ACUMULATOARE HIDRAULICE

1. ROLUL ACUMULATOARELOR HIDRAULICE

In principal, acumulatoarele hidraulice sunt echipamentele care au rolul de a

inmagazina energia hidraulica si in caz de necesitate de a o pune din nou la dispozitia
sistemului hidraulic.

In timp ce la actionarile pneumatice, mediul utilizat, aerul, poate fi intrebuintat direct la

inmagazinarea energiei datorita compresibilitatii sale, in actionarile hidraulice aceasta
posibilitate nu exista, compresibilitatea lichidului de lucru fiind foarte mica.

La inmagazinarea energiei intr-un sistem hidraulic, se foloseste ca mediu compresibil un gaz

inert azotul. Pentru a evita amestecarea gazului cu lichidul de lucru (formare de spuma), cele
doua medii se separa printr-un element elastic (membrana, balon sau piston liber).
Acumulatoarele hidraulice ofera mai multe posibilitati de aplicare in instalatiile de actionare si
anume:

- acumularea de energie in instalatii cu functionare intermitenta pentru economisirea

energiei furnizate de pompe;
- rezerva de energie pentru cazuri de avarie (ca, de exemplu, la caderea unei pompe);
- compensarea pierderilor de ulei prin neetanseitati;
- amortizarea vibratiilor si a socurilor la oscilatii periodice;
- reducerea varfurilor de presiune la procesele de cuplare;
- compensarea volumelor in cazul modificarilor de temperatura (de exemplu la un
sistem complet inchis);
- recuperarea energiei de franare
- amortizare la autovehicule

De ce este utilizat azotul ?

Gazul utilizat in acumulatoarele incarcate cu gaz este in general azotul (N2). De fapt,
comprimarea aerului atmosferic ar usura sarcina personalului de intretinere si a instalatorilor,
care ar putea incarca usor acumulatorul cu un compresor care furnizeaza presiuni ridicate, ar
putea umple acumulatorul in urma unor scurgeri de gaz in timp si ar putea modifica usor
parametrii de incarcare.
Cu toate acestea, azotul este utilizat pentru proprietatile sale de gaz inert: de exemplu, este un
gaz neinflamabil care nu cauzeaza coroziune; in plus, este relativ ieftin si este disponibil in
cilindri presurizati furnizati de firme specializate, care lucreaza la standarde de securitate
ridicate. Combinatia aer ulei la presiuni si temperaturi ridicate poate duce la combustia
spontana (efectul Diesel); in aceste circumstante, explozia, care poate apare de supapa de pre-
incarcare (care este cea mai delicata componenta) ar arunca supapa sau alte fragmente in mediul
inconjurator. In plus azotul reduce imbatranirea elementelor elastice (garnituri si baloane de
acumulator).

Aerul comprimat poate fi utilizat in locul azotului in sistemele pe apa sau la o presiune sub 15
bar. Este important de subliniat ca utilizarea oxigenului sau a altor gaze non inerte este absolut
interzisa, chiar si la presiuni reduse sau in caz de urgenta.

2. CLASIFICARE. CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE

2.1. Clasificare

Criteriul primar de clasificare este cel care le diferentiaza in acumulatoare fara si cu

separarea mediului lichid de mediul gazos.

2.1.1 Acumulatoarele cu contact direct lichid-gaz

au avantajul de a lucra practic fara inertie si fara uzura. Dezavantajul este antrenarea
gazului in masa lichidului, ceea ce limiteaza foare mult uilizarea lor. In actionarile hidraulice nu
sunt utilizate decat in cazuri exceptionale.

Acumulatorul incarcat prin greutate

Aceste acumulatoare se incarca si se descarca la presiune constanta (Figura 1.a). Pistonul echipat
cu garnituri care culiseaza in interiorul unui cilindru doar mentine fluidul, in timp ce presiunea
de lucru rezulta din masa greutatilor si a pistonului, minus frecarea data de garnituri. Ca in orice
cilindru, presiunea de iesire depinde de raportul forta / suprafata si este afectata de rezistenta
garniturilor. Forta de incarcare trebuie sa fie cel putin egala cu forta de descarcare intrucat daca
presiunea nominala din circuit (presiunea la care este reglata supapa) este mai mica decat
presiunea necesara pentru a ridica greutati, pistonul acumulatorului ramane in partea inferioara,
la portul de intrare a uleiului.

