Sunteți pe pagina 1din 43

Tema 1 : Unitatile economice.

Veriga de baza a economiei nationale


1) Intreprinderea, veriga de baza a economiei in conditiile de piata. Caracteristicele ei principale.
2) Clasificarea intreprinderilor dupa forma de proprietate,ramura in care functioneaza,dupa tipul
produselor realizate,dupa marime,dupa forma organizatorico-juridica de organizare.
3) Rolul intreprinderii in cadrul economiei.
4) Caracteristica mediului ambiant al intreprinderii.
5) Structura si functiunile u.e.
1. Intreprinderea, veriga de baza a economiei in conditiile de piata. Caracteristicele ei principale.
Intreprinderea (u.e) reprezinta unitatea de baza in cadrul economiei, unde se desfasoara fuziunea factorilor
de productie, resurse umane,materiale si financiare, cu scopul producerii si desfacerii de bunuri economice
(bunuri materiale si servicii) in structura, calitatea si cantitatea impusa de cererea de pe piata si cu scopul
obtinerii unui anumit profit.

Caracteristica de baza a u.e


1. Intreprinderea este un sistem complex, deoarece include resurse umane, material si financiare, fiecare
dintre ele fiind alcatuite dintr-o varietate de elemente.
Resursele umane reprezinta personalul intreprinderii ce prezinta caracteristici diferite din punct de vedeere al
nivelului de pregatire, specialitatii, postului ocupat,vechimii muncii,etc.
Resursele materiale alcatuiesc ansamblul materialelor, materiilor prime, combustibilul, precum si capitalul fix
(utilaje, constructii)
Resursele financiare sunt disponibilitatile banesti in numerar si la banca aflate la dispozitia intreprinderii.
2.Intreprinderea este un sistem socio-economic, adica in cadrul sau,colectivele de munca desfasoara procese
economice generatoare de noi valori de intrebuintare.
3.Intreprinderea este un sistem planificat, adica fundamentarea si desfasurarea tuturor activitatilor in cadrul
intreprinderii se realizeaza in baza unui plan bine determinat
4. Intreprinderea este un sistem deschis, ce se explica prin fluxul de intrari (materii prime , materiale) si
iesiri ( produse si servicii prestate).
Intrarile de factori de productie genereaza cheltuieli catre alti agenti economici , care furnizeaza acesti
factori, iar iesirile genereaza fluxuri de venituri catre intreprindere , obtinute in rezultatul realizarii bunurilor .
Intrari Iesiri
Piata materii prime piata consumatorului
Factorilor -----------> resurse umane ------> intreprinderea-------- -> alte intreprinderi
De productie resurse financiare
consumuri intermediare
5. Intreprinderea este un sistem organic adaptiv , adica se schimba permanent sub influienta factorilor
endogeni si exogeni.
6. Intreprinderea este un sistem tehnico- material , in sensul ca intre mijloacele de munca , materialele
utilizate in cadrul sau exista anumite legaturi care se manifesta prin dependenta tehnologica intre
subdiviziunile sale .
7. intreprinderea este un sistem organizatoric administrativ in sensul ca:
a) in momentul infiintarii intreprinderea capata statut de persoana juridica , primeste o denumire precisa , are
un sediu si un obiect de activitate bine determinat.
b)Intreprinderea isi defineste propria structura organizatorica, dispune de regulament propriu de functionare si
organizare.

2. Clasificarea intreprinderilor dupa forma de proprietate,ramura in care functioneaza,dupa tipul


produselor realizate,dupa marime,dupa forma organizatorico-juridica de organizare.
Intreprinderile pot fi clasificate dupa criteriile :
1. dupa forma de proprietate :
- intreprindere de stat sau publica
- intreprindere privata
- intreprindere mixta
Intreprinderile de stat patrimoniul intreprinderii apartine statului pe teritoriul careia se afla.
Intreprinderile private patrimoniul lor apartine unei persoane sau unui grup de persoane . Trasaturile de baza
a intreprinderii private sunt:

initiativa constituirii si functionarii apartine integral proprietarului


posedarea obligatorie a unui capital minim
asumarea integrala a riscurilor economice , implicate de operatiunile firmei.
In functie de numarul de posesori ai capitalului , intreprinderile private pot fi:
- individuale- apartine unei singure persoane
- intreprinderi de grup- apartine la cel putin 2 persoane , aici se evidentiaza:
a) intreprindere familiala patrimoniul se afla in proprietatea unei familii ,de regula sunt
intreprinderi mici, membrii familiei fiind atit proprietari cit si lucratori efectivi
b) intreprinderi asociative infiintata de dorinta de a participa in conditii egale a mai multor
persoane ce desfasurau inainte activitati similare in calitate de mici producatori. Fiecare membru
are dreptul pe linga salariu si la o parte din venitul final corespunzator cotei parti introduse in
capitalul firmei.
Intreprinderi mixte- patrimoniul apartine partial statului si partial persoanelor fizice si juridice private.
2. In functie de ramura in care functioneaza :
- intreprinderi din sectorul primar, care include agricultura ,sivicultura ,piscicultura, industria
extractiva;
- intreprinderi din sectorul secundar, alcatuit din industria prelucratoare si constructiile , aici se
observa un progres ridicat;
- intreprinderi din sectorul tertiar, intreprinderi prestatoare de servicii :transport , telecomunicatii,
servicii bancare , financiare ,stiintifice, informationale.
3.In functie de destinatia economica si caracterul productiei finite :
- intreprinderi producatoare de mijloace de productie;
- intreprinderi producatoare de bunuri de consum.
4.In functie de marimea intreprinderii, pot fi :
- mici
- mijlocii
- mari
Pentru a raporta o intreprindere la una din grupe se tine cont de indicatorii :
a) numarul de lucratori
b) suma anuala a vinzarilor nete, cifra de afaceri
c) costul fondurilor fixe
Conform legii cu privire la sustinerea si protectia micului business2001 , intreprinderile se clasifica:
1. microintreprinderi- cu nr. mediu de salariati de pina la 9 persoane, iar suma cifrei de afaceri pina la 3
milioane lei ;
2. intreprinderi mici- 10-50 de persoane , cifra de afaceri 10 mln lei;
3. intreprinderi mari- peste 50 persoane,cifra de afceri de peste 10 mln lei
5. In functie de forma organizatorico- juridica de organizare,legea despre antreprenoriat si intreprinderi
din Republica Moldova 1991 legifereaza intreprinderea:
- intreprindere individuala
- intreprindere cu raspundere nelimitata,in nume colectiv
- societate in comandita
- societate cu raspundere limitata
- societate pe actiuni
- cooperativa de productie
- intreprindere de arenda
- intreprindere de stat
- intreprindere municipala.

3) Rolul intreprinderii in cadrul economiei.


ntreprinderea joac un dublu rol n cadru economiei- economic i social

Rolul economic const n faptul c


1. ntreprinderile atrag i combin factori de producie (munca, natura i capitalul)
Managerii caut s obin rezultate bune la costuri reduse. Reanaliznd i renoind factorii de producie
n funcie de situaia pieilor de aprovizionare i de desfacere.
2. Cellat rol const n faptul c ntreprinderea produce bunuri i servicii necesare societii
3. ntreprinderea distribuie venituri n societate , adic remunereaz factorii de producie utilizai
Angajai salarii
Organismelor sociale- cotizaii sociale
Statului- impozite i taxe
Bncilor i creditorilor dobnzi, comisioane
Asociailor dividente
Rolul social al ntreprinderii se manifest fa de salariai care-i consacr o mare parte din via muncii i
ntreprinderii i care trebuie s gseasc condiii optime de munc i salarii decente. Conducerea ntreprinderii
trebuie s favorizeze promovare personalului i reciclarea lor ntruct tehnica i tehnologia se modific
permanent. Al doilearol socialse manifest fa de consumatori, firma trebuie s furnizeze servicii solicitate, sa
ofere o informaie detaliat i obiectiv despre produsele sale prin politici de publicitate.

4) Caracteristica mediului ambiant al intreprinderii.


Ca agent economic ntreprinderea i desfoar activitatea sub impactul mediului ambiant. Mediul ambiant
include: factori de natur economica, social, politic, juridica, tiinifico-tehnic, geografic, demografic ce
acioneaz asupra ntreprinderii.
Componentele mediului ambiant se divizeaz n 2 grupe:

- Micromediul, cuprinde factorii cu aciune direct i cu aciune pe termen scurt asupra activitii
ntreprinderii. Din aceast grup fac parte:
1. Furnizori de mrfuri
n contractarea agenilor economici, furnizorii ntreprinderii trebuie s dispun de informaii
referitor la dimensiunile i calitatea ofertei, preurile practicate, cunoaterea unor aspecte interne
a ntreprinderilor. Ex stabilitatea economic a acesteia.
2. Prestatorii de servicii snt firme sau persoane care ofer o gam larg de servicii, cum ar fi:
firmele de transport, comer, agenii de publicitate .a
3. Clienii: consumatorii ntreprinderii, ageniile guvernamentale, care le snt oferite spre consum
bunurile sau produsele date.
4. Concurenii: agenii economici care produc bunuri similare i care au aceeai clieni i deseor
avnd aceeai furnizori de mrfuri i prestatori de servicii
5. Organismele publice sunt organele de stat (financiare, vamale, organele de justiie) fa de care
ntreprinderea are obligaii legale.
- Macromediul cuprinde ansamblu de factori de ordin general cu aciune pe termen lung asupra
activitii ntreprinderii
1. Mediul demografic- caracterizat prin indicatorii ca nr. populaiei structura pe vrste i sexe,
repartizarea teritorial a pop.
Aceti indicatori permit o evaluare a dimensiunilor cererii poteniale.
2. Mediul economic format de urmtoarele elemente: structura pe ramur a economiei, nivelul
dezvoltrii economic a ramurilo, gradul de ocupare a forelor de munc, situaia financiar
valutar a trii.
3. Mediul tehnologic: nivelul dezvoltrii tehnologiilor i tehnicii n societate
4. Mediu cultural:sistemul de valori, tradiii i obiceiuri
5. Mediul politic specific fiecrei ri: se refer la foele politice din societate, a raporturilor dintre
ele, a gradului de implicare a statului n economia , gradul de stabilitate politic.
6. Mediul juridic este ansamblu reglementrilor juridice.
7. Medil natural: clima, mediul (influienteaza asupra proiectarii, organizarii intreprinderii)
8. Mediul internaional: piaa extern, nivelul de dezvoltare a altor ri

5) Structura si functiunile u.e.


