Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Micromediul, cuprinde factorii cu aciune direct i cu aciune pe termen scurt asupra activitii
ntreprinderii. Din aceast grup fac parte:
1. Furnizori de mrfuri
n contractarea agenilor economici, furnizorii ntreprinderii trebuie s dispun de informaii
referitor la dimensiunile i calitatea ofertei, preurile practicate, cunoaterea unor aspecte interne
a ntreprinderilor. Ex stabilitatea economic a acesteia.
2. Prestatorii de servicii snt firme sau persoane care ofer o gam larg de servicii, cum ar fi:
firmele de transport, comer, agenii de publicitate .a
3. Clienii: consumatorii ntreprinderii, ageniile guvernamentale, care le snt oferite spre consum
bunurile sau produsele date.
4. Concurenii: agenii economici care produc bunuri similare i care au aceeai clieni i deseor
avnd aceeai furnizori de mrfuri i prestatori de servicii
5. Organismele publice sunt organele de stat (financiare, vamale, organele de justiie) fa de care
ntreprinderea are obligaii legale.
- Macromediul cuprinde ansamblu de factori de ordin general cu aciune pe termen lung asupra
activitii ntreprinderii
1. Mediul demografic- caracterizat prin indicatorii ca nr. populaiei structura pe vrste i sexe,
repartizarea teritorial a pop.
Aceti indicatori permit o evaluare a dimensiunilor cererii poteniale.
2. Mediul economic format de urmtoarele elemente: structura pe ramur a economiei, nivelul
dezvoltrii economic a ramurilo, gradul de ocupare a forelor de munc, situaia financiar
valutar a trii.
3. Mediul tehnologic: nivelul dezvoltrii tehnologiilor i tehnicii n societate
4. Mediu cultural:sistemul de valori, tradiii i obiceiuri
5. Mediul politic specific fiecrei ri: se refer la foele politice din societate, a raporturilor dintre
ele, a gradului de implicare a statului n economia , gradul de stabilitate politic.
6. Mediul juridic este ansamblu reglementrilor juridice.
7. Medil natural: clima, mediul (influienteaza asupra proiectarii, organizarii intreprinderii)
8. Mediul internaional: piaa extern, nivelul de dezvoltare a altor ri
Mrimea ntreprinderii
Ramura de producie
Nivelul tehnologic;
Gradul de specializare a ntreprinderii;
Nu exista o structura standard stabilita, ea fiind permanent corectata sub conjucturi economice, a proceselor
tehnico economice.
Organele conduceri UE
Directori, vice-directori Directori, vicedirectori
Seciile auxiliare
Seciile de Seciile de baz Seciile
funcionare de deservire neproductive
(transp., depoz.)
(laboratoare) (comunale)
Locurile de munc
Seciile de producie se mpart in doua grupe mari:
Functiunile UE
1. Functiunea de cercetare-dezvoltare (consta in lansarea de noi produse) cuprinde ansamblu activitatilor
ce se desfasoara in cadrul intreprinderii in vederea realizarii obiectivelor din domeniul producerii de noi
idei utile dezvoltarii in viitor a intreprinderii, cresterea capacitatilor intreprinderii, inzestrarea
intreprinderii cu noi utilaje, tehnologii de fabricare, proiectaera nooilor produse, argumentarea
strategiilor de dezvoltare a intreprinderii;
2. Functiunea de productie- cuprinde ansamblul activitatilor care asigura procesul de productie. In cadrul
acestei funcituni factorii de productie se transforma in bunuri materiale si servicii. Aceasta functiune
include organizarea activitatilor auxiliare si de deservire, organizarea transportului intern neceare
pentru desfasurarea normala a procesulu ide productie.
3. Funcionarea comerciala cuprinde ansamblul activitatilor privind dezvoltarea relatiilor dintre
intrperindere si mediul ambiant, inclusiv activitatile de aprovizionare cu materiale. Totodata ea verifica
concordanta dintre productia produsa si cererea pe piata a consumatorilor, Aceasta functiune include si
activitatile de marketing (act. De promovare a produselor si de studiare a pietei).
4. Functiunea financiar-contabila ea cuprinde activitatile de inregistratre in evidenta contabila a
proceselor economice din cadrul intreprinderii, a posibilitatilor de obtinere si de folosire a mijloacelor
financiare necesare intreprinderii.
