JOC

Dupa criteriul de clasificare natura si evolutia ontogenetica , delimitam

: jocul , invatarea , munca.

Jocul este activitatea care se afirma prima in ontogeneza si devine dominanta la var
sta copilariei.

Jocul - dominanta a copilariei mici si mijlocii -

constituie tipul fundamental de activitate ( Claparede , E . , 1975 ; Chateau , J. , 1980
; Piaget , J. , 1973 ; Vagotski , L . S . , 1971 , Huizinga , J. , 1998 ; Rosca , Al., Chircev , A . ,
Schiopu , U . , 1970 )

Rolul lui este formativ ,

contribuind la stimularea dezvoltarii diferitelor functii si capacitati psihice - perceptie ,
imaginatie , memorie ( jocul cu reguli ) , vointa .

Dupa varsta copilariei , el devine activitate secundara , subdominanta .

Dupa criteriul de clasificare natura activitatii antrenate in joc :

Jocul de creatie . Aceasta categorie de activitati ludice include jocurile in care tema
, subiectul si regulile jocului sunt alese de copii. Ele redau aspecte ale
realitatii fizice si sociale, impresii acumulate de copii in urma unor experiente
directe sau imaginare ale acestora . Transpunerea realitatii va fi facuta cu mai multa
sau mai putina acuratete , in functie de calitatea reprezentarilor de care dispune
copilul si de resursele materiale disponibile . Jocurile de creatie pot fi exprimate
ca o creatie cu obiecte si materiale , categorie ce integreaza jocurile de constructie
, cat si ca o creatie prin rol
, in aceasta subgrupa fiind identificate doua variante de joc : jocurile cu subiecte
alese din viata cotidiana ( jocurile de convietuire sociala : de - a mama , de - a tata , de - a
doctorul , de - a magazinul , de - a invatatoarea
) si jocurile cu subiecte din basme si povesti .

Jocul de constructii : activitatea creatoare se manifesta

pentru configurarea unor reproduceri bidimensionale sau tridimensionale,
aproximative sau fidele , ale unor obiecte reale. . In activitatile organizate sau libere ,
jocul de constructii poate lua forma elaborarii unei constructii originale , a
reconstituirii unui model prezentat anterior sau a constructiei dupa model .

Activitatile de constructie nu au unitate , elementele

construite fiind adesea prezentate disparat , copilul
nu este preocupat pentru crearea unor relationari intre acestea . Inaintand in
varsta,copilul acorda importanta semnificatiei constructiei ,
care este stabilita la inceputul actiunii si devine treptat mai importanta decat aceasta .

Etapele jocului de constructie evolueaza : manipularea materialului (cuburi) ;

deconstructia si reconstructia de turnuri si siruri ; construirea podurilor ;
inchiderea unor figuri ; crearea de structuri estetice , reprezentarea prin joc a unor obiecte
reale ; constructii in grup , cu o tema comuna .
 Prin caracterul sau mai puternic finalist , jocul de constructii ii ofera copilului
satisfactia indeplinirii unei sarcini si a aprecierii produsului obtinut contribuind
la familiarizarea lui cu specificul activitatii de munca .

Jocurile de creatie prin rol :

Jocurile cu subiecte din viata cotidiana reflecta prin continut experientele

directe traite de copil ,dobandite prin observatie sau relatare.

Jocurile cu subiecte din povesti sunt mai pretentioase , ele implica

crearea unei atmosfere speciale sau redarea unor trasaturi ale personajelor
. Jocurile inspirate de textul povestilor pot lua forma unor jocuri
dramatizari in care rolurile sunt interpretate fie de copii , fie de papusi de teatru
. Organizarea unui teatru de papusi ii permite copilului detasarea de un rol
si asumarea responsabilitatii de organizator , regizor al punerii in scena a povestii .
Treptat in jocul de creatie prin rol copilul trece la aspecte mai complexe (
actiuni analoage , atitudini , exprimari verbale si nonverbale , clovni , pantomima ,
joc de umbre , teatru radiofonic ) . Jocul descriptiv ( sinonim : joc scenic ) are ca scop
folosirea teatrala , estetica si creativa a limbii (de exemplu propria productie de texte ,
prezentarea unor roluri din texte scrise de autori cunoscuti , exercitii retorice ) .

Jocul cu reguli . Jocul cu reguli se constituie incepand cu perioada

prescolara si se desavarseste in perioada scolara mica .
Fie sunt inventate sau adaptate de participantii la joc sau formulate de educator ,
fie ca sunt impuse prin traditie , sau de normele morale, regulile jocului sunt conventii
cu privire la un mod de a proceda si de a interactiona social (precizeaza miscarile ,
actiunile si restrictioneaza asupra anumitor miscari si actiuni ) pe parcursul activitatii ludice .
Prin interiorizare , unele dintre ele tind sa devina principii de conduita in joc si in viata reala .
Se pot delimita jocuri in care pe prim plan
se afla miscarea si jocuri centrate pe stimularea intelectuala si antrenarea
proceselor psihice .

O categorie aparte a jocurilor cu reguli o constituie jocurile didactice , care isi propun
finalitati de dezvoltare psihofizica mai clar conturate .

Jocurile de miscare . Acest tip de joc corespunde dinamismului specific copilariei si

satisface in cea mai mare masura nevoia de miscare a prescolarilor . In general ,
aceste jocuri se bazeaza pe respectarea unui set de reguli prestabilite si pe performarea
unor miscari specifice . Spre deosebire de etapa anterioara de varsta ,
in perioada prescolara , aceste miscari sunt incadrate intr - un context , in jocuri
de miscare ce reflecta fragmente din viata reala , presupunand cel mai adesea imitarea
unor miscari , atitudini si relatii din viata oamenilor si animalelor ( ex . : ,, Lupul si oile
" , ,, Ratele si vanatorii " ) - jocuri de miscare cu subiect . Contextualizarea
miscarilor are loc si in jocurile cu text si cantec , in care copiii se organizeaza in cerc
sau hora , iar existenta cantecului sau a textului asigura o interpretare mai expresiva a rolului
impus de text si executarea mai corecta a miscarilor ( ex. : jocuri cu degetele ) . In
aceeasi categorie a jocurilor de miscare se integreaza si jocurile fara subiect , a caror scop
principal este exersarea indemanarii si abilitatii motrice . De cele mai multe ori acestea
primesc un caracter competitiv , desfasurandu - se sub forma unor intreceri .
In scoala primara , jocul liber se inlocuieste treptat cu alte forme ca : joc de rol ,
joc de interactiune , joc cu reguli , joc sportiv , joc strategic si de gandire activeaza
priceperile notionale si rezolvarea de probleme .

Toate aceste forme de joc pot fi atat activitati libere ale copiilor , cat si actiuni conduse
si stimulate de adulti
. Formatorii trebuie avertizati asupra pericolului didacticizarii jocului in scoala .

Jocuri didactice ( engl . learning games ) .

Metode de invatare si de munca , folosite cu intentii didactice , care

se aseamana ca forma cu jocurile de societate , dar din punctul de vedere al continutului
tematic au scop de invatare . Jocul didactic precum loto pentru citit , domino
pentru socotit , puzzle , memory , cuburi s . a. ajuta la transmiterea , repetarea si exersarea
cunostintelor si informatiilor sub forma ludica . Motivatia si placerea copiilor pleaca de la
jocul in comun cu alti elevi . Diferenta fata de jocul propriu - zis este data de scop , de
unde si o serie de critici la adresa jocurilor didactice din perspectiva relatiei invatare -
joc stabilite in cadrul acestora . Astfel , introducerea jocului didactic nu ar fi
eficienta si nu poate fi luata in serios . Cercetarile au dovedit totusi ca introducerea
jocului didactic intr - un context tematic isi dovedeste din plin eficienta .

Jocul didactic este o forma de activitate accesibila copilului , prin

care se realizeaza o parte din sarcinile instructiv - formative ale activitatilor obligatorii ,
dar si a celor alese , intr - o atmosfera distractiva , antrenanta si motivanta .

Elementul ludic este prezent prin integrarea unor momente de surpriza , asteptare ,
incercare a capacitatilor personale si intrecere intre copii. Jocurile didactice pot
imbraca forma unor jocuri de miscare ; parcurgerea de catre copii a unor trasee identice
intr - o intrecere , sau a unor jocuri sportive combinate cu jocul de creatie :
jocuri concurs in care copiii indeplinesc rolul unor personaje .

Jocurile didactice care urmaresc explicit dezvoltarea psihica pot fi si foarte variate.

Dupa criteriul ariei psihofizice exersate (J . Moyles,1989) se clasifica in:

Jocul psihomotor ce vizeaza dezvoltarea mobilitatii generale si fine: jocuri de constructie /

dezasamblare ; jocuri de manipulare /coordonare; jocuri de stimulare senzoriala (de
discriminare cromatica ,muzicale) ; jocuri de miscare creativa ( dansul ) ; jocuri de catarare
, escaladare ;

Jocul de stimulare intelectuala : jocuri lingvistice ( de comunicare , gramaticale,

de exersare a ascultarii , de cuvinte ) ; jocuri de cunoasterea mediului ( de explorare
, investigatie , rezolvare de probleme ) ; jocuri logico-matematice(cu numere si
numarare, de comparare , analiza , descriere , clasificare , de perspicacitate) ; jocuri de
creativitate( de imagerie mintala , de reprezentare estetica ) ;

Jocul de dezvoltare socio - emotionala : jocuri de comunicare , cooperare ; jocuri

de autocontrol ( de imobilitate , de tacere) ; jocuri de empatie (interpretarea unor povesti ,
redarea unui personaj , imitatie); jocuri de prezentare de sine ; jocuri de competitie ;
jocuri terapeutice . Alte criterii de adaptare a tipurilor de joc didactic sunt finalitatea didactica
urmarita, particularitatile individuale si de grup ale copiilor , nevoile si trebuintele lor de
cunoastere.

Conducerea jocurilor didactice . Spre deosebire de jocul liber ,

ca activitate aleasa si organizata de copii , jocul didactic este un tip de joc directionat
spre indeplinirea anumitor finalitati prestabilite . Aceasta caracteristica presupune o
sustinuta implicare a cadrului didactic eficienta a activitatilor de joc didactic .

Proiectarea jocului didactic solicita din partea cadrului

didactic proiectarea elementelor de structura a jocului care
integreaza o structura specifica : scopul, sarcina didactica ( se regaseste in formularea
cerintei jocului si trebuie indicata clar in termeni operationali , sa antreneze intreaga
personalitate a copilului atat intelectuala , cat si afectiv - emotionala ) , elementele de joc sa
fie prezente nu doar ca momente de relaxare sau recompensa finala : aplauze , premiere , ci
si ca mijloc de rezolvare a sarcinii de joc : intrecere , momente de tensiune si de decizie
, continutul , regulile jocului , asigurarea materialului de joc
, succesiunea actiunilor de joc , atmosfera propice jocului in faza
initiala si pe parcursul acestuia , denumirea jocului , explicarea jocului , evaluarea
reusitei jocului , alternarea si completarea reciproca a jocului liber si directionat al
copiilor.

In loc de concluzii , sintetizez principiile care trebuie sa ghideze atitudinea cadrului

didactic si a parintilor fata de jocul copiilor :

-Jocul trebuie acceptat si considerat important ca proces, si nu doar pentru eventualele sale
produse:achizitii intelectuale , produse materiale ;

-Jocul nu este opus muncii ;

-Caracteristicile si calitatea jocului depind intotdeauna de mediul , resursele si contextul

social in care are loc ;

-Jocul este un prilej exceptional pentru invatare ;

-Jocul directionat de catre adult sau educator determina dezvoltarea copilului in zona
proxima de competenta ;

-Parintele are dreptul sa ceara institutiei educationale organizarea unor activitati

ludice care sa se detaseze calitativ si ca organizare de cele realizate acasa si are obligatia
de a incuraja continuarea jocului constructiv al copilului si in mediul familial .

TEMA jocului evolueaza :

1.Denumirea jocului dupa numele jucariei ;

2.Denumirea jocului prin actiunile propriu-zise ;

3.Denumirea jocului prin rolul pe care copilul il joaca ;

4.Denumirea jocului dupa locul unde e plasata actiunea sau prin finalitatea jocului (,
, de - a scoala " ; ,, construim o cetate " ; ) .

JUCARIA este pentru copil un obiect destinat jocului si mult mai mult decat atat
. Ea este perceputa drept un tovaras indragit , caruia copilul ii confera , in planul
imaginatiei , caracteristici umane . Prezenta jucariilor ii stimuleaza copilului forta de creatie ,
fantezia , iar relationarea cu diversele tipuri de jucarii ii trezeste trairi afective , emotii ,
interese .

Astfel , jucaria este un stimulent al jocului . Actiunea cu jucaria poate sa reprezinte la un

moment dat jocul insusi . Copilul supune jucaria unei analize si sinteze concrete, directe ,
tendinta de a dezmembra jucarii fiind expresia curiozitatii si interesului pentru cunoastere .
Jucaria este un altul asupra caruia sunt reflectate activitati specifice si impresii acumulate de
copil in viata reala , care sunt in acest fel traite , intelese si interiorizate . Treptat , pe masura
dezvoltarii conduitei ludice , jucaria devine un instrument esential pentru initierea anumitor
jocuri , fie ca aceasta corespunde exact subiectului jocului , fie ca este doar un inlocuitor al
unor obiecte necesare .

Rezumand , putem spune ca jucaria este accesoriul absolut al jocului , determinand

caracterul jocului , continutul acestuia si trairile emotionale ale copilului.