Structura organizatoric a u.e este considerat scheletul firme i este definit ca fiind ansamblul persoanelor
, subdiviziunilor organizatorice, a relaiilor dintre acestea astfel constituite nct sa asigur realizarea
obiectivelor stabilite.
Structura u.e include 2 pri:
- Structura de conducere- reprezint ansmablul persoanelor , compartimentelor i a relaiilor
organizatorice astfel constituite nct s asigure condiiile , tehnice, economice i de personal
necesare desfurrii proceselor de execuie.
- Structura de producie const din ansamblu persoanelor, compartimentelo, relaiilor
organizaionale constituite n vederea realizrii directe a obiectului de activitate a ntreprinderii

Structura u.e este determinat de o serie de factori cum ar fi:

Mrimea ntreprinderii
Ramura de producie
Nivelul tehnologic;
Gradul de specializare a ntreprinderii;
Nu exista o structura standard stabilita, ea fiind permanent corectata sub conjucturi economice, a proceselor
tehnico economice.

Organele conduceri UE
Directori, vice-directori Directori, vicedirectori

Seciile auxiliare
Seciile de Seciile de baz Seciile
funcionare de deservire neproductive
(transp., depoz.)
(laboratoare) (comunale)

Locurile de munc
Seciile de producie se mpart in doua grupe mari:

Sectiile de productie se impart in doua grupe mari:


1. Seciile de productive de baza, unde se fabrica producie destinata vinzarii
2. Seciile auxiliare si de deservire, asigura funcionarea normala a seciilor de baza
Locul de munca este zona in care se afla lucrtorul si in care isi gsete aplicare munca sa. Condiiile in
care se desfasoara procesul de munca influenteaza nu numai asupra rezultatelor muncii dar si asupra
sanatatii persoanelor.
De aceea specialitii trebuie sa creieze conditii optime ce ar asigura cresterea calitatii si productivitatii
muncii si concomitent confortul necesar mentinerii angajatilor.

Functiunile UE
1. Functiunea de cercetare-dezvoltare (consta in lansarea de noi produse) cuprinde ansamblu activitatilor
ce se desfasoara in cadrul intreprinderii in vederea realizarii obiectivelor din domeniul producerii de noi
idei utile dezvoltarii in viitor a intreprinderii, cresterea capacitatilor intreprinderii, inzestrarea
intreprinderii cu noi utilaje, tehnologii de fabricare, proiectaera nooilor produse, argumentarea
strategiilor de dezvoltare a intreprinderii;
2. Functiunea de productie- cuprinde ansamblul activitatilor care asigura procesul de productie. In cadrul
acestei funcituni factorii de productie se transforma in bunuri materiale si servicii. Aceasta functiune
include organizarea activitatilor auxiliare si de deservire, organizarea transportului intern neceare
pentru desfasurarea normala a procesulu ide productie.
3. Funcionarea comerciala cuprinde ansamblul activitatilor privind dezvoltarea relatiilor dintre
intrperindere si mediul ambiant, inclusiv activitatile de aprovizionare cu materiale. Totodata ea verifica
concordanta dintre productia produsa si cererea pe piata a consumatorilor, Aceasta functiune include si
activitatile de marketing (act. De promovare a produselor si de studiare a pietei).
4. Functiunea financiar-contabila ea cuprinde activitatile de inregistratre in evidenta contabila a
proceselor economice din cadrul intreprinderii, a posibilitatilor de obtinere si de folosire a mijloacelor
financiare necesare intreprinderii.
5. Functiunea de personal cuprinde ansamblul activitatilor legate de asigurareaa intreprinderii cu forta
de munca, astfel prevede selectarea, pregatirea, perfectionarea si salazirarea personalului.
Intre functiuni exista o interdependenta re, realizarea corecta a unora va determina realizarea eficienta a
celorlalte functiuni.
Tema 2 : Programul de producie al ntreprinderii
1. Definirea conceptului de planificare, clasificarea planificarii dupa diferite criterii
2. Programul de productie al firmei : continut , importanta si modul de elaborare.
3. Indicatorii valorici al PP a intreprinderii

1. Definirea conceptului de planificare, clasificarea planificarii dupa diferite criterii


Planificarea reprizinta un intrument de transpunere ain practica a prevederilor strategice ec-ce adoptate.
Strategia ec. reprezinta ansamblul obiectivelor ec-ce pe caree intreprinderea isi propune sa le realizeze.
Actiunile pe care trebuie intreprinderea sa le indeplkineasca pe diuferite perioade de timp si modul de
alocare a resurselor in vederea dezoltarii viitoare.
Prin planificare la nivel de inrtreprindere se intelege programarea organizarea, coordonarea si conducere
pe baza de plan a activitatii economice.
Este imposibil activitatea unei UE fr a avea la baz un plan bine elaborate sau fr a desfura o activitate
de planificare.
Planificarea reprezint un mijloc important prin care UE poate s reacioneze la constrngerile impuse de
mediul nconjurtor, s abordeze fluctuaiile care au loc pe plan extern i s rez.probl.interne.

Criterii de clasificare:
- Dup gradul de importan a indicatorilor stabilii se evideniaz:
Planificarea strategic- este elaborat la nivelul conducerii de vrf pe termen lung, concretiznd obiectivele
starategiei economice pe care i le propune
Planificarea tactic - sunt aciunile i activitile operative ce trebuie efectuate pe perioade de timp mai
scurte.

- Dup orizontul de timp la care se refer planif.poate fi:


Pe termen lung (planif. de perspectiv ) are orizontul de timp de la 2 la 5 ani.
Planificare curent , care poate fi: pe termen scurt ( de la 3 luni -la 1 an),prevede cantitile de
producie,efectivele de personal,necesarul de resurse materiale,vol.investiiilor,etc; pe termen foarte scurt- are
orizontul de timp de cca 1 sptmn, ele sunt mai precise pornind de la comenzi pn la ntocmirea
programului de fabricaie.
Planificarea intern de UE are 2 compartimente:
- Planificare tehnico-economic= are drept scop stabilirea principalilor indicatori calitativi i cantitativi
pe toate domeniile de activitate ( producie, for de munc, salarizare,aprovizionare tehnico-
material,costuri,progres tehnic,desfaceri,etc)
- Planificare operativ (programarea activitii)= are drept scop elaborarea programelor de activitate pe
diferite structuri ( secii,ateliere,loc.de munc) i pe diferite perioade de timp (lun, zi, schimb, or).

2. Programul de productie al firmei : continut , importanta si modul de elaborare.


La nivelul unei UE se poate elabora un plan economic de ansamblu,care la rndul su cuprinde: un ansamblu
de planuri elaborate pe diferite domenii de activitate, n cuprinsul cruia se precizeaz indicatorii calitativi i
cantitativi ce urmeaz a fi realizai,termenele de realizare,resursele utilizate,nivelul costurilor i al
profiturilor.Pentru elaborarea planului economic UE are nevoie att de informaie intern,cum ar fi:

Mrimea i structura capacitii de producie.


Numrul de personal.
Starea financiar.
Necesarul de mijloace circulante, etc.
Ct i de informaie extern:

Cercetrile de marketing.
Prognozele,etc.
Planul economic de ansamblu (plan tehnic, economic,financiar),include urm.seciuni:
1.Producia industrial
2.Capacitatea de producie i gradul de utilizare a acesteia.
3.Cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic.
4.mbuntirea calitii produciei.
5.Investiii,construcii,reparaii capitale.
6.Asigurarea,pregtirea i perfecionarea forei de munc.
7.Productivitatea muncii i salarizarea.
8.Aprovizionrea tehnico-material i desfacerea produciei.
9.Comerul exterior.
10. Costuri de producie i eficiena folosirii mijl. Fixe.
11.planul financiar .

Aceste seciuni au caracter indicatif,putnd fie extinse sau rstrnse n funcie de planificare n cadrul UE. Aceste
seciuni dup nr.difer,n funcie de mrimea UE, de ramura n care activeaz.Elementul de pornire al planului
este prognozele de vnzri determinate pe baza studierii cererii la producia UE.

Importana planului ,,productiei industriale


Compartimentul producia industrial concretizeaz misiunea UE.
Prin coninutul indicatorilor acestei seciuni se determin coninutul i mrimea celorlali indicatori ce
caracterizez activitatea industrial.(nr.de personal,materiale,etc).

Elaborarea planului produciei industriale se efectueaz n cteva etape:


1.se apreciaz nomenclatura produciei de fabricat,a cantitii i calitii respective.
2.Elaborarea planului de producie n unit.fizice (kg,tone),cu defalcri calendaristice.
3.stabilirea capacitii de producie,compararea produciei fabricate cu mrimea capacitii de
producie,determinarea gradului de utilizare a acestuia.
4.Elaborarea msurilor tehnico organizatorice care s asigure condiiile necesare pentru mdeplinirea planului
de producie.
5.crearea cadrului organizatoric.

3. Indicatorii valorici al PP a intreprinderii


Indicatorii valorici ai programului de producie:
- Producia marf ( PM).
- Producia global (PG).
- Producia net (PN).
- Producia realizat (PR)
Productia marfa exprima veniturile totale din activitatea de baza, exprimata valoric rezultatele
finale(produsele finizate,semifabricate,lucrari industrial)livrate sau destinate livrarii catre alte unitati ec-ce la
export sau pe piata interna sau folosite in sectoarele neindustriale ale intetrprinderii.
In PM se include:
a) valoarea produselor finite destinate livrarii prin utilizarea materiei prime,materialelor proprii sau
achizitionate;
b) valoarea prelucrarii materiei prime si materialelor prime de la client;
c) valoarea lucrarilor cu caracter industrial executate pu diferiti client din afara sau folosite in cadrul altor
sectoare ale interprinderii;
d) valoarea reparatiilor capital terminate;
e) valoarea pieselor de schimb executate de interprindere destinate pentru reparatii capitale;

PM= =1 q i ci +

-valoarea produselor fabricate in unitati naturale

-costul unitar al prudusului


n-nr sortimentelor
S-valoarea altor lucrari cu character industrial

Productia globala include toate elementele productiei marfa la care se mai adauga:
a) cresterea sau descresterea stocurilor de semifabricate
B) cresterea sau descresterea stocului de productie neterminata;
Produs semifabricat-productia obtinuta din productie proprie care a parcurs mai multe etape de fabricatie si
care trec la alte sectii pentru terminarea prelucrarilor si obtinerea unui produs finit,fie sunt livrate altor agenti.