5. Functiunea de personal cuprinde ansamblul activitatilor legate de asigurareaa intreprinderii cu forta
de munca, astfel prevede selectarea, pregatirea, perfectionarea si salazirarea personalului.
Intre functiuni exista o interdependenta re, realizarea corecta a unora va determina realizarea eficienta a
celorlalte functiuni.
Tema 2 : Programul de producie al ntreprinderii
1. Definirea conceptului de planificare, clasificarea planificarii dupa diferite criterii
2. Programul de productie al firmei : continut , importanta si modul de elaborare.
3. Indicatorii valorici al PP a intreprinderii
Criterii de clasificare:
- Dup gradul de importan a indicatorilor stabilii se evideniaz:
Planificarea strategic- este elaborat la nivelul conducerii de vrf pe termen lung, concretiznd obiectivele
starategiei economice pe care i le propune
Planificarea tactic - sunt aciunile i activitile operative ce trebuie efectuate pe perioade de timp mai
scurte.
Cercetrile de marketing.
Prognozele,etc.
Planul economic de ansamblu (plan tehnic, economic,financiar),include urm.seciuni:
1.Producia industrial
2.Capacitatea de producie i gradul de utilizare a acesteia.
3.Cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic.
4.mbuntirea calitii produciei.
5.Investiii,construcii,reparaii capitale.
6.Asigurarea,pregtirea i perfecionarea forei de munc.
7.Productivitatea muncii i salarizarea.
8.Aprovizionrea tehnico-material i desfacerea produciei.
9.Comerul exterior.
10. Costuri de producie i eficiena folosirii mijl. Fixe.
11.planul financiar .
Aceste seciuni au caracter indicatif,putnd fie extinse sau rstrnse n funcie de planificare n cadrul UE. Aceste
seciuni dup nr.difer,n funcie de mrimea UE, de ramura n care activeaz.Elementul de pornire al planului
este prognozele de vnzri determinate pe baza studierii cererii la producia UE.
PM= =1 q i ci +
Productia globala include toate elementele productiei marfa la care se mai adauga:
a) cresterea sau descresterea stocurilor de semifabricate
B) cresterea sau descresterea stocului de productie neterminata;
Produs semifabricat-productia obtinuta din productie proprie care a parcurs mai multe etape de fabricatie si
care trec la alte sectii pentru terminarea prelucrarilor si obtinerea unui produs finit,fie sunt livrate altor agenti.
PG=PM+( . ) + (. . )
S-semifabricatele
N-productia neterminata
Productia neta reprezinta valoarea nou creata in activitatea productiva sau poate fi determinata prin doua
metode:
1.Metoda de productie (indirecta):
PN=PG-Ch.mat
In cheltuielele materiale se include: valoarea materiei prime si materialelor, combustibil, energie, apa,
amortizarea mijloacelor fixe etc.
2.Metoda de reparatie (directa):
PN=B+ .
B-beneficii nete
Ch.m- cheltuielele cu munca vie include retributiile,impozite pe fondul de retributie,contributii la fondul de
cercetare stiintifica, contributiile asupra retributiilor(adaosuri, sporuri) s.a. elemente ale muncii vii.
Productia realizata reprezinta incasarile banesti ale intreprinderii din vinzarea marfurilor fabricate in
perioada data:
PR=PM-(Pneplat.sf.an-Pneplati.la.inceput.an)-(Pd.la sf.an-Pd.inceput.an)
P. neplatita-productia neplatita, produtia care a fost transmisa beneficiarului insa procesul de decontare nu a
fost finisat.
P.d- productia finite care se afla la depozit
Tema3 Personalul Interprinderii si salarizare
1. Pesonalul interprinderii.Structura lui si indicatorii.
2. Bilantul utilizarii timpului de munca in cadrul interprinderii
3. Productivitatea muncii.Sistemul de indicatori pu determinarea nivelului si dinamicii
productivitatii muncii
4. Determinarea necesarului de personal pe categoriii
5. Salarizarea personalului.Forme si sintemele
1- personalul industrial productiv ,care desfasoara activitati legate de activitatea de baza a interptinderii.
