar fi simturile In-
demnatoare, de multe ar ramane pofta sufletului
neclatita". Incepand dar foat-nea, i se Intoarsgra
maru.ntaiele 91 stomahul 11 chinul foarte tare. El
incepu deci a se van: Vai matele! Vai marun-
taiele!" si a se vaiera: Vai vintrele! Vai/pante-
celer.
Salamandra, atund, din mijlocul focului, ii
zise:
0 sarace! Ce poate fi acest chin, si aceasta
lacomie spre bucatele mele.
Hameleonul, mai pe urma, abia, raspunse cu
glas lanced:
Simt simtire nesimtita si pat patimire ne-
patimita, o Imparatul focului! (Cad i se parii,
ca Salamandra este bozul focului I).
Hameleonul, cel ce amageste pe toata lumea,
de data aceasta s'a amagit pre sine. I se Ora,
ca, fara primejdie, poate mistul focul 2). Dar cel
rau, rau pateste", cad, In locul foamei, arsura Yi
Inmulti suferintele.
Salamandra zise:
0, ticalosule! Au nu stii, ca stomahul nu poate

1) Slava lumii.
2) Desfatarea lumii.
240

sa mistuie orice bucate, nici gatlejul sa primeasca

orice bautura nici alts jiganie nu poate paste
foc ca mine? Caci: tine pentru pofta desfra-
nata, covarseste oranduiala firii, acela se pedep-
seste In focul lacomier. Acuma, tu, nu fa mai
multi zabava, ci alearga mai curand, cearca,
acolo, uncle vei afla oua de sarpe2), sa le bei ne-
zaticnit. Mancare ca aceasta, cere bautura ca
aceia.
Hameleonul, cu marl lesinaturi, Incepli a cu-
treera toate malurile, toti campii, si a scociora
toate bortile copacilor. Caci: La cei bolnavi, sa-
natatea este mai de pret ca toate". Insfarsit, dupa
multi truda si osteneala, i se Intampla s afle
ouale unui carpe, ce se chiama Ohendra 2), pe
cari le si sorbi fara Ingaimala.
De Indala ce bau ouale, i se parh, cal i s'a po-
Lola arsura matelor3). Ins5. dupa fire si dofto-
rul, dupa doftor si leacul $i dupa leac i tama-
duirea". Boa la nu s'a mutat In chipul sanatatii,
ci intr'alta forma mai rea. Ouale Ohendrii, in
Vantecele calduros, incepura a face zamislire, iar
embrionatii pui de Ohendra, dupa firea lor, fd-
ramara pantecele Hameleonului, ca sa iasa la
lumina 4). Caci: tine inghite cu lacomie acul cu-
satorului, boraste fierul aratorului (plugului) ".
asa bietul Cameleon iarasi sa bait de moarte.
Puii Ohendrii, iesind deci din pantece, i se Im-
pleticira peste trup, i se incolatacira de grumazi,
it muscara ai ii supsera sangele, in locul lapte-
1) Minciuni scornite.
2) $arpe, care craps and 1i iese puii din burg.
3) Pedeapsa rAutatii, ascunsa In anima.
4) Viptul (produsul) minciunilor ; ocara, care vine peste voie.
 241

lui, pe care nu-1 aveh. Durerile ii furs asa de

marl, fuck tarziu fsi aduse aminte de Cornul I-
norogului (caci si alta data fi daruise viata, tot
otravit fiind, ca si acum, de toapsecul si veninul
searpelui). Asa dar alerga Inteun suflet, la mun-
te, ca doar va aflh (undeva pe binefacatorul sau.
I-1 descoperl intr'un munte prea fnalt, inconjurat
de prapastii si hartoape groaznice. Tocinai a-
tunci i se Ora, ca, o pasare neagra mare din
vazduh 1), vine, cu marl vajiituri, vrand sa se
pule pe cornul cel luminos al Inorogilui.
Inorogul, atunci clatind capul, pashrea nu puth
a se lipl de corn. Catva timp, facandu-se rasboi
ca acesta, Inorogul lovl insfarsit pasarea cu cor-
nul In curmezis. Cateva pene ii sburara din a-
ripa 2) si pasarea se pravall In prapastie 3).
Hameleonul uita de dureri la aceasta priveala,
caci: cand puterea sufleteasca se infige in pri-
vala intelegerii, atunci toate simtirile trupului a-
mortesc". Dar patima simtirilor dureroase se
intoarse. Si pentru ch. Hameleonul nu se putea
urca, unde sedeh Inorogul, fi striga:
Milosliveste-te asupra ticalosiei mele!
Inorogul zise:
Ce fel de patima to chinuieste?
Hameleonul raspunse:
Inlai foamea, apoi focul m'au parjolit; iar
mai pre urrna puii, ce am nascut, m'au prapadit.
$1 daca milostivirea to asupra mea nu va ajunge,
raman pieril si prapadit. $i se ruga apoi, ca sa-1
mantuiasca cornul lui.
1) Corbul.
2) Scaderea puterii.
3) Trecerea de la mandrie, la ocarA.
16
242

Inorogul rAspunse i el:

Puterea leacului meu slujete spre otrava,
care vine din afarA, iar nu spre veninul, care se
nate dinAuntru. CAci: Iputatea bolii o tamA-
duiesc doftorii; dar, bolii sufleteti, nu-i tiu, a-
potecarii, leacul". Totui, pre cat pot socotl, re-
teta leacului tau 1) este aceasta.
SA fierbi In laptele aspidei, corn de camila,
coama de arpe, ochi de guz orb i unghie de
pete, pana ce nu va ramane decat de zece on
zece dtamuri. Cu o parte din aceasta alifie, cand
va kadea soarele ca Luna, sA to ungi pe rana.
Iar partea cealaltA, storcand apa din fArimiuri
de marmorA 1 din pilituri de aur, $a o amesteci
cu ea, i fAcand'o erbet, sA o bei.
Hameleonul, auzind leacul, Si socotindu -1 de
batjocora, se jelui:
Vai de mine, dar tine poate afla lucruri ne-
vazute i neauzite ca acestea!
Si strigand aa se deteptA

Trezindu-se, talcul visul, dupA placerea lui, In

acest chip:
Apa: vremea nestAtAtoare. Padurea: multimea
gloatelor turburate. Negura soarelui: invaluirea
lucrurilor. Para focului: vestea mArimei poftei.
Salamandra In jaratec: statul adunarii, care se
hrunia spre izbandirea inimilor. Lupla apei cu
focul. vestea celor doua. Monarhii, cari va trece
peste sari. Foamea: pofta cAtre un lucru. Man-
care de jaratec: agonisire de laudA. Leacul Sa-
lamandrei, adicd out fearpelui: mijloacele, ce

1) Neputinta intoarcerei firii spre bine.

 243

se nasc din intelepciune. Puii farpelui: socoteala

din Wand. Leacul Inorogului: cercarea nepriete-
nului de a strich bucuria biruintei.
Dar parlea dela urma nu o puteh pothvi.
Totusi, vesel de talcuire, se scula si se mirA,
ca nu-i venise veste dela 5oim despre sosirea I-
norogului. Dar, mangaindu-se, Isi zise:
Viclesugul, ce port in mine, nici pielea de
pe mine nu-I simte. Ce s'a IntAmplat, ca Inorogul
sl nu fi venit la prundis, doar nu o fi descoperit
viclesugul?
Apoi se culca iarasi cand se destepta, ziva
astepth a se lumina cu gaud intunecos.
Deci Inorogul i cu Soimul, dup6 ce sfarsira
voroava lor, prin multh vreme a noptii, se intur-
nark tine -si la ale sale. Imbratisandu-se, sara
buns 10 detera si se sarutara prieteneste.
Iar, child maim cea de aur1), cu degetele de
trandafir2), culege flori din varful muntilor 3) si
manunchele albe, alege, din cele negre*), Hama-
leonul purcese, dui:a obicei, la cercetarea straje-
lor. Cutreeran.du-le Inteun suflet, si neafland ni-
mic nou, 1si dovedi sie, ca, de buna sear* Ino-
rogul nu se coborase din munte. Cad:. vicleanul
child nu are pre tine viclenl, atunci se vicleneste
pre sine, si, furandu-si cele din san, 4e pune in
punga". 5i asa, socolind, ca vremea clevetelei si
ceasul zavistii sosise, se duse la 5oim. Catre a-
cesta, curmand pe jumatate darea bunei dimineti,
1) Soarele.
2) Razele soarelui de dimtneatA, rosil.
3) CAnd lovesc razele soarelui In varfurile muntilor.
4) Cand se InganA ziva cu noaptea.
244

i nesllirsind bine caderea .in inchinaciuni, se in-

china cu capul viperii, cauta cu ochii vulpii, se
clatina cu trupul Dulaului, ca si cum ar fi
fost turburat de vre-un duh rau, Incepii a im-
prastia, Intr'acest chip, cuvinte amestecale cu
stropi i cu bale spumate, din buzele lui, lasate
in jos.
Vazut'ati lucru nestatator de cuvant i cla-
tilor ca frunzal Vazut'ati cucosul din varful tur-
nului, invatalor al vanturilor ?I) Eu, de mult,
vream sa ti-1 cantaresc, cate dramuri trage la
trup Si la minte, ti sa ti-1 dovedesc, ca niciodatil
adevarul n'a iesit din gura lui. Ma siiam Insa, a
ti-1 arata, vazandu-te incins cu atata sete si a-
prins co atata pofta de impreunare. Acum insa,
i-ai vazut singur usurimea mintii, nestarea cu-
vantului i toga prostimea firei i vei fi cunoscut
Leul de pre unghii si tot circalainul lui, de pe
o singuri parte. Pacatosul de mine, dupd cum
am spus, ma feream a-ti spune adevarul, ca sa
nu cad in prepus de zavistnic si clevetnic. Caci:
pre cat este de uracioasa minciuna la urechile
drept auzitoare, pre atat de primejdioasa este a-
deverinta la auzul stramb ascultalor".
Acum deci n'a venit la locul insemnat i dupa
cuvantu: dat. A luat juramintele in basm, si ru-
gamintele in batjocora. Din pricina aceasta as
lua indrazneala a zice, din inimA curata, adeva-
rul. SA-1 faci a cunoaste neprietenia, caci priete-
nia n'a vrut sa invete, 1, in laturi i curse noi,
vAnandu-1, sa-1 fad sa priceapa acestea. Caci:
precum nu se aseamana obrazele, unul cu altul,
1) Cel ce dupa vreme 11 mutA void i prieteugul.
 245

si stelele nr lumineaza, una ca alta, asa se afla

viclean mai viclean si mester mai istet ".
Soimul, se miry intreba, de cine graieste
in aces': chip si cui scorneste aceasta puturoasa
hula?
Ham eleonul zise:
Dar, Domnul meu she bine, cine este in
lume, vrednic de toata hula si a carui nume este
scarandavos1) pomenirii.
Soimul raspunse:
Nu inteleg.
Hameleonul zise
-- Au, nu mi-a varsat atatea sudori crunte a-
magitorut si sifarul acela? Au, nu inselatorul a-
cela, m'a bagat Inteatatea cumpene de moarte?
Nu, din pricinA. lui, am cazut rob la mana. Cro-
codilului, dela care si azi, cu pret greu, sunt legat
sh' ma platesc?
Dar lasa, ca imi voi implini eu visul in cu-
rand, asa cum ram talcuit. Cad visele, niciodata
pre mine, nu ma imagese.
Dela tata am invatat talcuirea for si alcatuirea
vrajilor. Si el Invatase dela babele Scitilor, toate
mestesugurile geomandiei 2), chiromandiei 3) si
necromandiii 4), umbl'4nd cu corabierii pe Ia Her-
sonezul Crivatului3),

1) Gretos.
2) VrAjitul pe crApaturile plmantului.
3) Ghicitul in palmA.
4) Vraja asupra trupurilor moarte; se tine'de pAcat la toate
limbile (popoarele).
5) Cramul tAtaresc (Crimeia).
246

*oimul, intelegand, ca aceste varsaturi le bo-

raste asupra curkeniii Inorogului, zise:
*tergeti gura, o prietene, i, de este cu pu-
tinta, inghite-ti stnpitura1) i soarbe-ti boratura,
caci Inorogul a statut si la cuvantul dat, $i a ve-
nit, aseard, si la Impreunare. Dupa voroava,
m'am mirat chiar mult de inalta lui Intelepciune
1 adeverit am ramas, ca, toate cite le spui, nu
sunt, decal din zavistie veche, spuse. SA stii Insa,
ca. Sabia zavistnicului nu are manunchi, i cel
cc o apuca cu mina, nu poate sa ramaic ne-
rAnit".
Hameleonul, pe deoparte iii schimba deodatA
obrazul in multe fete, ca nu cumva *oimul sa-i
afle vechea pizma, sa-i incerce viclesugurile, i
sa-i talcuiasca allfel visul; pe de alta parte,. a-
'erg, ca un cal desfranat, s. imbrace minciuna
in haina adevarului, viclesugul in cAmasa drep-
tAtii, i sa-si stearga urmele de vulpe vicleana.
Asijderea cauta, de, nu cumva, ar putea cap-
tusl i zugravi acestea toate cu mestesugul cu-
vantului. Caci ce alta ceva Invata pre ucenici In-
valatori; cuvantului, fail cat sa faca din adevar
minciuna $i din minciuna adevar Iar eu am chel-
tuit destul unldelemn Intr'aceasta Invatatura, i
am tinut destula vreme scaunul acestei scoli2)
celorlalte lighioi, si am avut deprinderea cartilor
i scrisorilor amagitoare.
5i asa, schimbandu-si fata dupa fata, incepa
voroava dare 5oim:
Dragostea prea mare i liubovul Oubirea)
care trece peste hotar, iii fac marl prepusuri din
1) Scuipatul.
2) GramAtic, scriitor de cArti.
 247

pricini foarte mici", precum maicele prepun co.-

conilor lor, pentru cea mai mica mutare a sail&
tatii, tot soiul de primejdioase boale, de unde i
cuvantulz sh nu vie In capul copilului, ce-i me-
nete maica-sa"; Asemenea dragostele Afrodi-
tei1), can in locul adevarului, scornesc hule i
manii, prepunand celor iubiti, de aceasta,- dra-
goste inchipuita 1 facandu-i inima rea din a-
ceastil pricina2).
-----
Aijderea, eu ma aflu cu Inorogul In dragoste,
.

i toate prepusurile mele sunt isvorate dinteansa_

Sh am deci iertare, cAci am crezut in descoperi-
rea maiestriilor noastre de cAtre el i de acolo
nevenirea lui la Impreunare. Pentru aceia, ca sa_
poti pricepe adevhrul, ziceam, ceia nu-i doresc
i graiarn, cele ce nu are. Iar acunf, Intiintandu-
ma din ambele parti, a ieit cele ce tiam dintru
inceput, iar nu cele ce prepuneam. Inima mea
deci a luat deplinh veselie, caci lndointa mi s'a
ridicat de pe suflet.
Adevarat este, Domnul meu,. ca, precum zici,
Inorogul este, la lucruri staruitor, precum este i
la cuvant, stAtator. SA fii deci adeverit, ca, pre-
cum voroava lui te-a Intiintat, aa i faptele
lui iti vor arhta, cat de straluminata este buna-
tatea lui.
Eu 'lush, care datoresc cornului i antidotului
lui, atata binefacere, luck, fara ele, viata mi s'ar
fi curmat, Imi arde inima In para mare, ca
m'am lipsit de priveala lui, la Impreunarea voa-
1) lubostele (iubire) spurcate, curvesti.
2) Aici sunt intercalate tanguirile Afroditei, pe cari le repro
ducem In PrefatA.
248

stra; de aceia a vrea sa nu fiu scutit, la a doua

lui venire, de aceasta priveala.
$oimul, curat la inima, IncredintAndu-se cu-
vintelor viclene ale Hameleonului, ii spuse, ca
peste cateva zile sunt iarai, ca sa se impreune.
Hameleonul, raspunzand repede, zise:
Dar eu tiu, ca visele mele nu ma amagesc.
Soimul:
Ce vis este, rogu-te, acela?
Hameleonul povesti visul l deci, cum s'a pome-
nil mai sus.
$oimul, patrunzand adancimea lui, zise:
$i aceasta cum ai talcuit'o?
Hameleonul, se sill deci mintea $oimului a
captui:
Padurea: grija. Salam,andra in foc: neprie-
tenie veche. Foamelea: jale. bindle qarpelui: ye-
nirea Inorogului. Naqterea puilor: nadejdea ve-
nirei lui. Pastirea cea neagra: veste i nume rau.
Leacul dela arm& veselie i bucurie.
Astfel Hameleonul, carpind i inadind visul,
acoperia vicleugul cu cuvinte late. Soimul InsA,
incuie visul In tacerea lui i atepta sa vie is-
pravitul.
Dupa aceasta, Hameleonul, ieind dela Soim,
1 cum Ii pierduse vanatul, li mura buzele de
mare necaz i mainele i le frangea. Alerga de-
graba la Dural i Ogari, cu rata posomorilta i
cu inima franta. Acetia, vazandu-1 astfel, it In-
trebara.
Ce poate fi aceasta, o prietene? Chipul iti
arata urgie i fata bicisnicie. Au, ti-au menit vra-
jile ceva spre chezi rai? Au, ai simtit ceva impo-
triva poftei noastre? Sau, de nu ti-a venit tie
 249

ceva rau, to temi, sa nu-i vie cuiva ceva bine?

Cad: zavistnicul poarta mahnire indoita, cand
se teme, ca lui, s nu-i vie un rau si altuia, un
bine".
Noi nu to -am vazut pans acum, asa de infun-
dat! Ti-a legat cineva limba, ca clopotul? Gura,
cea ca dubla, ti-au astupat'o? Cine ti-a inghetat
voroava, cea ca puhoiul ploilor ? Glasul, eel ca tune-
tul, tine ti l'a amortit? Multimea cuvintelor, cele
izvoratoare ca 'Acura, tine ti-a oprit? Spune-ne
deci, cat mai curand, ca sa ne facem partasi
mahnirii, sau mangaitori. Cad: cuvantul man-
gaios la intristare, este, ca numele doftorului, la
zacerer. Iar: uncle este hick:dup., acolo si na-
dejde, si unde este nadejde, acolo si Inceputul
mangaierii". Asa si doftorul, macar ca nu scoate
boala, Insa numele lui face minuni, ridicand na-
dejdea bolnavului.
Hameleonul, pufnind din nari, izbindu-se in
piept, aruncand din main, i din picioare, ca
dulaii turbati, Marna Imprastiind i spumand din
gura, zise.
0, fratilor, ma afla in mare stramtoare a
inimei! De oi grai, oi muri; de oi tacea, oi era -
pa". Si mintea nu-mi poate nemerl, pe cad, din
amandoua, sa aleg. Sa incep tremur; sa nu in-
cep, de necaz, ma cutremur". SA zic, ma tern;
sa nu zic, nu rabd". Am sosit la teas, ca fatatoa-
rele. Sa fat? durerile i chinurile ma inspai-
manta; sa nu fat? imi crapa pantecele. Sa stric
doua? tocmesc unai sa tocmesc doua? stric o
mie. Sa-mi spuneti deci inainte de toate; sa stric
douA, sa tocmesc una? sau, tocmind una, sa stric
cloud? Altfel nu voi deschide gura.
250

Du Mil, chtva stand la ganduri, raspunsera la

intreb area aceasta, far. baiere:
La toata incepatura unui lucru se socotesc
-doua savarituri; i pentru care din aceste doua
trebuie, se incepe, lucru. Unul din savarituri
este, on cum ar fi, lucrul, sa se faca; altul Insa,
este a se face bine on rau, tare on slab i aa
mai departe. Deci, care din acestea vrei, spre a-
-cela iii aeaza lucrul.
S'apoi, mai tim i ea, a se strica, este mai
lesne, decat a se face un lucru. Un copac vine
din fire In 40 ani i se usuca in 40 zile. Pirami-
dele Egiptului, colosul Rodosului, raiul Babilo-
n.ului, capitea Efesului, care abia s'au putut is-
pravl cu vremea, 1 cat de uor in nimic s'au in-
tors. Cad: tot lucrul muritorului, muritor este".
Aijderea: un nebun arunca o piatra in fundul
marii, i o mie de intelepti nu sunt vrednici sa o
scoata.. Sau un copil cu un betior strica o mie
de oale, i 1000 meteri nu pot lipl una la loc".
Deci, dupa care chip pofteti, alege sa to apuci
Intai: facerea, tocmeala on stricarea.
Hameleonul raspUnse:
Adevarat Ca: sufletele prietenilor, cu simr
patia, ce o au intre ele, 1i nemeresc gandurile
unul altuia."
Aa dar, dupa sfatul vostru, urmeaza, ca, intai
sa stric douh, ca sa fac unul.
Veti ti dar, fratilor, ca pieirea a doua capete
este viata a capului al treilea; adica, cu moartea
Inorogului 1 a Soimului, viata Corbului va sta-
rui. Alimintrelea, nu este putinta, precum veti
lige lege mai pre urma.
Du laii, auzind numele Soimului, se turburara,
 251