PG=PM+( . ) + (. . )

S-semifabricatele
N-productia neterminata
Productia neta reprezinta valoarea nou creata in activitatea productiva sau poate fi determinata prin doua
metode:
1.Metoda de productie (indirecta):
PN=PG-Ch.mat
In cheltuielele materiale se include: valoarea materiei prime si materialelor, combustibil, energie, apa,
amortizarea mijloacelor fixe etc.
2.Metoda de reparatie (directa):

PN=B+ .
B-beneficii nete
Ch.m- cheltuielele cu munca vie include retributiile,impozite pe fondul de retributie,contributii la fondul de
cercetare stiintifica, contributiile asupra retributiilor(adaosuri, sporuri) s.a. elemente ale muncii vii.
Productia realizata reprezinta incasarile banesti ale intreprinderii din vinzarea marfurilor fabricate in
perioada data:
PR=PM-(Pneplat.sf.an-Pneplati.la.inceput.an)-(Pd.la sf.an-Pd.inceput.an)
P. neplatita-productia neplatita, produtia care a fost transmisa beneficiarului insa procesul de decontare nu a
fost finisat.
P.d- productia finite care se afla la depozit
Tema3 Personalul Interprinderii si salarizare
1. Pesonalul interprinderii.Structura lui si indicatorii.
2. Bilantul utilizarii timpului de munca in cadrul interprinderii
3. Productivitatea muncii.Sistemul de indicatori pu determinarea nivelului si dinamicii
productivitatii muncii
4. Determinarea necesarului de personal pe categoriii
5. Salarizarea personalului.Forme si sintemele

1. Pesonalul interprinderii.Structura lui si indicatorii.


Personalul interprinderii constituie o resursa determinante pu interprindere care asigura antrenarea celorlante
resurse in procesul de productie, rezultatul, combinarea si utilizarea eficienta a lor. Factorul munca in present
este supus unor mutatii importante cum ar fi reducerea relativa a timpului de munca prin substituirea accelerata
a muncii (L) prin capital(k) cresterii afortului intelectual in procesul de productie, avind ca rezultat inlocuirea
muncii cu procesul de automatizare si robotizare.
Succesul interprinderii, gradul ei de competitivitate depinde de calitatea si de motivarea personalului si de
numarul de salariatii lui.

Personalul intreprinderii poate fi clasificat in functie de participare la procesul de productie in 2 categorii:

1- personalul industrial productiv ,care desfasoara activitati legate de activitatea de baza a interptinderii.
Aceasta categorie se clasifica in 4 grupe:
1. muncitorii
2. personalul tehnic productiv
3. personalul tehnic, economic, administrative si de alta specialitate(TESA)
4. personalul de servire
2-personalul neproductiv care desfasoara activitati cu caracter neindustrial (paznici,pompieri)
Muncitorii se divizeaza in 2 grupe:
1) muncitorii de baza, care (asigura) intervin direct in transformarea materiei prime in bunuri finale.

2)Muncitori auxiliari care asigura desfasurarea normala a procesului de productie

In orice intreprindere nr personalului i se duce evidenta in 2 moduri:


1. Personal de lista (nr scriptic)
2. Personal efectiv, care nemijlocit s-a prezentat la serviciu

Evidenta personalului in cadrul intreprinderii se face in baza urmatorilor indicatori:


1) Nr scriptic zilnic al lucrator intreprind se stabileste in corespundere cu lista personalului angajat la
intreprindere la ziua/data respectiva.
2) Nr efectiv zilnic al lucratorilor, nr personalului care s-a prezentat la serviciu la data respective
3) Nr mediu scriptic al lucratorilor/ se calcula lunar, saptaminal, anual
_ _ _
Nssapt=Ns/7 Nef sapt=Nef/5 Exemplu Ns al lucrator timp de o luna se calcula prin insumarea nr
scriptic de lucratori in fiecare zi calendaristica a lumii, inclusive zilele de sarbatoare si de odihna si impartirea
sumei respective la nr de zile calendaristice ale lunii
Ns lunar = Ns/30
4) Nr mediu efectiv al lucratorilor e raportul dintre suma nr lucratorilor prezenti zilnic la serviciu la nr de
zile lucratoare
_
Nef sapt=Nef/5 _ _
5) Coeficient prezentarii personalului la serviciu k=Nef/Nscr - cu cit acest indicator este mai aproape de
1 cu atit gradul de utilizare a personalului scriptic e mai mare
Indicatorii intensitatii circulatiei personalului: _
1. Coef circulatiei lucratorilor dupa nr celor noi angajati Ka=Na/Ns (Na-nr personal angajat la perioada
respectiva) _
2. Coef circulatiei lucratorilor dupa nr celor concediati Kc=Nc/Ns
_
3. Coef fluctuatiei lucratorilor Kfl=Ncn/Ns (Ncn-nr pers concediate pe motive disciplinare)
_
4. Coef stabilitatii personalului Kst=Nst/Ns (Nst- nr personal inclus in listele personalului pe parcursul
perioadei examinate)

2. Bilantul utilizarii timpului de munca in cadrul interprinderii

Functionarea eficienta a unei intreprinderi depinde in mare masura de gradul de utilizare a timpului de munca.
Pu evidenta utilizarii timpului de munca se calcula fondul de timp disponibil si gradul de utilizare a acestora.
Fondul de timp calculate pentru muncitori se exprima in zile om si in ore-om. In scopul elaborarii bilantului
utilizarii timpului de munca in cadrul intreprinderii sint calculate urmatori indicatori: _
1. Fondul de timp calendaristic: Ftc= cu produsul intre Ns a lucratorilor in perspectiva la nr zilelor
calendaristice Zc _
Ftc=Ns*Zc(365)
2. Fond de timp tabelar = diferenta intre Ftc si nr de zile repaos sau sarbatori legale(Zrs)
3. Fond de timp maxim disponibil Ftmd= diferenta intre Ftt si nr de zile om-concediu legal in perioada
respective (Econ leg) _
4. Fond de timp efectiv lucrat= Zlucratoare*Nef
5. Gradul de utilizare a fond de timp maxim disponibil Gftmd=Ftef/Ftmd -cu cit acest coefficient e
mai aproape de 1 cu atit gradu de utilizare a timpului de munca e mai inalt.

3. Productivitatea muncii.Sistemul de indicatori pu determinarea nivelului si dinamicii


productivitatii muncii
Productivitatea muncii e indicatorul principal care exprima eficienta utilizarii fortei de munca in toate
domeniile active ec-ce. In conditiile ec-ei de piata productivitatea muncii e keia performantei ec-ce.
a) Productivitatea muncii in expresie naturala se calc ca raport intre volumul productiei exprim in
unitati fizice la keltuielile de timp de munca pu obtinerea acelui volum de productie Wm=Q/T Q-volum
productiei T-keltuieli de timp de munca pu obtinerea acelui volum de productie
El exprima atit Wm in cadrul intreprinderii cit si permite compararea nivelului Wm intre diferite
intreprinderi.
b) Wm in unitati de timp de munca Wm=T/Q T-kelt de munca exprimate in ore/om, zile/om
Acest indicator exprima Q de munca utilizata pu obtinerea unei unitati de productie .
Datorita volumului mare de munca, a modificarii rapide a normelor de timp de munca fac ca aceasta
metoda de calcul sa aiba o sfera restrinsa de aplikare.
c)Wm-in unitativalorice:
Wm==1 /T

pi-volumulproductiei in unitativalorice

i=nr.sortimentelor

Chelutuielile de munca (T)pot fi masuarate in om/ore sauom /zile.Ceamaicoretcametoda de calcul a Wm e


ceaundeTeexprimat in om /ore deoarece in acestcazsunt eliminate pierderile de timpce pot
avalocpeparcursulzilei de munca.

d)Wm-anuale ,trimestrialelunare :

Wm a/tr/l==1 / nr mediu scriptural al lucratorului.Elexprimavolumulproductieiobtinute in mediu


la un lucratorului in perioada respective

e)Wmarginala a muncii:

Wm=Q/L

Arata cu cit se vamodifica vol.de productie la modificareanr.lucratorului cu o unitate.

4)Metoda 1.planificarea necesarului de muncitori care executalucrarinormate;

Wm=Q/Nmuncit.=>Nmuncit.=Q/Wm

Metoda 2.

Nm=Ft/K*Ft.p

Ft=fondul total de timp de muncanecesarpentruindeplinireasarcinilorplanificate.

K =coeficientde indeplinire a normelor

Ft.p=fond de timpefectivpe o persoana.Acesemetodesuntutilizate la intreprinderile care fabricaunsortimentstabil


de productie.

Determinareanecesarului de personal TESA,sunttreimetode de calkul:


1)metodaanalitica stabilestenecesarul de personal
pentruindeplinireasarcinilor,analizinduse..timpului de munca

Nm=t*Q/Ft ef
Nm=nr.de muncitori TESA
T=timpul normal pentruexecuatareauneilucrari
Q=vol.de lukraricetrebuie effectuate
Ft ef =fondul detimp de muncaefectivaluneilucrator
5)Depepozitiasalariatului,salariul e un venit al factorilor de productiemunca in timp de
depepozitiaintreprinderiireprezinta un cost .Acesta se regaseste in costul de prouctie care la
rindulsauinfuenteaza in mare masura a profituluisaupierdirelor.Deaceeastabilireacorecta a salariului e
un factor important a competitivitatiiu.e.

In coditiileactualesalariulreprezintaceamaifrecventa forma de venitconstituind 80% din venit national al


tarilordezvoltate.

Principalele forme de stimulare a lucratoruluiu.e :

1)salariul

2)sistemuldefacilitateinterne:

a)vinzareaproductieiintrepriderilorlucratoruuicuanumitereduceridepret(10-20%)

b)achitareacompletesaupartial a cheltuielilorpentrudeplasarealucratoruluilaserviciu

c)acordarealucratorului a creditelorfaradobindasacudobindamica

d)acordarealasalariupentruvechimeainmunca

3)facilitatenematerialeacordatepersoanelor:

a)acordareagraficuluiflexibil de munca

b)acordareazilelorlibere

c)prelugireaconcediilorplatitepentruanumitesuccese in munca

d)iesireamaidevreme la pensie

e)creareaunei atmosphere socialefavorabileadicalichidareabarierelor administrative ,promovaeaspiritului de


intelegerereciproca

4)Avansarealucratorilor planificareacarierelor ,platapentruinstruireasiridicareacalificatiei.