Aceasta categorie se clasifica in 4 grupe:
1. muncitorii
2. personalul tehnic productiv
3. personalul tehnic, economic, administrative si de alta specialitate(TESA)
4. personalul de servire
2-personalul neproductiv care desfasoara activitati cu caracter neindustrial (paznici,pompieri)
Muncitorii se divizeaza in 2 grupe:
1) muncitorii de baza, care (asigura) intervin direct in transformarea materiei prime in bunuri finale.
Functionarea eficienta a unei intreprinderi depinde in mare masura de gradul de utilizare a timpului de munca.
Pu evidenta utilizarii timpului de munca se calcula fondul de timp disponibil si gradul de utilizare a acestora.
Fondul de timp calculate pentru muncitori se exprima in zile om si in ore-om. In scopul elaborarii bilantului
utilizarii timpului de munca in cadrul intreprinderii sint calculate urmatori indicatori: _
1. Fondul de timp calendaristic: Ftc= cu produsul intre Ns a lucratorilor in perspectiva la nr zilelor
calendaristice Zc _
Ftc=Ns*Zc(365)
2. Fond de timp tabelar = diferenta intre Ftc si nr de zile repaos sau sarbatori legale(Zrs)
3. Fond de timp maxim disponibil Ftmd= diferenta intre Ftt si nr de zile om-concediu legal in perioada
respective (Econ leg) _
4. Fond de timp efectiv lucrat= Zlucratoare*Nef
5. Gradul de utilizare a fond de timp maxim disponibil Gftmd=Ftef/Ftmd -cu cit acest coefficient e
mai aproape de 1 cu atit gradu de utilizare a timpului de munca e mai inalt.
pi-volumulproductiei in unitativalorice
i=nr.sortimentelor
d)Wm-anuale ,trimestrialelunare :
e)Wmarginala a muncii:
Wm=Q/L
Wm=Q/Nmuncit.=>Nmuncit.=Q/Wm
Metoda 2.
Nm=Ft/K*Ft.p
Nm=t*Q/Ft ef
Nm=nr.de muncitori TESA
T=timpul normal pentruexecuatareauneilucrari
Q=vol.de lukraricetrebuie effectuate
Ft ef =fondul detimp de muncaefectivaluneilucrator
5)Depepozitiasalariatului,salariul e un venit al factorilor de productiemunca in timp de
depepozitiaintreprinderiireprezinta un cost .Acesta se regaseste in costul de prouctie care la
rindulsauinfuenteaza in mare masura a profituluisaupierdirelor.Deaceeastabilireacorecta a salariului e
un factor important a competitivitatiiu.e.
1)salariul
2)sistemuldefacilitateinterne:
a)vinzareaproductieiintrepriderilorlucratoruuicuanumitereduceridepret(10-20%)
b)achitareacompletesaupartial a cheltuielilorpentrudeplasarealucratoruluilaserviciu
c)acordarealucratorului a creditelorfaradobindasacudobindamica
d)acordarealasalariupentruvechimeainmunca
3)facilitatenematerialeacordatepersoanelor:
a)acordareagraficuluiflexibil de munca
b)acordareazilelorlibere
c)prelugireaconcediilorplatitepentruanumitesuccese in munca
d)iesireamaidevreme la pensie
Forme de salarizare:
munca s.a. Sursa de plata a personal e oparte din venitul obtinut din activitatea ec-a. Suma total de plata a
salariilor constitue fondul total de salarizare a u. e.
Legislatia salarizarii cuprinde norme juridice de care intrepr. trebuie sa tina cont. Legea salarizarii a R M
stabileste ca salariul cuprinde: salariul de baza ,adaosuri si sporuri la acestea si care sunt confidentiale.Legea
stabileste sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza salariile individuale in functie de forma de organizare
a intreprinderii,modul de finantare characteristic activitatii.
Totusi legea stabileste formele de plata si tarifele minime de stat p-u remunerarea muncii.Statul stabileste
marimea salariului minim si tariful minim p-u categoria 1 de calificare a angajatilor.