'eaci li aveau fried. 1 atunci, mai addne, Ince-

purr'. a Intreba pe Cameleon.
Hamelconul zise:
Lucrurile au mers dupa talcuirea visului
meu. Iar acum viclesugul, aratat de oim catre
Stapanul sau, a mutat lucrul spre mare rau.
Du laii, neprieepand InvAluitele cuvinte ale Ca-
meleonului, 11 socotird pe acesta Imbdtat de aer
fierbinte, sau, fiind schimbarea lunei, turburat
de boald. Mai ales, auzind de vis, se apucard a-I
iscodi. Caci: stiinta on cdrui lucru, tot mai bunk
este decat nestiinta".
Hameleonul zise:
oimul s'a aratat a fi vrajmasul amanduror
Monarhiilor, iar, pre mine, m'a tinut in rds si
batjocord, si toate slujbele mele mi le-a vanturat
in praf.
Stip prea bine de coborarea Inorogului i de
prinderea lui. Toti Insa orbacdiau in intuneric..
Intunericul mintii este mai greu decat al noptii,
si pierderea socotelii este mai primejdioasti ca
cea a cdii".
Iar eu, care atata sudori varsasem, inselandu-1
asteptand sfdrsitul, ma svarcoleam in pat, ca
pestele pe uscat. Caci: precum pestele afard din.
apd se Ineaca cu aer, asa si pofta incarca toat&
gan circa".
Azi, dupa ce soarele si-a revarsat zorile, m'am
dus la oin-ii. Acesta, cu mare manie, Incepa a ma.
ocara. Asijderea, Incepa a Mudd, cu nespuse
laude, pre Inorog, i de ar fi putut, i-ar fi asezat
scaun, mai pre sus decat lui Zevs, In ceruri. In-
sfarsit, zise, ca Inorogul venise la Impreunare,
si ca ar fi gasit, In mintea lui, multa Intelepciune
252

i bunatate, iar la noi, numai strambiltate. Deci

adaoga, ca, aceasta jiganie, trebuie a ni-o face
prietena.
Eu, dar, o fratilor! auzind aceste cuvinte otra-
vite, ca i cum m'ar fi ospatat cu oda de naparca,
cu venin de vipera m'ar fi adapat.
Inorogul deci a scapat, i pasarea neagra din
vis, asta Insemna. Rana poftei mele 4a ramane
nestielit5.1), each rana poftii este mai obrinti-
toare decat cea a fierului, i mai burzuluitoare
de cea mai mica pricing ".
Du laii, intreband de va fi altceva cu temei, ca
s faca tire ambilor Monarhii, Hameleonul ras-
punse:
feri, child soarele Ii intorcea fruntea cailor
spre apus, i carul spre coada ursului celui mic 2),
plimbandu-ma incoace i Incolo, pe marginea
prundiului, ca sa-mi rechir melancolia, imi ie1
In care Molia, care strica blanile. Eu, nu de
foame, ci pentru zabava, luand'o pre varful lirn-
bei, ea, inspaimantandu-se tare de icoana mor-
lii, Inceph a mi se rugh, cu mare umilinta.
Cruta-mi viata, domnul meu, nu te aratit
aspru spre molatec truporul meu; ci intai as-
culla cantecele mele, cari multora pot da sau
lug viata, dupa cum sunt intelese on ba.
Eu fi zisei: de moarte nu te teme i de viata
nu fii cu grija".
Ea incepu dar cantecul:
Cu penele Soimului vantul despicand,
Cu Biltlanul negru cuvantul puind,
1) Fara leac.
2) Adica. dupa noul ciasuri, grin chindie (4 p. m.)
 253

Corbul, d'inceput, cu rau tiranisete

Si nici din hegherie drept nu stapanete.
Iar in cuibul altora ouale, ce-au scos,
Tare, laba $oimului, le va da jos.
Cel cu un corn, iute, mai iute la minte,
Ale sale le cere, cu sfinte cuvinte,
In curanda vreme, dupa fulger, tunul,
Rau li va detuna, din multi pang. la unul.
Cantecul acesta, acum l'am invatat, ascuns in
nite pene. Penele erau de 5oim amestecate cu
Batlan1). Dupa cantec, ele Intre ele astfel voro-
vira.
Batlanul puse cuvantul:
Pre stapanul meu, Corbul, l'au trimes acum
de curand, pentru ca, impreuna cu stapanul vo-
stru, $oimul, sa fie de paza prin munti i garle.
Nu tim tine; dar, de-1 vor putea prinde, mare
rau voi sa -i faca. Insa nu se poate ti, ce vor
putea ispravi, de vreme ce, nu pare prea uor
lucrul acesta.
Iar penele $oimului zisera:
Voi puturoaselor, cate cuvinte ati grail, cu a-
tatea nu tim" le-ati amestecat. Noi Lim Insa,
ea stapanul nostru nu este nici nebun, nici luat
de minte, ca s se faca organul rautatilor i cle-
tele faurului i tim, ca sfatul, din rau spre bine,
l'a mutat. Caci: precum tocmirea madularelor
slujete la frumusetea trupului, aa i ce6 a sfa-
turilor la podoaba intelepciunii".
De vanarea stramba a Inorogului deci se pa-
rasl.
Acestea fratilor am auzit dela Molie. $i tare
mi-e teams, a, pan& la urma, sa nu ne vaneze
1) Slugi le lul.
254

altii pre noi. Cad: ce este dupa perete, nu poate

vedea ochiul muritorului; nici ce se va naste
mane, nu poate cunoate". De aceia: trebuie
cercat si scuturat, tot cuvantul ascultat, tot sf a-
tul Intrebat si 4ot prepusul chibzuit".
Du 15ii, deci adeverindu-se de dovezile infor-
muite ale Hameleonului, facura indata tire Cor-
bului. CAci: precum 'gra Du 15.ii de frica clatirii
frunzelor, tot atat de usor sunt crezatori la
minte".
Jar Hameleonul le ,proceti o sentinta veche din
Retoria, pe care o muta in Po Rica, 1 care sunA.
pc grecete:
Nu este bine, o prietene, a merge pentru fie-
tece pricina la mester, ci f5.-ti to singur fluerul,
cad lucrul este destul de lesne.
Deci buna nadejde sa nu pierdem, de oarece
Soimul mi-a aratat, cand va mai avea impreu-
nare Cu Inorogul. Iar atunci vom lucra prin noi
insine.
Iar Du Mil trimisera carte ca aceasta Corbului:
Monarhului monarhilor i Domnului dom-
nilor, noi slugile credincioase, Ogarii, Du liiii,
Coleii i Itasul, stergand cu multa plecaciune pra-
ful pragului puternicului nostru stApa'n i ru-
gaud viata dela cerestile puteri, Inftiinfam.
Va ti dar Domnul nostru, ca aceste zile, cAl-
cand prin ascutite stanci, de ni s'au basicat tal-
pile, jar pielea si parul ni s'au jupuit, scociorand
prin ,ghimpoase henciuri. Dupa multe prive-
gheri, am cobork insfarsit pe acel neprieten la
stramtoare si l'am dat In mina Soimului. Dar
Soimul, dupa ce a venit cu dansul fata in fata,
nu stim de l'a fermecat acesta cu ochii, ca Vulpea
pre Cucos, sau cu vorba, ca Sirenele, l'au amagit.
 255

Atata tim, ca, nu numai, nu l'au prins, ci s'a le-

gat cu el de prietesug, ba ne sileste si pre 3aoi,
sa ne facem partas cu el.
Asijderea Batlanul, s'a dat in partea lor.
Catre aceasta ni-am adeverit foarte bine, a-
click ca Soimul $i -a schimbat penele, din pes-
trite in negre, iar din negre in pestrite.
La acestea, proasta noastra minte nu poate
afla all leac, decat sa se cheme, la Monarhie, Soi-
mul Batlanul i dovedindu-se de viclesug, sa
se pedepseasca".

Cartea aceasta era mai neagra ca cerneala.

5oimul, dupa impreunarea cu Inorogul, tri-
mise si el carte Corbului ca aceasta:
Dupd titlu:
Bine sa tie, Domnul meu milostiv, ca dupa
porunca data, la Grumazul Boului venind, va-
naloare am dat Inorogului, cu toti Du Fah. Insa
nici cum n'am putut a-1 aduce la mama. Apoi,
,dupa porunca avuta, i-am trimis, cu Hameleonul,
vorba de pace, socotind a-1 prinde mai usor. In-
credintandu-se la cuvintele mele, atunci ui -am
Impreunat la un loc si am scuturat tot felul de
voroave. Iar incheietura for este aceasta:
El pofteste pace din toata inima, insa se arata
prea cu anevoie a se incredinta, de vreme ce de
multe on s'a ispitit aceasta, ai totdeauna a fost
amagit. Lucrul acesta, eu, tagaduindu-1, el arata
cu multe argumenturi, dovezi scrisori, ce avea
la mana. N'am mai avut deci, ce sa-i raspund, cu
toate ca.: cei ce pacea au de asezat, au sloboze-
nie a gill si minciuni spre linistirea sufletelor".
Intr'acestea, Domnul meu, sa tii ca el altfel
se zugravia la noi, iar eu in alt chip l'am cunos-
256

cut. Deci slujba mea ma Indeamnd, sa zic, ca ji-

gania aceasta este vrednica de prietenie, caci
mana lui gata i neferita. este.
Pentru aceasta, cu indrazneala ce o am dela
negrimea ta, ma rog, ca raspuns sa am, pans In
1500 minute, on ce ar fi pofta Domnului meu.
sa raspunda. Pentru aceasta cuvant i-am dat I-
norogului.

Corbul deci, luand din cloud par i doua seri-

soH, cu doi ochi le cilia, cu cloud urechi auzia
poveti dimpotriva. Dar: minciuna, la cei man,
Incapere are, mai mult decat adevarul, care ,e
impotriva".
Deci dete Dulailor raspuns, sa ridice pe Soim
i pe Bat lan, iar ei sa faca ce or putea, sa le
mid In mana neprietenul.
Iar .Soimului raspunse:
Cartea ta am luat, i cuvintele Inorogului
am cetit. Si iata ce-ti zic: Nu se poate. Deci alta
tire catre mine parasete. Inorogul, on cat s'ar
jura, neprieten va ramane. Te silete dar a-1
prinde, cat mai curand, cu orice mijloc. Caci:
pravila noastra sloboade a face oHce, pe ne-
prieten a prinde". Asemenea in Monarhia noastra
este vestita axioma: e mai lesne a avea judecata
cu mortul decat cu viul; iar de pacatul ascuns
este mai uor a te spala, decat de neprietenul
vazut".
Iar de nu, cu Batlanul impfeuna, aici sa vii,
dupa porunca noastra. Uliul, varut tau, va aye&
atunci s te Inlocuiasca.
Aceasta I j scriem.
 Partea VIII
)5'oimul trimite pe Cameleon sd ceard lui Can-
temir o mud intalnire. Cameleonul se duce fi
vine cu rdspuns, cd Inorogului ii este fried de
Crocodil. $oimul, nebanuind pe Cameleon, it
cci nimic nu ise va tntampla.
scrie, asigurandu-1,
Cantemir va vent in chiar noaptea aceea.
Cameleonul avertizeazd pc Crocodil.
Cantemir vine la intalnire, afld rdspunsul lui
Broncoveanu fi se desparte de $oim, cu promi-
siunea acestuia, cd vefnic ti va fi de lobos.
La wire este prins de Crocodil (Bostangii),
cari it Inchid. 1 se cere o mind pentru plata da-
toriei Cameleonului, spree a-I liberd. Asifel afla
Cantemir de recunotinta Cameleonului.
Acest Cameleon, afldnd la randul lui de prin-
derea Inorogului se duce la $oim fi-i fdca amare
renzontrante, pentru a-I fi compromisn
Jocul diplicitatii lui fa insa in fetes fi $ohnul
it dung&

17
 VIII

Amanduror partilor, venindu-le raspunsurile,

Du laii descoperirk catre Cameleon socoteala Cor-
bului, 1-1 rugara s fie aminte pentru venirea I-
norogului. Pietrei din varful dealului, numai pu-
Una urnire ii trebuie". Para. Cameleonul ce pil-
zia alta?
Iar oimul, vazand, ca raspunsul ce actepta, nu-i
venise dela Corb, ba Inca i mai mari faralegi ii
poruncete, socoll ca trebuie a descoperl tot a-
devarul catre Inorog, ca acesta, cel putin, sa-1
cunoasca neintinat. Deci oimul, nici cum pre-
puind de cartea Dulailor catre Corb, puss la
tale de Hameleon, trimise acestuia tire sa vie
cat mai curand.
Hameleonul se duse, sarind, la oim. Acesta
ii zise.
Du-te i des tire Inorogului, ca raspunsul
mi-a sosit. Deci, on cand va putea, 11 poftesc ia-
rai la locul dela intaia impreunare. Eu a mer-
ge, acolo unde se afla, dar, zilele trecute, mi-am
betegit cateva pene, slobozandu-ma dupes o Po-
tarniche 1 , i doftorii mi-au poruncit cilteva zile
de odihna.

1) Fata Stand,
 259

Hameleonul, auzind porunca aceasta placuth,

zise:
MA rog numai, domnul meu milostiv, ca nu
cumva sh iash ostenintele mele in zadar, adica
ca Impreunarea sh nu se faces cu schderea cinstei
Inorogului, dupes cum atatea i s'au fAcut. Ma mai
rog, ca obrAznicia mea sh nu se tie in socotealh.
Eu Ii voi da stire deci, dupes porunca ta, iar el,
chiar de ar fi sa dea soarele indarat, si tot s'ar
tine de cuvant. Deci, sh nu fie ceva viclesuntir;,
Ct.11:. a vein, ca apoi sh ramaie asupra mea
Loath ocara. (0, jiganic spurcathl 0, vas spurcat
i lingura scarnavAl Cum vrei qh caza asupra al-
tora cele ce stiai ch vor yen!)
Soimul, neprepuind nimic de spurcatul lui vi-
clesug, 11 adeverl sh nu poarte nici o grija.
Hameleonul, vazand, ch gandul 5oimului nu
se pleach spre 11111 Inorogului, ch tine la cinstea
cuvantului mai mult ca la viath, iesi dela 5oim,
se duse intai la Dulai, si le spuse acestora toate.
Apoi alergh si la Crocodil, catre care zise:
Bucura-te, domnul meu milostiv.
Crocodilul:
Ce poate fi arAtarea asta a ta ash voioasa?
Au, ai simtit vre-un bine pentru tine, on vre-un
eau pentru altii? Cad: zavistnicul se bucura
mai mult pentru 11111 altuia, detest pentru binele
she.
Hameleonul zise:
Amandouh partile, sunt adevarate. Si cum sh
nu ma bucur, de vreme ce prada ti-am apropiat,
vanatul ti l'am Incuiat la stramtori, masa intinsh
ti-am deschis'o si bucate satioase ti-am gAtit? In
scurt, iath eh In asta seara Inorogul se va cobora
260

la prundi. La uile tuturor potecilor Du laii stau

gata sa .puie zavoare, deci alta tale de scapare
nu-i ramane, fara numai sa se arunce In apa,
unde, data domnul meu nu se va lenevi, cateva
ceasuri de straja ii vor dobandi prada.
Crocodilul se vesell, auzind acestea; Insa puse
Hameleonului Intrebarea de pricina vrajbei:
Eu, pre cat am putut intelege din cuvintele
lumii, to i cu inorogul aveati alta data mare
dragoste. Locuiall odinioara intr'un loc nedes-
partiti, atata, bleat se !Area, ca sufletele voastre
erau lipite. Acum Insa, din ce pricina aceasta
vrajmaie de moarte? Voi sa-mi spui drept.
Hameleonul se ului tare de aceasta neateptata
Intrebare. Cad: Mincinoii se desvelesc in vo-
roavele tocmite i se uluiesc la Intrebarile far%
veste". Dar: Mincinosul, tatal minciunei ester
iar minciuna rata mincinosului". Deci Indata i
zamisli basin spurcat;
Aceasta intrebare cuprinde lucruri ascunse,
pe earl, cu moartea, nu le-a descoperl. De
vreme ce, Domnul meu dorete sa le afle, ma voi
nevol a le intiinta, pre cat 1mi va sta in putinta.
Vel ti dar, domnul meu milostiv, ca parintele
meu era apar 1), care era obinuit a aduce apa
dela fantanele de sange, in fiecare zi. Dupa ce

ceta ,
m'am facuL i eu mai mare i am luat cofa in
mana, i coromisla pe umeri, am inceput a cer-
cu tata, fantanele acestea, la poalele num-
(ilor celor izvoratori de vrajbe 2). Munlii acetia

1) Facea parte din partida cupArestilor, tare si mare sub

C. Cantemir V. V. I se mai zicea gi partida Grecilor.
2) Tarlgradul
 261

se afla deparle, In Cara Pizmei gi, ca un zid, ro-

tunjesc tot pamantull).
Aa dar noi, mergand acolo adesea, si ispitind
apa cea mai crunta si fierbinte (aceasta stinge
acolo setea) ne-am urcat pe un munte prea malt,
in varful caruia am aflat un put foarte adanc,
sau chiar far. fund. Cu mare greutate dada ciu-
tura de umezeala acestui fund.
Iar, dupa ce scoaseram vasul afara, vazuram
ca nu umezeala rosie era inteansul, ci alba. Gus-
land, am cunoscut, precum ca este lapte $) ade-
-viirat li mi-am adus Indata aminte, ca in acel
munte lapte izvoraste. Dar, indata ce gustai, din
fundul putului se auzi un glas tanguios:
Vai, tatasoarele mele! Vai, laptisorul men!
Cinet e-a tras? Care dintre muritori? Cine te-a
baut? Care este Indraznetul, care nu s'a temut a
pipal pieptul Biruintei1) si a suge de gurguie
tatale fiicei mele?
Tata, auzind acel glas, Incepa Indata a des-
canta cantecul necromandiei asupra laptelui.
Laptele Indata se inchega, si madularele mele
incepura, unul dupil altul, a se lega. Dupa aceia,
-vinele, intinzandu-mi-se preste oase, vazura'm
pielea lipindu-mi-se de acestea. Toate partite
trupului incepura asemenea a mi se chili. Iar,
apoi, deodata state inaintea noastra, In picioare,
o fecioara4) frumoasa, care ne sageta cu ochii,
Incorda arcul sprincenelor; sangera cu fata;
1) anima omului.
2) Logodna.
3) Victoria.
4) FatA galAtiancA. Probabil fata unui Todiraqcu din Galati,
de care s'a vorbit, ca sl fi fost BI candidat la domnie.
262

spinteca inima cu buzele; curma viata cu mij-

locul; ridica, cu statul, mortii; masura, zilele in
cumpanA, cu cuvantul; Inturna sufletul cu ras-
puns, dela mormant; iar, cu singur numele Bi-
ruintei, biruia toata frumusetea.
Pre aceasta, astfel vAzand'o, in inima indala
simtii rana nesuferita, i catre parintele meu
zisei:
0 tata, de ce m'ai naseut sa vad lucru pri-
mejdios ca acesta? Caci: ca rana dragostei, nici
doctorii n'au vazut mai primejdioasa". Iar decal
ai fi Invatat a Invia mortii, mai bine eel de a
nu ma naste. Caci: In statul vietei acesteia pa-
timitoare de dragoste, mai poftita este moartea
decat viata".
Tatal meu, vazandu-ma legat i infasurat asa
de tare in lantugul dragostei, zise:
Bozul dragostei, o fiule, este fiul Afrodilei,
care nu se cunoaste dupa micsorimea varstei
(este pururea copil), ci dupa taria arcului si as-
cutisul sagetei. Cat despre aceasta fii pe pace,
cad, cel ce cu farmecele necromandiii a putut
face din lapte fecioara, din fecioarA nevasta va
sti sa faca mult mai lesne. Numai Imi pare rau.,
ca norocul tau este impotriva, caci fecioara a-
ceasta este stearpa. Ar fi un leac pentru aceasta,
dar cu anevoie poale cineva a se sluji de dansul.
Eu zisei catre tata:
Pentru starpie lucru este trebuitor mai pre
urma, acum trebuie leacul suferelii mele. Caci:
Inteleptii intai cauta nevoia, apoi treaba".
Si ce sa mai ocolesc, domnul meu, .cu voroa-
val Tatal meu, descantecul dragostelor, descanta
in capul fecioarei i smulgandu-i trei peri din.
 263

cosita, imi invalalucl, unul la grumaz, altul la

brate, iar al treilea la mijloc. Cu acestia pareA
a fi intrat i sufletul fecioarei in trupul meu. i
asa, ea, ridicand ochii dela pamant, ma fad' o-
glinda frumusetilor ei. Caci: ochii dragostei, nu
vad, ce este, ci precum li place". In scurt, dra-
gostele biruira pe Diana Afrodita.
Iar a doua zi,"desteptandu-mA, parintele meu
imi zise:
Eu sunt batran si de ani invechit, o fiule!
SA pomenesti deci cuvintele mele. Intre jiganiile
hunii, Inorogul are singur in varful cornului
mare vartute si are impotriva a on ce patimire
mare putere. Deci, de te vei putea vre-odata im-
preuna cu dansul, s te silesti a te lega de prie-
tesugul lui, caci el singur poate cu cornul lui
pantecele Biruintei sa deschida spre roada nea-
mului tau.
Asa dar, tatal meu Aparull), dandu-mi aceasta
invatatura, a ieit dintre vii; iar eu vietuind multi
vreme cu Biruinta intr'un pat, nu m'am invred-
nicit sa iau dela dansa urmAtor numelui meu si
arlaogAtor neamului meu. Tarziu abia, dupa a-
ceia, aducandu-mi aminte de Invatatura tatalui
meu, nu m'am parasit a incerca toate pustiile
Arabiei, si ale lumii, pang nu am aflat locul I-
norogului.
Aflandu-1, m'am lipit de dansul cu mare cinste,
i m'am facut tovaras si slugs neostenit in toate
slujbele. N'am poftit alta simbrie on plata de
la dansul, decal sa lipeascA odata cornul lui de
pantecele Biruintei mele. Iar, pentru ca pologul

1) Cuparul, tatAl lul Scar lat Ruset.

264

singuratalii sa se arunce sub acoperamantul ne-

cunotintei, mai in toate zilele, la culcatul i scu-
latul sau, porunciam Biruintei sa se afle Tanga
dansul. Dar nici cum impietrita lui inuna nu s'a
muiat spre muierea pantecelui ci.
Iar catid eu, vazand neinduplecarea lui, ii ce-
rui simbria, el hni raspunse, ca el sit inchina
Dianel 1 nu Afroditei.
Aceasta este pricina vrajbei, cu care pans la.
moarte nu -1 voi parasl. sSi, precum am buna na-
dejde, azi imi va plan simbria inzecit
Aa dar, Hameleonul sfar5;ind basmul lui spur-
cat i napastuitor, se sul in munte la Inorog,
catre care, plin de inel.aciune, Inchinandu-se,
zise:
Domnul of n, trimete sa'natate i roaga,
dupa fagaduinta data, in asta seara, sa poata
avea dorita impreunare; caci are a-ti vesti toate
dupa voie.
Inorogul zise:
De Impreunarea $oimului bucuros sunt.
Insa In asta seara o pricina ma opre.te a-i face-
pofta.
Noi sorocul prieteugului puseseram pana la
1500 minute, acum Insa venind raspunsul peste
soroc, urmeaza, socotesc i invoirea legaturilor.
Despre omenia i Intregimea oimului nu prepui
nimic, i nici juramintele odata luate, socotesc
ca cu vremea nu se pot rasufla; insa mi-a ve-
nit la ureche dela buni prieteni, precum ea Cro-
codilul ar fi pazind tarmurile apei, dela care-
ceva, fara llinta cuiva, poate sa mi se twit
 265

Hameleonul, auzind din gura Inorogului nu-

mele Crocodilului, se turbura foarte. Caci: pre
-cat stiinta buns aduce turburarii mangaiere, tot
asa si stiinta rea aduce turhurare linigtii'. Sh
jury deci cu maxi blestemuri si grele juraminte,
. ca acesta ar fi ca neghina in graul) sau ca am-
.gurul paduret in hultoana domestica2 .

