Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METODOLOGIA DE DETERMINARE
A BAZINELOR HIDROGRAFICE TORENTIALE
IN CARE SE AFLA ASEZARI UMANE
EXPUSE PERICOLULUI VIITURILOR RAPIDE
1
1. Introducere
O viitura produsa de ploi torentiale poate fi considerata rapida atunci cand urmatoarele
conditii sunt indeplinite:
- Suprafata bazinului de receptie este cuprinsa intre cativa km2 si 200 km2;
- Timpul de concentrare este mai mic de 6 ore.
- Durata ploii torentiale este de maxim 3 ore, fiind de regula mai mica decat timpul de
concentrare al bazinului;
- Vitura este generata de o precipitatie torentiala care depaseste 100 mm
Formarea viiturilor rapide in bazinele mici este conditionata de procesele care au loc pe
versant si pe formatiunile torentiale (ogase, ravene, torenti), in timp ce producerea inundatiilor
in aval de sectiunile de inchidere ale bazinelor mici este conditionata nu numai de debitul
maxim generat de o ploaie torentiala, ci si de capacitatea locala de transport a albiei in zona
localitatilor.
A. Elementele care favorizeaza producerea viiturilor rapide pot fi grupate in:
a) Caracteristici fizico-geografice ale bazinului si retelei hidrografice:
- Suprafata bazinului
- Forma acestuia
- Panta versantilor
- Panta raului principal
- Densitatea retelei de drenaj
- Gradul de impadurire
- Utilizarea terenului
- Textura solului, respectiv geologia in cazul in care roca este la zi.
- Capacitatea de inmagazinare a coloanei de sol
Unele dintre aceste caracteristici pot face obiectul unor layere GIS, altele pot fi calculate cu
ajutorul functiilor GIS. Utilizarea GIS este indispensabila pentru definirea sau calculul
elementelor primare care intervin in diversele relatii sau modele matematice pentru obtinerea
debitelor maxime sau a hidrografelor de viitura.
Caracteristicile fizico-geografice influenteaza: 1) marimea scurgerii de suprafata (functia de
productie); 2) viteza de concentrare a scurgerii in reteaua hidrografica (functia de transfer);
3) deplasarea viiturii catre aval (functia de propagare).
Functia de productie este puternic dependenta de textura solului si de utilizarea terenului
(inclusiv gradul de impadurire), care determina in ultima instanta capacitatea de inmagazinare a
zonei nesaturate. Panta versantilor si a bazinului, forma acestuia, densitatea retelei de drenaj,
panta retelei hidrografice influenteaza functiile de transfer si propagare.
b) Factori agravanti (naturali si antropici)
1) Naturali:
- Umiditatea initiala a solului din bazin
- Friabilitatea rocilor
- Existenta formelor de eroziune in adancime (ogase, ravene, torenti)
2) Antropici:
- Lipsa masurilor antierozionale si de corectare a formatiunilor torentiale
- Despaduriri excesive, combinate cu nerespectarea normelor silvice de taiere sau de
depozitare a deseurilor lemnoase
- Practici agricole neadecvate.
- Realizarea de cosnstructii sau depozite in imediata vecinatate a malurilor.
2
Lipsa masurilor antierozionale si de amenajare a formatiunilor torentiale contribuie la
cresterea torentialitatii si a transportului solid.
Despaduririle nerationale si practicile agricole neadecvate (araturi in lungul liniei de cea
mai mare panta, lipsa terasarilor etc) au ca efect cresterea coeficientului de scurgere, cu
influente directe atat asupra volumului cat si debitului maxim al viiturii, respective a
transportului solid.
B. Producerea inundatiilor in aval de sectiunile de inchidere ale bazinelor mici este
conditionata nu numai de debitul maxim generat de o ploaie torentiala, ci si de capacitatea de
tranzit a albiei. In depresiunile intramontane sau la iesirea din zona montana, acolo unde s-au
dezvoltat asezari omenesti, panta raului este relativ redusa, ceea ce conduce la micsorarea
vitezei de curgere in raport cu reteaua hidrografica din amonte. Depunerea materialului solid in
aceste zone conduce la inrautatirea conditiilor de curgere si la cresterea nivelurilor. Fenomenul
este deosebit de puternic in perioadele de viitura, caracterizate prin debite mari si transport trt
important.