Valentele formative ale jucariilor :

1.Dezvoltarea operatiilor gandirii : analiza , sinteza , comparatia , generalizarea,

clasificarea ( jocuri cu puzzle , jucarii demontabile , loto , betisoare,papusi , masini , jocuri
cu tematica : ferma, casa papusii , bucataria de jucarie) ;

2.Dezvoltarea capacitatii de intelegere a realitatii si de a face distinctia intre realitate si

fictiune : papusile cu haine ce pot fi spalate sau schimbate , masinile cu segmente detasabile ,
obiecte reale in miniatura , jucariile tehnice;

3.Dezvoltarea creativitatii : creioane,foarfece , acuarele pentru pictat cu degetele,jucarii ce

redau personaje din desene animate , margele , paste, instrumente de percutie , hartie colorata
;

4.Exersarea capacitatilor de rezolvare de probleme : jocuri de masa , jocuri de constructie ,

jocuri de strategie cu piese ce pot fi manipulate ;

5.Dezvoltarea capacitatii de perceptie a formei si relatiilor spatiale si temporale : puzzle , setul

cu pahare de marime crescatoare , cuburile cu imagini din povesti , leaganul , echipamentele
de joc in aer liber (toboganul ) , cutiile de carton ;

6.Dezvoltarea limbajului si a capacitatii de comunicare : cartile cu povesti ilustrate , casetele

audio , jucariile muzicale care redau cantece cu text ;

7.Dezvoltarea capacitatilor senzoriale : jucarii pentru apa ,cutia cu baloane de sapun ,

instrumente reale si de jucarie , caleidoscopul , jucarii de plus ;

8.Dezvoltarea capacitatilor fizice : jucarii de constructie ,bicicleta , tricicleta , mingea, coarda

, cercul , echipamente pentru catarat din burete ;
9.Dezvoltarea simtului umorului : Hopa-Mitica , Gainile ciugulind , Jumping Jack Box ;

10.Temperarea unor tendinte negative , precum hiperactivitatea si agresivitatea : jucarii ce

invita la cooperare , solicita atentie concentrata sau ofera satisfactie prin posibilitatea de
actiune distructiva asupra lor : plastilina , nisip, materiale de constructie ;

11.Depasirea unor trairi emotionale negative : sentimentul de singuratate , tristete: papusi moi
, jucarii de plus mari .

In ultimii ani s - a ajuns la jucarii de tip horror . In industria de jucarii oferta creste continuu
, insa pedagogii atentioneaza asupra regresului calitatii acestora si se plang de nivelul educativ
scazut al jucariilor . Targul de jucarii de la Nurnberg ofera o imagine de ansamblu asupra
tuturor tipurilor de jucarii de pe piata .

CATEGORII DE JOC (M . Parten ,1932 )

Dupa gradul de implicare sociala a copilului in joc :

joc fara implicare ( unoccupied play ) - petrece timpul privindu - i pe ceilalti ,

urmarind orice stimul care ii atrage atentia , nu se implica in relatii interpersonale ,
desfasoara activitati fara scop determinat ;

jocul solitar ( solitary independent play ) - se joaca singur

cu jucarii care nu sunt identice cu ale celor din apropierea sa ,
desi se afla in vecinatetea ( proximitatea ) altor copii , nu face nici un demers de
interactiune cu ei , uneori pare ca nici nu
constientizeaza prezenta altui copil ce se joaca langa el ;

jocul observativ ( outlooker play ) - observa jocul altor copii , ocazional le vorbeste ,
dar nu se implica ;

jocul paralel ( parallel play ) - copilul se joaca singur in apropierea altor copii ,
dar nu cu ei , desi jucariile sunt identice (asemanatoare ) cu ale celorlalti ,
nu interactioneaza , se privesc reciproc , unul abandoneaza jocul,
altul il priveste cum pleaca si il urmeaza;

jocul asociativ ( associative play ) - copiii se joaca unii cu altii , schimba jucarii ,
se angajeaza in activitati similare , dar nu par a juca acelasi joc , copiii isi impart rolul
, activitatile lor nu sunt coordonate si nu au o finalitate comuna ;

jocul cooperativ ( cooperative play ) - forma de joc este organizata ,

rolurile sunt clar stabilite , iar membrii
grupului sunt constienti de apartenenta lor la grupul de joaca si coopereaza pentru in
deplinirea anumitor sarcini stabilite de comun acord , apar primele relatii
intre copii sau pentru procurarea materialelor necesare ,
relatiile ce apar in acest tip de joc depind de subiectul , regulile , rolurile jocului ,
pozitia copilului in joc ( lider , subordonat ) si se impart in doua categorii de relatii :

- functionale nemijlocite , cerute de organizarea si coordonarea jocului pe parcurs ;

- mijlocite de rolul sau tema activitatii ludice .

2 . PARALELA JOC // JOACA

Jocul si joaca par a defini , la o prima interpretare , varsta inocentei . Dar

, in vreme ce joaca presupune spontaneitate , tine de o stare specifica generata de instinct
, jocul inseamna conventie si deriva din dorinta de cunoastere a lumii .
El presupune comunicare cu realul pe care il transfigureaza in planul fictional conturat
prin regulile acceptate de jucatori .

3 . PROBLEMATICA JOCULUI :

CLASIFICARE , FUNCTII , REGULI

Jocurile sunt extrem de numeroase si diferite : jocuri de societate ,

de indemanare , de noroc , rituale , nerituale , jocuri diurne , jocuri nocturne , jocuri publice
, jocuri private , jocuri de dexteritate sau de limbaj , jocuri de inteligenta ,
jocuri mecanice si jocuri electronice etc. , si pot fi clasificate in functie de varsta celor
care joaca , de sexul lor , de timpul sau locul unde se joaca. In acceptia curenta , jocul
numeste nu numai o activitate specifica , ci si figurile, simbolurile , instrumentele
necesare activitatii ludice .

Existenta unui inventar de obiecte pe care le dezvolta jocul ne atrage atentia asupra
faptului ca , in timp , jocurile se schimba , tinand pasul cu dezvoltarea tehnico - stiintifica .
Este suficient sa amintim ca astazi exista jocuri electronice , programe de jocuri pe calculator
pentru a ilustra aceasta devenire in timp a jocurilor .

Jocurile fac apel fie la forta fizica , fie la indemanare , fie la inteligenta , solicitand
jucatorul sa isi mobilizeze energia si sa se concentreze , sa isi calculeze miscarile cu
ale celorlalti participanti , adica sa intre intr - un ritm pe care , pentru a- l imita trebuie mai
intai sa il recunoasca . Din acest motiv , jocul reprezinta modalitatea cea mai
simpla si mai placuta de integrare intr - un univers cultural . Adeseori , jocurile nu sunt
altceva decat simple imitatii ale unor activitati proprii maturilor . Evident ca , in cazul acesta
, comportamentul mimetic nu este altceva decat o forma de inscriere intr - un model
cultural asumat prin joc , adica o initiere.

Jocului pare sa - i fie proprie functia de a destinde si de a amuza

. El ramane in mod esential o activitate exercitata in absenta oricarei constrangeri,
cu exceptia celor proprii reprezentate de regula jocului sau a conventiilor sale .
Desi este considerat frivol, pentru ca se opune la ceea ce este
serios, intrucat nu produce nici bunuri , nici opere , parand steril , jocul este , de fapt ,
o activitate modelatoare .

Aparenta gratuitate a jocului , care , in mentalitatea comuna , duce la

minimalizarea importantei lui , tine de o insuficienta de intelegere ,
pentru ca , in realitate , jocurile sunt la originea celor mai inalte
manifestari de cultura , dupa cum, in cazul individului , capata pe
nesimtite statutul unui factor de educatie morala , de progres
intelectual etc. Jocul este si un mijloc de formare care cultiva - ca in
cazul jocurilor sportive - rezistenta , abilitatea , dexteritatea , dar , in
egala masura , poate modela caracterul , rabdarea , responsabilitatea ,
spiritul de echipa etc.

Orice joc presupune respectarea unor reguli ale jocului si , din acest motiv ,
jocul trebuie considerat un factor creator de ordine . El instituie un sistem de reguli
care precizeaza ce se face si ce nu se face , cum se face si cand se face , adica ce
este permis si ce este interzis . Desi arbitrare , regulile jocului sunt imperative . Orice
incalcare de regula are drept efect o iesire din joc , un sfarsit al jocului .

Asadar , jocul inseamna , in primul rand

, un ansamblu de restrictii voluntare , care stabilesc o legislatie tacita a jocului ,
desi cuvantul j o c evoca in mod obisnuit ideea de libertate .

Regulile jocului specifica un sistem ferm de drepturi si obligatii , de privilegii si

responsabilitati si , atata vreme cat regula jocului este respectata ,
aceasta nu favorizeaza si nu lezeaza pe nimeni . In mod paradoxal , regulile acestei
activitati libere , care este jocul , sunt mult mai ferme si mult mai puternice decat regulile
vietii sociale , incalcate adeseori . Jocul are capacitatea de a - l absorbi complet ,
in lumea lui , pe cel care joaca , instituind astfel o lume paralela , fictiva, complementara
fata de lumea obisnuita - lumea jocului .

Regulile de joc externe sunt acceptate treptat ca necerare pentru

asigurarea respectarii responsabilitatii si a conduitelor civilizate in joc , iar
regulile interne devin o initiativa a copiilor .

Dar cea mai importanta functie a jocului pare a fi

aceea de a stimula imaginatia , pentru ca inscrierea in lumea jocului , instalarea in rolul
repartizat prin joc implica in mod fundamental capacitatea de a produce variante nelimitate
ale fanteziei .

Un principiu de ordine in cazul jocului poate fi , in mod paradoxal ,

chiar incalcarea ordinii recunoscute . Suspendarea conventiilor este de natura sa faca
evidenta necesitatea ordinii , prin alunecarea in absurd sau in comic .

4 . EVOLUTIA TEMEI

Incercarea de a defini jocul ne obliga sa constatam ca el reprezinta , in esenta ,

un modus vivendi , nu doar pentru om , ci pentru intreg universul . Desi pare o pura
gratuitate , el implica o suita de factori ce atrag dupa sine o intreaga lume de simboluri si
semnificatii . Raportandu - ne la joc , vom descoperi nu numai copilaria , ci si adolescenta ,
tineretea , maturitatea omului , viata in genere . Invatam sa traim jucandu - ne.

La inceput doar imitam anumite actiuni , pentru ca ulterior sa schimbam rolul de

actori in acest scenariu improvizat cu acela de protagonisti autentici , asumandu - ne pe de -
a - ntregul realitatea perceputa initial ca destindere sau divertisment .

In eseul Homo ludens , Johan Huizinga demonstreaza , intre altele , ca ,, jocul

este mai vechi decat cultura , pentru ca notiunea de cultura , oricat de incomplet ar fi ea
definita , presupune in orice caz o societate omeneasca , iar animalele nu l-au asteptat pe om
ca sa le invete sa se joace " . Cu toate acestea , jocul nu reprezinta doar un fenomen biologic
, el avand o functie afectiva , psihologica , comportamentala . Evolutia jocului coincide ,
evident , cu cea a omului si a societatii in general .

,,Sub unghiul formei , se poate deci defini jocul , pe scurt , ca o actiune libera , inteleasa
ca fictiva si situata in afara vietii obisnuite , in stare , cu toate acestea sa
absoarba totalmente jucatorul;o actiune golita de orice interes material si de orice utilitate ;
care se executa intr - un spatiu si un timp special circumscrise , se desfasoara ordonat , dupa
reguli date si creeaza in viata relatii de grup , inconjurandu - se de obicei de mister sau
accentuand prin deghizare ciudatenia lor fata de lumea obisnuita " ( Johan
Huizinga , Homo ludens ) .

Problema originii jocului a nascut controverse si a ramas , pana astazi , o intrebare fara
raspuns . Fie ca reprezinta descarcarea unui surplus de forta vitala , fie ca se
subordoneaza unui spirit de imaginatie congenital , jocul ramane un excelent
exercitiu pentru viata . La inceputurile sale , el avea , ca orice activitate umana , o functie
sacra .

La greci si la romani , de exemplu , sarbatorile religioase erau urmate de jocuri inchinate

zeilor tutelari ai cetatiilor . Fiecare cetate avea propriile jocuri , prin intermediul lor
cristalizandu - se si intarindu - se spiritul cetatenesc si , mai tarziu , sentimentul national
. Jocul dobandeste , astfel , functiile unui rit social . Pe durata jocurilor se intrerupeau
razboaiele , nu aveau loc executii capitale si nu se puneau sechestre . Este clar deci ca aceasta
activitate umana indeamna la armonie si intelegere. Si astazi jocurile reprezinta mijloace
divinatorii (Paparudele ,de exemplu,aduc ploaia). Robert Caillois , in ,, Eseuri despre
imaginatie " ,capitolul ,, Teoria jocurilor " , urmareste evolutia notiunii si a conceptului
de joc , operand totodata o clasificare : jocuri de societate , de indemanare , jocuri in aer liber
, de rabdare,de constructie, jocuri sportive.El constata ca aceasta activitate implica
dezinvoltura, libertate , inventie , risc, abilitate , rabdare , inteligenta . Este lipsit de
constrangeri , insa are un sistem de reguli voluntar acceptate de jucatori, in afara carora nu se
poate desfasura . Spiritul ludic este unul din resorturile fundamentale ale societatii,
favorizand cele mai inalte manifestari de cultura , iar pentru individ inseamna educatie
morala si progres intelectual . Acest contrast intre o activitate considerata
indeobste minora si consecintele ei in plan uman si social il determina pe Caillois sa
considere jocul ,, un paradox mai mult ingenios decat intemeiat " .

Jocul reprezinta oricum o alta realitate , paralela sau pseudorealitate in care

individul este absorbit cu totul . Legatura cu arta devine astfel evidenta , pentru ca
ce altceva este literatura , pictura , muzica , dansul etc . daca nu un joc cu cuvintele ,
culorile , sunetele , miscarile ?

,,Toate jocurile sacre ale artei nu sunt decat imitatii ale jocului fara sfarsit al lumii ,
aceasta opera de arta care - si da vesnic forma " (F . Schlegel ) .

Incepand cu romantismul si culminand cu epoca moderna , sciitorii

isi iau libertatea de ,, a se juca " la nesfarsit , inventand noi forme de exprimare si
fortand cuvantul sa rezoneze cu mereu alte realitati . Acest nelimitat al artei ne
constrange sa - i observam functia ludica , existenta in chiar esenta ei primordiala .

In ,, Epigonii " , Mihai Eminescu defineste poezia ca ,, voluptos joc de

icoane si de glasuri tremurate " , combinatie ingenioasa de imagini capabile sa nasca un
sens.

Poetul modern va cauta sa se exprime intr - un mod cu totul nou , invevtand cuvinte,
gramatici , relatii stranii intre om si limbaj-Nichita Stanescu , iar Marin Sorescu , va
desfasura adevarate jocuri ale inteligentei , parodiind cu umor realitatea cotidiana ,
derizoriul actelor umane , desi in spatele acestor atitudini se afla meditatia grava .

5 . NATURA SI IMPORTANTA JOCULUI

CA FENOMEN DE CULTURA

Text stiintific ( nonfictional ) :

,,Homo judens " , de Johan Huizinga .