Apoi iarasi:
O Domnul meu! de vreme ce si -a venit la ure-
che una ca aceasta, sa nu fie din cele sunate
vre-o una adevarata. (NIclesugul Inteleptului este
mull mai cumplit decat cel al nebunului!"). Iar,
cat despre partea urea, ma jur pre chip nezu-
.gravit 3), ca n'am priceput ceva viclesug in vo-
roava $oimului. Insa ma voi intoarce inapoi,
fara a ma lenevi, si ma voi sill a to intoarce si
Pc tint din prcpusurile tale.
Asa dar Hameleonul se Intoarse in tale. Pen-
tru pomenirea Crocodilului ii adusa multa in-
tristare, socotind precum ca i s'ar fi descoperit
latul. Apoi facandu-si parigorie 4) singur siesi,
isi zicea:
De Crocodil, de stir ceva Soimul, de stire
ii dadea. DulAii n'au avut vreme sa-i spuie. Eu
singur nu i-am spits, caci nici pielea de pe mine
nu stic ce zace in mine; iar de to ar fi asa, m'as
spanzura, de care brad ar fi mai Inalt in aceasta
padure 5). Cu siguranta Insa Inorogul, pentru
stiinta, spune ce nu stie.
1) Minciuna lntre adevArurI.
2) Cuvantul du in anima buns.
3) Sfanta naframl.
41 Mangaiere.
5) CasA din cetate.
266

far dupa linistea mangaierii acestia, i se scorns

It rtuna IntristArii:
Bine, stiinta nu are de Crocodil, dar are pre-
pus. i tine are prepus, are paza; si cu paza buns
poate sa scape de primejdia rea. De acum tre-
buie sa-mi cheltuiesc prin urmare toatA puterea
viclesugului, spre a-1 scoate din acest prepus si
a-I cobora la prundis, dupa voia mea.
Acestea gandind, sosl la Soim, eatre care ast-
fel gral:
La Inorog am lost. Ceia ce mi-ai dat po-
runca, i-am spus pre amanunt. L'am gasit gale
de cuvant, numai a aflat o pricina la venirea in-
data. Dar $i aceasta este cu socoteald, caci zice,
ca sorocul a trecut si deci trebuie reinoit. Mai
este $i and pricina, care ii impiedica venirea. Ar
fi Inteles, precum ca un Crocodil ar fi sa pa-
zeasca trecatoarea apelor, si, fdra stiinta ta, sa
nu i se hitample ceva. Pentru aceasta, am nevoit,
cat am putut, a-1 scoate din prepus, zicandu-i sa
nu creadd una ca asta. Mai cu seams, din partea
ta si a Du lailor, cari sunt sub tine, sa nu creada,
ca poate sa-i vie ceva. El insa mi-a raspuns, ca
in cuvintele mele nu se poate increde. Deci tre-
buie to sa-1 scoti din. prepusuri ca acestea, ca
bate sa se ispraveasca cu bine si spre cinstea la.
5oimul, stiindu-se curat, se apuca a cerca lu-
crul pentru altii. Chemand indata la sine pre
Du lai, Ii intreba de au cumva stire de umbletele
Crocodilului. Ei, ascunzand celalt viclesug, se ju-
rara tare pentru Crocodil. Nu numai nu an fi
auzit de umbletele lui, dar nici macar de nume.
5oimul, ister la multe, se arata insa, in aceasta
 26'T

prost i lesne crezator. Deci, dand crezare Du-

tailor i pre Hameleon nici cum prepunand,.
vandit bunatatea sa prea ieftin, gS cu scrisoare
adeverl astfel pre Inorog.
Dupei hichinaciune.
Cate mi-ai zis prin Hameleon, m'arn
tat. Pentru prepusurile, can ti-au scornit grija,
sa fii adeverit, ca cel ce ti le-a plazmuit, nu-ti
este prieten si nici noun. Fara grija deci, vino
la impreunarea de folos si ma crede, ca, pre nu-
mete cerescului Vultur si pre sangele nevinova-
tului miel, ma jur, ca, in inima mea nici n'a fost,
nici este, nici va fi viclesug, nici la altii n'am
sunlit a fi. Din potriva, ma nevoiesc i ma silesc
numai spre folosul vostru".
.....
Hameleonul, luand acest raspuns dela Sohn,
se intoarse indata indarat la Inorog, caruia ii mai
aclauga, dupA citeala slovelor.
\'ezi, domnul meu, ca $oimul adevereste
cuvintele mele. $i mai vartos, eu Insumi, am is-
pitit si pre dansul si pre Du lai, si pre din afara
am iscodit, fara sa fi putut afla, cat negru sub
unghie, despre acest lucru.
Inorogul, macar ca grija lui nu era nascuta
din fantazic, ci din prieteni era instiintata, dete
cuvant, ca indeseara, la locul cuvenit, se va co-
bora. Caci: sangele, care este sa curga, cu ane-
voie este a ramane in vine".
Hameleonul, plin .de duhul rautatii i umflat
de vantul faralegii, din varful muntelui, cu mare
bucurie, nu alerga numai cu picioarele vicleniii,
ci sbura aripile diavoliii.
268.

Asa dar el, slobozandu-se eu atata agerime,

Intai la Crocodil nimerl, pentru ca sa -1 adeve-
reascA de venirea Inorogului intr'acea sears. A-
poi alerg5 la Du lai, cArora le vestl sa aiba buns
nadejde, caci neprietenul s'a incuiat in labirintul.
nestiintei.
De acolo, Inlorcandu-se la Sohn, II in dints
asijderea de venirea, fara prepus, a Inorogului,
pentru indeseara. Apoi adaoga din inima cuvinte-
cumplite si din gura zugravite.
Iata, acum, domnul meu, ca dupa ostenitu-
rile mele sudoroase i alergaturile mele fara pre-
get, slujba, pe care am luat'o asupra mea, se va
ispravi in asta sears, spre cel de obste folos.
A te rugs insa mai Indraznesc, ca nu ctunva,
jiganiile, peste stiinta ta, fara socoteala, ceva im-
potriva Inorogului sa faca astfel numele tutu-
ror sa iasa de marl.
Soimul caul oarecum cu manie:
Lass -1, rogu-te, ea destul iii sunt desarte-
cuvintele, cu can mi-ai mancat urechile. Ce fara-
lege ar fi aceasta, ca, dupa atatea legaturi, sa se-
faca lucruri impotriva? Du-te deci, de te culca,
isa n'ai mai multi grija in zadar, caci voi sti
a pazi cinstea mea.
Hameleonul zise:
Faca cerestii, ca sa iasa toate dupa poftal
Te poftesc numai, ca sa ma Instiintezi de ceasul
impreunarii. Si aceasta, nu de alta, dar ca sa
am somnul linistit de Implinirea cuvantului ha.
Fi-va, zise Soimul.
Iar Hameleonul se duse in borta lui. Insa nu
s'a aruncat sa doarrna, pang nu s'a asigurat de
 269

strajuirea Crocodilului. CAci: toti viclenii sunt

grijulivi in rautate, iar in bunatate trandavi".
Iar Inorogul, dupA cuvantul dat, se cobora la
locul oranduit, de Indata ce ochiul eel de obste
isi slobozi genele orizontului peste lumini. Acolo
sosi lndata si Soimul.
Deci, dupA ce se isprAvira cuvenitele ceremonii,
Soimul IncepA:
Impreunarea aceasla este a doua, iat, dra-
gostea noastra, de atunci a crescut. Caci: in
casa sufletului curat, nu se prinde paianjenul
minciuner. De vreme dar, ce dintru inceput
m'am instiintal de sfanta-ti dreptate, voi acum a
pune urmele credintei in cararea adeverintei si
a calca asifel calea dreptatii.
Va ti dar, iubitul meu prieten, ca dupii vo-
roava noastra, am silit a face tot chipul spre a
isprAvi cu gandul, cu cuvantuI si cu lucrul, tot
ceia ce ar fi mai cu folos. Cad: voia sloboda
este o ImpArAtie mare, in care nici dreapta so-
coteala, nici stramba asupreala nu poate avea
biruinta". Iar acum, luand raspuns peste toata
nadejdea, am cunoscut, precuin cuvintele Cor-
bului nu se asazA In vre-un teinei stAtator. De
aceia nu mai poti nadajdul nici vre-un lucru cu
asezare dela el. Cad: de pre unghii se cunoaste
leul, iar dupa cuvant, inima inteleptului, abia a
poti iscodi". Iar pricina desnadejdii mele, este,
ca din slovele Corbului se cunoaste toapsecul
raului; adica, fie ca'dere in viata, iar mie, sea-
dere in cinste. Si aceasta, caci dupA porunca lui
dintai, Intelegeam pace adevaratA, iar acum, dupti,
cartile ce-mi scrie, se cunoaste viclenia. Lucrul
270

acesta este inimei mele foarte scarandavicios.

Insa, sa s,tii, ca, nici nu ma voi face viclean sta-
panului meu, nici calcator dreptului. Caci: voia
dumnezeiasca, trebuie s'o cunoastem, cu mult
mai strasnica, ca porunca stapaniasca.'".
Deci, de acum inainte si mai bung. paza Iti
trebuie. Sa nu mai ai nici in cuvintele cuiva in-
credintare, de vreme ce si pre mine vor a ma
incarca cu toata greuimea necinstei, vanzand o-
trava sub nume de doftorie.
Pe mine insa, sa ma numeri in catalogul ade-
varatilor prieteni si ma jur inaintea cerescului
Vultur1), sa-ti fiu in viata mea binevoitor.
Inorogul, ascultand aceste cuvinte i nelungind
mai mult voroava, lath $oimului multumita, ca
nu a ascuns de dansul tot adevarul, i apoi gral:
M'ai indemnat a ma. numi frate; deci to
poftesc a asculta povestea, ce-ti voi spune. Caci:
lucrurile pot intra in palatul cunostintei prin
trei porti: prin pildele trecutului, prin deprinde-
rea celor de acum si prin buna socoteall a celor
viitoare ".
Deci, una din cele multe istorii este si aceasta.
Povestea Porcarului *)
Odinioare, frate, era un pastor de rainalori
care isi sprijinea viata cu simbria satului, in care
*) Iata transpunerea exacta:
Odinioara, frate, era un pastor de ramatori, care isi
sprijinea viata, din zi in zi, cu simbria atot satul, in care

1) Dumnezeu.
 271

locuia. Acest pastor, petrecanduli zilele in aa

viata proasta, nu-si invatase auzul cu altceva
deck cu grohaitul porcilor si vederea numai cu
satul acela prost.
Intr'o zi, cazand cu un strain in voroava, auzi
cuvantul, in urechi, de cetate. Iar, ca si cum ar
fi o cetate, nici cum nu incapea in mintea lui.
ocuia. Acesta, petrecandu-si zilele in viata proasta ca
aceasta, nu invatase altceva, nici cu auzul, fara grohaitul
porcilor, nici cu vederea, fara prostia acelui sat. Intro
zi, cazand in voroava cu altul (caruia i se tamplase a
trece pe acolea viind din cetate), suns numele cetatii in
urechile porcarului. Cetatea, ce si cum ar fi, nici cum
nu putea sa incapa in mintea lui. Fantazia lui, i-o zugravia
doar uneori ca pe un cuptor, alteori ca un cotlon, iara
alteori ca pre o sura de dobitoace. Cad fantazia la prosti,
numdi cele vA2 ute poate a inchipui".
Deci, aprinzandu-se cu pofta ca sa se instiinteze, cum
$i ce ar putea fi cetatea ; lasand ramator:i in camp pus-
tiu $i luand in gluga oarecari farimusuri de paine, ce
avea cu sine, purcese vartos pe drumul, pe care venise
drumeful. Asa calatorind el, intro zi pang in sears iii
fach masul $i popasul ocolo, unde it apuca intunericul.
Cad norocul cauta tot cu o orbime $i pre porcar $i
pre olar". i el aduse $i pre porcarul nostru aproape
de portile cetatii $i de norocirea ce-1 astepta.
mparatul, care imparatia intr'acea cetate $i care sta-
panea acelor olaturi, chiar in ziva, ce trecuse, iesise
dintre numarul viilor. Nelasand mostenitor din trupul
sau, se MU mare zarva $i dihonie, intre Domnii si Se-
natorii acelei Monarhii, anume, ca cine in scaun s'ar sui.
Cad la stapanire toti se socotesc vrednici, iar la supu-
nere nici unul nu primeste de buns voie". In scurt, ne-
socotindu-se nici unul altuia a fi cel de al doilea, ale-
sera cu sfatul de obste, ca a doua zi sa iasa pre poarta
cetatii, care cats spre OsArit, $i on pe cine ar tampina-
mai inainte, yeti din straini, veri din Cetateni, pre acela
sa-1 ridice la scaunul lmparatii si la coroana Monarhii".
272

Caci fantazia, de multe ori, i-o zugrAvia ca pe un

cuptor, alteori, ca pe un cotton, iar alte ori, ca
pre o surd de dobitoace. CAci: fantazia la prosti,
numai cele vazute le inchipuie".
Deci, cum i ce ar fi o cetate, aprinzandu-se
cu pofta, ca ssa se Instiinteze, lass ramAtorii In
camp si cu cateva faramituri de paine, ce avea
Deci, dupa sfatul de- cu- sears, sculanduse toti de di-
mineata (cad nici norocul Porcarului nu dormea), aflara
langA drum, pre porcar, sculandu-se si el Si frecandu-se
Inca cu mainele la ochii sai orduroi. Ridicandu-1 pre
el, indatA si cu cinste, si primenindu-I apoi din suc-
mane rufoase in porfirt, it nezarl in lectica imparrt-
teasta si petrecandu I, dupa obiceiul locului, cu mare
alai phi la Curti le imparAte0i, ii fAcura, cerenroniile ce
se cad spre incoronare. De acolo s'a luat si cuvantul :
,.Sears ghiogar, dimineata Spatar".
Porcarului i se pAreau a fi Incrurile, earl aievea $i
adevarat se flcusera, uneori vis, alteori parere, alteori
iar ca o basna de poveste".
Iar unul dintre Senatori zise cAtre ceilalti : Cele
ce face norocul, nu poate desface nici mintea, nici soco-
teala". Insa : Oul cioarei, de s'ar cloci o mie de ani
de catre pieptul paunului, din goacea 1.1 va iesi tot pui
de cioara, nici k um pui de paun". In care chip se va arAta
cu vremea si Imparatul acesta, nu la ce norocul l'a adus,
ci spre ce l'a nAs ut firea. lar aceastA proor 3cie a rnea,
sa nu o socotiti scornita din deprta mea fantazie, ci
luati aminte cuvintele si faptele lui. CAci, indatA ce la
puterea Impailtiii s'a suit, s'a apucat, nu de omenie, ci
de porcie. Pre cati, in satul, in care p4tea porcii, avea
ceva pizma, a statut ai molt ori a-i izgoni, ori a-i
pcdepsi cu alte feluri de pedepse. De oarece, spurcat
lucru este, a izbandi stApanul nou, dupa pizma veche".
,,Si adevArat, ca ImpAratia aceia, !Ana mai pre urma,
sosind la mare primejdie de poharnire cadere), de pe
urma tiranii lui, iar la urma rautatea, latindu-se $i ijde-
rindu-se, in toate pArtile, ca un pojar (foc) in ffinul us-
 273

in san, luandu-le in gluga, purcese pre drumul,

pe care venise drumetul. Asa tot calatorind, In-
tr.o zi pang in sears, 10 fats popasul, unde 11 a-
pima intunericul.
.,Norocul si pre porcar si pre olar calla tot cu
o orbime". Tot el adusese i pre porcar aproape
de portile cetatii si dc fericire. r
Intr'adevar, Imparatul, care stapanea acele o-
laturi si imparatia iu acea cetate, iesise din nu-
marul viilor, in ziva ce trecuse. Curia nu lasase
mostenitor din trupul salt, se Mai mare zarva
'Mire domnii si senatorii acelei monarhii. Ceti:
.,la stapanire, toti vrednicii se soeotesc; iar la
supunere, nimeui nu primeste de bung voie".
In scurt..nici unul, nevrand sit se socoteasca
altuia, ca eel de al doilea, alesera toti cu sf at de
obste, ca sit iasa a doua zi In 'poarta cetatii din-
spre rasarit si, pe on tine mai Inainte, veri din
straini, veri din cetateni, ar intampina, pre acela
sit -I ridice in scaunul Imparatiei si la coroana
Monarhiii.
Deci, dupa sfatul de cu sears, sculandu-se toti
de dimineata, aflara pe porcar, sculandu-se i el
din pajiste si frecandu-si ochii urdurosi cu mai-
nile. Ridicandu-1 Indata cu cinste si primenin-
du-1, In porfira, din sumane rufoase, It aezara
in lectica linparateasca, si petrecandu-I cu mare
alai pana la Curdle Imparatesti, ii facuril, dupa
obiceiul locului, cele ce se cad ca ceremonii de

cat, se cunoscil tuturor a fi lucru nesuferit, si asa, scu-

landu-se cu totii, si aflindu-1 in asternutul, in care se
tAvAlia, cu fel de fel de spurcAciuni, ii puserA sfarsit si
zilelor si tiranii lui".
18
 274

Incoronare. De unde s'a luat i cuvantul: Seara

ghiogar 1), dimineata Spatar".
Porcarului i se pared uneori vis, alteori basm
de poveste, ceia ce se Meuse aevea i adevArat.
Iar unul dintre Senatori zise catre altul:'
Cele ce face norocul, nu pot desf ace, nici
mintea, nici socoteala". Insa: oul cioarei, de ar
fi clocit o mie de ani de pieptul paunului, tot
pui de cioarA scoate". In acest chip 1 Imparatul
acesta va arata, ceia ce firea l'a nascut. Iar acea-
sta proorocie a mea, sa nu o socotiti ca scornita.
de fantezie dearta, ci, sl-i luati munai aminte
faptele lui. CAci, iata, Indata ce s'a suit la pute-
rea Imp Aratiii, s'a apucat, nu de omenie, ci de
porcie, de vreme ce, pre cati In satul, in care
patea porcii, avea ceva pizma, on ii omora, ori.
-Ii izgonia: CAci: stapanul nou, a izbandl duple
pizma veche, este spurcat lucru".
Si adevarat, ca. Imp Aratia` aceia, sosind, de
pre urma tiraniii lui, la mare povarnire i au-
tatea, cari latindu-se In toate partile, ca pojarul in
fan uscat, se sculara cu totii 1 -i puserA sfaritul
in aternutul, unde se tavalia cu fel de fel de
spurcAciuni.
In acest chip, o frate, aratA i epitropia Corbu-
lui: ca precum el este Corb, tot aa i cuvintele,
zisele i faptele li stmt de Corb, i, cu vremea,
glasul Ii va fi i menitor 1 izbanditor chezilor.
Iar cand aceasta se va Intampla izvodul noro-
cului, nu-1 poate a ceti vre-odata ochiul murito-
rului".