Forme de salarizare:

I. In accord- o forma de plat ape individsau in grup ,in functie de cantitatea de


obiecteobtinutesauoperatiunilorexecutate ,se aplica la activitateaundemuncapoate fi normata
,fiecaredintreacesteoperatiuni se platestedupa un anumit tariff
II. In regie-(dupatimpul de lukru)forma de salariu pin care platamuncitorilor face in functie de
timpullucratorului . O intilnim in cazul in care munca e complexasidificila de normat.
III. Salariulangajatilor include :salariul de baza ,salariulsuplimentarsialteplati de stimularesicompensare
IV. Sal.de bazapentrumuncitorisuntstabilite in
bazaretelelortarifareunicedesalarizarediferintiatepecategorii in functie de
calificarealorsicomplexitaealucratorilor effectuate ,In acestecazuri se stabilestemarimea
,salariultarifarpentrucalificarea de categorie de calificare se detreminacaprodusintresalariulcategoeriei 1
sicoeficientulcategoriei respective.
V. Sal.suplimnetarreprezinta o recompense pentrumuncaeficientasipentrumuncadepusa in
conditiideosebit .Eleincludadaosuripentruorele de noaptesisuplimentarelucratepentruconinuitatea in
aceeasiintreprindere(spor de fidelitate);pentruvechime in

munca s.a. Sursa de plata a personal e oparte din venitul obtinut din activitatea ec-a. Suma total de plata a
salariilor constitue fondul total de salarizare a u. e.

Legislatia salarizarii cuprinde norme juridice de care intrepr. trebuie sa tina cont. Legea salarizarii a R M
stabileste ca salariul cuprinde: salariul de baza ,adaosuri si sporuri la acestea si care sunt confidentiale.Legea
stabileste sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza salariile individuale in functie de forma de organizare
a intreprinderii,modul de finantare characteristic activitatii.
Totusi legea stabileste formele de plata si tarifele minime de stat p-u remunerarea muncii.Statul stabileste
marimea salariului minim si tariful minim p-u categoria 1 de calificare a angajatilor.
TEMA 4 Mijloacele fixe ale intreprinderii

1. Esenta, rolul si structura mijl. fixe


2. Evaluarea mijl. fixe.Indicatorii dinamici a mijl.fixe
3. Uzura fizica si morala a MF. Amortizarea lor
4. Indicatorii utilizarii eficiente a MF
5. Capacitatea de productie a intreprinderi
Metodologia de calcul a capacitatii de productie
6. Directiile principale de imbunatatire a utilizarii MF si a capacitatilor de productie

1. Esenta, rolul si structura mijl. fixe


MF reprezinta bunuri care folosite in activitatea ec-ca o perioada indelungata p-u mai mult de un an participa
la mai multe cicluri de productie, se consuma treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare,isitransfera
costul in productie fabricate treptat pe masura uzurii lor.
MF ale u. e pot fi productive si neproductive.
Mf productive participa direct la procesele de productie sau creeaza conditii necesare sau creeaza conditii
necesare p-u desfadurarea lor.

MF productive se clasifica in urmatoarele grupe:

1) cladiri (blocuri administrative,sectiile de productie)


2) constructii (estacade,fintini,drumuri,poduri)
3) instalatii de transmisie( conductele de apa, retelele electrice)
4) masini si utilaje (masini si utilaje de lucru,tehnica de calcul)
5) mijloace de transport (feroviar,aerian,auto)
6) instrumente si unelte (unelte, scule..)
7) inventarul de productie si accesoriile (butoaie,mobile..0
8) inventarul gospodaresc (tehnica de birou)
9) vitele de munca si productive (vaci,oi,bovine)
10) plantatii multianuale (livezi,vii)
11) mijloace capitale p-u ameliorarea terenurilor
12) alte mijloace fixe ( fondurile de biblioteca,valori ale museelor etc.)
Dupa importanta lor in procesul de productie MF productive se impart in active si pasive. MF active participa
direct la procesul de productie (masini, unelte,instrumente de lucru).MF pasive asigura cadrul de realizare a
productiei(cladiri,constructii).
MF neproductive nu participa la procesele de productie cum ar fi: obiectele cu menire social culturala a
intreprinderii.

2. Evaluarea mijl. fixe.Indicatorii dinamici a mijl.fixe


Evidenta si planificarea MF se efectueaza in expresie naturala si valorica. La estimarea MF in unitati naturale
se stabileste nr. Masinilor, productivitatea acestora, marimea suprafetelor de productie utilizate .a, marimi
cantitative. Aceste date sint folosite p-u calculul
capacitatii de productie a intreprinderii, elaborarii planului de productie.
Estimarea valorica MF este necesara p-u determinarea gradului de uzura a marimii defalcarilor de amortizare.
In expresia valorica se exprima si valoarea totala a MF,structura si dinamica acestora.
MF in expresie valorica pot fi evaluate la valoarea initiala,la valoarea de bilant si metoda de reevaluare.
Dupa valoarea initiala se indica cit acostat-o pe intreprindere crearea mijloacelor fixe, adica chelt. p-u
cumpararea unui mijloc fix concret, transportarea si montarea lor.
Dupa valoarea initiala MF se trec in evidenta contabila a intr. si in functie de valoarea initiala se calcula uzura
lor
Vin = P + T + M
unde: P pretul de achizitie a MF T- cheltuieli de transport
M-cheltuieli de montare, instalare.
Valoarea de bilant (ramasa) reprezinta acea parte din valoarea initiala care a ramas dupa un termen n de
exploatare.
Vb = Vin (Vin x Cn /100x Tn)

Cn - cota anual de uzura


Tn termen de exploatare
n numar de ani
Metoda de reevaluare a MF presupune determinarea valorii atit initialr cit si de bilant in baza unor
coeficienti de reevaluare care indica de cite ori valoarea initiala sau de bilant la momentul evaluarii e mai
redusa sau mai inalta decit valoarea la momentul crearii sau la momentul reevaluarii.
Valoarea de lichidare este valoarea de realizare a MF uzate si scoase din productie.
(Pe parcursul unei perioade)
Valoarea m.f. ale intreprinderii se poate modifica in timp in baza punerii sau scoaterii din functiune a m.f.
Pentru estimarea dinamicii m.f. pentru o perioada anumita de timp (an) sunt determinati urmatorii indicatori:
1. coeficinetul inoirii mijl.fixe ets raportul dintre valoarea m.f. puse in functie in perioada respectiva si
val. m.f. la sfirsitul perioadei examinate
k. in.=MFp/MF1
2. Coef. Scoaterii din functiune a m.f.este raportul dintre valoarea m.f scoase din functiune in perioada
examinata si valoarea m.f la inceputul perioadei
K sc. = MF sc/ MF0

Pentru a asigura o crestere econom. a intreprinderii , o crestere a randamentrului m.f este necesar ca
valoarea m.f. sa se afle in crestere adica pentru fiecare perioada sa se indeplineasca relatia: MF1>MF0
Acest lucru se va realiza in cazul in care MFp>MFs si Kin>Ksc
3. Coef.sporirii m.f

Kspor.=( MFp- MFs) /MF1


4. Valoarea medie anuala a mf.(este aplicat la eficienta utiliz. m.f)

MF=Mf in+ (MF p*t funct(luni)/12-(MF sc*t nefunct)/12


T funct=termen de functionare pina la sfirsitul anului in luni
Tnefunct= termen de nefunctionare pina la sf.anului in luni

3. Uzura fizica si morala a MF. Amortizarea lor


Uzura reprezinta pierderi caracteristicilor tehnice si economic ale m.f care are loc odata cu trecerea timpului
atit prin folosirea ,cit si nefelosirea sa .Uzura este influentata de mai multi factori :natura si calitatea m.f,
modul de folosire calificarea lucratorilor ce folosesc m.f. , conditiile atmosferice etc.
Elementele m.f se pot uza fizic si moral.Uzura fizica reprezinta pierderea treptata a unor proprietati de
exploatare a m.f datorita utilizarii lor sau datorita actiunii distructive a factorilor atmosferici.
Uzura morala este reducerea valorii m.f sub actiunea dezvoltarii progresului tehnico-stiintific care duce la
aparitia unor utilaje cu o productivitate mai inalta si cost mai redus. Uzura morala se manifesta prin pierderea
eficacitatii si oportunitatii folosirii lor pina la expirarea termenului uzurii lor fizice. Inlocuirea intirziata a MF
uzate moral duce la obtinerea unei productii de calitate mai joasa si un cost mai sporit in comparatie cu m.f
performate .
Sursele principale de acoperire a chelt.legate de innoirea m.f sunt mijloacele proprii sle intreprinderii care se
formeaza pe parcursul perioadei de exploatare a m.f sub forma defalcarilor de amortizare .Amortizarea este
expresia valorica a uzurii fizice si morale a m.f ;recuperarea sub forma baneasca a valorii m.f ;se determina ca
raport intre valoarea initiala a mij.fixe la termenul de functionare utila(ani) :
A=Vin/t(ani) detaliata formula va deveni A= P+T+M / t(ani)
Norma de amortizare Na =A/t*100%
Uzura mijl.fixe se determina si se contabilizeaza de catre toate intreprinderile indiferent de forma de
proprietate asupra tuturor M.F aflate in functiune , reparatie, chiar si in timpul stationari.

Exista mai multe politici(metode)de determinare a defalcarilor anuale de uzura(amortizarii)


1. Metoda liniara
-amortismentul periodic este constant
- norma de amortizare este constanta
-simplifica calculele pentru determinarea amortizarii
-este inclusa in mod uniform in costul de productie
Na= 1/Tn*100%
Na-norma medie anuala
Tn pentru functiune durata functionarii utile sau timp stabilit
A=Vin*Na /100

Sa presupunem ca un utilaj are valoarea de 1 milion


Vin=1 milion ; Tn =20 ani
Na1=1/20*100%=5%
A1= 1 milion*5/100=50000u.m
A2= 1 milion*5/100=50000 u.m

2. amortizarea progresiv (cumulativ)


- amortismentul crete periodic
- norma de amortizare crete
- amortizarea este inclus n n costul de preoducie din ce n ce mai mult
n=ti/Tn*100%
ti= nr de ordine a anului de funcionare
Tn in cazul dat se calculeaza ca suma ti =durata funcionrii utile

Un utilaj
n=4ani
na1=1/1+2+3+4=1/10*100%=10%
na2=2/1+2+3+4=2/10*100%=20%
na3=3/1+2+3+4=3/10*100%=30%
na4=4/1+2+3+4=4/10*100%=40%

metoda regresiv
amortismentul scade periodic
norma de amorizare scade
costul de producie este ncrcat cu amortizare din ec. n ce mai puin

n=(1+Tn-ti)/(Tn ce se calc ca suma ti)*100%


Tn=4ani
na1=1+4-1/1+2+3+4*100%=40%
na2=1+4-2/1+2+3+4*100%=30%
na3=1+4-3/1+2+3+4*100%=20%
Aplicarea uneia din metodele de amortizare se face n funcie de legislaia n vigoare de situaia economico-
financiar a ntreprinderii i de evoluia cererii la producia firmei
In conformitate cu standartele Naionale de contabilitate confirmat de guvern
MF sunt clasificate n 5 grupe fiecarui fiind stabilit o norm ampla de amortizare
1. cldiri administrative (na=3%
2. .plantatii forestiere de protecie .a plantatii multeanuale(na=8%)
3. mijloace de transport cu exceptia autoturismelor i autobuselor (na=10%)
4. inventarul i accesorile de producie i gospodaresc, autoturisme, autobuse blocurile sectiilor de
productie (na=20%)
5. masini i utilaje instrumente, constructii din lemn(na=30%)