JOCUL este mai vechi decat cultura , pentru ca , oricat de incomplet ar fi ea

definita , presupune in orice caz o societate omeneasca , iar animalele nu l -
au asteptat pe om ca sa le invete sa se joace .

Se poate afirma , fara risc , ca civilizatia omeneasca nu a adaugat nici o caracteristica

esentiala notiunii generale . Animalele se joaca intocmai ca si oamenii .

Chiar si in cele mai simple forme ale sale si chiar in viata animalelor
, jocul este mai mult decat un fenomen pur fiziologic sau decat o reactie
psihica determinata pur fiziologic . El depaseste ca atare limitele unei activitati pur
fiziologice sau cel putin pur fizice .

Jocul este o functie plina de talc . In joc ,, intra in joc " ceva care trece
dincolo de instinctul conservare nemijlocit , ceva care pune in actiune un talc . Fiecare
joc inseamna ceva . Daca acest principiu activ, care ii confera jocului esenta ,
il numim intelect , spunem prea mult , iar daca il numim instinct , nu spunem nimic
. Oricum l - am privi , odata cu aceasta ,, intentie " a jocului se vadeste , in orice caz
, in insasi esenta lui , un element imaterial .
 Psihologia si fiziologia se ocupa de observarea , descrierea si explicarea
jocului animalelor , al copiilor si al oamenilor adulti . Ele cauta sa stabileasca natura si
semnificatia jocului si sa indice locul lui in planul vietii .

Numeroase incercari de a determina functia biologica a jocului sunt foarte

divergente:

Unii au crezut ca pot defini originea si fundamentarea jocului ca o

descarcare a unui surplus de forta vitala . Altii sunt de parere ca orice fiinta vie , cand se
joaca, se supune unui spirit de imaginatie congenital . Sau ca jocul satisface o nevoie de
destindere . Sau ca este un exercitiu pregatitor in vederea activitatii serioase, pe care i-o va
cere viata . Sau ca serveste drept exercitiu de stapanire de sine .

Altii cauta principiul in nevoia innascuta de a putea face ceva , sau de a pricinui ceva ,
sau in tendinta de a domina ,sau in aceea de a-i intrece pe concurenti .
Altii considera jocul ca pe o drenare nevinovata a unor porniri daunatoare , sau ca pe o
umplutura necesara unei activitati orientate prea unilateral , sau ca satisfacerea , intr - o
fictiune , a dorintelor cu neputinta de satisfacut in realitate si , in consecinta ,
ca autoconservare a simtului personalitatii .

Toate aceste explicatii au un factor comun:toate pornesc de la presupunerea ca jocul

are loc de dragul unei realitati , ca serveste unei anumite finalitati biologice . Ele
pun intrebarea : din ce cauza si cu ce scop se practica joaca? Raspunsurile care se dau la
aceasta intrebare nu se exclud catusi de putin unul pe altul . Daca unul ar fi concludent , ar
trebui sa-l excluda pe celalalt, fie sa - l cuprinda sau sa - l preia intr - o unitate
de rang superior .

Cele mai multe dintre aceste stradanii de a da o explicatie nu se preocupa decat in a

doua instanta de intrebarea : ce si cum este jocul in sine , ce inseamna el pentru
jucatorii insisi ? Ele abordeaza nemijlocit jocul cu unitatile de masura ale stiintei
experimentale,fara sa acorde in primul rand atentia necesara calitatii lui estetice profunde .

De fapt , calitatea primara ,, joc " ramane de regula necircumscrisa . Fata de

fiecare dintre explicatiile date , ramane intrebarea : bine , dar ce este de fapt ,, h a z u
l" jocului ? Intensitatea jocului nu poate fi explicata prin nici o analiza biologica . Si totusi ,
in aceasta intensitate , in aceasta capacitate de a scoate din minti rezida esenta lui ,
calitatea lui intrinseca .

Natura - pare sa spuna mintea logica - ar fi putut sa le dea urmasilor sai toate
acele functii folositoare-descarcarea energiei de prisos, dupa incordare , pregatirea
pentru cerintele vietii si compensarea pentru ceea ce nu s - a realizat - si sub forma unor
practici si reactii pur matamatice .

Dar nu : ea ne - a dat JOCUL , cu incordarea lui , cu bucuria lui , cu ,, hazul" lui.

Pentru Johan Huizinga , jocul este un fenomen precultural , propriu nu

numai omului , ci si animalelor.

Studiul lui J. Huizinga pune in lumina complexitatea problemelor pe care le ridica

jocul, nu numai in natura , ci si in cultura . Ca orice studiu sistematic , limbajul este riguros ,
cuvintele fiind folosite in sensul lor propriu sau denotativ , spre a preveni astfel orice
alterare a adevarului stiintific pe care autorul vrea sa - l comunice intr - un asemenea tip
de mesaj . Limbajul pastreaza o functie predominant tranzitiva , constand adica intr -
un transfer de informatie de la emitator catre receptor .

,, Cine vorbeste comunica si se comunica . O face pentru altii si o face si pentru el . In

limbaj se elibereaza o stare sufleteasca individuala si se organizeaza un raport social .
Considerat in dubla sa intentie , se poate spune ca faptul lingvistic este in aceeasi
vreme reflexiv si tranzitiv . Se reflecta in el omul care il produce si sunt atinsi , prin el ,
toti oamenii care il cunosc " ( Tudor Vianu , Dubla intentie a limbajului si
problema stilului , vol . Arta prozatorilor romani ) .

Textul are in vedere un referent nonfictional , care este jocul , deci o forma a
realitatii cu elemente specifice , legate de varsta , de tipurile de joc , colective sau
individuale , de caracterul ritual sau neritual .

Emitatorul este un cercetator , deci un om de stiinta , iar

functia receptorului revine oricui citeste studiul .

Codul folosit este cel verbal in varianta lui scrisa , deci canalul de transmisie este
unul vizual , reprezentat de scriere , si nu de vorbire .

Nota afectiva este egala cu zero (deoarece gradul zero al limbajului ,

il constituie limbajul stiintific ), iar caracterul este real si este ilustrat in stilul comun ,
functional , stiintific, tehnic. Johan Huizinga cauta un adevar istoric , particular in definirea
si justificarea notiunii de joc .

6.TRATAREA TEMEI IN
OPERE LITERARE (
FICTIONALE )

,, Amintiri din copilarie " - Ion Creanga

Amintirile cuprind patru parti (primele trei publicate in 1881-1882 ,

in Convorbiri literare , iar ultima parte dupa moartea autorului ,in 1892).Opera este un
roman al devenirii in care autorul are rolul de a ordona narativ etapele formarii copilului
ca om . El isi creeaza o lume proprie , plina de haz si fantezie , un joc in care regulile sunt
stabilite de el insusi . Identitatea narator - personaj este esentiala pentru
receptarea activa a textului , in ea regasindu - ne fiecare dintre noi.

Amintirile sunt opera de maturitate artistica a lui Creanga , abordand un

univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana . Ca specie , poate fi considerat un
roman de formare ( bildungsroman ) , deoarece urmareste procesul modelarii umane .
Creatia devine un mod de a retrai trecutul , varsta fericirii , iar sentimentul dominant este
nostalgia .

Nimic spectaculos nu intervine in derularea etapelor copilariei si ale adolescentei .

Sunt experiente obisnuite , banale chiar , infatisate cu realism de scriitor
. Ceea ce le unicizeaza este farmecul spunerii , mirajul limbajului , acel inefabil al
exprimarii ce - l face pe Creanga de neegalat . Amintirile reprezinta un document uman
foarte important , eternizeaza copilaria autorului , devenind copilaria copilului universal
. Amestec de curiozitate , inconstienta , dorinta de exteriorizare a unor impulsuri
afective sau pur si simplu neastampar copilaresc , joaca reprezinta
pentru Nica singurul mod de a intelege lumea .

Copilul lui Creanga nu face nimic altceva decat sa se joace . El vede

existenta numai prin prisma jocului , nimic nu - l poate determina sa abandoneze aceasta
activitate care pentru el rezuma intreaga realitate.

Nu intamplator Stefan Apetrei va spune la un moment dat :

,,Daca - i cal , sa traga , daca - i popa , sa ceteasca si daca - i copil , sa se joace ."

Toate nazbatiile lui Nica vor fi , astfel , iertate .

Ceea ce - l face nevinovat in ochii parintilor este lipsa oricarei intentii a raului
: scaldatul pana tarziu , fara voia mamei , furtul pupezei si al cireselor , mersul la urat
devreme , in ciuda avertismentelor parintilor , daramarea casei Irinucai , clacile ,
sezatorile etc . sunt fapte pentru savarsirea carora nu trebuie cautate motive
serioase sau explicatii .

Ele s - au petrecut firesc , in contextul deplinei libertati a copilariei . Aventura are

valoarea unei experiente de cunoastere din care cititorul poate desprinde un talc.

Mintea lui Nica nu cugeta atunci cand acesta actioneaza , ci cugeta inima si sufletul lui.

Intentia lui Ion Creanga in Amintiri este sa infatiseze copilaria , care sta sub
semnul neastamparului baietesc , al spontaneitatii si al poznelor :

,, Hai mai bine despre copilarie sa povestim , caci ea singura este vesela si nevinovata
. Ce -i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii , la ce poate sa le
aduca ziua de maine , sau ca - i framanta alte ganduri pline de ingrijire . Copilul ,
incalecat pe batul sau gandeste ca se afla calare pe un cal de cei mai strasnici , pe care
alearga , cu voie buna , si - l bate cu biciul si - l struneste cu tot dinadinsul , si racneste la el
din toata inima , de - ti ie auzul ; si cade jos , crede ca l - a trantit calul , si pe bat isi
descarca mania in toata puterea cuvantului .

Asa eram eu la varsta cea fericita , si asa cred ca au fost toti copiii , de cand ii lumea asta
si pamantul , macar sa zica cine ce - a zice . " .

Marele povestitor Ion Creanga deapana amintiri despre cei dintai ani ai copilariei .

Partea a I I a incepe sentimental , cu un lirism nostalgic :

,,Nu stiu altii cum sunt , dar eu ,cand ma gandesc la locul nasterii mele , la casa parinteasca
din Humulesti , la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat , de crapau
matele jucandu - se cu ei , la prichiciul vetrei cel humuit , de care ma tineam cand incepusem
a merge copacel , si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilariei , parca - mi
salta si acum inima de bucurie ! Si eu eram vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si
copilaros ca vantul in tulburarea sa."

Finalul partii a II a este memorabil prin celebra autoironie :

,, Ia,am fost si eu in lumea asta un bot cu ochi , o bucata de huma insufletita din
Humulesti , care nici frumos pana la 20deani , nici cu minte pana la 30 si nici bogat pana
la 40 nu m - am facut .Dar si sarac, ca anul acesta , ca anul trecut si ca de cand sunt
,niciodata n -am fost."

Ion Creanga utilizeaza un limbaj conotativ , el imbracand totul in haina ironiei si a

umorului . Intentia limbajului si a stilului este reflexiva , datorita termenilor subiectivi folositi
care sensibilizeaza si trezesc in sufletul cititorului , al receptorului , o ritmica aparte , un
zbucium nostalgic . Codul este limba romana , iar canalul de transmitere este cartea .

Referentul este joc si joaca , ambele se desfasoara doar in contextul

deplinei libertati a copilariei . Mesajul este deci , evocarea procesului de formare a
unei personalitati , cea a lui Nica , printr - o serie de motive , tendinta de a crea a unui mit ,
cel al copilariei : motivul drumului , prieteniei , drumului , obstacolelor , al sarbatorii , al
intoarcerii la origine .

Creanga reuseste prin arta limbajului sa transfigureze realitatea , firescul ,

normalul in fictiune in anormal , intr - o lume de vis nascuta si construita in Humulesti , un
centru al universului in functie de care se ordoneaza totul. Scriitorul vibreaza adanc la
sferele eului sau , la vederea maretiei lumii create de el , o lume eterna .

MORALA :

Copilaria este ,, cartea de vizita " a unui copil , iar aceasta este un mic curriculum al
anilor jocului .

,, Dupa melci " - Ion Barbu

Balada ,, Dupa melci " apartine celei de - a doua etape a creatiei barbiene ,
constituindu - se intr - o sinteza fericita a inspiratiei cu traditia livresca , ce consacrase deja
balada ca specie a literaturii culte, o imbinare paradoxala intre tema jocului ,
specifica varstei inocente,si gravitatea moralei , ce vizeaza insasi conditia umana .

Tema fundamentala pare a fi cuvantul si capacitatea magica a acestuia de a

schimba fata realitatii si de a influenta devenirea individului .

Desi complexitatea structucturala si semantica a generat mai multe controverse de -

lungul timpului , in structura de suprafata este o poezie pentru copii , deoarece
personajul principal , un copil , traieste o experieinta ce - i modeleaza sensibilitatea , il
face sa intrevada o lume ascunsa ochiului obisnuit , care ii tulbura linistea sufleteasca si
optimismul specific varstei .

In structura de adancime insa , Dupa melci este o poezie de cunoastere , o drama a

descoperirii treptate si dureroase a puterii nebanuite a cuvantului , a stihiilor unei naturi
imprevizibile si ostile oricarei incercari de rasturnare a ordinii prestabilite .

Subiectul evolueaza pe momentele clasice , intr - un crescendo al trairii si al

perceperii adevarului ce dezvaluie ingeniozitatea si curiozitatea copilului . Dupa ce fixeaza
spatiul ( lumea satului) si timpul intamplarii (primavara devreme) , intr-o tonalitate
umoristica si autoironica , scriitorul se opreste asupra schemei epice propriu - zise , surprinsa
in elementele ei fundamentale. Simtind mirosul unei primaveri timpurii ,, Tanci ursuzi ,
/Desculti si uzi / Fetiscane /(Cozi plavane)" se indreapta cu totii spre padure intr - o pornire
expansiva de a tatona semnele anotimpului atat de asteptat , satui de aerul inchis si umed al
bordeiului . Oprirea la melc se explica prin tainica posibilitate de comunicare cu natura a
copilului , caci mica vietate astepta ,, Omul sa - l dezgroape " , sa oficieze din
letargie la viata , trecandu - l dintr -un anotimp in altul . Stiut fiind faptul ca in copilarie ,
planul fabulosului acopera o parte a realitatii , protagonistul asculta soapta gandului care ii
spune taina melcului .