1) Porcar cu ghioaga.
 275

Asa dar Inorogul si Soimul, vorovind Inca

catava vreme grin noapte, se despartira, imbra-
tisandu-se si jurandu-si pre numele cerescului
Vultur, ca, pana la moarte, frati s ramitie, si ne-
despartiti, unul altuia sprijinire sa-si fie. Apoi
$oimul se duse la locul lui, iar Inorogul, stand
ca. dupa coborarea lui s'au inchis potecile, se
'Asa in credinta valurilor sa treaca peste apa cu
inotatul.
0 lucru jalnic si neajuns de socoteala murito.-
rilor! Cum poate pronia cereasca, sa lase pre cel
crept pe mana vicleanului, pe eel curat in latul
spurcatului!!
Deci Inorogul, dandu-se pre seama nestatatoa-
relor unde, (din multe chipuri de primejdii, cea -

mai mica a alege este lucru Intelep[esc") pre

marginea apei Moth in sus spre crivat. PrAdato-
rul, lacom insa, pazia calea trecatorii. Sosind
deci acolo Inorogul, din naprazna Crocodilul,
vajaind si sunand valurile apei, sosi asupra lui.
(0, furtuna In apa linal 0 faramarea corabiei
In liman! 0, Hameleon, mai diavol deck diavo-
lul! 0, jiganie mai spurcata deck toate jiganiile!).
Inorogul, cum auzl hueiul apei, si vaza chipul
groaznicii jiganii, simtl indata viclesugul gatit
mai dinainte, si se dete fara nici o impotrivire
spre vanarea lui nesatioasa.
Crocodilul, gata sa deschida falcile si sa-1 in-
ghita, auzi deodata dela Inorog:
Satura-te de sange nevinovat; Corbule, san-
ge de care ai fost pururea flamand si nesaturat!
Isi Infrana deci falcile si cerceta, ce e cu nu-
mele Corbului, adus asa la mijloc. (Spurcatul
276

Came leon, nu descoperise lot adevarul nici Cro-

codilului).
Inorogul, tacit molcom, zicand din adancul i-
nimii: 0, dreptate! 0, izbanda! Apoi socoti: el
la vreme de nevoie, este lucrul Inteleptilor a se
sluji cu cuvantul" si vorovl:
Nu socoti, o jiganie, ca m'am speriat in ceva
de groaza chipului tau. Mai ales, ca stiu, ca nici
trupul, nici cornul meu nu poti a le inghitl. i
mai ales, ca din copilarie, sunt deprins s ma joc
cu furtuna, asa incat, cred, ca de atunci, on ea
si-a varsat toate sAgetile din torba, on Ingaduinta
mea este sa-i batjocoreasca ispitele.
Toti muritorii purtam in noi doi sorti: unul
al mortii, altul al vietei. Pe amandoi ii purtam
cu noi preste tot. Deci mice s'ar intampla, wand
nevrand este sa, le urmam. Pe unii muritori groa-
za mortii ii stApanete, InsA de adevaratii Inte-
lepti aceasta venic s'a linut in batjocora. Bat-
jocora zic, caci unora li aduce spaima, altora so-
coteala. Unora spaima, caci traind nu se invata
a muri; iar altora socoteala, ca'ci traind, se in-
yap cu incetul a muri. Astfel fiind, acetia din
urma neingrozindu-se de mice intamplare, cu-
treerand periodul firii, ocolesc i se mantuiesc
din robia furtunelor. Aceasta nu li se pare spe-
rietura, ci mangaiere.
Deci, de vreme ce sorliul imi este :Oita, ateptat
i nebagal in seams, cu cat va fi mai vartos ne-
bAgat in seamy sortiul intamplator! Caci: nu
trebuie nici a intinde vetrile asupra furtunei, nici
in mijlocul acestia a pArasi canna; una este a
fricosului, cealaltA a nebunului".
Am nadejdea, ca in curand, o sa-si is plata, cei
 277

carora li se cuvine, i cari m'au vandut Mellor

tale.
Iar tu, jiganie, adu-ti aminte, ca ne aflam a-
mandoi odinioare, in marginea a trei ape 1), la
cetatea, care este cheia a doua monarhii. Acolo,
neavand cu ce-ti doinoll foamea, eu to -am aju-
torat cu came de bivol i to -am mantuit din gura
mortii. Deci, sau pentru binefacerea trecuta, sau
pentru nadejdea uneia its viitor, (caci piatra din
zidire, cu vremea tot la zidire merge"), nu tee uita
indemnarilor neprieteneti, ci ma lase slobod
maini, cad altfel i cu Dulaii voi trebul sa am
rasboi. Gael: de inulte on noaptea rata gi ziva
tine In brate".
Crocodilul1 auzind aceste cuvinte vartoase ale
Inorogului, nu mai tiii ce sa Nth. Una, ca poa-
ma aceasta nu era pe grumazii lui, dun zicea
Inorogul; alta, ca ii venea rusine de binele, ce
vazuse dela acesta; iar apoi i manic. Cad: la
cei ce nu tiu rasplati binele, intai li vine ruine,
apoi manic". 'ma pand la urmes binele biruind
raid, it duse pre Inorog la barlogul sau, uncle it
tint preste noapte.
Iar dupe ce negura_noptii se ridica i seniuul
se arata, Imparatul Crocodililor 2) trimise indatil
pe un credincios al sau la Inorog. Acesta zise:
Primejdia de azi, maini sa.-ti aduca noroc.
Sa fii cu inima bunk cad Dulaii, afland de prin-
derea ta, in inunti au. fugit ca sa ridice maiestri-
ele, ce intinsesera pe acolo. Deci, pane atunci,

I) Adrianopoli.
2) Bostangi Bap, mai marele Gridinarilor.
278

cautii to tocmeste cu Imparatul nostru, chci sal

bine, ca el dela monarhia voastra nu urea decat
dobanda si folosinta. Aceasta facandu-se, de aici
vei slobod.
Inorogul raspunse:
Eu, pentru aceasta data, rasplatire Impara-
tului vostru nu pot face, afara de putin praf, ras
de pe cornul meu, cu care sa-i astamphr setea,
ce .mereu it arde in apa.
Crocodilul se intoarse indarat cu raspunsul.
Imparatul shu primi cu dragoste darul, chci:
.,sula de aur1) patrunde zidurile".
Insa nu fit deajuns aceasta, caci Crocodilul,
ce-1 prinsese, fact' para Imparatului asupra lui.
Cerii sa-i plateasch tocmeala cu Cameleonul si
anume: on vanatul, on 1000 dramuri panze-
hri2). Altfel nu se invol a-1 slobozi.
Imparatul Crocodililor, inteleghnd povestea, ii
trimise tire Inorogului, de aceasta parA, zican-
du-i, ca amintrelea nu poate a-1 slobozl.
Inorogul numai asa cunoscit viclesugul Came-
leonului; care numai dela acesta singur pu-
tea veni.
Deci, ca sa nu i se Intample si mai Hitt, dete
cuvant, si isprhvi si lucrul totodata, i astf el
selpa nebetegit din siltiile neprietenilor.
Iar despre Inorog, pe cand se aflit inch in
popreala Crocodilului, vestea se imprastia prin
urechile tuturor. Toti muntii si codrii rasunau
de fapta, ce se Meuse, 1 toate vaile i holmurile

1) Beni.
2) Banl pentru o datorie dreaptA.
 27%

se cutremurara de huetul glasului, care ca o mu-

zica tocmitA, pAred o harmonie tangaioasa. Na
se mai auzia decat:

ELEGIE

Plecatus'a cornul Inarogului,

Impiedieatu-s'au pasii celui iute ;
Inchisu-s'au carArile cele neumblate,
Aflatu-s'au locurile cele necAlcate;
In siltiele (curse) intinse a cazut,
Puterii vr5jmasului s'a vandut ;
Surcelile iau uscat,
Focul i-au atatat
Temeliele, dela pAmant,
In noun i-au aruncat :
*
Neprieten de cap,- Corbul,
Gonasi neosteniti, DulAii,
Iscoada neadormita Cameleonul
$i toti in toate partile it pandesc.
De traiul, de viata si de fiinta lui
Ce nadejde a mai rAmas ?
Nici una.
*
Toate puterile i s'au curmat,
Toti prietenii l'au lasat,
In lantuge nedeslegate l'au legat ;
*
Toata greutatea neprietenului,
In opreala Inorogului a statut,
lar acum, in cer sA sboare.
N'a scApa.
280

0 mie de capete de ar avea,

Iarba n'a mai manca ;
*
Unul Lupul, $i acela departat,
N'are cum ii folosi !
Nu-I poate ajutori !
De nu alta, in ai sA-I tanguiasca!
Incailea sl 1 jeleasca !
Incailea sa-1 olediasca I
*
Filul macar ca se afla in acea parte,
Insa greuimea a sari nu-1 lasa,
Grosimea in sine it apasa ;
Iu stramtori primejdioase,
In valuri asa holmuroase
SA se arunce nu indrazneste,
$i micsorimea sufletului il opreste.
De cu sears Filul tire a luat,
De pretul taiat s'a instiintat,
Ce ar fi putut $i i s'ar fi cAzut.
In locul mangaierei
A dat raspunsul curmarii :
1000 de ani la oprealk de ar fi,
Un dram de panzehr ') n'ar gasi.
*
Ce mangaiere i-a Minas ?
Nici una ;
Ce sprijineala i-a ramas?
Nici una ;
Ce prieten i se arata ?
Nici unul !
*
Munti, crapati!

1) PiatrA rad 1 nestimatA (aici dscumpArare).

 281

Copaci, vA despicati !
Pietre IA flramati !
*
Asupra lucrului ce s'a fAcut,
Planga piatra cu izvoare,
Muntii, puhoaie pogoare !
*
Lacaprile Inorogului,
Papnile i grAdinele,
Cerneasca-se,
Pa leasca se,
Vestejeasca-se,
Nu infloreasca,
Nu inverzeasca,
Nici se odrasleasca
$i pe drumul for cu jele,
Pe stapanul for negrele,
Suspinand,
Tanguind.
Neincetat sA pomeneasca !
Ochiuri de cocoare,
Voi limpezi izvoare,
A izvori vA parasiti
$i-n amar vA primeniti !
*
Gliganul sAlbatec vier,
$i-n livezile Ursului-tiOer
SA se faca !
In gradini tarfelqte,
In pomet betele0e,
SA se prefacA !
*
Clateasea- se cerul,
Tremure painfintul,
Aerul trasneasca,
Nourii plesneasca ;
Potop de holbura,
282

Intuneric de negura,
Vantul sa aduca!
Soarele zimtii sa-si reteze,
Luna siindu-se (ferindu-se) sa se ruVneze ;
Stelele nu scanteieze
Nici Galatea sa lumineze,
Tot dobitocul ceresc,
Glasul sa -$i sloboada,
Fapta nevazutA,
Plecandu-se, vadA !
*
Closca, puii-$i risipeascA,
Lebada, lira- si zdrobeasca,
Leul racniasca,
Taurul mugeasca,
Aretele, fruntea-$i slabeasca,
.Racul in negru sa primeneasca,
Capecornul, coarnele-$i piece,
Pestii, far'apa s'inece,
.Gemenii sa se desfrateasca,
Fecioara sa se grozAveascg,
Cosifa -i galbena s'o inegreascA,
Scorpia acul sa-si tampeasca,
Strelitiul, Pinta nu loveasca,
Cumpana dreptatea nu mite,
Aparul, topeasca- se de sete,
Marte'n slAbiciune sa se primeneasca,
Mercur intre planete, nu mai crainiceasca,
Zefs, Mon irhia'n veci sa-si robeasca,
Venera, floarea frumsetii 'si vestejeascA,
Cronos, scaunul, de sus in jos isi coboara,
Finicul, in foc de aromate moara !
*
Altarul jertfe nu primeasca,
Paharul, bautura nu measteasca ;
Chitul, crape, in apa Ariadnului,
ilegurile, coada 'n gura Sirianului.
*
 283

Mu3culi(a cu jale bazaiascA,

1.mandoi Ursii greu mormaiasc5 ;
Pletele Venericii plesneasca,
Coroan:i frumoasa nu le 'npodobeasca ;
Pegas de Andromeda sA se departeze,
Perseu de Casiopeia sA se instrAineze ;
Zmeul, capu'n coada sa-si impleticeasca,
Chivotul iiii Noe in liman primejduiascA ;
Porumbul f:unza cercand, rAtaceascA
In drept a se l'ntoarce nu nimereasca !
*
Singur cainele mare cu cel mic brehaiasca,
Si de faptul scarnav sa se veseleasa !
*
Mute-se Articul,
Stramutese Antarticul ;
Osia sfereascA, in doua sa frfinga ;
Toata usarimea in centru s'impinga,
Stihile (elementele) toatA tocmirea sail piardS,
Oranduiala buns in veci s au mai vada ;
Toate'n dreapta $i stanga s'invarteasea,
De jele s se uluiascA,
De ciuda sa se amortiascA,
Si dreptatea Inorogului sA povesteasca !

*) Semete jalnice, elegii caialnice si tragicesti

ca acestea, sunand prin potecile tuturor muntilor
si prin vartoapele tuturor holmurilor, Hameleo-
nul parca nici n'ar fi avut tire de ele, si ca cum

*) lea si pasagiul acesta in versuri :

Sunete jalnice,
Elegii caialnice
Ca acestea,
Prin potecile tuturor muntilor
Si prin vartopile tuturor holmurilor
284

s'ar fi uluit de lucru strain, cutreera incoace i

Inco lo, intreband cu chip de Wog 1 cu fates de
lovit.
Ce poate fi aceasta? Ce poate fi sunetul acesta?
Ce pot fi huetele acestea lacramoase? Oare ce
Sunand,
Rasunand,
Si fatacinduse,
Cameleonul,
Ca cum tire n'ar fi avut,
Ca cum de strain lucru s'ar fi uluit,
Ca cum de primejdie, fares veste, mintea si-ar fi:pierdut,
Incoace $i 'ncolo cutreierand,
De unul $i de altul intreband,
Umbla
5i catre toti chip de zalod $i fates de lovit arata.
Ce poate fi aceasta ?
Zice.
Ce poate fi falnic sunetul acesta !
Ce pot fi lacramoase huetele acestea?
Ce pot fi cernite cant cele ce auz !
Ce pot fi ponegrite stihurile,
5i 'ntransa necrezute cuvintele,
Cari la urechi imi yin ?
Oare, ce auz,
Adevarat auz ?
Au demonul, ispitindu-ma, simfirile imi batjocoreste ?
*
*

Apoi, dupes cats - va vreme, ca cum de nestiut lucru ar

fi infeles,
Ca cum de patima lnorogului altii i-ar fi spus,
Ca cum auzind, cu amaraciune s'ar fi umplut
-Si de vole rea s'ar fl otravit, $i cum zice cuvantul,
Cu o falca 'n cer $i cu una 'n parnant la 5oim alerga,
Catre care ochii intorcand,
Fafa in divuri si chipuri mutand,
 285

auz, adevaral s5. fie? Au, demount ispitindu-ma,

imi batjocoreste simtirile9
Apoi, dupa Maya vreme, ca cum i-ar fi spus
allii de patima Iuorogului si s'ar fi umplut de
arnarricinne i ear fi otrilvit de voit-rea, alerga
la $oini, cu o falca 'n cer si cu una 'n pamant.
Voroava amestecand,
Limba bolborosindu-i,
Bale le mergandu-i
i gura spumindu
Scrasnetul glasului articolul si intelegerea cuvantului
astupa.
Intre cele brehaite,

'
Ceste pufine cAptusite
Cuvinte, abia 'ntelegea :
*

0 ! fapta nefacuta
$i poveste neauzitA !
0 ! lucru nelu,:rat
Si viclesug spurcat!
0 cinste ocarata
$i mat% necinstita!
0 ! $oime! de cumplit ran facator
$i de singe varsator !
Ce poate fi care ai ispitit ?
Ce poate fi spurcat lucru carile ai isprAvit?
$i in toata lumea de asfazi inainte pre tine de viclenitor,
lar pe mine de dilator,
Ai Mit!
Unde-ti sunt giurAmanturile ?
Ce ti-ii facut legamAnturile ?
0 ! Zefs ! 0 ! Zefs ! Imaciune, care astAzi pe obrazele
noastre a cazut,
Cine in veci a o spAla va mai putea ?
Ce ploie-a nouru'ui,
Ce mita a seninuiui,
Ce mare-a okeanului,
286

Acolo, Intorcand.ochii, mutand fga in divuri

i chipuri, amestecand voroava, bolborosanC,
curgandu-1 balele din gur1, articulul i intelesul
cuvintelor astupandu-i-le scranitul glasului, de
abia lases s inteleaga pu)ine vorbe ca acestea:
0 fapta i poveste neduzital 0 lucru i vi-
Spre curatirea acestora va ajunge ?
Dar nu gandiam eu,
Dar nu ziceam eu,
Dar nu-mi prepuneam eu,
Dar nu ma temeam eu,
De una ca aceasta ?
Dar de vreme ce, o vrajmasule! sub numele cerestilor
vicle71:gurr,
Ca acestea, a pune ai indraznit,
Alt organ, afara de mine, o ! ticalosule! n'ai putut
afla ?
Dar raii, rautatilor for parta, i cu totii tovarasi a
fi se nevoiescD.
Oh ! Cameleon ticaloase! Ce f!oare in chip imi vei
schimba,
Ca cineva sa nu te c.unoasca, cand tear intreba ?
Ca de clevetea limbilor s scapi,
Ca din gura siconfantilor s te mantuiesti?
De acum inainte umbrele iadului sa te inveliasca,
lntunericul veacului s te captuseasca,
Ca razele soarclui sa nu te mai iveasca,
Ca cunostinta cunoscutiler sa nu te mai vadeasca!
Unde te-i ascunde, sarace,
Unee te-i supune blestemate,
Unde te-i mistui, pedepsite,
Unde te-i ivi, urgisite ?
*
4

lata, muntii striga,

Valle rasuna,
lath, dealurile graiesc,
Campii marturisesc!
 287

clesug spurcat! 0 cinste ocarAta si oaara necin-

. still! 0, Sohnu le, faator de rele si varsator de
sang& Ce ai ispitit oare? Ce spurcat lucru ai is-
pravit? Cum ne-ai vadit In toatk lumea, pe tine
de viclean si pe mine de vanzator? Unde Iti sunt
jurarnintele? 0, Zefs! 0, Zefs! Imaciunea I), care
Iata, pietree vorovesc,
Lemnele povestesc !
lata iarba cu galbenire
Si florile cu vestejire,
Aratand vadesc,
Cu mult glas ritoricesc,
Cu surde sunete tuturor vestesc!
Asupra lucrului, ce s'a Icrat,
Toata fiinta se uluieste
$i toatA zidirea a se ciudi nu sfarseste.
*
* *

Acestea dark toate sub numele tau se pun,

$i sub titlul tau se scriu,
/Wear, cA de bunk voie, pArtas viclesugului nu te-
ar fi aflat,
Micar cA prin nestiinta organ rAutatil te-ar fi arAtat,
MAcar, a lucrul, ce s'a lucrat,
Inima ca nuca ti s'a despicat,
Wear cA in viata ceata jelii acestia de pre suflet nu
ti se va mai ridica!
Oh! darA lucru spurcat la incepatura
$i Inca mai spurcat la sevarsitura!
Dar cerestii, a caror nume cu al meu impreuna s'a
batjocorit,
Viclesugul nu vor tace,
Isbanda nu vor trece,
$i dreptatea a rAsplati,

1) Intinare, murdArie.
288

azi a cazut pe obrazele noastre, tine oare o va

spalact Ce ploaie, ce roua, ce apa a Oceanului va
ajunge la aceasta?
Dar nu gandeam eu aceasta? Dar nu spuneam
eu .aceasta? Dar nu ma temeam eu? Dar, de
vreme, ce una ca aceasta ai facut, alt organ de
Nici s'a lenevi,
Nici va pesti.
* *

Soimul, dupg ce prin multa vreme, nu cu putina do-

soda, bobanituri $i baiguituri ca
acestea dela Cameleon ascultand,
Mai mult a !Oda nu puttt $i in chip ca acesta vo-
roava ii intoarse zicand :
Oh! Hameleon, Hameleon ! Jiganie spurcata I Ha-
meleon !
0 ! Puterile ceresti ! Cate vapsele ai pe piele
Atatea pedepse sA ti dea sub piele !
0, pricaz de necaz !
0, pacoste pricaznicA, Hameleoane I
Balaur mic, $i zmeu in venin, Hameleoane I
Domnul diavolului $i dascalul cacodemonului, Ha-
meleoane !
Fundul rautafilor $i varful viclesugurilor, Hame-
leoane !
Mreaja dracului si painjina tartorului, Hameleoane !
0, rAutatea rautatilor, si viclesugul viclesugurilor,
Hameleoane!
0, duh spurcat de tulburare
Si vifor necurat de-amestecare
Hameleoane !
Cine pustiul, rgutate peste rautate $i pacat peste pleat
a gramadi tea invatat ?
Cine ran! viclesugurilor si amagelile sfarsit, a nu face
te-a indemnat ?
Au to gandesti, osanditule, ca cu cuvinte sicuite
Si cu voroave captusite,
 289

cat pre mine nu ai gasit? Ticalosule! Caci: raii

se nevoiesc lumea s'o faca pArtasa rautatilor for
si pc toti sa si-i faca tovarasi".
0, Hamelcon ticAlosl cum iti vei schhnba chi-
pul, ca sa nu te mai cunoasca cineva, sa scapi
de cleveleala limbilor rele si din aura sicofanti-
Gretoase $i scarmavele-ti fapte vei astupa ?
Au cu acest chip socotesti, ca sub cApAtaiul altuia
puiul balaurului vei ascunde,
Pre care in viclenie l'ai zAmislit
$i in Mutate l'ai nascut ?
Au nu tn'am instiintat eu, 0 umbrele diavoliilor tale,
Din deal peste vale
S'au lungit
$i din zare
PanA peste zare
S'au intins ?
S'incA si acum chip de jele
$i fag de nemangaiere
Imi arAti ?
5i pentru spurcat lucru, care l'ai inceput
$i a-1 sfarsi nu ai putut,
Te faci ca te 'ntristezi ?
$i a sfarsi, zic, nu ai putut, de vreme ce rAutAtile tale,
Nici inceput, nici sfarsit nu pot avea,
lar, ved in lucruri grele, veri usoare,
CumpAna dreptAtii tot va birui.
Care $i pre Inorog, din aceastA nevoie 11 va mantui.
Aug nu tu, viclene. latul dracului
$i unJita demonului
FAcindu-te,
Din malul rautAtilor pandind, de atata vreme a-1 vans
te nevoiesti ?
Au nu tu, spurcatule, pentru muced trupul tau,
Pe pretul nepretuit Crocodilului in dar ai vandut ?
Au nu stii,
CA rautatea statatoare
Si minciuna, picioare n'are
19
290

for sa te mantui? De acum inainte umbra iadu-

lui A. te Inveseleasca, intunericul veacului sa te
captuseasca, ca sa nu te mai loviasca razele soa-
relui, ca sa nu te mai iveti la luinina zilei, ca,
cei cunosculi, sa nu te mai vAdeascal Uncle te
vei ascunde, sarace; uncle te vei mistul, bleste-
$i c'amandoua lesne se poharnesc?
Au nu stii,
Ch }mina viclesugului curand se vecheste
Si in toate partite destramandu-se, rusinea i se
desgoleste ?.
Ce ocara este aceasta ?
(Ocara obrazul, si maiul, capul sa-ti bata 0
Ce diavol spre aceasta te-a atatat ?
Ce drac spre aceasta te-a indemnat ?
Caci : cadevarat, ca vicleanului inima sa destul drac,
15i sufletul sau de prisosit diavol este.
*
* *
Hameleonul, in tot chipul oblicit
$i din toate partile Wit,
Simtindu-se,
Incotro s sovaiasca nu mai putii,
$i ce alta sa mestesugiasca nu mai avii.
lar obraznicia calcan si nestidire meterez obrazului
facand,
Cu mare nerusinare in cuvinte ca acestea rumpse :
Diavolul saraciii
$i Cacodemonul robiii
Aceasta a gandi,
$i A grai,
M'au invatat
$1 spre tot dui a ispiti,
M'au Ind emnat.
Numai, pre cat socotesc, impotriva monarhiilor ceva
macar n'am facut,
Ci, mai vartos, spre placerea si folosul tor, cat am
putut,
 291

male; unde to vei fv1, urgisile ? Iala striga 'nun-

Eli, vaile rasuna, dealurile grilles; campii mar-
lurisescl Iata pietrele vorovesc, lemnele poves-
lesc! Iala iarba cu galbinarea 9i florile cu vesle-
jirea for vadesc, cu mull glas ritoricesc, si yes-
tesc cu sunete surde luturor I Asupra lucrului,
Am silit.
CAci, cea chiarA a vicleanului hirisie
Este,
Ca viclesugul vrednicie
$i rautatea bunAtate sA tie.
De care lucru, n'ar fi fost panel inteatata cuiva tau
s park
Ales celuia, carele dreapta slugA Corbului, $i bun
prieten amanduror Monarhiilor este.
In ce darA pang pan'trata am gresit ?
Cat sub atatea ocAri $i defaimari ma supui?
Pentru binele de obste am silit,
Pentru prapAdenia neprietenului amanduror Monarhiilor,
Cat am putut am nevoit.
CAci, precum zice cuvantul adevArului,
Mai bine este sA piarA unul pentru tot norodul.
Au socotesti, $oime, cA fiara aceia in veci inima spre
prietesug iii va intoarce ?
Ba, dela mine adeverit sa fii :
CA cine in lume ii va sluji,
Pre cat eu i-am slujit ?
Si cine sub soare ii va prii,
Pre cat eu i-am priit
Nime, ma crede.
Caci, pentru atatea slujbe, de mine arAtate,
Nu numai cA zAmislirea Biruintei" mi-au tAgAduit,
$i in loc ce ar fi fost cu multamita de p Atit,
Nu numai ca slujba nu mi-au cunoscut,
Ci Inca $i crocodilului, in veci rob sa fiu, m'a vandut.
Eu dara, o Soime, acum aevea si fara nici o sialg,
mintea inimii mete marturisesc,
$i ce este adevArul aceia grAiesc.
292

ce s'a facut, toata fiinta nu Varseste a se ciudi.