4. Indicatorii utilizarii eficiente a MF


Gradul de utilizarea a mijloacele fixe poate fi determinat in baza unor indicatori

1. indicatorii generalizatori:
a)randamentul MF se determin ca raportul dinte volumul produciei i valoare medie anual a MF
Rmf=PM/MFmediu el ne arata cantitatea de producie n lei ce revin la un leu fonduri fixe
b) capacitatea specifica a MF la o unitate de productie
Cmf= MF mediu/ PM sau 1/ Rmf
Ne arata ce volum de fonduri fixe n lei revine la un leu producie
c)rentabilitatea MF Rentmf=profit / MFmediu ne indica marimea profitului obinut la un leu de
fonduri fixe
d) capacitatea de inzestrare a muncii cu fondur fixe caracterizeaza gradul de inzestrare a muncii
Gmf = MFmediu/Ns numarul mediu scriptic sau numarul persoanelor inclusi in productiv

2. indicatorii utilizarii MF pentru aprecierea prtii active a MF


1. coeficiejntul extensiv a folosirii MF caracterizeaza folosirea MF in timp
Kex= Fef/ F cal
F.ef fond efectiv
F cal- fond calendaristic
sau
Kex= Fef/ F.m.d- fond max disponibil
2. coeficient intensiv de folosire a MF
K int= Q/Nutil * F. m. d.
Q volum anual de producie
N. util nr. utilajelor implicate n producere
3. coeficient integral
K .integral = K ex* K int
4. ponderea partii active la suma total a MF
Pmf= MFa/MF
Mfa mijl fixe ce participa activ la procesul de productie
MF valoarea totala a MF

3. INDICATORII STARII mf
1. COEFICIENTUL DE UZUR caracterizeaza gradul de uzur a MF
Guz= suma A/ Valoarea initial a MF
Suma A- SUMA total a amortizrii.
Pagina 12 lipseste

Buna ntreinere a m.f


Introducerea progresului tehnic

TEma5: Mijloacele circulante ale ntreprindereii


1. Esena ec. , componena i structura activelor circulante
2. Indicatori utilizrii eficienta a activelor circulante
3. Sursele de formare a activelor circulante
4. Aprovizionarea tehnico- material a ntreprinderii
5. Normare mijl. Circulante

1. Esena ec. , componena i structura activelor circulante


Mijloacele circulante- m. bneti ale ntreprinderii necesare pentru crearea stocurilor de mrfuri i materiale i
pentru asigurarea continuitii proceselor ale produciei
Mijloacele circulante sunt clasificate n mai multe criterii
1. Conform sferei pe care o deservete
a. Fonduri circulante de producie obiectele de munc care particip o singur dat la procesul de
producie i transform valoarea integral n costul produciei fabricate i transform valoarea
integral n costulproduciei fabricate i i schimb forma iniial , natural material, deservesc sfera de
produci ( ea ncepe cu recepionarea materiei prime de ctre seciile de producie i se finiseaz cu
binerea).
b. Fonduri de circulaie sun mijloace care deservesc sfera circulaiei (are 2 perioade)
Perioada necesar pentru formarea tuturor tipurilor de stocuri i mijloacele bneti pentru procurarea
materiei prime, energiei i materialelor
ncepe cu recepionarea produsului finit de ctre depozit i se termin cu mijloace bneti pe contul
decontrii a ntreprinderii
2. Dup componen mijloacele circulante se rupeaz n
Fonduri circulante de producie includ
a. Stocuri de producie obiectele de munc neintrate n procesul de producie i se afl sub forma de
rezerve la depozit. Materie prim, materiale de baz i auxiliare, semifabricate, combustibil i
carburani, ambalaje i materiale pentru ambalare , inventar i instrumente de mic valoare i scurt
durat.
b. Producia neterminat producia n expresie bneasc a crui proces de fabricaie nu sa terminat,
aflnduse ntr-o situaie intermediar ntre materie prim i semifabricate sau semifabricate i
semifabricate.
c. Cheltuieli avansate cheltuieli care sunt efectuate n prezent dar care se vor include n costul
produciei n perioada urmtoare . EX palta pentru arend, cheltuieli pentru pregtirea i insusirea
produciei noi, tehnologiei noi.
Fonduride circulaie includ
a. Producia finit producia a crui proces s-a finit i este destinat livrrii n afara ntreprinderii
- Producia finit de depozit
- Prodcia finit n curs de expediere
b. Creane sau datorii debitoare (datoriile altor ntreprinderi.... pentru producia cuprat sau prestare
sevicilor)
c. Mijloace bneti sunt destinate pentru achitarea cu furnizorii, remunerarea muncitorilor, achitarea cu
bugetul i alte organizaii.
- Mijloace bneti n cas
- Mijloace bneti n decontri
- Mijloace bneti n contul de decontare n banc
Circuitul economic al mijloacelor circulante

B (sfera de circulatie I) -> Sp (stocurile de productie)->Pp (sfera de producie)->Pf (producia finit )->
(sfera de circulaie II)

>B B-bani utilizai Pp-procesul de producie Sp-stocuri de producie

-bani acumulai n urma realizrii produciei finite

Pentru asigurarea continuitii i eficienei procesului de producie este necesar ca >


Mijloacele circulante se afl ntro miacare continu transformndu-se permanent din forma valoric n
material i invers.
3. Dup modul de planificare
Mijloace circulante normate (sunt acele mijloace mrimea cruia poate fi calculat, planificat i se
refer la fonduri circulante de producie i producie finit la depozit)
Mijloace circulante nenormate (nu se planifica si se refera la mijloace banesti si productia finita in curs
de expediere)
4. Dup sursa de finanare
- Miljl. c. propprii
- Mijl. c. mprumutate

2. Indicatori utilizrii eficienta a activelor circulante

Gradul de utilizare eficient a mijloacelor circulante se determin n baza anumitor indicatori


a. Coeficientul vitezei de rotaie a mijloacelor circulante (coeficientu direct)

=


indic ce volum de vnzri se obine la fiecare leu de M. C. Utilizate sau numrul de rotaii efectuate de
m.c. ntr-o anumit perioad
( ) + (. )

=
2
b. Capacitatea mijloacelor circulante (coeficient indirect)


= = 1

indic gradul de implicare a m.c n producia sau ci lei de m.c revin la 1 leu vzri
c. Durata unei rotaii- ne indic n cte zilese pentrece un circuit, cu ct este ma scurt cu att este mai bine.
Dn = T/Cr=T*MCmediu/RR
T- perioada de timp (an, trimestru, luna si poate fi exprimat in 360,90,50 zile)
d) rentabilitatea m.c.
Rmc=/MC
Ne indica marimea Profitului optinuta la 1 leu de m.c.
Accelerarea vitezii de rotatie duce la disponibilizarea unui volum oarecare de m.c astfel intreprinderea
poate asigura fabricarea si comercializarea aceluiasi volum de productie cu un volum mai mic de m.c
Suma m.c eliberate din circuitul sau economic, sau economiile poat fi determinate dupa relatia
E=PR1/T*(Dn0-Dn1)

3. Sursele de formare a activelor circulante


Activele circulante ale intreprin. se formeaza in baza resurselor financiare proprii si cele imprumutate.
Resursele proprii includ o parte din capitalul statutar al firmei si o parte din profitul obtinut.
Dar deseori resursele financiare proprii sunt insuficiente pentru formarea m.c necesare desfasurarea unor
activitati normale de accea o parte din capitalil circulant se formeaza in baza resurselor financiare
imprumutate cum sunt :
- Creditele bancare pe scurta durata ( sub 1 an)
- Imprumut de la diferiti agenti economici.
In termenele stipulate in contractele de creditare intrepriinderrea este obligata sa restituie bancii suma
imprumutata si suma dobinzii calculatre in termeni irespectivi:
Suma dobinzii pentru creditele pe termen scur se calculeaza dupa :
Sd= Sc*rd*t/12*100
Sc- Suma creditului acordat
t-termenul de acordare a creditului
rd- rata dobinzii
Astfel in termenul stipulat intreprinderea va trebiuo a ramburseze atit suma creditului primit cit si suma
dobinzii acumulate.
St=Sc+Sd
TEMA 6: Eficienta economica a activitatii intreprinderilor

1. Eficienta economica. Notiune,continut,indicatori


2. Profitul,continutul economic,tipuri,metodele de determinare.
Directii de repartizare.
3. Rentabilitatea, esenta economica.tipurile si metodele de determinare.
4. Pragul de rentabilitate
1. Eficienta economica. Notiune,continut,indicatori
Obiectul principal al ag.ec. este obtinerea rezultatelor dorite cu chelt. minime. Forma de manifestare a
acestui principiu este eficienta economica care este raportul dintre effect si efort.
Efectul este rezultatul activitatii ec-ce si poate fi caracterizat prin mai multi indicatori naturali si
valorici cum ar fi: volumul de productie, economia de materiale, profitul, etc
Efortul sunt cheltuielile suportate p-u a obtine rea efectului (chelt. materiale, umane etc). Eficienta ec-
ca de manifesta atit la nivel macroeconomic cit si la nivel microeconomic. O deosebita importanta are
eficienta ec-ca la la nivelul formelor, intru-cit aceasta va determina marimea eficientei ec-ce la nivel macro.
Eficienta ec-ca poate fi exprimata prin mai multi indicatori, indicatorul de baza reprezentint rentabilitatea
activitatii ec-ce care exprima raportul dintre profitul obtinut si eforturile depuse.

2. Profitul,continutul economic,tipuri,metodele de determinare.


Directii de repartizare.
Profitul reprezinta partea suplimentara a valorii care de obtine in urma efectuarii unui ciclu de productie si este
sursa principala p-u dezvoltarea de mai departe a intreprinderii.
Tipurile de profit ale activitatii intreprinderii sunt reflectate in formularul Nr 2 al SNC numit:
Raportul privind rezultatele financiare.
Profitul poate aparea pe trei directii de3 activitate ale intreprinderii:
1 profit din activitatea de baza ( activitatea operationala de productie- cel mai important tip de profit).
2 profitul din activitatea investitionala.
3 profitul din activitate financiara
Tipurile de profit sunt urmatoarele si de calcula astfel:
Profit brut= Venituri de la realizarea prductiei-Cheltuieli de productie

Profit din activitatea de baza =Profitul brut+ Alte venituri operationale- chelt. Comerciale- cheltuieli
administrative si generale alte cheltuieli operationale
Profit din activitatea investitionala = venituri din activitatea investitionala cheltuieli cu activitatea
investitionala
Profit din activitatea financiara=venituri din activitatea fin cheltuieli cu activitate financiara
Profitul din activitatea ec-o-financiara este suma celor trei tipuri de profit de mai sus.
Acest tip de profit mai este numit profitul perioadei de gestiune,este acel profit care de supune impozitarii.
Impozitul pe profit= Profit in perioada de gestine x cota impozit.pe profit (15%)

Profitul net este=profit per. de gestiune pina la impozitare- impozit pe profit.