Evacuarea debitelor de viitura este de asemenea mult ingreunata in conditiile in care in zona
podurilor / podetelor / sub sau supratraversarilor capacitatea de transport a albiei este diminuata
din cauza blocarii curgerii cu material trt si plutitori.
In amonte de aceste obstacole se creaza un adevarat lac, al carui nivel ajunge la un moment
dat la cote periculoase. Cresterea nivelului din spatele obstacolului conduce la inundarea
zonelor locuite din vecinatate; daca barajul creat de plutitori cedeaza brusc, unda de inundatie
rezultata are un mare potential distructiv pentru zona din aval. Capacitatea de transport a raului
este de asemenea diminuata in zona coturilor si ingustarilor de sectiune sau in cazul acumularii
de gheturi.
Ca urmare, in cazul bazinelor mici in care exista asezari umane, mentinerea capacitatii de
tranzit a albiei joaca un rol de maxima importanta in prevenirea inundatiilor in zona. In acest
sens, toate constructiile realizate in imediata vecinatate a malului raurilor (gatere, grajduri si
anexe gospodaresti, alte constructii) sau materialele depozitate in aceste zone trebuie
indepartate pentru a nu inrautati conditiile de curgere la ape mari.
De asemenea, un rol important in generarea inundatiilor si in producerea de distrugeri in
zonele locuite il are modul de exploatare a pdurilor. Dupa 1990, interesul major il prezinta
lemnul masiv, in timp ce partile secundare ale arborilor sunt abandonate pe versant, sau chiar in
albiile paraielor. Aceste resturi sunt antrenate in timpul precipitatiilor torentiale si se
acumuleaza in sectiunile podurilor, ale ingustarilor de sectiune, sau formeaza depozite cu
inaltimi de pana la 5-10 m la confluente.
De asemenea, stocarea materialului lemnos recent exploatat i netransportat din vecintatea
albiilor favorizeaza antrenarea lui in perioadele de viitura. Ajunsi in vale, acesti copaci exercita
un efect distructiv extrem de puternic in aval sau blocheaza impreuna cu resturile de la
exploatarile forestiere sectiunile de curgere ale podurilor si podetelor.
3
2. Trierea preliminara a bazinelor susceptibile de a genera viituri rapide
Prin suprapunerea informatiilor din cele doua layere rezulta zonarea ploii orare nete cu
probabilitatea de depasire de 1% pe intreg teritoriul tarii. Aceasta valoare introdusa intr-o
expresie simplificata a formulei reductionale conduce la determinarea debitului maxim
corespunzator. Simplificarea amintita anterior consta in aproximatia:
F
0.28 0.28 F (2.1.1.)
(F +1)m
unde F este suprafata bazinului hidrografic. Se recomanda ca aceasta abordare sa se limiteze la
bazine cu o suprafata maxima de 100 km2.
Comparnd debitul maxim generat de ploia maxima orara cu probabilitatea de depasire
de 1% cu debitul maxim care poate fi transportat prin albie in zona localitatilor se obtine o
prima informatie asupra bazinelor susceptibile de a genera viituri rapide cu efecte grave. Pentru
aceste bazine urmeaza a se efectua ulterior analize detaliate, privind atat ploaia generatoare cat
si formarea, respectiv propagarea viiturilor prin albie.
GIS
Zonare coeficient de scurgere 1%
Strat precipitat maxim orar 1%
4
2.2. Metoda fiziografica
1. Prin suprapunerea informatiilor din cele doua layere si prelucrari elementare se obtine
harta digitala a indicelui CN (Curve Number) din modelul SCS.
Pentru clarificari referitoare la obtinerea indicelui CN se recomanda consultarea Anexei 1.
2. Pentru un bazin dat, indexul global CN se obtine conform metodologiei din Anexa 1 sau
ca medie ponderata cu suprafatele partiale Fi , caracterizate de indicele CN i .