Acumulatoarele incarcate prin greutate sunt utilizate in hidraulica in situatia in care descarcarea
trebuie sa se faca la presiune constanta. Altfel, utilizarea lor nu este recomandata datorita
dimensiunilor mari, greutatii mari, raspunsului incet al greutatii (aceasta cauzeaza socuri bruste
pe durata incarcarii), necesitatea de a fi aranjat in pozitie verticala si masuri pentru prevenirea
reculului.

Acumulatorul incarcat cu arc

Acest tip de acumulator este asemanator cu cel incarcat cu o greutate, dar aceasta este inlocuita
in acest caz cu un arc spiral (Figura 1.b). Acest tip de acumulator este unul cu presiune variabila,
intrucat arcul nu furnizeaza o energie constanta pe durata intregii sale curse, datorita legilor
elasticitatii. Acumulatoarele incarcate cu arc sunt utilizate pentru compensarea schimbarilor de
volum la presiune la o presiune aproape constanta si sunt de mici dimensiuni; utilizarea de astfel
de acumulatoare, care sa ofere presiuni si debite mari ar cere dimensiuni corespunzatoare pentru
partile in care se gasesc arcurile, ceea ce conduce la preturi ridicate.

Fig. 1. Diverse tipuri de acumulatoare cu contact direct lichid gaz

Acumulatoarele incarcate cu azot (cu contact direct)

Principiul de functionare a acestor acumulatoare este urmatorul: fluidul refulat de pompa

comprima gazul, dar in acest caz el este tot timpul la o presiune exacta (Figura 1.c). Exista
versiuni cu o unitate sau cu baterii de acumulatoare formate din elemente de acumulare conectate
la cilindri presurizati continand gaz inert sub presiune (in general azot). Bateriile permit stocarea
unor volume mari, de pana la 4000 litri, dar lipsa diafragmei de separare creste riscul
amestecului dintre fluidul din instalatie si gazul inert. Aceste acumulatoare nu sunt foarte
utilizate in instalatiile hidraulice desi asigura o presiune constanta la descarcare. Sunt utilizate in
unele aplicatii de mari dimensiuni unde fluidul de lucru este apa.
2.1.2 Acumulatoarele cu element de separare lichid-gaz

sunt de doua tipuri principale: cu piston si cu element elastic din cauciuc.

Acumulatoarele cu piston fig. 4.a: lichidul si gazul sunt separate de un piston liber care se
deplaseaza intr-un cilindru si etanseaza prin mansete. Sunt robuste, pot functiona cu presiuni
inalte 320 bar, dar au inertii, frecari viteza maxima de deplasare a pisonului nu poate depasi 2
m/s si uzuri mai mari decat cele cu element elastic din cauciuc.

Totodata, nu este prevazut cu tija iar pistonul este concav in partea dinspre gaz, in scopul stocarii
unei cantitati cat mai mari de azot.

Raportul maxim dintre presiunea gazului fata de presiunea de lucru maxima a lichidului este de
1:10. Presiunea de umplere cu azot este cu 5 bar mai mica decat presiunea minima de lucru a
uleiului.

Aceste acumulatoare se recomanda a se utiliza in cazul volumelor mari de ulei tranzitat

evacuat.

Comparativ cu acumulatoarele cu balon sau cu membrana, acumulatoarele cu piston

ofera cateva avantaje: pistonul permite utilizarea intregului volum interior; in alte
tipuri de acumulatoare, balonul sau membrana pot fi deteriorate si fluidul hidraulic
poate usor sa se amestece cu hidrogen; riscul este foarte limitat in acumulatoarele cu
piston (pistonul are de regula 3 etansari dinamice pentru a sigura o buna etansare).
In plus, acumulatoarele cu piston pot fi utilizate cu orice fluid hidraulic (cu conditia
compatibilitatii garniturilor) iar intretinerea lor este simpla. Cu toate acestea,
acumulatoarele cu piston au si dezavantaje: timpul lor de reactie este limitat de
frecarea garniturilor si de inertia pistonului.