Incasarile de la realizarea productiei- sunt mijl. banesti obtinute de intreprindere din realizarea
productiei,lucrarile effectuate,servicii prestate.
In afara de aceasta o intreprindere poate obtine incasari din:vinderea fondurilor fixe, a materialelor,darea in
arenda a bunurilor,veniturile din activitatile cu hirtii de valoare.s.a.

Profitul net este profitul care ramine la dispozitia intr. si este distribuit p-u formarea fondului de distribuire si
a fomndului de acumulare.
Fondul de distribuire este utilizat p-u finantarea necesitatilor sociale si stimularii materialelor lucratorilor.
-remunerarea muncii,plata dividendelor,ajutor material,plata foilor de tratament,premii
Fondul de acumulare se formeaza atit din profitul net cit si din alte surse ( fondul de amortizare, credite,
costul utilajului scos din functiune si vindut) Acest fond repreainta sursa de dezvoltare a potentialului ec. al
intreprinderii si este utilizat p-u:
--desfasurarea activitatii de colectare, de proectare;
--asimilarea tehnicii noi;
--cheltuieli p-u emiterea hirtiilor de aloare;
--constructia de locuinte, obiectelor cu menire sociala

3. Rentabilitatea, esenta economica.tipurile si metodele de determinare.


Rentabilitatea exprima raportul dintre effect (profit) catre effort (cheltuieli) p-u o anumita perioada.
Un anumit nivel de rentabilitate este necesara p-u mentinerea si cresterea potentialului ec. al intreprinderii,
cointeresarea actionarilor.O activitate este rentabila atunci cind raportul profit (venit) cheltuieli este mai mare
ca 1. Iar cind este egal cu 1, intreprinderea nu obtine nici profit insa nici pierderi.
cind este <1 activitatea este in pierdere. Profit < Cheltuilei
Tipuri de profit rentab.:
1. Rentabilitatea economica indica gradul de utilizare a intregului capital(capital propriu + capitl

imprumutat) Re= x 100%
( )

2. Rentabilitatea financiara Rf= ( ) x 100%

3. Rentabilitatea resurselor utilizater Rr= ( x 100%
)

4. Rentabilitateaactivitatilor operationale (de baza) R.a.o= + x 100%

5. Rentabilitatea comerciala: Rc= ( ) x 100%

6. Rentabilitatea pe unitate de produs: Run= ( ) x 100%

4. Pragul de rentabilitate
Pragul de rentabilitate exprima volumul productiei sau al cifrei de afaceri la care incasarile totale sunt egale
cu costurile totale, iar profitul = 0.
Dincolo de volumul de productie critic, intreprinderea poate avea profit devenind rentabila. Daca
volumul de productie < decit nivelul critic, intreprinderea functioneaza in pierderi.
Pragul de rentabilitate poate fi determinat atit in functie de volumul produs concret exprimat in unitati
natural, cit si in functie de volumul total al vinzarilor mai multor produse.

i VC VC
CT
CF
CT

CF

Punctul A reprezinta punctual critic careaia ii corespunde nivelul critic al productiei numit prag de
rentabilitate.

=

VT= CT

Px q = CF + CV, CF in perioda scurta nu se modifica deci P x q = CF + CMV x ; CMV- costul mediu


variabil.

P x CMV x = CF =>>> =

De mentionat ca pragul de rentabilitate se utilizeaza doar in perioada scurta de timp.


Pragul de rentabilitate, respective cifra de afaceri care asigura decuparae cheltuielilor este determinat prin
relatie:

CA cr = =
1 1

CAcr = x (pretul unitar)


Tema: Costul de productie

1. Notiunea costului de productie. Consumul factorului de productie


2. Nivelul costului de productie
3. Clasificarea cheltuelilor dupa elementele economice
4. Clasificarea cheltuelilor dupa articole ale calculatiei
5. Reducerea costului de productie. Impactul unor grupe de factori asupra costului de productie

I. COSTUL DE PRODUCTIE - reprezinta totalitatea cheluelilor intreprinderii in expresie baneasca


pentru producerea si desfacerea productiei. Costul trebue sa se regaseasca in pretul de vinzare a bunului
respectiv pentru a fi recuperat.

Pu (pretul unitar) = Cu + Prof. unit

Cu (costul unitar) = Pu + Prof. unit

Cu limita inferioara pina la care poate cobori pretul de vinzare fara sa duca intreprinderea la faliment.
Cu = Pu.

Factorii de productie se consuma in mod specific, participind diferit la formarea costurilor:

- Consumul capitalului fix e reprezentata prin amortizarea (expresia baneasca a uzurii capitalului fix).
Amortizarea se exprima numai valoric ca suma inclusa in costul productiei fabricate si se include pe produs sau
pe intreaga productie fabricate.
- Consumul capitalului circulant presupune includerea integrala in forma materiala sau baneasca a
bunurilor din care e format in rezultatele productiei consumului capitalului circulantse exprima atit fizic
(cantitatea de lina intr-un covor; cit de valoricpretul cantitatii de lina intr-un covor). Consumul capitalului
circulant in expresie fizica pentru obtinerea unui bun economic se numeste consum tehnologic.
- Consumul factorului munca poate fi exprimat:
a. Fizic prin timp de munca ce se cheltuie
b. Valoric prin suma platita sub forma de salarii de catre intreprinzator
- Consumul factorilor natura se exprima numai valoric prin ceea ce plateste intreprinzatorul pentru al
dobindi si realize.
Toate cheltuelile u.e. se clasifica :

1. Dupa continutul economic (dupa elementele economice ale cheltuelilor)


2. Dupa articole ale calculatiei sau dupa locul aparitiei lor la intreprindere
3. Dupa caracterul dependentei de volumul productiei (fixe, variabile)
4. Dupa croteriul reflectarii introducerii in costul de productie (direct si indirect)
II. In teorie si practica economica se opereaza cu 3 tipuri de cost :

a. Cost global
b. Cost marginal
c. Cost mediu
Costul global (total) e generator de consumuri globale - reprezinta ansamblul costurilor
corespunzatoare ..

Costul fix determinat de consumuri fixe desemneaza acele cheltueli care pe terneb scurt ramin relativ
neschimbate, indifferent de modificarea valorilor de productie (amortizarea, capitalul fix, dobinda, chirii,
cheltueli de intretinere, iliminare, incalzit , salariile personalului administrativ
Costurile variabile desemnate de consumuri variabile care se modifica in raport cu valoarea
productiei ( cresc sau scad odata cu cresterea sau diminuarea acestora), dar nu intotdeauna proportional
(consumul de materie prima conbustibil, salariile directe ale persnalului productiv )
CT = CV (costurile variabile) + CF (costurile fixe)

Costul marginal sporul de cheltueli totale necesare pentru a spori productia cu o unitate. Evolutia sa
depinde CM = CT / Q de costurile variabile totale si medii.

Costurul mediu (unitar) reprezinta costul pe o unitate de productie adica CT raportat la volumul
productiei reprezentat in unitati fizice. El poate fi total, fix sau variabil.

CMT = CT/Q CMV = CV/Q CMF = CF/Q

CMT = CMV +CMF CMT = (CV + CF)/Q

Pentru a urmari tendinta schimbarii cheltuelilor in intregime pe intreprindere se foloseste indicatorul


cheltueli la 1 leu productie marfa. :

Ch 1p.m. = ( Ci * qi) / ( pi *qi) ele se calculeaza pentru anul de baza .


Ci costul unitar

Qi cantitatea de productie

Pi pretul unitary

Ch 1 p.m. = CP/PM

Reducerea in expresie absoluta a cheltuelilor la 1 leu productie marfa.

R abs = Ch1pm planificat Ch1pm baza

Reducerea procentuala a Ch 1pm:

R% = (R abs / Ch 1pm 0) * 100%

III. In corespundere cu continutul economic cheltuelilor ce formeaza costul productiei se grupeaza astfel
:

1 element : cheltueli materiale minus costul deseurilor recuperabile. Aici se include valoarea materiei
prime , materialelor de baza si auxiliare, semifabricatelor, conbustibililor, ambalaj, valoarea resurselor natural
utilizate, uzura OMVSD.

2 element : cheltueli pentru retribuirea muncii calculate de tarife, adaosuri, premii.

3 element : cotizatii pentru asigurari de stat sociale si medicale

4 element : uzura mijloacelor fixe suma cotelor de uzura (armortizarea)

5 alte cheltueli ( ch de reclama, repartatia mijloace fixe, deplasari , pregatire cadrelor)

Clasificarea chelt. Dup elementele economice e necesar pt clasificarea cheltuielilor totale pe


ntreprindere

4.Clasificarea cheltuielilor dupa articole ale calculatiei


n acele cazuri cnd e necesar de determinat cheltuielile pt anumite tipuri de produse se folosete
clasificarea dup articole de calculaie.
Articolele de calcul sunt
a) consumuri directe de materiale
- materii prime i materiale
- articole de completare, semifabricate i servicii cu caracter de producie
- combustibili i energie de toate tipurile consumate n scopuri tehnologice
b) consumuri directe privind retribuirea muncii
- salariul de baz i suplimentar a muncii de baz
- contribuii pt asigurri
c) consumuri indirecte de producie
- materiale
- retribuii
- uzura mijloacelor fixe
- amortizarea activelor materiale
- chiria
- deplasri
- asigurri obligatorii
d) cheltuielile perioadei de gestiune
- cheltuieli comerciale
- cheltuieli administrative
- alte cheltuieli operaionale
Articolele a i b sunt cheltuieli directe i sunt incluse nemijlocit n costul de producie. Articolele c i d
sunt cheltuieli indirecte, adic proprii mai multor tipuri de produse.

5. Reducerea costului de productie. Impactul unor grupe de factori asupra costului de productie
Fiecare ntreprindere e interesat s obin producia cu costuri ct mai mici pt a dobndi un ctig ct mai
mare.
Cile de reducere a costurilor sunt
- cumprarea factorilor de producie cu preuri ct mai mici
- reducerea stocurilor
- reducerea cheltuielilor cu salarii, creterea mai rapid a produciei fa de salarii
- reducerea cheltuielilor administrative, de desfacere, de publicitate.