1000
3. Se calculeaza capacitatea de inmagazinare S din relatia: S = 25.4 10
CN
5. Se calculeaza timpul de concentrare (definit ca cel mai mare timp n care o pictur de
ap care cade n bazin ajunge la ieirea din acesta sau timpul care trece ntre sfritul
ploii i producerea punctului de infexiune pe curba descendent a hidrografului) cu
relatia:
TC = 1.67 TL
7. Bazinele astfel identificate pot fi suprapuse peste cele identificate in cadrul Metodei
precedente, retinnd pentru analize detaliate doar pe cele care se regasesc in ambele
metode.
5
Evident, si aceasta procedura are un caracter aproximativ, fiind utilizata pentru triere
preliminara.
Metoda fiziografica
GIS
Acoperire teren
Tip de sol
Selectare CN
Calcul S
Calcul T Lag
T c = 1.67 T Lag
GIS
6
3. Diagnoza bazinelor susceptibile de a genera viituri rapide
3) Corespunzator debitelor Q1 =
1
n
{ }
Q1 i , Q2 =
1
n
{ }
Q2 i si Q5 =
1
n
{ }
Q5 i rezulta cotele h1i ,
h 2 i si h 5 i .
( )
4) Pe baza cotelor h1i = h i Q1 , h 2 i = h i ( Q2 ) si h 5 i = h i (Q 5 ) se delimiteaza zonele
inundate corespunzatoare, avand suprafetele F1 , F2 si F5 .
5) In sfarsit, pe baza acelorasi cote, din Modelul Numeric al Terenului (determinat pe baza
curbelor de nivel din hartile existente) se obtine harta adancimii apei din zonele inundate.
6) Se recomanda sa se faca si o evaluare aproximativa a marimii pagubelor functie de
adancime (Oprisan, 2006).
7) Corespunzator debitelor Q1 , Q2 si Q5 , utiliznd modele simplificate (de exemplu formula
reductionala si coeficientul de scurgere corespunzator ploii cu probabilitatea de depasire de 1%)
se determina ploaia orara care a generat aceste debite.
8) Utilizand coeficienti de trecere de la ploaia orara la alte durate se determina valori ale
precipitatiei, care odata depasite pot conduce la viituri rapide. Aceste valori prag, la care se
adauga valoarea precipitatiei orare, vor fi folosite pentru alarmarea populatiei si autoritatilor
in caz de precipitatii torentiale. Se recomanda ca valorile astfel obtinute ale precipitatiilor sa fie
testate in cadrul unor modele cu parametri distribuiti sau semidistribuiti (programele POTOP
sau UNDA) pentru a evalua efectiv debitele generate.
Parcurgerea pasilor anteriori conduce la determinarea unei legaturi intre debitele de
inundabilitate Q1 , Q2 respectiv Q5 , suprafata inundata, adancimile corespunzatoare, pagube
posibile si marimea precipitatiilor prag care genereaza aceste consecinte.
7
Metoda estimarii precipitatiilor prag
Chei limnimetrice CL i
Pentru fiecare
sectiune i
hm Q am
hm+1m Q1
hm+2m Q2
hm+5m Q5
Modele
GIS simplificate
GIS
Adancimi
GIS
d1
Valori prag
d2
ploaie
d5
generatoare
Corelatii VP 1 (D k)
VP 2 (D k)
Pagube VP 5 (D k)
P1
P2
P5
8
3.2. Metoda genetica
4) Cu aceste date se va obtine debitul maxim utiliznd formula reductionala (INMH, 1997),
respectiv hidrograful de debit cu ajutorul hidrografului unitar folosind parametri
regionalizati (Diaconu si Seban, 1994).
6) Pentru debitele maxime obtinute la punctul 3 se determina cotele corespunzatoare, iar din
Modelul Numeric al Terenului (determinat pe baza curbelor de nivel din hartile existente)
suprafatele inundate si adancimea; se poate face si o evaluare aproximativa a valorii
pagubelor functie de adancime (Oprisan, 2006). Pe harta digitala, in zona localitatilor se va
marca extinderea acestora, precum si regimul adancimilor (sub 1m, intre 1-2 m, peste 2 m).
Parcurgerea pasilor anteriori conduce la determinarea unei legaturi intre valori prag ale
precipitatiilor sau valori calculate ale acestora pentru probabilitatea de depasire de 1% si
debitele de inundabilitate, suprafata inundata, adancimile corespunzatoare, la care se adauga
eventual pagubele posibile.