Asupra melcului , copilul se hotaraste sa verifice puterea magica a unui descantec.

Descantecul , cu sonoritatile lui melodioase , ca o poezie a puritatii inefabile ,

constituie acum o invocare a fiintei sa iasa din nefiinta , amintindu - ne de mitul oului
sau al increatului si de cel al genezei . Descantecul copilului , rostit in inconstienta varstei
, are de aceasta data rol revitalizant , de trezire la viata a unei vietati adormite , ascunsa de
frigul iernii . El este si un elogiu adus primaverii prin metaforele sublime in simplitatea lor
:

,, Si agata la festile / Ciufulite de zambile / Sau la fir de margarint / Inzauatul tau argint "
, ,, Tipareste brau de bale . "

Vorbele care il compun , spuse incantatoriu , ispitesc si provoaca , printr - o

promisiune seducatoare .

Asezat in genunchi pe pamantul reavan, copilul asteapta ivirea melcului , insa pe

seara vantul se porneste , joimaritele sunt prezente , nalucirile noptii se inghesuie si ,,
o gusata " fioroasa se apropie , sperie baiatul care fuge acasa . Iluzia are drept efect frica si
fuga lui , ceea ce duce la intreruperea actului magic .

Retras in spatiul ocrotitor al casei , la adapost de o natura dezlantuita intr-o vifornita

tarzie , copilul este urmarit in gand de soarta micii vietati parasite in padure. El invoca vantul
primaverii si - l roaga sa nu - l nimiceasca pe melc . Amintirea apasa firesc memoria
copilului si el merge agita la geam sa vada prapadenia de afara, ce ia aspectul caderii de ,,
Albicioase / Ori foioase / .cep de borangic " .

In partea aIIIa se revine la planul exterior , al naturii , copilul iesind sa vada ce s - a

petrecut cu melcul . La locul intamplarii descopera urmele unei drame : sedus de
promisiunea facuta prin descantec , melcul , iesind din gaoacea protectoare, devenise victima
gerului intors pe neasteptate . Descantecul , poezia nasterii vietii in prima parte , se
transforma acum in bocet , in imn al mortii . Traseul dintre cele doua forme de manifestare a
spiritului , descantecul si bocetul , este unul al suferintei,al descoperirii mortii ,al
constientizarii puterii cuvantului si,astfel, al maturizarii treptate.

Este o experienta ce rezuma in cateva clipe un intreg ciclu existential .

,, Cu - n sutite griji " copilul il aduce leganat acasa si - l asaza in pod sa - i fie aproape , ca
un martor al dobandirii constiintei sale .

Sentimentul vinovatiei , trait de copil , isi afla expresia intr - o lamentatie ,

dar momentul remuscarii este si momentul intelegerii , copilul avand acum
revelatia puterii ascunse in cuvantul capabil sa produca iluzii periculoase pentru cel care le
confunda cu realitatea . Jocul nevinovat devine un joc tragic , facand o victima din cel
nepregatit sa primeasca vorba prefacuta , seducatoare , dar inselatoare :

,, - Melc , melc , ce - ai facut ? / Din somn cum te - ai desfacut ? / Ai crezut in vorba mea
/ Prefacuta . Ea glumea ! / Ai crezut ca ploua soare / C- a dat iarba pe razoare ,
/ Ca alunul e un cantec / - Astea - s vorbe si descantec ! / Trebuia sa dormi ca ieri , /
Surd la cant si imbieri , / Sa tragi alt oblon de var / Intre trup si ce-i afar . / - Vezi ? /
Iesisi la un descantec ; / Iarna ti - a muscat din pantec . /"

In Dupa melci , jocul echivaleaza cu un ritual al initierii , o formula

sintetica ce se naste din sublimarea unei intregi filosofii populare asupra sensurilor
vietii si ale mortii . Alexandru Piru , vorbind de ,, alchimia limbii " si de ,,
arta combinatorie ezoterica " , observa ca ,, Ion Barbu apeleaza la descantec si bocet ,
imaginand un copil atras de miracolul vietii trezite la chemarea magica , inainte de vreme,
si compune un poem de mare candoare , o capodopera pe tema inocentei si a
fragilitatii". Poemul este o sinteza a celor trei genuri literare , fiecare fiind reprezentat prin
aspecte ce tin de forma , cat si de continut . Lirismul este vizibil mai intai la nivelul emotiei
, al trairii si al transmiterii directe a celor mai intime sentimente omenesti , apoi la acela al
limbajului , expresiv , bogat in figuri de stil si in imagini artistice : enumeratii ,
repetitii ,,Melc natang,/Melc natang",epitete ,, nazdravana de padure", ,, jar straveziu ", ,,
vifornita tarzie", ,,melc prost, natang , bland , incetinel , somnoros",comparatii ,,plans
prelung cum scoate fiara " , ,,umbre dese ca paunii", personificari ,,iarna leapada cojoace",,
padurea inghitea din luminis", metafore ,, pietrisul de albine " , ,, zid de var ", ,, sul lung de
har ". Dramaticul este prezent prin lamentatia din monologul copilului , prin finalul tragic
al melcului , prin intentia dialogului , prin viziunea scenica , regizorala , a autorului .
In sfarsit , fiind vorba de o balada , intregul material lirico - dramatic este imbracat in
formele epicului , intr - un subiect coerent , cu personaje intre care se stabilesc relatii si
care savarsesc actiuni prezentate in cronologia lor . Observam de asemenea abundenta
verbelor , care confera actiunii , chiar daca simbolice , mult dinamism .

Poemul ,, Dupa melci " ramane un model de virtuozitate artistica , de sensibilitate si de

exprimare simpla , netrucata , a spiritului ludic .

,, Prefata la Cartea cu jucarii ,

De - a v - ati ascuns " - Tudor Arghezi

,, Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii , si , lipsindu -
mi instalatiile , m - am jucat cu ce era mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata ,
cu materialul vagabond al cuvintelor date .
Am cautat cuvinte care sar si fraze care umbla - de sine statatoare . M -
am apucat sa fac resorturi pentru cuvinte ca sa poata sari . Cateodata ,
si destul de des , am strambat resorturile intr - adins ,
ca sa le vad cum sar ele strambe si am
lipit o pensula cu chinoroz pe nasul care ma necajea " Tudor Arghezi -Ars poetica .

Fragmentul citat are valoarea unui ,, joc despre joc " , ce are ca
obiect definirea actului de creatie .

,, Jocul vine la Arghezi sa lumineze aceasta situatie absurda .Activitatea ludica,

,,neserioasa" pastreaza o ingenuitate sufleteasca , o inventivitate si o libertate spirituala pe
care preocuparile grave omenesti le - au pierdut . Poetul face din joc un
detector ultrasensibil al proceselor de osificare morala .
Dispozitia la zbenguiala copilareasca e incompatibila cu orice
forma de uscaciune launtrica , fiind dusmana rutinei . De aceea autorul ,, horelor
" vede in joc o gimnastica salutara a anchilozelor mintii . Jocul este investit ,
dupa cum vedem , cu o forta subversiva si totodata izbavitoare .
El arunca o lumina foarte vie asupra degradarii valorilor pe care e cladita lumea
moderna si ii permite simultan acesteia sa renasca in universul lui , castigandu - si iar
candoarea originara " .

( Ov . S . Crohmalniceanu , Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale ).

Poezia ,, Prefata " deschide volumul ,, Tara piticilor " , din 1947 , poposind
in ,, universul naiv al copilariei , in irealitatea basmului si in poezia naturii , vazuta in
fragmente de tablou paradiziac" ( Pompiliu Constantinescu , Tudor Arghezi )
. Autorul insusi considera aceste texte ,, jucarii " pentru cei mici si pentru cei mari deoarece
la baza lor sta intentia ludica , desi citim , printre randuri , ,, un ascuns pedagogism " .

Personajele la care face aluzie scriitorul sunt tatutu , maicuta si cei doi copii,
Barutu si Mitu , prin intermediul carora construieste mici scenarii narative strabatute de un
cald lirism patern pentru nazdravaniile si curiozitatile sacaitoare ale micilor eroi .

Copilaria este observata ,, in multiplele ei faze , in joc si in capricii ,

in tristete si bucurie , in naivitate si preci'ocitati stanjenitoare , in pitorescul ei limbaj ,
in absenta ei de protocol ipocrit , in instinctele sadite vartos , dar in germen , si mai ales
in nevoia ei de imaginatie integrala si in nesabuitele ei resurse de omenie "
. ( P. Constantinescu , ibidem) .

Poezia ,, Prefata " este structurata in doua parti , fiecare fiind adresate unei
categorii de cititori anume . In prima parte autorul infatiseaza geneza imaginara a volumului
,,Cartea cu jucarii " , sub forma unei povesti cu patru personaje , ,, Doi parinti si doi
copii " , care participa la un r a m a s a g . Fiecare trebuie sa scrie , la intrecere si ,,
pe nerasuflate ", cat mai multe versuri pentru copii . Cel care va castiga urmeaza sa
primeasca recunoasterea celorlalti si ,, un sfert de mar / Impartind un mar cretesc " .
 Secventa prefigureaza continutul volumului , constituindu - se intr -
un demers epico - liric intratextual .

Scrisul inseamna , din aceasta perspectiva , joc , destindere , competitie , curiozitate ,

spontaneitate . Protagonistii ,, mint " deci , in sensul artei , povestesc experiente traite , dar
si inventate , se amuza si ne prind , fara sa ne dam seama , in acest joc al lor , confirmand
ceea ce spunea la un moment dat Arghezi :

,, Mestesugul nostru este cel mai inefabil si mai mincinos " ( Jucariile ) .

In modul cel mai spontan si mai autentic , poetul

nu cenzureaza firescul limbajului , fortand chiar granitele vocabularului si ale gramaticii
,astfel incat intalnim constructii neobisnuite , surprinzatoare din punct de vedere literar ,
insa perfect adaptate limbajului copiilor si stilului colocvial : ,, multe altele povesti ", ,,
mai frumoase si mai scrise " , ,, cu cartea dezvatata" .

Partea a doua este adresata cititorului matur , pretentios , erudit , confratilor

scriitori si criticilor literari , asa cum ne lasa autorul sa credem din adresarea directa ,
usor ironica , prin formulele ,,Domnule" si ,,Domnule Confrate " . Acum limbajul este
insinuant, cautat , persiflant , cu sintagme si cuvinte ostentativ savante ( ,, stih bogat " , ,,
dogma" ) , autoironic ( ,, Eu , cum vezi , incet , incet , / M - am facut analfabet ") .
Autorul afiseaza o falsa umilinta prin care il implora pe ascultatorul imaginar sa -
i ierte ,, saracia" si , mai mult , sa redevina el insusi un copil , sa uite ,, regula " , sa
iasa din ,, dogma" pentru a - si redescoperi ingenuitatea , sensibilitatea , candoarea .

In concluzie , scriitorul postuleaza , in acest text , ideea creatiei ca joc si apeleaza

la formule narative si poetice voit ,, jucause " , prin care ii da cititorului
iluzia permanentei deschideri a mintii si a sufletului omenesc catre farmecul inepuizabi
l al copilariei , un spatiu al vesnicei regenerari spirituale .

Poezia ,, jocului , a boabei si a faramei "reprezinta , in ansamblu , ,,

o harta de suavitati , implinite de o mare creatie verbala , pe un inflorit paravan japonez
" ( P . Constantinescu , T. Arghezi) .

Jocul dincolo de joc in ,,De - a v - ati ascuns"

Tema centrala a acestei poezii - moartea - conjuga un intreg complex de teme si

motive : destinul , iubirea , devenirea prin celalalt , jocul , egalitatea in fata mortii ,
trecerea , clipa , etc.

Textul este organizat pe o schema aparent epica ,

in care tatal isi initiaza copiii in taina mortii apeland la formula unui joc .

Mai intai ii avertizeaza asupra disparitiei , intr - o zi , a fiecarei fiinte :

(,, E un joc viclean de batrani / Cu copii ca voi , cu fetise ca tine , / Joc de slugi
si joc de stapani , / Joc de paseri , de flori , de caini") , atragandu-le atentia asupra
perfectiunii implicite a jocului , in care se lasa prinsa orice forma de existenta ( ,,
Si fiecare il joaca bine " ) . Moartea este privita ca proces, ca o curgere lenta , astfel
incat poetul gradeaza atat emotia , cat si expresia poetica prin care o exprima ,
de la prezentarea bucolica , simpla si calma din prima strofa ,
la lamentasia ce ia forma bocetului si a imprecatiei din ultima strofa : ,, Puii mei ,
bobocii mei , copiii mei ! / Asa este jocul . / Il joci in doi , in trei , /
Il joci in cate cati vrei. / Arde - l - ar focul!"

Unitatea universului se pastreaza mereu aceeasi .

Iubirea este singura care conteaza , fiind o modalitate de a ingheta eternitatea .
Decrepitudinea fiintei este sugerata prin enumerarea in ascendenta a trairilor umane , de
la exterior catre interior , de la statutul biologic la cel ontologic al fiintei umane :

,, Intr - o zi piciorul va ramane greu , / Mana stangace , ochiul sleit , limba scamoasa . "
,, Ochiul " si ,, limba " , metafore ale identitatii umane constiente si creative ,
sunt cele care incheie
procesul,ca o sugestie a suprevietuirii spiritului dincolo de disparitia trupului .

Jocul devine la Arghezi o realitate polarizanta , el inseamna viata - ,,

Au ispravit jocul frumos" - dar si moarte - ,,Asa e jocul , incepe cu moarte"
. Jocul lexical din prima parte a poeziei - ,, o sa ne jucam odata " , ,,
o sa ma culc la pamant " - se transforma treptat in exprimare directa a unei realitati
termenul - cheie fiind ,, inmormantare " .

Clepsidra timpului ii aduce poetului dezamagire , parere de rau , nostalgie , dar si

revolta strigata patimas la sfarsitul poeziei . Desi titlul este imprumutat de la
un joc copilaresc , iar textul in ansamblu urmareste sa mentina aceasta iluzie a jocului
, razbate totusi cu acuitate eterna framantare a omului , zbuciumul launtric
al celui care se simte dureros amenintat de,,piericiune" de unde
razvratirea amara si solitara ce incheie , in maniera folclorica , poezia .