Acestea toate se pun sub numele tau, macar
ea de bund vole nu te-ai aflat pArtas viclesugu-
lui; macar ca prin nestiinta te-ai artitat organ
al rautatii; macar ca inima ti-a despicat ca nuca,
ceia ce s'a lucrat; si macar ca, in viata, jalea din
suflet nu ti se va mai ridica! 0, dar lucru spur-
cat! Dar cerestii nu vor putea tacea, si vor rgs-
pl all dreptatea!
Soimul, dupa ce asculta baiguiturile Hamelco-
nului zise:
0, Hameleon! Hameleon! jiganie spurcatd!
Cate vapsele ai pe piele, atatea pedepse sd-ti dea
sub piele! 0 pricaz de necaz! Balaur mic si
CI viclesugul pentru neprieten, iar slujba pentru
prieten stiu,
Si cat nu stiu, a ma invata nevoiesc.
Nici alt stapan, WA de epitropii Monarhiilor, cunos,: ;
lar pre JO cei cari acestora un tulei a le frange
pandesc,
Eu aceluia cu zdrobirea capului nu ma indestulesc.
Caci pentru parul prietenu'ui, capul neprietenului a
zmulge, vrednicie ester.
De care lucru pre unul ca acela, on unde, on cand
si on cum,
Din gazda vietei in vesnica casA-a mortii, almuta a
mA nevoi, nu ma vor parasi,
lard amintrelea visul meu, dupa talcuire, de nu se va
plini,
lar ceiace precum to zici, de va iei,
Adeca, ca in curanda vreme din 'Alcile crocodilului, Ca
va scapa,
Cuvintele mele pomenqte,
CA viata lui, a multora moarte sarguieste
$i linistea lui cu vremea, Monarhiilor turburare va aduce.
 293

zmeu in venin! Domnul diavolului i dascalul

cacodemonului! Fundul rautatilor i varful vi-
cleugului! Cine te-a Invatat a grarnadl pacat
peste pacat? Au, gandeti, osanditule, ca cu cu-
vinte sicuite i cu voroave captuite, faptele tale
scarnave iti vei astupa? Au, socoteti in acest
chip, a ascunde, sub capataiul altuia, puiul de
balaur? Au, crezi, ca eu nu m'am intiintat, ca
umbrele diavoliilor tale s'au lungit din deal peste
vale i s'au intins din zare panA'n zare, iar acum
imi arati chip de jale i fatA nemangaiata? $i ca
te mai faci ca te intristezi, pentru lucrul spurcat,
pe care tu l'ai pus la cale? Au, nu tu, spurcatule,
pentru trupul tau muced, ai vandut pre Inorog
Crocodilului? Au, nu tii, ca: rautatea statatoare
i minciuna, picioare n'are" ci se povarnesc re-
pede amandoua? Au, nu tii ca haina vicleu-
gului curand se invechete?" Ce diavol te-a ata-
tat? Ce drat la aceasta te-a indemnat? Dar a-
devarat, ca inima vicleanului, destul drat este".
Hameleonul, vazandu-se dovedit din toate par-
tile, ii Wit din obraznicie calcan obrazului, i
rupse astfel:
Socotesc tusk ca ceva, impotriva Monar-
hiilor, n'am facut. Caci: hirisia vicleanului este
sa tiie: vicleugul, vrednicie; .i rautatea buna-
tate". In ce dar am greit, incat ma supui la a-
tatea ocari? Au, nu eti dreapta sluga a Corbu-
lui?
Eu dar marlurisesc, ca alt stapan nu cunosc,
afara de Corb, i nu ma indestulez a fringe
capul, celui ce ar vrea, un tulei, a-i smulge. Iar,
(lava cumva va scapa Inorogul din falcile Cro-
294

codilului, s slii ca multora viata lui sarguieste,.

si Alonarhillor marl turburari va aduce.
Soimul, ne inai putdnd suferi, zise:
Piei de aici, jiganie spurcata i fatarnica
diu fata mea! Tot acela vei fi, cum ai fost, pand_
cc besicandu-te, ca carceii, vei critpa plesnind_
Pre Inoi-og pronia cereascd tot 11 va scapa.
 Partea IX
Norocul it 'adz pe Inorog sd scape. Se refu-
giazd apoi la Ministrul Franfei, unde afteapla
evenimentele.
0 nouei pard pleaca dela Du lai la Brancoveanu.
Acesta trimise pe Uliu (Stefan Cantacuzino) in
.

locul lui Toma.

Cei doi Cantemiri recurg atunci la Mehmet
Celibi, care pentru bani, se insarcineazd sd-i sca-
pe de Racovild fi Brancoveanu. El mai leicuse
acelaf lucru fi lui Duca pentru Antioh; lui An-
Wok pentru Broncoveanu.
Aceluiaf capitalist turc i se adresd fi repre-
_zentantul lui Breincoveanu, cu cererea contrard:
Acesta afla cei Soimul i Ballanul ii ceruserd
mazilirea stapdnului lor.
Turcul se infelege cu Brancoveanu, dar Toma
it scapd pe Cantemir, care fuge la Francezi.
In acest limp i se comunica lui Antioh (Filul)
rd un Turc puternic a sosit, fi poate face orice.
Antioh ii cere mazilirea lui Racovi(a. I se cere
296

sd se lepede de fratele & a, Dimitrie, ceia ce a-

cesta promite. 1 se cere sd se impace cu Bran-
coveanu, ceia ce admite iardsi.
Dar din naprazal, vine Mare Vizir, Caitlin
Ahmed. Dimitrie, este mare si tare. Oamenii tut
Brdncoveanu propun atunci pacea.
 IX

Asa dar lumea, dupa vrajba neprietenului ce-I

gonia, menia Inorogului, tot ceia ce mintea poate
afla mai rau. Nadejde nu-i credea nimeni de sca-
pat, caci furtuna era greu de mutat intealt chip.
Dar. norotul, de multe ori, cu un ochi rade,
-cu altul plange; cu o mana trage, iar cu alta im-
pinge". In care chip, si cu Inorogul se vede, cg.
se juch. Caci, precum mai sus s'a pomenit, peste
nadejdea prietenilor si a neprietenilor scapase,
doar cu putina suparare, dar nebetegit, din fa-
cile Crocodilului si din viclesugurile Hameleo-
nului.
Ducandu-se deci, dupa aceasta, la locurile sale,
isi facia path mai buna ca inainte. Caci: ca. si
dobitocul, care cade in groapa data, alta'. data
de departe o ocoleste".
Asezandu-se acolo, dupa Primejdia trecuta, si
mintea i se aseza, puind chiteala lucrurilor sale
in cumpana socotelii. Isi aducea prin urmare a-
minte, una eke una, toate dintr'un inceput. Po-
inenea viclesugurile Hameleonului, cele facute
sub magi juraminte; socotia vesnica vrajba si
nemutata vrajmasie a amanduror Monarhiilor;--
Tedea siiala 1) si slabiciunea prietenilor adevarati

I) Fereala.
298

spre ajutorinta sa, (caci focul Incearca aurul si

primejdia pre prieteni").
Pe langa aceasta vedea cumpdna lucrurilor
foarte potrivnica sie, cunostea si sortiul sau ra-
mas pe loc, sa temea ca acesta sa nu-si fi Imp li-
nit Inca toata mania impotriva-i. Privea, mai
ales, .pilda aratoasa in oglinda luminoasa a ne-
prietenii, si ajunse &Ali aleaga viata intr'alt chip.
De fereald, asa dar, cauta alta aciuiala, ca a-
colo sa poata astepta in liniste schimbarea vre-
milor spre o alta fata. Si isi aduse atunci aminle
de vechiul sau prieten, Cucoful EvropeilyViin-
du-1, ca nu avusese nici un amestec la adunarile
trecute, de vreme ce Pasarile Oceanului nu lua-
sera parte la acele adundri; asemenea, stiindu-I
atat de bun strajuitor noptii, Meat nu poate um-
bla jiganie vanatoare, sau cadea vre-o frunza,
fare tirea lui.
Cucosul acela locuia Inteun munte inalt si
mare, de uncle se vedea raspantia a patru cai 2 0
putea tine straje In toate partite. Locasuri avea
multe si Intarite si cu tot felul de pomi roditori,
de sub radacinele carora curgeau ape red. Buna-
tatea locului ca acesta, oricat s'ar cerca, nu s'ar
mai alla.
Inorogul scrise deci, carte ca aceasta. dare
Cucos:
Vechiului fi neclatitului prieten, Cucosului ev-
ropeesc, Inorogul de Criv At8), sAnAtate zice:

I) Solul frantuzesc.
2) Stavrodroinis la Galata.
3) Inorogul de la Nord. (D. Cantemir).
 299

Nevoia lucrurilor intamplatoare a scornit

Intro muritori indemanare; indemanarea vine din
simpatie; simpatia este fiica asemanarii si se
naste din dragoste; iar dragostea intemeiaza pri-
inta si tine necurmata bunavointa: Prietesugul
intre muritori este dar lucre prea minunat, de
vreme ce chipul, de care mai inainte nici cunos-
tinta, nici stiinta n'ai avut, II faci, de ()data, din
strain, al tau; in scurt, to esti inteansul, si el
In tine".
S'ar cadelt deci cu aceasta pricing, ca priete-
nia noastra, de demult intemeiata, sa dea acum
roada si dragostea, viptul. Caci: precum copa-
cul Cara roada de alta nu face, .fara numai de
foe, asa i prietesugul, fara cele ce urmeaza dela
el, nu face decal colachii i lingusituri".
De vreme ce micsorimea trupului men nu
poatc afla salas in eapte munti Si seapte vain ,
i aceasta, nu din firea mea nestatatoare si ne-
ak.ezata, ci din vrajmasia neprietenilor mei, cari
n'au lasat poteca necalcata, cale neumblath, vale
neIncercatii, varf nesuit, munte necovarsit, camp
Tiecutreerat si deal neinconjurat. Ca'ci: Rilutatea
clesfranata este mai-repede decat piatra din cer
aruncata". Asa in cat ear puled zice: m'as sul in
.cer, dar acolo sunt caini; in fundul marii, m'as
cobora, dar acolo sunt Du lAi; in munti, Cotei;
In dealuri, Copoi; in campi, Ogari; in stufuri,
Sampsoni. In tot locul sunt falci deschise, guri
caseate si colti ranjiti, ca si cum ar fi fost Impii-
nati si samanati.

1) Tarigradul.
300

Un corn, In loc de aril* impotriva a atatia

vrajmai, i patru picioare de fugA impotriva a
atatia gonai!
Socotind bine, n'a mai ramas alt leac deck sa
las voia fortuneil), pans se va parasi ea singura
de a ma prigonl.
Aa ca, pe mine, pe care nu ma uncap loeuri-
lor, incapa-ma largimea maidanului dragostei
tale. Deci sub acoperamantul acestei dragoste
aciuindu-ma, va ramane, ca i eu, la randul meu,.
cand fortuna ma va servi, sA fiu dator a face ras-
platire precum voi putee.

Cucoul, cetind slovele Inorogului, cad acesta

stia cants in glasul lui2), trimise indata pe until
din Cucoii sai, prin locuri tainuite, i ii porunci
pe Inorog la lacaurile sale sa-1 aduca. Inorogul,
dupa multumita, se scull i se sul la salasurile
Cucoului Evropei, unde li petrecti, catava vreme
viata cu mare linite. Gael: in primejdiele mari,
putina rAsuflare, o socotesc patimaii drepl mare
I nite".
far pricina ascunderei acetia a Inorogului a
fost aceasta.
Hameleonul, vazand cA Inorogul a scapat tea-
far din falcile Crocodilului, i ca el a ajuns vi-
clean dovedit tuturor i mai ales mascarit de
Soim, din' ininiA rea, rAu gand purcedand" iii
prabu1 asupra Inorogului toate rautatile, ca pre
iiite dulai turbati. Aa ca, deindatA ducandu-se

1) Fortuna.Noroc.
2) t1a latIneqte.
 301

chlre Du lai si Cotci, cu glas spurcat astfel le

vorovl:
.Inch de demult aveam prepus asupra. $oi-
mului, 1i precum v'am povestit povestea Moliii,
el nu se aria cu dreapta inima In slulba stapani-
lor nostri. Acura lath eh se vede, ca el i cu Bat-
lanul, au facut slaturi asupra Corbului. far prin-
derei Inorogului, nu numai nu i-a tinut cap, ci
pre sub many inch s'a nevoit, pre cat a putut,
si l'au urcat pe prietenul nostru in scaunul vie-
tei. (Jigania era Invatata a domirl si pre altii
dupa cuvantul ei). Ce asteptati deci mai mult?
Ce mhrturie, mai adevArata, cercati? Ce vreti,
sh v desteptati, dupa ce va va le' in nedezle-
gate legaturi? Nu stiti cuvantul prostimii: ap
doarme, neprietenul nu doarme?" Sau, sh va scu-.
lati, duph. ce tai va plini gandul ce1 raiz? Dar a-
tunci, ce folos?
Acura deci, de ma credeti, de lucrurile Soimu-
lui si Batlanului, sh scrieti Corbului, ca sh ridice,
cu un ceas mai inainte, piedicele dintre noi. Chci:
.,iscoada neprietenul de cash se aseamlajt cu
glavatina cantarului, care arunch cu micsorimea
ci, mai marimi In sus". $i, sau sh trimita altii in
loc, on sh lase lucrul asupra voastra. Caci a-
tunci, am eu un mijloc de maestrii, cu care vom
vede' sfarsitul, duph pofta noastra.
Boratura Hameleonului placit Du tailor, Vii, ne-
cautand mai mult lnainte on inapoi, carte in-
tr'acest chip scrise Corbului:
Corbului, mi/ostivu/ui nostru sthpan, Ogarii,
Coteii i tori marii si inicii Du lai, plecaciune 5i
sanAtate.
302

Mai zilele trecute facusein scire pre scurt

despre unele spurcate socoteli ale $oimului
Batlanului. Acum, adeverindu-ne Inca mai var-
tos de aceleasi, Indraznim a da Monarhilor in
stiinta, ca dupa multe zbuciumari, ajunsesem a
aduce pc acel cap de neprieten pana la falcile
Crocodilului, de unde scapare nu mai avea. Insa,
peste asteptarea a toata lumen, $oimul i Batla-
nul, alaturandu-se lui, s'au nevoit in tot ce au
putut pentru scaparea sa. Iar, pe noi, ea si cand
am fi facut un rau prea mare Monarhiei, ni-au
stupit1) In obraz, toate ocarile lumii.
Deci, noi ticalosii, ca niste drepte slugi, mar-
turisim ce este adevarul si zicem ca: moartea
In slujba stapanului este mai fericita, decat viata
fericita dela neprieten". Si deci, pre cat putem
eunoaste, $oimul, ti Batlanul de se vor afla mai
mult Intre noi, nu numai ca ne vor face tot soiul
de piedici, ci vor duce Statul la marl primejdii.
Iar de ar fi ca acesti doi sa lipseasca, avem buna
nadejde, ea in curand, cu maiestriele noastre in-
tinse, de coltii noslri Inorogul nu va scapa-.
Corbul, nu se turbura putin de aceasta carte,
mai ales ca si dela altii auzise aceleasi lucruri.
Cad. picatura ades cazuta despica piatra, iar
sicofandia Mime. Asa ca trimise lndata in lo-
cal $oimului pe Uliu, cu porunca ea $oimul sa
se Intoarca, fiind trebuitor la alte vanatori. Asij-
derea porunci Batlanului sa se paraseasca a mai
umbla sprin garle.
$oimul, dupil luarea acestei porunci, stata cat-

1) Sculpat.
 303

va in ehibzuiala i nu intra in putina chiteala.

Merge-voi lnapoi, dupa poruncA? au, nu voi mer-
ge? socotind, ca unele, din cate an par'a't Du laii
l'iind adevarate, pi despre can avea numai pre-
pus, puteau totusi sa fie descoperite. Cad: vicle-
sugul, cand infra. In gaud, titiieste ca Soarecele;
iar cand este descoperit racneste ca Leul". Deci,
scornind cateva pricini de zabava, scrise carp la
Brehnace si Cucunos, sa afle pricina chemarii
lui. Aceslia ii detera raspuns sa nu poarte nici o
grija, caci, de si Corbul are epitropia Vulturului,
nici o pasare nu va primi Ca acesta sa pule
9101 pe capul Soimului.
Intr'aceste zile sosl i Uliul, care, impreunan-
du-se cu Dulaii, Rasul i Hameleonul, la slat sta-
tura pentru prapadenia Inorogului. Rasul cu
Hameleonul, dupa pestriciumea for aveau multe
rautAti 1 viclesuguri. Hameleonul slobozi deci
Indata duhul spurcaciunii:
Eu, me/stesugul inagiei, Inca dela vital -meu,
aparul, l'am invatat. Stiu deci o vraja, care, Si
din fundul pAmantului, l'ar aduce pe Inorog. A-
ceastA vraja a lost scrisii in stele de Vulcan, cand
a vrut sa prinda, asupra curviii, pe Afrodita en
Marte. Cine II poate cell deci, mreje va impletl,
din cari nu este cu putii4a a scapa cineva, oricat
de tare ar fi. Dar imi mai trebuie un alt chip,.
care se afla aci, si fora care nu pot face nimic.
Se dusera deci cu to,ii la acea jiganie dintealta
Monarhiel), careia ii spusera intai povestea 1i-1

1) Mehmed Telepi, capitalist to -c, unul din cAmAtarii Domni-

turner de pe vremuri.
304

rugar4 apoi sa le mrejeasca o mreaja, cu care sa

poatt; prinde pre neprietenul cel iute.
Jigania, a cArui nume se cuprinde in numarul
1130, auzind stihurile for plAcute, intreba care
dintre jiganii tine partea Inorogului.
Afara de Fil, pe altul nu stim, raspunsera ei.
Atunci jigania, belindu-ii buzele, ranjindu-si
dintii, si clAtinand din cap, zise:
Dar Soimul si Batlanul, mai zilele trecute.
viind in numele tuturor prtsarilor, mi s'au regal,
ca sa le impletesc o vraja, cu care sa poata \Ina
Corbi. Au, si Corbul este impotriva voastrA? (A-
tunci abia se adeverira de povestea Moliii, dar
o trecura sub tAcere). Dar, de vreme ce Filul se
tine de Inorog, am a va pune inainte altceva,
care primind'o, voi putea i eu implt1 vraja. SA
titi, ca odinioara am impletit i Vidrei o mreaja,
cu care au prins pe Fil, dar nu mi s'a Wilt plata,
i atunci am intors vraja $i a cAzut in mreaja,
(Musa. Apoi si Filul, netinandu-se de cuvant,
i-am Iuat vraja de deasupra lui si am pus. pe
capul CAmilei. Deci acum, dacA va luati daLoria
Vidrei si a Camilei asupra-vA, voi impleti inreje,
cu can sa prindeti pe Inorog. (Norocul bietului
Inorog era s plateasea mereu datoriile altora:
mai inainte cea a Hameleonului cAtre Crocodil:
acum cea a Vidrei i Fi lui ciltre Vrajiloare .