9
Metoda genetica
Acoperire teren
Tip de sol Hietograma
CN
- constanta
-triunghiulara
S
Alfa Coeficient de
scurgere 1%
Q 100 Q 30 min
Q120 Q1h
Q140 Q2h
Q150 Q3h
Chei limnimetrice CL i
hi 100 h i 30 min
hi 120 hi 1h
hi 140 hi 2h
hi 150 hi 3h
GIS GIS
S i 100 S i 30 min
S i 120 Si 1h
S i 140 Si 2h
S i 150 Si 3h
Adancimi Adancimi
d i 100 d i 30 min
d i 120 d i 1h
d i 140 d i 2h
d i 150 d i 5h
10
4. Metoda de detaliere a diagnozei
2) Se efectueza rulari pentru evaluarea reactiei bazinului, cu unul din urmatoarele programe:
- Potop (Anexa 4)
- Mike She (Anexa 5)
11
METODA DE DETALIERE A DIAGNOZEI
Calcul
Strat precipitat h p% D
Hietograma ploaie de calcul
- sectiune integrala
- sectiune micsorata
- sectiune blocata
- cedare blocaje
Modelare
GIS
Cartografiere:
Zone inundabile
Adancimi
Viteze
GIS
Efecte viitura:
- intensitate viitura
- periculozitate
GIS
Cartografiere periculozitate
12
5. Parametri caracteristici ai scurgerii torentiale
Pentru bazine mici coeficientul de scurgere variaza intre 0.35 0.80, fiind functie de
panta bazinului ( I b %), gradul de impadurire ( C p %), textura solului (textura usoara, medie sau
grea), precum si de valoarea API (Antecedent Precipitation Index), care reprezinta o masura a
influentei precipitatiilor produse in zilele anterioare. Valori mai mari de 0.8 ale coeficientilor de
scurgere sunt posibile pentru terenuri cu pante foarte mari sau cu valori ridicate ale API, care
pot surveni dupa precipitatii importante anterioare ploii torentiale si care conduc la saturarea
stratului superior de sol sau in cazul unor roci impermeabile la zi.
Pentru detalii in legatura cu valorile coeficientului de scurgere in conditiile
Romniei se recomanda consultarea lucrarilor: Mita (1996); INMH (1997).
13
5.3. Coeficientul de periculozitate al viiturii
h Q
lg
t cr
= 10 (5.3.1)
h Q
lg
t cr max
- cls. 1 0 0.5 t/ ha an
- cls. 2 0.5 1.0 t/ ha an
- cls. 3 1.0 2.0 t/ ha an
- cls. 4 2.0 4.0 t/ ha an
- cls. 5 4.0 8.0 t/ha an
- cls. 6 8.0 16 t/ha an etc.
14
5.5. Caracterizarea potentialului de generare a viiturilor rapide
6. Recomandari finale
Zonele inundabile rezultate prin modelare matematica, in ciuda incertitudinii de care sunt
afectate, trebuie afisate la primarii in vederea constientizarii populatiei asupra pericolului pe
care il reprezinta viiturile rapide.
De asemenea, pentru a avea o imagine reala asupra pericolului, limitele zonelor inundabile
aferente precipitatiilor generatoare cu probabilitatile de depasire p% trebuie asociate cu
probabilitatea de depasire corespunzatoare duratei de viata medii din zona. Aceste valori se
obtin cu relatia:
Rn = 1 (1 p% )n (6.1)
Cu alte cuvinte, probabilitatea ca o persoana din zona rurala sa faca fata consecintelor unei
viituri rapide generate de o precipitatie h p % nu este de loc neglijabila, depasind in multe cazuri
50%. In contextul schimbarilor climatice, dar mai ales a modificarilor brutale din bazinele mici
(despaduriri masive, eroziune accelerata) aceasta valoare este probabil mai mare.
15
Anexa 1
Procedeu pentru realizarea layerului GIS continand valorile CN
Grupele hidrologice de soluri sunt larg utilizate n Statele Unite, ca factor de influen
majora a scurgerii n majoritatea modelelor hidrologice din aceast ar.
Clasificarea solurilor a urmarit punerea n eviden a potenialului de scurgere al acestora.