Acumulatoarele cu membrana fig. 4.b: lichidul si gazul sunt separate de o membrana din
cauciuc fixata de recipientul metalic in partea centrala, iar in partea dinspre ulei membrana
contine un taler care impiedica uzarea acesteia prin patrunderea in orificiul de intrare a uleiului.
Umplerea cu gaz se face prin orificiul superior. Aceste acumulatoare au o functionare practic
lipsita de inertie. La partea de incarcare cu azot exista un ventil de inchidere, care permite
controlul presiunii gazului,

precum si alimentarea cu azot. In plus, corpul lor trebuie impartit in doua parti in scopul
introducerii membranei.
La acest tip de acumulatoare, presiunea de umplere cu azot fata de presiunea de lucru maxima a
lichidului este in raportul 1:10.

Volumul acestor dispozitive variaza intre 0,1 si 10 dm3 si ele pot fi utilizate la presiuni de pana la
350 bar, ca de exemplu la absorbirea socurilor, amortizarea pulsatiilor sau la circuite pentru
comenzi.

a) b)

Fig. 2. Acumulatoare cu membrana: a) vedere generala; b) sectiune

Corpul, care este divizat in doua sectiuni, prezinta aceleasi proprietati ca si al acumulatoarelor cu
balon. In general este fabricat din otel carbon, otel inoidabil sau chiar PVC, daca presiunile nu
depasesc 10 bar.

Cele doua sectiuni sunt imbinate prin filet.

Diafragmele elastice in forma de U se termina cu o bordura intre cei 2 umeri ai partilor

componente: cand se strang, ele asigura etansare si o stabilitate foarte buna a separatorului.

Materialele membranei sunt corelate cu lichidul si pot fi: cauciuc nitrilic, neopren, cauciuc
natural, etc. Un disc vulcanizatplasat pe fundul membranei previne extruziunea sa; aceste
elemente deseori nu sunt prevazute cu supapa anti extruziune. Stocarea azotului si descarcarea
sunt asigurate de o supapa de pre-incarcare, care este fixata la partea superioara a corpului, ca la
acumulatorul cu balon, dar nu atinge membrana. Incarcarea si descarcarea se desfasoara cum s-a
prezentat mai sus (p0 V0, p1 V1, p2 V2).

Acumulatoarele cu balon fig. 3.a si 4.c: lichidul si gazul sunt separate printr-un element elastic din
cauciuc in forma de balon, fixat in interiorul recipientului cu ajuorul corpului ventilului pentru umplere
cu gaz, piesa care este vulcanizata pe balon.

Balonul poate fi introdus sau scos din recipient prin orificiul supapei de ulei. Supapa
de ulei are rolul sa inchida orificiul de alimentare cu ulei, pentru a nu permite
balonului umplut cu gaz sa iasa prin acest orificiu. Aceste acumulatoare au o
functionare caracterizata prin etanseitate absoluta, reactie foarte rapida si lipsa
inertiei. O bucsa de amortizare protejeaza supapa contra socurilor, la deschideri
rapide

Fig. 3.a. Principiul de functionare al acumulatorului cu balon

Aceste acumulatoare se fabrica pentru capacitati de pana la 50 l si uneori mai mult si presiuni
pana la 320 bar.

Raportul maxim de compresie la acest tip de acumulator este 1 : 3,33. In cazuri speciale, se poate
ajunge la un raport 1: 8. In figura 4 acumulatorul reprezentat nu este umplut cu azot.

In figura nr. 3.a se arata modul de functionare al acumulatorului cu balon, care se caracterizeaza
prin etanseitate absoluta, reactie foarte rapida si lipsa inertiilor.