In textul ,, Pomul cu papusi " , fragment din ,, Cartea cu jucarii " ,

Tudor Arghezi povesteste cu un ton glumet si tainic despre ,, locurile de dincolo de apa
" unde cresc papusoi , lanul de
porumb este numit padurea cu papusi ,, pomul cu papusi " .

De la inceput se stabileste pentru cei mici conditia ca o consecinta : ,,

Fiindca ati fost cuminti si ati ascultat de parinti , vom merge sa va arat ceva ( . ) .
Va voi arata un pom in care cresc papusi , din care pricina pomul se
cheama papusoi , adica tata de papusi . Papusile astea n - au mama , au numai tata .
Veti vedea o padure care face papusi .
Papusile stau sculate in picioare si imbracate in sapte camasi albe , peste care
tatal lor a tras un halat verde . Papusile au parul rosu "

,, R E M " - Mircea Cartarescu

Nuvela ,, R E M " este inclusa in volumul ,, Nostalgia " , urmarind de - a lungul

unei tesaturi narative complicate o serie de povesti care
par a se construi unele pe altele . Contrastul cu lumea reala exterioara pare implicit
si spatiul interior se configureaza ca un posibil refugiu in care si
cititorul devenit parte integranta a textului isi poate face loc .
 Naratorul , care deschide dialogul direct cu cititorul , este ipostaziat intr -
un paianjen omniscient .

Realizata la prezent , naratiunea ofera iluzia adevarului , iar paianjenul aduna intr -
o plasa nevazuta scena naratiunii propriu - zise , spatiile adiacente ( strazile , scara blocului
, autobuzul , mintea lui Vali , in care aluneca treptat , ,, printre ostroavele hematiilor si
aricii albi , cu mii de degete ai leucocitelor, / . / , in delta imensa a creierului sau "
, baia din camera Svetlanei , de unde se retrage cu deghizata pudoare)
si personajele cu toata memoria lor incitanta , in care se depoziteaza trecutul ,
cu prezentul si cu viitorul deja predestinat . Fiecare dintre
personajele care isi asuma pe rand rolul naratorial exprima , in plan simbolic ,
cate un timp : Svetlana reprezinta trecutul contingent , care deschide drumul
revelatiilor mitice , Vali defineste prezentul experientei directe , al trairii ,
iar Egor aduce cu sine trecutul istoric , recuperabil prin scris
. Viitorul relativ este timpul la care eroii vor accede fara sa stie , dar pe
care paianjenul il stapaneste : ,, Vali va scrie , peste doi ani prima nuvela din
acest volum , Ruletistul " .

Trecerea spre fantastic se face usor , prin sensurile magice ale numerelor :
sapte cozi de cometa, sapte prietene de joaca , sapte zile cu cate sapte simboluri .

De la tanti Aura , matusa Svetlanei , incepe aventura cautarii R E M - ului , proiectata

tot in spatii simbolice : strada , campul sau foisorul , spatii deschise sau inchise , orientate
sau lipsite de orice demarcatie , plane sau profilate vertical , spatii initiatice .

Cele sapte fetite care se aduna vara pentru a se juca impreuna sunt prietenele si ,
de aceea , constituie un grup gata de complicitate pentru un nou joc . Balena , Puia
, Nana , Esther , Ada , Carmina si Garoafa inventeaza jocul de -
a reginele, stabilind reguli specifice oricarui joc infantil ,
in care se ascund semne evidente ale jocului magic sau cultural .

Jocul trebuie sa dureze sapte zile , fiecare din regine are o culoare , un spatiu magic
, un obiect simbolic , o floare , elemenente prin intermediul carora vor initia un ritual .
In prima zi , Balena costumata in violet , avand ca simbol floral o zorea si ca obiect
magic un iades de gaina , va descoperi in jocul de pe ogor un schelet .
Ada isi va derula jocul in curte , descoperindu - le celorlalte fetite viitorul
, cu ajutorul unui ceas si sub semnul culorii indigo si al florii de carciumareasa . Carmina
, sora geamana a Adei , imbracata in albastru si impodobita cu o garoafa , va juca in strada ,
cu ajutorul unei perle , jocul magic al genezei , dand viata lui Rolando . In cea de - a patra
zi se deruleaza in camion jocul imaginat de Puia , imbracata in verde si decorata cu o
floare - de - piatra . Printr - un creion cu bila , ea sufla baloane de sapun pe
platforma unui camion , iar acestea se transforma in oua uriase din care ies fiinte stranii
.Ziua a cincea este rezervata Estherei , care propune , in camera Puiei , un joc initiatic
, o calatorie , avand ca simboluri culoarea galbena , o dalie si un termometru . Garoafa ,
o tigancusa ,imagineaza in cea de - a sasea zi un joc magic , un dans cu o
papusa insufletita , pe locul unei vechi scoli
. Simbolurile ei sunt culoarea oranj si floarea de gura - leului . Ultima zi , a saptea ,
este ziua Svetlanei , regina rosie . Ritualul ei este nunta, obiectul magic - inelul , floarea -
trandafirul , iar locul de joaca - foisorul . Nana este aleasa ce va putea gasi R E M - ul ,
asa cum afirma si Egor , el insusi stapan al spatiilor magice ,
care ii va da fetitei scoica viselor si ii va spune propria poveste fascinanta .

Tesatura complexa a nuvelei , cu povesti incluse in marea poveste stapanita de

naratorul paianjen conduce spre concluzia ca R E M -
ul simbolizeaza chiar viata devenita poveste , sau chiar realul devenit iluzie : ,, .
de fapt noi suntem R E M - ul , tu si cu mine , si povestirea mea si toate
lucrurile si personajele ei, ca lumea noastra e o fictiune ,
ca noi ne suntem eroi de hartie si ca ne -
am nascut in creierul si in mintea si in inima lui. "

Dincolo de semnificatiile textului , nuvela ,, REM " ofera chiar modelul

drumului de la jocul infantil la jocul cultural .

,, Bunicul " - Barbu Stefanescu Delavrancea

Barbu Stefanescu Delavrancea isi incepe naratiunea printr - un portret al bunicului :

,,Bunicul sta pe prispa . Se gandeste . La ce se gandeste ? La nimic . Innumara florile care

cad .

Pletele lui albe si crete parca sunt niste ciorchini de flori albe ; sprancenele , mustatile
, barba , peste toate au nins anii multi si grei . Numai ochii bunicului au ramas ca
odinioara : blanzi si mangaietori .

Cine tranti poarta ?

- Credeam ca s - a umflat vantul .o , bata - va norocul , cocoseii mosului !

Un baietan si o fetita , rosii si bucalai , sarutara manele lui tata - mosu."

Bunicul trebuie sa le raspunda nepotilor la un intreg arsenal de intrebari :

de ce zboara pasarile , unde se duc , se prinde astfel in jocul lor molipsitor .

,, Ce fericiti sunt !

Baiatul incaleca pe un genunchi si fata pe altul . Bunicul ii joaca .

Copiii bat din palme . Bunicul le canta : Mai cazace ,cazacele,ce cati noaptea prin argele
." ,, Si iar incepu rasul , si jocul , si cantecul . ( . )

Din vorba in vorba , copiii se facura stapani pe obrajii bunicului .

- Partea asta este a mea .

- Si asta , a mea !

- Mustata asta este a mea .

 - Si asta , a mea !

La barba se - ncurcara . Bunicul ii impaca , zicandu - le :

- Pe din doua .

Si copiii o si daspicara , cam repede , ca batranul stranse din ochi .

- Jumatate mie .

- Si jumatate mie .

Si dupa ce o impartira frateste , incepu lauda :

Baiatul :

- Mustata mea e mai lunga .

Fata :

- Ba a mea e mai lunga !

Si baiatul intinse d - o mustata si fata de alta , ba a lui , ba a ei sa fie mai lunga .

Pe bunic il trecura lacramile , dar tacu si - i impaca zicandu - le :

- Amandoua sunt deopotriva .

La obraji cearta se aprinse si mai tare .

- Partea mea e mai frumoasa .

- Ba a mea , ca e mai alba !

Bunicul zambi .

- Ba a mea , ca e mai calda !

- Ba a mea , ca e mai dulce !

- Ba a mea , ca nu e ca a ta !

- Ba a mea , ca are un ochi mai verde !

- Ba a mea , ca are un ochi si mai verde !

Bunicul abia se tinea de ras .

 - Ba a mea !

- Ba a mea !

Si baiatul , infuriindu - se trase o palma in partea fetei .

Fata tipa , sari de pe genunchiul batranului , se repezi si trase o palma

in partea baiatului .

Baiatul , cu lacrimi in ochi , saruta partea lui , si fata suspinand , pe a ei .

Obrajii bunicului erau rosii si calzi . "

Nevinovatia copiilor se reflecta in ochii bunicului care sunt numai ,, lumina si

binecuvantare " . Joaca lor ii alina batranetile .
El ar dori sa le poata darui nepotilor totul din dragoste pentru ei .

De aceea aparent ,
el se dedubleaza: este personajul viu care asista cu rabdare la jocul copiilor si in acel
asi timp , un obiect pentru care nepotii isi declina posesia in mod egal ,
jucaria pe care cel mai adesea se cearta doi frati atunci cand nici unul dintre ei
nu cedeaza in favoarea celuilalt .

Valoarea morala a textului literar al lui B . St . Delavrancea consta in exceptia pe

care acesta o aduce in prim plan : personajele nu au nume , nici bunicul , nici fata , nici
baiatul , deci sunt generale .

Apoi o cearta copilareasca izbucneste intre fratii care vor sa - l imparta pe ,, tata - mosu " .
Si batranul devine acum campul de lupta intr - un razboi unde ,, luptatorii " sunt din ce in ce
mai darji , mai aprigi , fiecare aparandu - si partea sa . Bunicul intelege varsta si jocul lor ,
stie sa intre in jocul copiilor pentru a le face placere. Dragostea nepotilor si
sarutul lor ii rasplatesc suferinta . Lacrimile din ochii lor cer iertarea .
Satisfactia bunicului este imensa deoarece el are parte de dragostea nepotilor .

POEZIA JOCULUI

Este reprezentata cel mai sugestiv de Ana Blandiana JOC

Uite , ploaia coase

Cerul de pamant

Cu fir de matase

Rasucit de vant .

Uite , iarba tese

Pamantul de nori .
 M-am gandit adese -

Ori , adeseori :

De la voi se vede

Iarba ca o ploaie

Care curge verde

Peste cer si - l moaie ,

Iar ploaia o fi

Pe - a norilor cale

O iarba mai gri

Sub talpile tale .

Hai sa facem schimb ,

Sa vezi si tu cum e -

Tu imi dai un nimb ,

Eu iti dau un nume ;

Iar daca ne - treaba

Care - or fi din doua -

Ploaia - n nori e iarba,

Iarba - n ceruri ploua ;

De ne ispiteste

Care - i adevarul -

Ploaia - n nouri creste ,

Iarba spala cerul

.

GLUMA

Ploua soare peste mine

Si ma uda cu lumina .

Eu in joc stropesc cu soare

Coala zorilor , velina .

Ce-am facut ?! Cum s-o ascund

Pata galbena , arsura ?

Peste tenta de lumina ,

Peste zari ma dau de - a dura .

Nu se duce . Ce sa fac ?

Sufletu - l mototolesc

Si - l fac carpa ca sa sterg

Soarele copilaresc .

Carpa sufletului insa

Toata - i imbinata - n soare

Sterg mereu si - n zari lumina

E din ce in ce mai mare .

Zarea as putea s - o - nghit

Si ar fi ascunsa bine

Dar mi - ar lumina tot trupul

Si - ar putea ghici oricine .

Ei , si daca ar ramane

Inca - un soare , ce ar fi ?

N - o sa planga , nu - i asa ?

Nimeni dintre noi , copii .

 7 . SA NE JUCAM INVATAND

LIMBA SI LITERATURA ROMANA !

TIPOLOGIA JOCULUI

A . FRAMANTARI DE LIMBA

Pentru realizarea obiectivelor cadru si de referinta din programa de

limba si literatura romana :

O . C . 1 . Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral .

O . C . 2 . Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala .

Plecand de la premisa stiuta ca un copil mai intai vorbeste , apoi citeste (vorbirea
precede citirea si scrierea ) , sunetul precede semnul lingvistic , pana la scolarizare ,
familia , gradinita , mediul social in care copilul a trait , poate avea influente pozitive sau
negative asupra vorbirii copilului .

Este imperios necesar sa testam , la intrarea in scoala , limbajul copilului , ca

pronuntie, corectitudine , volum, fluenta, forma , inteles ( sens ) , depistarea unor deficiente ,
pentru a putea actiona in cunostinta.

Cea mai frecventa tulburare de limbaj este dislalia ( pelticia ) . Aceasta forma se
manifesta prin pronuntare alterata a sunetelor consoane , in special omiterea ,
inversarea sau deformarea acestora .

Dupa denumirea consoanelor , dislalia imbraca , la randul ei , mai multe forme :

- sigmatismul interdental , care se manifesta prin pronuntarea alterata a sunetelor ,,s ; z ; s ; j ;

t ;" ;

- fitacismul ( f ; v ) ;

- gamacismul ( g ; h ) ;

- lamdacismul ( l ) ;

- nutacismul ( n ; m ) ;

- rinolalia ( vorbirea nazalizata ) ;

- tahilolia ( vorbire in ritm foarte accelerat fata de normal ) ;

- bradilalia ( vorbire in ritm foarte lent fata de normal ) ;

- balbaiala .
Framantarile de limba sunt exercitii fie simple , fie complexe , sub forma de
enumerari de cuvinte , care incep cu acelasi sunet , sub forma de versuri , rime , jocuri de
cuvinte avand menirea sa - l atraga pe elev , sa - i starneasca curiozitatea, interesul ,
placerea de ,, rosti " fara a - si da seama ca , de fapt , invata sa vorbeasca corect sau sa -si
corecteze singur deficientele de limbaj . Ele se aplica frontal , dar in mod exceptional ,
individual , numai elevilor depistati cu probleme . Impletirea celor doua forme are ca scop
didactic incurajarea celor timizi sau a celor care constientizeaza ca au o anumita deficienta ,
sa prinda curaj .