Du laii si ceilalti atunci se apucara de platrt Si

se legara cu jurAminte vartoase.
Spurcata jiganie, Incepand apoi a bolborosl din
buze, cuvinte cu multe silabe, descantA descante-
cul asupra Inorogului. Iar Rasul i Hameleonul,
ingenunchiati inainte -i, I i stergeau gura de spu-
 305

ma cu cozile Du Jailor si i se Inchinau ca la un

Boz. Crtci: icoana bozului si vraja vrAjitorului,
precum au la intelepti tot aceiasi ocara, asa si
la nebuni au o aceiasi cinste". Iar dupgi aceia,
plecara veseli, stiind vraja sigurg..
IarA, nu dupA multa vreme, sosirA 5oimul si
Batlanul. (Soimul neintelegand limba jiganii, a-
duse pc BM lan almaci). Acestia spusera Vraji-
torului sa parAseasca vraja asupra Corbului, de
()area lucrurile s'au mutat In alt chip.
Jigania vrAjitoare InsA, sau intr'adins, sau din
nesocotinta, spuse 5oimului despre mrejele; pc
can le impletise asupra Inorogului. $oimul, au-
zind aceasta, nu mai state acolo mult, ci iesind
indatgi, dete de stire Inorogului despre cele, ce
se puneau la cale. Si mai aminti, ca sA-1 tie pre
el vesnic de prieten, cu toate ca pleack chemat
de Cork: Indargit.
Inorogul, la randul lui auzind acestea, se suise
(precum s'a spus mai inainte) la lricasul Cuco-
sului, uncle avea pasune, ape limpezi, pomi cu
roade si altele din belsug..Acolo isi petreeea viata
in fel de fel de desfatari, si se afla farA nici o
grijA,traind in toata linistea. Un singur lucru it
lipsea: depArtarea locurilor sale; un singur lucre
11 mahnigt: norocirea neprietenilor lui. Dar, ne-
pulami intoarce fericirea din loc, alese astepta-
rea; caci: cel mai bun dascal este vremea".
Inteacestea, una din jiganiile strAine 1), care
nu aveA loc nici intr'o Monarhie, venind la Ino-
rog, ii aduse veste ca aceasta:

11 Tefterdarul Firari Hassan.

20
306

In partile noastre se afla o Vrajitoare, ,

care, cu vrajile ei, Intoarce apa in piatra si pia-
tra in apa.
Filul, auzind de numele ei, s'ar fi dus la ea,
si cat e de mare la trup, p'atatea plecaciuni. i-a
facul A rugat'o apoi en indesate lacrimi si sus-
pine; sa-si arate milostivenia cu dansul, sa-i vra-
jasch si sa-i Impleteasca o mreaja spre vanarea
Struto-camilei. Iar de 1 se va intampla aceasta,
se legs, cu mari juraminte, sa -i faca plata in
scurta vreme. Caci: scapatatul la minciuni si
lacomul la juraminte iii dau foarte lesne iniina ".
Jigania lacoma, nu. atata pentru umilinta, cat
pentru juramintele ,Filului, se prinse bucuroasa,
insa cu o singura socoteala: a se lepada de to-
varasia Inorogului. Filul, in mirarea Intregei zi-
diri a lumii, Iii dete cuvant, socotind dosigur a
viclen' viclesugul si a amagi amageala.
fns Coate fury in zadar, caci vraja nu se
prinse, iar Vrajitorul ii spuse, ca de vrea sa-i
iasa vraja, Intai cu Corbul prietenie sa faca si al
doilea sa se paraseasca cu totul de prietenia Ino-
rogului.
Filul, saracul, din prostia inimii, sau din la-
comk. vanatutui, era impins spre strCunbatate
ca aceasta. Pofta cinstei orbesle inteatat pe cei
ce o doresc, Inca pentru rasul unui ceas de as.-
tazi, nu socoteste plansul unui an ce vine". Mai
mult Inca, Filul sa jura, ca, de l'ar sti pe Inorog
unde se afla, ar da, el singur, stire vanatorilor.

1) Marele Vizir LiIihdar sau Damad-HusseinPasa, cumparat

de Hrlincoveanu, ca sa-1 scape de Dimitrie.
 307

$i adhoga, ca, inteadevar, cunoate, ca pricina

tuturor turburarilor celor doua Monarhii este
Inorogul, iar ca atata cat acesta va sera, celelalte
nu vor putea rasufla.
Inleacest chip Filul pre Vrajitoare i Vraji-
loarea pe Fil, credeau cu siguranta a se putea
Vrajitoarea credea, di de va vana pe I-
norog. Ii va lua pretul dela Du Lai; iar Filul
chibzuia, ca de va vana pe Struto-camild, Corbul
spr( pace Yl va cauta, vrand nevrand.
Iar toate acestea se spulberara in aer. Intr'acea
vrem( se ridica o jiganie mare din Ostroavele
medilerane 1) a carei vraji i mreji Pura atat de
tari incat pe toate cele intinse de celelalte jiganii
le rumpse, faramandu-le. Iar Inorogul, vazand
ca chipul Vrajitoarelor s'au schimbat, i vrajile
spre alte descantece s'au mutat; aijderea, va-
zand mrcjile, intinse lui, rupte i destinse, se so-
coti faro nici o grija i se duse la ale sale, cobo-
ran du-se dela lacaurile Cocowlui.
Rasul, Hameleonul i Du tali, luand tire la
randul for despre aceslea. nu trasera putina
frica. Deci Incepura a ceti alf a vita dela inceput;
a Inturna sfaturile, a rasturna voroavele, a avail
gandurile. Cernura neghina de grau, dar nu pu-
tura alege bobul de mazare. Gramadira, vra-
fuira, aruncara, scuturara, spulberara, vantura-
ra, dar se lasara, obositi, a desparti pleava de
graunte. $i atunci: Vail i iar Vail
Bolnavul se insanatoeaza; neprietenul se

I) Calaili Ahmed Pala, noul mare Vizir, prieten al lui Di-

mitrie.
308

invartoseaz5.; lancedul se intepeneste; slabul isi

sprijineste pasul; mai mortul se scoalli i ne 0-
moara, pre noi, pre cei vii!!
Atka vreme de osteninta; atata multiple de
pagubil; siroaiele de sudori; izvoarele
i altele, can se duc in vent si In desert!!
Iata Inorogul la camp, MI% fHca! Iata.-1 la lo-
casurile lui fAra dodeialal)! Iata-1 cu toate pe
voia lui, fara indoiala! Iata, lui vremea lina;
noua turbure! Iata vrajitorii i mrejitorii, ori ne-
putinciosi, on necredinciosi, on nestaruitori la
lucru, on nestatatori la cuvant!
Intr'un cuvant n'a mai Himas nildejde in M-
illie.
Bine ar fi, deci ca Monarhia noastra sei pule
ally chiverniseald; jigania aceasta sd fie domolita
cu bland* si cu biniforul, nu cu Mut. Cad:
Iata, ne batjori toti vanalorii; ne sparcul toate
mrejile; ne sewage toate trudele in zadar si bate
mestesugurile in dar! Wit e a inceput a se
largi la local lui, iar pe noi a ne stramtA! $i eine
poate sti, care va fi sfarsitul?
De multe ori, cel neasteptat vine, .i aduce ne-
mutate primejdii la toatit Publica, nu numai la
cele private. Deci, i noua ni se cade sa urinam
folosul eel de obste si nu voia unuia. Caci: Mire
muritori lauda cea mai einstes% i adevarat6 nu
se poate agonisi, deck cu folosul a toata Pu-
blica".
Duldul cel bdtran2) zise:

1) Nevatamat.
2) Caramanli, Postelnicul, unul din capuchehaiele muntenegti.
 309

Dupa cum socotesc eu, trebuie sa spunem

Corbului tot adevarul lucrului, ca doar va pune
si el sfarsit tuturor pizmelor lui. Cad: de multe
on batul isprAveste, unde cuvantul nu poate is-
pravi".
De cuvintele acestea Rasul hohoti, iar Hame-
leonul fasal. Unul le talcuia in ras, altul in vis
si ca si cum ar fi lost sfaturi de batjocorii, le
mascariau. Stiau ei bine, ca muruise chipul ade-
vArului cu vopseala minciunei, si a se intoarce la
chip luminos este peste putinta.
Si asa Incepa, intre Nlinatori, focul galcevii
si al dihoniii. Iar Du lout cioMnesc incepft si el
a MI-A in acest chip:
Destul, o Jiganii, ati amestecat Monarhiile;
si ati aprins intre ele iasca vrajbei! Puneti-va
hotar si tienchil) rautatilorl Parasiti-va a alca-
tui clestele strainbatatii in manta lAcomiii! Nu
v'ati saturat, CA de 40 ani, loviti in Monarhia
Leului ca valurile In tarmuri? Iata la ce risipA
ati adus'o! Vreti oare sl Monarhiii Vulturului sA
cantati acelas cantec?
Au, nu cunoasteti ea rautatea nu poate sAviirsi
think? Nu socotiti, ca ar trebul, schhnband to-
tul, sA asteptam schimbarea vremurilor? Cad:
a stupi spre vant, sl piatra a arunca la deal. a
lost inteuna fapta nebuneascV.
Infocat oarecum si atAtat cu mare manic, Rd-
sul, zise cu cumplita urgie, contra Dulaului:
0 cap de hartie, cu creer de aranla! 0 sac
de matasa, plin de filschie! 0, ferice de Monar-

1) Tienchi=capAt
310

hia voastril, cand va yeti pune nadejdea in cre-

dinta Inorogului! Au, pasarile ar judeca mai a-
clevarat pen Um lucrurile dobitoacelor, decal ele
singure?
Nu orbul, ci cel cu ochi judeca vapselele. 0-
chii nostri sunt deschisi in trupul nostru, iar ai
vostri In al vostru. Nimeni nu cunoaste casa al-
tuia mai bine ca a sa.
Noi slim ce icoana poarta Inorogul pe dinaun-
tru si ce idol arata pe dinalara. Noi ii tim si fi-
-catul dinteansul, caci cu el am trait. De aceia
not suntem adeveriti, ca gandul lui se poarta nu-
mai spre risipa Corbului si prapadenia Monar-
hiii Vulturului.
Si apoi cu ce minte socotiti, ca el va uita i va
Merge din tabla inimii sale toate cate a suferit
dela not?
Degeaba, cred, ca socotiti astfel, i trebuie sa
parasiti gandul prieteniii. Dimpotriva sentinta
'nett este: Deceit prietesugul cu prepus si as-
cuns, neprietesugul este mai de folos vietei; caci
vrajba fiind la iveala, tine paza fata de vrajmas,
totdeauna treaza, iar altmintrelea somnul In lea -
ganul IngAimArii ne va adorml".
Acestea toate nu le ritorisia numai spre im-
piedicarea aezamantului Dulaului, caci cu greu
incredintare putea gasl, ci, mai mull, spre a 1m-
piedica pre Corb de a lua cunotinta, din catalo-
gul lnorogului. de multe viclenii ale lor, (ceia ce
s'a si intamplat). $i argumentuirea lui era mai
mull. pentru ca sa impiedice raceala aceluias
Corb. fata de multe ale lor.
 311

Dar Du Mill cel &NMI' astfel raspunse la ca-

zania Rasului:
Bine ne zici, o Ras de ras! Suntem capete
de hartie cu creeri de arama si In saci de ma.-
tase purtam gunoi scarnay. Cad, de nu eram
asa, nu Impleticeati voi pre Monarhul nostru in
lingusiturile voastre. De 40 ani, asa v'am cunos-
cut, asa sunteti; iar scum, ca cei far. creeri, In-
sfarsit am sfarsit. Cad: a gresi, o data si de
douti on intr'o materie este al muritorilor; iar
a ramane neparasit in mijlocul neindreptarii
este lucrul celor Ears creed". Pans cand deci
cu spurcate fapte si rele indenmarif Pana cand,
prin scarnave organe ca voi, sa mergem la pra-
padenie! Cad cerestii au varsat urgia peste noi
numai pentru faptele noastre rele. Cad: faptele
rele, sunt ca si tesla, care ar lovi Ears socoteala
si ar darama tolul ".
Asa dar ajunge, o Jiganiilor! Cu untdeleinnul
pizmei voastre ati atatat pojarul rautatilor in
toata lumea. Lasati sfaturile, nu mi le mai da'i.
caci ele ni impletesc cununi de spini si bra.'tari
de lanturi! Fie creerii nostri cesti de arama, dar
neciocanite de clevetiturile voastre. Aveti voi
creeri de aur, noi pastram pe cei de arama. Pas-
trati pentru voi basmele voastre cele obraznice,
cad noi vom intoarce petele voastre negre in
rosu 1), si nici Camilopardalul nu le va putek
spala, cu tome ca ar purta in tidva lui apa vie
si apa moarta2). Deci treburile Monarhiei noa-

1) A acoate viclquzurile de ruOne.

2) Puterea de a face bine tri ram
312

sire, de azi inainte, noi ni le vom cauta. Ca'utati

si voi, de ale voastre!
Hameleonul cu Rasul, vazand a se izgonesc
din tovarasia vanatorilor, pusera sfat in doua
chi puri.
Cel dintai era, sA dea de tire Pardosului (care
se Meuse inteaceastA vreme jiganie mare 1 pA-
tea Struto-camila), precum cA in Monarhia Vul-
turului sortii merg catre pace. Al doilea, ca sA
se duca Hameleonul la Corb si sA amestece lu-
crurile cat mai molt si pre acesta impotriva Soi-
mului sa -1 atate si mai tare, iar paces Du tailor
sa arate, ca nu va fi de nici un folos. Iar de nu
va putea face nimic cu minciunile, sA se dila la
Monarhia Leului, sa strangA suma, pentru plata
mrejiloi din Munti.
Cum hotararA, si carte ca aceasta trimiserA
catre Pardos:
In tire sA vA fie di lucrurile noastre nu
se afla In statul linistei, de oarece Vanatorii Mo-
narhiei \'ulturului au Inceput cuvinte pentru tra-
tate de pace. Pre noi ne-au lepAdat de toate sf a-
turile noastre. Astfel stand lucrurile, cautati a-
colo de este cu putintA Monarhia noastra singura
sA se staruiascA si singurA sa se lupte impotriva
atator vrAjmai. SA fiti sAnAtosi, si sa ne lnstiin-
tali si pre noi".
Dupa aceasta Hameleonul apucA spre Monar- .

hia Vulturului. Dar calatoria fi va fi in zAdar,

caci Soimul ajunsese acolo, la mai mare cinste
ca la inceput. Intr'adevar, ajuns acolo, Hameleo-
nul, nu numai ua sa intre, nu numai gaura sa
incapa, dar nu gAsi nici crApaturA sa priveasca
 313

cu ochiul. D'apoi Inca sa mai afle vreme de scor-

nit ceva Impotriva Soimului!...
Neputand deci face nimic impotriva Soimului,
mai ales, ca din fire Brehnacea i Cucunozul a-
veau antipatie pentru Haineleon, se apucA aCesta,
cu tot solid de spurcate sicofagdii i viclene n-
paste a Inegrl pre Fil i Inorog catre Corb.
Acesta, deprins a pleca urechea, se abate de
la sfatuirea adevaratilor lui prieteni, scrise de-
iznoava carte, catre Vanatori, prin care le po-
runcia cu Axle, ca neparasindu-se de tratate de-
pace, sa. Intinda tocmai acum laturile spre prin-
derea Inorogului.
Pre Fil pot s-1 paraseasca, de vreme ce nu
poate trece peste voia Vrajitorului, i de vreme
ce acest Fil ii este neprieten din pricina altora.
Dupa ce Hameleonul ark semand, grapa. se-
cera, treera i vantura, cera voie dela Corb sa
se duca spre Monarhia Dobitoacelor.
Corbul, cu multe daruri, ii dete i voia sa se
duca unde va vol.
Hameleonul, ducandu-se acolo, ceia ce a lu-
crat, se va povestl la locul sau.
 Partea X
*oimul se intoarce la Corb, uncle ii cere sfi
lermine cu vrajba contra Cantenzireftilor.
Un discurs intreg desvelluie politica Corbului
-in chiar Ma acesfuia, dupd cele destainuite de
Cantemir.
Brancoveann da ordin atunci de pace cu a-
.cesta.
 X

Hameleonul, asa dar purcedand de acolo spre

Monarhia Dobitoacelor, $oimul se apuca a aseza
lucrurile Batlanului catre Corb, pentru ca sa
dovediasca pe Hameleon de .mincinos sa in-
tariasca credinta sa si a Batlanului, precwn si
vrednicia Inorogului. Hameleonul zisese catre
Corb, ca Batlanul asupra acestuia sa se fi legal
in prietesug cu Filul i Inorogul). $oimul cerh,
ca sa dovediascA credintd Batlanului, sa-1 theme
Corbul pe acesta la dansul. De va vent, va do-
vedl, ca ii este prieten; tar de nu, nu. Apoi alte
cuvinte ale Soimuhti furl aceslea:
Lucrurile firesti, adica orice se vede, se
shnte i se intelege, ar fi datorite la patru pricini,
dintre can trei sunt fizice i una etica. (Unii in-
valltori o pun si pe aceasta din urma intre pri-
cinile fizice, dar nu au dreptate).
Cele fizice sunt astfel, Meat, faro voia lor, ur-
maresc, ceia ce Firea le-a dat, in afara din so-
coteala celei dintai pricini. Ele nici nu schimba
nimic, de altfel, deck doar rata lucrurilor. Ast-
fel, atomii, can se invartesc mereu; planetele, si
asa mai departe. Toata pricina lucrurilor fizi-
cesti este deci a pricinuitorului dintai. Numai el
ti spre ce sfarsit merg toate.
316

In cele eticesti insa pricina ramane, caci acolo

toate lucrurile sunt facute cu socoteala, deci cu
voia pricinuitorului i spre un sfarsit.
Si sa nu crezi, ca socoteala mea este sa-mi
vand noua mea filosofie, in care incepe soco-
teala cui slujeste sfarsitul pricinii, ci numai ca s
vezi, ca fiinta ta este alcatuita din fire si peste
fire din dotty parti, din cari una e cu socoteala.
Caci: precum canna este la Corabie, zabala la
cal, asa si socoteala la intelegatori".
Asa dar in toate faptele tale, Corbule, o soco-
teala trebuie s ai si un sfarsit trebuie sa le pui.
Caci: precum socoteala rea duce la eel rau, asa
i cea buna, la cel bun duce 1).
Acura deci is aminte pune in socoteala ta,
care va fi sfarsitul atator rascoale si turburari?
Iar de este vre-o unul, cand si cum va sa fie?
Tata amandoul Alonarl> iile s'au scuturat din pa-
tru path; iath lucrurile Publicei noastre s'au ple-
cat spre groaznica risipa! Asteptand ridicarea.
ne soseste caderea i dupes socoteala mea nimic
desavarsit nu este chitit 2). I\ of nu suntem decat
niste calatori si trectitori, niste atomi cari vesnic
ne schimba'm vesnic, si din cari nu ramane decal
sfarsitul, adica ce trebuic sa fie bun pentru noi.
ulturi ne -ant tinut; iar Liliecii ne-au batjo-
corit mai zilele trecute! Lei ne-am numit; iar tan-
tarn rii musitele ni-au aratat de toata ocara! Ne-
pulandu-ne pune cu cei mici si slabi, ni-am apu-

1) Acea0 preocupare a cauzalitAtii al liberului arbitru, revive

mere u.
2) PlAnuit.
 317

cat dc lupta cu jiganiile inai marl si inai tali.

Pre Inorog gonim; pre Fil it izgonim; Lupului
i-am siruit circalamuri, din can sit nu mai iasa;
pre Ciacal nu-1 numim in numarul jiganiilor;
pre Caprioara salbateca o socotim parca nisi
n'ar avea duh de vietuitoare. Au nu sunt acestea
mai mult decat Liliecii? Au nu sunt mai vrednice
decat mustele? Caci: ochiul mandriei vede pre
Leu, soarece; ca mai pre urina s simta pre soa-
rece, leu".
Deci, on tine cu socoteala, trebuie sa ne spuie:
ce sfarsit vom culege not din toate aceste lucruri?
Si on tine, on cat de tamp ar fi, vede ca este
sa se urmeze din rau, tot rau.
Iai tu, Corbule, din pizma, te pui impotriva
Celui cc ti-a daruit socoteala, caci el ti-a dat'o
spre binele tau, iar tu o intrebuintezi spre raut
tau.
De uncle urmeaza, la urma urmelor, ca Silo-
gismul, pe care l'ai alcatuit in Barbara, se in-
cheie acum cu: Cral cra! cral i nu numai dupa
aceasta istorie, scrisa aici, te afli Corb; ci asa
esti, cu trop, cu suflet.
far cu, ca adevarat prieten, gi chiar rudenie,
nu m'ain sill a-ti povesti, cele ce cu ochii am
vazut; cu urechile, fara prepus, am auzit; cu
mainele, Tara grey, am pipait.
Ti se cade deci ca, din livada inimei talc capa-
cul pizmei, cu radacini strambe, sa.-1 arunci,
caci Monarhiile acestea doua, precum stim din
batrani, istoriile ne povestesc siL ne rasuna in
urechi ca dobele si ca clopotele, n'au trait multa
vreme legate intre ele, cu toate ca, de multe ori,
318

Epitropii for erau frati on neamuri; iar nenoro-

cite, ce au fort din aceasta pricing, eu, ea fiziog-
nomist, vad pe fetele lighionelor, ca n'au lost
nimic, pe langa cele ce vor veni.
Pardosul, Rasul, Hameleonul i Veverita yi
toata semintia, cari se arata atom prieteni Struto-
camilei, clupa parerea mea, cred ca nu voi
iei mincinos, o vor scoate pe aceasta cu carte
de pail in teatrul lumii. Au, nu ele ne probozese
la toate starvurile cu haraituri? Au, nu ele ar
dori, ca nici pene sa nu ne mai ramaie? Caci
Impotrivnicul socoteste paguba neprietenului
dobanda, iar scaderea acestuia, adaogire .

Nici neamul Du tailor nu este mai prejos in

rautate ca acestia, macar ca acum sunt partasi
Monarliiei noastre. Acestia toti iii cauta folos
prival $.1 dobanda, si nu cunosc mijloc, cu care
acestea sa nu li soseasca. Acesti Dula" scornesc,
cele ce nu sunt pentru Inorog si atata vrajba.
Pentru Fil, zic, ca. au vazut, cele ce nu and: iar
cele ce n'au auzit, zic, ca le-au pipait. In scurf,
face acestea toate pentru a-$i plati pita, ce ma-
nanca si vor face aceasta mereu.
Acestea deci Intelegandu-le, nu to aniagi cu
rea socoleala, si crede, ca slabiciunea dobitoace
tor, din neunirea lor, va da taria noastra. Nu de
alta, dar nu 11.111V11 dobitotiele, din durerile su-
lerite, sa ajunga a situp, ceia cc nu simtiau. $i
In Vultui sa strige i sa aiba dreptate dela el.
Pentru acestea dar, stergeti ochii din pervazul
zmistiii, 8i pune-ti soroc drum-urilor i poftelor
tale. Iar de nu, asculta adevarul, pe care mil N, oi
nevol a ti-1 povesti, fara lingo ittiri.
 319

Cand l'am poftit pe Inorog la tratat pacea, eel

dintai lucru, ce i-am pus inainte, a fost sa arunc
asupra lui pricina vrajbei, dupa instiintarea, cc
avusesem dela tine. Iar el mi-a raspuns: De
pe ce cunosti ca aceasta a fost pricina vrajbei?
Iar eu i-am raspuns: Pricina se afla in hiro-
graful, care l'ai scris asupra Corbului si l'ai dat
intre Jiganiile $i Vrajitorii asiatici. Corbul, pc a-
tunci ti-era prieten din toata inima. El de atunci
(i -a pazit vrajba. Catre acestea el mi-a raspuns
aba: Dar de va fi o pricina a acestei pricini?
Am raspuns: Voi face ce cere dreptatea. Iar
el: De esti Bata a auzi judetul dreptatii, as-
culla.
In vremea aceia stapanea asupra Dihaniilor
Monocheroleopardalis. El purta inteatat grija su-
pusilor sai, Inca nu ajungeau pliscul Vulturului
i clontul Corbului sa ciocneasca ciolan proas-
pat, ba chiar nici stary imputit. Atunci, pentru
intaia data, in sufletul Corbului scanteia Zavis-
liii se atata. (Aceasta s'a mai povestit ()data .