TEMA 4 Mijloacele fixe ale intreprinderii
Pentru a asigura o crestere econom. a intreprinderii , o crestere a randamentrului m.f este necesar ca
valoarea m.f. sa se afle in crestere adica pentru fiecare perioada sa se indeplineasca relatia: MF1>MF0
Acest lucru se va realiza in cazul in care MFp>MFs si Kin>Ksc
3. Coef.sporirii m.f
Un utilaj
n=4ani
na1=1/1+2+3+4=1/10*100%=10%
na2=2/1+2+3+4=2/10*100%=20%
na3=3/1+2+3+4=3/10*100%=30%
na4=4/1+2+3+4=4/10*100%=40%
metoda regresiv
amortismentul scade periodic
norma de amorizare scade
costul de producie este ncrcat cu amortizare din ec. n ce mai puin
1. indicatorii generalizatori:
a)randamentul MF se determin ca raportul dinte volumul produciei i valoare medie anual a MF
Rmf=PM/MFmediu el ne arata cantitatea de producie n lei ce revin la un leu fonduri fixe
b) capacitatea specifica a MF la o unitate de productie
Cmf= MF mediu/ PM sau 1/ Rmf
Ne arata ce volum de fonduri fixe n lei revine la un leu producie
c)rentabilitatea MF Rentmf=profit / MFmediu ne indica marimea profitului obinut la un leu de
fonduri fixe
d) capacitatea de inzestrare a muncii cu fondur fixe caracterizeaza gradul de inzestrare a muncii
Gmf = MFmediu/Ns numarul mediu scriptic sau numarul persoanelor inclusi in productiv
3. INDICATORII STARII mf
1. COEFICIENTUL DE UZUR caracterizeaza gradul de uzur a MF
Guz= suma A/ Valoarea initial a MF
Suma A- SUMA total a amortizrii.
Pagina 12 lipseste
B (sfera de circulatie I) -> Sp (stocurile de productie)->Pp (sfera de producie)->Pf (producia finit )->
(sfera de circulaie II)
Profit din activitatea de baza =Profitul brut+ Alte venituri operationale- chelt. Comerciale- cheltuieli
administrative si generale alte cheltuieli operationale
Profit din activitatea investitionala = venituri din activitatea investitionala cheltuieli cu activitatea
investitionala
Profit din activitatea financiara=venituri din activitatea fin cheltuieli cu activitate financiara
Profitul din activitatea ec-o-financiara este suma celor trei tipuri de profit de mai sus.
Acest tip de profit mai este numit profitul perioadei de gestiune,este acel profit care de supune impozitarii.
Impozitul pe profit= Profit in perioada de gestine x cota impozit.pe profit (15%)
Incasarile de la realizarea productiei- sunt mijl. banesti obtinute de intreprindere din realizarea
productiei,lucrarile effectuate,servicii prestate.
In afara de aceasta o intreprindere poate obtine incasari din:vinderea fondurilor fixe, a materialelor,darea in
arenda a bunurilor,veniturile din activitatile cu hirtii de valoare.s.a.
Profitul net este profitul care ramine la dispozitia intr. si este distribuit p-u formarea fondului de distribuire si
a fomndului de acumulare.
Fondul de distribuire este utilizat p-u finantarea necesitatilor sociale si stimularii materialelor lucratorilor.
-remunerarea muncii,plata dividendelor,ajutor material,plata foilor de tratament,premii
Fondul de acumulare se formeaza atit din profitul net cit si din alte surse ( fondul de amortizare, credite,
costul utilajului scos din functiune si vindut) Acest fond repreainta sursa de dezvoltare a potentialului ec. al
intreprinderii si este utilizat p-u:
--desfasurarea activitatii de colectare, de proectare;
--asimilarea tehnicii noi;
--cheltuieli p-u emiterea hirtiilor de aloare;
--constructia de locuinte, obiectelor cu menire sociala
4. Pragul de rentabilitate
Pragul de rentabilitate exprima volumul productiei sau al cifrei de afaceri la care incasarile totale sunt egale
cu costurile totale, iar profitul = 0.
Dincolo de volumul de productie critic, intreprinderea poate avea profit devenind rentabila. Daca
volumul de productie < decit nivelul critic, intreprinderea functioneaza in pierderi.