In figura 3.b se arata o sectiune printr-un acumulator cu balon pentru presiune inalta (max. 350
bar)

Fig. 3.b. Sectiune printr-un acumulator cu balon de inalta presiune (pana la 350 bar)

In figura 4 sunt prezentate comparativ componentele acumulatoarelor cu element de

separare.
 Fig. 4. Prezentarea comparativa a diverselor tipuri de acumulatoare cu element de separatie

Legenda:

1 ventil de umplere ; 2 camera cu azot; 3 corp acumulator ; 4 piston

4 membrana ; 4 balon ; 5 etansare ;6-inel ghidare ; 7-inel etansare; 8-taler;
9-supapa; 10-racord ulei
In acumulatoarele care lucreaza la presiune redusa, supapa anti-extruziune este
inlocuita cu o simpla placa perforata (Figura 5)
Fig. 5. Sectiune printr-un acumulator de presiune joasa (max. 70 bar)

2.2. Scheme de instalare hidraulica (fig. 6)

2.2.1. Acumulatorul - generator de debite (fig. a)

Acumulatorul poz. 1, este incarcat la fazele pasive de pompa poz. 2, prin aparatele poz. 3, 4 si 5,
dupa care, la fazele active, el se descarca prin aparatele poz. 5 si 6 si trimite debite sporite
(momentan mari) in cilindrul de actionare poz. 7.

2.2.2. Acumulatorul - economizor de energie (fig. b)

Acumulatorul poz. 1 mentine o presiune aproximativ constanta in cilindrul poz. 2, deschizand

totodata supapa de presiune poz. 3, care descarca liber la rezervor debitul pompei poz. 4; cand
presiunea din acumulator scade sub valoarea de reglaj a supapei, aceasta se inchide, iar pompa se
recupleaza la acumulator pe care-l incarca, dupa care pompa este descarcata prin supapa.
 2.2.3. Acumulatorul - furnizor al energiei de demarare (fig. c)

Acumulatorul poz. 1, este incarcat de pompa manuala poz. 2 sau de electropompa poz. 3, dupa
care actioneaza hidromotorul poz. 4 de actionare a demarorului poz. 5 la comutarea
distribuitorului poz.

2.2.4. Acumulatorul - amortizor al pulsatiilor debitului pompei (fig. d)

Acumulatorul poz. 1, se conecteaza in imediata vecinatate a pompei; droselul poz. 2, transforma

pulsatiile de debit in pulsatii de presiune care activeaza acumulatorul.

2.2.5. Acumulatorul-amortizor al socurilor hidraulice (fig. e)

Acumulatorul poz. 1, se conecteaza ca in figura, pe conducta A B si limiteaza cresterea

presiunii la un nivel admisibil la anularea comenzii distribuitorului; asemanator actioneaza
acumulatorul la aparitia socurilor mecanice datorate loviturilor la cap de cursa a mecanismelor
actionate, care in instalatia hidraulica se transforma in socuri hidraulice (fig. f)
Fig. Scheme de actionare cu acumulatoare
 3. PARAMETRI CARACTERISTICI; CONDITII TEHNICE

Lichidul de lucru din instalatiile in care sunt amplasate acumulatoarele hidraulice este de
cele mai multe ori uleiul hidraulic; parametrii principali ai acestui fluid sunt:

- viscozitatea cinematica (1,2 70) 10-6 m2 / s

- temperatura minima Tmin - 200 C

- temperatura maxima Tmax + 800 C

- Gazul de N2 Azot
umplere

3.1. Presiuni

La calculul pentru alegerea acumulatoarelor sunt definite urmatoarele presiuni (exprimate in bar
- absolut):

p0 = presiunea de pre-umplere cu azot (in momentul in care azotul ocupa intregul volum);

p1 = presiunea gazului la inchiderea descarcarii acumulatorului (presiunea hidraulica

minima utilizabila);

p2 = presiunea gazului la inceputul descarcarii acumulatorului (presiunea hidraulica

maxima utilizabila).

Intre presiunile definite mai sus exista urmatoarele relatii:

1) p0 = 0,9 p1 Presiunea p0 trebuie sa fie mai mica decat p1, astfel incat la acumulator
complet golit balonul sa nu loveasca permanent (uzura) supapa de ulei.
2) p2 3 p1 Presiunea p2 nu trebuie sa fie mai mare decat de trei ori presiunea p 1,
deoarece s-ar suprasolicita elasticitatea balonului de cauciuc, iar o variatie mare a
compresibilitatii conduce la o incalzire importanta a gazului. Pe de alta parte, durata
de viata a balonului este cu atat mai mare cu cat este mai mica diferenta dintre p 1 si
p2 . Prin inegalitatea (2) se micsoreaza gradul de utilizare a capacitatii maxime a
acumulatorului.