Monocheroleopardalis, mutandu-se de pc pa-

inant, Inorogul, dupa lege, ramase mostenitor.
Suindu-se la aceasta stapanire, vrut'a cu Monar-
hia veeina a Pasarilor prietenie sa clued. De a-
ceasta a si ineredintat pre Corb, rugandu-1 a
uita eele ce ar fi avut cu parintele sau. Caci:
ntoktenirea prieteniei este a inteleptilor, iar a
vrajbei parintesti, a nebunilor".
Corbul insa nu s'au stidill) a atata pojarul peste
tot cu vielesug, caci pedeoparte se jura, ca se va

1) A se sfii.
320

nevol spre intarirea Inorogului pre locurile lui,

iar pe de alta, atatand Du laii, imprastiind pe
loat lumea, fact) ce putit $i puse pe Vidra pe
.

local mostenirii.
Apucand Urania Vidra, Inorogul i Fi lul fu-
gird in Munti, uncle Corbul 5i Vidra multe goalie
le dadura. Inorogul, bine inteles, aria mijlocul si
pre Vidra lepada din tiranie si aseza pre Fit
in loc
Corbul, vazand acestea, macar ca pipaia drep-
tatea cu mainele, insa rautatea din Corb it faced
orb. Pre Fit cu multe maiestrii i vraji, i inoind
pacatul, it scoase i iarasi bags pre tiranul Vidra
in locu-i.
Vidra, socoti atunci, ca poate sa indoiasca si
rautatea tiranii. Toate dobitoacele le hnprastia
deci in Coate partite, iar unele, luandu-si poalele
in cap, au pribegit in Monarhia Pasarilor. Acolo.
aratand Corbului fArAdelegile Vidrei, acesta in-
sfarsit, facandu-se ca-i este inn, li jurul ajuto-
Huta.
In aceasta vreme sosl veste si dela Bat Ian si
Breb, cari erau in tainele Vidrei, crt aceasta cautil
s faca vraji Corbului.
Corbul gasi cu cale atunci a raspunde la pa-
lima Dobitoacelor, insa li cerit s nu mai tie hl
Fil i Inorog, cu cari avea veche vrajmasie.
Lupul, care era pentru acesti doi mai cu fier-
binteala, se puse cheza., ca vor priori si pazi
pacea cu Corbul.
Corbul, dupa viclesugul salt, arAlandu-se pen -
tru aceasta invoiala, sense carte in mai marele
 321

Ogarilor, sau istoriograful Afroditei1), si ii po-

runcl sa ispiteasca lucru pentru pace cu descan-
tatorul dela lacul dracilor 2).
Si, ce mai multa voroava! In anul 72940, noem-
vrie 104, pacea s'a Incheiat la Grumazul Boului.
Tratatul avea corona, ca Vidra sa plece din e-
pitropie. In acelas an octomvrie in 230, acela
istoriograf al Afroditei, din cetatea Deltei, caci
acolo erau Vrajitorii, scrise carte celor dela la-
cul dracilor.
In aceasta carte (lb:lea de tire, ca, pe cand el
punea pecetile pacii la cetatea Delta, Corbul tri-
misese baer cu descantec Vrajitorilor din Delta,
ca sa prim eneasca pre Vidra, dar s'o Inlocuiasca
cu alts jiganie, anume Struto-camila. Impotriva
acesteia nu putine lucruri facuse istoriograful.
Corbul mai alerga i. la Aspida Palestinei 3), ca
sale ajunga scopul
Socoteste deci, Soime, zise Inorogul, cate vicle-
suguri impleticite si cate calcaturi de juraminte
faces Corbul catre trei chipuri deodata.
Acestea de altfel le intaria Inorogul i un hi-
rograf al Brehnacii, cazut in mina sa.
Intr'acea vreme, din partite Mesopotamiei, se
intampla sa vie un Vralitor4) prea mare, caci
partile Persiei sunt vestite intr'ale magiii. Filul
i Inorogul, iesindu-i in tale, 1 inspitindu-i vra-
jile asupra Vidrei, acesta primi si se jurul a li-o
implini la cetatea Deltei. Acolo insa. Afrodiseu
1) Ienachi capuchehaia.
2) Tara Lacedemonii.
3) Hrisant.
4) Vizirul Daltaban. (?)
21
322

era mituit de Corb si-i purta cu vorba. Filul tot

mai avea incredere, dar Inorogul, umbland, lua
Mire de cele petrecute.
Filul, afland acestea, se duse la alt Vrajitor sa-i
citeasca in lapte de oaie Si in spate de capr5.1).
Vrajitorul zise, ca hirograful trimis cu multe ca-
puse de singe ) celuilalt Vrajitor, n'are nimicim-
potriva Filului, ci numai a Inorogului. Pe acesta,
dupa cum arata astrolabul3) lui, ar urma sa-1
izgoniasca on ceva si mai ran sa i se intample.
Inorogul, auzind acestea, nu -Si pierdu barba-
tia, spuse Filului, ca 'Ana acum pentru a nu
strica treburilor acestuia, el s'a facut ca nu vede
viclesugurile Corbului. Dar de acum incolo?...
Filul ii raspunse, ca ar fi mare pacat, Baca s'ar
lenevi sa nu lucreze ce va putea.
Insa Filul incepft si el cu viclesugurile, cari
mai pre urma, spre rusinea lui, lesira 1r iveala.
El trimise pe Caprioara de Arabia la Dulai si la
Corb, ca sh-i imbuneze. .
Inorogul, afland Si aceasta, se duse la Vrajito-
rul cel mare si-i povesti, tot ce i se g5.teste, cu
mita Corbului i altele. Ii mai spuse, ca el
venise din munti, ca s5. scape la el, caci viata
i-a riimas in Diana lui.
Acest mare vrajitor doria mreji s facti impo-
triva Vidrei. Si It asigura, sa nu alba grija de ni-
mic. Cat pentru Corb, in curand va putea sa-i

1) Casab-ba0
2) Pungi cu bani.
3) Vechea busola araba.
4) Vizirul Rami-Mehmed, urmul lui Daltaban.
 323

dea aripile acestuia In 'nand, dar mai intai vrea

sa stie.ce platA va avea.
Atunci dada Inorogul hirograful cu pricina la
mana Vrajitorului, care azi ar fi ajuns In cea a
Corbului, si cu care acesta 11 invinovateste de
cMcare de jurAminte.
La incredintarea mea in cele spuse de Inorog,
zise Soimul, acesta adaogA:
Toate se pot Incredinta, fie cu marturii, fie
cu scrisori. De-ti voi arata hirograful Brehnacii,
ce vei mai zice?
Eu m'am Inchinat inaintea adevArului. Inoro-
gul zise, di la viitoarea Impreunare, dovada va
veni.
Vazfind aceasta am intors voroava spre Impa-
ciuire. El priinind aceasta, celelalte le stii, caci
ti le-am scris.
Dupa raspunsul tau, la a doua intalnire, el a
adus i hirograful, la acea intalnire, unde Ha-
meleonul mi-a facut acea ocarA.
Eu, o Corbule, nu mai am ce zice, decal
cc pacea sd se facd 'intre voi".
Iar acum vei judeca, ce a zis Hameleonul si
ce este adevarul, iar ca dovadA, sA chemi si pe
Bat lan.

Corbul, ascultand acestea, trirnise dupa Bat-

lan, dela care adeverindu-se, se domoll si schim-
ba porunca: pre Inorog sA-1 aduca.' spre pace i
sa-1 Intoarca spre prietesug, de vor putea i sa-i
dea raspuns cat mai curand.
 Pa rtea XI

V reijitorul eel mare ajunse 'bud a inchcia intre

loft un armistifiu acolo.
Cei doi Cantemirqti obtin mazilirea lui Itaco-
vita fi Antioh pleacei de la domnia Moldovei,
Acesi vreijitor mare iecise ca din pameint, $i ei
aveau trecere mare la el.
Corbul dada deci Uliului ordin sei 'incheie pace.
Cameleonul ajunse set ob(ie ierlarea lui Dimi-
trie. Uliul ceriz Camilopardalului apoi sei inlervic
pentru pace. Dar oamenii lui Breincoveanu re-
curserd la o amdnare. Alex. Mavrocordal se su-
pdrei foc. Inorogul filth primi.
 XI

Pe acea vreme intre Dulaii din Munti, se afla

si o pasare, foarte credincioasa Corbului. Acea-
sta, vazand porunca lui, mai mult nu zabovi, ci,
sculandu-se indata, se duse la un bun Vrajitor 1
si vechi prielen al tor, pentru ca sa ispiteasch
vraja, sti vindece inima Inorogului, si s'o in-
toarch spre prietesug.
Acest vrajitor era acela, care spusese la Ma.-
tea Deltei, ca peste putin vor face o sama.' Inoro-
gului. Pc acesla deci Lebeida, caci ca era, it in-
treba, iar Vrajitorul raspunse:
tii, ca acuma vraja mea nu mai trece ca
-odinioara, nici n'a camas all Vrajitor, care sti
poata implet1 vraji asupra acestei jiganii. Dcci,
prieteneste vu zic, sa incercati cu el mai bine,
-cad altfel yeti cadea voi invalittuciti in acele
vraji. 1\1 ai mull, dupa cat suntem instiintati, usile
,vrajilor cunt dcschise Inorogului, ba chiar i s'au
aratal si buni chezi.
Lebada, dupa aced raspuns, se duse.
Iar Inorogul, stiind pe acesl Vrali tor cu Icicle
implelicite si fara trecere, trimise la el si lega

1) Casap-ba;a.
326

prietesug, pentru ca, mai tarziu, cand i s'ar in-

toarce norocul, sa nu-1 aiba impotriva lui.
Cel trimis, era un dulaoas1), cu care avea
cunostinte si care era intre Du lai, caci astfel I-
norogul nu se putea misca de siltiile din munti.
Vrajitorul, cum auzl de asa ceva, iii aduse a-
minte de cererea Lebedei, si trimise raspuns cu_
tincul de Du lau, ca on cand va poftl Inorogul,
va fi bine venit.
'fincul, raspunse ca, din pricina inaiestriilor,
nu poate spune, cand va putea. Inorogul sa vie.
Dar, cum ii va da mana, va veni.
Inorogul insa, cum primi raspunsul, treat
peste toate primejdiile si se duse la Vrajitor. A-
cesta, dupa multe si sbatute voroave, ii puse ina-
inte voroava pentru pace cu Corbul, zicand, ca,
dupa cum ii arata vraja, acest lucru va putea
iesl.
Inorogul raspunse:
Precum pana acum inima mea a fost pie-
cata spre partea cea bunk tot astfel va fi si de
acum incolo.
Apoi povestl toate cele trecute si intamplate cu
Corbul, iar Vrajitorul ii dada toata dreptatea.
(Ipocrizia dreptalii este foarte obisnuita la Vra-
jitori").
Vrajitorul apoi, dupa priinta Inorogului, facia
asa fel 'Meat intr'aceiasi zi, aduse acolo pe Le-
bada, si pre Du lai i se Incepa voroava cu acesla.
Dar tractatele de pace puse, furs trase de unit
incoace i de allii impinse incolo. Cand vazura
1) Hurmuz Celepu', capuchehaia.
 327

deci, ea nu se alege nimic de ele, pusera rmicar

soroc vrajbei pe 25 ani.
Inteaceasta vreme de armistitiu, Vrajitorii cei
mid') se pierdura cu totul, pe cand Vrajitorul
eel mare 2) cu farmecele sale, agonisl atata pu-
tere, incat ramase singur.
Aceasta .se petrecea tocmai in vremea, cand
muntii cei mari supusesera pre copacii dela
Delta, celor 7 voivozi, precum s'a pomenit isto-
ria, la locul ei). Nici acestui Vrajitor nu i s'a
staruit multa vreme tripodul, frisk in acea vreme,
era asa de tare, Inca Dulaii incepura a lungi
sorocul armistitiului.
Inorogul, se faces Insa, ca nu pricepe, eaci
nu-i venise lui vremea.
Jar dupa aceasta nu trecil mutt si un alt Vra-
jitors Mare iesl ca din pamant si de iesirea lui
toti se cutremurara. Corbul, luand de stire, tri-
mise pe Uliu sa ispiteasca, ce lucreaza Inorogul
in munti. Iar de acum, vazand ca toata nadejdea
vre-unei mreji asupra Inorogului s'a ispravit, ii
Clete acestui Uliu porunca tare, sa se apuce de
Pacea, inceputa de Lebada si numai de ea sa se
tie, la Inorog.
Sosind Uliul, Lebada se intoarse la cuibul ei,
incheindu-si viersurile, sfarsit can -
tecul 4 ".
In zilele acestui Vrajitor mare, Filul si Moro-
1) Cei trei Vizir!, cars se succed, unul dupS. altul.
2) Vizirul Daltaban (?) Pare InsA, a D. Cantemir confunda.
La acea epoca nu mai era acest Vizir.
3) Vizirul Celan
4) Mutt.
328

gul aflara marea intrare iesire la. el. Nepriele-

nil, nici nu putura lua stire de acestea. Fi lul is-
pitia cloud vraji: una asupra Struto-cainilei, alta
asupra Corbului. Inorogul insa nu ispitia decal
una singura gi buna: acea asupra Corbului.
Filul, cu mreaja luata, pang in zece zile, vana
pe Struto-camila.
Rasul, care era pazitorul Struto-camilei in
munti, nici Mire nu ava de aceasta, ci stated li-
nistit In barlogul sau. Uliul insa, intelegand de
impletirea mrejelor, face stire indata Corbului.
Corbul si el trimise veste Pardosului, Hame leo-
nului si celorlalti, inainte ca mreaja sa ajunga la
locul ei. Acestia se imprastiara in toate partite,
asa ca putura scapa. Iar Struto-camila, incurcan-
du-sc, cu coarnele adaose, cu tot, in mreaja,
gema cu greu:
Vedeti, la ce treaba mi-au lost coarnele', si
incarca de sudalme pre Pardos si pre Corb.
Iar Hameleonul, dupa cum s'a pomenit mai
sus, trecand din Monarhia Pasaritor in cea a
Dobitoacelor, nu lasa, nimic neamestecat si ne-
clatit, ci framanta turbura toate cu minclunile
lui.
Pre Pardos II apta impotriva viclesugurilor
Corbului, amintindu-i de vrajmasia veche a Pa-
sarilor, precum se arata din scrisorile trimise
Basului, i cazute in mina Inorogului.
Aceasta scrisoare a Pardosului, trimisa Ilasu-
lui it, munti si cazuta in maim Inorogului zicea:
,,Rasului, fratelui sanatate!
Cartile, ce mi-ai trimis, le-ant Mat. Pe Uliu,
ti-1 perigrafisim, ca nu are credinta 1i e comoara
 329

minciunilor. Camilopardalul l'a inebunit, zican-

du-i, ca searnana lui tatanu-sau, Brehnacea. Asa
au vrul d-lor, sa domniasca asup-ra dobitoacelor,
precum domnesc $i asupra pasarilor, i aceasta
numai ca sa-si scoata fat& ca ei fac ce vor, pre-
cum sc laucla cu epitropia Struto-camilei si cu
mreaja asupra Vidrei. Iar, penlru ce-mi scrii, Ca
Corbul vrea sa te vada, atata sa.4 dea pliscul de
starv, cal iti vrea el binele. SA stii, ea in socoteala
lui nu este aliceva decat, vazandu-te celelalle pa-
sari, sa zica: Oh! ce mare putere are Corbul, de
vreme ce jiganii ca acestea ii merg la picioare.
Iti scriu deci, Irate, ca de va vein Uliul de doua
on la tine, to numai odata sa te duci la el. Iar
de va scrie ceva irnpotriva to la Corb, vom sti
noi a-i intoarce raspunsul. Iar mai mult decat
asta nu avea grija sa se ispiteasca, caci avem
noi ac de cojocul lui"
Pre langa aceasta mai erau si alle scrisori, cu
al te cuprinsuri.
Deci Corbul, precum s'a pomenit mai sus, s'a
nevoit tare sa. Imprastie jiganiile, poruna
dada Uliului, cu Filul si Inorogul sa Incheie-pace.
Filul ar fi primit pacea cu amandoud mainele,
caci nu doria decat odihna, ba iii (Muse $i cu-
vantul Aspidei, sa o faca chiar fara Inorog, de
care s'ar desparti, de ar trebul. lima nimeni nu
crezit In pacea fara. Inorog. Asa ca Filul ajunse
a rug pe Inorog, pedeoparte, iar pedealta Ca-
miloptrdalul ajunse a-1 zorl mereu Uliul a-I
Indemna neincetat. Aceasta pace, cum s'a legat,
se va spune la locul ei, iar acum sa ne Intoarcem
la cuvantul nostru, de unde am iesit
330

Duprt ce prinsera pe Struto-camila in mreje,

o adusera la Grumazii Boului, iar Lupul, Ciacalul
i altii, cari tineau partea Filului, pana la veni-
rea acestuia, incepura a chivernisl lucrurile Mo-
narhiei Dobitoacelor, adunand ,la un loc pre toate-
jiganiile, cari se Imprastiasera, afara de Guziul
orb si de Hameleon. Inturnarea Pardosului, a-
semenea nu ar fi fost usoara, data nu erau car-
tile impotriva Brehnacii.
Filul ava cunostinta de aceste carti dela Ino-
rog, dupa multe cereri.
Brehnacea ava asemenea cartile Pardosului
impotriva Uliului, in urma spuselor Mo liei. Fi-
lul, pentru prietesug, vra sa porneasca pe Corb
impotriva Pardosului, si ruga pe Inorog sa-i dea
scrisorile spre citire. Dupa multe ceremonii I-
norogul le dada, iar Uliul, deschizandu-le, puf-
niA la fietece rand, piuia si se trantia la pamant.
Dosada 1) lui era atat de mare, ca nu stia ce sa
zica: sughitul ii astupa pieptul, flegma it ineea
in grumaz.
Dupa multe rugaminti Inorogul dada cartile
la mana Uliului, care le trimise Brehnacii; a-
cesta de altfel nu le arata Corbului.
Ada dar dupa vanarea Struto-eamilei, Silogis-
mul Corbului in Barbara, care iesise data. Crr!
Crr! Crr! acum se intelegea: Racova, care dupa
mestesugul Cabilistilor se talmaceste: Rau! All
Capul! Ai! Oh! Vai! Ah ! $i adevarat ca taina a-
ceasta ascunsa a numelui s'a potrivit apoi cu lu-

1) Mania.
 331

crurile foarle bine, caci, cand a fost adusa la

Grumazii Boului, puind'o calare, i-au dat mull
eau la cap si nespuse ah! si vai! Ii iesira din
inima
Tara Hanaeleonul, pe care as putea sa-1 nu-
mese sh'inanta viclesuguIui si simburele minciu-
nei, dupa ce scapase cu fuga In toiul noptii, a-
juns Iis Munli, la locul prundisului, trimise la I-
norog sa ceara iertare pentru greselile, ce le M-
euse, indemnat de altii, fagaduind a-i fi cel din-
tai rob si slugs plecatd. Mai cerii apoi si vre-un
leac de muscatura Crocodilului, care, zicea, cA-1
Incollise la prundis.
Inorogul, rdspunse dire Plo fun, care venise
dela Hameleon.
Viclesugurile Hameleonului, au fost ispitite
de organul rautdtii lui; iar primejdiile, ce am
tras, le pui pe socoteala nenorocului meu, care,
cat Imi va fi tovaras, cu. multi Hameleoni ma voi
intalni. Deci aceste toate cate le-au facut, spune-i,
ca le-am luat, ca cum nu li-ar fi pricinuit el.
Iar pentru leacul, ce ma intreaba, spunei iarasi
ca n'am decat visul facut de el si care se talcu-
ieste asa de onirocriti 1). Ouale de vipers si puii
din pantece, Inseamna ocara a toata lumea. In-
vatatura Sulemendritei, ca sa Inghita ale, in-
seamna pofta rautatilor spre calcarea dreptatii.
Padurea si spinii: umbra necunostintei. Soarele:
.adevarul, pe care nu-1 vedea. Para focului, cea
lungs pans la nouri: vestea rautatii lui preste
toata lumea. Inorogul tot in inunti este, dar tra-

I) Tilcuitor de vise
332

iete in pace i liniste. Corbul insa, adica l'asa-

rea neagra, nepuland a i se pune in cap, inseam-
n cAderea la pace. Jar Hameleonul a cazut in
groapa, care a saparo
Iar acum, sa ne intoarcem iar la cuvantul no-
stru.
Filul, dupa ce li luA mreaja dupa voie, plea
din Munti si se duse in Monarhia Dobitoacelor,
lasand In locu-i numai pre Caprioara.
Asemenea fietecare se inturna la lucrurile sale,
cum putil. Toata greutatea lucrului ramanand
de acum numai in Corb i in Inorog, care pe
care sa infranga. Corbul pe intemeierea sa ve-
nicA se bizuia, iar Filul pe dreptatea sa neclatita.
Filul se sprijinea pe Vrajitor i pe leacurile ce
le Invatase impotriva farmecelor Corbului; dar
amandoi se temeau de un singur lucru: sa nu-si
faca unul altuia farmece fara sa tie celalt.
In vreme ce acestea sa tavaliatt in iniinele co-
lor trei, Uliul se duse la Camilopardal, i din
porunca Corbului se puse mijlocitor intre ei
pentru pace, zicand, ca vrajba de va ramane, va
aduce ambelor Monarhii pieire i prapadenie.
Camilopardalul se i apuca de ispravirea lu-
crului.
Mai jos vom arala i lucrul.
Acum sa zabovim putintel asupra firii i vie(ei
acestei jiganii.
Aceasta jiganie este la trup cat Camila de mare.
l'ielea, ca i cum i-ar fi cu solzi, este pestrita si
1) LucrAturile la PoartS.
 333

picata. deacolo si numele de Camilopardal. Par-

tea de dinapoi este ridicatA cu pantecele in sus,
ca a Leului; iar picioarele dinainte sunt ridicate
mai sus decat masura trupului. Gruinazii Yi sunt
gingasi, iar gatlejul i se suptie, pe ce merge in
sus. Capul se aseamana cu al Camilei, i e mare
ca al Struto-carnilei de Livia. Ochii, ca vapsill
i cu albusuri rosii, se uita groaznic, cautand In-
coace i incolo. Umbletul este altul decat a tu-
turor dihaniilor de uscat i de apes. mutes
picioarele pe rand, nici nu le duce, unul dupes
altul, ci, pe cele din dreapta le misca data, iar
apoi, pe cele din stanga, cate unul. Asa, clatin-
du-se, se mutes din loc in loc, dar cu mers destul
de sprinten.
Aceasta jiganie, macar cA este afara din am-
bele Monarhii, Salsa In amandoua este la mare
cinste, din pricina fricei. Caci: Frica i dragos-
tea, iesind despartite din radacini, ajung la ace-
las varf al evlaviei". Si aceasta din doua pricini.
Una, caci cunostea multi Vrajitori, Vii, farmece
multe, stie face; a doua, ca hrana ei iii tragea din
ambele Monarhii, iar hrana aceasta era aur, ar-
ginl i pietre scampe. Dansa, pentru aceasta,
apara oarecum Monarhiile, ca nu cumva O. be
saraceasca cineva i sA ramaie ea fares hranA.
Dupes tata, neamul i se tragea dintr'un ostrov,
cu niste copaci ce nu se mai anti in alta parte 1).
Poama acelui copac curge din cpaja si n'are nici
sambure, nici coaja 2). Toate dobitoacele o a-

1) Instils Chios.
2) Sacaz.
334

mestech in gura. Camilopardalul primeste cu ru-

sine, a i se zice ostrovan.
Iara despre maich-sa, zicea, ca e din neamul
Phsarilor, caci unul din Corbi o noapte se im-
preunase cu dansa, dar o trimise acasa la pA-
rinti, pentru vedere slab5.3). Astfel Camilopardal ii
si azi cunt slabi la vedere
Asa dar, acest Camilopardal land treaba pii-
di In 'nand, puce soroc Inorogului, Uliului si
Dulailor, ca sa se adune, sh le asculte cuvintele
si sh vada Incotro s'ar aplech lucrurile. Jigania
aceasta altmintrelea era vestith in alchtuirea p5-
cilor 2 .