Prima grup de ci se refer la reducerea cheltuielilor materiale- are o importan deosebit n acele ramuri
n care ponderea cheltuielior materiale n costul total e ridicat i vizeaz reducerea consumului de materie
prim, materiale, energie, reducerea normele de consum, reducerea retribuiilor, utilizarea deeurilor.
Determinarea influenei reducerea cheltuielilor materiale asupraa reducerii costului de producie se face
dup relaia- R% chelt materiale = (chelt materiale1 chelt materiale0)/ chelt materiale1 * 100% * Km
chelt materiale1, 0 ---cheltuieli de materie prima sau materiale
Km---- coeficient ce exprima ponderea chelt materiale respectiv in costul productiei
Caile de reducere a cheltuielilor ocazionate de factorul munca se are in vedere:
a. stabilirea exacta a nr de muncitori pe categorii
b. cresterea productivitatii muncii
Pentru a calcula influienta cresterii productivitatii muncii asupra reducerii costurilor de productie
R%m= 1- (100+Pr/100+Pwm) *Krm*100%
Pr---procentul cresterii retribuirii muncii
Pwm---procentul cresterii productivitatii muncii
Krm---coeficient ce exprima ponderea fondului de retribuire in cost de productie
Cile de reducere a cheltuielilor administrative
- realizarea proporiilor optime ntre personalul productiv i neproductiv
- mecanizarea lucrrilor de calcul, evidena statistic i calcul
- reducerea cheltuielilor generate de deficiene n conducere
- raionalizarea cheltuielilor legate de paz, pot, telefon.
Cile de reducere a costurilor de producie prin mbuntirea gradului de producie prin mbuntirea
gradului de utilizare a capacitii de producie, ceea ce determin reducerea cheltuielilor pe unitate de
produs n special a amortizrii.
TEMA 8 Politicile de pre ale ntreprinderilor
1. esena economic i funciile preului
2. sistemul de preuri i metodele de formare a lor
3. politici ale preurilor

1. esena economic i funciile preului


preul exprim cantitatea de moned care trebuie pltit pt achiziionarea unor bunuri materiale i
servicii n cadrul tranzaciilor bilaterale de plt. Preul este considerat expresia bneasc a valorii
mrfurilor i serviciilor. Preul reflect prin mrimea lui att cgheltuielile materiale i de munc
efectuate pt obinerea bunului economic, ct i utilitatea acestuia, cererea i oferta, raritatea sau
abundena bunului dat.
Preul nu reprezint doar o categorie i are funcii valorice importante. Funciile economice:
- Funcia de calcul al cheltuielilor i rezultatelor prin intermediul preurilor i pot determina
indicatori care reflect activitatea economic att la nivelu fiecrui agent economic ct i la nivel
macroeconomic;
- Funcia de informare oglindete raritatea sau abundena bunurilor economice produse precum i
a factorilor de producie orientnd opiunile i deciziile productorilor i consumatorilor;
- Funcia de corelare dintre cerere i ofert;
- Funcia de stimulare a productorilor el este elementul motivaional puternic al aciunilor
agenilor economici pentru minimizarea costurilor i creterea rentabilitii;
Nivelul i dinamica preurilor este influenat de o serie de factori:
1. Nivelul costurilor de producie;
2. Nivelul i dinamica productivitii factorilor de producie;
3. Intensitatea nevoii sociale pe care o satisface o marf;
4. Cererea i oferta;
5. Dinamica valorii banilor respectiv a preurilor de cumprare. Infraia exercit o influen asupra
puterii de cumprare a banilor i imprim preurilor o tendin de cretere;
6. Nivelul preurilor mondiale.

2. Sistemul de preuri i metode de formare a lor


Sitemul preurilor reprezint totalitatea preurilor care regleaz raporturile economice ntre participanii
a activitatea economic. Sistemul preurilor incluce:
1. Preurile cu ridicata sunt preurile stabilite de forme care vnd n cantiti mari altor firme. Ele
acoper cheltuielile de producie a ntreprinderii i le asigur un anumit profit, includ TVA,
accize prevzute de legislaie;
2. Preurile cu amnuntul - includ preul cu ridicata, adaos comercial, TVA. Preul mrfurilor care
se vnd cu amnuntul in sistemul de comert
Adaos comercial diferena dintre preul de vnzare cu amnuntul i preul de cumprarea cu
ridicata.
n adaosul comercial se includ toate cheltuielile firmei comerciale: arenda, salariile angajailor,
cheltuielile de reclam etc. i asigur firmei un anumit profit care de regul se stabilete n procente fa de
preul de vnzare. Adaosul comercial poate fi o mrime standart (fix sau lexibil).

Formarea i structura preului cu amnuntul

Cheltuilei porfit TVA accize


Preul cu ridicata Cheltuieli profit TVA
Preul firmei intermediare de livrare cheltuilei profit TVA
Preul cu amnuntul
3. Preurile de export sunt preurile produciei comercializate pe piaa mondial. Ele se formeaz la
fel ca preurile cu ridicata i nu includ TVA
4. Preurile de import se stabilesc la valoarea lor vamal i includ:
- valoarea mrfii procurate;
- cheltuielile de transport i de asigurare;
- impzitul prevazut de legilaie: TVA, accize taxe vamale.
5. Tarifele de transport reprezint costul transportrii mrfurilor i pasagerilor. Ele includ
cheltuielile firmei de transport, profit, TVA.
6. tarifele de servicii au aceiai structur ca i tarifele de transport.
ntre toate tipurile de preuri exist o interdependen, un rol deosebit n formarea sitemului de preuri i
revine preurilor la resursele energetice modificarea crora va determina modificarea preurilor la majoritatea
bunurilor i serviciilor.
n practica economic exist preuri libere i preuri administrative.
Preuri libere sunt acelea care se formeaz n condiiile concurenei libere fr ca agenii economici
sa le influeneze, nivelu lor fiind n funcie de cerere i ofert.
Preurile administrative - sun cele stabilite de ctre firmele care au un anumit control asupra pieei,
precum i preurile aflate n sfera interveniei statului.
Ele sunt predominante ntr-o economie de pia modern, deaorece predomin concurena imperfect
pe diferite strucuturi.
Statu intervin n formarea preurilor att prin prghii indirecte: subvenii acordate unor categorii de
produse, credite avantajoase n scopul stimulrii anumitor produse, achiziile de stat la preuri convenabile a
unor cantiti mari din unele produse (cereale, materii prime, materii stratgice i punerea lor pe pia pentru a
micora sau a anula creetrea preurilor acestora atunci cind se manifet).
Prghii directe fixarea nivelul preuui la anumite categorii de mrfuri, stabilirea limetelor maximale i
minimale ale preurilor la unele categorii de bunuri avnd ca scop fie protejarea consumatorilor sau a
productorilor (niv. max. pentru consumator; niv. min. pentru productor) i metodele de folosire eficient a
resurselor, macanismul de folosire a prghiilor pentru creterea eficienii activitii ramurilor economice,
modalitilor de alocare a resurselor, a metodelor de calcul, msurare i analiz a rezultatelor.

3. politici ale preurilor


Firmele pot folosi diferite politici de stabilire a preturilor la produsele si serviciile sale. Cea mai raspandita
metoda este metoda costurilor.

Metoda costurilor:
P=Cu+Pr.u+TVA
Cu - costul unitar
Pr.u - profitul unitar dorit sau marja de profit
Marja de profit poate fi stabilita ca 1% (ponderea) fata de costul total. In acest caz pretul produsului se
determina astfel: P=Cu+Cu +TVA
- ponderea profitului dorit in costul total al unei unitati de produs.
O alta metoda de stabilire a preturilor se bazeaza pe determinaea profitului critic; pentru care profitul=0
Dupa determinarea pretului critic intreprinderea isi propune obtinerea unui anumit profit pentru volumul
respective de productie sip e aceasta baza determina pretul produsului.
Volumul critic al productiei se determina dupa relatia:
q=CF / (p-CMV), pentru care profitul =0 p-pret unitar
P= (CF+q * CMV) / q P-pretul critic
La acest pret pentru a obtine profitul dorit la volumul respective al productiei pretul poate fi determinat astfel:
Pc= (CF+q*CMV+profitul dorit) / q Pc-pret de comercializare
Pretul produsului poate fi determinat dupa aceasta formula pentru un nivel minim si maxim al productiei.
Tema9: Activitatea investiional a ntreprinderii.

1. Noiunea de investiie, clasificarea investiiilor.


Etapele activitii investiionale.
2. Eficiena economic a investiiilor: indicatorii de analiz i apreciere a variantelor de investiii.
3. Sursele de finane a investiiilor.

1. Noiunea de investiie, clasificarea investiiilor.


Etapele activitii investiionale.

Investiiile reprezint suportul material a dezvoltrii economice. Ele stau la baza creterii calitative a
tuturor elementelor procesului de producie. Este imposibil asigurarea creterii randamentului
utilajului, sporirea productivitii muncii, mrirea nr. de locuri de munc, sporirea i diversificarea
produciei fr investiii.
Investiiile reprezint totalitatea cheltuielilor efectuate la nceputul perioadei de investire precum i
cheltuielile curente ce se efectueaz mai tirziu.

Clasificarea investiiilor:
a. Dup forma de alocare:
- investiii reale;
- investiii financiare ( de portofoliu);
Investiiile reale reprezint totalitatea mijloacelor bneti necesare pentru crearea , lrgirea, perfecionarea
mijloacelor fixe.
Ele au cteva particulariti:

procesul investiional necesit un timp relativ mare cuprinznd durata de proiectare i de execuie a
lucrrii;
ntre momentul efecturii cheltuielilor i cel al obinerii efectelor se impune o anumit perioad ceea ce
face ca timpul s fie un factor important de care depinde eficiena economic a investiiilor.
Investiiile financiare reprezint cheltuieli pentru procurarea hrtiilor de valoare.
b. Dup destinaia lor:
- investiii productive, care asigur creterea bazei tehnico-materiale n sfera productiv att la obiectele
direct productive ( ateliere pentru ntreinere, drumuri de acces)
- investiii neproductive, acele efectuate n domeniul social- cultural ( locuine, cantine, coli,.....)
c. n funcie de caracterul lucrrilor:
- investiii n obiecte noi;
- investiii pentru modernizri, reutilizri.
d. Dup proveniena direciilor de finanare:
- investiii autohtone;
- investiii strine.
e. Dup sursele de finaare:
- investiii proprii- constituite n baza acumulrii capitalului propriu;
- investiii mprumutate- creditele de la bnci, mprumuturile de la agenii economici.
f. Dup modul de constituire a capitalului:
- investiii nete- constituit din capitalul acumulat din economiile firmelor;
- investiii brute- include investiiile nete i amortizarea destinat nlocuirii mijloacelor fixe.