3.2. Volume de ulei

Presiunilor p0, p1 si p2 le corespund volumele de gaz V0, V1 si V2, unde V0 este totodata si
volumul nominal al acumulatorului (vezi figura nr. 7).

Volumul util este diferenta:

Conditii tehnice:

- pentru a asigura o durata mare de viata a camerei de cauciuc trebuie limitat

gradul de deformare a acesteia, ceea ce a dus la urmatoarele recomandari practice fig.7:

1) po = 0.9 p1 sau p1 = 1.1 po acumulatorul nu trebuie descarcat complet;

2) p2 3 p1 sau p2 3.3 po nu trebuie suprasolicitata elasticitatea balonului de

cauciuc;

3) p2 0.8 pmax;

- acumulatoarele trebuie fixate bine in general cu bride in asa fel incat sa nu fie
smulse de fortele de impuls datorate descarcarilor rapide de lichid ;
- in cazul in care pompa la care se cupleaza acumulatorul este reglata la presiuni
superioare celor admise in acumulator, acesta trebuie protejat cu o supapa de siguranta
proprie;

Inainte de prima punere in functiune, trebuie eliminat aerul dintre camera de cauciuc si
orificiul de alimentare cu lichid, prin orificiul special de dezaerare.
 4. MARCAREA ACUMULATOARELOR HIDRAULICE

Pe placuta de tip a acumulatorului sunt inscriptionate :

- simbolul precis al tipului respectiv;

- presiunea maxima admisibila de regim;

- nr. comenzii;

- nr. recipientului.

Pe recipientul metalic al acumulatorului sunt inscriptionate:

- volumul recipientului fara elementele incorporate;

- anul constructiei;

- continutul;

- presiunea de regim;

- presiunea de incercare;

- poansonul sarjei;

- poansonul de control al fabricantului.

Conform prescriptiilor de prevenire a accidentelor la recipientele sub presiune intocmite de catre

ISCIR, toate acumulatoarele de presiune la care produsul (p = presiunea maxima
de regim in bar mai mare de 0,5 bar si V = volumul recipientului in litri) trebuie supuse unei
probe de receptie. Daca s-a efectuat proba si aceasta corespunde, organul ISCIR aplica la
extremitatea de sus a recipientului o stampila vizibila, cu mentionarea datei incercarii.
Acumulatoarele cu balon de cauciuc sunt ISCIR-izate chiar de catre producator si verificarea este
mentionata in actele acumulatorului care insotesc livrarea.

CONTROLUL DE LIVRARE

La receptionarea unui acumulator de presiune trebuie sa se controleze:

- Daca acumulatorul nu a fost avariat in timpul transportului (controlul trebuie sa se faca

in special la robinetul de gaz si la racordul hidraulic).
 - Daca datele de pe placuta de tip corespund cu datele din comanda.

- Daca capacul de protectie al robinetului de gaz este bine inchis.

- Daca racordul hidraulic de la capatul de jos al recipientului este inchis cu un dop din
material plastic. Acest dop trebuie indepartat numai cu putin timp inainte de racordarea
acumulatorului la sistemul hidraulic.

5. ACCESORII, INSTALARE, INTRETINERE

Companiile producatoare sunt obligate sa echipeze acumulatoarele cu accesorii specifice, nu

numai din cauza standardelor de securitate, dar si din cauza complexitatii unor sisteme. Prin
urmare, operatiunea de pre-incarcare (care este esentiala dupa o anumita perioada de lucru) este
obligatorie in intretinerea sistemelor hidraulice.

6. MONTAJ

6.1. Locul de montare

Pentru a se evita pierderi mai importante de presiune in conducte, acumulatorul trebuie instalat
atunci cand este vorba de acumulari de energie, pe cat posibil mai aproape de consumator.

Pentru a se obtine o amortizare optima, montarea trebuie sa se faca direct la generatorul de

presiune (pompa) si sa se aiba in vedere ca, conducta de legatura sa fie rectilinie pe cat posibil.

Pentru montarea dispozitivului de umplere si de incercare, in partea superioara a acumulatorului

de presiune trebuie sa ramana un spatiu liber de minimum 150 mm si 150 mm inaltime.