Nichita Stanescu

Gheorghe Tomozei

CARTE DE CITIRE , CARTE DE IUBIRE

A , a - ,, Vara la bunici"

Am ajuns la maica mare , la tara , alaltaieri . Albe si albastre erau apele Amaradiei . Alaturi de
ele alunii , arinii si agrisii printre care intr-o alta vacanta ne-am jucat de-a ala-bala-portocala
ne aparau de arsita amiezii de vara . Alautele arborilor alungite asupra araturilor cantau
aromitoare , armonia amurgului . Hoinareala abia incepea .

- A venit si vara-mea Ana ?

- A!

B , b - ,, Basmul cu mosul si baba"

- Bunico , spune-mi basmul cu mosul si baba!

- Bine , baiete . A fost candva , cand buburuza era cat barza din balta si balaurii se balaceau in
bulboane cu bibanii , un mos si o baba . Mosul avea o barba bogata , ca un berbece , iar
baboiul il bodoganea bazaind ca un bondar bosumflat : ,,Barbate , bine-ar fi sa macini boabele
pana bat putineiul si bag bunatate de barabule in cuptor !" ,,Ba , a zis mosul , burzuluit , nu
vreau bucate , azi vreau sa beau o badarca de Babeasca din butoiul prafuit de sub bolta , in
beci !

C ,c - ,,Curtea casei"

Ce larma a in curte ! Cocosii ies din cotetul de sub corcodus si cotcodacesc , cicalitori ,
vrabiile cip-ciripesc , caii necheaza ciulindu-si urechile mici , numai cainele cel credincios e
cuminte si sta facut covrig in cotlonul lui . Se viseaza chelalaind fiindca a fost chelfanit pentru
un cocolos de branza furat , se viseaza clefaind chiflele ori clatite si cand se trezeste racaie la
usa camarii cersind castronul cu ciolane din ciorba . Cum se satura , se crede cumplit de
ostenit si se culca iar , cautandu-si coada si cascand din cand in cand
D , d - ,,De la Dor Imparat"

- Dincolo de dumbrava dudul e doldora de dude , dovlecii dorm dedulciti la somn iar dropiile
deseneaza dantele sub dunga departarii , domoale!

- Vorbesti in dodii , draga Dane , duzii si dovlecii cei durdulii nu dau rod dintr-o data!Numai
in cartea de povesti e asa : dulcea brandusa e sora cu dediteii si dragaveiul cu dafinul . Numai
acolo marul domnesc se logodeste cu cireasa de mai , dalba odrasla a lui Dor Imparat si spre
slava lor lautarii dibaci isi dibuie iar dantuitorii dantuie de duduie dusumelele !

E , e - ,, Elena , fata de la circ"

Eu iubesc Circul .Exista cineva mai viteaz ca elefantul ? E elegant , plin de elan , un adevarat
erou . De exemplu cand Eliana acrobata la trapez a alunecat de sub cupola , elefantul doar a
ridicat trompa ca a si prins-o de mijloc . Eliana l-a sarutat si el a chiuit de multumire . Si
maimuticile imi plac , si girafele Cand am sa fiu mare am sa sar cu Eliana triplu salt mortal
fara plasa dar in orele libere as dresa un elefant , oricat de mic ar fi el . Am multe idei grozave
. Ramane numai sa fac rost de elefant . Caine am , pisica am

F , f - ,, Farmecul iernii"

Fulgi de zapada fug alungati de frig , fapturi falfaitoare ca fluturii . In casa , butuci de fag ard
in foc , topind florile de ger din feresti cu fum fierbinte mirosind a fanete si a fagure .

Intorc filele ferfenitite ale cartii si prefac literele in felurite fiinte : iata o fata infofolita in fote
inflorite si iata-l pe fat-frumos pe un cal falnic , cu coama fluturand , gata sa infrunte fulgerele
furtunii . Fermecat , ma fofilez si eu in urma lor

G , g - ,,Glasurile toamnei"

Graba strica treaba , nu tagaduiesc dar am ajuns ca gheonoaia din desenele animate ori ca
gansacul cel gras si gures , ingrijorat . Nu mi-am pazit gradina si uite , gatelile ei gingase le-
nghite gura toamnei si gerul . Gologani de aur sunt frunzele , gatejile sunt firele ploii . Gata ,
glasurile verii s-au dus , vantul goneste peste garduri si peste gherghinele din ghivece . E
toamna . Dezlegam ghicitori , golim gutuile galbene si prunii , de prunele garlane . Toamna
goneste copilaria de copii

H , h - ,, Haplea hapaie halvaua"

Haplea vine si hapaie halvaua ! De sete bea un helesteu , matahala si in camara lui e o mare
harababura . Nici habar nu are de cata hrana a adunat , halci de carne fierte in hrean , sunci
halcuite , afumate la horn , hartane , hribi si saci cu hamei . Huzureste hamesitul cu hamsii si
cu hrisca . Nu e hot dar hotarat ca e o hahalera . Poarta harapnic , zdupaie-n hora hapsanul ,
goleste halbe si-n casa lui e mereu harmalaie : heretele se harjoneste cu harciogul si vulpea cu
hipopotamul .

I , i - ,, Iarna , langa foc"

Iarna-i anotimpul cel mai iubit de toti copiii . Desi nu mai e iarba cea gustoasa , ninge si
natura se imbraca intr-o iie de in . izvorul e inghetat iar iepurii cei iuti si cu ochi iscoditori
stau in iatacurile lor pana ce se iveste primavara . Atunci ei isi dau ifose si pornesc in iures
dupa hrana proaspata . Ierbivorele stau in iesle si puii de gaina stau in ouale de gaina . Noi
stam in casa ori langa casa , cu tarlia . Pe urma e tare bine sa te usuci la foc !

I , i - ,, Intamplare dintr - o zi"

Intai si intai sa va spun cum am petrecut eu intr-o zi . M-am insotit la plimbare cu Fane care
zicea ca el a invatat padurea intreaga . Daca as fi stiut ce-am sa indur m-as fi intors din drum .
Ne-am inveselit noi putin cand am gasit ciuperci dar pe urma ne-am ratacit si ne-am invartit in
loc . Dupa ce ne-am tocit incaltarile indestul ne-am inteles sa innoptam la stana intrucat era
tarziu . Acolo a fost bine , foc intetit , ne-au dat zer si mancare dar Fane a mancat si a baut si
partea mea . Imbuibandu-se a adormit imparateste si in zori ne-am impacat .

Asa am petrecut eu intr-o zi

J , j - ,,Jocul cu Jupan Cotoi"

Jocul se joaca asa : se ia o mica javra de pisoi , cu coada-jordie , cu gheare de jar si cu ochii
numai pe jumatate deschisi . Javra cea jalnica e la inceput de jucarie , mai apoi devine Jupan
Cotoi , stapan peste tot ce-l inconjura , jur-imprejur . Jigodia judeca jalbe si da pedepse ,
jefuieste camarile (papa jumarile) si jinduieste jambonul din cui . Cand doarme , sforaie de
parca-ar trage la jug . Cand doarme e iarasi de jucarie

K , k - ,, Kiwi"

Kiwi , pasarea despre care va povestesc se numeste Kiwi . Nimeni n-a vazut-o zburand . N-a
aparut la geamul nimanui . Vantul nu i-a umflat penele . Soarele nu i-a aurit aripile .

Kiwi e o pasare dintr-un continent indepartat , cu oase de pasare , cu aripi de pasare , cu ochi
de pasare . Un singur lucru nu stie Kiwi sa faca : sa zboare . Aripile marunte ii sunt lipite de
trup , Kiwi se taraste pe pamant , la radacinile vechilor arbori,Kiwi isi umple gusa cu gaze.Sa
o iubim? De ce?Sa o urmam ? Niciodata , sa incercam sa zburam, chiar fara aripi sa incercam
sa zburam . Sa incercam si intr-o zi nu se poate sa nu ne desprindem de lut

L , l - ,, La noi"

La noi in sat sunt case de lemn si de piatra , ca la oras . Batranii trag din lulea , au ceas cu lant
iar pisicii se lafaie pe laviti ori pe plocate de lana . Avem bec , avem si lampa ba chiar si
lumanari si daca iarna vin lupii , ca mai vin , tata scoate pusca din ladoiul cu lacat si-i sperie .
In lac avem lini si lufari si cand avem nunta ori logodna , babele scot painea din cuptor cu
lopata si nu stiu de ce , lacrimeaza . Noi primim lapte dar noi vrem limonada care inteapa
limba ca lamaia

M , m - ,,Multumire"

M-am dus si eu la scoala , la serbarea copiilor mai mari si am vazut un tablou mandru : harta
Romaniei . Ce mosie minunata , matca de stup si maica a tuturora e tara noastra ! I-am vazut
muntii , padurile cu mireasma , raurile ce misca mrene catre maluri , maramele de flori ,
hotarul marginit de mare , cu nisip moale si cald . I-am vazut morile macinand malaiul si faina
, turmele de miei si mi-am zis sa n-o supar nicicand , nici macar cat bobul de mei .

Am sa-ti aduc multumire , tara mea frumoasa , traind viata fara minciuna si fara de moarte !

N , n - ,, Namila din film"

N-ar fi nimerit sa nu povestesc despre filmul ce ne-a placut noua .Era unul numai pistoale , o
namila , cu naframa la gat si nadragi peteciti care avea un cal ce n-a vazut nutret din razboiul
nord contra sud . Sub un nuc s-a gasit cu un negru nenorocos . Ia si tu , negrule , i-a zis si i-a
dat sa bea niste bautura dintr-un bidon . Pe urma s-au luat la pumni dar a fost nul , n-a batut
nimeni si noaptea s-au dus la o cantina unde au tras pistoalele si a aparut o domnisoara cu care
namila a facut nunta . Pe urma ningea , namila muncea agricol si domnisoara facea multi copii

O , o - ,, Oana si puii"

Ori de cate ori e singura in ograda , Oana ocoleste oglinda ochiului fantanii si poposeste
oleaca in poiana lighioanelor . Oare a ouat Oachesa ? Dar Pintenoaga ? Ia ouale calde si le
aduna intr-o oala oranduindu-le ca pe odoare . Le priveste , le ocroteste pana ce osteneste si
asteapta sa iasa din coaja de var , cu oase plapande , puisori piuitori .

- Oana , dar puii nu ies dintr-un ou oarecare ci numai din cele pe care le cloceste dupa cum ii
e obiceiul , gaina !

Oana nu crede . Ia in mana alt ou si o clipa nu se mai vrea mare ci doar o closca mica

P , p - ,, Parintii"

Parintii mei n-au pereche pe lume . Tata e ca paltinul , langa parau , ori ca pluta puternic
infipta pentru o mie de ani in pamant . Mama are mainile ca de paine , fara putere dar ele pot
fi perna pentru prunci ori prag de piatra sub talpa casei . Are mers de pasare , parul ei imi pare
ca plantele plutitoare , impovarate de plansul petalelor , ochii ei sunt pace adanca Prin
degetele ei picura fluturi palpaitori

R , r - ,, Roze"

Rozele inrosesc rapele si e o risipa de raze racoroase sub rotile radvanului verii . Fara ragaz
rodul imbelsugat umple raiul privelistii cu un rasfat al culorilor rare . Respiratia apelor repezi ,
ropotitoare , roade rotundele pietre pe care calci si raul pare ruina unei cetati robite de zane .
Peste ramurisuri marunte , rachitele rotesc lungi capete mirate

S , s - ,, Strabunul"

Strabunul cu sabie si sageata , iata-l , singur slujit de calul sau gata sa scape de salbaticii
navalitori . Schimba salasul de stuf de sub sihlele stelelor cu o sarmana coliba , sapa subtirele
izvor, susurand , strange spice in stoguri si soarbe sucul strugurilor sclipins stins . Strabate cu
securea in mana , padurea si silnicia se schimba in sarbatoare : se strevad stralucitoare salbe
sangerii, de frunze , iar sevele ii satura setea

S ,s - ,, Strengarii"
Sarpele suierator , stiuca sireata , soimul , soarecele dau de stire ca e vremea petrecerilor !
stiuletii din sopron , stiubeele , suncile-n sir , puse la fum si sofranul , toate-s bune pentru
gurile stirbe . Si serbetul ? Si . Numai steviile nu , ori apa sopotind in suvoaie . Sugubetii
strengari o iau la sanatoasa iar eu am incalecat pe-o sa si-am soptit povestea stiuta in saptezeci
si sapte de sate.

T , t - ,, Targul"

Targul trebuie vazut in tihna .Anul trecut tocmai treceam spre casa cand am auzit trompete si
tobe pe un tapsan de deal . Tarziu am inteles totul : era zi de tirg . Tocmindu-se , tata a targuit
de la tarabe o tarnita de tamplarie , o tarna , tablouri , felurime iar mie mi-a luat o trisca tare
frumoasa , neagra ca taciunele dar as fi vrut un tulnic . ,,Tulnic? a zis tata , ca sa-mi spargi
tamplele , trantore ?" Tot mi-a mai luat ceva , o trestie trebuitoare la pescuit

T , t - ,, Tapul"

Tapul tesalat rupe tatana portii si tasneste din tarc. Tepii maracinilor ii teasala blana tigaie
buna de tesaturi . Are pe teasta doua tuguie si in barba un turture da lana ca o turca , o tacalie .
Top-top, sare tapul tantos si-l chem inapoi cu tignalul tiuitor . Te leg de tarus , toparlane ,
daca mai fugi prin tarana ! Tac-tac ! zice tapul care e si el un tanc si tusti , luneca prin ierburi
ca un tipar

U , u - ,,Un pescar"

Ursuza , dimineata urca umila peste ulmii umbrosi si peste unduitorul lac . Pescarul vine cu
scule , unditi si carlige si cauta unde-s ungherele cu pesti uriasi . Uimit el uita undita in unde
apoi ca un uliu il scoate pe unchiasul urecheat , brotacul ! Cel urgisit isi pierde urma in iarba
urandu-i uraciosului sa prinda in locul lui un urs . Seara , pescarul trece pe ulita cu ulcica
goala , urzicat si ud dar vesel

V , v - ,, Vecina noastra"

Vara vine cu veverite voioase si viteze in varfuri verzi de padure , cu varse varfuite cu pestii
din vad . Vara vegheaza vatra varuita in care coacem painea voinica . Vrabiile aduc vesti ca
valva vantului e inca departe , ca e vremea valurilor valurind , a vailor cu viile coapte , a
viezurilor cu vizuini ascunse , e vremea viselor Vestedele velinte ale frunzei cazute incep sa
vina dar noi inca traim vuietele verii victorioase , vara , vecina vesnica a veseliei noastre !