Funcie de textur (proporia de argil, praf i nisip), solurile au fost clasificate n 4 grupe
hidrologice: A, B, C, D. Grupa A cuprinde soluri cu textur grosier, care au cel mai mic
potenial de scurgere, n timp ce solurile din clasa D au o textur fin (argiloas), avnd potenial
de scurgere maxim, respectiv infiltraie minim.
Sistemul romnesc de clasificare a texturii nu este identic cu cel din SUA, aceast
clasificare find adaptat la conditiile din Romania (Chendes, 2007), utiliznd clasele de textura
practicate de ICPA. n tabelul A.1.1 sunt prezentate cele 4 grupe hidrologice de soluri i texturile
corespunztoare.
16
A.1.2. Indexul Curve Number
CN (Curve Number) reprezint un index adimensional, care poate lua valori cuprinse ntre
0 i 100. CN depinde att de utilizarea terenului ct i de grupa hidrologic a solului i reflect
potenialul de scurgere a apei pe diferite terenuri. Valorile CN variaz direct proporional cu
potenialul de scurgere i invers proporional cu coeficientul de infiltraie, avnd valori maxime
pentru clasa de soluri D sau pentru spaiile urbane, impermeabilizate. Clasificarea si atribuirea de
valori indexului CN a fost adaptata si realizata (Chendes, 2007) att pe baza manualelor USDA,
ct si a altor clasificri existente n literatura international (Hong, Adler, 2007; Hong et al,
2007). Pentru stabilirea valorilor specifice Romniei s-a utilizat stratul tematic Corine Land
Cover 2000, realizat de ctre INCD Delta Dunarii Tulcea.
17
A.1.3. Realizarea layerului CN Curve Number (Chendes, 2007)
1. Se creaz pentru Corine Land Cover un cmp care conine codurile din tabelul valorilor CN
(Tabelul A.1.2).
2. Urmtorul pas const n reuniunea acestuia (Union Features) cu layerul solurilor, care
conine deja un cmp de atribute pentru grupele hidrologice; se obine astfel o nou tem
de tip poligon, segmentat la intersecia elementelor celor dou teme. Fiecare nou poligon
caracterizeaza o anumit utilizare a terenului i un anumit tip de sol.
3. Pe baza celor dou coduri (utilizare teren si grupa de sol) se creaz un nou cod care
identific o combinaie unic utilizare teren / tip de sol (cod utilizare_ cod grup sol).
4. n MS Excel se creaz un fiier *.dbf care conine acelai cod i valoarea CN
corespunztoare.
5. n final, tabelul temei GIS rezultat din reuniune (pasii 2 si 3) precum si tabelul Excel
(pasul 4) sunt legate (Joint), realiznd astfel harta valorilor CN, de tip vector.
6. Layerul CN de tip vector este transformat intr-un layer de tip grid, ceea ce permite calculul
mai usor al valorilor medii CN la nivel de bazine hidrografice mici.
18
Anexa 2
19
A.2.2.1. In cazul in care se dispune de inregistrari continue la statii
1. Daca perioada cu date comune din masuratori la statii este relevanta din punct de vedere
statistic, la fiecare din statiile j situate in bazin sau limitrofe bazinului se vor determina pentru
fiecare an valorile precipitatiilor maxime anuale corespunzand fiecareia dintre duratele
= Dk , k = 1, K .
In continuare, pentru fiecare durata se va constitui un sir format din valorile maxime
anuale ale ploii pe spatiul considerat pentru perioada comuna de masuratori si care va fi analizat
statistic. Acest sir poate fi obtinut in doua variante:
a) Considerand valorile maxime anuale ale precipitatiilor de durata ale tuturor statiilor; in
sir vor exista in acest fel un numar de termeni egal cu produsul dintre numarul de ani
analizati si numarul statiilor;
b) Considerand pentru fiecare an valoarea maxima spatiala a ploii de durata ; in acest caz
in sir va exista un numar de termeni egal cu numarul de ani ai perioadei de date commune
pentru toate statiile. Aceasta abordare se justifica prin faptul ca statiile sunt situate intr-o
arie aproximativ omogena, fiecare statie putand inregistra evenimentul maxim spatial
anual.
Sirul astfel obtinut este supus unei analize statistice obisnuite, utilizand repartitiile Person III
sau Kritki Menkel; ca rezultat se obtin precipitatile de durata Dk , k = 1, K corespunznd
probabilitatilor de depasire p%.