Etapele activitii investiionale


Orice firm nainte de a iniia o investiie va elabora strategia investiional care este parte component
a stategiei de dezvoltare a ntreprinderii. Aceast strategie reflect toate etapele necesare n vederea
investiiilor.

Etapele desfurrii unei investiii:


argumentarea necesitii unei investiii.
La etapa dat ntreprinderea studiaz minuios necesitatea invstiiei, studiaz cererea pe pia la produsele
similare, preurile de comercializare, cheltuielile de producie, volumul de investiie necesar pentru a
implemanta procesul respectiv.
adoptarea deciziei de a investi.
nainte de a implementa aceast etap, firma va determina eficiena economic a investiiilor, care vor fi
rezultatele proiectelor investiionale. n baza calculelor efectuate, a posibilitilor de finanare, a surselor
utilizate ( proprii i mprumutate), ntreprinderea adopt decizia de iniiere a investiiei, alegnd proiectul
investiional din mai multe variante posibile.
Elaborarea documentaiei necesare pentru iniierea investiiei i aprobarea ei.
Efectuarea investiiilor, nceperea lucrrilor investiionale de construcie a obiectului proiectat. Se va
acorda o atenie deosebit calitii lucrrilor, ntruct aceasta va permite eliminarea cheltuielilor
suplimentare la etapa funcionrii obiectului.
Punerea n funciune a obiectului creat.
Este important ca perioada punerii n finciune s fie ct mai scurt, capacitile de producie s fie utilizate
integral, ceea ce va contribui la recuperarea investiiilor ntr-un termen mai scurt.
Funcionarea obiectului creat.
Se efectueaz activitatea economic n scopul obinerii efectelor dorite. Durata de funcionare a obiectului este
stabilit n funcie de gradul de uzur a utilajelor instalate i de eficiena economic a activitii.

2.Eficiena economic a investiiilor: indicatorii de analiz i apreciere a variantelor de investiii.

La baza oricrei activiti investiionale trebuie s stea principiul eficienei economice al obinerii unui efect ct
mai mare la fiecare unitate de efort fcut.
Evaluarea eficienei economice trebuie s se bazeze pe un sistem de indicatori care sunt grupai n:
Indicatori generali: ei creaz o imagine de ansamblu asupra obiectului de investiii: profitul, cifra de
afceri, cheltuielile de producie, capacitateade producie. Aceti indicatori sunt nesemnificativi deoarece
nu presupun compararea efectului cu eforturile.
Indicatori de baz, care nu trebuie s lipseasc la adoptarea deciziei de a investi:
a. Volumul investiiilor totalitatea cheltuielilor efectuate pentru edificarea obiectului pn la
punerea lui n funciune;
b. Durata de execuie a lucrrilor de investiie- perioada de timp din momentul nceperii pn n
momentul punerii n funciune a obiectului;
c. Durata de funcionare- perioada din momentul punerii n funciune a obiectului pn n
momentul scoaterii lui din funciune;
d. Investiia specific- exprim valoarea investiiei ce revine la o unitate de capacitate de producie

Val.Invest.
Is =
CP
e. Termenul de recuperare a investiiilor

Vol.invest.
Tr =
Pr .net

El indica perioada in care investitia se recupereaza din profitul obtintinut in urma punerii in functie a
obiectivului constituit.

6.Rentabilitatea investitiilor
Rent.invest=1/Tr=1/ In/Prof.net=Pof.net/In
Exprima profitul uman obtinut la o unitate de investitii

3. Sursele de finane a investiiilor.


Sursele de finantare a investitiilor :
--proprii constituite din:
a)profitul obtinut din activitatea economica
b)acumularii amortizarii mijlocelor fixe
--sursele atrase:
a)creditele
b)vinzarea de actiuni,etc.
Cele mai importante sunt cele proprii.

Cea mai raspindta forma de finantare sunt creditele.Acestea au rolul important,ele ofera
intreprinderi,posibilitati de asi realiza strategiile investitionale la reducerea termenului de efectuare a
investitiei.
In acelasi timp achitarea dobinzii aferente creditelor este o povara costisitoare pt intreprindere determinind
reducerea eficientei economice in perioada rambursarii creditului deaceea intreprinderle tb sa compare costul
creditelor acordate cu efectele posibile ale exploatarii obiectelor proiectate pe baza acestor credite.
Pentru finantarea investitiilor se acorda credit pe un termen mai mare de 1 poate fi platita annual sau expirarea
termenului odata cu rembursarea creditului.Astfel dobinda poate fi simpla si compusa.

Simpla-atunci cind se plateste annual


Compusa-atunci cind dobinda anuala se capitalizeaza si se adauga la sumacreditului acordat
Suma totala a rambursarii creditelor in acest caz:
Sc=ca(1+r) t
ca-(suma credit acordat)
r- (rata dobinzei)
t--termenul pt care este acordat creditul
Totodata firmele tb sa compare rata dobinzii creditului cu rentabilitatea investitiilor planificate.Creditul tb
contractat numai atunci cind rentabiloitatea investitiilor planificate este mai mare ca rata dobinzei.
Tema10:Activitatea economica externa a intreprinderilor
1.Tipurile de relatii economice externe ale intreprinderilor
2.Indicatorii activitatii ec-e a intrep.
3.Reglementarea de stat e relatiilor ec-e externe

1.Tipurile de relatii economice externe ale intreprinderilor


Activitatea ec.externa reprezinta activitatea persoanei fizice si juridice ce se desfasoara in colaborare cu
pers.fizice si juridice din alte state in toate formele de relatii ec.internationale
Formele de relatii ec.externe a intreprind.:
Importul si exoprtul de marfuri in conformitate cu nomenclatorul si modul stabilit de legislatia R.M.
Importul
Exportul
Reexportul activitatii de cumpararee a marfurilor din unele tari si de a le revinde in alte tari.
Reimportul consta in importul bunurilor economice din R.M. Care mai apoi se importa din nou in tara dupa o
anumita transformare a lor(prelucrarea,ambalarea,finisare)creind o noua valoare adaugata sau se intorc ca
bunuri rspinse din cauza calitatii joase.
Tranzitul activitatii de transformare a marfurilor straine pe teritoriul tarii precum si de depozitare temporara a
acestor marfuri.

Exportul-reprezinta una din caile rapide de a intra pe pietele straine fiind o cale de asigurare a cresterii
economice a intreprinderii.Exportul poate fi efectuat in mod direct si indirect.
Exportul direct-presupune iesirea directa a intreprinderii cu produsele sale pe piata externa .In acest scop
intreprinderea poate sasi deschida intr-o tara straina o reprezentanta cu functii de comercializare a produselor
sau prin intermediul unor firme specializate care organiziaza co,mercializarea produselor pe pietele externe
fara participarea producatorilor.
Exportul indirect-se efectueaza prin intermediari specializati care isi asuma responsabilitatea organizarii si
comercializarii produselor pe pietele externe.

Cooperarea internationala in productie poate fi destul de vasta incepind cu cooperarea in elaborarea


tehnologiilor avansate, construirea comuna a unor unitati de productie se terminind cu organizarea
intreprinderilor mixte.
-operatiuni de arenda,inclusive de leasing;
-operatiuni internationale;
-operatiuni bancare
-operatiuni de asigurare;

2.Indicatorii activitatii ec-e a intrep.


Indicatorii ce evidentiaza aportul activitatii economice externa in activitatea economica de ansamblu a
intreprinderii sint:

-volumul fizik al fiecarui produs exportat. Vic= unde qie este volumul produsului exportat si qi volumul
total al produsului fabricat de firma intr-o anumita perioada.
Acest indicator poate fi calculate in expresie valorica si naturala
-Gradul de dependent a intreprinderii de aprovizionare cu materii prime de import exprima ponderea
volumului fiecarei materii prime importate in consumul total de materie prima.
.
Gap=.

-Pentru a determina eficienta economica activit. De export se poate calcula cursul de revenire la exportcare
exprima efortul intreprinderii pentru a obtine o unitate valutara.
()
Cre=() unde Pi este pretul intern complet si Pe pretul extern

Pretul intern complet include toate cheltuielile de producer , ambalare, expediere a marfii
PE este pretul unei unitati de valuta exportat exprimat in valuta convertibila
Atunci cind CRE este mai mic sau egal ca Cs(curs de schimb) operatiunea este eficienta
- Cursul de revenire la import
Cri =Pi + Ti / Pe
Pi= pretul produsului pe piata interna (lei)
Ti=taxele la import (lei)
Pe = pretul in valuta a acelei marfi (valuta)
Atunci cind Cri este mai mare sau egal ca Cs operatiunea respective este eficienta

3.Reglementarea de stat e relatiilor ec-e externe


Reglementarea de stat a activit. Econ.externe se face cu scopul asigurarii interesului statului si crearii
conditiilor necesare pentru includerea economiei RM, in sistemul diviziunii international a muncii.
Mecanismul reglementarii de stat a activit.ec. externe include urmat.elemente:
1.eliberarea licentelor si fixarea cotelor pentru operatiunile economice externe;
Licenta in comertul exterior este un permis special obtinut din partea organelor de stat la importul, exportul
sau tranzitul unei anumite cantitati de marfuri interzise de a fi scoase si tranzitate liber.
Cota de export(import) (restrictive cantitativa)-reprezinta plafonul cantit. In expresie nationala sau valorika
stabilita de stat la exportul si importul unor marfuri.
2. regimul vamal- marfurile si alta avere introdusa sau scoasa de pe terit. tarii trebuie deklarata obligatoriu
organelor vamale prin completarea declaratiei vamale de marfuri care prevede prezentarea marfurilor pentru
controlul vamal precum si achitarea taxelor prevazute de legislatie.
Taxele vamale unul dintre cele mai vechi instrumente de reglementare a activitatii economice externe care
indeplineste 3 functii:
1.fiscala-de completare a veniturilor la bugetul de stat;
2.de protective-protejeaza economia nationala de concurenta externa;
3.de reglare-influenteaza formarea structurii de productie stimulind dezvoltarea unor ramuri.
3.reglarea operative a activitatii economice externe in skopul dezvoltarii echilibrate a activit.econ. externe se
pot aplica unele masuri operative cum ar fi:
a)suspendarea operatiunilor economice externe in caz de incalcarea legislatiei RM,
-neexecutarea conditiilor de b..
-recurgerea la concurenta neloiala
-adoptarea unor masuri de raspuns la actiunile descriminatorii ale unor tari