X , x - ,, Xenia si xilofonul"

Xenia e prietena mea . In excursie ea canta la xilofon si imparte cu mine pachetul de-acasa .
Asa fac si eu . Xenia e tare vesela si-mi place s-o strig in padure , cu mainile palnie la gura .
Xenia nu-mi raspunde , sta pitita dupa vreo tufa si o clipa sunt speriat : daca s-a ratacit ? Cum
sa ma intorc acasa fara Xenia , prietena mea ? Cand apare sunt cel mai fericit baiat din lume .
Xenia , cand o sa ma fac mare am sa-mi cumpar o bicicleta si-am sa va plimb cu ea , pe tine si
pe barbatul tau !

Z , z - ,, Zapezile"
Zapezile zidesc zarile in zale zornaitoare . Ce zimbru zoreste fara zabava sa zgaltaie brazii si
zada ? Ning flori zimtate din zarzari de zahar si ziua se umple de zumzet . Zaplazuri zac sub
zabunul zapezii zanatice si zurgalaii dau zvon ca vin sanii cu zane

Grupuri consonantice :

Crenguta , da - ma uta ! *

Dupa o idee din ,, Enciclopedia cu zambete" ,

C . Dragomir

( dialog intre o pasare si )

- Crenguta , da - ma uta!

- Nu vreau !

- Toporule , hai sa tai crenguta , ca nu vrea sa ma dea uta !

- Nu vreau !

- Focule , hai sa arzi coada toporului care

- Nu vreau !

- Apa , hai sa stingi focul care

- Nu vreau !

- Boule , hai sa bei apa care nu vrea sa

- Nuuuu!

- Lupule , hai sa mananci boul care

- Nu vreau !

Lupul n - a vrut sa manance boul ,

Care n - a vrut sa bea apa ,

Care n - a vrut sa stinga focul ,

Care n - a vrut sa arda toporul ,

Care n - a vrut sa taie crenguta ,

Care n - a vrut sa dea pasarea uta.

 Boul n - a vrut sa bea apa care

Apa n - a vrut sa stinga focul care

Focul n - a vrut sa arda toporul care

Toporul n - a vrut sa taie crenguta care

Crenguta n - a vrut sa dea pasarea uta .

,, Trei pasi la stanga binisor

Si altii trei la dreapta lor ,

Se prind de maini si se desprind

Se - aduna - n cerc si iar se - ntind

Si bat pamantul tropotind

In tact usor "

,, Patru broaste si - un brotac

Stau la sfada : Oac ! Oac ! Oac !

Alte broaste se aduna ,

Fac un cor sub clar de luna .

De vei asculta un pic ,

Poti sa intelegi ce zic . "

( rostirea se face silabisind cuvintele )

,, Varza s - a - ntalnit cu barza

Pe o brazda langa lac ,

Si cum calca barza rar

Varza - i spune :

- N - ai ca mine fuste multe .

 Ce rusine !

Barza i - a zambit de sus

Si - a luat zborul si s - a dus .

- La ce bun atata zarva ?! "

,, Am o prepelita pestrita cu doisprezece pui de prepelita pestrita . E pestrita prepelita

cea pestrita , dar mai pestriti sunt puii de prepelita pestrita decat prepelita cea pestrita . "

,, Patul patru perne are ."

,, Daca din codru rupi o ramurea , nu - i pasa codrului de ea ? Nu sau da ?Da ! "

,, Trece lebada pe apa ; trece , nu trece ; ba trece , unde trece ? ca nu trece ! "

,, Bate vantul , bate , nu bate ; ploua , nu ploua; ninge , nu ninge ; soarele incinge ."

,, Arici , arici , bogorici , arici , stai cu noi aici !"

,, Trei iezi cucuieti , usa mamei descuiati ! Descuiati - o ! "

,, Capra calca piatra , piatra crapa-n patru ;

Crapa - i - ar capul caprei cum a crapat ea piatra - n patru " .

,, Eu stiu ca stii ca stiuca - i stiuca , dar mai stiu ca stiuca - i peste " .

,, Stanca sta - n castan ca Stan . "

,, E bine , nu e bine !

Ba e bine cu bine cand e bine !"

,, Domnule , da - mi dude din dudul dumitale din drum !"

,, Vine , nu vine , cine sa vina ?! nu vine,vine . "

,, Matei!Matei!Unde e Matei?Uite-l pe Matei!

Nu e Matei ,ba e Matei ,ca nu e Matei!"

,,Padure padurice cu padurei padurosi umbrosi ! "

,, Bucura - te de bucuria lui Bucur care a plecat bucuros la Bucuresti ! "

,, De ramai iti dau lamai . "

,, Iata un tap , cu coarne pe cap ,

Ba e - n sac , ba e - n sat . "

,,Florica , fata fierarului , fierbe fasole ; focul face fum ."

Grupuri de litere :

ce / che ; ci / chi ; ge / ghe ; gi / ghi .

,, Gherghe are ghete noi

Si mergea pe gheata ,

Cu Gherghina , sora lui ,

Intr - o dimineata ."

,, Ghici , ce e ?

Merge , merge - greu ajunge ,

Are coarne , dar nu impunge ,

E ghebos si fricos ,

Peste trunchi are ghimpi ,

Iar cand iese la plimbare

Isi ia casa in spinare ."(Melcul ) .

,, Ariciul si Iepurele"

- Mosule , de ce ai ace ?

In caciula si- n cojoace ?

- Mai nepoate , Urechi - Lungi ,

Tu de ce fugi peste lunci ?

- Fug sa scap .

- Pai vezi ? Si eu m - ajut cu tepii la greu!

,, Sta in chilie cu chirie ."

,, A luat cina in China ."

,, Getuta a incaltat ghetuta " .

B . EXERCITII DE VOCABULAR :

OMONIME . OMOFONE SI OMOGRAFE .

Omonimele sunt cuvintele care au aceeasi forma ,

dar inteles diferit ; adica acelasi corp fonetic trimite la doi sau mai multi referenti .

Omonimele sunt impartite in :

- omofone ( cu pronuntare identica ) ;

- omografe ( care sunt scrise identic si se diferentiaza doar prin accent ).

EXEMPLE : ,, Istetila " - de Irimie Straut

Istetila - i un pustan

Argint viu , un nazdravan .

- Ce cauti , mai frate - n car ?

- Vreau niste bostani sa car !

- Multe ti se - vart in cap .

- Hainele nu ma incap .

- Taci , si - ti dau in schimb un leu .

- Nu - s balaur si nici leu .

- Iada peste casa sare ?

- Doar de - i pui pe coada sare !

- Cosarii pe horn ce - ti par ?

- Parca - s ursi in varf de par !

- Poate - ti faci din carton un zmeu .

- Fat - Frumos l - a - nvins pe zmeu

- Si - i viteaz . in general ,

- Parc - ar fi chiar general !

 - Te - am vazut vara la Mare .

- Da , am fost cu mama - mare !

- Ma , tu n - ai sa mori in pat .

- Da , candva era s - o pat

- C - a venit tiptil o capra

- Si m - a azvarlit pe - o capra ,

- Sus , pe - o schela , la o casa .

- Asta spui , desigur , ca sa

- Ne arati ca esti un pici

- Sugubat , istet de pici .

- Mai . destept intre destepti

- Multe ganduri imi destepti .

- Place - mi - e ca esti cu . minte ,

- Insa si - un copil cuminte .

,, Eu car cu un car merele marului , nu marar . "

,, Ei au care cu care cara mere aramii la camara . "

,, In vii sunt multi pui vii de vulpe si daca tu vii cu copiii vi - i arat asa cum vi -
i dorinta ."

,, Daca n - ai nai , n - ai cu ce canta ! "

,, Ouale " - George Cosbuc

,, Cate oua vechi si cate noua ?

Cate noua , cate voua ?

Vechi sunt noua , noua doua ;

Doua noua , voua noua ;

 Noua doua oua noua

Voua noua oua vechi ! "

,, Acele fete sunt harnice . // Acele de cusut sunt mici . "

,, Vesela fetita canta . // Vesela este noua . "

,, Vin multi copii la joaca . // Am doua copii ale cartii ( lucrarii ). "

,, Mananc o para . // Dragos vrea sa para bucuros . "

,, luna mai ; mai frumos ; m - ai vazut ."

,, Nicu sare . // Pun sare in bucate . "

,, Ea poarta o rochie albastra . // A venit cineva la poarta .

// Baiatul se poarta respectuos . "

Omonimia se realizeaza :

La substantivele care au o forma de singular si 2 - 3 forme de plural ( omonime partiale

):

Cot - coate , coturi , coti .

Corn - coarne , cornuri , corni .

Cap - capete , capi , capuri .

Ochi - ochiuri , ochii .

Bob - boabe , boburi , bobi .

Car - care , cari .

Cer - ceruri , ceri .

Banda - benzi , bande .

Rug - rugi , ruguri .

La substantive care au o forma de singular si formele de

plural sunt identice ( omonime totale ) :Broasca ; toc ; plasa ; lac ; leu ; banca
; palamida ; ban ; top ; arie ; boem ; dieta ; ierbar ; lama .
Omonimia gramaticala se realizeaza intre parti de vorbire diferite :

Vie - substantiv , adjectiv .

Cer -substantiv , verb .

Noua -numeral , pronume , adjectiv .

Noi - pronume , adjectiv .

Vin -substantiv , verb .

i- verb ( este ) , pronume .

o - pronume , articol , numeral .

drept - adjectiv ,substantiv , adverb ,prepozitie .

Omonimia gramaticala se realizeaza :

La substantive se intalnesc forme omonime in exprimarea numarului(substantive care

nu cunosc opozitia de numar , adica , substantive care au aceeasi forma si la singular si la
plural):

un arici - doi arici

o invatatoare - doua invatatoare

un nume - doua nume

un pisoi - doi pisoi

o educatoare - doua educatoare

un renume - doua renume

un tei - doi tei

o tesatoare - doua tesatoare

un prenume - doua prenume

un pui - doi pui

o vanzatoare - doua vanzatoare

un pronume - doua pronume

Omonimia gramaticala a verbului :

- la nivelul numarului : deseneaza ( singular si plural , pers . a III a ) ;

- intre persoane : fug ( pers . I si a III a ) ;

- intre timpuri : canta (prezent si perfect simplu);

- intre moduri : lucreaza (indicativ si imperativ);

- intre moduri si timpuri : canta ; vedea ; pleca ( infinitiv si imperfect - indicativ ).

Omofone - cuvinte ( unitati lexicale ) care se rostesc la fel , dar se scriu diferit :

Odata / o data ; inscris / in scris ;

Altfel / alt fel ; ceai / ce - ai . ;

Unsoare / un soare ; cel / ce - l ;

Sau / s - au ; ia / i-a.;

Miau ! / mi - au .. ; la / l-a.;

Neam / ne - am . ; sai / sa - i.. ;

Sa / s-a.

Omografe - cuvinte care se scriu la fel , dar se rostesc diferit din cauza accentului :

Desi - desi ( adjectiv - conjunctie )

Vesela - vesela ( adjectiv - substantiv )

Voi - voi ( pronume - verb )

Mobila - mobila ( substantiv - adjectiv )

Haina - haina ( adjectiv - substantiv )

Snopi - snopi ( substantiv - verb )

Principiul sintactic ne recomanda sa scriem in doua feluri ,

cuvintele pronuntate la fel , pentru a le deosebi semantic si morfologic .

ANTONIME
Antonimele sunt cuvinte care se scriu diferit si au inteles diferit .

Antonomele lexicale presupun opozitia dintre doua lexeme , pe parti de vorbire :

- la substantive : dragoste / ura

virtute / viciu

sanatate / boala

optimism / pesimism

stima / dispret

- la adjective : modest / ingamfat

precis / confuz

solidar / solitar

vesel / trist

- la verbe : a afirma / a nega

a incalzi / a raci

a vorbi / a tacea

- la adverbe : niciodata / intotdeauna

devreme / tarziu

acum / atunci

- antonimele lexicale realizate prin prefixe negative: aproba / dezaproba

ordine / dezordine

real / ireal

activ / inactiv

pretui / dispretui

normal / anormal

acoperi / descoperi

placea / displacea
 acord / dezacord

teism / ateism

convergent / divergent

egal / inegal

- antonime , cu ambele elemente prefixate

incuraja / descuraja

inhama / deshama

hipertensiune / hipotensiune

- antonime , cu ambele elemente sufixate :

copilas / copilandru

casuta / casoaie

ladita / ladoi

carticica / cartoaie

Antonime lexico-frazeologice presupun opozitia dintre un cuvant(lexem) si o unitate

frazeologica:

Istet / tare de cap

A divulga / a trece sub tacere

Repede / ca melcul

Public / intre patru ochi

A munci / a taia frunza la caini

Antonimele frazeologice presupun opozitia dintre doua locutiuni :

A tine piept / a da bir cu fugitii

Cu capul pe umeri / cu capul in nori

De buna voie / cu de - a sila

Antonimele gramaticale, opozitia se stabileste intre cuvinte

cu sensuri gramaticale opuse :
Primul /ultimul ;acesta / acela ; nimeni / toti
;

Nota ! Daca un cuvant este polisemantic , antonimul sau va avea in vedere un anu
mit sens :

Inghetat / dezghetat

dezghetat / nepriceput

Jocul antonimelor , al cuvintelor cu inteles opus ,

este intalnit adesea in PROVERBE :

,, Buturuga mica rastoarna carul mare . "

,, Adevarul si minciuna sunt dusmani neinduplecati " .

,, Omul fara prieteni e ca stanga fara dreapta ".

,, Banii se castiga greu , dar se cheltuie usor . "

,, Gura multa , treaba putina . "

,, Strange bani albi pentru zile negre ."

,, Marul frumos poate fi si viermanos ."

,, Pisica blanda zgarie rau ."

,, Apa trece , pietrele raman . "

,, Merele rele le strica si pe cele bune . "

Jocul ,, Au fugit cuvintele . . . "

Tup si Tupisor

Iepurasul Tup vrea varza ,

Una mica , oarecare .

 Tupisor vrea varza mare .

- Hai la munca , nu la furt .

Drumu - i lung nevoie mare

- Eu vreau un drumeag mai scurt .

- Nu ma mai tot contrazice ,

Zile - amare imi aduci !

- Ba eu zic ca - s zile dulci .

Gerila , Setila , Flamanzila , Ochila

- Vai , Gerila , mor de frig .