Pragul de rentabilitate poate fi determinat atit in functie de volumul produs concret exprimat in unitati
natural, cit si in functie de volumul total al vinzarilor mai multor produse.
i VC VC
CT
CF
CT
CF
Punctul A reprezinta punctual critic careaia ii corespunde nivelul critic al productiei numit prag de
rentabilitate.
=
VT= CT
Cu limita inferioara pina la care poate cobori pretul de vinzare fara sa duca intreprinderea la faliment.
Cu = Pu.
- Consumul capitalului fix e reprezentata prin amortizarea (expresia baneasca a uzurii capitalului fix).
Amortizarea se exprima numai valoric ca suma inclusa in costul productiei fabricate si se include pe produs sau
pe intreaga productie fabricate.
- Consumul capitalului circulant presupune includerea integrala in forma materiala sau baneasca a
bunurilor din care e format in rezultatele productiei consumului capitalului circulantse exprima atit fizic
(cantitatea de lina intr-un covor; cit de valoricpretul cantitatii de lina intr-un covor). Consumul capitalului
circulant in expresie fizica pentru obtinerea unui bun economic se numeste consum tehnologic.
- Consumul factorului munca poate fi exprimat:
a. Fizic prin timp de munca ce se cheltuie
b. Valoric prin suma platita sub forma de salarii de catre intreprinzator
- Consumul factorilor natura se exprima numai valoric prin ceea ce plateste intreprinzatorul pentru al
dobindi si realize.
Toate cheltuelile u.e. se clasifica :
a. Cost global
b. Cost marginal
c. Cost mediu
Costul global (total) e generator de consumuri globale - reprezinta ansamblul costurilor
corespunzatoare ..
Costul fix determinat de consumuri fixe desemneaza acele cheltueli care pe terneb scurt ramin relativ
neschimbate, indifferent de modificarea valorilor de productie (amortizarea, capitalul fix, dobinda, chirii,
cheltueli de intretinere, iliminare, incalzit , salariile personalului administrativ
Costurile variabile desemnate de consumuri variabile care se modifica in raport cu valoarea
productiei ( cresc sau scad odata cu cresterea sau diminuarea acestora), dar nu intotdeauna proportional
(consumul de materie prima conbustibil, salariile directe ale persnalului productiv )
CT = CV (costurile variabile) + CF (costurile fixe)
Costul marginal sporul de cheltueli totale necesare pentru a spori productia cu o unitate. Evolutia sa
depinde CM = CT / Q de costurile variabile totale si medii.
Costurul mediu (unitar) reprezinta costul pe o unitate de productie adica CT raportat la volumul
productiei reprezentat in unitati fizice. El poate fi total, fix sau variabil.
Qi cantitatea de productie
Pi pretul unitary
Ch 1 p.m. = CP/PM
III. In corespundere cu continutul economic cheltuelilor ce formeaza costul productiei se grupeaza astfel
:
1 element : cheltueli materiale minus costul deseurilor recuperabile. Aici se include valoarea materiei
prime , materialelor de baza si auxiliare, semifabricatelor, conbustibililor, ambalaj, valoarea resurselor natural
utilizate, uzura OMVSD.
5. Reducerea costului de productie. Impactul unor grupe de factori asupra costului de productie
Fiecare ntreprindere e interesat s obin producia cu costuri ct mai mici pt a dobndi un ctig ct mai
mare.
Cile de reducere a costurilor sunt
- cumprarea factorilor de producie cu preuri ct mai mici
- reducerea stocurilor
- reducerea cheltuielilor cu salarii, creterea mai rapid a produciei fa de salarii
- reducerea cheltuielilor administrative, de desfacere, de publicitate.
Prima grup de ci se refer la reducerea cheltuielilor materiale- are o importan deosebit n acele ramuri
n care ponderea cheltuielior materiale n costul total e ridicat i vizeaz reducerea consumului de materie
prim, materiale, energie, reducerea normele de consum, reducerea retribuiilor, utilizarea deeurilor.