Deci, dupes cuvant dat, cu totii se Impreunarh

la un loc. Acolo, Camilopardalul cunoscii pizma
Corbului si firea neinduplecath a Inorogului. A-
ceste dou5 se deosebesc Inteatat, ca pizma merge
doar Inainte, iar neinduplecarea o urmeaza".
Camilopardalul cerii atunci hirograf 3) la manA,
ca ambii se vor phrasi de aceste doua lucruri,
altfel nu se va apuch de pace.
Uitandu-se unii la altii cu coada ochiului, ca
prinsi dupes furtisag, ceilalti raspunserh, ca nu
au pozlovenia4) aceasta dela Epitropul pasAri-
lor.
Inorogul Irish priml orice judecata dreapta a
Camilopardalului.

1) Se zice cl Matei Basarab o repudiase pentru urmele vilr-

satului de pe obraz.
2) Tratase pacea de la Carlovitz
3) Inscris.
4) Mandat.
 335

Ceilal i cerura alts zi pentru a cerceta mintea

Corbului.
De aceasta cerere se cam turbura firea Cami-
lopardalului. Ce Inseamna asta? Au, nu-pi
scrie Corbul, CA ceia ce vom alege cu voi, aceia
sA fie? Nu cumva: tine nu vrea sa framante,
toata ziva cerne"?
Inorogul zise apoi, vazand ovAielile celor-
lalti
U prietene! zicAtoarea spune c: atunci
cand sufla stapanul, rasufla i slugile; i in cu.-
vintele slugilor se vAd gandurile Domnilor". Deci
sa le lasam acea zi, sA-i poata da latratura lor,
cu Invoirea stapfinului.
Camilopardalul priml i puse atunci soroc
pest( 20 ani.
 Pa rtea XII

Brancoveanu trimise pe Bivol (Patriarhul le-

rusalimului), care ti cera amanare. 0 ()Nine, si
obline dela Corb aulorizare sa incheie pacea,
cu condi(iile lui Dimitrie Cantemir, afaret de una.
Set nu-i zica dare, la tributul anual, ci dar.
Vrajba deci dintre Corb ,ci Rinocer se termina
aci, iar morala fabulei este ca dreptatea iese
venic biruitoare.
 XII

Dup5 ce fietecare se inloarse la locul sau, Du-

Mil trimisera carte cAtre Corb, prin care ii ce-
reau hirograful de pozlovenie, aratandu-i cererea
Camilopardalului i sorocul, ce abia l'au avut.
Ei ne mai putand avea alt5. nadejde in norocul
lor, se trasera asupra pacii. Cad: ,,Norocul cere
plecare si nu asprime". iar: .trestia la vant se
indoaic si nu se rumpe, pe cAnd bradul, puindu-
se irnpotriva, se prAvaleste din radacina si duce
cu el, tot ce e in Imprejurimi".
Corbul raspunse la aceasta scrisoare, c5, a in-
teles, cele ce scriu Du laii, i pentru aceasta tri-
mite pe Bivolul de China1), cu toata plinirea
puterii, ca el cu prietenul, Camilopardalul, sa
faca orice, spre folosul sau.
(Bivolul de China este negru la trup; alb la
cap, pag la picioare; comos, cum sunt la coama
caii dc Scit vulpea nu-1 ramane la istetime;
iar, cea mai de seamy hirisie, ii este fa mugs ves-
nic).
Deci, dupa sosirea Bivolului la liicasul Cami-
lopardalului, se Mai din nou adunare mare,
1) Patrlarhul lerusalimului, batran, cu caltuni peste mestii i
de rasa neagra.
22
338

undo; Camilopardalul facii prolog. El zise, ca du-

hurile se clatesc in doua chipuri: unul, iute i
netocmit; altul, moale i tocmit. Din cel dintai
dobitoacele domesticindu-se, la urma tot la pace
se nevoiesc a se intoarce. Caci duhurile sunt ca
vanturile, pot fi i placute i impotriva". Lu-
crurile noastre mai sunt, ca o corabie batuta de
furtuna, care cauta liman. Nu-i mai ramane de
cat sa arunce fierul, si sa lege vasul cu odgoane
pentru ca vanturile dela uscat sa nu-1 seoata. a-
fara".
Uliul si Du laii, ei nu mai cracniau, cad ziceau,
ca Bivolul are tot lucrul asupra lui.
Iar Bivolul incepii astfel:
-- Noi nu avem pozlovenie a legs ceva, cu
care sa ramaie Corbul legat, ci numai judecam
i apol sfatuitori sa fim.
Camilopardalul insa, vazand Ca rautatea Cor-
bului nu tie pocainta, se manie foarte si ras-
punse: ca de vreme, ce aceasta era socoteala
lor, puteau sa -ii fi cautat alt loc de Impreunare.
Iar de este, precum scrie Corbul, ca lucrul acesta
sa se caute cu mijlocirea noastra, trebuia, ca cel
cu pozlovenie sa fie aici i ceia ee vom hotara!
sa lege pre eel dintai.
Dupa aceasta, Camilopardalul parasi aduna-
rea, iar Inorogul vaza, ca siretenia Corbului nu
se schimbase. Daduse pozlovenie Bivolului, dar
acesta nu vroia sa se lege. Asemenea facusera
si Du laii, can siliau ispravirea lucrului, ca piatra
la deal. Cat despre Uliu, suparat ca i se luase
sarcina de Bivol, arata raceala la, toate, arun-
cand totul asupra acestui Bivol.
 339

Inorogul atunci le vorovi, zicandu-le:

Vrajba aceasta este veche gi mostenita din
parinti. Am primil'o peste voie si am apucaro, ca
cu maini ciunte." Are atatea radacini, incat vad,
ca cu greu se poate dezrAdAcina. Caci: Vrajba
este ca piatra lucrata in var, 40 ani dupa aceia,
tot mai fierbe". Eu, despre partea mea, vesnic
am fost cu rabdare si nu ma voi Teri si de scum
incolo a da loc ingaduintei. Pentru aceasta am
un sfat.
Intai, sa facem multumit5. Camilopardalului
pentru osteninta lui. Apoi, sa ne impreunam in
alta parte, sa ne intelegem, iar apoi punem pe
CAmilopardal intaritor asezamintelor noastre.
Sfatul place mai mull on mai putin, dar fia
primil de toti.
Inorogul dadea acest sfat, ca sa porniasca pe
Camilopardal si mai mult Impotriva lor; iar, pe
ei, sA-i ispiteasca si sa vada, la ce savarsit bate
socoteala lor, ce vor sa ceara dela dansul si ce
ar poftl sa aseze neclatit Intre dan ii.
A doua zi deci, intr'alt loc, se impreunara,
mule Uliul cerii sa seinteleaga intre ei.
Inorogul, vazand ca vor sA scape de Camilo-
pardal, se mira, ca chipul, pe care tot ei it ale-
sesera, azi nu le mai vine la socoteala.
Bivolul, insa cera, sA se stie pofta Inorogului
-dela Corb.
Inorogul, nu se dada indarat, insa cerist acelas
lucru dela Corb.
Uliul zise, ca acesta nu cere altceva, deci t
prietesug dragoste adevarata.
Inorogul raspunse, ca aceasta pond este si a.
340

sa, insa dupa ce se va cunoaste, ca implinesc,

unul catre altul, aceiasi dare. Cad: voile de bine
viitoare, incep din cuvant si sfarsesc in fapte
fare zabava."
Din partea Corbului insa nu poate fi dovada,
decal ca, parasind strambiltatea impotriva lui,
va lucra cu dreptate. Din spre partea mea, nu-
mai cat dandu-i-se pace Corbului, acesta va a-
gonisi linistea".
Iar Bivolul Intreba, cari ar fi putintele.
Inorogul raspunse ca: intai, dragostea adeva-
rata; al doilea, paza bung pentru lovirile, ce ar
putea veni in viitor; al treilea, o data cu vorba
si fapla vrajmasiii sa se paraseasca; al patrulea,
ca sa se implineasca toata dreptatea.
Uliul, zise, ca la toti li este stiinta dreptatea
Inorogului. Insa ar pofti si ei sa Idle, cam ce ar
'fi acea. dreptate.
Inorogul raspunse:
Intai, barlogul nostru de mostenire sa nu se
mai clew altora. Al doilea, sa nu aibil pasarile a-
mestec in Monarhia Dobitoacelor. Al treilea,
loate cuiburile 1 Mate de Corb sa se intoarca
la puii lui s Al patrulea, Coate penele3) Corbului
.

trecut4 , sa treaca mostenitorilor si nu Corbului

de acum.
Bivolul, nu indrazn1 nici el a-si lua asupra-si
lucrul si incerca sa cumpere vreme. Zise deci,

1) Satele.
2) Mqtenitorii Cantemireti.
3) Averea.
4) Serban VodA.
 341

La penele, de cari e vorba, Corbul spune ca nu

le-ar fi luat. Asa ca sa nu-1 dea de minciuna, sa
alba pittina ingaduinta, cu totii, mai ales ca
celelalte pofte s'au inteles a fi cum se cade,
Asa dar, fietecare se intoarse la ale sale, iar
Bivolul scrise carte catre Corb, in care ii zise,
ca ei au ajuns a alege urmatoarele:
Intai: din tuleiele1) tale, on ale Corbului tre-
cut sa ai da Inorogului, pe tot anul, patru mil_
Aceste tuleie sa fie albe de sub pantece.
Al doilea: din cuiburile Corbului trecut, a
treia parte sa treats In puterea Inorogului, ea
adevarat mostenitor.
Al treilea: Clontul lau 2) pe pielea Boului 3) A_
nu mai umble; nici in Monarhia Dobitoacelor
sa nu mai ai amestec".
Asa dar, sa ne dai raspuns, dac5 le primesti,
ca sit dam cuvant statator Camilopardalului. Iar
mai mull nu incerca a sbate lucrurile, caci: le-
nesul mai mult alearga Si scumpul mai mult pa-
gubeste".
Corbul, intelegand aceasta, r5spunse, ca luta-
reste 1i adevereste Coate, numai pofteste ca tu-
leiele ce va da, sa fie trecute ca dar si nu ca
dare.
Tot astfel scrise si Camiloparditlului 1i-1 mai
rugs, ca nu cumva sa ramaie lucrul neispravit.
Bivolul, primind acest raspuns, se duse la Ca-
milopardal ruga sa theme in el pre Inorog
si sa faca pace.

I) Bani bAtuti 120.

2) Zavistia, bantuiala.
3) Suferinta Dobitoacelor (Moldova).
342

Camilopardalul, chema deci pre Inorog la sine

i dupa ce ii arata, cat a lasat Corbul din man-
dria lui, Ii sfatul sa primeasca pacea.
Pe de alta parte Bivolul si cu Uliul it rugara
i ei, la fel.
Inorogul deci primi condi(iile pacii, pentru a
nu-i supara nici el prietenii.
Se duse apoi la Bivol, unde cu totii asezara le-
gamantul acestei paci.
Sfarsindu-se aceasta, ceilalti se sculara sa-
rutara copitele Inorogului, care si el ii imbra-
tisa.
cw, lud sfewit vrajba de 1700 ani intre Corb
t Inorog.
Jar loata cuprinderea acestei istorii esle:
Ca Vulturul si Leul, vrand sA se slaviasca". de
,,puternici imparati, ii batjocorira mustele. Vi-
.,dra, priceputa de toti, fit izgonita, din ambele
Monarhii. Liliacul batjocori pre jiganii si pa-
sari viclene. Camila, incercand coarne, isi pier-
.,da i urechile. Corbul, vrand sa stapaneasca in
doua Monarhii, s'a legat sub dare unui mai
mici ca el.
ySi precum toate au un sldrfit, asa si dreptatea
4i ark: vremea, locul, puterea si biruin(a.
 De aclgogat la Prefaig

Cer iertare cetitorului, pentru acest adaos la

Prefatg, dar abia dupa ce cartea de MOa se afla
sub tipar, am descoperit, in manuscrisele lui Gr.
Tocilescu dela Academie, un rezumat al operei
lui D. Cantemir, de care ma ocup in aceste ran-
duri.
***
Cantemir filosof. In manuscrisul, aflat la Mos-
cova i intitulat: Sacro-sanctae scientiae inde-
pingibile Imago", Cantemir ni se arata ca tin
filosof original. El incearca in aceasta opera sa
demonstreze, cu toata stiinta epocei lui, existents
adevarului pur, sau a adevarului simplu, cum se
exprima el.
Opera este absolut originals gi ataca una din.
cele mai transcendentale probleme.
Critics in ea pe Aristotel, gi principiile naturale,
ca fiind incapabili sa se ridice pang la asemenea
chestiuni. Combate cele patru elemente ale a-
cestuia, cu fizica lui Van Helmont, pe care o cu-
344

noate la perfectie. Afirma, ca, singure cleva(ia

i fantezia, pot da solutiunea cautata.
Combate de asemenea pe Teologi, afirmand,
ca nici ei nu se pot ridica, pana acolo uncle se
va urea el. Este deci mistic, i ca atare, in acest
caz, teosof.
Dar este original i ca teosof, ch'ci is drept
principiu de baili propozitiunea, ca: experien(a
trebuie set fie iluminaid de eleuafie, nu numai
createi de intui(ie, ca la Bacon. El face deci
stiint5 pur intelectuald i nu scusitiva, ca prede-
cesorii lui. .

Par lea in care el insui cade in prostratie i i

se releveaza acest adevar suprem este, pare-se,
de un misticism, care l'a uluit i pe Gr. Tocilescu.
Cantemir vorbete in aceasta stare: de ocullisni
oriental i occidental (?)-..
Terming studiul cu o noug. Genezd a Univer-
sului, bazata, in parte pe ultimile descoperiri
ale lui V. Helmont. (Gaz, Blaz i Arheus . Luci-
fer War fi fost altul, deck Hi* sensitive, care
ar fi detronat, prin femeie, adeveirul inteleclual
al omu/ui.
Opera este scrisa latinete i este foarte volu-
m in oasa.
Copiile manuscriselor lui Cantemir, fiind de
negasit, cu toate ca au fost facute pentru Acade-
mie, dach totui vor puteh fi descoperite, voi in-
 345

cerca sa public si aceasta notta surprindere filo-

soiled, a trecutului nostru, dupa cum am publi-
cat si Geneza lui Petre Stamatiadi, cu luminatul
concurs al Casei 5coalelor".
Rana atunci, trebuie sa ne multumim cu atat.
E. C. G.
SUMAR
 SUMAR
Pagina

Partea I. Adunarea Dobitoacelor $i Pgsgrilor . . 49

Partea II. $edinfa Comisiii restranse, care alege

pe Racovita V. V.Cu Povestea Dulg-
ului $i Povestea Armgsarului $i cu Dis-
cursul Unirii (Papagalul) . . . . 82

Partea III. Comisia trimisg la Adrianopoli (Delta)

cumpgra firmanul $i decide prigonirea
Cantemirestilor. Cu Cetatea Epitimi.
Isvoarele Nilului $i Oracolul 115

Partea IV. Revo lutia din Turcia. Proclamarea

lui Racovita la 14. Cu Resbelul Gan-
gani.lor $i Povestea : Tircalamul Firii . 165

Partea V. Urmarirea Iui Cantemir incepe. Intri-

gantul Cameleon manevreazg. Ascun-
derea Iui Cantemir. Cu Descrierea Ca-
meleonului, experiente $i teoria asupra
schimbIrii culorii lui . . . . . . .. 196
350

PSI/ilia

Partea VI. Convorbire secrets intre Cantemir $i

Toma Cantacuzino. Expositia roma-
nului. Schimbarea atitudinei lui Toma
in favoarea lui Cantemir.Cu Origina
Cantemire$tilor . . . 217

Partea VII. Cameleonul anuntA pe Brancoveanu

de noua atitudine a lui Toma Canta-
cuzino.
Brancoveanu scrie lui Toma, c nu
vrea pace cu Cantemir. Toma este re-
chemat. Cu Tanguirile Afroditei. Vi-
sul Cameleonului $i Sentinte frumoase. 237

Partea VIII. Noua intalnire CantemirToma Can-

tacuzino. Tradarea Cameleonului $i
prinderea, de catre Turci a lui Cantemir.
Joc dublu al Cameleonului. Cu Elegia
$i Povestea Porcarului 257

Partea IX. Cantemir scapa Mehmet Celibi il

vinde din nou Scapa a doua oars
Cu sosirea lui Calaili mare Vizir, lovi-
tura de teatru Cantemir e la putere
Brancoveanu propune pacea 295

Partea X. Discursul lui Toma Cantacuzino, in care

acuza pe Brancoveanu $i apara pe Can-
temir Brancoveanu cere pace . . . . 314

Partea XI. Se incheie un armistitiu cu sacrificarea

lui Racovita $i urcarea lui Antioh la
 351

Pagina

domnie Oamenii lui Brancoveanu ter-

giverseaza si cer amanarea.
Cu descrierea Camilo Pardalului . . 324

Partea XII. Se face in fine pace, cu admiterea

conditiilor lui Cantemir. Acesta iese
deci invingitor 336

De adaogat la Prefata Cantemir filosof . . . 343

SFARS1T
 PUBLICATIUNILE CASEI SCOALELOR

1. CArti pentru copii i tineri

- 1. I. M. Raureanu. Istorioare pentru copii,
prelucrare de Alfred Mooiu . 16,-
2. 1. M. RAureanu. Cristofor Columb, prelu-
lucrare de Alfred Masora
-- 3. Nestor Urechia. 20,
Zambetele pgmantului 15,-
4. Zamfira Dumitrescu. Urechiusa Sbarlit5,
prelucrare . 25,-
5. Zamfira Dumitrescu. Robinson Elvetia-
nul, prelucrare, Vol. I.
6. Zamfira Dumitrescu.
. .
Robinson Elvetia-
40,
nul, prelucrare, Vol. II. 40,-
7. Zamfira Dumitrescu. -- Lacul cel linistit,
trad. dupd Karl Ewald . . . . 20,
8. Shakespeare Povesti, trad. de P. Grimm 15,-
9. Helen Ket",:.7. Lumea mea, trad, de Cire-
pica si G. Chirigescu
10. I. Timu. Viata si obiceiurile din Japonia,
10,
50,
11. 1. Times.
Vol. II.
12. Korolenko.
..... .
Viata $i obiceiurile din Japonia,
In toviirNsie rea, trad. de
. . 70,-
P. Stanescu
13. Andersen. -- Istorioare pentru copii, Vol. I, 10,-
.

Prichindel inchide ochii, trad. de Natalia

Negru
14. Andersen. Istorioare pentru copii, Vol.
. . 26,
11,
15. Andersen.
IonicA Haplea, trad. de Natalia iVegru . 25,
Istorioare pentru copii, Vol.
III, Broscuta, trad. de Natalia Negru_
16. Andersen. Istorioare pentru copii, Vol.
25,
IV, Privighetoarea, trad. de Natalia Negru 30,-
17, Andersen. Istorioare pentru copii, Vol.
V. Lebedele, trad. de Natalia Negru 30,

Tut. atotanisi Xattic", Bunregtt.