Nici in rau nu ma mai scald .

- Ba eu , frate , mor de cald .

- Vai , Setila , nu mai beau

Apa - i multa , balta - i plina .

- Ba eu zic ca e putina .

- Flamanzila , nu mai pot !

Mare e cel polonic !

- Ba eu zic ca e prea mic .

- Mai Ochila , unde esti

Esti departe peste ape ?

- Ba . Iti sunt destul de - aproape .

Jocul ,, Sora mea vrea altceva . "

Eu vreau o canita mica ,

n mana sare ?

Cum sa sara , doar nu - i broasca!

Dar o broasca o sa - ti deie

Voie s - o deschizi cu cheie ?

Cu un tun nu poti sa tuni ,

Pustiul nu poate sa - mpuste

Si nici mustele sa muste .

Mandarine ca desert ,

N - ai putea gasi - n desert ,

De - ai strabate zeci de mile

Nu sunt pomi unde s - atarne

In desert sunt doar camile ,

Insa toate - s foarte carne .

( joc de cuvinte : omonime si paronime ) .

SINONIME

Sinonimele sunt cuvinte care se scriu diferit si au inteles identic sau aproape identic
.

Sinonimele totale au inteles identic , nediferentiindu - se semantic :

Lift = ascensor

Amic = prieten

Etate = varsta

Est = rasarit

Vest = apus

Sinonimele partiale au o parte de sens comuna si o parte de sens diferita :

Pom - copac - arbore

Ceas - pendula - orologiu

 Steag - drapel - flamura - stindard - prapure

Zapada - nea - omat

Pamant - glie - mosie - tarina

Linie - rigla

Sinonime lexicale presupun o relatie de echivelenta intre doua cuvinte

:

Mandru = fudul

Defavorabil = nefavorabil

Incoruptibil = necoruptibil

Linioara = liniuta

A vorbi=a spune=a comunica=a zice=a grai=a exprima=a rosti=a relata= a discuta

Sinonime lexico - frazeologice presupun o relatie de

echivalenta intre un lexem ( cuvant ) ,,structuralism
" si o unitate frazeologica :

Tanar - in floarea varstei

A muri - a da ortul popii

Vorbaret - bun de gura

Regret - parere de rau

Sinonime frazeologice presupun o relatie de echivalenta intre doua unitati frazeologic

e:

A - si bate joc - a lua peste picior

A da bir cu fugitii - a o lua la sanatoasa

A taia frunza la caini - arde gazul de pomana

A duce cu presul - a duce de nas

A se tine mare - a se da rotund

A bate campii - a o lua razna

Sinonime gramaticale sunt cuvinte care se scriu diferit,dar care au aceeasi valoare
morfologica: Dar = insa = iar ; nimeni =nici unul ;

Nota ! Daca sarcina didactica solicita elevului sinonime si / sau antonime contextuale ,
atunci elevul trebuie sa fie atent si sa tina cont de enuntul caruia apartine cuvantul .

C . JOCUL RIMELOR

Dialoguri pe roluri :

- Iepuras , iepuras ,

- Unde - ai fost ?

- La oras .

- Un - te duci ?

- La padure .

- Ce mananci ?

- Fragi si mure .

- Unde dormi ?

- In culcus .

- Cum te cheama ?

- Marius .

- Buna ziua , izvoras !

- Multumesc , drag copilas !

- Unde mergi tu , izvoras ?

- Catre mare , copilas !

- Cand dormi , frate izvoras ?

- Niciodata , copilas .

- Limpede e apa ta .
 - Ia si tu din ea si bea !

- Curgi cu bine , izvoras !

- Mergi cu bine , copilas !

Au fugit cuvintele

Fie noapte , fie zi ,

Canta greierul : . . . . . .

Furnicuta treaba face ,

Dar asculta si ii . . . . . . .

Si cand greieri canta - n cor ,

Treaba merge mai cu . . . .

Ia gandeste , cum ar fi ,

Daca nu ai ..

Colo - n iarba , pe imas ,

Orchestra de ...

( auzi , cri - cri , place , spor , greierasi )

Completati :

Greierasul , toata seara ,

Canta , canta cu . . . . . . . !

Eu , alaturi de Dulau ,

Ascult cantecelul . . . . .

El canta pe la fereastra ,

Ba vine si - n casa . . . . .

Si tot canta , nu se lasa ,

 Ba sub pat , ba pe sub . . . .

Eu il strig sa lase jocul ,

El raspunde din tot . . . .

( sau , noastra , masa , chitara , locul)

D. GHICITORI

Numeralul , ca parte de vorbire , este prezent in alcatuirea ghicitorilor :

,, Am trei ochi in trei culori

Si - s atent la trecatori ."

,, Ghici ?

Pusei una , /Gasii doua ,/

Pusei doua , / Gasii noua ;/

Pusei doua ,/ Pusei noua ,/

Gasii nouazeci si noua . "

,, Am un copac cu douasprezece ramuri ,

Pe fiecare ramura sunt patru cuiburi ,

In fiecare cuib sunt sapte oua . "

,, Merge - ncet pe ulite

Cu trei mii de sulite . "

,, Sunt cinci frati , frati pitici ,

Dar cu totii sunt voinici .

Cat sunt ei de mititei ,

Poti lucra ce vrei cu ei ".

Titlurile unor opere literare in alcatuirea carora intra numerale :

,, Punguta cu doi bani " ,,Capra cu trei iezi " ; ,,Soacra cu trei nurori",,Cinci
paini"I.Creanga
,, Doi feti cu stea in frunte "I.Slavici

,,Alba-ca-Zapada si cei sapte pitici"Fratii Grimm

Proverbe :

Compuneri cu titlu dat sau dupa imagini :

,, Cine stie carte are patru ochi . "

,,Cine alearga dupa doi iepuri nu prinde niciunul"

,, Cand doi se cearta , al treilea castiga . "

Jocuri de ghicire :

- Ghiceste meseria ! ( joc de mima ) ;

- Ghiceste obiectul , personajul literar , titlul , autorul ! ( joc

de recunoastere dupa descriere ) ;

Jocuri de rol :

-Dramatizari,asumare de rol(povestitor,personaj) din opere literare sau compozitii ale

elevilor .

Jocuri de dezvoltare a vocabularului :

-Eu spun ceva,tu vei continua!volum vocabular

-Eu spun una/unul,tu spui multe!numarul subst.

-Eu spun multe , tu spui una / unul !

Jocuri de ordonare a cuvintelor in propozitie . Solutii / Variante .

Jocuri de separare a cuvintelor unei propozitii , scrise inlantuite . Cuvantul -

corp fonematic cu inteles logic .

Jocul semnelor de punctuatie ( acelasi enunt - intonatie diferita )

E . JOCURI de transformare a unei parti de vorbire ,

de schimbare a formei cuvantului . FAMILIA DE CUVINTE

F . Povestea gramaticala

Compunerea gramaticala
,,
Odihna si joaca nu sunt placute decat pentru acela care a muncit si a dus pana
la capat tot ce a avut de facut ! " ( C . Usinski )

8 .LIMBAJUL VERBAL:FUNCTII SI FORME

,, Ax al sistemului psihic uman" specific numai omului , limbajul este un

ansamblu de elemente cu valoare de designare , care serveste ca instrument de codificare si
transmisie a informatiei in cadrul unui grup si al unor situatii particulare . In cazul
comunicarii umane distingem doua forme de limbaj :

1.limbajul verbal,care se dezvolta prin insusirea si interiorizarea individuala , specifica ,

a limbii ;

2.limbajul nonverbal , prin imagini (limbaj pictural ) , sunete muzicale ( limbaj muzical ) ,
miscari si gesturi ( limbaj coreografic ).

Limbajul indeplineste urmatoarele functii :

a) functia de comunicare , consta in asigurarea transmiterii informatiei de la o persoana la

alta ;

b) functia de cunoastere , cuvantul fiind nu numai un instrument de fixare - obiectivare a

informatiei despre obiectele si fenomenele externe , ci si de obtinere a acestor informatii prin
dirijarea operatiilor de analiza si sinteza ;

c) functia simbolica de reprezentare ,gratie careia cuvantul sau formulele verbale pot
substitui , in anumite situatii , obiecte , fenomene si relatii concrete ;

d) functia expresiva , care consta in facilitarea exteriorizarii si transmiterii unor idei si trairi
subiective complexe prin intonatie , ritmul vorbirii , pauze , accente;

e) functia de reglare , care consta in comenzi de optimizare a propriilor stari interne si acte
comportamentale , si in mesaje specifice adresate celor din jur ;

f) functia ludica , jocurile verbale avand o pondere importanta in relaxare , distractie ;

g) functia dialectica , se manifesta in formularea situatiilor contradictorii si conflictuale si in

medierea analizei si rezolvarii lor .

Formele limbajului verbal:limbaj extern si intern

LIMBAJUL EXTERN: oral si scris .

In ontogeneza , limbajul oral este primul care se constituie si va sta la baza limbajului
scris .
Maniera de a vorbi - controlat sau liber , acurat sau neglijent,corect sau cu erori suparatoare ,
fluent sau poticnit , expresiv sau monoton - reflecta intregul profil al personalitatii de la
componenta intelectuala la cea caracterial - atitudinala . De aceea , observarea si analiza
vorbirii cuiva este o cale eficienta de cunoastere a personalitatii lui . In functie de modul
cum este structurata reteaua de comunicare , limbajul oral ia forma
: Monologului ; Dialogului .

Limbajul scris apare si se dezvolta mai tarziu in ontogeneza decat cel oral si aceasta numai
prin proces de invatare . El se structureaza cand copilul intra in scoala , invatand in
mod organizat sa scrie si sa citeasca . Limbajul scris trebuie sa fie corect alcatuit
structural - logic , sa fie explicit , sa fie complet , sa fie accesibil . El permite o mai fidela
manifestare a gandirii si a capacitatilor intelectuale ale subiectului .

Aici sta si ratiunea introducerii testelor verbale in aprecierea inteligentei .

In caracterele grafiei se oglindesc si trasaturi semnificative de personalitate , grafologia

fiind recunoscuta ca metoda de cunoastere psihologica .

LIMBAJUL INTERN este rezultatul integrarii si consolidarii limbajului extern . Initial ,

limbajul verbal se realizeaza in planul extern , al vorbirii cu voce tare . Treptat , schemele
articulatorii se consolideaza pana la automatizare . Dinamica formarii si consolidarii
limbajului intern merge in paralel cu cea a formarii si consolidarii gandirii , ale intelectului ,
ambele atingand nivelul optim catre sfarsitul varstei de 14 - 16 ani . Limbajul intern devine
principalul schelet si suport al activitatii mintale . Limbajul intern se caracterizeaza prin
comprimare , concizie si maxima viteza de realizare . Limbajul intern mediaza atat activitatea
mintala , incluzandu - se in operatiile de planificare , proiectare , anticipare , cat si in
desfasurarea limbajului extern , inainte de a fi rostite sau scrise cuvintele fiind selectate
si activate in minte .

Inteligenta - ca aptitudine generala

Inteligenta presupune organizare superioara a multor procese psihice : gandire ,

memorie , perceptie , imaginatie , precum si performante la nivelul limbajului si atentiei .

Analizand rezultatele obtinute la testele de inteligenta , L . Thorstone au constatat o serie de

factori , diferiti ca grad de generalitate , ca numar si ca mod de structurare . Activitatile
intelectuale oricat de diverse contin un factor comun numit factorul
G care reprezinta un fel de ,, energie mintala globala " , si o multitudine de factori
implicati doar intr-un domeniu , numiti factori speciali S . Inteligenta este o combinare
lineara a acestor factori . L. Thorstone , pe baza testelor de inteligenta , identifica :

Comprehensiune verbala - capacitatea de a intelege sensul cuvintelor ; Fluenta verbala -

capacitatea de a se exprima rapid , de a gasi rime , de a rezolva anagrame
;Factorul numeric ;Factorul spatial ; Factorul
memorie ; Factorul perceptie ; Factorul rationament .

Stiintific , nivelul de inteligenta se masoara si se apreciaza cu ajutorul testelor de

inteligenta , pe baza carora se formeaza scari de inteligenta ( cea mai cunoscuta este
scara lui Wechsler pentru adulti si copii , care cuprinde un numar de sarcini potrivite varstei
subiectului ) .
 Pe baza lor se poate stabili coeficientul de inteligenta ( Q I )un numar care exprima
raportul dintre varsta mintala ( numarul de probe rezolvate dintr - un test de inteligenta ) si
varsta cronologica a subiectului .

QI = V. M. x 100 (varsta mintala)

V. C. (varsta cronologica)

BIBLIOGRAFIE

Mioara Avram , Probleme ale exprimarii corecte , Editura Academiei , Bucuresti , 1987;

Ion Coteanu , Gramatica de baza a limbii romane ,Editura Albatros , Bucuresti , 1992 ;

Theodor Hristea ( coordonator ) , Sinteze de limba romana , Editura Didactica si Pedagogica,

1973 ;

Alina Glava si Catalin Glava , Didactica . Introducere in pedagogia prescolara , Dacia

Educational ;

Mihai Golu si Mihaela Pais - Lazareanu , Psihologie , Editura Economica Preuniversitaria ;

Mona Cotofan si Mihaela Dobos , Literatura romana BAC - repere tematice ,Polirom, 2002;

Johan Huizinga , Homo ludens ;

Dorin N. Uritescu si Rodica Uta Uritescu , Aspecte ortografice controversate , Editura

stiintifica si enciclopedica .

Ion Serdean si Eugen Blideanu , Orientari noi in metodologia studierii limbii romane la
ciclul primar , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1981;

Daniela Nedelcut , Exercitii de limba romana , compuneri si tehnici de lucru, Editura

Cardinal , Craiova , 1994 ;

Constantin Tibrian , Structura vocabularului limbii romane , Editura Universitatii

din Pitesti,

2004 ;

DICTIONARE

Buca Vinteler , Dictionar de antonime , Bucuresti , 1974 ;

Bulgar Gh , Dictionar de sinonime , Bucuresti , Editia a IV a , 1995;

Bulgar Gh , Dictionar de omonime , Bucuresti , 1966 ;

Moise Ion , Tibrian Constantin , Dictionar de paronime , Pitesti , 2001 ;

DOOM = Dictionarul ortografic , ortoepic si morfologic al limbii romane , Bucuresti ,