Determinarea influenei reducerea cheltuielilor materiale asupraa reducerii costului de producie se face
dup relaia- R% chelt materiale = (chelt materiale1 chelt materiale0)/ chelt materiale1 * 100% * Km
chelt materiale1, 0 ---cheltuieli de materie prima sau materiale
Km---- coeficient ce exprima ponderea chelt materiale respectiv in costul productiei
Caile de reducere a cheltuielilor ocazionate de factorul munca se are in vedere:
a. stabilirea exacta a nr de muncitori pe categorii
b. cresterea productivitatii muncii
Pentru a calcula influienta cresterii productivitatii muncii asupra reducerii costurilor de productie
R%m= 1- (100+Pr/100+Pwm) *Krm*100%
Pr---procentul cresterii retribuirii muncii
Pwm---procentul cresterii productivitatii muncii
Krm---coeficient ce exprima ponderea fondului de retribuire in cost de productie
Cile de reducere a cheltuielilor administrative
- realizarea proporiilor optime ntre personalul productiv i neproductiv
- mecanizarea lucrrilor de calcul, evidena statistic i calcul
- reducerea cheltuielilor generate de deficiene n conducere
- raionalizarea cheltuielilor legate de paz, pot, telefon.
Cile de reducere a costurilor de producie prin mbuntirea gradului de producie prin mbuntirea
gradului de utilizare a capacitii de producie, ceea ce determin reducerea cheltuielilor pe unitate de
produs n special a amortizrii.
TEMA 8 Politicile de pre ale ntreprinderilor
1. esena economic i funciile preului
2. sistemul de preuri i metodele de formare a lor
3. politici ale preurilor
Metoda costurilor:
P=Cu+Pr.u+TVA
Cu - costul unitar
Pr.u - profitul unitar dorit sau marja de profit
Marja de profit poate fi stabilita ca 1% (ponderea) fata de costul total. In acest caz pretul produsului se
determina astfel: P=Cu+Cu +TVA
- ponderea profitului dorit in costul total al unei unitati de produs.
O alta metoda de stabilire a preturilor se bazeaza pe determinaea profitului critic; pentru care profitul=0
Dupa determinarea pretului critic intreprinderea isi propune obtinerea unui anumit profit pentru volumul
respective de productie sip e aceasta baza determina pretul produsului.
Volumul critic al productiei se determina dupa relatia:
q=CF / (p-CMV), pentru care profitul =0 p-pret unitar
P= (CF+q * CMV) / q P-pretul critic
La acest pret pentru a obtine profitul dorit la volumul respective al productiei pretul poate fi determinat astfel:
Pc= (CF+q*CMV+profitul dorit) / q Pc-pret de comercializare
Pretul produsului poate fi determinat dupa aceasta formula pentru un nivel minim si maxim al productiei.
Tema9: Activitatea investiional a ntreprinderii.
Investiiile reprezint suportul material a dezvoltrii economice. Ele stau la baza creterii calitative a
tuturor elementelor procesului de producie. Este imposibil asigurarea creterii randamentului
utilajului, sporirea productivitii muncii, mrirea nr. de locuri de munc, sporirea i diversificarea
produciei fr investiii.
Investiiile reprezint totalitatea cheltuielilor efectuate la nceputul perioadei de investire precum i
cheltuielile curente ce se efectueaz mai tirziu.
Clasificarea investiiilor:
a. Dup forma de alocare:
- investiii reale;
- investiii financiare ( de portofoliu);
Investiiile reale reprezint totalitatea mijloacelor bneti necesare pentru crearea , lrgirea, perfecionarea
mijloacelor fixe.
Ele au cteva particulariti:
procesul investiional necesit un timp relativ mare cuprinznd durata de proiectare i de execuie a
lucrrii;
ntre momentul efecturii cheltuielilor i cel al obinerii efectelor se impune o anumit perioad ceea ce
face ca timpul s fie un factor important de care depinde eficiena economic a investiiilor.
Investiiile financiare reprezint cheltuieli pentru procurarea hrtiilor de valoare.
b. Dup destinaia lor:
- investiii productive, care asigur creterea bazei tehnico-materiale n sfera productiv att la obiectele
direct productive ( ateliere pentru ntreinere, drumuri de acces)
- investiii neproductive, acele efectuate n domeniul social- cultural ( locuine, cantine, coli,.....)
c. n funcie de caracterul lucrrilor:
- investiii n obiecte noi;
- investiii pentru modernizri, reutilizri.
d. Dup proveniena direciilor de finanare:
- investiii autohtone;
- investiii strine.
e. Dup sursele de finaare:
- investiii proprii- constituite n baza acumulrii capitalului propriu;
- investiii mprumutate- creditele de la bnci, mprumuturile de la agenii economici.
f. Dup modul de constituire a capitalului:
- investiii nete- constituit din capitalul acumulat din economiile firmelor;
- investiii brute- include investiiile nete i amortizarea destinat nlocuirii mijloacelor fixe.