2. In cazurile in care perioada comuna de masuratori ale precipitatiilor la statii este redusa, se
va determina pentru fiecare statie j valoarea medie si abaterea medie patratica a sirului
precipitatiilor maxime anuale de durata ; coeficientul de asimetrie se va considera functie de
coeficientul de variatie. In continuare, se considera media ponderata (cu numarul de ani) a acestor
parametri statistici si apoi se determina precipitatia maxima cu probabilitatea de depasire p%.
1. Se aplica unul din algoritmii prezentati anterior, functie de situatia in care se incadreaza
sirul de date de baza. Ca urmare a acestor calcule rezulta ploaia maxima zilnica cu probabilitatea
de depasire p%.
2. Dupa obtinerea precipitatiei zilnice corespunzand probabilitatilor de depasire p%, cu
ajutorul coeficientilor de trecere (C. Diaconu si P. Serban, 1994, Tabelul 3.36, p. 251) se obtin
precipitatiile pentru alte durate : 30; 1h, 2h, 3h, corespunzand acelorasi probabilitati de
depasire p%.
20
Anexa 3
21
Anexa 4
A.4.1. Generaliti.
Pentru simularea formarii si propagrii viiturilor ntr-un spaiu bidimensional cu / fr
scurgere iniial, dr. ing. Romeo Amaftiesei a elaborat modelul hidraulic POTOP (2001).
Modelul calculeaz evolutia n timp i spaiu a unor elemente precum: suprafee inundate, cote,
adncimi, viteze, debite, pante, volume de viitur, timpi de cretere i de propagare, n diferite
scenarii de configurare a bazinului, de producere a ploii i de impunere a unor condiii la limit
specifice. Cu aceste elemente se pot determina zonele unde urmeaz a se adopta msuri
(nestructurale i structurale) corespunztoare.
Pentru construcia reelei modelul folosete de calcul date topografice relativ modeste
(hri la scara 1:25000), curbe cot - debit (chei limnimetrice) n seciunile strangulate natural sau
prin lucrri (condiii la limit), scenarii acoperitoare de producere a ploii pe baza nregistrrilor
existente n zon, i unele opiuni de calcul alese de utilizator n acord cu calitatea i cantitatea
resursele informatice. Modelul accept pentru suportul terenului inclusiv GRIDul tip ASCII
obinut cu GIS .
Programul modeleaz micarea nepermanent bidimensional cu suprafa liber, prin
integrarea numeric a sistemului de ecuaii Saint Vnant, format din ecuaia de continuitate i
ecuaiile de micare simplificate (pstnd numai termenul de frecare), scrise n plan pe direciile
OX i OY. Integrarea numeric se realizeaz n schem implicit, prin liniarizare i aplicarea
metodei dublului baleiaj extins la plan, alternativ pe liniile i coloanele reelei.
Rezultatele reprezentative constau din hri coninnd schema reelei, topografia terenului
i la oricare interval de timp pe durata viiturii, cote ale suprafeei libere a apei, adncimi
momentane sau maxime nregistrate, spectre de viteze, precum i graficul precipitaiilor,
hidrografe de adncimi sau cote ale suprafeei libere n orice nod al reelei, i hidrografe de debit
n oricare seciune solicitat sau ntr-un nod singular n care s-a impus o cheie limnimertric sau
un hidrograf de debite.
22
H - adncimea apei;
q - debitul raportat la unitatea de suprafa schimbat cu exteriorul,
C - coeficientul Chezy.
Prin liniarizare, creterile cotelor n timp n diferene finite, pot fi exprimate pe coloanele i
i liniile j:
M1 * DZi-1,j + M2 * DZi,j + M3 * DZi+1,j + VTj = 0 (A.4.4)
unde:
DZ, - creterile cotelor n intervalul DT;
M1, M3 - matrici diagonale;
M2 matrice Jacobi;
VT vectorul termenilor liberi.
Soluionarea sistemului (A.4.4) se face utiliznd metoda dublului baleaj extins la plan,
aplicat succesiv pe linii i coloane.