6.2. Pozitia de montaj

Acumulatorul poate fi montat atat vertical cu robinetul de gaz orientat in sus cat si orizontal.
Atunci cand este vorba de acumulare de energie este recomandabila indeosebi montarea
verticala, iar atunci cand este vorba de amortizare-montarea orizontala.

Montarea cu robinetul de gaz orientat in jos nu este permisa.

Placuta de tip si marcajul de pe recipient trebuie sa fie oricand accesibile si sa poata fi citite.

Surubul de evacuare a aerului de la racordarea hidraulica a acumulatorului trebuie sa poata fi

actionat fara dificultate.
7. PUNEREA IN FUNCTIUNE

Inainte ca un acumulator de presiune sa fie legat la sistemul hidraulic aflat sub presiune, trebuie
sa se procedeze inca o data la controlul presiunii prealabile de umplere.

7.1. Presiunea prealabila de umplere P0.

Presiunea prealabila de umplere P0 trebuie sa fie egala sau mai mare decat din presiunea max.
de lucru, ori egala, respectiv mai mica decat 9/10 din presiunea minima de lucru; ea are valoarea
inscrisa de proiectant in schema de principiu a instalatiei hidraulice in care se utilizeaza
acumulatorul.

8. INTRETINEREA

Acumulatoarele pneumo-hidraulice cu balon de cauciuc nu necesita in mod practic nici o

intretinere.

Se recomanda totusi ca in prima saptamana de la punerea in functiune sa se controleze, cel putin

o data, presiunea prealabila de umplere P 0, pentru a se putea constata imediat pierderile de azot
mai importante. Apoi, in primele doua luni de functionare si ulterior, presiunea prealabila de
umplere trebuie controlata aproximativ la 10 20 zile, iar dupa aceea la fiecare 3 luni.

Pentru controlul de mai sus nu trebuie sa se foloseasca de fiecare data dispozitivul de umplere si
incarcare, deoarece, in cazul unor presiuni prealabile de umplere si al unui volum mic al
acumulatorului, chiar si cea mai mica pierdere de presiune, inevitabila la racordarea
dispozitivului, are un efect negativ. In afara de aceasta, din motive de garantie, in anumite cazuri
nu trebuie sa se desfaca sigiliul la robinetele de gaz sigilate.

Pentru control trebuie sa se foloseasca metoda urmatoare:

La locul prevazut pe blocul de siguranta si inchidere, trebuie sa se lege un manometru. Dupa

aceea trebuie sa se separe acumulatorul de sistemul hidraulic, prin inchiderea blocului de
siguranta si inchidere.

Pentru compensarea temperaturii, acumulatorul trebuie golit incet pe partea cu ulei, prin
robinetul de evacuare.

In timpul acestor operatii trebuie observat in permanenta manometrul. Acesta va indica o cadere
de presiune lenta si uniforma. Abia la golirea completa a acumulatorului, pe partea hidraulica
presiunea scade brusc, balonul de cauciuc inchizand supapa hidraulica.
9. CONTROLUL PERIODIC ISCIR

Controalele interioare periodice trebuie sa se faca la fiecare 8 ani. Ele trebuie combinate pe cat
posibil cu controalele ce se fac in instalatia hidraulica.

Inspectarea interioara trebuie completata sau inlocuita printr-o incercare la presiune cu apa atunci
cand numai inspectarea interiorului nu este suficienta pentru a se aprecia starea de functionare
sigura a recipientului.
BIBLIOGRAFIE

1. *** Rexroth Hydraulik Trainer, Lohr am Main, 1978

2. Marin, V. s.a., Sisteme hidraulice de actionare si reglare automata. Probleme practice.

Proiectare, executie, exploatare,Editura Tehnica, Bucuresti, 1981

3. Drumea, P. s.a., Echipamente hidraulice, editata de Institutul de Cercetari pentru Hidraulica si

Pneumatica, 1997

4. *** Hydraulics in Industrial and Mobile Applications editata de ASSOFLUID, editura

Grafiche Parole Nuove s.r.l., Brugherio (Milano), Italia, sept. 2007

5. *** Catalog Bosch Rexroth, www.boschrexroth.com

*** Catalog PONAR-WADOWICE, www.ponar-silesia.pl