La baza oricrei activiti investiionale trebuie s stea principiul eficienei economice al obinerii unui efect ct
mai mare la fiecare unitate de efort fcut.
Evaluarea eficienei economice trebuie s se bazeze pe un sistem de indicatori care sunt grupai n:
Indicatori generali: ei creaz o imagine de ansamblu asupra obiectului de investiii: profitul, cifra de
afceri, cheltuielile de producie, capacitateade producie. Aceti indicatori sunt nesemnificativi deoarece
nu presupun compararea efectului cu eforturile.
Indicatori de baz, care nu trebuie s lipseasc la adoptarea deciziei de a investi:
a. Volumul investiiilor totalitatea cheltuielilor efectuate pentru edificarea obiectului pn la
punerea lui n funciune;
b. Durata de execuie a lucrrilor de investiie- perioada de timp din momentul nceperii pn n
momentul punerii n funciune a obiectului;
c. Durata de funcionare- perioada din momentul punerii n funciune a obiectului pn n
momentul scoaterii lui din funciune;
d. Investiia specific- exprim valoarea investiiei ce revine la o unitate de capacitate de producie
Val.Invest.
Is =
CP
e. Termenul de recuperare a investiiilor
Vol.invest.
Tr =
Pr .net
El indica perioada in care investitia se recupereaza din profitul obtintinut in urma punerii in functie a
obiectivului constituit.
6.Rentabilitatea investitiilor
Rent.invest=1/Tr=1/ In/Prof.net=Pof.net/In
Exprima profitul uman obtinut la o unitate de investitii
Cea mai raspindta forma de finantare sunt creditele.Acestea au rolul important,ele ofera
intreprinderi,posibilitati de asi realiza strategiile investitionale la reducerea termenului de efectuare a
investitiei.
In acelasi timp achitarea dobinzii aferente creditelor este o povara costisitoare pt intreprindere determinind
reducerea eficientei economice in perioada rambursarii creditului deaceea intreprinderle tb sa compare costul
creditelor acordate cu efectele posibile ale exploatarii obiectelor proiectate pe baza acestor credite.
Pentru finantarea investitiilor se acorda credit pe un termen mai mare de 1 poate fi platita annual sau expirarea
termenului odata cu rembursarea creditului.Astfel dobinda poate fi simpla si compusa.
Exportul-reprezinta una din caile rapide de a intra pe pietele straine fiind o cale de asigurare a cresterii
economice a intreprinderii.Exportul poate fi efectuat in mod direct si indirect.
Exportul direct-presupune iesirea directa a intreprinderii cu produsele sale pe piata externa .In acest scop
intreprinderea poate sasi deschida intr-o tara straina o reprezentanta cu functii de comercializare a produselor
sau prin intermediul unor firme specializate care organiziaza co,mercializarea produselor pe pietele externe
fara participarea producatorilor.
Exportul indirect-se efectueaza prin intermediari specializati care isi asuma responsabilitatea organizarii si
comercializarii produselor pe pietele externe.
-Pentru a determina eficienta economica activit. De export se poate calcula cursul de revenire la exportcare
exprima efortul intreprinderii pentru a obtine o unitate valutara.
()
Cre=() unde Pi este pretul intern complet si Pe pretul extern
Pretul intern complet include toate cheltuielile de producer , ambalare, expediere a marfii
PE este pretul unei unitati de valuta exportat exprimat in valuta convertibila
Atunci cind CRE este mai mic sau egal ca Cs(curs de schimb) operatiunea este eficienta
- Cursul de revenire la import
Cri =Pi + Ti / Pe
Pi= pretul produsului pe piata interna (lei)
Ti=taxele la import (lei)
Pe = pretul in valuta a acelei marfi (valuta)
Atunci cind Cri este mai mare sau egal ca Cs operatiunea respective este eficienta