Programul POTOP permite tiparirea mai multor harti cu rezultate, dupa cum se poate
observa in Fig.A.4.1. Prin tastarea cifrei corespunzatoare, se pot reprezenta printre altele:
23
- Harta cu topografia terenului; aceast hart conine titlul hrii (cote teren), conturul bazinului,
condiia limit de cheie limnimetric (C) la marginea estic, punctele topografice cu coordonate
ale terenului (+), nodurile reelei (.), curbele de nivel rezultate prin interpolare i legenda
corespunztoare.
Harta adncimilor instantanee la timpii selectati. Legenda acestei hri conine 9 trepte de culoare
pentru delimitarea adncimilor i valoarea maxim a adncimii n momentul respectiv n nodul
marcat pe hart i n legend cu un cercule rou. Pe harta sunt reprezentate si grafice oferite prin
meniul specific.
Spectrul vitezelor la aceeasi timpi. Vectorii vitezelor, ancorai de fiecare nod al reelei, prezint
informaii cu privire la direcia de curgere i la mrimea vitezelor. Aceti vectori sunt vizualizai
pentru noduri unde adncimea este >0.2 m.
Harta adncimilor maxime n bazin, produse de viitura simulat. Pe aceiai hart sunt desenate i
hietograma ploii, un hidrograf de debite i hidrograful de adncimi n nodul cel mai solicitat.
Modelul POTOP permite completarea hrilor respective cu o masc de referin transparent
(fond, background), coninnd ruri i digurile adiacente, punctele de intrare i de ieire din
incint, ci de comunicaii, localiti i alte obiective.
24
Anexa 5
MIKE SHE (DHI)
MIKE SHE este un soft de modelare a proceselor majore care intervin in componenta
terestra a ciclului hidrologic (Fig. A.5.1). Astfel, MIKE SHE modeleaza curgerea apei, calitatea
apei si transportul de sedimente, putand fi folosit cu succes in modelarea bazinelor mici. Acest
software deriva din Systeme Hydrologique Europeen (SHE) dezvoltat in in 1977 de Institul de
Hidrologie al Marii Britanii, SOGREAH (Franta) si DHI (Danemarca).
Ploaie
Interceptie
Precipitatia neta
Zapada topita
Infiltratie
Curgere nesaturata
Curgere
subterana
MIKE SHE poate rula mai multe modele pe acelasi set de date, deoarece stocheaza calea
catre setul de date si nu datele in sine. Acest lucru permite modificarea automata a unui model
odata cu modificarea setului de date. De asemenea, Mike SHE permite importul de date in format
shapefile si utilizeaza diverse facilitati apartinand ArcGIS.
25
Date de intrare:
Rezultate:
- Evapotranspiratia reala
- Niveluri si debite in reteaua de rauri
- Percolarea in zona saturata si umiditatea in zona nesaturata
- Niveluri si debite in zona saturata
- Schimb de debite intre rau si acvifer, intre rau si zone drenate (scurgerea de suprafata) si intre
rau si zonele inundate
Compenentele hidrologice:
26
Zona nesaturata
Modelul zonei nesaturate in MIKE SHE este un model vertical care interactioneaza atat
cu suprafata terenului cat si cu zona saturata (reprezinta conditii de margine). MIKE SHE are 3
variante de calcul pentru zona nesaturata: ecuatia de continuitate, un model gravitational de
curgere si un model bazat pe ecuatia Richards. Toate cele trei modele necesita proprietati ale
solului.
MIKE SHE detine o baza de date a diferitelor tipuri de soluri si culturi pentru diferite
regiuni ale lumii. Aceasta baza de date contine functii care conecteaza suctiunea, umiditatea si
conductivitatea hidraulica. De asemenea, utilizatorul isi poate defini singur proprietatile solului.
Curgerea subterana
Curgerea de suprafata
MIKE SHE utilizeaza acelasi model 2D in diferente finite pentru curgerea de suprafata ca si
pentru componenta de subteran. Curgerea de suprafata interactioneaza cu raul, zona nesaturata si
cea saturata.
27
Anexa 6
Adancime (m)
2 V x D = 2 m2/s
1 Intensitate Mare
V x D = 0.5 m2/s Intensitate Medie
Intensitate Mica
0.5
Viteza (m/s)
1 2 3
28
Bibliografie
29